Unităț ile Administrativ Teritoriale . [620638]
1
Universitatea din Craiova
Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor
Programul de studii CIG
LUCRARE DE LICENȚĂ
Conducător Științific:
Criveanu Maria
Absolvent: [anonimizat] , 2020
2
Universitatea din Craiova
Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor
Programul de studii CIG
Titlul lucrării:
Studiu privind con tabilitatea veniturilor la
Unităț ile Administrativ Teritoriale .
Conducător Științific:
Criveanu Maria
Absolvent: [anonimizat] , 2020
3 CUPRINS
INTRODUCERE …………………………………………………………… ………………………… …….. …….4
CAPITOLUL I
1.1. Descrierea activităț ii, a scopului, oiectivelor și atributiilor prevăzute in actele nor-
mative de inființare și funcționalitate a primăriei …………………………………… …….. ….. 6
1.2. Principiile generale aplicabile administrației publice …………………………………….. ……7
1.3. Principii specifice aplicabile administrației publice locale ……………………………….. ….8
1.4. Descentralizarea, principiile procesului de descentralizare …….. ………………………… …8
1.5. Regulile procesului de descentralizare …………………………………………………………… ….8
1.6. Regimul general al autonomiei locale …………………………………………………………….. …9
1.7. Resursele financiare ale autor itaților administrației publice locale …………………….. …9
1.8. Principii in raport cu propria activitate ………………………………………………………….. ….9
CAPITOLUL II
2.1. Prezentarea generală, cunoașterea și studierea principalelor activități ale entității
publice U.A.T.C Dârvari ……………………………………………………………………………… 17
2.1.1. Scurt istoric .Obiect de activitate. Situația operativă a comunei Dârvari …….17
2.1.2. Principalele categorii de atribuții conferite Consiliului Local de codul
admini strativ ……… …………………………………………………………………………….. ….17
2.1.3. Factorii principali ce pot influența activitatea primări ei…….. ……………….. …..18
2.1.4. Funcționalitatea primariei Dârvari …………. …………………………………………. ….19
2.1.5. Evoluția și structura principalilor indicatori financiari in perioada 2017 –
2019 …….. ………………………………………………………………………………………… …..20
2.2. Organizarea și conducerea contabilității veniturilor primăriei ………………………….. ..21
2.2.1. Realizarea funcției financiar – contabile la ni velul primăriei Dârvari ……….. .21
2.2.2. Principalele atribuții conform fișei postului –responsabil contabilitatea
venitu rilor. ………………………………………………………………………………………… … 22
2.3. Contabilitatea veniturilor …………………………………………………. …………………………. . 23
2.3.1. Noțiuni teoretice privind veniturile primăriei …………………………………….. ….. 23
2.4. Terminologie …………………………………. ……………………………… …………………………. .. 25
2.5. Fundamentarea veniturilor bugetare …………………………………. …………………………. .. 25
2.6. Clasificarea veniturilor bugetelor locale …………………………………………………………. 26
2.6.1. Venituri și finanțări …………………………………………………………………………….. 26
2.7. Conținutul grupelor de venituri, structura veniturilor ……………………………………….. 26
2.8. Monografie privind înregistrarea în contabilitate a operațiunilor specifice bugetelor
locale privind veniturile primăriei ………………………………………………………………….. .34
CONCLUZII ………………………………………………….. …………………… …………………………. ….37
BIBLIOGRAFIE ………………………………………… …………………………………. ………………… ..39
ANEXE …………………………………………………………………………………….. ………. …………. ……40
4 INTRODUCERE
Importanța v eniturilor, concept, obiective, m aximizare venituri .
Comunitățile locale reprezintă colectivități umane, delimitate teritorial din punct de
vedere politic și admin istrativ, care au autorități ca o condiție a autonomiei financiare,
deoarece autonomia administrativă nu ar fi posibilă fără autonomia f inanciară, care -i
asigură suportul financiar al funcționării. Importanța autorității locale, rolul lor jucat în
procesul de guvernare al comunei, poate fi măsurat prin valoarea efectivă a veniturilor
realizate pe plan local .
Bugetul localității în care ne ducem viața ar trebui să constituie un subiect de interes
pentru fiecare dintre noi. Măsura în care urmează a fi realizat un lucru sau altul sau, și mai
mult, modul în care se acordă prioritate unor investiții în fața altora este determinată de
volumul Veniturilor precum și sumele care se alocă pentru fiecare capitol al bugetului
local.
Astfel, și autoritățile publice locale ar trebui să dea o mai mare atenție consultării
publicului atunci când elaborează bugetul local. În măsura în care își doresc cetățeni
implicați și interesați de treburile publice, autoritățile trebuie să încurajeze participarea
cetățeanului la stabilirea modului în care sunt distribuite resursele locale. Astfel capacitatea
de autonomie f inanciară ar cunoaște o tendinț a de creștere.
Fundamentarea și întocmirea unui buget de venituri și cheltuieli nu constituie numai
un proces complex de previziuni de resurse și cheltuieli, unde trebuie respectate, în primul
rând, reglementările legislative, ci pur și simplu tr ebuie avute în vedere atât nevoile, cât și
problemele comunității în cauză, iar gestionarea optimă a resurselor în cadrul unui buget
rămâne o problemă destul de complexă care solicită o atenție deosebită, pentru eliminarea
eventualelor neclarități și lacun e.
Scopul, importanța, actualitatea, obiectivele Studiului de caz privind contabilitatea
veniturilor la Unitățile Administrativ Teritoriale îl constituie și este dat în principal de
aprofundarea conceptelor teoretice și practice, care operează în domeniul investigat,
dezvoltarea metodologiei de fundamentare și analiză a veniturilor realizarea scopului
menționat se va determina prin orientarea abordărilor pe următoarele obiective:
● Dezvoltarea conceptelor și principiilor contabile fundam entale aferente veniturilor;
analizei veniturilor și cheltuielilor înregistrate de instituțiile publice; prin fundamentare
economică, implementarea bunei practici reglementate de legislația națională, realizarea
unei conexiuni dintre competența profesională și utilizarea optimă a veniturilor .
●Abordare comparativă a modului de planificare și execuție a bugetului de venituri
și cheltuieli atât național cât și internațional, pentru optimizarea și eficientizarea ut ilizării
veniturilor prim ăriei.
Bugetul local 1 reprezintă actul în care se înscriu veniturile și cheltuielile
colectivității locale, pe o perioadă de un an. Sunt instrumente de planificare și conducere a
activității financiare a primăriei care are perso nalitate juridică, evidențiază gradul de
autonomie a administrației locale față de puterea centrală și legăturile existente între
diferitele administrații teritoriale; reflectă fluxurile formării veniturilor și efectuării
cheltuielilor administrațiilor locale precum și moda litatea de finanțare a cheltuielilor pe
destinații și de acoperire a deficitelor.
Dimensiunea veniturilor autorității locale conferă o imagine asupra rolului jucat de
acesta primărie în mediul social și economic al satului, pe când valoarea com parativă a
veniturilor totale ale autorității locale, cu costurile (cheltuielile) generale de guvernare dă o
1 Bugetele locale între teorie și practica Institutul pentru Politici Publice, realizat de Institutul pentru
Politici Publice din România (IPP) pentru Asociația Pro Democrația (APD), în cadrul proiectului
“Administrare eficientă prin participare publică” finanțat de German Marshall Fund of the United States.
5 imagine asupra rolului instituției în viața politică și în procesul de guvernare Nivelul și
mărimea veniturilor proprii autorității locale poate fi un indicator al autonomiei decizional –
financiare a autorității locale.
Stabilirea politicilor financiare, sunt importante, deoarece prin ele autoritatea locală
consemnează în scris cele mai importante probleme cu care se confruntă comunitatea.
Reprezentanții administrației publice locale Consiliul Local, Ordonatotul de credite
trebuie să exprime clar așteptările lor, în ceea ce privește modul de administrare a
veniturilor.
Veniturile trebuie administrate cât mai eficient și cât mai profesional. În continuare
vom prezenta câteva sugestii de politici, pentru administrarea veniturilor, trebuie analizate,
periodic, informațiile referitoare la veniturile pe care le folosește, inclusiv ponderea
fiecărei surse de venituri, informaț iile privind veniturile folosite chiar și de alte autorități
locale ca bună practică .
Pentru recuperarea debitelor neplătite, va trebui elaborat un program ferm, dar și
profesionist, inclusiv apelarea la organele statului (judecătorești) pentru finalizarea
executării silite.
Determinând nivelul la care costul total al serviciilor asociate a fost acoperit din
venituri, în funcție de acest caz se va impune revizuirea anual a anumitor taxe și tarife
pentru acoperirea costurilor fun cționalității entității, această reanalizare va fi efectuată
anual iar toate taxele și tarifele, în integritatea lor cel puțin o dată la patru ani.
Implementarea pârghiilor de maximizare a veniturilor primăriei va solicita mult
timp și efort, a tât din partea ordonatorului de credite, cât și din partea personalului, însă
eforturile ulterioare, vor fi mult mai puțin împovărătoare și vor aduce beneficii majore
propriei administrații publice locale.
Trebuie să existe o tendință pentru crearea și automatizarea unui sistem
eficient de clasificare și raportare a veniturilor prin:
• Crearea și automatizarea unui sistem eficient de clasificare și de raportare a veniturilor.
• Elaborarea și menținerea unui manual intern de venituri.
• Evaluar ea și îmbunătățirea politicilor și practicilor de constatare/stabilire și de recuperare
a costurilor.
• Implementarea unui program de management al numerarului și veniturilor din investiții.
• Evaluarea și îmbunătățirea procedurilor și structurii de colectare a veniturilor.
• Elaborarea unui plan de recuperare a veniturilor neplătite la ti mp și de încasare a
veniturilor restanțe.
• Instituirea unor proceduri eficiente de control intern și de audit.
• Evaluarea surselor de venituri curente și viitoare.
6 CAPITOLUL I
1.1. Descrierea activității, a scopului, obiectivelor și atribuțiilor prevăzute în
actele normative de înființare și funcționalitate a primăriei
Primarul, secretarul unității admistrativ – teritoriale și aparatul de specialitate al
primarului constituie o structură funcțională cu activitate permanentă, denumită primărie,
care duce la îndeplinire a hotărârilor Consiliului Local și dispozițiile primarului soluționând
problemele curente ale ale colectivității locale.
Entitatea îndeplinește următoarele funcții:
a) privind organizarea și funcționarea apa ratului de specialitate a l primarului, instituțiilor și
serviciilor publice de interes local privind dezvoltarea economico -socială a comunei
b) privind gestionarea patrimoniului comunei (administrarea proprietății publice și private)
c) gestionarea serviciilor publice din subordi ne privind cooperararea inter -institutionala
d) de reprezentare, prin care se asigură, în numele localității, reprezentarea pe plan intern și
extern în domeniul său de activitate de autoritate locală, prin care se asigură exercitarea
controlului aplicării unitare și respectării reglementărilor legale în domeniul său de
activitate, precum și al funcționării instituțiilor care își desfășoară activitatea în subordinea
sau sub autoritatea sa
Responsabilitatea conducerii entității2
a) elaborarea și fundamentarea proiectului de buget propriu;
b) angajarea, lichidarea și ordonanțarea și plata chetuielilor în limita creditelor bugetare
repartizate și aprobate și numai în legătură cu activitatea instituției publice respective și cu
respectarea dispozi țiilor legale; c) realizarea veniturilor; d) angajarea și utilizarea creditelor
bugetare pe baza bunei gestiuni financiare; e) integritatea bunurilor încredințate entității; f)
organizarea și ținerea la zi a contabilității, prezentarea la termen a situații lor financiare
privind situația patrimoniului aflat în administrare și privind execuția bugetară; g)
întocmirea și prezentarea fidelă a situațiilor financiare în conformitate cu cadrul de
raportare financiar aplicabil acestora; h) organizarea și ținerea la zi a evidenței
patrimoniului; i) organizarea, implementarea și menținerea unui sisitem de control intern
corespunzător pentru întocmirea și prezentarea corectă a și fidelă a situațiilor financiare;
Literatura de specialitate și studiile în dome niul veniturilor au avut în vedere –
prevederile Legii nr. 273/2006 privind finanțele publice locale acualizata cu modificările
ulterioare astfel:
Veniturile bugetare locale se constituie din:
1. Venituri proprii, formate din:
1.1. Impozite,
1.2. Taxe,
1.3. Contribuții,
1.4. Alte vărsăminte,
1.5. Alte venituri
1.6. Cote defalcate din impozitul pe venit;
2. Sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat;
2.1 subvenții primite de la bugetul de stat și de la alte bugete;
2.1 donații și sponsorizări.
