UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale O I P O S D R U ACADEMIA ROMÂNĂ [614825]

1

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale O I P O S D R U ACADEMIA ROMÂNĂ
MINISTERUL MUNCII, P O S D R U 2007 – 2013 INSTITUTUL NAȚIONAL
FAMILIEI ȘI PROTECȚIEI 2007 – 2013 DE CERCETĂRI ECONOMICE
SOCIALE „Costin C. Kirițescu”
AMPOSDRU

PARTEA I
STUDIUL BIBLIOGRAFIC

Capitolul 1. CONTEXTUL ȘTIINȚIFIC

Producția ecologică reprezintă un sistem global de gestiune, care combină cele mai
bune practici de mediu, un nivel înalt de biodiversitate, conversia resurselor naturale, aplicarea
unor standarde înalte privind bunăstarea animalelor și o metodă de producție care respectă
preferințele anumitor consumatori pentru produse obținute în condiții ecologice . Producția
ecologică constituie o piață specifică care răspunde cererii consumatorilor de produse ecologice
furnizând bunuri publice, contribuind la protecția mediului și la bunăstarea anim alelor, precum
și la dezvoltarea rurală (Regulamentul CE 834/2007 și 889/2008).
Agricultura ecologică a devenit un domeniu de interes prin dezideratele pe care le
îndeplineste, prin realizarea echilibrului între sol, plante si animale intr -un sistem de fer ma care
asigură sănătatea bunăstarea și obținerea de produse dorite de consumatori Man C. (2007), Man
C. si Man A. (2005), Alexe P. si col. (2008).
Agricultura ecologică a apărut ca o alternativă la practica intensivă, convențională
(industrializată) de a gricultură bazată pe maximizarea producțiilor prin folosirea de stimulatori ai
producției în cantități mari, cu scopul creșterii continue a producției agricole, pentru o populație
mai numeroasă , preponderent urbană.
Industrializarea agriculturii, a exagerării specializării și chimizării, a generat unele
efecte nea șteptate și îngrijorătoare , prin deteriorarea structurii solului, prin creșterea pericolului
de eroziune, prin reducerea numărului de reprezentanți ai mezofa unei, prin reducerea
semnificativă a fertilității naturale a acestuia. Asupra mediului s -au adus prejudicii grave prin
poluare cu nitriți și nitrați în apele de suprafață și cele freatice, prin acumulări de substanțe
toxice în sol, furaje și produse agrico le cu consecințe asupra sănătății oamenilor și animalelor.
Ca urmare a pătrunderii toxinelor în circuitul sol -plantă -animal -om s -au produs mutații
ireversibile asupra faunei micro, mezo și macrobiotice cu consecințe asupra echilibrului milenar
al mediului și îndeosebi asupra sănătății omului (SAMUIL, 2007).
Legătura dintre dezvoltarea economică si mediul ambiant a fost percepută și luată în
calcul destul de greu, întrucât reprez intă o față nevăzută a lucrurilor ce intră mai puțin în sfera
preocupărilor curente, a căror efecte erau pe termen mediu si lung. Aceasta a generat si apoi a
accentuat antagonismul dintre om si mediul natural, a produs dereglări în ciclul de creare și
consumare a bunurilor obținute. În condițiile actuale putem vorbi de o contradic ție tot mai
evidentă dintre o anumită orientare a dezvoltării economice si cerințele menținerii echilibrului
mediului ambiant.

2

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale O I P O S D R U ACADEMIA ROMÂNĂ
MINISTERUL MUNCII, P O S D R U 2007 – 2013 INSTITUTUL NAȚIONAL
FAMILIEI ȘI PROTECȚIEI 2007 – 2013 DE CERCETĂRI ECONOMICE
SOCIALE „Costin C. Kirițescu”
AMPOSDRU

Lester Brown atrage atenția, în lucrarea “ Planul B 2.0 ” asupra conflictului dintre
civilizația industrială și mediul ambiant și m enționeaz ă două aspecte: tendința de epuizare a
resurselor naturale de energie, de materii prime și de hrană, sau consumarea celor regenerabile
într-un ritm superior capacității lor de regenerare și deteriorarea fizică și poluarea factorilor de
mediu: apă, aer, sol. " O societate durabilă, spune el, este cea care își modelează sistemul
economic și social astfel încât resursele naturale și sistemele de suport ale vieții să fie
menținute ".
Indiferent de mecanismele care vor contribui la distribuirea echitabilă a hranei,
producerea acesteia se va realiza în „ celule funcționale ” ale biosferei, reprezentate de
ecosisteme, artificiale sau naturale, întrucât „… nu putem construi o celulă și nici măcar o
moleculă bucată cu bucată, în modul simplu și direct în care asamblăm dispozitive electronice
sau zgârie nori (…). ”Georgescu -Roegen, N . (1996), Legea entropiei și procesul economic ,
București, Editura Expert, p. 291.
Lester Brown, 2008, pornind de la faptul că 37% (aproximativ 740 milioane to) din
recolta mondială de cereale se folosește pentru a obține proteină animală, consideră chiar că și o
modestă creștere a eficienței poate salva o mare cantitate de cereale. Consumul mondial de carne
a crescut de la 44 milioane t în 1950, la 240 milioane t în 2005, ceea ce în seamnă mai mult decât
dublarea consumului pe persoană respectiv, de la 17 kg la 39 kg., deasemeni și consumul de
lapte și ouă a crescut. Deoarece creșterea animalelor pe pășuni a atins un nivel maxim, oamenii
au trecut la producția de proteină animală pe bază de cereale. Și, pentru că cererea de carne este
în creștere, consumatorii trec de la carnea de vită și porc la cea de pasăre și pește, care
transformă mai eficient cerealele în proteine animale. Această schimbare este favorizată de
preocupările pentru sănătate ale consumatorilor din țările industrializate. Creșterea rapidă a
producției de carne de pasăre, de la 41 milioane t în 1990, la 83 milioane t în 2006, a permis ca
aceasta să eclipseze carnea de vită în anul 1995, când s -a plasat pe locul 2 după carnea de porc.
FLORINA BRAN în lucrarea intitulată “ Eco-economia sistemelor și biodiversitatea ”
prezintă relațiile omului cu biodiversitatea și susține că acestea pot fi analizate pe mai multe
planuri.
“Lansarea conceptului se suprapune includerii varietății de viață a planetei în
rândul resurselor economice, dar acesta este numai un aspect al problemei. Concurența
pentru spațiu și resurse de viață, serviciile ecologice, beneficiile estetice, morale și
spirituale sunt alte domenii de interferență ec o-economică între biodiversitate și
activitatea antropică.
Efectele de diminuare a biodiversității rezultă, în ceea ce privește activitatea
antropică, din utilizarea directă, precum și ca urmare a unor transformări generate de
amenajarea spațiului, depozit area deșeurilor, poluarea atmosferică și a apelor etc.”
După BLEAHU, M. (2002) presiunea antropică asupra biodiversității este determinată
de factori cum sunt:
 Creșterea populației și consumarea resurselor. În fiecare din viitoarele
decenii populația va cr ește cu câte un miliard de oameni, ceea ce, numai dacă luăm în
considerare nevoile primare, va determina o diminuare a biodiversității prin
restrângerea spațiilor de existență a ecosistemelor naturale datorită extinderii
terenurilor cultivate; creșterea pr esiunii asupra capacității productive a ecosistemelor
oceanice; reducerea disponibilității resurselor de apă dulce ș.a
 Îngustarea continuă a spectrului produselor comercializate în domeniul
alimentar. Creșterea cererii pentru produse agroalimentare a focal izat atenția spre
elaborarea de soiuri/rase cu productivitate foarte mare, iar mai nou spre transferurile
de gene care să asigure același obiectiv…

3

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale O I P O S D R U ACADEMIA ROMÂNĂ
MINISTERUL MUNCII, P O S D R U 2007 – 2013 INSTITUTUL NAȚIONAL
FAMILIEI ȘI PROTECȚIEI 2007 – 2013 DE CERCETĂRI ECONOMICE
SOCIALE „Costin C. Kirițescu”
AMPOSDRU

 Evaluarea greșită a mediului și a resurselor sale. Astfel de situații
conduc la transformarea unor ecosisteme naturale în terenuri agricole (de exemplu,
desecarea zonelor umede, defrișarea pădurilor), distrugerea unor ecosisteme prin
amenajări hidroenergetice sau turistice supradimensionate, fiind generate de ignorarea
costurilor de mediu a produselor s au serviciilor astfel obținute;
 Inechitatea în distribuția beneficiilor din protejarea și utilizarea
biodiversității determină, pe de o parte, o scădere a interesului pentru conservarea
ecosistemelor din partea celor care le utilizează direct (de exemplu, proprietarii de
terenuri cu pădure), iar pe de altă parte, orientează investițiile în sensul exploatării
resurselor în arii cu biodiversitate ridicată, fără a asigura măsuri de protecție;
 Deficiențe în cunoașterea științifică și economică . Acestea sunt cel e care
au stat și stau la baza exploatării speciilor care prin diverse caracteristici și -au creat o
utilitate economică legată de valoarea lor estetică, nutrițională sau medicală……
Lester Brown în lucrarea s -a intituilată “Planul B 3,0 –Mobilizare generală pentru
salvarea civilizației ” (2008) , în capitolul 9 “Opt miliarde de oameni bine hr ăniți”, subcapitolul
„Producția mai eficientă a proteinelor ” afirmă: “ Când ne g ândim la soia ca făcând parte din
dieta noastră zilnică, ne vin în minte brânza tofu, chifte lele vegetale și alți înlocuitori ai cărnii.
Dar o bună parte din recolta tot mai mare de soia la nivel mondial este consumată de noi
indirect, prin carnea de vită, porc, pasăre, prin laptele, ouăle și peștele de crescătorie pe care le
mâncăm. Deci nu este o componentă vizibilă a dietei noastre, soia adăugată în rația de furaje a
revoluționat industria mondială a furajelor, mărind foarte mult eficiența cu care sunt
transformate cerealele în proteine animale….cele aproximativ 160 milioane t (din 222 milioane
de t produse) de materie bogată în proteină care rămân după extragerea uleiului, sunt folosite
ca furaj pentru animale. Dacă se combină soia cu cerealele în proporție de unu la patru, crește
extrem de mult eficiența cu care sunt convertite cerealele în pr oteine animale, uneori chiar de
două ori…….Omenirea are nevoie disperat ă de mai multe astfel de tehnici de producere a
proteinei. Consumul de carne crește de două ori mai repede decât populația, iar cel de ouă de
trei ori. ”
Lester Brown (2001) afirmă că p entru a transmite și generațiilor viitoare un Pământ
curat, deci, un cadru de viață corespunzător, dezvoltarea (pentru a fi durabilă) trebuie să fie
eficientă din punct de vedere economic, echitabilă din punct de vedere social, inofensivă
ecologic, ceea ce nu este prezent în epoca actuală, în care încă domină eficiența economică, cu
puțin respect pentru om și mediul său natural.
Astfel a apărut și expresia de “eco-economie” , care se referă la raportul dintre sistemul
ecologic și cel economic, precum și raporturile existente di ntre știința ecologică și ștința
economică (Lester Brown, 2001).
Ecoeconomia a fost abordată pe larg de L. R. BROWN , care afirma în volumul său
„ecologia și economia sunt două discipline care pornesc de la premise contrarii” , ceea ce nu e
pe deplin așa, de oarece deficitele ecologice sunt acele ași valori care conduc spre deficite fiscale
și ne modelează nu numai viitorul ci și prezentul nostru.
Actualmente practicăm „o economie pentru mediu” , idee acceptată și de Brown. La
momentul actual abordarea eco-economică a fenomenelor constituie principala premisă a
durabilității, ecoeconomia aflându -se în relație directă cu ecosistemele și cu biodiversitatea.
Nicolae Georgescu Roegen este fondatorul teoriei bioeconomice, o teorie care prezintă
un mod revoluț ionar și integrator de a vedea economia ( Legea entropiei și procesul economic ,
1971).

4

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale O I P O S D R U ACADEMIA ROMÂNĂ
MINISTERUL MUNCII, P O S D R U 2007 – 2013 INSTITUTUL NAȚIONAL
FAMILIEI ȘI PROTECȚIEI 2007 – 2013 DE CERCETĂRI ECONOMICE
SOCIALE „Costin C. Kirițescu”
AMPOSDRU

Bioeconomie este știința care studiază economia naturii, a biosferei sau știință care
studiază economia societății precum și efectele sale asupra biosferei.
Tema proiectului se încadrează foarte bine și în noua paradigmă – bioeconomie –
elaborată de Nicholas Georgescu –Roegen. Relația dintre știința economică și știința biologică
(dintre economie și biologie) a evoluat și a devenit din ce în ce mai complexă pe parcursul unui
secol și jumătate de existență. Dialogul, interacțiunile și transferurile interdisciplinare sau
diversificat pe parcursul istoriei, concomitent cu sofisticarea instrumentelor și metodelor
știintifice, de la o simplă metaforă inspiratoare (organicismul biologic ca replică la mecanicismul
fizic), la analogia biologică, prin raționament analogic, spre model și/sau mecanism explicativ
(darwinismul universal). Desigur că relația dintre economie și biologie din ultimele decenii
înlocuiește treptat relația dintre economie și fizică (mecanică), iar dezbaterile dintre aceste două
științe renaște vechea dispută dintre științele n aturii și cele sociale și disputa dintre natură și
cultură.
Din punct de ve dere pragmatic, bioeconomia este știința care își propune să determine
pragul activității economice (în sens larg, socio -economică) până la care substratul (fondul)
biofizic (sistemul biofizic) pe care se bazează poate fi utilizat efectiv și eficient fără să fie
distruse condițiile pentru regenerarea lui, sau, cu alte cuvinte, pragul de sustenabilitate.
La r econsiderarea conceptuală a științei economice , Georgescu -Roegen a avut în
vedere mai multe elemente esențiale (teze) care definesc conceptul său de bioeconomie , și
anume:
– Procesul economic reprezintă o extensie a evoluției biologice: în evoluția sa biologică
și socială, omul a inventat și dezvoltat uneltele și diferite alte ustensile ca organe exosomatice
menite să sporească productivitatea și să -i schimbe modul de viață, ocupațiile, precum și
întreaga viață economică și socială.
– Procesul social -economic se întinde dincolo de frontiera tradițională (producție –
consum), luând în considerare relațiile și schimburile permanente cu mediul înconjurător
considerat ca mediu de viață, ca sursă de energie și materiale disponibile (cu entropie joasă)
epuizabile și ca spațiu de depozitare a deșeurilor (entropie înaltă).
– Între procesele economice, mediul ambiant și om (ca ființă vie, complexă,
reprezentând un amestec de comportamente raționale și iraționale, precum și un generator și
beneficiar al produselor și serviciilor) se desfășoară legături sistematice.
– Evoluția proceselor economice trebuie interpretată ca transformări calitative
(dialectice) ale acesto r procese cu caracter predominant aleatoriu în care este omniprezent
ingredientul instituțional specific.
Toate acestea sunt elemente definitorii ale conceptului de bio economie schițat de
Georgescu -Roegen, concept diametral opus economiei standard.
În cadr ul Școlii Postdoctorale pentru Biodiversitate Zootehnică și Biotehnologii
Alimentare pe Baza Ecoeconomiei și Bioeconomiei necesare Ecosanogenezei (contract
POSDRU/89/1.5/S/63258) cu finanțare din Fondul Social European prin Programul Operațional
Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane au fost prezentate și dezvoltate la simpozioane
naționale și internaționale de specialitate, cu caracter academic recunoscut, bazele științifice ale
unei noi paradigme de „Eco-Bio-Economie ” integrată; și conceptul inovator de inginerie eco –
bio-economică , cu impact social -economic în creșterea bioresurselor de hrană pentru oameni și
pentru animale de fermă în contextul prevenirii și combaterii unei noi crize agroalimentare
mondiale, într -o lume multipolară în schimbare.
Acest concept inovator reprezintă o încercare de a uni cele doua concepte Eco-
Economia , dupa Lester Brown si Bio-Economia , dupa Nicholas Georgescu Roegen , intr -o noua
paradigma: „ Eco-Bio- Economie ”(orig. Alexandru T. Bogdan ).

5

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale O I P O S D R U ACADEMIA ROMÂNĂ
MINISTERUL MUNCII, P O S D R U 2007 – 2013 INSTITUTUL NAȚIONAL
FAMILIEI ȘI PROTECȚIEI 2007 – 2013 DE CERCETĂRI ECONOMICE
SOCIALE „Costin C. Kirițescu”
AMPOSDRU

„Eco-Bio-Economia ” este o economie a viitorului, pusa in slujba vietii oamenilor
prin utilizarea rationala a resurselor de mediu”, (“bios” insemnand „viata‟ si “oikos”
insemnand „habitat‟ in limba greaca) (A.T. Bogdan).
Într-un interviu acordat de d-l prof. univ. dr. ing. d r. h.c. Alexandru T. Bogdan ,
membru corespondent al Academiei Române la deschiderea Simpozionului științific
internațional, organizat cu ocazia împlinirii a 60 de ani de învățămân t superior zootehnic în
Moldova afirmă că „Esența teoriei "Eco -bio-economiei" , la definitivarea căreia lucreză în
prezent, este următoarea: o economie a viitorului, pusă în slujba vieții oamenilor, nu a
profitului, prin utilizarea rațională a resurselor. Evident, activitatea economică trebuie să aibă
performanță competitivă și un p rofit rațional, dar, în primul rând, trebuie să fie adresată
omului, biosului, vieții. Este nevoie de această bioeconomie, care să -i ofere omului bucuria de a
trăi, timpul de meditație, timpul de cultură și răgazul pentru spiritualitate. Altfel, un om hărț uit
zilnic de grija existenței sau pierderii locului de muncă, de grija obținerii, cu orice preț și în
orice chip, a banilor își pierde din umanitate și se transformă într -o mașinărie programată pe
câteva direcții de acțiune.”
Ținând cont de teoriile enunț ate, agricultura ecologică a apărut ca o alternativă la
practica intensivă, convențională (industrializată) de agricultură bazată pe maximizarea
producțiilor prin folosirea de stimulatori ai producției în cantități mari, cu scopul creșterii
continue a prod ucției agricole, pentru o populație în continuă creștere, preponderent urbană.
Accentuarea factorilor de intensivizare ca: folosirea în cantități mari a îngrășămintelor
chimice de sinteză cu aport și accesibilitate rapidă asupra plantelor, mobilizarea unor rezerve
nutriționale și biotice din sol, prin intervenții drastice asupra solului, introducerea în genomul
plantelor de cultură a unor gene de rezistență la boli, dăunători și la buruieni prin așa -numitele
organisme modificate genetic (OMG), cu impact asu pra biodiversității și echilibrului biotic din
sol, apă, atmosferă și produse agricole au avut consecințe importante prin diminuarea progresivă
a conținutului de materie organică din sol, prin deteriorarea structurii solului, prin creșterea
pericolului de eroziune, reducerea numărului de reprezentanți ai mezofaunei (râme, colembole,
carabide s.a.), prin creșterea gradului de compactare și tasare a solului și, în final, prin reducerea
semnificativă a fertilității naturale a acestuia. Asupra mediului s -au adu s prejudicii grave prin
poluare cu nitriți și nitrați în apele de suprafață și cele freatice, prin acumulări de substanțe
toxice în sol, furaje și produse agricole cu consecințe asupra sănătății oamenilor și animalelor.
Ca urmare a penetrației toxinelor în circuitul sol -plantă -animal -om s -au produs mutații
ireversibile asupra faunei micro, mezo și macrobiotice cu consecințe asupra echilibrului milenar
al mediului și îndeosebi asupra sănătății omului ( Samuil , 2007).
Orientarea spre alimentația cu produse ecologice a apărut în Europa în deceniul al 2 -lea
al secolului trecut, ca o reacție împotriva industrializării agriculturii. În timp, această mișcare a
atras tot mai mulți adepți. “Revoluția verde”a devenit pregnantă în deceniul al 5 -lea, când a
început să se propage rezerva față de intervenția genetică asupra organismelor și a produselor
alimentare.
Agricultura ecologică (organică, bio -organică, bio -dinamică) este considerată o soluție
viabilă, care rezolvă impactul negativ al agriculturii asupra mediului și a calității produselor.
În acest sistem alte substanțe organice și minerale naturale înlocuiesc fertilizanții
minerali, pesticidele, medicamentele și stimulatorii de creștere.
Piața produselor ecologice se extind e rapid și în țara noastră. În ciuda prețurilor
ridicate, consumatorii avizați despre calitățile și gustul acestora, beneficiile pentru sănătate,
cumpără din ce în ce mai mult asemenea produse.

6

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale O I P O S D R U ACADEMIA ROMÂNĂ
MINISTERUL MUNCII, P O S D R U 2007 – 2013 INSTITUTUL NAȚIONAL
FAMILIEI ȘI PROTECȚIEI 2007 – 2013 DE CERCETĂRI ECONOMICE
SOCIALE „Costin C. Kirițescu”
AMPOSDRU

Agricultura ecologică este o oportunitate pentru România, dar nu poate deveni o
alternativă de anvergură întrucât nivelul scăzut al randamentelor productive nu asigură necesarul
intern de consum.
Pe de altă parte, nivelul scăzut al veniturilor populației face ca cerințele de consum să
fie îndreptate spre produse obținute în sisteme de producție intensive, a căror prețuri sunt mult
mai reduse.
Producția obținută este mai scăzută dar se poate obține un profit economic acceptabil
prin vânzarea produselor (de calitate superioară) la prețuri mai mari pe o piață special organizată
(Codul bunelor practici agricole -2002) .
Într-un studiul realizat de MEDNET Marketing Research Center, publicat pe
pagina www.ecomagazin.ro se arată faptul că romanii încep să conștientizeze beneficiile
hranei sănătoase. Conform acestui studiu 66,5% dintre orășeni consumă alimente bio ,
peste trei sferturi dintre aceștia își motivează opțiunea prin faptul că “bio” înseamnă “mai
sănătos ”. La distanta mare se clasează criterii precum “mai gustos” (11,7%), “calitate mai bună”
(8,1%) sau “natural” (6,8%). 84,5% dintre persoanele intervievate au afirmat că prefera un
produs sănătos , în detrimentul unuia care este doar gustos (15,5%), indiferent dacă este vorba
de categoria de alimente bio sau de cea “conv ențională”. Majoritatea celor care susțin acest lucru
fac parte din segmentul de vârsta 56 – 70 de ani (97,1%), au venituri mai mici de 500 de lei
(88,6%) și au fost afec tați” în mare măsură” și “în foarte mare măsură” de criza financiară.
“Respondenții prefera să aleagă un produs sănătos în locul unuia gustos, însa conceptul de
bio/ecologic/organic este înțeles diferit de fiecare persoană.
După anul 1997, când s -a constit uit prima asocia ție care practică o agricultură
ecologică (Biotera), a crescut și în România interesul pentru înfiin țarea de ferme ecologice ca
urmare a cre șterii fluxului de informa ții și a stimulărilor legislative din partea Ministerului
Agriculturii. În țara noast ră agricultura ecologică a fost recunoscută oficial în 2000 prin
Ordonanța de Urgen ță a Guvernului nr. 34/17.04.2000 și de atunci și până în prezent s -a
continuat procesul de consolidarea legislativă prin Ordine ale Ministerului Agriculturii,
Alimentației și Pădurilor nr. 417/2002; 527/2003; 721/2003 prin care se urmăre ște alinierea la
reglementările Comunită ții Economice (CE). Astfel numai în perioada 2000 -2004 suprafe țele
cultivate, certificate ecologic au crescut de 4,15 ori (de la 17438 ha la 75500 ha), produc ția de
cereale de 4,24 ori, produc ția de uleiuri și furaje proteice de 3,6 ori, culturile furajere și pășunile
de circa 3 ori. Suprafa ța totală cultivată în sistem ecologic a ajuns în anul 2006 la circa 170000
ha față de 110400 ha în 2005 și de 75500 ha în 2004. În 2009 suprafața cultivată în sistem
ecologic se ridică la 240.000 hectare, în cre ștere cu 9% fa ța de anul 2008, când a fost de circa
220.000 ha, pentru anul 2010 fiind asteptată o majorare a acesteia până la 250.000 hectare. În
ceea ce privește produc ția de produse ecologice, aceasta a scăzut în 2009 pe segmentul de
cereale, la 74.000 tone, de la 90.000 de tone în 2008, în timp ce alte categorii, precum legumele
(4000 tone), fructele (2000 tone) și flora spon tană au inregistrat cre șteri.
În România, suprafața cultivată în sistem ecologic a crescut de la 260.000 hectare în
2010 la aproximativ 300.000 de ha în 201 1, dar raportat la suprafața agricola de 9 milioane de
hectare, această suprafață este încă nesemnificativă. Și numărul operatorilor din agricultura
ecologică a înregistrat o creștere în anul 2011, față de anii 2008 -2010, ajungând la 10.000, cei
mai mulți deținând însă suprafețe mici și animale puține.
Cu toate acestea, suntem departe de marile puteri agricole din Uniunea Europeana
precum Marea Britanie, Franța sau Spania ca re aloca în fiecare an peste 500.000 de hectare
acestei nișe.

7

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale O I P O S D R U ACADEMIA ROMÂNĂ
MINISTERUL MUNCII, P O S D R U 2007 – 2013 INSTITUTUL NAȚIONAL
FAMILIEI ȘI PROTECȚIEI 2007 – 2013 DE CERCETĂRI ECONOMICE
SOCIALE „Costin C. Kirițescu”
AMPOSDRU

Principiile de bază ale producției agroalimentare ecologice în România, conform
Ordonanței de Urgență nr. 34/2000, sunt:
eliminarea oricăror tehnologii poluante;
realizarea structurilor de producție și asolamentelor, în cadrul cărora rolul
principal îl dețin rasele, speciile și soiurile cu înaltă adaptabilitate;
susținerea continuă și ameliorarea fertilității naturale a solului;
integrarea creșterii animalelor în sistemul de producție a plan telor și produselor
din plante;
utilizarea economică a resurselor energetice convenționale și înlocuirea acestora
în mare măsură prin utilizarea rațională a produselor secundare refolosibile;
aplicarea unor tehnologii atât pentru cultura plantelor, cât și pentru creșterea
animalelor, care să satisfacă cerințele speciilor, soiurilor și raselor.
Producția produselor ecologice a evoluat de la o producție de nișă, la o ramură
puternică, evaluată pe piața mondială la cca 30 miliarde dolari.
Utilizarea sistemelor ecologice este în creștere ca urmare a cererii consumatorilor de
carne si oua „naturale” și „de buna calitate”.
Termenul de "păsări crescute ecologic” este utilizat de obicei atat în rândul
consumatorilor cât și al producătorilor de ouă și carne de pasăre . Din cauza caracterului sanatos
asociat cu termenul de "organic", mulți consumatori cred că toate păsările de curte crescute
organic pentru carne și ouă sunt crescute in conditii naturale. Cu toate acestea, atunci când lumea
cumpara produse organice din c arne de pasare sau ouă, care au specificat pe eticheta "ecologic",
probabil ca majoritatea acelor pasari nu au vazut niciodata lumina soarelui sau iarba verde.
(SOSSIDOU, 2011).
Cerință legală pentru ouă ecologice vândute în Uniunea Europeană este că acest ea ar
trebui să fie produse de găinile care au "acces permanent în timpul zilei la spații deschise, în
principal acoperite cu vegetație și care nu sunt utilizate în alte scopuri, cu excepția livezilor,
zonelor împădurite și efectivele de animale erbivore, doar dacă acesta din urmă sunt autorizate
de către autoritățile competente "(RCE 889/2008).
În ceea ce prive ște evoluția efectivelor de păsări, conform sursei MADR, găinile
ouătoare crescute în fermele ecologice apar la noi în țară în anul 2003 cu 2000 de capete pentru
ca in anul 2006 să se ajungă la un numar de 4300 capete. În ceeea ce prive ște produc ția de ouă
în anul 2003 sau realizat 500 de mii de buca ți pentru ca în anul 2006 numarul ouălor ob ținute sa
crească la 1075 mii bucă ți.
Avicultura este consid erată cel mai dinamic sector din agricultură. Creșterea și
exploatarea păsărilor a constituit o îndeletnicire străveche a popoarelor de pretutindeni. O dată
cu creșterea gradului de civilizație acest sector a cunoscut o evoluție spectaculoasă fără
preceden t. Renunțându -se treptat la sistemele tradiționale gospodărești de creștere, avicultura
zilelor noastre poartă amprenta unei adevărate industrii, trecându -se la aplicarea unor tehnologii
moderne, cu caracter continuu și industrial. Producerea liniilor de p ăsări, anume alese și
ameliorate, fie pentru producția de carne, fie pentru producția de ouă de incubație sau de
consum, precum și aplicarea de tehnologii intensive de creștere și de exploatare (cu caracter
industrial), au permis sporirea în proporție de n eimaginat, atât a efectivelor de păsări, cât și a
producțiilor avicole.
Dar, inevitabil, a apărut reversul medaliei. Man (2005) afirmă că producțiile epuizante
cantitativ, s -au dovedit a fi în continuă depreciere calitativă, iar marile complexe avicole pot
prezenta probleme de impact cu mediul ambiant.

8

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale O I P O S D R U ACADEMIA ROMÂNĂ
MINISTERUL MUNCII, P O S D R U 2007 – 2013 INSTITUTUL NAȚIONAL
FAMILIEI ȘI PROTECȚIEI 2007 – 2013 DE CERCETĂRI ECONOMICE
SOCIALE „Costin C. Kirițescu”
AMPOSDRU

După Man (2005) la ouă, deprecierea calitativă a produselor avicole s -a manifestat
prin:
– scăderea grosimii și rezistenței la spargere a cojii de ou,
– elasticitatea și rezistența membranei viteline,
– consistența (densitatea) albușului,
– culoarea și însușirile gustative ale gălbenușului,
– gustul și mirosul specific al oului întreg,
– rezistența șalazelor,
– conținutul în diverse reziduuri.
În schimb ouăle ecologice sunt produse 100% sănătoase, având gust și culoare
deosebite, precum și proprietăți superioare ouălor convenționale.
La carnea de tip broiler, Man (2005) susține faptul că se acuză deprecierea gustului și a
însușirilor culinare:
– frăgezimea exagerată a fibrelor musculare,
– culoarea roșietică a osului și a măduvei osoase,
– carnea insuficient maturată, apoasă și foarte perisabilă,
– aroma puilor fierți sau prăjiți impregnată cu unele mirosuri străine dobândită de la
ingredientele furajere administrate (făină de pește etc).
Carcasele păsărilor cr escute în sistem ecologic conțin o cantitate mai mică de grăsime
(2,9%) comparativ cu carcasele păsărilor crescute în sistem industrial (8,5%) – adică de 3 ori
mai puțină – pentru că ele consumă o hrană mai sănătoasă și efectuează mai multă mișcare.
Pentr u a fi siguri că ceea ce cumpărăm este carne de pasăre ecologică, trebuie să
verificăm că ea a fost certificată de una din instituțiile de certificare acreditate.
Carnea și ouăle ecologice sunt produse relativ noi pe piața româneasca de consum,
fiind difer ite de alimentele clasice. De aceea, în producerea acestora trebuie să se respecte norme
și reguli stricte de hrană, igienă și condiții de viață ale pasărilor, astfel încât să garantăm
consumatorului calitățile, proprietățile si efectul benefic asupra sănă tății al acestor produse.
Beneficiile consumului de produse organice pentru sănătatea consumatorilor
Utilizarea produselor chimice de sinteză și a tehnicilor de procesare în producția
modernă de alimente, ca și intervalele mari între recoltarea și consumar ea alimentelor, conduc la
reducerea conținutului acestora în proteină (aminoacizi) și vitamine.
În contextul dezbaterilor științifice, multe publicații argumentează că produsele
ecologice conțin nivele mai ridicate de elemente minerale (calciu, magneziu, fier, crom), dar și
de aminoacizi esențiali, vitamine și antioxidanți (eficienți în lupta împotriva cancerului). Riscul
ca asemenea alimente să conțină germeni patogeni și micotoxine este redus.
Consumul de carne ecologică ajută consumatorii să evite aditi vii alimentari (în
procesarea alimentelor se folosesc peste 500!!!), care cauzează alergii sau dăunează în alte
moduri. Standardele pentru procesarea broilerilor ecologici interzic utilizarea de aditivi ca:
aspartamul, acidul fosforic, bioxidul de sulf, gl utamatul monosodic, tartrazina, precum și
utilizarea corectorilor de gust artificiali, coloranților și conservanților.

9

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale O I P O S D R U ACADEMIA ROMÂNĂ
MINISTERUL MUNCII, P O S D R U 2007 – 2013 INSTITUTUL NAȚIONAL
FAMILIEI ȘI PROTECȚIEI 2007 – 2013 DE CERCETĂRI ECONOMICE
SOCIALE „Costin C. Kirițescu”
AMPOSDRU

Beneficiile pentru mediu ale creșterii păsărilor în sistem organic
Creșterea ecologică a păsărilor aduce o mulțime de beneficii pentru biodiversitate , în
sensul păstrării, ca parte a habitatului de fermă, a unei abundențe de varietăți de specii native.
Evitând utilizarea îngrășămintelor chimice, pesticidelor și erbicidel or, avicultura
ecologică reduce poluarea solului de unde aceste substanțe periculoase ar putea ajunge în apele
curgătoare. Creșterea ecologică îmbunătățește conținutul solului în substanțe organice (nivelul
de humus), astfel încât reținerea apei în sol est e crescută. În acest fel se reduce riscul spălării
solului și ajungerii substanțelor periculoase în apele curgătoare.
Utilizarea fertilizatorilor anorganici, erbicidelor și pesticidelor în fermele
convenționale sărăcește solul prin distrugerea materiilor organice și inhibarea agenților
microbieni.
Creșterea ecologică a păsărilor reduce utilizarea resurselor neregenerabile , prin
valorificarea materiilor organice și a biologiei solului, pentru fertilizarea culturilor, fără să se
apeleze la substanțe chimice de sinteză. Utilizarea eficientă a energiei este un alt scop al mișcării
pentru alimente ecologice, pentru că sistemul ecologic este mai degrabă legat de procesele
naturale decât de cele industriale.
Avicultura ecologică poate reduce și emisia de gaze de seră (bioxid de carbon, oxid de
azot și amoniac) și ajută microorganismele din sol să oxideze metanul atmosferic.
Efectul pozitiv al acestui proiect este că poate contribui la dezvoltarea aviculturii
organice în România în pre zent ponderea acestei nise fiind de cca 1% cu o evoluție lentă în
timp ce în unele țări vest -europene (Germania, Austria) are o participare de 10 -12%.

10

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale O I P O S D R U ACADEMIA ROMÂNĂ
MINISTERUL MUNCII, P O S D R U 2007 – 2013 INSTITUTUL NAȚIONAL
FAMILIEI ȘI PROTECȚIEI 2007 – 2013 DE CERCETĂRI ECONOMICE
SOCIALE „Costin C. Kirițescu”
AMPOSDRU

Capitolul 2. SPECIFICUL CREȘTERII PĂSĂRILOR (TINERETULUI AVIAR
ȘI GĂINILOR OUĂTOARE) ÎN SISTEM ECOLOGIC

Principiile generale în creșterea păsărilor în sistem organic se bazează pe o relație
armonioasă între terenul agricol, plante și păsări, respectul pentru nevoile fiziologice și de
comportament ale acestora și furajarea cu nutrețuri de bună calitate, produse ecologic ( Lampkin,
2009). Sănătatea și productivitatea animalelor oferă un exemplu pregnant de dependență și de
înțelegere a semnificației lanțul ui biologic cauzal: sol-plantă -animal .
În lume există diverse organizații de protecție a animalelor care, printre altele, solicită cu
insistență renunțarea la exploatarea acestora în sisteme industriale de creștere și exploatare. În
acest context, a fost adoptată o directivă a Uniunii Europene prin care se reglementează
confortul ce trebuie asigurat atât tineretului aviar cât și găinilor ouătoare. Astfel, specialiștii din
domeniul avicol se axează pe studierea sistemelor alternative de creștere, care pot r eproduce într –
o bună măsură elemente din habitatul natural de viață al păsărilor, dar asigurând și condițiile
necesare exteriorizării potențialului productiv pe care acestea îl posedă. Creșterea tineretului
destinat producției de carne, puicuțelor de înloc uire și exploatarea găinilor pentru ouă ecologice
se încadrează în aceste sisteme de întreținere cu mențiunea că trebuie ținut seama de
particularitățile specificate în legislația în vigoare cu privire la hrănire și programul sanitar –
veterinar. În acest ti p de producție este obligatorie respectarea tuturor factorilor tehnologici,
pentru menținerea sănătății și manifestarea comportamentului normal al păsărilor.
În acest sistem operatorul trebuie:
• să asigure nutrețuri adecvate de buna calitate, produse ecologic;
• să mențină o densitate corespunzătoare a păsărilor, dimensiunea efectivelor și rotații
ale culturilor care să favorizeze un comportament natural al acestora;
• să mențină calitatea resurselor naturale si a mediului înconjurător;
• să utilizez e metode de creștere a păsărilor care reduc stresul, susțin sănătatea și
bunăstarea acestora, previn bolile si paraziții și evita utilizarea medicamentelor alopate de uz
veterinar;
• să aplice practici de management care promovează folosirea durabilă a ter enurilor și a
apei.
• să se asigure că mediul, facilitățile, densitatea păsărilor și mărimea efectivelor
corespund nevoilor acestora și asigură:
– spațiu suficient pentru mișcarea liberă a animalelor și posibilitatea ca acestea
să desfășoare un comportamen t normal;
– suficient aer curat, apă, hrană și lumină naturală pentru a fi satisfăcute
cerințele animalelor;
• acces la locurile de odihna, adăposturi și protecția adecvată împotriva luminii solare,
temperaturii, precipitațiilor, noroiului și vântului, pen tru reducerea stresului animalelor;
• menținerea structurilor sociale prin asigurarea ca animalele nu sunt ținute izolat de alte
animale din aceleași specii;
• materiale de construcție și echipamente de producție care sa nu dăuneze în mod
semnificativ sănă tății oamenilor sau animalelor.
Alimentația tineretului aviar și a găinilor ouătoare este decisivă pentru calitatea și
salubritatea carnii sau a ouălor produse.

11

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale O I P O S D R U ACADEMIA ROMÂNĂ
MINISTERUL MUNCII, P O S D R U 2007 – 2013 INSTITUTUL NAȚIONAL
FAMILIEI ȘI PROTECȚIEI 2007 – 2013 DE CERCETĂRI ECONOMICE
SOCIALE „Costin C. Kirițescu”
AMPOSDRU

2.1. Condițiile de adăpostire

Condițiile de adăpostire trebuie să asigure:
• acces la apă proaspătă și hrană corespunzătoare cerințelor păsărilor;
• spațiu suficient pentru ca animalele să stea în poziție naturală, să se poată așeza ușor,
să se poată întoarce și îngriji singure, să adopte toate pozițiile naturale și să efectueze toate
mișcările naturale, cum ar fi să se întindă sau sa dea din aripi;
• dacă păsările necesita așternut, trebuie sa li se pună la dispoziție materiale naturale
adecvate;
• construcția trebuie să asigure izolarea, încălzirea, răcirea și aerisirea clădirii, care să
permi tă circulația aerului, evacuarea prafului, temperatura, umiditatea relativa a aerului si
concentrațiile de gaze din aer, la nivele care să nu dăuneze animalelor;
• păsările nu trebuie ținute în cuști;
• păsările să fie protejate de prădători;
• să aibă acc es la pășuni, la spațiu pentru exerciții in aer liber sau pentru alergat, atunci
când vremea și starea terenului o permit. Aceste zone pot fi parțial acoperite. Păsările pot fi
închise temporar din cauza condițiilor climatice aspre sau datorate absentei pă șunilor din cauza
unor condiții temporare sau sezoniere. Animalele trebuie hrănite cu furaje proaspete, acolo unde
aceasta este o metoda mai convenabila de utilizare a resurselor naturale decât pășunatul.
Bunăstarea animalelor nu trebuie compromisă.
În cee a ce privește producția organică de pui broiler , performanța de creștere,
acumularea de proteine, aportul de hrană și utilizarea hranei pentru animale sunt supuse unor
variații considerabile, care depind în mare măsură de: genotip, sex și condițiile de med iu. Un
nivel limitat, sub cel optim, de aminoacizi în rația furajeră poate fi parțial compensat prin
creșterea consumului de hrană, în special atunci când conținutul de energie este redus în ra ție.
Studii privind creșterea organică a puilor broiler și prog ramele de brand folosind linii de creștere
lentă (sacrificate după 81 zile) arată că, cu cerințele sunt mai mici în ceea ce privește
performanța de cre ștere, în mod sigur este necesar un conținut mai mic de aminoacizi în hrana
animalelor.
Cu toate acestea, până în prezent doar câteva activități de cercetare au fost efectuate
pentru a investiga implica țiile condițiilor -cadru cu privire la producția ecologică de pui broiler și
asupra capacității puilor broiler a se adapta la schimbările de aprovizionare cu su bstanțe
nutritive.
Puii de carne trebuie crescuți la sol în efective de până la 4800 capete, adăposturile să
fie prevăzute cu guri de intrare/ieșire spre padoc, cu o dimensiune adecvată categoriei, dar cu o
lungime totală a acestor guri de intrare/ieșire de cel puțin 4 m pentru 100 mp adăpost. Cel puțin
1/3 din viața economică, puii trebuie să aibă acces la pășune.
În tabelul 2.1. sunt redate normele de populare (conform reglementarilor legale).

Tabelul 2.1. Normele de suprafața în interiorul adăpostului și în padoc
Categoria Suprafața interioară Suprafața padocului
(în rotație)
Păsări pentru carne în adăposturi
fixe (suprafața maximă 1600 mp) 10 cap/mp
(maxim 21 kg greutate vie/mp) 4 mp/cap
(dar sub 170 kg N/ha/an)
Păsări pentru carne în adăposturi
mobile suprafața 150 mp,
deschise și noaptea 16 cap/mp
(maxim 30 kg greutate vie/mp) 2,5 mp/cap
(dar sub 170 kg N/ha/an)

12

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale O I P O S D R U ACADEMIA ROMÂNĂ
MINISTERUL MUNCII, P O S D R U 2007 – 2013 INSTITUTUL NAȚIONAL
FAMILIEI ȘI PROTECȚIEI 2007 – 2013 DE CERCETĂRI ECONOMICE
SOCIALE „Costin C. Kirițescu”
AMPOSDRU

Numărul maxim de pui de carne echivalent a 170 kg N/ha/an este de 580 capete.
În creșterea puilor la sol pe așternut permanent sunt necesari următorii parametri:
-10-16 pui / mp suprafață interioară adăpost;
-3-7% (max. 10%) pierderi prin mortalități datorita faptului ca nu sunt admise
tratamente cu medicamente si produse farmaceutice de sinteză, dar și prezenței prădătorilor;
-3,46 ci cluri/an;
– front de furajare 5 -10 cm, în funcție de vârsta puilor,
– front de adăpare -1,5-2,5 cm/pui (la adăpătorile liniare și circulare)
-8-12 pui/adăpătoare cu niplu și cupă colectoare.
Capacitatea maximă a adăposturilor pentru găini ouătoare este, con form
reglementărilor, de 3000 capete.
Pentru această categorie se pot utiliza următoarele tipuri de adăposturi:
– adăposturi mobile de diferite dimensiuni și capacități, demontabile sau nu, ușor de
transportat în câmp, pentru producția sezonieră de ouă;
– adăposturi fixe, de capacitate mică (20 -200 capete), neîncălzite , montate pe pășune,
pentru producția sezonieră, de primăvara până toamna;
– adăposturi fixe, de capacitate mică (20 -200 capete), încălzite , pentru producția de
ouă pe tot parcursul anului;
– hale închise (folosite anterior pentru producție în sistem industrial), dar cu accesul
găinilor la padoc și parcele înierbate, după reconversia lor ecologică, pentru producția de ouă pe
tot parcursul anului.
Pentru construcția acestor adăposturi sunt permi se numai următoarele materiale: stuf,
chirpici sau paiantă, lemn, cărămidă ceramică, țiglă ceramică, plăci onduline pentru pereții
laterali, acoperiș și etanșeizări, structuri de rezistență din metal, vată de sticlă sau alte materiale
termoizolante aprobat e.
Sunt interzise ca materiale: cărămizile și plăcile BCA, plăci sau panouri de internită
pentru acoperiș, diferite materiale radiante, diferite vopsele toxice.
Adăposturile se populează la o densitate de 6 cap/mp, asigurându -se 18 cm liniari
stinghii de o dihnă/găină și 120 cm2 suprafață cuibar de ouat/găină (sau un cuibar la 5 -8 găini).
Pentru fiecare 2300 găini ouătoare trebuie să se sigure o suprafață de teren pentru
mișcare în aer liber de 1 ha, astfel încât să nu se depășească aportul de 170 kg azot/ha /an, prin
dejecțiile produse de acestea. Pășunea se împarte în cca 8 -10 parcele, fiecare găină să
beneficieze de 4 mp pășune.
Un adăpost corespunzător pentru creșterea și exploatarea găinilor ouătoare în sistem
ecologic, trebuie să dispună cel puțin de urm ătoarele amenajări interioare, echipamente și
sisteme funcționale:
– se recomandă întreținerea la sol, cu acces obligatoriu la padoc și teren înierbat;
– materialul de construcție este lemnul, pe structuri speciale de rezistență, atât pentru
adăposturile f ixe, cât și pentru cele mobile;
– sunt interzise grilajele și zăbrelele care limitează mișcarea păsărilor;
– cel puțin 1/3 din suprafața adăpostului trebuie să constituie un compartiment mare, a
cărui pardoseală să fie acoperită cu așternut permanent, form at din paie, coji de floarea soarelui,
talaș de lemn, turbă etc; umiditatea optimă a așternutului este cuprinsă între 20% și 40%, limite
peste care afectează grav microclimatul din hală;
– parte din pardoseala adăpostului trebuie să fie rezervată pentru co lectarea dejecțiilor;
– în adăpost trebuie să se instaleze paturi de stinghii de lemn, fixate la înălțimea de cca
40-50 cm, cu o distanță între stinghii de 25 -35 cm; buncărul de colectare a dejecțiilor de sub

13

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale O I P O S D R U ACADEMIA ROMÂNĂ
MINISTERUL MUNCII, P O S D R U 2007 – 2013 INSTITUTUL NAȚIONAL
FAMILIEI ȘI PROTECȚIEI 2007 – 2013 DE CERCETĂRI ECONOMICE
SOCIALE „Costin C. Kirițescu”
AMPOSDRU

patul de stinghii este ferit de accesul păsăril or prin delimitare cu plasă de sârmă; stinghiile au
latura de cca 30 cm, iar muchiile superioare trebuie să fie ușor rotunjite;
– adăpostul trebuie să fie prevăzut cu ușițe sau trape de acces în exterior, considerându –
se că pentru 100 mp adăpost sunt neces are trape a căror deschidere (lărgime) să însumeze 4 m
liniari;
– în padoc este obligatorie amenajarea de umbrare, care să protejeze păsările de
insolația excesivă;
– în padoc se instalează linii de furajare și adăpare, care trebuie să asigure front
indivi dual de furajare și adăpare suficient;
– padocul trebuie împrejmuit cu gard înalt de 1,5 -1,8 m;
– păsările trebuie să -și petreacă în padoc (conform reglementărilor UE) cel puțin 1/3
din viața productivă.
– în exploatarea găinilor ouătoare producătoare de o uă consum ecologice Lampkin
(1997), recomandă introducerea în efectiv a unui cocoș la 200 de găini.
Adăpostul răspunde exigențelor producției ecologice și asigură confortul găinilor dacă
1/3 din suprafața sa este acoperită cu așternut permanent, 1/3 este o cupată de patul de stinghii
(cu buncăr de colectare a dejecțiilor), unde se amplasează de preferință hrănitorile și adăpătorile,
iar restul spațiului este ocupat de băile de nisip, cuibare cu alei de acces pentru recoltarea ouălor.
În funcție de mărime, ad ăpostul trebuie să fie prevăzut cu sistem de ventilație naturală,
artificială sau mixtă. Nu trebuie să lipsească instalația de iluminat. Instalația de încălzire este
facultativă, pentru că adăpostește găini adulte.
În adăpost se introduc hrănitori, adăpăto ri, cuibare de ouat, verificându -se cu grijă
asigurarea fronturilor de furajare, adăpare și ouat.

