Unitatea de Management al Proiectelor pentru Învățământul Preuniversitar [617952]
MINISTERUL EDUCAȚIEI, CERCETĂRII ȘI TINERETULUI
Unitatea de Management al Proiectelor pentru Învățământul Preuniversitar
Curriculum pentru
de la 3 la 6/7 ani
educația timpurie a copiilorCurriculum pentru
educația timpurie a copiilor
de la 3 la 6/7 ani
1
MINISTERUL EDUCA ȚIEI, CERCET ĂRII ȘI TINERETULUI
Unitatea de Management al Proiectelor pentru Înv ățământul Preuniversitar
Curriculum
pentru educa ția timpurie a copiilor
de la 3 la 6/7 ani
2008
2
„Ideile au calitatea lor proprie, sunt perfecte, în timp ce lucrurile,
fiind copii ale ideilor, sunt imperfecte !” (PLATON)
3
Contextul care a favorizat introd ucerea conceptului de educa ție timpurie în România și, implicit, revizuirea
curricular ă
Într-o accep țiune general ă, educația este procesul (ac țiunea) prin care se realizeaz ă formarea și dezvoltarea personalit ății umane . Ea
constituie o necesitate pentru individ și pentru societate. Ca urmare, este o activitate specific uman ă, realizat ă în contextul existen ței sociale a omului
și, în acela și timp, este un fenomen social specific, un atribut al societ ății, o condi ție a perpetu ării și progresului acesteia. A șadar, ea se raporteaz ă, în
același timp, la societate și la individ.
Între formele educa ției figureaz ă și educația formal ă, care are un caracter organizat, sistematizat, institu ționalizat. În ansamblul procesului
permanent al educa ției, ea constituie o perioad ă de formare intensiv ă care face din ac țiunea educativ ă un obiectiv central . Ea se adreseaz ă
vârstei de formare și asigură asimilarea sistematic ă a cunoștințelor, exersarea intensiv ă a comportamentelor sociale și dezvoltarea capacit ăților
individuale.
Numeroase cercet ări arată că, pentru orice problem ă care apare în dezvoltarea unui copil, cu cât interven ția este mai timpurie, cu atât șansa
de remediere este mai mare. De asemenea, cu cât interven ția se produce mai târziu, cu atât mai mari sunt costurile asociate și prognosticul poate fi
nefavorabil.
În acest context , analizând procentul de repeten ție în învățământul primar , dar și rata de p ărăsire timpurie a școlii (tineri 18-24 ani) în ultimii
ani, în România, constat ăm că acestea au valori relativ ridicate în compara ție cu statele Uniunii Europene (vezi tabelele).
Rata de p ărăsire timpurie a școlii
2002
2003
2004 2005
RO UE-25
TOTAL 22,9 22,7 23,4 20,8 15,2
Băieți 23,7 23,9 24,9 21,6 17,3
Fete 22,1 21,5 21,8 19,9 13,1
Rata abandonului școlar în înv.primar
2002-2003 2003-2004 2004-2005
TOTAL 0,9 1,2 1,3
Urban 1,0 1,0 1,3
Rural 0,9 1,4 1,4
Băieți 1,1 1,4 1,5
Fete 0,8 1,1 1,2
4 Ținând cont de cercet ările existente, conștientizăm din ce în ce mai mult faptul c ă o modalitate clar ă de reducere a repeten ției (în special la
nivelul înv ățământului primar) și a părăsirii timpurii a școlii este interven ția la vârstele mici și foarte mici . De asemenea, suntem con știenți de faptul c ă
educația timpurie poate fi o pârghie esen țială de reducere a inegalit ăților sociale.
Educația timpurie, ca primă treaptă de preg ătire pentru educa ția formal ă, asigură intrarea copilului în sistemul de înv ățământ obligatoriu
(în jurul vârstei de 6 ani), prin formarea capacit ății de a înv ăța. Investi ția în educa ția timpurie este cea mai rentabil ă investiție în educa ție, după
cum arat ă un studiu elaborat de R.Cuhna , unul dintre laurea ții Premiului Nobel în economie. Înv ățarea timpurie favorizeaz ă oportunit ățile de înv ățare
de mai târziu. Deprinderile și cunoștințele dobândite devreme favorizeaz ă dezvoltarea altora ulterior, iar deficien țele de cuno ștințe și deprinderi produc
în timp deficien țe mai mari, oportunit ăți de învățare ratate sau slab valorificate.
Educația copilului începe de la na ștere. Educa ția timpurie, în România, ca în întreaga lume, cuprinde educa ția copilului în intervalul de vârst ă
de la naștere până la intrarea acestuia la școală. Grădinița, ca serviciu de educa ție formal ă asigură mediul care garanteaz ă siguranța și sănătatea
copiilor și care, ținând cont de caracteristicile psihologice ale dezvolt ării copilului, implică atât familia cât și comunitatea în procesul de înv ățare.
Ca note distinctive ale educa ției timpurii am putea aminti:
z copilul este unic și abordarea lui trebuie s ă fie holistic ă (comprehensiv ă din toate punctele de vedere ale dezvoltarii sale);
z la vârstele mici este fundamental s ă avem o abordare pluridisciplinar ă (îingrijire, nutri ție și educație în acela și timp);
z adultul/educatorul, la nivelul rela ției “didactice”, apare ca un partener de joc, matur, care cunoa ște toate detaliile jocului și regulile care
trebuie respectate;
z activitățile desfășurate în cadrul procesului educa țional sunt adev ărate ocazii de înv ățare situa țională;
z părintele nu poate lipsi din acest cerc educa țional, el este partenerul-cheie în educa ția copilului, iar rela ția familie – gr ădiniță – comunitate
este hotărâtoare .
Sistemul de înv ățământ românesc a înregistrat progrese remarcabile, în ciuda condi țiilor economice grele și a deselor schimb ări sociale
înregistrate dup ă 1989. La sfâr șitul anului 1990 țara înregistra o stagnare economic ă, dar dup ă 1998, ca rezultat al democratiz ării treptate și a infuziei
fondurilor europene și ale Băncii Mondiale, reforma în educa ție a fost demarat ă.
Odată cu prevederile Legii înv ățământului Nr.84/1995, privind generalizarea treptat ă a grupei preg ătitoare pentru școală, rata de înscriere a
copiilor la gr ădiniță a crescut anual.
Rata de înscriere a copiilor pre școlari în gr ădinițe între 1999-2006
Anul școlar Copii cu vârste între
3 și 6 ani Nr. Copiilor înscri și
în grădinițe Rata de înscriere
1999-2000 945333 616313 65.2
2000-2001 925001 611036 67.1
2001-2002 912440 616014 67.5
2002-2003 885898 629703 71.1
2003-2004 886205 636709 71.8
2004-2005 883812 644911 73,9
2005-2006 867923 648338 74,7
Sursa: Institutul Na țional de Statistic ă
5 Anul 2000 aduce o nou ă viziune despre educa ția preșcolară, văzută, în cadrul programului educa țional “Organizarea înv ățământului
preprimar”, ca un prim pas pentru formarea tân ărului și specialistului de mâine. Astfel, primii ani de via ță și educația la aceast ă vârstă au devenit
probleme cruciale pentru evolu ția ulterioar ă a oricărei persoane.
În anul 2002 este ini țiat programul „Generalizarea grupei mari preg ătitoare în înv ățământul pre școlar românesc” și, în cadrul acestuia, în
conformitate cu modific ările și complet ările la Legea înv ățământului (stabilirea duratei înv ățământului obligatoriu de 10 ani și coborârea vârstei de
școlarizare de la 7 al 6 ani), este revizuit ă Programa activit ăților instructiv-educative în gr ădinița de copii și sunt realizate corel ările cu programa
claselor I-IV. Ulterior, respectiv în anul 2005-2006, este elaborat ă Strategia Ministerului Educa ției și Cercetării în domeniul educa ției timpurii, cu sprijinul
UNICEF.
Realizarea unui sistem coerent de educa ție timpurie a copilului în România este o necesitate care decurge din priorit ățile educa ției la nivel
mondial și național.
Convenția cu privire la Drepturile Copilului, Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului , pe care 189 de state membre ale Na țiunilor Unite s-
au angajat, la Sesiunea Special ă dedicată Copiilor din mai 2002 , să le îndeplineasc ă până în 2015, programul Guvernului României (2005-2008),
Programul Na țional de Reform ă, precum și Strategia Ministerului Educa ției, cu proiec ție până în 2013, traseaz ă coordonatele de baz ă ale sistemului
de educa ție timpurie pe ne dorim s ă-l promov ăm.
Dezvoltarea timpurie, integrat ă a copiilor este o prioritate a UNICEF, cu rol determinant în îndeplinirea obiectivului de dezvoltare al mileniului
trei și anume: asigurarea absolvirii ciclului complet de înv ățământ primar de c ătre toți copiii, fete și băieți.
De asemenea, Declarația adoptat ă de Adunarea General ă a Națiunilor Unite , la cea de a XXVI-a Sesiune Special ă din data de 10 mai
2002 , cuprinde principiile care ghideaz ă mișcarea global ă de construc ție a unei lumi demne pentru copii și care se constituie în jaloane pentru
construc ția unui sistem de educa ție timpurie a copiilor din România. Dintre aceste principii, urm ătoarele constituie cheia de bolt ă pentru soliditatea și
viabilitatea acestui sistem:
¨ Interesele superioare ale copiilor trebuie s ă fie principalul obiectiv pentru toate ac țiunile legate de copii.
¨ Investiția în copii și respectarea drepturilor lor este una dintre modalit ățile cele mai eficiente de eradicare a s ărăciei.
¨ Orice copil este n ăscut liber și egal în demnitate și drepturi.
¨ Copiii trebuie s ă aibă parte de un start cât mai bun în via ță.
¨ Toți copiii trebuie s ă aibă acces și să absolve înv ățământul primar, gratuit, obligatoriu și de bună calitate.
¨ Copiii și adolescen ții sunt cet ățeni care dispun de capacitatea de a contribui la construirea unui viitor mai bun pentru to ți.
¨ Realizarea obiectivelor de dezvoltare ale mileniului necesit ă reînnoirea voin ței politice, mobilizarea și alocarea unor resurse suplimentare la
nivel național și internațional, avându-se în vedere urgen ța și gravitatea nevoilor speciale ale copiilor.
¨ O lume mai bun ă pentru copii este o lume în care to ți copiii se vor putea bucura de anii copil ăriei – un timp al jocului și al învățării, când
copiii sunt iubi ți, respecta ți și alintați, când drepturile le sunt promovate și protejate, f ără nici un fel de discriminare, când siguran ța și
bunăstarea lor sunt considerate primordiale și când se pot dezvolta în s ănătate, pace și demnitate.
6 Planul de ac țiune adoptat Adunarea General ă a Națiunilor Unite plaseaz ă un accent deosebit pe urm ătoarele elemente, care pot constitui
structura de rezisten ță în construc ția unui sistem de educa ție timpurie în România:
¨ Dezvoltarea fizic ă, psihică, spiritual ă, socială, afectivă, cognitiv ă și culturală a copiilor constituie o prioritate na ționala și globală.
¨ Principala r ăspundere pentru protec ția creșterea și dezvoltarea copiilor îi revine familiei și, ca atare, familia este îndrept ățită să beneficieze
de toată protecția și sprijinul de care are nevoie.
¨ Accesul p ărinților, familiilor, tutorilor, al persoanelor care au în îngrijire copii și al copiilor în șiși la o gam ă complet ă de informa ții și servicii
este o prioritate.
¨ Punerea în practic ă a unei legisla ții naționale, a unor politici și planuri de ac țiune, alocarea resurselor pentru protec ția drepturilor copilului și
înființarea sau consolidarea unor organisme na ționale sau a unor institu ții pentru asigurarea bun ăstării copiilor este o obliga ție a guvernelor
care s-au angajat s ă implementeze planul de ac țiune adoptat la Sesiunea Special ă a Adun ării Generale a Na țiunilor Unite, din care
România a f ăcut parte.
¨ Dezvoltarea sistemelor na ționale de monitorizare și evaluare a impactului ac țiunilor asupra copiilor este o m ăsură de primă necesitate.
¨ Consolidarea parteneriatelor cu factorii care pot contribui în mod deosebit la promovarea și protecția drepturilor copiilor include implicarea
directă a autorit ăților locale, a parlamentarilor, a organiza țiilor neguvernamentale, a sectorului privat și a agen ților economici, a
conducătorilor religio și, spirituali, culturali, ai liderilor și ai membrilor comunit ăților.
¨ Este necesar ă îmbunătățirea statutului, moralului și profesionalismului persoanelor care lucreaz ă direct cu copiii și al educatoarelor din
creșe și grădinițe, asigurarea unei remuner ări adecvate a muncii acestora și crearea de oportunit ăți și stimulente pentru evolu ția lor.
¨ Dezvoltarea și implementarea unor politici și programe na ționale privind frageda copil ărie este o m ăsură de prim ă necesitate în vederea
îndeplinirii angajamentelor asumate de șefii de stat și de guvern care au participat la Sesiunea Special ă dedicată copiilor a Adun ării
Generale ONU.
¨ Educația este un drept al omului și un element esen țial pentru reducerea s ărăciei și muncii în rândul copiilor, dar și pentru promovarea
democra ției, păcii, toleran ței și dezvoltării.
¨ Extinderea și îmbunătățirea ocrotirii și educației în perioada copil ăriei mici, în mod egal pentru b ăieți și fete, și mai ales pentru copiii cei mai
vulnerabili și mai dezavantaja ți este un obiectiv primordial al educa ției
¨ Îmbunătățirea calit ății educației, satisfacerea nevoilor de înv ățare ale tuturor copiilor, consolidarea ocrotirii și educației în perioada copil ăriei
mici prin asigurarea de servicii și susținerea de programe orientate spre familii, tutori, personalul de ocrotire și educație și comunitate sunt
obiective și acțiuni care trebuie cuprinse în strategia de formare a sistemului de educa ție timpurie în România.
În contextul prezentat, putem afirma c ă experien ța româneasc ă în domeniul educa ției timpurii din ultimii 17 ani, prin studiile, aplica țiile și
adaptările realizate pe plan na țional, dar și local, cu sprijin din partea speciali știlor din țară și din străinătate, ofer ă argumente solide pentru legiferarea
conceptului de educa ție timpurie și formarea de pârghii de ac țiune la nivel de sistem educa țional. Una dintre pârghii este și programa de studiu care
face obiectul prezentei revizuiri.
7 Programa cuprinde toate activit ățile existente în interiorul structurii organiza ționale a gr ădiniței de copii, destinate sa promoveze și să stimuleze
dezvoltarea intelectual ă, afectivă, socială și fizică a fiecărui copil în parte și are în vedere atingerea urm ătoarelor finalități ale educa ției timpurii (de
la naștere la 6/7 ani) :
• Dezvoltarea liber ă, integral ă și armonioas ă a personalit ății copilului, în func ție de ritmul propriu și de trebuin țele sale, sprijinind formarea autonom ă
și creativă a acestuia.
• Dezvoltarea capacit ății de a interac ționa cu al ți copii, cu adul ții și cu mediul pentru a dobândi cuno ștințe, deprinderi, atitudini si conduite noi.
Încurajarea explor ărilor, exerci țiilor, încerc ărilor si experiment ărilor, ca experien țe autonome de înv ățare;
• Descoperirea, de c ătre fiecare copil, a propriei identit ăți, a autonomiei și dezvoltarea unei imagini de sine pozitive;
• Sprijinirea copilului în achizi ționarea de cuno ștințe, capacit ăți, deprinderi și atitudini necesare acestuia la intrarea în școală și pe tot parcursul vie ții.
În elaborarea prezentului document s-a ținut cont de tendin țele actuale în pedagogie, de evolu ția sistemului de înv ățământ pre școlar
înregistrat ă în ultimii ani (deschidere c ătre abordarea Metodei proiectelor, a activit ăților integrate, a metodelor interactive de grup etc.), de o serie de
aspecte pozitive/dificult ăți întâlnite în activitatea la grup ă a cadrelor didactice educatoare, precum și de nivelul de maturizare actual al copiilor din
grădinițe și de tendin țele și evoluțiile în domeniul informa țiilor și al tehnologiilor moderne. În acela și timp, s-a reconsiderat rolul înv ățământului
preșcolar în raport cu celelalte trepte ale sistemului de înv ățământ.
Dezvoltarea și educația copilului în intervalul 3-6/7 ani
Studiile științifice referitoare la efectele educa ției timpurii pre școlare (vezi Pre-School Education in the European Union. Current Thinking and
provision , 1995) au scos în eviden ță o serie de elemente importante:
B Educația timpurie (incluzând educa ția preșcolară) are un efect pozitiv asupra abilit ăților copilului si asupra viitoarei sale cariere școlare , în
special pentru copiii proveni ți din medii socio-economice foarte defavorizate, în sensul c ă aceștia progreseaz ă în plan intelectual, dezvolt ă
atitudini pozitive fa ță de învățare precum și motivația de a depune în viitor un efort real în școală. Pe de alt ă parte, s-a constatat c ă educația
timpurie are un efect pozitiv asupra abilit ăților intelectuale și sociale ale copiilor, independent de mediul lor de provenien ță, atunci când
instituțiile preșcolare promoveaz ă cu adev ărat calitatea, atât în ceea ce prive ște mediul fizic cât și interacțiunile adult/copil.
B Educația timpurie (incluzând educa ția preșcolară) are efecte pozitive asupra viitoarei integr ări sociale a adolescentului și adultului. Studiile
longitudinale au stabilit faptul c ă pentru copiii proveni ți din medii socio-economice defavorizate s- a observat o reducere a comportamentului
8 delincvent, precum și o rată mai mare a duratei de școlarizare. Acest efect asupra integr ării sociale poate fi explicat, desigur, printr-o integrare
educațională reușită cu mai pu țini ani de repeten ție, rate mai sc ăzute de abandon și o dorință mai mare de a fi integrat în societate.
B Mărimea grupei este, de asemenea, important ă. Unii autori consider ă că 25 de copii este maximum, iar în clasele cu peste 25 de copii ar trebui
să fie prezen ți doi adul ți. De aceea, ratele înalte de personal, înso țite de cooperarea dintre adul ții responsabili cu educa ția copiilor și o acțiune
educațională de calitate au efect asupra dezvolt ării copiilor.
B Influența formării și superviz ării personalului asupra dezvolt ării copiilor. Există trei domenii interdependente ale comportamentului adultului care
au un impact asupra dezvolt ării copiilor: 1. Organizarea clasei pe grupe în diferite arii, permi țând copiilor s ă acționeze individual sau în grupuri
mici sau mai mari. Aceast ă formă de organizare are efecte pozitive asupra dezvolt ării sociale (independen ță, cooperare, rezolvarea conflictelor
sociale) și a limbajului. 2. Introducerea unor tipuri diferite de material, accesibil și adecvat copiilor, cu sugestii pentru activit ăți structurate în
jurul acestui material. Acest fapt d ă posibilitate copiilor s ă devină implicați în jocul elaborat și, în acela și timp, să-și dezvolte abilit ățile sociale. 3.
Calitatea interac țiunilor adult/copil, atât în rela ție cu managementul comportamentului social (stimularea discu ției și a exprim ării de sine,
încurajarea independen ței etc.), cât și din punctul de vedere al limbajului (managementul timpului de vorbire și încurajarea copiilor care nu
vorbesc prea mult)..
B Implicarea activ ă a familiilor în educa ție și în promovarea particip ării lor . Proiectele care vizeaz ă implicarea p ărinților din medii defavorizate în
educația propriilor copii sunt numeroase și variate. În prezent, în cercetare lip sesc argumente solide în sprijinul implic ării parentale și pentru
definirea unor metode de ac țiune eficient ă. Se pare doar c ă un tip instrumental de interven ție vizând echiparea p ărinților cu un set de activit ăți
specifice care s ă fie realizate acas ă este mai relevant pentru copiii cu nevoi speciale decât pentru copiii din medii defavorizate, în special atunci
când ace știa din urm ă beneficiaz ă de un înv ățământ pre școlar bun. Alte forme de implicare parental ă par să fie benefice pentru copiii
defavoriza ți, incluzând sprijinul emo țional, dezvoltarea unei rela ții părinte/copil satisf ăcătoare, ajutor în utilizarea serviciilor disponibile la nivel
local (de exemplu serviciile sociale, cele de consiliere familial ă și cele de nutri ție).
În concluzie, trebuie men ționat că efectele educa ției timpurii asupra educa ției ulterioare a copilului sunt în rela ție cu influen țele educa ționale infuzate
pe parcurs. La o vârst ă timpurie, (pân ă la 3 ani), tipurile de îngrijire oferite copiilor influen țează dezvoltarea lor. Mai târziu (înv.pre școlar, primar,
gimnazial și liceal), rezultatele depind de experien țele oferite în procesul de înv ățare. De aceea,este oarte important s ă se defineasc ă și să se
promoveze calitatea în educa ție la aceste niveluri. Pe de alt ă parte, cercet ările în domeniu arat ă că cel mai mare beneficiu al educa ției timpurii
apare în planul non-cognitiv . Au fost identificate multe rela ții pozitive și semnificative între frecventarea gr ădiniței și comportamentele centrate pe
sarcină, dezvoltarea socio-emo țională, motivația și atitudinile pozitive fa ță de învățare.
9
Structur ă și conținut
Curriculumul pentru înv ățământul pre școlar prezint ă o abordare sistemic ă, în vederea asigur ării:
• continuit ății în interiorul aceluia și ciclu curricular;
• interdependen ței dintre disciplinele școlare (clasele I-II) și tipurile de activit ăți de învățare din înv ățământul pre școlar;
• deschiderii spre module de instruire op ționale.
Totodată, prezentul curriculum se remarc ă prin:
• extensie – angreneaz ă preșcolarii, prin experien țe de învățare, în cât mai multe domenii experien țiale (Domeniul lingvistic și literar, Domeniul
științelor, Domeniul socio-uman, Domeniul psiho-motric, Domeniul estetic și creativ), din perspectiva tuturor tipurilor semnificative de rezultate
de învățare;
• echilibru – asigură abordarea fiec ărui domeniu experien țial atât în rela ție cu celelalte, cât și cu curriculum-ul ca întreg;
• relevanță – este adecvat atât nevoilor prezente, cât și celor de perspectiv ă ale copiilor pre școlari, contribuind la optimizarea în țelegerii de c ătre
aceștia a lumii în care tr ăiesc și a propriei persoane, la ridicarea competen ței în controlul evenimentelor și în confruntarea cu o larg ă varietate
de cerințe și așteptări, la echiparea lor progresiv ă cu concepte, cuno ștințe atitudini și abilități necesare în via ță;
• diferențiere – permite dezvoltarea și manifestarea unor caracteristici individuale, chiar la copii pre școlari de aceea și vârstă (vezi ponderea
jocurilor și a activit ăților alese și a activit ăților de dezvoltare personal ă);
• progresie și continuitate – permite trecerea optim ă de la un nivel de studiu la altul și de la un ciclu de înv ățământ la altul sau de la o institu ție
de învățământ la alta (consisten ța concep ției generale, asigurarea suportului individual pentru copii etc.).
D’Hainaut atr ăgea aten ția asupra faptului c ă “punctul central al curricumurilor trebuie sa fie elevul, nu materia…. și că atunci când se vorbe ște
de conținutul curricumului trebuie s ă înțelegem ca nu este vorba de enun țări de materii de înv ățat, ci de scopuri exprimate în termeni de competen țe,
moduri de a ac ționa sau de a ști în general ale elevului”.
Structural, prezentul curriculum aduce în aten ția cadrelor didactice urm ătoarele componente: finalitățile, conținuturile, timpul de instruire și
sugestii privind strategiile de instruire și de evaluare pe cele dou ă niveluri de vârst ă (3-5 ani și 5-6/7 ani).
Obiectivele cadru sunt formulate în termeni de generalitate și exprimă competen țele care trebuie dezvoltate pe durata înv ățământului pre școlar
pe cele cinci domenii experien țiale.
Obiectivele de referin ță, precum și exemplele de comportament, ca exprim ări explicite rezultatelor înv ățării (conceptelor, cuno ștințelor,
abilităților și atitudinilor, dar și ale competen țelor vizate) sunt fromulate pentru fiecare tem ă și fiecare domeniu experien țial în parte. În formularea
acestora s-a ținut cont de:
• posibilit ățile, interesele și nevoile copilului pre școlar, precum și respectarea ritmului propriu al acestuia;
• corelarea fiec ărei noi experien țe de învățare cu precedentele;
• încurajarea ini țiativei și participarea copilului pre școlar la stabilirea obiectivelor, selec ția conținuturilor și a modalit ăților de evaluare;
10 • încurajarea înv ățării independente prin oferirea de ocazii pentru a- și construi cunoa șterea (atât în institu ția de înv ățământ cât și în afara
acesteia), precum și a lucrului în grupuri mici pe centre de activitate (arii de stimulare) și, pe cât posibil, în grupuri cu o componen ță
eterogen ă ;
• stimularea autoreflec ției, autoevalu ării, autoregl ării comportamentului de înv ățare.
Este bine s ă subliniem faptul c ă, obiectivele de referin ță, comportamentele selectate pentru cele șase teme curriculare integratoare, precum și
sugestiile de con ținuturi sunt orientativ a șezate și constituie mai degrab ă un suport pentru cadrele didactice aflate la început de drum. Un cadru
didactic veritabil știe că adevărata munc ă a educatoarei este în spatele acestui document curricular, c ă au mai r ămas o mul țime de lucruri de fine țe pe
care urmeaz ă să le conceap ă și să le evalueze singur ă și că nimic nu poate fi mai provocator din punct de vedere profesional decât s ă „te întreci” cu
programa de studiu utilizat ă la grupă și să-i găsești, astfel, noi în țelesuri, abord ări, strategii de aplicare etc..
Domeniile experien țiale sunt adev ărate „câmpuri cognitive integrate” (L.Vlăsceanu) care transced grani țele dintre discipline și care, în
contextul dat de prezentul curriculum, se întâlnesc cu domeniile tradiționale de dezvoltare a copilului, respectiv: domeniul psihomotric, domeniul
limbajului, domeniul socio-emo țional, domeniul cognitiv. În cele ce urmeaz ă, vom enumera și detalia domeniile experien țiale cu care vom opera în
cadrul curriculumului pentru înv ățământul pre școlar.
¨ Domeniul estetic și creativ – acoper ă abilitățile de a r ăspunde emo țional și intelectual la experien țe perceptive, sensibilitatea fa ță de diferitele
niveluri de manifestare a calit ății, aprecierea frumosului și a adecv ării la scop sau utilizare.
Experien țele și trăirile caracteristice presupun explorarea tr ăirilor afective, ca și a proceselor de a construi, compune sau inventa. Prin
intermediul unor asemenea experien țe copiii acumuleaz ă cunoștințe și abilități, ca și o sporit ă receptivitate perceptiv ă, care le va permite s ă
reacționeze de o manier ă personal ă la ceea ce v ăd, aud, ating sau simt. Aceste experien țe pot fi prezente în orice component ă curricular ă, dar cu
deosebire în contextul acelor discipline care solicit ă răspunsuri personale, imaginative, emo ționale și uneori ac ționale la stimuli (vezi muzica, activit ățile
artistico-plastice, drama, euritmia etc.).
¨ Domeniul om și societate – include omul, modul lui de via ță, relațiile cu al ți oameni, rela țiile cu mediul social, ca și modalit ățile în care ac țiunile
umane influen țează evenimentele. Domeniul are o extindere și către contexte curriculare care privesc tehnologia, în sensul abord ării capacit ăților
umane de a controla evenimentele și de a ordona mediul.
Tehnologia este cea care face ca productivitatea muncii s ă crească, astfel încât membrii comunit ății să-și poată procura produse mai multe,
mai ieftine și de mai bun ă calitate. De aceea, se apreciaz ă că preșcolarii pot fi pu și în contact cu acest domeniu prin manipularea unor materiale și
executarea unor lucr ări care țin de domeniul abilit ăților practice, prin constatarea propriet ăților materialelor, prin selec ția unor materiale în func ție de
caracteristicile lor, prin constatarea c ă materialele pot avea și calități estetice, cum ar fi textura, culoarea sau forma etc.
De asemenea, în cadrul domeniului socio-uman se dore ște ca pre școlarii să înțeleagă ființele umane angrenate în construirea propriului viitor și
propriei lumi, tr ăind viața de zi cu zi. Totodat ă, este important ca pre școlarii să înțeleagă faptul că situațiile prezente î și au originile în situa ții din trecut,
să observe similarit ăți sau diferen țe între oameni sau evenimente, s ă își imagineze via ța în alte perioade istorice.
Se consider ă necesar ca introducerea unor concepte sau dezvoltarea unor abilit ăți de ordin general s ă utilizeze ca puncte de plecare
experien țele personale ale copiilor. Din acest punct de vedere, ei vor fi încuraja ți să se angajeze în explorarea activ ă, din punct de vedere uman și
social, a zonei sau cartierului în care locuiesc.
11 Familiile acestora, mediul fizic, uman și social pot fi utilizate ca resurse de înv ățare. Pe de alt ă parte, textul literar, imaginile și alte materialele
audio-vizuale pot fi utilizate ca surse de informare.
În abordarea acestui domeniu se pleac ă și de la premisa c ă instituția preșcolară reprezint ă un context utilizabil pentru coordonarea principiilor
și acțiunilor morale. Astfel, copiii vor în țelege mult mai u șor concepte precum dreptatea, echitatea, bun ătatea, adev ărul etc. atunci când le vor putea
observa concretizate în ac țiunile adul ților cu care vin în contact. De asemenea, dezvoltarea unor conduite consistente cu principii morale va fi
favorizat ă de observarea și discutarea de c ătre copii a unor probleme morale, de exersarea lor în jocuri libere sau dirijate și de studierea și dezbaterea
unor opere literare specifice vârstei.
¨ Domeniul limb ă și comunicare – acoperă stăpânirea exprim ării orale și scrise, ca și abilitatea de a în țelege comunicarea verbal ă și scrisă.
Se apreciaz ă că prin ascultare și exprimare în situa ții de grup, pre școlarii devin capabili s ă exploreze experien țele altor persoane și să-și
extindă astfel propriul repertoriu de experien țe semnificative. Se urm ărește ca ace știa să vorbeasc ă cu încredere, clar și fluent, utilizând modalit ăți de
exprimare adecvate pentru diferite categorii de auditoriu.
Se recomand ă ca toate institu țiile de înv ățământ pre școlar să furnizeze contexte în care pre școlarii să se poat ă exprima și să utilizeze activ
mijloacele de comunicare. Din aceast ă perspectiv ă, se apreciaz ă că studiul operelor literare specifice vârstei rafineaz ă gândirea și limbajul acestora,
extinde capacitatea lor de a în țelege situa ții interpersonale complexe și aduce o contribu ție important ă la dezvoltarea capacit ăților de evaluare.
Tot în cadrul acestui domeniu includem și primul contact al copilului cu o limb ă străină sau regional ă. În acest sens, copilul va fi obi șnuit
sistematic s ă asculte sonoritatea specific ă limbii studiate, s ă o recunoasc ă, să reproduc ă ritmul, fonemele și intonația (atenție, el este sensibil la
particularit ățile limbii necunoscute, cum ar fi: succesiunea silabelor accentuate sau neaccentuate, ritmul….etc.). De asemenea, copilul va fi ajutat s ă
învețe cuvinte care s ă îi permit ă să vorbeasc ă despre el însu și și despre mediul înconjur ător, care s ă îi faciliteze rela ții/contacte sociale simple cu
vorbitorii nativi ai limbii respective și care să îl ajute s ă participe oral la via ța/activitatea din clas ă/comunitate.
Activitățile cele mai potrivite pentru aceast ă învățare sunt:
o memorarea de cuvinte/ propozi ții, cântece și jocuri muzicale;
o imitarea ritmurilor diferite, acompaniind frazele auzite și repetate cu o tamburin ă;
o jocuri de limb ă.
Astfel, copilul va fi încurajat/stimulat s ă învețe și câteva elemente ale culturii țării/regiunii respective (istoria locurilor, crea ții artistice specifice,
mâncăruri, activit ăți tradiționale etc.).
¨ Domeniul științe – include atât abordarea domeniului matematic prin intermediul experien țelor practice cât și înțelegerea naturii, ca fiind
modificabil ă de ființele umane cu care se afl ă în interac
țiune.
Astfel, se consider ă necesar ca pre școlarul s ă fie pus în contact cu domeniul matematic prin jocuri dirijate cu materiale, cum ar fi nisipul sau
apa, sau prin simularea de cump ărături în magazine. În aceast ă manieră vor putea fi dezvoltate reprezent ările acestora cu privire la unele concepte,
cum ar fi: volum, mas ă, număr și, de asemenea, ei vor putea fi implica ți în activit ăți de discriminare, clasificare sau descriere cantitativ ă. Dezvoltarea
capacităților de ra ționament, inclusiv de ra ționament abstract, va fi încurajat ă în conexiune cu obiecte și activități familiare în sala de grup ă sau la
domiciliul copiilor. Este considerat ă deosebit de semnificativ ă concretizarea ideilor matematice în experimente, utilizarea lor împreun ă cu alte concepte
și elemente de cunoa ștere pentru rezolvarea de probleme, pentru exprimarea unor puncte de vedere, pentru cre șterea clarit ății sau relevan ței unor
mesaje.
12 De asemenea, este de dorit ca domeniul s ă nu îngrădească copilul doar la contextul disciplinelor matematice, ci s ă-i ofere posibilitatea de a
explora și contexte ale unor alte componente curriculare, oriunde apar el emente cum ar fi: generarea unor desene geometrice, scheme, est imarea
unor costuri, planificarea unor activit ăți, cuantificarea unor rezultate, analiza propor țiilor unei cl ădiri etc.
Abilități și competen țe asociate demersurilor de investiga ție științifică, cum ar fi observarea, selectarea elementelor semnificative din masa
elementelor irelevante, generarea de ipoteze, generarea de alternative, conceperea și realizarea de experimente, organizarea datelor rezultate din
observații pot fi dobândite de copiii pre școlari atunci când sunt pu și în contact cu domeniul cunoa șterii naturii, prin activit ăți simple cum ar fi:
observarea unor fiin țe/plante/animale/obiecte din mediul imediat apr opiat, modelarea plastilinei (putând face constat ări privind efectul temperaturii
asupra materialului), confec ționarea sau jocul cu instrumente muzicale simple, aplicarea unor principii științifice în economia domestic ă (ex.
producerea iaurtului) sau prin compararea propriet ăților diferitelor materiale.
Totodată, preșcolarii pot fi încuraja ți să efectueze experimente, s ă utilizeze în condi ții de securitate diferite instrumente sau echipamente, s ă
înregistreze și să comunice rezultatele observa țiilor științifice, să utilizeze diferite surse de informare, s ă rezolve problem, s ă caute solu ții, să
sintetizeze concluzii valide.
¨ Domeniul psiho-motric acoperă coordonarea și controlul mi șcărilor corporale, mobilitatea general ă și rezisten ța fizică, abilitățile motorii și de
manipulare de fine țe, ca și elemente de cunoa ștere, legate mai ales de anatomia și fiziologia omului.
Activitățile prin care pre școlarii pot fi pu și în contact cu acest domeniu sunt activit ățile care implic ă mișcare corporal ă, competi ții între indivizi sau
grupuri, având ca obiect abilit ăți psihomotorii, ca și activitățile care pot avea drept rezultat o mai bun ă suplețe, forță, rezisten ță sau ținută.
Noul plan de înv ățământ are o structur ă pe două niveluri de vârst ă și, în contextul unei înv ățări centrate pe copil, încurajeaz ă eterogenitatea
(abandonarea sistemului de constituire a grupelor pe cr iteriul cronologic). De asemenea, acesta prezint ă o construc ție diferită, în funcție de tipul de
program al gr ădiniței (program normal și program prelungit sau s ăptămânal) și o delimitare pe tipuri de activit ăți de învățare: Activit ăți pe domenii
experien țiale, jocuri și activități didactice alese și activități de dezvoltare personal ă. (vezi explicit ările din Metodologia de aplicare a planului de
învățământ).
Planul de înv ățământ, ca și domeniile experien țiale prezentate anterior, permite parcurgerea interdisciplinar ă, integrat ă a conținuturilor propuse
și asigură libertate cadrului didactic în planificarea activit ății zilnice cu pre școlarii.
Într-un demers coerent al centr ării demersurilor educa ționale pe copil, noul curriculum scoate în eviden ță relația biunivoc ă conținut-metod ă și
pune un accent deosebit pe rolul educatoarei în procesul de activizare a func țiilor mintale constructive și creative ale copiilor, pe realizarea unei
dialectici pedagogice – după H.Wallon – în care copiii și educatoarea se afl ă într-o interac țiune și acomodare reciproc ă, subtilă și continu ă. De
asemenea, ea insist ă pe:
• ideea de cadru didactic care joac ă rolul de persoan ă resursă, care informeaz ă preșcolarul și îi faciliteaz ă acestuia accesul la
informații,care diagnosticheaz ă dificultățile copilului și care îl sprijin ă și orienteaz ă fără a-l contrazice sau eticheta, care lucreaz ă
individual sau în grupuri mici cu pre școlarii respectând ritmul lor propriu etc.;
• deschiderea gr ădiniței către exterior,c ătre comunitate și, în acest context consider ă că învățarea realizat ă de la persoane din afara
instituției este la fel de valoroas ă precum cea de la cadrul didactic;
• utilizarea în mod cât mai flexibil a spa țiului, mobilierului și a materialelor și echipamentelor specifice.
La final, sim țim nevoia s ă accentu ăm și faptul c ă acest curriculum continu ă demersurile anterioare ale Ministerului Educa ției de a îmbina ideile
pedagogiei tradi ționale cu ideile pedagogiilor alternative din lume și încearc ă să se situeze în acord cu tendin țele novatoare în domeniul curriculumului.
13
Accente noi prezente în curriculumul revizuit
Elaborarea prezentului curriculum prefigureaz ă patru mari tendin țe de schimbare:
1. Diversificarea strategiilor de predare-înv ățare-evaluare , cu accent deosebit pe:
a) Metodele activ-participative , care încurajeaz ă plasarea copilului în situa ția de a explora și de a deveni independent. Situa țiile de înv ățare,
activitățile și interac țiunile adultului cu copilul trebuie s ă corespund ă diferențelor individuale în ceea ce prive ște interesele, abilit ățile și
capacitățile copilului. Copiii au diferite niveluri de dezvoltare, ritmuri diferite de dezvoltare și învățare precum și stiluri diferite de înv ățare.
Aceste diferen țe trebuie luate în considerare în proiectarea activit ăților, care trebuie s ă dezvolte la copil stima de sine și un sentiment pozitiv
față de învățare. În acela și timp, predarea trebuie s ă ia în considerare experien ța de viață și experien ța de învățare a copilului, pentru a adapta
corespunz ător sarcinile de înv ățare.
b) Joc ca: form ă fundamental ă de activitate în copil ăria timpurie și formă de învăț
are cu importan ță decisivă pentru dezvoltarea și educația
copilului. Jocul este forma cea mai natural ă de învățare și, în acela și timp, de exprimare a con ținutului psihic al fiec ăruia. Un bun observator al
jocului copilului poate ob ține informa ții prețioase pe care le poate utiliza ulterior în activit ățile de înv ățare structurate.
c) Evaluare care ar trebui s ă urmărească progresul copilului în raport cu el însu și și mai puțin raportarea la norme de grup (relative). Progresul
copilului trebuie monitorizat cu aten ție, înregistrat, comunicat și discutat cu p ărinții (cu o anumit ă periodicitate). Evaluarea ar trebui s ă
îndeplineasc ă trei func ții: măsurare (ce a înv ățat copilul?), predic ție (este nivelul de dezvoltare al copilului suficient pentru stadiul urm ător, și în
special pentru intrarea în școală?) și diagnoz ă (ce anume frâneaz ă dezvoltarea copilului?). O evaluare eficient ă este bazat ă pe observare
sistematic ă în timpul diferitelor momente ale programului zilnic, dialogul cu p ărinții, portofoliul copilului, fi șe etc.
2. Mediul educa țional trebuie s ă permită dezvoltarea liber ă a copilului și să pună în eviden ță dimensiunea intercultural ă și pe cea a incluziunii sociale.
Mediul trebuie astfel preg ătit încât s ă permită copiilor o explorare activ ă și interacțiuni variate cu materialele, cu ceilal ți copii și cu adultul (adul ții).
3. Rolul familiei în aplicarea prezentului curriculum este acela de partener. P ărinții ar trebui s ă cunoasc ă și participe în mod activ la educa ția copiilor
lor desfășurată în grădiniță. Implicarea familiei nu se rezum ă la participarea financiar ă, ci și la participarea în luarea deciziilor legate de educa ția
copiilor, la prezen ța lor în sala de grup ă în timpul activit ăților și la participarea efectiv ă la aceste activit ăți și, în general, la via ța grădiniței și la toate
activitățile și manifest ările în care aceasta se implic ă.
4. Totodată, curriculumul pentru înv ățământul pre școlar promoveaz ă conceptul de dezvoltare global ă a copilului, considerat a fi central în perioada
copilăriei timpurii. Perspectiva dezvolt ării globale a copilului accentueaz ă importan ța domeniilor de dezvoltare a copilului
1, în contextul în care, în
1 Din punct de vedere istoric, conceptul de „domeniu de dezvoltare” apare în secolul XX, între cele dou ă războaie mondiale. Printre primii care urm ăresc dezvoltarea copilului de la na ștere este Arnold Gesell și el elaboreaz ă una
dintre primele inventare de dezvoltare st ructurat pe domeniile de dezvoltare. Dup ă concepția lui Gesell dezvoltarea este divizat ă în: domeniul motor, cognitiv-senzorial, limbaj și comunicare, autonomie și deprinderi de
14 societatea de azi, preg ătirea copilului pentru școală și pentru via ță trebuie s ă aibă în vedere nu doar competen țele academice, ci în aceea și măsură,
capacități, deprinderi, atitudini ce țin de dezvoltarea socio-emo țională (a trăi și a lucra împreun ă sau alături de al ții, a gestiona emo ții, a accepta
diversitatea, toleran ța etc.), dezvoltarea cognitiv ă (abordarea unor situa ții problematice, gîndirea divergent ă, stabilirea de rela ții cauzale, etc., asocieri,
corelații etc.), dezvoltarea fizic ă (motricitate, s ănătate, alimenta ție sănătoasă etc.). Abordarea curriculumului din perspectiva dezvolt ării globale vizeaz ă
cuprinderea tuturor aspectelor importante ale dezvolt ării complete a copilului, în acord cu particularit ățile sale de vârst ă și individuale.
Întrucât finalit ățile educa ției în perioada timpurie (de la na ștere la 6/7 ani) vizeaz ă dezvoltarea global ă a copilului, obiectivele cadru și de
referință ale prezentului curriculum sunt formulate pe domenii experien țiale, ținându-se cont de reperele stabilite de domeniile de dezvoltare. În acest
sens, domeniile experien țiale devin instrumente de atingere a acestor obiective și, în acela și timp, instrumente de m ăsură pentru dezvoltarea copilului,
în contextul în care ele indic ă deprinderi, capacit ăți, abilități, conținuturi specifice domeniilor de dezvoltare.
În cele ce urmeaz ă vom face o prezentare a domenilor de dezvoltare a șa cum sunt ele conturate în Reperele fundamentale privind înv ățarea
și dezvoltarea timpurie a copilului între na ștere și 7 ani2, ilustrând, totodat ă, și legăturile acestora cu con ținutul domeniilor experien țiale din
structura curriculumului:
A. DOMENIUL Dezvoltarea fizic ă, sănătate și igienă personal ă – cuprinde o gam ă largă de deprinderi și abilități (de la mi șcări largi, cum sunt
săritul, alergarea, pân ă la mișcări fine de tipul realiz ării desenelor sau modelarea), dar și coordonarea, dezvoltarea senzorial ă, alături de
cunoștințe și practici referitoare la îngrijire și igienă personal ă, nutriție, practici de men ținerea sănătății si securit ății personale.
Dimensiuni ale domeniului:
Dezvoltare fizic ă: Dezvoltarea motricit ății grosiere
Dezvoltarea motricit ății fine
Dezvoltarea senzorio-motorie
Sănătate și igienă personal ă: Promovarea s ănătății și nutriției
Promovarea îngrijirii și igienei personale
Promovarea practicilor privind securitatea personal ă
B. DOMENIUL Dezvoltarea socio-emo țională – vizeaz ă debutul vie ții sociale a copilului, capacitatea lui de a stabili și menține interac țiuni cu
adulți si copii. Interac țiunile sociale mediaz ă modul în care copiii se privesc pe ei în șiși si lumea din jur. Dezvoltarea emo țională vizează
îndeosebi capacitatea copiilor de a- și percepe și exprima emo țiile, de a în țelege și a răspunde emo țiilor celorlal ți, precum și dezvoltarea
autoservire. Gesell urm ărește evoluția copilului în func ție de creștere și de maturizarea sistemului nervos corelat cu procesul de achizi ții în plan psihologic. Aceast ă abordare a dezvolt ării copilului și a achizițiilor sale este utilizat ă
de mai toți specialiștii preocupa ți de evolu ția neuropsihic ă a copiilor de vârst ă mică, amintim R. Spitz, O. Brunet, I. Lezine, N. Bayley și alții
2 Acest document de politic ă educațională a fost elaborat în 2007 cu sprijinul Reprezentan ței UNICEF din România, printr-un proces c onsultativ la care au participat speciali ști în educa ția și dezvoltarea copilului mic de la na ștere
la 7 ani. Scopul elabor ării acestui document a fost acela de pune bazele unui sistem de documente de politic ă privind educa ția, îngrijirea și protecția copilului mic de la na ștere le 7 ani, care s ă asigure o perspectiv ă și abordare
unitară a perioadei copil ăriei timpurii, prin care s ă fie promovate drepturile copilului și să-i asigure acestuia condi țiile optime pentru un cel mai un start in via ță. Reperele fundamentale privind înv ățarea și dezvoltarea timpurie a
copilului reflectă contextul interna țional al cercet ărilor și preocup ărilor la nivel mondial în domeniul educa ției timpurii , precum și cerințele și prioritățile la nivel na țional.
15 conceptului de sine, crucial pentru acest domeniu. În strâns ă corelație cu conceptul de sine se dezvolt ă imaginea despre sine a copilului, care
influențează decisiv procesul de înv ățare.
Dimensiuni ale domeniului:
Dezvoltare social ă: Dezvoltarea abilit ăților de interac țiune cu adul ții
Dezvoltarea abilit ăților de interac țiune cu copiii de vârst ă apropiat ă
Acceptarea și respectarea diversit ății
Dezvoltarea comportamentelor prosociale
Dezvoltare emo țională: Dezvoltarea conceptului de sine
Dezvoltarea controlului emo țional
Dezvoltarea expresivit ății emoționale
C. DOMENIUL Dezvoltarea limbajului și a comunic ării – vizează dezvoltarea limbajului (sub aspectele vocabularului, gramaticii, sintaxei, dar și
a înțelegerii semnifica ției mesajelor), a comunic ării (cuprinzând abilit ăți de ascultare, comunicare oral ă si scrisă, nonverbal ă si verbal ă) și
preachizi țiile pentru scris-citit și însoțește dezvoltarea în fiecare dintre celelalte domenii.
Dimensiuni ale domeniului:
Dezvoltarea limbajului și a comunic ării: Dezvoltarea capacit ății de ascultare si în țelegere (comunicare receptiv ă)
Dezvoltarea capacit ății de vorbire și comunicare (comunicare expresiv ă)
Dezvoltarea premiselor citirii și scrierii: Participarea la experien țe cu cartea; cunoa șterea și aprecierea c ărții
Dezvoltarea capacit ății de discriminare fonetic ă; asocierea sunet-liter ă
Conștientizarea mesajului vorbit/scris
Însușirea deprinderilor de scris; folosirea scrisului pentru transmiterea unui mesaj
D. DOMENIUL Dezvoltarea cognitiv ă – a fost definit ă în termenii abilit ății copilului de a în țelege rela țiile dintre obiecte, fenomene,
evenimente și persoane, dincolo de caracteristicile lor fizice. Domeniul include abilit ățile de gândire logic ă și rezolvare de probleme,
cuno ștințe elementare matematice ale copilului și cele referitoare la lume și mediul înconjur ător.