3. Fundamentarea veniturilor bugetelor locale se bazează pe constatarea și evaluarea
materiei impozabile și a bazei de impozitare în funcție de care se calculează impozitele și
taxele aferente, evaluarea serviciilor prestate și a veniturilor obținute din acestea, precum și
pe alte elemente specifice, inclusiv pe serii de date, în scopul evaluării corecte a
veniturilor.
2 O.U.G.Nr.57/2019 din 3 iulie 2019 –privind codul administrativ -emitent Guvernul Romaniei, publicat in
MOf.Nr.555 din 5 iulie 2019 Art .155
7 4. Fundamentarea, dimensionarea și repartizarea cheltuielilor bugetelor locale pe
ordonatori de cr edite, pe destinații, respectiv pe acțiuni, activități, programe, proiecte,
obiective, se efectuează în concordanță cu atribuțiile ce revin autorităților administrației
publice locale, cu prioritățile stabilite de acestea, în vederea funcționării lor și în interesul
colectivităților locale respective.
5. Fundamentarea și aprobarea cheltuielilor bugetelor locale se efectuează în strictă
corelare cu posibilitățile reale de încasare a veniturilor bugetelor locale, estimate a se
realiza. Studiile efectuate de literatură de specialitate privind contabilitatea veniturilor la
unitățile administrativ -teritoriale au pornit în principal și în majoritatea cazurilor de la
Principiile generale aplicabile administrației publice scop în care prezentăm:
1.2. Principiile g enerale aplicabile administrației publice:3
Codul Administrativ, definește Comuna astfel:
– Comună este unitatea administrativ -teritoriala de bază care cuprinde populația rurală
unită prin comunitate de interese și tradiții, alcătuită din unul sau mai multe sate, în funcție
de condițiile economice, social -culturale, geografice și demografice.
Prin organizarea comunei se asigură dezvoltarea economică, social -culturala și
gospodăreas ca a localităților rurale.
-Comunele pot avea în componența lor mai multe localități rurale denumite sate, care nu au
personalitate. Juridică.
– Satul în care își au s ediul autoritățile administrației publice comunale este sat -resedinta de
comună.
●Principiu l Legalității – Autoritățile și instituțiile administrației publice, precum și
personalul acestora au obligația de a acționa cu respectarea prevederilor legale în vigoare și
a tratatelor și a convențiilor internaționale la care România este parte.
●Principiul. Egalității – Beneficiarii activității autorităților și instituțiilor administrației
publice au dreptul de a fi tratați în mod egal, într -o manieră nedi scriminatorie, corelativ cu
obligația autorităților și instituțiilor administrației publice de a trata în mod egal pe toți
beneficiarii, fără discriminare pe criteriile prevăzute de lege.
●Principiul Transparenței – În procesul de elaborare a actelor normative, autoritățile și
instituțiile publice au obligația de a informa și de a supune consultării și dezbaterii publice
proiectele de acte normative și de a permite accesul cetățenilor la procesul de luare a
deciziilor administrative, precum și la date le și informațiile de interes public, în limitele
legii.
● Principiul Proporționalității – Formele de activitate ale autorităților administrației
publice trebuie să fie corespunzătoare satisfacerii unui interes public, precum și echilibrate
din punctul de vedere al efectelor asupra persoanelor. Reglementările sau măsurile
autorităților și instituțiilor administrației publice sunt inițiate, adoptate, emise, după caz,
numai în urma evaluării nevoilor de interes public sau a problemelor, după caz, a riscur ilor
și a impactului soluțiilor propuse.
● Principiul satisfacerii interesului public – Autoritățile și instituțiile administrației
publice, precum și personalul din cadrul acestora au obligația de a urmări satisfacerea
interesului public înaintea celui individual sau de grup. Interesul public național este
prioritar față de interesul public local.
●Principiul Continuității – Activitatea administrației publice se exercită fără
întreruperi, cu respectarea prevederilor legale.
3 O.U.G.Nr.57/2019 din 3 iulie 2019 –privind codul administrativ -emitent Guvernul Romaniei,publicat in
MOf.Nr.555 din 5 iulie 2019 PARTEA I Dispoziții generale. Titlul III Principiile generale aplicabile
administrației publice de la Art. 6 la Art.13 -Legea nr.273/ 2006 privind finanțele publice locale acualizata cu
modificările ulterioare .
8 ●Principiul Adaptabilității – Autoritățile și instituțiile administrației publice au
obligația de a satisface nevoile societății.
1.3. Principii specifice aplicabile administrației publice locale4
Administrația publică locală din unitățile administrativ – teritoriale se organizează și
funcționează în temeiul principiilor generale ale administrației publice prevăzute la partea I
titlul III și al principiilor generale prevăzute în Legea nr. 199/1997 pentru ratificarea Cartei
europene a autonomiei locale, adoptată la Stra sbourg la 15 octombrie 1985, precum și a
următoarelor principii specifice:
●Principiul descentralizării ;
●Principiul autonomiei locale;
●Principiul consultării cetățenilor în soluționarea problemelor de interes local deosebit;
●Principiul eligibilității autorităților administrației publice locale;
●Principiul cooperării;
●Principiul responsabilității;
●Principiul constrângerii bugetare.
1.4. Descentralizarea Principiile procesului de descentralizare
●Principi ul subsidiarității , care constă în exercitarea competențelor de către
autoritatea administrației publice locale situată la nivelul administrativ cel mai apropiat de
cetățean și care dispune de capacitate administrativă necesară;
●Principiul asigurării resurselor corespunzătoare competențelor transferate;
● Principiul responsabilității autorităților administrației publice locale în raport cu
competențele ce le revin, care impune obligativitatea respectării aplicării standardelor de
calitate și a standardelor de cost în furnizarea serviciilor publice și de utilitate publică;
●Princi piul asigurării unui proces de descentralizare stabil, predictibil, bazat pe
criterii și reguli obiective, care să nu constrângă activitatea autorităților administrației
publice locale sau să limiteze autonomia locală financiară;
●Principiul echității , care implică asigurarea accesului tuturor cetățenilor la serviciile
publice și de utilitate publică.
1.5. Regulile procesului de descentralizare5
Guvernul, ministerele și celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale
transferă competențe autorităților administrației publice locale de la nivelul comunelor,
respectând principiul subsidiarității și criteriul ariei geografice a beneficiarilor, potrivit
căruia transferul competenței privind furnizarea unui serviciu public se face căt re acel nivel
al administrației publice locale care corespunde cel mai bine ariei geografice a
beneficiarilor. Transferul competenței se realizează prin lege și este fundamentat pe analize
de impact și ale unor sisteme de indicatori de monitorizare, elabor ate de către ministere și
celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale, în colaborare cu
ministerul coordonator al procesului de descentralizare și cu structurile asociative ale
autorităților administrației publice locale.
4O.U.G.Nr.57/2019 din 3 iulie 2019 –privind codul administrativ -emitent Guvernul Romaniei,publicat in
MOf.Nr.555 din 5 iulie 2019 Partea a III -a Administrația publică locală Titlul I Dispoziții generale . –
Principii specifice aplicabile administrației publice locale de la Art 75 la Art.79
5.U.G.Nr.57/2019 din 3 iulie 2019 –privind codul administrativ -emitent Guvernul Romaniei,publicat in
MOf.Nr.555 din 5 iuli e 2019 –Titlul II Descentralizarea Cap. I Dispozitii generale Art. 76 la Art 79.
9 1.6. Regimul general al autonomiei locale .
●Autonomia locală, se exercită de autoritățile administrației publice locale.
●Autonomia locală este numai administrativă și financiară, fiind exercitată pe baza și în
limitele prevăzute de lege.
●Autonomia locală priv ește organizarea, funcționarea, competența și atribuțiile
autorităților administrației publice locale, precum și gestionarea resurselor care, potrivit
legii, aparțin comunei, orașului, municipiului sau județului, după caz.
●Autonomia locală garantează auto rităților administrației publice locale dreptul ca, în
limitele legii, să aibă inițiative în toate domeniile, cu excepția celor date în mod expres în
competența altor autorități publice.
1.7.Resursele financiare ale autorităților administrației publice lo cale
Unitățile administrativ – teritoriale au dreptul la resurse financiare proprii, pe care
autoritățile administrației publice locale le stabilesc, le administrează și le utilizează pentru
exercitarea competenței și a atribuțiilor ce le revin, în condițiile legii. Resursele financiare
de care dispun autoritățile administrației publice locale trebuie să fie corelate cu
competența și atribuțiile prevăzute de lege. . În scopul asigurării autonomiei locale,
autoritățile deliberative ale administrației publice locale au dreptul să instituie și să
perceapă impozite și taxe locale, să aprobe bugetele locale ale unităților administr ativ-
teritoriale, în condițiile legii.
Stabilirea, constatarea, impunerea, inspecția fiscală, încasarea, urmărirea și executarea
silită, precum și procedurile de administrare a creanțelor bugetare locale se realizează în
condițiile legii. Autoritățile administrației publice locale adminis trează sau, după caz,
dispun de resursele financiare, precum și de bunurile proprietate publică sau privată ale
unităților administrativ -teritoriale, în conformitate cu principiul autonomiei locale.
Personalitatea juridică a unităților administrativ -terito riale Unitățile administrativ –
teritoriale sunt:
– Persoane juridice de drept public, cu capacitate juridică deplină și patrimoniu propriu,.
– Sunt subiecte juridice de drept fiscal, titulare ale codului de înregistrare fiscală și ale
conțurilor deschise la unitățile teritoriale de trezorerie, precum și la unitățile bancare.
– Sunt titulare ale drepturilor și obligațiilor ce decurg din contractele privind administrarea
bunurilor care aparțin domeniului public și privat în care acestea sunt parte, precum și d in
raporturile cu alte persoane fizice sau juridice, în condițiile legii.
1.8. Principii în raport cu propria activitate:
●Principiul bunei guvernări – conform acestui principiu, Guvernul trebuie să
stabilească acțiuni clare și eficiente pe baza unor obiective de calitate și să aibă capacitatea
de a răspunde rapid unor necesități sociale;
●Principiul responsabilității – stabilirea priorităților r eformei administrației publice
este un proces orientat spre obținerea de rezultate. Răspunderea există la toate nivelurile
administrației publice, inclusiv celei locale;
●Principiul eficienței și eficacității – se va urmări atingerea obiectivelor pri ntr-o
utilizare optimală a resurselor disponibile și obținerea unor rezultate care să fie conforme
cu obiectivele fixate;
●Principiul stabilității și predictibilității – măsurile de reformă urmăresc să creeze, în
timp, un cadru stabil și predictibil, atât pentru instituțiile din administrația publică, cât și
pentru cetățeni și mediul de afaceri;
●Principiul proporționalității – orice măsură luată trebuie să fie ad ecvată, necesară și
corespunzătoare scopului urmărit;
10 ●Principiul subsidiarității – constă în exercitarea competențelor de către autoritatea
administrației publice situată la nivelul administrativ cel mai apropiat de cetățean și care
dispune de capacitate administrativă necesară.
Din analiza și documentarea aferentă Studiului de caz a rezultat ca Scopul realizării acestor
studii a fost și realizată de altfel prin :
a) Prezentarea într -o formă prietenoasă, simplu de înțeles, a bugetului local al comunelor,
pentru a oferi cetățenilor posibilitatea să se informeze mai ușor despre sursele de venituri și
eficiența utilizării lor.
b) Determinarea administrației publice locale să devină mai transparentă și mai deschisă în
comunicarea informațiilor de interes public major, precum planificarea bugetară și
cheltuirea banilor publici, raportat l a veniturile realizate
c) Creșterea implicării cetățenilor în procesul de guvernare locală, în procesul public
decizional și în rezolvarea problemelor comunității
d) Implementarea proiectelor cu fonduri nerambursabile UE este prioritatea principală, la
care se adaugă cofinanțarea din bugetul de stat
e) Lipsa planificării bugetare multi -anuale Proiectul de buget se referă strict la venituri și
cheltuieli planificate în anul în curs. Noi considerăm că este necesară o planificare a
investițiilor publice pe o perioadă de minim 2 -3 ani în avans, din considerente de
raționalizare și eficientizare a administrării fondurilor publice locale. În acest fel ne -am
asigura că la baza apr obării unor proiecte de investiții se află un plan de dezvoltare multi –
anual, cu alocări bugetare corespunzătoare, iar cetățenii ar putea să înțeleagă mai bine care
sunt prioritățile urmărite de administrația locală și care este succesiunea rezolvării
problemelor de dezvoltare a comunei lor.