2.2. Condițiile de microclimat din adăposturile pentru păsări în sistem organic

Prin “condiții de microclimat” se definește un cumul de factori ambientali (temperatură,
umiditate, ventilație, iluminat etc) factori care influențează direct sau indirect performanțele
productive ale păsărilor.
2.2.1. Temperatura .
Păsările preferă o temperatură destul de ridicată, însă nu constantă pe întreaga perioadă
de crește re în halele de tineret. Temperatura din halele de creștere este influențată de variațiile
climatice externe și se corelează cu vârsta puilor. În primele zile de viață, puii au nevoie de 32 –
350C, după care temperatura se reduce treptat, astfel încât la vâr sta de 12 -14 zile să fie de 250C
la nivelul puilor. După această vârstă temperatura se reduce în funcție de categoria de păsări,
gradul de îmbrăcare cu penaj și dezvoltarea puilor, până la 180C, nivel considerat optim.
Termoreglarea la temperaturi mici ale mediului ambiant este dificilă în prima perioadă de
viață a păsărilor, mai ales imediat după ecloziune, din cauza pierderilor masive de căldură.
Capacitatea de termoreglare se dezvoltă treptat iar temperatura internă crește atingând nivelul
fiziologic în 7-10 zile.
Păsările își reduc pierderile de căldură prin modificări comportamentale; se apreciază că,
prin ghemuire, acestea își micșorează pierderile de căldură cu 40 -50%, iar prin îngrămădire cu
15%, la care se mai adaugă o scădere de 12% atunci când își introduc capetele sub aripi (Usturoi
și Păduraru, 2005).
Temperatura de confort pentru găinile ouătoare cu producție maximă de ouă și consum
minim de furaje este cea cuprinsă între 13 și 180C (130C este optimă pentru ouat intens și 180C
este optimă pentru valorificarea furajului). Găina poate să ouă foarte bine și la temperatura de

14

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale O I P O S D R U ACADEMIA ROMÂNĂ
MINISTERUL MUNCII, P O S D R U 2007 – 2013 INSTITUTUL NAȚIONAL
FAMILIEI ȘI PROTECȚIEI 2007 – 2013 DE CERCETĂRI ECONOMICE
SOCIALE „Costin C. Kirițescu”
AMPOSDRU

+100C și chiar la +50C, însă cu un consum mult mai ridicat de furaje. Practic, cu fiecare grad de
temperatură sub +140C, pasărea consumă în plus 1 g de furaj (sau chiar mai mult ), pentru a -și
menține temperatura corporală constantă. De aici decurge un aspect practic foarte important și
anume faptul că în zilele geroase de iarnă trebuie să se asigure încălzirea suplimentară a
adăpostului care este mult mai ieftină decât administra rea zilnică a 10 -15 g furaj/cap în plus.
2.2.2. Umiditatea relativă . Umiditatea aerului din adăpost este un factor cu influență
puternică asupra creșterii și productivității păsărilor, acționând asupra zonei de neutralitate
termică și contribuind sau nu la confortul animalelor. Zona de confort în ceea ce privește
umiditate a aerului din adăpostul pentru tineret este de 60 -70% iar la găinile adulte este de 50 –
75%.
2.2.3 . Puritatea aerului
Oxigenul . Oxigenul din aer este necesar păsărilor în proporție corespunzătoare cu nivelul
acestuia din aerul atmosferic, adică 21%. La redu cerea acestei proporții păsările reacționează
negativ. La găinile adulte consumul de oxigen este de 0,6 l/h/kg.
Gazele nocive . Gazele nocive din adăpost sunt produse fie în urma activităților
metabolice ale păsărilor, fie prin procesele de fermentație ale dejecțiilor și așternutului din
adăpost.
Bioxidul de carbon produs de păsări se acumulează mai ales în aerul din partea inferioară
a adăpostului, până la 40 -50 cm înălțime de la pardoseală, zonă în care păsările își duc în general
viața. Cantitatea de dio xid de carbon admisibilă este de 5 ori mai mare decât cea din aerul
atmosferic, care este de 0,15%. Practic, pentru a nu mări prea mult cheltuielile cu ventilația,
nivelul admis este de 0,5 -0,6% la păsările adulte.
Amoniacul provenit din dejecții și din f ermentația acestora și a așternutului se
acumulează în partea superioară a adăpostului, la peste 1,5 m înălțime, dar la o umiditate mai
ridicată a aerului coboară și la nivelul păsărilor crescute la sol.
Concentrația admisibilă de amoniac este de 15 -20 ppm .
Hidrogenul sulfurat provenit din dejecții se acumulează la nivelul pardoselii, ca și
dioxidul de carbon. Limita maximă admisibilă este de 10 ppm. Ajuns în sânge prin mucoasele
oculare și ale căilor respiratorii, se combină cu fierul din hemoglobină ceea ce reduce oxigenarea
organismului.
Praful din aer, provenit din dejecțiile uscate, așternut și nutrețuri, crește în cazul unei
umidități scăzute și în timpul lucrărilor de întreținere din adăposturi. Nivelul maxim admis de
pulberi în aer este de 15 mg/m3.
2.2.4 . Curenții de aer se asociază acțiunii celorlalți factori de microclimat din adăpost.
Curenții de aer trebuie să lipsească în primele zile de viață; în rest se corelează cu temperatura
dar și cu vârsta păsărilor. La temperatură și umiditate ridicate, cum sunt cele din timpul verii,
este nevoie de viteze mai mari ale curenților, în timp ce iarna, la temperatură și umiditate
scăzute, sunt necesare viteze mai mici.
Viteza curenților de aer din adăposturile de creștere a păsărilor trebuie să fie cuprinsă
între 0,05 și 0,4 m/sec; aceasta poate să atingă 0,5 m/sec la păsările adulte, în funcție de ceilalți
factori de microclimat.
2.2.5. Ventilația adăposturilor este necesară pentru asigurarea unui microclimat
corespunzător, pentru evacuarea gazelor nocive pro duse de păsări (bioxid de carbon), dejecții și
așternut (amoniac, hidrogen sulfurat, particule de praf etc), reînnoirea oxigenului necesar
respirației, excesul de umiditate (din evaporare, respirație a păsărilor) și de căldură. Cerințele
față de ventilație pentru găinile ouătoare sunt de 4 -5 mc/h/kg greutate vie vara, iar iarna de 0,4 –
0,5 mc/h/kg greutate vie, dacă dejecțiile sunt evacuate mecanic și de 0,8 -1 mc/h/kg greutate vie,

15

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale O I P O S D R U ACADEMIA ROMÂNĂ
MINISTERUL MUNCII, P O S D R U 2007 – 2013 INSTITUTUL NAȚIONAL
FAMILIEI ȘI PROTECȚIEI 2007 – 2013 DE CERCETĂRI ECONOMICE
SOCIALE „Costin C. Kirițescu”
AMPOSDRU

dacă dejecțiile sunt uscate parțial în adăpost. La tineret necesarul de aer e ste de 4 -5 mc/h/kg
greutate vie, indiferent de anotimp, atunci când adăpostul beneficiază de surse de încălzire.
2.2.6. Lumina . Lumina este unul dintre cei mai importanți factori de microclimat în
creșterea și exploatarea păsărilor.
Lumina se poate asigura pe cale naturală, necesitând un indice de iluminat de 1/10 -1/15
(indicele de iluminat reprezintă raportul dintre suprafața vitrată – suprafața geamurilor – și
suprafața pardoselii) sau pe cale artificială.
Atât puii de carne, cât și găinile ouătoare cresc ute în adăposturi cu mediu controlat
beneficiază de un program strict de lumină, specific vârstei.
Ziua-lumină naturală are o extindere de cca. 17 ore în luna iunie și scade la 7 -8 ore în
decembrie; prin urmare, este necesară suplimentarea luminii naturale cu lumină artificială,
începând cu luna iunie, când începe reducerea zilei -lumină naturale. Punctul de plecare pentru
stabilirea programului de lumină este durata zilei lumină din momentul în care puicuțele
împlinesc vârsta de 18 săptămâni. Pentru puicuțe le de 18 săptămâni cazate în perioada
noiembrie -februarie este necesar un program de 8 ore lumină/zi, adică echivalentul luminii
naturale. Cele crescute în perioada martie -octombrie trebuie să aibă mai puțină lumină naturală
în timpul creșterii și de aceea se folosește un sistem de reducere a luminii, care utilizează atât
lumina naturală, cât și cea artificială. Prin acest program lumina scade în trepte egale în fiecare
săptămână, plecându -se de la 23 ore/zi, astfel încât la vârsta de 18 săptămâni, numărul de ore
lumină acordate să fie egal cu cel din ziua -lumină naturală.
Este indicat ca puicuțele să fie transferate în adăposturile de adulte la începutul toamnei
și să fie supuse unui program de lumină artificială. Pe cât posibil trebuie evitată achiziționar ea
puicuțelor în lunile aprilie -august. La puicuțele crescute în libertate și apoi cazate în hale de
adulte în perioada noiembrie -februarie, creșterea luminii se face cu câte 15 -20 min/săpt., până se
ajunge la 16 ore lumină naturală+artificială/zi. Puicuțe le crescute în libertate în perioada martie –
octombrie , sunt supuse după transferul în hale de ouat unui program controlat de lumină, care
constă într -o suplimentare cu 15 -20 minute/săptămână., timp de 18 săptămână, când se ajunge la
un program de 16 ore l umină naturală+artificială/zi, ce se menține până la finalul ciclului de
creștere.
Este mai avantajoasă furnizarea luminii suplimentare de dimineață, decât a celei de seară,
pentru că majoritatea găinilor ouă dimineața, iar în plus, amurgul natural va încu raja păsările să
intre în adăposturi, pentru odihnă.
Ca regulă generală, programul de lumină asigurat trebuie să respecte indicațiile din
ghidul tehnologic al fiecărui hibrid, ținând seama de legislația privind avicultura organică, care
permite suplimentarea luminii cu mijloace artificiale pentru a oferi un maxim de 16 ore de
lumină pe zi, cu o perioadă de odihnă nocturnă continuă timp de cel puțin opt ore.
Intensitatea luminoasă are influență directă asupra producției de ouă și de aceea, se
consideră ca fiind optimă pentru găinile ouătoare o intensitate de 10 lucși, răspândită uniform pe
întreaga suprafață a adăpostului. Pentru a se realiza această intensitate cu lumină artificială, se
folosesc becuri de 40W, dispuse la o distanță de 3 m între el e. Periodic, becurile trebuie curățate
pentru că stratul de murdărie depus reduce intensitatea luminoasă.
Întrucât în creșterea puilor de carne interesul crescătorului este acela de a determina și
stimula consumul hranei se recomandă și la această categori e un iluminat natural suplimentat cu
iluminatul artificial.
În adăposturile cu lumină naturală, mai ales în sezonul de iarnă, când ziua este foarte
redusă, se poate prelungi perioada de lumină, prin iluminat suplimentar. În această situație,
intensitatea iluminatului trebuie să fie de cel puțin 1/3 din cea asigurată de lumina naturală. În
anumite situații, între perioada de lumină naturală și cea de lumină artificială, se intercalează o

16

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale O I P O S D R U ACADEMIA ROMÂNĂ
MINISTERUL MUNCII, P O S D R U 2007 – 2013 INSTITUTUL NAȚIONAL
FAMILIEI ȘI PROTECȚIEI 2007 – 2013 DE CERCETĂRI ECONOMICE
SOCIALE „Costin C. Kirițescu”
AMPOSDRU

perioadă de întuneric, cu o durată de 3 -4 ore, situație în care progra mul de lumină devine
intermitent. (Huțu și col., 2003).
În stadiile timpurii de creștere, pentru a dezvolta apetitul păsărilor și pentru a le
familiariza cu noile condiții de creștere trebuie asigurată a durată mai mare și o intensitate
crescută a luminii, care odată cu trecerea timpului, vor fi diminuate. La elaborarea programului
de iluminat, sub aspectul duratei și intensității iluminatului, se vor lua în considerare următoarele
aspecte:
– reducerea prea timpurie a duratei iluminatului determină diminuar ea ingestei și
reducerea greutății la vârsta de o săptămână;
– reducerea intensității luminoase sub 20 lucși în prima săptămână de creștere diminuează
intensitatea comportamentului alimentar și, în consecință, determină scăderea ingestei puilor,
după vârs ta de 21 de zile.
Nu se recomandă, o perioadă de întuneric mai mică de o oră pentru că este un stimul
ineficient, în direcția consumului de furaj. Perioadele de întuneric mai mari de opt ore pot cauza
deshidratarea puilor (Usturoi și Păduraru, 2005).
Obțin erea luminii artificiale uniforme se realizează prin dispunerea echidistantă a
surselor de iluminat unele față de altele și în relație cu suprafața pardoselii și pereților.
Pentru apropierea de condițiile naturale, pentru a nu se crea panică și agitație în tre păsări,
trecerea de la întuneric la lumină și viceversa se recomandă a se executa în minim 5 trepte pe
durata unei perioade de 30 -50 minute. Realizarea acestui aspect necesită utilizarea unor
comutatoare reglabile care fac posibilă trecerea de la întun eric la lumină în trepte (Usturoi și
Păduraru, 2005).

2.3. Materialul biologic recomandat în creșterea păsărilor în sistem organic

În avicultura ecologică se pretează, în principiu, toate rasele de păsări. Sunt de preferat
însă rasele autohtone, cu rezistență crescută la factorii naturali de mediu, cu o constituție robustă
și adaptabile la sistemul extensiv de creștere, cu producții mixte, în general mai puțin modelate
genetic și hibrizii special creați pentru creșterea lentă.
Creșterea lentă permite organelor, mușchilor și oaselor să se dezvolte armonios. Carcasa
este mai alungită, cu piept mai mic și picioare mai mari decât carcasele convenționale.
Genotipurile cu creștere lentă au o activitate locomotorie mai mare pe pășune și o
rezistență mai mare la condițiile din sistemele organice comparativ cu hibrizii moderni cu
creștere rapidă. Tehnopatiile (ascita, afecțiunile picioarelor, sindromul morții subite) sunt
minime și păsările au o imunitate mai bună.
În creșterea specifică acestei nișe păsările u tilizate trebuie să fie:
– rezistente la condițiile naturale de mediu (variații termice, precipitații, curenți de aer,
insolație etc.), dar și la unii factori artificiali (zgomote, dereglări ale condițiilor de odihnă etc);
– rezistente la îmbolnăviri, ținând cont de faptul că în creșterea ecologică nu sunt admise
remediile terapeutice alopate. Lista medicamentelor de sinteză admise în cadrul acestui sistem
este extrem de limitată;
– adaptabile la condiții de creștere în sistem extensiv, cel mult semiint ensiv, să răspundă
favorabil la condițiile de creștere apropiate de natură.
– să poată valorifica furaje variate, să nu aibă exigențe crescute față de unii factori
limitativi (nivel proteic, celulozic etc.).
Alegerea unui genotip necesită atingerea unui ec hilibru între rusticitate și performanțele
productive, având în vedere destinația finală a producției obținute de la păsări. Alegerea

17

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale O I P O S D R U ACADEMIA ROMÂNĂ
MINISTERUL MUNCII, P O S D R U 2007 – 2013 INSTITUTUL NAȚIONAL
FAMILIEI ȘI PROTECȚIEI 2007 – 2013 DE CERCETĂRI ECONOMICE
SOCIALE „Costin C. Kirițescu”
AMPOSDRU

materialului biologic se face în funcție de cerințele consumatorilor, astfel dacă este cerere pentru
producția de carne se pot utiliza hibrizi comerciali de preferat cu creștere moderată Hubbard -ISA
(757, 957, Redbro, Master Gri ș); Sasso (X44, X44B, XL44, XL44N) sau cu creștere lentă:
Hubbard -ISA (257, 457, 657, I657, I957, JA757, S757N, Gri ș Barré); Sasso (T44, T44N, T88,
T88N, T44NI, T55, T55N, T77, T77N, T55Npb, Gri ș Cendre) dar și păsări de rasă, mai ales
pentru calitatea deosebită a cărnii cum este cazul resei La Flèche sau rasei Gât Golaș de
Transilvania. Dacă producția dorită este cea de ouă se preferă un hibrid sau poa te o rasă mixtă
cum ar fi Sussex sau Marans, iar dacă dorim să clocească se preferă Găina de mătase.
Avicultura ecologică nu agreează rasele și hibrizii superspecializați, care au performanțe
productive epuizante. De menționat că rasele și hibrizii amelior ați, specializați, sunt foarte
sensibili la boli, au reactivitate modificată și în general sunt foarte expuși la factorii ostili de
mediu.
În sistemele de creștere organică păsările cu creștere rapidă, selecționate intensiv pentru
rata de creștere și consu mul specific se comportă foarte diferit față de păsările cu destinație
ecologică. Hibrizii actuali destinați producției de carne, dacă sunt crescuți până la vârste mari,
pot ajunge la greutăți foarte mari și vor avea o rezistență redusă a osaturii, vor fol osi mai puțin
pășunea, și tind să stea mai mult în adăpost sau în apropierea acestuia, decât să pască pe pășune.
Din multitudinea de rase și hibrizi care pot face obiectul acestei nișe prezint câteva rase
și hibrizi cu importanță pentru producția de carne și câteva rase și hibrizi pentru producția de
ouă.
Există rase de păsări, încadrate de specialiști în rândul categoriei mixte de carne -ouă
sau ouă -carne, care se folosesc totuși pentru creștere, în vederea producerii cărnii de pasăre de o
calitate superioa ră, pe care francezii o numesc “ Label Rouge ”.
Dintre aceste rase care ar putea fi folosite pentru producerea acestui tip de carne
prezint în continuare rasa Gât Golaș de Transilvania, rasă care prezintă o deosebită importanță și
se regăsește în țara noastră. .
Rasa Gât Golaș de Transilvania
În prezent găinile Gât Golaș de Transilvania sunt folosite de către firme din Europa
Occidentală pentru obținerea de hibrizi de carne utilizați în creșterea ecologică dar și industrială,
în producerea puilor sub eti chetă de calitate, datorită formatului, ușurinței de jumulire (are
aproape jumătate din numărul de pene al altor rase de aceeași mărime) și rezistenței la stresul
termic.
Crescută în sistem semiintensiv, rasa Gât Golaș de Transilvania poate asigura cel
puțin parțial materialul biologic necesar în producția ecologică de carne de pasăre și ouă, pentru
care România are perspective favorabile.
Rasa Gât Golaș de Transilvania a devenit cunoscută în Europa începând cu anul 1875,
când crescătorii din Sighișoara și Războieni Cluj au prezentat câteva exemplare din această rasă,
la expoziția de la Viena.
După apariția la expozițiile internaționale, în multe țări europene ca Franța, Anglia (în
jurul anilor 1920), dar mai ale în Austria și Germania s -au importat și s -a început să se crească
păsări Gât Golaș de Transilvania.
La începutul anilor 1930, pentru a ține pasul cu alte rase de păsări crescute în scop
comercial, în Ungaria s -a început un program de ameliorare al acestei rase.
În ceea ce privește culoarea penajului , există varietatea albă, neagră și barată (frecvent
întâlnite), albastră, roșie și galbenă.

18

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale O I P O S D R U ACADEMIA ROMÂNĂ
MINISTERUL MUNCII, P O S D R U 2007 – 2013 INSTITUTUL NAȚIONAL
FAMILIEI ȘI PROTECȚIEI 2007 – 2013 DE CERCETĂRI ECONOMICE
SOCIALE „Costin C. Kirițescu”
AMPOSDRU

Figura 2.1 . Rasa Gât Gola ș de Transilvania , varietatea de culoare neagră, albă și barată
(http://sunserv.katki.hu/english/genmege/chicken/ )

Această rasă a fost preferată nu numai pentru buna producție de ouă ci și pentru
excelenta calitate a cărnii și hărnicia în cătatea hranei, indiferent că vremea este foarte
călduroasă sau geroasă. Rezistente la boli, au cheltuieli de întreținere reduse.
Are capul potrivit de mare, ochii roșii -portocalii, creasta mică, simplă, dințată, bărbițe
și urechiușe mici, roșii. Pe creștetul capului și pe ceafă prezintă un smoc de pene. Gâtul de
mărime mijloci e, în forma literei S este lipsit de pene până la gușă, cu pielea de culoare roșie.
Trunchiul este dreptunghiular, oblic dinainte înspre înapoi, spinarea foarte largă, pieptul rotunjit,
iar abdomenul bine dezvoltat. Coada este mijlocie ca mărime, aripile l ungi, bine strânse pe
trunchi. Picioarele sunt de lungime mijlocie, cu fluiere de culoare neagră la varietatea neagră și
albă la varietatea albă și barată. Pielea este de culoare albă.
Prin faptul că în sistem organic sunt preferate rasele locale, rezisten te contribuim la
menținerea biodiversității zootehnice .

19

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale O I P O S D R U ACADEMIA ROMÂNĂ
MINISTERUL MUNCII, P O S D R U 2007 – 2013 INSTITUTUL NAȚIONAL
FAMILIEI ȘI PROTECȚIEI 2007 – 2013 DE CERCETĂRI ECONOMICE
SOCIALE „Costin C. Kirițescu”
AMPOSDRU

Capitolul 3. HRĂNIREA PĂSĂRILOR ÎN SISTEM ECOLOGIC

3.1. Cerințe de energie și substanțe nutritive

Și în sistemul ecologic de creștere , alimentația este un factor determinant în sporirea
producției animalelor, fiind responsabilă în cea mai mare măsură de creșterea și dezvoltarea
păsărilor, menținerea sănătă ții acestora și realizarea scopului pentru care sunt întreținute,
respectiv asigura rea producției de carne sau de ouă .
Cerințele nutritive formulate în America de Nord se bazează pe recomandările
Consiliului Național de Cercetare –Academia Națională de Științe, Washington DC.
Recomandările privind cerințele nutriționale pentru diferite s pecii de animale sunt folosite pe
scară largă de către producătorii din zonă sau din alte țări. Nu există însă alte recomandări
comparabile în alte țări. În Marea Britanie standarde privind cerințele nutritive au fost constituite
în trecut de către comisi ile naționale (de exemplu ARC, 1975), dar ele nu au fost reactualizate.
În Australia, standarde privind cerințele nutriționale au fost publicate în 1987 (SCA, 1987), dar
nici acestea nu au fost revizuite. INRA, Franța publică cerințele nutritive în anul 19 84 pentru
porci, păsări și iepuri.
Blair (2008) în urma unui studiu amplu afirmă că în prezent nu există nici un set de
standarde nutriționale special concepute pentru păsări întreținute în sistem organic. Aceste
standarde pot să fie derivate din standarde le deja existente aplicabile la genotipuri cu ritm lent de
creștere. Mulți producători organici utilizează rase tradiționale și genotipuri de păsări care nu au
fost supuse presiunii de selecție.
Blair (2008) susține că sistemul ARC (1975) are aplicabilitat e în producția ecologică,
datorită genotipului pe baza căruia au fost acestea concepute, dar datele sunt totuși incomplete.
Acesta sugerează ca bază pentru stabilirea unor standarde nutriționale aplicabile la efectivele de
păsări pentru producția organică din întreaga lume norme NRC (1994).
Aplicarea acestor standarde nutriționale are scopul de a oferi o dietă echilibrată, care
conține principii nutritivi în anumite raporturi și nu conține excese periculoase de substanțe
nutritive.

3.1.1. Cerințe de energie și substanțe nutritive la puii de carne crescuți
în sistem ecologic

Cantitatea de hrană ingerata zilnic de către puii destinați producției de carne este
determinată de mai mulți factori; dintre aceștia pot fi menționați: senzația de foame și sați etate,
starea de sănătate, confortul termic, modul de prezentare al nutrețului și densitatea nutritivă a
nutrețurilor.
În nutriția și alimentația puilor se vor avea în considerare următoarele caracteristici:
Momentul începerii hrănirii. Hrănirea timpurie a puilor stimulează funcția și dezvoltarea
sistemului digestiv, mai ales a intestinului, ficatului și pancreasului. Rezervele de vitelus, care
reprezintă 20 -25% din greutatea puiului proaspăt eclozionat, sunt utilizate mai cu seamă pentru
dezvoltarea sistem ului imun, a aparatului cardio -vascular și, ulterior, pentru dezvoltarea
aparatului gastrointestinal. La pui, hrănirea cât mai timpurie sporește greutatea corporală,
musculatura pectorală și dezvoltarea intestinului subțire.

20

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale O I P O S D R U ACADEMIA ROMÂNĂ
MINISTERUL MUNCII, P O S D R U 2007 – 2013 INSTITUTUL NAȚIONAL
FAMILIEI ȘI PROTECȚIEI 2007 – 2013 DE CERCETĂRI ECONOMICE
SOCIALE „Costin C. Kirițescu”
AMPOSDRU

Echipamentul enzimatic. În prim ele două săptămâni de viața, echipamentul enzimatic al
puilor este redus; în consecință și asimilarea nutrienților este mai scăzută, ca urmare a unei
digestibilitați reduse. Nutrețurile bogate în polizaharide neamilazice (celuloza brută) afectează
digestib ilitatea tuturor nutrienților din hrană. De asemenea, conținutul ridicat în acești compuși
reduce utilizarea energiei provenite din grăsimile vegetale.
Ritmul de creștere. În sistemul intensiv de creștere păsările exteriorizează un ritm rapid
de creștere, ca urmare a unui metabolism foarte intens, ceea ce impune o hrană bogată în energie
și substanțe nutritive, cu o digestibilitate ridicată. În creșterea organică este de preferat un
materialul biologic cu un ritm de creștere lent, ceea ce impune o mare aten ție în stabilirea
cerințelor nutritive.
Capacitatea tubului digestiv. Capacitatea tubului digestiv a puiului de carne este
considerabil mai scăzută decât la alte animale; la vârsta de trei săptămâni lungimea tubului
digestiv este de cca. 85 cm. După o săptămână lungimea intestinului ajunge la 120 cm. Din acest
motiv, tranzit ul furajelor prin tubul digestiv are o durată scurtă, de 4 -24 ore. Viteza tranzitului
digestiv este influențată de vârsta puiului, cantitatea de hrană ingerată, consistența (duritatea) și
conținutul nutrețului în lipide și apă.
Obișnuința cu un anumit tip de nutreț. Păsările sunt sensibile la forma de prezentare a
nutrețului. Odată obișnuite cu o anumită formă de nutreț, în cazul schimbării acesteia, trebuie să
treacă o anumită perioadă până la completa acomodare cu noua formă.
Simțul gustativ al păsărilor . Calitatea furajelor trebuie să fie corespunzătoare, deoarece
simțul gustativ al puilor este puțin dezvoltat; în caz contrar, aceștia ingeră hrană de calitate
necorespunzătoare și se pot îmbolnăvi.
Apetitul păsărilor. Apetitul păsărilor este determinat de cerințele energetice. Nivelul
ingestiei este în corelație cu necesarul energetic al păsării și conținutul energetic al rației. Puii
caută să ingere acea cantitate de furaj care să le acopere cerințele energetice. Astfel, un furaj cu o
concentrație energet ică mai redusă, va fi ingerat în cantități mai mari decât unul cu o densitate
energetică mare.
Hrana poate fi alcătuită din diferite ingrediente, structuri sau forme fizice de prezentare .
Indiferent de alegerea făcută, se vor respecta cerințele referitoar e la:
– alegerea componentelor rețetei furajere;
– structura rețetei furajere;
– forma fizică de prezentare a nutrețului;
– dimensiunea particulelor măcinate sau granulate.
La abordarea unei anumite tehnici de administrare a nutrețului, se va lua în consi derare
faptul că puii de carne au un ritm alimentar constant, în perioada de lumină.

3.1.1.1. Cerințele în energie
La păsări energia, asigurată din substanțele nutritive ale furajului, se exprimă în energie
metabolizabilă (EM), care reprezintă energia dis ponibilă pentru reacțiile metabolismului celular,
de regulă până la 70% din energia brută, respectiv energia chimic potențată a substanțelor din
structura rațiilor.
Nivelul energetic al unei rețete de nutreț combinat influențează consumul de hrană . La
puii de carne nu se pot fixa cerințele zilnice energetice datorită faptului că puii își schimbă în
permanență vârsta greutatea corporală și ingesta de hrană.
Energia este depozitată în glucidele, lipidele și proteina din furajele administrare, aceste
substanțe nutritive constituind și sursele din care organismul păsări își asigură energia necesară
întreținerii și sporurilor în greutate.

21

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale O I P O S D R U ACADEMIA ROMÂNĂ
MINISTERUL MUNCII, P O S D R U 2007 – 2013 INSTITUTUL NAȚIONAL
FAMILIEI ȘI PROTECȚIEI 2007 – 2013 DE CERCETĂRI ECONOMICE
SOCIALE „Costin C. Kirițescu”
AMPOSDRU

Consumul specific de energie (kcal EM/g spor) după LARBIER și LECLERCQ (1994)
este prezentat în tabelul 3.1.

Tabelul 3.1. Cerințe de energie la pui de carne (kcal EM / g spor)
(după LABIER și LECLERCQ, 1994)
Vârsta (zile) Consumul de energie (kcal EM / g spor)
M F
0-7 3,65 3,60
7-14 3,74 3,73
14-21 4,06 4,31
21-28 4,44 4,52
28-35 4,53 4,55
35-42 4,56 4,72
42-48 4,68 4,82

HOLSHIMER, citat de BURLACU (1985) efectuează o serie de experiențe la pui de
ambele sexe, prin utilizarea rațiilor cu conținut de proteină brută de la 16 -23,4 %, în lizină 0,74 –
1,33 % și în grăsime brută de la 4,90 -9,94 %, constată că la masculi atât sporul în greutate cat și
consumul de furaje este superior femelelor, iar eficiența utilizării energiei metabolizabile la
masculi a fost 41,7 % iar la femele 44,1 %.

3.1.1.2. Cerințele în proteine și aminoacizi
Proteina în alimentația păsărilor prezi ntă o importanță deosebită deoarece îndeplinește
în organism multiple roluri: de refacere a celulelor uzate, rol în creșter, participă în structura
enzimelor și hormonilor, dar pot avea și un rol energetic în cazul unui aport insuficient în
glucide și lipi de.
În hrană,proteinele pot fi de origine animală, vegetală sau microorganică, dar cele mai
valoroase pentru păsări sunt cele de origine animală, deoarece conțin o cantitate mai mare de
aminoacizi esențiali: lizină, metionină, treonină, triptofan etc. care sunt corelați cu cerințele.
Cerințele de proteină prezintă unele diferențe în ceea ce privește compoziția lor în
aminoacizi, în mecanismul sintezei proteice, in abilitatea organismului păsări de a sintetiza uni
aminoacizi. Cerințele de aminoacizi ale puil or se stabilesc în funcție de cantitatea necesară
proteosintezei pentru producerea de carne, precum și pentru formarea metaboliților și a refacerii
proteinelor tisulare. Cerințele în proteină și aminoacizi sunt prezentate în tabelul 3.2.
Cantitatea de prot eină ingerată influențează atât performanțele de creștere cât și
compoziția corporală. Cantitatea de proteină minimă pentru menținerea organismului în
echilibru azotat, reprezintă cantitatea de proteină necesară pentru reînnoirea țesuturilor uzate și
pentr u sinteza hormonilor și enzimelor. Limitele de variație ale acestor norme proteice pentru
asigurarea funcțiilor vitale sunt determinate de:
– echilibrul energo -proteic al rației;
– aportul de aminoacizi esențiali.

22

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale O I P O S D R U ACADEMIA ROMÂNĂ
MINISTERUL MUNCII, P O S D R U 2007 – 2013 INSTITUTUL NAȚIONAL
FAMILIEI ȘI PROTECȚIEI 2007 – 2013 DE CERCETĂRI ECONOMICE
SOCIALE „Costin C. Kirițescu”
AMPOSDRU

Tabelul 3.2. Nivelul proteic și al aminoacizilor în hrana destinată puilor de carne
(după N.R.C. 1994)
Specificare 0-3 săptămâni 3-6 săptămâni 6-9 săptămâni
P.B.% 23 20 18
Arginină % 1,25 1,10 1
Histidină % 0,35 0,35 0,27
Izoleucină % 0,80 0,73 0,62
Leucină % 1,2 1,09 0,93
Lizină % 1,1 1 0,58
Metionină % 0,5 0,38 0,32
Metionină +Cisteină % 0,90 0,72 0,62
Fenilalanină % 0,72 0,65 0,56
Treonină % 0,80 0,74 0,69
Triptofan % 0,20 0,18 0,16

3.1.1.3. Cerințele în vitamine
Vitaminele sunt substanțe organice, indispensabile organismului animal, având un rol
deosebit în procesele metabolice, influențând direct starea de sănătate, creșterea, funcția de
reproducere și producțiile animalelor, combat stările de stres, măresc rezistența organismului și a
răspunsului imunogen.
Acțiu nea lor este specifică și nu se pot înlocui între ele.
Carența lor provoacă hipovitaminoze și chiar avitaminoze care se manifestă prin
încetinirea creșteri, mortalitate ridicată, tulburări ale sistemului osos.
În creșterea păsărilor necesarul de vitamine e ste asigurat prin vitaminele naturale
conținute în hrana consumată sau prin vitamine de sinteză sau obținute biotehnologic cu care se
realizează premixuri vitaminice. În sistem gospodăresc se recurge frecvent la administrarea
vitaminelor A, D 3, E în apa de băut.
Nivelele de vitamine recomandate în hrana destinată puilor de carne sunt redate in tabelul
numărul 3.3.

Tabelul 3.3. Nivelul de vitamine în hrana destinată puilor de carne (UI /kg furaj sau ppm)
(după N.R.C. 1994)
Vârsta
(sapt.) Cerințe în vitamine
Vit A
(UI) Vit D 3
(UI) Vit E
(UI) Vit B 12
(ppm) Biotina
(ppm) Coloina
(ppm) Acid folic
(ppm) Ac.
pantotenic
(ppm)
0-3 1500 200 10 0,010 0,15 1300 0,55 10
3-6 1500 200 10 0,010 0,15 1000 0,55 10
6-9 1500 200 10 0,007 0,12 750 0,50 10

3.1.1.4. Cerințele în minerale
Substanțele minerale sunt prezente în toate procesele de metabolism îndeplinind funcții
importante și multiple. Ele catalizează reacțiile chimice din organism, având rol în reglarea
metabolismului material, în neutralizarea me taboliților, influențează starea de sănătate și
productivitatea păsărilor.
Determinarea cantităților de substanțe minerale care trebuie asigurate păsărilor se
realizează pe baza bilanțului nutritiv.

23

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale O I P O S D R U ACADEMIA ROMÂNĂ
MINISTERUL MUNCII, P O S D R U 2007 – 2013 INSTITUTUL NAȚIONAL
FAMILIEI ȘI PROTECȚIEI 2007 – 2013 DE CERCETĂRI ECONOMICE
SOCIALE „Costin C. Kirițescu”
AMPOSDRU

Macroelementele prezintă rol preponderent în creștere și dezvoltare, participă la reglarea
presiunii osmotice și intervin în menținerea echilibrului acido -bazic și permeabilitatea celulară.
Necesarul de macroelemente la broileri de găină este prezentat în tabelul 3.4. (după
NRC, 1994) și în tabelul 3.5. (după J EROCH și col., 2008).

Tabelul 3.4. Nivelul de macroelemente din hrana destinată puilor de carne
(după N.R.C. 1994)
Vârsta
(săpt) Ca
(%) Mg
(mg) P nefitic
(%) K
(%) Na
(%)
0-3 1,00 600 0,45 0,30 0,20
3-6 0,90 600 0,35 0,30 0,15
6-9 0,80 600 0,30 0,30 0,12

Tabelul 3.5. Necesarul de macroelemente la broileri (g/pasăre/zi)
(JEROCH și col., 2008)
Vârsta
(săpt) Masă vie
(kg) Ca P nefitic Mg Na Cl K
1 0,160 0,24 0,14 0,010 0,03 0,03 0,07
2 0,380 0,44 0,27 0,020 0,06 0,06 0,12
3 0,720 0,70 0,43 0,030 0,09 0,09 0,20
4 1,170 0,95 0,59 0,040 0,12 0,12 0,27
5 1,670 1,11 0,70 0,050 0,14 0,14 0,31
6 2,170 1,17 0,76 0,050 0,15 0,15 0,33

Principalul rol biologic al microelementelor este cel catalitic deoarece intră în
compoziția enzimelor, hormonilor și vitaminelor, îndeplinind funcții esențiale pentru viață și
creștere.
În furajarea practică a păsărilor sunt importante microelementele esențiale fier, cupru,
zinc, mangan, iod și seleniu. Ele se introduc de regulă în amestecul furajer.
Necesarul de microelemente la broileri de găină după NRC (1 994) este prezentat În
tabelul 3.6.
Tabelul 3.6. Nivelul de microelemente din hrana destinată puilor de carne
(după N.R.C. 1994)
Vârsta
(săpt) Cu
(mg) I
(mg) Fe
(mg) Mn
(mg) Se
(mg) Zn
(mg)
0-3 8 0,35 80 60 0,15 40
3-6 8 0,35 80 60 0,15 40
6-9 8 0,35 80 60 0,15 40

Datorită faptului că în prezent pe plan internațional există mari firme producătoare de
material biologic cu creștere lentă, care se pretează sistemului ecologic de creștere trebuie să
ținem seama de cerințele nutritive specifice fiecărei rase sau genotip în parte, informații care se
găsesc în ghidul tehnologic de creștere.
Astfel, cerințele de energie și substanțe nutritive pentru puii de carne, recomandate de
producătorii hibrizilor cu creștere lentă (hibridul Cobb Sasso 150) sunt redate în tabelele 3.7. și
3.8.

24

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale O I P O S D R U ACADEMIA ROMÂNĂ
MINISTERUL MUNCII, P O S D R U 2007 – 2013 INSTITUTUL NAȚIONAL
FAMILIEI ȘI PROTECȚIEI 2007 – 2013 DE CERCETĂRI ECONOMICE
SOCIALE „Costin C. Kirițescu”
AMPOSDRU

Tabelul 3.7. Cerințele de energie și proteină și aminoacizi ale puilor de carne hibridul Cobb Sasso 150TM
(www.cobb -vantress.com )
Specificare Starter Creștere Finisare
Furaj/cap 1000g 1000g 1000g
Perioada de hrănire(zile) 0-28 29-49 50+
Energie
EM (MJ/kg) 12,55 13,14 13,31
EM Kcal/kg 3000 3140 3180
Proteină (%) 22,00 19,00 18,00
Lizină (%) 1,35 1,20 1,1
Metionină (%) 0,52 0,48 0,45
Met+ Cis (%) 1,04 0,91 0,86
Triptofan (%) 0,23 0,20 0,20
Treonină (%) 0,90 0,80 0,76
Arginină (%) 1,42 1,27 1,20
Calciu (%) 0,95 0,85 0,80
Fosfor disponibil (%) 0,48 0,43 0,40
Sodiu (%) 0,17 0,16 0,16
Clor (%) 0,16 0,15 0,15
Raport energo -proteic 136 165 177

Tabelul 3.8. Nivelele de suplimentare vitaminică și microminerală (per tonă) hibridul CobbSasso 150TM
(www.cobb -vantress.com )
Specificare Starter Creștere Finisare
Vitamina A (rețete pe bază de porumb) (MIU) 13 11 10
Vitamina A (rețete pe bază de grâu) 14 12 11
VitaminaD 3 (MIU) 5 5 5
Vitamina E (KIU) 80 60 50
Vitamina K (g) 4 3 3
Vitamina B 1 (Tiamină) (g) 4 2 2
Vitamina B 2 (Riboflavina) (g) 9 8 8
Vitamina B 6 (Piridoxina) (g) 4 4 3
Vitamina B 12 (mg) 20 15 15
Biotină (rețete pe bază de grâu (g) 200 200 180
Colina (g) 400 400 350
Acid folic (g) 2 2 1,5
Mangan (g)* 100 100 100
Zinc (g)* 100 100 100
Fier (g)* 40 40 40
Cupru (g)* 15 15 15
Iod (g)* 1 1 1
Seleniu (g)* 0,3 0,3 0,3
MIU = milioane unități internaționale; KIU = mii unități internaționale; g = grame; mg = miligrame
*Nivelele de suplimentare a microelementelor trebuie întotdeauna revăzute pentru ca nivelul total sa nu depășească nivelele
prevăzute de legislația locală (Ex. EU 1334/2003).

Lampkin (1997) în lucrarea sa intitulată “Organic poultry production” prezintă exemple
de structuri și de cerințe nutriționale la tineretul aviar destinat producției de carne după mai mulți
autori (tabelul 3.9.).

25

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale O I P O S D R U ACADEMIA ROMÂNĂ
MINISTERUL MUNCII, P O S D R U 2007 – 2013 INSTITUTUL NAȚIONAL
FAMILIEI ȘI PROTECȚIEI 2007 – 2013 DE CERCETĂRI ECONOMICE
SOCIALE „Costin C. Kirițescu”
AMPOSDRU

Tabelul 3.9. Exemple de recomandări nutriționale pentru păsări, în sistem intensiv, free range și organic
(după Lampkin, 1997)
Recomandările
raselor (Breeders
literature) Harper Adams
(Wells, 1996) Label Rouge
(Lewis et al.,
1997) Curent organic
(Feed company
labels) Organic ration
Valori nutriționale (%)
starter
PB* 23 22,9 20,2 20,5 23,8
EM** (MJ) 13,0 12,7 12,1 12,0
Metionină 0,5-0,6 0,55 0,33 0,53 0,4
Lizină 1,25-1,4 1,3 1,06 1,4
Calciu 1 0,94 0,90 1,0
Fosfor disponibil 0,45 0,74 total 0,45 0,5
creștere
PB 21-22 21 17,8 19 22,0
EM (MJ) 13,4 12,9 12,2 12,0
Metionină 0,5-0,6 0,52 0,29 0,47 0,4
Lizină 1,20 1,23 0,88 1,4
Calciu 0,9 0,89 0,89 1,0
Fosfor disponibil 0,45 0,72 total 0,44 0,5
finisare
PB 19-21 19,6 15,6 16,5-18 20,53
EM (MJ) 13,5 13,2 12,3 12,0
Metionină 0,45-0,57 0,44 0,26 0,34
Lizină 1,13 1,06 0,72 1,0
Calciu 0,80 0,96 0,88 1,0
Fosfor disponibil 0,35 0,69 total 0,44 0,5
*PB-Protenă brută, **EM/Energie metabolizabilă

În tabelul 3.10. sunt prezentate cerințele nutritive ale tineretului aviar după Karen
O`Connell și Brendan Lynch (2004).

Tabelul 3.10 . Cerințe nutritive la tineretul aviar (după, Karen O`Connell și Brendan Lynch, 2004)
% Hibrizi Brown
0-6 săpt. 6-12 săpt. 12-18 săpt. 18 săpt. –VPO*
500ga 1100 ga 1500 ga 1600 ga
MJ EM/kg 11,7 11,7 11,9 11,9
PB 17,0 15,0 14,0 16,0
Lizină 0,80 0,46 0,42 0,49
AA cu sulf 0,59 0,49 0,39 0,44
Metionină 0,28 0,23 0,19 0,21
Treonină 0,64 0,53 0,35 0,44
Triptofan 0,16 0,13 0,10 0,11
Acid linoleic 1,00 1,00 1,00 1,00

26

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale O I P O S D R U ACADEMIA ROMÂNĂ
MINISTERUL MUNCII, P O S D R U 2007 – 2013 INSTITUTUL NAȚIONAL
FAMILIEI ȘI PROTECȚIEI 2007 – 2013 DE CERCETĂRI ECONOMICE
SOCIALE „Costin C. Kirițescu”
AMPOSDRU

3.1.2. Cerințe de energie și substanțe nutritive la găini ouătore în sistem ecologic

3.1.2.1. Cerințele în energie
Păsările, ca și mamiferele, sunt homeoterme. Această însușire le -a făcut mai puțin
dependente de temperatura ambientală, ceea ce le -a permis să -și dezvolte capacitatea de a
constitui rezerve energetice, mobilizabile în caz de nevoie. Păsările dispun de mecanisme precise
de reglare a temperaturii corporale pentru menținerea homeostaziei termice dar au devenit
dependente de aportul energetic alimentar.
Necesarul de energie pentru funcții vitale
Normele de energie pentru asigurarea funcți ilor vitale sunt reprezentate prin:
– cerințele minime de energie necesară întreținerii funcțiilor de bază (respirație, secreție,
circulație);
– cerințele de energie pentru menținerea homeostaziei termice în condiții de producție;
– cerințele de energie pe ntru digestia și asimilarea hranei necesare menținerii în echilibru
energetic și respectiv în echilibru ponderal;
– consumurile energetice pentru mișcări voluntare.
Burlacu (1983), pe baza rezultatelor obținute cu ajutorul regresiilor multiple, stabilite d e
cele mai prestigioase institute de cercetare din domeniul nutriției animalelor [Germania (OKIT,
1976), Anglia (ARC, 1976), SUA (NRC, 1978), Franța (INRA, 1978) și din țara noastră (ICNA
și IBNA -1976, 1980)], recomandă, pentru asigurarea funcțiilor vital e, la păsări 97,5 Kcal/kg0,75.
La cheltuielile de energie pentru metabolismul bazal se adaugă și consumul de energie
pentru menținerea tonicității musculare și a minimului de deplasare cât și pentru ingestia hranei.
Necesarul de întreținere este mai mare cu 1 -2 % comparativ cu cel al metabolismului bazal
(tabelul 3.11. ).

Tabelul 3.11. Necesarul de energie metabolizabilă (EM) pentru întreținere
(după INRA (1992), citat de VACARU -OPRIȘ, 2002)
Specificare Greutate vie Kcal EM/cap/24 h
Rase pitice 0,5 76
Rase ușoare 1,6-1,7 192
Mini Rock 2,6 307
Rock normal 3,2 372

Necesarul de energie pentru sporul de creștere în greutate
Puicuțele de înlocuire, atât la rasele ușoare, cât și la cele grele nu au terminat procesul de
creștere și dezvoltare la începutul perioadei de ouat; aceasta presupune luarea în calcul a
necesarului de energie și substanțe nutritive pentru realizarea sporului preconizat până la
greutatea de adult. Odată cu declanșarea ouatului, sporul de creștere este mai scăzut, deoarece o
mare cant itate de energie și substanțe nutritive sunt dirijate pentru elaborarea oului. În perioada
de vârstă 22 -50 săptămâni, când pasărea atinge greutatea de adult sporul de greutate este de 0,3 –
1,2 kg, variabil în funcție de rasă. Se apreciază că pentru a se rea liza 1g spor în această perioadă,
puicuțele cheltuiesc 4,3 -4,8 kcal, ceea ce este echivalent cu un consum de 1350 -5400 kcal.

27

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale O I P O S D R U ACADEMIA ROMÂNĂ
MINISTERUL MUNCII, P O S D R U 2007 – 2013 INSTITUTUL NAȚIONAL
FAMILIEI ȘI PROTECȚIEI 2007 – 2013 DE CERCETĂRI ECONOMICE
SOCIALE „Costin C. Kirițescu”
AMPOSDRU

Necesarul de energie pentru producția de ouă
Necesarul de energie pentru producția de ouă este influențată de nivelul producție i de
ouă, respectiv de intensitatea de ouat, greutatea oului și conversia energiei în producția de ouă.
Acesta se exprimă, fie pe ou, fie la 100 g masă ou. Având în vedere trei elemente și anume:
caloricitatea a 100 g masă ou, de 172 kcal, caloricitatea un ui ou de 60g, de cca 91 kcal (1,5
kcal/g ou) și conversia energiei în producția de ouă, de 45%, pentru 100 g masă ou vor fi
necesare 389 kcal, iar pentru un ou de 60 g de 202 kcal.
În tabelul 3.12. se prezintă necesarul de energie metabolizabilă în funcție de greutatea
corporală și de diferite procente de ouat pentru unele rase de găini.

Tabelul 3.12. Necesarul de energie la diferite rase de găini (după STAN și SIMEANU, 2005)
Specificare Greutate vie
(g) Întreținere
(kcal) Întreținere + producția de ouă
% de ouat
20 40 60 80 90
Rase ușoare (Leghorn) 1600 197 215 240 265 290 305
Găini Rhode Island 2200 257 280 315 340 365 385
Mini Rock 2600 318 345 375 400 420 –
Rock normal 3200 370 405 425 460 485 –
*sursa NRC

La găinile producătoare de ouă consum, necesarul energetic zilnic exprimat în EM este
de 290 -300 kcal în cazul rasei Leghorn și de 230 -280 kcal la rasa Rhode Island.
Cerințele energetice se schimbă odată cu temperatura. Ele se reduc în medie cu 2 kcal/kg
greutate pentru creșterea temper aturii cu 1 grad (în intervalul 15 – 320C).

3.1.1.2. Cerințele în proteine și aminoacizi
Pentru asigurarea funcțiilor vitale, pentru refacerea uzurii tisulare, pentru procesul de
creștere, dar mai ales pentru elaborarea oului, găinile manifestă cerințe ri dicate în proteine și un
echilibru între aminoacizii esențiali.
După cum se știe performanța păsărilor ouătoare au crescut permanent, datorită
progresului în ameliorare. Ouătoarea actuală se caracterizează printr -o greutate corporală redusă
la vârsta adultă și masa ouălor crescută. BERTRAM (1993) amintește că în 1977 p roducția
medie de ouă (masă medie/găină/an) a fost de cca. 15 kg, cu o conversie a furajelor de 2,65 kg
furaj/kg masă -ou. Producția unui ou necesita atunci 150 g furaj. Datorită performanței ridicate și
greutății corporale reduse, la hibrizii actuali s -a produs o schimbare în cerințele nutriționale.
Pentru întreținere cerințele sunt mai reduse în schimb pentru producția de ouă acestea sunt mai
ridicate.
VACARU -OPRIȘ (2000) arată că, deși formarea oului este sub control neurohormonal,
sinteza substanțelor c omponente este dependentă de hrana administrată. Nivelul proteic al
acesteia determină o producție mai mică sau mai mare de ouă.
Proteina din ou reprezintă cca 6,6 g, dintre care 3,1 g (47%) se găsește în gălbenuș și
3,5g (53%) în albuș. Cochilia și membra nele ei mai conțin cca 0,2 g proteină.
Necesarul proteic pentru întreținere este apreciat la 3 -4 g/cap/zi, iar pentru elaborarea
oului, 10 -12 g proteine. Necesarul proteic de întreținere și pentru producția de ouă, la care se mai
adaugă necesarul pentru cr eștere, este apreciat la 16 -18 g/cap/zi, care poate fi asigurat cu un
nutreț combinat cu 16% PB la un consum de 110 -115 g/cap/zi (la rasele ușoare). Nivelul de 15 –
16% PB este suficient și pentru găinile din rasele grele, ale căror ouă sunt utilizate la inc ubație.

28

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale O I P O S D R U ACADEMIA ROMÂNĂ
MINISTERUL MUNCII, P O S D R U 2007 – 2013 INSTITUTUL NAȚIONAL
FAMILIEI ȘI PROTECȚIEI 2007 – 2013 DE CERCETĂRI ECONOMICE
SOCIALE „Costin C. Kirițescu”
AMPOSDRU

LARBIER și LECLERQ (1994) afirmă că mai mulți autori au propus ecuații de stabilire
a cerințelor proteice, ecuații cu doi coeficienți, unul pentru producția de ouă, (a) și altul pentru
întreținere (b), astfel:
Y = aE + bP
y
– cerința în mg/zi;
a
– coeficient care exprimă cerința de producție;
E
– cantitatea (g) de ou produsă pe zi;
b
– coeficientul care exprimă cerința de întreținere;
P
– greutatea vie în kg;
a
și
b- variabile în funcție de aminoacidul luat în considerare și, de asemenea de la un
studiu la altul (tabelul 3.13. ).

Tabelul 3.13. Determinarea cerințelor în câțiva aminoacizi indispensabili producției de ouă, după
modelul Reading (după LARBIER și LECLERQ, 1994)
Aminoacidul Eficacitate (%) Conținutul oului (mg/g) Cerințe (mg/g )
Lizină 79 7,90 10,0
Metionină 74 3,51 4,77
Izoleucină 76 6,00 7,97
Triptofan 74 1,94 2,62
Treonină 83 5,70 6,90

În practică, găinile sunt întreținute în colectivități și nu au nici aceleași greutăți vii și nici
aceleași performanțe. Cerința într -un aminoacid esențial trebuie, în acest caz, să țină cont de
omogenitatea efectivului atât pentru performanță, cât și pentru greutatea vie, în așa fel, încât
rația zilnică să satisfacă păsările cele mai exigente.
Cerințele în proteine și aminoacizi au făcut obiectul unor studii de lungă durată.
La sfârșitul anilor 60, necesarul de metionină și cistină pentru păsări a fost estimat de
câteva colective de cercetare (HARMS și col., 1967; NOVACEK și CARLSON, 1969; HARMS
și DAMRON, 1969; MORAN, 1969; REID și WEBER, 1973); valorile estimate au fost cuprinse
între 0,45 și 0,65% (metionină +cistină) (BERTRAM, 1 993).
Similar, Rostagno, 1990, citat de WILLIAM , N.S. și col., 2005 afirmă că la un consum
de 105 g furaj combinat, cerințele sunt de 0,311% metionină și 0,567% aminoacizi cu sulf.
O trecere în revistă a primelor studii americane (1963 -1973) privind necesa rul de lizină,
a fost făcută de JENSEN și col. (1974). Acesta arată o mare variație a estimării cerințelor de
lizină, (între 500 și 800 mg lizină/găină/zi). Schutte și Weerden (citați de BERTRAM, 1993), au
estimat cerințele individuale de lizină pentru o p erformanță maximă, la 870 mg lizină.
Despre cerințele în treonină ale găinilor ouătoare sunt disponibile date experimentale
restrânse. Estimările mai vechi variază între 390 -510 mg/găină/zi pentru o masă -ou zilnică de
numai 45 g/găină/zi (Johnson și Fisher , Moran și col., Hurwitz și Bornstein și Smith -citați de
BERTRAM, 1993 -).
După lizină și metionină, în rețetele din porumb și soia, cu proteină redusă, triptofanul
poate deveni un aminoacid limitativ. Jensen și col. (citați de BERTRAM, 1993), au estimat
cerințele zilnice de triptofan ale găinilor ouătoare la circa 150 -168 mg.
De asemenea, cerințe diferențiate în funcție de temperatură prezintă și compania Rhône
Poulenc (1993), așa cum sunt redate în tabelul 3.14.

29

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale O I P O S D R U ACADEMIA ROMÂNĂ
MINISTERUL MUNCII, P O S D R U 2007 – 2013 INSTITUTUL NAȚIONAL
FAMILIEI ȘI PROTECȚIEI 2007 – 2013 DE CERCETĂRI ECONOMICE
SOCIALE „Costin C. Kirițescu”
AMPOSDRU

Tabelul 3.14. Cerințe în aminoacizi recomandate pentru găinile ouătoare
(după RHÔNE POULENC , 1993)
Temperatura ușoare semigrele
180 C 300 C 180C 300 C
EM (kcal/zi) 300 260 325 270
PB (g/zi) 16 17
Lizină (mg/zi) 780 780
Metionină (mg/zi) 380 380
Met. + cist. (mg/zi) 670 670
Treonină (mg/zi) 520 520
Triptofan (mg/zi) 170 170

Tot compania Rhône Poulenc, însă în anul 1999, recomandă pentru găini ouătoare
următoarele cerințe: 2780 kcal EM, 15% PB, 0,80% lizină, 0,71% lizină digestibilă, 0,52%
treonină, respectiv 0,44% treonină digestibilă.

3.1.2.3. Cerințele în vitamine
Ca și pentru ceilalți nutrienți indispensabili, cerințele vitaminice pot fi definite ca fiind
cantitățile minime care permit obținerea unor sporuri maxime de creștere la tineret și cele mai
bune performanțe de ouat sau de reproducție la adulte.
Datorită unui număr mare de factori care contribuie la stabilirea necesarului de vitamine,
LARBIER și LECLERCQ (1994) recomandă ca în sistemul industrial de creștere a găinilor să
nu se țină cont de vitamin ele conținute de materiile prime. Având în vedere acest considerent se
recomandă aporturi vitaminice ușor superioare sau egale cerințelor păsărilor, pentru a avea o
marjă de siguranță și a evita riscul de carență.
În tabelul 3.15. sunt prezentate cerințele vitaminice pentru găini, recomandate de
LARBIER și LECLERCQ (1994).

Tabelul 3.15. Nivelul de vitamine destinat furajelor combinate pentru găinile ouătoare sau de reproducție
(UI/kg sau ppm=g/tonă) (după LARBIER și LECLERCQ, 1994)
Specificare Unitatea de
masură Găini ouă consum Găini de
reproducție Alte păsări de
reproducție creștere ouat
Vitamina A UI/kg 10000 8000 10000 12000
Vitamina D 3 UI/kg 2000 1600 2000 2500
Vitamina E ppm 10 10 25 30
Vitamina K 3 ppm 1 2 2 2
Vitamina B 1 ppm 1,5 1,5 1,5 2
Vitamina B 2 ppm 5 4 4 6
Acid pantotenic ppm 5 5 12 15
Vitamina B 6 ppm 3 2 3 3
Vitamina B 12 ppm 0,02 0,01 0,01 0,02
Vitamina PP ppm 30 20 30 50
Acid folic ppm 0,2 0,4 0,5 0,1
Biotină ppm – – 0,1 0,5
Colină ppm 500 500 500 600

30

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale O I P O S D R U ACADEMIA ROMÂNĂ
MINISTERUL MUNCII, P O S D R U 2007 – 2013 INSTITUTUL NAȚIONAL
FAMILIEI ȘI PROTECȚIEI 2007 – 2013 DE CERCETĂRI ECONOMICE
SOCIALE „Costin C. Kirițescu”
AMPOSDRU

Necesarul de vitamine, conform INRA, este prezentat în tabelul 3.16.

Tabelul 3.16. Necesarul de vitamine pentru găinile ouătoare
(după INRA (1992), citat de VĂCARU -OPRIȘ, 2000)
Specificare Unitatea de măsură Rase ușoare Rase grele
reproducție
Vitamina A UI 8000 1000
Vitamina D UI 1000 1500
Vitamina E ppm 5 15
Vitamina K ppm 2 4
Riboflavină ppm 4 4
Pantotenat de calciu ppm 4 8
Piridoxină ppm 1,8 3
Biotină mg 0,1 0,2
Acid folic mg 1,5 1,65
Vitamina B 12 ppm 0,015 0,020
Clorură de colină ppm 350 400

Afirmațiile lui Blair (2008) conform cărora nu există standarde vitaminice special
concepute pentru păsări întreținute în sistem ecologic, sunt valabile și pentru această categorie
de păsări nivelele indicate pentru sistemele convenționale sau cele prezente în ghidul de nutriție
al materialului biologic.