Dimensiuni ale domeniului:
Dezvoltarea gândirii logice și rezolvarea de probleme
16
Cunoștințe și deprinderi elementare
matematice, cunoa șterea și înțelegerea lumii: Reprezent ări matematice elementare (numere, reprezent ări numerice, opera ții, concepte de
spațiu, forme geometrice, în țelegerea modelelor, m ăsurare)
Cunoașterea și înțelegerea lumii (lumea vie, P ământul, Spa țiul, metode științifice)
E. DOMENIUL Capacit ăți și atitudini în înv ățare – se refer ă la modul în care copilul se implic ă într-o activitate de înv ățare, modul în care
abordeaz ă sarcinile și contextele de înv ățare, precum și la atitudinea sa în interac țiunea cu mediul și persoanele din jur, în afara deprinderilor
si abilităților menționate în cadrul celorlalte domenii de dezvoltare.
Dimensiuni ale domeniului:
Curiozitate și interes
Inițiativă
Persisten ță în activitate
Creativitate
Din contextul anterior prezentat, educatoarele vor în țelege că datoria lor este aceea de a urm ări realizarea unei leg ături reale între domeniile
experien țiale și domeniile de dezvoltare, f ără a căuta o suprapunere exclusiv ă a lor ci, efectiv, prin g ăsirea strategiilor adecvate de atingere a
dezvoltării globale a copilului și, implicit, a finalit ăților educa ționale.
17
PLAN de ÎNV ĂȚĂMÂNT
Intervalul de
vârstă Categorii de activit ăți de învățare Nr.de
activități/săptămânăNr.ore/tur ă, din norma
cadrului didactic, dedicate
categoriilor de activit ăți din
planul de înv ățământ
ON* OP/OS*
37 – 60 luni
(3,1 – 5 ani) Activități pe domenii
experien țiale 7 + 7 2h x 5 zile = 10h
Jocuri si activit ăți didactice alese 10 + 5 1,5h x 5 zile = 7,5h
Activități de dezvoltare personal ă 5 + 10 1,5h x 5 zile = 7,5h
TOTAL 22 + 22 25 h
61 – 84 luni
(5,1 – 7 ani) Activități pe domenii
experien țiale 10 + 10 3h x 5 zile = 15h
Jocuri si activit ăți didactice alese 10 + 5 1h x 5 zile = 5h
Activități de dezvoltare personal ă 6 + 11 1h x 5 zile = 5h
TOTAL 26 + 26 25 h
Notă:
* Abrevieri pentru cele trei tipuri de program din gr ădinițe: normal (ON), prelungit (OP) și săptămânal (OS).
La programul prelungit și săptămânal num ărul de activit ăți menționat reprezint ă activitățile care se adaug ă în programul de dup ă-amiază al copiilor (tura a II-a a
educatoarei).
18
METODOLOGIA
de aplicare a planului de înv ățământ pentru copiii cu vârsta cuprins ă între 3 și 6/7 ani
1. Planul de înv ățământ pentru nivelul pre școlar prezint ă o abordare sistemic ă, în vederea asigur ării continuit ății în cadrul celei mai importante
perioade de dezvoltare din via ța copilului.
2. Intervalele de vârst ă (37 – 60 luni și 61 – 84 luni), care apar în planul de înv ățământ, precum și categoriile și numărul de activit ăți sunt
rezultatul corel ării realităților din sistem cu Reperele fundamentale în înv ățarea și dezvoltarea timpurie a copilului de la na ștere la 7 ani și cu
tendințele la nivel mondial în domeniu.
3. Dezvoltarea copilului este dependent ă de ocaziile pe care i le ofer ă rutina zilnic ă, interac țiunile cu ceilal ți, organizarea mediului și
activitățile/situațiile de înv ățare, special create.
4. Activitățile de înv ățare reprezint ă un ansamblu de ac țiuni cu caracter planificat, sistematic, metodic, intensiv, organizate și conduse de cadrul
didactic, în scopul atingerii finalit ăților prevăzute în curriculum. Desf ășurarea acestora necesit ă coordonarea eforturilor comune ale celor trei
parteneri ai procesului de predare-înv ățare-evaluare, respectiv: cadre didactice, p ărinți, copii, dar și a colaboratorilor și partenerilor educa ționali
din comunitate a c ăror implicare este la fel de important ă. În desfășurarea acestora accentul va c ădea pe încurajarea ini țiativei copilului și a luării
deciziei, pe înv ățarea prin experimente și exersări individuale. Activit ățile de înv ățare se desf ășoară fie cu întreaga grup ă de copii, fie pe grupuri
mici sau individual. Ele pot lua forma activit ăților pe discipline sau integrate, a activit ăților liber-alese sau a celor de dezvoltare personal ă. Dintre
mijloacele de realizare utilizate putem aminti: jocul liber, discu țiile libere, jocul didactic, povestirea, exerci țiile cu material individual, experimentele,
construc țiile, lectura dup ă imagini, observarea, convorbirea, povestirile create de copii, memoriz ările, precum și alte mijloace, specifice didacticii,
în funcție de nevoile educa ționale ale copiilor.
5. Categoriile de activit ăți de învățare prezente în acest plan de înv ățământ sunt: Activități pe domenii de înv ățare (care pot fi activit ăți integrate
sau pe discipline), Jocuri și activități alese și Activități de dezvoltare personal ă.
a) Activitățile pe domenii experien țiale sunt activit ățile integrate sau pe discipline desf ășurate cu copiii în cadrul unor proiecte planificate în
funcție de temele mari propuse de curriculum, precum și de nivelul de vârst ă și de nevoile și interesele copiilor din grup ă. Numărul acestora indic ă
îndeosebi num ărul maxim de discipline care pot fi parcurse într-o s ăptămână (și ne referim la disciplinele/domeniile de înv ățare care pot intra în
componen ța domeniilor experien țiale respective). Astfel, consider ăm că se pot desf ășura maximum 5 activit ăți integrate pe s ăptămână, indiferent
de nivelul de vârst ă al copiilor A șadar, educatoarea poate planifica activit ăți de sine st ătătoare, respectiv pe discipline (activit ăți de educarea
limbajului, activit ăți matematice, de cunoa șterea mediului, de educa ție pentru societate, de educa ție fizică, activități practice, educa ție muzical ă
sau activit ăți artistico-plastice) sau activit ăți integrate (cuno ștințelele din cadrul mai multor discipline pot fi îmbinate armonios pe durata unei zile
întregi și, cu acest prilej, în activitatea integrat ă intră și jocurile și activitățile alese SAU cuno ștințele interdisciplinare sunt focalizate pe anumite
19 domenii experien țiale iar jocurile și activitățile alese se desf ășoară în afara acesteia). Este important s ă reținem faptul c ă ordinea desf ășurării
etapelor de activit ăți (etapa I, atapa a II-a, etapa a III-a etc.) nu este întotdeauna obligatorie, cadrul didactic având libertatea de a opta pent ru
varianta potrivit ă.
b) Jocurile și activitățile didactice alese sunt cele pe care copiii și le aleg și îi ajută pe aceștia să socializeze în mod progresiv și să se inițieze
în cunoa șterea lumii fizice, a mediului social și cultural c ăruia îi apar țin, a matematicii, comunic ării, a limbajului citit și scris. Ele se desf ășoară pe
grupuri mici, în perechi și chiar individual. Practic, în decursul unei zile reg ăsim, în func ție de tipul de program (normal, prelungit sau s ăptămânal),
două sau trei etape de jocuri și activități alese (etapa I – diminea ța, înainte de începerea activit ăților integrate, etapa a III-a – în intervalul de dup ă
activitățile pe domenii de înv ățare și înainte de masa de prânz/plecarea copiilor acas ă și, după caz, etapa a IV-a – în intervalul cuprins între etapa
de relaxare de dup ă amiază și plecarea copiilor de la programul prelungit acas ă).Totodat ă, în unele cazuri, ele se pot pot reg ăsi ca elemente
componente în cadrul activit ății integrate. Reu șita desfășurării jocurilor și a activit ăților didactice alese depinde în mare m ăsură de modul în care
este organizat și conceput mediul educa țional . Acesta trebuie s ă stimuleze copilul, s ă-l ajute s ă se orienteze, s ă-l invite la ac țiune. Astfel, dac ă
este vorba de activit ăți desfășurate în sala de grup ă, educatoarea va acorda o aten ție deosebit ă organizării spațiului în centre ca: Biblioteca,
Colțul căsuței/Joc de rol, Construc ții, Știință, Arte, Nisip și apă și altele. Organizarea acestor centre se va face ținând cont de resursele
materiale, de spa țiu și de nivelul de vârst ă al copiilor. In func ție de spa țiul disponibil, sectorizarea s ălii de grup ă poate cuprinde toate centrele sau
cel puțin două dintre ele în care cadrul didactic preg ătește zilnic „oferta” pentru copii, astfel încât ace știa să aibă posibilitatea să aleagă locul de
învățare și joc, în func ție de disponibilitate și nevoi. Materialele care se vor reg ăsi zilnic în zonele/centrele/col țurile deschise nu trebuie s ă fie
aleatorii, ci atent alese, în strâns ă corelare cu tema s ăptămânii sau cu tema proiectului aflat în derulare. Pentru etapa jocurilor și a activit ăților
alese desf ășurate în curte, o aten ție special ă va fi acordat ă atât organiz ării și amenaj ării curții de joc, cât și siguran ței pe care o ofer ă copiilor
spațiul respectiv și dotările existente.
c) Activitățile de dezvoltare personal ă includ rutinele , tranzițiile și activitățile din perioada dup ă-amiezii (pentru grupele de program
prelungit sau s ăptămânal), inclusiv activit ățile opționale.
• Rutinele sunt activit ățile-reper dup ă care se deruleaz ă întreaga activitate a zilei. Ele acoper ă nevoile de baz ă ale copilului și contribuie la
dezvoltarea global ă a acestuia. Rutinele înglobeaz ă, de fapt, activit ăți de tipul: sosirea copilului, întâlnirea de diminea ță, micul dejun,
igiena – sp ălatul și toaleta, masa de prânz, somnul/perioada de relaxare de dup ă-amiază, gustările, plecarea și se disting prin faptul c ă
se repetă zilnic, la intervale aproximativ stabile, cu aproape acelea și conținuturi. La întâlnirea de diminea ță accentul va c ădea, printre altele
(calendarul naturii, prezen ța etc.), pe:
3 Autocunoa ștere (Stimă de sine, imagine de sine – Cine sunt eu/cine e ști tu?, Sunt creativ!, Fluturasul, Etichete bune, etichete rele;
Inimioara de prescolar/scolar ).
3 Dezvoltarea abilit ăților de comunicare – comunicare asertiv ă – Învăț să spun NU f ără să îi deranjez pe cei din jur ; comunicare cu
colegii/părinții/educatoarea – jocuri în diade de tipul: Cum salut?; Cum spun mul țumesc?; Cum cer iertare?; Cum m ă împac cu prietenul
meu?; Unele secrete nu trebuie p ăstrate niciodat ă…, în cine pot avea încredere?; Comunic în oglind ă; Ce ție nu-ți place, altuia nu face!;
20 Mima ( comunicarea verbal ă și non-verbal ă a propriilor tr ăiri și sentimente) Sunt vesel/trist pentru c ă…; Azi mi-a pl ăcut/nu mi-a pl ăcut la
tine…pentru c ă…; Triste țea/veselia în culori și forme.
3 Managementul înv ățării prin joc – Motivarea copilului pentru a deveni școlar – Vreau să fiu școlar ; Continuă povestea….; Meseria de
elev; Cum a ș vrea să fie învățătoarea mea; Eu, când voi fi școlar….
3 Dezvoltarea empatiei – Dacă tu ești bine și eu sunt bine!; Cum s ă îmi fac prieteni?; Ba al meu, ba al t ău; Cinci minute eu, cinci minute
tu; Cum îmi aleg prietenii?; Îmi ajut prietenul?; Suntem toleran ți; Azi mi s-a întâmplat…; Cum v-a ți simți dacă cineva v-ar spune…?,
Cum să fac surprize celor dragi etc.
3 Luarea deciziilor în funcție de anumite criterii și încurajarea alegerilor și a găsirii a cât mai multe variante de solu ții la situa țiile apărute –
Hei, am și eu o opinie!, M-am certat cu prietenul meu – ce pot s ă fac?, Vreau…, îmi permi ți?, La răscruce de drumuri…
3 Medierea conflictelor – Învăț să lucrez în echip ă, Singur sau în grup?, F ără violență!, Fotograful.
• Tranzițiile sunt activit ăți de scurt ă durată, care fac trecerea de la momentele de rutin ă la alte tipuri/categorii de activit ăți de învățare, de
la o activitate de înv ățare la alta , în diverse momente ale zilei. Mijloacele de realizare ale acestui tip de activitate variaz ă foarte mult, în
funcție de vârsta copilului, de contextul momentului și de calit ățile adultului cu rol de cadru didactic. În acest sens, ele pot lua forma unei
activități desfășurate în mers ritmat, a unei activit ăți care se desf ășoară pe muzic ă sau în ritmul dat de recitarea unei num ărători sau a unei
frământări de limb ă, a unei activit ăți în care se execut ă concomitent cu momentul de tranzi ție respectiv un joc cu text și cânt cu anumite
mișcări cunoscute deja de copii etc.
• Activitățile opționale intră tot în categoria activit ăților de înv ățare, respectiv a celor de dezvoltare personal ă și se includ în programul zilnic al
copilului în gr ădiniță. Ele sunt alese de c ătre părinți, din oferta prezentat ă de unitatea de înv ățământ la 15 septembrie și aprobat ă de către
Consiliul director al unit ății. Opționalele pot fi desf ășurate de c ătre educatoarele grupei sau de un profesor specialist, care va lucra în echip ă cu
acestea. Programa unei activit ăți opționale poate fi elaborat ă de educatoarea/profesorul care urmeaz ă să o desfășoare și, în acest caz, va fi
avizată de inspectorul de specialitate sau poate fi aleas ă de cel care pred ă opționalul respectiv din oferta de programe avizate deja de MECT
sau de ISJ. Timpul afectat unei activit ăți opționale este acela și cu cel destinat celorlalte activit ăți din programul copiilor. În acest context, se va
desfășura cel mult un op țional pe s ăptămână, pentru copiii cu vârste între 37 – 60 luni (3- 5 ani) și cel mult dou ă, pentru copiii cu vârste între
61 – 84 luni (5 – 7 ani). Activit ățile opționale se desf ășoară cu maximum 10-15 copii și au menirea de a descoperi și dezvolta înclina țiile
copiilor și de a dezvolta abilit ăți, ca o premiz ă pentru performan țele de mai târziu. Grupele de copii participan ți la un op țional vor cuprinde 10-
15 preșcolari. Activit ățile opționale se desf ășoară în continuare conform Notific ării nr.41945/18.10.2000 (vezi Anexa 4).
• Activitățile desfășurate în perioada dup ă-amiezii (activități recuperatorii pe domenii de înv ățare, recreative, de cultivare și dezvoltare a
înclinațiilor) sunt tot activit ăți de învățare. Acestea respect ă ritmul propriu de înv ățare al copilului și aptitudinile individuale ale lui și sunt
corelate cu tema s ăptămânală/tema proiectului și cu celelalte activit ăți din programul zilei.
21 6. Jocul este activitatea fundamental ă a copilului pe care se sprijin ă atât rutinele cât și tranzițiile și, evident, activit ățile de înv ățare. El
influențează întreaga conduit ă și prefigureaz ă personalitatea în plin ă formare a acestuia. A șadar, mijloacele principale de realizare a procesului
instructiv-educativ la nivel antepre școlar și preșcolar sunt: jocul, (ca joc liber, dirijat sau didactic), activit ățile didactice de înv ățare.
7. Programul anual de studiu se va organiza în jurul a șase mari teme: Cine sunt/ suntem?, Când, cum și de ce se întâmpl ă?, Cum este, a fost
și va fi aici pe p ământ?, Cum planific ăm/ organiz ăm o activitate?, Cu ce și cum exprim ăm ceea ce sim țim? și Ce și cum vreau s ă fiu?
(ordinea prezent ării nu are nici o leg ătură cu momentul din anul școlar când pentru o tem ă sau alta se pot derula cu copiii diferite proiecte).
8. Pornind de la aceste teme, anual, pe grupe de vârst ă, se stabilesc proiectele care urmeaz ă a se derula cu copiii3. Intr-un an școlar, se pot derula
maximum 7 proiecte cu o durat ă de maximum 5 s ăptămâni/proiect sau un num ăr mai mare de proiecte de mai mic ă amploare, variind între 1-3
săptămâni, în func ție de complexitatea temei abordate și de interesul copiilor pentru tema respectiv ă. De asemenea, pot exista și săptămâni în
care copiii nu sunt implica ți în nici un proiect, dar în care sunt stabilite teme s ăptămânale de interes pentru copii. Totodat ă, pot exista și proiecte
de o zi și/sau proiecte transsemestriale.
9. În medie , pentru toate cele patru intervale de vârst ă, o activitate cu copiii dureaz ă între 15 și 45 de minute (de regul ă, 15 minute la grupa mic ă,
30-45 minute maximum la grupa preg ătitoare). În func ție de nivelul grupei, de particularit ățile individuale ale copiilor din grup ă, de conținuturile și
obiectivele propuse la activitate, educatoarea va deci de care este timpul efectiv necesar pentru desf ășurarea fiec ărei activit ăți.
10. Numărul de activit ăți zilnice desf ășurate cu copiii variaz ă în funcție de tipul de program ales de p ărinți (program normal – 5 ore sau program
prelungit – 10 ore), iar num ărul de activit ăți dintr-o s ăptămână variază în funcție de nivelul de vârst ă al copiilor (respectiv: 3-5 ani și 5-6/7 ani).
Totodată, pentru nivelul 3-5 ani, unde sunt numai 7 activit ăți integrate sau pe discipline și 8 arii curriculare, recomand ăm alternarea activit ăților
artistico-plastice și de educa ție muzical ă (aflate în aceea și arie curricular ă) sau a acestora cu activit ățile practice (din aria curricular ă Tehnologii).
11. Pentru grupele de vârst ă cuprinse în intervalul 3-5 ani , categoriile de activit ăți desfășurate cu copiii vor viza îndeosebi socializarea copilului
(colaborare, cooperare, negociere, luarea deciziilor în comun etc.) și obținerea treptat ă a unei autonomii personale , iar pentru grupele de
vârstă cuprinse în intervalul 5-7 ani , accentul se va deplasa spre pregătirea pentru școală și pentru via ța socială a acestuia .
12. Educatoarele vor respecta Programul zilnic (cu reperele orare)4 stabilit de Ministerul Educa ției, Cercet ării și Tineretului. În intervalul 1-30
septembrie, dup ă etapa de observare a copiilor (evaluarea ini țială) și după întocmirea caracteriz ării grupei, pe baza evalu ării resurselor umane și
materiale existente și după consultarea educatoarelor și a părinților, se va definitiva și aproba de c ătre Consiliul director al unit ății de învățământ
lista activit ăților opționale.
13. În programul zilnic este obligatoriu s ă existe cel pu țin o activitate sau un moment/secven ță de mișcare (joc de mi șcare cu text și cânt, activitate
de educa ție fizică, moment de înviorare, întreceri sau trasee sportive, plimbare în aer liber etc.). Totodată, educatoarea va avea în vedere
3 Detalii privind proiecte orientative și exemple activități în cadrul proiectelor se g ăsesc în Anexa 1.
4 Formatul orientativ pentru planificarea calendaristic ă se găsește în Anexa 2, iar baza legal ă a acestui document juridic se afl ă în Anexa 5.
22 expunerea copiilor la factorii de mediu, ca și condiție pentru men ținerea st ării de sănătate și de călire a organismului și va scoate copiii în aer liber,
cel puțin o dată pe zi, indiferent de anotimp.
14. Activitatea didactic ă a educatoarei se compune din 5 ore pe zi de activitate desf ășurată cu grupa de minimum 10 și maximum 20 de copii și 3
ore de activitate metodic ă (proiectarea și pregătirea activit ăților pentru a doua zi, studiul individual, confec ționarea materialului didactic,
conceperea și realizarea unor fi șe de lucru, participarea la cursuri de formare, comisii metodice, cercuri pedgogice, întâlniri metodice, schimburi de
experien ță etc.). La nivelul Comisiei metodice, cel pu țin o zi pe s ăptămână va fi dedicat ă efectuării celor 3 ore de activitate metodic ă în unitate.
Întreaga activitate a educatoarei va fi înregistrat ă în documentul juridic Caietul de eviden ță a activit ății cu copiii și a prezen ței la grup ă5 și va fi
ilustrată în potofoliul profesional , pe care îl întocme ște în urma desf ășurării activit ății metodice zilnice și în portofoliile copiilor, care dau
măsura valorii sale profesionale.
15. Instrumentele recomandate pentru a fi utilizate de educatoare pentru a înregistra diferite aspecte privind activitatea zilnic ă cu copiii sunt: Caietul
de eviden ță a activităților cu copiii și a prezen ței la grup ă, Calendarul naturii, Catalogul grupei, Jurnalul grupei și portofoliile copiilor.
5 Vezi Anexa 3
23
CONCEPTE C A
U B
N I
O L
Ș I
T T
I Ă
N Ț
Ț I
E
ATITUDINI
Cine sunt/suntem?
Cum este/
a fost și va fi aici
pe pământ?
Când/cum și de
ce se întâmpl ă?
Cine si cum
planifică/
organizeaza o
activitate?
Cu ce și cum
exprimăm ceea
ce simțim?
Ce și cum vreau s ă fiu?
Domeniul științe
Domeniul om și
societate
Domeniul estetic
și creativ
Domeniul
psihomotric
Domeniul limb ă și
comunicare
24
PRECIZĂRI
privind organizarea programul ui anual de studiu pe teme
Cine sunt/ suntem?
Când/cum și de ce
se întâmpl ă?
Descrierea temei
O explorare a naturii umane, a convingerilor și
valorilor noastre, a corpului uman, a st ării de
sănătate proprii și a familiilor noastre, a
prietenilor, comunit ăților și culturilor cu care
venim în contact (material ă, fizică, sufleteasc ă,
culturală și spiritual ă), a drepturilor și a
responsabilit ăților noastre, a ceea ce înseamn ă să
fii om.
Descrierea temei
O explorare a lumii fizice și materiale, a
universului apropiat sau îndep ărtat, a rela ției
cauză-efect, a fenomenelor naturale și a
celor produse de om, a anotimpurilor, a
domeniului științei și tehnologiei.
25
Cum este/ a fost și va fi aici
pe pământ?
Cine și cum planific ă/
organizeaz ă o activitate?
Descrierea temei
O explorare a Sistemului solar, a evolu ției vieții pe
Pământ, cu identificarea factorilor care între țin viața,
a problemelor lumii contemporane: poluarea, încălzirea global ă, suprapopularea etc.
O explorare a orient ării noastre în spa țiu și timp, a
istoriilor noastre personale, a istoriei și geografiei
din perspectiv ă locală și globală, a căminelor și a
călătoriilor noastre, a descoperirilor, explor ărilor, a
contribu ției indivizilor și a civiliza țiilor la evolu ția
noastră în timp și spațiu.
Descrierea temei
O explorare a modalit ăților în care
comunitatea/individul î și planific ă și organizeaz ă
activitățile, precum și a universului produselor
muncii și, implicit, a drumului pe care acestea îl
parcurg . O incursiune în lumea sistemelor și a comunit ăților
umane, a fenomenelor de utilizare/ neutilizare a forței de munc ă și a impactului acestora asupra
evoluției comunit ăților umane, în contextul form ării
unor capacit ăți antreprenoriale.
26
Cu ce și cum exprim ăm
ceea ce sim țim?
Ce și cum
vreau să fiu?
Descrierea temei
O explorare a felurilor în care ne descoperim și ne exprim ăm ideile, sentimentele,
convingerile și valorile, îndeosebi prin limbaj
și prin arte.
O incursiune în lumea patrimoniului cultural
național și universal .
Descrierea temei
O explorare a drepturilor și a responsabilit ăților
noastre, a gândurilor și năzuințelor noastre de
dezvoltare personal ă.
O incursiune în universul muncii, a naturii și a valorii
sociale a acesteia ( Munca – activitatea uman ă cea
mai important ă, care transform ă năzuințele în
realizări). O incursiune în lumea meseriilor, a
activității umane în genere, în vederea descoperirii
aptitudinilor și abilităților proprii, a propriei valori și
a încuraj ării stimei de sine.
27
OBIECTIVE CADRU ȘI DE REFERIN ȚĂ
DOMENIUL LIMB Ă ȘI COMUNICARE
Obiective cadru:
z Dezvoltarea capacit ății de exprimare oral ă, de înțelegere și utilizare corect ă
a semnifica țiilor structurilor verbale orale;
z Educarea unei exprim ări verbale corecte din punct de vedere fonetic,
lexical, sintactic;
z Dezvoltarea creativit ății și expresivit ății limbajului oral;
z Dezvoltarea capacit ății de a în țelege și transmite inten ții, gânduri,
semnifica ții mijlocite de limbajul scris.
28 Obiective de referin ță
– Să participe la activit ățile de grup, inclusiv la activit ățile de joc, atât în calitate de vorbitor, cât și în calitate de auditor.
– Să înțeleagă și să transmit ă mesaje simple; s ă reacționeze la acestea.
– Să audieze cu aten ție un text, s ă rețină ideile acestuia și să demonstreze c ă l-a înțeles.
– Să distingă sunetele ce compun cuvintele și să le pronun țe corect.
– Să-și îmbogățească vocabularul activ și pasiv pe baza experien ței, activit ății personale și/sau a rela țiilor cu ceilal ți și simultan
să utilizeze un limbaj oral corect din punct de vedere gramatical.
– Să recepteze un text care i se cite ște ori i se poveste ște, înțelegând în mod intuitiv caracteristicile expresive și estetice ale
acestuia.
– Să fie capabil s ă creeze el însu și (cu ajutor) structuri verbale, rime, ghicitori, povestiri, mici dramatiz ări, utilizând intuitiv
elementele expresive
– Să recunoasc ă existența scrisului oriunde îl întâlne ște.
– Să înțeleagă că tipăritura (scrisul) are în țeles (semnifica ție).
– Să găsească ideea unui text, urm ărind indiciile oferite de imagini.
– Să manifeste interes pentru citit.
– Să recunoasc ă cuvinte simple și litere în contexte familiare.
– Să recunoasc ă literele alfabetului și alte conven ții ale limbajului scris
– Să utilizeze materiale scrise în vederea execut ării unei sarcini date.
– Să perceap ă și să discrimineze între diferitele forme, m ărimi, culori – obiecte, imagini, forme geometrice, tipuri de contururi etc.
– Să utilizeze efectiv instrumentele de scris, st ăpânind deprinderile motrice elementare necesare folosirii acestora
– Să utilizeze desene, simboluri pentru a transmite semnifica ție
– Să descopere c ă scrierea îndepline ște anumite scopuri, cerin țe sociale și să se foloseasc ă de aceast ă descoperire (ex.:
recunoa ște și respect ă simboluri care avertizeaz ă asupra prezen ței/existen ței unui pericol sau care arat ă direcția, destina ția
unei clădiri/unui loc etc.)
– Să înțeleagă semnifica ția cuvintelor, literelor și cifrelor, înv ățând să le traseze.
29
DOMENIUL ȘTIINȚE
Obiective cadru:
z Dezvoltarea opera țiilor intelectuale prematematice;
z Dezvoltarea capacit ății de a în țelege și utiliza numere, cifre, unit ăți de m ăsură,
întrebuin țând un vocabular adecvat;
z Dezvoltarea capacit ății de recunoa ștere, denumire, construire și utilizare a formelor
geometrice;
z Stimularea curiozit ății privind explicarea și înțelegerea lumii înconjur ătoare
z Dezvoltarea capacit ății de rezolvare de situa ții problematice, prin achizi ția de strategii
adecvate;
z Dezvoltarea capacit ății de cunoa ștere și înțelegere a mediului înconjur ător, precum și
stimularea curiozit ății pentru investigarea acestuia;
z Dezvoltarea capacit ății de observare și stabilire de rela ții cauzale, spa țiale, temporale
z Utilizarea unui limbaj adecvat în prezentarea unor fenomene din natur ă și din mediul
înconjur ător;
z Formarea și exersarea unor deprinderi de îngrijire și ocrotire a mediului înconjur ător, în
vederea educ ării unei atitudini pozitive fa ță de acesta.
30 Obiective de referin ță
– Să-și îmbog ățească experien ța senzorial ă, ca baz ă a cuno ștințelor matematice referitoare la recunoa șterea, denumirea
obiectelor, cantitatea lor, clasificarea, constituirea de grupuri/ mul țimi, pe baza unor însu șiri comune (form ă, mărime, culoare)
luate în considerare separat sau mai multe simultan;
– Să efectueze opera ții cu grupele de obiecte constituite în func ție de diferite criterii date ori g ăsite de el însu și: triere,
grupare/regrupare, comparare, clasificare, ordonare, apreciere a cantit ății prin punere în coresponden ță.
– Să înțeleagă și să numeasc ă relațiile spațiale relative, s ă plaseze obiecte într-un spa țiu dat ori s ă se plaseze corect el însu și în
raport cu un reper dat.
– Să înțeleagă raporturi cauzale între ac țiuni, fenomene (dac ă…atunci) prin observare și realizare de experimente
– Să recunoasc ă, să denumeasc ă, să construiasc ă și să utilizeze forma geometric ă cerc, pătrat, triunghi, dreptunghi în jocuri.
– Să efectueze opera ții și deducții logice, în cadrul jocurilor cu piesele geometrice
– Să numere de la 1 la 10 recunoscând grupele cu 1-10 obiecte și cifrele corespunz ătoare.
– Să efectueze opera ții de adunare și scădere cu 1-2 unit ăți, în limitele 1-10.
– Să identifice pozi ția unui obiect într-un șir utilizând numeralul ordinal.
– Să realizeze serieri de obiecte pe baza unor criterii date ori g ăsite de el însu și.
– Să compun ă și să rezolve probleme simple, implicând adunarea/ sc ăderea în limitele 1-10
– Să găsească soluții diverse pentru situa ții problematice reale sau imaginare întîlnite în via ța de zi cu zi sau în pove ști, povestiri.
– Să cunoasc ă unele elemente componente ale lumii înconjur ătoare (obiecte, aerul, apa, solul, vegeta ția, fauna, fiin ța umană ca
parte integrant ă a mediului, fenomene ale naturii), precum și interdependen ța dintre ele.
– Să recunoasc ă și să descrie verbal și/sau grafic anumite schimb ări și transform ări din mediul apropiat.
– Să cunoasc ă elemente ale mediului social și cultural, pozi ționând elementul uman ca parte integrant ă a mediului.
– Să cunoasc ă existența corpurilor cere ști, a vehiculelor cosmice.
– Să comunice impresii, idei pe baza observ ărilor efectuate.
– Să manifeste disponibilitate în a participa la ac țiuni de îngrijire și protejare a mediului, aplicând cuno ștințele dobândite.
– Să aplice norme de comportare specifice asigur ării sănătății și protecției omului și naturii.
31
DOMENIUL OM ȘI SOCIETATE
Obiective cadru:
z Cunoașterea și respectarea normelor de comportare în societate; educarea
abilității de a intra în rela ție cu ceilal ți;
z Educarea tr ăsăturilor pozitive de voin ță și caracter și formarea unei atitudini
pozitive fa ță de sine și față de ceilal ți;
z Dezvoltarea comportamentelor de c ooperare, prosociale, proactive (ini țiativă)
z Dezvoltarea abilit ății de recunoa ștere, acceptare și respect al diversit ății
z Cunoașterea unor elemente de istorie, geografie, religie care definesc
portretul spiritual al poporului român;
z Formarea și consolidarea unor abilit ăți practice specifice nivelului de
dezvoltare motric ă;
z Îmbogățirea cuno ștințelor despre materiale și caracteristicile lor, precum și
despre tehnici de lucru necesare prelucr ării acestora în scopul realiz ării unor
produse simple;
z Formarea deprinderilor practic-gospod ărești și utilizarea vocabularului
specific.
32 Obiective de referin ță
– Să cunoasc ă și să respecte normele necesare integr ării în via ța social ă, precum și reguli de securitate personal ă (ex.:
importan ța alimentelor s ănătoase pentru organismul uman; reguli ale activit ății și ale jocului, în vederea evit ării unor
situații periculoase; reguli de minim ă protecție a naturii și pericolul înc ălcării lor; reguli privind protec ția vieții proprii și a
celor din jur etc.)
– Să-și adapteze comportamentul propriu la cerin țele grupului în care tr ăiește (familie, gr ădiniță, grupul de joac ă)
– Să negocieze și să participe la decizii comune
– Să aprecieze în situa ții concrete unele comportamente și atitudini în raport cu norme prestabilite și cunoscute.
– Să trăiască în relațiile cu cei din jur st ări afective pozitive, s ă manifeste prietenie, toleran ță, armonie, concomitent cu
învățarea autocontrolului.
– Să descrie și să identifice elemente locale specifice țării noastre și zonei în care locuie ște (elemente de relief, a șezare
geografic ă, obiective socio-culturale, is torice, religioase, etnice).
– Să cunoasc ă și să utilizeze unelte simple de lu cru pentru realizarea unei activit ăți practice.
– Să cunoasc ă diferite materiale de lucru, din natur ă ori sintetice
– Să efectueze opera ții simple de lucru cu materiale din natur ă și sintetice
– Să identifice, s ă proiecteze și să găsească cât mai multe solu ții pentru realizarea temei propuse în cadrul activit ăților
practice.
– Să se raporteze la mediul ap ropiat, contribuind la îmbog ățirea acestuia prin lucr ările personale.
– Să dobândeasc ă comportamente și atitudini igienice corecte fa ță de propria persoan ă și față de alte fiin țe și obiecte.
– Să capete abilitatea de a intra în rela ție cu cei din jur, respectând norme de comportament corect și util celorlal ți.
– Să-și formeze deprinderi practice și gospod ărești.
– Să se comporte adecvat în diferite contexte sociale.
33
DOMENIUL ESTETIC ȘI CREATIV
Obiective cadru:
z Formarea unor deprinderi de lucr u pentru realizarea unor desene,
picturi, modelaje;
z Realizarea unor coresponden țe între diferitele elemente de limbaj
plastic și forme, obiecte din mediul înconjur ător (natur ă, artă și
viața socială);
z Stimularea expresivit ății și a creativit ății prin desen, pictur ă,
modelaj;
z Formarea capacit ății de receptare a lumii sonore și a muzicii;
z Formarea capacit ăților de exprimare prin muzic ă;
z Cunoașterea marilor valori ale crea ției muzicale na ționale și
universale.
34 Obiective de referin ță
– Să redea teme plastice specifice desenului.
– Să obțină efecte plastice, forme spontane și elaborate prin tehnici specifice picturii.
– Să exerseze deprinderile tehnice specifice m odelajului în redarea unor teme plastice.
– Să recunoasc ă elemente ale limbajului plastic și să diferențieze forme și culori în mediul înconjur ător.
– Să cunoasc ă și să diferențieze materiale și instrumente de lucru, s ă cunoasc ă și să aplice reguli de utilizare a acestora
– Să utilizeze un limbaj adecvat cu privire la diferitele activit ăți plastice concrete
– Să compun ă în mod original și personal spa țiul plastic, utilizând materiale și tehnici diverse alese de el .
– Să interpreteze liber, creativ lucr ări plastice exprimând sentimente estetice.
– Să priveasc ă și să recunoasc ă creații artistice corespunz ătoare specificului de vârst ă al copilului pre școlar și preocup ărilor acestuia (portrete
de copii, jocuri ale copiilor, scene de familie, peisaje, activit ăți cotidiene ale oamenilor)
– Să descopere lumea înconjur ătoare cu ajutorul auzului.
– Să diferențieze auditiv timbrul sunetelor din mediul apropiat și al sunetelor muzicale.
– Să diferențieze auditiv intensitatea sunetelor din mediul apropiat și a sunetelor muzicale.
– Să diferențieze auditiv durata determinat ă a sunetelor din mediul apropiat și a sunetelor muzicale
– Să diferențieze auditiv în ălțimea sunetelor muzicale.
– Să intoneze cântece pentru copii.
– Să cânte acompania ți de educatoare
– Să acompanieze ritmic cântecele.
– Să cânte cântecele în aranjamente armonico-polifonice elementare.
– Să asocieze mi șcările sugerate de textul cântecului cu ritmul acestuia
– Să exprime prin mi șcare starea sufleteasc ă creată de muzica audiat ă.
– Să exprime într-un joc impresia muzical ă.
– Să improvizeze spontan, liber scurte motive sincretice : text onomatopeic + melodie, text onomatopeic + mi șcare, text onomatopeic + melodie +
mișcare;.
– Să asculte și să recunoasc ă fragmente din crea ții muzicale na ționale și universale, corespunz ătoare specificului de vârst ă al copilului pre școlar
și preocup ărilor acestuia.
35
DOMENIUL PSIHOMOTRIC
Obiective cadru:
z Formarea și dezvoltarea deprinderilor motrice de baz ă și utilitar-
aplicative;
z Stimularea calit ăților intelectuale, de voin ță și afective în vederea
aplicării independente a deprinderilor însu șite;
z Cunoașterea deprinderilor igienico-sanitare pentru men ținerea
stării de sănătate.
36
Obiective de referin ță
– Să fie capabil s ă execute mi șcări motrice de baz ă: mers, alergare, s ărituri, rostogoliri, c ățărări.
– Să cunoasc ă și să aplice regulile de igien ă referitoare la igiena echipamentului.
– Să cunoasc ă și să aplice regulile de igien ă a efortului fizic.
– Să-și formeze o ținută corporal ă corectă (în pozi ția stând, șezând și în deplasare).
– Să perceap ă componentele spa țio-temporale (ritm, durat ă, distanță, localizare).
– Să fie apt s ă utilizeze deprinderile motrice însu șite în diferite contexte.
– Să se foloseasc ă de acțiunile motrice înv ățate pentru a exprima sentimente și/sau comportamente, pentru a r ăspunde
la diferiți
– stimuli (situa ții), la diferite ritmuri.
– Să manifeste în timpul activit ății atitudini de cooperare, spirit de echip ă, de competi ție, fair-play.
37
C i n e s u n t / s u n t e m ?
Nivel de studiu: 3-5 ani
Domenii
experien țiale Obiective de referin ță Comportamente Sugestii de con ținuturi
LIMBĂ ȘI
COMUNICARE
să participe la activit ățile de grup,
inclusiv la activit ățile de joc, atât în
calitate de vorbitor, cât și în
calitate de auditor.
– ia parte la discu ții în mici grupuri informale;
– ia parte la activit ățile de joc, de înv ățare în grup, sugereaz ă ce este de f ăcut
mai departe într-un joc, o activitate, continuând secven țe de acțiuni;
– discut ă cu colegii și cu profesorul despre subiecte cunoscute, poveste ște
întâmplări din viața personal ă (persoana proprie, familie, prieteni etc.);
– întreab ă și răspunde la întreb ări;
– știe să se prezinte;
– învață cuvinte noi și le utilizeaz ă în cadrul jocurilor sau activit ăților de
învățare. – numele
și prenumele
– membrii familiei
– comunitate (prieteni,
vecini,colegi de
grădiniță, personalul
grădiniței)
– casa familiei, camera
personal ă, grădinița,
sală de clasă, alte
spații familiare
– responsabilit ăți proprii
în familie/la gr ădiniță
să înțeleagă și să transmit ă
mesaje simple; s ă reacționeze la
acestea.
– transmite un mesaj simplu în cadrul jocului sau activit ăților de înv ățare
(ex.: prin telefon de juc ărie sau real);
– primește mesaje, îndepline ște instruc țiuni simple;
– compune, treptat, propozi ții din dou ă, trei sau mai multe cuvinte;
– răspunde adecvat (verbal sau comportamental) la ceea ce i se spune;
– solicită ajutorul adultului atunci când nu în țelege un mesaj.
să audieze cu aten ție un text, s ă
rețină ideile acestuia și să
demonstreze c ă l-a înțeles.
– urmărește linia unei pove ști, concomitent cu imaginile din carte, ori
ascultând povestea spus ă de profesor;
– răspunde la întreb ări privind con ținutul unui text, a unei povestiri scurte.
să recepteze un text care i se
citește ori i se poveste ște,
înțelegând în mod intuitiv
caracteristicile expresive și
estetice ale acestuia.
– reține expresii ritmate și rimate; recit ă poezii cu respectarea intona ției,
ritmului, pauzei, în concordan ță cu mesajul transmis;
– utilizeaz ă calitățile expresive ale limbajului oral și ale celui corporal în
transmiterea unor idei și sentimente;
– realizeaz ă mini-dramatiz ări sau jocuri de rol pornind de la textul unei
povestiri sau poezii, utilizând vorbirea dialogat ă, nuanțarera vocii,
intonația, cu sprijinul educatoarei și folosind indica țiile sugerate de text.
să înțeleagă că tipăritura (scrisul) – își recunoa ște numele propriu oriunde îl întâlne ște și, eventual, îl scrie cu
38
are înțeles (semnifica ție).
majuscule;
– „citește” succesiuni de imagini alc ătuind o nara țiune pe baza lor;
– învață să „citească” imaginile dintr-o pagin ă de la stânga la dreapta și de
sus în jos.
să manifeste interes pentru citit.
– discut ă despre c ărți (povești, poezii) care i s-au citit ori la ale c ăror
ilustrații au privit;
– discut ă despre personaje din pove ști;
– poveste ște ceea ce a ,,citit”.
să recunoasc ă cuvinte simple și
litere în contexte familiare.
– recunoa ște (,,citește”) în via ța zilnică și în cadrul jocurilor de rol –
indicatoarele pentru ,,sta ție de metrou”, ,,sta ție de autobuz”, ,,ie șire”,
,,intrare”, numele diferitelor institu ții: grădiniță, spital, școală etc;
– recunoa ște global și contextual (ajutându-se de imagini) cuvinte sau
simboluri din calendarul naturii, din catalog (prezent – P, absent – A), din
lista cu sarcini a copilului de serviciu etc.
să utilizeze materiale scrise în
vederea execut ării unei sarcini
date
– caută în dicționare, c ărți, reviste pentru copii informa ții despre tema dat ă
(ex.: imagini și eventuale cuvinte sau texte pe care adultul i le cite ște;
copilul va hot ărî dacă se potrivesc cu sarcina primit ă);
– pune la un loc informa ția necesar ă (ex.: alc ătuirea unui album despre
familie sau despre el).
să utilizeze efectiv instrumentele
de scris, st ăpânind deprinderile
motrice elementare necesare
folosirii acestora. – cunoa ște modul corect de ut ilizare a hârtiei, crei onului, creioanelor
colorate, creioanelor cu min ă ceramica, cretei etc.
să recunoasc ă literele alfabetului
și alte conven ții ale limbajului
scris.
– execut ă elemente grafice elementare (trasare liber ă, colorare);
– urmărește perceptiv și motric anumite trasee (ex.: labirintul);
– completeaz ă desene simple, începute, cu p ărțile care lipsesc;
– respect ă reguli/ condi ții minime ale actului scrierii: pozi ția corect ă a
corpului, a mâinii și a instrumentului de scris în mân ă.
să descopere c ă scrierea
îndepline ște anumite scopuri,
cerințe sociale și să se foloseasc ă
de aceast ă descoperire. – utilizeaz ă propriul nume pentru a personaliza lucrurile care-i apar țin,
creațiile proprii (ex.: copilul va fi încurajat s ă scrie fie o liter ă, fie întreg
numele pe diferite desene, lucr ări, scrisori etc.);
– contribuie la scrieri colective (dic ționare, jurnale, albume) folosindu-se de
decupaje, de scrierea personal ă și de orice alt ă modalitate.
39
ȘTIINȚE
să-și îmbogățească experien ța
senzorial ă, ca bază a cunoștințelor
matematice referitoare la
recunoașterea, denumirea
obiectelor, cantitatea lor,
clasificarea, constituirea de
grupuri/ mul țimi, pe baza unor
însușiri comune (form ă, mărime,
culoare) luate în considerare
separat sau mai multe simultan – observ ă obiectele din sala de grup ă, camera proprie etc.;
– recunoa ște/ nume ște obiectele indicate;
– clasific ă obiecte/fiin țe după diverse criterii (culoare, form ă, mărime) sau
prin numirea unei propriet ăți comune;
– recunoa ște asemănările și deosebirile dintre grupuri;
– motiveaz ă apartenen ța unui obiect la o grup ă dată;
– compar ă grupele formate, apreciind global unde sunt mai multe/ mai
puține – diferen țieri ale
obiectelor dup ă formă,
mărime (mare, mic,
mijlociu), culoare (2-3
culori), lungime (lung, scurt)
– apreciere globala a
cantității si apreciere
prin punere in perechi
in limitele 1-5 (multe,
puține, mai mult
decât…, mai pu țin
decât…, tot atâtea)
– forme geometrice
(cerc, pătrat, triunghi)
– poziții spațiale: sus,
jos, deasupra etc.
– numărat in intervalul 1-
5.
– corpul omenesc
– familia în diferite să înțeleagă și să numeasc ă
relațiile spațiale relative, s ă
plaseze obiecte într-un spa țiu dat
ori să se plaseze corect el însu și
în raport cu un reper dat.
– spune care obiect este mai aproape sau mai departe, luându-se pe sine
ca punct de reper;
– spune unde se g ăsește el în raport cu un anumit obiect din spa țiu (în
cameră, în afara camerei, pe scaun, sub mas ă, lângă colegul s ău etc.);
– plaseaz ă obiectele peste, pe, deasupra, dedesubt, în ăuntrul sau în afara
unui spa țiu/ obiect;
– învață schema corporal ă, cu accent pe rela ția
– dreapta-stânga (dup ă 4 ani).
să recunoasc ă, să denumeasc ă,
să construiasc ă și să utilizeze
forma geometric ă cerc, pătrat,
triunghi, dreptunghi în jocuri
– recunoa ște și denume ște figuri geometrice în mediul ambiant sau cu
ajutorul materialelor puse la dispozi ție (cerc, p ătrat, eventual triunghi –
după 4 ani);
– – traseaz ă figuri geometrice cunoscute trecând cu creionul peste o linie
deja trasat ă.
să numere de la 1 la 5
recunoscând grupele cu 1-5
obiecte și cifrele corespunz ătoare. – alcătuiește grupe de obiecte în limitele 1-3 (pân ă la 4 ani) și 1-5 (dup ă 4
ani);
– numără corect aceste obiecte;
– descoper ă care cifr ă lipsește într-un șir dat;
– recunoa ște și denume ște cifre în intervalul 1-3 (pân ă la 4 ani) și 1-5 (dup ă
4 ani).
să realizeze serieri de obiecte pe
baza unor criterii date ori g ăsite de
el însuși. – execut ă serii de obiecte (m ărgele, boabe, buc ăți de hârtie) realizând
structuri simple și folosindu-se de criteriile cunoscute sau date de
educatoare;
– deduce ce element urmeaz ă într-o serie, analizând
– elementele anterioare ale acesteia.
să cunoasc ă unele elemente
componente ale lumii – descoper ă elemente componente ale mediului înconjur ător prin
antrenarea organelor de sim ț;
40
înconjurătoare (obiecte, aerul,
apa, solul, vegeta ția, fauna, fiin ța
umană ca parte integrant ă a
mediului, fenomene ale naturii),
precum și interdependen ța dintre
ele.
– enumer ă și descrie p ărți componente ale corpului omenesc;
– adreseaz ă întrebări în legătură cu cele observate;
– comunic ă în cadrul grupului rezultatele investiga țiilor;
– pune întreb ări legate de aspectele ce prezint ă interes pentru el din tema
abordată;
– caută informații suplimentare despre tema studiat ă, antrenând p ărinții,
educatoarea, alte surse de informare. ipostaze (la masa, in
parc, in excursie, in livada sau pe ogor
etc.)
