Unitatea de Continut Nr. 23 Managementul Calitatii

UNITATEA DE CONȚINUT NR. 23

Managementul CALITĂȚII

23.1. Calitatea în educație

23.1.1. Definirea conceptelor de bază

În orice domeniu de activitate umană, indiferent dacă este vorba de produse sau de servicii, se solicită tot mai insistent și mai imperativ calitatea, un concept cu o puternică încărcătură culturală, fiind dependent de valorile promovate de indivizi, grupuri și societăți. Astfel, un produs sau un serviciu este definit ca fiind „de calitate” numai dacă, pe de o parte, respectă anumite standarde în funcție de care a fost definit (adică îndeplinește funcțiile pentru care a fost creat) și, pe de altă parte, dacă îndeplinește sau depășește așteptările și nevoile beneficiarilor.

Noțiunea de calitate este complexă, iar preocupările pentru definirea ei sunt considerabile, având în vedere faptul că ea reprezintă un concept care se utilizează în toate domeniile vieții economice, sociale, culturale, educaționale etc. Astfel, organizațiile ajung să fie competitive prin asigurarea și ameliorarea calității la toate nivelurile proceselor și activităților implicate în obținerea rezultatelor.

Potrivit calitologiei, știința domeniului calitate, acest termen are semnificația de: atribut, caracteristică, proprietate, ansamblul însușirilor unei valori de întrebuințare, proces, produs, subiect, serviciu etc., exprimând gradul în care acestea satisfac nevoia/ interesul/ social, colectiv și individual.

În domeniul educațional, la toate nivelurile și prin toate formele acesteia, asigurarea calității educației reprezintă o continuă provocare pentru toți agenții educaționali. Omul nu încetează niciodată să învețe și nici nu își epuizează potențialul de învățare, astfel încât vorbim despre învățare de-a lungul întregii vieți (lifelong learning) și despre învățare în situații diverse (lifewide learning).

Educația de calitate reprezintă o prioritate pentru orice tip de instituție educațională; în contextul socio-economic și cultural actual, unul dintre factorii esențiali pentru realizarea și menținerea performanțelor unei instituții de învățământ este calitatea rezultatelor acesteia. Astfel, evoluțiile continue ale sistemelor educaționale la nivel național și internațional au generat necesitatea elaborării de politici și strategii în domeniul asigurării calității, precum și construirii unui sistem de management al calității, corelativ cu valorile și orientările promovate la nivelul modernității standardelor europene și internaționale.

La nivel global, politicile de asigurare a calității în educație au parcurs, în timp, trei stagii esențiale:

Primul stagiu, corespunzător anilor ’70 a fost marcat de „asigurarea internă a calității” și de semnificarea calității educației în relație cu atingerea obiectivelor educaționale în termeni de rezultate ale elevilor, prin eforturi de îmbunătățire a mediului de învățare și a proceselor educaționale. Așadar, calitatea educației era definită prin eficiența și eficacitatea proceselor interne, mai ales a celor de predare și învățare.

Al doilea stagiu, corespunzător anilor ’70 este marcat de „asigurarea calității prin interfață”; calitatea nu se găsește în interiorul organizației, ci la interfața dintre instituția de învățământ și comunitate, ea fiind definită prin capacitatea educației de a îndeplini așteptările beneficiarilor.

Al treilea stagiu, corespunzător anilor ’90 în care era relevantă „calitatea pentru viitor”; educația de calitate trebuie să răspundă nu numai nevoilor imediate ale beneficiarilor, ci și celor viitoare, ținând cont de rapiditatea și neprevăzutul schimbărilor sociale. (Ș. Iosifescu, anul ……, p. 24) (Modul- Management instituțional și de proiect- cap. Managementul și asigurarea calității – Șerban Iosifescu, material electronic/p.24) de trecut corect si la bibliografie

Calitatea în educație este un concept dinamic și complex, cu o evoluție și o dinamică ce dispune de o interesantă relevanță socio-educațională, date fiind conceptele corelate: producerea calității, controlul calității, asigurarea calității, auditul calității, managementul calității, calitate totală, calitate strategică etc.

În definirea calității în educație, este important de precizat următoarele două aspecte:

în instituțiile de învățământ se realizează acțiuni de modelare a personalității umane (ele nu sunt fabrici);

produsele instituțiilor de învățământ se obiectivează în rezultatele învățării, care sunt purtătoare ale unor valori adăugate, grație asigurării triadei 3P: Potențial uman – Procese – Produse/ Performanțe.

În termenii legislației educației, calitatea educației este un ansamblu de caracteristici ale unui program de studii sau program de calificare profesională și ale furnizorului acestuia, prin care sunt îndeplinite standardele de calitate, precum și așteptările beneficiarilor.

Controlul calității în unitățile de învățământ semnifică demersuri, activități și tehnici cu caracter operațional, aplicate sistematic de o autoritate de inspecție desemnată pentru a verifica respectarea standardelor de calitate în vigoare (se referă la introducerea și menținerea sub control a calității).

Îmbunătățirea calității educației semnifică evaluarea, analiza și acțiunea corectivă și reglatoare continuă din partea furnizorului de educație/ unității/ instituției furnizoare de educație, bazată pe selectarea și adoptarea celor mai potrivite proceduri și instrumente, precum și pe aplicarea standardelor de referință. (vezi text definiții din Legea Educației Naționale 1/2011).

Managementul calității totale este o strategie organizațională fundamentată pe ideea că performanța în atingerea unei calități superioare este realizabilă doar prin implicarea activă și cu perseverență a întregii organizații în procese de reglare și ameliorare permanentă.

Conceptul de management al calității totale (Total Quality Management – TQM) a fost propus de Dr. Edwards Deming, în 1940, iar utilizarea lui a început în 1985, o dată cu preluarea de către antreprenorii americani a unor principii de lucru din industria japoneză:

concentrarea pe procesele de îmbunătățire permanentă, astfel încât procesele să fie vizibile, repetabile și măsurabile (Kaizen);

concentrarea pe analizarea și eliminarea efectelor nedorite ale proceselor de producție (Atarimae Hinshitsu);

examinarea modului prin care utilizatorii folosesc produsele în scopul îmbunătățirii proceselor și produselor la nivelul întregii organizații (Kansei);

extinderea preocupărilor manageriale dincolo de produs și proces (Miryokuteki Hinshisu);

o luptă permanentă pentru a se obține „0” defecte.

Evaluarea calității în educație se realizează prin raportare la următorii parametrii semnificativi:

funcționalitatea în îndeplinirea atributului, caracteristicii, însușirii etc. specificate;

fiabilitatea – probabilitatea asigurării unei funcționări ușoare a sistemului respectiv, potrivit standardelor;

mentenanță preventivă și corectivă;

utilitatea proceselor, acțiunilor și rezultatelor obținute;

forma estetică acțiunilor și demersurilor realizate;

eficiența în exploatare;

proprietăți sanogenetice și ecologice ale sistemului și subsistemelor implicate;

consum rațional de resurse;

proprietăți – indicatori tehnico-economici dezirabili etc. Normativ și operațional, termenul de Q. pune problema respectării standardelor specifice – vezi Standardul SR ISO IWA 2-2006 și Managementul calității. Linii directoare, ISO 9001: 2000.