3.1.2.4. Cerințele în minerale
Substanțele minerale sunt prezente în toate procesele de metabolism îndeplinind funcții
importante și multiple.
Cerințele nutriționale ale păsărilor în elemente minerale sunt corelate cu compoziția
corporală în aceste elemente, precum și cu producția specifică a păsărilor.
Cerințele nutriționale în elemente minerale recomandate de NRC (1994) sunt prezentate
în tabelul 3.17.

Tabelul 3.17. Cerințele nutriționale al e găinilor ouătoare în elemente minerale (pentru 1 kg nutreț
combinat) (după NRC, 1994)
Ca
(%) Mg
(%) K
(%) Na
(%) Cl
(%) P
(%) Cu
(%) I
(%) Fe
(%) Mn
(%) Se
(%) Zn
(%)
3,20 0,050 0,15 0,15 0,13 0,25 – 0,35 45 20 0,06 35
* consum de 110 g/zi/găină ** consum de 100 g/zi/găină

SCOTT și col., (1969) în cercetările efectuate, au stabilit următoarele norme de calciu și
fosfor în nutrețurile combinate:
– găini ouătoare între 20 și 40 săpt. 3,3% Ca și 0,55% P;
– găini ouătoare peste 40 săpt. 3,7% Ca și 0,55% P.
Cerințele păsărilor în principalele minerale, recomandate de LARBIER și LECLERCQ
(1994) sunt prezentate în tabelul 3.18.

31

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale O I P O S D R U ACADEMIA ROMÂNĂ
MINISTERUL MUNCII, P O S D R U 2007 – 2013 INSTITUTUL NAȚIONAL
FAMILIEI ȘI PROTECȚIEI 2007 – 2013 DE CERCETĂRI ECONOMICE
SOCIALE „Costin C. Kirițescu”
AMPOSDRU

Tabelul 3.18. Aportul optim și limitele inferioare și superioare ale principalelor elemente minerale sub
formă disponibilă (g/kg)* (după LARBIER și LECLERCQ, 1994)

Elementul mineral Perioada Optim Minim Maxim
Na+ Creștere 1,32 1,00 10
Ouat 1,45 1,00 10
K+ Creștere 3,00 1,90 20
Ouat 1,90 1,70 20
Cl- Creștere 1,23 0,80 4
Ouat 1,33 0,80 4
Mg Creștere 0,42 0,40 3
Ouat 0,45 0,40 10
Fier** Creștere 45 35 1000
Ouat 60 45 500
Cupru** Creștere 10 4 250
Ouat 10 4 250
Zinc** Creștere 50 40 800
Ouat 50 40 800
Mangan** Creștere 60 45 600
Ouat 40 30 1000
Iod** Creștere 0,35 0,10 1000
Ouat 0,30 0,10 1000
Seleniu** Creștere 0,10 0,05 4
Ouat 0,10 0,05 4
* furaj cu 3000 Kcal
** mg/kg

În tabelul 3.19. sunt prezentate recomandările după STAN și SIMEANU, 2005, privind
cerințele în microelemente ale NC destinate păsărilor.

Tabelul 3.19. Necesarul de microelemente pentru găinile ouătoare
(după STAN și SIMEANU, 2005)
Microelementele (mg/kg SU )
Fier 40
Mangan 66
Cupru 2
Zinc 40
Magneziu 60
Cobalt 0,2
Iod 0,8

Pentru stabilirea necesarului de energie și substanțe nutritive este bine să se știe că o
găina ouătoare are nevoie zilnic, în funcție de rasă și/sau hibrid de:
-110 – 115 g de amestec de concentrate la găini ouătoare ușoare și mixte (hibrizi Albo si
Roso, găini Italiene sau Gât Șolaș de Transilvania);
-140 g pentru găini mixte care au greutate vie de 2,2 – 2,6 kg (Rhode -Island, Sussex,
Plymouth barat etc.);
-160 – 180 g de amestec pentru găini grele (Cornish, Plymouth alb etc.).
În prezent, pe plan internațional există mari firme producătoare de material bi ologic care
se pretează întreținerii în sistem ecologic. La procurarea acestuia ne sunt furnizate alături de
ghidul tehnologic de creștere și recomandările nutriționale specifice.

32

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale O I P O S D R U ACADEMIA ROMÂNĂ
MINISTERUL MUNCII, P O S D R U 2007 – 2013 INSTITUTUL NAȚIONAL
FAMILIEI ȘI PROTECȚIEI 2007 – 2013 DE CERCETĂRI ECONOMICE
SOCIALE „Costin C. Kirițescu”
AMPOSDRU

Cerințele în energie și substanțe nutritive recomandate pentru hibridul Shav er Brown în
funcție de perioada de ouat și de consumul mediu zilnic de furaj sunt prezentate în tabelul 3.20.

Tabelul 3.20. Cerințele de substanțe nutritive pentru găinile ouătoare
(hibridul Shaver Brown) (http://www.isapoultry.com)
Consumul mediu zilnic
g/găină/zi 105 110 115 120 125
Proteină și aminoacizi
de la 2% procent de ouat la vârsta de 28 săptămâni
Proteină brută (%) 18,2-18,7 17,7-18,2 17,2-17,6 16,7-17,2 16,2-16,7
Lizină (%) 0,91 0,87 0,83 0,80 0,77
Metionină (%) 0,46 0,44 0,42 0,41 0,39
Metionină+cistină (%) 0,77 0,74 0,71 0,68 0,65
Triptofan (%) 0,21 0,20 0,192 0,184 0,176
Treonină (%) 0,66 0,63 0,60 0,58 0,56
Izoleucină (%) 0,80 0,77 0,73 0,70 0,67
Valină (%) 0,86 0,82 0,79 0,76 0,73
de la vârsta de 28 săptămâni până la sfârșitul perioadei de ouat
Proteină brută (%) 17,4-17,9 16,9-17,4 16,4-16,9 15,9-16,4 15,4-15,9
Lizină (%) 0,86 0,82 0,79 0,75 0,72
Metionină (%) 0,44 0,42 0,40 0,38 0,37
Metionină+cistină (%) 0,73 0,70 0,63 0,64 0,61
Triptofan (%) 0,198 0,189 0,181 0,173 0,166
Treonină (%) 0,62 0,60 0,57 0,55 0,52
Izoleucină (%) 0,76 0,72 0,69 0,66 0,64
Valină (%) 0,81 0,78 0,74 0,71 0,68
Macroelemente
de la 2% procent de ouat la vârsta de 28 săptămâni
Calciu total (%) 3,9-4,1 3,8-4,0 3,6-3,8 3,4-3,6 3,3-3,5
Fosfor disponibil (%) 0,45 0,43 0,41 0,39 0,37
Între vârsta de 29 și 50 săptămâni
Calciu total (%) 3,9-4,1 3,7-3,9 3,6-3,8 3,4-3,6 3,3-3,5
Fosfor disponibil (%) 0,40 0,38 0,37 0,35 0,34
de la 51 săptămâni la sfârșitul perioadei de ouat
Calciu total (%) 4,1-4,3 3,9-4,1 3,8-4 3,6-3,8 3,5-3,7
Fosfor disponibil (%) 0,36 0,34 0,33 0,32 0,30
Microelemente
Magneziu (ppm) 70
Zinc (ppm) 60
Fier (ppm) 60
Iod (ppm) 1
Cupru (ppm) 8
Seleniu (ppm) 0,25
Cobalt (ppm) 0,15
Vitamine
A (UI) 10000
D3 (UI) 2500
E (mg) 20
K (mg) 2
B1 (mg) 2
B2 (mg) 5
B6 (mg 5
B12 (mg) 0,015
Acid folic (mg) 0,75

33

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale O I P O S D R U ACADEMIA ROMÂNĂ
MINISTERUL MUNCII, P O S D R U 2007 – 2013 INSTITUTUL NAȚIONAL
FAMILIEI ȘI PROTECȚIEI 2007 – 2013 DE CERCETĂRI ECONOMICE
SOCIALE „Costin C. Kirițescu”
AMPOSDRU

3.2. SPECIFICUL HRĂNIRII PĂSĂRILOR ÎN SISTEM ECOLOGIC

În producerea cărnii și ouălor în acest sistem „ferma trebuie să fie ecologică, de la furcă
la furculiță ”. Toate ingredientele ce intră în structura hranei pentru păsările bio, trebuie să fie
obținute după regulile agriculturii ecologice, fapt ce trebuie atestat de către un organism de
inspecție și certificare.
Principiile obligatorii care trebuie respectate în furajarea păsărilor din fermele ecologice
sunt:
– rația administrată trebuie să fie specifică categoriei de păsări și echilibrată energo –
proteic (să conțină toți principii nutritivi, macro – și microergici, la nivelul cerințelor fiziologice
și pentru pr oducție: aminoacizi esențiali, vitamine, enzime, macroelemente, microelemente);
– materiile prime furajere (cerealele, suculentele, semințele oleaginoase și proteice,
turtele și șroturile) trebuie să provină din agricultura ecologică; organismul de certifi care poate
aproba, după caz, derogări temporare și limitate cantitativ, pentru utilizarea unor furaje obținute
convențional (maximum 20% substanță uscată pe an și maximum 25% substanță uscată din rația
zilnică) Aceste derogări au fost valabile până la 24.0 8.2005;
– aditivii furajeri, sursele de macro – și microelemente, sursele de vitamine, trebuie să se
regăsească în listele cu ingrediente admise de reglementările UE;
– păsările trebuie să beneficieze de acces liber la furaje, dar nu este admis forțajul
alimentar;
– cel puțin 1/3 din viața lor economică, păsările trebuie să aibă acces la pășune;
– Pe toată durata ciclului de producție, păsările trebuie să fie ferite de stresurile
alimentare de natură cantitativă și/sau calitativă.
Standardele prevăd că puii trebuie să primească o rețetă cu un conținut adecvat de
nutrienți, care să le asigure o stare bună de sănătate.
Prevederile asociațiilor crescătorilor în sistem free range menționează că în hrana puilor
sunt admise numai furajele naturale, cu adaos de vita mine și minerale atunci când este cazul.
Standardele pentru creșterea ecologică sunt mult mai exigente, în sensul că interzic
utilizarea ingredientelor furajere la producerea cărora s -au folosit îngră șăminte chimice,
pesticide, erbicide, plante și microorg anisme modificate genetic.
În creșterea broilerilor pentru carne ecologică este interzisă utilizarea hormonilor și
antibioticelor, ca stimulatori ai creșterii. În acest sistem, păsările pot fi tratate cu antibiotice
numai în circumstanțe excepționale, dar în această situație carnea nu mai poate fi vândută ca și
carne certificată.
Zonele de pășunat
Conform Regulamentului (CE) 834/2007 în sistem ecologic suprafața disponibilă de
pășune este de 4mp /cap/rotație atât la pui de carne cât și la găini ouătoare, cu excepția puilor
care sunt crescuți în adăposturi mobile de capacitate mică unde această suprafață este de 2,5
mp/cap/rotație.
Numărul maxim de păsări pe ha prevăzut în art. 15, alin 2, din Regulamentul CE
834/2007 este de 580 pui de carne și de 230 găini ouătoare, echivalent cu 170 kg N/ha/an.

34

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale O I P O S D R U ACADEMIA ROMÂNĂ
MINISTERUL MUNCII, P O S D R U 2007 – 2013 INSTITUTUL NAȚIONAL
FAMILIEI ȘI PROTECȚIEI 2007 – 2013 DE CERCETĂRI ECONOMICE
SOCIALE „Costin C. Kirițescu”
AMPOSDRU

Atât puii cât și găinile ouătoare ecologice trebuie să aibă acces pe pășuni naturale sau
cultivate, evitându -se parcelele pășunate excesiv, pentru că au vegetația degradată și sunt
murdărite (contaminate).
Terenurile exterioare la care au acces păsările trebuie să asigure o creștere continuă a
vegetației, astfel încât să ofere suficientă masă verde palatabilă (bună de consum, înălțimea
ideală de pășunat fiind de 2 cm) și să fie prevăzute cu zone umbrite (arbori, arbu ști, copertine).
Compoziția floristică a pășunii cultivate prezintă mici diferențe de la un anotimp la altul.
Lolium perenne, Lotus corniculatus și Trifolium pretense sunt cele mai importante. Vara și
toamna, Lolium perenne este înlocuit cu Sorghum halepen se, care este mai rezistent la secetă.
Din compoziția floristică mai fac parte: Diplotaxis erucoides, Malva moscheta, Coniza
Canadensis și Amarantus retroflexus .
Sistemul de producție ecologică impune hrănirea cu furaje garantat naturale, de calitate
super ioară (bogate în nutrienți).
Recomandări privind utilizarea furajelor concentrate la pui de carne
În structura amestecurilor de concentrate (AC) destinate puilor de carne crescuți in
fermele ecologice pot participa:
– porumb 50 – 60%
– grâu 10 – 25%
– orz, ovăz 5 – 10%
– turte de soia, turte de floarea -soarelui decorticate 10 – 20% (nedecorticate max. 7%)
– mazăre 5 – 20%
– făină de lucernă 1 – 3%
– cretă furajeră 1 – 1,5%
– fosfați furajeri 0,5 – 1%
– sare 0,2 – 0,25%
– premix vitamino -mineral 1%.
În tabel ul 3.21. sunt prezentate spre exemplificare2 rețete de amestec de concentrate
pentru broileri crescuți în sistem ecologic.

Tabelul 3.21. Structură de furaj combinat pentru broileri crescuți în sistem ecologic (ingrediente și
cerințe de calitate)(după LAMP KIN, 1997)
Nr.crt. Specificare Rețetă cu conținut normal de energie
Ingrediente
1 Porumb provenit din agricultura ecologică 58,82 (%)
2 Soia nemodificată genetic, provenită din agricultura ecologică, cu
40,5% proteină brută 31,39 (%)
3 Soia nemodificată genetic, provenită din agricultura ecologică (șrot
de soia, rezultat după extragerea uleiului), cu 44% proteină brută 6,47 (%)
4 Carbonat de calciu 1,55 (%)
5 Fosfat dicalcic 1,26 (%)
6 Sare 0,33 (%)
Cerințe de calitate
1 Energie metabolizabilă 3198 kcal -kg
2 Proteină brută 19,89 (%)
3 Metionină 0,32 (%)
4 Total aminoacizi cu sulf 0,63 (%)
5 Lizină 1,05 (%)
6 Treonină 0,74 (%)
7 Calciu 0,96 (%)
8 Fosfor 0,35 (%)
9 Sodiu 0,15 (%)

35

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale O I P O S D R U ACADEMIA ROMÂNĂ
MINISTERUL MUNCII, P O S D R U 2007 – 2013 INSTITUTUL NAȚIONAL
FAMILIEI ȘI PROTECȚIEI 2007 – 2013 DE CERCETĂRI ECONOMICE
SOCIALE „Costin C. Kirițescu”
AMPOSDRU

Lampkin (1997) a prezentat un program de hrănire tipic în Marea Britanie pentru păsări destinate
producției de carne. Exemple de formule sunt prezentate în tabelul 3 .22.

Tabelul 3.22 . Recomandări nutriționale pentru puii destinați producției de carne în sistem ecologic
(după Lampkin, 1997)
Specificare rețeta
starter creștere finisare
Ingrediente (%)
Porumb 31,2 14,3 61,2
Germeni de porumb – – 0,2
Gluten de porumb (60%) 8,5
Grâu 10 30,0
Mazăre 10 3,7
Soia full fat 23,8 27,0 17,5
Semințe de oleaginoase 10,8 9,8 9,1
Fân de lucernă 5 5,0 1,3
Ulei vegetal – 2,8 0,3
Drojdie de bere 3,3 1,9 5,0
Surse de calciu și fosfor 2,5 2,3 2,9
Sare 3,1 3,0 2,7
Premix vitamino -mineral 0,3 0,2 0,4
Valoare nutritivă (%)
EM (Mj) 12,0 12,0 12,0
PB 23,8 22,0 20,53
Metionină 0,4 0,4 0,34
Lizină 1,4 1,4 1,0
Acid linoleic 1,9 3,7 1,8
Calciu 1,0 1,0 1,0
Fosfor 0,5 0,5 0,5

Specific pentru nutriția puilor de carne este faptul că prin dietă se dirijează o creștere
lentă în primele 20 de zile de viață a puilor; astfel încât procesul de creștere să îi diferențieze pe
aceștia de hibrizii utilizați în creșterea convențională. Numai conform acestui program de
furajare, vârsta la sacrificare se poate prelungi până la 80 -85 zile, fără a exista riscul depunerilor
de grăsime și de depreciere a c arcaselor. Dietele utilizate conțin nivele reduse de proteine, în
timp ce conținutul în energie rămâne ridicat.
Recomandări privind utilizarea furajelor concentrate la găinile ouătoare
Furajarea reprezintă un factor esențial în exploatarea găinilor ouătoar e, determinând atât
nivelul producțiilor obținute, cât și eficiența economică a acestora.
În structura amestecurilor de concentrate (AC) destinate găinilor ouătoare ouă consum
exploatate în fermele ecologice pot participa:
– porumb 50 – 60%
– grâu 10 – 25%
– orz, ovăz 5 – 10%
– turte de soia, turte de floarea -soarelui decorticate 10 – 20%
– mazăre 5 – 20%
– făină de lucernă 1 – 5%
– cretă furajeră 6,5 – 7,5%
– fosfați furajeri 0,5 – 1,5%
– sare 0,2 – 0,35%
– premix vitamino -mineral 1%

36

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale O I P O S D R U ACADEMIA ROMÂNĂ
MINISTERUL MUNCII, P O S D R U 2007 – 2013 INSTITUTUL NAȚIONAL
FAMILIEI ȘI PROTECȚIEI 2007 – 2013 DE CERCETĂRI ECONOMICE
SOCIALE „Costin C. Kirițescu”
AMPOSDRU

În tabelul 3.23. sunt redate structuri de AC recomandate de Lampkin (1997) specifice
găinilor întreținute în sistem ecologic.

Tabelul 3.23 . Recomandări nutriționale pentru puicuțe de înlocuire și găini pentru ouă consum
(după Lampkin, 1997)
Specificare rețeta
Starter
0-8 săpt. Creștere
9-18 săpt. Ouat
19-44 săpt 45-72 săpt.
Ingrediente (%)
Porumb 22,8 29,9 37,9 23,8
Grâu 10 30 13,1 30
Subproduse din industria berii – 0,5 0,6
Mazăre 10,6 10,1 15 15
Soia 31,7 – 9,1 6,3
Semințe de oleaginoase 12,4 10 –
Fân de lucernă 5 10 5 5
Ulei vegetal – 2,8 1,4 3,6
Drojdie de bere 1,8 1,5 5 4,5
Surse de calciu și fosfor 2,7 1,9 9,5 8,7
sare 2,8 3,1 3,1 2,9
Premix vitamino -mineral 0,3 0,2 0,3 0,2
Valoare nutritivă (%)
EM (Mj) 11,5 11,0 11,0 11,0
PB 25 15 18,0 17,0
Metionină 0,5 0,3 0,3 0,3
Lizină 1,6 0,8 1,0 1,0
Acid linoleic 2,2 2,9 1,8 3,1
Calciu 1,2 0,8 3,5 3,5
Fosfor 0,5 0,5 0,5 0,5

Amestecul de concentrate pentru găini ouătoare este administrat imediat după
declanșarea ouatului acesta înlocuind treptat (în decurs de o săptămână) pe cel pentru tineret.
Pe parcursul ouatului structura AC poate fi modificată în funcție de intensitatea de ouat,
cunoscut fiind faptul că în perioada fazei ascendente și a vârfului de ouat, necesarul de proteină
brută este de 18 g/cap/zi. Ulterior, când curba de ouat devine descendentă la o intensitate a
ouatului cuprinsă între 75 și 65 %, scade și necesarul de proteină la 16 -17g/cap/zi și la numai 15
g/cap/zi când intensitatea ouatului scade sub 65%.
Administrarea hranei destina te păsărilor întreținute în sistem ecologic se poate face sub
diferite forme:
– amestec de concentrate administrat sub formă de făină uscată sau umedă,
– amestec de concentrate administrat sub formă de pelete sau granule,
– cereale integrale disponibile în fermă, sistem apropiat mult mai mult de hrănirea
naturală, lăsând păsările să aleagă și să -și echilibreze singure hrana. În acest caz se asigură trei
tipuri de hrană, astfel:
– o sursă de energie (de exemplu: porumbul, grâu, orz, tărâțe de grâu, tărâțe de sorg)
– o sursă de proteine (de exemplu: mazăre, soia, floarea soarelui, rapiță)
– surse de vitamine și mai ales minerale.
Principiul de bază al acestei tehnici de hrănire constă în faptul că păsările au un anumit
grad de “înțelepciune nutrițională”, care le permite să construiască propriile lor diete în funcție
de nevoile lor reale și de nivelul de producție. În cadrul acestei alegeri, stimularea vizuală joacă,
evident un rol major.

37

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale O I P O S D R U ACADEMIA ROMÂNĂ
MINISTERUL MUNCII, P O S D R U 2007 – 2013 INSTITUTUL NAȚIONAL
FAMILIEI ȘI PROTECȚIEI 2007 – 2013 DE CERCETĂRI ECONOMICE
SOCIALE „Costin C. Kirițescu”
AMPOSDRU

Acest sistem de furajare are o importanță deosebită pentru unitățile cu un efectiv redus de
păsări, dar mai ales pentru gospodăriile populației, deoarece se reduc substanțial costurile de
furajare. Sistemul este flexibil și poate fi construit în așa fel încât să acopere nevoile diferite ale
efectivelor constituite din rase di ferite și în diferite condiții geo -climatice.
Trebuie însă avut în vedere ca acest tip de furajare să se înceapă cu cel puțin o lună
înainte de declanșarea ouatului (la aproximativ 15 săptămâni). În această perioadă se face o
trecere treptată, de la vechiu l furaj ceea ce va permite păsărilor “să învețe” să facă alegerea
rațională conform cerințelor și totodată va asigura o dezvoltare treptată a stomacului muscular
(pipotei).
Păsările vor consuma ușor grâu, orz sau ovăz întreg, dar au dificultăți în a consu ma
porumb întreg, motiv pentru care boabele trebuiesc sparte.
Se recomandă ca dieta constituită din cereal integrale să nu depășească 50% din rația
zilnică, diferența fiind administrată sub forma unui amestec de concentrate echilibrat în care se
introduce și suplimentul de vitamine și minerale.

3.3. NUTREȚURILE SPECIFICE ȘI DISPONIBILE ÎN FERMELE ORGANICE DE
CREȘTERE A PĂSĂRILOR

La noi în țară pentru alcătuirea unei rații complete și echilibrate pentru păsările crescute
în ferme ecologice, fermierul poate avea în vedere următoarele materii prime, în conformitate cu
reglementările UE din regulamentele CE 834/2007 și 889/2008.
A. Materii prime de origine vegetală:
 Cereale, produse și subproduse:
– porumb, grâu, ovăz, orz, secară, sorg
– tărâțe, făină fu rajeră, germeni, gluten
 Semințe și boabe de oleaginoase, produse și subproduse:
– soia, floarea -soarelui, mazăre, rapiță, in,
– semințe prăjite, turte rezultate la extragerea uleiului
 Boabe de leguminoase, produse și subproduse:
– năut, linte, mazăre, lupin
 Tuberculi și rădăcini, produse și subproduse:
– cartofi, sfeclă de zahăr, morcovi,
– sfeclă uscată, pulpă de cartofi, amidon de cartofi
 Masa verde:
– lucernă, trifoi
 Furaje fibroase:
– lucernă, trifoi, ierburi
– făină de lucernă, făină de fân
 Alte p lante, produse și subproduse:
– melasă (liant la granulare)
– extracte de plante
B. Materii prime de origine animală:
 Ouă și produse din ouă folosite ca hrană pentru păsări de curte de preferință din
aceeași exploatație.
C. Materii prime de origine mineral ă:
– surse anorganice de macroelemente
– surse anorganice de microelemente.

38

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale O I P O S D R U ACADEMIA ROMÂNĂ
MINISTERUL MUNCII, P O S D R U 2007 – 2013 INSTITUTUL NAȚIONAL
FAMILIEI ȘI PROTECȚIEI 2007 – 2013 DE CERCETĂRI ECONOMICE
SOCIALE „Costin C. Kirițescu”
AMPOSDRU

Conform Regulamentului (CE) materiile prime furajere de origine minerală care pot
constituii surse de macroelemente în hrana păsărilor sunt cele prezentate în tabelul 3.24.

Tabelul 3.24. Surse de macroelemente (conform Regulamentul (CE) nr. 889/2008
Macroelementul Materia primă
Sodiu (Na) – sare de mare nerafinată
– sare gemă grunjoasă
– sulfat de sodiu
– carbonat de sodiu
– bicarbonat de sodiu
– clorură de sodiu
Calciu (Ca) – alge marine calcaroase ( Lithothamnium calcareum, Lithothamnium corallioides )
– cochilii de animale acvatice (inclusiv oasele de sepie)
– carbonat de calciu
– lactat de calciu
– gluconat de calciu
Fosfor (P) – fosfat dicalcic defluorinat
– fosfat mo nocalcic defluorinat
– fosfat monosodic
– fosfat de calciu și magneziu
– fosfat de calciu și sodiu
Magneziu (Mg) – oxid de magneziu (anhidru)
– sulfat de magneziu
– clorură de magneziu
– carbonat de magneziu
– fosfat de magneziu

În tabelul 3.25. sunt prezentate sursele de microelemente autorizate in UE pentru a fi
utilizate în hrana păsărilor crescute în fermele organice.

Tabelul 3.25. Surse de microelemente (conform Regulamentul (CE) nr. 889/2008)
Microelementul Materia primă
Fier (Fe) – carbonat de fier (II)
– sulfat de fier (II) monohidrat și/sau heptahidrat
– oxid feric (III)
Mangan (Mn) – carbonat manganos (II)
– oxid manganos și oxid manganic
– sulfat manganos (II) mono și/sau tetrahidrat
Zinc (Zn) – carbonat de zinc
– oxid de zinc
– sulfat de zinc mono și/sau heptahidrat
Cupru (Cu) – oxid de cupru (II)
– carbonat de cupru bazic (II) monohidrat
– sulfat de cupru (II) pentahidrat
Cobalt (Co) – sulfat de cobalt (II) monohidrat și/sau heptahidrat
– carbonat de cobalt bazic (II) monohi drat
Iod (I) – iodat de calciu, anhidru
– iodat de calciu hexahidrat
– iodură de sodiu
Seleniu (Se) – selenat de sodiu
– selenit de sodiu

39

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale O I P O S D R U ACADEMIA ROMÂNĂ
MINISTERUL MUNCII, P O S D R U 2007 – 2013 INSTITUTUL NAȚIONAL
FAMILIEI ȘI PROTECȚIEI 2007 – 2013 DE CERCETĂRI ECONOMICE
SOCIALE „Costin C. Kirițescu”
AMPOSDRU

 Aditivi furajeri:
– Vitamine, provitamine:
– Vitamine derivate din materii prime naturale
– Vitamine de biosinteză
 Enzimele:
În avicultura ecologică se pot utiliza enzime obținute fără utilizarea organismelor
modificate genetic, ca: glucanaze, celulaze, amilaze, lipaze.

Furajele verzi
– pajiști naturale (permanente)
– nutrețuri verzi cultivate (leguminoase, graminee.
Efect nutritiv : la pasări pot îmbunătății valoarea biologică a proteinei din amestecurile de
concentrate, în special administrarea de lucerna sau trifoi permite reducerea nivelelor proteice
ale AC, respectiv a procentelor de participare a furajel or proteice vegetale (ex. turtele). Pentru
echilibrarea raportului energo -proteic este recomandată utilizarea unor amestecuri simple sau
complexe de graminee și leguminoase perene. În sistemul de cultură extensivă de preferat sunt
amestecurile simple de ti pul: Dactylis glomerata cu Medicago sativa .
Mod de administrare: prin pășunat sau administrate sub formă proaspătă.

Furajele fibroase
Se pot utiliza îndeosebi fânurile cultivate de leguminoase (lucernă, trifoi, sparcetă) dar și
de graminee anuale și perene (iarbă de Sudan, lolium, golomăț etc) sau amestecuri de graminee
și leguminoase anuale (borceagurile) și perene;
Făina de lucernă se utilizează în structura AC administrate păsărilor în proporție de: 2 –
5% pentru aportul ei în proteine, pigmenți și m inerale.

Rădăcinoasele, tuberculiferele și bostănoasele
Sortimente furajere : sfecla furajeră, sfecla de zahăr, morcovul furajer, guliile furajere,
cartoful, topinamburul, dovlecii furajeri.
Efect nutritiv: sunt suculente de stabulație, bine consumate și au o digestibilitate a
substanței organice de 85 -92%; administrate păsărilor permit reducerea consumului de furaje
concentrate cu până la 10%, morcovul furajer reprezintă o sursă importantă de caroten, în
special, în alimentația reproducătorilor masculi, a t ineretului și a păsărilor care produc ouă;

Grăunțele de cereale
Sortimente furajere : porumb, orz, ovăz, grâu, secară, sorg, mei, triticale.
Porumbul. Este cereala cu cea mai mare pondere în nutrețul combinat destinat păsărilor.
El are valoare energetică m are (3370 kcal EM), iar amidonul conținut are digestibilitate mare.
Conținutul de proteină este de 8 -10%, iar valoarea biologică a acesteia este scăzută. Proteina din
porumb este dezechilibrată în aminoacizi, prezentând deficiență în lizină și triptofan și exces în
leucină.
Fosforul din porumb este foarte puțin disponibil, iar calciul și sodiul sunt prezente în
cantități foarte mici. Porumbul este bogat în xantofile care conferă culoare plăcută pielii
păsărilor (LARBIER și LECLERCQ, 1992).
Porumbul poate fi introdus în nutrețul combinat destinat puilor de carne în proporție de
55-65%.

40

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale O I P O S D R U ACADEMIA ROMÂNĂ
MINISTERUL MUNCII, P O S D R U 2007 – 2013 INSTITUTUL NAȚIONAL
FAMILIEI ȘI PROTECȚIEI 2007 – 2013 DE CERCETĂRI ECONOMICE
SOCIALE „Costin C. Kirițescu”
AMPOSDRU

Grâul. Este preferat de păsări datorită palatabilității sale și este deseori inclus în nutrețul
combinat datorită valorii nutritive ridicate: 3080 kcalEM și 12,7% PB.
Proporția grâului din nutrețul combinat destinat puilor de carne nu trebuie să depășească
20% în prima perioadă și 30 -35% în cea de -a doua, deoarece crește vâscozitatea digestiei
(ESMAIL, 2003). Creșterea vâscozității se datorează prezenței în grâu a pentozanilor ș i a altor
polizaharide neamidonoase, care determină accelerarea tranzitului digestiv și reduc difuzarea
enzimelor digestive, având ca rezultat o conversie redusă a hranei și scăderea în greutate. Aceste
probleme pot fi depășite prin adăugarea de enzime în nutrețul combinat, dar prețul acestora este
prea mare pentru a putea fi folosite în practica curentă.
Orzul. Orzul este mai puțin utilizat în furajele destinate puilor de carne deoarece conține
β-glucani ceea ce antrenează o scădere a valorii energetice : 2682 kcal EM. De asemenea, orzul
este sărac în proteine (11,6%), dar aceste proteine au un profil în aminoacizi mai bine adaptat
cerințelor păsărilor, decât cele ale porumbului și chiar ale grâului (LUCA și ȘTEF, 2003).
Conform lui JEROCH și DANIKE (1995) orzul poate participa în structura nutrețului
combinat destinat puilor de carne (în perioada 0 -21 zile) în proporție de 20%, dacă se realizează
o suplimentare corectă cu enzime. Această proporție poate crește la 40%, în dieta broilerilor în
perioada 21 -40 zile și chiar la 50% după 42 zile, dacă se adaugă o proporție corespunzătoare de
enzime.
Ovăzul. Este o cereală mai puțin energetică (2530 kcal EM) și cu un conținut în proteină
asemănător orzului (11% PB). Proteina din ovăz este mai echilibrată în aminoac izi, iar 6% din
substanța uscată este reprezentată de substanțe grase.
Ovăzul este mai puțin utilizat în hrana puilor de carne datorită conținutului ridicat în
celuloză brută (11%).
Sorgul. Are compoziția chimică și valoarea nutritivă asemănătoare porumbu lui. Sorgul
este bogat în energie metabolizabilă (3175 kcal EM), datorată unui conținut ridicat în amidon.
Conținutul în PB este de 10,5%, proteina fiind mai echilibrată în aminoacizi comparativ cu
porumbul.
Principalul dezavantaj în folosirea sorgului în dieta puilor de carne îl reprezintă
conținutul în tanini, care acționează asupra proteinei și amidonului, având ca rezultat scăderea
valorii energetice a sorgului proporțional cu conținutul în tanini. În practică conținutul în tanini
variază de la 0,2 la 2% (LARBIER și LECLERCQ, 1992).
Secara. Este mai puțin folosită deoarece prezintă unele dezavantaje. Chiar dacă are un
conținut de 3200 kcal EM și 11% PB, ea conține β -glucani și compuși fenolici, care limitează
nivelul de folosire al secarei în hrana puil or de carne. LARBIER și LECLERCQ (1992)
recomandă un nivel de includere de 15% în furajele destinate puilor de carne, peste acest nivel
observându -se diaree și scăderea semnificativă a performanțelor.
Tritricale. Este un hibrid mai productiv obținut din gr âu și secară. Din punct de vedere
nutritiv, tritricale este superior secarei, datorită dispariției factorilor antinutriționali.
Caracteristicile acesteia fiind apropiate de ale grâului (LARBIR și LECLERCQ, 1992).
Subproduse obținute din grâu
Sunt mai puțin folosite în hrana păsărilor datorită valorii lor nutritive scăzute. Cele mai
utilizate sunt tărâțele. Acestea au un conținut în amidon (19% din SU) (LARBIER și
LECLERCQ, 1992) și, de asemenea valoarea energetică este scăzută (1690 kcal EM). Are un
conținu t de 15% PB, iar profilul în aminoacizi este asemănător cu cel al grâului.
Subproduse obținute din porumb
Acestea sunt furnizate de industria amidonului și cea de distilerie.
Subprodusele obținute în industria amidonului utilizate în hrana animalelor sunt: șrotul
de germeni, glutenul și glutenul furajer de porumb.

41

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale O I P O S D R U ACADEMIA ROMÂNĂ
MINISTERUL MUNCII, P O S D R U 2007 – 2013 INSTITUTUL NAȚIONAL
FAMILIEI ȘI PROTECȚIEI 2007 – 2013 DE CERCETĂRI ECONOMICE
SOCIALE „Costin C. Kirițescu”
AMPOSDRU

Glutenul este bogat în proteină și energie metabolizabilă, fiind de asemenea o sursă
concentrată de pigmenți xantofile (LARBIER și LECLERCQ, 1992). Singurul dezavantaj este
dezechilibrul în aminoa cizi: deficiență în lizină și triptofan și exces în leucină.
Recomandări de utilizarea grăunțelor de cereale : grăunțele de cereale asigură aportul
energetic a amestecurilor de concentrate administrate în hrana tuturor speciilor și categoriilor de
păsări, f iind utilizate astfel:
– porumbul: 50 -65%;
– orzul: 10 -20% – decorticat;
– ovăzul: 5 -10% – decorticat – la păsările care produc ouă pentru incubație;
– grâul, secara, sorgul: pot substitui porumbul în structura amestecurilor de concentrate,
în proporție de 20-30%
– grăunțele încolțite: 15 -25 g / zi la păsări.

Boabele de leguminoase
Acestea reprezintă o categorie furajeră importantă în echilibrarea energo -proteică a
hranei și pentru îmbunătățirea valorii biologice a proteinei, în alimentația diferitelor specii și
categorii de păsări
Sortimente furajere : mazărea, soia, bobul, lupinul, fasolea, lintea
Soia. Are multiple însușiri pozitive, iar conținutul ridicat în proteină și grăsimi, o
situează printre cele mai importante plante leguminoase.
Făina de soia reprezintă proteina standard cu valoare biologică mare comparativ cu alte
surse de proteină vegetală (READDY, 1996).
Soia conține cca 43% PB, care este foarte bine echilibrată și 3066 Kcal EM.
În hrana păsărilor dacă se utilizează și DL -metionină (0,1%), boabele de soia se pot
folosi prin substituirea în proporție de 50 -60% a furajelor de origine animală, prin introducerea
ei în amestecul de concentrate a 10 -15% boabe de soia tratate termic (ȘTEF, 2003).
Mazărea reprezintă o materie primă deosebit de impor tantă pentru alimentația animalelor
monogastrice . Ea conține 20 -25% și 2746 kcal EM (PERROT, 1995).
La păsări nu se va depăși proporția de participare de 10% în structura nutrețurilor
combinate (DRINCEANU, 1994).
Bobul. Este relativ bogat în proteină (29, 1%) și energie (2750 kcal EM) (LARBIER și
LECLERCQ, 1994). Proteina din bob are un nivel ridicat în lizină, și scăzut, în aminoacizi cu
sulf și triptofan. Digestibilitatea amidonului din bob este în jur de 85%, ea putând fi ameliorată
cu 10% prin tratament e termice.
Lupinul. Are un conținut destul de ridicat în proteină (40% PB), dar prezintă deficiențe în
lizină, metionină și triptofan (LARBIR și LECLERCQ, 1994). Valoarea energetică este medie
2775 kcal EM, iar factorii antinutriționali au o activitate foa rte slabă. Singurul factor limitant în
folosirea lupinului în hrana păsărilor îl constituie cerința acestora în aminoacizi esențiali și
energie.
Recomandări de utilizare, cantități :
-soia – 5% ca atare poate fi utilizată în amestecurile de concentrate des tinate păsărilor;
tratată termic poate fi utilizată la toate speciile și categoriile de păsări în proporție de 10 -15%;
-mazărea – 5-20%;
-bobul, lupinul, fasolea – conduita de utilizare prevede proporții de 50 -60% din ponderea
de participare pentru soia și mazăre;
WATKINS și col. (1988) recomandă limitarea lupinului la cel mult 10% pentru ouătoare
și broileri.

42

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale O I P O S D R U ACADEMIA ROMÂNĂ
MINISTERUL MUNCII, P O S D R U 2007 – 2013 INSTITUTUL NAȚIONAL
FAMILIEI ȘI PROTECȚIEI 2007 – 2013 DE CERCETĂRI ECONOMICE
SOCIALE „Costin C. Kirițescu”
AMPOSDRU

Produsele secundare de la industria uleiului
În urma extragerii uleiurilor vegetale din semințele unor plante oleaginoase, rezultă
turtele, dacă extragerea se face pe cale mecanică, prin presare.
Sortimente furajere : turtele de floarea soarelui, soia, in, rapiță, cânepă, dovleac.
Efect nutritiv :
– datorită conținutului ridicat în proteină (20 -44%) reprezintă sursa principală de
asigurare a cerințe lor azotate la porci și păsări;
– conținutul în aminoacizi esențiali contribuie la ridicarea valorii biologice a proteinei,
furajelor combinate, prin creșterea proporției de aminoacizi corelați;
Turtele de soia , este unul dintre cele mai valoroase nutrețur i proteice de origine vegetală,
având cel mai ridicat conținut în proteină: 40 -45% (STOICA, 1997).
Turtele de soia este un supliment ideal al porumbului.
Aceasta are o digestibilitate ridicată și un profil în aminoacizi care coincide cu cerințele
păsărilor în creștere: bogată în lizină, triptofan, izoleucină, valină, treonină și ușor deficitară în
aminoacizi cu sulf (LARBIER și LECLERCQ, 1994).
Turtele de soia poate fi introdus în structura nutrețului combinat destinat puilor de carne
în proporție de 10 -20% (DRINCEANU, 1994).
Full fat soia. Este o materie primă excelentă obținută în urma procesării boabelor de soia,
deoarece conține nu doar proteine de calitate superioară (30 -42%), ci și nivele ridicate de energie
(18-22%), datorită conținutului bogat în gră simi (BRITZMAN și PIRTRRSE, 2002). De
asemenea, este important de menționat faptul că digestibilitatea full fat soia pentru păsări este de
92%. BRITZMAN (2002) recomandă includerea full fat soia în dieta monogastricelor între 15 –
40%.
Turtele de floarea soa relui. Reprezintă sursă bună de proteină (39% PB), bogată în
aminoacizi cu sulf, dar deficitară în lizină.
Valoarea energetică scăzută (2050 kcal EM) reduce proporția de participare a acestui
șrot, în rețetele destinate puilor de carne. În alimentația puil or de carne, în prima perioadă de
creștere, proporția șrotului de floarea soarelui, în nutrețul combinat, nu trebuie să depășească
7%, datorită conținutului ridicat de celuloză brută (18% CB).
Recomandări de utilizare :
În structura amestecurilor de concentrate destinate suinelor și păsărilor șroturile și turtele
pot fi utilizate astfel :
– turtele de soia:
15-20% broilerii de găină, rață, gâscă;
10-15% la tineret aviar de înlocuire;
10-15% la păsări adulte;
– turtele de floarea soarelui provenite din semințe decorticate:
5-10% în amestecurile de concentrate utilizate în hrana păsărilor adulte;
5-7% în amestecurile de concentrate destinate broilerilor de găină, curcă, rață și gâscă;
– șroturile de in, rapiță, cânepă, dovleac: se recomandă în alimentați a păsărilor după o
perioadă de acomodare de 8 -10 zile timp în care se realizează o atentă supraveghere a acestora;

43

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale O I P O S D R U ACADEMIA ROMÂNĂ
MINISTERUL MUNCII, P O S D R U 2007 – 2013 INSTITUTUL NAȚIONAL
FAMILIEI ȘI PROTECȚIEI 2007 – 2013 DE CERCETĂRI ECONOMICE
SOCIALE „Costin C. Kirițescu”
AMPOSDRU

Furajele de origine microorganică
Sortimente furajere : drojdiile aparținând genului Sacharomyces, nemodificat genetic
cultivate pe medii de cultură.
Aport nutritiv : 47 -52% PB, au o valoare biologică ridicată conținând majoritatea
aminoacizilor esențiali la nivele de reprezentare importante în special lizină, arginină, leucină,
triptofan, mai puțin aminoacizii cu sulf metionina, cisti na; conțin cantități mari de vitamine din
complexul B îndeosebi: tiamina, riboflavina, acid nicotinic, acid pantotenic și colina; sunt
echilibrate în ceea ce privește conținutul în oligoelemente: Fe, Cu, Mn, Zn, Co; conțin enzime cu
acțiune amilolitică și proteolitică.
Reguli de administrare cantități :
-4-6% în structura AC administrate în hrana păsărilor;

Conform reglementărilor legislative în hrana păsărilor din fermele ecologice nu sunt
admise următoarele produse:
– furaje obținute din plante sau animale modificate genetic sau de utilizare a
organismelor modificate genetic (OMG) respective a microorganismelor modificate genetic
(MMG);
– furaje care conțin conservanți chimici de sinteză;
– materii prime obținute prin utilizarea solvenților organici (de exemplu , șroturi);
– hormoni de creștere;
– antibiotice ca stimulatori de creștere;
– stimulatori sintetici pentru apetit;
– făinuri proteice de origine animală (cu excepțiile incluse în lista de materii admise);
– aminoacizi sintetici;
– enzime de sinteză.

44

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale O I P O S D R U ACADEMIA ROMÂNĂ
MINISTERUL MUNCII, P O S D R U 2007 – 2013 INSTITUTUL NAȚIONAL
FAMILIEI ȘI PROTECȚIEI 2007 – 2013 DE CERCETĂRI ECONOMICE
SOCIALE „Costin C. Kirițescu”
AMPOSDRU

Capitolul 4. CALITATEA PRODUSELOR AVICOLE ECOLOGICE

4.1. Calitatea cărnii de pasăre provenită din sistemul ecologic de creștere a puilor

Multitudinea emisiunilor de tipul “să mâncăm sănătos” de la televiziunile comerciale
întrețin interesul consumatorilor pentru produsele alimentare din categoria “eco”, cărora le face
(voit sau nu) o reclamă intensă. Dintre produsele de origine animal din această categorie de
alimente, carnea de pasăre ocupă unul din primele locuri, motiv pentru care prezentăm
comparativ calitățil e cărnii de pasăre obținută în sistem organic respectiv convențional.
Calitățile senzoriale ale cărnii –din acest punct de vedere, concluziile majorității
cercetătorilor dar și a consumatorilor sunt că o carne care provine de la pui crescuți și abatorizați
în condiții ecologice, întrunește următoarele caracteristici:
– frăgezimea și suculența este mai redusă, culoarea este roșie închis, de consistență tare
și cu o savoare pronunțată.
Carnea de pasăre obținută în sistem convențional este de regulă mai fraged ă, cu
suculență crescută, de culoare roz, cu consistență elastică și savoare redusă.
După Gordon și Charles (2002), culoarea roșie a cărnii provenite de la pui cu creștere
lentă se explică și prin vârsta mai mare de sacrificare deoarece se produce și o acu mulare a
mioglobinei.
Accesul la pășune poate influența evident unele calități ale cărnii de pasăre. Astfel
prezența leguminoaselor în compoziția floristică a pășunii poate crește conținutul de acizi grași
omega -3 și în vitamine și chiar să confere arome d istincte ca de exemplu prezența rozmarinului
(Gordon și Charles, 2002).
Proprietățile fizico -chimice ale cărnii ; dintre indicatorii care se încadrează în această
categorie se poate releva că la carnea ecologică, capacitatea de reținere a apei este mai redusă
comparativ cu carnea produsă în sistemele convenționale. De asemenea textura cărnii este mai
fină la cea convențională comparativ cu cea a cărnii obținută ecologic. După Bancos (2010)
desprinderea cărnii de os la fierbere este puternică la produsul convențional și slabă la produsul
ecologic.
Compoziția chimică a cărnii se consideră a fi influențată pe lângă alți mulți factori și
de sistemul de creștere aplicat. Sistematizând rezultatele citate de mai mulți autori se poate
aprecia că în sist emul ecologic, carnea obținută are un conținut în apă mai redus cu cca 5p%, un
nivel proteic mai ridicat cu cca 6p%, un conținut în grăsime mai mic cu 2,2p%, iar la cenușa
brută, diferențele sunt nesemnificative comparativ cu carnea convențională.
După Lew is și col. (1997) și Castellini și col. (2002) la puii cu creștere rapidă
depunerea de grăsime abdominală este mai ridicată comparativ cu puii cu creștere lentă.
Surprinzător, Pietrzar și col. 2006, constată că la puii cu creștere lentă, conținutul în
grăsime abdominală poate fi mai ridicat dacă dietele administrate depășesc cerințele în energie și
proteină ale puilor. Aspectul este valabil și în cazul proteinei deoarece dezaminarea
aminoacizilor în exces poate deveni o sursă de energie care se depune sub f ormă de grăsime
abdominală. La puii cu acces în exterior, componentă principală a sistemului de creștere
ecologică, randamentul la sacrificare este mai redus după Berri și col. (2001), Janocha și col.
(2004).

45

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale O I P O S D R U ACADEMIA ROMÂNĂ
MINISTERUL MUNCII, P O S D R U 2007 – 2013 INSTITUTUL NAȚIONAL
FAMILIEI ȘI PROTECȚIEI 2007 – 2013 DE CERCETĂRI ECONOMICE
SOCIALE „Costin C. Kirițescu”
AMPOSDRU

Analizele de laborator pe carnea puilor cresc uți pe pășune (în sistem free range și
ecologic) evidențiază, în comparație cu carnea puilor crescuți industrial, că:
– procentul de grăsime din carcasă este cu 54 -56% mai redus ,
– procentul de grăsime din tranșate de carcasă (piese anatomice) este cu 30 -33% mai
redus.
Referitor la repartiția grăsimii în corp se pot semnala și alte rezultate controversate.
Astfel, după Castellini și col. (2008) și Pietrzat și col. (2006) la puii cu creștere lentă scade
conținutul de grăsime intramusculară, iar conținutul prote ic al mușchilor de la piept este mai
ridicat, în schimb Tang și col. (2009) observă un conținut mai ridicat de grăsime intramusculară
la acești pui.
După datele lui Bancos (2010) raportul carne/grăsime este de 3/1 la puiul convențional
la o diferență semni ficativă de 10/1 cât se consemnează la puiul ecologic. Și în ceea ce privește
compoziția în acizi grași, diferențele sunt semnificative, astfel că la puiul convențional, ponderea
acestora din total AG este de 47,46% acid oleic, 12,20% acid linoleic și de 1 ,50% acid linolenic,
în schimb la puiul ecologic structura este de 40,27% acid oleic, 15,40% acid linoleic și de 0,63%
acid linolenic.

4.2. Calitatea ouălor provenite din sistemul ecologic de întreținere a găinilor ouătoare

Părerile consumatorilor converg în a atribui ouălor ecologice calități nutriționale și
senzoriale superioare celor obținute în fermele avicole de creștere intensivă a găinilor ouătoare,
așa numitele “ouă convenționale”. În cele ce urmează ne propunem să cuantificăm constatările
consumatorului obișnuit cu unele observații științifice făcute de specialiști.
Diferențele dintre cele două tipuri de ouă sunt generate de tehnologiile specifice de
întreținere ale găinilor ouătoare. Astfel, în sistemul ecologic întreținerea găinilor se fac e în
condiții apropiate de cele naturale fiind impus accesul liber pe un teren înierbat cu o normă de 4
mp pajiște/găină.
Alimentația găinilor în ferme ecologice se face în conformitate cu reglementări
naționale și internaționale (de exemplu Regulamentul C E nr. 834/2007, Regulamentul CE nr.
953/2009) în care se prevede ca furajele să fie obținute în condiții ecologice iar în hrana
păsărilor sunt interzise făinurile proteice de origine animală, plantele și aditivi furajeri
(aminoacizi, enzime) provenite din organisme modificate genetic dar și substanțele chimice de
sinteză. Sunt de asemenea interzise folosirea antibioticelor și a stimulatorilor de creștere iar în
combaterea bolilor folosindu -se produse homeopatice și fitoterapeutice.
Specialiștii în majoritat e susțin că oul ecologic are calități dietetice, cu digestibilitate și
valoare nutritivă ridicată, bine echilibrat în principii macro și microergici, savuros la gust și
aspect senzorial excepțional (Man C., 2005).
În ceea ce privește calitățile fizico -chim ice ale ouălor ecologice comparativ cu cele
convenționale, într -un studiu amplu (Minelli și col., 2007) s -a urmărit la cele două categorii de
ouă: greutatea, rezistența la spargere a cojilor, indexul Haugh, culoarea gălbenușului, conținutul
în lipide -coles terol, proteină, cenușă și substanță uscată. Astfel au fost analizate peste 1400 ouă
provenite de la găinile aflate la mijlocul și la sfârșitul ciclului de ouat și care au fost întreținute
în sistem ecologic respectiv în cuștile sistemului convențional. In teresant este că autorii citați au
consemnat că ouăle obținute în sistem organic au fost mai ușoare (64,4 g vs 66,2 g), greutatea
gălbenușului, albușului și a cojii au fost statistic inferior comparativ cu datele înregistrate la

46

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale O I P O S D R U ACADEMIA ROMÂNĂ
MINISTERUL MUNCII, P O S D R U 2007 – 2013 INSTITUTUL NAȚIONAL
FAMILIEI ȘI PROTECȚIEI 2007 – 2013 DE CERCETĂRI ECONOMICE
SOCIALE „Costin C. Kirițescu”
AMPOSDRU

sistemul convențional. Prop orția cojilor nu a fost influențată de modul de creștere dar ouăle
ecologice au avut un conținut în proteină (17,1% vs 16,7%) dar și în colesterol (1,26% vs
1,21%) mai mare comparativ cu cele convenționale.
Într-un alt studiu cu aceeași tematică de cerceta re (Plochberger, 1989) se arată că ouăle
ecologice au fost mai grele (55,1 vs 51,9 g), au avut o masă a gălbenușului mai ridicată (19,285
vs 17,54 g) dar mai redusă la albuș (24,57 vs 28,90 g) comparativ cu ouăle convenționale.
Este de evidențiat că ouăle provenite de la găinile întreținute în sistem ecologic au un
conținut semnificativ mai ridicat în carotenoizi, în polifenoli și tocoferoli care sunt componenți
bioactivi cu efecte relevante în sănătatea omului (Mungai și col., 2009) la care se poate adăuga și
prezența mai ridicată a acizilor grași nesaturați. Oul ecologic este o bună sursă de P și de
bioelemente Fe, Cu, Zn iar prin gălbenuș de vitamine A, E, K și din complexul B.
Premergător vânzării, ouăle ecologice se curăță și se așează în cofraje sau ca serole
biodegradabile cu simboluri și precizări privind unde și de cine au fost produse.
În prezent în țara noastră se cresc în sistem ecologic numai cca 5000 găini cu o
producție anuală de peste 1 milion de ouă, dar dacă avem în vedere interesul tot mai m are al
consumatorilor pentru produsele naturale și sănătoase se poate prevedea o dezvoltare
semnificativă a acestei nișe zootehnice.