– diferen țe de gen, ras ă,
cultur
ă, limbă
să cunoasc ă elemente ale
mediului social și cultural,
poziționând elementul uman ca
parte integrant ă a mediului
– denume ște/identific ă elemente locale (obiective socio-culturale,
economice, istorice, religioase, de interculturalitate etc.);
– analizeaz ă/compară diferențele de cultur ă, tradiții, specific, limb ă dintre
naționalități, popoare, rase;
– vorbește despre semnifica ția unor evenimente na ționale (tradi ționale,
religioase, culturale, istorice);
– cunoa ște tipurile de activit ăți zilnice desf ășurate în comunitatea în care
trăiește (sănătate, educa ție, transporturi, agricultur ă, meșteșuguri etc).
să comunice impresii, idei pe baza
observărilor efectuate.
– adreseaz ă întrebări în legătură cu aspectele studiate/observate;
– interpreteaz ă date și simboluri din care s ă extragă informații (calendarul
naturii, tabelul responsabilit ăților, jurnalul grupei);
– relateaz ă activități umane din mediile antropizate studiate (ora șul, satul,
cartierul);
– comunic ă în cadrul grupului rezultatele investiga țiilor.
să aplice norme de comportare
specifice asigur ării sănătății și
protecției omului și naturii.
– respect ă regulile de igien ă individual ă și colectiv ă;
– cunoa ște existen ța unor comportamente excesive care pot afecta
sănătatea (consumul de alcool, tutun, cafea etc.);
– respect ă regulile de convie țuire social ă manifestând un comportament
civilizat în rela țiile cu cei din jur (copii, adul ți).
OM ȘI
SOCIETATE
să cunoasc ă și să respecte
normele necesare integr ării în
viața socială, precum și reguli de
securitate personal ă.
– își prezintă membrii familiei, colegii, prietenii, vecinii;
– se prezint ă pe sine, se descrie;
– interac ționează în mod egal cu to ți copiii din comunitate, indiferent de gen,
limba vorbit ă, etnie sau performan țe (copii cu CES)
– răspunde și formuleaz ă întrebări referitoare la identitatea personal ă
(familie, etnie, limba vorbit ă, cultura, caracteristicile fizice ale celorlal ți). – copilul în diferite
ipostaze (la masa, la
joaca, la plimbare, in vizita, in excursie etc.)
– domiciliul
– numele țării de origine
– prieteni, vecini
să-și adapteze comportamentul – învață să aștepte într-o situa ție dată;
41
propriu la cerin țele grupului în care
trăiește (familie, gr ădiniță, grupul
de joacă)
– își cunoaște responsabilit ățile în microgrupul din care face parte;
– accept ă și oferă sprijin;
– manifest ă atitudini tolerante fa ță de alți copii care apar țin diferitelor
confesiuni/categorii minoritare;
– dobânde ște, treptat, autonomie în activitatea zilnic ă;
– respect ă normele de convie țuire social ă. – responsabilit ăți proprii
în familie/la gr ădiniță
– norme de convie țuire
socială (norme de
conduita, norme de circulație, norme
igienice etc.)
– diferen țe individuale /
diferențe determinate
de etnie, mediu, religie
etc.
– drepturile copilului
– valori individuale
– valori na ționale
– valori interna ționale
– responsabilit ăți proprii
în familie/la gr ădiniță
– denumiri ale obiectelor
specifice activit ăților
practice și practic-
gospodărești: hârtie
glasată, hârtie
creponat ă, lipici,
sârmă, suitaș, ac, ață,
foarfece vesela,
tacâmuri, șervețel etc. să aprecieze în situa ții concrete
unele comportamente și atitudini
în raport cu norme prestabilite și
cunoscute – își apreciaz ă propriul comportament în raport cu persoane, personaje și
situații cunoscute.
să trăiască în relațiile cu cei din jur
stări afective pozitive, s ă
manifeste prietenie, toleran ță,
armonie, concomitent cu înv ățarea
autocontrolului. – reacționează pozitiv la o promisiune f ăcută;
– manifest ă încredere, sinceritate, curaj în raport cu sine și cu ceilal ți;
– accept ă diversitatea de opinii și atitudini.
să descrie și să identifice
elemente locale specifice țării
noastre și zonei în care locuie ște
(elemente de relief, a șezare
geografic ă, obiective socio-
culturale, istorice, religioase, etnice).
– cunoa ște numele țării de origine, domiciliul;
– cunoa ște însemnele țării (steag, stem ă, imn) și manifest ă respect fa ță de
acestea;
– exprim ă atitudini pozitive fa ță de țară și popor;
– cunoa ște și respect ă tradițiile culturale na ționale și minoritare; particip ă
afectiv la s ărbătorile laice și religioase ale familiei și ale comunit ății;
– face distinc ție între o zi obi șnuită și o zi de s ărbătoare;
– descrie și recunoa
ște evenimente importante (Ziua Na țională, Ziua Unirii,
alte evenimente tradi ționale, religioase, culturale, istorice etc.).
să cunoasc ă și să utilizeze unelte
simple de lucru pentru realizarea
unei activit ăți practice. – cunoa ște materialele de lucru specifice activit ăților practice și
verbalizeaz ă acțiunile specifice întreprinse, folosind un limbaj adecvat.
să fie capabil s ă realizeze lucr ări
practice inspirate din natur ă și
viața cotidian ă, valorificând
deprinderile de lucru însu șite. – execut ă individual sau în grup tema dat ă;
– execut ă lucrări practice din materiale diferite, combinându-le între ele
(mobilier din de șeuri de lemn, colaje, juc ării, machete, diorame).
să dobândeasc ă comportamente
și atitudini igienice corecte fa ță de
propria persoan ă și față de alte
ființe și obiecte.
– se autoserve ște în situa ții simple care impun acest lucru (mas ă, spălător,
dormitor, activit ăți);
– ordoneaz ă jucăriile și obiectele din ambient, dezvoltându- și spiritul de
ordine și curățenie;
42
– spală fructele și legumele și participă la prepararea unor salate și produse
de patiserie cu acestea;
– particip ă la aranjarea și servirea mesei.
să se comporte adecvat în diferite
contexte sociale.
– pregătește o mas ă festivă alături de adul ți;
– știe să facă o invitație, să răspundă la o invita ție și cum să se comporte
într-o vizit ă;
– manifest ă simpatie fa ță de cei din jur (oameni și animale).
ESTETIC ȘI
CREATIV să acompanieze ritmic cântecele.
– acompaniaz ă cântecele cunoscute cu mi șcări corporale, obiecte sonore
sau jucării muzicale (tob ă, clopoțel, tamburin ă etc.).
să asocieze mi șcările sugerate de
textul cântecului cu ritmul acestuia
– asociaz ă mișcarea liber ă cântecului(3 ani), mi șcarea sugerat ă de timpii
egali ai m ăsurii sau de text (dup ă 3 ani).
să exprime prin mi șcare starea
sufleteasc ă creată de muzica
audiată
– exprim ă prin mișcare liber ă sau impus ă de caracterul unor cântece pentru
copii, a unor piese populare din zon ă și a unor fragmente din muzica
cultă, sugestive pentru specificul de vârst ă al copiilor, starea sufleteasc ă
creată.
să asculte și să recunoasc ă
fragmente din crea ții muzicale
naționale și universale,
corespunz ătoare specificului de
vârstă al copilului pre școlar și
preocupărilor acestuia. – ascult ă cu plăcere fragmente din crea ții muzicale na ționale și universale,
corespunz ătoare vârstei și preocup ărilor sale.
să redea teme plastice specifice
desenului.
– cunoa ște materialele de lucru specifice activit ăților artistico-plastice;
– execut ă linii drepte sau curbe închise/deschise;
– utilizeaz ă corect instrumentele de lucru (creion, pensul ă, carioca, cret ă,
ceracolor etc.) în exprimarea liber ă a gestului grafic (chiar și prin
mâzgălituri);
– execut ă trasee utilizând diferite instrumente de lucru și diferite suporturi
(hârtie, carton, sticl ă, lemn etc.);
– coloreaz ă diferite imagini, respectând conturul acestora;
– completeaz ă lacune din desene;
– dispune alternativ dou ă sau mai multe elemente decorative;
– redă prin desen obiecte/personaje reale sau imaginare;
43 – traseaz ă linii în duct continuu, în diferite pozi ții, pentru a reda imaginea
unor obiecte (în desene individuale sau colective).
să obțină efecte plastice, forme
spontane și elaborate prin tehnici
specifice picturii.
– aplică, pe suprafe țe date sau libere, culoarea (cu pensula, buretele,
degetul, palma, ghemotocul de hârtie, ghemul de a ță, țesături rare,
ștampila, peria, tubul);
– obține efecte plastice prin combinarea culorilor sau alte tehnici (fuzionare,
presare, suprapunere, decolorare , stropire, plierea hârtiei);
– realizeaz ă compozi ții plastice, cu teme date sau la liber ă alegere, prin
prelucrarea formelor spontane (punct, ad ăugarea unor linii/puncte).
să exerseze deprinderile tehnice
specifice modelajului în redarea
unor teme plastice.
– pregătește materialul de modelat (lut, plastilin ă, cocă) prin frământare,
rupere;
– modeleaz ă prin: mișcare translatorie a palmelor fa ță de planșetă
împreunarea capetelor prin lipire, adâncire, ap ăsare, mișcare circular ă,
aplatizare;
– modeleaz ă forme de baz ă (minge, omule țul etc.)
să compun ă în mod original și
personal spa țiul plastic.
– elaboreaz ă creații individuale și colective cu și f=ără temă dată;
– particip ă la crearea cadrului estetic specific ambiental;
– respect ă poziția de lucru fa ță de suportul de lucru.
să interpreteze liber, creativ lucr ări
plastice exprimând sentimente
estetice.
– descoper ă semnifica ția lucrărilor proprii/ale alto r copii prin analiza
formelor, liniilor, culorilor etc.
– propune posibilit ăți de valorificare a lucr ărilor (expozi ții, aniversari,
decorări, concursuri, tombole etc.)
să priveasc ă și să recunoasc ă
creații artistice corespunz ătoare
specificului de vârst ă al copilului
preșcolar și preocup ărilor acestuia
(portrete de copii, jocuri ale copiilor, scene de familie, peisaje,
activități cotidiene ale oamenilor) – privește cu interes și uneori chiar recunoa ște opere de arta na ționale și
universale, corespunz ătoare vârstei și preocup ărilor sale.
PSIHOMOTRIC
să cunoasc ă și să aplice regulile
de igienă referitoare la igiena
echipamentului. – cunoa ște și folosește echipamentul specific la activit ățile de educa ție
fizică;
– respect ă regulile de igien ă individual ă și colectiv ă. – denumirea unor p ărți
ale corpului implicate în mișcare (bra țe,
picioare, spate, cap,
gât, genunchi, palme, coate etc.) să-și formeze o ținută corporal ă
corectă (în poziția stând, șezând și
în deplasare) – cunoa ște schema corporal ă;
– răspunde motric la o comand ă dată;
– execut ă corect mi șcările diferitelor segmente ale corpului.
44
să perceap ă componentele spa țio-
temporale (ritm, durat ă, distanță,
localizare) – se raporteaz ă la un reper dat;
– își coordoneaz ă mișcările cu ritmul solicitat de educatoare. – deprinderi motrice de
bază: mers, alergare,
săritura
– deprinderi utilitar –
aplicative: târâre pe palme și genunchi,
mers în echilibru între
două linii trasate pe sol să fie apt s ă utilizeze deprinderile
însușite în diferite contexte – se joac ă (utilizând corect mi șcările și regulile)
– jocuri de mi șcare pentru copii adecvate temei studiate.
Sugestii de teme pentru proiecte sau teme care pot fi abordate în afara proiectelor: „Știu cine sunt?”, „Tu și eu”, „Am nevoie de o familie”, „S ănătoși și fericiți”,
„O minune de copil…”, „Eu pot, eu vreau, eu trebuie”, „Eu și lumea mea”.
C i n e s u n t / s u n t e m ?
Nivel de studiu: 5 – 6/7 ani
Domenii
experien țiale Obiective de referin ță Comportamente Sugestii de con ținuturi
LIMBĂ ȘI
COMUNICARE
să participe la activit ățile de grup,
inclusiv la activit ățile de joc, atât în
calitate de vorbitor, cât și în calitate
de auditor.
– ia parte la discu ții în mici grupuri informale;
– ia parte la activit ățile de joc, de înv ățare în grup, sugereaz ă ce este de f ăcut
mai departe într-un joc, o activitate, continuând secven țe de acțiuni;
– discut ă cu colegii și cu profesorul despre subiecte cunoscute (persoana
proprie, familie, prieteni etc.);
– întreab ă și răspunde la întreb ări;
– știe să se prezinte;
– știe să facă o invitație și să răspundă la o invita ție;
– învață cuvinte noi și le utilizeaz ă în cadrul jocurilor sau activit ăților de
învățare;
– întrebuin țeaz
ă regulile unui dialog;
– folose ște un ton moderat și empatic în convorbirile cu cei din jur;
– folose ște un limbaj adecvat, în special în situa ții neplăcute/ dificile pentru
el; – numele și prenumele
– membrii familiei
– comunitate (prieteni,
vecini,colegi de
grădiniță, personalul
grădiniței)
– casa familiei, camera
personal ă, grădinița,
sală de clasă, alte
spații familiare
– responsabilit ăți proprii
în familie/la gr ădiniță
să înțeleagă și să transmit ă mesaje
simple; s ă reacționeze la acestea.
– transmite un mesaj simplu în cadrul jocului sau activit ăților de înv ățare
(ex.: prin telefon de juc ărie sau real);
– primește mesaje, îndepline ște instruc țiuni simple;
45
– compune, treptat, propozi ții din dou ă, trei sau mai multe cuvinte și chiar
fraze;
– răspunde adecvat (verbal sau comportamental) la ceea ce i se spune;
– se exprim ă coerent pentru a se face în țeles;
– solicită ajutorul adultului atunci când nu în țelege un mesaj (ex.: solicit ă
explicarea unui cuvânt necunoscut care s ă îl ajute s ă înțeleagă mai bine
situația și să o soluționeze).
să audieze cu aten ție un text, s ă
rețină ideile acestuia și să
demonstreze c ă l-a înțeles.
– urmărește linia unei pove ști, concomitent cu imaginile din carte, ori
ascultând povestea spus ă de profesor;
– ascult ă și reacționează adecvat la pove ști, poezii, alte tipuri de text
(ghicitori, glume, informa ții) transmise fie prin citire sau povestire de c ătre
un adult, fie prin mijloace audio-vizuale (disc, caset ă audio sau video,
diafilm etc);
– dobânde ște informa ții prin ascultarea cu aten ție a mesajului.
să recepteze un text care i se
citește ori i se poveste ște,
înțelegând în mod intuitiv
caracteristicile expresive și estetice
ale acestuia.
– primește mesaje și îndepline ște instruc țiuni simple.
– reține expresii ritmate și rimate; recit ă poezii cu respectarea intona ției,
ritmului, pauzei, în concordan ță cu mesajul transmis;
– descrie emo țiile și sentimentele tr ăite în anumite situa ții drepte/ nedrepte,
reale sau din pove ști;
– utilizeaz ă calitățile expresive ale limbajului oral și ale celui corporal în
transmiterea unor idei și sentimente;
– realizeaz ă mini-dramatiz ări sau jocuri de rol pornind de la textul unei
povestiri sau poezii, utilizând vorbirea dialogat ă, nuanțarea vocii,
intonația, cu sprijinul educatoarei și folosind indica țiile sugerate de text.
să înțeleagă că tipăritura (scrisul)
are înțeles (semnifica ție).
– își recunoa ște numele propriu oriunde îl întâlne ște și, eventual, îl scrie cu
majuscule;
– „citește” succesiuni de imagini alc ătuind o nara țiune pe baza lor;
– înțelege și poate s ă spună că scrisul, cuvintele scrise dintr-o carte ne
spun o poveste, cele din ziare ne povestesc despre lucruri care se petrec
în lume, cuvintele din revistele sportive ne vorbesc despre sportivi etc.
– învață să „citească” imaginile dintr-o pagin ă de la stânga la dreapta și de
sus în jos.
să recunoasc ă existența scrisului
oriunde îl întâlne ște.
– înțelege diferen ța dintre desen (imagine) și scris
– indică (arată unde este) scrisul în c ărți, reviste, ziare, filme etc.
– indică scrisul în mediul înconjur ător (nume de str ăzi, indicatoare, pl ăcuțe
46
cu numere de ma șini etc.)
să găsească ideea unui text,
urmărind indiciile oferite de imagini.
– face leg ătura între cuvintele pronun țate oral și imaginile la care acestea
se referă;
– leagă cuvântul oral de imagine și de cuvântul scris al ăturat (format din cel mult 3
litere), înțelegând c ă acestea sunt nume ale obiectelor, fenomenelor sau
persoanelor.
să manifeste interes pentru citit.
– discut ă despre c ărți (povești, poezii) care i s-au citit ori la ale c ăror
ilustrații au privit;
– discut ă despre personaje din pove ști;
– poveste ște ceea ce a ,,citit”;
– împrumut ă cărți din biblioteca clasei și le pune la loc;
– știe să se descurce în biblioteca clasei; s ă aleagă cartea care dore ște să îi fie
citită ori o carte anume, la ale c ărei imagini dore ște să se uite sau una din
cărțile elaborate de copii, în grup ă; să fie capabil s ă îi aducă educatoarei o
carte anume;
– găsește locul unde sunt c ărțile pentru copii în biblioteca clasei, dintr-o
librărie etc.
să recunoasc ă cuvinte simple și
litere în contexte familiare.
– recunoa ște (,,citește”) în via ța zilnică și în cadrul jocurilor de rol –
indicatoarele pentru ,,sta ție de metrou”, ,,sta ție de autobuz”, ,,ie șire”,
,,intrare”, numele diferitelor institu ții: grădiniță, spital, școală etc;
– recunoa ște global și contextual (ajutându-se de imagini) cuvinte sau
simboluri din calendarul naturii, din catalog (prezent – P, absent – A), din
lista cu sarcini a copilului de serviciu etc.
să utilizeze materiale scrise în
vederea execut ării unei sarcini date
– caută în dicționare, c ărți, reviste pentru copii informa ții despre tema dat ă
(ex.: imagini și eventuale cuvinte sau texte pe care adultul i le cite ște;
copilul va hot ărî dacă se potrivesc cu sarcina primit ă);
– pune la un loc informa ția necesar ă (ex.: alc ătuirea unui album despre
familie sau despre el).
să utilizeze efectiv instrumentele de
scris, stăpânind deprinderile
motrice elementare necesare
folosirii acestora.
– cunoa ște modul corect de ut ilizare a hârtiei, crei onului, creioanelor
colorate, creioanelor cu min ă ceramica, cretei etc.;
– execut ă elemente grafice elementare (trasare liber ă, colorare);
– urmărește perceptiv și motric anumite trasee (ex.: labirintul);
– completeaz ă desene simple, începute, cu p ărțile care lipsesc;
– respect ă reguli/ condi ții minime ale actului scrierii: pozi ția corect ă a
corpului, a mâinii și a instrumentului de scris în mân ă;
47
– traseaz ă semne grafice corect în ceea ce prive ște mărimea, spa țierea,
direcția de la stânga – la dreapta, de sus – în josul paginii, l ăsând spa țiu
pentru „alineat”.
să recunoasc ă literele alfabetului și
alte conven ții ale limbajului scris.
– utilizeaz ă, încuraja ți de educatoare, s ăgeți, cercule țe, cruciuli țe, litere etc.,
în jocurile de rol ori în alte tipuri de jocuri (ex.: jocuri de mi șcare), pentru a
semnifica direc ții, locuri ale participan ților sau obiectelor într-un
joc/context dat etc.;
– „scriu” scrisori, invita ții, felicitări, note, utilizând desene, diferite simboluri
grafice, litere ori cuvinte disparate, înv ățând treptat s ă le ordoneze de la
stânga la dreapta, cu respectarea spa țiului, a m ărimii etc.
să utilizeze desene, simboluri
pentru a transmite semnifica ție
– utilizeaz ă propriul nume pentru a personaliza lucrurile care-i apar țin,
creațiile proprii (ex.: copilul va fi încurajat s ă scrie fie o liter ă, fie întreg
numele pe diferite desene, lucr ări, scrisori etc.);
– contribuie la scrieri colective (dic ționare, jurnale, albume) folosindu-se de
decupaje.
să descopere c ă scrierea
îndepline ște anumite scopuri,
cerințe sociale și să se foloseasc ă
de aceast ă descoperire.
– utilizeaz ă scrierea (mâzg ăleala, semnele ca: puncte, cercule țe, cruciuli țe
– tot ce crede copilul; mai târziu, literele izolate sau cuvintele pe care le
știe) pentru a executa etichete cu nume de lucruri (ex.: numele unor
produse alimentare, confec ționarea de ,,bani” pentru jocurile de rol etc.),
pentru a scrie numele colegilor, ale membrilor familiei, pentru a opera în
catalogul grupei sau în calendarul naturii, pentru a scrie felicit ări, scrisori,
note, anun țuri simple.
să înțeleagă semnifica ția cuvintelor,
literelor și cifrelor, înv ățând să le
traseze.
– recunoa ște și identifică după formă literele și cifrele și le denume ște;
– leagă sunetul de litera de corespondent ă, cu ajutor acordat sau din
proprie ini țiativă;
– traseaz ă peste modelul punctat al literei de tipar sau cifrei;
– traseaz ă independent litere și cifre în cadrul unor jocuri didactice, jocuri de
rol sau activit ăți de învățare (spontan ă sau dirijat ă).
ȘTIINȚE
să-și îmbogățească experien ța
senzorial ă, ca bază a cunoștințelor
matematice referitoare la
recunoașterea, denumirea
obiectelor, cantitatea lor,
clasificarea, constituirea de grupuri/
mulțimi, pe baza unor însu șiri
comune (form ă, mărime, culoare)
luate în considerare separat sau – observ ă obiectele din sala de grup ă, camera proprie etc.;
– recunoa ște/ nume ște obiectele indicate;
– clasific ă obiecte/fiin țe după diverse criterii (culoare, form ă, mărime) sau
prin numirea unei propriet ăți comune ;
– selecteaz ă/grupeaz ă obiectele de aceea și formă/ mărime/ culoare (la
început ținând seama de un singur criteriu, apoi de mai multe simultan);
– recunoa ște asemănările și deosebirile dintre grupuri;
– motiveaz ă apartenen ța unui obiect la o grup ă dată; – diferen țieri ale
obiectelor dup ă formă,
mărime (mare, mic,
mijlociu), culoare (2-3
culori), lungime (lung,
scurt), lățime
– apreciere globala a
cantității si apreciere
prin punere in perechi
48
mai multe simultan
– compar ă grupele formate, apreciind global unde sunt mai multe/ mai
puține. in limitele 1-10 (multe,
puține, mai mult
decât…, mai pu țin
decât…, tot atâtea)
– forme geometrice
(cerc, pătrat, triunghi,
dreptunghi)
– poziții spațiale: sus,
jos, deasupra, sub, la
dreapta, la stânga,
lângă etc.
– numărat in intervalul 1-
10 si cifrele de la 1 la
10.
să înțeleagă și să numeasc ă
relațiile spațiale relative, s ă plaseze
obiecte într-un spa țiu dat ori s ă se
plaseze corect el însu și în raport cu
un reper dat.
– spune care obiect este mai aproape sau mai departe, luându-se pe sine
ca punct de reper;
– spune unde se g ăsește el în raport cu un anumit obiect din spa țiu (în
cameră, în afara camerei, pe scaun, sub mas ă, lângă colegul s ău etc.);
– plaseaz ă obiectele peste, pe, deasupra, dedesubt, în ăuntrul sau în afara
unui spa țiu/ obiect;
– utilizeaz ă limbajul adecvat rela țiilor spațiale relative: pe, sub, în, peste,
deasupra, dedesubt, în ăuntru, afar ă, aproape, departe, mai aproape, mai
departe, cel mai aproape, cel mai departe, lâng ă mine, aici, acolo;
– utilizeaz ă corect gradele de compara ție*: mai, cel mai, foarte, tot atât
de…, la fel de…ca și….
– învață schema corporal ă, cu accent pe rela ția dreapta-stânga .
să recunoasc ă, să denumeasc ă, să
construiasc ă și să utilizeze forma
geometric ă cerc, pătrat, triunghi,
dreptunghi în jocuri
– recunoa ște și denume ște figuri geometrice în mediul ambiant sau cu
ajutorul materialelor puse la dispozi ție (cerc, p ătrat, triunghi,dreptunghi);
– traseaz ă figuri geometrice cunoscute trecând cu creionul peste o linie deja
trasată.
să numere de la 1 la 10
recunoscând grupele cu 1-10 obiecte și cifrele corespunz ătoare.
– alcătuiește grupe de obiecte în limitele 1-10 ;
– numără corect aceste obiecte;
– descoper ă care cifr ă lipsește într-un șir dat;
– recunoa ște și denume ște cifre în intervalul 1-10;
– construie ște grupe de obiecte prin coresponden ță biunivoc ă (de unu la
unu);
– realizeaz ă coresponden ța de unu la unu pentru a ar ăta că o grupă are
mai multe sau mai pu ține obiecte decât o alta
– alcătuiește șirul cresc ător 1-10, în țelegând „cre șterea” cu câte un element
de la o „treapt ă” la alta;
– numără crescător și în limitele 1-10;
– numește vecinul din dreapta sau din stânga unui num ăr (cifre) dat (ex.:
pentru 3, s ă identifice pe 2 și pe 4).
să efectueze opera ții de adunare și
scădere cu 1-2 unit ăți, în limitele 1-
10. – efectueaz ă operații de adunare cu 1-2 elemente, în limitele 1-10, prin
manipulare de obiecte (ex.: 2 ma șinuțe + 3 ma șinuțe);
– înțelege semnifica ția adunării (atunci când o grup ă sporește numeric prin
49
adăugarea de noi elemente de acela și fel.
– corpul omenesc
– familia în diferite
ipostaze (la masa, in
parc, in excursie, in livada sau pe ogor
etc.)
– diferen țe de gen, ras ă,
cultură, limbă, religie
să realizeze serieri de obiecte pe
baza unor criterii date ori g ăsite de
el însuși.
– execut ă serii de obiecte (m ărgele, boabe, buc ăți de hârtie) realizând
structuri simple și folosindu-se de criteriile cunoscute sau date de
educatoare;
– deduce ce element urmeaz ă într-o serie, analizând elementele anterioare
ale acesteia.
să cunoasc ă unele elemente
componente ale lumii
înconjurătoare (obiecte, aerul, apa,
solul, vegeta ția, fauna, fiin ța umană
ca parte integrant ă a mediului,
fenomene ale naturii), precum și
interdependen ța dintre ele. – descoper ă elemente componente ale mediului înconjur ător prin
antrenarea organelor de sim ț;
– enumer ă și descrie p ărți componente ale corpului omenesc;
– descrie sumar și cu cuvinte proprii, dar respectând adev ărul științific,
caracteristici ale mediului natural și social;
– adreseaz ă întrebări în legătură cu cele observate;
– comunic ă în cadrul grupului rezultatele investiga țiilor;
– pune întreb ări legate de aspectele ce prezint ă interes pentru el din tema
abordată;
– caută informații suplimentare despre tema studiat ă, antrenând p ărinții,
educatoarea, alte surse de informare;
– aduce la gr ădiniță cărți, enciclopedii, CD-uri cu filme documentare,
antrenând colegii/educatoarea la discu ții.
să cunoasc ă elemente ale mediului
social și cultural, pozi ționând
elementul uman ca parte integrant ă
a mediului
– denume ște/identific ă elemente locale (obiective socio-culturale,
economice, istorice, religioase, de interculturalitate etc.);
– analizeaz ă/compară diferențele de cultur ă, tradiții, specific, limb ă dintre
naționalități, popoare, rase;
– vorbește despre semnifica ția unor evenimente na ționale (tradi ționale,
religioase, culturale, istorice);
– cunoa ște tipurile de activit ăți zilnice desf ășurate în comunitatea în care
trăiește (sănătate, educa ție, transporturi, agricultur ă, meșteșuguri etc).
să comunice impresii, idei pe baza
observărilor efectuate.
– adreseaz ă întrebări în legătură cu aspectele studiate/observate;
– interpreteaz ă date și simboluri din care s ă extragă informații (calendarul
naturii, tabelul responsabilit ăților, jurnalul grupei);
– relateaz ă activități umane din mediile antropizate studiate (ora șul, satul,
cartierul);
– comunic ă în cadrul grupului rezultatele investiga țiilor.
să aplice norme de comportare
specifice asigur ării sănătății și – respect ă regulile de igien ă individual ă și colectiv ă;
– cunoa ște existen ța unor comportamente excesive care pot afecta
50
protecției omului și naturii.
sănătatea (consumul de alcool, tutun, cafea etc.);
– respect ă regulile de convie țuire social ă manifestând un comportament
civilizat în rela țiile cu cei din jur (copii, adul ți).
OM ȘI
SOCIETATE
să cunoasc ă și să respecte normele
necesare integr ării în viața socială,
precum și reguli de securitate
personal ă.
– își prezintă membrii familiei, colegii, prietenii, vecinii;
– se prezint ă pe sine, se descrie;
– interac ționează în mod egal cu to ți copiii din comunitate, indiferent de gen,
limba vorbit ă, etnie sau performan țe (copii cu CES);
– cunoa ște și aplică reguli privind protec ția vieții proprii și a celor din jur
(utilizarea gazelor în buc ătărie, a prizelor, instala țiilor sanitare, a
aparatelor electro-casnice etc., precum și interacțiunea cu persoane
necunoscute);
– cunoa ște și folosește numărul de urgen ță 112;
– răspunde și formuleaz ă întrebări referitoare la identitatea personal ă
(familie, etnie, limba vorbit ă, cultura, caracteristicile fizice ale celorlal ți). – copilul în diferite
ipostaze (la masa, la
joaca, la plimbare, in
vizita, in excursie etc.)
– familia în diferite
ipostaze
– domiciliul
– numele țării de origine
– prieteni, vecini
– responsabilit ăți proprii
în familie/la gr ădiniță
– norme de convie țuire
socială
– diferen țe de gen
– diferen țe etnice
– diferen țe culturale
– diferen țe religioase
– drepturile copilului
– valori individuale
– valori na ționale
– valori interna ționale
– norme de convie țuire
socială (norme de
conduita, norme de circulație, norme
igienice etc.)
– diferen țe individuale /
diferențe determinate
de etnie, mediu, religie
etc.
să-și adapteze comportamentul
propriu la cerin țele grupului în care
trăiește (familie, gr ădiniță, grupul de
joacă)
– învață să aștepte într-o situa ție dată;
– își cunoaște responsabilit ățile în microgrupul din care face parte;
– accept ă și oferă sprijin;
– manifest ă atitudini tolerante fa ță de alți copii care apar țin diferitelor
confesiuni/categorii minoritare;
– dobânde ște, treptat, autonomie în activitatea zilnic ă;
– respect ă normele de convie țuire social ă.
să aprecieze în situa ții concrete
unele comportamente și atitudini în
raport cu norme prestabilite și
cunoscute
– își apreciaz ă propriul comportament în raport cu persoane, personaje și
situații cunoscute;
– își evalueaz ă comportamentul, în raport cu normele de convie țuire
socială;
– conștientizeaz ă consecin țele pozitive și negative ale actelor sale de
comportament asupra sa și asupra celorlal ți.
să trăiască în relațiile cu cei din jur
stări afective pozitive, s ă manifeste
prietenie, toleran ță, armonie,
concomitent cu înv ățarea
autocontrolului. – reacționează pozitiv la o promisiune f ăcută;
– manifest ă încredere, sinceritate, curaj în raport cu sine și cu ceilal ți;
– accept ă diversitatea de opinii și atitudini.
să descrie și să identifice elemente
locale specifice țării noastre și zonei
în care locuie ște (elemente de – cunoa ște numele țării de origine, domiciliul;
– cunoa ște însemnele țării (steag, stem ă, imn) și manifest ă respect fa ță de
acestea;
51
relief, așezare geografic ă, obiective
socio-culturale, istorice, religioase,
etnice).
– exprim ă atitudini pozitive fa ță de țară și popor;
– cunoa ște și respect ă tradițiile culturale na ționale și minoritare; particip ă
afectiv la s ărbătorile laice și religioase ale familiei și ale comunit ății;
– face distinc ție între o zi obi șnuită și o zi de s ărbătoare;
– descrie și recunoa ște evenimente importante (Ziua Na țională, Ziua Unirii,
alte evenimente tradi ționale, religioase, culturale, istorice etc.);
– memoreaz ă evenimente și le recunoa ște după anumite caracteristici.
– denumiri ale obiectelor
specifice activit ăților
practice și practic-
gospodărești: hârtie
glasată, hârtie
creponat ă, lipici,
sârmă, suitaș, ac, ață,
foarfece vesela, tacâmuri, șervețel etc.
să cunoasc ă și să utilizeze unelte
simple de lucru pentru realizarea
unei activit ăți practice. – cunoa ște materialele de lucru specifice activit ăților practice și
verbalizeaz ă acțiunile specifice întreprinse, folosind un limbaj adecvat.
să fie capabil s ă realizeze lucr ări
practice inspirate din natur ă și viața
cotidiană, valorificând deprinderile
de lucru însu șite. – execut ă individual sau în grup tema dat ă;
– execut ă lucrări practice din materiale diferite, combinându-le între ele
(mobilier din de șeuri de lemn, colaje, juc ării, machete, diorame).
să dobândeasc ă comportamente și
atitudini igienice corecte fa ță de
propria persoan ă și fași de alte
ființe și obiecte.
– se autoserve ște în situa ții simple care impun acest lucru (mas ă, spălător,
dormitor, activit ăți);
– ordoneaz ă jucăriile și obiectele din ambient, dezvoltându- și spiritul de
ordine și curățenie;
– spală fructele și legumele și participă la prepararea unor salate și produse
de patiserie cu acestea;
– particip ă la aranjarea și servirea mesei.
să se comporte adecvat în diferite
contexte sociale.
– pregătește o mas ă festivă alături de adul ți;
– știe să facă o invitație, să răspundă la o invita ție și cum să se comporte
într-o vizit ă;
– manifest ă simpatie fa ță de cei din jur (oameni și animale).
ESTETIC ȘI
CREATIV
să descopere lumea înconjur ătoare
cu ajutorul auzului. – ascult ă și reproduce onomatopeic sunete din natur ă și din mediul
înconjurător. – sunete din natura,
sunete ale obiectelor din mediul apropiat
– sunete produse de
diferite obiecte sonore
– sunete produse de
diferite instrumente
muzicale (toba, vioara, pian etc.)
– sunetul vorbit si
sunetul cântat să diferențieze auditiv timbrul și
intensitatea sunetelor din mediul
apropiat și al sunetelor muzicale
– diferen țiază sunetul vorbit de cel cântat și sunete produse de diferite
obiecte sonore;
– diferen țiază și reproduce sunete de intensit ăți contrastante: tare-încet.
să intoneze cântece pentru copii.
– – cântă în colectiv, în grupuri mici și individual împreun ă cu sau
acompania ți de profesor.
să acompanieze ritmic cântecele. – – acompaniaz ă cântecele cunoscute cu mi șcări corporale, obiecte sonore
52
sau jucării muzicale (tob ă, clopoțel, tamburin ă etc.). – diferen țieri de sunete
după intensitate (tare,
încet)
– cântece, jocuri
muzicale, jocuri cu text si cant, jocuri populare
tradiționale, audi ții
adecvate temei studiate
– denumiri ale obiectelor
specifice: creion,
pensula, acuarele,
planșa, șevalet,
plastilina, lut, plan șeta
etc.
– denumiri ale culorilor
de bază: roșu, galben,
albastru, verde, ale non-culorilor: negru,
alb și ale unor nuan țe
ce rezult ă din
combinarea culorilor
de bază cu non-
culorile;
– opere de arta adecvate
vârstei și temei
studiate.
să cânte cântecele în aranjamente
armonico-polifonice elementare – cântă pe grupe alternative, în grup sau în lan ț.
să asocieze mi șcările sugerate de
textul cântecului cu ritmul acestuia
– asociaz ă mișcarea liber ă cântecului, mi șcarea sugerat ă de timpii egali ai
măsurii sau de text
să exprime prin mi șcare starea
sufleteasc ă creată de muzica
audiată
– – exprim ă prin mișcare liber ă sau impus ă de caracterul unor cântece
pentru copii, a unor piese populare din zon ă și a unor fragmente din
muzica cult ă, sugestive pentru specificul de vârst ă al copiilor, starea
sufleteasc ă creată.
să asculte și să recunoasc ă
fragmente din crea ții muzicale
naționale și universale,
corespunz ătoare specificului de
vârstă al copilului pre școlar și
preocupărilor acestuia. – ascult ă cu plăcere fragmente din crea ții muzicale na ționale și universale,
corespunz ătoare vârstei și preocup ărilor sale.
să redea teme plastice specifice
desenului.
– cunoa ște materialele de lucru specifice activit ăților artistico-plastice;
– execut ă linii drepte sau curbe închise/deschise;
– utilizeaz ă corect instrumentele de lucru (creion, pensul ă, carioca, cret ă,
ceracolor etc.) în exprimarea liber ă a gestului grafic (chiar și prin
mâzgălituri);
– execut ă trasee utilizând diferite instrumente de lucru și diferite suporturi
(hârtie, carton, sticl ă, lemn etc.);
– coloreaz ă diferite imagini, respectând conturul acestora;
– completeaz ă lacune din desene;
– dispune alternativ dou ă sau mai multe elemente decorative;
– redă prin desen obiecte/personaje reale sau imaginare;
– traseaz ă linii în duct continuu, în diferite pozi ții, pentru a reda imaginea
unor obiecte (în desene individuale sau colective).
să obțină efecte plastice, forme
spontane și elaborate prin tehnici
specifice picturii.
– aplică, pe suprafe țe date sau libere, culoarea (cu pensula, buretele,
degetul, palma, ghemotocul de hârtie, ghemul de a ță, țesături rare,
ștampila, peria, tubul);
– obține efecte plastice prin combinarea culorilor sau alte tehnici (fuzionare,
presare, suprapunere, decolorare , stropire, plierea hârtiei);
– realizeaz ă compozi ții plastice, cu teme date sau la liber ă alegere, prin
53
prelucrarea formelor spontane (punct, ad ăugarea unor linii/puncte) prin
intermediul c ărora își exprimă sentimente și emoții trăite.
să exerseze deprinderile tehnice
specifice modelajului în redarea unor teme plastice.
– pregătește materialul de modelat (lut, plastilin ă, cocă) prin frământare,
rupere;
– modeleaz ă prin: mișcare translatorie a palmelor fa ță de planșetă
împreunarea capetelor prin lipire, adâncire, ap ăsare, mișcare circular ă,
aplatizare;
– modeleaz ă forme de baz ă (minge, omule țul etc.)
să compun ă în mod original și
personal spa țiul plastic.
– elaboreaz ă creații individuale și colective cu și fără temă dată;
– particip ă la crearea cadrului estetic specific ambiental;
– respect ă poziția de lucru fa ță de suportul de lucru.
să interpreteze liber, creativ lucr ări
plastice exprimând sentimente
estetice.
– descoper ă semnifica ția lucrărilor proprii/ale alto r copii prin analiza
formelor, liniilor, culorilor etc.
– propune posibilit ăți de valorificare a lucr ărilor (expozi ții, aniversari,
decorări, concursuri, tombole etc.)
să priveasc ă și să recunoasc ă
creații artistice corespunz ătoare
specificului de vârst ă al copilului
preșcolar și preocup ărilor acestuia
(portrete de copii, jocuri ale copiilor,
scene de familie, peisaje, activit ăți
cotidiene ale oamenilor) – privește cu interes și uneori chiar recunoa ște opere de arta na ționale și
universale, corespunz ătoare vârstei și preocup ărilor sale.
PSIHOMOTRIC
să cunoasc ă și să aplice regulile de
igienă referitoare la igiena
echipamentului. – cunoa ște și folosește echipamentul specific la activit ățile de educa ție
fizică;
– respect ă regulile de igien ă individual ă și colectiv ă.
– denumirea unor p ărți
ale corpului implicate
in mișcare (bra țe,
picioare, spate, cap, gât, genunchi, palme,
coate etc.)
– deprinderi motrice de
bază: mers și variante
de mers, alergare și
variante de alergare, săritură în lungime,
săritură în adâncime
– deprinderi utilitar –
aplicative: târâre pe să-și formeze o ținută corporal ă
corectă (în poziția stând, șezând și
în deplasare).
– cunoa ște schema corporal ă;
– răspunde motric la o comand ă dată;
– execut ă corect mi șcările diferitelor segmente ale corpului.
să perceap ă componentele spa țio-
temporale (ritm, durat ă, distanță,
localizare). – se raporteaz ă la un reper dat;
– își coordoneaz ă mișcările cu ritmul solicitat de educatoare.
să fie apt s ă utilizeze deprinderile
însușite în diferite contexte. – se joac ă (utilizând corect mi șcările și regulile) jocuri de mi șcare pentru
copii adecvate temei studiate.
54 coate și abdomen,
mers in echilibru pe o suprafață înclinată și
pe o linie trasat ă pe
sol.
Sugestii de teme pentru proiecte sau teme care pot fi abordate în afara proiectelor: „Știu cine sunt?”, „Tu și eu”, Cele cinci sim țuri”, „Am nevoie de o familie”,
„Noi credem c ă…”, „Sănătoși și fericiți”, „O minune de copil…”, „Eu sunt unic…”, „Eu pot, eu vreau, eu trebuie”, „Eu și lumea mea”.
C u m e s t e / a f o s t ș i v a f i a i c i p e p ă m â n t ?
Nivel de studiu: 3-5 ani
Domenii
experien țiale Obiective de referin ță Comportamente Sugestii de con ținuturi
LIMBĂ ȘI
COMUNICARE
să participe la activit ățile de grup,
inclusiv la activit ățile de joc, atât în
calitate de vorbitor, cât și în calitate
de auditor.
– ia parte la discu ții în mici grupuri informale;
– discut ă cu colegii și cu profesorul despre subiecte cunoscute (casa în
care locuie ște, grădinița la care este înscris, grupa din care face parte,
tradiții, evenimente etc.);
– știe să vorbeasc ă despre schimb ările pe care le sesizeaz ă în natură ca
urmare a trecerii anotimpurilor;
– ia parte la activit ățile de joc, de înv ățare în grup, s ă sugereze ce este de f ăcut
mai departe într-un joc, o activitate, continuând secven țe de acțiuni. – mediul apropiat
(casa/grupa,
grădinița/școala
noastră)
– obiceiuri și tradiții
locale/na ționale;
– îmbră
căminte,
încălțăminte, accesorii;
– oamenii și locul lor de
naștere;
– strămoșii oamenilor,
arborele genealogic al
unei familii;
– evenimente (istorice,
personale etc.);
– materiale (pamânt,
carton, lemn, plastic,
fier etc,)
– mijloace de transport.
să înțeleagă și să transmit ă mesaje
simple; s ă reacționeze la acestea.
– transmite un mesaj simplu în cadrul jocului sau activit ăților de înv ățare;
– se exprim ă coerent pentru a se face în țeles.
să audieze cu aten ție un text, s ă
rețină ideile acestuia și să
demonstreze c ă l-a înțeles.
– urmărește linia unei pove ști, concomitent cu imaginile din carte, ori
ascultând povestea spus ă de educatoare;
– ascult ă și reacționează adecvat la pove ști, poezii, alte tipuri de text
(ghicitori, glume, informa ții) transmise fie prin citire sau povestire de c ătre
un adult, fie prin mijloace audio-vizuale (disc, caset ă audio sau video,
diafilm etc).
să distingă sunetele ce compun
cuvintele și să le pronun țe corect.
– pronun ță corect sunetele limbii române;
– recunoa ște, nume ște sau marcheaz ă grafic sunetul ini țial din cuvântul
pronunțat oral.
55
să-și îmbogățească vocabularul
activ și pasiv pe baza experien ței,
activității personale și/sau a
relațiilor cu ceilal ți și simultan s ă
utilizeze un limbaj oral corect din punct de vedere gramatical.
– manifest ă inițiativă în comunicarea oral ă și interes pentru semnifica ția
cuvintelor;
– învață cuvinte noi în cadrul jocurilor sau activit ăților de înv ățare propriu-
zisă;
– intuiește sensul unui cuvânt în cadrul jocurilor, situa țiilor de înv ățare;
– pune și răspunde la întreb ări de tipul: De ce?, Unde?, Când?, Ce
înseamn ă?
să recepteze un text care i se
citește ori i se poveste ște,
înțelegând în mod intuitiv
caracteristicile expresive și estetice
ale acestuia. – reține expresii ritmate și rimate, recit ă poezii cu respectarea intona ției,
ritmului, pauzei, în concordan ță cu mesajul transmis.
să înțeleagă că tipăritura (scrisul)
are înțeles (semnifica ție).
– înțelege și știe să spună că scrisul, cuvintele scrise dintr-o carte ne spun o
poveste, cele din ziare ne povestesc despre lucruri care se petrec în
lume, cuvintele din revistele sportive ne vorbesc despre sportivi etc.;
– „citește” succesiuni de imagini alc ătuind o nara țiune pe baza lor.
să manifeste interes pentru citit.
– știe cum s ă se poarte cu o carte: cum s ă o deschid ă, de unde începe,
cum se întorc paginile, s ă nu îndoaie foile, s ă nu o murd ărească;
– discut ă despre c ărți (povești, poezii) care i s-au citit ori la ale c ăror
ilustrații au privit;
– discut ă despre personaje din pove ști;
– poveste ște ceea ce a ,,citit”.
să recunoasc ă cuvinte simple și
litere în contexte familiare.
– recunoa ște global și contextual (ajutându-se de imagini) cuvinte sau
simboluri din calendarul naturii, din catalog (prezent – P, absent – A), din
lista cu sarcini a copilului de serviciu etc.
să recunoasc ă literele alfabetului și
alte conven ții ale limbajului scris
– asociaze ă cu sprijin acordat sau din proprie ini țiativă, sunetul cu litera
(literele) corespondent ă(e);
– asociaz ă litera cu imaginea unui obiect, a c ărei denumire începe cu litera
respectiv ă, într-un dic ționar pentru copii (vocabular în imagini);
– joacă Loto, Domino sau orice joc care implic ă recunoa șterea și citirea
unor semne, litere, cifre.
să utilizeze materiale scrise în
vederea execut ării unei sarcini date
– caută în dicționare, c ărți, reviste pentru copii informa ții (imagini, litere sau
text) despre tema dat ă;
– pune la un loc informa ția necesar ă (ex.: alc ătuirea unui album despre
viața oamenilor în trecut, construirea unui afi ș publicitar cu o expozi ție
56
despre Pământul azi etc.).
să utilizeze efectiv instrumentele de
scris, stăpânind deprinderile
motrice elementare necesare
folosirii acestora.
– cunoa ște modul corect de ut ilizare a hârtiei, crei onului, creioanelor
colorate, creioanelor cu min ă ceramica, cretei etc.;
– execut ă elemente grafice elementare: trasare liber ă, colorare;
– execut ă diferite tipuri de tras ări peste modele date.
să înțeleagă semnifica ția cuvintelor,
literelor și cifrelor, înv ățând să le
traseze. – leagă sunetul de litera de corespondent ă, cu ajutor acordat sau din
proprie ini țiativă;
– traseaz ă peste modelul punctat al literei de tipar sau cifrei.