Din analiza literaturii de specialitate, a studiilor a rezultat :
– Capacitate redusă de finanțare a unor investiții din venituri proprii proprii
– Capacitatea Primăriei de a se autofinanța este de natură să ne îngrijore ze, cu atât mai mult
cu cât, după anul 2020 nivelul subvențiilor primite de la UE și subvențiile de la bugetul de
stat pentru cofinanțarea proiectelor cu fonduri nerambursabile europene se vor reduce
considerabil
– Analiza Veniturile detaliate ale secțiuni i de dezvoltare indică gradul mare de dependență
de fondurile nerambursabile
Studiile analizate, precum și literat ura de specialitate a vizat și t ransformările care au
avut loc în planul contabil al înregistrării veniturilor în ultimii ani au fost profunde,
sistemul contabil românesc fiind supus unui amplu și serios proces de reformă, în scopul
adaptării acestuia la noile condiții economice, politice, juridice și, nu în ultimul rând,
sociale.
În sectorul administrației publice locale, modifi cările efectuate au urmărit optimizarea
fundamentării veniturilor și totodată a execuției bugetare astfel încât acestea să reflecte, în
mod real, modul în care se realizează banii publici (veniturile) în vederea realizării
obiectivelor de interes general a le entității. Din sinteza literaturii privind “Rolul
contabilității în fundamentarea și execuția bugetului de venituri și cheltuieli în instituțiile
public e. Abordare financiar -contabilă actualitatea lucrării rezidă din faptul că, fiind o
contabilitate de angajamente, contabilitatea publică obligă entitățile patrimoniale să
organizeze și să conducă contabilitatea potrivit bugetului de venituri și cheltuieli aprobat.
Fundamentarea veniturilor unei primării nu constituie numai un proces complex de
previziuni de resurse, unde trebuie respectate, în primul rând, reglementările legislative, ci
pur și simplu trebuie avute în vedere atât nevoile, cât și problemele comunității în cauză
În legătură cu veniturile din impozite sunt de remarcat următoarele lucr uri:
– Impozitul nu este un scop în sine ci urmărește asigurarea satisfacerii sarcinii publice,
adică participarea tuturor cetățenilor la cheltuielile publice; prin impozite se realizează și o
redistribuire a veniturilor cetățenilor între diferitele pături ale populației;
11 – Scopul inițial al impozitului îl reprezintă procurarea de resurse pentru autoritatea publică,
dar de regulă, lui i se asociază și unul aflat dincolo de sfera financiară, anume faptul că este
folosit de stat pentru a -și asigura intervenț ia în viața social -economică; Ca regula generală,
impozitul este o contribuție obligatorie, necondiționată – adică, contribuabilul nu poate
pretinde prestarea unui serviciu de către autoritatea publică;
– Impozitul nu are o destinație specială.
Asoc iat veniturilor din impozitele există și categoria de venituri din taxe. Și taxele sunt
instituite prin lege și au un caracter obligatoriu, dar au obiective precizate colectându -se în
anumite scopuri precise.În cadrul taxelor există și taxe care sunt oblig atorii numai dacă
populația solicită un serviciu și presupun o contraprestație, adică sunt condiționate.
Aceste taxe se percep în folosul unui anumit serviciu al statului și tendința este de a
stabili mărimea acestor taxe mult mai mare decât costul contraprestației.
Impozitul poate reprezenta o pârghie financiară deosebit de importantă prin
intermediul căreia statul poate interveni în economie. De altfel, reprezintă cea mai eficientă
cale prin care statul poate încuraja anumite tipuri de act ivități sau de a determina
restrângerea altora.
Prezentăm mai jos, succint, câteva din modalitățile tehnice de tranformare a
impozitului într -un instrument al politicii economice și sociale prin:
● adaptarea bazei de așezare (de calcul) a impozitelor; ● instituirea unui sistem de
scutiri și înlesniri; ● supradimensionarea impozitelor; ● sisteme de restituire fiscală.
Cotele de impozitare exprimate procentual ca bază a venitului propriu pot fi:
● progresive; ● progresive în tranșe (la salarii); ● proporționale (la profit)
Cota de impunere poate fi aparentă (cea prevăzută de lege) sau reală (care poate fi mai
mică sau mai mare decât cea aparentă, datorită unui sistem de scutiri sau penalizări).
Termenu l de plată este reprezentat de perioada la care este datorat impozitul (la
salarii lunar, la venituri din chirii trimestrial etc).
Determinarea unui venit impozabil presupune: constatarea și evaluarea materiei
impozabile. Stabilirea cuantumului im pozitului datorat de către contribuabil; perceperea și
încasarea impozitului și a altor i mpozite și taxe locale.
Gestionarea optimă a veniturilor în cadrul unui buget al primăriei rămâne o problemă
destul de complexă care solicită o atenție deoseb ită, dar care conform actualei legislații
prezintă încă unele neclarități și lacune .
De multe ori legislația este implementată de guverne fără studii de impact, urmărind
în special atragerea electoratului și nu neapărat nevoile reale ale entității , respectiv
costurile generate.
Reglementările devin astfel inoperante și neeficiențe, motiv pentru care se impune:
● valorificarea și optimizarea rolului contabilității în fundamentarea bugetului de
venituri și cheltuieli în primărie;
● stabilirea măsurii în care reglementările acestui domeniu conduc la implementarea
unor bune practice din acest domeniu și care sunt reglemente prin legislația națională;
● conexiunea dintre competența profesională și utilizarea optimă a resurselor fina nciare
incluse în bugetul de venituri și cheltuieli;
● optimizarea utilizării bugetului de venituri și cheltuieli în gestionarea resurselor din
primărie.
Contribuțiile pe care am încercat să le aducem prin cercetarea noastră vizează
următoarele e lemente:
● fundamentarea unor criterii noi de clasificare a activităților generatoare de fluxuri de
venituri;
● stabilirea unor delimitări referitoare la transpunerea contabilă a operațiunilor
generatoare de venituri în cadrul primăriei;
12 ● elucidarea și soluționarea problemelor aferente analizei și evaluării veniturilor în
cadrul primăriei, cu identificarea conceptelor și principiilor contabile fundamentale și
concretizarea modului de aplicare a acestora.
În studiile și literatura de specialitate problema Sistemului de Control intern
Managerial este mai puțin tratată, astfel valența importanței Codului intern nefiind
identificată și evaluată. În continuare vom defini un cadru general pentru evidențierea
importanței Ordinului Secreta rului General al Guvernului nr. 600/2018 privind C odul
Controlului Intern, respec tiv implementarea acestuia
Potrivit cu Ordinul Secretariatului General al Guvernului numărul 600/2018 (care
a modificat și actualizat OSGG 400/2015, OMFP 946/2005), având în vedere
angajamentele asumate de România în cadrul capitolului 28 "Control financiar" de
negociere cu Uniunea Europeană conducătorii entităților publice au obligația creării unei
structuri cu atribuții privind implementarea și/sau dezvol tarea sistemului de control
intern/managerial la nivelul propriei instituții. Autocontrolul, controlul de parteneriat, vor
deveni prioritare controlului extern.
Conducătorul fiecărei entități publice are de asemenea obligația de a dispune măsurile
necesa re pentru elaborarea și/sau dezvoltarea sistemului de control intern/managerial, în
funcție de standardele prevăzute în ordin, inclusiv a procedurilor formalizate pe activități.
Conform acestui ordin, controlul intern reprezintă ansamblul formelor d e control
exercitate la nivelul entității publice, stabilite de conducere, în concordanță cu obiectivele
acesteia și cu reglementările legale. Scopul controlului intern este asigurarea administrării
resurselor unei entități în mod eficient și eficace.
Controlul intern include structurile organizatorice, metode și proceduri de lucru și toți
conducătorii instituțiilor publice trebuie să dispună măsurile necesare, care să conducă la
dezvoltarea sistemelor proprii de control managerial.
Acest lu cru presupune elaborarea de programe de dezvoltare a sistemelor proprii de
control managerial, constituirea de structuri speciale care să asigure monitorizarea,
coordonarea și îndrumarea metodologică cu privire la sistemele proprii de control
managerial, î ntocmirea și prezentarea de informări în acest domeniu.
Obiectivele implementării O .S.G.G. nr. 600/2018 sunt:
– Funcționarea eficientă și eficace a instituției și în special creearea, urmărirea, încasarea,
veniturilor și utilizarea în condiții de economi citate.
– Utilizarea informațiilor în mod unitar, corect, complet și la momentul oportun
– Conformitatea cu legile, regulamentele și politicile interne ale instituției în domeniul
veniturilor
Verificarea gradului de reali zare a procedurilor formalizate trebuie să fie o constantă
permanentă a ordonatorulu i de credite precum și analiza l istei obiectivelor și activităților
din cadrul primăriei aprobate în ședința Comisiei de monitorizare .
– Evaluarea respectării structurii ș i modalităților de elaborare a procedurilor formalizate
aprobate, conform anexei nr. 2 .B la Ordinul secretarului general al Guvernului nr.
600/2018 pentru aprobarea Codului controlului intern managerial al entităților publice, cu
modificările și completări le ulterioare
– Verificarea stadiului realizării procedurilor formalizate, a reviziilor și actualizărilor
acestora
– Analiza realității și exactității raportărilor semestriale și anuale privind sistemul de
control intern managerial
– Analiza gradului de c uprindere a structurilor din subordine și a entităților publice aflate în
coordonare și subor donare în documentele elaborate
– Verificarea realității și exactității raportărilor anuale, respectiv s ituația centralizatoare
privind stadiul implementării
– Raportul asupra sistemului de control intern managerial
13 Ordonatorul de credite se va preocupa permanent de organizarea, în ansamblu, a
activității de control intern managerial și de implementarea O.S.C.G. nr. 600/2018 pentru
aprobarea Codului control ului privind coordonarea, îndrumarea metodologică și
supravegherea stadiului implementării și dezvoltării sistemului de control intern.
Apare ca o necesitate și se impune elaborarea procedurilor (instrucțiunile de lucru)
aferente activităților proce durale identificate, respectiv: Procedura formalizată de lucru
privind Controlul Financiar Preverntiv -propriu, privind Circuitul documentelor aferente
activității de colectare a veniturilo, Procedura formalizată de lucru privind Organizarea și
conducerea c ontabilități, elaborarea Registrul Riscurilor la nivelul Compartimentului
Contabilitate –sectiunea venituri.
Rezumăm că în această lucrare, ca și rezultantă a studiilor și literatură de specialitate
se va prezenta modul în care trebuie să fie creat un sistem, practic și eficient, pentru
maximizarea veniturilor la nivelul primăriei un program de implementare, ca re să asigure
administrații publice locale posibilitatea de a avea cât mai multe opțiuni pentru generarea
de venituri și îmbunătățirea pe termen lung a structurii veniturilor la nivelul comunității
locale.
Maximizarea veniturilor reprezintă o compo nentă a managementului financiar al
administrației publice locale, destinată să conducă la obținerea a cât mai multor venituri
din surse legale și disponibile, din punct de vedere administrativ.
Aceasta înseamnă obligația de a pune în aplicare o lar gă serie de îmbunătățiri a
politicilor, a procedurilor, a structurii de personal și organiz aționale, în scopul de a folosi la
întregul lor potențial, fiecare dintre sursele de venituri, în conformitate cu scopurile și
prioritățile administrației publice lo cale.
Maximizarea veniturilor, respectiv utilizarea fiecărei surse de venituri la capacitatea
maximă și identificarea de noi surse de venituri conform scopurilor și priorităților
administrației publice locale genererază mai multe avantaje pentru a dministrația publică
locală:
● Reduce nevoia de a renunța, fără motive serioase, la programe și servicii.
● Crește potențialul pentru oferirea unor servicii noi, sau îmbunătățite.
● Crește vizibilitatea și răspunderea personalului responsabi l de generarea și colectarea
veniturilor.