47

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale O I P O S D R U ACADEMIA ROMÂNĂ
MINISTERUL MUNCII, P O S D R U 2007 – 2013 INSTITUTUL NAȚIONAL
FAMILIEI ȘI PROTECȚIEI 2007 – 2013 DE CERCETĂRI ECONOMICE
SOCIALE „Costin C. Kirițescu”
AMPOSDRU

PARTEA a II-a
STUDIUL BIBLIOGRAFIC

Capitolul 5. SCOPUL CERCETĂRILOR

Interesul consumatorului în ceea ce prive ște agricultura ecologică a crescut în toată
lumea în ultimii zece ani. Cerin ța pentru produse organice este în cre ștere și este necesar ca mai
multe ferme să se convertească la produc ția ecologică pentru a satisfice nevoile consumatorului,
Agricultura ecologică este un sistem de produc ție care evită utilizarea fertilizan ților, pesticidelor,
hormonilor de cre ștere, aditivilor furajeri, care combină cele mai bune practici de mediu cu un
nivel înalt de biodiversitate, conversia resurselor naturale, aplica rea unor standarde înalte privind
bunăstarea animalelor și o metodă de producție care respectă preferințele anumitor consumatori .
Alimentele produse ecologic au o valoare adăugată sub formă de biodiversitate,
cinservarea genelor și protec ția naturii, a peisajului, a apelor subterane, care sunt în strânsă
legătură cu produc ția animală (Philips și Sorensen, cita ți de Cziszter, 2010).
Agricultura organica a devenit un domeniu de interes prin dezideratele pe care le
îndeplinește, prin realizarea echilibrului intre sol, plante si animale intr -un sistem prin care se
asigura sănătatea bunăstarea si obținerea de produse dorite de consumatori Man C. (2007), Man
C. si Man A. (2005) CE, 2008.
Scopul acestei lucrări este acela de a contribui la modelarea cerin țelor n utriționale la
păsările crescute în sistem ecologic prin stabili rea valoar i nutritiv e a furajelor care constituie
alimentația de bază a acestora , precum și stabilirea valorilor de suplimentare minerală a hranei
prin premixuri specifice la găini ouătoare .
Totodată p rezenta lucrare își propune s ă stabilească parametrii de cre ștere a tineretului
aviar din diferite categorii (broileri hibridul ROSS, tineret din rasele grele și tineret din rasa Gât
Golaș de Transilvania), hrănit conform ritmului de crestere lent, cu cerin țe nutritive acoperite cu
componente furajere organice.
Lucrarea își propune să stabilească performanțele productive ale găinilor ouătoare
întreținute în condiții de hrănire specifice sistemului ecologic efectuându -se totodată și o
predictare a costurilor de furajare pe baza unor modele matematice pornind de la date
experimentale impuse.

48

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale O I P O S D R U ACADEMIA ROMÂNĂ
MINISTERUL MUNCII, P O S D R U 2007 – 2013 INSTITUTUL NAȚIONAL
FAMILIEI ȘI PROTECȚIEI 2007 – 2013 DE CERCETĂRI ECONOMICE
SOCIALE „Costin C. Kirițescu”
AMPOSDRU

Capitolul 6. OBIECTIVELE PROIECTULUI

Obiectivul general al proiectului constă în stabilirea și modelarea calităților nutritive ale
hranei la diferite categorii de păsări în funcție de specificitatea sistemului organic aplicat în
condiții de ecoeconomicitate.
Obiectivul general este constutuit din trei obiectiv e specifice:
– identificarea si adaptarea cerintelor la sistemul organic de crestere a raselor si
hibrizilor cu crestere lenta prezenti pe piata romaneasca, pentru conservarea biodiversitatii
genetice.
Prin experimente de efect productiv în fermele țintă c are să permită formularea ecuațiilor
de regresie prin care se corelează cerințele nutriționale aplicate cu parametri productivi ceea ce
conduce la predictarea producțiilor și la implementarea condițiilor tehnice nutriționale în
specificul creșterii organic e la diferite categorii de păsări având ca scop elaborarea unui sistem
de corelații în vederea modelării cerințelor nutriționale în funcție de resursele specifice de
hrană ;
-analize ecoeconomice în fermele de creștere având în vedere că ponderea cheletuiel ilor
cu hrana în costurile produselor avicole se ridică până la cca 70%.
Prin aplicarea programelor propuse într -o fermă avicolă se estimează că modelarea
sistemului nutrițional la specificul creșterii păsărilor în sistem organic asigură condiția de
bioec onomicitate a produselor avicole (carne, ouă) și poate contribui la dezvoltarea acestei nișe
agricole la nivelul celei practicate în țările dezvoltate.
Agricultura ecologică poate avea o mare contribuție în dezvoltarea economică de durată
și joacă un rol i mportant în îmbunătățirea calității mediului și a apelor, biodiversificare și
protejarea naturii .
Dezvoltarea acestei nișe poate conduce la asigurarea resureselor de hrană ale omenirii
respectând principiile bioeconomiei și ecoeconomiei. Prin asigurarea calității unei alimentații
echilibrate omul poate să devină un partener înțelept al naturii, în tripla sa ipostază de
constructor, reglator și consumator în ecosisteme tradiționale.

49

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale O I P O S D R U ACADEMIA ROMÂNĂ
MINISTERUL MUNCII, P O S D R U 2007 – 2013 INSTITUTUL NAȚIONAL
FAMILIEI ȘI PROTECȚIEI 2007 – 2013 DE CERCETĂRI ECONOMICE
SOCIALE „Costin C. Kirițescu”
AMPOSDRU

Capitolul 7. METODE ANALITICE

7.1. Analize chimice utilizate în experimentul de evaluare a valorii nutritive a categoriilor
furajere utilizate în hrana ecologică a păsărilor

Evaluarea aportului de substanțe nutritive al diferitelor categorii furajere precum și al
hranei administrate s -a stabilit prin analize de laborator specifice în mare parte în Laboratorul de
Nutritie și Alimentație din cadrul Facultății de Zootehnie și Bio tehnologii din Timișoara, în
cadrul laboratorului nutriție Pădureni –Smithfield Ferme și Platforma de cercetare a USAMVB
Timișoara.
Apa
Conținutul în apă al furajelor se determină prin: uscare la etuvă la temperatura de 105 o C.
Substanța uscată ( S.U.)
Reprezintă partea rămasă dintr -un furaj după ce s -a scăzut apa SU (%) = 100 – APA (%).
Substanța uscată asigură:
o densitatea nutritivă – valoarea nutritivă a furajului ;
o starea de sațietate a animalelor.
Cenușa brută (Substanțele minerale)
Substanțele mi nerale, denumite cenușă brută, s -au determinat prin calcinarea unei probe
de furaj la temperatura de 700oC. Substanțele minerale se găsesc în furaje sub formă de săruri
libere sau în combinații organice (fosfor în acizii nucleici, sulf în aminoacizi, cobal t în vitamina
B12).
Substanțele organice
Substanțele organice din furaje sunt cele care se distrug prin calcinare. Ele pot fi
determinate prin scădere din substanța uscată a conținutului în cenușă.
S.O. (%)= S.U. (%) – Cenușa brută (%)
Substanțele organice sunt constituite din trei mari grupe : protide, lipide și glucide .
Proteina brută (totalitatea substanțelor azotate conținute de un furaj) s -a stabilit prin
determinarea azotului total (N -total) sau N – Kjeldahl.
P.B. = N total x 6 ,25
Factorul 6,25 este convențional deoarece se consideră că proteinele conțin în medie 16
% azot, deci 1 g de N este conținut în 6,25 g proteină.
Proteina brută este alcătuită din substanțe azotate proteice precum și din substanțe
azotate neproteice în cadrate în practica alimentației animalelor în grupa “amidelor“, deși din
această grupă fac parte amidele propriu -zise, amine, nitrații, săruri de amoniu și chiar glicoizi și
alcaloizi cu azot.
Grăsimea brută (G.B.) (extractul eteric brut) totalitatea substanțelor grase solvite într -un
solvent organic cea ce constituie și principiul determinării prin metoda Soxhlet.
Extractul eteric cuprinde:
grăsime – lipide simple : gliceride, steride, ceride ;
lipide complexe : fos folipide, cerebrozide ;
pigmenți clorofilieni extrași din furajele verzi și din fibroase.

50

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale O I P O S D R U ACADEMIA ROMÂNĂ
MINISTERUL MUNCII, P O S D R U 2007 – 2013 INSTITUTUL NAȚIONAL
FAMILIEI ȘI PROTECȚIEI 2007 – 2013 DE CERCETĂRI ECONOMICE
SOCIALE „Costin C. Kirițescu”
AMPOSDRU

Rolul grăsimilor în organism și importanța cunoașterii conținutului în grăsime brută al
furajelor:
sunt elemente energetice cu cea mai mare caloricitate (9,2 – 9,6 Kcal/g).
influențează calitatea grăsimilor depuse în corpul animal, fapt ce impune o perioadă de
finisare la animalele supuse îngrășării;
asigură mediul de solvire a vitaminelor liposolubile;
acizii grași nesaturați: linoleic, linolenic și arahidonic, a u funcții asemănătoare
vitaminelor fiin d considerați de fapt vitamina F.
Celuloza brută (CB ) sau „fibra brută”
Metoda van Soest constă în hidroliza în acid sulfuric și hidroxid de sodiu a unei probe de
furaj cu ajutorul aparatului Fibertec și al unor capsule de unică folosință.
La păsări celuloza reprezintă un factor restrictiv datorită ne utilizării ei din punct de
vedere digestiv . Depășirea limitelor maxime admise pentru diferitele categorii aparținând acestor
specii determină apariția tulburărilor digestive și reducerea digestibilității substanțelor nutritive
din furaje și rații și implicit creșterea consumurilor specifice.
Conținutul în macroelemente al furajelor a fost stabilit după cum urmează:
Pentru dozarea Ca și Mg ca metodă rapidă se utilizea ză titrarea complexometrică în
prezenta indicatorilor specifici.
Fosforul sa determinat dozând fosforul anorganic rezultat după mineralizare probelor .
Microelementele din materiile prime furajere au fost determinate cu ajutorul
spectrofotometrului cu abso rbție atomică .
Evaluarea aportului energetic al furajelor analizate s -a stabilit prin ecuații de regresie,
pornind de la analizele chimice efectuate . S-a folosit ecuația de regresie recomandată de
Sistemul OKIT (Germania):
EM (kcal/ kg SU) = 4,26 x PBD + 9,50 x GBD + 4,23 x CelBD + 4,23 X SEND
unde:
PBD (%) –proteină brută digestibilă (%);
GBD (%) –grăsime brută digestibilă (%);
CelBD (%) –celuloză brută digestibilă (%);
SEND (%) –substanțe extractive neazotate brute digestibile (%);

7.2. Metodele de luc ru utilizate în experimentele de modelare a cerințelor nutriționale pe
baza indicatorilor bioproductivi

Cercetările au fost efectuate în microferme de creștere a păsărilor în sistem organic
folosind material biologic și componente furajere achizi ționate de la societă țile de profil .
Experimentele au fost efectuate în conformitate cu legislația comunitară și națională asigurându –
se condiții de întrețienere și alimentație specifice sistemului ecologic de creștere.
În cadrul acestei lucrări au fost efectute trei experimente pe diferite categorii de pui
destinați obținerii de carne ecologică și două experimente pe găini ouătoare în ved erea obținerii
de ouă ecologice, utilizându -se metoda grupelor experimentale.
Pe întreaga durată de desfășurare a fiecărui exper iment efectuat pe pui destinați
producției de carne, s-au stabilit urmă torii indicatori bioproductivi:
-păstrarea efectivului, prin înregistrarea puilor morți,
-ingesta de amestec de concentrate ( AC), prin cântărirea cantității de AC administrat și a
resturilor rămase neconsumate zilnic, acestea fiind raportate la intervale de două săptămâni,

51

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale O I P O S D R U ACADEMIA ROMÂNĂ
MINISTERUL MUNCII, P O S D R U 2007 – 2013 INSTITUTUL NAȚIONAL
FAMILIEI ȘI PROTECȚIEI 2007 – 2013 DE CERCETĂRI ECONOMICE
SOCIALE „Costin C. Kirițescu”
AMPOSDRU

-înregistrarea masei corporale la intervale de două săptămâni prin cântărirea tuturor
puilor din variante experimentale,
-stabilirea sporului în greutate pe baza cântăririlor bilunare efectuate pe parcursul
creșterii,
-stabilirea indicelui de conversie, determinat pe baza ingestei de AC și a sporului de
greutate calculat pe perioade de timp și pe întreaga perioadă experimentală, exprimat prin Kg
AC/kg spor de greutate
În cadrul e xperiment elor efectuat e pe găini ouătoare, s-au analizat următorii indicatori i:
-indici de performanță bioproductivi:
-ingesta de hrană și ingesta microminerală, prin cântăr iri zilnice și analize
chimice,
-masa (greutatea ) ouălor, determinată prin cântărirea săptămânală a ouălor,
-% de ouat, numărul de ouă produse raportat la efectivul inițial,
-indicele de conversie a hranei exprimat în kg AC/kg masă -ou.
-indici de analiză fizică a ouălor:
-greutatea ouălor (g) determi nată prin cântărirea individuală a ouălor produse,
-greutatea gălbenușului (g; %),
-greutatea albușului (g, %),
-greutatea cojii (g, %),
-raporturi: gălbenuș/albuș,
gălbenuș/ou,
albuș/ou,
-indexul albușului,
-indexul gălbenușului,
-indicele Haugh,
-culoarea gălbenușului (scara Roche).
Indicii de analiză fizică a ouălor au fost stabiliți prin cântărirea individuală a ouălor și a
componentelor sale (coajă, albuș, gălbenuș) .
Înălțimea albușului a fost măsurată cu ajutorul unui micrometru de precizie , iar indicele
Haugh a fost calculat. Indicele Haugh arată calitatea albușului care se corelează cu înălțimea
albușului, greutatea oului și temperatura internă a oului, utilizând formula:
Indice Haugh=100 log(H+7,57 -1,7W0,37)
Culoarea gălbenușului a fost stabilită colorimetric (CR -300) + Roche Scale.
Indicii statistici ai procentului de gălbenuș, albuș, respectiv coajă din total ou, au fost
stabiliți în urma transformării acestora în grade unghiulare.

7.3. Analiza st atistică

Datele primare obținute în urma cercetărilor efectuate au fost prelucrate prin metode
biostatistice. Ca metode de prelucrare a datelor s -au folosit: analiza varianței, calculul
coeficienților de corelație simplă și multiplă, precum și determinare a ecuațiilor matematice de
predictare a producțiilor obținute în vederea reevaluării cerințelor nutritive la categoriile de
păsări luate în studiu.
Testarea semnificației diferențelor între loturi, pentru indicii de producție, s -a efectuat cu
ajutorul test ului ANOVA One -Way și Bonferroni, utilizând programul statistic SPSS 17.0.
Valorile parametrilor stabiliți în experimentele întreprinse pe tineret aviar și pe găini
ouătoare se prelucrează statistic prin analiza varianței (abreviat ANOVA) Achimaș, (1999).
Analiza dispersională, numită uneori și analiza varianței – Analysis of Variance – ANOVA

52

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale O I P O S D R U ACADEMIA ROMÂNĂ
MINISTERUL MUNCII, P O S D R U 2007 – 2013 INSTITUTUL NAȚIONAL
FAMILIEI ȘI PROTECȚIEI 2007 – 2013 DE CERCETĂRI ECONOMICE
SOCIALE „Costin C. Kirițescu”
AMPOSDRU

reprezintă unul din procedeele de prelucrare statistică a datelor de observație cele mai
pertinente.
 Calculul mediei aritmetice și a indicilor dispersiei
Am utilizat metoda abaterilor față de zero, iar în cadrul acestei metode am calculat:
media caracterului, eroarea mijlocie a mediei, varianța, deviația standard și coeficientul de
variabilitate.
 Corelația și regresia simplă
Coeficientul de corelație măsoară intensita tea legăturii dintre cele două valori variabile,
într-o exprimare relativă, cu valori posibile de la -1 la +1. O corelație nulă este proprie
variabilelor aleatoare independente. Corelația pozitivă indică faptul că modificarea într -un sens
(mărire sau scăde re) a valorilor unei variabile este însoțită de o modificare în același sens a
valorilor celeilalte variabile. Corelația este negativă dacă valorilor mari ale unei variabile le sunt
asociate valori mici ale celeilalte (Popescu, 2003).
Corelația măsoară dep endența dintre două variabile aleatoare într -o formă relativă. O
măsură absolută, care să spună cu cât se modifică o variabilă dependentă (y) când o altă
variabilă, considerată independentă (x), se modifică unitar, se numește regresie.
Unitatea de măsură a regresiei este unitatea de măsură a variabilei dependente. Unitatea
de modificare a variabilei independente poate fi și deviația standard a acesteia, caz în care
regresia se numește standardizată (Brudiu Ileana, 2005).
Printre aplicațiile regresiei se num ără: studierea dependenței și mărirea gradului de
covariație, precizarea variabilei dependente în funcție de variabila independentă, trasarea dreptei
sau curbei de regresie, când dependența nu este liniară, micșorarea erorii experimentale prin
scăderea efe ctului datorat unei variabile controlate, verificarea unor ipoteze cauză -efect.

 Regresia curbilinie
Liniaritatea regresiei nu este întotdeauna confirmată. Trecerea la o regresie curbilinie se
justifică fie pentru o mai bună prognozare a variabilei depende nte pe baza cunoașterii valorii
celei independente, fie pentru reducerea mai eficientă a erorii experimentale prin folosirea
covarianței variabilei studiate.
Trebuie amintit că în cazul unei dependențe descrise de o regresie curbilinie nu se mai
calculează un coeficient de corelație clasic, ci un raport de corelație.
Raportul de corelație poate lua valori numai între 0 și +1, spre deosebire de coeficientul
de corelație care ia valori de la -1 la +1.
 Elaborarea unor ecuații matematice cu ajutorul unui soft i nformațional Data Fit 9.

53

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale O I P O S D R U ACADEMIA ROMÂNĂ
MINISTERUL MUNCII, P O S D R U 2007 – 2013 INSTITUTUL NAȚIONAL
FAMILIEI ȘI PROTECȚIEI 2007 – 2013 DE CERCETĂRI ECONOMICE
SOCIALE „Costin C. Kirițescu”
AMPOSDRU

Capitolul 8. REZULTATE LE CERCETĂRILOR INTEPRINSE

8.1. STABILIREA VALOARII NUTRITIVE A NUTREȚURILOR
FOLOSITE ÎN HRANA PĂSĂRILOR

8.1.1. Scopul cercetărilor

Scopul acestei activități este de a stabili valoarea nutritivă a furajelor care constituie
alimentația de bază a păsărilor în vederea asigurării cerințelor nutriționale, precum și de stabilire
a valorilor de suplimentare minerală a hranei prin premixuri specific e.
În acest sens s -au efectuat analizele de compoziție chimică brută a tuturor
componentelor utilizate în hrana păsărilor care au fost complectate cu determinări specifice de
macro și microelemente.

8.1.2. Metodele de lucru

Conținutul în substanțe nutritive al diferitelor categorii furajere precum și al hranei
administrate s -a stabilit prin analize de laborator specifice descrise în capitolul 3.
Apa –prin uscare la etuvă la temperatura de 1050C.
Substanța uscată ( S.U.). Reprezintă partea rămasă dintr -un furaj după ce s -a
scăzut apa ( SU = 100 – APA ).
Cenușa brută (Substanțele minerale) –prin calcinare la temperatura de 7000C.
Substanțele organice S.O.= S.U. – Cenușa brută
Proteina brută –metoda Kjeldahl.
Grăsimea brută (G.B) -metoda Soxhlet.
Celuloza brută (CB ) sau „fibra brută” -metoda van Soest
Conținutul în macroelemente al furajelor a fost stabilit după cum urmează:
Pentru dozarea Ca și Mg ca metodă rapidă se utilizează titrarea complexometrică
în prezenta indicatorilor specifici.
Fosforul sa determinat dozând fosforul anorganic rezultat după mineralizare a
probelor.
Microelementele din materiile prime furajere au fost determinate cu ajutorul
spectrofotometrului cu absorbție atomică.

54

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale O I P O S D R U ACADEMIA ROMÂNĂ
MINISTERUL MUNCII, P O S D R U 2007 – 2013 INSTITUTUL NAȚIONAL
FAMILIEI ȘI PROTECȚIEI 2007 – 2013 DE CERCETĂRI ECONOMICE
SOCIALE „Costin C. Kirițescu”
AMPOSDRU

8.1.3. Rezultate și discuții

Substanța uscată reprezentată din partea din furaj după ce s -a scăzut apa prin uscarea
la etuvă . Media valorilor de conținut în substanță uscată este cuprinsă între 82,45% la semințele
de in și 92,60% la soia.
Proteina brută : surse le importante de proteină sunt șroturile și turtele –produse
secundare obținute în urma extragerii uleiurilor vegetale iar cu un conținut redus sunt grăunțele
de cereale (porumbul, grâul, orzul). Media valorilor de conținut la majoritatea materiile prime
analizate sunt relativ mai reduse față limitele de variație rezultate din prelucrarea datelor citate
de Underwood și Suttle 1999, Mc Donald și col. 2002, Merian și col. 2004, Blair 2008 iar
conținutul în proteină brută al șrotului de soia se află peste medi e.
Celuloza brută : conținut ridicat în celuloză brută se înregistrează la făina de lucernă și
la șrotul de floarea soarelui, valorile medii rezultate fiind mai mari în comparație cu literatura de
specialitate. La porumb, grâu și triticale se constată un conținut în celuloză brută redus.
Grăsimea brută : dintre materiile prime analizate un conținut ridicat în grăsime brută se
înregistrează la semințele de in și la boabele de soia, iar mazărea înregistrează un conținut redus
de grăsime.
În tabelul 8.1. am prezentat compoziția c himică brută a materiilor principalelor materii
prime obținute în sistem organic prezente pe piața din vestul țării utilizate în hrana păsărilor. Pe
baza compoziției chimice brute a materiilor prime s -a stabilit conținutul energetic al acestora în
vederea stabilirii valorii nutritive.

Tabelul 8.1. Media și indicii statistici ai compoziției chimice brute a principalelor furaje
utilizate în experimente

Apă s CV(%) Min. Max.
Porumb 14,06±0,758 1,695 12,06 12,80 17,00
Grâu 12,88±0,25 0,792 6,15 11,40 13,80
Triticale 12,68±0,23 0,517 4,08 12,00 13,20
Orz 12,37±0,056 0,180 1,46 11,90 12,50
Lucerna 7,50±0,70 0,990 13,20 6,80 8,20
Turte de soia 12,50±0,065 0,207 1,70 11,80 12,40
Turte de floarea soarelui 9,896±0,103 0,327 3,31 9,30 10,20
Seminte de in 7,55±0,150 0,212 2,81 7,40 7,70
Soia 7,40 – – – –
Mazăre 12,87 – – – –
Substanță uscată s CV(%) Min. Max.
Porumb 85,94±0,758 1,695 1,97 83,00 87,20
Grâu 87,12±0,250 0,792 0,91 86,20 88,60
Triticale 87,32±0,231 0,517 0,59 86,80 88,00
Orz 87,65±0,056 0,180 0,21 87,50 88,10
Lucerna 92,50±0,700 0,990 1,07 91,80 93,20
Turte de soia 87,85±0,865 0,207 0,24 87,60 88,20
Turte de floarea soarelui 90,10±0,103 0,327 0,36 89,80 90,70
Seminte de in 82,45±0,150 0,212 0,23 92,30 92,60
Soia 92,60
Mazăre 87,13

55

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale O I P O S D R U ACADEMIA ROMÂNĂ
MINISTERUL MUNCII, P O S D R U 2007 – 2013 INSTITUTUL NAȚIONAL
FAMILIEI ȘI PROTECȚIEI 2007 – 2013 DE CERCETĂRI ECONOMICE
SOCIALE „Costin C. Kirițescu”
AMPOSDRU

Proteina brută s CV(%) Min. Max.
Porumb 7,85±0,617 1,379 17,56 6,24 10,06
Grâu 12,29±0.334 1,057 8,60 11,28 14,25
Triticale 12,26±0,103 0,230 1,88 11,90 12,50
Orz 11,25±0,131 0,171 3,67 10,50 11,90
Lucerna 17,37±0,49 0,693 3,99 16,88 17,86
Turte de soia 45,65±0,050 0,158 1,35 45,50 46,00
Turte de floarea soarelui 35,66±0,154 0,487 1,37 35,30 36,90
Seminte de in 17,065±0,165 0,233 1,37 16,90 17,23
Soia 33,86 – – – –
Mazăre 22,30 – – – –
Celuloza brută s CV(%)
Porumb 2,70±0,13 0,292 10,80 2,50 3,20
Grâu 2,47±0,111 0,350 14,16 2,10 3,30
Triticale 2,24±0,092 0,207 9,26 1,90 2,40
Orz 4,915±0,340 1,074 21,86 2,20 5,80
Lucerna 22,38±2,18 3,08 13,78 20,20 24,56
Turte de soia 4,875±0,124 0,391 8,02 4,30 5,70
Turte de floarea soarelui 19,754±0,262 0,828 4,19 18,30 21,10
Seminte de in 6,95±0,250 0,354 5,09 6,70 7,20
Soia 6,20 – – – –
Mazăre 5,80 – – – –
Grăsime brută s CV(%)
Porumb 3,442±0,089 0,200 5,81 3,20 3,73
Grâu 1,67±0,071 0,226 13,55 1,20 2,00
Triticale 1,78±0,037 0,083 4,70 1,70 1,90
Orz 1,61±0,055 0,174 10,84 1,40 1,90
Lucerna 2,75±0,050 0,070 2,57 2,70 2,80
Turte de soia 1,70±0,025 0,081 4,80 1,60 1,80
Turte de floarea soarelui 1,144±0,103 0,327 28,58 0,70 1,70
Seminte de in 26,70±0,20 0,283 1,06 26,50 26,90
Soia 19,90 – – – –
Mazăre

1,60 – – – –
Cenușa brută s CV(%)
Porumb 1,22±0,033 0,074 6,11 1,10 1,27
Grâu 1,569±0,060 0,190 12,14 1,29 1,90
Orz 1,70±0,450 0,636 36,37 1,30 2,20
Lucerna 10,50±0,70 0,99 9,43 9,80 11,20
Seminte de in 3,50 – – – –
Soia 5,10 – – – –
Mazăre 3,20 – – – –
Energie metabolizabilă EM kcal/kg (calculată)
Porumb 3241
Grâu 3024
Triticale 2995,50
Orz 2862
Turte de soia 2745,5
Turte de floarea soarelui 2120
Soia 3753
Mazăre 2745,8

56

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale O I P O S D R U ACADEMIA ROMÂNĂ
MINISTERUL MUNCII, P O S D R U 2007 – 2013 INSTITUTUL NAȚIONAL
FAMILIEI ȘI PROTECȚIEI 2007 – 2013 DE CERCETĂRI ECONOMICE
SOCIALE „Costin C. Kirițescu”
AMPOSDRU

Rezultatele prelucrate statistic privind conținutul în macro și microelemente al furajelor
luate în studiu sunt prezentate în tabelele 8.2. și 8.3.
Calciul : sursele importante de calciu sunt lucerna masă verde și turtele iar cu conținut
redus sunt grăunțele de cereale (porumbul și grâul). Media valorilor de conținut la grâu, turte și
lucernă se înscrie între limitele de variație rezultate din prelucrarea datel or citate de Underwood
și Suttle 1999, Mc Donald și col. 2002, Burlacu și col. 2002, Merian și col. 2004, Luca 2009,
Blair 2008. Din acest punct de vedere conținutul în calciu al mazărei se află sub limita inferioara
iar cel al porumbului depășește limita superioară. La calciu în determinările noastre, limitele de
variație ale conținutului sunt de regulă de la simplu la dublu la toate furajele analizate.
Fosforul : mai bogate în P sunt turtele (cu 7 -9g/kg), cu conținut mai redus sunt
grăunțele de cereale iar cu aportul cel mai scăzut sunt furajele verzi (lucerna). La acest
macroelement valorile de conținut al furajelor analizate se încadrează între limitele citate de
diferiți autori (Mc Donald și col. 2002, Burlacu și col. 2002, Merian și col. 2004, Luca 2009 ,
Blair 2008), cu variații de la simplu la dublu în cazul porumbului, grâului și turtelor, oscilațiile
fiind mai mari la mazăre (1/3) și la lucernă (aproape 1/4).
Magneziul : aportul cel mai important în magneziu poate fi asigurat de turtele de
floarea soa relui cu circa 2g/kg iar cel mai redus de lucerna masă verde. Valorile de conținut se
încadrează între limitele citate de literatura de specialitate la majoritatea furajelor analizate fiind
depășite în cazul porumbului și a turtelor de soia. În cazul Mg de regulă variațiile sunt mai mari
de la simplu la dublu ajungând la mazăre la 1/5 (de la 0,700 la 3,600 g/kg).

Table 8.2. Media și indicii statistici ai macroelementelor din principalele materii prime
obținute în sistem organic
Macroelement s CV(%)
Ca
Porumb (M) 0.902±0,112 0.251 27.78
Grâu (W) 0.704±0.122 0.273 38.80
Turte de soia (SBME) 3.200±0.348 0.778 24.31
Turte de floarea soarelui
(SFME) 3.800±0.513 1.147 30.18
Mazăre (P) 1.298±0.291 0.652 50.21
Lucerna (A) 4.100±0.525 1.175 28.65
P
Porumb 3.100±0.287 0.641 20.69
Grâu 3.700±0.458 1.025 27.69
Turte de soia 7.100±0.789 1.765 24.86
Turte de floarea soarelui 9.200±0.894 1.999 21.73
Mazăre 3.400±0.596 1.332 39.19
Lucernă 0.304±0.052 0.117 0.013
Mg
Porumb 1.500±0.239 0.534 35.59
Grâu 1.200±0.195 0.436 36.32
Turte de soia 2.800±0.448 1.002 35.80
Turte de floarea soarelui 6.200±1.030 2.310 37.18
Mazăre 2.096±0.489 1.093 52.14
Lucernă 0.796±0.118 0.265 33.25
02468
M W SBME SFME P A
04812
M W SBME SFME P A
0246810
M W SBME SFME P A

57

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale O I P O S D R U ACADEMIA ROMÂNĂ
MINISTERUL MUNCII, P O S D R U 2007 – 2013 INSTITUTUL NAȚIONAL
FAMILIEI ȘI PROTECȚIEI 2007 – 2013 DE CERCETĂRI ECONOMICE
SOCIALE „Costin C. Kirițescu”
AMPOSDRU

Fierul , conform datelor tabelare Fe se găsește la limita inferioară la porumb și la
turtele de soia și sub limitele citate bibliografic (Underwood și Suttle 1999, Mc Donald și col.
2002, Burlacu și col. 2002, Merian și col. 2004, Luca 2009, Blair 2008.) la mazăre și la turtele
de floarea soarelui. Cu aport important de Fe în hrană se pot menționa turtele, mai ales cele de
floarea soarelui și lucerna masă verde. În cazul acestui microelement se poate constata( cu
excepția mazărei) că limitele de variație a conținut ului sunt mai mici de la 1 la 2.
Manganul , conținutul în Mn al furajelor analizate se înscrie în aria bibliografică de
nivel (Mc Donald și col. 2002, Burlacu și col. 2002, Merian și col. 2004, Blair 2008, Luca
2009.) iar limitele de variație nu sunt mai mari de 1 la 2. Cu excepția grâului al cărui aport
mediu de Mn este de 43,80 ±3,46 mg/kg la celelalte furaje valorile de asigurare sunt sub nivelul
cerințelor păsărilor mai ales în cazul porumbului a cărui proporție ridicată de participare în
structura ame stecului de concentrate poate determina o stare carențială în acest microelement.
(Underwood și Suttle 1999, Luca, 2009).
Zincul și în cazul Zn, valorile de determinare se plasează între limitele de conținut
citate în literatură (Underwood și Suttle 1999, Mc Donald și col. 2002, Burlacu și col. 2002,
Merian și col. 2004, Luca 2009, Blair 2008.) Cu aport însemnat de microelement fiind turtele de
soia și de floarea soarelui, iar la nivel carențial porumbul, grâul și mazărea. Limitele de variație
ale conținutu lui în zinc al furajelor oscilează de regulă de la simplu la dublu.
Cuprul întrunește valorile obișnuite de conținut la porumb, grâu, mazăre, și la nivel
inferior în cazul turtelor de soia și de floarea soarelui, comparativ cu datele citate în literatura de
specialitate (Underwood și Suttle 1999, Blair 2008 ). La turtele de floarea soarelui și mazăre
variabilitatea conținutului în cupru este mai mare decât de la simplu la dublu.
Cobaltul este bine reprezentat în mazăre cu 0,4mg/kg iar în celelalte furaje analizate
conținutul se regăsește între limitele citate în literatura de profil (Merian și col.2004, Schlegel,
Durosovy si Jongbloed 2008).
Seleniul în funcție de datele citate de diferiți autori (Underwood și Suttle 1999, Peter F.
Surai and Jules A. Taylo r-Pickard 2008), seleniul s -a regăsit în concentrații mai ridicate în
turtele de soia, cele de floarea soarelui și mazăre dar cu limite de variație mari.

58

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale O I P O S D R U ACADEMIA ROMÂNĂ
MINISTERUL MUNCII, P O S D R U 2007 – 2013 INSTITUTUL NAȚIONAL
FAMILIEI ȘI PROTECȚIEI 2007 – 2013 DE CERCETĂRI ECONOMICE
SOCIALE „Costin C. Kirițescu”
AMPOSDRU

Table 8.3. Media și indicii statistici ai microelementelor din principalele materii prime
obținute în sistem organic
Microelement s CV(%)
Fe
Porumb (M) 20.00±3.35 7.48 37.42
Grâu (W) 60.00±7.33 16.39 27.31
Turte de soia (SBME) 130.00±8.19 18.30 14.08
Turte de floarea soarelui
(SFME) 190.00±12.00 26.90 14.18
Mazăre (P) 61.00±9.95 22.24 36.46
Lucernă (A) 125.00±7.71 17.23 13.79
Mn
Porumb 5.50±0.436 0.975 17.72
Grâu 43.80±3.46 7.75 17.69
Turte de soia 29.50±3.01 6.73 22.81
Turte de floarea soarelui 32.00±3.81 8.51 26.59
Mazăre 15.20±2.23 4.98 32.75
Lucernă 20.40±1.37 3.05 14.97
Zn
Porumb 31.00±2.72 6.08 19.62
Grâu 19.00±2.47 5.52 29.07
Turte de soia 58.00±7.07 15.81 27.25
Turte de floarea soarelui 77.00±10.40 23.30 30.29
Mazăre 36.00±4.15 9.28 25.77
Lucernă 27.00±2.29 5.12 18.98
Cu
Porumb 4.20±0.295 0.660 15.70
Grâu 8.10±0.765 1.710 21.11
Turte de soia 14.30±1.13 2.53 17.69
Turte de floarea soarelui 20.30±3.71 8.30 40.86
Mazăre 10.20±1.49 3.33 32.61
Lucernă
8.60±0.660 1.476 17.17
Co
Porumb 0.070±0.011 0.025 36.42
Grâu 0.020±0.004 0.010 50.00
Turte de soia 0.212±0.035 0.079 37.50
Turte de floarea soarelui 0.182±0.035 0.078 43.16
Mazăre 0.398±0.086 0.194 48.80
Lucernă 0.136±0.026 0.059 43.69
Se
Porumb 0.102±0.016 0.037 36.29
Grâu 0.096±0.018 0.041 43.33
Turte de soia 0.160±0.011 0.035 33.54
Turte de floarea soarelui 1.104±0.214 0.478 43.33
Mazăre 0.390±0.068 0.153 38.49
Lucernă 0.104±0.020 0.045 43.85

050100150200250
M W SBME SFME P A
0204060
M W SBME SFME P A
020406080100
M W SBME SFME P A
010203040
M W SBME SFME P A
00.20.40.60.8
M W SBME SFME P A
00.511.5
M W SBME SFME P A

59

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale O I P O S D R U ACADEMIA ROMÂNĂ
MINISTERUL MUNCII, P O S D R U 2007 – 2013 INSTITUTUL NAȚIONAL
FAMILIEI ȘI PROTECȚIEI 2007 – 2013 DE CERCETĂRI ECONOMICE
SOCIALE „Costin C. Kirițescu”
AMPOSDRU

8.1.4. Concluzii

 Valoare nutritivă a furajelor variază în limite largi de la o sursă furajeră la alta; motiv
pentru care se recomandă ca înainte de întocmirea structurilor furajere să se determine
compoziția chimică brută, valorile tabelare fiind informative.
 Valoarea nutritivă a furajelor analizate în cadrul acestei lucrări sunt apropiate de cele
prezentate în literatura de specialitate.
 Aportul în macro și microelemente al furajelor analizate este însemnat deoarece poate
satisface în proporție de 50 – 90% cer ințele minerale ale păsărilor crescute în sistem biologic.
 În alcătuirea premixurilor minerale de suplimentare trebuie să se țină seama de
conținutul mineral al furajelor care alcătuiesc baza structurii amestecurilor de concentrate.
 Variațiile de conținut mineral al furajelor de la simplu la dublu și chiar mai mult,
impun necesitatea determinărilor de macro și microelemente din componentele hranei în
laboratoarele specializate și să se considere că tabelele de valoare nutritivă cuprind numai date
orientativ e.

60

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale O I P O S D R U ACADEMIA ROMÂNĂ
MINISTERUL MUNCII, P O S D R U 2007 – 2013 INSTITUTUL NAȚIONAL
FAMILIEI ȘI PROTECȚIEI 2007 – 2013 DE CERCETĂRI ECONOMICE
SOCIALE „Costin C. Kirițescu”
AMPOSDRU

8.2. INFLUENȚA CARACTERISTICILOR NUTRITIVE ȘI A PERIOADEI DE
ADMINISTRARE A AMESTECULUI DE CONCENTRATE ASUPRA
PERFORMANȚELOR PRODUCTIVE ALE PUILOR DE CARNE CRESCUȚI ÎN
SISTEM ECOLOGIC

8.2.1. Scopul cercetărilor

Scopul acestui experiment a fost de a evalua impact ul caracteristicilor nutritive și a
perioadei de administrare a AC asupra performanțelor productive ale puilor de c arne crescuți în
sistem organic, în vederea reevaluari cerințelor nutriționale la această categorie.

8.2.2. Materialul și metoda de lucru

Experimentul s -a desfășurat pe o perioadă de 12 săptămâni (84 zile) în perioada mai –
iunie pe un număr de 108 hibrizi comerciali ROSS 308 în condiții de hrănire specifice sistemului
ecologic. Puii au fost î mpărțiți în trei variante experimentale, care au avut regim diferențiat de
hrănire din punct de vedere al caracteristicilor nutritive ale amestecului de concentrate (AC) și al
perioadelor de furajare , conform schemei experimentale prezentate în tabelul 8.4., astfel:
-V1 –constituit din 36 pui hrăniți trifazial cu un amestec de concentrate care are în
componența sa porumb, orz, șrot de soia și premix mineral în proporții diferite în funcție de faza
de furajare. Raportul energo -proteic pentru cele trei faze de furajare a fost de 141,86, 152,71,
respectiv 176,47 kcal EM/%PB.
-V2 –format din 36 pui hrăniți trifazial cu AC care are în componența sa pe lângă
componentele amintite la varianta 1 și turte de floarea soarelui, iar în structura aferentă primei
faze d e creștere s -a introdus ou în proporție de 10%. Raportul energo -proteic înregistrat pentru
această variantă experimentală a fost de 136,15, 150,33, respectiv 173,79 kcal EM/%PB.
-V3 –constituit din 36 pui, furajați de această dată bifazial folosind structu ra aferentă
fazei 1 și 2 de la V 2. Raportul energo -proteic al celor două structuri folosite a fost de 136,15,
respectiv 173,79 kcal EM/%PB.
Perioada de creștere, din punct de vedere al administrării furajului a fost împărțită în trei faze :
-Faza I : starter -de la vârsta de o zi la vârsta de 28 de zile ;
-Faza II : creștere – de la 29 la 70 de zile ;
-Faza III: finisare –de la 70 la 84 de zile.
În tabelul 4.5. sunt prezentate structurile de AC utilizatate în cadrul experimentului în funcție
de faza de administrare.
Pe întreaga durată de desfășurare a experimentului s -au stabilit următorii indicatori
bioproductivi:
– ingesta de AC, prin cântărirea zilnică a cantității de furaj administrată și a resturilor
rămase neconsumate, acestea fiind raportate la in tervale de două săptămâni,
– ingesta de EM și PB calculată pe baza compoziției chimice brute a amestecului de
concentrate ingerat,
– înregistrarea masei corporale la intervale de două săptămâni prin cântărirea tuturor
puilor din cele trei variante experime ntale,

61

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale O I P O S D R U ACADEMIA ROMÂNĂ
MINISTERUL MUNCII, P O S D R U 2007 – 2013 INSTITUTUL NAȚIONAL
FAMILIEI ȘI PROTECȚIEI 2007 – 2013 DE CERCETĂRI ECONOMICE
SOCIALE „Costin C. Kirițescu”
AMPOSDRU

– stabilirea sporului în greutate pe baza cântăririlor bilunare efectuate pe parcursul
creșterii,
– stabilirea indicelui de conversie (FCR), determinat pe baza ingestei de AC și a
sporului de greutate calculat pe faze de creștere și pe întreaga peri oadă experimentală.
– păstrarea efectivului, pe baza fișelor de evidență a mortalităților,
– determinarea indexului european de producție (EPI) utilizând formula:
EPI=[(BW,kg x viabilitate ,%)/(FCR, kg x vârsta , zile] x 100,
Analiza statistică a fost efectuată cu ajutorul soft -ului IBM SPSS , utilizând testul One-
Way Analysis of Variance (ANOVA) . Semnificația diferențelor dintre loturile experimentale s -a
efectuat cu testul Tukey și cu testul χ2.

Tabelul 8.4. Schema generală de organizare a experimentu lui
V1 V2 V3
Faza I
1-28 zile AC 1
EM 2965 kcal
PB 20,90% Faza I
1-28 zile AC 2
EM 2851 kcal
PB 20,94%
Faza II
29-70 zile AC 3
EM 2978 kcal
PB 19,5% Faza II
29-70 zile AC 4
EM 2948 kcal
PB 19,61% Faza II + III
29-84 zile AC 6
EM 2951 kcal
PB 16,98%
Faza III
71-84 zile AC 5
EM 3000 kcal
PB 17% Faza III
71-84 zile AC 6
EM 2951 kcal
PB 16,98%

Table 8.5. Compoziția și caracteristicile nutritive ale rețetelor de AC utilizate în experiment
Specificare Starter Creștere Finisare
V1
AC 1 V2+V 3
AC 2 V1
AC 3 V2
AC 4 V1
AC 5 V2+V 3
AC 6
Ingrediente (%)
Ou fiert
Porumb
Orz
Turte de soia
Turte de floarea soarelui
Premix mineral –
33
30
34
–
3 10
41
10
28
8
3 –
37
30
30
–
3 –
52
10
20
15
3 –
44
30
22.5
–
3 –
57
13
12
15
3
Caracteristici nutritive
EM kcal/kg
MJ/kg
PB (%) 2965
12.41
20.90 2851
11.93
20.94 2978
12.46
19.54 2948
12.34
19.61 3000
12.56
16.99 2951
12.35
16.98

62

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale O I P O S D R U ACADEMIA ROMÂNĂ
MINISTERUL MUNCII, P O S D R U 2007 – 2013 INSTITUTUL NAȚIONAL
FAMILIEI ȘI PROTECȚIEI 2007 – 2013 DE CERCETĂRI ECONOMICE
SOCIALE „Costin C. Kirițescu”
AMPOSDRU

8.2.3. Rezultate și discuții

În urma desfășurării experimentului în cadrul obiectivului de reevaluare a cerințelor
nutriționale la tineretul aviar destinat producției de carne, prin utilizarea în hrana puilor de
amestecuri de concentrate cu diferite caracteristici nutritive s -au obținut următoarele rezultate:

 Consumul de amestec de concentrate s-a stabilit la perioade de două săptmâni
dar prezentarea se face pe faze de administrare a AC, în tabelul nr. 8.6.

Tabelul 8.6. Evoluția consumului de amestec de concentrate (AC)
Specificare Faza de administrare a AC
Faza I:
1-28 zile Faza II:
29-70 zile Faza III:
71-84 zile Total
V1 -consum total AC (g/cap)
-cmz* (g/cap/zi) 992
43.00 4598
109.47 3542
253 9132
108.7
V2 -consum total AC (g/cap)
-cmz* (g/cap/zi) 1172
51.86 5172
123.14 3668
262 10012
119.20
V3 -consum total AC (g/cap)
-cmz* (g/cap/zi) 1168
51.71 8560
152.85 9728
115.80
*cmz –consum mediu zilnic

Din datele prezentate în tabelul 8.6. se poate constată faptul că la varianta experimentală
1 s-a înregistrat cel mai mic consum total de AC ( 9132 g) pe întreaga perioadă experimentală, cu
un consum mediu zilnic de 108,7 g, urmată de varianta experimentală 3 cu un consum total de
9728 g AC (cmz -115.8 g) mai mare cu 6,53%. Varianta experimentală 2 a înregistrat cel mai
ridat consum total de AC (10 012 g, cu cmz -119,20 g) la diferență de 9,65% față de V 1 și de
numai 2,93% față de V 3.
Referitor la datele de consum prezentate se pot formula următoarele explicații:
-în prima fază de creștere, nivelul energetic mai ridicat al AC a determinat un consum
mediu zilnic mai redus la puii din V 1 comparativ cu valorile înregistra te la celelalte două
variante, tendință care se păstrează și în fazele următoare de creștere.
-nivelele energetic e ale hranei apropiate pentru puii din V 2 și V 3 au determinat ingeste la
diferențe procentuale reduse chiar dacă la puii din V 3 s-au administra t numai două structur i de
AC.
Se confirm ă astfel faptul că energia din rația zilnică are efect direct asupra consumului
de hrană (Emmert, 1997). Astfel o dietă cu un conținut ridicat de energie limitează consumul de
furaje, care limitează, de asemenea cant itatea de proteină și aminoacizi ingerată (Bouvarel,
2010).
 Evoluția masei corporale, stabilită de la ecloziune până la vârsta de 84 de zile, s -a
efectuat pe baza cântăririlor individuale în cadrul fiecărei variante experimentale, la interval de
două săptă mâni, este prezentată în tabelul 8.7.
În tabelul 8.8 este prezentată masa corporală a puilor din experiment pe faze de creștere,
pe caza căreia s -a determinat sporul total de creștere și sporul mediu zilnic.