ȘTIINȚE
să-și îmbogățească experien ța
senzorial ă, ca bază a cunoștințelor
matematice referitoare la
recunoașterea, denumirea
obiectelor, cantitatea lor,
clasificarea, constituirea de grupuri/
mulțimi, pe baza unor însu șiri
comune (form ă, mărime, culoare)
luate în considerare separat sau
mai multe simultan – selecteaz ă/grupeaz ă obiectele de aceea și formă/mărime/culoare (la
început ținând seama de un singur criteriu, apoi de mai multe simultan);
– motiveaz ă apartenen ța unui obiect la o grup ă dată;
– clasific ă obiecte dup ă criteriul culorii;
– clasific ă obiecte pe baza criteriului formei;
– clasific ă obiecte dup ă criteriul m ărimii;
– recunoa ște asemănările și deosebirile dintre grupuri;
– execut ă serii de obiecte folosindu-se de criteriile cunoscute. – diferen țieri ale
obiectelor dup ă forma,
mărime (mare, mic,
mijlociu), culoare (2-3 culori), lungime (3
lungimi)
– apreciere global ă a
cantității si apreciere
prin punere in perechi
in limitele 1-5 (multe, puține, mai mult
decât…, mai pu țin
decât…, tot atâtea)
– forme geometrice
(cerc, pătrat, triunghi)
– poziții spațiale: sus,
jos, deasupra, sub, la
dreapta, la stânga etc.
– numărat în intervalul 1-
5 și cifrele de la 1 la 5
să înțeleagă și să numeasc ă
relațiile spațiale relative, s ă plaseze
obiecte într-un spa țiu dat ori s ă se
plaseze corect el însu și în raport cu
un reper dat. – recunoa ște și utilizeaz ă poziții spațiale plasând diferite obiecte într-un
spațiu dat sau plasându-se pe sine în raport cu un reper dat;
– utilizeaz ă repere cronologice comune clasei în func ție de activit ățile din
orar.
să efectueze opera ții cu grupele de
obiecte constituite în func ție de
diferite criterii date ori g ăsite de el
însuși: triere, grupare/regrupare,
comparare, clasificare, ordonare,
apreciere a cantit ății prin punere în
coresponden ță.
– ordoneaz ă obiectele dup ă culoare, de la culoarea/ nuan ța cea mai
deschisă la cea mai închis ă și invers;
– ordoneaz ă obiectele dup ă sunetul pe care îl emit, de la cel mai tare la cel
mai slab și invers;
– ordoneaz ă obiecte dup ă miros, de la cel mai p ătrunzător la cel mai slab și
invers;
– compar ă grupele de obiecte prin punere în coresponden ță (formare de
perechi);
– observ ă raporturile cantitative între obiectele din grupele comparate.
să recunoasc ă, să denumeasc ă, să
construiasc ă și să utilizeze forma
geometric ă cerc, pătrat, triunghi, – deseneaz ă cercul (p ătrat, triunghi, dreptunghi) dup ă model sau dup ă o
comandă verbală;
– execut ă desene decorative și artistice folosind formele geometrice;
57
dreptunghi în jocuri
– execut ă construc ții folosind formele geometrice.
– mediul apropiat
(casa/grupa,
grădinița/școala
noastră)
– anotimpurile și
transform ările din
natură;
– oraș-sat, munte-vale,
ape-mări
– unelte, echipamente
de-a lungul timpului;
– invenții și inventatori;
– tinerețe-bătrânețe,
trecut-prezent-viitor
– oamenii și activitățile
lor de-a lungul istoriei
să numere de la 1 la 5 recunoscând
grupele cu 1-5 obiecte și cifrele
corespunz ătoare
– alcătuiește grupe de 1, 2, 3 obiecte (la 3 ani) și cu 1, 2, 3, 4, 5 obiecte
(după 3 ani);
– numără corect aceste obiecte;
– construie ște grupe de obiecte prin coresponden ță biunivoc ă (de unu la
unu);
– realizeaz ă coresponden ța de unu la unu pentru a ar ăta că o grupă are
mai multe sau mai pu ține obiecte decât o alta.
să efectueze opera ții de adunare și
scădere cu 1-2 unit ăți, în limitele 1-
5.
– efectueaz ă operații de adunare cu 1-2 elemente, în limitele 1-5, prin
manipulare de obiecte (ex.: 2 ma șinuțe + 3 ma șinuțe).
– înțelege semnifica ția adunării (atunci când o grup ă sporește numeric prin
adăugarea de noi elemente de acela și fel).
să realizeze serieri de obiecte pe
baza unor criterii date ori g ăsite de
el însuși. – deduce ce element urmeaz ă într-o serie, analizând elementele anterioare
ale acesteia;
– deduce „regula” de alc ătuire a unei serii.
să cunoasc ă unele elemente
componente ale lumii
înconjurătoare (obiecte, aerul, apa,
solul, vegeta ția, fauna, fiin ța umană
ca parte integrant ă a mediului,
fenomene ale naturii), precum și
interdependen ța dintre ele.
– descoper ă elemente componente ale lumii înconjur ătoare prin antrenarea
tuturor organelor de sim ț;
– numește elementele structurale ale mediului apropiat: ap ă, aer, sol,
plante, animale, oameni și a elementelor create de ace știa;
– sesizeaz ă, cu sprijin acordat, leg ăturile directe și indirecte dintre
elementele mediului (strânsa interdependen ță dintre acestea, leag ă cauza
de efect în natur ă și viața cotidian ă etc.);
– cere explica ții legate de modul de producere a fenomenelor și efectele
acestora asupra mediului;
– pune întreb ări legate de aspectele ce prezint ă interes pentru el;
– caută informații suplimentare, antrenând p ărinții, educatoarea, alte surse
de informare.
să recunoasc ă și să descrie verbal
și/sau grafic anumite schimb ări și
transform ări din mediul apropiat.
– cere explica ții legate de modul de producere a fenomenelor și efectele
acestora asupra mediului;
– observ ă și enumer ă modificări apărute în via ța omului, plantelor,
animalelor în func ție de anotimp; s ă le descrie și să le compare;
– încearc ă să lege cauza de efect în natur ă și viața cotidian ă.
să cunoasc ă elemente ale mediului
social și cultural, pozi ționând – denume ște/identific ă elemente locale (obiective socio-culturale,
economice, istorice, religioase, de interculturalitate etc.);
58
elementul uman ca parte integrant ă
a mediului
– analizeaz ă/compară diferențele de cultur ă, tradiții, specific, limb ă dintre
naționalități, popoare, rase;
– vorbește despre semnifica ția unor evenimente na ționale (tradi ționale,
religioase, culturale, istorice).
să cunoasc ă existența corpurilor
cerești, a vehiculelor cosmice.
– denume ște/descrie vehicule cosmice pe baza datelor oferite de diverse
materiale din sfera audio-vizualului și a cărților;
– își imagineaz ă/crează vehicule spa țiale, orașe ale viitorului prin
desen/pictur ă/modelaj/construc ții;
– redă prin jocuri de rol modul în care î și imagineaz ă viața într-o navet ă
spațială;
– adreseaz ă întrebări legate de existen ța corpurilor cere ști, a vehiculelor
cosmice.
să comunice impresii, idei pe baza
observărilor efectuate.
– adreseaz ă întrebări în legătură cu cele aspectele studiate/observate;
– cunoa ște existen ța mai multor medii de via ță și factorii care le pot
influența;
– – își exprimă descoperirile și ideile utilizând un limbaj adecvat în redarea
cunoștințelor despre mediile studiate.
să manifeste disponibilitate în a
participa la ac țiuni de îngrijire și
protejare a mediului, aplicând
cunoștințele dobândite.
– identific ă unele probleme de mediu pe care le întâlne ște în activit ățile
desfășurate în aer liber (excursii, vizite, plimb ări);
– particip ă, alături de adul ți, la acțiuni practice de îngrijire, ocrotire și
protejare a mediului;
– particip ă la întreținerea și îngrijirea mediului apropiat (plante, vie țuitoare
etc.);
– selecteaz ă imagini, c ărți, reviste dup ă criterii date de educatoare, în
legătură cu aspectele de mediu cunoscute.
să aplice norme de comportare
specifice asigur ării sănătății și
protecției omului și naturii.
– utilizeaz ă, în acțiuni simple, unelte de cur ățare a mediului ambiant;
– -respect ă regulile de convie țuire social ă manifestând un comportament
civilizat în rela țiile cu cei din jur (copii, adul ți);
– manifest ă atitudini de responsabilitate fa ță de mediul în care tr ăiește (ex:
construirea de ad ăposturi pentru p ăsări pe timp de iarn ă, hrănirea
acestora).
OM ȘI
SOCIETATE
să cunoasc ă și să respecte normele
necesare integr ării în viața socială,
precum și reguli de securitate
personal ă. – accept ă și respect ă regulile de convie țuire în grup;
– manifest ă spirit de echip ă și să colaboreze la realizarea unei activit ăți în
comun;
– cunoa ște și aplică reguli privind protec ția vieții proprii și a celor din jur, a – obiceiuri și tradiții
locale/na ționale;
– tinerețe-bătrânețe,
trecut-prezent-viitor
59
mediului înconjur ător (utilizarea gazelor în buc ătărie, a prizelor,
instalațiilor sanitare, a aparatelor el ectro-casnice etc., precum și
interacțiunea cu persoane necunoscute)
– cunoa ște și folosește numărul de urgen ță 112. – evenimente (istorice,
personale etc.)
– popor, locul natal
– însemne specifice
(steag)
– război/pace
– corpuri cere ști, aparate
de zbor etc.
– reguli de convie țuire
socială și de
păstrare/men ținere a
vieții proprii și a vieții
planetei.
– denumiri ale obiectelor
specifice activit ăților
practice și practic-
gospodărești: hârtie
glasată, hârtie
creponat ă, lipici,
sârmă, suitaș, ac,ață,
foarfece vesela,
tacâmuri, șervețel etc.
să-și adapteze comportamentul
propriu la cerin țele grupului în care
trăiește (familie, gr ădiniță, grupul de
joacă)
– își cunoaște responsabilit ățile în microgrupul din care face parte;
– accept ă și oferă sprijin;
– manifest ă grijă și toleranță față de persoane cu nevoi speciale.
să aprecieze în situa ții concrete
unele comportamente și atitudini în
raport cu norme prestabilite și
cunoscute
– conștientizeaz ă consecin țele pozitive și negative ale actelor sale de
comportament asupra sa și asupra celorlal ți;
– manifest ă un comportament de cooperare în grup pentru îndeplinirea unei
activități comune.
să trăiască în relațiile cu cei din jur
stări afective pozitive, s ă manifeste
prietenie, toleran ță, armonie,
concomitent cu înv ățarea
autocontrolului.
– își manifest ă dezacordul fa ță de atitudinile negative de distrugere, de
dezordine, de neglijen ță;
– manifest ă încredere, sinceritate, curaj în raport cu sine și cu ceilal ți;
– accept ă diversitatea de opinii și atitudini.
să descrie și să identifice elemente
locale specifice țării noastre și zonei
în care locuie ște (elemente de
relief, așezare geografic ă, obiective
socio-culturale, istorice, religioase,
etnice). – cunoa ște numele țării de origine și al localit ății natale și își cunoaște
domiciliul;
– cunoa ște numele capitalei;
– cunoa ște însemnele țării (steag, stem ă, imn) și manifest ă respect fa ță de
acestea;
– exprim ă atitudini pozitive fa ță de țară și popor.
să cunoasc ă și să utilizeze unelte
simple de lucru pentru realizarea
unei activit ăți practice. – -denume ște ustensile de lucru accesibile vârstei;
– -selecteaz ă în mod adecvat uneltele, în func ție de activitatea concret ă.
să fie capabil s ă realizeze lucr ări
practice inspirate din natur ă și viața
cotidiană, valorificând deprinderile
de lucru însu șite.
– opteaz ă, în funcție de materialele puse la dispozi ție, pentru o tem ă
adecvată;
– execut ă lucrări practice din materiale diferite, combinându-le între ele.
– execut ă operații practice simple: taie cu foarfeca (cu/f ără contur), îndoaie
(pliază) hârtia, șnuruiește, așează masa etc.
să se raporteze la mediul apropiat,
contribuind la îmbog ățirea acestuia – realizeaz ă lucrări originale, manifestând creativitate în alegerea
subiectelor;
60 prin lucrările personale.
– găsește utilitate tuturor obiectelo r realizate (decor, expozi ție, jucărie,
mască etc.);
– valorific ă experien ța dobândit ă în diferite situa ții.
ESTETIC
ȘI CREATIV
să diferențieze auditiv timbrul și
intensitatea sunetelor din mediul
apropiat și al sunetelor muzicale
– diferen țiază sunetul vorbit de cel cântat și sunete produse de diferite
obiecte sonore;
– diferen țiază și reproduce sunete cu durat ă contrastant ă: lungi-scurte.
– sunete din natura,
sunete ale obiectelor
din mediul apropiat
– sunete produse de
diferite obiecte sonore
– sunete produse de
diferite instrumente muzicale (toba, vioara,
pian etc.)
– sunetul vorbit si
sunetul cântat
– diferen țieri de sunete
după durată (lungi,
scurte)
– cântece, jocuri
muzicale, jocuri cu text
si cânt, audi ții
adecvate vârstei și
temei de studiu.
– denumiri ale obiectelor
specifice: creion,
pensula, acuarele,
planșa, șevalet,
plastilina, lut, plan șeta
etc.
– denumiri ale culorilor
de baza: ro șu, galben,
albastru, verde și ale
non-culorilor: negru,
alb
– opere de arta adecvate
temei și nivelului de
vârstă să intoneze cântece pentru copii.
– cântă singuri, împreun ă sau acompania ți de educatoare cântece cu o
tematică adecvata posibilit ăților lor și temei.
să acompanieze ritmic cântecele.
– acompaniaz ă cântecele cunoscute cu mi șcări corporale, obiecte sonore
sau jucării muzicale.
să asculte și să recunoasc ă
fragmente din crea ții muzicale
naționale și universale,
corespunz ătoare specificului de
vârstă al copilului pre școlar și
preocupărilor acestuia. – ascult ă cu plăcere fragmente din crea ții muzicale na ționale și universale,
corespunz ătoare vârstei și preocup ărilor sale.
să redea teme plastice specifice
desenului. – respect ă poziția de lucru fa ță de suportul de lucru;
– execut ă linii drepte sau curbe închise/deschise.
să obțină efecte plastice, forme
spontane și elaborate prin tehnici
specifice picturii. – – execut ă efecte plastice cu pensula sau folosind diferite alte tehnici de
lucru (suprapunerea, decolorarea, p ămătuful de vat ă, degetul etc.)
să exerseze deprinderile tehnice
specifice modelajului în redarea
unor teme plastice. – execut ă lucrări colective/individuale prin combinarea diferitelor tehnici de
lucru: colaje, desen grafic si pictur a, modelaj si pictura/colaj etc.
să interpreteze liber, creativ lucr ări
plastice exprimând sentimente
estetice.
– descoper ă semnifica ția lucrărilor proprii/ale alto r copii prin analiza
formelor, liniilor, culorilor etc.
– propune posibilit ăți de valorificare a lucr ărilor (expozi ții, aniversari,
decorări, concursuri, tombole etc.)
să priveasc ă și să recunoasc ă
creații artistice corespunz ătoare – privește cu interes și uneori chiar recunoa ște opere de arta na ționale și
universale
61 specificului de vârst ă al copilului
preșcolar și preocup ărilor acestuia
(portrete de copii, jocuri ale copiilor,
scene de familie, peisaje, activit ăți
cotidiene ale oamenilor)
PSIHOMOTRIC
să cunoasc ă și să aplice regulile de
igienă referitoare la igiena
echipamentului. – cunoa ște și folosește echipamentul specific la activit ățile de educa ție
fizică;
– respect ă regulile de igien ă individual ă și colectiv ă. – deprinderi motrice de
bază: mers, alergare,
săritură
– deprinderi utilitar –
aplicative: târâre pe palme și genunchi,
mers în echilibru între
două linii trasate pe sol
să-și formeze o ținută corporal ă
corectă (în poziția stând, șezând și
în deplasare).
– execut ă corect mi șcările diferitelor segmente ale corpului;
– se raporteaz ă la un reper dat;
– își coordoneaz ă mișcările cu ritmul solicitat de profesor;
– execut ă corect ac țiunile motrice înv ățate.
să perceap ă componentele spa țio-
temporale (ritm, durat ă, distanță,
localizare). – execut ă exerciții de dezvoltare fizic ă generală cu măsurarea timpilor/cu
repere spa țiale.
să fie apt s ă utilizeze deprinderile
însușite în diferite contexte. – se joac ă (utilizând corect mi șcările și regulile) jocuri de mi șcare pentru
copii.
Sugestii de teme pentru proiecte sau teme care pot fi abordate în afara proiectelor: „Anotimpuri și tradiții”, „Hainele/casele de-a lungul vremurilor”, „O istorie
personal ă”, „Lumea…mereu în mi șcare”, „Ce idee!”, „A fost odat ă…!”, „Tot ce e în jurul nostru…”, „Acas ă”.
62 C u m e s t e / a f o s t ș i v a f i a i c i, p e p ă m â n t
Nivel de studiu: 5-6/7 ani
Domenii
experien țiale Obiective de referin ță Comportamente Sugestii de con ținuturi
LIMBĂ ȘI
COMUNICARE
să participe la activit ățile de grup,
inclusiv la activit ățile de joc, atât în
calitate de vorbitor, cât și în calitate
de auditor.
– discut ă cu colegii și cu educatoarea despre subiecte cunoscute (casa în
care locuie ște, grădinița la care este înscris, grupa din care face parte,
planeta noastr ă, univers, tradi ții, evenimente etc.);
– ascult ă ce i se spune și apoi își spune p ărerea;
– întrebuin țează regulile unui dialog;
– vorbește pe un ton moderat. – mediul apropiat
(casa/grupa,
grădinița/școala,
planeta/universul
nostru);
– obiceiuri și tradiții
locale/na ționale;
– însemne na ționale
(stema, steagul);
– război/pace;
dezastru/înflorire a unei localit ăț
i/națiuni;
– evoluția
universului/evolu ția
omului
– evenimente (istorice,
personale etc.);
– materie și materiale;
– transform ări ale
materialelor în procesul muncii;
– mijloace de transport
(trecut, prezent și
viitor).
să înțeleagă și să transmit ă mesaje
simple; s ă reacționeze la acestea.
– știe să vorbeasc ă despre schimb ările pe care le sesizeaz ă în natură ca
urmare a trecerii anotimpurilor;
– se exprim ă coerent pentru a se face în țeles;
– solicită ajutorul adultului atunci când nu în țelege un mesaj.
să audieze cu aten ție un text, s ă
rețină ideile acestuia și să
demonstreze c ă l-a înțeles.
– urmărește linia unei pove ști, concomitent cu imaginile din carte, ori
ascultând povestea spus ă/citită de educatoare; sau înregistrate pe diferite
suporturi magnetice;
– dobânde ște informa ții prin ascultarea cu aten ție a mesajului;
– demonstreaz ă înțelegerea textului apelând la diferite modalit ăți de redare
sau rememorare a acestuia (repovestire, dramatizare, desen etc.)
să distingă sunetele ce compun
cuvintele și să le pronun țe corect.
– recunoa ște, nume ște sau marcheaz ă grafic sunetul ini țial din cuvântul
pronunțat oral;
– recunoa ște, nume ște sau marcheaz ă grafic sunetul final din cuvântul
pronunțat oral.
să-și îmbogățească vocabularul
activ și pasiv pe baza experien ței,
activității personale și/sau a
relațiilor cu ceilal ți și simultan s ă
utilizeze un limbaj oral corect din
punct de vedere gramatical.
– învață cuvinte noi și le utilizeaz ă în cadrul jocurilor sau activit ăților de
învățare;
– utilizeaz ă treptat sinonime, antonime, omonime
– utilizeaz ă cuvintele noi în contexte adecvate;
– pune și răspunde la întreb ări de tipul: De ce?, Unde?, Când?, Ce
înseamn ă?
– înțelege felul în care propozi țiile sunt alc ătuite din cuvinte, cuvintele din
silabe, iar silabele din sunete;
– sesizeaz ă greșelile gramaticale, precum și situațiile create de utilizarea,
63
cu bună știință, a acestora;
– alcătuiește propozi ții simple și dezvoltate (despre obiecte și ființe
familiare, personaje din pove ști, aspecte ale vie ții sociale etc.).
să înțeleagă că tipăritura (scrisul)
are înțeles (semnifica ție).
– ,,citește” succesiuni de imagini alc ătuind o nara țiune pe baza lor;
– învață să „citească” imaginile dintr-o pagin ă de la stânga la dreapta și de
sus în jos.
să găsească ideea unui text,
urmărind indiciile oferite de imagini.
– face leg ătura între cuvintele pronun țate oral și imaginile la care acestea
se referă;
– leagă cuvântul oral de imagine și de cuvântul scris al ăturat (format din cel mult 3
litere), înțelegând c ă acestea sunt nume ale obiectelor, fenomenelor sau
persoanelor.
să manifeste interes pentru citit.
– cunoa ște elemente importante, distinctive, ale unei c ărți: copertă, foi,
pagini; titlu, autor; text scris, imagine; numerotarea paginilor, pre țul cărții
etc;
– discut ă despre c ărți (povești, poezii) care i s-au citit ori la ale c ăror
ilustrații au privit;
– spune dac ă și de ce i-au pl ăcut sau nu c ărți/povești/poezii cu care a venit
în contact;
– discut ă despre personaje din pove ști;
– poveste ște ceea ce a ,,citit”;
– împrumut ă cărți din biblioteca clasei și le pune la loc.
să recunoasc ă literele alfabetului și
alte conven ții ale limbajului scris
– discut ă despre diferite tipuri de scris (de mân ă, de tipar) si diferite lucrari
tiparite (reviste, ziare, c ărți cu pove ști, cărți de colorat, c ărți cu poezii etc),
sesizând diferen ța dintre ele;
– recunoa ște cuvinte sau simboluri din calendarul naturii, catalog, din lista
cu sarcini a copilului de serviciu etc.
să utilizeze efectiv instrumentele de
scris, stăpânind deprinderile
motrice elementare necesare
folosirii acestora.
– execut ă diferite tipuri de tras ări peste modele date;
– completeaz ă desene începute sau urm ărește perceptiv anumite trasee
(ex.: labirintul);
– contribuie la scrieri colective (dic ționare, albume, jurnale, scrisori,
felicitări), folosindu-se de decupaje ale literelor sau cuvintelor.
să înțeleagă semnifica ția cuvintelor,
literelor și cifrelor, înv ățând să le
traseze. – traseaz ă peste modelul punctat al literei de tipar sau cifrei;
– traseaz ă independent litere și cifre în cadrul unor jocuri didactice, jocuri de
rol sau activit ăți de învățare (spontan ă sau dirijat ă);
64 – traseaz ă peste cuvinte punctate;
– utilizeaz ă corect caietul de „scriere” (tip matematic ă/geometrie sau
dictando).
ȘTIINȚE
să-și îmbogățească experien ța
senzorial ă, ca bază a cunoștințelor
matematice referitoare la
recunoașterea, denumirea
obiectelor, cantitatea lor,
clasificarea, constituirea de grupuri/
mulțimi, pe baza unor însu șiri
comune (form ă, mărime, culoare)
luate în considerare separat sau
mai multe simultan – selecteaz ă/grupeaz ă obiectele de aceea și formă/mărime/culoare/lungime
(la început ținând seama de un singur criteriu, apoi de mai multe
simultan);
– clasific ă obiecte pe care exist ă simboluri (ex.: toate cuburile pe care scrie
,,a”, ori cifra ,,3”; toate florile pe care se afl ă scrise cifre sau toate florile pe
care exist ă semnul ,,X” – un semn oarecare);
– motiveaz ă apartenen ța unui obiect la o grup ă dată;
– recunoa ște asemănările și deosebirile dintre grupuri;
– recunoa ște obiectele care nu pot face parte din grupa format ă;
– execut ă serii de obiecte folosindu-se de criteriile cunoscute. – diferen țieri ale
obiectelor dup ă formă,
mărime (3-5
dimensiuni), culoare
(3-5 culori), lungime,
lățime (3-5 dimensiuni)
– apreciere globala a
cantității si apreciere
prin punere in perechi
in limitele 1-10 (multe,
puține, mai mult
decât…, mai pu țin
decât…, tot atâtea)
– forme geometrice
(cerc, pătrat, triunghi,
dreptunghi)
– repere cronologice:
acum, atunci, mai
târziu, mai devreme,
zi, noapte etc.;
– recunoa ștere și trasare
cifre de la 1 la 10;
– numărat in intervalul 1-
10;
– opera ții de adunare cu
1 unitate în intervalul 1-10.
să efectueze opera ții cu grupele de
obiecte constituite în func ție de
diferite criterii date ori g ăsite de el
însuși: triere, grupare/regrupare,
comparare, clasificare, ordonare,
apreciere a cantit ății prin punere în
coresponden ță.
– ordoneaz ă obiectele unei grupe care au aceea și formă, dar dimensiuni
diferite (m ărime, lungime, grosime, l ățime), de la cel mai mic, scurt,
subțire, îngust, la cel mai mare, lu ng, gros, lat; realizarea complet ă a
șirului cresc ător și apoi descresc ător (pentru consolidarea reprezent ărilor
privitoare la raportul relativ de diferen ță dintre obiecte);
– compar ă grupele de obiecte prin punere în coresponden ță (formare de
perechi);
– observ ă raporturile cantitative între obiectele din grupele comparate;
– verbalizeaz ă constatările efectuate, folosind o terminologie corect ă: „în cele
2 (sau mai multe) grupe sunt tot atâtea…câte sunt în grupa…(echivalen ța)
sau „sunt mai multe/ mai pu ține…decât în grupa…”(nonechivalen ța);
– motiveaz ă afirmațiile „pentru c ă toate…din grupa… au pereche în grupa…,
sau „pentru c ă în grupa…a r ămas un/ o…care nu ar e pereche în grupa…
– reprezint ă grafic grupe de obiecte/ fiin țe (puneri în coresponden ță).
să înțeleagă și să numeasc ă
relațiile spațiale relative, s ă plaseze
obiecte într-un spa țiu dat ori s ă se
plaseze corect el însu și în raport cu
un reper dat.
– utilizeaz ă repere cronologice în func ție de ritmurile naturale: zi/noapte,
dimineață, prânz, sear ă, primăvară, vară, toamnă, iarnă etc.;
– localizeaz ă și descrie un moment din activitatea lui, folosindu-se de
repere temporale din orarul lor zilnic;
– apreciaz ă simultaneitatea evenimentelor (trei copii cânt ă în timp ce al ți doi
copii construiesc un pod);
– numește ordinea activit ăților proprii și estimeaz ă durata lor;
– – recunoa ște și utilizeaz ă poziții spațiale plasând diferite obiecte într-un
65
spațiu dat sau plasându-se pe sine în raport cu un reper dat.
să recunoasc ă, să denumeasc ă, să
construiasc ă și să utilizeze forma
geometric ă cerc, pătrat, triunghi,
dreptunghi în jocuri – deseneaz ă cercul (p ătrat, triunghi, dreptunghi) dup ă model sau dup ă o
comandă verbală;
– execut ă desene decorative și artistice folosind formele geometrice;
– execut ă construc ții folosind formele geometrice.
să efectueze opera ții și deducții
logice, în cadrul jocurilor cu piesele
geometrice
– realizeaz ă deducții simple logice: dac ă nu este p ătrat, nici cerc, nici
triunghi, atunci este dreptunghi, etc, in func ție de sarcina didactic ă a
jocului;
– efectueaz ă, sub forma jocului logic, opera ții logice: conjunc ția, disjunc ția,
negația.
să numere de la 1 la 10
recunoscând grupele cu 1-5 obiecte
și cifrele corespunz ătoare
– alcătuiește grupe de 1, 2…10 obiecte;
– numără corect aceste obiecte în ordine cresc ătoare și descresc ătoare;
– alcătuiește șirul numeric cresc ător (1-10), în țelegând „cre șterea” cu câte
un element de la o „treapt ă” la alta;
– construie ște grupe de obiecte prin coresponden ță biunivoc ă (de unu la
unu);
– realizeaz ă coresponden ța de unu la unu pentru a ar ăta că o grupă are
mai multe sau mai pu ține obiecte decât o alta;
– recunoa ște și indică cifrele
– înțelege rela ția număr-cifră (cifra simbolizeaz ă un număr de obiecte/
ființe…de acela și fel, conform unui criteriu prestabilit, convenit).
să efectueze opera ții de adunare și
scădere cu 1-2 unit ăți, în limitele 1-
10.
– efectueaz ă operații de adunare și scădere cu 1-2 elemente, în limitele 1-
10, prin manipulare de obiecte.
– înțelege semnifica ția adunării și a scăderii, a semnului „=”: în urma unei
modificări numerice aduse unei grupe (adunare sau sc ădere), rezult ă (=)
o altă grupă cu un num ăr mai mare sau mai mic de elemente;
– utilizeaz ă corect limbajul matematic adecvat opera ției matematice de
adunare sau sc ădere;
– dovede ște înțelegerea semnifica ției adunării și scăderii, prin aplicarea
acestor cuno ștințe în viața cotidian ă.
să cunoasc ă unele elemente
componente ale lumii
înconjurătoare (obiecte, aerul, apa,
solul, vegeta ția, fauna, fiin ța umană
ca parte integrant ă a mediului,
fenomene ale naturii), precum și – descoper ă elemente componente ale mediului înconjur ător prin
antrenarea organelor de sim ț;
– sesizeaz ă diferențe în mediul apropiat (tinere țe-bătrânețe; oraș-sat,
munte-vale, ape-m ări etc.);
– recunoa ște elemente componente ale spa țiului despre care li se vorbe ște,
66
interdependen ța dintre ele.
cum ar fi: soare, lun ă, stele, planete, nave spa țiale etc;
– discut ă, în mici grupuri informale despre unele fenomene reale/de
domeniul fic țiunii legate de timp și spațiu: îmbătrânirea, teleportarea,
găurile negre, aurora boreal ă, mutanți, glaciațiunea, tunelul timpului,
aselenizarea etc.
– adreseaz ă întrebări în legătură cu cele observate;
– comunic ă în cadrul grupului rezultatele investiga țiilor;
– sesizeaz ă, cu sprijin acordat, leg ăturile directe și indirecte dintre
elementele mediului (strânsa interdependen ță dintre acestea);
– caută informații suplimentare, antrenând p ărinții, educatoarea, alte surse
de informare.
– mediul apropiat
(casa/grupa,
grădinița/școala
noastră)
– anotimpurile și
transform ările din
natură;
– oraș-sat, munte-vale,
ape-mări
– exploratori și mari
descoperiri
– tinerețe-bătrânețe,
trecut-prezent-viitor
– oamenii și activitățile
lor de-a lungul istoriei
– elemente din spa țiu:
lună, stele, nave
spațiale etc.
să recunoasc ă și să descrie verbal
și/sau grafic anumite schimb ări și
transform ări din mediul apropiat.
– cere explica ții legate de modul de producere a fenomenelor și efectele
acestora asupra mediului;
– observ ă și enumer ă modificări apărute în via ța omului, plantelor,
animalelor în func ție de anotimp; s ă le descrie și să le compare;
– încearc ă să lege cauza de efect în natur ă și viața cotidian ă.
să cunoasc ă elemente ale mediului
social și cultural, pozi ționând
elementul uman ca parte integrant ă
a mediului
– denume ște/identific ă elemente locale (obiective socio-culturale,
economice, istorice, religioase, de interculturalitate etc.);
– analizeaz ă/compară diferențele de cultur ă, tradiții, specific, limb ă dintre
naționalități, popoare, rase;
– vorbește despre semnifica ția unor evenimente na ționale (tradi ționale,
religioase, culturale, istorice).
să cunoasc ă existența corpurilor
cerești, a vehiculelor cosmice.
– denume ște/descrie vehicule cosmice pe baza datelor oferite de diverse
materiale din sfera audio-vizualului și a cărților;
– își imagineaz ă/crează vehicule spa țiale, orașe ale viitorului prin
desen/pictur ă/modelaj/construc ții;
– redă prin jocuri de rol modul în care î și imagineaz ă viața într-o navet ă
spațială;
– adreseaz ă întrebări legate de existen ța corpurilor cere ști, a vehiculelor
cosmice.
să comunice impresii, idei pe baza
observărilor efectuate.
– adreseaz ă întrebări în legătură cu cele aspectele studiate/observate;
– cunoa ște existen ța mai multor medii de via ță și factorii care le pot
influența;
– își exprimă descoperirile și ideile utilizând un limbaj adecvat în redarea
cunoștințelor despre mediile studiate.
67
să manifeste disponibilitate în a
participa la ac țiuni de îngrijire și
protejare a mediului, aplicând
cunoștințele dobândite.
– identific ă unele probleme de mediu pe care le întâlne ște în activit ățile
desfășurate în aer liber (excursii, vizite, plimb ări);
– particip ă, alături de adul ți, la acțiuni practice de îngrijire, ocrotire și
protejare a mediului;
– particip ă la întreținerea și îngrijirea mediului apropiat (plante, vie țuitoare
etc.);
– construie ște modele care simuleaz ă diferite medii (machete, diorame,
colaje, albume);
– motiveaz ă necesitatea protec ției mediului de c ătre om;
– selecteaz ă imagini, c ărți, reviste dup ă criterii date de educatoare, în
legătură cu aspectele de mediu cunoscute;
– își exprimă impresiile și trăirile proprii despre natur ă și protejarea acesteia
prin activit ăți artistico-plastice, practice, muzicale.
să aplice norme de comportare
specifice asigur ării sănătății și
protecției omului și naturii. – utilizeaz ă, în acțiuni simple, unelte de cur ățare a mediului ambiant;
– respect ă regulile de convie țuire social ă manifestând un comportament
civilizat în rela țiile cu cei din jur (copii, adul ți);
– manifest ă atitudini de responsabilitate fa ță de mediul în care tr ăiește (ex:
construirea de ad ăposturi pentru p ăsări pe timp de iarn ă, hrănirea
acestora);
– își imagineaz ă soluții, acțiuni de remediere a unor probleme de mediu;
– își manifest ă creativitatea în lucr ări destinate aten ționării celor din jur
asupra necesit ății unui comportament adecvat (ex: realizarea unor afi șe,
machete, postere, bannere, modele atractive de co șuri de gunoi etc).
OM ȘI
SOCIETATE
să cunoasc ă și să respecte normele
necesare integr ării în viața socială,
precum și reguli de securitate
personal ă. – respect ă normele de convie țuire social ă;
– prezint ă mici istorioare/întâmpl ări legate de familia proprie, colegi,
prieteni, vecini. – obiceiuri și tradiții
locale/na ționale;
– evenimente (istorice,
personale etc.)
– cum reac ționăm la
schimbare, la întâlnirea cu o alt ă
formă de viață
să trăiască în relațiile cu cei din jur
stări afective pozitive, s ă manifeste
prietenie, toleran ță, armonie,
concomitent cu înv ățarea
autocontrolului. – manifest ă atitudini tolerante fa ță de alte entit ăți/forme de via ță cu care ar
putea intra în contact sau care au existat și le sunt prezentate;
– dobânde ște autonomie în activitatea zilnic ă.
să descrie și să identifice elemente
locale specifice țării noastre și zonei
în care locuie ște (elemente de
relief, așezare geografic ă, obiective – cunoa ște numele țării de origine, continentul, planeta, domiciliul cu detalii.
– memoreaz ă evenimente și le recunoa ște după anumite caracteristici,
corelate cu repere temporale sau spa țiale.
68
socio-culturale, istorice, religioase,
etnice).
– denumiri ale obiectelor
specifice activit ăților
practice și practic-
gospodărești: ac, ață,
foarfece, hârtie
glasată, hârtie
creponat ă, lipici,
sârmă, suitaș, vesela,
tacâmuri, șervețel, etc.
să cunoasc ă și să utilizeze unelte
simple de lucru pentru realizarea unei activit ăți practice. – cunoa ște materialele de lucru specifice activit ăților practice și
verbalizeaz ă acțiunile specifice întreprinse, folosind un limbaj adecvat.
să fie capabil s ă realizeze lucr ări
practice inspirate din natur ă și viața
cotidiană, valorificând deprinderile
de lucru însu șite.
– execut ă individual sau în grup tema dat ă;
– execut ă operații practice simple: taie cu foarfeca (cu/f ără contur), îndoaie
(pliază) hârtia, șnuruiește, bobineaz ă, împlete ște, așează masa etc.
– manifest ă spirit cooperant în activit ățile de grup;
– manifest ă stabilitate și perseveren ță în activitate, dovedind, treptat, c ă a
dobândit încredere în for țele proprii.
să se raporteze la mediul apropiat,
contribuind la îmbog ățirea acestuia
prin lucrările personale.
– realizeaz ă lucrări originale, manifestând creativitate în alegerea
subiectelor;
– valorific ă experien ța dobândit ă în diferite situa ții;
– își exprimă opinia fa ță de lucrarea proprie și/sau față de lucrarea celorlal ți,
motivându- și părerile.
ESTETIC ȘI
CREATIV
să descopere lumea înconjur ătoare
cu ajutorul auzului. – descoper ă lumea înconjur ătoare cu ajutorul auzului. – sunete din natur ă,
sunete ale obiectelor
din mediul apropiat
– sunete produse de
diferite obiecte sonore
– sunete produse de
diferite instrumente
muzicale (tob ă, vioară,
chitară, pian, trompet ă,
fluier etc.)
– sunetul vorbit si
sunetul cântat
– diferen țieri de sunete
după: înălțime (înalte,
joase), durata (lungi, scurte), intensitate
(tare, încet)
– cântece, jocuri
muzicale, jocuri cu text
si cant, audi ții
adecvate vârstei și
temei de studiu. să diferențieze auditiv timbrul și
intensitatea sunetelor din mediul
apropiat și al sunetelor muzicale
– diferen țiază și reproduce sunete de intensit ăți contrastante: tare-încet;
– diferen țiază și reproduce sunete cu durat ă contrastant ă: lungi-scurte;
– – diferen țiază și reproduce sunete înalte și joase (intervalul Sol-Do).
să intoneze cântece pentru copii. – cântă cântece pentru copii, singuri, împreun ă cu sau acompania ți de
educatoare.
să acompanieze ritmic cântecele.
– acompaniaz ă cântecele cunoscute cu mi șcări corporale, obiecte sonore
sau jucării muzicale (tob ă, clopoțel, tamburin ă etc.).
să asocieze mi șcările sugerate de
textul cântecului cu ritmul acestuia – improvizeaz ă spontan scurte motive sincretice (text onomatopeic și
melodie, text onomatopeic și mișcare etc.).
să asculte și să recunoasc ă
fragmente din crea ții muzicale
naționale și universale,
corespunz ătoare specificului de
vârstă al copilului pre școlar și
preocupărilor acestuia. – ascult ă cu plăcere și uneori chiar recunoa ște fragmente din crea ții
muzicale na ționale și universale, corespunz ătoare vârstei și preocup ărilor
sale.
să redea teme plastice specifice – execut ă linii drepte sau curbe închise și deschise, puncte.
69
desenului.
– denumiri ale obiectelor
specifice: creion,
pensula, acuarele,
planșă, șevalet,
plastilina, lut, plan șetă
etc.
– denumiri ale culorilor
de bază: roșu, galben,
albastru, verde, ale
non-culorilor: negru, alb și ale unor nuan țe
ce rezult ă din
combinarea culorilor de bază cu non-
culorile
– opere de art ă adecvate
vârstei și temei de
studiu. să obțină efecte plastice, forme
spontane și elaborate prin tehnici
specifice picturii.
– execut ă efecte plastice cu pensula sau folosind diferite alte tehnici de
lucru (suprapunerea, decolorarea, p ămătuful de vat ă, degetul, firul de a ță,
stropirea etc.).
să compun ă în mod original și
personal spa țiul plastic.
– executa lucr ări colective/individuale prin combinarea diferitelor tehnici de
lucru: colaje, desen grafic si pictur a, modelaj si pictura/colaj etc.
să interpreteze liber, creativ lucr ări
plastice exprimând sentimente
estetice.
– descoper ă semnifica ția lucrărilor proprii/ale alto r copii prin analiza
formelor, liniilor, culorilor etc.
– propune posibilit ăți de valorificare a lucr ărilor (expozi ții, aniversari,
decorări, concursuri, tombole etc.)
să priveasc ă și să recunoasc ă
creații artistice corespunz ătoare
specificului de vârst ă al copilului
preșcolar și preocup ărilor acestuia
(portrete de copii, jocuri ale copiilor,
scene de familie, peisaje, activit ăți
cotidiene ale oamenilor) – privește cu interes și uneori chiar recunoa ște opere de arta na ționale și
universale, corespunz ătoare vârstei și preocup ărilor sale.
PSIHOMOTRIC
să cunoasc ă și să aplice regulile de
igienă referitoare la igiena
echipamentului. – cunoa ște și folosește echipamentul specific la activit ățile de educa ție
fizică;
– respect ă regulile de igien ă individual ă și colectiv ă. – denumirea unor p ărți
ale corpului implicate
in mișcare (bra țe,
picioare, spate, cap,
gat, genunchi, palme,
coate etc.)
– deprinderi motrice de
bază: mers și variante
de mers, alergare și
variante de alergare,
săritură în lungime,
săritură în adâncime
– deprinderi utilitar –
aplicative: târâre pe
coate și abdomen,
mers in echilibru pe o
suprafață înclinată și
pe o linie trasat ă pe să-și formeze o ținută corporal ă
corectă (în poziția stând, șezând și
în deplasare).
– răspunde motric la o comand ă dată;
– execut ă corect mi șcările diferitelor segmente ale corpului.
să perceap ă componentele spa țio-
temporale – se raporteaz ă la un reper dat;
– își coordoneaz ă mișcările cu ritmul solicitat de educatoare.
70 sol, cățărare;
– dansuri tematice,
euritmice;
– – mini-fotbal, mini-
basket.
Sugestii de teme pentru proiecte sau teme care pot fi abordate în afara proiectelor: „Anotimpuri și tradiții”, „Hainele/casele de-a lungul vremurilor”, „O istorie
personal ă”, „Lumea…mereu în mi șcare”, „Ce idee!”, „Exploratorii”, „A fost odat ă…!”, „Tot ce e în jurul nostru…”,”Mun ții – un miracol”, „Acas ă”, „Mândru sunt c ă sunt
român!”.
C â n d / c u m ș i d e c e s e î n t â m p l ă ?
Nivel de studiu: 3-5 ani
Domenii
experien țiale Obiective de referin ță Comportamente Sugestii de con ținuturi
LIMBĂ ȘI
COMUNICARE
să participe la activit ățile de grup,
inclusiv la activit ățile de joc, atât în
calitate de vorbitor, cât și în calitate
de auditor – ia parte la discu ții în mici grupuri informale;
– discut ă cu colegii, cu educatoarea și cu alți adulți despre vie țuitoare,
plante, fenomene etc. – viețuitoare (domestice:
câine, pisic ă, vacă,
oaie, găină, rață și
sălbatice: vulpe, urs,
lup etc.);
– plante (ghiocel, lalea,
crizantem ă)
– legume și fructe (m ăr,
portocală, căpșuni,
cireșe și ceapă,
morcov, ardei gras);
– materiale și produse
– utilaje, ma șini,
echipamente
– procesul de produc ție
– despre economie și
comerț
– fenomene ale naturii
– experimente
să înțeleagă și să transmit ă mesaje
simple; s ă reacționeze la acestea
– întreab ă și răspunde la întreb ări;
– se exprim ă coerent pentru a se face în țeles;
– primește mesaje și îndepline ște instruc țiuni simple;
– dobande ște informa ții prin ascultarea cu aten ție a mesajului.
să audieze cu aten ție un text, s ă
rețină ideile acestuia și să
demonstreze c ă l-a înțeles – – urmărește linia unei pove ști, concomitent cu imaginile din carte, ori
ascultând povestea spus ă de educatoare și poveste ște, la rândul s ău, o
poveste ascultat ă.
să distingă sunetele ce compun
cuvintele și să le pronun țe corect
– compune, treptat, propozi ții din dou ă, trei sau mai multe cuvinte;
– învață cuvinte noi și le utilizeaz ă în cadrul jocurilor sau activit ăților de
învățare.
să recunoasc ă cuvinte simple și
litere în contexte familiare
– recunoa ște global și contextual (ajutându-se de imagini) cuvinte sau
simboluri din calendarul naturii, catalog, din lista cu sarcini a copilului de serviciu etc.
să utilizeze materiale scrise în
vederea execut ării unei sarcini date – completeaz ă desene simple începute sau urm ărește perceptiv anumite
trasee simple.
să înțeleagă semnifica ția cuvintelor, – traseaz ă peste modelul punctat al literei de tipar sau cifrei;
71 literelor și cifrelor, înv ățând să le
traseze. – traseaz ă independent litere și cifre în cadrul unor jocuri didactice, jocuri de
rol sau activit ăți de învățare (spontan ă sau dirijat ă).
ȘTIINȚE
să cunoasc ă unele elemente
componente ale lumii
înconjurătoare (obiecte, aerul, apa,
solul, vegeta ția, fauna, fiin ța umană
ca parte integrant ă a mediului,
fenomene ale naturii), precum și
interdependen ța dintre ele. – numește elementele structurale ale mediului apropiat: ap ă, aer, sol,
plante, animale, oameni și a elementelor create de ace știa.
– apreciere global ă a
cantității si apreciere să enumere p ărțile componente ale
corpului uman, plantelor, animalelor, ar ătând utilitatea
acestora
– enumer ă părți componente ale plantelor, animalelor;
– adreseaz ă întrebări în legătură cu cele observate;
– comunic ă în cadrul grupului rezultatele investiga țiilor;
– pune întreb ări legate de aspectele ce prezint ă interes pentru el.
să recunoasc ă și să descrie verbal
și/sau grafic anumite schimb ări și
transform ări din mediul apropiat – recunoa ște fenomene ale naturii (vânt, briz ă, viscol, ploaie, ninsoare,
îngheț, grindină, fulger, furtun ă, trăsnet, tunet) în momentul producerii lor;
– cere explica ții legate de modul de producere a fenomenelor și efectele
acestora asupra mediului.
să comunice impresii, idei pe baza
observărilor făcute
– adreseaz ă întrebări în legătură cu aspectele studiate/observate
– vorbește despre plantele și animalele din mediile terestre, acvatice etc.
să manifeste disponibilitate în a
participa la ac țiuni de îngrijire și
protejare a mediului, aplicând
cunoștințele dobândite
– își asumă responsabilit ăți de îngrijire/ocrotire a mediului apropiat lui;
– particip ă la întreținerea și îngrijirea mediului apropiat (plante, vie țuitoare
etc.);
– motiveaz ă necesitatea protec ției mediului de c ătre om.
să aplice norme de comportare
specifice asigur ării sănătății și
protecției omului și naturii
– respect ă regulile de igien ă individual ă și colectiv ă;
– utilizeaz ă în acțiuni simple unelte de cur ățare a mediului ambiant;
– respect ă regulile de convie țuire social ă manifestând un comportament
civilizat în rela țiile cu cei din jur (copii, adul ți);
– ia atitudine fa ță de cei care gre șesc;
– manifest ă atitudini de responsabilitate fa ță de mediul în care tr ăiește (ex:
construirea de ad ăposturi pentru p ăsări pe timp de iarn ă, hrănirea
acestora.
să-și îmbogățească experien ța
senzorial ă, ca bază a cunoștințelor – observ ă obiectele din sala de grup ă;
– recunoa ște și denume ște obiectele indicate;
72
matematice referitoare la
recunoașterea, denumirea
obiectelor, cantitatea lor,
clasificarea, constituirea de grupuri/
mulțimi, pe baza unor însu șiri
comune (form ă, mărime, culoare)
luate în considerare separat sau
mai multe simultan – selecteaz ă și grupeaz ă obiectele de aceea și formă/ mărime/ culoare (la
început ținând seama de un singur criteriu, apoi de mai multe simultan;
– construie ște spații închise (ex.: forme neregulate ori regulate, utilizând
cuburi, șireturi, sârm ă, sfoară). prin punere in perechi
in limitele 1-5 (multe, puține, mai mult
decât…, mai pu țin
decât…, tot atâtea)
– forme geometrice
(cerc, pătrat, triunghi,
dreptunghi
– numărat în intervalul 1-
5 si cifrele de la 1 la 5
– adunare și scădere cu
1 unitate în limitele 1-5
să efectueze opera ții cu grupele de
obiecte constituite în func ție de
diferite criterii date ori g ăsite de el
însuși: triere, grupare/regrupare,
comparare, clasificare, ordonare,
apreciere a cantit ății prin punere în
coresponden ță – execut ă serii de obiecte (3 dimensiuni) folosindu-se de criteriile
cunoscute;
– compar ă două bețișoare și să identifice care este mai gros, mai lung etc.
să recunoasc ă, să denumeasc ă, să
construiasc ă și să utilizeze forma
geometric ă cerc, pătrat, triunghi,
dreptunghi în jocuri – recunoa ște și denume ște figuri geometrice (cerc, p ătrat, triunghi,
dreptunghi).
să numere de la 1 la 5 recunoscând
grupele cu 1-5 obiecte și cifrele
corespunz ătoare – recunoa ște și denume ște cifre în intervalul 1-5;
– alcatuieste grupe de 1, 2, 3, 4, 5 obiecte -construie ște grupe de obiecte
prin coresponden ță biunivoc ă (de unu la unu);
– realizeaz ă coresponden ța de unu la unu pentru a ar ăta că o grupă are
mai multe sau mai pu ține obiecte decât o alta;
– alcatuie ște șirul numeric cresc ător și descresc ător în limitele 1-5;
– -pune în coresponden ță cifra cu cantitatea de obiecte;
– numește vecinul din dreapta sau din stânga unui num ăr (cifre) dat (ex.:
pentru 3, s ă identifice pe 2 și pe 4);
– – traseaz ă cifre în intervalul 1-5.
efectueaz ă operații de adunare și
scădere cu 1 unitate în limitele 1-5
– numără și efectueaz ă operații de adunare și scădere cu o unitate în
intervalul 1-5;
– utilizeaz ă corect limbajul matematic adecvat opera ției matematice de
adunare sau sc ădere (ex.: 1 ma șinuță +2 mașinuțe = 3 ma șinuțe).
să compun ă și să rezolve
probleme simple, implicând adunarea/ sc ăderea în limitele 1-5 – compune probleme simple în limitele 1-3, prin ad ăugarea/
– extragerea unui element;
– compune probleme simple în limitele 1-5, prin ad ăugarea/extragerea unui
73 element.