● Dezvoltă oportunită ți, care fac ca structura totală a veniturilor să fie mult mai
echitabilă și mai eficientă, și mai puțin dependentă de un număr limitat de surse de venituri.
● Scoate în evidență taxele de utilizare și alte taxe, care s -ar putea să nu acopere costurile
serviciilor la nivelul stabilit prin politicile financiare ale comunității.
● Arată neajunsurile procedurilor managementului financiar al comunității sau ale
organizării acesteia.
● Dezvăluie domeniile care au nevoie de o asistență, ulterioară, în elaborarea bugetului
și în fundamentarea prognozei.
Reprezentanții administrației publice locale, respectiv Primarul și Consiliul Local
trebuie să exprime clar așteptările lor, în ceea ce privește modul de administrare a
veniturilor,care trebuie administrate cât mai eficient și câ t mai profesional,ca de exemplu,
Administrația publică locală:
– va culege și va analiza, periodic, informațiile referitoare la veniturile pe care le folosește,
inclusiv ponde rea fiecărei surse de venituri
-va aduna și va analiza, periodic, informațiile privind veniturile folosite de alte autorități
locale.
-va sta bili un program, profesionist și ferm, pentru recuperarea debitelor neplătite la timp
-va revizui, anual, anumite taxe și tarife, pentru a determina nivelul la care costul total al
serviciilor asociate a fost acoperit din venituri,va analiza toate taxele ș i tarifele, cel puțin o
dată la patru ani.
14 -va acorda o atenți e sporită taxelor de utilizare și tarifelor, pentru a finanța costurile
serviciilor comunale ,va face o analiză a costurilor înainte de a se angaja în derularea
serviciilor furnizorilor.
În cadrul primariei:
-trebuie implementat un program de management al numerarului și veniturilor din
investiții, precum și evaluarea și îmbunătățirea procedurilor și structurii de colectare a
veniturilor instituirea unor proceduri eficiente de control intern și de audit dar și evaluarea
surselor de venituri curente și viitoare.
– trebuie să se asigure că deține un sistem bine pus la punct, care poate să înregistreze, să
centralizeze și să raporteze situația veniturilor, într -un m od rapid, i nteligibil și clar pentru a
da informații despre fiecare venit, privind tipul acestuia, sursa, scopul, limitele, perioada de
timp.
În cadrtul primăriei încă nu se poate vorbi de o autonomie locală reală. Bugetul local
depinde foarte mult de resurs ele pe care le primesc de la nivel central, proporția acestora
din urmă depășind 50%. Și nu reușește să realizeze venituri proprii suficiente. În același
timp echilibrarea bugetelor locale este o necesitate, comunitatea locală are un pronunțat
caracter de ruralitate de aceea posibilitatea să realizeze destule venituri este mică.
O soluție, sursă, posibilitate de creștere a veniturilor locale este ca un procent mai
mare din impozitul pe venit să rămână pe plan local. Insuficiența fondurilor este și o cauză
dar și un motiv pentru elaborarea unor politici publice locale corespunzătoare. În spiritul
acestei idei, autoritățile locale în cooperare cu cele naționale și inclusiv pe baza sprijinului
acestora, ar trebui să aibă în vedere o proiecție b ugetară multianuală.
Tocmai din acest motiv devine imperativ necesară deprinderea membrilor consiliilor
locale cu practici și tehnici de management local ca și cu particularitățile de elaborare a
politicilor publice locale.
Chiar d acă statul asigură încă importante resurse, în cea mai mare proporție acestea
au destinație specială, ceea ce nu permite comunităților locale să aibă libertate în
gestionarea fondurilor.
În acest caz mărirea cotei din impozitul pe venit reprezint ă o soluție în sensul unei
mai largi autonomii care să permită autorităților locale să cheltuiască în funcție de propriile
necesități.
Autoritățile locale ar trebui să fie preocupate în primul rând de găsirea unor soluții de
suplimentare a venitu rilor pe plan local și abia apoi de obținere unor fondur i sporite de la
nivel central. Pornind de la aceste constatări, calitatea execuției bugetare privind veniturile
în cazul autorităților publice locale se poate consolida prin:
– întărirea controlului cheltuielilor publice prin care să se urmărească economicitatea,
eficacitatea și eficiența utilizării fondurilor publice alocate pentru finanțarea acestora;
– monitorizarea constantă a încasării veniturilor și a efectuării cheltuielilor pe parcursul
execuției bugetare.
Primăria trebuie:
– să-și îmbunătățească sistemele de control intern;
– să acorde managementului financiar -contabil o importanță deosebită, direcționându -l spre
identificarea acelor soluții menite să prevină fenomenul risipei.
-sa implementareze unele măsuri care să vizeze:
● includerea cu prioritate în programele anuale de activitate a compartimentelor de
audit intern a unor misiuni de audit privind activitatea financiar -contabilă;
● organizarea conform le gii a controlului intern și luarea măsurilor reale de
implementare a norm elor proprii; întărirea responsabilității la nivelul conducerii primăriei
pentru un management contabil corespunzător. Control intern fiind definit ca ansamblul
formelor de control e xercitate la nivelul entității publice, stabilite de conducere în
concordanță cu obiectivele acesteia și cu reglementările legale, în vederea asigurării
15 administrării fondurilor în mod economic, eficient și eficace, acesta include, de asemenea,
structurile organiz atorice, metodele și proceduri .
Deși actualul cadru legal este clar un progres față de ani anteriori și se apropie de
standardele europene în domeniul finanțelor publice, mai sunt încă destule aspecte de
îmbunătățit.
Cele mai importante dintre acestea vizează armonizarea legislației emise în domeniu.
Iată câteva sugestii:
● actele normative referitoare la descentralizarea serviciilor publice să fie armonizate
cu unele care prevăd o descentralizare financiară adecvată;
●legislația fiscală să fie în deplin acord cu cea bugetară.
Îmbunătățirea legislației nu este suficientă însă. Ea trebuie dublată de un
management local performant, o revizuire a modului în care se colectează și se cheltuiesc
banii comunităț ilor locale.
Deci apar și trebuie sa apară întrebări frecvențe de genul:
-Am putea face mai mult, ca să folosim la maximum veniturile actuale?
-Facem eforturi pentru a reduce costurile de colectare?
-Este nevoie să introducem noi taxe și noi impozite?
Acest gen de întrebări, precum și recomandările (de exemplu, ar trebui să creștem cu 10
% penalităț ile pentru întârzieri la plată)
Literatură de specialitate a confirmat faptul că în activitatea economică, respectiv în
sistemul informațional economic, c ontabilitatea constituie principalul instrument
decizional, deoarece:
a) consemnează în mod integrat, analitic și complet, mijloacele și resursele unei gestiuni
economice, sub aspectul mărimii, poziției, structurii și destinației lor;
b) parametrii obie ctiv pe care agentul economic tinde să -i realizeze (cost, profit, cifră de
afaceri, solvabilitate) sunt consemnați în dinamică lor internă de către contabilitate;
c) activitatea economică urmărește optimizarea unor relații de echilibru valoric între efort
și efect, venituri și cheltuieli, mijloace și resurse. Ținerea sub control a acestor relații
implică utilizarea obligatorie a contabilității;
d) legitimitatea conducerii și a competenței manageriale este realizată prin cifrele
contabilității .
În concluzie, contabilitatea veniturilor primăriei reprezintă o componentă
esențială a sistemului informațional economic, orientate spre cunoașterea și gestiunea
valorilor economice separate patrimonial. În această calitate, ea operează cu un sistem de
mijloace și procedee interdependent e, care privesc starea și mișcarea averii, inclusiv
rezultatele acestor modificări. Pe plan teoretic, contabilitatea dispune de concepte,
principii și legități care guvernează domeniul cercetat. Prin e le este posibilă pătrunderea
în esența fenomenelor și proceselor economice, explicarea conexiunilor și
interdependențelor dintre acestea, și ceea ce este cel mai important, influențarea lor
viitoare.
Având în vedere problemele generate de finan țarea unor numeroase și substanțiale
cheltuieli, Unitatea Ad ministrativ -Teritorială Dârvari , ca orice comunitate locală, este
nevoită să -și analizeze politica de venituri pe care o aplică, în așa fel încât impozitele
locale (sursa principală a veniturilor) să îndepline ască cel puțin următorele premiz e:
● să genereze un venit semnificativ;
● să fie social acceptabile;
● să fie concepute astfel încât costurile de colectare să fie cât mai scăzute;
● să respecte principiul echității;
● să nu distorsioneze activitatea economică;
● să fie corelate cu capacitatea de plată a contribuabilului;
16 ● să culeagă permanent informații privind veniturile și utilizarea lor, inclusiv asupra
veniturilor obținute de alte administrații locale;
● să stabilească un program specializat și agresiv de recuperare a veniturilor datorate
de încasat ;
● să efectueze o analiză atentă a taxelor și tarifelor, pentru a determina gradul în care
costurile fiecărui servici u sunt acoperite din venituri.
● elucidarea și soluționarea problemelor aferente analizei și evaluării veniturilor în
cazul primărilor , cu identificarea conceptelor și principiilor contabile fundamentale și
adecvarea modului de aplicare a acestora.
Contabilitatea în cadrul instituțiilor publice se conduce conform Ordinului
ministrului finanțelor publice nr. 1917/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice
privind organizarea și conducerea contabilității instituțiilor publice, cu modificările și
comp letările ulterioare, Planul de conturi pentru instituțiile publice și instrucțiunile de
aplicare a acestuia. Instituțiile publice au obligația să folosească formularele care sunt
stabilite prin norme metodologice de ministerul de finanțe.
Documentele care privesc operațiuni asupra cărora este obligatorie exercitarea
controlului financiar preventiv se transmit persoanelor desemnate cu exercitarea acestuia,
de către compartimentele de specialitate care inițiază operațiunea.
Bugetele locale reprezintă adevărate instrumente de planificare și conducere a
activității financiare la nivel local, fiind întocmite ca bugete autonome, sunt alimentate cu
venituri proprii (venituri din impozite și taxe locale – impozitul pe profitul regiilor
autonome di n subordinea consiliilor locale , impozitul și taxă pe clădiri, impozitul și taxă pe
teren, impozitul asupra mijloacelor de transport, impozitul pe spectacole, o cotă defalcată
din impozitul pe ven it încasat la bugetul de stat și venituri cu destinaț ie specială) și cu
mijloace de echilibrare de la bugetul de stat sub formă de subvenții primite de la bugetul de
stat și de la alte bugete sau sub formă cotelor și sumelor defalcate din impozitul pe venit și
sumelor defalcate din T.V.A.
Respe ctarea principiului realității în practica bugetară presupune dimensionarea
veniturilor înscrise în bugetul local astfel încât primăria să nu aibă dificultăți financiare în
cursul anului după aprobarea bugetului, în condiții considerate normale din punc t de vedere
economico -financiar.
Autoritățile administrației publice locale au responsabilități în procesul bugetar
pentru elaborarea și aprobarea bugetelor locale în condiții de echilibru bugetar, precum și în
stabilirea, constatarea, contro lul, urmărirea, și încasarea impozitelor și taxelor locale.
Pe parcursul studiului , așa cum era firesc, Optimizarea fundamentării veniturilor la
Unitatea Administrativ -Teritorial ă Dârvari a fost prioritară. Sumele rămase disponibile în
urma aplicării acestei formule pot fi folosite în alte direcții, evident tot în interes public,
acolo unde există nevoi sociale reale (instituția primăriei să nu mai încheie contracte în
manieră celor utilizate la diverse servicii, adeseori de va lori semnifica tive și ineficient e).
La fel ca în oricare alt domeniu, considerăm ca studiul nostru nu a răspuns tuturor
exigențelor și problemelor ridicate de tema atât de complexă și mereu actuală veniturile
primăriei ,ramanind activități suceptibile de îm bunătățit de care ordonatorul de
credite,Consiliul Local, aparatul de specialitate al primarului va acorda o atenție deosebită
abordări viitoare care să completeze tot ceea ce s -a putut realiza până astăzi.
17 CAPITOLUL II
2.1 Prezentarea generală, cunoașterea și studierea principalelor activități ale entității
publice U.A.T.C. Dârvari
Administrația publică locală Dârvari se întemeiază pe principiile autonomiei locale,
descentralizării serviciilor publice, eligibilității autorităților admi nistrației publice locale,
legalității consultării ce tățenilor î n probleme locale de interes deosebit. Scopul autorităților
administrației publice locale este de a gestiona și rezolvă treburile publice, în interesul
colectivității locale.