Pornind de acești parametri, putem afirma că în realizarea evaluării calității în educație, ne putem raporta la trei categorii de indicatori:

interni (curriculumul, resursele umane, materiale, financiare, mediul educațional, procesele educaționale, viața școlară);

de relevanță (utilitate, impact asupra nevoilor educaționale, autonomie, responsabilitate, competențe, participare la educație, integrare pe piața muncii);

de interfață (aspecte psihologice, sociale, satisfacție, vizibilitate, parteneriate).

Drept corolar, putem afirma că, în definirea calității în educație, avem în vedere prezența independentă, dar mai ales cumulativă a șase orientări majore, prezente la nivelul instituției școlare, respectiv cele care vizează:

excelența;

procesul (evaluare de proces);

produsul (evaluare de produs);

standardele;

satisfacția beneficiarilor;

relația cost/ beneficiu.

Evaluarea calității educației presupune examinări multicriteriale ale măsurii în care un furnizor de educație/ unitatea/ instituția furnizoare de educație și programele acesteia îndeplinesc standardele educaționale în vigoare. În funcție de instanțele evaluative, calitatea educației poate fi evaluată:

la nivel instituțional (evaluare internă) – evaluare de tip sumativ;

de către o agenție națională sau internațională specializată (evaluare externă) – evaluare de tip sumativ.

În literatura specifică calității, în cadrul formal, se întâlnesc trei definiții ale acestui concept, astfel:

a) „calitatea educației este ansamblul de caracteristici ale unui program de studiu și ale furnizorului acestuia, prin care sunt îndeplinite așteptările beneficiarilor, precum și standardele de calitate”- definiție furnizată de Legea 87/2006-legea calității.număr, an ????

b) „calitatea în educație și formare profesională nu este doar un aspect tehnic, ci depinde de obiective și scopuri politice, instituționale și individuale specifice, realizabile în diferite unități de timp” – definiție formulată în Cadrul European al Asigurării Calității în educație și formare profesionala. Referința!!

c) „nivel de satisfacție în raport cu oferta de educație și formare profesională, stabilită prin conformitatea la standarde și prin atingerea unui nivel de excelență așteptate și realizate de beneficiari și de alte părți interesate”- definiție adoptata în cadrul programelor EU Phare de modernizare a învățământului profesional și tehnic. (Managementul calității în învățământul preuniversitar- Prof. Liliana Barbu, material electronic, p.32). nu se înțelege referința!

23.1.2. Sistemul național românesc de management și de asigurare a calității educației

Necesitatea asigurării calității în educație și în formarea profesională a agenților educaționali, care să conducă la optimizarea, ameliorarea, eficientizarea proceselor educaționale, la menținerea unor standarde înalte pentru învățământ și deschiderea internațională a acestuia, este unanim recunoscută în Europa și în lume.

Generic, putem vorbi de calitate în educație numai dacă, prin ceea ce oferă instituțiile educaționale se satisfac nevoile beneficiarilor, iar beneficiarii serviciilor educaționale se declară mulțumiți de serviciile educaționale oferite.

Transformările la care a fost supus învățământul românesc au inclus, de-a lungul timpului, elemente ale asigurării calității în educație, iar în ultimii ani, calitatea învățământului românesc a fost definită ca prioritate și pentru învățământul preuniversitar.

Drumul spre asigurarea unei calități superioare pentru învățământul preuniversitar românesc valorizează termenul de „adaptare” a influențelor educaționale: o adaptare la nivelurile de educație, la vârsta elevilor și la particularitățile acesteia, la stilurile lor de învățare, la valorile societății românești, la nevoile educaționale ale elevilor, la perspectivele lor de viitor etc. Un învățământ preuniversitar de calitate presupune integrarea valorilor și principiilor democratice, fiind conceput într-un spirit de transparență, responsabilizare și implicare, atât a școlii ca furnizor de educație, cât și a familiei și comunității ca beneficiari ai serviciilor educaționale. Adaptarea la valorile societății românești reprezintă o condiție pentru realizarea unei educații corespunzătoare din punct de vedere calitativ și cantitativ. (http://promep.softwin.ro/promep/news/show/1486).

Sistemul național românesc de management și asigurare a calității se constituie pe baza unor acte normative și a valorilor fundamentale ale educației din România și din Europa: pluralismul educațional, respectarea tradiției și identității naționale, toleranța, libertatea de opinie, demnitatea, patriotismul, independența gândiri, respectarea alterității, respectarea drepturilor, a modurilor de viață, opiniilor și ideilor diferite de cele proprii, decență, angajament în promovarea proceselor democratice, preocupare pentru bunăstarea proprie. Referință?

În general, sistemul de management și de asigurare a calității are ca funcție principală orientarea dezvoltării unității școlare în direcția creșterii calității educației oferită membrilor comunității și comunității în ansamblul ei.

23.1.3. Cadrul legislativ privind asigurarea calității educației în România

Sistemul românesc de management al calității la nivel preuniversitar poate constitui un bun exemplu la nivel european, prin:

– existența unei legi speciale care se referă la calitatea educației;

– statutul și activitatea Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar (ARACIP) – ca instituție responsabilă cu managementul calității la nivelul învățământului preuniversitar, separată de inspectoratele școlare;

standardele și metodologiile utilizate pentru asigurarea evaluarea și internă calității – la nivel de furnizor – și pentru managementul calității și evaluarea externă – la nivel de sistem;

legarea acreditării instituționale de calitate prin corelarea celor două categorii de standarde prevăzute de lege;

asigurarea obiectivității și transparenței procesului de evaluare (internă și externă).

În prezent, legislația existentă în prezent privind managementul și asigurarea calității educației se regăsește pe site-ul instituției: http://aracip.edu.ro.

Pentru nivelurile învățământului preșcolar, primar și gimnazial, legislația specifică, relevantă în procesul de evaluare cuprinde:

LEGEA nr. 87/ 2006 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.75/ 12.07.2005 privind asigurarea calității educației;

H.G. nr. 21/ 2007 privind aprobarea Standardelor de autorizare și a Standardelor de acreditare/ evaluare periodică;

H.G. nr. 22/ 2007 privind aprobarea Metodologia de evaluare instituțională în vederea autorizării, acreditării și evaluării periodice;

H.G. nr. 1534/ 2008 privind aprobarea Standardelor de referință și a indicatorilor de performanță pentru evaluarea și asigurarea calității în învățământul preuniversitar;

Ordin ???nr. 5337/ 11.10.2006 privind aprobarea Codului de etică profesională al experților în evaluare și acreditare ai ARACIP;

Ordin ???nr. 6517/ 2012 privind aprobarea Metodologiei de evaluare externă a calității educației în învățământul preuniversitar.

23.2. Cultura calității în învățământul preuniversitar

23.2.1. Asigurarea calității în instituțiile de învățământ preuniversitar

În general, abordarea calității în educație se realizează prin demersuri dinamice, ce presupun (auto)implicare și (auto)responsabilizare, gândire creativă și strategică și control, transpus în practică prin descentralizare. Asigurarea calității este parte integrantă a procesului de dezvoltare instituțională, de aceea, instituțiile de învățământ, indiferent de nivelul la care se află, includ o componentă importantă de asigurare a calității la nivelul planului de dezvoltare instituțională.