OM ȘI
SOCIETATE
să cunoasc ă și să respecte normele
necesare integr ării în viața socială,
precum și reguli de securitate
personal ă – respect ă normele de convie țuire social ă.
– denumiri ale obiectelor
specifice activit ăților
practice și practic-
gospodărești: hârtie
glasată, hărtie
creponat ă, lipici,
sârmă, suitaș, ac,ață,
foarfece vesela, tacâmuri, șervețel etc.
să-și adapteze comportamentul
propriu la cerin țele grupului în care
trăiește (familie, gr ădiniță, grupul de
joacă) – își apreciaz ă propriul comportament în raport cu persoane, personaje și
situații cunoscute.
să trăiască în relațiile cu cei din jur
stări afective pozitive, s ă manifeste
prietenie, toleran ță, armonie,
concomitent cu înv ățarea
autocontrolului – manifest ă atitudini tolerante fa ță de alți copii care apar țin diferitelor
confesiuni/categorii minoritare.
să-și adapteze comportamentul
propriu la cerin țele grupului în care
trăiește (familie, gr ădiniță, grupul de
joacă) – ascult ă și respect ă alte păreri;
– cunoa ște responsabilit ățile în microgrupul din care face parte;
– accept ă și oferă sprijin.
să descrie și să identifice elemente
locale specifice țării noastre și zonei
în care locuie ște (elemente de
relief, așezare geografic ă, obiective
socio-culturale, istorice, religioase,
etnice)
– identific ă forme de relief.
– cunoa ște numele țării de origine și al localit ății natale și își cunoaște
domiciliul;
– cunoa ște numele capitalei, al ora șului natal, numele str ăzii etc;
– cunoa ște și respect ă tradițiile populare, s ărbătorile religioase ale familiei și
ale comunit ății.
să cunoasc ă și să utilizeze unelte
simple de lucru pentru realizarea
unei activit ăți practice – cunoa ște materialele de lucru specifice activit ăților practice și
verbalizeaz ă acțiunile specifice întreprinse, folosind un limbaj adecvat.
să fie capabil s ă realizeze lucr ări
practic, valorificând deprinderile de
lucru însu șite
– execut ă individual sau în grup tema dat ă;
– sesizeaz ă modificările produse in urma ac țiunii cu/asupra unor materiale
de lucru (mototolire, pliere, îndoire etc.);
– selecteaz ă adecvat uneltele si materialele necesare, conform temei
alese/date;
– manifest ă stabilitate și perseveren ță în activitate, dovedind, treptat, c ă a
dobândit încredere în for țele proprii.
ESTETIC ȘI să descopere lumea înconjur ătoare
cu ajutorul auzului. – descoper ă lumea înconjur ătoare cu ajutorul auzului. – sunete din natur ă,
sunete ale obiectelor
74 CREATIV
să diferențieze auditiv timbrul si
intensitatea sunetelor din mediul
apropiat și al sunetelor muzicale – diferen țiază sunetul vorbit de cel cântat și sunete produse de diferite
obiecte sonore.
din mediul apropiat
– sunete produse de
diferite obiecte sonore
– sunete produse de
diferite instrumente muzicale (toba, vioara,
pian etc.)
– sunetul vorbit si
sunetul cântat
– cântece, jocuri
muzicale, jocuri cu text si cant, audi ții
adecvate vârstei și
temei de studiu.
– denumiri ale obiectelor
specifice: creion,
pensula, acuarele,
planșa, șevalet,
plastilina, lut, plan șeta
etc.
– denumiri ale culorilor
de baza: ro șu, galben,
albastru, verde, ale
altor culori și nuanțe și
ale non-culorilor:
negru, alb
– opere de arta adecvate
vârstei și temei de
studiu
să intoneze cântece pentru copii – cântă cu dezinvoltur ă cântece pentru copii, singuri, împreun ă cu sau
acompania ți de educatoare.
să acompanieze ritmic cântecele – acompaniaz ă cântecele cunoscute cu mi șcări corporale, obiecte sonore
sau jucării muzicale.
să asocieze mi șcările sugerate de
textul cântecului cu ritmul acestuia – improvizeaz ă spontan scurte motive sincretice (text onomatopeic și
melodie, text onomatopeic și mișcare etc.).
să exprime prin mi șcare starea
sufleteasc ă creată de muzica
audiată
– se mișcă liber în concordan ță cu caracterul unor cântece pentru copii, all
unei piese populare din zon ă și a unor fragmente din muzic ă cultă
sugestive pentru specificul de vârst ăal copiilor.
să asculte și să recunoasc ă
fragmente din crea ții muzicale
naționale și universale,
corespunz ătoare specificului de
vârstă al copilului pre școlar și
preocupărilor acestuia. – ascult ă cu plăcere și uneori chiar recunoa ște fragmente din crea ții
muzicale na ționale și universale, corespunz ătoare vârstei și preocup ărilor
sale.
să redea teme plastice specifice
desenului
– utilizeaz ă corect instrumentele de lucru (creion, pensul ă, carioca, cret ă,
ceracolor etc.) în exprimarea liber ă a gestului grafic (chiar și prin
mâzgălituri);
– utilizeaz ă diferite imagini, respectând conturul acestora.
să obțină efecte plastice, forme
spontane și elaborate prin tehnici
specifice picturii.
– aplică pe suprafete date sau libere culoare (cu pensula, creionul,
burete,etc.)
– realizeaz ă compozi ții plastice prin prelucrarea formelor spontane.
să exerseze deprinderile tehnice
specifice modelajului în redarea
unor teme plastice – pregătește materialul de modelat (plastilina, lut, coca etc.);
– modeleaz ă forme de baz ă (minge, șarpe, cornule țe etc.).
să compun ă în mod original și
personal spa țiul plastic
– aplică tehnici de lucru înv ățate pentru redarea unei teme date sau din
imaginație;
– – creeaz ă forme noi prin îmbinarea unor elemente cunoscute.
să priveasc ă și să recunoasc ă
creații artistice corespunz ătoare
specificului de vârst ă al copilului – recunosc lucr ările lor și pe ale colegilor;
– recunosc peisaje, imagini din filme, pove ști, eroi din pove ști etc.
75 preșcolar și preocup ărilor acestuia
(portrete de copii, jocuri ale copiilor,
scene de familie, peisaje, activit ăți
cotidiene ale oamenilor)
PSIHOMOTRIC
să cunoasc ă și să aplice regulile de
igienă referitoare la igiena
echipamentului – cunoa ște și folosește echipamentul specific la activit ățile de educa ție
fizică;
– respect ă regulile de igien ă individual ă și colectiv ă. – deprinderi motrice de
bază: mers, alergare,
săritură
– deprinderi utilitar –
aplicative: târâre pe
palme și genunchi,
mers in echilibru între
două linii trasate pe
sol, tragere și
împingere
– dansuri tematice,
euritmice
să-și formeze o ținută corporal ă
corectă (în poziția stând, șezând și
în deplasare)
– respect ă poziția corect ă a corpului și a segmentelor acestuia pentru
comenzile de mers și alergare (obi șnuit și în diferite variante);
– execut ă exerciții de mers, alergare și săritură păstrând pozi ția corect ă;
– execut ă corect mi șcările diferitelor segmente ale corpului;
– dovede ște că și-a însușit corect schema corporal ă.
să perceap ă componentele spa țio-
temporale (ritm, durat ă, distanță,
localizare) – răspunde motric la o comand ă dată;
– își coordoneaz ă mișcările cu ritmul solicitat de educatoare.
să fie apt s ă utilizeze deprinderile
însușite în diferite contexte – execut ă corect ac țiunile motrice înv ățate, în condi ții variate, cât mai
aproape de situa țiile reale;
– se joac ă (utilizând corect mi șcările și regulile) jocuri de mi șcare pentru
copii sau jocuri sportive.
Sugestii de teme pentru proiecte sau teme care pot fi abordate în afara proiectelor: „Materiale”, „Lumini si umbre”, „Cum traieste…?”,”Cum se misca…?”, „La ce
foloseste…?”, „Cine a facut…?”, „Forme si culori” etc.
76 C â n d / c u m ș i d e c e s e î n t â m p l ă ?
Nivel de studiu: 5 – 6/7 ani
Domenii
experien țiale Obiective de referin ță Comportamente Sugestii de con ținuturi
LIMBĂ ȘI
COMUNICARE
să participe la activit ățile de grup,
inclusiv la activit ățile de joc, atât în
calitate de vorbitor, cât și în calitate
de auditor
– discut ă cu colegii și cu educataorea despre vie țuitoare, plante, fenomene
ale naturii, materiale și produse, utilaje și echipamente cu care intr ă în
contact sau care le sunt prezentate;
– ia parte la activit ățile de înv ățare in grup (sugereaz ă ce este de f ăcut mai
departe intr-o activitate/intr-un joc etc.). – viețuitoare (prin
compara ție: lupul și
vulpea, câinele și
pisica, coco șul și
găina, oaia și capra
etc.)
– plante (prin
compara ție: ghiocelul
și zambila, laleaua și
narcisa, crizantema și
tufănica)
– legume și fructe (prin
compara ție: m
ărul și
para, cire șele și
vișinele, nuca și
alunele, ro șia și
ardeiul, cartoful și
morcovul, ceapa și
usturoiul etc.)
– materiale și produse
– materie vie, materie
moartă, universul
– combustibili mijloace
de locomo ție
– fenomene ale naturii
– experimente
să audieze cu aten ție un text, s ă
rețină ideile acestuia și să
demonstreze c ă l-a înțeles. – urmărește linia unei pove ști, concomitent cu imaginile din carte, ori
ascultând povestea spus ă de profesor și poveste ște, la rândul s ău,
povești/istorioare cunoscute;
– utilizeaz ă calitățile expresive ale limbajului oral și ale celui corporal în
transmiterea unor idei și sentimente;
– realizeaz ă mini-dramatiz ări sau jocuri de rol pornind de la textul unei
povestiri sau poezii, utilizând vorbirea dialogat ă, nuanțarera vocii,
intonația, cu sprijinul educatoarei și folosind indica țiile sugerate de text.
să distingă sunetele ce compun
cuvintele și să le pronun țe corect – pronun ță corect sunetele limbii române;
– recunoa ște, nume ște și marcheaz ă grafic sunetul final, interior sau ini țial
din cuvântul pronun țat oral.
să-și îmbogățească vocabularul
activ și pasiv pe baza experien ței,
activității personale și/sau a
relațiilor cu ceilal ți și simultan s ă
utilizeze un limbaj oral corect din
punct de vedere gramatical
– învață cuvinte noi în cadrul jocurilor sau a activit ăților de înv ățare propriu-
zisă;
– prezint ă colegilor cuvinte noi în cadrul jocurilor sau activit ăților;
– utilizeaz ă cuvinte noi în contexte adecvate;
– pune întreb ări și raspunde la cele adresate lui;
– înțelege felul în care propozi țiile sunt alc ătuite din cuvinte, cuvintele din
silabe, iar silabele din sunete;
– alcătuiește propozi ții simple și dezvoltate (despre obiecte, fiin țe familiare,
personaje din pove ști ,aspecte ale vie ții sociale;
– solicită explicarea cuvintelor noi.
să recunoasc ă existența scrisului
oriunde îl întâlne ște
– întelege diferen ța dintre desen (imagine) și scris
– indică (arată unde este) scrisul în c ărți, reviste, ziare, filme etc;
– indică scrisul în mediul înconjur ător (nume de str ăzi, indicatoare, pl ăcuțe
77
cu numere de ma șini, firme, nume de produse etc.).
să înțeleagă că tipăritura (scrisul)
are înțeles (semnifica ție)
– poate s ă înțeleagă și poate sa spun ă că o etichet ă scrisă pe un sertar,
dulap, o cutie etc. ne arat ă ce este în ăuntru;
– poate citi succesiuni de imagini alc ătuind o nara țiune pe baza lor.
să găsească ideea unui text,
urmărind indiciile oferite de imagini.
– leagă cuvântul oral de imagine si de cuvântul scris al ăturat, înțelegând ca
acestea sunt nume;
– asociaz ă, treptat, sunetul cu litera corespondent ă și traseaz ă litere sau
cuvinte dup ă un model dat sau peste modelul punctat.
să manifeste interes pentru citit – discut ă cu colegii, parintii, prietenii despre c ărți (povești, poezii) care i s-
au citit ori la ale c ăror ilustra ții au privit;
– poate spune dac ă și de ce i-au pl ăcut sau nu (pove ști/poezii cu care a
venit în contact);
– discut ă despre personaje din pove ști;
– poveste ște ceea ce a ,,citit”;
– cunoa ște cum se împrumut ă cărți din biblioteca clasei și obligatia de a le
pune la loc .
să recunoasc ă literele alfabetului și
alte conven ții ale limbajului scris
– asociaz ă cu sprijin acordat sau din proprie ini țiativă, sunetul cu litera
(literele) corespondent ă(e);
– asociaz ă litera cu imaginea unui obiect, a c ărei denumire începe cu litera
respectiv ă, într-un dic ționar pentru copii (vocabular în imagini);
– gasește cât mai multe cuvinte care încep ori se termin ă cu aceea și literă;
– compune cuvinte scurte, familiare (ini țial după model și apoi independent);
– să compun ă treptat propozi ții din dou ă, trei sau mai multe cuvinte (ini țial
cu sprijin).
să utilizeze materiale scrise în
vederea execut ării unei sarcini date – caută în dicționare, c ărți, reviste pentru a capata informa ții (imagini, litere
sau text) despre tema dat ă (ex.: tot ce g ăsește despre pisic ă, urs, soare
etc., imagini și eventuale cuvinte sau texte pe care adultul i le cite ște;
copilul va hot ărî dacă se potrivesc cu sarcina primit ă);
– pune la un loc informa ția necesar ă (ex.: alc ătuirea unui album despre
viața animalelor și păsărilor dintr-o zon ă, construirea unui afi ș publicitar
sau a unui anun ț de vânzare/cump ărare a unui obiect etc.).
să utilizeze efectiv instrumentele de
scris, stăpânind deprinderile
motrice elementare necesare folosirii acestora – execut ă diferite tipuri de tras ări peste modele date (ex.:unirea de puncte
pentru a construi diferite imagini – de la cele mai simple la cele mai
complicate, litere, cifre etc.);
– respect ă reguli/ condi ții minime ale actului scrierii: pozi ția corect ă a
78 corpului, a mâinii și a instrumentului de scris în mân ă;
– traseaz ă semne grafice corect în ceea ce prive ște mărimea, spa țierea,
direcția de la stânga – la dreapta, de sus – în josul paginii, l ăsând spa țiu
pentru „alineat”;
– seriaz ă grupuri de semne grafice.
să utilizeze desene, simboluri
pentru a transmite semnifica ție
– utilizeaz ă, încuraja ți de educatoare, s ăgeți, cercule țe, cruciuli țe, litere etc.,
în jocurile de rol ori în alte tipuri de jocuri (ex.: jocuri de mi șcare), pentru a
semnifica direc ții, locuri ale participan ților sau obiectelor într-un
joc/context.
ȘTIINȚE
să cunoasc ă unele elemente
componente ale lumii înconjurătoare (obiecte, aerul, apa,
solul, vegeta ția, fauna, fiin ța umană
ca parte integrant ă a mediului,
fenomene ale naturii), precum și
interdependen ța dintre ele. – enumer ă părți componente ale plantelor, animalelor;
– descrie caracteristici ale mediului natural și social;
– analizeaz ă/compară reacții ale plantelor, animalelor și omului în diferite
situații, sub influen ța factorilor de mediu;
– observ ă, pe o anumit ă perioadă dată, un anumit proces (cre șterea unei
plante, dezvoltarea unui animal etc.) și înregistreaz ă date în leg ătură cu
această activitate;
– comunic ă în cadrul grupului rezultatele investiga țiilor;
– î
și asumă responsabilit ăți de îngrijire/ocrotire a mediului apropiat lui
să cunoasc ă existența corpurilor
cerești, a vehiculelor cosmice
– denume ște/descrie sumar corpuri cere ști pe baza criter iilor perceptive;
– compar ă corpurile cere ști între ele sub aspectul m ărimii, formei, culorii și a
altor date accesibile vârstei;
– denume-te/descrie vehicule cosmice pe baza datelor oferite de diverse
materiale din sfera audio-vizualului și a cărților;
– imagineaz ă/creează vehicule spa țiale, orașe ale viitorului prin
desen/pictur ă/modelaj/construc ții;
– redă prin jocuri de rol modul în care î și imagineaz ă viața într-o navet ă
spațială;
– adreseaz ă întrebări legate de existen ța corpurilor cere ști, a vehiculelor
cosmice.
să comunice impresii, idei pe baza
observărilor efectuate
– adreseaz ă întrebări în legătură cu cele aspectele studiate/observate;
– cunoa-te existen ța mai multor medii de via ță și factorii care le pot
influența;
– exprim ă descoperirile și ideile sale utilizând un limbaj adecvat în redarea
cunoștințelor despre mediile studiate;
– vorbește despre plantele și animalele din mediile terestre, acvatice și
79
antropice studiate;
– interpreteaz ă date și simboluri din care extrage informa ții (calendarul
naturii, tabelul responsabilit ăților, jurnalul grupei);
– relateaz ă activități umane din mediile antropizate studiate (ora șul, satul,
cartierul);
– comunic ă în cadrul grupului rezultatele investiga țiilor.
să manifeste disponibilitate în a
participa la ac țiuni de îngrijire și
protejare a mediului, aplicând
cunoștințele dobândite
– identific ă unele probleme de mediu pe care le întâlne ște în activit ățile
desfășurate în aer liber (excursii, vizite, plimb ări);
– particip ă, alături de adul ți, la acțiuni practice de îngrijire, ocrotire și
protejare a mediului;
– particip ă la întreținerea și îngrijirea mediului apropiat (plante, vie țuitoare
etc.);
– selecteaz ă imagini, c ărți, reviste dup ă criterii date de educatoare, în
legătură cu aspectele de mediu cunoscute;
– construie ște modele care simuleaz ă diferite medii (machete, diorame,
colaje, albume);
– motiveaz ă necesitatea protec ției mediului de c ătre om;
– își exprimă impresiile și trăirile proprii despre natur ă și protejarea acesteia
prin activit ăți artistico-plastice, practice, muzicale.
să aplice norme de comportare
specifice asigur ării sănătății și
protecției omului și naturii
– cunoa ște existen ța unor comportamente excesive care pot afecta
sănătatea (consumul de alcool, tutun, cafea etc.);
– respect ă regulile de convie țuire social ă manifestând un comportament
civilizat în rela țiile cu cei din jur (copii, adul ți);
– cunoa ște regulile de minim ă protecție a naturii și să anticipeze pericolele
încălcării lor;
– sesizeaz ă comportamente neconforme cu regulile de protec ție a mediului
învățate;
– ia atitudine fa ță de cei care gre șesc;
– manifest ă atitudini de responsabilitate fa ță de mediul în care tr ăiește (ex:
construirea de ad ăposturi pentru p ăsări pe timp de iarn ă, hrănirea
acestora);
– imagineaza solu ții, acțiuni de remediere a unor probleme de mediu;
– manifest ă creativitate în lucr ări destinate aten ționării celor din jur asupra
necesității unui comportament adecvat (ex: realizarea unor afi șe,
machete, postere, bannere, modele atractive de co șuri de gunoi etc).
80
să-și îmbogățească experien ța
senzorial ă, ca bază a cunoștințelor
matematice referitoare la
recunoașterea, denumirea
obiectelor, cantitatea lor,
clasificarea, constituirea de grupuri/
mulțimi, pe baza unor însu șiri
comune (form ă, mărime, culoare)
luate în considerare separat sau
mai multe simultan – stabile ște relații între obiecte și grupuri de obiecte dup ă diferite criterii;
– descoper ă și alte însu șiri (decât m ărimea) dup ă care pot fi grupate;
– recunoa ște/explică asemănările și deosebirile dintre grupuri.
– recunoa ște obiectele care nu pot face parte din grupa format ă;
– motiveaz ă apartenen ța unui obiect la o grup ă dată;
– -clasific ă obiecte dup ă criteriul culorii,formei,grosimii,latimii;
– clasific ă obiecte dup ă criteriul utiliz ării lor;
– clasific ă obiecte pe care exist ă simboluri (ex.: toate cuburile pe care scrie
,,a”, ori cifra ,,3”; toate florile pe care se afl ă scrise cifre sau toate florile pe
care exist ă semnul ,,X” – un semn oarecare);
– compar ă grupele formate, apreciind global unde sunt mai multe/ mai
puține.
– diferen țieri ale
obiectelor dup ă formă,
mărime (3-5
dimensiuni), culoare (3-5 culori), lungime,
lățime (3-5 dimensiuni
– utilizarea ceasului
(orele fixe, jum ătatea,
sfertul de or ă);
– forme geometrice:
pătrat, triunghi,
dreptunghi, romb
– recunoa ștere și trasare
cifre de la 1 la 10;
– numărat in intervalul 1-
20;
– opera ții de adunare cu
1-2 unități în intervalul
1-10.
să efectueze opera ții cu grupele de
obiecte constituite în func ție de
diferite criterii date ori g ăsite de el
însuși: triere, grupare/regrupare,
comparare, clasificare, ordonare,
apreciere a cantit ății prin punere în
coresponden ță.
– ordoneaz ă obiectele unei grupe care au aceea și formă, dar dimensiuni
diferite (m ărime, lungime, grosime, l ățime), de la cel mai mic, scurt,
subțire, îngust, la cel mai mare, lu ng, gros, lat; realizarea complet ă a
șirului cresc ător și apoi descresc ător (pentru consolidarea reprezent ărilor
privitoare la raportul relativ de diferen ță dintre obiecte);
– compar ă grupele de obiecte prin punere în coresponden ță (formare de
perechi);
– observ ă raporturile cantitative între obiectele din grupele comparate;
– verbalizeaz ă constatările efectuate, folosind o terminologie corect ă: „în cele
2 (sau mai multe) grupe sunt tot atâtea…câte sunt în grupa…(echivalen ța)
sau „sunt mai multe/ mai pu ține…decât în grupa…”(nonechivalen ța);
– motiveaz ă afirmațiile „pentru c ă toate…din grupa… au pereche în grupa…,
sau „pentru c ă în grupa…a r ămas un/ o…care nu ar e pereche în grupa…;
– reprezint ă grafic grupe de obiecte/ fiin țe (puneri în coresponden ță);
– găsește cele 2 modalit ăți de stabilire a echipoten ței (extragerea sau
adăugarea unui element la una din cele 2 grupe comparate).
să înțeleagă și să numeasc ă
relațiile spațiale relative, s ă plaseze
obiecte într-un spa țiu dat ori s ă se
plaseze corect el însu și în raport cu
un reper dat – spune unde se g ăsește el în raport cu un anumit obiect din spa țiu (în
cameră, în afara camerei, pe scaun, sub mas ă, lângă colegul s ău etc.);
– numește un obiect care se g ăsește la dreapta sau la stânga altui obiect,
deasupra sau dedesubtul lui, motivându-i pozi ția atunci când și atât cât
este posibil;
– utilizeaz ă limbajul adecvat rela țiilor spațiale relative: pe, sub, în, peste,
deasupra, dedesubt, în ăuntru, afar ă, aproape, departe, mai aproape, mai
81
departe, cel mai aproape, cel mai departe, lâng ă mine, aici, acolo;
– utilizeaz ă corect gradele de compara ție: mai, cel mai, foarte, tot atât de…,
la fel de…ca și….
să efectueze opera ții și deducții
logice, în cadrul jocurilor cu piesele
geometrice
– aranjeaz ă piesele geometrice în „tablouri”, dup ă criterii date;
– efectueaz ă operații de ordonare/ clasificare a pieselor geometrice, dup ă
însușiri diferite;
– realizeaz ă deducții simple logice: dac ă nu este p ătrat, nici cerc, nici
triunghi, atunci este dreptunghi, etc, in func ție de sarcina didactic ă a
jocului;
– alcatuieste grupe cu tot atâtea elemente (echipotente), utilizând
piesele geometrice în jocuri logice sau didactice.
– efectueaz ă, sub forma jocului logic, opera ții logice: conjunc ția, disjunc ția,
negația;
– efectueaz ă coresponden țe între elementele a 2 grupe (coresponden ța
biunivocă)
să măsoare timpul prin intermediul
ordonării evenimentelor, precum și
cu ajutorul instrumentelor adecvate – spune ce se întâmpl ă înainte și după un eveniment (activitate);
– spune care activitate (eveniment) are loc: prima, a doua, ultima;
– spune care activitate (eveniment) a durat: mai mult/mai pu țin;
– cunoaste utilizarea calendarului;
– cunoaste utilizarea ceasului;
– recunoaste orele fixe pe ceas.
să numere de la 1 la 10
recunoscând grupele cu 1-10
obiecte și cifrele corespunz ătoare
– alcătuiește șirul numeric cresc ător (1-5 la grupa mijlocie și 1-10 la grupele
mari și pregătitoare), în țelegând „cre șterea” cu câte un element de la o
„treaptă” la alta;
– alcătuiește șirul descresc ător 1-10, sesizând descre șterea cu câte un
element de la o treapt ă la alta;
– recunoa ște și denume ște cifre în intervalul 1-10 și chiar 20;
– pune în coresponden ță cifra cu cantitatea de obiecte;
– numără crescător și descresc ător, pornind de la un num ăr dat*;
– descoper ă care cifr ă lipsește într-un șir dat;
– numește vecinul din dreapta sau din stânga unui num ăr (cifre) dat (ex.:
pentru 3, s ă identifice pe 2 și pe 4);
– compune/ descompune un num ăr, găsind cât mai multe solu ții;
– înțelege rela ția număr-cifră (cifra simbolizeaz ă un număr de obiecte/
ființe…de acela și fel, conform unui criteriu prestabilit, convenit);
82
– repetă această relație în situa ții noi și variate;
– aplică în viața cotidian ă cunoștințele învățate.
să efectueze opera ții de adunare și
scădere cu 1-2 unit ăți, în limitele
1-10
– efectueaza opera ții de adunare și de scădere cu 1-2 elemente, în limitele
1-10, prin manipulare de obiecte;
– utilizeaz ă corect semnul + (plus), – (minus) și semnul = (egal), doar între cifre
(niciodată între obiecte concrete sau imagini ale acestora);
– utilizeaz ă corect limbajul matematic adecvat opera ției matematice de
adunare sau sc ădere (ex.: 1 ma șinuță +2 mașinuțe = 3 ma șinuțe);
– dovede ște înțelegerea semnifica ției adunării și scăderii, prin aplicarea
acestor cuno ștințe în viața cotidian ă.
să identifice pozi ția unui obiect într-
un șir utilizând numeralul ordinal.
– identific ă și numeste primul și ultimul element dintr-un șir de 3, 5, 10
elemente;
– identific ă un obiect, utilizând numeralul ordinal, într-un șir de 3, 5, 7, 9
elemente (ex.: al doilea, al treilea, al patrulea, al cincilea);
– utilizeaz ă adecvat numele numeralelor ordinale num ărând: primul, al
doilea etc.;
– face diferen ța între numeralul ordinal și cel cardinal (ex. al doilea obiect
dintr-un șir poate avea înscris pe el cifra 4, aceasta neînsemnând c ă este
al patrulea).
să compun ă și să rezolve
probleme simple, implicând
adunarea/ sc ăderea în limitele 1-10 – rezolv ă probleme prin desen (s ă deseneze con ținutul problemei și astfel
să o rezolve);
– rezolva problema alegând opera ția corect ă (adunare, sc ădere, împ ărțirea
unui măr în jumătate);
– rezolv ă problema comparând pre țuri în jocuri de rol (ex.: o minge de 5 lei
este mai scump ă decât o minge de 3 lei);
– rezolv ă problema utilizând semne grafice (ex.: traseaz ă pe caietul de
matmatica o linie pe patru p ătrățele și o altă linie pe cinci p ătrățele, pentru
a reprezenta un șir de 4 bărci roșii și un șir de 5 bărci albastre. Care șir
are mai multe b ărci? ( rezolvarea problemei este deci grafic ă, perceptiv ă).
OM ȘI
SOCIETATE
să cunoasc ă și să respecte normele
necesare integr ării în viața socială,
precum și reguli de securitate
personal ă
– respect ă normele de convie țuire social ă;
– își apreciaz ă propriul comportament în raport cu persoane, personaje și
situații cunoscute;
– discut ă despre rela ția cauză-efect într-o interac țiune uman ă;
– manifest ă atitudini tolerante fa ță de alți copii care apar țin diferitelor
confesiuni/categorii minoritare
83
– cunoa ște și formeaz ă numărul de urgen ță 112.
– denumiri ale obiectelor
specifice activit ăților
practice și practic-
gospodărești: hârtie
glasată, hărtie
creponat ă, lipici,
sârmă, suitaș, ac,ață,
foarfece vesela,
tacâmuri, șervețel etc.
să-și adapteze comportamentul
propriu la cerin țele grupului în care
trăiește (familie, gr ădiniță, grupul de
joacă)
– cunoa ște și aplică reguli privind protec ția vieții proprii și a celor din jur, a
mediului înconjur ător (utilizarea gazelor în buc ătărie, a prizelor,
instalațiilor sanitare, a aparatelor el ectro-casnice etc., precum și
interacțiunea cu persoane necunoscute)
– dobânde ște, treptat, autonomie în activitatea zilnic ă;
– își cunoaște responsabilitatile în microgrupul din care face parte;
– accept ă și oferă sprijin atunci când acest lucru i se cere .
să aprecieze în situa ții concrete
unele comportamente și atitudini în
raport cu norme prestabilite și
cunoscute
– își evalueaz ă comportamentul, în raport cu normele de convie țuire
socială;
– își apreciaz ă propriul comportament în raport cu persoane, personaje și
situații cunoscute;
– isi adapteaza comportamentul la diferite situa ții;
– conștientizeaz ă consecin țele pozitive și negative ale actelor sale de
comportament asupra sa și asupra celorlal ți;
– manifest ă un comportament de cooperare în grup pentru îndeplinirea unei
activități comune
să cunoasc ă și să utilizeze unelte
simple de lucru pentru realizarea
unei activit ăți practice. – observ ă caracteristici ale materialelor din natur ă și a celor sintetice
(formă, culoare, dimensiune, netezime etc.)
– colecteaz ă materiale din natur ă, deșeuri (materiale refolosibile) și le
găseaste utilitatea;
– alege materialele adecvate pentru a realiza o tem ă.
să sesizeze modific ările
materialelor în urma prelucr ării lor
– sesizeaz ă modificările produse în urma mototolirii hârtiei sau a unui
material textil;
– sesizeaz ă modificările produse în urma întinderii hârtiei mototolite;
– sesizeaz ă modificările în urma ud ării hârtiei sau a unui material textil;
– găsește o motiva ție pentru fiecare ac țiune practic ă de acest gen.
să identifice, s ă proiecteze și să
găsească cât mai multe solu ții
pentru realizarea temei propuse în
cadrul activit ăților practice
– selecteaz ă materialul necesar temei propuse;
– verbalizeaz ă acțiunile întreprinse, folosind un limbaj adecvat
– execut ă, individual sau în grup, tema dat ă;
– manifest ă spirit cooperant în activit ățile de grup;
– utilizeaz ă unelte u șor de manevrat.
ESTETIC ȘIsă descopere lumea înconjur ătoare – ascult ă și reproduce onomatopeic sunete din natur ă și din mediul – sunete produse de
84 CREATIV cu ajutorul auzului înconjur ător. diferite instrumente
muzicale (tob ă, vioară,
chitară, pian, trompet ă,
fluier etc.)
– sunetul vorbit si
sunetul cântat
– cântece, jocuri
muzicale, jocuri cu text si cant, audi ții
adecvate vârstei și
temei de studiu.
– denumiri ale culorilor
de bază: roșu, galben,
albastru, verde, ale
non-culorilor: negru, alb și ale unor nuan țe
ce rezult ă din
combinarea culorilor de bază cu non-
culorile să diferențieze auditiv timbrul si
intensitatea sunetelor din mediul
apropiat și al sunetelor muzicale
să diferențieze auditiv durata
determinat ă a sunetelor din mediul
apropiat și a sunetelor muzicale
să diferențieze auditiv în ălțimea
sunetelor muzicale
să intoneze cântece pentru copii. – cântă în colectiv, în grupuri mici și individual
să cânte cântecele în aranjamente
armonico-polifonice elementare
– cântă cu acompaniamentul unui instrument care îi permite educatoarei s ă
cânte concomitent cu vocea.
să asocieze mi șcările sugerate de
textul cântecului cu ritmul acestuia
să asculte și să recunoasc ă
fragmente din crea ții muzicale
naționale și universale,
corespunz ătoare specificului de
vârstă al copilului pre școlar și
preocupărilor acestuia
să redea teme plastice specifice
desenului.
– execut ă efecte plastice cu pensula sau folosind diferite alte tehnici de
lucru (suprapunerea, decolorarea, p ămătuful de vat ă, firul de a ță,
stropirea, degetul etc.)
să obțină efecte plastice, forme
spontane și elaborate prin tehnici
specifice picturii
– obține efecte plastice prin combinarea culorilor sau alte tehnici (fuzionare,
presare, suprapunere, decolorare , stropire, plierea hârtiei);
– realizeaz ă compozi ții plastice, cu teme date sau la liber ă alegere, prin
prelucrarea formelor spontane (punct, ad ăugarea unor linii/puncte).
să exerseze deprinderile tehnice
specifice modelajului în redarea unor teme plastice.
– modeleaz ă prin: mișcare translatorie a palmelor fa ță de planșetă
împreunarea capetelor prin lipire, adâncire, ap ăsare, mișcare circular ă,
aplatizare;
– redă forme, concrete sau abstracte, de dimensiuni și culori diferite prin
aplicarea unor tehnici complementare modelajului;
– coopereaz ă în realizarea unor lucr ări plastice complexe. – denumiri ale obiectelor
specifice: creion, pensula, acuarele,
planșă, șevalet,
plastilina, lut, plan șetă
etc.
85 să utilizeze un limbaj adecvat cu
privire la diferitele activit ăți plastice
– folose ște cuvinte și expresii specifice activit ăților artistico-plastice ( șablon,
amprentă, colaj, stropire, ștampilare, decolorare, ha șurare, decorare,
colorare, ștergere, suprapunere, ap ăsare, presare, îmbinare, rupere,
frământare, adâncire, amestecul culorilor);
– descrie ac țiuni specifice tehnicilor folosite în cadrul activit ăților plastice. – elemente decorative
(combina ții, alternan țe)
– opere de art ă adecvate
vârstei și temei de
studiu.
PSIHOMOTRIC
să cunoasc ă și să aplice regulile de
igienă a efortului fizic – nu alearg ă cu gura deschis ă;
– își verifică ținuta vestimentar ă și starea fizic ă generală înainte de
începerea activit ății;
– nu bea ap ă imediat dup ă efort;
– inspiră pe nas și expira pe gur ă;
– recurge la exerci ții de respira ție după o perioad ă de efort prelungit. – denumirea unor p ărți
ale corpului implicate in mișcare (bra țe,
picioare, spate, cap,
gat, genunchi, palme, coate etc.)
– deprinderi motrice de
bază: mers și variante
de mers, alergare și
variante de alergare, să
ritură în lungime,
săritură în adâncime
– deprinderi utilitar –
aplicative: transport de
greutăți, cățărare,
tragere și împingere
– mini-fotbal, mini-basket
– dansuri tematice,
euritmice.
să-și formeze o ținută corporal ă
corectă (în poziția stând, șezând și
în deplasare). – respecta pozi ția corect ă pentru comenzile: ,,Drep ți!”, ,,Pe loc repaus!”,
,,La stânga!”, ,,La dreapta!”;
– respecta pozi ția corect ă a corpului și a segmentelor acestuia pentru
comenzile de mers și alergare (obi șnuit și în diferite variante).
să fie apt s ă utilizeze deprinderile
însușite în diferite contexte
– își coordoneaz ă mișcările cu ritmul solicitat de educatoare;
– execut ă corect ac țiunile motrice înv ățate, în condi ții variate, cât mai
aproape de situa țiile reale;
– se joac ă (utilizând corect mi șcările și regulile) jocuri de mi șcare pentru
copii sau jocuri sportive.
– parcurge o distan ță scurtă din ce în ce mai repede;
– manifest ă progresiv capacitatea de a executa corect un exerci țiu fizic în
număr crescut de repet ări;
– execut ă acțiuni motrice cu grad de complexita te din ce în ce mai mare, cu
și fără obiecte (minge, s ăculeț cu nisip, coard ă etc.);
– depune efort pe durat ă de timp din ce în ce mai mare.
să manifeste în timpul activit ății
atitudini de cooperare, spirit de
echipă, de competi ție, fair-play – respect ă regulile stabilite de comun acord în cadrul grupului;
– particip ă activ (în spiritul jocului) și să-și aducă contribu ția la reușita
echipei.
Sugestii de teme pentru proiecte sau teme care pot fi abordate în afara proiectelor: „Materiale”, „Esentele vietii”, „Lumini si umbre”, „Cum traieste…?”,”Cum se
misca…?”, „Forme de viata”, „La ce si cum se foloseste?”, „Cine a facut…?”, „Forme si culori” etc.
86
C u c e ș i c u m e x p r i m ă m c e e a c e s i m ț i m ?
Nivel de studiu: 3-5 ani
Domenii
experien țiale Obictive de referin ță Comportamente Sugestii de con ținuturi
LIMBĂ ȘI
COMU NICARE
să participe la activit ățile de grup,
inclusiv la activit ățile de joc, atât în
calitate de vorbitor, cât și în calitate
de auditor.
– ia parte la discu ții în mici grupuri informale;
– discut ă cu colegii și cu educatoarea despre sentimente, idei și modalitățile
de exprimare ale acestora, despre rezolvarea unor conflicte în urma unei
comunicări defectuoase etc.
– întreab ă și răspunde la întreb ări;
– știe să se prezinte și să facă prezentări. – sentimente, gânduri,
idei (definire de
concepte);
– modul de exprimare al
sentimentelor, gândurilor, ideilor
(convorbire/discu ții
libere);
– modalit ăți artistice de
exprimare a
sentimentelor, ideilor, gândurilor;
– valori umane-valori
artistice.
să înțeleagă și să transmit ă mesaje
simple; s ă reacționeze la acestea. – transmite un mesaj simplu în cadrul jocului sau activit ăților de înv ățare;
– răspunde adecvat (verbal sau comportamental) la ceea ce i se spune.
să audieze cu aten ție un text, s ă
rețină ideile acestuia și să
demonstreze c ă l-a înțeles. – urmărește linia unei pove ști, concomitent cu imaginile din carte, ori
ascultând povestea spus ă de profesor;
– primește mesaje și îndepline ște instruc țiuni simple;
– ascult ă și să reacționează adecvat la pove ști, poezii, alte tipuri de text
transmise fie prin citire sau povestire de c ătre un adult, fie prin mijloace
audio-vizuale.
să distingă sunetele ce compun
cuvintele și să le pronun țe corect. – pronun ță corect sunetele limbii române;
– recunoa ște, nume ște sau marcheaz ă grafic sunetul ini țial din cuvântul
pronunțat oral.
să-și îmbogățească vocabularul
activ și pasiv pe baza experien ței,
activității personale și/sau a
relațiilor cu ceilal ți și simultan s ă
utilizeze un limbaj oral corect din
punct de vedere gramatical. – învață cuvinte noi în cadrul jocurilor sau activit ăților de înv ățare propriu-
zisă;
– intuiește sensul unui cuvânt în cadrul jocurilor, situa țiilor de înv ățare;
– pune și răspunde la întreb ări de tipul: De ce?, Unde?, Când?, Ce
înseamn ă?
să recepteze un text care i se
citește ori i se poveste ște,
înțelegând în mod intuitiv
caracteristicile expresive și estetice
ale acestuia – reține expresii ritmate și rimate, recit ă poezii cu respectarea intona ției,
ritmului, pauzei, în concordan ță cu mesajul transmis;
– utilizeaz ă calitățile expresive ale limbajului oral și ale celui corporal în
transmiterea unor idei și sentimente.
să fie capabil s ă creeze el însu și – creeaz ă, singur sau cu sprijin, structuri verbale, rime, ghicitori, mici
87
(cu ajutor) structuri verbale, rime,
ghicitori, povestiri, mici dramatiz ări,
utilizând intuitiv elementele
expresive povestiri, utilizând intuitiv elementele expresive ale limbajului
să recunoasc ă existența scrisului
oriunde îl întâlne ște. – înțelege diferen ța dintre desen (imagine) și scris
– indică (arată unde este) scrisul în c ărți, reviste, ziare, filme etc.
să înțeleagă că tipăritura (scrisul)
are înțeles (semnifica ție).
– înțelege și spune c ă scrisul, cuvintele scrise dintr-o carte ne spun o
poveste, cele din ziare ne povestesc despre lucruri care se petrec în
lume, cuvintele din revistele sportive ne vorbesc despre sportivi etc.;
– „citește” succesiuni de imagini alc ătuind o nara țiune pe baza lor.
să manifeste interes pentru citit – știe cum s ă se poarte cu o carte: cum s ă o deschid ă, de unde începe,
cum se întorc paginile, s ă nu îndoaie foile, s ă nu o murd ărească;
– discut ă despre c ărți (povești, poezii) care i s-au citit ori la ale c ăror
ilustrații au privit;
– spune dac ă și de ce i-au pl ăcut sau nu c ărți/povești/poezii cu care a venit
în contact;
– discut ă despre personaje din pove ști;
– poveste ște ceea ce a ,,citit”.
să recunoasc ă cuvinte simple și
litere în contexte familiare – recunoa ște global și contextual (ajutându-se de imagini) cuvinte sau
simboluri din calendarul naturii, din catalog (prezent – P, absent – A), din lista cu sarcini a copilului de serviciu etc;
– recunoa ște global dou ă cuvinte identice înso țite de imaginea
corespunz ătoare (ex.: s ă potriveasc ă două jetoane pe care este desenat
un ou, al ături fiind scris ,,ou” sau dou ă jetoane pe care scrie ,,mama”
etc.).
să utilizeze materiale scrise în
vederea execut ării unei sarcini
date. – caută în dicționare, c ărți, reviste pentru copii informa ții (imagini, litere sau
text) despre tema dat ă (ex.: tot ce g ăsește despre pisic ă, urs, soare etc.,
imagini și eventuale cuvinte sau texte pe care adultul i le cite ște; copilul va
hotărî dacă se potrivesc cu sarcina primit ă).
să utilizeze desene, simboluri
pentru a transmite semnifica ție – utilizeaz ă, încuraja ți de educatoare, s ăgeți, cercule țe, cruciuli țe, litere etc.,
în jocurile de rol ori în alte tipuri de jocuri (ex.: jocuri de mi șcare), pentru a
semnifica direc ții, locuri ale participan ților sau obiectelor într-un
joc/context dat etc.
– „scrie” litere cunoscut e cu ajutorul propriului corp sau a unor p ărți
componente (ex.: litera C poate fi „scris ă” prin așezarea pe sol a corpului,
răsucit pe o parte și curbat spre interior de la ambele extremit ăți).
88 să înțeleagă semnifica ția cuvintelor,
literelor și cifrelor, înv ățând să le
traseze.
– recunoa ște și identifică după formă literele și cifrele și să le denumeasc ă (litere
familiare, din numele propriu/u șor de recunoscut: A, B,C, I, O, U etc. și cifrele 1-
5);
– leagă sunetul de litera de corespondent ă, cu ajutor acordat sau din
proprie ini țiativă;
– traseaz ă peste modelul punctat al literei de tipar sau cifrei.
ȘTIINȚE
să-și îmbogățească experien ța
senzorial ă, ca bază a cunoștințelor
matematice referitoare la
recunoașterea, denumirea
obiectelor, cantitatea lor,
clasificarea, constituirea de grupuri/
mulțimi, pe baza unor însu șiri
comune (form ă, mărime, culoare)
luate în considerare separat sau mai multe simultan – clasific ă obiecte/fiin țe după diverse criterii (culoare, form ă, mărime,
lungime) sau prin numirea unei propriet ăți comune ;
– recunoa ște asemănările și deosebirile dintre grupuri;
– compar ă grupele formate, apreciind global unde sunt mai multe/ mai
puține.
– diferen țieri ale
obiectelor dup ă forma,
mărime (mare, mic,
mijlociu), culoare (3-5 culori), lungime (3
lungimi)
– apreciere global ă
a
cantității si apreciere
prin punere in perechi in limitele 1-5 (multe,
puține, mai mult
decât…, mai pu țin
decât…, tot atâtea)
– forme geometrice
(cerc, pătrat, triunghi,
dreptunghi)
– numărat în intervalul 1-
5 și cifrele de la 1 la 5
– adunare cu 1 unitate în
intervalul 1-5.
– modul de exprimare a
sentimentelor,
gândurilor, ideilor
(observare);
– decoruri și costuma ție, să efectueze opera ții cu grupele de
obiecte constituite în func ție de
diferite criterii date ori g ăsite de el
însuși: triere, grupare/regrupare,
comparare, clasificare, ordonare,
apreciere a cantit ății prin punere în
coresponden ță – ordoneaz ă obiectele dup ă culoare, de la culoarea/ nuan ța cea mai
deschisă la cea mai închis ă și invers;
– ordoneaz ă obiectele dup ă sunetul pe care îl emit, de la cel mai tare la cel
mai slab și invers;
– ordoneaz ă obiecte dup ă miros, de la cel mai p ătrunzător la cel mai slab și
invers.
să numere de la 1 la 5 recunoscând
grupele cu 1-5 obiecte și cifrele
corespunz ătoare.
– alcătuiește grupe de 1, 2,…5 obiecte (la grupa mic ă);
– numără corect aceste obiecte
– realizeaz ă coresponden ța de unu la unu pentru a ar ăta că o grupă are
mai multe sau mai pu ține obiecte decât o alta;
– motiveaz ă de ce sunt mai multe/ mai pu ține obiecte și ce se poate face ca
să fie „tot atâtea”;
– recunoa ște și indică cifrele (intervalul 1-5);
– traseaz ă cifrele 1, 2, 3…5 peste linii punctate deja trasate.
să cunoasc ă unele elemente
componente ale lumii
înconjurătoare (ex.:fiin ța umană ca
parte integrant ă a mediului),
precum și interdependen ța dintre
ele. – descoper ă modalități noi de exprimare a emo țiilor și sentimentelor prin
antrenarea organelor de sim ț și a elementelor componente ale propriului
corp;
89 să comunice impresii, idei pe baza
observărilor efectuate. – discut ă despre diferitele tipuri de exprimare a sentimentelor și emoțiilor:
bucurie, triste țe, furie etc.;
– adreseaz ă întrebări în legătură cu cele observate;
– comunic ă în cadrul grupului rezultatele investiga țiilor. regie (la teatru și la
film);
– despre m ăști și despre
balul mascat;
– despre mimi și mimă;
– despre euritmie.