Conform Codului Administrativ, Consiliul Local are inițiativă și hotărăște în toate
problemele de interes local, cu excepția care sunt date prin lege în competența altor
autorități ale administrației publice locale și centrale.
2.1.1. Scurt istoric. Obiect de act ivitate. Situația operativă a comunei Dârvari.
U.A.T.C. Dâr vari, are sediul în Sat Dârvari, Jud Mehedinți, CUI 4550970, E -mai-
primaria dirvari@pjmh.ro , iar în subordonare Școala Gimnazială Dârvari este situată în
Com .Dârvari, Strada Principală, Telefon: 0733/015. 143, Fax: 0733/015.143 , E-mail
scdirvari@yahoo.com situată în partea de Sud -est a județului Mehedinți, la o distanță de
80 km de Municipiul Dobreta Turnu -Severin.
Unitatea administr ativ-teritorială Dârvari are o supra față de: 5989 ha din care
Intravilan 279 ha , Extravilan 5710 ha . Conform recensământului efectuat în 2011**
populația comunei Dârvari se ridică la 2.490 de locuitori, în scădere față de recensământul
anterior din 2002, când se înregistraseră 3.049 de locui tori. Majoritatea locuitorilor
sunt români (93,57%), cu o minoritate de romi (3,05%). Pentru 3,37% din populație,
apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea
locuitorilor sunt ortodocși (96,14%). Pentru 3,37% din pop ulație, nu este cunoscută
apartenența confesională .
La nivelul comunei au fost recenzate un număr de 1254 gospodarii , 1050 locuințe .
Pe teritoriul comunei funcționează 2 Grădinițe, și 3 școli gimnaziale, iar numărul
localităților aflate în administrație în număr de 2 sunt Sat Gemeni și Dârvari. Specificul
comunei este în principal agrar, cultivarea terenurilor agricole, și creșterea animalelor .
Facilitați oferite investitorilor : Terenuri pentru obiective agricole și industriale
Proiecte de investiții : Alimentare cu apă satul Gemeni ,a limentare cu apă și canalizare
satul Dârvari.
Obiectivele U.A.T.C. Dârvari le reprezintă asigurarea și gestionarea resurselor
financiare materiale și umane în scopul prevăzut de lege și în principal gospodărirea
localită ții, distribuirea și utilizarea f ondurilor destinate asistentei și protecției sociale,
finanțarea învățământul ui preuniversitar, sau cele de i nteres cultural, sportiv și religios,
funcționân d în baza Codului administrativ privind a dministrația publică locală.
În principal, veniturile primăriei sunt formate din taxele și impozitele percepute populației
Comunei și persoanelor juridice care au sediul în localitatea Dârvari .
2.1.2. Principalele categorii 6de atribuții * conferite Consiliului Local de Codul
Administrativ se referă la:
atribuții privind dezvoltarea economico -socială și de mediu al comunei
atribuții pri vind administrarea domeniului public și privat al comunei
atribuții privind gestionarea serviciilor furnizate către cetățeni
atribuții privind cooperarea interinstituțională pe plan intern și extern
6 U.G.Nr.57/2019 din 3 iulie 2019 –privind codul administrativ -emitent Guvernul Romaniei,publicat in
MOf.Nr.555 din 5 iulie 2019 – Art. 129.
18 Primarul, în calitate de autoritate publică executivă are , următoarele categorii principale
de atribuții:
atribuții exercitate în calitate de reprezentant al statului, în condițiile legii
atribuții referitoare la relația cu consiliul local
atribuții referitoare la bugetul local
atribuții privind serviciile publice asigurate cetățenilor .
În scopul asigurării autonomiei locale, autoritățile administrației publice locale au
dreptul să instituie și să perceapă impozite și taxe locale, să elaboreze și să aprobe bugetele
de venituri și cheltuieli ale unităț ii administrativ -teritoriale.
Veniturile bugetului local se formează din impozite și taxe, diverse venituri, cote și
sume defalcate din impozitul pe venit, sume defalcate din unele venituri ale bugetului de
stat, subvenții, donații și sponsorizări, etc., venituri stabilite potrivit anexei 1 la Legea nr.
273/2006, cu modificările și completările ulterioare.
Pentru exercitarea corespunzătoare a atribuțiilor sale, primarul colaborează cu
serviciile publice deconcentrate ale ministerelor și celor lalte organe de specialitate ale
administrației publice centr ale din unitățile administrativ – teritoriale, precum și cu consiliul
județean.
2.1.3. Factorii principali ce pot influențează activitatea primărie:
●Factorul politic este reprezentat de consiliul local, care în calitate de autoritate publică
deliberativă, adoptă hotărâri ce direcționează activitatea executivului (aprobarea bugetului,
aprobarea contului de execuție, administrarea patrimoniului). Consiliul local manifestă
interes pentru sit uațiile financiare și are rol activ în cunoașterea, prin comisiile de
specialitate și în plen, a problemelor ce se dezbat, formulând observații pertinente. Se
apreciază că interesul Consiliului local ca utilizator al situațiilor financiare, este normal și
nu se manifestă prin efecte blocante.
●Factorii interni care au influențat realizarea obiectivelor, funcțiilor și atribuțiunilor
entității auditate sunt atât de natura legislative (hotărâri ale Consiliului local, dispoziții ale
primarului), cât și de natura organizatorică, dintre care enumeram:
– Politica autorităților executive cu privire la finanțele publice locale, modul de
administrare a finanțelor publice locale șii gospodăriile a patrimoniului public și privat
– Capacitatea managerială a conduce rii instituției de a încasa veniturile aferente
impozitelor și taxelor locale curente, precum și cele neachitate din anii precedenți
– Programele de investiții pentru anul în curs, întocmite de ordonatorul de credite pentru
finanțarea de obiective noi sau în continuare, precum și capacitatea echipei manageriale de
a atrage fo nduri structural nerambursabile
– Modul de organizare și aplicarea standardelor de management/control intern la entitate și
dezvoltarea s istemelor de control managerial
– Colaborarea în tre consiliul local, ca autoritate deliberativă și primar, ca autoritate
executivă, pe de o parte și cea dintre primar că șef al aparatului de specialitate și personalul
din cadrul compartimentului buget contabilitate, în stabilirea, urmărirea și încasarea
impozitelor și taxelor locale, precum și cu salariații cu atribuții în efectuarea controlului
financiar preventiv, lichidarea, ordonanțarea și efectuarea plăților în conformitate cu
prevederile legale.
– Colaborarea între U.A.T.C. și instituțiile subordon ate cu personalitate juridică
● Factorul extern important este cel de ordin legislativ.
Se apreciază că activitatea entității este puternic legiferată, atât în ceea ce privește
veniturile și cheltuielile, cât și problemele ce vizează administrar ea patrimoniului, iar
legislația este percepută ca fiind complexă, în special ceea ce privește modificările repetate
sau unele dispoziții lacunare ori interpretabile.
19
Ca domenii legislative cu impact se evidențiază cele care se referă la Codul fiscal și
celelalte acte normative emise în baza acestuia, precum și cele care se referă la salarizarea
personalului.
2.1.4. Funcționalitatea Primăriei Dărvari7
● Relații interne în cadrul Primăriei Dârvari
Relațiile în cadrul primăriei, sunt relații interne între compartimente și între funcții
diferite. Se poate vorbi de existența unor relații de cooperare și control prin delegare, atât
Consiliul Local având competente de control asupra primarului cât și acesta, la rândul său
asupra Consiliului Local prin competentele pe care le are în virtutea dublului său rol de
autoritate locală și în același timp al statului.
● Relațiile Primăriei cu organismele financiar – bancare
Prin sistemul de desch idere și modificare a conturilor de venituri se asigură urmărirea
în cadrul fiecărei trezorerii a veniturilor pe capitole și subcapitole de venituri și de
plătitori.
Cheltuielile primăriei se efectuează în limita prevederilor din bugetul local cu
repartizarea pe trimestre care se acoperă cu veniturile proprii și transferurile din bugetul de
stat pentru echilibrarea bugetului local respectiv. Plățile dispuse de ordonatorii de credite
se efectuează prin trezorerie numai după deschiderea creditelor bug etare din bugetul local
respectiv.
Ordonatorii principali de credite vor stabili lunar cheltuielile ce urmează să se
efectueze din bugetul local, avându -se în vedere prevederile de cheltuieli aprobate prin
bugetul de stat. În limita volumului cred itelor bugetare urmează să se efectueze plăți prin
trezorerie din mijloacele bugetului local atât pentru activitatea proprie cât și pentru
instituțiile publice din subordine.
● Relațiile Primăriei cu alte instituții din cadrul sistemului8
În relațiile dintre primărie și consiliul județean, pe de o parte, precum și între
consiliul local și primar, pe de altă parte, nu există raporturi de subordonare.
Raporturile dintre primărie și autoritățile administrației publice de la nivel
județean se bazează pe principiile autonomiei, legalității, responsabilității, cooperării și
solidarității .
Autonomia locală conferă autorităților administrației publice locale dreptul ca, în
limitele legii, să aibă inițiative în toate domeniile, cu excepția celor care sunt date în mod
expres în competența altor autorități publice.
● Relații externe Relațiile dintre autoritățile publice centrale și autoritățile publice
locale
Relațiile dintre autoritățile publice centrale și auto ritățile publice locale sunt
extrem de variate și complexe, ele manifestându -se ca relații de autoritate ierarhică cu
instituțiile superioare. Primăriile au relații externe cu următoarele instituții:
*Cu Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului Botoșani, cu privire la dările de
seamă contabile a contului de execuție .
*Cu Trezoreria Finanțelor Publice referitor la aprobarea de către această a deschiderii de
credite bugetare conform bugetului de venituri și cheltuieli, a efectuării de plăți conform
deschiderii făcute, a efectuării de încasări în contul instituției publice locale de la diferite
instituții publice, de la contribuabili .
7 U.G.Nr.57/2019 din 3 iulie 2019 –privind codul administrativ -emitent Guvernul Romaniei,publicat in
M.O.f.Nr.555 din 5 iulie 2019 – Art.261 la 264
8 U.G.Nr.57/2019 din 3 iulie 2019 –privind codul administrativ -emitent Guvernul Romaniei,publicat in
M.O.f.Nr.555 din 5 iulie 2019 – Art.261 la 264
20 *Cu alte instituții publice (Direcția de Sănătate Publică, Casa Județeana de Pensii) în
calitate de contribuabil.
*Cu contribuabilii (agenți economici, instituții publice și persoane fizice) cu privire la
încasarea impozitelor, taxelor, contribuțiilor la bugetul local, cu furnizori de bunuri și
servicii.
2.1.5. Evoluția și structura principalilor indicatori financiari î n perioada 2017 -2019.
În ceea ce privește Primăria comunei Dârvari, dinamica situației economico – financiară
înregistrată în perioada 2017 -2109 este evidențiată prin intermediul unor indicatori
economici, care se vor prezenta in sinteza după cum urmează în tabel ul nr.1.