63

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale O I P O S D R U ACADEMIA ROMÂNĂ
MINISTERUL MUNCII, P O S D R U 2007 – 2013 INSTITUTUL NAȚIONAL
FAMILIEI ȘI PROTECȚIEI 2007 – 2013 DE CERCETĂRI ECONOMICE
SOCIALE „Costin C. Kirițescu”
AMPOSDRU

Tabelul 8.7. .Evoluția masei corporale pe parcursul desfășurării experimentului

Varianta experimentală
V1 V2 V3
14 zile
337,39±3,69A
CV=6,56 359,28±4,23B
CV=7,07 353,56±3,81B
CV=6,47

380 360 340 320 300
MedianMean
345 340 335 330 3251st Quartile 324.00
Median 335.00
3rd Quartile 353.00
Maximum 384.00
329.90 344.88
326.00 341.59
17.95 28.87A-Squared 0.40
P-Value 0.349
Mean 337.39
StDev 22.13
Variance 489.79
Skewness 0.092580
Kurtosis -0.180326
N 36
Minimum 290.00Anderson-Darling Normality Test
95% Confidence Interval for Mean
95% Confidence Interval for Median
95% Confidence Interval for StDev
95% Confidence IntervalsL1

400 380 360 340 320
MedianMean
370 365 360 355 3501st Quartile 345.00
Median 357.00
3rd Quartile 372.00
Maximum 414.00
350.68 367.87
350.00 366.53
20.61 33.14A-Squared 0.33
P-Value 0.503
Mean 359.28
StDev 25.41
Variance 645.52
Skewness0.302885
Kurtosis 0.036120
N 36
Minimum 310.00Anderson-Darling Normality Test
95% Confidence Interval for Mean
95% Confidence Interval for Median
95% Confidence Interval for StDev
95% Confidence IntervalsL2
400 380 360 340 320
MedianMean
360 355 350 3451st Quartile 334.00
Median 353.00
3rd Quartile 368.00
Maximum 414.00
345.81 361.30
345.47 362.00
18.56 29.84A-Squared 0.28
P-Value 0.627
Mean 353.56
StDev 22.88
Variance 523.45
Skewness 0.365524
Kurtosis -0.060114
N 36
Minimum 316.00Anderson-Darling Normality Test
95% Confidence Interval for Mean
95% Confidence Interval for Median
95% Confidence Interval for StDev
95% Confidence IntervalsL3
28 zile
518,20 ±8,35A
CV=9,73 710,22±11,96B
CV=10,10 691,39±10,24B
CV=8,88
550 500 450 400
MedianMean
500 490 480 470 4601st Quartile 454.00
Median 480.00
3rd Quartile 511.50
Maximum 574.00
469.19 501.14
462.94 501.59
38.29 61.58A-Squared 0.24
P-Value 0.747
Mean 485.17
StDev 47.21
Variance 2228.43
Skewness 0.009927
Kurtosis -0.169549
N 36
Minimum 370.00Anderson-Darling Normality Test
95% Confidence Interval for Mean
95% Confidence Interval for Median
95% Confidence Interval for StDev
95% Confidence IntervalsL1

800 720 640 560
MedianMean
740 730 720 710 700 690 6801st Quartile 652.50
Median 715.00
3rd Quartile 753.00
Maximum 850.00
685.94 734.50
686.82 737.06
58.21 93.61A-Squared 0.17
P-Value 0.925
Mean 710.22
StDev 71.77
Variance 5150.35
Skewness -0.068751
Kurtosis -0.487866
N 36
Minimum 570.00Anderson-Darling Normality Test
95% Confidence Interval for Mean
95% Confidence Interval for Median
95% Confidence Interval for StDev
95% Confidence IntervalsL2
800 750 700 650 600
MedianMean
720 710 700 690 680 670 6601st Quartile 635.00
Median 696.00
3rd Quartile 745.50
Maximum 800.00
670.61 712.17
667.35 720.00
49.81 80.11A-Squared 0.31
P-Value 0.536
Mean 691.39
StDev 61.42
Variance 3772.07
Skewness -0.076056
Kurtosis -0.973498
N 36
Minimum 580.00Anderson-Darling Normality Test
95% Confidence Interval for Mean
95% Confidence Interval for Median
95% Confidence Interval for StDev
95% Confidence Intervals L3
42 zile
820,29±14,88A
CV=10,73 1081,31±13,72B
CV=7,50 1051,22±13,90B
CV=7,93
1000 900 800 700
MedianMean
860 840 820 800 7801st Quartile 760.00
Median 820.00
3rd Quartile 884.00
Maximum 1000.00
790.05 850.52
777.22 860.00
71.19 115.31A-Squared 0.19
P-Value 0.891
Mean 820.29
StDev 88.01
Variance 7744.97
Skewness 0.178683
Kurtosis -0.501987
N 35
Minimum 650.00Anderson-Darling Normality Test
95% Confidence Interval for Mean
95% Confidence Interval for Median
95% Confidence Interval for StDev
95% Confidence IntervalsL1

1200 1120 1040 960
MedianMean
1110 1095 1080 1065 10501st Quartile 1020.0
Median 1080.0
3rd Quartile 1140.0
Maximum 1230.0
1053.4 1109.2
1043.0 1100.0
65.6 106.3A-Squared 0.25
P-Value 0.719
Mean 1081.3
StDev 81.1
Variance 6584.7
Skewness 0.073090
Kurtosis -0.665176
N 35
Minimum 920.0Anderson-Darling Normality Test
95% Confidence Interval for Mean
95% Confidence Interval for Median
95% Confidence Interval for StDev
95% Confidence IntervalsL2

1200 1150 1100 1050 1000 950 900
MedianMean
1080 1070 1060 1050 1040 1030 10201st Quartile 970.0
Median 1048.0
3rd Quartile 1100.0
Maximum 1220.0
1023.0 1079.4
1029.8 1080.0
67.7 108.8A-Squared 0.32
P-Value 0.518
Mean 1051.2
StDev 83.4
Variance 6956.9
Skewness 0.064671
Kurtosis -0.395137
N 36
Minimum 880.0Anderson-Darling Normality Test
95% Confidence Interval for Mean
95% Confidence Interval for Median
95% Confidence Interval for StDev
95% Confidence IntervalsL3

64

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale O I P O S D R U ACADEMIA ROMÂNĂ
MINISTERUL MUNCII, P O S D R U 2007 – 2013 INSTITUTUL NAȚIONAL
FAMILIEI ȘI PROTECȚIEI 2007 – 2013 DE CERCETĂRI ECONOMICE
SOCIALE „Costin C. Kirițescu”
AMPOSDRU

56 zile
1350,42±20,35A
CV=8,66 1686,35±19,12B
CV=6,61 1631,26±20,82B
CV=7,93
1600 1500 1400 1300 1200
MedianMean
1400 1380 1360 1340 1320 13001st Quartile 1271.0
Median 1350.0
3rd Quartile 1428.0
Maximum 1580.0
1309.0 1391.9
1295.0 1400.0
94.0 154.6A-Squared 0.13
P-Value 0.977
Mean 1350.4
StDev 116.9
Variance 13669.2
Skewness 0.086364
Kurtosis -0.560682
N 33
Minimum 1130.0Anderson-Darling Normality Test
95% Confidence Interval for Mean
95% Confidence Interval for Median
95% Confidence Interval for StDev
95% Confidence Intervals L1

1900 1800 1700 1600 1500
MedianMean
1720 1700 1680 1660 16401st Quartile 1612.5
Median 1689.0
3rd Quartile 1760.0
Maximum 1950.0
1647.5 1725.3
1648.8 1721.2
89.9 146.8A-Squared 0.25
P-Value 0.741
Mean 1686.4
StDev 111.5
Variance 12431.4
Skewness 0.293931
Kurtosis -0.121907
N 34
Minimum 1490.0Anderson-Darling Normality Test
95% Confidence Interval for Mean
95% Confidence Interval for Median
95% Confidence Interval for StDev
95% Confidence IntervalsL2
1900 1800 1700 1600 1500 1400
MedianMean
1680 1660 1640 1620 1600 1580 15601st Quartile 1540.0
Median 1620.0
3rd Quartile 1720.0
Maximum 1890.0
1588.9 1673.6
1572.2 1660.9
99.6 161.4A-Squared 0.30
P-Value 0.567
Mean 1631.3
StDev 123.2
Variance 15175.8
Skewness 0.259274
Kurtosis -0.501849
N 35
Minimum 1410.0Anderson-Darling Normality Test
95% Confidence Interval for Mean
95% Confidence Interval for Median
95% Confidence Interval for StDev
95% Confidence IntervalsL3

70 zile
2179,00±31,58A
CV=8,20 2490,30±37,06B
CV=8,55 2392,18±34,49B
CV=8,28
2500 2400 2300 2200 2100 2000 1900
MedianMean
2300 2250 2200 2150 21001st Quartile 2007.5
Median 2180.0
3rd Quartile 2300.0
Maximum 2510.0
2114.6 2243.4
2098.0 2290.0
143.2 237.5A-Squared 0.24
P-Value 0.741
Mean 2179.0
StDev 178.6
Variance 31909.4
Skewness 0.104476
Kurtosis -0.826697
N 32
Minimum 1850.0Anderson-Darling Normality Test
95% Confidence Interval for Mean
95% Confidence Interval for Median
95% Confidence Interval for StDev
95% Confidence IntervalsL1

2800 2600 2400 2200 2000
MedianMean
2600 2550 2500 2450 24001st Quartile 2373.0
Median 2490.0
3rd Quartile 2665.0
Maximum 2880.0
2414.8 2565.8
2420.0 2606.1
171.2 281.6A-Squared 0.19
P-Value 0.889
Mean 2490.3
StDev 212.9
Variance 45316.5
Skewness -0.322081
Kurtosis -0.232339
N 33
Minimum 1996.0Anderson-Darling Normality Test
95% Confidence Interval for Mean
95% Confidence Interval for Median
95% Confidence Interval for StDev
95% Confidence IntervalsL2
2800 2600 2400 2200 2000
MedianMean
2480 2440 2400 2360 23201st Quartile 2268.0
Median 2390.0
3rd Quartile 2525.0
Maximum 2800.0
2321.9 2462.4
2330.0 2458.1
159.3 262.0A-Squared 0.21
P-Value 0.837
Mean 2392.2
StDev 198.1
Variance 39244.8
Skewness -0.135373
Kurtosis -0.088784
N 33
Minimum 1980.0Anderson-Darling Normality Test
95% Confidence Interval for Mean
95% Confidence Interval for Median
95% Confidence Interval for StDev
95% Confidence IntervalsL3
84 zile
3419,25±55,67A
CV=9,21 3867,33±63,58B
CV=9,44 3710,97±67,29B
CV=10,42
4200 3900 3600 3300 3000
MedianMean
3550 3500 3450 3400 3350 3300 32501st Quartile 3185.0
Median 3398.0
3rd Quartile 3587.5
Maximum 4160.0
3305.7 3532.8
3256.0 3560.0
252.5 418.7A-Squared 0.34
P-Value 0.477
Mean 3419.3
StDev 314.9
Variance 99164.3
Skewness0.533180
Kurtosis 0.133547
N 32
Minimum 2840.0Anderson-Darling Normality Test
95% Confidence Interval for Mean
95% Confidence Interval for Median
95% Confidence Interval for StDev
95% Confidence IntervalsL1

4800 4400 4000 3600 3200
MedianMean
4000 3950 3900 3850 3800 3750 37001st Quartile 3570.0
Median 3860.0
3rd Quartile 4160.0
Maximum 4700.0
3737.8 3996.8
3720.0 4002.0
293.7 483.1A-Squared 0.19
P-Value 0.894
Mean 3867.3
StDev 365.2
Variance 133397.4
Skewness 0.151985
Kurtosis -0.423681
N 33
Minimum 3180.0Anderson-Darling Normality Test
95% Confidence Interval for Mean
95% Confidence Interval for Median
95% Confidence Interval for StDev
95% Confidence Intervals L2
4400 4000 3600 3200
MedianMean
3900 3800 3700 36001st Quartile 3444.0
Median 3720.0
3rd Quartile 3970.0
Maximum 4620.0
3573.9 3848.0
3555.0 3895.1
310.8 511.3A-Squared 0.11
P-Value 0.990
Mean 3711.0
StDev 386.5
Variance 149411.8
Skewness 0.0600370
Kurtosis -0.0921675
N 33
Minimum 2920.0Anderson-Darling Normality Test
95% Confidence Interval for Mean
95% Confidence Interval for Median
95% Confidence Interval for StDev
95% Confidence IntervalsL3

65

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale O I P O S D R U ACADEMIA ROMÂNĂ
MINISTERUL MUNCII, P O S D R U 2007 – 2013 INSTITUTUL NAȚIONAL
FAMILIEI ȘI PROTECȚIEI 2007 – 2013 DE CERCETĂRI ECONOMICE
SOCIALE „Costin C. Kirițescu”
AMPOSDRU

Tabelul 8.8. Evoluția masei corporale și a sporului de greutate, pe faze de creștere
Item Masa corporal ă Spor de creștere
Mean ± Std. error Std.
deviation CV (%) Spor
total/perioadă Spor mediu
zilnic
Faza I
V1 518.20 ± 8.35A 50.10 9.73 477.20±7.25 17.04±0.99
V2 710.22 ± 11.960B 71.765 10.10 669.22±8.10 23.90±1.12
V3 691.38 ± 10.236B 61.417 8.80 650.38±7.99 23.23±1.10
Faza II
V1 2179.00 ± 31.577 A 178.632 8.20 1693.84±16.22 40.33±1.86
V2 2490.30 ± 37.057 B 212.876 8.55 1780.08±18.04 43.38±2.30
V3 2392.18 ± 34.485 B 198.103 8.28 1700.8±18.00 40.49±2.45
Faza III
V1 3419.25 ± 55.667 A 314.903 9.21 1240.25±10.15 88.58±4.35
V2 3867.33 ± 63.579 B 365.236 9.44 1377.03±11.25 98.36±5.42
V3 3710.96 ± 67.28 B 386.538 10.42 1318.78±11.08 94.20±4.60
Perioada o zi – 84 zile
V1 3419.25 ± 55.667 A 314.903 9.21 3378.25±38.44 40.21±1.98
V2 3867.33 ± 63.579 B 365.236 9.44 3826.33±10.22 45.55±2.45
V3 3710.96 ± 67.28 B 386.538 10.42 3669.96±55.89 43.69±2.28
A-BThe mean difference is significant at the 0.001 level, B-B The mean difference is insignificant at the 0.05
level

La o analiză a datelor din tabelul 8.8. se constată faptul că puii din cele trei variante
experimentale au avut o distrubuție normală a masei corporale în interiorul loturilor pe parcursul
celor 12 săptămâni de creștere. De asemenea se remarcă și uniformitatea acestora, coefcientul de
variabili tate (CV) a înregistrat valori mici cuprinse între 6,47% la V 3 la vârsta de 14 zile și
10,73% la V 1 la 42 de zile.
Din datele prezentate în tabelul 8.8. se poate observa că în ceea ce privește masa
corporală se evidențiază varianta experimentală 2 cu cea mai mare valoare pe tot parcursul
perioadei de creștere, la diferență semnificativă la (p<0,001) fa ță de varianta experimentală 1,
diferență înregistrată la fiecare cântărire efectuată.
Dacă la vârsta de 14 zile diferența dintre cele două variante a fost de cca 6% (359,28g,
vs 337,39g), la cântărirea de la 28 de zile această diferență este de 37% (710,22 g, vs 518,20 g),
urmând ca aceasta să scadă la 31% (1081,31 g, vs 820 g) la 42 de zile, la 24% (1686,35 g, vs
1350 g) la 56 de zile și la cca 13% la vârstele de 70 și 84 de zile (3867,33 g vs 3419,25 g).
După cum se poate observa varianta experimentală 2 prezintă valori ale masei corporale
superioare și fa ță de varianta experimentală 3, însă aceste diferențe sunt mici și neasigurate
statistic (p>0,05). L a vârsta de 14 zile puii din varianta experimentală 2 prezintă o masă
corporală medie de 359,28 g cu doar 1,6% mai mare față de puii din varianta experiment ală 3,
însă această diferență este în creștere ajungînd la 4,05% la sacrificare (3867,33 g la V2 față de
3710,97 g la V2).
Datele prezentate în tabelul 8.8. arată faptul că diferențele sunt mari și asigurate statistic
la p< 0,001 și între variantele experim entale 1 și 3. La cântărirea efectuată la vârsta de 14 zile
între cele două variante diferența a fost de cca 4%, această diferență este foarte mare la
cântărirea efectuată la vârsta de 28 zile (42%) în favoarea variantei experimentale 3 care
înregistrează la această vârstă o masă corporală de 691,39 g. Diferențele existente cu privire la
masa corporală încep să scadă după vârsta de 42 de zile (28%), aceasta ajungând la o valoare de
8% la vârsta de 84 de zile (3710.97 g la V 2).

66

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale O I P O S D R U ACADEMIA ROMÂNĂ
MINISTERUL MUNCII, P O S D R U 2007 – 2013 INSTITUTUL NAȚIONAL
FAMILIEI ȘI PROTECȚIEI 2007 – 2013 DE CERCETĂRI ECONOMICE
SOCIALE „Costin C. Kirițescu”
AMPOSDRU

Analizând masa corporală a pui lor din experiment se remarcă faptul că variantele
experimentale care au consumat în prima fază de creștere AC 2 respectiv V2 și V3 cu 10% ou în
structură, au avut o masă corporală net superioară (p<0,001), 710,22, respectiv 691,38 g
comparativ cu V 1 (518,2 0 g) care a consumat un AC f ără proteine de origine animală, deși
ambele structuri de AC au avut cca 20,90% PB. Sporul mediu zilnic realizat în prima fază de
creștere la puii din V 2 și V 3 este de cca 23 g cu 40,25% mai mare comparativ cu V 1.
În figura 8.1. este reprezentaă grafic evoluția masei corporale modelată cu ajutorul
regresiei polinomiale de gradul trei la puii din cele trei variante experimentale.

Figura 8.1. Reprezentarea grafică a masei corporale modelată cu ajutorul
regresiei polinomiale de g radul trei

Din graficul prezentat în figura 8.1. se observă faptul că varianta experimentală 2
realizează greutăți superioare față de variantele V 1 și V 3, pe tot parcursul creșterii puilor de
carne. Se obser vă o diferență mai mare între V 2 și V 1 și o dife rență foarte mică între V 2 și V 3,
fapt evidențiat și prin datele prezentate în tabelul 8.8.

 Rata de conversie a furajului (FCR), stabilită pe faze de administrare a
amestecului de concentrate este prezentată în tabelul 8.9.

Tabelul 8.9. Rata de conversie a furajului
Item Rata de conversie a furajului (FCR)
Faza I:
1-28 zile Faza II:
29-70 zile Faza III:
71-84 zile Total
V1 2,08 2,76 2,85 2,70
V2 1,75 2,90 2,66 2,62
V3 1,80 2,83 2,65

Rezultatele obținute înscrise în tabelul 8.9. permit următoarele aprecieri:
-în prima fază de creștere, la puii din V 2 și V 3 prin introducerea în structura AC a unei
surse de proteină cu valoare biologică ridicată (10% ou) a generat un indice de conversie a
hranei de 1,75 -1,80 evident inferior celui consemnat la V 1 de 2,08.
-în următoarele faze de creștere, rata de conversie a furajului se nivelează între cele trei
variante experimentale, astfel că în final valorile FCR nu se mai diferențiază semnificativ, ceea
ce susțin ideia asigurării unui start bun, administrând în primele 28 de zile un AC echilibrat
energo -proteic și cu o s ursă de protein de origine animal, iar pentru restul perioadei de creștere
(29-84 zile) se poate utilize o singură rețetă de AC cu 2951 kcal EM și cca 17% PB. y1 = 0.007×3-0.368×2+ 22.04x + 36.00
R² = 0.999
y2 = 0.007×3-0.484×2+ 32.69x -1.613
R² = 0.999
y3 = 0.007×3-0.474×2+ 32.01x -0.470
R² = 0.999
050010001500200025003000350040004500
0 14 28 42 56 70 84L1
Vârsta (săpt.)Masa corporală (g)

67

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale O I P O S D R U ACADEMIA ROMÂNĂ
MINISTERUL MUNCII, P O S D R U 2007 – 2013 INSTITUTUL NAȚIONAL
FAMILIEI ȘI PROTECȚIEI 2007 – 2013 DE CERCETĂRI ECONOMICE
SOCIALE „Costin C. Kirițescu”
AMPOSDRU

 Păstrarea efectivului s-a stabilit pe intervale de două săptămâni pe baza fișelor
de evidență a mortalităților.
Procentul de păstrare a efectivului pe faze de creștere și indexul european de producție
(EPI) sunt prezentate în tabelul 8.10.

Table 8.10. Păstrarea efectivului și indexul european de producție, pe faze de creștere, la puii
din experiment
Item Viabilitate (%) EPI1
V1 V2 V3 V1 V2 V3
Faza I -starter 97.22A 97.22A 100A 86 140.91 137.17
Faza II -creștere 88.88A 91.66A 91.66A 100.24 112.44
Faza III -finisare 88.88A 91.66A 91.66A 133.99 161.06 152.80
1European production index [(BW,kg x livability,%) /(FCR, kg x age, days ] x 100
A-A difference is insignificant at the 0.05 level

După cum se poate observa din datele prezentate în tablelul 8.10, varianta experimentală
1 a înregistrat cel mai redus procent de păstrare a efectivului de 88,88%, cu un procent de
mortalitate de 11,12%. Variantele experimentale 2 și 3 au înregistrat un procent mai ridicat de
păstrare a efectivului respectiv de 91,66% cu un procent de mortalitate de 8,34%.
Se constată faptul că procentul de mortalitate începe să crească după vârsta de 28 zile,
când puii au avut acces în padoc.
Procentul de mortalitate consemnat pe parcursul desfășurării experimentului se
încadrează în l imitele regăsite în literatura de specialitate referitoare la această categorie de
păsări întreținute în sistem ecologic (Blair, 2008; O`Connell, 2004).
Din datele cu privire la EPI consemnate in tabelul 8.10. se remarca in prima fază de
creștere V 2 cu EPI 140,91, la diferența mica fata de V 3 (2,72%) si la diferența foarte mare de V 1
(63,84%), ceea ce denota încă o data faptul ca aceasta varianta experimentala a avut un start
necorespunzator. La finalul perioadei de creștere se evidențiază tot V 2 cu cea mai mare valoare a
EPI (161, 06) cu 20.20% mai mare fata de V 1.

 Analiza costurilor de furajare s-a stabilit pe toată perioada de creștere în funcție de prețul de
achiziție a furajelor si de structura AC pe faze de creștere (tabelul 8.11.).

Tabelul 8.11. Cheltuieli înregistrate cu furajarea puilor
Specificare Cheltuieli de furajare
/pui /kg masa vie
lei euro lei euro
V1 15.070 3.562 4.407 1.042
V2 16.491 3.898 4.264 1.008
V3 15.010 3.548 4.045 0.956

Din analiza datelor prezentate în tabelul 8.12. rezultă faptul că varianta experimentală
furajata bifazial (V 3) a înregistrat cele mai reduse cheltuieli de furajare pe kg masă vie 0.956
euro. Acest aspect a fost datorat faptului ca s -a renunțat la administrarea rețetei de AC
corespunzătoare fazei a doua de creștere (cu cca 19.5%PB).

68

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale O I P O S D R U ACADEMIA ROMÂNĂ
MINISTERUL MUNCII, P O S D R U 2007 – 2013 INSTITUTUL NAȚIONAL
FAMILIEI ȘI PROTECȚIEI 2007 – 2013 DE CERCETĂRI ECONOMICE
SOCIALE „Costin C. Kirițescu”
AMPOSDRU

In figura 8.2. a, b, c am reprezentat grafic principali indicatori urmăriți exprimați ca
diferență procentuala, prin compararea acestora pe variante experimentale in vederea formulării
unor concluzii elocvente. In figura 8.2. a,diferențele procentuale ale indicatorilor s e raportează la
varianta experimentala 1, in cadrul căreia puii au fost furajați cu trei structuri de AC cu un
conținut de PB similar variantelor V 2 si V 3 dar cu o valoare biologica inferioara.
Din analiza acestor date se constata faptul ca V 2 si V 3 înregi strează performanțe
superioare cu un cost de furajare mai mic cu 3.26% V 2, respectiv 8.25% la V 3.
In figura 8.2.b, indicatorii sunt raportați la varianta experimentala 2, varianta care a
înregistrat cele mai bune performante, variantele V 1 si V 3 prezentând valori inferioare acesteia.
In figura 8.2.c performantele de consum si productive sunt raportate la varianta V 3. Se constata
faptul ca aceasta varianta prezintă performante superioare variantei 1 si inferioare variantei 3, cu
cele mai mici cheltuieli înr egistrate cu furajarea.

Figura 8.2.Reprezentarea grafică a diferențelor procentuale dintre principalii indicatori
productivi

-25-20-15-10-50510152025
adi adg FCR L EPI Pricea
V
1V
1
-20-15-10-5051015
adi adg FCR L EPI Priceb
V
2V
2
-20-15-10-5051015
adi adg FCR L EPI Pricec
V3V3

69

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale O I P O S D R U ACADEMIA ROMÂNĂ
MINISTERUL MUNCII, P O S D R U 2007 – 2013 INSTITUTUL NAȚIONAL
FAMILIEI ȘI PROTECȚIEI 2007 – 2013 DE CERCETĂRI ECONOMICE
SOCIALE „Costin C. Kirițescu”
AMPOSDRU

8.2.4.Concluzii

În urma desfășurării experimentului pe pui de carne hibridul ROSS 308 în condiții de
hrănire specifice sistemului organic, se desprind următoarele concluzii:
– puii din varianta 2 hrăniți trifazial cu AC cu 28 51; 2948; 2951 kcal EM/kg și 20,94;
19,61 si 16, 98% PB au înregistrat cele mai bune performanțe de creștere cu greutatea de 3867.3
g semnifi cativ mai mare (p<0.001) față de varianta 1 (care nu a avut ou in structura AC), cea mai
buna rata de conversie a furajului 2.62 kg AC/kg spor, dar cu cheltuieli înregistrate cu furajarea
mai mici fata de V1 si ușor mai ridicate comparativ cu V3 (varianta furajata bifazial).
– puii din varianta experimental 3 care au fost hrăniți bifazial cu 2851 și 2 951 kcal EM
în combinație cu 20,94 și 16, 98 %PB au înregistrat pe parcursul creșterii performanțe ușor mai
scăzute comparativ cu V2, dar semnificativ mai mari față de varianta experimentală 1 in c eea
privește masa corporala(p<0, 001) la finalul perioadei, FCR 2, 65 la diferența nesemnificativa fata
de V2, EPI cu cea mai mare valoare 152, 80, cu cele mai mici ch eltuieli de furajare de numai
0,956 euro/kg greutate vi e,
– puii din varianta 1 care a fost furajata cu trei structuri de AC cu 2965, 2978 și 3000
kcal EM în combinație cu 20.90, 19.5 și 17% PB, dar fără ou î n structura reteței administrate î n
prima faza de creștere, a înregistrat cele mai slabe performante de creștere: 3419.25g m asa
corporală, FCR 2, 70 kg AC/kg spor, viabilitatea de 88,88%, EPI de numai 133, 99, acestea fiind
însoțite de cele mai rid icate cheltuieli de furajare (1, 042 euro/kg masa vie).
Având în vedere performanțele productive și cheltuielile î nregistrate cu furajarea se
recomandă utilizarea în fermele ecologice si cu creștere gospodărească o furajare bifazială cu
condițiile nutriționale stabilite.

70

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale O I P O S D R U ACADEMIA ROMÂNĂ
MINISTERUL MUNCII, P O S D R U 2007 – 2013 INSTITUTUL NAȚIONAL
FAMILIEI ȘI PROTECȚIEI 2007 – 2013 DE CERCETĂRI ECONOMICE
SOCIALE „Costin C. Kirițescu”
AMPOSDRU

8.3. INFLUENȚA CARACTERISTICILOR NUTRITIVE ȘI A PERIOADEI DE
ADMINISTRARE A AMESTECULUI DE CONCENTRATE ASUPRA
PERFORMANȚELOR PRODUCTIVE LA TINERETUL AVIAR DIN RASA GÂT GOLAȘ
DE TRANSILVANIA ÎN SISTEM ECOLOGIC DE CREȘTERE

8.3.1. Scopul cercetărilor

Scopul acestui experiment a fost să evalueze impactul caracteristicilor nutritive și a
perioadei de administrare a AC asupra performanțelor productive ale tineretului aviar din rasa
Gât Golaș de Transilvania crescuți în sistem ecologic.

8.3.2. Materialul și metoda de lucru

Experimentul s -a desfășurat pe un efectiv de 90 pui timp de 112 zile, conform schemei
prezentată în tabelul 8.12., în condiții de hrănire specifice sistemului ecologic. Puii au fost
împărțiți în trei variante experimentale, după cum urmeaz ă:
-V1 –constituit din 30 pui hrăniți bifazial cu AC 1 și AC 4;
-V2 –format din 30 pui hrăniți trifazial cu AC 2, AC 5 și AC 7;
-V3–constituit din 30 pui, furajați trifazial cu AC 3, AC 6 și AC 8.
Din punct de vedere al administrării amestecului de concentrate se disting două faze la
varianta experimentală 1 și trei faze la variantele experimentale 2 și 3 (tabelul 8.13.).
 Faza I: Starter de la o zi la 28 zile la V 1, de la o zi la21 zile la V 2 și de la o zi la numai
14 zile la V 3;
 Faza II: Creștere lipsește la V 1, durează de la 22 la 42 zile la V 2, iar la V 3 această fază
intermediară este prezentă de la 15 la 56 zile;
 Faza III: Creștere – Finisare de la 29 la 112 zile la V 1, de la 43 la 112 zile la V 2 și de
la 57 la 112 zile la V 3.
Influența caracteristicilor nutritive și a perioadei de administrare a amestecului de
concentrate s -a evaluat prin intermediul următorilor indicatori bioproductivi:
– consumul de AC;
– ingesta de EM și PB calculată pe baza compoziției chimice brute a amestecului de
concentrate consumat,
– înregistrarea masei corporale la intervale de două săptămâni prin cântărirea tuturor
puilor din cele trei variante experimentale,
– stabilirea sporului în greutate pe baza cântăririlor bil unare efectuate pe parcursul
creșterii,
– stabilirea ratei de conversie a hranei (FCR), determinată pe baza ingestei de AC și a
sporului de greutate calculat pe faze de creștere și pe întreaga perioadă experimentală.
– păstrarea efectivului, pe baza fișelo r de evidență a mortalităților,
– determinarea indexului european de producție (EPI) utilizând formula:
EPI=[(BW,kg x livability,%) /(FCR, kg x vârsta , zile] x 100,
– analiza costurilor de furajare, prin estimarea costurilor reale cu furajarea/kg masă
corpo rală.

71

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale O I P O S D R U ACADEMIA ROMÂNĂ
MINISTERUL MUNCII, P O S D R U 2007 – 2013 INSTITUTUL NAȚIONAL
FAMILIEI ȘI PROTECȚIEI 2007 – 2013 DE CERCETĂRI ECONOMICE
SOCIALE „Costin C. Kirițescu”
AMPOSDRU

Tabelul 8.12. Schema generală de organizare a experimentului
V1 V2 V3
AC 1: 2800 Kcal EM
19% PB
(0-28 zile) AC 2: 2800 Kcal EM
20% PB
(0-21 zile) AC 3: 2800 Kcal EM
20%PB (0 -14 zile)
AC 6: 2800 kcal EM
16% PB
(15-56 zile)
AC 5: 2800 kcal EM
18% PB
(22-42 zile)
AC 4: 2800 Kcal EM
15% PB
(29-112 zile)
AC 7: 2600 kcal EM
14% PB
(43-112 zile)
AC 8: 2800 kcal EM
14% PB
(57-112 zile)

Tabelul 8.13. Structura amestecului de concentrate
Specificare Starter Creștere Creștere -Finisare
V1
AC 1 V2
AC 2 V3
AC 3 V1
AC 4 V2
AC 5 V3
AC 6 V1
AC 4 V2
AC 7 V3
AC 8
Proporția de participare(%)
Porumb 17 15 15 15 24 25 15 22
Grâu 30 30 28 28 30 25 30 35
Orz 0 0 0 0 19 20 37 18
Mazăre 32 30 30 30 12 10 2 11
Turte soia 10 10 10 10 5 5 3 0
Turte fl. soarelui 8 12 14 14 7 7 5 5
Făină de lucernă 5 5 6
Premix mineral 3 3 3 3 3 3 3 3
Caracteristici nutriționale
EM kcal/kg
MJ/kg
PB(%) 2800
11,72
19 2800
11,72
20 2800
11,72
20 2800
11,72
18 2800
11,72
16 2800
11,72
15 2600
10,88
14 2800
11,72
14
EM –energie metabolizabilă, PB –proteină brută

72

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale O I P O S D R U ACADEMIA ROMÂNĂ
MINISTERUL MUNCII, P O S D R U 2007 – 2013 INSTITUTUL NAȚIONAL
FAMILIEI ȘI PROTECȚIEI 2007 – 2013 DE CERCETĂRI ECONOMICE
SOCIALE „Costin C. Kirițescu”
AMPOSDRU

8.3.3. Rezultate și discuții

 Consumul de amestec de concentrate (AC) s-a stabilit pe perioade de două săptămâni,
rezultatele prezentându -se în tabelul 8.14.

Tabelul 8.14. Evoluția consumului de amestec de concentrate (g AC) și a consumului mediu
zilnic (g cmz)pe perioade de creștere
Vârsta V1 V2 V3
AC (g) cmz (g) AC (g) cmz (g) AC (g) cmz (g)
14 157,5 11,25 158,6 11,33 158,1 11,29
28 306,6 21,90 311,8 22,27 302,8 21,63
42 442,2 31,59 441,2 31,51 447,3 31,95
56 529,1 37,79 556,8 39,77 530,3 37,88
70 540,2 38,59 546,4 39,03 533,7 38,12
84 566,6 40,47 593,4 42,39 574,4 41,03
98 594,1 42,44 601,9 42,99 597,1 42,65
112 614,00 43,86 620,6 44,33 616,5 44,04
Total
o zi-112 zile 3750,3 33,48 3830,7 34,20 3760,2 33,57

Din datele prezentate în tabelul 8.14. se poate constată faptul că la V 1 s-a înregistrat cel
mai mic consum total de AC (3750,3 g) pe întreaga perioadă experimentală, cu un consum
mediu zilnic de 33,48 g, urmat de V 3 cu un consum total mai mare cu numai 0,26%. La V 2s-a
înregistrat cel mai ridicat consum total de AC (3830,7 g, cu cmz -34,20 g) la diferență de 2,15%
față de V 1 și de numai 0,26% față de V 3.
Referitor la datele de consum prezentate se pot formula următoarea explicație:
– ingesta de AC este apropiată ca valoare la cele trei variante experimentale până la
vârsta de 4 2 zile. După această vârstă ingesta de AC este mai mare la varianta experimentală 2
cu cca 5%, fapt justificat de scăderea concentrației energetice a amestecului de concentrate
(2600 kcal EM/kg AC).

 Ingesta de EM și PB s-a stabilit pe faze de administrare a AC (tabelul 8.15.).

Tabelul 8.15. Evoluția ingestei medii zilnice de energie metabolizabilă (EM kcal) și
de proteina brută (PB g)/perioadă
Vârsta V1 V2 V3
EM kcal* PB g* EM kcal* PB g* EM kcal* PB g*
14 31,50 2,14 31,72 2,27 31,61 2,26
28 61,32 4,16 62,36 4,23 60,56 3,46
42 88,45 4,74 88,23 5,67 89,46 5,11
56 105,81 5,67 103,40 5,97 106,06 6,06
70 108,05 5,79 101,48 5,85 106,74 5,34
84 113,32 6,07 110,21 6,36 114,88 5,74
98 118,83 6,37 111,77 6,45 119,42 5,97
112 122,81 6,58 115,26 6,65 123,31 6,17
Total
o zi-112 zile 93,74 5,02 88,92 5,13 94,00 4,70
*ingesta medie zilnică pentru fiecare perioada de creștere

73

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale O I P O S D R U ACADEMIA ROMÂNĂ
MINISTERUL MUNCII, P O S D R U 2007 – 2013 INSTITUTUL NAȚIONAL
FAMILIEI ȘI PROTECȚIEI 2007 – 2013 DE CERCETĂRI ECONOMICE
SOCIALE „Costin C. Kirițescu”
AMPOSDRU

Din prezentarea datelor referitoare la ingesta de energie metabolizabilă pe parcursul
creșterii se constată faptul că aceasta înregistrează valori apropiate la cele trei variante
experimentale, însă ușor mai scăzute la V 2 începând cu vârsta de 42 de zile. Din prezentarea
acestor valori se remarcă faptul că nu s -a putut compensa deficitul en ergetic prin creșterea
ingestei de AC la V 2. Pe întreaga perioadă de creștere V 3 a înregistrat cea mai ridicată ingestă
medie zilnică de energie metabolizabilă (94,00 kcal EM) cu doar 0,3 % mai mare față de V 1 și
cu cca 6% mai mare față de V 2.
În ceea ce privește ingesta de PB se poate constata că puii din V 2 au înregistrat cea mai
mare ingestă de PB (5,13 g PB/zi) cu cca 9% mai mare față de puii din V 3 și cu 2% mai mare
față de puii din V 1.

 Masa corporală și sporul de creștere sunt prezentate pe faze de creștere în tabelul
8.16.
Tabelul 8.16. Evoluția masei corporale și a sporului de creștere, pe faze de creștere
Specificare Masa corporala
(g) Spor de creștere(g)
Spot total Spor mediu zilnic
/per cumulat /per cumulat
14 zile
V1 108,50 74,1 74,1 5,29 5,29
V2 110,90 76,3 76,3 5,45 5,45
V3 111,20± 76,1 76,1 5,44 5,44
28 zile
V1 240,05 131,55 205,65 9,40 7,34
V2 248,27 137,37 213,67 9,81 7,63
V3 233,23 122,03 198,13 8,72 7,08
42 zile
V1 413,25 173,20 378,85 12,37 9,02
V2 430,21 181,94 395,61 13,00 9,42
V3 421,50 188,27 386,40 13,45 9,20
56 zile
V1 608,90 195,65 574,50 13,98 10,26
V2 601,1 170,89 566,50 12,21 10,12
V3 614,7 193,20 579,60 13,80 10,35
70 zile
V1 800,2 191,30 765,8 13,66 10,94
V2 758,6 157,50 724 11,25 10,34
V3 791,2 176,5 756,1 12,61 10,80
84 zile
V1 982,4 182,20 948 13,01 11,29
V2 912,8 154,20 878,20 11,01 10,45
V3 969,1 177,90 934 12,71 11,12
98 zile
V1 1154,2 171,80 1119,80 12,27 11,43
V2 1040,6 127,80 1006 9,13 10,27
V3 1132,5 163,40 1097,4 11,67 11,20
112 zile
V1 1320,66 166,46 1286,26 11,89 11,48
V2 1160,20 119,60 1125,60 8,54 10,05
V3 1285,50 153 1250,40 10,93 11,16

74

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale O I P O S D R U ACADEMIA ROMÂNĂ
MINISTERUL MUNCII, P O S D R U 2007 – 2013 INSTITUTUL NAȚIONAL
FAMILIEI ȘI PROTECȚIEI 2007 – 2013 DE CERCETĂRI ECONOMICE
SOCIALE „Costin C. Kirițescu”
AMPOSDRU

Rezultatele cu privire la masa corporală înscrise în tabelul 8.16. evidențiază faptul că
aceasta se modifică la schimbarea structurii amestecului de concentrate, astfel la vârsta de 14
zile masa corporală este apropiată ca valoare la cele trei variante experimentale, diferența fiind
de numai 2,5 % întreV 1 și V 3 în favoar ea variantei experimentale 3.
La vârsta de 28 de zile se remarcă V 2 cu 248,27 g la diferență de 6,5% față de puii din
varianta 3, variantă care la vârsta de 14 zile a înregistrat cea mai ridicată masă corporală.
Această schimbare poate fi explicată prin fa ptul că la V 3 PB s -a redus la 16% la vârsta de 14
zile.
Și la vârsta de 42 de zile se păstrează aceeași ierarhizare a loturilor în ceea ce privește
masa corporală, menținându -se varianta experimentală V 2 cu cea mai mare greutate a puilor
respectiv de 430,2 1 g.
De la vârsta de 56 zile puii din V 2 înregistrează cea mai mică masă corporală,
remarcându -se de această dată puii din varianta experimentală 3 cu 614,7 g, urmați de puii din
V1 cu o masă corporală de 608,9 g cu cca 1,3 % mai mare față de puii din V 2. Diferența de
greutate se poate justifica prin faptul că la V 2 de la vârsta de 42 de zile se administrează un AC
cu numai 2600 kcal EM și 14% PB.
O altă schimbare se petrece la vârsta de 70 de zile, vârstă de la care se remarcă puii din
V1 devenind lideri d in acest punct de vedere depășind cu cca 1,2% masa corporală a puilor din
V3. Și de această dată această schimbare de ierarhie poate fi pusă pe seama schimbării structurii
de AC la V 3 survenită la vârsta de 56 de zile când se administrează AC 8 cu 14% PB.
La următoarele cântăriri efectuate la 84, 98 și la 112 zile se păstrează ierarhia prezentată
la vârsta de 70 zile. Astfel la finalul experimentului la vârsta de 115 zile cea mai mare masă
corporală este prezentă la puii din V 1 1320,66 g, urmată de puii din V3 cu 1285,50 g. Cea mai
mică masă corporală este prezentă la puii din V 2 1160,20 g cu 13,80% mai mică față de puii din
V1.
Pe întreaga perioadă experimentală se înregistrează un spor mediu zilnic de creștere de
11,48 g la puii din V 1, la diferență de numa i 2,8% față de puii din V 3. Puii din V 2 evident că
înregistrează cel mai redus spor mediu zilnic respectiv de 10,05 g la diferență de 12,5% față de
V1.
În figura 8.3. este reprezentă grafic evoluția masei corporale modelată cu ajutorul
regresiei polinomial e de gradul trei la puii din cele trei variante experimentale.

Figura 8.3. Reprezentarea grafică a masei corporale modelată cu ajutorul regresiei polinomiale
de gradul trei
y1 = -2.058×3+ 35.41×2-6.253x + 2.098
R² = 0.999
y2 = -1.973×3+ 29.58×2+ 24.51x -27.05
R² = 0.999
y3 = -2.135×3+ 35.44×2-3.991x -0.486
R² = 0.999
0200400600800100012001400
0 2 4 6 8 10 12 14 16V1
V2
V3
Poly. (V1)
Poly. (V2)
Poly. (V3)
Vârsta (săpt.)g

75

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale O I P O S D R U ACADEMIA ROMÂNĂ
MINISTERUL MUNCII, P O S D R U 2007 – 2013 INSTITUTUL NAȚIONAL
FAMILIEI ȘI PROTECȚIEI 2007 – 2013 DE CERCETĂRI ECONOMICE
SOCIALE „Costin C. Kirițescu”
AMPOSDRU

Din graficul prezentat în figura 8.3. se observă faptul că varianta experimentală 1
realizează greutăți superioare față de variantele V 2 și V 3 începând cu vârsta de 8 săptămâni.

 Rata de conversie a furajului (FCR), stabilită pe faze de creștere este prezentată în
tabelul 8.17.
Tabelul 8.17. Rata de conversie a furajului
Varsta Rata de conversie a furajului (FCR)
V1 V2 V3
14 2,13 2,08 2,08
28 2,33 2,27 2,48
42 2,55 2,42 2,38
56 2,70 3,26 2,74
70 2,82 3,47 3,02
84 3,11 3,85 3,23
98 3,46 4,71 3,65
112 3,69 5,19 4,03
Total
o zi-112 zile 2,92 3,40 3,01

Figura 8.4. Reprezentarea grafică a ratei de conversie a furajului modelată cu ajutorul regresiei
polinomiale de gradul trei

Din datele prezentate în cadrul tabelului 8.17. se remarcă faptul că rata de conversie a
furajului fluctuează pe parcursul creșterii puilor, acesta fiind mai mic la V 2 și V 3 la vârsta de 14
zile, la V 2 se păstrează redus și la vârsta de 28 de zile. La vârsta de 42 de zile se remarcă puii din
V3, cu FCR 2,38. Începând cu vârsta de 56 de zile varianta experimentală 2 înregistrează cea mai
ridicată rată de conversie a furajului până la finalul perioadei experimentale. Pe întreaga
perioadă experimentală se remarcă puii din V 1 furajați bifazilă cu cea mai bu na rată de conversie
a furajului (2,92 kg AC/kg spor).

y1= -0.002×3+ 0.039×2+ 0.010x + 2.029
R² = 0.996
y2= -0.002×3+ 0.039×2+ 0.010x + 2.029
R² = 0.996
y3= 0.002×3-0.026×2+ 0.222x + 1.907
R² = 0.988
00.511.522.533.54
2 4 6 8 10 12 14 16V1
V2
V3
Poly. (V1)
Poly. (V2)
Poly. (V3)
Vârsta (zile)FCR

76

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale O I P O S D R U ACADEMIA ROMÂNĂ
MINISTERUL MUNCII, P O S D R U 2007 – 2013 INSTITUTUL NAȚIONAL
FAMILIEI ȘI PROTECȚIEI 2007 – 2013 DE CERCETĂRI ECONOMICE
SOCIALE „Costin C. Kirițescu”
AMPOSDRU

 Păstrarea efectivului și indexul European de producție s-a stabilit pe faze de
creștere (tabelul 8.18.).

Tabelul 8.18. Procentul de păstrare a efectivului la puii din experiment
Vârsta Viabilitatea (%)
V1 V2 V3
14 100 100 100
28 96,66 100 100
42 96,66 96,66 93,33
56 96,66 96,66 93,33
70 93,33 96,66 93,33
84 93,33 96,66 93,33
98 93,33 96,66 93,33
112 93,33 96,66 93,33

După cum se poate observa din datele prezentate în tabelul 8.18., se constată faptul că
variantele experimentale 1 și 3 au înregistrat cel mai redus procent de păstrare a efectivului de
93,33%, cu un procent de mortalitate de 6,67%. Varianta experimentă 2 a înregistrat un procent
mai ridicat de păstrare a efectivu lui de 96,66 % cu un procent de mortalitate de numai 3,34%.
Se constată faptul că procentul de mortalitate începe să crească după vârsta de 28 zile,
când puii au avut acces în padoc.
Procentul de mortalitate consemnat pe parcursul desfășurării experimentul ui se
încadrează în limitele regăsite în literatura de specialitate referitoare la această categorie de
păsări întreținute în sistem ecologic (Blair, 2008; O`Connell, 2004).
La finalul perioadei de creștere s -a calculat indexul european de producție (EPI) la puii
din cele trei variante experimentale și se remarcă și din acest punct de vedere puii din varianta
experimentală 1 cu EPI 37,69, la diferență de 5,9% față de puii din V 3 și la diferență de cca 28%
față de puii din V 2 care înregistrează cel mai mic E PI 29,45.

 Analiza costurilor de furajare s-a stabilit pe toată perioada de creștere în funcție de
prețul de achiziție a furajelor si de structura AC pe faze de creștere (tabelul 8.19.).

Tabelul 8.19. Cheltuieli înregistrate cu furajarea puilor
Specificare Cheltuieli de furajare
/pui /kg masa vie
lei euro lei euro
V1 6,199 1,428 4,690 1,080
V2 5,910 1,361 5,090 1,172
V3 5,848 1,346 4,550 1,048

Din analiza datelor prezentate în tabelul 8.19. rezultă faptul că varianta experimentală
furajată bifazial (V 1) a înregistrat cele mai mari cheltuieli de furajare pe pui și anume de 1,428
euro, iar puii din V 3 varianta la care structura rețetei starter a fost schimbată la 14 zile se
înregistrează cele mai mici cheltuieli cu furajarea puilor 1,346 euro. Analizând cheltuielile
înregistrate cu furajarea pe kg masă vie se remarcă varianta experimentală 3 cu 1,048 euro.

77

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale O I P O S D R U ACADEMIA ROMÂNĂ
MINISTERUL MUNCII, P O S D R U 2007 – 2013 INSTITUTUL NAȚIONAL
FAMILIEI ȘI PROTECȚIEI 2007 – 2013 DE CERCETĂRI ECONOMICE
SOCIALE „Costin C. Kirițescu”
AMPOSDRU

În figurile 8.5.-8.7. am reprezentat grafic principali indicatori urmăriți exprimați c a
diferență procentuală, prin compararea acestora pe variante experimentale în vederea formulării
unor concluzii elocvente.
În figura 8.5., diferențele procentuale ale indicatorilor se raportează la varianta
experimentala 1, în cadrul căreia puii au fost f urajați cu două structuri de AC cu un conținut de
2800 kcal EM și 19, respectiv 15% PB.

Figura 8.5. Reprezentarea grafică a diferențelor procentuale dintre principalii indicatori
productivi la V 2 și V 3 comparativ cu V 1

Din analiza acestor date se constata faptul ca V 2 înregistrează performanțe inferioare cu
un cost de furajare mai mare cu 8,51% față de V 1, iar V 3 înregistrează performanțe similare însă
cu un preț mai redus cu cca 3% față de varianta de referință V 1.
În figura 8.6., indicatorii sunt raportați la varianta experimentală 2, varianta care a
înregistrat performanțe inferioare la finalul perioadei de creștere, variantele V 1 si V 3 prezentând
valori superioare acesteia.

Figura 8.6. Reprezentarea grafică a diferențelor procentuale dintre principalii indicatori
productivi la V 1 și V 3 comparativ cu V 2

În figura 8.7. performanțele de consum și productive sunt raportate la varianta V 3. Se
constată faptul că această variantă prezintă per formanțe inferioare comparativ cu V 1 și
performanțe superioare comparativ cu V 2.

-25-20-15-10-50510152025
cmz smz FCR viab EPI pretV1
-20-15-10-5051015202530
cmz smz FCR viab EPI PretV
2

78

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale O I P O S D R U ACADEMIA ROMÂNĂ
MINISTERUL MUNCII, P O S D R U 2007 – 2013 INSTITUTUL NAȚIONAL
FAMILIEI ȘI PROTECȚIEI 2007 – 2013 DE CERCETĂRI ECONOMICE
SOCIALE „Costin C. Kirițescu”
AMPOSDRU

Figura 8.7. Reprezentarea grafică a diferențelor procentuale dintre principalii indicatori
productivi la V 1 și V 2 comparativ cu V 3

Având în vedere performanțele productive și cheltuielile înregistrate cu furajarea se
recomandă utilizarea în fermele ecologice și cu creștere gospodărească o furajare bifazială în
condițiile nutriționale stabilite în cadrul acestui experiment.

8.3.4.Concluzii

Tineretul aviar din ra sa Gât Gola ș de Transilvania realizează performan țe productive în
condi ții economice corespunzătoare dacă sunt hrăni ți bifazial cu amestecuri de concentrate care
asigură 2800 kcal EM /kg și 19% PB în perioada 0 -28 zile și 2800 kcal EM/kg ș i 15% PB în
perioada 29 -112 zile.
Comparativ cu variantele experimentale V 2 și V 3 în care s -a aplicat o tehnică
experimentală cu trei structuri de AC, puii din V1 hrăni ți bifazial înregistrează sporuri în
greutate cu 12,5% mai mare fa ță de V 1 și cu 2,8% inferioare var iantei 3 dar cu o rată de
conversie a hranei superioară celor două variante.
Analiza costurilor de furajare pe toată perioada de cre ștere a puilor relevă că
simplificarea tehnologiei de alimenta ție permite realizarea unor performan țe productive în
condi țiile în care cheltuielile cu hrana sunt apropiate fiind cu 0,38 euro/kg masă -vie mai reduse
comparativ cu V 3 și cu 0,92 euro/kg masă -vie mai mari comparativ cu V 2.

-20-15-10-5051015
cmz smz FCR viab EPI PretV3

79

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale O I P O S D R U ACADEMIA ROMÂNĂ
MINISTERUL MUNCII, P O S D R U 2007 – 2013 INSTITUTUL NAȚIONAL
FAMILIEI ȘI PROTECȚIEI 2007 – 2013 DE CERCETĂRI ECONOMICE
SOCIALE „Costin C. Kirițescu”
AMPOSDRU

8.4. EVALUAREA PARAMETRILOR DE DEZVOLTARE A TINERETULUI AVIAR
DIN RASE GRELE

8.4.1. Scopul cercetărilor

Prezenta lucrare își propune s ă stabileasc ă parametrii de cre ștere a tineretului aviar din
rasele grele, hrănit conform ritmului de crestere lent, cu cerinte nutritive acoperite cu
componente furajere organice.

8.4.2. Materialul și me toda de lucru

Cercetările sunt efectuate în cadrul unei microferme de cre ștere a puilor în sistem organic
folosind material biologic și componente furajere achizi ționate de la societă țile de profil.
Pe baza indicilor nutritivi și bioproductivi consemna ți la puii din variantele
experimentale se stabile ște efectul modului și nivelului de asigurare a substanțelor nutritive la
puii destina ți producției de carne în sistemul de cre ștere lentă specific fermelor organice.
Rezultatele ob ținute sunt supuse prelucră rii și interpretării statistice, porind de la analiza
varianței până la stabilirea unui sistem de corelații între calitățile nutriționale ale hranei
administrate și parametrii bioproductivi, precum și elaborarea de modele matematice de
predictare a cerinte lor nutriționale.
Experimentul privind dezvoltarea tineretului aviar din rase grele în vederea obținerii
cărnii de pasăre s -a efectuat pe un numar de 50 pui proveniți din rase grele, în conformitate cu
legislația comunitară asigurându -se condițiile de alim entație și întreținere specifice sistemului
organic, respectand durata minina prevazuta de lege de 81 zile.
Tineretul aviar preluat în experiment a fost hrănit stadial cu amestec de concentrate (AC)
cu caracteristici nutritive diferite, astfel:
– 1 zi – 6 săpt.: 3003 kcal EM, 19,91 %PB, 1 % lizină, 0,57 % metionină + cistină, 1,08 %
Ca și 0,62 % P;
– 7 săpt. – 12 săpt .: 2981 kcal EM, 16,03 % PB, 0,73 % lizină, 0,47 % metionină+cistină,
1,06 % Ca și 0,58 %P;
Performanțele bioproductive ale tineretului aviar din rase grele s -au evaluat pe baza următorilor
indicatori:
– ingesta de AC, stabilita la interval de doua saptamani si exprimata prin consumul de AC
(kg/perioada/pui) si prin consumul mediu zilnic (cmz),
– evoluția masei corporale, stabilite pe baza cantaririlor individuale efectuete la interval de doua
saptamani,
– indicele de conversie al hranei exprimat kg AC/kg masa corporala,
– consumul de energie (kcal EM/kg greutate vie) și proteină (g/kg greutate vie).
Datele primare înregistrate au fost prelu crate statistic utilizând pentru calcul programul
SPSS 19. Pe baza ingestei de energie si proteina cu ajutorul unui soft informational DataFit 9 s –
au stabilit ecuatii de predictare a masei corporale pentru aceasta categorie de pasari mai putin
studiata.

80

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale O I P O S D R U ACADEMIA ROMÂNĂ
MINISTERUL MUNCII, P O S D R U 2007 – 2013 INSTITUTUL NAȚIONAL
FAMILIEI ȘI PROTECȚIEI 2007 – 2013 DE CERCETĂRI ECONOMICE
SOCIALE „Costin C. Kirițescu”
AMPOSDRU

Din ecuatiile rezultate s -a ales modelul cu cel mai ridicat coeficient de determinare
multipla R2.si cu cel mai redus procent de eroare. Ecuatia rezultata este de tipul:

a+b*ln(x 1)+c*ln(x 1)2+d*x 2+e*x 22

În predictarea masei coporale pe perioade de creștere s -a luat în calcul numai ingesta de
energie și proteină, fara ingesta de aminoacizi (lizina si metionina+cistina), deoarece intre
ingesta de proteină și aminoacizi este consemnata o corelatie puternic p ozitiva peste 0,99
(conform datelor notificate in tabelul 8.20).

Tabelul 8.20. Corelatia Pearson dintre ingesta de proteina si aminoacizi esentiali
Specificare P Lis Met+cys
P 1
Lis 0,999684 1
Met+cys 0,99999 0,999564 1

8.4.3. Rezultate și di scuții

8.4.3.1. Indicatorii bi oproductivi
În urma efectuarii experimentului avand drept scop evaluarea parametrilor de dezvoltare
a tineretului aviar din rase grele crescut în sistem ecologic și în condițiile specificate s -au obținut
următoarele rezultate:
– date referitoare la ingesta de AC sunt prezentate in tabelul 8.21.

Tabelul 8.21. Evolu ția consumului de furaj la tineretul aviar din rase grele crescut in sistem
ecologic
Specificare Consum furaj Consum mediu zilnic
/perioadă cumulat /perioadă cumulat
14 475 475 33,93 33,93
28 728 1205 52,00 42,96
42 867 2070 61,93 49,29
56 950 3020 67,86 53,93
70 1365 4385 97,50 62,64
84 zile 1580 5965 112,86 71,01

Conform datelor din tabelul 8.21 se constata ca s -a inregistrat un consum total de 5965
g AC pe intreaga perioada de crestere, cu un consum mediu zilnic (cmz) cuprins intre 33,93 g in
prima perioada si 112,86 g in ultima perioada de crestere. Pe intreaga perioada experimentala de
la o zi la 84 de zile,consumul mediu zilnic a fost de 71,01 g AC.
Castellini și col., 2003, în urma unui studiu privind performanțele tineretului aviar cu
creștere lentă ( Robusta maculata ) a obținut un consum de furaje de 5686 g/pui, cu un consum
mediu zilnic de 66,5 g/femelă, respectiv 73,9 g/mascul.
– evoluția masei corporale. Datele primare privind masa corporala prelucrate statistic
sunt prezentate in tabelul 3. Pe baza acestor date s -a putut determina sporul total de crestere
precum si sporul mediu zilnic (sm z) inregistrat de tineretul aviar din rase grele destinat
productiei de carne crescut in sistem organic (tabelul 8.22., figura 8.8.).

81

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale O I P O S D R U ACADEMIA ROMÂNĂ
MINISTERUL MUNCII, P O S D R U 2007 – 2013 INSTITUTUL NAȚIONAL
FAMILIEI ȘI PROTECȚIEI 2007 – 2013 DE CERCETĂRI ECONOMICE
SOCIALE „Costin C. Kirițescu”
AMPOSDRU

Tabelul 8.22. Indicii statistici ai parametrilor de creștere la puii din experiment
Varsta
(days) Masa corporală Spor de creștere Spor mediu zilnic
CV /perioadă cumulat /perioadă cumulat
o zi 40,00±0,36 8,70
14 250,60±5,96 13,03 210,6 21,6 15,04 15,04
28 509,10±1,5 12,40 258,5 469,1 18,46 18,18
42 778,7±16,0 11,28 269,6 738,7 19,26 18,54
56 1060,6±28,3 14,59 281,9 1020,6 20,14 18,94
70 1355,60±28,9 11,68 295 1315,6 21,07 19,37
84 1623,10±37,0 12,47 267,5 1583,1 19,11 19,32

Datele prezentate î n tabelul 8.22. cu privire la masa corporal ă a tinere tului aviar din
experiment arată că aceștia și-au mărit masa coporală de cca 40 d e ori, ajungâ nd la varsta de
sacrificar e de 84 zile, la o masa coporală medie de 1623,10±37,00 g. Coeficientul de variabilitate
a acestui indicator bioproductiv a î nregistrat valori medi i pe parcursul perioadei de creș tere,
ajungînd ca la finalul creș terii masa coporală să aibă un coeficient de variabilitate de 12,47.
Pe întreaga perioadă de creș tere tine retul aviar din rasele grele a î nregistrat un spor
total de cre ștere de 1583,1 g, cu un spor mediu zilnic de 19,32 g.

varsta (sapt)Masa corporala (g)
12 10 8 6 4 22000
1500
1000
500
0MAPE 14,1
MAD 113,5
MSD 21617,6Accuracy MeasuresActual
FitsVariableGrowth Curve Model
Yt = 222,586 * (1,43285**t)

Figura 8.8. Evoluția masei corporale a tineretului aviar din experiment

Gordon și Charles (2002) au obținut, de asemenea, rezultate comparabile în urma unui
studiu efectuat pe tineret aviar din genotipuri cu ritm de creștere diferit, astfel, la 81 zile
greutatea corporală a fost de:
-la rasele tradiționale (Sussex) 1,5 kg,
-la hibrizi cu creștere lentă (ISA Gres Barre) 3,0 kg,
-hibrizi cu creșetere moderată (ISA 1756, Redbro și Master Gres) 3,3 kg,
-hibrizi comerciali moderni cu creștere rapidă (Ro ss 308, Ro ss 508) 4,5 kg.