OM ȘI
SOCIETATE
să cunoasc ă și să respecte normele
necesare integr ării în viața socială,
precum și reguli de securitate
personal ă.
– învață să aștepte într-o situa ție dată;
– respect ă normele de convie țuire social ă;
– utilizeaz ă formulele de polite țe în diferite situa ții;
– prezint ă în fața colegilor diferite modalit ăți de exprimare a sentimentelor,
ideilor, emo țiilor.
– modul de exprimare a
sentimentelor,
gândurilor, ideilor;
– valori umane-valori
artistice;
– comportamente
adecvate/inadecvate în
raport cu exprimarea unui sentiment.
– denumiri ale obiectelor
specifice activit ăților
practice și practic-
gospodărești: hârtie
glasată, hârtie
creponat ă, lipici,
sârmă, suitaș, ac,ață,
foarfece vesela,
tacâmuri, șervețel etc.
să aprecieze în situa ții concrete
unele comportamente și atitudini în
raport cu norme prestabilite și
cunoscute – își apreciaz ă propriul comportament în raport cu persoane, personaje și
situații cunoscute.
să trăiască în relațiile cu cei din jur
stări afective pozitive, s ă manifeste
prietenie, toleran ță, armonie,
concomitent cu înv ățarea
autocontrolului – manifest ă atitudini tolerante fa ță de reacții emoționale care sunt exprimate
în jurul lor, chiar dac ă acestea sunt în opozi ție cu trăirile proprii;
– dobânde ște, treptat, autonomie în activitatea zilnic ă.
să cunoasc ă și să utilizeze unelte
simple de lucru pentru realizarea
unei activit ăți practice – cunoa ște materialele de lucru specifice activit ăților practice și
verbalizeaz ă acțiunile specifice întreprinse, folosind un limbaj adecvat.
să fie capabil s ă realizeze lucr ări
practice inspirate din natur ă și viața
cotidiană, valorificând deprinderile
de lucru însu șite
– execut ă individual sau în grup tema dat ă;
– manifest ă spirit cooperant în activit ățile de grup;
– manifest ă stabilitate și perseveren ță în activitate, dovedind, treptat, c ă a
dobândit încredere în for țele proprii.
ESTETIC ȘI
CREATIV
să diferențieze auditiv timbrul și
intensitatea sunetelor din mediul apropiat și al sunetelor muzicale
– diferen țiază și reproduce sunete de intensit ăți contrastante: tare-încet;
– diferen țiază și reproduce sunete înalte și joase (intervalul Sol-Do). – sunete produse de
diferite instrumente muzicale (toba, vioara,
pian etc.)
90
să intoneze cântece pentru copii
– – cântă cu dezinvoltur ă cântece pentru copii, singuri, împreun ă cu sau
acompania ți de educatoare. – sunetul vorbit si
sunetul cântat
– diferen țieri de sunete
după intensitate (tare-
încet), dup ă înălțime
(înalte-joase)
– cântece, jocuri
muzicale, jocuri cu text si cant, audi ții
adecvate varstei si
temei de studiu.
– denumiri ale obiectelor
specifice: creion, pensula, acuarele,
planșa, șevalet,
plastilina, lut, plan șeta
etc.
– denumiri ale culorilor
de baza: ro șu, galben,
albastru, verde, ale
altor culori și nuanțe și
ale non-culorilor:
negru, alb
– opere de arta adecvate
varstei si temei de
studiu. să exprime prin mi șcare starea
sufleteasc ă creată de muzica
audiată
– acompaniaz ă cântecele cunoscute cu mi șcări corporale, obiecte sonore
sau jucării muzicale (tob ă, clopoțel, tamburin ă etc.);
– improvizeaz ă spontan scurte motive sincretice (text onomatopeic și
melodie, text onomatopeic și mișcare etc.).
să asculte și să recunoasc ă
fragmente din crea ții muzicale
naționale și universale,
corespunz ătoare specificului de
vârstă al copilului pre școlar și
preocupărilor acestuia. – ascult ă cu plăcere și uneori chiar recunoa ște fragmente din crea ții
muzicale na ționale și universale, corespunz ătoare vârstei și preocup ărilor
sale.
să redea teme plastice specifice
desenului/picturii. – execut ă linii drepte sau curbe închise/deschise;
– executa efecte plastice cu pensula sau folosind diferite alte tehnici de
lucru (suprapunerea, decolorarea, p ămătuful de vat ă, degetul etc.)
să compun ă în mod original și
personal spa țiul plastic.
– executa lucr ări colective/individuale prin combinarea diferitelor tehnici de
lucru: colaje, desen grafic si pictura, modelaj si pictura/colaj etc.
să interpreteze liber, creativ lucr ări
plastice exprimând sentimente
estetice – propune posibilit ăți de valorificare a lucr ărilor (expozi ții, aniversari,
decorări, concursuri, tombole etc.)
să priveasc ă și să recunoasc ă
creații artistice corespunz ătoare
specificului de vârst ă al copilului
preșcolar și preocup ărilor acestuia
(portrete de copii, jocuri ale copiilor,
scene de familie, peisaje, activit ăți
cotidiene ale oamenilor) – privește cu interes și uneori chiar recunoa ște opere de art ă naționale și
universale, corespunz ătoare vârstei și preocup ărilor sale.
PSIHOMOTRIC
să-și formeze o ținută corporal ă
corectă (în poziția stând, șezând și
în deplasare) – răspunde motric la o comand ă dată;
– execut ă corect mi șcările diferitelor segmente ale corpului. – deprinderi motrice de
bază: mers, alergare,
săritură
– deprinderi utilitar –
aplicative: târâre pe palme și genunchi,
să perceap ă componentele spa țio-
temporale (ritm, durat ă, distanță,
localizare) – se raporteaz ă la un reper dat;
– își coordoneaz ă mișcările cu ritmul solicitat de educatoare.
91
să fie apt s ă utilizeze deprinderile
însușite în diferite contexte – execut ă corect ac țiunile motrice înv ățate, în condi ții variate, cât mai
aproape de situa țiile reale;
– exprim ă stări afective sau comportamente, folosindu-se de mi șcare;
– se joac ă (utilizând corect mi șcările și regulile) jocuri de mi șcare pentru
copii sau jocuri sportive. mers in echilibru între
două linii trasate pe
sol, tragere și
împingere
– dansuri populare,
dansuri tematice,
euritmice
– mini-fotbal, mini-basket
Sugestii de teme pentru proiecte sau teme care pot fi abordate în afara proiectelor: „Spune ce simti”, „In pasi de dans, prin lumea larga”, „Hai la joaca!”, „In
lumea povestilor/a teatrului”, „Cum tr ansmiti…”, „Sentimente in lumea vie” etc.
C u c e ș i c u m e x p r i m ă m c e e a c e s i m ț i m ?
Nivel de studiu: 5- 6/7ani
Domenii
experien țiale Obiective de referin ță Comportamente Sugestii de con ținuturi
LIMBĂ ȘI
COMU NICARE
să participe la activit ățile de grup,
inclusiv la activit ățile de joc, atât în
calitate de vorbitor, cât și în calitate
de auditor.
– ia parte la discu ții în mici grupuri informale;
– discut ă cu colegii și cu educatoarea despre sentimente, idei și modalitățile
de exprimare ale acestora, despre rezolvarea unor conflicte în urma unei
comunicări defectuoase etc.
– întreab ă și răspunde la întreb ări;
– știe să se prezinte și să facă prezentări;
– ia parte la activit ățile de joc, de înv ățare în grup, sugereazeace este de f ăcut
mai departe într-un joc, o activitate, continuând secven țe de acțiuni;
– întrebuin țeaza regulile unui dialog. – sentimente
– comportamente
– modul de exprimare al
sentimentelor, gândurilor, ideilor
– modalit ăți artistice de
exprimare a sentimentelor,
gândurilor, ideilor
– valori umane-valori
artistice
să înțeleagă și să transmit ă mesaje
simple; s ă reacționeze la acestea. – transmite un mesaj simplu în cadrul jocului sau activit ăților de înv ățare;
– răspunde adecvat (verbal sau comportamental) la ceea ce i se spune;
– se exprima coerent pentru a se face în țeles;
– solicita ajutorul adultului atunci când nu în țelege un mesaj.
să audieze cu aten ție un text, s ă
rețină ideile acestuia și să
demonstreze c ă l-a înțeles. – urmărește linia unei pove ști, concomitent cu imaginile din carte, ori
ascultând povestea spus ă de profesor;
– primește mesaje și îndepline ște instruc țiuni simple;
– ascult ă și să reacționează adecvat la pove ști, poezii, alte tipuri de text
transmise fie prin citire sau povestire de c ătre un adult, fie prin mijloace
92
audio-vizuale;
– dobândeste informa ții prin ascultarea cu aten ție a mesajului;
– demonstreaza în țelegerea textului apelând la diferite modalit ăți de redare
sau rememorare a acestuia (repovestire, dramatizare, desen etc.).
să distingă sunetele ce compun
cuvintele și să le pronun țe corect. – pronun ță corect sunetele limbii române;
– recunoa ște, nume ște sau marcheaz ă grafic sunetul ini țial, final sau
median din cuvântul pronun țat oral.
să-și îmbogățească vocabularul
activ și pasiv pe baza experien ței,
activității personale și/sau a
relațiilor cu ceilal ți și simultan s ă
utilizeze un limbaj oral corect din
punct de vedere gramatical. – învață cuvinte noi în cadrul jocurilor sau activit ăților de înv ățare propriu-
zisă;
– intuiește sensul unui cuvânt în cadrul jocurilor, situa țiilor de înv ățare;
– pune și răspunde la întreb ări de tipul: De ce?, Unde?, Când?, Ce
înseamn ă?
– utilizeaza treptat sinonime, antonime, omonime;
– înțelege felul în care propozi țiile sunt alc ătuite din cuvinte, cuvintele din
silabe, iar silabele din sunete;
– alcătuieste propozi ții simple și dezvoltate (despre obiecte și ființe
familiare, personaje din pove ști, aspecte ale vie ții sociale etc.);
– solicita explicarea unui cuvânt necunoscut.
să recepteze un text care i se
citește ori i se poveste ște,
înțelegând în mod intuitiv
caracteristicile expresive și estetice
ale acestuia – reține expresii ritmate și rimate, recit ă poezii cu respectarea intona ției,
ritmului, pauzei, în concordan ță cu mesajul transmis;
– realizeaza mini-dramatiz ări sau jocuri de rol pornind de la textul unei
povestiri sau poezii, utilizând vorbirea dialogat ă, nuanțarera vocii,
intonația, cu sprijinul educatoarei și folosind indica țiile sugerate de text;
– utilizeaz ă calitățile expresive ale limbajului oral și ale celui corporal în
transmiterea unor idei și sentimente.
să fie capabil s ă creeze el însu și
(cu ajutor) structuri verbale, rime,
ghicitori, povestiri, mici dramatiz ări,
utilizând intuitiv elementele
expresive – creeaz ă, singur sau cu sprijin, structuri verbale, rime, ghicitori, mici
povestiri, utilizând intuitiv elementele expresive ale limbajului
să înțeleagă că tipăritura (scrisul)
are înțeles (semnifica ție).
– înțelege și spune c ă scrisul, cuvintele scrise dintr-o carte ne spun o
poveste, cele din ziare ne povestesc despre lucruri care se petrec în
lume, cuvintele din revistele sportive ne vorbesc despre sportivi etc.;
– „citește” succesiuni de imagini alc ătuind o nara țiune pe baza lor.
să manifeste interes pentru citit – știe cum s ă se poarte cu o carte: cum s ă o deschid ă, de unde începe,
93
cum se întorc paginile, s ă nu îndoaie foile, s ă nu o murd ărească;
– discut ă despre c ărți (povești, poezii) care i s-au citit ori la ale c ăror
ilustrații au privit;
– spune dac ă și de ce i-au pl ăcut sau nu c ărți/povești/poezii cu care a venit
în contact;
– discut ă despre personaje din pove ști;
– poveste ște ceea ce a ,,citit”;
– știe să se descurce în biblioteca clasei; s ă aleagă cartea care dore ște să îi fie
citită ori o carte anume, la ale c ărei imagini dore ște să se uite sau una din
cărțile elaborate de copii, în grup ă; să fie capabil s ă îi aduc
ă educatoarei o
carte anume;
– găseste locul unde sunt c ărțile pentru copii în biblioteca clasei, dintr-o
librărie etc.
să recunoasc ă cuvinte simple și
litere în contexte familiare – recunoa ște global și contextual (ajutându-se de imagini) cuvinte sau
simboluri din calendarul naturii, din catalog (prezent – P, absent – A), din
lista cu sarcini a copilului de serviciu etc;
– recunoa ște global dou ă cuvinte identice înso țite de imaginea
corespunz ătoare (ex.: s ă potriveasc ă două jetoane pe care este desenat
un ou, al ături fiind scris ,,ou” sau dou ă jetoane pe care scrie ,,mama”
etc.).
să utilizeze materiale scrise în
vederea execut ării unei sarcini
date. – – caută în dicționare, c ărți, reviste pentru copii informa ții (imagini, litere
sau text) despre tema dat ă (ex.: tot ce g ăsește despre pisic ă, urs, soare
etc., imagini și eventuale cuvinte sau texte pe care adultul i le cite ște;
copilul va hot ărî dacă se potrivesc cu sarcina primit ă).
să utilizeze desene, simboluri
pentru a transmite semnifica ție – utilizeaz ă, încuraja ți de educatoare, s ăgeți, cercule țe, cruciuli țe, litere etc.,
în jocurile de rol ori în alte tipuri de jocuri (ex.: jocuri de mi șcare), pentru a
semnifica direc ții, locuri ale participan ților sau obiectelor într-un
joc/context dat etc.
– „scrie” litere cunoscut e cu ajutorul propriului corp sau a unor p ărți
componente (ex.: litera C poate fi „scris ă” prin așezarea pe sol a corpului,
răsucit pe o parte și curbat spre interior de la ambele extremit ăți).
să înțeleagă semnifica ția cuvintelor,
literelor și cifrelor, înv ățând să le
traseze.
– recunoa ște și identifică după formă literele și cifrele și să le denumeasc ă (litere
familiare, din numele propriu/u șor de recunoscut: A, B,C, I, O, U etc. și cifrele 1-
5);
– leagă sunetul de litera de corespondent ă, cu ajutor acordat sau din
proprie ini țiativă;
– utilizeaza corect caietul de „scriere” (tip matematic ă/geometrie sau
94
dictando);
– contribuie la scrieri colective (dic ționare, jurnale, albume) folosindu-se de
decupaje ale literelor sau cuvintelor, de scrierea personal ă și de orice alt ă
modalitate;
– traseaz ă peste modelul punctat al literei de tipar sau cifrei.
ȘTIINȚE
să-și îmbogățească experien ța
senzorial ă, ca bază a cunoștințelor
matematice referitoare la
recunoașterea, denumirea
obiectelor, cantitatea lor,
clasificarea, constituirea de grupuri/
mulțimi, pe baza unor însu șiri
comune (form ă, mărime, culoare)
luate în considerare separat sau
mai multe simultan – clasific ă obiecte/fiin țe după diverse criterii (culoare, form ă, mărime,
lungime) sau prin numirea unei propriet ăți comune ;
– recunoa ște asemănările și deosebirile dintre grupuri;
– compar ă grupele formate, apreciind global unde sunt mai multe/ mai
puține.
– diferen țieri ale
obiectelor dup ă formă,
mărime (3-5
dimensiuni), culoare
(3-5 culori), lungime,
lățime (3-5 dimensiuni)
– forme geometrice
(cerc, pătrat, triunghi,
dreptunghi)
– recunoa ștere și trasare
cifre de la 1 la 10;
– numărat in intervalul 1-
10;
– opera ții de adunare cu
1-2 unități în intervalul
1-10.
– modul de exprimare a
sentimentelor,
gândurilor, ideilor
(observare);
– decoruri și costuma ție,
regie (la teatru și la
film); să efectueze opera ții cu grupele de
obiecte constituite în func ție de
diferite criterii date ori g ăsite de el
însuși: triere, grupare/regrupare,
comparare, clasificare, ordonare,
apreciere a cantit ății prin punere în
coresponden ță – ordoneaz ă obiectele dup ă culoare, de la culoarea/ nuan ța cea mai
deschisă la cea mai închis ă și invers;
– ordoneaz ă obiectele dup ă sunetul pe care îl emit, de la cel mai tare la cel
mai slab și invers;
– ordoneaz ă obiecte dup ă miros, de la cel mai p ătrunzător la cel mai slab și
invers.
să numere de la 1 la 5 recunoscând
grupele cu 1-5 obiecte și cifrele
corespunz ătoare – alcătuiește grupe de 1, 2,…5 obiecte (la grupa mic ă);
– numără corect aceste obiecte;
– realizeaz ă coresponden ța de unu la unu pentru a ar ăta că o grupă are
mai multe sau mai pu ține obiecte decât o alta;
– motiveaz ă de ce sunt mai multe/ mai pu ține obiecte și ce se poate face ca
să fie „tot atâtea”;
– recunoa ște și indică cifrele (intervalul 1-5);
– traseaz ă cifrele 1, 2, 3…5 peste linii punctate deja trasate.
să cunoasc ă unele elemente
componente ale lumii înconjurătoare (ex.: fiin ța umană ca
parte integrant ă a mediului, cu
sentimente, gânduri, idei proprii; lumea teatrului, a filmului etc.),
precum și interdependen ța dintre – descoper ă modalități noi de exprimare a emo țiilor și sentimentelor prin
antrenarea organelor de sim ț și a elementelor componente ale propriului
corp;
95 ele – despre mimi și mimă;
– despre euritmie.
să comunice impresii, idei pe baza
observărilor efectuate – discut ă despre diferitele tipuri de exprimare a sentimentelor și emoțiilor:
bucurie, triste țe, furie etc.;
– adreseaz ă întrebări în legătură cu cele observate;
– comunic ă în cadrul grupului rezultatele investiga țiilor.
OM ȘI
SOCIETATE
să cunoasc ă și să respecte normele
necesare integr ării în viața socială,
precum și reguli de securitate
personal ă
– învață să aștepte într-o situa ție dată;
– respect ă normele de convie țuire social ă;
– utilizeaz ă formulele de polite țe în diferite situa ții;
– prezint ă în fața colegilor diferite modalit ăți de exprimare a sentimentelor,
ideilor, emo țiilor. – modul de exprimare a
sentimentelor,
gândurilor, ideilor;
– valori umane-valori
artistice;
– comportamente
adecvate/inadecvate în
raport cu exprimarea
unui sentiment.
– denumiri ale obiectelor
specifice activit ăților
practice și practic-
gospodărești: hârtie
glasată, h
ărtie
creponat ă, lipici,
sârmă, suitaș, ac,ață,
foarfece vesela,
tacâmuri, șervețel etc. să aprecieze în situa ții concrete
unele comportamente și atitudini în
raport cu norme prestabilite și
cunoscute – își apreciaz ă propriul comportament în raport cu persoane, personaje și
situații cunoscute.
să trăiască în relațiile cu cei din jur
stări afective pozitive, s ă manifeste
prietenie, toleran ță, armonie,
concomitent cu înv ățarea
autocontrolului – manifest ă atitudini tolerante fa ță de reacții emoționale care sunt exprimate
în jurul lor, chiar dac ă acestea sunt în opozi ție cu trăirile proprii;
– -conștientizeaza consecin țele pozitive și negative ale actelor sale de
comportament asupra sa și asupra celorlal ți;
– manifesta un comportament de cooperare în grup pentru îndeplinirea unei
activități comune;
– – dobânde ște, treptat, autonomie în activitatea zilnic ă.
să cunoasc ă și să utilizeze unelte
simple de lucru pentru realizarea
unei activit ăți practice – cunoa ște materialele de lucru specifice activit ăților practice și
verbalizeaz ă acțiunile specifice întreprinse, folosind un limbaj adecvat.
să fie capabil s ă realizeze lucr ări
practice inspirate din natur ă și viața
cotidiană, valorificând deprinderile
de lucru însu șite
– execut ă individual sau în grup tema dat ă;
– manifest ă spirit cooperant în activit ățile de grup;
– manifest ă stabilitate și perseveren ță în activitate, dovedind, treptat, c ă a
dobândit încredere în for țele proprii.
ESTETIC ȘI
CREATIV
să diferențieze auditiv timbrul și
intensitatea sunetelor din mediul
apropiat și al sunetelor muzicale
– diferen țiază și reproduce sunete de intensit ăți contrastante: tare-încet;
– diferen țiază și reproduce sunete înalte și joase (intervalul Sol-Do). – sunete din natur ă,
sunete ale obiectelor din mediul apropiat
– sunete produse de
diferite obiecte sonore
– sunete produse de
să intoneze cântece pentru copii – – cântă cu dezinvoltur ă cântece pentru copii, singuri, împreun ă cu sau
acompania ți de educatoare.
96
diferite instrumente
muzicale (tob ă, vioară,
chitară, pian, trompet ă,
fluier etc.)
– sunetul vorbit și
sunetul cântat
– diferen țieri de sunete
după: înălțime (înalte,
joase), intensitate
(tare, încet), durat ă
(lungi-scurte)
– cântece, jocuri
muzicale, jocuri cu text
si cânt, audi ții
adecvate varstei si
temei de studiu.
– denumiri ale obiectelor
specifice: creion,
pensula, acuarele, planșă, șevalet,
plastilina, lut, plan șetă
etc.
– denumiri ale culorilor
de bază: roșu, galben,
albastru, verde, ale
non-culorilor: negru,
alb și ale unor nuan țe
ce rezult ă din
combinarea culorilor
de bază cu non-
culorile
– opere de arta adecvate
varstei si temei de studiu. să exprime prin mi șcare starea
sufleteasc ă creată de muzica
audiată
– acompaniaz ă cântecele cunoscute cu mi șcări corporale, obiecte sonore
sau jucării muzicale (tob ă, clopoțel, tamburin ă etc.);
– improvizeaz ă spontan scurte motive sincretice (text onomatopeic și
melodie, text onomatopeic și mișcare etc.).
să asculte și să recunoasc ă
fragmente din crea ții muzicale
naționale și universale,
corespunz ătoare specificului de
vârstă al copilului pre școlar și
preocupărilor acestuia. – ascult ă cu plăcere și uneori chiar recunoa ște fragmente din crea ții
muzicale na ționale și universale, corespunz ătoare vârstei și preocup ărilor
sale.
să redea teme plastice specifice
desenului/picturii. – execut ă linii drepte sau curbe închise/deschise;
– executa efecte plastice cu pensula sau folosind diferite alte tehnici de
lucru (suprapunerea, decolorarea, p ămătuful de vat ă, degetul etc.)
să compun ă în mod original și
personal spa țiul plastic.
– executa lucr ări colective/individuale prin combinarea diferitelor tehnici de
lucru: colaje, desen grafic si pictur a, modelaj si pictura/colaj etc.
– particpa la crearea cadrului estetic specific ambiental;
– modifica modelul dat prin ad ăugare sau restructurare.
să interpreteze liber, creativ lucr ări
plastice exprimând sentimente
estetice – -descopera semnifica ția lucrărilor din analiza culorilo r, formelor, liniilor;
– descrie lucr ările proprii sau ale celorlal ți copii, ținând cont de aspectul lor
și de sentimentele pe care acestea le trezesc în sufletul copilului;
– propune posibilit ăți de valorificare a lucr ărilor (expozi ții, aniversari,
decorări, concursuri, tombole etc.)
să priveasc ă și să recunoasc ă
creații artistice corespunz ătoare
specificului de vârst ă al copilului
preșcolar și preocup ărilor acestuia
(portrete de copii, jocuri ale copiilor, scene de familie, peisaje, activit ăți
cotidiene ale oamenilor) – privește cu interes și uneori chiar recunoa ște opere de art ă naționale și
universale, corespunz ătoare vârstei și preocup ărilor sale.
PSIHOMOTRIC
să-și formeze o ținută corporal ă
corectă (în poziția stând, șezând și
în deplasare) – răspunde motric la o comand ă dată;
– execut ă corect mi șcările diferitelor segmente ale corpului. – denumirea unor p ărți
ale corpului implicate
in mișcare (bra țe,
picioare, spate, cap,
gat, genunchi, palme, să perceap ă componentele spa țio-
temporale (ritm, durat ă, distanță, – se raporteaz ă la un reper dat;
– își coordoneaz ă mișcările cu ritmul solicitat de educatoare.
97
localizare) coate etc.)
– deprinderi motrice de
bază: mers și variante
de mers, alergare și
variante de alergare, săritură în lungime,
săritură în adâncime
– deprinderi utilitar –
aplicative: târâre pe
coate și abdomen,
mers in echilibru pe o suprafață înclinată și
pe o linie trasat ă pe
sol, tragere și
împingere
– mini-fotbal, mini-basket
– – dansuri populare,
dansuri tematice,
euritmice. să fie apt s ă utilizeze deprinderile
însușite în diferite contexte
– execut ă corect ac țiunile motrice înv ățate, în condi ții variate, cât mai
aproape de situa țiile reale;
– exprim ă stări afective sau comportamente, folosindu-se de mi șcare;
– se joac ă (utilizând corect mi șcările și regulile) jocuri de mi șcare pentru
copii sau jocuri sportive.
să se foloseasc ă de acțiunile
motrice înv ățate pentru a exprima
sentimente și/sau comportamente,
pentru a r ăspunde la diferi ți stimuli
(situații), la diferite ritmuri. – exprima st ări afective sau comportamente, folosindu-se de mi șcare;
– se exprima într-un limbaj adecvat, atunci când se cere s ă relateze ce s-a
întâmplat cu propriul corp în timpul activit ății.
Sugestii de teme pentru proiecte sau teme care pot fi abordate în afara proiectelor: „Spune ce simti”, „In pasi de dans, prin lumea larga”, „Scrisuri si scrieri”,
„Idei si p ăreri”, „Hai la joaca!”, „In lumea povestilor/a teat rului”, „Cum transmiti…”, „Sentimente in lumea vie” etc.
98 C i n e ș i c u m p l a n i f i c ă / o r g a n i z e a z ă o a c t i v i t a t e ?
Nivel de studiu: 3-5 ani
Domenii
experien țiale Obiective de referin ță Comportamente Sugestii de con ținuturi
LIMBĂ ȘI
COMUNICARE
să participe la activit ățile de grup,
inclusiv la activit ățile de joc, atât în
calitate de vorbitor, cât și în calitate
de auditor.
– ia parte la discu ții în mici grupuri informale;
– ia parte la activit ățile de joc, de înv ățare în grup, sugereaz ă ce este de f ăcut
mai departe într-un joc, o activitate, continuând secven țe de acțiuni;
– discut ă cu colegii și cu educatoarea despre subiecte cunoscute (activit ăți
desfășurate de ei, meserii sau profesii cunoscute, reguli de comportare și
pași necesari în desf ășurarea acestor activit ăâți/meserii, rezultate etc.);
– întreab ă și răspunde la întreb ări;
– știe să se prezinte;
– învață cuvinte noi și le utilizeaz ă în cadrul jocurilor sau activit ăților de
învățare. – munca fizic
ă/ munca
intelectual ă;
– proces și planificare
(pași într-un proces de
planificare);
– comunitate/individ;
– rezultate ale activit ății;
– reguli și
comportamente;
– răsplata muncii.
să înțeleagă și să transmit ă mesaje
simple; s ă reacționeze la acestea.
– transmite un mesaj simplu în cadrul jocului sau activit ăților de înv ățare
(ex.: prin telefon de juc ărie sau real);
– primește mesaje, îndepline ște instruc țiuni simple;
– compune, treptat, propozi ții din dou ă, trei sau mai multe cuvinte;
– răspunde adecvat (verbal sau comportamental) la ceea ce i se spune;
– solicită ajutorul adultului atunci când nu în țelege un mesaj.
să audieze cu aten ție un text, s ă
rețină ideile acestuia și să
demonstreze c ă l-a înțeles.
– urmărește linia unei pove ști, concomitent cu imaginile din carte, ori
ascultând povestea spus ă de profesor;
– răspunde la întreb ări privind con ținutul unui text, a unei povestiri scurte.
să recepteze un text care i se
citește ori i se poveste ște,
înțelegând în mod intuitiv
caracteristicile expresive și estetice
ale acestuia.
– reține expresii ritmate și rimate; recit ă poezii cu respectarea intona ției,
ritmului, pauzei, în concordan ță cu mesajul transmis;
– realizeaz ă mini-dramatiz ări sau jocuri de rol pornind de la textul unei
povestiri sau poezii, utilizând vorbirea dialogat ă, nuanțarera vocii,
intonația, cu sprijinul educatoarei și folosind indica țiile sugerate de text.
să înțeleagă că tipăritura (scrisul)
are înțeles (semnifica ție).
– ,,citește” succesiuni de imagini alc ătuind o nara țiune pe baza lor;
– învață să „citească” imaginile dintr-o pagin ă de la stânga la dreapta și de
sus în jos.
99
să manifeste interes pentru citit.
– discut ă despre c ărți (povești, poezii) care i s-au citit ori la ale c ăror
ilustrații au privit;
– discut ă despre personaje din pove ști;
– poveste ște ceea ce a ,,citit”.
să recunoasc ă cuvinte simple și
litere în contexte familiare.
– recunoa ște (,,citește”) în via ța zilnică și în cadrul jocurilor de rol –
indicatoarele pentru ,,sta ție de metrou”, ,,sta ție de autobuz”, ,,ie șire”,
,,intrare”, numele diferitelor institu ții: grădiniță, spital, școală etc;
– recunoa ște global și contextual (ajutându-se de imagini) cuvinte sau
simboluri din calendarul naturii, din catalog (prezent – P, absent – A), din
lista cu sarcini a copilului de serviciu etc.
să utilizeze materiale scrise în
vederea execut ării unei sarcini date
– caută în dicționare, c ărți, reviste pentru copii informa ții despre tema dat ă
(ex.: imagini și eventuale cuvinte sau texte pe care adultul i le cite ște;
copilul va hot ărî dacă se potrivesc cu sarcina primit ă);
– pune la un loc informa ția necesar ă (ex.: alc ătuirea unui album despre
familie sau despre el).
să utilizeze efectiv instrumentele de
scris, stăpânind deprinderile
motrice elementare necesare
folosirii acestora. – cunoa ște modul corect de ut ilizare a hârtiei, crei onului, creioanelor
colorate, creioanelor cu min ă ceramica, cretei etc.
să recunoasc ă literele alfabetului și
alte conven ții ale limbajului scris.
– execut ă elemente grafice elementare (trasare liber ă, colorare);
– urmărește perceptiv și motric anumite trasee (ex.: labirintul);
– -completeaz ă desene simple, începute, cu p ărțile care lipsesc;
– respect ă reguli/ condi ții minime ale actului scrierii: pozi ția corect ă a
corpului, a mâinii și a instrumentului de scris în mân ă.
să descopere c ă scrierea
îndepline ște anumite scopuri,
cerințe sociale și să se foloseasc ă
de aceast ă descoperire. – contribuie la scrieri colective (dic ționare, jurnale, albume) folosindu-se de
decupaje, de scrierea personal ă și de orice alt ă modalitate.
ȘTIINȚE
să-și îmbogățească experien ța
senzorial ă, ca bază a cunoștințelor
matematice referitoare la
recunoașterea, denumirea
obiectelor, cantitatea lor,
clasificarea, constituirea de grupuri/
mulțimi, pe baza unor însu șiri – -observă obiectele din sala de grup ă, camera proprie etc.;
– recunoa ște/ nume ște obiectele indicate;
– clasific ă obiecte/fiin țe după diverse criterii (culoare, form ă, mărime) sau
prin numirea unei propriet ăți comune;
– recunoa ște asemănările și deosebirile dintre grupuri;
– motiveaz ă apartenen ța unui obiect la o grup ă dată; – diferen țieri ale
obiectelor dup ă forma,
mărime (mare, mic,
mijlociu), culoare (2-3
culori), lungime (3 lungimi)
100
comune (form ă, mărime, culoare)
luate în considerare separat sau
mai multe simultan – compar ă grupele formate, apreciind global unde sunt mai multe/ mai
puține – apreciere global ă a
cantității si apreciere
prin punere in perechi
in limitele 1-5 (multe,
puține, mai mult
decât…, mai pu țin
decât…, tot atâtea)
– forme geometrice
(cerc, pătrat, triunghi,
dreptunghi)
– poziții spațiale: sus,
jos, deasupra, sub, la
dreapta, la stânga etc.
– numărat in intervalul 1-
5 si cifrele de la 1 la 5
– adunare și scădere cu
1 unitate în intervalul 1-5
să înțeleagă și să numeasc ă
relațiile spațiale relative, s ă plaseze
obiecte într-un spa țiu dat ori s ă se
plaseze corect el însu și în raport cu
un reper dat.
– spune care obiect este mai aproape sau mai departe, luându-se pe sine
ca punct de reper;
– spune unde se g ăsește el în raport cu un anumit obiect din spa țiu (în
cameră, în afara camerei, pe scaun, sub mas ă, lângă colegul s ău etc.);
– plaseaz ă obiectele peste, pe, deasupra, dedesubt, în ăuntrul sau în afara
unui spa țiu/ obiect;
– învață schema corporal ă, cu accent pe rela ția
– dreapta-stânga (dup ă 4 ani).
să recunoasc ă, să denumeasc ă, să
construiasc ă și să utilizeze forma
geometric ă cerc, pătrat, triunghi,
dreptunghi în jocuri
– recunoa ște și denume ște figuri geometrice în mediul ambiant sau cu
ajutorul materialelor puse la dispozi ție (cerc, p ătrat, eventual triunghi –
după 4 ani);
– traseaz ă figuri geometrice cunoscute trecând cu creionul peste o linie deja
trasată.
să numere de la 1 la 5 recunoscând
grupele cu 1-5 obiecte și cifrele
corespunz ătoare. – alcătuiește grupe de obiecte în limitele 1-3 (pân ă la 4 ani) și 1-5 (dup ă 4
ani);
– numără corect aceste obiecte;
– descoper ă care cifr ă lipsește într-un șir dat;
– recunoa ște și denume ște cifre în intervalul 1-3 (pân ă la 4 ani) și 1-5 (dup ă
4 ani).
să realizeze serieri de obiecte pe
baza unor criterii date ori g ăsite de
el însuși
– execut ă serii de obiecte (m ărgele, boabe, buc ăți de hârtie) realizând
structuri simple și folosindu-se de criteriile cunoscute sau date de
educatoare;
– deduce ce element urmeaz ă într-o serie, analizând
– elementele anterioare ale acesteia.
să cunoasc ă unele elemente
componente ale lumii
înconjurătoare (obiecte, aerul, apa,
solul, vegeta ția, fauna, fiin ța umană
ca parte integrant ă a mediului,
fenomene ale naturii), precum și
interdependen ța dintre ele.
– descoper ă elemente componente ale mediului înconjur ător prin
antrenarea organelor de sim ț;
– enumer ă și descrie p ărți componente ale corpului omenesc;
– adreseaz ă întrebări în legătură cu cele observate;
– comunic ă în cadrul grupului rezultatele investiga țiilor;
– pune întreb ări legate de aspectele ce prezint ă interes pentru el din tema
abordată;
– caută informații suplimentare despre tema studiat ă, antrenând p ărinții,
101
educatoarea, alte surse de informare.
să cunoasc ă elemente ale mediului
social și cultural, pozi ționând
elementul uman ca parte integrant ă
a mediului – cunoa ște tipurile de activit ăți zilnice desf ășurate în comunitatea în care
trăiește (sănătate, educa ție, transporturi, agricultur ă, meșteșuguri etc).
să comunice impresii, idei pe baza
observărilor efectuate.
– adreseaz ă întrebări în legătură cu aspectele studiate/observate;
– interpreteaz ă date și simboluri din care s ă extragă informații (calendarul
naturii, tabelul responsabilit ăților, jurnalul grupei);
– relateaz ă activități umane din mediile antropizate studiate (ora șul, satul,
cartierul);
– comunic ă în cadrul grupului rezultatele investiga țiilor.
să aplice norme de comportare
specifice asigur ării sănătății și
protecției omului și naturii.
– respect ă regulile de igien ă individual ă și colectiv ă;
– cunoa ște existen ța unor comportamente excesive care pot afecta
sănătatea (consumul de alcool, tutun, cafea etc.);
– respect ă regulile de convie țuire social ă manifestând un comportament
civilizat în rela țiile cu cei din jur (copii, adul ți).
OM ȘI
SOCIETATE
să cunoasc ă și să respecte normele
necesare integr ării în viața socială,
precum și reguli de securitate
personal ă.
– își prezintă membrii familiei, colegii, prietenii, vecinii cu activit ățile lor
zilnice;
– se prezint ă pe sine și activitățile zilnice;
– răspunde și formuleaz ă întrebări referitoare la identitatea munc ă și
activități diverse, mod de planificare, rezultate.
să-și adapteze comportamentul
propriu la cerin țele grupului în care
trăiește (familie, gr ădiniță, grupul de
joacă)
– învață să aștepte într-o situa ție dată;
– își cunoaște responsabilit ățile în microgrupul din care face parte;
– accept ă și oferă sprijin;
– manifest ă atitudini tolerante fa ță de alți copii care apar țin diferitelor
confesiuni/categorii minoritare;
– dobânde ște, treptat, autonomie în activitatea zilnic ă;
– respect ă normele de convie țuire social ă.
să aprecieze în situa ții concrete
unele comportamente și atitudini în
raport cu norme prestabilite și
cunoscute – își apreciaz ă propriul comportament în raport cu persoane, personaje și
situații cunoscute.
să trăiască în relațiile cu cei din jur
stări afective pozitive, s ă manifeste
prietenie, toleran ță, armonie, – reacționează pozitiv la o promisiune f ăcută;
– manifest ă încredere, sinceritate, curaj în raport cu sine și cu ceilal ți;
102
concomitent cu înv ățarea
autocontrolului. – accept ă diversitatea de opinii și atitudini.
– denumiri ale obiectelor
specifice activit ăților
practice și practic-
gospodărești: hârtie
glasată, hârtie
creponat ă, lipici,
sârmă, suitaș, ac,ață,
foarfece vesela,
tacâmuri, șervețel etc.
să cunoasc ă și să utilizeze unelte
simple de lucru pentru realizarea unei activit ăți practice. – cunoa ște materialele de lucru specifice activit ăților practice și
verbalizeaz ă acțiunile specifice întreprinse, folosind un limbaj adecvat.
să fie capabil s ă realizeze lucr ări
practice inspirate din natur ă și viața
cotidiană, valorificând deprinderile
de lucru însu șite. – execut ă individual sau în grup tema dat ă;
– execut ă lucrări practice din materiale diferite, combinându-le între ele
(mobilier din de șeuri de lemn, colaje, juc ării, machete, diorame).
să dobândeasc ă comportamente și
atitudini igienice corecte fa ță de
propria persoan ă și față de alte
ființe și obiecte.
– se autoserve ște în situa ții simple care impun acest lucru (mas ă, spălător,
dormitor, activit ăți);
– ordoneaz ă jucăriile și obiectele din ambient, dezvoltându- și spiritul de
ordine și curățenie;
– spală fructele și legumele și participă la prepararea unor salate și produse
de patiserie cu acestea;
– particip ă la aranjarea și servirea mesei.
să se comporte adecvat în diferite
contexte sociale.
– pregătește o mas ă festivă alături de adul ți;
– știe să facă o invitație, să răspundă la o invita ție și cum să se comporte
într-o vizit ă;
– manifest ă simpatie fa ță de cei din jur (oameni și animale).
ESTETIC ȘI
CREATIV
să acompanieze ritmic cântecele
– – acompaniaz ă cântecele cunoscute cu mi șcări corporale, obiecte sonore
sau jucării muzicale (tob ă, clopoțel, tamburin ă etc.).
să asocieze mi șcările sugerate de
textul cântecului cu ritmul acestuia – asociaz ă mișcarea liber ă cântecului(3 ani), mi șcarea sugerat ă de timpii
egali ai m ăsurii sau de text (dup ă 3 ani).
să exprime prin mi șcare starea
sufleteasc ă creată de muzica
audiată – -exprim ă prin mișcare liber ă sau impus ă de caracterul unor cântece
pentru copii, a unor piese populare din zon ă și a unor fragmente din
muzica cult ă, sugestive pentru specificul de vârst ă al copiilor, starea
sufleteasc ă creată.
să asculte și să recunoasc ă
fragmente din crea ții muzicale
naționale și universale,
corespunz ătoare specificului de
vârstă al copilului pre școlar și
preocupărilor acestuia. – ascult ă cu plăcere fragmente din crea ții muzicale na ționale și universale,
corespunz ătoare vârstei și preocup ărilor sale.
să redea teme plastice specifice
desenului. – cunoa ște materialele de lucru specifice activit ăților artistico-plastice;
– execut ă linii drepte sau curbe închise/deschise;
103
– utilizeaz ă corect instrumentele de lucru (creion, pensul ă, carioca, cret ă,
ceracolor etc.) în exprimarea liber ă a gestului grafic (chiar și prin
mâzgălituri);
– execut ă trasee utilizând diferite instrumente de lucru și diferite suporturi
(hârtie, carton, sticl ă, lemn etc.);
– coloreaz ă diferite imagini, respectând conturul acestora;
– completeaz ă lacune din desene;
– dispune alternativ dou ă sau mai multe elemente decorative;
– redă prin desen obiecte/personaje reale sau imaginare;
– traseaz ă linii în duct continuu, în diferite pozi ții, pentru a reda imaginea
unor obiecte (în desene individuale sau colective).
să obțină efecte plastice, forme
spontane și elaborate prin tehnici
specifice picturii.
– aplică, pe suprafe țe date sau libere, culoarea (cu pensula, buretele,
degetul, palma, ghemotocul de hârtie, ghemul de a ță, țesături rare,
ștampila, peria, tubul);
– obține efecte plastice prin combinarea culorilor sau alte tehnici (fuzionare,
presare, suprapunere, decolorare , stropire, plierea hârtiei);
– realizeaz ă compozi ții plastice, cu teme date sau la liber ă alegere, prin
prelucrarea formelor spontane (punct, ad ăugarea unor linii/puncte).
să exerseze deprinderile tehnice
specifice modelajului în redarea unor teme plastice.
– pregătește materialul de modelat (lut, plastilin ă, cocă) prin frământare,
rupere;
– modeleaz ă prin: mișcare translatorie a palmelor fa ță de planșetă
împreunarea capetelor prin lipire, adâncire, ap ăsare, mișcare circular ă,
aplatizare;
– modeleaz ă forme de baz ă (minge, omule țul etc.)
să compun ă în mod original și
personal spa țiul plastic. – elaboreaz ă creații individuale și colective cu și fără temă dată;
– particip ă la crearea cadrului estetic specific ambiental;
– respect ă poziția de lucru fa ță de suportul de lucru.
să interpreteze liber, creativ lucr ări
plastice exprimând sentimente
estetice.
– descoper ă semnifica ția lucrărilor proprii/ale alto r copii prin analiza
formelor, liniilor, culorilor etc.
– propune posibilit ăți de valorificare a lucr ărilor (expozi ții, aniversari,
decorări, concursuri, tombole etc.)
să priveasc ă și să recunoasc ă
creații artistice corespunz ătoare
specificului de vârst ă al copilului
preșcolar și preocup ărilor acestuia – privește cu interes și uneori chiar recunoa ște opere de arta na ționale și
universale, corespunz ătoare vârstei și preocup ărilor sale.
104 (portrete de copii, jocuri ale copiilor,
scene de familie, peisaje, activit ăți
cotidiene ale oamenilor)
PSIHOMOTRIC
să cunoasc ă și să aplice regulile de
igienă referitoare la igiena
echipamentului. – cunoa ște și folosește echipamentul specific la activit ățile de educa ție
fizică;
– respect ă regulile de igien ă individual ă și colectiv ă. – deprinderi motrice de
bază: mers cu variante
de mers, alergare cu
variante de alergare, săritură
– deprinderi utilitar –
aplicative: târâre pe palme și genunchi,
mers in echilibru între
două linii trasate pe
sol, tragere și
împingere, c ățărare
– dansuri tematice,
euritmice
– mini-fotbal, mini-basket să-și formeze o ținută corporal ă
corectă (în poziția stând, șezând și
în deplasare) – cunoa ște schema corporal ă;
– răspunde motric la o comand ă dată;
– execut ă corect mi șcările diferitelor segmente ale corpului.
să perceap ă componentele spa țio-
temporale (ritm, durat ă, distanță,
localizare) – se raporteaz ă la un reper dat;
– își coordoneaz ă mișcările cu ritmul solicitat de educatoare.
să fie apt s ă utilizeze deprinderile
însușite în diferite contexte – se joac ă (utilizând corect mi șcările și regulile)
– jocuri de mi șcare pentru copii adecvate temei studiate.
Sugestii de teme pentru proiecte sau teme care pot fi abordate în afara proiectelor: „La piață”, „În grădinița noastră…”, „Haide ți în excursie!”, „Cine face asta?”,,
„Cum se construiesc casele?”, „De pe câmp, pe masa noastr ă”, „Artiști populari și meșteri făurari” etc.
105 C i n e ș i c u m p l a n i f i c ă / o r g a n i z e a z ă o a c t i v i t a t e ?
Nivel de studiu: 5 – 6/7 ani
Domenii
experien țiale Obiective de referin ță Comportamente Sugestii de con ținuturi
LIMBĂ ȘI
COMUNICARE
să participe la activit ățile de grup,
inclusiv la activit ățile de joc, atât în
calitate de vorbitor, cât și în calitate
de auditor
– discut ă cu colegii și cu educataorea despre vie țuitoare, plante, fenomene
ale naturii, materiale și produse, utilaje și echipamente cu care intr ă în
contact sau care le sunt prezentate;
– ia parte la activit ățile de înv ățare in grup (sugereaz ă ce este de f ăcut mai
departe intr-o activitate/intr-un joc etc.). – munca fizic ă/ munca
intelectual ă;
– proces și planificare
(pasi într-un proces de
planificare);
– organizare/haos;
– comunitate/individ;
– rezultate ale activit ății;
– reguli și
comportamente;
– răsplata muncii;
– sentimentul de
împlinire de dup ă
finalizarea unei activități cu succes.
să audieze cu aten ție un text, s ă
rețină ideile acestuia și să
demonstreze c ă l-a înțeles. – urmărește linia unei pove ști, concomitent cu imaginile din carte, ori
ascultând povestea spus ă de profesor și poveste ște, la rândul s ău,
povești/istorioare cunoscute;
– utilizeaz ă calitățile expresive ale limbajului oral și ale celui corporal în
transmiterea unor idei și sentimente;
– realizeaz ă mini-dramatiz ări sau jocuri de rol pornind de la textul unei
povestiri sau poezii, utilizând vorbirea dialogat ă, nuanțarera vocii,
intonația, cu sprijinul educatoarei și folosind indica țiile sugerate de text.
să distingă sunetele ce compun
cuvintele și să le pronun țe corect – pronun ță corect sunetele limbii române;
– recunoa ște, nume ște și marcheaz ă grafic sunetul final, interior sau ini țial
din cuvântul pronun țat oral.
să-și îmbogățească vocabularul
activ și pasiv pe baza experien ței,
activității personale și/sau a
relațiilor cu ceilal ți și simultan s ă
utilizeze un limbaj oral corect din
punct de vedere gramatical
– învață cuvinte noi în cadrul jocurilor sau a activit ăților de înv ățare propriu-
zisă;
– prezint ă colegilor cuvinte noi în cadrul jocurilor sau activit ăților;
– utilizeaz ă cuvinte noi în contexte adecvate;
– pune întreb ări și raspunde la cele adresate lui;
– înțelege felul în care propozi țiile sunt alc ătuite din cuvinte, cuvintele din
silabe, iar silabele din sunete;
– alcătuiește propozi ții simple și dezvoltate (despre obiecte, fiin țe familiare,
personaje din pove ști ,aspecte ale vie ții sociale;
– solicită explicarea cuvintelor noi.
să recunoasc ă existența scrisului
oriunde îl întâlne ște
– întelege diferen ța dintre desen (imagine) și scris
– indică (arată unde este) scrisul în c ărți, reviste, ziare, filme etc;
– indică scrisul în mediul înconjur ător (nume de str ăzi, indicatoare, pl ăcuțe
106
cu numere de ma șini, firme, nume de produse etc.).
să înțeleagă că tipăritura (scrisul)
are înțeles (semnifica ție)
– poate s ă înțeleagă și poate sa spun ă că o etichet ă scrisă pe un sertar,
dulap, o cutie etc. ne arat ă ce este în ăuntru;
– poate citi succesiuni de imagini alc ătuind o nara țiune pe baza lor.
să găsească ideea unui text,
urmărind indiciile oferite de imagini.