Construirea sistemului de asigurare a calității educației pornește de la o serie de principii directoare, care sunt corelate cu criteriile, standardele, indicatorii și procedurile specifice.

Strategia de evaluare internă a calității se va fundamenta (și va avea același orizont temporal) pe proiectul de dezvoltare instituțională (PDI). Dacă țintele strategice din PDI sunt formulate în termeni de creștere a calității, ele vor deveni și ținte ale strategiei de asigurare internă a calității.

Acest proces de conștientizare și de asumare se realizează la nivelul tuturor elementelor proiectului de dezvoltare instituțională: misiune, diagnoză, ținte și abordări strategice, planuri operaționale, acțiuni și procese efective. În acest fel, evaluarea calității devine parte integrantă a ciclului de proiectare a dezvoltării instituționale. Un anumit proiect de dezvoltare a instituției școlare, împreună cu planurile anuale asociate, determină anumite schimbări în școală și, implicit, în comunitate.

Pentru ca școala să își realizeze misiunea, este necesar ca tot ceea ce înseamnă influențe educaționale – începând cu procesul educațional și terminând cu activitățile extracurriculare, cu întâlnirile informale cu membrii comunității – să fie privit din perspectiva progresului realizat în îndeplinirea misiunii asumate și în atingerea țintelor strategice stabilite.

Asigurarea calității activităților furnizate prin serviciile educaționale din învățământul preuniversitar se referă, în principal, la:

proiectarea curriculară a activităților instructiv-educative realizate cu elevii;

asigurarea logisticii și organizarea mediului curricular și a spațiului de instruire și educare a elevilor pentru buna desfășurare a activităților;

realizarea, evaluarea și reglarea procesului instructiv-educativ utilizând strategii moderne, adaptate particularităților de vârstă și individuale ale elevilor;

gestionarea activităților conexe, astfel ca acestea să susțină buna desfășurare a procesului instructiv educativ din contexte formale;

asigurarea regimului de activitate și de odihnă în concordanță cu particularitățile de vârstă, a capacității de efort din cursul unei ore, zile de școală, săptămâni, semestru și an școlar;

evitarea eforturilor crescute la începutul și sfârșitul perioadelor de timp menționate.

Pentru asigurarea unei abordări unitare a calității este importantă formularea și respectarea unor principii ale calității, esențiale pentru orice organizație, care oferă produse sau servicii de calitate. Sistemul național românesc de management și asigurare a calității este susținut de cele două declarații de principii:

Conform primei declarații de principii, lansată în noiembrie 2005, educația de calitate: referința??

este centrată pe clienții și beneficiarii serviciilor educaționale;

este oferită de instituții responsabile;

este orientată pe rezultate;

respectă autonomia individuală și are la bază autonomia instituțională;

este promovată de lideri educaționali;

asigură participarea actorilor educaționali și valorizarea resursei umane;

se realizează în dialog și prin parteneriat;

se bazează pe inovație și pe diversificare;

abordează procesul educațional unitar, în mod sistemic;

are ca obiectiv îmbunătățirea continuă a performanțelor.

A doua declarație de principii, propusă în 2012, stabilește o reorientare a activității de evaluare instituțională în următoarele direcții:

concentrarea activității școlare pe promovarea bunăstării preșcolarului/ elevului;

concentrarea activității școlare pe îmbunătățirea continuă a rezultatelor învățării;

valorizarea resursei umane în educație;

promovarea răspunderii sociale și a bunei guvernări;

fundamentarea funcționării și dezvoltării instituției școlare pe dovezi;

consolidarea dialogului și a colaborării între instituția de învățământ, părinți, autorități locale și întreaga comunitate, în beneficiul preșcolarilor/ elevilor.

Calitatea educației și a dezvoltării profesionale se determină, în esență, prin calcularea „valorii adăugate” și a „valorii create”:

„valoarea adăugată” reprezintă ceea ce rămâne din rezultatele obținute în urma parcurgerii programelor educaționale după ce a fost luată în considerare influența factorilor „de intrare” (aptitudinile, calitățile personale și performanțele inițiale, mediul social, economic și cultural, calificarea profesorilor/ formatorilor, resursele disponibile etc.); altfel spus, „valoare adăugată” reprezintă progres în atingerea țintelor stabilite, ceea ce educația adaugă la „zestrea” de cunoaștere, deprinderi, atitudini, competențe generale existente deja la nivelul indivizilor, grupurilor și comunităților.

“valoarea creată” reprezintă dezvoltarea unor noi ținte, a unor noi modalități de atingere a țintelor stabilite sau a unor noi activități care satisfac nevoi sau cereri ale beneficiarilor; altfel spus, „valoarea creată” reprezintă progres în inovație și creativitate.

23.2.2. Standardele de calitate

Managementul calității are ca scop principal orientarea spre performanță a unei instituții, pe toate dimensiunile activității acesteia.

Pentru a putea stabili dacă o instituție educațională respectă cerințele impuse pentru o educație de calitate, se introduc standardele de performanță dar în titlu este calitate de evaluare. Standardul reprezintă descrierea cerințelor formulate în termeni de reguli sau rezultate, care definesc nivelul minim obligatoriu de realizare a unei activități de educație. (H.G,nr. 22/ 2007 nu mai trebuie ceva?). Standardul reprezintă un etalon, deosebit de util în procesul de evaluare a conformității caracteristicilor unui proces/ produs/ serviciu sau organizații/ persoane etc. cu cerințele unui anumit standard se repetă standard, în scopul determinării calității procesului/ produsului/ serviciului respectiv sau organizației/ persoanei respective.

Standardul este, prin definiție, „un document stabilit prin consens și aprobat de un organism recunoscut, care furnizează – pentru utilizări comune și repetate – reguli, linii directoare și caracteristici referitoare la activități și rezultatele acestora, în scopul obținerii unui grad optim de ordine într-un context dat.” (Standarde europene/EN 45020:93, Standarde Române/SR 10000/1:94, Ordonanța Guvernului OG nr. 39/1998 privind activitatea de standardizare națională în România – aprobată prin Legea nr.355/2002).

Elaborarea standardelor, normelor și indicatorilor de performanță în sistemul național românesc de învățământ are în vedere următoarele aspecte:

calitatea sistemului național de învățământ;

calitatea serviciilor furnizorilor, reprezentați de unități și instituții de învățământ;

calitatea procesului de instruire a elevilor este demonstrată de rezultatele învățării.

În educația românească, sistemul de standarde include trei categorii:

standarde de autorizare;

standarde de acreditare;

standarde de calitate (de referință?????). mai jos scrie de referință (de calitate)

Indicatorul de performanță reprezintă un instrument de măsurare a gradului de realizare a unei activități desfășurate de o organizație furnizoare de educație, prin raportare la standarde, respectiv la standarde de referință. Indicatorii de performanță sunt aceiași, atât în Standardele de acreditare și de evaluare periodică, cât și în Standardele de referință (de calitate). Fiecare indicator de performanță are unul sau mai mulți descriptori (cerințe), diferențiați în funcție de categoria de standard.