82

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale O I P O S D R U ACADEMIA ROMÂNĂ
MINISTERUL MUNCII, P O S D R U 2007 – 2013 INSTITUTUL NAȚIONAL
FAMILIEI ȘI PROTECȚIEI 2007 – 2013 DE CERCETĂRI ECONOMICE
SOCIALE „Costin C. Kirițescu”
AMPOSDRU

– rata de conversie a furajului (FCR ), cu determinări la două săptămâni este prezentat
în tabelul 8.23. și reprezentat grafic î n figura 8.9.

Tabelul 8.23. Evolutia ratei de conversie a furajului (kg AC/kg masa corporal ă)
Specificare FCR
/perioadă cumulat
14 2,26 2,26
28 2,82 2,36
42 3,22 2,66
56 3,37 2,85
70 4,63 3,23
84 zile 5,91 3,68

Age (weeks)CI (kg CM/kg body weight)
84 70 56 42 28 146
5
4
3
2CI/period (y1)
CI cumulat (y2) S = 0,279196 R-Sq = 97,4% y1 = 2,492 – 0,01422 x+ 0,000641 x^2
S = 0,0441453 R-Sq = 99,6% y2 = 2,195 + 0,001722 x+ 0,000189 x^2

Figura 8.9. Evolutia ratei de conversie a furajului, modelat cu ajutorul regresiei polinomiale de
gradul doi.

Din datele prezentate în tabelul 8.23. și grafic în figura 8.9. se observa c ă rata de
conversie a furajului a fost cuprins ă între 2,26 și 5,91 î n func ție d e perioada de creș tere. Pe
întreaga perioad ă de creș tere a ti neretului aviar destinat producț iei de carne în sistem organic s -a
înregistrat un indice de conversie de 3,68 kg AC/kg masa corporală .
Coeficientul de determinatie (R2) a ecuatiei de regresie polinomială de gradul doi a
indicelui de conversie în funcție de vârstă păsărilor a fost mare (97,4% pentru FCR calculat pe
perioade de creștere și de 99,6% pentru FCR cumulat pe întreaga perioadă de creștere).
Castellini și col. (2003) în studiul lor pe t ineret aviar cu creștere lentă au obținut un
indice de conversie de 3,45 kg AC/kg masă coporală.
– ingesta medie zilnica de energie si proteina este prezentata în tabelul 8.24.
Ingesta medie zilnic ă de energie metabolizabil ă a avut valori cuprinse între 101,89 kcal
și 336,44 kcal, iar pe întraga perioadă de creș tere s-a consemnat o ingesta totală de 17827,74
kcal EM, revenind o ingesta caloric ă de 10983,76 kcal/kg greutate vie.
Ingesta de proteină brută a fost cuprinsă î ntre 6,72g și 18,09 g în medie pe z i, iar pe
întreaga perioad ă de creștere fiecare pasăre a ingerat î n medie o cantitate de 1034,32 g PB,
revenind cca 637 g PB/kg greutate vie.

83

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale O I P O S D R U ACADEMIA ROMÂNĂ
MINISTERUL MUNCII, P O S D R U 2007 – 2013 INSTITUTUL NAȚIONAL
FAMILIEI ȘI PROTECȚIEI 2007 – 2013 DE CERCETĂRI ECONOMICE
SOCIALE „Costin C. Kirițescu”
AMPOSDRU

Table 8.24. Ingesta de energie ș i subst anțe nutritive pe parcursul creș terii tineretului aviar
crescut î n sistem organic
Specificare Energie
Kcal EM PB (g) Lizină Metionină
medie/zi cumulat medie/zi cumulat medie/zi
(mg) cumulat
(g) medie/zi
(mg) cumulat
(g)
14 zile 101,89 1426,46 6,72 94,08 339,3 4,75 193,4 2,71
28 zile 156,16 3612,7 10,30 238,28 520,0 12,03 296,4 6,86
42 zile 185,98 6216,42 12,26 409,92 619,3 20,70 353,0 11,80
56 zile 202,29 9048,48 10,88 562,24 495,3 27,63 318,9 16,26
70 zile 290,65 13117,58 15,63 781,06 711,7 37,60 458,2 22,68
84 zile 336,44 17827,74 18,09 1034,32 823,8 49,13 530,4 30,10

S-a urmarit elaborarea unor ecuaț ii de predictare a masei corporale în funcție de ingesta
de energie ș i protein ă brută. Cu ajutorul softului informational Data Fit 9.0 s -au obț inut mai
multe modele matematice, din care am ales s ă prezentam ecuaț ia cu cel mai ridicat coeficient de
determinatie multipl ă R2 și cu ce l mai mic procent de eroare pe întreaga perioadă experimental ă.
Ecua ția este de tipul y= a+b*ln(x 1)+c*ln(x 1)2+d*x 2+e*x 22 ,
unde
y-masa corporală ,
x1-ingesta de energie metabolizabilă (kcal EM),
x2-ingesta de protein ă brută (g).

Coeficien ții modelului matematic rezultat ș i indicii statistici ai acestuia sunt prezenta ți
în tabelul 8.25.

Tabelul 8.25. Coeficienții ș i indicii statistici ai ecua ției matematice de predictare a masei
corporale func ție de i ngesta de energie metabolizabilă ș i de protein ă brută
Coeficient Value St. error t-ratio Prob(t)
a 20939,81 1147,64 18,25 0,035
b -5970,34 333,03 -17,93 0,035
c 435,78 24,70 17,64 0,036
d -3,42 0,34 -9,97 0,064
e 8,51E -04 9,43E -05 9,03 0,070
Y = 20939.81+ -5970.34*ln(I EM)+435.782*ln(I EM)2+-3,423*I PB+0.000851*I PB2
Variance Analysis
Source DF Sum of Squares Mean Square F Ratio Prob(F)
Regression 4 1340208 335052,1 111821,2 0,0022**
Error 1 2,99632 2,99632
Total 5 1340211
Values x 1 Values x 2 Values y Calculated y Residual % error Abs residual
1426,46 94,08 250,6 250,73 -0,125 -0,050 0,125
3612,7 238,28 509,1 508,55 0,548 0,108 0,548
6216,42 409,92 778,7 778,91 -0,212 -0,027 0,212
9048,48 562,24 1060,6 1061,64 -1,036 -0,098 1,036
13117,58 781,06 1355,6 1354,41 1,194 0,088 1,194
17827,74 1034,32 1623,1 1623,47 -0,370 -0,023 0,370

84

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale O I P O S D R U ACADEMIA ROMÂNĂ
MINISTERUL MUNCII, P O S D R U 2007 – 2013 INSTITUTUL NAȚIONAL
FAMILIEI ȘI PROTECȚIEI 2007 – 2013 DE CERCETĂRI ECONOMICE
SOCIALE „Costin C. Kirițescu”
AMPOSDRU

Age (weeks)Body weight (g)
84 70 56 42 28 141800
1600
1400
1200
1000
800
600
400
200Values y
Calculated yScatterplot of Values y; Calculated y vs Varsta

Figura 8.10. Reprezentarea grafic ă a masei corporale obținute experimental ș i a celei
predictate la tineretu l aviar din rase grele crescut î n sistem organic

În urma aplicarii acestei ecua ții matematice se poate predicta masa corporal ă a
tineretulu i aviar din rase grele crescut în sistem organic în condiț ii similare desf ășurării acestui
experiment (tabelul 8.25.).
Din analiza acestor date rezulta faptul ca valorile calculate (masa coporala predictata)
sunt apropiate de cele obtinute experimental pe parcursul celor 84 de zile. Eroarea modelului
este mica constatandu -se un proce nt de eroare de sub 0,1%, la finalul perioadei de crestere % de
eroare inregistrat fiind de numai 0,023%, aspect confirmat si in figura 8.10. in care s -a
reprezentat grafic masa coporala obtinuta experimental si masa corporala predictata de modelul
matemat ic in functie de varsta tineretului aviar din rase grele crescut in sistem organic pe
parcursul desfasurarii experimentului.
Emmans (1987) a făcut cercetări cu privire la relația dintre proteinele sintetizate și
cantitatea de energie și proteină ingerată, Koops (1989) elaborează un model matematic de
creștere nu numai în funcție de timp ci și în funcție de cantitatea de energie și substanțe nutritive
ingerate. Danike (1993) prezintă de asemenea un model de predicție a consumului de hrană la
pui broiler în f uncție de vârstă și de conținutul hranei în EM și AA.

8.4.3.2. Elaborarea unui model de analiză bioeconomică la tineretul aviar destinat producției
de carne crescut în sistem organic

Deoarece activitatea propriu -zisă de creștere și exploatare a păsărilor necesită o
optimizarea economică am urmărit elaborarea unor modele matematice de predictare a
cheltuielilor înregistrate cu furajarea păsărilor. Cheltuielile înregistrate cu furajarea constituie
una din cele mai importante cheltuieli variabile ca re poate reprezenta cca 90% din totalul
acestora.
Indicatorii cei mai utilizați în aprecierea eficienței economice a creșterii păsărilor în
diferite sisteme sunt: greutatea vie realizată la vârsta de sacrificare (min 81 zile), costul pe pasăre
și pe unitat ea de produs, cheltuielile cu furajele/zi/pasăre și pe unitatea de produs, consumul de
energie pe pasăre, consumul de ore -om pe unitatea de produs, profitul pe pasăre.

85

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale O I P O S D R U ACADEMIA ROMÂNĂ
MINISTERUL MUNCII, P O S D R U 2007 – 2013 INSTITUTUL NAȚIONAL
FAMILIEI ȘI PROTECȚIEI 2007 – 2013 DE CERCETĂRI ECONOMICE
SOCIALE „Costin C. Kirițescu”
AMPOSDRU

Activitatea propriu -zisă de creștere și exploatare a păsărilor necesită optimizarea
economică și organizatorică a unor probleme tehnologice fundamentale, considerate a fi: rasa,
durata de creștere, sporul mediu zilnic realizat, consumul specific sau indicele de conversie al
hranei, greutatea la livrare a tineretului de stinat producției de carne.
Deoarece cheltuielile de furajare constituie un procent important din totalul cheltuielilor
înregistrate în producerea cărnii de pasăre am urmărit elaborarea unor modele de predictare a
cheltuielilor înregistrate cu furajarea păsărilor în condițiile sistemului ecologic de creștere, în
funcție de ingesta de energie metabolizabilă, de proteină brută ingerată și totodată de masa
corporală a tineretului aviar.
Cu ajutorul softului informational Data fit 9.0 s -au obtinut trei modele matematice care
sunt p rezentate în tabelul 8.26.

Tabelul 8.26. Modele matematice de predictare costurilor de furajare pe pasăre
Rank Model StdError Residual Sum Residual Avg. RSS R^2
1 a*x1+b*x2+c*x3+d 0.03651 5.77E -15 9.62E -16 0.00267 0.99914
2 a*x1+b*x2+c*x3 0.03419 -0.01420 -0.00237 0.00351 0.99887
3 exp(a*x1+b*x2+c*x3+d) 0.11670 -0.01869 -0.00312 0.02724 0.99125
x1 –masa corporală, x2 –ingesta de energie, x3 –ingesta de proteină, y prețul furajului ingerat.

Din analiza datelor prezentate în tabelul 8.26. se poate observa că toate cele trei modele
matematice rezultate în urma prelucrării datelor experimentale înregistrează un coeficient de
determinație multiplă R2 ridicat de peste 0,99.
Modele matematice rezultate au ca punct de plecare datele experimental e obținute în
urma desfășurării unui experiment pe pui de carne în sistem organic pe o perioadă de 84 de zile.
Coeficientii și indicii statistici ai primei ecuații matematice rezultate (R2=0,99914)
y=a*x1+b*x2+c*x3+d sunt prezentați în tabelul 8.27.

Tabelul 8.27. Coeficien ții și indicii statistici ai ecua ției matematice de predictare a prețului de furajare
funcție de ingesta de energie metabolizabil ă, de protein ă brută și de masa corporală obținută experimental
Coeficient Value St. error t-ratio Prob(t)
a -6,91E-05 2,01E-04 -0,34316 0,76419
b 8,97E-03 2,08E-03 4,310981 0,04982
c 1,14E-02 2,56E-02 0,444168 0,70036
d -0,05918 7,45E-02 -0,79395 0,51046
Y =-0,0000691x 1 + 0,0089681x 2 + 0,0113505x 3 – 0,0591791
Variance Analysis
Source DF Sum of Squares Mean Square F Ratio Prob(F)
Regression 3 3,10953 1,03651 777,54155 0,00128
Error 2 0,00267 0,00133
Total 5 3,11220
x1 val x2 val x3 val y val y cal residual % error abs residual
250,6 101,89 6,72 0,926 0,914 0,013 1,367 0,013
509,1 156,16 10,3 1,420 1,423 -0,003 -0,240 0,003
778,7 185,98 12,26 1,690 1,694 -0,004 -0,240 0,004
1060 ,6 202,29 10,88 1,805 1,805 0,000 -0,010 0,000
1355 ,6 290,65 15,63 2,594 2,631 -0,038 -1,451 0,038
1623 ,1 336,44 18,09 3,084 3,051 0,033 1,057 0.033
11,518 11,518
x1 –masa corporală, x 2 –ingesta de energie, x 3 –ingesta de proteină, y prețul furajului ingerat.

86

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale O I P O S D R U ACADEMIA ROMÂNĂ
MINISTERUL MUNCII, P O S D R U 2007 – 2013 INSTITUTUL NAȚIONAL
FAMILIEI ȘI PROTECȚIEI 2007 – 2013 DE CERCETĂRI ECONOMICE
SOCIALE „Costin C. Kirițescu”
AMPOSDRU

Din datele prezentate în tabelul 8.27. se observă că nu există diferență între datele
experimentale și cele predictate cu ajutorul modelului matematic (p <0,01) în ceea ce privește
cheltuielile înregistrate cu furajarea pe întreaga perioadă de creștere. Chetuielile totale
înregistrate cu furaja rea conform acestui model au fost de 11,518 lei, ceea ce reprezintă 7,0967
lei/kg masă corporală.

8.4.4. Concluzii

Hrănirea organica a tineretului aviar din rase grele cu ritm de creștere lent la nivelul
nutrițional de 3003 kcal EM/kg AC si 19.91%PB în perioada o zi -6 săptămâni și de 2981 kcal
EM/kg AC si 16 ,03% PB, a permis stabilirea următorilor parametrii de creștere:
-ingesta de AC pe întreaga perioadă de creștere a fost de 5965 g, cu un comsum mediu
zilnic de 71.01 g;
-masa corporală a tineretului a viar din rase grele a fost de 1623,10±37, 00g la vârsta de
84 zile;
-indicele de co nversie a fost de 3, 68 kg AC/kg masa corporală.
În funcție de ingesta de energie și proteină brută s -a stabilit o ecuație de predictare a
masei corporale de tipul: y= a+b*ln(x 1)+c*ln(x 1)2+d*x 2+e*x 22
Între valorile de masă corporală predictate și cele obținute experimental diferențele sunt
foarte mici, la finalul perioadei de creștere procentul de eroare întregistrat fiind de numai
0.023%.
În urma aplicarii ecua țiilor matematice se pot stabilii cheltuielile de furajare la
tineretului aviar din rase grele crescut în sistem organic în condi ții similare desf ășurării acestui
experiment.
Din analiza acestor date rezult ă faptul c ă valorile calculate (prețul predictat) sunt
apropiate de cele ob ținute experimental pe parcursul celor 84 de zile. Eroarea modelului este
mica constatandu -se un procent de eroare de sub 5%.
Modelele matematice rezultate stau la baza analizei bioeconomice pentru următoarele
experimente pe tineret avia r destinat producției de carne, experimente care sunt în faza de
prelucrare și interpretare statistică.

87

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale O I P O S D R U ACADEMIA ROMÂNĂ
MINISTERUL MUNCII, P O S D R U 2007 – 2013 INSTITUTUL NAȚIONAL
FAMILIEI ȘI PROTECȚIEI 2007 – 2013 DE CERCETĂRI ECONOMICE
SOCIALE „Costin C. Kirițescu”
AMPOSDRU

8.5. EVALUAREA PARAMETRILOR BIOPRODUCTIVI LA GĂINILE OUĂTOARE
ÎNTREȚINUTE ÎN SISTEM ORGANIC

8.5.1. Scopul cercetărilor

Scopul acestui experimentul efectuat pe găini ouătoare este acela de a stabili efectul
nivelului de asigurare a energiei și substanțelor nutritive la această categorie de păsări, în
condiții de furajare impus e conform sistemului ecologic de creștere.

8.5.2. Materialul și metoda de lucru

Experimentul a fost efectuat pe 90 găini hibride ISA BROWN în conformitate cu
legislația comunitară asigurându -se condițiile de alimentație și întreținere specifice sistemului
ecologic, pe o durată de 16 săptămâni.
Pe baza indicilor nutritivi și bioproductivi consemna ți la găinile din experiment se
stabile ște efectul nivelului de asigurare a substanțelor nutritive la această categorie.
Găinile ouătoare din experiment au fost hrănite cu amestec de concentrate (AC) cu
structura impusă cu următoarele caracteristici nutritive:
– 2728 kcal EM, 15,85 %PB, 0,67 % lizină, 0,52 % metionină + cistină.
Performanțele bioproductive ale găinilor s -au evaluat pe baza următorilor indicatori:
– ingesta de AC, stabilita săptămânal și exp rimată prin consumul de AC (kg/săpt./găină) și prin
consumul mediu zilnic (cmz),
– evoluția masei -ou, stabilită pe baza cantaririlor efectuate în fiecare săptămână,
– indicele de conversie al hranei exprimat kg AC/kg masă -ou, sau prin g AC/buc ou,
– consum ul de energie (kcal EM/kg greutate vie) și proteină (g/kg greutate vie).
Datele primare înregistrate au fost prelucrate statistic utilizând pentru calcul programul
SPSS 19. Pe baza ingestei de energie si proteina cu ajutorul unui soft informational DataFit 9 s-
au stabilit ecuatii de predictare a masei ou pentru această categorie de păsări.
În predictarea masei ou pe întreaga perioadă experimentală s -a luat în calcul numai
ingesta de energie și proteină, fara ingesta de aminoacizi (lizina si metionina+cisti na), deoarece
intre ingesta de proteină și aminoacizi este consemnata o corelatie puternic pozitiva de peste
0,99.

88

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale O I P O S D R U ACADEMIA ROMÂNĂ
MINISTERUL MUNCII, P O S D R U 2007 – 2013 INSTITUTUL NAȚIONAL
FAMILIEI ȘI PROTECȚIEI 2007 – 2013 DE CERCETĂRI ECONOMICE
SOCIALE „Costin C. Kirițescu”
AMPOSDRU

8.5.3. Rezultate și discuții

8.5.3.1. Rezultate cu privire la indicatorii bioproductivi realizați de găinile ouătoare din cadrul
experimentului

În urma efectuarii experimentului avand drept scop evaluarea parametrilor bioproductivi
la găinile ouătoare întreținute în sistem ecologic și în condițiile specificate s -au obținut
următoarele rezultate:
– date referitoare la ingesta de AC calculate pe perioade de câte 14 zile , sunt prezentate
in tabelul 8.28.

Tabelul 8.28. Evolutia consumului de furaj la găini ouătoare în sistem ecologic
Vârsta păsărilor
(săpt.) Consum furaj (kg) Consum mediu zilnic (kg)
/perioadă cumulat /perioadă
22 1,535 1,540 0,110
24 1,535 3,070 0,110
26 1,580 4,650 0,110
28 1,624 6,270 0,120
30 1,673 7,950 0,120
32 1,780 9,730 0,130
34 1,750 11,470 0,120
36 1,765 13,240 0,130

Conform datelor din tabelul 8.28. se constata că s -a înregistrat un consum total de
13,240 kg AC pe intreaga perioada experimentală, cu un consum mediu zilnic (cmz) cuprins
intre 0,110 kg in prima perioada si 0,130 kg în ultima perioada experimentală.

– un alt indicator productiv analiza t a fost evoluția masei ou. Cantitatea masă -ou
rezultă din numărul de ouă produse și greutatea acestora. Datele primare privind acest indicator
sunt prezentate în tabelul 8.29.

Tabelul 8.29. Evoluția masei ou la găinile ouătoare din experiment
Vârsta
păsărilor Cantitatea
medie
g/găină/zi Total masă -ou
g/găină/perioadă
22
24
26
28
30
32
34
36 15,72
21,21
26,43
30,44
34,66
38,12
41,17
44,70 220,06
296,93
370,05
426,21
485,28
533,73
576,37
625,85

y = -6E-05×4+ 0.0315×3-2.6729×2+ 93.776x –
950.65
R² = 0.9986
0100200300400
2021222324252627282930313233343536Masă -ou (g)
Vârsta (saptamani)Series1
Poly.
(Series1)

89

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale O I P O S D R U ACADEMIA ROMÂNĂ
MINISTERUL MUNCII, P O S D R U 2007 – 2013 INSTITUTUL NAȚIONAL
FAMILIEI ȘI PROTECȚIEI 2007 – 2013 DE CERCETĂRI ECONOMICE
SOCIALE „Costin C. Kirițescu”
AMPOSDRU

Datele prezentate în tabelul 8.29. cu privire la masa ou obținută la găinile din
experiment se observă că aceasta crește de la 15,72 g/găină/zi la vârsta de 20 săpt. până la .44,70
g/găină/zi la vârsta de 36 săptămâni.
Pe întreaga perioadă experimentală cantitatea de masă -ou produsă a fost de 625,85
g/găină/zi.
– un alt indicator urmărit este indicele de conversie (IC), cu determinări la două
săptămâni. Date cu privire la acest indicator sunt prezentate în tabelul 8.30. și reprezentat grafic
în figura inserată în tabelul 8.30.

Tabelul 8.30. Evolutia indicelui de conversie (kg AC/kg masa ou)
Vârsta
păsărilor
(săptămâni) Indice de conversie
/perioadă
22
24
26
28
30
32
34
36 6,06
5,09
4,17
3,63
3,50
3,24
2,97
2,76

Din datele prezentate în tabelul 8.30. și din reprezentarea grafică se observă că indicele
de conversie a fost cuprins intre 6,06 kg AC/kg masă -ou la începutul perioadei de ouat când
producția de ouă a fost mai mică și 2,76 kg AC/kg masă -ou la vârsta de 36 săptămâni a găinilor
(aflate în faza de platou a curbei de ouat). Pe întreaga perioadă analizată s -a înregistrat un indice
de conversie de 4,12 kg AC/kg masa ou.
Coeficientul de determinatie (R2) a ecuatiei de regresie polinomiala de gradul patru a
indicelui de conversie în funcție de vârstă păsărilor a fost mare (98,34 %).
– ingesta medie zilnica de energie si proteină calculată pornind de la ingesta de AC și
de la compoziția chimică a acestuia este prezentată în tabelul 8.31.
Ingesta medie zilnică de energie metabolizabilă a înregistrat valo ri cuprinse între
205,60 kcal și 241,25 kcal.
Ingesta de proteină brută a fost cuprinsă între 11,95 g si 14,02 g în medie pe zi.

Tabelul 8.31. Ingesta de energie metabolizabilă și proteină brută pe parcursul desfășurării
experimentului la găinile ouătoare întreținute în sistem organic
Vârsta păsărilor
(săptămâni) Energie (Kcal EM)
medie/zi PB (g)
medie/zi
22
24
26
28
30
32
34
36 205,60
213,24
217,69
218,33
236,15
241,88
238,70
241,25 11,95
12,39
12,65
12,69
13,72
14,05
13,87
14,02
y = 0.0005×4-0.0604×3+ 2.6625×2-52.095x +
386.01
R² = 0.9834
0246810
2021222324252627282930313233343536IC (kg AC/kg masa -ou)
Vârsta (săpt.)Series1

90

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale O I P O S D R U ACADEMIA ROMÂNĂ
MINISTERUL MUNCII, P O S D R U 2007 – 2013 INSTITUTUL NAȚIONAL
FAMILIEI ȘI PROTECȚIEI 2007 – 2013 DE CERCETĂRI ECONOMICE
SOCIALE „Costin C. Kirițescu”
AMPOSDRU

S-a urmarit elaborarea unor ecuații de predictare a masei ou în funcție de ingesta de
energie și proteină brută. Cu ajutorul softului informational Data fit 9.0 s -au obținut mai multe
modele matematice, din care am ales să prezentam ecuația cu cel mai ridicat coeficie nt de
determinatie multipla R2 și cu cel mai mic procent de eroare pe întreaga perioadă experimentală.
Ecuatia este de tipul: y = a+b*x 1+c*x 12+d*x 13+e*x 14+f*x 15+g*x 2, unde:
y-cantitatea de masă -ou,, x1-ingesta de energie metabolizabila (kcal EM), x2-ingesta de
proteina bruta (g).
Coeficien ții modelului matematic rezultat și indicii statistici ai acestuia sunt prezenta ți
în tabelul 8.32.

Tabelul 8.32. Coeficientii si indicii statistici ai ecuatiei m atematice de predictare a masei -ou
functie de ingesta de energie metabolizabila si de proteina bruta
Coeficient Value St. error t-ratio Prob(t)
a 1,19E+08 17137361 6,920391 0,00007
b -2648323 381952 ,6 -6,93364 0,00007
c 23631 ,16 3403 ,48 6,943232 0,00007
d -105,337 15,15239 -6,95187 0,00007
e 0,234557 3,37E-02 6,958677 0,00007
f -2,09E-04 3,00E-05 -6,96367 0,00007
g 1892 ,864 3039 ,428 0,62277 0,54889
Y = 1,19E+08+ -2648323*EM+23631,16*EM2+-105,337*EM3+0,234557*EM4+-2,09E –
04*EM5+1892,864*PB
Variance Analysis
Source DF Sum of Squares Mean Square F Ratio Prob(F)
Regression 6 64575 ,56 10762 ,59 18,08398 0,00015***
Error 9 5356 ,306 595,1451
Total 15 69931 ,87
Values x 1 Values x 2 Values y Calculated y Residual % error Abs residual
213,24 12,39 95,587 142,4988 -46,9118 -49,0776 46,91185
205,6 11,95 143,227 133,7816 9,44537 6,594685 9,44537
213,24 12,39 178,78 142,4988 36,28115 20,29374 36,28115
224,7 13,06 205,497 214,4073 -8,91031 -4,33598 8,910306
220,24 12,8 237,897 221,7677 16,12935 6,77997 16,12935
243,79 14,16 259,973 252,1865 7,786542 2,995135 7,786542
237,43 13,79 282,073 266,9623 15,11073 5,357027 15,11073
241,25 14,02 320,463 313,479 6,983987 2,179343 6,983987

În urma aplicarii acestei ecua ții matematice se poate predicta masa ou la găinile
ouătoare întreținute în sistem organic in conditii similare desfasurarii acestui experiment .
Din analiza acestor date rezulta faptul ca valorile calculate (masa ou) sunt apropiate de
cele obtinute experimental pe parcursul celor 16 săptămâni. Eroarea modelului este mica cu
excepția primei săptămâni experimentale.

91

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale O I P O S D R U ACADEMIA ROMÂNĂ
MINISTERUL MUNCII, P O S D R U 2007 – 2013 INSTITUTUL NAȚIONAL
FAMILIEI ȘI PROTECȚIEI 2007 – 2013 DE CERCETĂRI ECONOMICE
SOCIALE „Costin C. Kirițescu”
AMPOSDRU

8.5.3.2. Analiza bioeconomică în exploatarea găinilor ouătoare
întreținute în sistem organic

Deoarece activitatea propriu -zisă de creștere și exploatare a păsărilor necesită o
optimizarea economică am urmărit elaborarea unor modele matematice de predictare a
cheltuielilor înregistrate cu furajarea păsărilor. Cheltuielile înregistrate cu furajarea constituie
una din cele mai importante cheltuieli variabile care poate reprezenta cca 90% din totalul
acesto ra.
Indicatorii cei mai utilizați în aprecierea eficienței economice a întreținerii în diferite
sisteme a găinilor ouătoare sunt: cantitatea de masă -ou produsă (rezultată din numărul de ouă
produs și din greutatea medie a ouălor), costul pe pasăre și pe un itatea de produs, cheltuielile cu
furajele pe zi, pe pasăre și pe unitatea de produs, consumul de energie pe pasăre, consumul de
ore-om pe unitatea de produs, profitul pe pasăre.
Am efectuat o analiză economică bazată pe cheltuielile variabile legate de fu rajare care
se încadrează în cca 60 -70% din totalul cheltuielilor înregistrate.
Principalul component al costurilor de producție este furajul, acesta reprezentând pâna
la 70% din costul de producție. Pentru acest motiv, orice analiză a costurilor de produc ție și a
profitabilității va include și o analiză a costului furajelor, acestea fiind principalul factor a
exercițiului economic. Datorită importanței furajului în producția de ouă, optimizarea hranei,
atât din punct de vedere economic cât și al performanț ei biologice, este esențială.
Deoarece cheltuielile de furajare constituie un procent important din totalul cheltuielilor
înregistrate în produsția de ouă am urmărit elaborarea unor modele de predictare a cheltuielilor
înregistrate cu furajarea păsărilor în condițiile sistemului ecologic de creștere, în funcție de
ingesta de energie metabolizabilă, de proteină brută ingerată și totodată de cantitatea de masă -ou
produsă.
Cu ajutorul softului informational Data fit 9.0 s -au obtinut trei modele matematice car e
sunt prezentate în tabelul 8.33.

Tabelul 8.33. Modele matematice de predictare costurilor de furajare pe pasăre

Rank Model StdError Residual Sum Residual Avg. RSS R^2
1 exp(a*x1+b*x2+c*x3+d) 0,01811 7,00E-05 4,37E-06 0,00393 0,96684
2 a*x1+b*x2+c*x3+d 0,01868 -8,88E-16 -5,55E-17 0,00419 0,96472
3 a*x1+b*x2+c*x3 0,02429 0,00718 0,00045 0,00767 0,93536
x1 –cantitatea masă -ou produsă, x 2 –ingesta de energie, x 3 –ingesta de proteină, y prețul furajului ingerat.

Din analiza datelor prezentate în tabelul 8.33. se poate observa că toate cele trei modele
matematice rezultate în urma prelucrării datelor experimentale înregistrează un coeficient de
determinație multiplă R2 ridicat de peste 0,93.
Coeficientii și indicii statistici ai primei ecuației matematice rezultate (R2=0,966)
y=exp(a*x1+b*x2+c*x3+d) sunt prezentați în tabelul 8.34.

92

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale O I P O S D R U ACADEMIA ROMÂNĂ
MINISTERUL MUNCII, P O S D R U 2007 – 2013 INSTITUTUL NAȚIONAL
FAMILIEI ȘI PROTECȚIEI 2007 – 2013 DE CERCETĂRI ECONOMICE
SOCIALE „Costin C. Kirițescu”
AMPOSDRU

Tabelul 8.34. Coeficientii si indicii statistici ai ecuatiei matematice de predictare a prețului de
furajare în functie de ingesta de energie metabolizabila, de proteină brută și de cantitatea de
masă -ou obținută experimental
Coeficient Value St. error t-ratio Prob(t)
a 0,00035 0,00011 3,11172 0,00899
b 0,00253 0,00094 2,70288 0,01921
c 0,00187 0,01253 0,14940 0,88372
d -0,27652 0,10046 -2,75251 0,01752
y=exp(0,00035*x 1+0,00253*x 2+0,00187*x 3+-0,27652)
Variance Analysis
Source DF Sum of Squares Mean Square F Ratio Prob(F)
Regression 3 0.1147 0.0382 116.6234 0.0000
Error 12 0.0039 0.0003
Total 15 0.1186
x1 val x2 val x3 val y val y cal residual % error abs residual
95,59 213,24 12,39 1,381 1,377 0,0036 0,2585 0,0036
124,47 205,60 11,95 1,382 1,364 0,0183 1,3266 0,0183
143,23 205,60 11,95 1,382 1,373 0,0093 0,6754 0,0093
153,70 213,24 12,39 1,381 1,406 -0,0248 -1,7951 0,0248
178,78 213,24 12,39 1,404 1,418 -0,0142 -1,0121 0,0142
191,27 217,69 12,65 1,440 1,441 -0,0013 -0,0890 0,0013
205,50 224,70 13,06 1,458 1,476 -0,0176 -1,2047 0,0176
220,71 218,33 12,69 1,465 1,459 0,0063 0,4293 0,0063
237,90 220,24 12,80 1,494 1,475 0,0191 1,2753 0,0191
247,38 236,15 13,72 1,517 1,543 -0,0264 -1,7376 0,0264
259,97 243,79 14,16 1,593 1,582 0,0112 0,7045 0,0112
273,76 241,88 14,05 1,611 1,581 0,0296 1,8345 0,0296
282,07 237,43 13,79 1,566 1,568 -0,0015 -0,0976 0,0015
294,30 238,70 13,87 1,584 1,580 0,0044 0,2795 0,0044
305,39 239,97 12,94 1,588 1,588 -0,0001 -0,0044 0,0001
320,46 241,25 14,02 1,589 1,605 -0,0159 -1,0013 0,0159
2,.835 23,836
Din analiza datelor prezentate în tabelul 8.34. rezultă faptul că între datele obținute
experimental și cele predictate cu ajutorul acestei ecuații diferențele sunt foarte mici pe toată
perioada experimentală. Pe întreaga producție de ouă obținută ăn cele 16 săptămâni
experimentale costurile de furajar e au fost de 23,835 lei, ceea ce reprezintă 6,744 lei/kg masă -ou
produsă.

93

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale O I P O S D R U ACADEMIA ROMÂNĂ
MINISTERUL MUNCII, P O S D R U 2007 – 2013 INSTITUTUL NAȚIONAL
FAMILIEI ȘI PROTECȚIEI 2007 – 2013 DE CERCETĂRI ECONOMICE
SOCIALE „Costin C. Kirițescu”
AMPOSDRU

8.5.4. Concluzii

Găinile hibride ISA BROWN în perioada de vârstă cuprinsă între 20 și 36 săptămâni
întreținute în sistem organic și hrănite în condiții impuse au înregist rat un consum total de AC de
13,240 kg cu un cons um mediu zilnic cuprins între 0, 110 și 0,130 kg, perioad ă în care au produs
în medie 31, 55 g masă -ou zilnic.
Cantitatea de masă -ou produsă (y) în condiții similare desfășurării acestui experiment
se poate predi cta în funcție de ingesta de energie metabolizabilă (x 1) și proteină brută (x 2)
utilizând următorul model matematic y=a+b*x 1+c*x 12+d*x 13+e*x 14+f*x 15+g*x 2 (R2=0,99%).
Între valorile obținute experimental și cele predictate cu ajutorul relației matematice diferențele
sunt foarte mici 2,17% la sfârșitul perioadei experimentale.
În urma aplicarii unor ecuatii matematice se pot stabili cheltuielile de furajare la găinile
ouătoare întreținute în sistem organic în condiții similare desfășurării acestui experimen t.
Din analiza acestor date rezulta faptul ca valorile calculate (prețul predictat) sunt
apropiate de cele obtinute experimental pe parcursul celor 16 săptămâni experimentale. Eroarea
modelului este mica constatandu -se un procent de eroare de sub 2,2 %.

94

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale O I P O S D R U ACADEMIA ROMÂNĂ
MINISTERUL MUNCII, P O S D R U 2007 – 2013 INSTITUTUL NAȚIONAL
FAMILIEI ȘI PROTECȚIEI 2007 – 2013 DE CERCETĂRI ECONOMICE
SOCIALE „Costin C. Kirițescu”
AMPOSDRU

8.6. EFECTELE UTILIZĂRII SUPLIMENTELOR MINERALE ASUPRA
PERFORMANȚELOR BIOPRODUCTIVE ALE GĂINILOR OUĂTOARE
ÎNTREȚINUTE ÎN SISTEM ORGANIC

8.6.1. Scopul cercetărilor

Informatiile de interes privind suplimentarea minerala a hranei destinate pasarilor
crescute in sistem ecologic provin in principal din afara tarii (Mugnai , 2009 ; Boggia, 2010;
Castellini, 2008) ș i se limiteaz ă de regul ă la recomandarea utilizarii unor formule de premixuri
care au în structura ș i parte minerala (Man si col. 2005).
Acest experiment a avut drept scop reevaluarea cerințelor în macro și microelemente
la găini ouătoare . Pentru acoperirea nivelelor de macro și microelemente care să corespundă
cerințelor gainilor ouatoare, s -a proiectat structura unui premix mineral a cărui efe ct s-a stabilit
prin experimente de creștere a păsărilor în sistem organic. Premixul se va încorpora în proporție
de 10% și conține minerale aprobate în UE (Regulamentul (CE) Nr. 889/2008), pentru fermele
organice de creștere a păsărilor.

8.6.2. Materialul și metoda de lucru

Experimentul a fost desfățurat pe g ăinile ouătoare hibridul ISA BROWN pe o durata
de 16 săpt. Găinile au fost repartizate randomizat în trei variante experimentale. Conform
“Schemei generale de lucru” prezentată în tabelul 8.35., găinile au fost hrănite cu un amestec de
concentrate de bază (AC), factorul de diferențiere nutrițională fiind reprezentat de nivelul de
suplimentare a microelementelor după cum urmează:
-V1 –găinile (30 capete) au fost hrănite cu amestecul de concen trate în structura căruia
nu s -a introdus premix mineral. La acest lot, microelementele au fost asigurate prin
componentele furajere ale AC, la nivelul de 60,68 mg Fe, 20,33 mg Mn, 28,16 mg Zn, 7,73 mg
Cu, 0,12 mg Co, 0,06 mg I și 0,26 mg Se/kg SU -AC, care a fost stabilit prin analize chimice
specifice.
-V2 –găinile (30 capete) au fost furajate cu AC în care s -a incorporat un premix
mineral cu un aport de microelemente adaptat creșterii extensive a găinilor. La această variantă
experimentală, nivelul minera l de asigurare a microelementelor a fost de: 70,68 mg Fe, 40,33 mg
Mn, 48,16 mg Zn, 9,23 mg Cu, 0,24 mg Co, 0,26 mg I și 0,36 mg Se/kg SU -AC.
-V3 –găinile (30 capete) au fost hrănite cu un AC care conținea un premix mineral
adaptat sistemului intensiv de c reștere (cu valori microminerale dublate) prin care se asigura
80,68 mg Fe, 60,33 mg Mn, 68,16 mg Zn, 10,73 mg Cu, 0,37 mg Co, 0,36 mg I și 0,46 mg Se/kg
SU-AC.

95

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale O I P O S D R U ACADEMIA ROMÂNĂ
MINISTERUL MUNCII, P O S D R U 2007 – 2013 INSTITUTUL NAȚIONAL
FAMILIEI ȘI PROTECȚIEI 2007 – 2013 DE CERCETĂRI ECONOMICE
SOCIALE „Costin C. Kirițescu”
AMPOSDRU

Tabelul 8.35. Schema generală de organizare a experimentului
Specificare V1 V2 V3 Suplimentare
mineral prin
premix Fe
Mn
Zn
Cu
Co
I
Se –
–
–
–
–
–
– 10.0
20.0
20.0
1.5
0.125
0.2
0.1 20.0
40.0
40.0
3.0
0.25
0.4
0.2 Nivelul mineral
asigurat
(mg/kg SU AC) Fe
Mn
Zn
Cu
Co
I
Se 60.68
20.33
28.16
7.73
0.12
0.06
0.26 70.68
40.33
48.16
9.23
0.24
0.26
0.36 80.68
60.33
68.16
10.73
0.37
0.46
0.46 Indicatorii stabiliți *indicatori bioproductivi :
– ingesta de hrană
– masă -ou
– ingesta microminerală
– indice de conversie a hranei
* indicatori fizici
-greutatea ouălor (g)
-greutatea albușului (g and %)
-greutatea gălbenușului (g and %)
– greutatea cojii (g and %)
-gălbenuș/albuș
-gălbenuș/ou
-albuș/ou
-indexul albușului
-indexul gălbenușului
-indicele Haugh
-culoarea gălbenușului (Roche scale)

* analiza statistica:
-ANOVA test

8.6.3. Rezultate și discuții

Rezultatele obținute în experiment sunt prezentate pe categorii de indicatori:
*indicatori bioproductivi de performanță
Un prim indicator stabilit din categoria performanțelor productive este reprezentat de
consumul de furaje la cele 3 variante experimentale, care este notificat în tabelul 8.36. Din tabel
rezultă că ingesta de nutreț combinat a oscilat între 117 g/cap/zi și 119 g/cap/zi, acest consum se
încadrează în standardul hibrizilor, iar diferențele procentuale dintre loturi de 1,68% la V 2/V1 și
respectiv 0,84% la V 3/V1 arată că nivelul diferit de microelemente din hrana găinilor ouătoare nu
influențează consumul de AC.
Pe baza consumului de furaj ingerat de găinile din cele trei variante experimentale și a
producției masa -ou obț inute de acestea s -a stabilit un alt indicator bioproductiv indicele de
conversie redat în tabelul 8 .36. prin cele doua forme recunoscute de exprimare: g AC/buc ou,
respectiv kg AC/kg masă -ou.

96

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale O I P O S D R U ACADEMIA ROMÂNĂ
MINISTERUL MUNCII, P O S D R U 2007 – 2013 INSTITUTUL NAȚIONAL
FAMILIEI ȘI PROTECȚIEI 2007 – 2013 DE CERCETĂRI ECONOMICE
SOCIALE „Costin C. Kirițescu”
AMPOSDRU

Se remarcă că varianta experimentală V 2 (pe de o parte prin co nsumul redus de AC, cat
si prin producția obținută –masa -ou) are cel mai redus consum specific 187,57 g AC/buc ou,
respectiv 3,34 kg AC/kg masa -ou, iar cel mai ridicat consum specific se înregistrează la V 1
(234,73 g AC/ou, respectiv 4,31 kg AC/Kg masa -ou), varianta a cărei participare microminerală
este data de conținutul mineral al componentelor furajere ale AC.

Tabelul 8.36. Performanțele productive ale găinilor ouătoare din loturile experimentale
Specificare Varianta experimentală
V1 V2 V3
Consum AC cmz (g/cap/zi) 119 117 118
diferențe procentuale 100 98,32 99,16
Masă -ou
(kg) total/lot/perioada 93,11 117,77 107,21
total/găina/perioada 3,10 3,93 3,57
diferențe procentuale 100 127 115
/lot/saptamana 5,82a±0,490 7,36b±0,546 6,70a, b±0,506
/gaina/saptamana 0,194a±0,016 0,245b±0,018 0,223a, b±0,016
diferențe procentuale 100 127 115
Indice de
conversie g AC/buc ou 234,73 187,57 200,00
diferențe procentuale 100 79,91 85,20
kg AC/kg masă -ou 4,31 3,34 3,69
diferențe procentuale 100 77,49 85,61

Pe baza numărului de oua produs și a greutății medii a ouălor s -a stabilit prin calcul
matematic indicatorul masa -ou. Acest indicator s -a stabilit săptămânal cât și pe întreaga
perioadă experimentală. Varianta experimentală V 2, la care suplimentarea minerală s -a efectuat
la nivelul unei creșteri extensive a găinilor ouătoare, a produs cea mai ridicată cantitate masă -ou
pe întreaga perioadă experimentală și anume de 3,93 kg/cap/perioadă, cu o medie săptămânală
de 0,245±0,018 kg, mai mult cu 27% (p<0,05) comparativ cu varianta experimentală de referință
V1 (0,194±0,016 kg) și cu 9,8% mai ridicată decât varianta experimentală V 3 (0,223±0,016 kg)
(p>0,05).
Și din reprezentarea grafică din figura 8.11. se constată că varianta experimentală V 2
a avut cea mai bună evoluție masă -ou pe parcursul desfășurării experimentului. Indicatorul
respectiv (masă -ou) putând fi predictat cu regresia:

y 2= -0.003×4 + 0.119×3 – 2.012×2 + 29.53x + 70.22 (R² = 0.996)

Figura 8.11. Evoluția săptămânală a masei ou modelată
cu ajutorul regresiei polinomiale de gradul patru y1= 0.005×4-0.183×3+ 1.831×2+ 7.038x + 84 .46
R² = 0 .996
y3= -0.003×4+ 0.144×3-2.835×2+ 37 .55x + 69 .29
R² = 0 .997y 2= -0.003×4+ 0.119×3-2.012×2+ 29 .53x + 70 .22
R² = 0 .996
050100150200250300350400
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16Masă -ou (g/săpt./găină)
Săptămâna experimentalăV1
V2
V3
Poly. (V1)

97

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale O I P O S D R U ACADEMIA ROMÂNĂ
MINISTERUL MUNCII, P O S D R U 2007 – 2013 INSTITUTUL NAȚIONAL
FAMILIEI ȘI PROTECȚIEI 2007 – 2013 DE CERCETĂRI ECONOMICE
SOCIALE „Costin C. Kirițescu”
AMPOSDRU

*Indicatorii fizici ai calității oului.
Indicatorii fizici reprezentați prin greutatea ouălor (g), greutatea albușului (g și %),
gălbenușului (g și %) și cojii (g și %) sunt prezentați în tabelul 8.37.

Tabelul 8.37. Indicii de calitate ai ouălor provenite de la găinile din loturile experimentale
Specificare Varianta experimentală
V1 V2 V3
Greutate
medie/ou (g) 53,09a±1,48 55,10a±1,35 53,29a±1,28
CV 11,15 9,78 9,61
diferențe procentuale 100 103,8 100,4
Greutatea
albușului masa albus (g) 33,63 35,37 34,43
diferențe procentuale 100 105,2 102,4
% 63,33a±0,531 64,20a±0,539 64,61a±0,621
CV 3,18 3,20 3,67
diferente procentuale 100 101,4 102,02
Greutatea
gălbenușului masa galbenus (g) 13,07 12,77 12,44
diferențe procentuale 100 97,70 95,18
% 24,63a±0,336 23,16a±0,570 23,34a±0,525
CV 3,57 6,27 5,75
diferente procentuale 100 94,03 94,76
Greutatea cojii
oului masa coaja (g) 6,39 6,95 6,42
diferențe procentuale 100 108,76 100,47
% 12,04a±0,333 12,64a±0,256 12,05a±0,510
CV 5,15 3,89 7,95
diferente procentuale 100 104,98 100,08

Din datele notificate în tabelul 8.37. se constată că:
– greutatea medie a ouălor (g) este cuprinsă între 53,09±1,48 g la V 1 și 55,10±1,35 g
la V 2 (cu 3,8% mai mare) însă diferențele înregistrate între variantele experimentale nu sunt
semnificative din punct de vedere statistic (p>0,05).
– greutatea albușului este cuprinsă între 33 ,63 g (63,33±0,531% di total masă ou) la
V1 si 34,43 g (64,621±0,621% din total masă ou la V 3 la diferență nesemnificativă între
variantele experimentale (p>0,05); variabilitatea acestui indicator este mica (max 3,67%);
– masa gălbenușului a avut valori cuprinse între 12,77 g (23,16±0,57 % din total
masă -ou) la V 2 si 13,07 g (24,63±0,336% din total masă ou ) la V 1, neînregistrându -se diferențe
semnificative din punct de vedere statistic (p>0,05). Variabilitatea acestui indicator este mica
(max 6,27%);
– în ceea ce privește greutatea cojii oului se remarcă varianta experiment ală V 2 cu
6,95g (12,64±0,256% din total masă ou) la diferența de 4,98% față de varianta experimentală V 1
(varianta fără suplimentare microminerală), însă și de această dată diferențele dintre loturi sunt
nesemnificative (p>0,05).
Se mai poate constata că datele obținute sunt apropiate de cele consemnate de
Mitronic et al. 2010 care cercetând acești indicatori la găini ISA BROWN crescute în sistem
organic, în funcție de vârstă stabilește o greutate a ouălor care a oscilat între 46,15 g și 59,89 g,
greutatea albușului între 29,16 -36,4 g și o pondere în structura oului între 60,69 și 63,13 %;
greutatea gălbenușului a variat între 10,88 și 15,47 g iar ponderea a fost de 23,6 -25,9 %; în ceea
ce privește coaja aceasta a avut o pondere de 13,27 -13,41% în structura oului cu o greutate c are
a oscilat între 6,12 -8,03%.

98

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale O I P O S D R U ACADEMIA ROMÂNĂ
MINISTERUL MUNCII, P O S D R U 2007 – 2013 INSTITUTUL NAȚIONAL
FAMILIEI ȘI PROTECȚIEI 2007 – 2013 DE CERCETĂRI ECONOMICE
SOCIALE „Costin C. Kirițescu”
AMPOSDRU

Pentru a fi mai sugestivi prezentăm în figura 8.12. structura procentuală a
componentelor ouălor provenite de la găinile din cele trei variante experimentale concluzionând
că nivelele în microelemente nu influențează semnificativ acești indicatori.

Figura 8.12. Structura procentuală a componentelor ouălor provenite de la cele 3 variante
experimentale

În tabelul 8.38. se prezintă raporturile și indexurile de calitate ale ouălor provenite de
la găinile din cele trei variante experimentale.
-raportul galbenus/albus consemnează valori apropiate la variantele suplimentate
micromineral V 2, respectiv V 3 (0,361±0,018; respect iv 0,364±0,018), mai mic cu cca 6,5% față
de varianta experimentală de referință (V 1); diferențele sunt nesemnificative din punct de vedere
statistic (p>0,05); Referitor la acest raport Minelli et al 2007 stabilește că raportul
gălbenuș/albuș de 0,38 este mai redus la ouăle obținute în sistem organic comparativ cu valoarea
de 0,39 la ouăle produse in sistem convențional.
-raportul gălbenuș/ou, la varianta cu suplimentare minerală are tendință de reducere
fiind cu 6,10% mai mic la V 2 și cu 5,29% mai mic la V3 comparativ cu varianta de referință; se
constată însă că diferențele semnalate între variante nu sunt și asigurate statistic (p>0,05);
-raportul albuș/ou, nu este influențat semnificativ de suplimentarea minerală
diferențială a hranei, valoarea raportul ui la V 2 și V 3 fiind cu numai 1,42%, respectiv 2,05% mai
mare comparativ cu varianta martor (V 1);

% albuș
63%%
gălbenuș
25%%coajă
12%V1
% albuș
64%%
gălbenuș
23%% coajă
13%V2
% albuș
65%%
gălbenuș
23%% coajă
12%V3

99

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale O I P O S D R U ACADEMIA ROMÂNĂ
MINISTERUL MUNCII, P O S D R U 2007 – 2013 INSTITUTUL NAȚIONAL
FAMILIEI ȘI PROTECȚIEI 2007 – 2013 DE CERCETĂRI ECONOMICE
SOCIALE „Costin C. Kirițescu”
AMPOSDRU

Tabelul 8.38. Raporturi și indexuri de calitate ale ouălor de la găinile din loturile experimentale
Specificare Varianta experimentală
V1 V2 V3
Raport
galbenus/albus 0,389a±0,014 0,361a±0,018 0,361a±0,018
diferente procentuale 100 92,80 92,80
Raport
galbenus/ou 0,246a±0,08 0,231a±0,06 0,233a±0,06
diferente procentuale 100 93,90 94,71
Raport albus/ou 0,633a±0,031 0,642a±0,035 0,646a±0,042
diferente procentuale 100 101,42 102,05
Index albus 0,174a±0,002 0,183b±0,003 0,187b±0,006
diferente procentuale 100 105,17 107,47
Index galbenus 0,461a±0,010 0,465a±0,007 0,446a±0,010
diferente procentuale 100 100,86 96,74
Indice Haugh 78,99a±1,18 83,11b±1,12 82,98b±0,843
diferente procentuale 100 104,62 104,48
Culoarea
gălbenușului 7,18a±0,344 7,43a±0,302 7,31a±0,299
diferente procentuale 100 103,5 101,81

-indexul albușului de 0,174±0,002 stabilit la varianta V 1 este cu 5,17% mai redus
comparativ cu V 2 și cu 7,47% mai mic față de V 3, aceste diferențe fiind semnificative din punct
de vedere statistic (p<0,01) după cum se constată din tabelul 10;
-indexul gălbenușului nu este însă influențat de nivelul mineral al hranei, valoarea
indicatorului de 0,461±0,01 la V 1 fiind cu numai 0,86% mai mare la V 2 și cu 3,26% mai redusă
la V 3, după cum rezultă din tabelul 10;
-indicele Haugh stabilit la ouăle provenite de la găinile din cele trei loturi
experimentale poate fi influențat de suplimentarea minerală a hranei, având în vedere că valorile
de bază de la V 1 sunt semnificativ mai mari (p<0,01) respectiv cu 4,62% la V 2 și cu 4,48% la V 3.
Acest indice s -a stabilit pe parcursul experimentului în aceleași condiții de
prospețime, având în vedere constatările lui Scheideler și col. (2008) că unitatea Haugh descrește
în timp de la 80,5 la 60,9.
Culoarea gălbenușului, evaluată pe scara Roche corespunde variantei martor unei
valori medii de 7,18±0,34 4 iar la variantele cu suplimentare minerală s -au consemnat creșteri ale
mediei valorilor cu 3,5% la V 2 și cu 1,81% la V 3, dar la diferențe nesemnificative.