Tabel 2.1 Principalii i ndicat ori și date reflectate in bilanț urile i ntocmite si conturile
de execuț ie incheiate pentru perioada 2017 -2019 ***
Nr.
crt. Indicator 31.12.2017 31.12.2018 31.12.2019
1. Venituri din impozite, taxe , Contributii , alte venituri ale
bugetelor.(ct.730,731,732,733,734,735,736,745,746) 1.950.300 2.604.426 4.005.164
2 Finantari , subventii, transferuri (ct.751,771,.772,774,
750,776.,778,779.) 1.003.300 1.363.356 4.900.706
3 Alte Venituri Operationale 50.300 90.400 102.233
A Total Venituri Operationale (R.d 1+2+3) 3.003.900 3.947.426. 9.008.103
4 Cheltuieli Operationale Salarii si contributiile sociale
aferente angajatilor (ct.641,642,645, –-647) 1.250.000 1.419.408 1.720.689
5 Subventii si transferuri (ct.670,671,672,673,678,679.) 405.300 650.564. 701.891
6 Stocuri, consumabile, lucrari si servicii, executate de
terti(ct.601,602,603,606,607,608,609,624. 326.400 555.048 753.395
7 Cheltuieli de Capital, amortizari si provizioane
(ct.629,681,682,689,) 107.200 261.911 2.435.567
B Total Cheltuieli Operationale (Rd.4+5+6+7) 2.088.900 2.886.831 5.609.542
8 Rezultatul din activitatea operationala –excedent
(R.d(.A -B) 915.000 1.060.596 3.398.561
9 Venituri extraordinare .(ct.791) 300 1.050 950
10 Rezultatul din activitatea extraordinara 300 1.050 950
C Rezultatul Patrimonial al exercitiului net -(excedent)
(R.d-8+9) 915.300 1.061.645 3.399.511
13 Nr. total functii in executie d.c :
-demnitari
-functionari publici
-contractuali 22
2
8
12 22
2
8
12 23
2
8
13
* Buget Venituri ș i Cheltuieli, Contul de Rezultat Patrimonial ,2017 -2019, Anexa – nr.7,8,
**Hotă rirea Consiliului Local (H.C.L. nr.27/30.09.2019 pr ivind modificarea organigramei
și statului de funcții pent ru anul 2019 al aparatului de speci alitate al primarului comunei
Dârvari , județul Mehedin ți conform OG nr . /2019 privind Codul Administrativ .Anexa -4
***Raport de Audit Financiar al Camerei de Conturi Mehedinti nr. 5888/29.11.2017 .
Anexa -3
Din analiza datelor prezentate in bilanturile contabile si conturile de executie in
perioada 2017 -2019 cu privire la evolutia activelor a rezultat o crestere anuala,dar
concomitent si cresterea datoriilor.
De asemenea s -a putut remarca faptul ca in fiecar e din cei 3 ani de referinta analizati
si evaluati au existat diferente semnificative intre veniturile plani ficate si veniturile
realizate,in sens negativ.
Veniturile au cunosc ut o crestere fluctuanta crescâ nd de la 3.003.900 lei in anul 2017
la 9.008.103lei in anul 2019,0 crestere de 299% , dar privind modul de constituie al
veniturile am putut constata ca in perioada 2017 -2019, ponderea veniturilor din cote si
21 sume defalcate din impozitul pe venit a inregistrat o creștere de la 1.003.300 lei in anul
2017, la 4.900.706 in anul 2019 , reprezentind 50% din veniturile operationale , pe câ nd
venituri din impozite, taxe, contributii , alte venituri ale bugetelor
(ct.730,731,732,733,734, 735,736,745,746) au crescut decâ t cu 50% r espectiv 1.950.300
lei în anul 2017 la 4.005.164 lei în anul 2019 , ponderea in total de venituri fii nd de
aproximativ 50% .
In ceea ce priveș te sumele defalca te din taxa pe valoarea adaugată , s-a concluzionat
ca acestea au cunoscut o evoluție fluctuantă in valoare absolută și tot o evoluț ie fluctuant ă
ca si pondere in total venituri . Plațile efectuate au avut o evolu țtie variabi lă, realizate î n
medie in propor ție de 87% și s-au încadrat î n prevederile buget are aprobate prin HCL.
2.2. Organizarea și conducerea contabilității veniturilor primăriei9
2.2.1. Realizarea funcției financiar – contabile la nivelul primăriei Dârvari
Contabilitatea este o activitate specializată în măsurarea, evaluarea cunoașterea,
gestionarea și controlul activelor, datoriilor și capitalurilor proprii, precum și a rezultatelor
obținute din activitatea persoanelor obligate să organizeze conta bilitatea. În acest scop
contabilitatea trebuie să asigure înregistrarea cronologică și sistematică, prelucrarea,
publicarea și păstrarea informațiilor cu privire la poziția financiară, performanța financiară
și alte informații referitoare la activitatea desfășurată pentru cerințele interne ale acestora,
cât și în relațiile cu învestitorii prezenți și potențiali, creditori financiari și comerciali,
clienții, instituțiile publice și alți utilizatori .
Potrivit art. 22 alin. (2) lit. (e) din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu
modificările și completările ulterioare, ordonatorul de credite răspunde de organizarea și
ținerea la zi a contabilității și prezentarea la termen a situațiilor financiare asupra situației
patrimoniului aflat în a dministrare și execuției bugetare, primăria organizează și conduce
contabilitatea financiară, potrivit Legii contabilității nr. 82/1991 republicată, cu
modifică rile și completările ulterioare.
Contabilitatea instituției publice asigură informații ordonatorilor de credite cu privire
la execuția bugetelor de venituri și cheltuieli, rezultatul execuției bugetare, patrimoniul
aflat în administrare, rezultatul patrimonial (economic), costul programelor aprobate prin
buget, precum și informații necesare pentru întocmirea conțului general anual de execuție a
bugetului de stat, a conțului anual de execuție a bugetului asigurărilor sociale de stat și
fondurilor speciale, asigură înregistrarea cronologică și sistematică, prelucrarea, publicarea
și păstrarea informațiilor cu privire la poziția financiară, performanța financiară și alte
informații referitoare la activitatea desfășurată .
În cadrul Primăriei Dârvari contabilitatea veniturilor se organizează și se conduce
prin compartiment distinct condu s de către, contabilul -șef funcționar public, cu studii
economice superioare, care răspunde de operarea corectă în programul informatic de
contabilitate a documentelor justificative care stau la bază înregistrărilor operațiunilor
economico financiare, gene ratoare de venituri prin respectarea planului de conturi și a
clasificației bugetare, iar șeful compartimentului va urmări respectarea acestei proceduri în
cadrul primăriei.
Conform notelor la Situatiile financiare, ținerea contabilității s-a realizat cu
respectarea principiilor contabiliatii de angajament si ale principiilor contabile stabilite
prin Ordinul finantelor nr.1917/2005 pentru aprobarea Normelo Metodologice privind
9 -Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1.802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind
situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate, publicat în Moni torul Oficial
nr. 963/30.12.2014, cu modificările și completările ulterioare
Legii contabilității nr. 82/1991 republicată, cu modificările și completările ulterioare, Legea nr. 500/2002
art. 22 alin. (2) lit. (e) privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare
22 organi zarea si conducerea contabilității instituțiilor public e, Planul de conturi pentru
instituțiile publice și instrucț iuni de aplicare a acestora .*
Organiza rea activităț ii de angajare, lichidare, ordonanțare ș i plata cheltuielilor a fost
efectuat ă potrivit Legii finantel or publice locale nr.273/2006 și a Ordinului Ministrului
nr.1792/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind angajarea , lichidar ea și
ordonanțarea și plata cheltuielilor instituț iilor publice, precum și organizarea , evidența
și raportarea angajamentelor bugetare legale.
Programul informatic utilizat pentru prelu crarea datelor contabile asigură
respectarea normelor con tabile , controlul datelor înregistrate în contabilitate , precum și
păstrarea acestora pe suport tehnic, asigurind totodată î ntocmirea registrel or contabile
obligatorii si obținerea situaț iilor de raportare.*
2.2.2. Principalele atribuții conform Fisei P ostului – Responsabil Contabilitatea
Veniturilor10
Compartimentul financiar contabil, reprezintă o structură organizatorică în cadrul
primăriei, în care este organizată execuția bugetară în conformitate cu prevederile Legii
finanțelor publice și legii contabilității actualizate, organizarea munc ii personalului din
cadrul compartimentului financiar contabil se face pe obiective, grafice în funcție de:
natura, volumul și complexitatea lucrărilor, experiența personalului, mijloacelor tehnice
din dotare.
– Realizează și coordonează activitatea de contabilitate a veniturilor în baza normelor și
instrucțiunilor specifice în baza procedurilor de lucru și control specifice
-Asigură legalitatea tuturor operațiun ilor financiar contabile
-Operațiunile de încasare a veniturilor vor fi contabilizate zilnic pe fel de venit bugetar,
conform extraselor de cont și documentelor justificative ridicate din Trezorerie
-Întocmește notele contabile pentru încasările în nume rar și fără numerar
-Întocmește notele contabile în condițiile legii priv ind execuția părții de venituri
-Verifică lunar notele contabile întocmite pentru conturile de venituri și balanța de
verificare, asigurând în termen util baza de date pentru întocmirea balanței de verificare
sintetice de la nivelul Primăriei Dârvari
– Asigură evidența analitic ă pe plătitori, pe fiecare fel de venit, a încasărilor și urmărește ca
acestea să se facă cu încadrarea în conțurile sintetice și analitice corespunzătoare
subdiviziunilor clasificației bugeta re (pe capitole și subcapitole)
– Înregistrează cronologic și si stematic operațiunile de încasare a veniturilor bugetului local
pe baza documentelor justificative (chitanțe, foi de vărsământ, extrase de cont, mandate
poștale), indicându -se corect cont urile sintetice și a nalitice, atât pentru cont urile din buget
cât și pentru cele din afara b ugetului
– Efectuează lunar punctaje între evidența fiscală și cea contabilă pent ru fiecare fel de venit
încasat la bugetul local (excepție pre levările de la bugetul de stat)
– Colaborează cu serviciile de impunere și urmărire impozit e și taxe locale. Pentru
elaborarea listei contribuabililor care înregistrează creanțe fiscale către bu getul local (lista
de rămășițe)
– Elaborează proiectul bugetului de venituri pentru anul următor și asigură repartizarea pe
trimestre a acestuia ținând c ont de termenele l egale de încasare a veniturilor
– Efectuează modificările ce intervin în structura bugetului local ca urmare a aprobării unor
acte normative în sfera finanțelor publice locale
– Efectuează operațiunile de deschidere a evidenței contabile la începutul fiecărui an
bugetar
10 Fisa Postului Contabil –Responsabil activit atea de venituri,Dispozitie privind Controlul Financiar Propriu
-Regulamentul de Organizare si Functionare (R.O.F.) al aparatului de specialitate al primarului Comunei
Dârvari aprobat prin H.C.L.
23 – Înaintează spre aprobare documentațiile privind restituirile de impozite și taxe locale,
încasate necuvenit, în vederea restituirii acestora
– Verifică și coordonează înregistrarea veniturilor proprii și a sumelor primite de la bugetul
de stat, înregistrarea făcându -se în contabili tate pe baza extraselor de cont
-Întocmește zilnic situațiile statistice privind e xecutarea bugetului de venituri
-Întocmește documentația pentru rectificările de buget pe parcursu l anului bugeta r la partea
de venituri
– Întocmește raportul de fundamentare a bugetului de venituri în funcție de inventarierea
materiei impozabile, de evaluarea serviciilor prestate și a veniturilor încasate din acestea
precum și alte elemente specifice în scopul evalu ării cât mai corecte a venit urilor ce
urmează a.fi încasate
– Organizează evidența contabilă privind veniturile bugetului local (venituri proprii, sume
defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, subvenții primite de la bugetul de stat și
de la alt e bugete, donații și sponsorizări, venituri extrabugetare încasate î n conturile 5040,
5071 și.5033)
2.3. Contabilitatea Veniturilor11
2.3.1. Noțiuni teoretice privind veniturile primăriei
Potrivit normelor contabile naționale veniturile reprezintă impozite, taxe,
contribuții și alte sume de încasat conform legii, precum și prețul bunurilor vândute și
serviciilor prestate după caz, aferente unei perioade de timp. Veniturile sunt evidențiate în
contabilitate în concordanță cu principiul contabilității de angajamente, conform căruia
efectele tranzacțiilor și ale altor evenimente sunt recunoscute atunci când tranzacția și
evenimentele se produc (și nu pe măsură ce numerarul sau echiv alentul de numerar este
încasat sau plătit) și sunt înregistrate în evidența contabilă și raportate în situațiile
financiare ale perioadei aferente.
IPSAS 1 „Prezentarea situațiilor financiare” definește veniturile din activități
curente ca fiind „intrări brute de beneficii economice și potențial de servicii înregistrate
pe parcursul perioadei de raportare atunci când aceste intrări se concretizează în creșteri
ale activelor nete/capitalurilor proprii, altele decât cele legate de contribuț ii ale
proprietarilor ”. Veniturile din activitățile curente vor fi evaluate la valoarea justă a
mijlocului de plată primit sau de primit, ținând cont de valoarea oricăror reduceri
comerciale și de rabatul cantitativ permis de entitate așa cum se precizează în IPSAS 9
Venituri din tranzacții de schimb . Potrivit acestui standard valoarea justă este „ suma la
care poate fi tranzacționat un activ sau poate fi decontată o datorie între părți le interesate
aflate în c unștiință de cauză , în cadrul unei tranzacții de sfășurate în condiții obiective „
Se observă ca în standarde se tratează distinct noțiunile referitoare la veniturile din
activități curente și elemente extraordinare .