Indicatorii de performanță și descriptorii asociați acestora se regăsesc în următoarele două documente:

H.G. nr. 21/ 2007 pentru aprobarea Standardelor de autorizare de funcționare provizorie a unităților de învățământ preuniversitar, precum și a Standardelor de acreditare și de evaluare periodică a unităților de învățământ preuniversitar;

HG. nr. 1534/ 2008 cuprinde Standardele de referință și indicatori de performanță pentru evaluarea și asigurarea calității în învățământul preuniversitar.

Pentru fiecare domeniu ce domeniu?sunt definite subdomenii, pentru fiecare subdomeniu sunt formulați indicatori, iar la fiecare indicator sunt definiți descriptori.

Descriptorii sunt enunțuri care stabilesc, în mod concret și observabil, cerințele minime pe care organizația furnizoare de educație trebuie să le îndeplinească, pentru fiecare indicator, în vederea obținerii autorizării de funcționare provizorii.

Un învățământ de calitate este acela în care instituțiile și specializările propuse și programele lor de studii:

demonstrează capacități reale de realizare a obiectivelor planificate;

satisfac exigențele și așteptările beneficiarilor interni și externi;

garantează realizarea standardelor și normelor de calitate.

Criteriile, standardele și indicatorii de performanță trebuie să fie astfel formulați încât accentul să nu fie pus numai pe conformarea unei organizații la un set predeterminat sau predefinit de condiții cantitative și calitative, ci și pe angajarea deliberată, conștientă, voluntară și eficientă a instituției pentru realizarea anumitor performanțe demonstrabile prin rezultate efective.

23.2.3. Evaluarea managementului calității nu este evaluarea calității??

23.2.3.1. Evaluarea internă și evaluarea externă

Calitatea în educație este asigurată prin următoarele procese interrelaționate sistemic: planificarea și realizarea efectivă a rezultatelor așteptate ale învățării, monitorizarea rezultatelor, evaluarea internă a rezultatelor, evaluarea externă a rezultatelor și îmbunătățirea continuă a rezultatelor în educație.

În literatura de specialitate se menționează faptul că managementul calității are șapte funcții specifice, care corespund celor patru etape ale „ciclului managerial”:

planificarea calității;

organizarea activităților referitoare la asigurarea calității;

coordonarea activităților referitoare la asigurarea calității;

antrenarea personalului pentru realizarea obiectivelor referitoare la calitate;

introducerea și menținerea sub control a calității („controlul calității”);

asigurarea calității;

îmbunătățirea calității.

Metodologiile generice de asigurare a calității în educație precizează faptul că asigurarea calității educației este centrată preponderent pe rezultatele învățării. Acestea sunt exprimate în termeni de cunoștințe, valori și atitudini, competențe, care se obțin prin parcurgerea și finalizarea unui program de studii sau nivel de învățământ.

Concret, managementul calității constă în crearea unor mecanisme, sisteme și proceduri prin care este asigurată calitatea, deci creată, generată, la nivelul întregii instituții școlare. Aceste mecanisme sunt prezente:

în toate etapele proiectării și planificării dezvoltării unității școlare;

în implementarea acestor proiecte, programe, planuri și acțiuni;

în funcționarea concretă, de zi cu zi, a unității școlare;

în modalitățile de evaluare a activității și a îndeplinirii scopurilor și obiectivelor propuse.

Calitatea se produce, se generează permanent, se măsoară și se îmbunătățește continuu, iar organizația furnizoare de educație trebuie să asigure calitatea, să implementeze propriul sistem de management și de asigurare a calității, să se autoevalueze continuu și să propună măsuri ameliorative.

Evaluarea instituțională are două componente:

a) Evaluarea internă (autoevaluarea), finalizată cu:

Elaborarea anuală a raportului de evaluare internă privind calitatea educației în unitatea de învățământ respectivă.

Responsabil: Comisia pentru Evaluarea și Asigurarea Calității din instituție.

b) Evaluarea externă, care se finalizează cu:

Validarea/ invalidarea Raportului de evaluare externă.

Responsabil: Agenția Română pentru Asigurarea Calității în Învățământul Preuniversitar (ARACIP).

Domeniile la nivelul cărora se realizează evaluarea sunt:

capacitatea instituțională – care rezultă din organizarea internă și infrastructura disponibilă pentru a îndeplini obiectivele programelor educaționale;

eficacitatea educațională – care constă în mobilizarea de resurse umane și financiare, cu scopul de a determina elevii să obțină rezultate cât mai bune în învățare;

managementul calității – care rezultă din structurile, practicile și procesele prin care se asigură în instituție îmbunătățirea continuă a serviciilor educaționale.

Asigurarea internă a calității educației va fi realizată prin înființarea, la nivelul fiecărei organizații furnizoare de educație din România, a Comisiei pentru Evaluarea și Asigurarea Calității (CEAC). Organizația furnizoare de educație elaborează și adoptă propria strategie și propriul regulament de funcționare a Comisiei. Activitatea CEAC are ca punct de plecare strategia de asigurare internă a calității și va lua în considerare țintele strategice cuprinse în documentul respectiv.

În baza competențelor deținute, membrii Comisiei pentru Evaluarea și de Asigurarea Calității trebuie:

să definească în mod explicit valorile, principiile și indicatorii calității;

să construiască, prin participare și dezbatere, consensul tuturor „purtătorilor de interese” (elevi, părinți, cadre didactice, angajatori, administrație locală, alți reprezentanți ai comunității) în privința valorilor, principiilor și indicatorilor de calitate;

să urmărească respectarea, în toate procedurile curente de funcționare și de dezvoltare, a valorilor, principiilor și indicatorilor conveniți;

să evalueze impactul tuturor proceselor (inclusiv și mai ales al procesului de învățământ) și activităților desfășurate în școală asupra calității educației oferite și să raporteze în fața autorităților și a comunității modul în care a fost asigurată calitatea;

să propună măsuri de optimizare/ creștere/ dezvoltare a calității educației oferite de unitatea școlară – la nivelul conceptului, principiilor, indicatorilor, standardelor privind calitatea, dar și al procedurilor curente care privesc funcționarea și dezvoltarea școlii.

Demersul de autoevaluare va cuprinde următorii pași:

selectarea domeniului și criteriului/ criteriilor avute în vedere, conform standardelor de acreditare și de evaluare periodică; mai sus nu așa se numesc

urmărirea îndeplinirii indicatorilor de performanță și realizarea unei diagnoze a nivelului de realizare;

stabilirea/ judecarea nivelului de realizare (nivelurile de realizare sunt: nesatisfăcător, satisfăcător, bine, foarte bine, excelent);

identificarea punctelor tari, a celor slabe și a țintelor pentru intervențiile de remediere/ dezvoltare;

crearea unui grup de lucru pentru aplicarea măsurilor de îmbunătățire (evaluarea internă este coordonată și realizată de către CEAC; pentru zonele de îmbunătățire se poate constitui o altă echipă, se pot stabili responsabili, în funcție de rolul îndeplinit în organizație, care să aplice programul de îmbunătățire);

modificarea/ optimizarea/ completarea proiectului de dezvoltare instituțională și a planurilor operaționale;

desfășurarea propriu-zisă activităților de dezvoltare/ optimizare/ remediere pentru domeniul selectat;

reaplicarea instrumentului de evaluare.