*Ingesta microminerală
Ingesta microminerală la găinile ouătoare din loturile experimentale se prezintă în
tabelul 8.39. Din acest tabel rezultă că ingesta de microelemente la găinile din V 1 se asigură prin
aportul mineral al componentelor furajere care alcătuiesc hrana acestora . Prin incorporarea unui
premix mineral în structura AC prin care microelementele se asigură la nivelul cerințelor
sistemului extensiv de creștere, comparativ cu varianta de referință V 1, se consemnează o
creștere a ingestei de microelemente începând cu 14 ,30% în cazul Fe, până la 326,25% la iod. O
suplimentare a microelementelor la nivelul creșterii intensive, printr -un premix mineral specific,
ridică nivelul mineral al hranei de la varianta V3, începând cu 31,17% în cazul Fe, cu până la
658,75% la iod com parativ cu varianta de referință V 1.

100

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale O I P O S D R U ACADEMIA ROMÂNĂ
MINISTERUL MUNCII, P O S D R U 2007 – 2013 INSTITUTUL NAȚIONAL
FAMILIEI ȘI PROTECȚIEI 2007 – 2013 DE CERCETĂRI ECONOMICE
SOCIALE „Costin C. Kirițescu”
AMPOSDRU

Tabelul 8.39. Ingesta microminerală la găinile ouătoare din loturile experimentale
Specificare V1 V2 V3
mg % mg % mg %
Fe 811,90 100 928,03 114,30 1064,98 131,17
Mn 272,02 100 529,53 194,67 796,36 292,76
Zn 376,78 100 632,34 167,83 899,71 238,79
Cu 103,43 100 121,19 117,17 141,64 136,94
Co 1,61 100 3,15 195,65 4,88 303,11
I 0.80 100 3,41 426,25 6,07 758,75
Se 3,48 100 4,73 135,92 6,07 174,43

Datele cu privire la consumul de microelemente (Fe, Mn, Zn, Cu, Co, I, Se) exprimat
pe kg greutate corporală realizată au fost analizate statistic utilizând testul ANOVA, iar acolo
unde s -au înregistrat diferențe semnificative în urma aplicării acestui test s -a efectuat și un test
post-hoc „Bonferroni”, test care c ompară între ele câte două variante experimentale.
În tabelul 8.40. sunt prezentate date referitoare la ingesta de Fe (mg/kg masă -ou)
exprimate atât în valori absolute cât și în valori relative, pe parcursul desfășurării
experimentului.

Tabelul 8.40. Cons umul de Fe (mg/kg masă -ou) pe parcursul experimentului
Săptămâna
experimentală Fe (mg/kg masă -ou)
1 2 3
mg % mg % mg %
2 424,84 100 382,28 89,98 479,32 112,82
4 373,13 100 310,43 83,20 404,35 108,37
6 309,83 100 259,41 83,73 320,26 103,37
8 257,83 100 229,02 88,83 283,94 110,13
10 247,69 100 220,94 89,20 275,86 111,37
12 221,11 100 207,35 93,78 259,69 117,45
14 207,95 100 190,01 91,37 232,53 111,82
16 179,81 100 182,41 101,45 222,64 123,82

În figura 8.13. sunt redate grafic valorile medii absolute ale ingestei de Fe (mg/kg
masă -ou) la cele trei variante experimentale, modelate cu ajutorul regresiei polinomiale de
gradul șase.

Figura 4.13. Reprezentarea grafică a consumului de Fe (mg/kg masă -ou), pe parcursul
desfășurării experimentului, modelată cu ajutorul regresiei polinomiale de gradul șase

101

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale O I P O S D R U ACADEMIA ROMÂNĂ
MINISTERUL MUNCII, P O S D R U 2007 – 2013 INSTITUTUL NAȚIONAL
FAMILIEI ȘI PROTECȚIEI 2007 – 2013 DE CERCETĂRI ECONOMICE
SOCIALE „Costin C. Kirițescu”
AMPOSDRU

Din analiza acestor valori medii se constată faptul că variantele experimentale 2 și 3
au ingerat o cantitate apropiată de Fe pe kg masă -ou, comparativ cu var ianta experimentală 1.
Ingesta de Fe (mg/kg masă -ou) la varianta experimentală 1 a fost cuprinsă între 179,81 și 537,55
mg, la varianta experimentală 2 a fost cuprinsă între 182,41 și 542,11 mg, iar la varianta
experimentală 3 a fost cuprinsă între 222,69 și 651,27 mg.
În urma efectuării testului de semnificație ANOVA nu se constată însă diferențe
semnificative (p>0,05) între cele trei variante studiate (tabelul 8.41.).

Tabelul 8.41. Testul ANOVA
Sum of Squares df Mean Square F Sig.
Between Groups 36622,481 2 18311,240 1,757 ,184 ns
Within Groups 469081,268 45 10424,028
Total 505703,749 47

În tabelul 8.42. sunt prezentate date referitoare la ingesta de Mn (mg/kg masă -ou)
exprimate atât în valori absolute cât și în valori relative, pe parcursul desfășurării
experimentului.

Tabelul 8.42. Consumul de Mn (mg/kg masă -ou) pe parcursul desfășurării experimentului
Săptămâna
experimentală Mn (mg/kg masă -ou)
1 2 3
mg % mg % mg %
2 142,34 100 218,13 153,25 358,42 251,81
4 125,01 100 177,13 141,69 302,36 241,87
6 103,80 100 148,02 142,60 239,48 230,71
8 86,38 100 130,68 151,29 212,32 245,80
10 82,98 100 126,07 151,93 206,28 248,59
12 74,08 100 118,32 159,72 194,19 262,14
14 69,67 100 108,42 155,62 173,88 249,58
16 60,24 100 104,08 172,78 166,48 276,36

În figura 8.14. sunt redate grafic valorile medii absolute ale ingestei de Mn (mg/kg
masă -ou) la cele trei variante experimentale, modelate cu ajutorul regresiei polinomiale de
gradul șase.

Figura 8.14. Reprezentarea grafică a consumului de Mn (mg/kg masă -ou), pe parc ursul
desfășurării experimentului, modelată cu ajutorul regresiei polinomiale de gradul șase

102

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale O I P O S D R U ACADEMIA ROMÂNĂ
MINISTERUL MUNCII, P O S D R U 2007 – 2013 INSTITUTUL NAȚIONAL
FAMILIEI ȘI PROTECȚIEI 2007 – 2013 DE CERCETĂRI ECONOMICE
SOCIALE „Costin C. Kirițescu”
AMPOSDRU

Din analiza acestor valori medii se evidențiază varianta experimentală 1 cu o ingestă
mai ridicată în Mn, comparativ cu variantele experimentale 2 și 3. Ingesta de Mn (mg/kg masă –
ou la varianta experimentală 1 a fost cuprinsă între 60,24 și 180,10 mg, la v arianta experimentală
2 a fost cuprinsă între 104,08 și 309,33 mg (cu cca. 72% mai mare comparativ cu V1), iar la
varianta experimentală 3 a fost cuprinsă între 166,48 și 487,00 mg (cu cca. 170% mai mare
comparativ cu V1).
În urma efectuării testului de s emnificație ANOVA se constată diferențe
semnificative la cele trei variante studiate (tabelul 8.43.). Pentru a observa variantele între care s –
au semnalat diferențe semnificative s -a aplicat testul post -hoc Bonferroni (tabelul 8.44.).

Tabelul 8.43. Testul ANOVA
Sum of Squares df Mean Square F Sig.
Between Groups 179580,357 2 89790,179 24,342 ,000
Within Groups 165992,337 45 3688,719
Total 345572,694 47

Tabelul 8.44. Multiple Comparisons (Bonferroni)
Mean
Difference Std. Error Sig. 95% Confidence Interval
Lower Bound Upper Bound
1,00 2,00 -50,90313 21,47300 ,066 -104,3018 2,4955
3,00 -147,48563* 21,47300 ,000*** -200,8843 -94,0870
2,00 3,00 -96,58250* 21,47300 ,000*** -149,9811 -43,1839
*. The mean difference is significant at the 0.05 level.

În urma efectuării testului de semnificație Bonferonni s -au semnalat diferențe
semnificative la un prag de p<0,001 între variantele experimentale 1 și 3 și variantele 2 și 3, iar
între V1 și V2 nu se constată diferențe semnificative p>0,0 5.
În tabelul 8.45. sunt prezentate date referitoare la ingesta de Zn (mg/kg masă -ou)
exprimate atât în valori absolute cât și în valori relative, pe perioadei experimentale.

Tabelul 8.45. Consumul de Zn (mg/kg masă -ou) pe parcursul desfășurării exăperimentului
Săptămâna
experimentală Zn (mg/kg masă -ou)
1 2 3
mg % mg % mg %
2 197,16 100 260,48 132,12 404,94 205,39
4 173,16 100 211,52 122,15 341,60 197,27
6 143,78 100 176,76 122,94 270,56 188,18
8 119,65 100 156,05 130,42 239,88 200,48
10 114,94 100 150,54 130,97 233,06 202,77
12 102,61 100 141,29 137,70 219,39 213,81
14 96,51 100 129,47 134,15 196,44 203,54
16 83,45 100 124,29 148,94 188,09 225,39

Din analiza acestor valori medii se evidențiază varianta experimentală 1 cu o ingestă
mai ridicată în Zn/kg masă -ou. Ingesta de Zn (mg/kg masă -ou) la această variantă a fost cuprinsă
între 83,45 și 249,46 mg. La varianta experimentală 2 ingesta de Zn a fost cuprinsă între 124,29
și 369,38 mg, iar la varianta experimentală 3 a fost cuprinsă între 188,09 și 550 mg/kg masă -ou
(cu cca. 120% mai mare decât V 1).

103

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale O I P O S D R U ACADEMIA ROMÂNĂ
MINISTERUL MUNCII, P O S D R U 2007 – 2013 INSTITUTUL NAȚIONAL
FAMILIEI ȘI PROTECȚIEI 2007 – 2013 DE CERCETĂRI ECONOMICE
SOCIALE „Costin C. Kirițescu”
AMPOSDRU

În figura 8.15. sunt redate grafic valorile medii absolute ale ingestei de Zn (mg/kg
masă -ou) la cele trei variante experimentale, modelate cu ajutorul regresiei polinomiale de
gradul șase .

Figura 8.15. Reprezentarea grafică a consumului de Zn (mg/kg masă -ou), pe parcursul
desfășurării experimentului, modelată cu ajutorul regresiei polinomiale de gradul șase

În urma efectuării testului de semnificație ANOVA se constată însă diferențe
semnificative (p>0,01) între cele trei variante studiate (tabelul 8.46.). Pentru a determina
variantele între care s -au semnalat diferențe semnificative s -a aplicat un test post -hoc Bonferroni
(tabelul 8.47.).

Tabelul 8.46. Testul ANOVA
Sum of Squares df Mean Square F Sig.
Between Groups 169524,552 2 84762,276 16,668 ,000
Within Groups 228840,482 45 5085,344
Total 398365,035 47

Tabelul 8.47. Multiple Comparisons Bonferroni
Mean Difference Std. Error Sig. 95% Confidence Interval
Lower Bound Upper Bound
1,00 2,00 -42,17688 25,21246 ,304 -104,8747 20,5210
3,00 -141,74812* 25,21246 ,000*** -204,4460 -79,0503
2,00 3,00 -99,57125* 25,21246 ,001* -162,2691 -36,8734
*. The mean difference is significant at the 0.05 level.

În urma completării testului ANOVA cu un test post -hoc s -au semnalat diferențe
semnificative la un prag de p<0,001 între variantele experimentale 1 și 3, la p< 0,01 între
variantele 2 și 3, iar între variantele 1 și 2 diferențele sunt nesemnificative (tabelul 8.47.).
În tabelul 8.48. sunt prezentate date referitoare la ingesta de Cu (mg/kg masă -ou)
exprimate atât în valori absolute cât și în valori relative, pe p arcursul desfășurării
experimentului. În figura 8.16. sunt redate grafic valorile medii absolute ale ingestei de Cu
(mg/kg masă -ou) la cele trei variante experimentale, modelate cu ajutorul regresiei polinomiale
de gradul șase. y1= 0,0007×6-0,0397×5+ 0,8334×4-8,6434×3+ 46,821×2-137,66x + 346,75
R² = 0,9943y2= 0,0012×6-0,0681×5+ 1,4756×4-16,094×3+ 93,865×2-291,16x + 579,38
R² = 0,9936
y3= 0,0017×6-0,0902×5+ 1,9451×4-21,101×3+ 122,35×2-381,04x + 825,22
R² = 0,990300.511.522.533.54
0 2 4 6 8 10 12 14 16mg Zn
Săptămâna experimentalăV1
V2

104

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale O I P O S D R U ACADEMIA ROMÂNĂ
MINISTERUL MUNCII, P O S D R U 2007 – 2013 INSTITUTUL NAȚIONAL
FAMILIEI ȘI PROTECȚIEI 2007 – 2013 DE CERCETĂRI ECONOMICE
SOCIALE „Costin C. Kirițescu”
AMPOSDRU

Tabelul 8.48. Consumul de C u (mg/kg masă -ou) pe parcursul desfășurării experimentului
Săptămâna
experimentală Cu (mg/kg masă -ou)
1 2 3
mg % mg % mg %
2 54,12 100 49,92 92,24 63,75 117,79
4 47,53 100 40,54 85,29 53,78 113,15
6 39,47 100 33,88 85,84 42,59 107,90
8 32,85 100 29,91 91,05 37,76 114,95
10 31,55 100 28,85 91,44 36,69 116,29
12 28,17 100 27,08 96,13 34,54 122,61
14 26,49 100 24,81 93,66 30,92 116,72
16 22,91 100 23,82 103,97 29,61 129,24

Figura 8.16. Reprezentarea grafică a consumului de Cu (mg/kg masă -ou), pe parcursul
desfășurării experimentului, modelată cu ajutorul regresiei polinomiale de gradul șase

Ingesta de Cu (mg/kg masă -ou) la varianta experimentală 1 a fost cuprinsă între
22,91 și 68,48 mg, la varianta experimentală 2 a fost cuprinsă în tre 23,82 și 70,79 mg, iar la
varianta experimentală 3 a fost cuprinsă între 29,61 și 86,62 mg.
În urma efectuării testului de semnificație ANOVA nu se constată însă diferențe
semnificative (p>0,05) între cele trei variante studiate (tabelul 8.49.).

Tabel ul 8.49. Testul ANOVA
Sum of Squares df Mean Square F Sig.
Between Groups 770,369 2 385,184 2,167 ,126
Within Groups 7999,226 45 177,761
Total 8769,595 47

În tabelul 8.50. sunt prezentate date referitoare la ingesta de Co (mg/kg masă -ou)
exprimate atât în valori absolute cât și în valori relative, pe parcursul celor 16 săptămâni
experimentale.
În figura 8.17. sunt redate grafic valorile medii absolute ale ingestei de Co (mg /kg
masă -ou) la cele trei variante experimentale, modelate cu ajutorul regresiei polinomiale de
gradul șase.

105

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale O I P O S D R U ACADEMIA ROMÂNĂ
MINISTERUL MUNCII, P O S D R U 2007 – 2013 INSTITUTUL NAȚIONAL
FAMILIEI ȘI PROTECȚIEI 2007 – 2013 DE CERCETĂRI ECONOMICE
SOCIALE „Costin C. Kirițescu”
AMPOSDRU

Tabelul 8.50. Consumul de Co (mg/kg masă -ou) pe parcursul desfășurării experimentului
Săptămâna
experimentală Co (mg/kg masă -ou)
1 2 3
mg % mg % mg %
2 0,840 100 1,298 154,52 2,198 261,67
4 0,738 100 1,054 142,82 1,854 251,22
6 0,613 100 0,881 143,72 1,469 239,64
8 0,510 100 0,778 152,55 1,302 255,29
10 0,490 100 0,750 153,06 1,265 258,16
12 0,437 100 0,704 161,10 1,191 272,54
14 0,411 100 0,645 156,93 1,066 259,37
16 0,356 100 0,619 173,88 1,021 286,80

Figura 8.17. Reprezentarea grafică a consumului de Co (mg/kg masă -ou), pe parcursul
desfășurării experimentului, modelată cu ajutorul regresiei polinomiale de gradul șase

Ingesta de Co (mg/kg masă -ou) la varianta experimentală 1 a fost cuprinsă între
0,356 și 1,063 mg, la varianta experimentală 2 a fost cuprinsă între 0,619 și 1,841 mg (cu cca.
70% mai mare comparativ cu V1), iar la varianta experimentală 3 a fost cuprinsă între 1,02 1 și
2,987 mg (cu cca. 186% mai mare comparativ cu V1).
În urma efectuării testului de semnificație ANOVA se constată diferențe
semnificative la cele trei variante studiate (tabelul 8.51.). Pentru a determina variantele între care
s-au semnalat diferențe s emnificative s -a aplicat un test post -hoc Bonferroni (tabelul 4.52. ).

Tabelul 8.51. Testul ANOVA
Sum of Squares df Mean Square F Sig.
Between Groups 7,131 2 3,566 26,280 ,000
Within Groups 6,105 45 ,136
Total 13,237 47

Tabelul 8.52. Multiple Comparisons Bonferroni
Mean
Difference Std. Error Sig. 95% Confidence Interval
Lower Bound Upper Bound
1,00 2,00 -,30750 ,13023 ,068 -,6314 ,0164
3,00 -,92681* ,13023 ,000*** -1,2507 -,6030
2,00 3,00 -,61931* ,13023 ,000*** -,9432 -,2955
*. The mean difference is significant at the 0.05 level.

106

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale O I P O S D R U ACADEMIA ROMÂNĂ
MINISTERUL MUNCII, P O S D R U 2007 – 2013 INSTITUTUL NAȚIONAL
FAMILIEI ȘI PROTECȚIEI 2007 – 2013 DE CERCETĂRI ECONOMICE
SOCIALE „Costin C. Kirițescu”
AMPOSDRU

În urma efectuării acestuia s -au semnalat diferențe semnificative la un prag de
p<0,001 între varianta experimentală 1 și varianța experimentală 2 și între V 2 și V 3. Diferențe
nesemnificative sunt semnalate între V 1 și V 2 (p>0,05).
În tabelul 8.53. sunt prezentate date referitoare la ingesta de I (mg/kg masă -ou)
exprimate atât în valori absolute cât și în valori relative, pe parcursul desfășurării
experimentului.
În figura 8.18. sunt redate grafic v alorile medii absolute ale ingestei de I (mg/kg
masă -ou) la cele trei variante experimentale, modelate cu ajutorul regresiei polinomiale de
gradul șase.

Tabelul 8.53. Consumul de I (mg/kg masă -ou) pe parcursul desfășurării experimentului
Săptămâna
experimentală I (mg/kg masă -ou)
1 2 3
mg % mg % mg %
2 0,420 100 1,406 334,76 2,733 650,71
4 0,369 100 1,142 309,49 2,305 624,66
6 0,306 100 0,954 311,76 1,826 596,73
8 0,255 100 0,842 330,20 1,619 634,90
10 0,245 100 0,813 331,84 1,573 642,04
12 0,219 100 0,763 348,40 1,481 676,26
14 0,206 100 0,699 339,32 1,326 643,69
16 0,178 100 0,671 376,97 1,269 712,92

Figura 8.18. Reprezentarea grafică a consumului de I (mg/kg masă -ou), pe parcursul
desfășurării experimentului, modelată cu ajutorul regresiei polinomiale de gradul șase

Ingesta de I (mg/kg masă -ou) la varianta experimentală 1 a fost cuprinsă între 0,178
și 0,532 mg, la varianta experimentală 2 a fost cuprinsă între 0,671 și 1, 994 mg, iar la varianta
experimentală 3 a fost cuprinsă î ntre 1,269 și 3,713 mg.
În urma efectuării testului de semnificație ANOVA se constată diferențe
semnificative la cele trei variante studiate (tabelul 8.54.). Pentru a observa variantele între care s –
au semnalat diferențe semnificative s -a aplicat testul post -hoc Bonferroni (tabelul 8.55.).

107

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale O I P O S D R U ACADEMIA ROMÂNĂ
MINISTERUL MUNCII, P O S D R U 2007 – 2013 INSTITUTUL NAȚIONAL
FAMILIEI ȘI PROTECȚIEI 2007 – 2013 DE CERCETĂRI ECONOMICE
SOCIALE „Costin C. Kirițescu”
AMPOSDRU

Tabelul 8.54. Testul ANOVA
Sum of Squares df Mean Square F Sig.
Between Groups 20,125 2 10,062 55,718 ,000
Within Groups 8,127 45 ,181
Total 28,252 47

Tabelul 8.55. Multiple Comparisons Bonferroni
Mean
Difference Std. Error Sig. 95% Confidence Interval
Lower Bound Upper Bound
1,00 2,00 -,66869* ,15025 ,000*** -1,0423 -,2951
3,00 -1,57988* ,15025 ,000*** -1,9535 -1,2062
2,00 3,00 -,91119* ,15025 ,000*** -1,2848 -,5376
*. The mean difference is significant at the 0.05 level.

În urma efectuării acestui test s -au semnalat diferențe semnificative la un prag de
p<0,001 între toate variantele experimentale.
În tabelul 8.56. sunt prezentate date referitoare la ingesta de Se (mg/kg masă -ou)
exprimate atât în valori absolute cât și în valori relative, pe parcursul celor 16 săptămâni
experimentale.
În figura 8.19. sunt redate grafic valorile medii absolute ale ingestei de Se (mg/kg
masă -ou) la cele trei variante experimentale, modelate cu ajutorul regresiei polinomiale de
gradul șase.

Tabelul 8.56. Consumul de Se (mg/kg masă -ou) pe parcursul celor 16 săptămâni exp erimentale
Săptămâna
experimentală I (mg/kg masă -ou)
1 2 3
mg % mg % mg %
2 1,820 100 1,947 106,98 2,733 150,16
4 1,599 100 1,581 98,87 2,305 144,15
6 1,328 100 1,321 99,47 1,826 137,50
8 1,105 100 1,166 105,52 1,619 146,52
10 1,061 100 1,125 106,03 1,573 148,26
12 0,947 100 1,056 111,51 1,481 156,39
14 0,891 100 0,968 108,64 1,326 148,82
16 0,770 100 0,929 120,65 1,269 164,81

Figura 8.19. Reprezentarea grafică a consumului de Se (mg/kg masă -ou), pe parcursul
desfășurării experimentului, modelată cu ajutorul regresiei polinomiale de gradul șase

108

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale O I P O S D R U ACADEMIA ROMÂNĂ
MINISTERUL MUNCII, P O S D R U 2007 – 2013 INSTITUTUL NAȚIONAL
FAMILIEI ȘI PROTECȚIEI 2007 – 2013 DE CERCETĂRI ECONOMICE
SOCIALE „Costin C. Kirițescu”
AMPOSDRU

Din analiza acestor valori medii se evidențiază varianta experimentală 1 cu o ingestă
mai ridicată în Se/kg masă -ou. Ingesta de Se (mg/kg masă -ou) la varianta experimentală 1 a fost
cuprinsă între 0,770 și 2,303 mg, la varianta experimentală 2 a fost cuprinsă între 0,929 și 2,761
mg, iar la varianta experimentală 3 a fost cuprinsă între 1,269 și 3,713 mg.
În urma efectuării testului de semnificație ANOVA se constată însă diferențe
semnificative înt re cele trei variante studiate (tabelul 8.57.). Pentru a determina variantele între
care s -au semnalat diferențe semnificative s -a aplicat testul Bonferroni (tabelul 8.58.).

Tabelul 8.57. Testul ANOVA
Sum of Squares df Mean Square F Sig.
Between Groups 6,936 2 3,468 14,604 ,000
Within Groups 10,686 45 ,237
Total 17,622 47

Tabelul 8.58. Multiple Comparisons Bonferroni
Mean
Difference Std. Error Sig. 95% Confidence Interval
Lower Bound Upper Bound
1,00 2,00 ,28963 ,17229 ,299 -,1388 ,7181
3,00 -,62156* ,17229 ,002** -1,0500 -,1931
2,00 3,00 -,91119* ,17229 ,000*** -1,3396 -,4827
*. The mean difference is significant at the 0.05 level.

În urma efectuării acestui test s -au semnalat diferențe semnificative la pragul de
p<0,001 între varianta experimentală 2 și varianta experimentală 3 și la p<0,01 între varianta
experimentală 1 și 3, diferența între V 1 și V 2 este nesemnificativă (p>0,05).

8.6.4. Concluzii

Suplimentarea microminerală (Fe, Mn, Cu, Co, Zn, I, Se) a hranei destin ată găinilor
ouătoare hibridul ISA BROWN cu nivele corespunzătoare sistemelor de creștere extensivă și
intensivă comparativ cu aportul mineral al componentelor furajere obținute în condiții organice,
a permis formularea următoarelor concluzii:
– indicator ul masă -ou stabilit la V 2 la care doza de suplimentare a microelementelor a
fost redusă cu 50% comparativ cu cerințele sistemului intensiv de creștere, a fost în medie de
0,245± 0,018kg/ găină/săptămână cu 27% mai mare decât media de la V 1, diferență proce ntuală
asigurată statistic (p<0,05); și față de V 3 diferența procentuală de 15% comparativ cu varianta
martor este asigurată statistic (p<0,05);
– indicele de conversie al rației (IC) exprimat prin g AC /ou respectiv kg AC /masă
ou a întrunit cele mai bune valori la varianta cu suplimentare minerală aferentă sistemului
extensiv de creștere a găinilor fiind cu 22,51% mai redus față de V 1 și cu 8,12 față de V3;
– la următorii indicatori și anume greutatea gălbenușului (g și %), albușului (g și %) ,
cojii (g și %) din totalul oului, diferențele dintre variantele experimentale nu sunt semnificative
(p>0,05) și deci se poate aprecia ca nivelele de suplimentare a mineralelor nu au influențat
asupra acestor indicatori;
– la indicatorii de calitate ai ouălor exprim ați prin raporturile gălbenuș/albuș,
gălbenuș/ou, indexul gălbenușului și culoarea gălbenușului, nu s -au consemnat diferențe
semnificative determinate de suplimentarea cu diferite nivele de microelemente a hranei;

109

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale O I P O S D R U ACADEMIA ROMÂNĂ
MINISTERUL MUNCII, P O S D R U 2007 – 2013 INSTITUTUL NAȚIONAL
FAMILIEI ȘI PROTECȚIEI 2007 – 2013 DE CERCETĂRI ECONOMICE
SOCIALE „Costin C. Kirițescu”
AMPOSDRU

– indexul albușului și indicele Haugh înregistrează diferențe semnificative între
varianta de referință (V 1) și cele în care s -a introdus premix mineral cu două structuri.
– ingesta de minerale:
-În cazul fierului nu s -au constatat diferențe semnificative între cele trei variante experimentale
(p>0,05).
-Diferența dintre ingesta de mangan realizată pe parcursul desfășurării experimentului de găinile
din varianta (V 3) este semnificativă (p<0,001) atât față de ingesta de Mn/kg masă -ou înregistrată
la V 2, cât și de cea înregistrată de găinile din V1.
-Ingesta de Zn/kg masă -ou este superioară semnificativ la varianta experimentală 3 față de V 2
(p<0,01) și față de V 1 (p<0,001).
-În cazul cuprului diferențele de ingestă din cadrul acestui microelement nu sunt semnificative
din punct de vedere statist ic (p>0,05).
-La ingesta de cobalt diferențele sunt nesemnificative între V 1 și V 2 (p>0,05) dar semnificative
între V 1 și V 3 (p<0,01) și între V 2 și V 3 (p<0,01).
-În cazul iodului se constată diferență semnificativă și între V 1 și V 2.
-Ingesta de Se la var ianta V 3 a fost cuprinsă pe parcursul desfășurării experimentului între 1,269
și 2,713 mg la diferență semnificativă atât față de V 1 cât și față de V 2. Între variantele V 1 și V 2
diferența înregistrată este nesemnificativă (p>0,05).

110

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale O I P O S D R U ACADEMIA ROMÂNĂ
MINISTERUL MUNCII, P O S D R U 2007 – 2013 INSTITUTUL NAȚIONAL
FAMILIEI ȘI PROTECȚIEI 2007 – 2013 DE CERCETĂRI ECONOMICE
SOCIALE „Costin C. Kirițescu”
AMPOSDRU

Capitolul 9. CONCLUZII GENERALE ȘI RECOMANDĂRI

Cercetările efectuate în vederea îndeplinirii obiectivului general al proiectului care
constă în stabilirea și modelarea calită ților nutritive ale hranei la diferite categorii de păsări în
funcție de specificitatea sistemului ecologic de creștere aplicat în condi ții de ecoeconomicitate,
se pot desprinde următoarele:

 Concluzii privind valoarea energetică și nutritivă a furajelor:
o Valoarea nutritivă a furajelor analizate în cadrul acestei lucrări sunt apropiate de cele
prezentate în literatura de specialitate, însă datorită faptului că aceasta variază în limite largi de
la o sursă furajeră la alta se recomandă ca înainte de întocmirea structurilor furajere să se
determine compoziția chimică brută, valorile tabelare fiind informative.
o În alcătuirea premixurilor minerale de suplimentare trebuie să se țină seama de
aportul mineral al furajelor care alcătuiesc baza structurii amestecurilor de concentrate, deoarece
se poate satisface în proporție de 50 – 90% cerințele minerale ale păsărilor crescute în sistem
ecologic.

 Concluzii privind specificul hrănirii ti neretului aviar destinat producț iei de
carne:
o La hibridul Ross 308 crescut în sistem organic prin introducerea în structura AC
starter a unei surs e de proteină cu valoare biologică ridicată (ou fiert 10%) s-au realizat
performan țe de cre ștere superioare cu o rată de conversie a furajului mai bună.
o În experimentul înteprins cu variante de administrare a AC bifazial (V 1) și trifazial
(V2 și V 3) în perioade diferite de timp s -a constatat că deși puii hrăni ți cu trei structuri de AC cu
2851; 2948; 2951 kcal EM /kg și 20,94; 19,61 și 16,98% PB au înregistrat cele mai bune
performan țe de cre ștere și de consum , indicatorii bioproductivi sunt la difer ențe nesemnificative ,
(p<0,05) dar cu o mai bună eficien ță economică la varianta experimentală la care s -au
administrat doar două structuri de AC.
o Puii din varianta experimentală furajată cu AC starter fără proteină cu VB ridicată
au înregistrat cele mai s labe performan țe productive chiar dacă pe parcursul cre șterii au fost
furaja ți cu trei structuri de AC.
o Tineretul aviar din rasa Gât Gola ș de Transilvania realizează performan țe productive
în condi ții economice corespunzătoare dacă sunt hrăni ri bifazial cu amestecuri de concentrate
care asigură 2800 kcal EM /kg și 19% PB în perioada 0 -28 zile și 2800 kcal EM /kg și 15% PB în
perioada 29 -112 zile.
o Comparativ cu variantele experimentale V 2 și V 3 în care s -a aplicat o tehnică
experimentală cu trei structuri de A C, puii din V 1 hrăni ți bifazial înregistrează sporuri în greutate
cu 12,5% mai mare fa ță de V 1 și cu 2,8% inferioare variantei 3 dar cu o rată de conversie a
hranei superioară celor două variante.
o Analiza costurilor de furajare pe toată perioada de cre ștere a puilor relevă că
simplificarea tehnologiei de alimenta ție permite realizarea unor performan țe productive în
condi țiile în care cheltuielile cu hrana sunt apropiate fiind cu 0,38 euro/kg masă -vie mai reduse
comparativ cu V 3 și cu 0,92 euro/kg masă -vie mai mari comparativ cu V 2.

111

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale O I P O S D R U ACADEMIA ROMÂNĂ
MINISTERUL MUNCII, P O S D R U 2007 – 2013 INSTITUTUL NAȚIONAL
FAMILIEI ȘI PROTECȚIEI 2007 – 2013 DE CERCETĂRI ECONOMICE
SOCIALE „Costin C. Kirițescu”
AMPOSDRU

o Hrănirea organic ă a tineretului aviar din rase le grele cu ritm de creștere lent la
nivelul nutrițional de 3003 kcal EM/kg AC și 19,91% PB în perioada o zi -6 săptămâni și de
2981 kcal EM/kg AC si 16,03% PB în perioada 7 -12 săptămâni , a permis ob ținerea unei mase
corporale de 1623,10 g cu un consum total de AC de 5965 g la o rată de conversie a furajului de
3.68 kg AC/kg spor de greutate.
o În funcție de ingesta de energie și proteină brută înregistrată la tin eretul din rasele
grele s -a stabilit o ecuație de predictare a masei corporale de tipul:
y=a+b*ln(x 1)+c*ln(x 1)2+d*x 2+e*x 22, cu un procent de eroare de 0,023%.

 Concluzii privind specificul hrănirii ecologice a găinilor ouătoare:

o Găinile hibride ISA BROWN în perioada de vârstă cuprinsă între 20 și 36 săptămâni
întreținute în sistem organic și hrănite în condiții impuse au înregistrat un consum total de AC de
13,240 kg cu un consum mediu zilnic cuprins între 0,110 și 0,130 kg, perioadă în care au produs
în medie 31,55 g masă -ou zilnic.
o Cantitatea de masă -ou produsă (y) în perioada de vârstă 20 -36 săptămâni, de găinile
hibride ISA BROWN hrănite cu AC cu 2728 kcal EM, 15,85% PB, se poate predicta în funcție
de ingesta de energie metabolizabilă (x 1) și proteină brută (x 2) utilizând următorul model
matematic y=a+b*x 1+c*x 12+d*x 13+e*x 14+f*x 15+g*x 2 (R2=0.99%), cu un procent de eroare de
2,17%.
o În urma desfăș urării experimentului de reevaluare a cerin țelor în microelemente la
găini ouătoare s -a desprins concluzia că este necesară suplimentarea amestecului de concentrate
destinat acestei categorii de produc ție în sistem ecologic cu un premix mineral cu 10 mg Fe, 20
mg Mn, 20 mg Zn, 1, 5 mg Cu, 0,125 mg Co, 0,2 mg I ș i 0,1 mg /kg SU AC Se, aceste valori
microminerale rep rezentând doar 50% din dozele recomandate pentru sistemul conven țional de
exploatare.
o Prin introducerea în structura AC a premixului mineral amintit s -au ob ținut
performante productive superioare comparativ cu varianta experimentală la care AC nu a fost
suplimentat cu premix, dar și față de varianta experimentală la care în structura AC a fost
suplimentat mineral a fost suplimentat la nivelul cerin țelor din sistemul industrial de exploatare a
găinilor ouătoare.
o Indicele de conversie al hranei (IC) exprimat prin g AC /ou respectiv kg AC /masă
ou a întrunit cele mai bune valori la varianta cu suplimentare minerală aferentă sistemului
extensiv de creștere a găinilor fiind cu 22,51% mai redus față de V 1 și cu 8,12 % față de V 3;
o La următorii indicatori și anume gr eutatea gălbenușului (g și %), albușului (g și %) ,
cojii (g și %) din totalul oului, diferențele dintre variantele experimentale nu sunt semnificative
(p>0,05) și deci se poate aprecia ca nivelele de suplimentare a mineralelor nu au influențat
asupra aces tor indicatori;
o La indicatorii de calitate ai ouălor exprimați prin raporturile gălbenuș/albuș,
gălbenuș/ou, indexul gălbenușului și culoarea gălbenușului, nu s -au consemnat diferențe
semnificative determinate de suplimentarea cu diferite nivele de microel emente a hranei;
o Indexul albușului și indicele Haugh înregistrează diferențe semnificative între
varianta de referință (V 1) și cele în care s -a introdus premix mineral cu două structuri.
o În ceea ce prive ște ingesta de microelemente/kg masă/ou produsă la gă inile ouătoare
s-au constata diferen țe semnificative doar în cazul manganului, zincului, iodului și seleniului.
Ingesta de fier, cupru și cobalt/kg masă -ou nu înregistrează diferen țe semnificative din punct de
vedere statistic (p >0.05).

112

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale O I P O S D R U ACADEMIA ROMÂNĂ
MINISTERUL MUNCII, P O S D R U 2007 – 2013 INSTITUTUL NAȚIONAL
FAMILIEI ȘI PROTECȚIEI 2007 – 2013 DE CERCETĂRI ECONOMICE
SOCIALE „Costin C. Kirițescu”
AMPOSDRU

În urma studiului bibliografic , al efectuării analizelor chimice de determinare a
compozi ției chimice brute a furajelor și al efectuării experimentelor practice pe diferite
categorii de păsări pot face în mod obiectiv următoarele recomandări:

-variabilitatea compoziției chimice și a valorii nutritive a furajelor utilizate în structura
amestecului de concentrate , recomand ă efectuarea în prealabil de analize chimice pe baza
cărora se poate stabilii valoarea nutritivă , care va sta la baza alcătuirii rețetelor uti lizate
în practică;
-în vederea acoperirii necesarului de microelemente la găinile ouătoare între ținute în
sistem organic se va ține cont și de aportul furajelor în aceste microelemente în func ție de
care se stabile ște structura premixului mineral necesar suplimentării;
-deși în literatura de specialitate sunt numeroase recomandări privind administrarea a trei
tipuri de amestecuri de concentrate (starter, creștere și finisare) tehnologia de alimentație
se poate simplifica prin practicarea unei hrăn iri bifaziale, dacă în prima structură de AC
(starter) se introduce o sursă de proteină cu VB ridicată (10% ou fiert) ;
-o furajare bifazială poate fi recomandată și la tineretul aviar din rasa Gât Gola ș de
Transilvania cu condi ția ca ace știa să beneficieze de o furajare corespunzătoare în prima
fază de cre ștere pe o p erioadă de 28 zile ;
-nivelul de suplimentare microminerală la găinile ouătoare înre ținute în sistem ecologic
poate fi redus la jumătate fa ță de cerin țele impuse de sistemul intensiv de cre ștere.

113

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale O I P O S D R U ACADEMIA ROMÂNĂ
MINISTERUL MUNCII, P O S D R U 2007 – 2013 INSTITUTUL NAȚIONAL
FAMILIEI ȘI PROTECȚIEI 2007 – 2013 DE CERCETĂRI ECONOMICE
SOCIALE „Costin C. Kirițescu”
AMPOSDRU

Capitolul 10 . CONTRIBUȚII LA DEZVOLTARE A CUNOAȘTERII,
PERSPECTIVE, IMPACT

10.1. Contribuții la dezvoltarea cunoașterii, perspective și impact

Gradul de noutate și originalitate al acestui proiect este dat în primul rând de
posibilitatea adaptării datelor de necesar nutrițional al diferitelor categorii de păsări (tineret
aviar, găini ouătoare) crescute organic la sistemele na ționale și interna ționale de normare a
cerințelor. Realizarea indicatorilor bioproductivi ai păsărilor poate fi posibilă numai în condiții
optime de furajare, prin asigurarea cantitativă și calitativă a proteinei, a necesarului de energie
respective a raportului energo -proteic. În literatura nu sunt suficiente date referitoare la cerințele
nutritionale ale păsărilor crescute în sistem ecologic, care provin din material biologic local, cu
ritm de creștere lent, corelat cu condițiile din zona de vest a țării și cu valoarea nutritivă a
principalelor furaje care alcătuiesc hrana păsărilor. Agricultura organică a devenit un domeniu
de interes prin dezideratele pe care le îndeplinește, prin realizarea echilibrului între sol, plante și
animale într -un sistem de fermă care asigură sănătatea bunăstarea și obținerea de produse dorite
de consumatori.
Prin creșterea ecologică se stabile ște o armonie cu mediul înconjurător , menținând
animalele într -o stare bună de sănătate, realizînd standarde ridicate de bunăstare animală și o
producție de calitate (Sundrum, 2 001).
În perioada următoare voi continua cercetările cu privire la reevaluarea cerințelor
nutriționale la diverse categorii de păsări crescute în sistem organic respectând principiile
legislative ale acestui sistem și totodată tinând cont de aspecte le bioeconomice și ecoeconomice
specific acestei zone .
Având în vedere că întreținerea diferitelor categorii de păsări în sistem organic este
relativ nouă la noi în țară sunt necesare și studii de impact bioeconomic în aceste ferme.
Rezultatele obținute în u rma cercetărilor efectuate până în pre zent au fost publicate în
două lucrar i științific e în reviste indexate BDI prezentate în cadrul manifestărilor științifice cu
participare interna țional ă, o lucrare susținută și publicată în străinătate (Ungaria) și o l ucrare
științifică publicată într-o revistă cotată ISI, 3 articole de popularizare .
Deoarece au fost efectuate mai multe experimente pe parcursul perioadei de
desfă șurare a stagiului postdoctoral, care s -au întins pe o perioadă îndelungată de timp, o parte
însemnată a rezultatelor se situează încă în stadiul de prelucrare și interpretare. Aceste rezultate
urmează ca pe viitor să fie publicate în reviste cotate BDI din țară și străinătate și ISI cu factor
de impact și scor de influen ță, toate sub egida Scolii Postdoctorale.
Rezultatele științifice ob ținute în cadrul proiectului postdoctoral au fost publicate
alături de o informare bibliografică în cartea intitulată “ Creșterea păsărilor în sistem ecologic ”,
care se adresează atât studen ților și masteranzi lor din cadrul facultă ților de profil cât și
cercetătorilor din domeniu, dar mai ales fermierilor interesați .
O parte din rezultate urmează să fie publicate într -o lucrare de diserta ție a unui
masterand de la Nutri ție și bază furajeră în sesiunea mai 2012 și într -o lucrare de licen ță a unui
student de la Specializarea Biotehnologii Agricole din cadrul Facultă ții de Zootehnie și
Biotehnologii din Timi șoara, sesiunea iunie 2012.

114

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale O I P O S D R U ACADEMIA ROMÂNĂ
MINISTERUL MUNCII, P O S D R U 2007 – 2013 INSTITUTUL NAȚIONAL
FAMILIEI ȘI PROTECȚIEI 2007 – 2013 DE CERCETĂRI ECONOMICE
SOCIALE „Costin C. Kirițescu”
AMPOSDRU

10.2. Contribu ții la sustenabilitatea Scolii Postdoctorale

O contribuție o pot aduce prin cartea, lucrările științifice și articolele publicate care pot
constitui surse bibliografice de documentare pentru cercetătorii Scolii Postdoctorale cu domeniu
apropiat acestei teme.
Deasemenea, p ot contribui l a sustenabilitatea Scolii Postdoctorale prin participarea cu
propuneri de proiecte de cercetare precum și proiecte de consultant ă în domeniul meu de
activitate, cu implicarea viitorilor cercetători din cadrul Scolii Postdoctorale.
O propunere de sustenabil itate ar putea fi cooptarea cercetătorilor postdoctoranzi în
echipe complexe de cercetare din cadrul diverselor institu ții care pot accesa teme a căror secțiuni
pot face parte din obiectivele Scolii Postdoctorale .

10.3. Teme orizontale

Egalitatea de șanse
Ca cercetători postdoctoranzi, ne -a fost asigurată egalitatea de șanse prin faptul că am
avut acces deplin la toate informațiile și activitățile incluse în programul de pregătire individual,
precum și la baza material și științifică a centrelor parte nere din cadrul proiectului.
Dezvoltarea durabilă
Creșterea organică a păsărilor are ca scop reducerea poluării mediului înconjurător și
a pierderilor de nutrien ți la nivelul fermei. Astfel, a ctivitățile s -au desfășurat pe baza
principiilor dezvoltării dur abile, asigurându -se protecția mediului, a resurselor și a
biodiversității.
Inovare și TIC
Pentru efectuarea studiilor am avut la dispoyiție tehnică de informare de ultimă
generație și acces la diverse baze de date on -line, cu posibilitate de căutare elect ronic, ceea ce a
facilitate documentarea.
Îmbătrînire activă
Principiul „îmbătrînirii active” a fost îndeplinit prin colaborarea cercetătorilor din
categorii de vârstă diferite și în mod deosebit colaborarea noastră ca cercetători cu mentorii
noștri.
Abordare transregională
Prin efectuarea timp de o lună a stagiului de mobilitate transfrontalier și prin purtarea
unei discuții în vederea unei colaborări cu cadre didactice și cercetători din cadrul facultății de
Agricultură Hódmezövásárhely, Ungaria s -a abordat o colaborare transregională.

115

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale O I P O S D R U ACADEMIA ROMÂNĂ
MINISTERUL MUNCII, P O S D R U 2007 – 2013 INSTITUTUL NAȚIONAL
FAMILIEI ȘI PROTECȚIEI 2007 – 2013 DE CERCETĂRI ECONOMICE
SOCIALE „Costin C. Kirițescu”
AMPOSDRU

Activitatea științifică

Lucrări științifice ISI

1. Model setting of the micromineral supplementation values in laying hens in organic
system. Dan Drinceanu, Ștef Lavinia , Simiz Eliza (autor corespondent), Julean Călin, Sofian
Domnica . International Journal of Food, Agriculture and Environment (JFAE), vol. 10 Issue 2,
p. 132 -136, 2012, Print ISSN: 149/0255, Online ISSN: 1459/0263. Scor relativ de influen ță
0.209 15, Factor de impact 0,425.

Lucrări științifi ce prezentate în cadrul Conferință transnațională

1. Bio-economic impact of energy and protein level in feed for laying hens raised in
organic system. Simiz Eliza , Drinceanu Dan, Ștef Lavinia, Păcală Nicolae, Simiz Florin, Julean
Călin, Cean Ada. XI. WELLMANN INTERNATIONAL SCIENTIFIC CONFERENCE,
Hódmezővásárhely, Ungaria, mai 2012.

Lucrări științifice BDI

1. Growth Parameters of Heavy -Breed Avian Youth Fed Organic System . Eliza Simiz ,
Alexandru T. Bogdan, Dan Drinceanu, Lavinia Ștef, C ălin Julean, Ioan Luca, Florin Simiz.
Lucrări științifice Zootehnie și Biotehnologii, vol. 44 (1) (2011), Timișoara, p. 99 -104. Sci entific
papers : Animal Science and Biotehnology, ISSN 1221 -5287.
2. The Influence Of Nutritive Characteristics And Of The Period Of Administration Of
Concentrated Mixture On The Productive Performances Of Broilers Raised In Organic System .
Eliza Simiz , Alexandru T. Bogdan, Dan Drinceanu, Lavinia Ștef, Călin Julean, Mic Florica,
Florin Spădaru . Scientific Papers: Animal Science and Biotechnologies 45(1), 2012, Timi șoara.

Articole de popularizare

1. Alegerea materialului biologic în fermeleavicole ecologice . Simiz Eliza , Julean Călin .
Agricultura banatului 1453 -1313, anul XX, nr. 1, (124) martie 2011, p. 25 -26.
2. Aspecte privind rezultatele creșterii tineretului aviar destinat producției de carne în
sistem organic . Julean Călin, Simiz Eliza, Agricultura banatului 1453 -1313, anul XX, nr. 3,
(126) septembrie 2011, p.
3. Ouă ecologice vs ouă convenționale . Simiz Eliza, Agricultura banat ului 1453 -1313, anul
XX, nr.

Carte

1. Creșterea păsărilor în sistem ecologic . Simiz Eliza. Editura EUROBIT, Timi șoara,
ISBN 978 -973-620-933-8.

Toate rezultatele obținute și publicate în urma cercetărilor postdoctorale au fost însoțite de
Acknowledgments: This work was cofinanced by the European Social Fund through the
Sectorial Operational Programme Human Resources Development 2007 -2013, project
number POSDRU /89/1.5/S/63258 „Postdoctoral school for zootechnical biodiversity and food
biote chnology based on the eco -economy and the bio -economy required by eco -san-genesys”.

116

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale O I P O S D R U ACADEMIA ROMÂNĂ
MINISTERUL MUNCII, P O S D R U 2007 – 2013 INSTITUTUL NAȚIONAL
FAMILIEI ȘI PROTECȚIEI 2007 – 2013 DE CERCETĂRI ECONOMICE
SOCIALE „Costin C. Kirițescu”
AMPOSDRU

STUDIUL DE CAZ I.
PRIVIND FERMA PILOT A FACULTĂȚII DE AGRICULTURĂ
HÓDMEZÖVÁSÁRHELY, UNIVERSITATEA SZEGED, UNGARIA

Acest studiu de caz ofer ă informații privind creșterea păsărilor în sistem ecologic în
cadrul fermei pilot a Facultății de Agricultură din Hodmezovasarhely efectuat cu ocazia stagiului
transfrontalier in perioada 21 octombrie – 25 noiembrie 2011.

Scurtă prezentare a Facultă ții de Agricultură din Hódmez övásárhely

Figura I.1. Facultatea de Agricultură, Hódmez övásárhely

Orașul Hódmezvásárhely este situat în zona de câmpie, în sudul județulului Csongrád,
Ungaria. Acesta se află la o distan ță de 24 km fa ță de orașul Szeged.
Este al doilea oraș ca mărime al jude țului fiind în prezent un important centru
economic, cultural și de artă din această parte a țării.
Facultatea de Agricultură din Hódmezvásárhely este prima instituție de învățământ
superior agricol, iar în prezent face part e din structura Universității din Szeged. Înfiin țată în anul
1961, a func țional ca și colegiu până în anul 2000 când a devenit Facultate de Agricultură a
Universității din Szeged.
Facultatea dispune de o fermă pilot (înfiin țată în anul 1976) cu o suprafață de 378 ha și
pavilioane de creștere a animalelor: taurine, ovine, suine și păsări care asigură o bună pregătire
practică a studen ților .
Facultatea are o bogată activitate de cercetare în domeniul cre șterii animalelor, al
protecției plantelor, horticultur ii și silviculturii, managementului și economiei.

Specificul creșterii păsărilor în sistem organic în ferma pilot a facultății
Creșterea păsărilor în sistem ecologic în context general se bazează pe o relație
armonioasa intre sol, plante si păsări, respec tul pentru nevoile fiziologice si de comportament ale
acestora si furajarea cu nutrețuri de buna calitate, certificate ecologic.

117

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale O I P O S D R U ACADEMIA ROMÂNĂ
MINISTERUL MUNCII, P O S D R U 2007 – 2013 INSTITUTUL NAȚIONAL
FAMILIEI ȘI PROTECȚIEI 2007 – 2013 DE CERCETĂRI ECONOMICE
SOCIALE „Costin C. Kirițescu”
AMPOSDRU

Condițiile de adăpostire asigură :
• acces la padoc înierbat pentru exerciții in aer liber sau pentru alergat, atunci când
vremea și starea terenului o permit. Acest ă zonă este parțial acoperită . Păsările pot fi închise
temporar din cauza condițiilor climatice aspre sau datorate degradării pășunilor din cauza unor
condiții temporare sau sezoniere. Prin asigurarea acestor condiții b unăstarea animalelor trebuie
asigurată:
• acces la apă proaspătă și hrană corespunzătoare cerințelor păsărilor;
• spațiu suficient pentru ca păsările să stea în poziție naturală, să se poată așeza ușor, să
se poată întoarce și îngriji singure, să adopte toate pozițiile și să efectueze toate mișcările
naturale, cum ar fi să se întindă sau sa dea din aripi;
• așternutul permanent este confecționat din materiale naturale adecvate;
• construcția este izola tă; încălzirea, răcirea și aerisirea clădirii, permită circulația
aerului, evacuarea prafului, temperatura, umiditatea relativa a aerului si concentrațiile de gaze
din aer, la nivele care să nu dăuneze păsărilor ;
• păsările sunt protejate de prădători.
Capacitatea maximă a adăposturilor este în conform itate cu reglementările în vigoare ,
de max 3000 capete.
Este constituit dintr -o hală închis ă (folosit ă anterior pentru producție în sistem industrial), dar cu
accesul găinilor la padoc și parcele înierbate supuse perioadei de reconversi e ecologică, pentru
producția de ouă pe tot parcursul anului.
Adăpostu l este popul at la o densitate de 6 cap/mp, asigurându -se 18 cm liniari
stinghii de odihnă/găină și 120 cm2 suprafață cuibar de ouat/găină (sau un cuibar la 5 -8 găini).
Pentru fiecare di cele 2300 găini ouătoare se sigur ă o suprafață de teren pentru
mișcare în aer liber de 1 ha, astfel încât să nu se depășească aportul de 170 kg azot/ha/an, prin
dejecțiile prod use de acestea. Pășunea se împarte în cca 8 -10 parcele astfel ca , fiecare găină să
beneficieze de 4 mp pășune.
– cel puțin 1/3 din suprafața este acoperită cu așternut permanent, format din paie,;
umiditatea optimă a așternutului este cuprinsă între 20% și 40%, limite peste care afectează grav
microclimatul din hală;
– adăpostul este prevăzut cu ușițe sau trape de acces în exterior, considerându -se că
pentru 100 mp adăpost sunt necesare trape a căror deschidere (lărgime) să însumeze 4 m liniari;
– padocul este împrejmuit cu gard înalt de 1,5 -1,8 m;
– păsările trebuie să-și petreacă în padoc (conform reglementărilor UE) cel puțin 1/3
din viața productivă.
În adăpost sunt montate hrănitori și adăpători în număr suficient pentru a se respecta
frontul de furajare și de adăpare și un număr suficient de cuibare de ouat.