IPSAS 1” Prezentarea situațiilor financiare” definește elemente extraordinare ca
fiind „venituri sau cheltuieli care rezultă din evenimente sau tranzacții care se delimitează
clar de activitățile obișnuite ale entității, nu sunt preconizate a reapărea frecvent sau regulat
și sunt în afara controlului sau influenței en tității” .
Potrivit reglementărilor contabile românești, sunt urmărite după natura și
proveniență în următoarele categorii:12
11 – Criveanu Maria – Contabilitate Publică –Ed. Rev. și actualizată – Craiova – Universitaria, 2018
12 -Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1.802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind
situațiile financiare anuale individuale și situ ațiile financiare anuale consolidate, cu modificările și
completările ulterioare , publicat în Monitorul Oficial nr. 963/30.12.2014, cu modificările și completările
ulterioare. ca urmare a adoptării Directivei 2013/34/UE a Parlamentului European și a Consil iului din 26
iunie 2013 privind situațiile financiare anuale, situațiile financiare consolidate și rapoartele conexe ,
24 – Venituri operaționale
– Venituri financiare
– Venituri extraordinare
Veniturile bugetelor locale pot fi actualizate ca urmare a perfecționării legislației
fiscale, precum și prin legile bugetare anuale, în concordanță cu programele de creștere a
autonomiei financiare a unităților administrativ teritoriale și de descentralizare a serviciilor
publice.
Principii contabile aplicabile. Principiile contabile generale care stau la baza
înregistrării în contabilitate a operațiilor, tranzacțiilor, a evaluării elementelor prezentate în
situațiile financiare trime striale și anuale, precum și la întocmirea situațiilor financiare sunt
următoarele:
●Principiul continuității activității. Presupune că instituția publică își continuă în mod
normal funcționarea, fără a intra în stare de desființare sau reducere semni ficativă a
activității. Dacă ordonatorii de credite au luat cunoștință de unele elemente de nesiguranță
legate de anumite evenimente care pot duce la incapacitatea acesteia de a -și continua
activitatea, aceste elemente trebuie prezentate în notele explicat ive.
●Principiul permanenței metodelor. Metodele de evaluare și politicile contabile se
aplică în mod consecvent de la un exercițiu financiar la altul.
● Principiul prudenței . Evaluarea trebuie făcută pe o bază prudentă și în special:
Trebuie să se țină cont de toate angajamentele apărute în cursul exercițiului financiar
curent sau al unui exercițiu precedent, chiar dacă acestea devin evidențe numai între data
bilanțului și data depunerii acestuia; – trebuie să se țină cont de toate de precierile.
● Principiul contabilității pe bază de angajamente. Efectele tranzacțiilor și ale altor
evenimente sunt recunoscute atunci când tranzacțiile și evenimentele se produc, și nu pe
măsură ce numerarul sau echivalentul său este încasat sau plăt it, și sunt înregistrate în
evidențele contabile și raportate în situațiile financiare ale perioadelor de raportare.
●Principiul independenței exercițiului. Toate veniturile și toate cheltuielile se
raportează la exercițiul la care se referă, fără a s e ține seama dedata încasării veniturilor,
respectiv data plății cheltuielilor.
●Principiul evaluării separate a elementelor de activ și de datorii, potrivit căruia
componentele elementelor de active și de datorii trebuie evaluate separat.
● Prin cipiul intangibilității, potrivit căruia bilanțul de deschidere pentru fiecare
exercițiu financiar trebuie să corespundă cu bilanțul de închidere al exercițiului financiar
precedent.
● Principiul necompensării. Orice compensare între elementele de act iv și de datorii
sau între elementele de venituri și cheltuieli este interzisă, cu excepția compensărilor între
active și datorii permise de reglementările legale, numai după înregistrarea în contabilitate
a veniturilor și cheltuielilor la valoarea integra lă.
● Principiul comparabilității informațiilor. Elementele prezentate trebuie să dea
posibilitatea comparării în timp a informațiilor.
● Principiul materialității (pragului de semnificație). Orice element care are o
valoare semnificativă trebuie prezentat distinct în cadrul situațiilor financiare, iar
elementele cu valori nesemnificative, dar care au aceeași natură sau au funcții similare
trebuie însumate și prezentate într -o poziție globală.
● Principiul prevalenței economicului asupra juridicului. Informațiile contabile
prezentate în situațiile financiare trebuie să fie credibile, să respecte realitatea economică a
evenimentelor sau tranzacțiilor, nu numai forma lor juridică.
modificare a Directivei 2006/43/CE a Parlamentului European și a Consiliului și de abrogare a Directivelor
78/660/CEE și 83/349/CEE ale Consiliului.
25 2.4. Terminologie :13
●Veniturile operaționale reprezintă veniturile din instituțiile publice care se realizează
în mod curent în cadrul entități pentru atingerea obiectivelor specifice entității.și care se
referă la: venituri fiscale, venituri din contribuții de asigur are, venituri ne fiscale, venituri
din activități economice, finanțări, subvenții, transferuri, alocații bugetare cu destinație
specială, alte venituri operaționale.
●Veniturile financiare apar în legătură cu activitatea de natura financiară și se pre zintă
sub formă de venituri: venituri din creanțe imobilizate, din investiții financiare cedate, din
diferențe de curs valutar, venituri din dobânzi, alte venituri financiare.
●Veniturile extraordinare sunt acelea legate de activitățile și evenimentel e
extraordinare, care nu au legătură cu activitatea curentă a entității și provin din încasări sau
subvenții generate de evenimente sau tranzacții care nu se așteaptă să se repete în mod
frecvent sau regulat, cum sunt: veniturile din despăgubiri din asigur ări și venituri din
valorificarea unor bunuri ale statului.
2.5. Fundamentarea veniturilor bugetare
Fundamentarea bugetului de venituri și cheltuieli se face pentru cele două părți ale
sale: cheltuieli și venituri.
Ca sursă de formare a bugetului local, veniturile reprezintă relația economică sub
formă bănească prin intermediul căreia se mobilizează la dispoziția primăriei fonduri
pentru acoperirea unor nevoi publice concretizate în cheltuieli publice .
Veniturile bugetare apar ca indicatori ai finanțelor publice cu o individualizare cu
subdiviziunea clasificației bugetare și repartizare diferențiată pe componente ale sistemului
bugetar. Ele mai pot fi abordate ca instrumente economico -financiare de influențare a
activității economice la nivel macro și micro alături de calitatea de surse de formare a
fondurilor bănești centralizate.
Conform Legii Finanțelor Publice Locale, veniturile bugetelor locale se formează din
impozite, taxe, alte venituri și din venitur i cu destinație specială, precum și din cote și
sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, cote adiționale la unele venituri ale
bugetului de stat și ale bugetelor locale și din transferuri cu destinație specială de la
bugetul de stat. Pentru dimensionarea veniturilor proprii se iau în considerare veniturile din
impozite și taxe locale care se stabilesc pe baza declarațiilor de impunere ale
contribuabililor, impozitul este anual, se plătește trimestrial, în rate egale, până la dată de
15 a ult imei luni din fiecare trimestru, î n funcție de termenele de încasare a veniturilor se
dimensionează cheltuielile, care de regulă sunt mai mari decât veniturile, fiind necesară
echilibrarea bugetului, cu cote și sume defalcate din unele venituri ale bugetul ui de stat.
În ceea ce privește primele (impozitul pe profit, vărsăminte din profitul net, venituri
din privatizări, din concesiuni și închirieri, cotele defalcate din impozitul pe salarii, etc.),
ele se fundamentează pe baza unor informații statistice di n anii trecuți.
Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale, prezintă proiectele bugetelor
locale echilibrate Direcției Generale a Finanțelor Publice, până la dată de 15 mai a fiecărui
an, urmând ca această să depună la Ministerul Finanțelor pro iectele bugetelor locale, pe
ansamblul județului, cel mai târziu la 1 iunie.
La baza întocmirii părții de venituri a bugetului de venituri și cheltuieli stau
următoarele criterii:
●veniturile nu se înscriu în bugetul de venituri și cheltuieli și nu se înc asează decât dacă
sunt reglementate expres printr -un act normativ și se cuvin unității respective;
●execuția probabilă până la sfârșitul anului corectată cu eventualele influențe;
13 – Criveanu Maria – Contabilitate Publică –Ed. Rev. și actualizată – Craiova – Universitaria, 2018
26 Analiza și studierea comparativă a veniturilor realizate pe total, pe struct ură și în dinamică,
se realizează analiza și studii privind evoluția veniturilor pe intervale mai mari de timp,
precum și compararea veniturilor realizate;
●evoluția volumului în funcție de factorii producători de venituri.
2.6. Clasificarea veniturilor bugetelor locale
2.6.1. Venituri și Finanțări
a) Definiție Potrivit contabilității de angajamente, veniturile reprezintă impozite, taxe,
contribuții și alte sume de încasat potrivit legii, precum și prețul bunurilor vândute și
serviciilor prestate, după caz, aferente unei perioade de timp.
b) Momentul recunoașter ii veniturilor
Veniturile se înregistrează în contabilitatea instituțiilor publice, pe baza documentelor
care atesta crearea dreptului de creanță (declarația fiscală sau decizia emi să de organul
fiscal), avize de expediție, facturi, alte documente legal întocmite sau în momentul
încasării efective a acestora, în situația în care nu există documente anterioare încasării
pentru înregistrarea creanței. În contabilitate, veniturile din activități economice se
înregistrează în momentul predării bunurilo r către cumpărători, al livrării lor pe baza
facturii sau în alte condiții prevăzute în contract, al facturării lucrărilor executate și
serviciilor prestate, moment care atesta transferul de proprietate către clienți. Veniturile
proprii ale instituțiilor p ublice provin din chirii, organizarea de manifestări culturale și
sportive, concursuri artistice, publicații, prestații editoriale, studii, proiecte, valorificări de
produse din activități proprii sau anexe, prestări de servicii și altele asemenea. Venitur ile
din diferențe de curs valutar trebuie recunoscute în perioada în care apar cu ocazia
decontării sau a raportării în situațiile financiare a elementelor monetare, creanțelor și
datoriilor, la cursuri diferite față de cele la care au fost înregistrate in ițial pe parcursul
perioadei sau față de cele care au fost raportate în situațiile financiare anterioare. Veniturile
din dobânzi se înregistrează pe măsura generării veniturilor respective
Înregistrarea veniturilor în contabilitatea instituți ilor publice indiferent de sursa de
finanțare a acestora se face pe baza documentelor care atestă crearea obligației de încasare
sau în momentul încasării efective a acestora Înregistrarea operațiunilor patrimoniale a
veniturilor în contabilitate se face c ronologic, prin respectarea succesiunii documentelor
justificative, după dată de întocmire sau de intrare în unitate și sistematic, în conturi
sintetice și analitice, cu ajutorul registrului jurnal, potrivit planurilor de conturi și normelor
emise în condi țiile prevederilor legii. Contabilitatea veniturilor fondurilor speciale
constituite potrivit legii se organizează și se conduce pe surse de venituri potrivit bugetului
special aprobat
2.7. Conținutul grupelor de venituri. Structura Veniturilor14
Contabilitatea veniturilor se ține pe grupe de venituri, după natură și sursa lor De
menționat ca, Veniturile bugetelor locale pot fi actualizate ca urmare a perfecționării
legislației fiscale, precum și prin legile bugetare anuale, în conc ordanță cu programele de
creștere a autonomiei financiare a unităților administrativ teritoriale și de descentralizare a
serviciilor publice. Redam v eniturile care se prevăd în bugetul propriu al comunei Dârvari.
14 – Ordinul nr. 2021/17.12.2013 pentru modificarea și completarea Normelor metodologice privind
organizarea și conducerea contabilității instituțiilor publice, Planul de conturi pentru instituțiile publice și
instrucțiunile de aplicare a acestuia, aprobate pr in Ordinul ministrului finanțelor publice nr.1917/2005;
– OMFP nr.2634/2025, M.Of. nr.910 din 09.12.2015 privind documentele financiar contabile
– OMFP nr.1176/2018 din 06.09.2017 privind modificarea Ordinului ministrului finanțelor publice
nr.923/20 14 pentru aprobarea normelor metodologice generale referitoare la exercitarea controlului financiar
preventiv și a Codului specific de norme profesionale pentru persoanele care desfășoară activitatea de control
financiar propriu.