Evaluarea externă periodică a calității educației în învățământul preuniversitar se realizează din cinci în cinci ani, după obținerea acreditării. Evaluarea externă periodică a calității educației în învățământul preuniversitar se poate realiza și la intervale mai mici de cinci ani, la solicitarea organizației furnizoare de educație/ a comunității locale/ a inspectoratelor școlare/ a Ministerului Educației și Cercetării.

Scopul evaluării externe periodice a calității educației este îmbunătățirea continuă a proceselor și rezultatelor organizației furnizoare de educație. Evaluarea externă periodică a calității educației se derulează cu respectarea următoarelor două categorii de principii:

principii generale ale implementării sistemului național de management și de asigurare a calității;

principii specifice evaluării externe periodice a calității educației.

Au mai fost Principiile generale ale implementării sistemului național de management și de asigurare a calității sunt acelea pe care se fundamentează o educație de calitate, care:

este centrată pe clienții și beneficiarii actului educațional;

este oferită de instituții responsabile;

este orientată pe rezultate;

respectă autonomia individuală și are la bază autonomia instituțională;

este promovată de lideri educaționali;

asigură participarea actorilor educaționali și valorizarea resursei umane;

se realizează în dialog și prin parteneriat cu instituții, organizații, cu beneficiarii direcți și indirecți de educație;

se bazează pe inovație și pe diversificare;

abordează procesul educațional unitar, în mod sistemic;

are ca obiectiv îmbunătățirea continuă a performanțelor;

promovează interdependența între furnizorii și beneficiarii implicați în oferta de educație.

Principiile specifice evaluării externe periodice a calității sunt:

supremația intereselor preșcolarilor și ale elevilor;

corelarea evaluării interne cu evaluarea externă;

utilizarea standardelor și standardelor de referință naționale ca referențial al procesului de evaluare;

triangulația – corelarea surselor și a dovezilor de informare și documentare în evaluarea nivelului calității actului educațional;

implicarea beneficiarilor atât în evaluarea internă, cât și în cea externă;

valorizarea aspectelor pozitive ale furnizorului de servicii educaționale și ale programelor acestuia;

acordarea încrederii furnizorului de servicii educaționale în raport cu rezultatele evaluării interne;

abordarea evaluării externe ca proces de învățare, pentru evaluatori, pentru evaluați și pentru întreaga organizație școlară;

accentuarea rolului evaluării interne în îmbunătățirea continuă;

îmbunătățirea continuă a proceselor și rezultatelor furnizorului de educație.

3.2. Instrumente de cercetare utilizate în procesul de autoevaluare instituțională

Instrumentele de cercetare utilizate în investigarea/ diagnoza stării de fapt la modul general ? de la nivelul unității școlare sunt extrem de variate. Selecția, dezvoltarea și aplicarea acestor instrumente se realizează în funcție de condițiile concrete în care funcționează fiecare unitate școlară. Astfel putem utiliza:

interviul individual;

interviu de grup („focus groups”);

observarea;

analiza documentelor existente;

analiza datelor primare sau secundare colectate (prin chestionare, interviuri, măsurători, testări și prin orice alte instrumente care oferă date primare sus sunt si secundare).

Fiecare activitate propusă pentru a fi dezvoltată conform documentelor proiective este operaționalizată și susținută de proceduri specifice. Procedurile sunt documente care descriu modul de desfășurare a unor procese importante ale instituției, identifică intrările și resursele necesare, activitățile și ordinea lor de desfășurare, responsabilitățile specifice, rezultatele așteptate, indicatorii de performanță și evaluare indicatori de evaluare nu am avut mai sus, nu am spus despre ei. Pe lângă realizarea concretă a activităților planificate în evaluare se realizează și elaborarea nu e clar, urmărirea modului de aplicare a procedurilor.

Bibliografie

ACHIM,F., BOJA,A., IGNAT, O., MAIER, M., PIRAU M. T., (2009), Prelegeri de didactica generala. In sprijinul candidatilor la examenele de definitivat si gradul didactic II din invatamant, Editura Universitatii de Nord Baia Mare, 2009

BARBU, L.(2010( Managementul calității în învățământul preuniversitar, Editura Sfântul Ierarh Nicolae

IOSIFESCU, Ș., (2003).Calitatea în educație. Instrumente de autoevaluare, București, Editura

Humanitas Educațional,

IOSIFESCU, Ș., (2006). Management și asigurarea calității, București,

IOSIFESCU, Ș., Management instituțional și de proiect- Managementul și asigurarea calității- material electronic

OLAR, M., 1995– Managementul Calității, București, Editura Economică,

OPREAN, C., (2007)Managementul calității, Sibiu, Editura Universității Lucian Blaga,

ȚOCA, I., SPUZĂ, L.E. (2010). Managementul calității pentru învățământul preuniversitar. București: Editura Didactică și Pedagogică.

M.Ed.C. (2005). Asigurarea calității în educație – vol.I și II. Galați: Editura Școala Gălățeană

*** Legea nr. 87/2006, privind asigurarea calității în educație.

*** HG nr. 21/2007, privind aprobarea Standardelor de autorizare provizorie a unităților de învățământ preuniversitar, precum și a Standardelor de acreditare și de evaluare periodică a unităților de învățământ preuniversitar.

***HG nr. 22/2007, pentru aprobarea Metodologiei de evaluare instituțională în vederea autorizării, acreditării și evaluării periodice a organizațiilor furnizoare de educație.

*** HG nr. 1534/2008, privind aprobarea Standardelor de referință și a indicatorilor de performanță pentru evaluarea și asigurarea calității în învățământul preuniversitar.

*** ARACIP(2007), Ghidul comisiei pentru evaluarea și asigurarea calității în unitățile de învățământ preuniversitar, București,

***ARACIP(2005) – Declarație de principii

***ARACIP – Anexa 2 la OMECT nr. 6308 /19.12.2008 – Cadrul național pentru asigurarea calității în învățământul profesional și tehnic – Manual pentru monitorizarea externă a calității educației și formării profesionale, 2008.

***ARACIP – Ordin nr. 5337/11.10.2006 privind aprobarea Codului de etică profesională al experților în evaluare și acreditare ai ARACIP

***ARACIP – Ordin nr. 6517/2012 privind aprobarea Metodologiei de evaluare externa a calitatii educatiei in invatamantul preuniversitar

*** SR EN ISO 9001:2008 – Sisteme de management al calității. Cerințe.

http://www.edu.ro, site-ul Ministerului Educației și Cercetării din România.

http://www.aracip.edu.ro, site-ul Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar.

http://www.tvet.ro, site-ul Centrului Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic

http://www.efqm.org, site-ul Fundației Europene pentru Managementul Calității.

http://www.frpc.ro, site-ul Fundației Române pentru Calitate.

http://www.fundatiajuran.ro, site-ul Fundației “Premiul român pentru calitate – J.M. Juran”

http://www.ise.ro, site-ul Institutului de Științe ale Educației.

http://promep.softwin.ro/promep/news/show/1486

http://www.calisro.ro/Documentatie/GhidCalitate/StandardeEvalCalit.doc

Burke Walsh, K. (1999), Predarea orientată după necesitățile copilului, Children Resources International în colaborare cu Institutul pentru o Societate Deschisă, Iași.