118

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale O I P O S D R U ACADEMIA ROMÂNĂ
MINISTERUL MUNCII, P O S D R U 2007 – 2013 INSTITUTUL NAȚIONAL
FAMILIEI ȘI PROTECȚIEI 2007 – 2013 DE CERCETĂRI ECONOMICE
SOCIALE „Costin C. Kirițescu”
AMPOSDRU

Figura I.2. Comparimentarea și dotarea adăposturilor de păsări din ferma pilot din cadrul
facultății (foto original)

În ferma pilot a Facultății de Agricultură Hódmezvásárhely Ungaria păsările sunt
întreținute într -un fost adăpost pentru animale reamenajat cu investiții minime ținându -se cont de
exigențele acestui sistem de întreținere.
Adăpostul este împărțit în 35 de compartimente (pe fiecare latura) delimitate cu plasă
de sârmă și cu acces la padoc înierbat la fiecare compartiment. În fiecare compartiment există
cuibar, hrănitori și adăpători și un stelaj simplu confecționat din șipci de lemn (foto original).

Evaluarea caracterelor morfoproductive ale găinilor din rasele locale și din rasa Gât Golaș
de Transilvania prezente în genoteca facultății

Rasa Gât Golaș de Transilvania
Această rasă este cea mai ușoară din grupa raselor mixte. Ea a devenit cunoscută în
1875, când o crescătoare transilvăneană a prezentat, în cadrul expoziției de la Viena, un lot
omogen de găini cu gâtul golaș.
Marea sa răspândire, în toată Peninsula Balcanică și Asia Mică, precum și pe litoralul
Mării Negre, până în Caucaz, arată că este o rasă veche. Există însă controverse în legătură cu
originea sa. Unii acceptă că este originară chiar din Transilvania, alții susțin că este de origine
asiatică, iar alții cred chiar că este originară din Insula Madagascar, unde există o rasă
combatantă cu gâtul golaș .
Primele varietăți omologate în cadrul rasei au fost: albă, neagră și barată (desen
barat -ondulat, cu alternanță de benzi negre și albastre -cenușii). Ulterior s -au consolidat și
varietățile roșie, galbenă și albastră (pene albastre -cenușii, marginate simp lu cu negru).
Păsările au talie medie spre mică și constituție robustă.

119

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale O I P O S D R U ACADEMIA ROMÂNĂ
MINISTERUL MUNCII, P O S D R U 2007 – 2013 INSTITUTUL NAȚIONAL
FAMILIEI ȘI PROTECȚIEI 2007 – 2013 DE CERCETĂRI ECONOMICE
SOCIALE „Costin C. Kirițescu”
AMPOSDRU

Culoarea pielii este albă la toate varietățile de culoare ale penajului. Penajul este
destul de sărac și purtat strâns pe corp.
Greutatea corporală este redusă: 2 -2,5 kg la găini și 2,5-3 kg la cocoși. Se remarcă
dimorfismul sexual destul de redus în ce ea ce privește greutatea.
În comparație cu celelalte rase mixte, este slabă ouătoare, ca și Orpington, dar cu ouat
susținut în lunile de iarnă. Cele 120 -170 ouă produse pe an au coaja a lbă sau gălbuie și o
greutate medie de 55 g în primul an de ouat, care crește considerabil în următorii ani. Doar
găinile din rasa Minorca o pot depăși în ceea privește greutatea ouălor.
Prolificitatea rasei este destul de redusă, chiar dacă fertilitatea ș i eclozionabilitatea
ouălor sunt ridicate. Precocitatea este de nivel mediu, pentru că puicuțele încep ouatul la 6 -7
luni, cu o lună mai târziu decât Minorca și cu două luni mai târziu decât Leghorn. Puii au
intensitatea de creștere destul de mare. Păsăril e au o remarcabilă rusticitate și rezistență, chiar și
la frig, cu excepția primelor săptămâni de creștere. Având temperament vioi, găinile sunt foarte
active în căutarea hranei și îngrijirea puilor. Cu toate că au temperament vioi, clocesc foarte
bine.
Greutatea mare a ouălor, ouatul susținut în lunile de iarnă și, mai ales frăgezimea și
suculența cărnii, sunt motive suficiente pentru utilizarea sa în acțiunile de ameliorare.
Sub aparența bizară a gâtului golaș, selecționerii au știut să descopere un carac ter
economic util: penajul sărac. Această gândire pragmatică stă la baza lansării liniilor comerciale
de Cornish cu gâtul golaș, pentru producerea de broileri care valorifică foarte eficient proteina
din furaje, fiind în același timp potriviți pentru creșt erea în zone cu climat tropical.
Rusticitatea rasei a contribuit în primul rând la extinderea creșterii sale extensive, în
timp ce originalitatea exteriorului a impus -o și ca rasă de expoziție.

Figura I.3. Rasa Gât Golaș de Transilvania varietatea barată

120

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale O I P O S D R U ACADEMIA ROMÂNĂ
MINISTERUL MUNCII, P O S D R U 2007 – 2013 INSTITUTUL NAȚIONAL
FAMILIEI ȘI PROTECȚIEI 2007 – 2013 DE CERCETĂRI ECONOMICE
SOCIALE „Costin C. Kirițescu”
AMPOSDRU

Găina locală maghiară
Păsările sunt deosebit de robuste și au talie medie.
Capul este de mărime mijlocie, cu cioc de culoare galbenă, scurt, gros și ușor curbat.
Creasta este simplă -dințată, de mărime mijlocie, groasă la bază și purtată vertical. Bărbițele și
urechiușele sunt ovale, mijlocii ca dezvoltar e și de culoare roșie.
Gâtul este potrivit de lung, gros la bază (cu lanțete abundente) și ușor arcuit.
Trunchiul are un format dreptunghiular evident și lungime mijlocie. Lărgimea și
adân cimea sunt satisfăcătoare. Linia superioară este lungă, largă, ușor ascendentă antero –
posterior (la cocoș însă se conturează o ușoară concavitate). Coada este semiglobuloasă spre
globuloasă la cocoși, iar la găini este mai adunată.
Abdomenul este frumos r otunjit, plin. Pieptul este bine îmbrăcat cu mușchi și destul
de lung.
Aripile sunt potrivit de mari; cu marginea inferioară aproape orizontală. Picioarele au
coapse și gambe musculoase și fluiere de lungime și grosime potrivită, cu aplomb corect și
destul de larg.
Culoarea pielii, a ciocului și a fluierelor este totdeauna galbenă. Penajul este
dezvoltat, bine strâns pe corp. Nu prezintă particu larități de îmbrăcare cu penaj.

Figura I.4. Găina locală maghiară

Caractere morfoproductive ale găinilor din ferma pilot
Au fost urmărite o serie de caractere morfoproductive pe 5 linii de păsări, dintre care
4 cu gâtul acoperit cu pene din rasa locală maghiară (liniile 21, 22, 24 și 28) și o linie cu gâtul
golaș din rasa Gât Golaș de Transilvania (linia 26) pe o perioadă de 2 ani.
În tabelele 1 -7 prezint principalii indicatori productivi obținuți în acest studiu.

121

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale O I P O S D R U ACADEMIA ROMÂNĂ
MINISTERUL MUNCII, P O S D R U 2007 – 2013 INSTITUTUL NAȚIONAL
FAMILIEI ȘI PROTECȚIEI 2007 – 2013 DE CERCETĂRI ECONOMICE
SOCIALE „Costin C. Kirițescu”
AMPOSDRU

Tabelul I.1. Producția de ouă obținută în primul an de producție (după Benk, 2011)
Linia n Producția de ouă (nr.)
CV(%)
21
22
24
28
26
media 100
100
100
100
100
100 121,30a±22,41
131,31a±54,01
118,99a±28,46
109,26a±27,71
117,16a±21,41
119,57a±34,68 18,48
41,14
23,92
34,51
18,28
29,00

Tabelul I.2. Producția de ouă obținută în al doilea an de producție (după Benk, 2011)
Linia n Producția de ouă (nr.)
CV(%)
21
22
24
28
26
media 75
75
75
75
75
75 99,53a±22,99
95,23a±13,02
116,69a±32,92
108,84a±23,13
103,41a±17,06
104,74a±23,05 23,11
13,68
28,22
21,25
16,50
21,01

În ceea ce privește producția de ouă, aceasta se înscrie în caracteristicile rasei, nu se
consemnează diferențe semnificative între numărul ouălor obținute în cei doi ani de studiu,
totuși se poate constata un trend de inversare a producției astfel că în primul an la liniile cu
număr mare de ouă recolta te numărul acestora s -a redus în anul II și invers.

Tabelul I.3. Greutatea medie a ouălor produse în primul an de producție (după Benk, 2011)
Linia n Greutatea medie a ouălor (g)
CV(%)
21
22
24
28
26
media 75
75
75
75
75
75 55,82a±4,21
56,33a±5,08
56,47a±5,28
56,21a±4,67
54,35a±5,18
55,89a±4,91 7,75
9,02
9,36
8,31
9,54
8,79

Tabelul I.4. Greutatea medie a ouălor produse în al doilea an de producție (după Benk, 2011)
Linia n Producția de ouă (nr.)
CV(%)
21
22
24
28
26
media 75
75
75
75
75
75 59,47a±3,86
58,77a±4,68
58,54a±5,26
59,22a±3,57
57,31a±3,96
59,00a±4,42 6,49
7,97
8,99
6,04
6,71
7,5

122

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale O I P O S D R U ACADEMIA ROMÂNĂ
MINISTERUL MUNCII, P O S D R U 2007 – 2013 INSTITUTUL NAȚIONAL
FAMILIEI ȘI PROTECȚIEI 2007 – 2013 DE CERCETĂRI ECONOMICE
SOCIALE „Costin C. Kirițescu”
AMPOSDRU

Greutatea medie a ouălor nu se diferențiază semnificativ între liniile de găini studiate
dar între cei doi ani consecutivi de determinări se poate consemna tendința de creștere în
greutate a ouălor consecutiv înaintării în vârsta productivă.

Tabelul I.5. Indicele de format al ouălor produse în primul an de producție (după Benk, 2011)
Linia n D/d
CV(%)
21
22
24
28
26
media 25
33
40
31
25
1,31a±0,08
1,33a±0,08
1,34a±0,11
1,32a±0,06
1,36a±0,05
1,33a±0,08 6,08
5,69
8,28
4,49
3,97
6,18

Din datele prezentate în tabelul 5 reiese faptul că ouăle produse de găinile cu gâtul
golaș (linia 26) sunt mai alungite, înregistrând un indice al formatului 1,36 ±0,08, însă la
diferență nesemnificativă din punct de vedere statistic față de celelalte linii.
Valoarea nutritivă a oului este prezentată în tabelele 6 și 7, pentru găinile cu gâtul
golaș și cele cu pene pe gât (găina maghiară) la un niv el de producție de 30% cât și în vârful
curbei de ouat.

Tabelul I.6. Valoarea nutritivă a gălbenușului de ou (%) (după Benk, 2011)
Linia n SU PB GB Cen B
F-neck 30%
N-neck 30%
F-neck vf prod.
N-neck vf prod. 80
20
80
20 49,17
49,42
49,49
49,60 15,08
15,50
15,30
15,92 26,22
27,02
26,28
26,03 1,86
1,68
1,63
1,67
F-neck –feathered neck
N-neck –naked neck

Tabelul I.7. Valoarea nutritivă a albușului de ou (%) (după Benk, 2011)
Linia n SU PB GB Cen B
F-neck 30%
N-neck 30%
F-neck vf prod.
N-neck vf prod. 80
20
80
20 12,61
12,23
11,94
11,91 9,61
9,28
9,58
9,65 0,01
0,02
0,00
0,00 0,59
0,59
0,59
0,62
F-neck –feathered neck
N-neck –naked neck

Din datele privind valoarea nutritivă a oului se constată faptul că atât la gălbenuș cât
și la albuș aceasta este mai ridicată la vârf de producție.
Gălbenușul înregistrează o valoare nutritivă mai mare la găinile cu gâtul golaș atât la
începutul ouatului cât și în vârf de producție, pe când la albuș se constată o valoare nutritivă ușor
mai ridicată la găina maghiară cu penaj în regiunea gâtului.

123

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale O I P O S D R U ACADEMIA ROMÂNĂ
MINISTERUL MUNCII, P O S D R U 2007 – 2013 INSTITUTUL NAȚIONAL
FAMILIEI ȘI PROTECȚIEI 2007 – 2013 DE CERCETĂRI ECONOMICE
SOCIALE „Costin C. Kirițescu”
AMPOSDRU

Evaluarea modului de asigurare a cerințelor nutritive la găinile crescute în sistem organic
Sunt respectate p rincipiile obligatorii în ceea ce privește furajarea păsărilor din fermele
organice , astfel :
 Rația administrată este specifică categoriei de păsări crescute și echilibarată
energo -proteic (conțin e toți principii nutritiv i);
 Materiile prime furajere (cerealele, ierbur ile, făinurile, suculentele, grosierele,
semințele oleaginoase și proteice, turtele și șroturile) sunt provenite din agricultura ecologică , în
mare parte produse în unitate ;
 Păsările benefici ază de acces liber la furaje și nu sunt supuse forțajului alimentar ;
 Fiecare găină are la dispoziție un front de furajare de cel puțin 8 cml, pentru a se
evita concurența și aglomerarea la furajare ;
 Cel puțin 1/3 din viața lor economică, găinile au acces la pășune;
 Pe toată durata ciclului de p roducție, găinile sunt ferite de stres alimentar de
natură cantitativă sau calitativă.
Într-o primă etapă de studiu, principalele cerințe nutritive ale găinilor ouătoare crescute
în sistem organic pot avea ca punct de plecare valorile aferente sistemului f ree-range.
Furajarea reprezintă un factor deosebit de important în exploatarea găinilor ouătoare,
determinând atât nivelul producției obținute, cât și eficiența economică a acestora, având în
vedere ponderea ridicată a cheltuielilor pentru furajare, de pes te 60%, în prețul de cost al oului.
În ferma pilot în care am efectuat stagiul, hrănirea găinilor ouătoare se bazează pe
amestecuri de concentrate la care se adaugă masa verde provenită din terenurile proprii.
În structura amestecului de concentrate pentru găini, cerealele ocupă o pondere de min.
65% (de regulă 70 -80%), făinurile proteice de origine vegetală 10 -20%, sărurile minerale 0,3 –
8% și premixurile vitamino -minerale 0,5 -1%.

Figura I.5. Structura amestecului de concentrate în ferma pilot

În vederea obținerii unor performanțe productive la nivelul potențialului genetic al
hibrizilor, se practică furajarea cu același amestec de concentrate pe întreaga perioadă de
exploatare, care să aibă următoarele caracteristici:
-16-17% proteină brută
-2750 kcal/kg EM
-3,2-3,5% calciu
-0,7% fosfor.

124

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale O I P O S D R U ACADEMIA ROMÂNĂ
MINISTERUL MUNCII, P O S D R U 2007 – 2013 INSTITUTUL NAȚIONAL
FAMILIEI ȘI PROTECȚIEI 2007 – 2013 DE CERCETĂRI ECONOMICE
SOCIALE „Costin C. Kirițescu”
AMPOSDRU

În ceea ce privește nivelul proteic al AC administrate, trebuie reținut că acesta este
dependent de intensitatea ouatului, cunoscut fiind faptul că în faza ascendentă și în perioada de
maxim de ouat necesarul de proteină poate ajunge la 18g /cap/zi, când intensitatea ouatului este
cuprinsă între 7 5-65%, și scade la 16 -17 g/ cap/zi respectiv la numai 15 g /cap/zi când intensitatea
ouatului scade sub 65%.

Managementul stării de sănătate, prevenirea bolilor în fermă

În fermă se aplică principii generale ale agriculturii ecologice și se respectă exigențele
specifice pentru avicultura ecologică.
Managementul stării de sănătate și controlul bolilor în fermă, se bazează pe:
-afluirea de păsări sănătoase, rezistente la fac torii de mediu, pretabile la creșterea
ecologică;
-asigurarea măsurilor de biosecuritate a fermei ;
-întărirea rezistenței generale și a imunității naturale, prin mijloace nespecifice: acces la
pășune, mișcare liberă în aer curat;
-respectarea principiului „totul plin -totul gol ”, cu dezinfecții, dezinsecții și deratizării
eficiente;
-asigurarea bunăstării păsărilor;

Impactul asupra mediului ambiant

Nu sunt constatate aspecte negative privind impactul fermei cu mediul ambiant. Toți
factorii sunt bine monitorizați, conform directivelor legislative în vigoare.

125

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale O I P O S D R U ACADEMIA ROMÂNĂ
MINISTERUL MUNCII, P O S D R U 2007 – 2013 INSTITUTUL NAȚIONAL
FAMILIEI ȘI PROTECȚIEI 2007 – 2013 DE CERCETĂRI ECONOMICE
SOCIALE „Costin C. Kirițescu”
AMPOSDRU

STUDIUL DE CAZ II.
PROIECT TEHNIC PARȚIAL
PRIVIND ÎNFIINȚAREA UNEI FERME ECOLOGICE DE CREȘTERE A
PUILOR DE CARNE CU O CAPACITATE DE 1200 PUI/SERIE

Acest studiu de caz oferă datele necesarecelor interesați de realizarea unei afaceri axate
pe creșterea păsărilor în sistem ecologic pornind de la argumente, motivatie până la informații
utile privind realizarea planurilor de producție pentru buna desfășur are a unei astfel de afaceri.
Argumente pentru lansarea afacerii:
Considerăm că o pondere importantă în hrana oamenilor este reprezentat de consumul
de produse naturale, obținute din agricultura ecologică, adică fără exploatare intensivă, fără
utilizarea substanțelor chimice, a pesticidelor, a hormonilor sau a antibioticelor.
Un alt argument adus în favoarea înființării un ei ferme zootehnice ecologice este pus
pe seama creșterii dramatice a numărului de persoane disponibilizate din industrie în ultimii ani,
tot mai multe dintre acestea părăsesc orașele, î ndreptându -se către zone rurale unde pot pune
bazele unui nou început.
Mărimea redusă a fermei poate fi o oportunitate într -o lume cu mari riscuri pe piața
europeană deoarece aceste ferme sunt mai puțin dependente de schimbările globale ale pieței.
Produsele alimentare ecologice asigură satisfacerea gusturilor rafinate și ev entual,
dietetice ale consumatorilor, chiar dacă prețul lor este ridicat.
Totuși, în România, „prețul ecologic ” este mult mai mic decât în alte țări UE, pentru că
de mulți ani s-au redus cantitățile de pesticide folosite în agricultură.
Avantajele afacerii
Mediul economic în care evoluează afacerea poate fi caracterizat ca fiind transparent și
predictibil și urmea ză trendul economiei naționale.
Reușita afacerii este condiționată mai mult de abilitățile fermierului de a anticipa și a
percepe tendințele piețe i, de a satisface dorințele clienților și de a -i fideliza.
Descrierea af acerii
Obiectul principal de activitate îl constituie creșterea păsărilor în vederea obținerii de
carne ecologică.
Ferma este concepută a fi realizată integral pentru producți e în sistem ecologic
respectând standardele impuse de UE pentru agricultura ecologică prevăzute în Regulamentul
(CE) nr. 834/2007 al Consiliului privind producția ecologică și etichetarea produselor ecologice
și Regulamentul (CE) nr. 889/2008 al Comisiei de Stabilire a normelor de aplicare a
Regulamentului (CE) nr. 834/2007.
Activitatea de producție a fermei se desfășoară sub certificarea organismului
international de inspecție și certificare în domeniul producției ecologice, ECOCERT.

126

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale O I P O S D R U ACADEMIA ROMÂNĂ
MINISTERUL MUNCII, P O S D R U 2007 – 2013 INSTITUTUL NAȚIONAL
FAMILIEI ȘI PROTECȚIEI 2007 – 2013 DE CERCETĂRI ECONOMICE
SOCIALE „Costin C. Kirițescu”
AMPOSDRU

Localizarea necesară unei ferme de păsări în sistem ecologic
Alegerea locului pentru amplasarea unei ferme ecologice de creștere a păsărilor și
așeyarea construcțiilor în interiorul fermei, sunt aspecte foarte importante pentru reușita
investiției.
Astfel, la amplasarea fermei se ține seamna de criterii economice, igienico -sanitare,
sanitar -veterinare, ecologice și edilitare.
Criterii minime de amplasare:
-suprafață situată extravil an, pe terenuri care pot fi mai slab productive, în apropierea
căilor de comunic ație și a pieței de desface a produselor, obligatoriu prevăzute cu surse de apă și
de curent.
-să asigure spațiu înierbat necesar pentru efectivul stabilit,
-zona de amplasare să nu fie expusă poluării industriale ,
-distanțe minime între perimetrul fermei și drumurile de acces: minim 22 m față de
drumurile naționale și liniile de cale ferată , 20 m față de șoselele județene și 18 m de la
drumurile comunale,
-distanțe față de zone locuite de oameni: minim 500 m în cazul fermelor avicole cu
efectiv de sub 5000 capete.
-se vor respecta distanțele între adăpostruri (10 -20 m) și normele PSI (minim 10 m)
-prevenirea pouării mediului cu efluenți gazoși, lichizi sau solizi, provenind din
fermele de păsări; mamagementul corect al dejecțiilor și deșeurilor organice, încât să nu
depășească cantitatea de 170 kg echivalent azot/ha/an.
Măsuri de biosecuritate :
-izolarea zonei administrative de cea de producție prin împrejmuire;
-controlul circulației ve hiculelor, persoanelor, furajelor, materialelor;
-aplicarea principiului igienic „totul plin -totul gol” în populare și depopulare, cu
dezinfecție și repaus biologic între seriile de păsări;
-prezenta filtrului sanitar -veterinar la intrare, cu echipamente ș i contrucții necesare
(vestiar, dezinfector),
-aplicarea corectă a operațiunilor de dezinfecție, dezinsecție și deratizare,
-combaterea vectorilor sălbatici și domestici,
-limitarea accesului vizitatorilor.

PREMIZE DE LUCRU:
Capacitatea fermei 1200 cap/serie
Materialul biologic: hibridul Cobb -Sasso 150
-hibrid cu creștere lentă ideal pentru sistemul organic de creștere,
-rata de creștere medie –max 23 g/zi,
-prezintă o rată bună de viabilitate,
-rata de conversie a furajului –bună,
-se obțin c arcase uniforme cu o carne suculentă.
Durata de creștere: 12 săptămâni
Pauza dintre serii 3 săptămîni
Număr de serii/an: 3,46 (3 serii complete și o serie incompletă începută în anul de plan)

127

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale O I P O S D R U ACADEMIA ROMÂNĂ
MINISTERUL MUNCII, P O S D R U 2007 – 2013 INSTITUTUL NAȚIONAL
FAMILIEI ȘI PROTECȚIEI 2007 – 2013 DE CERCETĂRI ECONOMICE
SOCIALE „Costin C. Kirițescu”
AMPOSDRU

Stabilirea mă rimii și dotării fermei:
-densitatea la populare 10 cap/mp
-suprafața utilă necesară fermei este de: 120 mp
-lungimea adapostului este de 15 m + 3 m (camera tampon) = 18 m
-lățimea halei 8 m.
-suprafața totală a adăpostului 144mp.
-adăpostul este prevăzut cu o camera tampon la unul din capete .
– inițial se confecționează două țarcuri de creștere a puilor cu suprafața inițială de 8 mp, revenind
600 pui/țarc,

Echipamente necesare dotării fermei:
-așternut permanent pe bază de paie de grâu: 1,2 mc/serie de pui
4,8 mc/an
-cantitate de PFL necesar ă pentru confecționarea tarcurilor de creștere -18 mp.
-adăpători vacuumatice pentru faza de țarc cu diametru de 23 cm -33 buc./fermă
-hrănitori tip tăviță pentru faza de țarc cu dimensiuni de 50 cm/35 cm/5 cm -18 buc./fermă
-adăpători tip picu rător pentru faza de compartiment sunt necesare două linii de adăpare cu 15
picuratori /linie , iar în pa doc sunt amplasate adapatori tip jgheab,
-hrănitori tronconice cu diametrul de 33 cm : sunt amplasate trei linii de furajare a câte 20
hrănitori/linie, iar în padoc sunt dispuse hranitori liniare.
-linii de iluminat -2 linii de iluminat a câte 6 becuri pe linie, revenind 1 0 becuri pe hală,
-eleveuze necesare încălzirii suplimentare în primele săptămâni de creștere: 2 buc.
-geamuri pentru aerisire și pătr underea luminii naturale ,
-ventilatoare -2 buc cu debit minim 7500mc/h.
– 8 trape care permite accesul puilor în padoc, spațiu înierbat situat în afara adăpostului, prevăzut
cu copertină sub care sunt montate hr ănitori si adăpători.
-padoc exterior (pășune) cu o suprafața de min 4800 mp. Conform standardelor UE de zootehnie
ecologică, fiecărei păsări îi revin 4 mp de pășune.

Prin asigurarea acestor dotări , ferma îndeplinește condițiile necesare de adăpostire
pentru pui destinați producției de carne ecologică, respectiv cerințele biologice ale acestora
(acces ușor la hrană și apă, spațiu suficient, sistem de încălzire și ventilație a clădirii care să
asigure circulația aerului, nivelul de praf, temperatura, umiditatea relativă a aerului, lumină
naturală suficientă.
Puii sunt întreținuți, la sol, beneficiind atât de adăpost închis cât și de pășune. În plus,
păsările, beneficiează, și de „terasă” adică de un sp ațiu extern acoperit pentru a le proteja de
capriciile vremii, puii rămânând în aer liber și pe vreme nefavorabilă.
Puii sunt hrăniți exclusiv cu furaje ecologice; aceste furaje sunt produse sau cumpărate
de la producători ecologici certificați în acest se ns.
Păsările nu primesc antibiotice sau vitamine sintetice, hrana lor nu conține nici un fel
de substanțe chimice, pesticide, conservanți, aditivi, hormoni sau organiseme modificare genetic .
Astfel se respectă ritmul normal de creștere, astfel încât aceste a să nu fie stresate și nici forțate
să crească după exigențele unui program industrial.
Păsările se bucură de mult s pațiu, atât în interior cât și în exterior și sunt crescute în
condiții de igienă și confort.

128

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale O I P O S D R U ACADEMIA ROMÂNĂ
MINISTERUL MUNCII, P O S D R U 2007 – 2013 INSTITUTUL NAȚIONAL
FAMILIEI ȘI PROTECȚIEI 2007 – 2013 DE CERCETĂRI ECONOMICE
SOCIALE „Costin C. Kirițescu”
AMPOSDRU

Tabelul II.1 . Calculul efectivului de pui și a masei corporale/hală/serie
Vârsta
(zile) Efectiv la
începutul
săptămânii
(cap) Mortalitate
în cursul
săptămânii
(cap) Mortalitate
cumulat
(cap) Efectiv la
sfârșitul
săptămânii
(cap) Efectiv mediu
de pui pe
săptămână
(cap) Greutate pui
la sfârșitul
săptămânii
(kg) Greutate lot
la sfârșitul
săptămânii
(kg)
21 1200 36 36 1164 1182 0.293 341.052
28 1164 11 47 1153 1158.5 0.444 511.932
35 1153 9 56 1144 1148.5 0.621 710.424
42 1144 8 64 1136 1140 0.828 940.608
49 1136 7 71 1129 1132.5 1.05 1185.45
56 1129 6 77 1123 1126 1.277 1434.071
63 1123 6 83 1117 1120 1.504 1679.968
70 1117 5 88 1112 1114.5 1.717 1909.304
77 1112 3 91 1109 1110.5 1.908 2115.972
84 1109 3 94 1106 1107.5 2.08 2300.48

Figura II.1. Miscarea efectivelor de pui/an
(3 serii complete plus o serie începută în anul de plan -cu 7 săptămâni de cre ștere)

1200 pui de o zi 1200 pui de o zi 1200 pui de o zi 1200 pui de o zi
↓ ↓ ↓ ↓

↓ ↓ ↓
1106 pui
de 12 săpt. 1106 pui
de 12 săpt 1106 pui
de 12 săpt 1129 pui
de 7 săpt.

Tabelul II.2. Calculul efectivelor de pui/fermă/an
Specificare UM Serii complete Serii incomplete Total/fermă/an
Producț ie neterminată din anul anterior cap – – –
kg – – –
Intrări prin cumpărări cap 3600 1200 4800
kg 147,6 49,2 196,8
Mortalitate cap 282 71 353
Vânzări cap 3318 – 3318
kg 6901,44 – 6901,44
Total ieș iri cap 3600 71 3671
kg 6901,44 – 6901,44
Producț ie neterminată pentru în anul de plan cap – 1129 1129
kg – 1185.45 1185.45

129

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale O I P O S D R U ACADEMIA ROMÂNĂ
MINISTERUL MUNCII, P O S D R U 2007 – 2013 INSTITUTUL NAȚIONAL
FAMILIEI ȘI PROTECȚIEI 2007 – 2013 DE CERCETĂRI ECONOMICE
SOCIALE „Costin C. Kirițescu”
AMPOSDRU

Tabelul II.3. Calculul efectivelor furajate (sau medii)
Vârsta
păsărilor
(zile) Efectiv la
începutul
săptămânii Efectiv la
sfârșitul
săptămânii Efectiv mediu de
pui pe săptămână
(cap) Zile
furajate/săptămână Zile furajate
cumulat
21 1200 1164 1182 8274 8274
28 1164 1153 1158, 5 8109 ,5 16383 ,5
35 1153 1144 1148 ,5 8039 ,5 24423
42 1144 1136 1140 7980 32403
49 1136 1129 1132 ,5 7927 ,5 40330 ,5
56 1129 1123 1126 7882 48212 ,5
63 1123 1117 1120 7840 7840
70 1117 1112 1114 ,5 7801 ,5 15641 ,5
77 1112 1109 1110 ,5 7773 ,5 23415
84 1109 1106 1107 ,5 7752 ,5 31167 ,5

Tabelul II.4 . Calculul consumului de furaje/serie de pui
Vârsta
păsărilor
(zile) Efectiv mediu
de pui pe
săptămână
(cap) Consum de
furaje/pui Consum de
furaje/lot Rețeta de amestec de
concentrate Consum
cumulat/
lot (kg) starter creștere finisare kg/zi. kg/per kg/zi kg/săpt
21 1182 0,020 0,42 23,64 496,44 496,44 496,44
28 1158.5 0,043 0,301 49,82 348,71 348,71 845,15
35 1148.5 0,056 0,392 64,32 450,21 450,21 1295 ,36
42 1140 0,072 0,504 82,08 574,56 574,56 1869 ,92
49 1132.5 0,081 0,567 91,73 642,13 642,13 2512 ,05
56 1126 0,093 0,651 104,72 733,03 733,03 3245 ,07
63 1120 0,108 0,756 120,96 846,72 846,72 4091 ,79
70 1114.5 0,121 0,847 134,85 943,98 943,98 5035 ,78
77 1110.5 0,128 0,896 142,14 995,01 995,01 6030 ,78
84 1107.5 0,140 0,98 155,05 1085 ,35 1085 ,35 7116 ,13
Total 6,314 845,15 4190 ,62 2080.3 6

Tabelul II.5 . Calculul consumului de furaje/fermă/an
Rețeta Serii complete Serii incomplete Total/ferma/an
Starter 2535,45 845,15 3380,6
Creștere 12571,86 3246,64 15818,5
Finisare 6241,08 – 6241,08
TOTAL furaje 21348,39 4091,79 25440,18

130

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale O I P O S D R U ACADEMIA ROMÂNĂ
MINISTERUL MUNCII, P O S D R U 2007 – 2013 INSTITUTUL NAȚIONAL
FAMILIEI ȘI PROTECȚIEI 2007 – 2013 DE CERCETĂRI ECONOMICE
SOCIALE „Costin C. Kirițescu”
AMPOSDRU

Pe baza elementelor tehnologice și a indicatorilor bioproductivi prezentați pentru un an
calendaristic s -au putut estima următorii parametrii tehnico -economici:

Parametrii bioproductivi
Mortaliate /serie (%) 7,8
Capacitate adăpost (cap /serie) 1200
Capacitate fermă /an 4800
Pui livrați /serie 1106
Pui livrați /fermă/an 3318
Masa corporală la sacrificare /serie (kg) 2300,48
Masa corporală livrată /fermă /an (kg) 6901,44
Parametrii economici estimați:
lei euro
A. Cheltuieli directe 74687,63 17090,99
I Cheltuieli materiale 65127,63 14903,37
1. Materialul biologic 12000 2745,99
2. Furaje 45220,23 10347,87
3. Energie, combustibil, apă 2640 604,12
4. Amortisment 3760 860,41
5. Alte cheltuieli 753,7 172,47
6. Aprovizionare și transport 753,7 172,47
II. Cheltuieli cu forța de muncă 9560 2187,64
7. Salarii și sporuri 7530 1723,11
8. Contribuții angajator 2030 464,53
B. Cheltuieli indirecte 679,37 155,46
9. Cheltuieli generale și comune 373,65 85,50
10. Impozite și taxe 305,72 69,95
Total cheltuieli 75367 17246,45
Venituri estimate în anul de plan 89718,72 20530,59
Profit estimat 14351,72 3284,15

Din analiza economică reiese faptul că resursele naturale, costurile furajelor și a
forței de muncă reprezintă principalii factori determinan ți ai competitivită ții în sectoarele de
creștere a animalelor, aceste referin țe fiind în conformitate cu cele constatate și de Van Horne
și Acherbosch, 2008.
Într-un studiu economic efectuat într -o fermă de broileri efectuat de Scahaw, 2 000 a
concluzionat că se poate realiza o scădere a costurilor într -o astfel de fermă prin reducerea
următoarelor cheltuieli: pre țul furajului combinat, pre țul puilor (materialului biologic) și alti
factori.
Managerii de succes ai fermelor caută informa ții în diferite surse (consultan ți,
universită ți, instituții și alți fermieri sau companii în domeniu) și își bazează deciziile pe
logică.

Impactul cu mediul ambiant
Nu există aspecte negative privind impactul fermei cu mediul ambiant. Toți factorii
sunt bine monitorizați, conform Directivei UED 19 /67/CEE.

131

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale O I P O S D R U ACADEMIA ROMÂNĂ
MINISTERUL MUNCII, P O S D R U 2007 – 2013 INSTITUTUL NAȚIONAL
FAMILIEI ȘI PROTECȚIEI 2007 – 2013 DE CERCETĂRI ECONOMICE
SOCIALE „Costin C. Kirițescu”
AMPOSDRU

132

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale O I P O S D R U ACADEMIA ROMÂNĂ
MINISTERUL MUNCII, P O S D R U 2007 – 2013 INSTITUTUL NAȚIONAL
FAMILIEI ȘI PROTECȚIEI 2007 – 2013 DE CERCETĂRI ECONOMICE
SOCIALE „Costin C. Kirițescu”
AMPOSDRU

BIBLIOGRAFIE

1.Alexe P., și col. (2008) -Alimente ecologice – Alimente și sănătatea , Editura Academică,
Galați.
2. Anderson, K.E., 2009. Overview of natural and organic egg production: Looking back to the future.
J. Appl. Poultry Res. 18: 348 -354
3.Anne Fanatico (2008) – Organic poultry production in the United States, Publication of
ATTRA, National Sustainable Agriculture Information Service (2008),
www.attra.ncat.org
4.Bassler, A. and Ciszuk, P. –Pilot studies in organic broiler production, 2002, Ekologist
Lautbruk, nr. 34, May.
5.Beeken, L. (2010) –Manual de creștere a păsărilor. Editura Fedprint, București.
6.Bellof, E, Schmidt E . (2005) -Broiler production with 100% organ ic feed is possible, Proc. Of
The 8 th Conference on organic farming, 2 – 4 03. 2005, University of Kassel,
Germany Kassel university Press Gm bH p 321 -324.
7. Bertram, H. -L (1993) -Amino acids requirements of laying hens in World's Poultry Science
Associatio n Proceedings 9 -th European Symposium on Poultry Nutrition, September 5 -9,
Jelenia Góra, Poland, p.292 -299.
8.Blair, R. (2008) –Nutrition and feeding of organic poultry, Cab International
9.Bleahu, M. (2002) –Privește înapoi cu mânie…Privește înainte cu spaimă, Editura Economică,
București.
10. Bogdan, A. T., Mireșan, V., Mironov, Al., Chelmu, S., Boboc, V., Surdu, I., Burlacu, R.,
Diaconescu, D., Străteanu, A. (2010) –Prospect of Agrifood Green Power in 2050
and Forecasting for 2100 with Sustenable Solution Based on Ecobioeconomics new
Paradigm. Bulletin UASVM Animal Science and Biotechnologies, 67(1 -2), p. 1 -18.
11. Bouvarel, I, Tesseraud, S. and Leterrier, C. –L`ingestion chez le poulet de chair: n`oublions
pas les regulations a court terme, INRA, Prod. Anim., 2010, 23(5), p. 391 -404.
12. Bran, Florina (2002) –Eco-economia sistemelor și biodiversitatea, Curs Universitar Editura
ASE, București.
13. Brown, R. Lestern (2001) –Eco-economia. Crearea unei economii pentru planeta noastră,
Ed. Tehnică, București.
14. Brown, R. Lestern (2008) –Planul B 3.0. Mobilizarea generală pentru salvarea civilizației,
Ed. Tehnică, București.
15. Burlacu, G. și col. (2002) -Potențialul producti v al nutrețurilor și utilizarea lor; Editura
Ceres, București.
16. Burlacu, R. (2010) -Current aspects concerning the productive potential of feed and their
use in monogastric animals, The 39th International Session of Scientific
communications of the Faculty of Animal Science, Bucharest, Romania, Scientific
papers, seria D, vol. LIII, 2010, p. 81 -85.
17. Burlacu, R., Nițu, C. și Livia David –Mathematical Model for the calculation of feed
allowances in poultry function of the daily weight gain quality, Scientifical Papers
Animal Science and Biotechnologies, 2010, 43 (1), p. 15 -19.

133

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale O I P O S D R U ACADEMIA ROMÂNĂ
MINISTERUL MUNCII, P O S D R U 2007 – 2013 INSTITUTUL NAȚIONAL
FAMILIEI ȘI PROTECȚIEI 2007 – 2013 DE CERCETĂRI ECONOMICE
SOCIALE „Costin C. Kirițescu”
AMPOSDRU

18. Castellini, C., Basco Dal, A., Mugnai Cecilia, Bernardini (2003) -Performance and
behaviour of chickens with different gr owing rate reared according to the organic
system, Ttal. J. Anim. Sci (6), pp. 561 -573.
19. Damme, K. (2005) -100% Biokomponenten in der okologischen Hahnchenmast.
www.lfl.bazern.de/ith/gefluegel/1138 9/.
20. De BOER, I.J.M., CORNELISSEN, A.M.G. (2002) –A method using sustainability
indicators to compare conventional and animal friendly egg production system.
Poultry Sci. 81:173 -181.
21. David Tilman, Kenneth G. Cassman, Pamela A. Matson, Rosamond Naylor & Stephen
Polasky (2002) -Agricultural sustainability and intensive production practices, Nature
418, 671 -677 (8 August 2002) | doi:10.1038/nature01014.
22. Driha, Ana (2000) –Curs Tehnologia creșterii păsărilor, Editura MIRTON, Timișoara.
23. Drinceanu, D. (1994) – Alimentația animalelor domestice, Editura Euroart, Timișoara
24. Drinceanu, D. (2001) –Elemente de nutriția și alimentația animalelor, Editura EUROBIT,
Timișoara.
25. Drinceanu D, Ștef Lavinia, Simiz Eliza, Julean C., Luca I., Mic Florica (2010) -Model
setting of the micromineral supplementation values in heavy breed avian youth raised
in organic system, Journal of Food, Agriculture and Environment, vol. 8 (3&4) 430 –
433, 2010, July -October, www.world -food.net .
26. Drinceanu D., Luca I., Ștef Lavinia, Simiz Eliza, Julean C., Ștef D. (2009) -The mineral
supplementation of poultry feed in organic farms (review) Lucrări științifice
Zootehnie și Biotehnologii, vol. 42 (1), Timișoara .
27. Drinceanu D, Ștef Lavinia, Simiz Eliza, Julean C., Luca I., Mic Florica 2010. Model setting
of the micromineral supplementation values in heavy breed avian youth raised in
organic system, Journal of Food, Agriculture and Environment, vol. 8 (3&4) 430 -433.
28. Drinceanu, D. , Ștef, L., Simiz, E., Julean, C., Luca, I., Mic, F. (2011) – Model setting of the
micromineral supplementation values in heavy breed avian youth raised in organic
system. Journal of Food, Agriculture and Environment, vol. 8 (3&4) 430 -433, 201 0,
July-October, www.world -food.net , Received 9 August 2010, accepted 30 October
2010.
29. Dvořák, P., Suchý, P., Straková, Eva, Doležalová, 2010. Variation in egg colour in different systems
of rearing laying hens. Acta Vet BRNO, 79:S13 -S19.
30. Emmans G.C. (1987) – Growth, body composition and feed intake. World `s Poultry Science
Journal 43: 208 -227.
31. Emmert, J.L. and Bsker, D.H. –Use of ideal protein concept for precision formulation of
amino acid levels in broiler diet, 1997, J. Appl. Poult.. Res. 6: 462 -470.
32. Fanatico, A. C., P. B. Pillai, J. L. Emmert, and C. M. Owens. 2007. Meat quality of slow –
and fast -growing chicken genotypes fed low -nutrient or standard diets and raised
indoors or with outdoor access. Poult. Sci. 8 6:2245 –2255.
33. Fasuyi, A.O., Dairo, F.A.S. and Olujimi, O.T. 2007. Protein supplementary quality of vegetable
leaf meal ( Amaranthus cruentus ) in the diets of laying hens: Egg laying performance, egg
quality and haematological implications. Journal of Food, A griculture & Environment Vol. 5
(3 & 4): 294 -300.
34. Georgescu, -Roegen, N. (1996) –Legea entropiei și procesul economic, Ed. Expert,
București.

134

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale O I P O S D R U ACADEMIA ROMÂNĂ
MINISTERUL MUNCII, P O S D R U 2007 – 2013 INSTITUTUL NAȚIONAL
FAMILIEI ȘI PROTECȚIEI 2007 – 2013 DE CERCETĂRI ECONOMICE
SOCIALE „Costin C. Kirițescu”
AMPOSDRU

35. GERBENS -LEENES, P. and MOLL, H. (2003) –Design and development of a measuring
method for environmental sustainabili ty in food production systems. Ecological
Economics, 46: 231 -248.
36. Gordon, S. and Charles D.H . (2002) -Niche and Organic Chicken Products, Nottingham
University Press.
37. Grossu Dorina, Burlacu R., Burlacu Gh., Marinescu Al. G . (2004) -Modelarea
matematică a proceselor de metabolism la pasări, Ed. Cartea Universitară, Bucuresti.
38. Huțu, I., Sas, E., Cheșa, I. (2003) –Creșterea puilor pentru carne, Editura Eurobit,
Timișoara.
39. Jeroch, H. , Danicke, S. (1995) –Barley in poultry feeding. A review. World`s Poultry
Science Journal, 51: 271 -291.
40. Jeroch, H. , Cermak, B., Kroupova V., Drinceanu, D., Ștef, L. (2008) –Bazele nutriției și
alimentației animalelor de fermă, Editura SOLNESS, Timișoara.
41. Koops W.J . (1989) – Multiphasic analysis of growth, PhD Thesis, Wageningen Agric.,
Netherlands.
42. Larbier, M ., Leclercq, B. (1994) –Nutriția și alimentația păsărilor (traducere), Editura
Altrus D, București.
43. Lampkin N. , 1997 , -Organic poultry production, Published by the Institute of Rural Studies,
University of Wales Aberystwyth
44. Lampkin N., 2009, -Organic poultry production,
http://www.organic.aber.ac.uk/library/Organic poultry production.htm
45. Leeson, S. (2003) -A new look at trace mineral nutrition of poultry: can we reduce
environmental burden of poultry manure? In: Nutritional Biotechnology in the Feed
and Food Industries. T. P. Lyons and K. A. Jacques Eds. Nottingham University Press,
Nottingham, United Kingdom.
46. Luca I. (2009) -Nutritia si alimentatia animalelor Partea I, Editura Eurobit, Timisoara.
47. Man C., Man A. (2005) -Avicultură ecologică , – Principii, tehnici și reglementări, Editura
Risoprint, Cluj -Napoca.
48. Man C. (2007) -Zootehnie ecologică – Principii, tehnici, reglementări, studi i de caz , Editura
Risopint Cluj Napoca.
49. Mc Donald P., Edwards R. A., Greenhalgh J. F. D., Morgan C.A. (2002) -Animal
Nutrition, sixth edition, Prentice Hall Pearson Education, Edinburg.
50. Merian, E., Anke, M., Ihnat, M., Stoeppler, M. (2004) -Elements and their Compounds in
the Environment 2nd edition, WILEY -VCH Verlag GmbH & Co KGaA, Weinheim.
51. MERTENS, K., LOFFEL, J., DE BARE K., ZOONS, J., DE BAERDEMAEKER, J.,
DECUYPERE, E. AND DE KETELAERE, B. (2009) –Layers in aviary system.
Effects of beak trimming and alternative feed formulation an technical results and egg
quality, JAPR 18:90 -102.
52. Minelli, G., Sirri, F., Folegatti, E., Meluzzi, A., Franchini, A., 2007. Egg quality traits of laying hens
reared in organic and conventional system. Ital. J. Anim. Sci. 6 (Suppl. 1): 728 -730.
53. Mitrovic, S., Pandurevic, Tatjana, Milic, V., Djekic, Vera and Djermanovic, V., 2010. Weight and
egg quality correlation relationship on different age laying hens. Journal of Food, Agriculture
& Environment, vol. 8 (3 & 4) , 580-583.
54. Mugnai Cecilia, Dal Basco, Al., Castellini, C., 2009. Effect of rearing system and season on the
performance and egg characteristics of Ancona laying hens. Ital. J. Anim. Sci, vol. 8, 175 –
188.

135

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale O I P O S D R U ACADEMIA ROMÂNĂ
MINISTERUL MUNCII, P O S D R U 2007 – 2013 INSTITUTUL NAȚIONAL
FAMILIEI ȘI PROTECȚIEI 2007 – 2013 DE CERCETĂRI ECONOMICE
SOCIALE „Costin C. Kirițescu”
AMPOSDRU

55. O`Connell Karen end Lynch B. (2004) –Organic Poultry Production in Ireland,
http://www.agriculture.gov.ie/media/migration/farmingsectors/organicfarming/publica
tions/organic_poult ry_report.pdf
56. Perrot, C. (1995 ) -Les protéines de pois; de leur fonction dans la graine à leur utilisation en
alimentation animale; Productions animales; juillet 1995; vol. 8; nr. 3, p. 151 -164
57. Powers W. and R. Angel (2008) A Review of the Capacity for Nutritional Strategies to
Address Environmental Challenges in Poultry Production Poult. Sci. 2008 87:
1929 -1938, doi:10.3382/ps.2008 -00090 .
58. Ravindran, V.and Blair, R. (1992) -Feed resources for poultry production in Asia and the
Pacific. II. Plant protein sources. Wld. Poult. Sci. 48, 205 -231.
59. Readdy, C.V. (1996) -Soybean meal in poultry diets, Poultry International, vol. 35, nr. 5, may,
p.66-70.
60. Sakomura, N. K. –Modeling energy utilization in broiler breeders, laying hens and broilers,
Brazilian Journal of Poultry Science, Jan -Mar, 2004, v.6, nr. 1, p. 1 -11.
61. Samuil, C. (2007) –Tehnologii de agricultură ecologică, Iași.
62. Schlegel P., Durosoy S. and Jongbloed A.W.( 2008) -Trace Elements in Animal Production
Systems, pp 352.
63. Scheideler, S.E., Rice, D., Smith, B., Dana, G. And Sauber, T., 2008. Evaluation of nutritional
equivalency of corn grain from DAS -R15R7 -1 (Herculex 1) in the diets of laying hens. J.
Appl. Poult. Res. 17: 383 -389.
64. Simiz Eliza, Julean, C., Drinceanu, D., Ștef, L.,Brudiu, I., Luca, I., Sofian, D., Ioniță, A .
(2010) – Bioproductive effect of different microelement levels used to feed heavy –
breed chicken, bred under biological system. Lucrări științifi ce Zootehnie și
Biotehnologii, vol. 43 (1) (2010), Timișoara, p. 105 -110. Scintific papers Animal
Science and Biotehnology, ISSN 1221 -5287
65. Simiz, E., Bogdan, A.T., Drinceanu, D., Ștef, L., Julean, C., Luca, I., Mic, F. (2011) –
Growth parameters of heavy -breed avian zouth fed organic system. Lucrări științifice
Zootehnie și Biotehnologii, vol. 44(1), Timișoara.
66. Simiz Eliza (2011) –Producțiile păsărilor. Îndrumător de lucrări practice. Editura Eurobit,
Timișoara.
67. Stan, Gh., Simeanu, D . (2005) –Alimentația păsărilor, Editura Alfa, Iași.
68. Ștef Lavinia (2008) Nutrețurile combinate în alimentația suinelor și a păsărilor , Editura
Mirton, Timișoara.
69. Sundrum, A. 2005. Possibilities and limitation of protein supply in organic poultry and pig
production. Organic Revi sion: Research to support revision of the EU regulation on
organic agriculture. http://www.organic -revision.org/
pub/Final_Report_EC_Revision.pdf.
70. Sundrum, A .(2006) -Protein supply in organic poultry and pig production, Proceedings of
the 1st IFOAM International Conference on Animals in Organic Production, Aug. 23 –
25, 2006, pp, 195 -199, St. Paul.
71. SUNMER, D.A., GOW, H., HAYES, D., MATTHEWS, W., NORWOOD, B., ROSEN –
MOLINA J.T. and THURMAN, W. (2010) –Economic and market issues on the
sustainability of egg production in the United States: Analysis of alternative
production systems.
72. Surai Peter F and Jules A. Taylor -Pickard (2008) -Current Advances in Selenium
Research and Applications – Volume 1, pp 352.

136

UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale O I P O S D R U ACADEMIA ROMÂNĂ
MINISTERUL MUNCII, P O S D R U 2007 – 2013 INSTITUTUL NAȚIONAL
FAMILIEI ȘI PROTECȚIEI 2007 – 2013 DE CERCETĂRI ECONOMICE
SOCIALE „Costin C. Kirițescu”
AMPOSDRU

73. Svihus B., Gullord M . (2002) -Effect of chemical content and physical characteristics on
nutritional value of wheat, barley and oats for poultry. Anim. Feed Sci. Technol., 102,
71-92
74. Thiruvenkadan A.K., Panneerselvam S. and Prabakaran R. (2010) -Layer breeding
strategies: an overview, World's Poultry Science Journal (2010), 66: 477 -502
Cambridge University Press doi:10.1017/S0043 933910000553
75. Tůmová, E., Skřivan, M., Englmaierová, M., Zita, L., 2009. The effect of genotype, housing system
and egg collection time on egg quality in egg type hens. Czech J. Anim. Sci., 54 (1): 17 -23.
76. Underwood, E., J., Suttle, N., F. (1999) -Mineral Nutrition of Livestock, CAB International.
77. Usturoi, G. M., Păduraru, G. (2005) –Tehnologii de creștere a păsărilor, Editura Alfa, Iași.
78. Usturoi, G. M. (2008) –Creșterea păsărilor, Editura Ion Ionescu de la Brad, Iași.
79. Vacaru -Opriș, Ioan (2000) –Tratat de avicultură. Vol.I, Ed. CERES, București.
80. Vacaru -Opriș, Ioan (2002) –Tratat de avicultură. Vol.II, Ed. CERES, București.
81. Watkins, B. A., B. Manning, and A. K. Al -Athari (1988). The effects of lupinus albus
cultivar Ultra on broiler performance. Nutr. Rep. I nt. 38:173 –181
82. WEERSINK, A.S., JEFFREY and PANNEL, D. (2002) –Farm level modeling for biger
issues. Review of Agricultural Economics, 24.
83. *** NRC (1994) Nutrient Requirements of Poultry, 9th edn. National Academy of Sciences,
Washington, DC.
84. *** REGULAMENT (CE) NR. 834/2007 AL CONSILIULUI din 28 IUNIE 2007 privind
producția ecologică și etichetarea produselor ecologice, precum și de abrogare a
Regulamentului (CCE) nr. 2092/91.
85. *** REGULAMENTUL (CE) nr. 1254/2008 al Comisiei din 15 decembrie 2008 de
modifica re a Regulamentului (CE) nr. 889/2008 de stabilire a normelor de aplicare a
Regulamentului (CE) nr. 834/2007 al Consiliului privind productia ecologică si
etichetarea produselor ecologice în ceea ce priveste productia ecologică, etichetarea si
controlul.
86. *** REGULAMENTUL (CE) nr. 1334/2003 al Comisiei din 25 iulie 2003 de modificare a
conditiilor de autorizare a unui număr de aditivi în furaje, care fac parte din grupa de
oligoelemente.
87. *** REGULAMENTUL (CE) nr. 710/2009 al Comisiei din 5 august 2009 de mod ificare a
Regulamentului (CE) nr. 889/2008 de stabilire a normelor de aplicare a
Regulamentului (CE) nr. 834/2007 al Consiliului în ceea ce priveste stabilirea de
norme detaliate privind productia ecologică de animale de acvacultură și de alge
marine.
88. *** REGULAMENTUL (CE) nr. 953/2009 al Comisiei din 13 octombrie 2009 privind
substan țele care pot fi ad ăugate cu anumite scopuri nutri ționale în produsele
alimentare destinate unei alimenta ții speciale.