– leagă cuvântul oral de imagine si de cuvântul scris al ăturat, înțelegând ca
acestea sunt nume;
– asociaz ă, treptat, sunetul cu litera corespondent ă și traseaz ă litere sau
cuvinte dup ă un model dat sau peste modelul punctat.
să manifeste interes pentru citit – discut ă cu colegii, parintii, prietenii despre c ărți (povești, poezii) care i s-
au citit ori la ale c ăror ilustra ții au privit;
– poate spune dac ă și de ce i-au pl ăcut sau nu (pove ști/poezii cu care a
venit în contact);
– discut ă despre personaje din pove ști;
– poveste ște ceea ce a ,,citit”;
– cunoa ște cum se împrumut ă cărți din biblioteca clasei și obligatia de a le
pune la loc .
să recunoasc ă literele alfabetului și
alte conven ții ale limbajului scris
– asociaz ă cu sprijin acordat sau din proprie ini țiativă, sunetul cu litera
(literele) corespondent ă(e);
– asociaz ă litera cu imaginea unui obiect, a c ărei denumire începe cu litera
respectiv ă, într-un dic ționar pentru copii (vocabular în imagini);
– gasește cât mai multe cuvinte care încep ori se termin ă cu aceea și literă;
– compune cuvinte scurte, familiare (ini țial după model și apoi independent);
– să compun ă treptat propozi ții din dou ă, trei sau mai multe cuvinte (ini țial
cu sprijin).
să utilizeze materiale scrise în
vederea execut ării unei sarcini date – caută în dicționare, c ărți, reviste pentru a capata informa ții (imagini, litere
sau text) despre tema dat ă (ex.: tot ce g ăsește despre pisic ă, urs, soare
etc., imagini și eventuale cuvinte sau texte pe care adultul i le cite ște;
copilul va hot ărî dacă se potrivesc cu sarcina primit ă);
– pune la un loc informa ția necesar ă (ex.: alc ătuirea unui album despre
viața animalelor și păsărilor dintr-o zon ă, construirea unui afi ș publicitar
sau a unui anun ț de vânzare/cump ărare a unui obiect etc.).
să utilizeze efectiv instrumentele de
scris, stăpânind deprinderile
motrice elementare necesare folosirii acestora – execut ă diferite tipuri de tras ări peste modele date (ex.:unirea de puncte
pentru a construi diferite imagini – de la cele mai simple la cele mai
complicate, litere, cifre etc.);
– respect ă reguli/ condi ții minime ale actului scrierii: pozi ția corect ă a
107 corpului, a mâinii și a instrumentului de scris în mân ă;
– traseaz ă semne grafice corect în ceea ce prive ște mărimea, spa țierea,
direcția de la stânga – la dreapta, de sus – în josul paginii, l ăsând spa țiu
pentru „alineat”.
să utilizeze desene, simboluri
pentru a transmite semnifica ție – utilizeaz ă, încuraja ți de educatoare, s ăgeți, cercule țe, cruciuli țe, litere etc.,
în jocurile de rol ori în alte tipuri de jocuri (ex.: jocuri de mi șcare), pentru a
semnifica direc ții, locuri ale participan ților sau obiectelor într-un
joc/context.
ȘTIINȚE
să comunice impresii, idei pe baza
observărilor efectuate
– adreseaz ă întrebări în legătură cu cele aspectele studiate/observate;
– exprim ă descoperirile și ideile sale utilizând un limbaj adecvat în redarea
cunoștințelor despre aspectele studiate;
– vorbește despre munca fizic ă și cea intelectual ă, despre activit ăți zilnice
pe care le desf ășoară ei sau persoanele din jurul lor, despre planificarea
acestora și rezultatele lor etc.;
– interpreteaz ă date și simboluri din care extrage informa ții (tabelul
responsabilit ăților, jurnalul grupei);
– comunic ă în cadrul grupului rezultatele investiga țiilor.
să manifeste disponibilitate în a
participa la ac țiuni de îngrijire și
protejare a mediului, aplicând
cunoștințele dobândite
– identific ă unele probleme de mediu pe care le întâlne ște în activit ățile
desfășurate în aer liber (excursii, vizite, plimb ări);
– particip ă, alături de adul ți, la acțiuni practice de îngrijire, ocrotire și
protejare a mediului;
– particip ă la întreținerea și îngrijirea mediului apropiat (plante, vie țuitoare
etc.);
– selecteaz ă imagini, c ărți, reviste dup ă criterii date de educatoare, în
legătură cu aspectele de mediu cunoscute;
– motiveaz ă necesitatea protec ției mediului de c ătre om;
– își exprimă impresiile și trăirile proprii despre natur ă și protejarea acesteia
prin activit ăți artistico-plastice, practice, muzicale.
să aplice norme de comportare
specifice asigur ării sănătății și
protecției omului și naturii
– respect ă regulile de convie țuire social ă manifestând un comportament
civilizat în rela țiile cu cei din jur (copii, adul ți);
– manifest ă atitudini de responsabilitate fa ță de mediul în care tr ăiește (ex:
construirea de ad ăposturi pentru p ăsări pe timp de iarn ă, hrănirea
acestora);
– imagineaza solu ții, acțiuni de remediere a unor probleme de mediu;
– manifest ă creativitate în lucr ări destinate aten ționării celor din jur asupra
108
necesității unui comportament adecvat (ex: realizarea unor afi șe,
machete, postere, bannere, modele atractive de co șuri de gunoi etc).
– înserieri ale obiectelor
după formă, mărime,
lungime, l ățime,
grosime, în ălțime (mai
multe dimensiuni),
culoare (mai multe culori)
– forme geometrice
(cerc, pătrat, triunghi,
dreptunghi, romb, oval)
– poziții spațiale
– recunoa ștere și trasare
cifre de la 1 la 10;
– numărat in intervalul 1-
20;
– opera ții de adunare și
scădere cu 1-2 unit ăți
în intervalul 1-10.
să-și îmbogățească experien ța
senzorial ă, ca bază a cunoștințelor
matematice referitoare la
recunoașterea, denumirea
obiectelor, cantitatea lor,
clasificarea, constituirea de grupuri/
mulțimi, pe baza unor însu șiri
comune (form ă, mărime, culoare)
luate în considerare separat sau
mai multe simultan – recunoa ște/explică asemănările și deosebirile dintre grupuri.
– recunoa ște obiectele care nu pot face parte din grupa format ă;
– motiveaz ă apartenen ța unui obiect la o grup ă dată;
– clasific ă obiecte dup ă criteriul culorii, form ei, grosimii, latimii;
– clasific ă obiecte dup ă criteriul utiliz ării lor;
– clasific ă obiecte pe care exist ă simboluri (ex.: toate cuburile pe care scrie
,,a”, ori cifra ,,3”; toate florile pe care se afl ă scrise cifre sau toate florile pe
care exist ă semnul ,,X” – un semn oarecare);
– compar ă grupele formate, apreciind global unde sunt mai multe/ mai
puține.
să efectueze opera ții cu grupele de
obiecte constituite în func ție de
diferite criterii date ori g ăsite de el
însuși: triere, grupare/regrupare,
comparare, clasificare, ordonare,
apreciere a cantit ății prin punere în
coresponden ță.
– ordoneaz ă obiectele unei grupe care au aceea și formă, dar dimensiuni
diferite (m ărime, lungime, grosime, l ățime), de la cel mai mic, scurt,
subțire, îngust, la cel mai mare, lu ng, gros, lat; realizarea complet ă a
șirului cresc ător și apoi descresc ător (pentru consolidarea reprezent ărilor
privitoare la raportul relativ de diferen ță dintre obiecte);
– -compar ă grupele de obiecte prin punere în coresponden ță (formare de
perechi);
– observ ă raporturile cantitative între obiectele din grupele comparate;
– verbalizeaz ă constatările efectuate, folosind o terminologie corect ă: „în cele
2 (sau mai multe) grupe sunt tot atâtea…câte sunt în grupa…(echivalen ța)
sau „sunt mai multe/ mai pu ține…decât în grupa…”(nonechivalen ța);
– motiveaz ă afirmațiile „pentru c ă toate…din grupa… au pereche în grupa…,
sau „pentru c ă în grupa…a r ămas un/ o…care nu ar e pereche în grupa…;
– reprezint ă grafic grupe de obiecte/ fiin țe (puneri în coresponden ță);
– găsește cele 2 modalit ăți de stabilire a echipoten ței (extragerea sau
adăugarea unui element la una din cele 2 grupe comparate).
să înțeleagă și să numeasc ă
relațiile spațiale relative, s ă plaseze
obiecte într-un spa țiu dat ori s ă se
plaseze corect el însu și în raport cu
un reper dat – spune unde se g ăsește el în raport cu un anumit obiect din spa țiu (în
cameră, în afara camerei, pe scaun, sub mas ă, lângă colegul s ău etc.);
– numește un obiect care se g ăsește la dreapta sau la stânga altui obiect,
deasupra sau dedesubtul lui, motivându-i pozi ția atunci când și atât cât
este posibil;
– utilizeaz ă limbajul adecvat rela țiilor spațiale relative: pe, sub, în, peste,
deasupra, dedesubt, în ăuntru, afar ă, aproape, departe, mai aproape, mai
departe, cel mai aproape, cel mai departe, lâng ă mine, aici, acolo;
109
– utilizeaz ă corect gradele de compara ție: mai, cel mai, foarte, tot atât de…,
la fel de…ca și….
să efectueze opera ții și deducții
logice, în cadrul jocurilor cu piesele geometrice
– aranjeaz ă piesele geometrice în „tablouri”, dup ă criterii date;
– efectueaz ă operații de ordonare/ clasificare a pieselor geometrice, dup ă
însușiri diferite;
– realizeaz ă deducții simple logice: dac ă nu este p ătrat, nici cerc, nici
triunghi, atunci este dreptunghi, etc, in func ție de sarcina didactic ă a
jocului;
– alcatuieste grupe cu tot atâtea elemente (echipotente), utilizând
piesele geometrice în jocuri logice sau didactice.
– efectueaz ă, sub forma jocului logic, opera ții logice: conjunc ția, disjunc ția,
negația;
– efectueaz ă coresponden țe între elementele a 2 grupe (coresponden ța
biunivocă).
să măsoare timpul prin intermediul
ordonării evenimentelor, precum și
cu ajutorul instrumentelor adecvate – spune ce se întâmpl ă înainte și după un eveniment (activitate);
– spune care activitate (eveniment) are loc: prima, a doua, ultima;
– spune care activitate (eveniment) a durat: mai mult/mai pu țin;
– cunoaste utilizarea calendarului;
– cunoaste utilizarea ceasului;
– recunoaste orele fixe pe ceas.
să numere de la 1 la 10
recunoscând grupele cu 1-10
obiecte și cifrele corespunz ătoare
– alcătuiește șirul numeric cresc ător (1-5 la grupa mijlocie și 1-10 la grupele
mari și pregătitoare), în țelegând „cre șterea” cu câte un element de la o
„treaptă” la alta;
– alcătuiește șirul descresc ător 1-10, sesizând descre șterea cu câte un
element de la o treapt ă la alta;
– recunoa ște și denume ște cifre în intervalul 1-10 și chiar 20;
– pune în coresponden ță cifra cu cantitatea de obiecte;
– numără crescător și descresc ător, pornind de la un num ăr dat*;
– descoper ă care cifr ă lipsește într-un șir dat;
– numește vecinul din dreapta sau din stânga unui num ăr (cifre) dat (ex.:
pentru 3, s ă identifice pe 2 și pe 4);
– compune/ descompune un num ăr, găsind cât mai multe solu ții;
– înțelege rela ția număr-cifră (cifra simbolizeaz ă un număr de obiecte/
ființe…de acela și fel, conform unui criteriu prestabilit, convenit);
110
– repetă această relație în situa ții noi și variate;
– aplică în viața cotidian ă cunoștințele învățate.
să efectueze opera ții de adunare și
scădere cu 1-2 unit ăți, în limitele
1-10
– efectueaza opera ții de adunare și de scădere cu 1-2 elemente, în limitele
1-10, prin manipulare de obiecte;
– utilizeaz ă corect semnul + (plus), – (minus) și semnul = (egal), doar între cifre
(niciodată între obiecte concrete sau imagini ale acestora);
– utilizeaz ă corect limbajul matematic adecvat opera ției matematice de
adunare sau sc ădere (ex.: 1 ma șinuță +2 mașinuțe = 3 ma șinuțe);
– dovede ște înțelegerea semnifica ției adunării și scăderii, prin aplicarea
acestor cuno ștințe în viața cotidian ă.
să identifice pozi ția unui obiect într-
un șir utilizând numeralul ordinal.
– identific ă și numeste primul și ultimul element dintr-un șir de 3, 5, 10
elemente;
– identific ă un obiect, utilizând numeralul ordinal, într-un șir de 3, 5, 7, 9
elemente (ex.: al doilea, al treilea, al patrulea, al cincilea);
– utilizeaz ă adecvat numele numeralelor ordinale num ărând: primul, al
doilea etc.;
– face diferen ța între numeralul ordinal și cel cardinal (ex. al doilea obiect
dintr-un șir poate avea înscris pe el cifra 4, aceasta neînsemnând c ă este
al patrulea).
să compun ă și să rezolve
probleme simple, implicând
adunarea/ sc ăderea în limitele 1-10 – rezolv ă probleme prin desen (s ă deseneze con ținutul problemei și astfel
să o rezolve);
– rezolva problema alegând opera ția corect ă (adunare, sc ădere, împ ărțirea
unui măr în jumătate);
– rezolv ă problema comparând pre țuri în jocuri de rol (ex.: o minge de 5 lei
este mai scump ă decât o minge de 3 lei);
– rezolv ă problema utilizând semne grafice (ex.: traseaz ă pe caietul de
matmatica o linie pe patru p ătrățele și o altă linie pe cinci p ătrățele, pentru
a reprezenta un șir de 4 bărci roșii și un șir de 5 bărci albastre. Care șir
are mai multe b ărci? ( rezolvarea problemei este deci grafic ă, perceptiv ă).
OM ȘI
SOCIETATE
să cunoasc ă și să respecte normele
necesare integr ării în viața socială,
precum și reguli de securitate
personal ă
– respect ă normele de convie țuire social ă;
– își apreciaz ă propriul comportament în raport cu persoane, personaje și
situații cunoscute;
– discut ă despre rela ția cauză-efect într-o interac țiune uman ă;
– manifest ă atitudini tolerante fa ță de alți copii care apar țin diferitelor
confesiuni/categorii minoritare
111
– cunoa ște și formeaz ă numărul de urgen ță 112.
– denumiri ale obiectelor
specifice activit ăților
practice și practic-
gospodărești: hârtie
glasată, hărtie
creponat ă, lipici,
sârmă, suitaș, ac,ață,
foarfece vesela, tacâmuri, șervețel etc.
să-și adapteze comportamentul
propriu la cerin țele grupului în care
trăiește (familie, gr ădiniță, grupul de
joacă) – dobânde ște, treptat, autonomie în activitatea zilnic ă;
– își cunoaște responsabilitatile în microgrupul din care face parte;
– accept ă și oferă sprijin atunci când acest lucru i se cere .
să aprecieze în situa ții concrete
unele comportamente și atitudini în
raport cu norme prestabilite și
cunoscute
– își evalueaz ă comportamentul, în raport cu normele de convie țuire
socială;
– își apreciaz ă propriul comportament în raport cu persoane, personaje și
situații cunoscute;
– isi adapteaza comportamentul la diferite situa ții;
– conștientizeaz ă consecin țele pozitive și negative ale actelor sale de
comportament asupra sa și asupra celorlal ți;
– manifest ă un comportament de cooperare în grup pentru îndeplinirea unei
activități comune
să cunoasc ă și să utilizeze unelte
simple de lucru pentru realizarea
unei activit ăți practice. – observ ă caracteristici ale materialelor din natur ă și a celor sintetice
(formă, culoare, dimensiune, netezime etc.)
– colecteaz ă materiale din natur ă, deșeuri (materiale refolosibile) și le
găseaste utilitatea;
– alege materialele adecvate pentru a realiza o tem ă.
să sesizeze modific ările
materialelor în urma prelucr ării lor
– sesizeaz ă modificările produse în urma mototolirii hârtiei sau a unui
material textil;
– sesizeaz ă modificările produse în urma întinderii hârtiei mototolite;
– sesizeaz ă modificările în urma ud ării hârtiei sau a unui material textil;
– găsește o motiva ție pentru fiecare ac țiune practic ă de acest gen.
să identifice, s ă proiecteze și să
găsească cât mai multe solu ții
pentru realizarea temei propuse în
cadrul activit ăților practice
– selecteaz ă materialul necesar temei propuse;
– verbalizeaz ă acțiunile întreprinse, folosind un limbaj adecvat
– execut ă, individual sau în grup, tema dat ă;
– manifest ă spirit cooperant în activit ățile de grup;
– utilizeaz ă unelte u șor de manevrat.
ESTETIC ȘI
CREATIV să descopere lumea înconjur ătoare
cu ajutorul auzului – ascult ă și reproduce onomatopeic sunete din natur ă și din mediul
înconjurător. – sunete produse de
diferite instrumente
muzicale (tob ă, vioară, să diferențieze auditiv timbrul si
112
intensitatea sunetelor din mediul
apropiat și al sunetelor muzicale chitară, pian, trompet ă,
fluier etc.)
– sunetul vorbit si
sunetul cântat
– cântece, jocuri
muzicale, jocuri cu text
si cant, audi ții
adecvate vârstei și
temei de studiu.
– denumiri ale obiectelor
specifice: creion,
pensula, acuarele,
planșă, șevalet,
plastilina, lut, plan șetă
etc.
– denumiri ale culorilor
de bază: roșu, galben,
albastru, verde, ale
non-culorilor: negru, alb și ale unor nuan țe
ce rezult ă din
combinarea culorilor de bază cu non-
culorile
– elemente decorative
(combina ții, alternan țe)
– opere de art ă adecvate
vârstei și temei de stud să diferențieze auditiv durata
determinat ă a sunetelor din mediul
apropiat și a sunetelor muzicale
să diferențieze auditiv în ălțimea
sunetelor muzicale
să intoneze cântece pentru copii. – cântă în colectiv, în grupuri mici și individual
să cânte cântecele în aranjamente
armonico-polifonice elementare
– cântă cu acompaniamentul unui instrument care îi permite educatoarei s ă
cânte concomitent cu vocea.
să asocieze mi șcările sugerate de
textul cântecului cu ritmul acestuia
să asculte și să recunoasc ă
fragmente din crea ții muzicale
naționale și universale,
corespunz ătoare specificului de
vârstă al copilului pre școlar și
preocupărilor acestuia
să redea teme plastice specifice
desenului.
– execut ă efecte plastice cu pensula sau folosind diferite alte tehnici de
lucru (suprapunerea, decolorarea, p ămătuful de vat ă, firul de a ță,
stropirea, degetul etc.)
să obțină efecte plastice, forme
spontane și elaborate prin tehnici
specifice picturii
– obține efecte plastice prin combinarea culorilor sau alte tehnici (fuzionare,
presare, suprapunere, decolorare , stropire, plierea hârtiei);
– realizeaz ă compozi ții plastice, cu teme date sau la liber ă alegere, prin
prelucrarea formelor spontane (punct, ad ăugarea unor linii/puncte)
să exerseze deprinderile tehnice
specifice modelajului în redarea
unor teme plastice.
– modeleaz ă prin: mișcare translatorie a palmelor fa ță de planșetă
împreunarea capetelor prin lipire, adâncire, ap ăsare, mișcare circular ă,
aplatizare;
– redă forme, concrete sau abstracte, de dimensiuni și culori diferite prin
aplicarea unor tehnici complementare modelajului;
– coopereaz ă în realizarea unor lucr ări plastice complexe.
să utilizeze un limbaj adecvat cu
privire la diferitele activit ăți plastice
– folose ște cuvinte și expresii specifice activit ăților artistico-plastice ( șablon,
amprentă, colaj, stropire, ștampilare, decolorare, ha șurare, decorare,
colorare, ștergere, suprapunere, ap ăsare, presare, îmbinare, rupere,
frământare, adâncire, amestecul culorilor);
113 – descrie ac țiuni specifice tehnicilor folosite în cadrul activit ăților plastice.
PSIHOMOTRIC
să cunoasc ă și să aplice regulile de
igienă a efortului fizic – nu alearg ă cu gura deschis ă;
– își verifică ținuta vestimentar ă și starea fizic ă generală înainte de
începerea activit ății;
– nu bea ap ă imediat dup ă efort;
– inspiră pe nas și expira pe gur ă;
– recurge la exerci ții de respira ție după o perioad ă de efort prelungit. – denumirea unor p ărți
ale corpului implicate
in mișcare (bra țe,
picioare, spate, cap,
gat, genunchi, palme,
coate etc.)
– deprinderi motrice de
bază: mers și variante
de mers, alergare și
variante de alergare,
s
ăritură în lungime,
săritură în adâncime
– deprinderi utilitar –
aplicative: transport de greutăți, cățărare,
tragere și împingere
– mini-fotbal, mini-basket
– dansuri tematice,
euritmice.
să-și formeze o ținută corporal ă
corectă (în poziția stând, șezând și
în deplasare). – respecta pozi ția corect ă pentru comenzile: ,,Drep ți!”, ,,Pe loc repaus!”,
,,La stânga!”, ,,La dreapta!”;
– respecta pozi ția corect ă a corpului și a segmentelor acestuia pentru
comenzile de mers și alergare (obi șnuit și în diferite variante).
să fie apt s ă utilizeze deprinderile
însușite în diferite contexte
– își coordoneaz ă mișcările cu ritmul solicitat de educatoare;
– execut ă corect ac țiunile motrice înv ățate, în condi ții variate, cât mai
aproape de situa țiile reale;
– se joac ă (utilizând corect mi șcările și regulile) jocuri de mi șcare pentru
copii sau jocuri sportive.
– parcurge o distan ță scurtă din ce în ce mai repede;
– manifest ă progresiv capacitatea de a executa corect un exerci țiu fizic în
număr crescut de repet ări;
– execut ă acțiuni motrice cu grad de complexita te din ce în ce mai mare, cu
și fără obiecte (minge, s ăculeț cu nisip, coard ă etc.);
– depune efort pe durat ă de timp din ce în ce mai mare.
să manifeste în timpul activit ății
atitudini de cooperare, spirit de
echipă, de competi ție, fair-play – respect ă regulile stabilite de comun acord în cadrul grupului;
– particip ă activ (în spiritul jocului) și să-și aducă contribu ția la reușita
echipei.
Sugestii de teme pentru proiecte sau teme care pot fi abordate în afara proiectelor: „La piață”, „În grădinița noastră…”, „Haide ți în excursie!”, „Cine face asta?”,
„Arhitectura ora șului/parcului nostru”, „Cum se construiesc casele?”, „De pe câmp, pe masa noastr ă”, „Artiști populari și meșteri făurari” etc.
114 C e ș i c u m v r e a u s ă f i u ?
Nivel de studiu: 3-5 ani
Domenii
experien țiale Obiective de referin ță Comportamente Sugestii de con ținuturi
LIMBĂ ȘI
COMUNICARE
să participe la activit ățile de grup,
inclusiv la activit ățile de joc, atât în
calitate de vorbitor, cât și în calitate
de auditor – ia parte la discu ții în mici grupuri informale;
– discut ă cu colegii, cu educatoarea și cu alți adulți despre vie țuitoare,
plante, fenomene etc.
– grupa/casa/comunitate
a noastră și regulile ei;
– meserii/profesii;
– unelte/instrumente/apa
ratură specifice
(însușiri, reguli de
folosire);
– munca în calitate de
angajat/munca în
familie sau în propria
gospodărie;
– muncă și învățătură
(delimitări, interferen țe
etc.);
– responsabilit ăți și
comportamente în
legătură cu procesul
muncii.
să înțeleagă și să transmit ă mesaje
simple; s ă reacționeze la acestea
– întreab ă și răspunde la întreb ări;
– se exprim ă coerent pentru a se face în țeles;
– primește mesaje și îndepline ște instruc țiuni simple;
– dobande ște informa ții prin ascultarea cu aten ție a mesajului.
să audieze cu aten ție un text, s ă
rețină ideile acestuia și să
demonstreze c ă l-a înțeles
– urmărește linia unei pove ști, concomitent cu imaginile din carte, ori
ascultând povestea spus ă de educatoare și poveste ște, la rândul s ău, o
poveste ascultat ă.
să distingă sunetele ce compun
cuvintele și să le pronun țe corect
– compune, treptat, propozi ții din dou ă, trei sau mai multe cuvinte;
– învață cuvinte noi și le utilizeaz ă în cadrul jocurilor sau activit ăților de
învățare.
să recunoasc ă cuvinte simple și
litere în contexte familiare
– recunoa ște global și contextual (ajutându-se de imagini) cuvinte sau
simboluri din calendarul naturii, catalog, din lista cu sarcini a copilului de
serviciu etc.
să utilizeze materiale scrise în
vederea execut ării unei sarcini date – completeaz ă desene simple începute sau urm ărește perceptiv anumite
trasee simple.
să înțeleagă semnifica ția cuvintelor,
literelor și cifrelor, înv ățând să le
traseze. – traseaz ă peste modelul punctat al literei de tipar sau cifrei;
– traseaz ă independent litere și cifre în cadrul unor jocuri didactice, jocuri de
rol sau activit ăți de învățare (spontan ă sau dirijat ă).
ȘTIINȚE
să cunoasc ă unele elemente
componente ale lumii
înconjurătoare (obiecte, aerul, apa,
solul, vegeta ția, fauna, fiin ța umană
ca parte integrant ă a mediului,
fenomene ale naturii), precum și – numește elementele structurale ale mediului apropiat: ap ă, aer, sol,
plante, animale, oameni și a elementelor create de ace știa.
115
interdependen ța dintre ele.
– diferen țieri ale
obiectelor dup ă forma,
mărime, lungime,
lățime (mare/mic -3 – 4
anil și mijlociu – 4-5
ani, culoare (3-5 culori)
– apreciere global ă a
cantității si apreciere
prin punere in perechi să enumere p ărțile componente ale
corpului uman, plantelor,
animalelor, ar ătând utilitatea
acestora
– enumer ă părți componente ale plantelor, animalelor;
– adreseaz ă întrebări în legătură cu cele observate;
– comunic ă în cadrul grupului rezultatele investiga țiilor;
– pune întreb ări legate de aspectele ce prezint ă interes pentru el.
să recunoasc ă și să descrie verbal
și/sau grafic anumite schimb ări și
transform ări din mediul apropiat – recunoa ște fenomene ale naturii (vânt, briz ă, viscol, ploaie, ninsoare,
îngheț, grindină, fulger, furtun ă, trăsnet, tunet) în momentul producerii lor;
– cere explica ții legate de modul de producere a fenomenelor și efectele
acestora asupra mediului.
să comunice impresii, idei pe baza
observărilor făcute
– adreseaz ă întrebări în legătură cu aspectele studiate/observate
– vorbește despre plantele și animalele din mediile terestre, acvatice etc.
să manifeste disponibilitate în a
participa la ac țiuni de îngrijire și
protejare a mediului, aplicând
cunoștințele dobândite
– își asumă responsabilit ăți de îngrijire/ocrotire a mediului apropiat lui;
– particip ă la întreținerea și îngrijirea mediului apropiat (plante, vie țuitoare
etc.);
– motiveaz ă necesitatea protec ției mediului de c ătre om.
să aplice norme de comportare
specifice asigur ării sănătății și
protecției omului și naturii
– respect ă regulile de igien ă individual ă și colectiv ă;
– utilizeaz ă în acțiuni simple unelte de cur ățare a mediului ambiant;
– respect ă regulile de convie țuire social ă manifestând un comportament
civilizat în rela țiile cu cei din jur (copii, adul ți);
– ia atitudine fa ță de cei care gre șesc;
– manifest ă atitudini de responsabilitate fa ță de mediul în care tr ăiește (ex:
construirea de ad ăposturi pentru p ăsări pe timp de iarn ă, hrănirea
acestora.
să-și îmbogățească experien ța
senzorial ă, ca bază a cunoștințelor
matematice referitoare la
recunoașterea, denumirea
obiectelor, cantitatea lor,
clasificarea, constituirea de grupuri/
mulțimi, pe baza unor însu șiri
comune (form ă, mărime, culoare)
luate în considerare separat sau
mai multe simultan – observ ă obiectele din sala de grup ă;
– recunoa ște și denume ște obiectele indicate;
– selecteaz ă și grupeaz ă obiectele de aceea și formă/ mărime/ culoare (la
început ținând seama de un singur criteriu, apoi de mai multe simultan;
– construie ște spații închise (ex.: forme neregulate ori regulate, utilizând
cuburi, șireturi, sârm ă, sfoară).
116
să efectueze opera ții cu grupele de
obiecte constituite în func ție de
diferite criterii date ori g ăsite de el
însuși: triere, grupare/regrupare,
comparare, clasificare, ordonare, apreciere a cantit ății prin punere în
coresponden ță – execut ă serii de obiecte (3 dimensiuni) folosindu-se de criteriile
cunoscute;
– compar ă două bețișoare și să identifice care este mai gros, mai lung etc.
in limitele 1-5 ( 1-3 la
3-4 ani și 1-5 la 4-5
ani) (multe, pu ține, mai
mult decât…, mai pu țin
decât…, tot atâtea)
– forme geometrice
(cerc, pătrat, triunghi)
– poziții spațiale: sus,
jos, deasupra, sub, la
dreapta, la stânga etc.
– numărat in intervalul 1-
5 si cifrele de la 1 la 5 (
1-3 la 3-4 ani și 1-5 la
4-5 ani)
– adunare și scădere cu
1 unitate în intervalul
1-5 ( 4-5 ani)
să recunoasc ă, să denumeasc ă, să
construiasc ă și să utilizeze forma
geometric ă cerc, pătrat, triunghi,
dreptunghi în jocuri – recunoa ște și denume ște figuri geometrice (cerc, p ătrat, triunghi,
dreptunghi).
să numere de la 1 la 5 recunoscând
grupele cu 1-5 obiecte și cifrele
corespunz ătoare – recunoa ște și denume ște cifre în intervalul 1-5;
– alcatuieste grupe de 1, 2, 3, 4, 5 obiecte -construie ște grupe de obiecte
prin coresponden ță biunivoc ă (de unu la unu);
– realizeaz ă coresponden ța de unu la unu pentru a ar ăta că o grupă are
mai multe sau mai pu ține obiecte decât o alta;
– alcatuie ște șirul numeric cresc ător și descresc ător în limitele 1-5;
– pune în coresponden ță cifra cu cantitatea de obiecte;
– numește vecinul din dreapta sau din stânga unui num ăr (cifre) dat (ex.:
pentru 3, s ă identifice pe 2 și pe 4);
– traseaz ă cifre în intervalul 1-5.
efectueaz ă operații de adunare și
scădere cu 1 unitate în limitele 1-5
– numără și efectueaz ă operații de adunare și scădere cu o unitate în
intervalul 1-5;
– utilizeaz ă corect limbajul matematic adecvat opera ției matematice de
adunare sau sc ădere (ex.: 1 ma șinuță +2 mașinuțe = 3 ma șinuțe).
să compun ă și să rezolve
probleme simple, implicând
adunarea/ sc ăderea în limitele 1-5 – compune probleme simple în limitele 1-3, prin ad ăugarea/
– extragerea unui element;
– compune probleme simple în limitele 1-5, prin ad ăugarea/extragerea unui
element.
OM ȘI
SOCIETATE
să cunoasc ă și să respecte normele
necesare integr ării în viața socială,
precum și reguli de securitate
personal ă – respect ă normele de convie țuire social ă.
să-și adapteze comportamentul
propriu la cerin țele grupului în care
trăiește (familie, gr ădiniță, grupul de – își apreciaz ă propriul comportament în raport cu persoane, personaje și
situații cunoscute.
117
joacă)
– denumiri ale obiectelor
specifice activit ăților
practice și practic-
gospodărești: hârtie
glasată, hârtie
creponat ă, lipici,
sârmă, suitaș, ac,ață,
foarfece vesela,
tacâmuri, șervețel etc. să trăiască în relațiile cu cei din jur
stări afective pozitive, s ă manifeste
prietenie, toleran ță, armonie,
concomitent cu înv ățarea
autocontrolului – manifest ă atitudini tolerante fa ță de alți copii care apar țin diferitelor
confesiuni/categorii minoritare.
să-și adapteze comportamentul
propriu la cerin țele grupului în care
trăiește (familie, gr ădiniță, grupul de
joacă) – ascult ă și respect ă alte păreri;
– cunoa ște responsabilit ățile în microgrupul din care face parte;
– accept ă și oferă sprijin.
să descrie și să identifice elemente
locale specifice țării noastre și zonei
în care locuie ște (elemente de
relief, așezare geografic ă, obiective
socio-culturale, istorice, religioase,
etnice)
– identific ă forme de relief.
– cunoa ște numele țării de origine și al localit ății natale și își cunoaște
domiciliul;
– cunoa ște numele capitalei, al ora șului natal, numele str ăzii etc;
– – cunoa ște și respect ă tradițiile populare, s ărbătorile religioase ale familiei
și ale comunit ății.
să cunoasc ă și să utilizeze unelte
simple de lucru pentru realizarea
unei activit ăți practice – cunoa ște materialele de lucru specifice activit ăților practice și
verbalizeaz ă acțiunile specifice întreprinse, folosind un limbaj adecvat.
să fie capabil s ă realizeze lucr ări
practic, valorificând deprinderile de
lucru însu șite
– execut ă individual sau în grup tema dat ă;
– sesizeaz ă modificările produse in urma ac țiunii cu/asupra unor materiale
de lucru (mototolire, pliere, îndoire etc.);
– selecteaz ă adecvat uneltele si materialele necesare, conform temei
alese/date;
– manifest ă stabilitate și perseveren ță în activitate, dovedind, treptat, c ă a
dobândit încredere în for țele proprii.
ESTETIC ȘI
CREATIV
să descopere lumea înconjur ătoare
cu ajutorul auzului. – descoper ă lumea înconjur ătoare cu ajutorul auzului. – sunete din natura,
sunete ale obiectelor
din mediul apropiat
– sunete produse de
diferite obiecte sonore
– sunete produse de
diferite instrumente muzicale (toba, vioara,
pian etc.)
– cântece, jocuri să diferențieze auditiv timbrul si
intensitatea sunetelor din mediul
apropiat și al sunetelor muzicale – diferen țiază sunetul vorbit de cel cântat și sunete produse de diferite
obiecte sonore.
să intoneze cântece pentru copii – cântă cu dezinvoltur ă cântece pentru copii, singuri, împreun ă cu sau
acompania ți de educatoare.
să acompanieze ritmic cântecele – acompaniaz ă cântecele cunoscute cu mi șcări corporale, obiecte sonore
sau jucării muzicale.
118
să asocieze mi șcările sugerate de
textul cântecului cu ritmul acestuia
– improvizeaz ă spontan scurte motive sincretice (text onomatopeic și
melodie, text onomatopeic și mișcare etc.). muzicale, jocuri cu text
si cant, audi ții
adecvate vârstei și
temei studiate.
– denumiri ale obiectelor
specifice: creion, pensula, acuarele,
planșa, șevalet,
plastilina, lut, plan șeta
etc.
– denumiri ale culorilor
de baza: ro șu, galben,
albastru, verde, ale
altor culori și nuanțe și
ale non-culorilor:
negru, alb
– opere de art ă adecvate
vârstei și temei
studiate.
să exprime prin mi șcare starea
sufleteasc ă creată de muzica
audiată
– se mișcă liber în concordan ță cu caracterul unor cântece pentru copii, all
unei piese populare din zon ă și a unor fragmente din muzic ă cultă
sugestive pentru specificul de vârst ăal copiilor.
să asculte și să recunoasc ă
fragmente din crea ții muzicale
naționale și universale,
corespunz ătoare specificului de
vârstă al copilului pre școlar și
preocupărilor acestuia. – ascult ă cu plăcere și uneori chiar recunoa ște fragmente din crea ții
muzicale na ționale și universale, corespunz ătoare vârstei și preocup ărilor
sale.
să redea teme plastice specifice
desenului
– utilizeaz ă corect instrumentele de lucru (creion, pensul ă, carioca, cret ă,
ceracolor etc.) în exprimarea liber ă a gestului grafic (chiar și prin
mâzgălituri);
– utilizeaz ă diferite imagini, respectând conturul acestora.
să obțină efecte plastice, forme
spontane și elaborate prin tehnici
specifice picturii.
– -aplică pe suprafete date sau libere cu loare (cu pensula, creionul,
burete,etc.)
– realizeaz ă compozi ții plastice prin prelucrarea formelor spontane.
să exerseze deprinderile tehnice
specifice modelajului în redarea
unor teme plastice – pregătește materialul de modelat (plastilina, lut, coca etc.);
– modeleaz ă forme de baz ă (minge, șarpe, cornule țe etc.).
să compun ă în mod original și
personal spa țiul plastic
– aplică tehnici de lucru înv ățate pentru redarea unei teme date sau din
imaginație;
– creeaz ă forme noi prin îmbinarea unor elemente cunoscute.
să priveasc ă și să recunoasc ă
creații artistice corespunz ătoare
specificului de vârst ă al copilului
preșcolar și preocup ărilor acestuia
(portrete de copii, jocuri ale copiilor,
scene de familie, peisaje, activit ăți
cotidiene ale oamenilor) – recunosc lucr ările lor și pe ale colegilor;
– recunosc peisaje, imagini din filme, pove ști, eroi din pove ști etc.
PSIHOMOTRIC să cunoasc ă și să aplice regulile de
igienă referitoare la igiena – cunoa ște și folosește echipamentul specific la activit ățile de educa ție
fizică; – deprinderi motrice de
bază: mers și variante
119
echipamentului – respect ă regulile de igien ă individual ă și colectiv ă. de mers, alergare și
variante de alergare, săritură
– deprinderi utilitar –
aplicative: târâre pe palme și genunchi,
mers in echilibru între
două linii trasate pe
sol, tragere și
împingere, c ățărare
– dansuri populare,
dansuri tematice,
euritmice
să-și formeze o ținută corporal ă
corectă (în poziția stând, șezând și
în deplasare)
– respect ă poziția corect ă a corpului și a segmentelor acestuia pentru
comenzile de mers și alergare (obi șnuit și în diferite variante);
– execut ă exerciții de mers, alergare și săritură păstrând pozi ția corect ă;
– execut ă corect mi șcările diferitelor segmente ale corpului;
– dovede ște că și-a însușit corect schema corporal ă.
să perceap ă componentele spa țio-
temporale (ritm, durat ă, distanță,
localizare) – răspunde motric la o comand ă dată;
– își coordoneaz ă mișcările cu ritmul solicitat de educatoare.
să fie apt s ă utilizeze deprinderile
însușite în diferite contexte – execut ă corect ac țiunile motrice înv ățate, în condi ții variate, cât mai
aproape de situa țiile reale;
– se joac ă (utilizând corect mi șcările și regulile) jocuri de mi șcare pentru
copii sau jocuri sportive.
Sugestii de teme pentru proiecte sau teme care pot fi abordate în afara proiectelor: „Pe șantier”, „La fabrica de pâine”, „Harnic, cinstit și bun”, „Vreau s ă fiu de
folos…”, „ Și eu muncesc…” etc.
120 C e ș i c u m v r e a u s ă f i u ?
Nivel de studiu: 5 – 6/7 ani
Domenii
experien țiale Obiective de referin ță Comportamente Sugestii de con ținuturi
LIMBĂ ȘI
COMU NICARE
să participe la activit ățile de grup,
inclusiv la activit ățile de joc, atât în
calitate de vorbitor, cât și în calitate
de auditor.
– ia parte la discu ții în mici grupuri informale;
– întreab ă și răspunde la întreb ări;
– știe să se prezinte și să facă prezentări;
– ia parte la activit ățile de joc, de înv ățare în grup, sugereazeace este de f ăcut
mai departe într-un joc, o activitate, continuând secven țe de acțiuni;
– întrebuin țeaza regulile unui dialog. – grupa/casa/comunitate
a noastră și regulile ei;
– meserii/profesii;
– unelte/instrumente/apa
ratură specifice
(însușiri, reguli de
folosire);
– munca în calitate de
angajat/munca în
familie sau în propria
gospodărie;
– muncă
și învățătură
(delimitări, interferen țe
etc.);
– patron/angajat;
– resurse
naturale/resurse umane;
– responsabilit ăți și
comportamente în legătură cu procesul
muncii;
– responsabilit ăți și
comportamente în
legătură cu
educația/dezvoltarea
personal ă;
– educa ția pentru
dezvoltare durabil ă
să înțeleagă și să transmit ă mesaje
simple; s ă reacționeze la acestea. – transmite un mesaj simplu în cadrul jocului sau activit ăților de înv ățare;
– răspunde adecvat (verbal sau comportamental) la ceea ce i se spune;
– se exprima coerent pentru a se face în țeles;
– solicita ajutorul adultului atunci când nu în țelege un mesaj.
să audieze cu aten ție un text, s ă
rețină ideile acestuia și să
demonstreze c ă l-a înțeles. – urmărește linia unei pove ști, concomitent cu imaginile din carte, ori
ascultând povestea spus ă de profesor;
– primește mesaje și îndepline ște instruc țiuni simple;
– ascult ă și să reacționează adecvat la pove ști, poezii, alte tipuri de text
transmise fie prin citire sau povestire de c ătre un adult, fie prin mijloace
audio-vizuale;
– dobândeste informa ții prin ascultarea cu aten ție a mesajului;
– demonstreaza în țelegerea textului apelând la diferite modalit ăți de redare
sau rememorare a acestuia (repovestire, dramatizare, desen etc.).
să distingă sunetele ce compun
cuvintele și să le pronun țe corect. – pronun ță corect sunetele limbii române;
– recunoa ște, nume ște sau marcheaz ă grafic sunetul ini țial, final sau
median din cuvântul pronun țat oral.
să-și îmbogățească vocabularul
activ și pasiv pe baza experien ței,
activității personale și/sau a
relațiilor cu ceilal ți și simultan s ă
utilizeze un limbaj oral corect din
punct de vedere gramatical. – învață cuvinte noi în cadrul jocurilor sau activit ăților de înv ățare propriu-
zisă;
– intuiește sensul unui cuvânt în cadrul jocurilor, situa țiilor de înv ățare;
– pune și răspunde la întreb ări de tipul: De ce?, Unde?, Când?, Ce
înseamn ă?
– utilizeaza treptat sinonime, antonime, omonime;
121
– înțelege felul în care propozi țiile sunt alc ătuite din cuvinte, cuvintele din
silabe, iar silabele din sunete;
– alcătuieste propozi ții simple și dezvoltate (despre obiecte și ființe
familiare, personaje din pove ști, aspecte ale vie ții sociale etc.);
– solicita explicarea unui cuvânt necunoscut.
să recepteze un text care i se
citește ori i se poveste ște,
înțelegând în mod intuitiv
caracteristicile expresive și estetice
ale acestuia – reține expresii ritmate și rimate, recit ă poezii cu respectarea intona ției,
ritmului, pauzei, în concordan ță cu mesajul transmis;
– realizeaza mini-dramatiz ări sau jocuri de rol pornind de la textul unei
povestiri sau poezii, utilizând vorbirea dialogat ă, nuanțarera vocii,
intonația, cu sprijinul educatoarei și folosind indica țiile sugerate de text;
– utilizeaz ă calitățile expresive ale limbajului oral și ale celui corporal în
transmiterea unor idei și sentimente.
să fie capabil s ă creeze el însu și
(cu ajutor) structuri verbale, rime, ghicitori, povestiri, mici dramatiz ări,
utilizând intuitiv elementele
expresive – – creeaz ă, singur sau cu sprijin , structuri verbale, rime, ghicitori, mici
povestiri, utilizând intuitiv elementele expresive ale limbajului
să înțeleagă că tipăritura (scrisul)
are înțeles (semnifica ție).
– înțelege și spune c ă scrisul, cuvintele scrise dintr-o carte ne spun o
poveste, cele din ziare ne povestesc despre lucruri care se petrec în
lume, cuvintele din revistele sportive ne vorbesc despre sportivi etc.;
– „citește” succesiuni de imagini alc ătuind o nara țiune pe baza lor.
să manifeste interes pentru citit – știe cum s ă se poarte cu o carte: cum s ă o deschid ă, de unde începe,
cum se întorc paginile, s ă nu îndoaie foile, s ă nu o murd ărească;
– discut ă despre c ărți (povești, poezii) care i s-au citit ori la ale c ăror
ilustrații au privit;
– spune dac ă și de ce i-au pl ăcut sau nu c ărți/povești/poezii cu care a venit
în contact;
– discut ă despre personaje din pove ști;
– poveste ște ceea ce a ,,citit”;
– știe să se descurce în biblioteca clasei; s ă aleagă cartea care dore ște să îi fie
citită ori o carte anume, la ale c ărei imagini dore ște să se uite sau una din
cărțile elaborate de copii, în grup ă; să fie capabil s ă îi aducă educatoarei o
carte anume;
– găseste locul unde sunt c ărțile pentru copii în biblioteca clasei, dintr-o
librărie etc.
să recunoasc ă cuvinte simple și – recunoa ște global și contextual (ajutându-se de imagini) cuvinte sau
122
litere în contexte familiare simboluri din calendarul naturii, din catalog (prezent – P, absent – A), din
lista cu sarcini a copilului de serviciu etc;
– recunoa ște global dou ă cuvinte identice înso țite de imaginea
corespunz ătoare (ex.: s ă potriveasc ă două jetoane pe care este desenat
un ou, al ături fiind scris ,,ou” sau dou ă jetoane pe care scrie ,,mama”
etc.).
să utilizeze materiale scrise în
vederea execut ării unei sarcini
date. – caută în dicționare, c ărți, reviste pentru copii informa ții (imagini, litere sau
text) despre tema dat ă (ex.: tot ce g ăsește despre pisic ă, urs, soare etc.,
imagini și eventuale cuvinte sau texte pe care adultul i le cite ște; copilul va
hotărî dacă se potrivesc cu sarcina primit ă).
să utilizeze desene, simboluri
pentru a transmite semnifica ție – utilizeaz ă, încuraja ți de educatoare, s ăgeți, cercule țe, cruciuli țe, litere etc.,
în jocurile de rol ori în alte tipuri de jocuri (ex.: jocuri de mi șcare), pentru a
semnifica direc ții, locuri ale participan ților sau obiectelor într-un
joc/context dat etc.
– „scrie” litere cunoscut e cu ajutorul propriului corp sau a unor p ărți
componente (ex.: litera C poate fi „scris ă” prin așezarea pe sol a corpului,
răsucit pe o parte și curbat spre interior de la ambele extremit ăți).
să înțeleagă semnifica ția cuvintelor,
literelor și cifrelor, înv ățând să le
traseze.