Cuznețov, L. (2005), „Educația pentru familie în învățământul primar”, în Revista „Învățământul primar”, nr.3-4, Editura Miniped, București.

Norton, R. (1983), Communicator Style, CA: Sage, Beverly Hills.

Păcurari, O. ș.a. (2005), „Să ne cunoaștem elevii” – Modul de dezvoltare profesională a cadrelor didactice, Ministerul Educației și Cercetării, București.

Voinea, M. (2000), Sociologia generală și juridică, Editura Sylvi, București.

Voinea, M. (1993), Sociologia familiei, Editura Universității București, București.

*** (2011), Legea Educației Naționale nr. 1.

Aplicații

1. Identificați conceptele-cheie din această unitate de conținut și alcătuiți o hartă conceptuală/ organizator cognitiv, în care să evidențiați (inter)relațiile și (inter)determinările dintre ele.

2. În baza actelor normative ce constituie baza juridică a activității de evaluare externă:

– O.UG nr. 75/2005 privind asigurarea calității educației, aprobată cu completări și modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările ulterioare;

– H.G. nr. 21/2007 pentru aprobarea Standardelor de autorizare de funcționare provizorie a unităților de învățământ preuniversitar, precum și a Standardelor de acreditare și de evaluare periodică a unităților de învățământ preuniversitar;

– H.G. nr. 1534/2008 pentru aprobarea Standardelor de referință și a indicatorilor de performanță pentru evaluarea și asigurarea calității în învățământul preuniversitar;

– O.MECTS nr. 6517/2012 privind aprobarea Metodologiei de evaluare externă a calității educației în învățământul preuniversitar;

evaluarea se realizează urmărind atingerea standardelor descrise de o serie de indicatori grupați pe trei domenii, după cum urmează:

DOMENIUL A: CAPACITATE INSTITUȚIONALĂ

a)structurile instituționale, administrative și manageriale

Indicatorul:

I01 Existența, structura și conținutul documentelor proiective (proiectul de dezvoltare și planul de implementare

I02 Organizarea internă a unității de învățământ

I03 Existența și funcționarea sistemului de comunicare internă și externă

I04 Funcționarea curentă a unității de învățământ

I05 Existența și funcționarea sistemului de gestionare a informației; înregistrarea, prelucrarea și utilizarea datelor și informațiilor

I06 Asigurarea serviciilor medicale pentru elevi

I07 Asigurarea securității tuturor celor implicați în activitatea școlară, în timpul desfășurării programului

I08 Asigurarea serviciilor de orientare și consiliere pentru elevi

I09 Existența și caracteristicile spațiilor școlare

I10 Dotarea spațiilor școlare

I11 Accesibilitatea spațiilor școlare

I12 Utilizarea spațiilor școlare

I13 Existența, caracteristicile și funcționalitatea spațiilor administrative

I14 Existența, caracteristicile și funcționalitatea spațiilor auxiliare

I15 Accesibilitatea spațiilor auxiliare

I16 Utilizarea spațiilor auxiliare

b)baza materială

I17: Dotarea cu mijloacele de învățământ și cu auxiliare curriculare

I18: Existența și dezvoltarea fondului bibliotecii școlare/ centrului de informare și documentare

I19: Dotarea cu tehnologie informatică și de comunicare

I20: Accesibilitatea echipamentelor, materialelor, mijloacelor de învățământ și auxiliarelor curriculare

I21: Procurarea și utilizarea documentelor școlare și a actelor de studii

c)resurse umane

I22: Managementul personalului didactic și de conducere

I23: Managementul personalului didactic auxiliar și personalului nedidactic

DOMENIUL: B. EFICACITATE EDUCAȚIONALĂ

a)conținutul programelor de studiu

I24: Definirea și promovarea ofertei educaționale

I25: Existența parteneriatelor cu reprezentanți ai comunității

I26: Proiectarea curriculumului

I27: Realizarea curriculumului

b) rezultatele învățării

I28: Evaluarea rezultatelor școlare

I29: Evaluarea rezultatelor la activitățile extracurriculare (extra-clasă și extra-școlare)

c) activitatea de cercetare științifică sau metodică, după caz

I30: Activitatea științifică

I31: Activitatea metodică a cadrelor didactice

DOMENIUL: C. MANAGEMENTUL CALITĂȚII

a) strategii și proceduri pentru asigurarea calității

I34: Existența și aplicarea procedurilor de autoevaluare instituțională

I35: Existența și aplicarea procedurilor interne de asigurare a calității

I36: Dezvoltarea profesională a personalului

b) proceduri privind inițierea, monitorizarea și revizuirea periodică a programelor și activităților desfășurate

I37: Revizuirea ofertei educaționale și a proiectului de dezvoltare

c) proceduri obiective și transparente de evaluare a rezultatelor învățării

I38 : Existența și aplicarea procedurilor de optimizare a evaluării învățării

d) proceduri de evaluare periodică a calității corpului profesoral

I39: Evaluarea calității activității corpului profesoral

e) accesibilitatea resurselor adecvate învățării

I40: Optimizarea accesului la resursele educaționale

f) baza de date actualizată sistematic, referitoare la asigurarea internă a calității

I41: Constituirea bazei de date a unității de învățământ

g) transparența informațiilor de interes public cu privire la programele de studii și, după caz, certificatele, diplomele și calificările oferite

I42: Asigurarea accesului la oferta educațională a școlii

h) funcționalitatea structurilor de asigurare a calității educației, conform legii

I43: Constituirea si funcționarea structurilor responsabile cu evaluarea internă a calității

Studiu de caz:

Cadrelor didactice dintr-o grădiniță li s-a aplicat un chestionar, în urma căruia s-au obținut răspunsurile centralizate în Anexa 1:

Anexa 1

Centralizarea rezultatului chestionarului aplicat cadrelor didactice dintr-o grădiniță:

Sunt cadru didactic la o grădiniță situată în:

Am gradul didactic:

Sunt cadru didactic calificat pentru învățământul preșcolar:

Nivelul studiilor:

Sunt angajat cu contract de muncă pe durată:

Sunt cadru didactic la grupa:

Vă simțiți în siguranță la grădiniță:

Există în grădiniță un sistem de reguli și proceduri referitoare la asigurarea sănătății și securității copiilor, precum și a întregului personal:

Cunoașteți procedurile de acțiune și de asigurare a serviciilor medicale de urgență:

Cunoașteți procedurile de acțiune referitoare la gestionarea situațiilor de criză:

Ați participat, în ultimul an școlar, la un exercițiu de evacuare în caz de incendiu sau cutremur:

Cunoașteți misiunea, viziunea, valorile și țintele strategice ale unității de învățământ:

Știți unde sunt afișate misiunea, viziunea, valorile și țintele strategice:

În ce măsură ați fost consultat(ă) și v-ați adus aportul la întocmirea proiectului privind bugetul de venituri și cheltuieli a unității:

Ați citit vreodată proiectul de dezvoltare instituțională a unității:

În ce măsură ați fost consultat(ă), ați participat și v-ați adus aportul la elaborarea proiectului de dezvoltare instituțională a unității:

Ați fost implicat(ă) și v-ați adus aportul la revizuirea proiectului de dezvoltare instituțională:

Cunoașteți oferta educațională a unității: numărul de grupe/clase, numărul de locuri, programul zilnic, proiecte și parteneriate, rezultate obținute:

În ce măsură ați fost consultat(ă), ați participat și v-ați adus aportul la elaborarea ofertei educaționale a grădiniței:

Ați fost implicat(ă) și v-ați adus aportul la revizuirea periodică a ofertei educaționale:

Care sunt modalitățile prin care este promovată în comunitate oferta educațională a grădiniței:

Cine se ocupă în creșă și în comunitate de promovarea ofertei educaționale:

Cunoașteți Organigrama și prevederile existente în Regulamentul de Organizare Internă:

Organigrama și Regulamentul de Organizare Internă (ROI) au fost dezbătute în Consiliul Profesoral:

Cunoașteți sarcinile ce vă revin existente în fișa postului:

Cunoașteți cine sunt reprezentanții cadrelor didactice, ai părinților și ai autorităților locale în consiliul de administrație al unității și în comisia pentru evaluarea și asigurarea calității:

Cunoașteți vreo propunere făcută de acești reprezentanți în vederea îmbunătățirii serviciilor educaționale oferite comunității de grădiniță:

Ați primit la începutul anului școlar fișa de evaluare a activității dumneavoastră profesionale:

Vă sunt clare criteriile după care vă este evaluată activitatea profesională:

Considerați că activitatea dumneavoastră profesională a fost evaluată în mod corect și obiectiv de către conducerea unității:

Considerați că în unitate există o transparență în ceea ce privește managementul resursei umane:

Ați remarcat existența unei probleme, în grădiniță, în ceea ce privește:

Ați remarcat existența unei probleme în ceea ce privește infrastructura grădiniței:

Ați remarcat existența unei probleme în ceea ce privește asigurarea utilităților necesare pentru buna funcționare a unității:

Cât de mulțumit(ă) sunteți de igiena și curățenia din unitate:

Ați participat în grădiniță și/sau în comunitate la programe educaționale referitoare la dezvoltarea sănătoasă a copiilor:

Cât de mulțumit(ă) sunteți de cantitatea mâncării oferite copiilor la grădiniță:

Cât de mulțumit(ă) sunteți de mărimea spațiului existent în sala de grupă:

Care sunt centrele de interes amenajate la grupa unde lucrați dumneavoastră:

Cât de mulțumit(ă) sunteți de modul în care sunt dotate cu materiale și amenajate sălile de grupă:

Cât de mulțumit(ă) sunteți de echipamentele tehnologice, mijloacele și materialele didactice existente la grupă:

Cât de mulțumit(ă) sunteți de cantitatea și calitatea jocurilor și jucăriilor existente la grupă:

Care dintre următoarele resurse educaționale sunt accesibile în mod direct preșcolarilor:

La ce echipamente și resurse tehnologice aveți dumneavoastră acces în unitate:

Numărul de copii înscriși la o grupă este între:

Cât de mulțumit(ă) sunteți de numărul de copii înscriși la grupă:

În timpul anului școlar precedent, frecvența medie a preșcolarilor a fost:

Cei mai mulți copii lipsesc de la grădiniță pentru că:

Există în grădiniță grupe „bune” și grupe „mai puțin bune”:

Cât de mulțumit(ă) sunteți de modul în care au fost formate grupele:

În practica de zi cu zi, aveți tendința de a utiliza în mod frecvent:

În practica de zi cu zi, aveți tendința de a utiliza în mod frecvent:

Cât de des desfășurați activități în aer liber cu preșcolarii:

Cât de des desfășurați activități de mișcare cu preșcolarii:

Există preșcolari care deranjează în mod frecvent, prin comportamentul lor, desfășurarea în bune condiții a activităților de învățare?

Câți copii deranjează în mod sistematic activitățile desfășurate zilnic la grădiniță?

Ce metode și soluții ați utilizat în vederea ameliorării comportamentelor acestor copii?

Care dintre următoarele instrumente le utilizați cel mai des în documentarea învățării și în înregistrarea comportamentelor preșcolarilor:

Ați utilizat în evaluarea periodică și longitudinală a dezvoltării preșcolarilor instrumente validate științific:

Au fost informați părinții cu privire la modul de desfășurare a activităților zilnice la grădiniță:

Au fost transmise părinților, în mod periodic, informări scrise referitoare la evoluția și progresul în învățare și în dezvoltare a fiecărui preșcolar:

Au fost identificați și sprijiniți copiii care manifestă întârzieri în dezvoltare și/sau copiii care sunt foarte talentați în anumite domenii:

Au fost aplicate, în colaborare cu părinții, planuri remediale și/sau planuri individualizate de intervenție pentru acești copii:

Ați participat la organizarea și desfășurarea unor activități educative în afara unității:

Grădinița a derulat parteneriate educaționale cu diferiți actori din comunitate:

Impactul acestor parteneriate educaționale asupra unității și asupra preșcolarilor a fost:

Ce tipuri de activități educative au fost realizate în afara unității, în ultimii trei ani școlari:

Rezultatele obținute în urma derulării programelor, parteneriatelor și a proiectelor educaționale au fost analizate:

Rezultatele obținute în urma derulării programelor, parteneriatelor și a proiectelor educaționale au fost diseminate și prezentate comunității și publicului:

Au fost consultați părinții în alegerea activităților opționale desfășurate la grădiniță:

74. Ați colaborat cu profesorii de opționale în vederea derulării în bune condiții a acestor activități:

Cât de mulțumit(ă) sunteți de modul în care se desfășoară aceste cursuri opționale:

Ați fost implicat(ă) în analiza curriculum-ului la decizia unității (pe baza rezultatelor obținute de preșcolari) și v-ați adus aportul la revizuirea periodică a acestuia:

Care sunt modalitățile de comunicare cu părinții:

Care sunt modalitățile de comunicare cu conducerea unității:

Care sunt modalitățile principale de comunicare cu ceilalți educatori din unitate:

Cât timp estimați că alocați în medie zilnic pentru a comunica individual cu fiecare copil în parte:

Ați susținut activități metodice demonstrative pentru a disemina în rândul colegilor noi abordări și strategii de lucru cu preșcolarii:

Ați susținut activități demonstrative la grupă pentru părinți:

Câte ședințe cu părinții ați organizat în anul școlar precedent:

În cadrul acestor ședințe sau cu alte ocazii, ați primit vreo propunere din partea părinților în vederea îmbunătățirii serviciilor educaționale pe care le oferiți comunității:

Ați fost implicat(ă) în vreun fel în procesul de evaluare internă a calității educației din unitate:

Care dintre următoarele proceduri existente în unitate vă sunt cunoscute:

Ați fost implicat(ă) în proiecte de cercetare sau dezvoltare:

Cât de interesat(ă) sunteți de autoperfecționare și de propria dezvoltare profesională

Cât de des participați la activitățile desfășurate în cadrul comisiei metodice:

Cât de des participați la activitățile desfășurate în cadrul cercului pedagogic:

Cât de mulțumit(ă) sunteți de comportamentul și atitudinea copiilor față de dumneavoastră:

Cât de mulțumit(ă) sunteți de comportamentul și atitudinea părinților față de dumneavoastră:

Cât de mulțumit(ă) sunteți de comportamentul și atitudinea colegilor față de dumneavoastră:

Cât de mulțumit(ă) sunteți de modul în care relaționați cu ceilalți colegi din unitate:

Cât de mulțumit(ă) sunteți de comportamentul și atitudinea conducerii unității față de dumneavoastră:

Cât de mulțumit(ă) sunteți de comportamentul și atitudinea colegilor dumneavoastră față de copii:

Cât de mulțumit(ă) sunteți de comportamentul și atitudinea părinților față de proprii copii:

Cât de mulțumit(ă) sunteți de comportamentul și atitudinea conducerii unității față de copii în general:

Cât de mulțumit(ă) sunteți de comportamentul și atitudinea conducerii unității față de părinți:

Cât de mulțumit(ă) sunteți de comportamentul și atitudinea conducerii unității față de profesori:

Cât de mulțumit(ă) sunteți de comportamentul și atitudinea conducerii unității față de personalul didactic auxiliar și nedidactic:

Cât de mulțumit(ă) sunteți de activitatea comitetului de părinți la grupă:

Cât de mulțumit(ă) sunteți de activitatea comitetului reprezentativ al părinților organizat la nivel de unitate:

Cât de mulțumit(ă) sunteți de activitatea comisiilor funcționale existente în unitate:

Cât de mulțumit(ă) sunteți de activitatea comisiei de evaluare și asigurare a calității:

Cât de mulțumit(ă) sunteți de activitatea consiliului profesoral:

Cât de mulțumit(ă) sunteți de activitatea consiliului de administrație:

Cât de mulțumit(ă) sunteți de climatul și atmosfera ce există în colectiv în acest moment:

În calitate de educator în învățământul preșcolar, temerile dumneavoastră cele mai mari vizează următoarea situație:

Au fost aplicate beneficiarilor interni și externi diferite tipuri de chestionare în vederea evaluării instituționale și a calității educației din unitate:

Analizați oportunitatea și relevanța itemilor acestui chestionar.

3. Indicați cărui domeniu aici mai trebuie ceva se adresează fiecare întrebare din chestionarul din Anexa 1.

DOMENIUL: B. EFICACITATE EDUCAȚIONALĂ

a)conținutul programelor de studiu

I24: Definirea și promovarea ofertei educaționale

I25: Existența parteneriatelor cu reprezentanți ai comunității

I26: Proiectarea curriculumului

I27: Realizarea curriculumului

b) rezultatele învățării

I28: Evaluarea rezultatelor școlare

I29: Evaluarea rezultatelor la activitățile extracurriculare (extra-clasă și extra-școlare)

c) activitatea de cercetare științifică sau metodică, după caz

I30: Activitatea științifică

I31: Activitatea metodică a cadrelor didactice

DOMENIUL: C. MANAGEMENTUL CALITĂȚII

4. Analizați, în baza rezultatelor obținute la aplicarea chestionarului din Anexa 1, nivelul atingerii standardelor descrise de indicatorii din domeniul B. EFICACITATE EDUCAȚIONALĂ MANAGEMENTUL CALITĂȚII. Acordați un calificativ între Foarte bine și Nesatisfăcător și justificați, pe scurt, opțiunea dumneavoastră.

5. Analizați, în baza rezultatelor obținute la aplicarea chestionarului din Anexa 1, nivelul atingerii standardelor descrise de indicatorii din domeniul CB. MANAGEMENTUL CALITĂȚII. Acordați un calificativ între Foarte bine și Nesatisfăcător și justificați, pe scurt, opțiunea dumneavoastră.

6. Sunteți părintele unui copil pe care urmează să îl înscrieți la grădiniță. În urma analizei rezultatelor obținute la aplicarea chestionarului din Anexa 1, considerați că din punct de vedere al asigurării calității, grădinița este ceea ce vă doriți pentru copilul dumneavoastră ? Justificați răspunsul printr-un scurt eseu.

7. Identificați care sunt calitățile următoarelor lucruri: rochie, restaurant, profesor, diriginte, coleg, școală, manager, părinte. Argumentați cum poate fi definită calitatea.

8. Când spunem despre un profesor că este bun?

când are multe cunoștințe de specialitate?

când are competențe didactice?

când asigură progresul fiecărui educabil?

când se bucură de aprecierea atât a elevilor, părinților, autorităților?

altele (precizați ce anume).

9. Când spunem despre o școală că este bună?

când are multe dotări?

când asigură progresul fiecărui educabil?

când se bucură de aprecierea atât a elevilor, părinților, autorităților?

altele (precizați ce anume).

10. Din ce perspectivă ne interesează ca un profesor/ o școală să fie bună?

din perspectiva profesorului/ a școlii ?

din perspectiva beneficiarilor direcți (elevi) și indirecți (părinți, angajatori,

comunitate)?

din perspectiva relevanței pentru dezvoltarea societății?

altele (precizați ce anume).

11. Dați exemple de „bune practici” în domeniul managementului calității educației – din unitatea dumneavoastră școlară sau din alte instituții de învățământ.

12. Având la dispoziție standardele (autorizare și acreditare) și standardele de referință, precizați cel puțin câte o asemănare și câte o deosebire dintre ele. Realizați un eseu privind dificultățile școlii în autoevaluare, pe baza standardelor de calitate din H.G.1538/ 2008.

13. Realizați un instrument de lucru folosit pentru determinarea gradului de satisfacție al beneficiarilor educației privind calitatea actului educativ.

14. Realizați o listă bibliografică incluzând cel puțin 10 surse, inclusiv website-uri, în legătură cu problematica pedagogică a standardelor de calitate în educație în lume: filosofie, politici, orientări, organisme, sisteme de standarde etc.

15. Analizați profilul de competențe profesionale și transversale al profesorului european. Esențializați acest model recurgând la 12 cuvinte și sintagme cheie.

16. Elaborați un inventar al principalelor linii strategice pe care le-ar putea urma un manager pentru a sprijini inserție profesională a cadrelor didactice debutante și pentru a crește calitatea activităților educaționale desfășurate de aceștia.

17. Analizați critic componenta „Asigurarea calității” într-un plan de dezvoltare instituțională la nivel preșcolar și primar.

18. Propuneți măsuri generale de creștere a calității educației la nivelul grupei de preșcolari/ clasei de elevi, recurgând la abordări multicriteriale.

19. Ce ați aștepta de la un program de formare/ perfecționare în domeniul managementului calității în educație?

20. Identificați direcții strategice și teme concrete actuale de cercetare pedagogică în domeniul managementului calității în educație.