– recunoa ște și identifică după formă literele și cifrele și să le denumeasc ă (litere
familiare, din numele propriu/u șor de recunoscut: A, B,C, I, O, U etc. și cifrele 1-
5);
– leagă sunetul de litera de corespondent ă, cu ajutor acordat sau din
proprie ini țiativă;
– utilizeaza corect caietul de „scriere” (tip matematic ă/geometrie sau
dictando);
– contribuie la scrieri colective (dic ționare, jurnale, albume) folosindu-se de
decupaje ale literelor sau cuvintelor, de scrierea personal ă și de orice alt ă
modalitate;
– traseaz ă peste modelul punctat al literei de tipar sau cifrei.
ȘTIINȚE
să-și îmbogățească experien ța
senzorial ă, ca bază a cunoștințelor
matematice referitoare la
recunoașterea, denumirea
obiectelor, cantitatea lor,
clasificarea, constituirea de grupuri/
mulțimi, pe baza unor însu șiri
comune (form ă, mărime, culoare)
luate în considerare separat sau
mai multe simultan – clasific ă obiecte/fiin țe după diverse criterii (culoare, form ă, mărime,
lungime) sau prin numirea unei propriet ăți comune ;
– recunoa ște asemănările și deosebirile dintre grupuri;
– compar ă grupele formate, apreciind global unde sunt mai multe/ mai
puține.
– diferen țieri ale
obiectelor dup ă formă,
mărime, lungime,
lățime, înălțime (mai
multe dimensiuni),
culoare (mai multe culori)
– forme geometrice
(cerc, pătrat, triunghi,
dreptunghi, romb, oval)
123
să efectueze opera ții cu grupele de
obiecte constituite în func ție de
diferite criterii date ori g ăsite de el
însuși: triere, grupare/regrupare,
comparare, clasificare, ordonare, apreciere a cantit ății prin punere în
coresponden ță – ordoneaz ă obiectele dup ă culoare, de la culoarea/ nuan ța cea mai
deschisă la cea mai închis ă și invers;
– ordoneaz ă obiectele dup ă sunetul pe care îl emit, de la cel mai tare la cel
mai slab și invers;
– ordoneaz ă obiecte dup ă miros, de la cel mai p ătrunzător la cel mai slab și
invers. – recunoa ștere și trasare
cifre de la 1 la 10;
– numărat in intervalul 1-
20;
– opera ții de adunare cu
1-2 unități în intervalul
1-10.
să numere de la 1 la 5 recunoscând
grupele cu 1-5 obiecte și cifrele
corespunz ătoare – alcătuiește grupe de 1, 2,…5 obiecte (la grupa mic ă);
– numără corect aceste obiecte;
– realizeaz ă coresponden ța de unu la unu pentru a ar ăta că o grupă are
mai multe sau mai pu ține obiecte decât o alta;
– motiveaz ă de ce sunt mai multe/ mai pu ține obiecte și ce se poate face ca
să fie „tot atâtea”;
– recunoa ște și indică cifrele (intervalul 1-5);
– traseaz ă cifrele 1, 2, 3…5 peste linii punctate deja trasate.
să cunoasc ă unele elemente
componente ale lumii înconjurătoare (ex.: fiin ța umană ca
parte integrant ă a mediului, cu
sentimente, gânduri, idei proprii; lumea teatrului, a filmului etc.),
precum și interdependen ța dintre
ele – descoper ă modalități noi de exprimare a emo țiilor și sentimentelor prin
antrenarea organelor de sim ț și a elementelor componente ale propriului
corp;
să comunice impresii, idei pe baza
observărilor efectuate – discut ă despre profesii, instrumente și unelte utilizate, despre reguli și
principii de baz ă în raporturile de servicu, despre comunit ăți și activitatea
lor etc.;
– adreseaz ă întrebări în legătură cu cele observate;
– comunic ă în cadrul grupului rezultatele investiga țiilor.
OM ȘI
SOCIETATE
să cunoasc ă și să respecte normele
necesare integr ării în viața socială,
precum și reguli de securitate
personal ă – învață să aștepte într-o situa ție dată;
– respect ă normele de convie țuire social ă;
– utilizeaz ă formulele de polite țe în diferite situa ții;
să aprecieze în situa ții concrete
unele comportamente și atitudini în
raport cu norme prestabilite și
cunoscute – își apreciaz ă propriul comportament în raport cu persoane, personaje și
situații cunoscute.
124 să trăiască în relațiile cu cei din jur
stări afective pozitive, s ă manifeste
prietenie, toleran ță, armonie,
concomitent cu înv ățarea
autocontrolului – manifest ă atitudini tolerante fa ță de reacții emoționale care sunt exprimate
în jurul lor, chiar dac ă acestea sunt în opozi ție cu trăirile proprii;
– conștientizeaz ă consecin țele pozitive și negative ale actelor sale de
comportament asupra sa și asupra celorlal ți;
– manifest ă un comportament de cooperare în grup pentru îndeplinirea unei
activități comune;
– dobânde ște, treptat, autonomie în activitatea zilnic ă.
– denumiri ale obiectelor
specifice activit ăților
practice și practic-
gospodărești: hârtie
glasată, hârtie
creponat ă, lipici,
sârmă, suitaș, ac,ață,
foarfece vesela,
tacâmuri, șerve
țel etc. să cunoasc ă și să utilizeze unelte
simple de lucru pentru realizarea
unei activit ăți practice – cunoa ște materialele de lucru specifice activit ăților practice și
verbalizeaz ă acțiunile specifice întreprinse, folosind un limbaj adecvat.
să fie capabil s ă realizeze lucr ări
practice inspirate din natur ă și viața
cotidiană, valorificând deprinderile
de lucru însu șite
– execut ă individual sau în grup tema dat ă;
– manifest ă spirit cooperant în activit ățile de grup;
– manifest ă stabilitate și perseveren ță în activitate, dovedind, treptat, c ă a
dobândit încredere în for țele proprii.
ESTETIC ȘI
CREATIV
să diferențieze auditiv timbrul și
intensitatea sunetelor din mediul
apropiat și al sunetelor muzicale
– diferen țiază și reproduce sunete de intensit ăți contrastante: tare-încet;
– diferen țiază și reproduce sunete înalte și joase (intervalul Sol-Do). – sunete produse de
diferite obiecte sonore
– sunete produse de
diferite instrumente
muzicale (tob ă, vioară,
chitară, pian, trompet ă,
fluier etc.)
– sunetul vorbit si
sunetul cântat
– diferen țieri de sunete
după: înălțime (înalte,
joase), intensitate
(tare, încet)
– cântece, jocuri
muzicale, jocuri cu text
si cant, audi ții
adecvate vârstei și
temei studiate.
– denumiri ale obiectelor
specifice: creion, să intoneze cântece pentru copii
– cântă cu dezinvoltur ă cântece pentru copii, singuri, împreun ă cu sau
acompania ți de educatoare.
să exprime prin mi șcare starea
sufleteasc ă creată de muzica
audiată
– acompaniaz ă cântecele cunoscute cu mi șcări corporale, obiecte sonore
sau jucării muzicale (tob ă, clopoțel, tamburin ă etc.);
– improvizeaz ă spontan scurte motive sincretice (text onomatopeic și
melodie, text onomatopeic și mișcare etc.).
să asculte și să recunoasc ă
fragmente din crea ții muzicale
naționale și universale,
corespunz ătoare specificului de
vârstă al copilului pre școlar și
preocupărilor acestuia. – ascult ă cu plăcere și uneori chiar recunoa ște fragmente din crea ții
muzicale na ționale și universale, corespunz ătoare vârstei și preocup ărilor
sale.
să redea teme plastice specifice
desenului/picturii. – execut ă linii drepte sau curbe închise/deschise;
– executa efecte plastice cu pensula sau folosind diferite alte tehnici de
lucru (suprapunerea, decolorarea, p ămătuful de vat ă, degetul etc.)
125
să compun ă în mod original și
personal spa țiul plastic.
– executa lucr ări colective/individuale prin combinarea diferitelor tehnici de
lucru: colaje, desen grafic si pictur a, modelaj si pictura/colaj etc.
– particpa la crearea cadrului estetic specific ambiental;
– modifica modelul dat prin ad ăugare sau restructurare. pensula, acuarele,
planșă, șevalet,
plastilina, lut, plan șetă
etc.
– denumiri ale culorilor
de bază: roșu, galben,
albastru, verde, ale
non-culorilor: negru, alb și ale unor nuan țe
ce rezult ă din
combinarea culorilor de bază cu non-
culorile
– opere de art ă adecvate
vârstei și temei
studiate. să interpreteze liber, creativ lucr ări
plastice exprimând sentimente
estetice – descopera semnifica ția lucrărilor din analiza culorilor, formelor, liniilor;
– descrie lucr ările proprii sau ale celorlal ți copii, ținând cont de aspectul lor
și de sentimentele pe care acestea le trezesc în sufletul copilului;
– propune posibilit ăți de valorificare a lucr ărilor (expozi ții, aniversari,
decorări, concursuri, tombole etc.)
să priveasc ă și să recunoasc ă
creații artistice corespunz ătoare
specificului de vârst ă al copilului
preșcolar și preocup ărilor acestuia
(portrete de copii, jocuri ale copiilor, scene de familie, peisaje, activit ăți
cotidiene ale oamenilor) – privește cu interes și uneori chiar recunoa ște opere de art ă naționale și
universale, corespunz ătoare vârstei și preocup ărilor sale.
PSIHOMOTRIC
să-și formeze o ținută corporal ă
corectă (în poziția stând, șezând și
în deplasare) – răspunde motric la o comand ă dată;
– execut ă corect mi șcările diferitelor segmente ale corpului. – deprinderi motrice de
bază: mers și variante
de mers, alergare și
variante de alergare,
săritură în lungime,
săritură în adâncime
– deprinderi utilitar –
aplicative: trasee cu combina ții de
deprinderi
– mini-fotbal, mini-basket
– dansuri populare,
dansuri tematice,
euritmice.
să perceap ă componentele spa țio-
temporale (ritm, durat ă, distanță,
localizare) – se raporteaz ă la un reper dat;
– își coordoneaz ă mișcările cu ritmul solicitat de educatoare.
să fie apt s ă utilizeze deprinderile
însușite în diferite contexte
– execut ă corect ac țiunile motrice înv ățate, în condi ții variate, cât mai
aproape de situa țiile reale;
– exprim ă stări afective sau comportamente, folosindu-se de mi șcare;
– se joac ă (utilizând corect mi șcările și regulile) jocuri de mi șcare pentru
copii sau jocuri sportive.
să se foloseasc ă de acțiunile
motrice înv ățate pentru a exprima
sentimente și/sau comportamente,
pentru a r ăspunde la diferi ți stimuli
(situații), la diferite ritmuri. – exprima st ări afective sau comportamente, folosindu-se de mi șcare;
– se exprima într-un limbaj adecvat, atunci când se cere s ă relateze ce s-a
întâmplat cu propriul corp în timpul activit ății.
Sugestii de teme pentru proiecte sau teme care pot fi abordate în afara proiectelor: „Pe șantier”, „La fabrica de pâine”, „Munca e br ățară de aur”, „Harnic, cinstit
și bun”, „Vreau s ă fiu de folos…”, „ Și eu muncesc…”, „Patron și angajat” etc.
126 ANEXA 1
Proiect: CÂNTECUL CURCUBEULUI
(în cadrul temei Când/cum se întâmpl ă? – focalizare pe culori)
– grupa mic ă –
Să facem un album cu culorile pref erate ale membrilo r familiei noastre .
U Educatoarea preg ătește scheletul albumului împreun ă cu copiii (dimensiunea albumului, culoarea și designul lui, materialul folosit
pentru copert ă și în interior etc.).
U Albumul este trimis familiei cu rug ămintea de a declara și ilustra, pe cât posibil, culoarea preferat ă – fiecare pe foaia dedicat ă
special lui.
U Copilul nu va fi implicat în activitatea de acas ă, iar părinții vor retrimite „lucrarea” înapoi la gr ădiniță într-un plic sigilat.
U La grădiniță, copilul va purta o discu ție cu educatoarea și colegii despre culorile preferate ale mamei și ale tatălui. Educatoarea va
verifica dac ă ceea ce a declarat mama și tata corespunde cu ceea ce a intuit sau declar ă că știe copilul despre culorile preferate
ale părinților.
U Copilul lucreaz ă la album ad ăugând culoarea preferat ă pe pagina dedicat ă părerii lui.
U Copiii își prezintă unii altora albumele și se găsesc corela ții, asemănări, deosebiri între famili i, între copii etc.
Tabloul culorilor vesele/Tabloul culorilor în rudite/Tabloul culo rilor triste etc.
U Educatoarea aduce în clas ă un tablou al unui pi ctor consacrat care s ă răspundă cerinței (cu culori vesele, cu culori înrudite –
nuanțe de.., degradeuri – , cu culori triste).
U Se discut ă cu copiii despre tema tabloului și despre culorile folosite de pictor (ce exprim ă ele, le cunoa ștem sau nu, unde le
întâlnim/le-am întâlnit etc.).
127 U Se strâng buc ăți de materiale textile sau din hârtie de diferite dimensiuni, forme, consisten țe etc. în diferite cu lori. Fiecare spune ce
a adus și îl prezint ă în fața colegilor, diminea ța, la întîlnirea de grup. Se pun în cutii di ferite, cu însemne specifice (decizia asupra
semnului se ia împreun ă cu copiii).
U Se numără bucățile de materiale adunate sau, dac ă sunt foaret multe și noi nu știm să numărăm până la cifra respectiv ă, apreciem
global (unde sunt mai multe, unde sunt mai pu ține, dacă sunt tot atâtea etc.). Se alc ătuiesc 2-3 grupe de lucru. Fiecare grup ă
primește o coal ă mare de carton duplex și o anume categorie de mate riale, într-un anume num ăr, pentru a realiza: Tabloul culorilor
vesele, Tabloul culorilor triste, Tabloul culorilor înrudi te (acest lucru se poate stabili prin tragere la sor ți, prin solicitarea p ărerii
copiilor sau prin nominalizare direct ă).
U Tablourilor li se vor asocia melodii cunoscute sau melodii în prim ă audiție din care se ascult ă un fragment. Tablourilor li se vor
asocia mirosuri sau comportamente umane cunoscute (culorile din tabloul vesel au mirosuri dulci, melodia asociat ă lor e vesel ă,
zglobie și comportamentu potrivit cu acestea poate fi cel de bun ătate, prietenie etc.)
Ce e frumos, e la mod ă?
U Se aduc la gr ădiniță reviste cu tot felul de recl ame. Se alege reclama preferat ă și este prezentat ă copiilor. Se grupeaz ă revistele
după culoarea dominant ă a reclamei prezentate.
U Este invitat un p ărinte (dac ă avem a șa ceva, dac ă nu, găsim o persoan ă resursă) să le vorbesc ă despre tendin țele în domeniul
publicitar, despre meseria de designer etc. Li se d ă un test de minime cuno ștințe pentru a putea accede la cursuri pentru designeri
(recunoa șterea culorilor din revistele ad use de ei, exprimarea prin mimic ă a sentimentului transmis de ac estea, gruparea copiilor
câte doi – prin asocierea a dou ă culori care „se potrivesc” ).
U Alegem 2-5 culori cunoscute și le asociem cu: momente ale zilei, zile ale s ăptămânii, vârste diferite ale oamenilor, rase umane,
sexe, sărbători cunoscute etc.
U Pregătesc o expozi ție de mod ă – deseneaz ă/coloreaz ă costume; vin îmbr ăcați frumos și defileaz ă pe podium în fa ța colegilor,
prezentându- și ținuta (culoare, cum se numesc piesele, când este potrivit ă această ținută – vârstă, ora din zi, evenimentul etc.).
U Aduc legume și fructe de acas ă (sau le primesc de la buc ătărie). Urm ăresc un film cu decora țiuni culinare. Identific ă ingredientele și
culorile lor – le asociaz ă cu gustul cunoscut. Modeleaz ă din plastilin ă „delicatesuri culinare”. Preg ătesc mici sandwichuri „decorate”
frumos de ei și apoi le m ănâncă. Inventez ă câte un mic cântec sau o mic ă poezie/ghicitoare despre produsul modelat sau preg ătit.
U Aduc flori de acas ă (cât mai multe specii). Li se prezint ă 2-3 imagini cu aranjamente IKEBANA. Discut ă despre culorile florilor din
imagini, despre florile pe care le recunosc, despre modul cum sunt ele combinate, despre forma ar anjamentului, despre florile p e
128 care ei le-au adus (cum arat ă, ce miros au, ce culoare, cu cine s-ar putea combina). Se împart în 2-3 echipe și fac aranjamente
pentru mame (eventual, în s ăptămâna când le serb ăm – 8 martie), în a șa fel încât s ă aibă posibilitatea ca zilnic sau la dou ă zile să
le așeze în locuri diferite în clas ă și decorul pentru primirea mamelor s ă fie mereu altul.
Proiect: MÂNCARE PENTRU TO ȚI PĂMÂNTENII
(în cadrul temei Ce și cum vreau s ă fiu? – focalizare pe hran ă)
– grupa mijlocie –
Să ne facem jocuri cu animale cunoscute și cu hrana lor
U Educatoarea preg ătește bucăți de carton (de m ărimea unui jeton sau de m ărimea unei coli de carton pentru jocul tip Piticot),
ștampile, șabloane cu animale cunoscute, creioane co lorate sau tempera, hârtie glasat ă sau creponat ă etc. De asemenea, solicit ă
copiii să aducă de acas ă reviste, c ărți, imagini, informa ții scrise despre animale cunoscute și hrana acestora.
U După ce se strâng materialele se pun la dispozi ția copiilor diferite tipuri de jocuri (jocur i cu jetoane de diferite tipuri : coresponden ță
față-verso cu imagini potrivite; coresponden ță față-verso aceea și imagine, dar în variante colorat-necolorat sau colorat-umbr ă;
coresponden ță jetoane colorate-carton cu umbr e, tip Piticot, tip Puzzle etc.) și se discut ă despre regulile acestora și despre
materialele din care sunt f ăcute. Totodat ă, se decide împreun ă cu copiii asupra joculu i/jocurilor pe care vor s ă le gândeasc ă și să le
elaboreze, în func ție de materialele avute la dispozi ție și de tema mare: Animalele și hrana lor .
U Se aleg echipele și ele își aleg singure materialele pe care urmeaz ă să le foloseasc ă. Apoi, discut ă cu colegii despre regulile jocului
și își împart sarcinile pentru faza de elaborare a jocului. Lucreaz ă.
U După execuția lor, într-una din zile, se va da timp echipelor s ă-și prezinte jocul și, ulterior, timp pentru a se juca pe grupuri diferitele
jocuri. Jocurile vor fi l ăsate la dispozi ția lor în clas ă pe tot parcursul unit ății.
129
Coșul surpriz ă
U Educatoarea aduce în clas ă un coș la colțul tematic din clas ă și le spune copiilor c ă acela este coșul-surpriz ă în care în fiecare
dimineață vor descoperi un produs sau un aliment.
U Educatoarea va alege a limente sau produse de baz ă pentru hrana omului și le va pune în co șul-surpriz ă zilnic, timp de o
săptămână (ex.: LUNI – pâine, MAR ȚI – lapte, MIERCURI – șuncă, JOI – mere, VINERI – morcovi). Copiii, zilnic vor controla co șul
la venirea la gr ădiniță și, în func ție de ce vor g ăsi, vor fi dirija ți să execute sarcini de tipul: s ă descrie alimentul/produsul, s ă-i
descopere provenien ța, să-l încadreze într-o categorie (lactate, f ăinoase, fructe etc.), s ă descopere și alte alimente/produse care
fac parte din aceea și categorie, s ă despartă în silabe cuvântul care îl denume ște, să numere silabele care îl compun, s ă descopere
sunetul cu care începe cuvântul care îl denume ște, să împartă produsul în dou ă părți egale sau în patru p ărți și să îl dea la doi sau
la patru copii, s ă-l redea prin desen/pictur ă sau prin modelaj/colaj.
U La sfârșitul fiecărei zile, educatoarea îi va ruga pe copii s ă discute cu p ărinții și cu frații mai mari despre alimentul/produsul
respectiv și să aducă în ziua urm ătoare la gr ădiniță cât mai multe informa ții în plus despre acesta pentru a le prezenta la discu ția în
cerc de diminea ța. De asemenea, vor aduce imagini, pov estioare sau mici texte cu con ținut științific care s ă le susțină ideile
prezentate și vor alcătui cu acestea câte o plan șă de prezentare pentru fiecare produs în parte.
U Nu este exclus ca în urm ătoarea săptămână sau în aceea și, dacă este posibil, s ă se alcătuiască o cărticică a alimentelor preferate.
Fiecare copil va putea s ă și-o realizeze dup ă cum dore ște (fie cu alimente preferate desenate, fie cu alimente preferate lipite în
urma decup ării imaginilor lor din reviste, c ărți etc., fie cu alimente preferate – selec ție de alimente care pot fi depozitate în mici
punguțe care se pot prinde cu caps ă de foi, fie cu poze ale acestora f ăcute cu aparatul de fotografia t etc.) Copiii pot fi încuraja ți să
producă singuri sau cu sprijin mici texte de apreciere sau de prezentare ale respectivelor alimente/produse, iar adul ții să le scrie.
Căsuța Dărniciei
U Educatoarea preg ătește Căsuța Dărniciei (c ăsuța de lemn cu animale pe care o ave ți deja la grup ă). În ea se pun animale
cunoscute de ei (în fi ecare zi 2-3 animale) și se preg ătesc jetoane cu mâncarea pentru ele. În ziua în care apare c ăsuța la colțul
tematic al clasei, educatoarea îi va strânge pe copii în jurul ei și le va spune o scurt ă povestioar ă (care este, de fapt, studiu de caz):
Aceasta este C ăsuța Dărniciei. Știți de ce se nume ște ea așa? Să vă spun cum s-au întâmplat lucrurile și cum a ajuns aceast ă
căsuță să se numeasc ă astfel. Era odat ă, la marginea unei p ăduri, un om tare gospodar (harnic, care munce ște toată ziulica pentru
el și familia lui). El avea multe animale și niciodat ă nu uita s ă le îngrijeasc ă. Ele stăteau într-o c ăsuță ca aceasta, al ături de casa lui.
Într-o bun ă zi omul se îmboln ăvi și timp de 3 zile nu a putut s ă iasă din casă. În vremea aceasta, to ți ai casei erau pleca ți la oraș
după cumpărături. Dup ă prima zi, animalele, când au v ăzut că omul nu mai vine, au ținut un sfat (o adunare, a ședință în care
130 vorbesc și se sfătuiesc, g ăsesc solu ții la problemele lor). Prin urmare, au hot ărât că, dacă nu vor s ă moară, trebuie s ă împartă
mâncarea r ămasă prin căsuță, în porții mici, zilnic, în a șa fel încât s ă le ajung ă până se va face bine st ăpânul. Și așa au făcut. Iar
în ziua când omul nostru se sim ți mai bine și merse la ele, cu o strângere de inim ă parcă, nu mare i-a fost mirarea când le-a g ăsit
tefere (întregi, s ănătoase) și parcă mai prietene dec ât înainte. S ă fi fost oare mâncarea vr ăjită? Nici noi nu știm, dar de atunci casa
lor se nume ște Căsuța Dărniciei și a devenit faimoas ă (vestită, cunoscut ă de toți) în întreaga lume.
U Timp de 3-4 zile se schimb ă animalele în c ăsuță, se discut ă cu copiii despre acestea, sunt hr ănite cu o mâncare potrivit ă, dar
întotdeauna împ ărțită în mod egal între ele, se discut ă despre ce înseamn ă dărnicie, faim ă, om gospodar, sfat, a fi teaf ăr etc. și
despre motivul care le-a determinat s ă devină prietene.
U Se pot numi și copii de serviciu care s ă răspundă de îngrijirea animalelor din c ăsuță și care să noteze într-un jurnal comun al grupei
ce animale au avut în grij ă, ce au primit ele de m âncare, cum le-au împ ărțit mâncarea și, la final, o p ărere despre motivul care le-a
determinat pe animalele din poveste s ă fie mai bune prietene la final. Jurnalul va fi „citit” de educatoare, ajutat ă de copii, în ultima zi
la momentul cercului de diminea ță și toate animalele vor sta în c ăsuță, mulțumite de munca copiilor din grup ă.
U În zilele cât vraja C ăsuței Dărniciei ac ționează în grupa lor, copiii pot fi încuraja ți să compun ă cântece pentru animalele din c ăsuță
sau ghicitori/mici poezii. De asemenea, pot fi solicita ți să le pregătească hrană potrivită și în porții corespunz ătoare cu num ărul lor,
apelând la abilit ăți practice (din hârtie creponat ă, glasată, din paste, din fire textile, din sârmuli țe, din plastilin ă etc. sugerând astfel
culori, propriet ăți ale hranei la care ei s-au gândit). Sau, pentru activit ățile de mi șcare și matematice (pe grupuri sau frontale), pot fi
încurajați să măsoare cu pasul distan ța de la u șă până la căsuță (căsuța așezând-o în diferite locuri din clas ă) sau de la c ăsuță
până la masa educatoarei etc., s ă imite mersul unora dintre acestea și să așeze animalele în c ăsuță la distan ță de un pai una de
alta, să numere câte silabe are numele unui animal din c ăsuță și sară într-un picior de tot atâtea ori etc.
131
Proiect: CELE CINCI SIM ȚURI
(în cadrul temei Cu ce și cum exprim ăm ceea ce sim țim? – focalizare pe sim țuri)
– grupa mare –
Camera surprizelor
U Educatoarea preg ătește grupa în a șa fel încât numele de Cameră a surprizelor să i se potriveasc ă (cel puțin pentru 2-3 zile).
Astfel, la col țurile/zonele/ariile pe care ea le are în grup ă va pune materiale care pot fi stud iate/folosite ca urmare a interven ței
numai unuia dintre sim țuri (unul pentru fiecare arie: ex.: la bibliotec ă vom folosi numai ochii – v ăzul așadar; la construc ții vom folosi
numai mâinile – pip ăitul așadar; la știință vom folosi numai nasul – mirosul a șadar, la arte vom folosi numai urechea – auzul
așadar). În plus, fiecare col ț va avea o t ăbliță sau un jurnal lipit pe perete unde s ă poată fi afișate/împărtășite impresiile lor în
legătură cu analizatorul implicat (ce lucruri frumoase au descoperit cu el, ce au înv ățat nou ca urmare a implic ării acestuia cu
predilecție, ce piedici le-a ridicat folosirea exclusiv ă a acestuia etc.).
U În prima zi a s ăptămânii copiii vin la gr ădiniță și găsesc pe u șă afișul cu Camera surprizelor (ceva caraghios care s ă îi trimită cu
gândul la ceea ce vor g ăsi înăuntru). Când intr ă, descoper ă colțurile cu materialele preg ătite și cu câte un plic sigilat în care se afl ă
regulile pentru col țul respectiv. Educatoarea îi invit ă pe trei dintre ei s ă devină detectivi pentru 5 minute și, în timp ce ceilal ți se
strâng pentru cercul de diminea ță, să afle ce materiale sunt la col țuri pregătite și ce reguli sunt formulate în plicul sigilat de la
fiecare col ț în parte.
U Copiii și educatoarea discut ă despre col țuri și despre regulile care trebuie respectate la ele (la col țul bibliotecii nu vom vorbi, nu
vom duce cartea la nas sau la gur ă și ne vom concentra atât de tare încât nici g ălăgia nu o vom auzi – pentru c ă ne vom folosi doar
de ochii no ștri care vor privi cu mare aten ție imaginile c ărților). Prezentarea regulilor se poate face în cuvinte și imagini, doar în
imagini sau combinat.
U Zilnic, pe durata micului proiect, vor accesa col țurile timp de 15 minute și vor respecta regulile impuse. Ulterior, timp de 10 minute
vor discuta și vor împ ărtăși în grupuri oral și într-o variant ă scrisă (poate o reprezentare combinat ă desen și scris realizat ă chiar de
ei sau doar scris de c ătre educatoare ca urmare a îndrum ărilor primite de la ei) ceea ce au sim țit, experimentat etc. la col țul
respectiv în ziua de…
132 U Camera surprizelor poate s ă fie îmbog ățită cu etichete pentru col țuri, pe care ei le pot face și în alte activit ăți (scrise de ei singuri
după model sau f ără model, scrise de educatoare urm ărită de copii în timpul scrierii acestora). Etichetele vor con ține denumiri ale
simțurilor, ale materialelor de la col țuri, ale ac țiunilor care se întreprind acolo.
U De asemenea, materialele de la col țuri vor fi num ărate, cânt ărite, măsurate cu diferite obiecte etalon și datele vor fi trecute pe fi șe
separate, ata șate jurnalelor/t ăblițelor de la col țurile respective.
U Totodată, copiii vor fi încuraja ți să asocieze fiec ărui simț care face obiectul unui col ț din clasă o melodie sau o culoare și acest lucru
va fi dezv ăluit la finalul proiectului, când fiecare copil va merge la col țul de care s-a legat mai tare sau col țul pe care l-a frecventat
mai des și va spune numele unei culori sau va interpreta un fragment muzical pe care el le consider ă potrivite cu acesta. Aici le
vom da timp suficient s ă își împărtășească și să își motiveze p ărerile, opiniile, impresiile și educatoarele pot face o reprezentare a
acestora pe o plan șă mare (dup ă imagina ția lor !).
Totul despre noi
U Educatoarea, în prezen ța copiilor, deseneaz ă pe un carton mare (A2) conturul corpului unui copil (poate face lucrul acesta și
folosindu-se de un copil din grup ă care să joace rol de șablon). Cu acest prilej îi va anun ța că în următoarele zile vor afla tot ce
doresc ei s ă știe despre propriul lor corp. Se face o list ă cu tot ce vor s ă știe despre corpul lor. Conturul va fi afi șat la nivelul copiilor
pe unul dintre pere ți, relativ aproape de sursa de informa ții de la centrul de interes creat.
U Apoi, tot împreun ă cu copiii, se aleg din biblioteca grupei și de la biblioteca școlii cărțile care îi intereseaz ă pentru a cunoa ște tot ce
vor despre corpul lor. Totodat ă, se solicit ă ajutorul p ărinților pentru a suplimenta col țul tematic cu diferite materiale pe care le
consider ă
folositoare pentru tema aceasta (imagini, c ărți, articole din reviste, de pe internet, mulaje etc.).
U În fiecare zi a s ăptămânii, educatoarea va trezi in teresul copiilor pentru un sim ț anume (ex.: în prima zi va da cu spray parfumat în
sala de grup ă sau le va da cu un parfum pentru copii etc. l ăsându-i s ă se întrebe ce este acel miros sau de ce au fost
parfumați…de aici declan șându-se discu țiile despre miros: cu ce sim țim mirosul, ce mirosuri cunoa ștem, cum ne influen țează ele
dispoziția, cum se transmite informa ția de la nas la creier etc.) și, ulterior, la cercul de diminea ță va dezbate câteva lucruri
importante despre acesta. La sfâr șitul discu ției de diminea ță va fi localizat ă pe cartonul cu conturul corpului partea care r ăspunde
de simțul respectiv și marcată (colorată, menționată în scris ca în machete etc.). Sunt anun țați că până la sfârșitul zilei, când pleac ă
acasă, trebuie s ă găsească o modalitate (un jocule ț, o glumă, un bilețel, o rimă, un cântecel inventat etc.) prin care s ă transmit ă
părinților ce au aflat ast ăzi despre sim țul respectiv și despre partea corpului vizat ă în activit ăți.
U În timpul activit ăților de peste zi, copiii pot fi pu și să numere cât de mult pot inspira aer ul acela cu miros frumos (pân ă la cât pot
inspira și să expire tot atâta timp), s ă marcheze cu be țișoare num ărul de inspira ții/expirații, să găsească vecinii timpului 5 al
133 expirației lor etc. De asemenea, copiii pot fi invita ți în timpul activit ăților de peste zi s ă scrie cuvântul nas, s ă găsească numărul de
sunete al acestui cuvânt, cu ce sunet începe și cu ce sunet se termin ă, să găsească și alte cuvinte care încep cu acela și sunet, s ă
îl despart ă în silabe. La fel se poate proceda și cu cuvintele miros sau sim ț. La activit ățile artistico-plastice și practice pot s ă își
deseneze nasul lucrând în pereche (unul se întoarce în profil și celălalt încearc ă să îi contureze nasul pe o foaie de hârtie – apoi î și
înmâneaz ă lucrarea unul altuia și îl coloreaz ă), pot să își facă nasuri de clown sau de Pinochio din hârtie glasat ă, pot să își picteze
nasurile pentru petrecere (diferite model e) etc.
U La fel se va proceda și cu celelalte p ărți ale corpului și simțuri (ochii – v ăzul, urechile – auzul, gura – gustul, mâinile, picioarele,
pielea – pip ăitul). Aspectele pe care ei le-au listat în prima zi și care nu se încadreaz ă strict în categoria sim țuri (pot fi lucruri despre
inimă sau alte organe in terne, despre sânge și circulație, despre na ștere sau moarte, despre copiii cu nevoi speciale – deficien țe
etc.) pot fi discutate cu ei în activit ățile de dup ă amiaza, pe grupuri mici, în func ție de interesul lor și informa țiile se trec tot pe
cartonul cu conturul corpului (c opiii care s-au informat vor împ ărtăși și celorlalți cunoștințele acumulate în contexte informale).
Proiect: SPECII ÎN PERICOL
(în cadrul temei Cum a fost/este aici pe p ământ ? – focalizare pe animale rare)
– grupa preg ătitoare –
Colonia cu rarit ăți
U Educatoarea aduce la col țul tematic câteva imagini cu diverse colonii de vie țuitoare. Astfel, se incit ă atenția copiilor cu privire la
subiectul propus și se define ște termenul de colonie – cu urm ătorul înțeles: grup de animale din aceea și specie, care duce via ța în
comun. Sunt anun țați copiii c ă urmeaz ă să facă în grupa lor ceva deosebit: o colonie cu vie țuitoare rare. Se face inventarul
viețuitoarelor rare pe care le cunosc (numele lor sunt scrise în prezen ța copiilor; se folose ște aceeși culoare pentru toate numele) și
se afișează la colțul tematic (pe m ăsură ce sunt cunoscute și altele, numele lor este trecut pe inventar, dar cu o alt ă culoare.
U Se alege locul pentru a șezarea coloniei și se delimiteaz ă: cu cuburi, cu o panglic ă colorată sau oricum altfel (sugestiile vin de la
copii și se voteaz ă). Colonia cu rarit ăți va avea al ături un panou din carton mare A2 pe care vor înregistra informa țiile despre
fiecare specie rar
ă în parte, pe m ăsură ce aceasta este a șezată în colonie. Educatoarea stabile ște împreun ă cu copiii formatul
tabelului: ce informa ții vrem să trecem aici (numele, locul unde tr ăiește, culoarea, hrana, numele puilor etc.).
134 U Copiii sunt solicita ți să aducă de acas ă imagini și alte informa ții scrise despre colonii de vie țuitoare, urmând ca la gr ădiniță să le
prezinte colegilor și să stabileasc ă dacă este vorba despre o specie rar ă (în pericol) și, în acest caz, s ă modeleze din plastilin ă
corpul unui exemplar al acestei specii și să îl pună la colonia cu rarit ăți.
U Prezentarea informa țiilor aduse de acas ă se va face zilnic la cercul de diminea ță. Tot la cercul de diminea ță sunt num ărate zilnic
viețuitoarele din colonie și se inventeaz ă situații-problem ă de genul: dac ă X din aceast ă colonie s-ar îmboln ăvi cum ar fi ajutat de
ceilalți?, dacă X ar fi înfometat pentru c ă nu a găsit nimic de mâncare peste zi, cine l-ar ajuta și ce i-ar oferi? dac ă puii lui X ar
rămâne fără mamă, cine i-ar îngriji?)
U Corpul exemplarului se modeleaz ă de către un grup de 2-3 co pii (în fiecare zi se numesc al ții – se pot stabili criterii și pentru
alegerea grupului: copii al c ăror nume începe cu sunetul cu care începe numele vie țuitoarei respective, copii care sunt îmbr ăcați cu
aceeași culoare ca și corpul…, copii care au ar ătat că știu cât mai multe lucruri despre…etc.), la col țul Artă, în timpul activit ăților
liber-alese.
U Completarea informa țiilor pe panou se face în timpul zilei, într-un moment fix pe care îl dedica ți acestei activit ăți (ora 11 – înainte de
activ.X, ora 12,30 – înaint e de masa de prânz etc.).
U În timpul unit ății se pot citi povestioare despre vie țuitoarele în discu ție, se pot face puzzluri cu scene în care acestea sunt
reprezentate, se pot face exerci ții de mișcare, jocuri în care copiii pot imita mersul sau unele gesturi s pecifice ale speciilor în pericol
identificate.
U După o săptămână se face bi l an țul: Se face inventarul vie țuitoarelor rare (corel ăm numele de pe invent ar cu corpul modelat și
așezat în colonie și citim informa țiile de pe panou). Fiecare vie țuitoare din colonie va avea dedicat ă o ghicitoare sau un mic
cântecel (inventate de copii pe loc – adic ă în timpul acestei activit ăți tip evaluare).
U Tot în ultima zi, se va face transferul și extinderea cuno ștințelor acumulate, solicitându-le s ă găsească și alte sensuri ale cuvântului
colonie și să le dezbat ă (colonie = tab ără de copii, colonie = comunitate de oameni, colonie = a șezare etc.).
Arca lui Noe
U Li se prezint ă copiilor povestirea biblic ă Arca lui Noe.
U Își fac costume potrivite cu personajele (Noe, so ția lui, copiii și nurorile, vie țuitoarele salvate) și își împart rolurile
U Construiesc Arca lui Noe din carton și alte accesorii (Noe, șoția, copiii și nurorile), în timp ce ceilal ți copii vor preg ăti hrană pentru
animalele care vor porni în c ălătorie (activitate practic ă sau artistico-plastic ă: modelaj, colaj, îndoire sârm ă, mototolire etc.).
135 U Se audiaz ă mai multe fragmente muzicale din sf era muzicii clasice (adecvate, totu și, nivelului de vârst ă al copiilor pre școlari) și,
împreună cu copiii, se alege fragmentul folosit pentru scena euritmic ă „Arca lui Noe”. Tot cu copiii se va stabili scenariul și
mișcarile.
U Se pregătește sceneta euritmic ă, în momentele libere de dup ă-amiaza sau atunci când copiii, la activit ățile liber-alese de diminea ța,
vor să o facă.
U Sunt consulta ți copiii cu privire la momentul (data – se poate sugera o dat ă aproape de Pa ște) când urmeaz ă a fi prezentat ă
sceneta și care va fi publicul țintă.
U Se fac invita ții pentru copiii de la alte grupe sau de la o alt ă grădiniță pentru reprezenta ția ce va urma.
U Se prezint ă sceneta în fa ța invitaților.
136 ANEXA 2
PERIOADA: TEMA: OBIECTIVE DE REFERIN ȚĂ VIZATE:
CENTRE DE INTERES DESCHISE și MATERIALELE puse la dispozi ția copiilor:
INVENTAR DE PROBLEME:
Ce știm?
Ce nu știm și vrem s ă aflăm ?
137
ACTIVITATE METODIC Ă:
Tura I Tura a II-a
Săptămâna 1
Săptămâna 2
Săptămâna 3
Săptămâna 4
Săptămâna 5
138SĂPTĂMÂNA: SUBTEMA:
DATA/
ZIUA ACTIVIT ĂȚI DE ÎNV ĂȚARE SEMNĂTURA
139 ANEXA 3
PROGRAMUL ZILNIC
– grupe cu orar normal –
Repere
orare Jocuri și activități
didactice alese Activități pe domenii experien țiale Activități de dezvoltare personal ă
8,00 – 9,00
Jocuri și activități
alese
–
Rutină: Primirea copiilor (deprinderi specifice)
9,00 – 11,30
Activitate pe domenii experien țiale
Rutină: Întâlnirea de diminea ță (15 min.)
Rutină și tranziție: Ne pregătim pentru activit ăți (deprinderi de
igienă individual ă și colectiv ă, deprinderi de ordine și
disciplină, deprinderi de autoservire)
Rutină : Gustarea (deprinderi specifice)
11,30 – 13,00
Jocuri și activități
recreative
–
Activitate op țională (singura de acest tip la nivel I și ambele –
în zile diferite – , la nivel II)
Rutină și tranziție: În aer liber ! (deprinderi igien ă individual ă
și colectiv ă, deprinderi de ordine și disciplin ă, deprinderi de
autoservire).
13,00
– – Rutină: Plecarea acas ă (deprinderi specifice).
140 PROGRAMUL ZILNIC
– grupe cu orar prelungit –
Repere
orare Jocuri și activități
didactice alese Activități pe domenii experien țiale Activități de dezvoltare personal ă
8,00 – 8,30
Jocuri și activități
alese
–
Rutină: Primirea copiilor (deprinderi specifice)
8,30 – 9,00
–
–
Rutină: Micul dejun (deprinderi specifice)
9,00 – 11,00
Jocuri și activități
alese
Activitate pe domenii de experien țiale
Rutină: Întâlnirea de diminea ță (15 min.)
Rutină și tranziție: Ne pregătim pentru activit ăți! (deprinderi
de igienă individual ă și colectiv ă, deprinderi de ordine și
disciplină, deprinderi de autoservire)
11,00 –
13,30
Jocuri și activități
recreative
–
Activitate op țională (prima activitate de acest tip la nivel II)
Rutină și tranziție: În aer liber ! (deprinderi igien ă
individual ă și colectiv ă, deprinderi de ordine și disciplin ă,
deprinderi de autoservire)
Rutină : Masa de prânz (deprinderi specifice)
13,30 –
15,30
Activități de relaxare
Jocuri și activități
alese
–
Rutină și tranziție: Ne pregătim să ne relax ăm! (deprinderi
de igienă individual ă și colectiv ă, deprinderi de ordine și
disciplină, deprinderi de autoservire)
141 15,30 – 16,00
–
–
Rutină: Gustarea (deprinderi specifice)
16,00 –
17,30
Jocuri de dezvoltare
a aptitudinilor
individuale
Activități recuperatorii pe domenii de
experien țiale
Rutină și tranziție: Din nou la joac ă! (deprinderi de igien ă
individual ă și colectiv ă, deprinderi de ordine și disciplin ă,
deprinderi de autoservire)
Activitate op țională (singura activitate de acest tip la nivel I
sau a doua, la nivel II)
17,30 – – Rutin ă: Plecarea copiilor acas ă (deprinderi specifice)
142 ANEXA 4
NOTIFICARE nr.41945/18.10.2000
cu privire la organizarea activit ăților opționale în unit ățile de înv ățământ pre școlar
Avân d în vedere OM nr.4481/08.09.2000 cu pr ivire la aplicarea noului plan de înv ățământ și a programei pentru nivelul pre școlar (3-
6/7 ani), precum și Metodologia de aplicar e a planului pentru înv ățământul pre școlar, parte component ă a prezentului ordin (anexa 2),
Considerând prevederil e Legii 128/1997, art. 42(1), art.43 lit.a) și art.44 (1), (3) și (4), relativ ă la norma didactic ă și condițiile de
salarizare a personalului didactic, P entru organizarea corespunz ătoare și buna desf ășurare a activit ăților opționale în înv ățământul pre școlar, începând cu anul școlar
2000-2001,
Se vor lua toate m ăsurile în vederea respect ării prevederilor legale în procesul de organizare și desfășurare a activit ăților
opționale:
1. În cazul în care activitatea op țională este desf ășurată de către educatoare, în timpul programului,
ea face parte din norma cadrului
didactic. Pentru activit ățile opționale de limba modern ă sau de ini țiere în utilizarea calculatorului educatoarea va face dovada
calificării în domeniul respectiv.
2. Pentru cazurile în care educatoarea (sau un alt ca dru didactic) dispune de timpul necesar pentru desf ășurarea unei activit ăți
opționale la gr ădiniță și, în acela și timp, are calificarea necesar ă, opționalul va fi considerat ca activitate didactic ă desfășurată în
afara programului. Plata pentru aceast ă activitate se va face în regim de plata cu or a sau cumul din veniturile proprii ale
unității de învățământ (donații sau sponsoriz ări), cu respectarea prevederilor legale.
3. Dacă se recurge la colaborarea cu funda ții, asocia ții, agenți economici, persoane fizice autorizate (fie c ă sunt sau nu cadre
didactice) plata pentru activitatea op țională se va face tot din veniturile proprii ale unit ății (donații sau sponsoriz ări). Și în acest
caz, se va solicita persoanei care desf ășoară activitatea op țională să facă dovada calific ării.
4. Direc ția General ă Învățământ Preuniversitar, Inspectoratele școlare jude țene (și Inspectoratul școlar al municipiului Bucure ști),
conducerile unit ăților de înv ățământ pre școlar vor îndeplini prevede rile prezentei Notific ări.
143 ANEXA 5
NOTA nr.28.259/09.03.2000
privind documentele de eviden ță a activității educatoarelor din înv ățământul preuniversitar
Înv ățământul pre școlar, component ă a sistemului na țional de înv ățământ, prezint ă câteva aspecte diferite de restul sistemului în
ceea ce prive ște documentele de eviden ță a activității educatoarei.
Din aceast ă perspectiv ă, remarc ăm faptul c ă educatoarea, care lucreaz ă efectiv c la grup ă cu copiii 5 ore pe zi (fiecare tur ă în
parte), se confrunt ă cu următoarele probleme:
• Activitatea didactic ă este planificat ă săptămânal, în acord cu planul de înv ățământ și cu schema orar ă;
• Aceea și activitate didactic ă trebuie consemnat ă zilnic în condica de activit ăți, operându-se în dou ă documente distincte practic
același lucru, singura diferen ță fiind aceea c ă în condic ă trebuie s ă se și semneze;
• În unele unit ăți există, în paralel, și o condic
ă de prezen ță, unde educatoarele se semneaz ă la începutul programului și la sfârșitul
acestuia.
Având în vedere faptul c ă în învățământul pre școlar este foarte pre țios timpul pe care educatoarea îl acord ă lucrului efectiv cu
copiii, precum și pregătirii pentru activit ăți, care este mult mai meticuloas ă decât în restul sistemului și că la acest nivel educatoarea nu î și
efectueaz ă programul mutându-se de la o grup ă la alta, ci la aceea și grupă pe toată perioada zilei, date fiind argumentele de mai sus, se
recomand ă:
• Planificarea activit ății instructiv-educative, pe care educatoarea o completeaz ă să constituie document juridic justificativ atât al
prezenței efective la grup ă, cât și al parcurgerii programului zilnic cu copiii. Pentru aceasta, în pl anificare se va introduce o rubric ă
pentru semn ătura de confirmare a realiz ării activităților propuse.
• Condica de activit ăți, completat ă până în prezent, s ă fie înlocuit ă cu condica de prezen ță în care educatoarea s ă se semneze la
începutul și la sfârșitul programului.
144
ADRESA nr.40.377/2.09.2000
privind documentele de eviden ță a activității educatoarelor din înv ățământul preuniversitar care lucreaz ă la grupele cu predare în limba
minorităților naționale
În înv ățământul pre școlar, timpul pe ca re educatoarea îl acord ă lucrului efectiv cu copiii și pregătirii pentru activit ăți este foarte
prețios. Pentru eliminarea parale lismului inutil în documente și ținând cont de faptul c ă la acest nivel educatoarea nu î și efectueaz ă
programul mutându-se de la o grup ă la alta, ci la aceea și grupă pe toată perioada zilei, ministerul a tran smis Nota nr.28.259/09.03.2000
cu privire la documentul juridic „Condica de prezen ță și evidență a activit ății educatoarei” prin care s-a realizat comasarea Condicii de
activitate cu Planificarea activit ății instructiv-educative.
Men ționăm faptul c ă, pentru grupele de pre școlari cu predare în limba minorit ăților naționale, acest document va fi completat în
limba român ă. Pentru toate celelalte documente ale educatoarei (inclusiv proiectele de activi tate), cadrele didactice de la aceste grupe au
libertatea de a folosi limba matern ă.
Inspectoratele școlare vor urm ări aplicarea corect ă a prevederilor cuprinse în nora men
ționată și în prezenta adres ă.
Curriculum pentru educația
timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Unitatea de Management al Proiectelor pentru Învățământul Preuniversitar [617952] (ID: 617952)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.