– OMFP nr.1243/05.02.2 -18 privind completarea unor reglementări contabile, M.Of.nr.120/07.02.2018.
27
A.Venituri proprii:
Impozit pe profit de la societățile comerciale de sub autoritatea consiliilor locale
Cote defalcate din impozitul pe venit:
a) cote defalcate din impozitul pe venit;
b) sume alocate de consiliul județean din cotele defalcate din impozitul pe venit pentru
echilibrarea bugetelor locale.
Impozite și taxe pe proprietate
a) impozit pe clădiri;
b) impozit pe terenuri;
c) taxe juridice din timbru, alte taxe de timbru;
d) alte impozite și taxe pe proprietate.
Alte impozite și taxe generale pe bunuri și servicii:
a) impozit pe spectacole;
b) alte taxe pe servicii specifice.
Taxe pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfășurarea de
activități :
a) taxe asupra mijloacelor de transport;
b) taxe și tarife pentru eliberarea de licențe și autorizații de funcționare;
c) alte taxe pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfășurarea de
activități.
Venituri din proprietate
a) vărsăminte din profitul net al societatilor de sub autoritatea consiliilor locale;
b) restituiri de fonduri din finanțarea bugetară a anilor precedenți;
c) venituri din concesiuni și închirieri;arendarea sau inchirierea izlazului comunal.
d) venituri din divide nde;
Venituri din dobânzi
Venituri din prestări de servicii și alte activități:
a) venituri din prestări de servicii;
b) taxe din activități cadastrale și agricultură;
c) venituri din recuperarea cheltuielilor de judecată, imputații și despăgubiri;
d) alte venituri din prestări de servicii și alte activități
Venituri din taxe administrative
a) taxe extrajudiciare de timbru;
b) alte venituri din taxe administrative.
Amenzi, penalități și confiscări
a) venituri din amenzi și alte sancțiuni aplicate potrivit dispozițiilor legale;
b) penalități pentru nedepunerea sau depunerea cu întârziere a declarației de impozite și
taxe;
c) încasări din valorificarea bunurilor confiscate, abandonate și alte sume constat ate odată
cu confiscarea, potrivit legii;
d) alte amenzi, penalități și confiscări.
Diverse venituri
a) vărsăminte din venituri și/sau disponibilitățile instituțiilor publice;
b) alte venituri.
Venituri din valorificarea unor bunuri :
a) venituri din valorificarea unor bunuri ale instituțiilor publice;
b) venituri din vânzarea locuințelor construite din fondurile statului;
c) venituri din privatizare;
d) venituri din vânzarea unor bunuri aparținând domeniului privat.
B.Sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat
C.Donații și sponsorizări
28 D.Subvenții de la bugetul de stat și de la alte administrații
E.Operațiuni financiare.
Cea mai mare parte a resurselor publice sunt prelevări obligatorii și de aceea se
impune definirea impozitului și precizarea conținutului sau, atât din punct de vedere
juridic și economic, cât și tehnice. Definiția clasică a impozitului ca sursă de venit spune
ca acesta este o contribuție obligatorie, necondiționată și f ără contraprestație la
suportarea sarcinii publice.
●Venituri din Impozite și taxe locale .15
Impozitele și taxele locale sunt reglementate prin lege și dețin locul principal în
cadrul veniturilor bugetelor locale. Totodată, Constituția, prin art. 138 alin. 2, permite
consiliilor locale sa instituie și alte taxe, în afară celor reglementate prin lege, pentru
serviciile publice nou create pe raza lor ter itorială, în scopul satisfacerii unor nevoi ale,
reprezintă venituri ale bugetelor locale și sunt destinate finanțării cheltuielilor acestor
bugete, iar majoritatea lor provin de la populație. Deși există un număr apreciabil de
impozite și taxe locale, tot uși cuantumul lor se situează permanent sub necesarul de
resurse financiare ale bugetelor locale . De aceea, în scopul echilibrării lor, bugetelor
locale li se transferă fonduri și sume defalcate din impozitul pe salarii și din impozitul pe
venit mobilizate la bugetul de stat.
●Venituri din Impozitul pe clădiri
Impozitul pe clădiri se datorează de către contribuabili , persoane fizice și juridice,
pentru clădirile aflate în proprietatea acestora, indiferent de locul unde sunt situate și de
destinația . lor
– Se determină și percepe atât pentru clădirile aflate în funcționare, cât și pentru cele care
se află în rezerva sau în conservare. De asemenea, se impun și clădirile aflate în funcțiune
și amortizate integral, impozitul calculându -se pe baz a valorii. Înscrisă în evidența.
-Se calculează în cazul contribuabililor persoane fizice , se calculează pe baza
declarației de impunere , depusă de către proprietar, în condițiile legii, la serviciul de
specialitate al consiliului local teritorial pe raz a căruia se află clădirea sau construcția. – Se
calculează pentru ceilalți contribuabili, de către aceștia prin declarația de impunere, care se
depune la serviciul impozite și taxe locale din primăriei.
– Se calculează anual și se plătește trimestrial, p ână la data de 15 inclusiv, a ultimei luni a
trimestrului. Persoanele fizice care plătesc impozitul pe clădiri pentru întregul an până la
15 martie a anului pentru care se plătește, beneficiază de o reducere de 5% din impozitul
total de plată.
Baza de cal cul o reprezintă valoarea impozabilă a clădirii, care diferă în funcție de
proprietarul clădirii, astfel:
a) pentru clădirile aparținând persoanelor fizice, baza de impozitare o reprezintă valoarea
clădirii determinată pe baza normelor de evaluare stabilite pe m2 suprafața construită și
diferențiată în funcție de felul, destinația și locul unde acestea sunt situate
b) pentru clădirile aparținând altor contribuabili decât persoanele fizice baza de calcul o
reprezintă valoarea înscrisă în evidența co ntabilă, indiferent de locul unde sunt situate
acestea.
În cazul persoanelor fizice, normele de evaluare stabilite pe m2 suprafață construită
sunt unitare pentru toate clădirile, diferențierea acestora făcându -se în funcție de: structura
de rezi stență a clădirilor; materialele din care sunt construite; gradul de confort al clădirilor
și construcțiilor (adică dacă sunt prevăzute sau nu cu instalații de apă, canalizare, electrice,
încălzire s.a.).
Valorile impozabile, pe baza cărora se e valuează valoarea clădirilor persoanelor
fizice, se indexează anual, prin hotărâre a consiliilor locale și județene până la 30
15 Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal: reglementări care au intervenit de la publicare : Legea nr.
263/2019 din 30 decembrie 2019. Legea nr. 185 din 17 octombrie 20 19 etc
29 noiembrie a fiecărui an fiscal, pe baza indicelui de inflație aferent unei perioade de 12 luni
care sfârșește la 1 noiembrie a aceluiași an și numai când. creșterea.acestuia.depășește. 5%.
Cotele de impozit sunt diferențiate pe categorii de plătitori și destinația clădirilor,
astfel:
a) impozitul pe clădirile proprietatea persoanelor fizice se calculează prin aplicarea cotei de
0,2% în mediul urban și de 0,1% în mediul rural, asupra valorii clădirii
b) impozitul pe clădirile proprietatea persoanelor juridice se calculează prin aplicarea cotei
stabilite de consiliile locale și care poate fi cuprinsă între 0,5 -1% asupra valorii de inventar
al clădirilor, înregistrată în contabilitateaa cestora. Neplata la timp a impozitului, determină
diminuarea veniturilor primăriei la un moment dat, generează costuri suplimentare de
recuperare, caz în care se sancționează, inițial printr -o maj orare de 0,25 pentru fiecare zi
de întârziere și care se aplică asupra sumei întârziate la plată.
●Venituri din Impozitul și taxa pe teren.
Impozitul pe terenuri este un impozit pe avere, direct și anual , generator de venituri
proprii și se datorea ză bugetului local al primăriei.
Obiectul impunerii îl constituie atât terenurile proprietate a persoanelor fizice și a
celor juridice, cât și terenurile date în folosință și situate în comună și sate aparținătoare
acesteia (Dârvari și Gemeni), iar Subiecți ai impunerii sunt atât persoanele fizice, cât și
persoanele juridice și situate în comună și sate aparținătoare Impozitul pe teren se
stabilește anual, în suma fixă pe metru pătrat de teren, diferențiat pe categorii de localități,
(A.B.C.D.) iar în cadrul localităților pe zone, în intravilan , conform rangului localității
În cadrul Comunei Dârvari, încadrarea terenurilor pe zone se stabilește de către
consiliul locale prin Hotărârea Consiliului Local în funcție de: caracterul zonei respective
(zona de locuit sau zona industrială); poziția terenurilor față de centrul locali tății; distanța
față de căile de comunicație; Această categorie de impozit, baza de venit se plătește
trimestrial, în rate egale, până la data de 15 ale lunii inclusiv a ultimei luni a trimestrului
respectiv.
●Venituri din Taxa asupra mijloacelor de trans port.
Taxa asupra mijloacelor de transport, respectiv impozitul perceput asupra
mijloacelor de transport cu tracțiune mecanică În calitate de plătitori ai acestei taxe apar
persoanele fizice și juridice, române și străine, care au în proprietate mijloace de transport
cu tracțiune mecanică .
În obiectul impunerii se includ: mijloacele de transport cu tracțiune mecanică
(autoturisme, autobuze, autocare, microbuze, autocamioane de orice fel, tractoare,
motociclete, motorete și scutere ); Taxa asupra mijloacelor de transport se stabilește
anual, în sume fixe, cu anumite particularități astfel:
a) în cazul mijloacelor de transport cu tracțiune mecanică baza de impozitare o reprezintă
capacitatea cilindrică a motorului, pentru fiecare 500 cm sau fracțiune de capacitate sub
500 cm, iar pentru fiecare 500 cm, taxa este diferențiată pe feluri de autovehicule;
b) pentru remorci de orice fel, semiremorci și rulote, taxa anuală se stabilește în funcție de
capacitatea acestora exprimată în tone;
Taxa asupra mijloacelor de transport se datorează începând cu data de întâi a lunii în
care au fost dobândite, iar în cazul înstrăinării sau radierii în timpul anului din evidențele
organelor de poliție sau ale căpităniilor porturilor, după caz, t axa se dă la scădere începând
cu data de întâi a lunii în care a apărut una dintre aceste situații, pe baza declarației de
impunere, depusă la termenele legale s tabilite.
Taxa asupra mijloacelor de transport este anuală, dar se plătește trimestrial, în rate
egale, până la data de 15 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru. Pentru mijloacele de
transport dobândite în cursul anului, taxa datorată se repartizează în sume egale, la
termenele de. Plată. Rămase. Până.la. Sfârșitul. Anului. Persoanele fizice și juridice
străine, care solicită înmatricularea temporară a mijloacelor de transport, sunt obligate să
achite, integral, taxa datorată, la data luării în evidență de către organele fiscale.
30 ●Venituri din Taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor și autorizațiilor
Eliberarea de către organele locale competente a certificatelor, avizelor și
autorizațiilor în domeniul construcțiilor, solicitate de contribuabili, sunt supuse unor taxe
diferențiate în funcție de:
a) Valoarea construcțiilor și instalațiilor; b). Suprafața terenurilor; c). Natura serviciilor
prestate .
Taxele se plătesc înaintea eliberării documentelor respective (certificate, avize și
autorizații) și includ taxele pentru:
Certificatul de urbanism și autorizațiile de construire;
Autorizarea construcțiilor pentru lucrări cu caracter provizoriu: chioșcuri, tonete,
cabine, spații de expunere situate pe căile și în spațiile publice, precum și pentru
amplasarea corpurilor și panourilor de afișaj, a firmelor și reclamelor;
Autorizația de d esființare, parțială sau totală, a construcțiilor și amenajărilor;
Autorizarea lucrărilor de racordare și branșamente la rețelele publice de apă,
canalizare, gaze, energie electrică și telefonie;
În cazul certificatelor de urbanism, baza de impozi tare o reprezintă suprafața
terenului pentru care se solicită certificatul, iar taxa se stabilește în suma fixă în funcție de
suprafața terenului. Taxa percepută în mediul rural pentru eliberarea certificatului de
urbanism este de 50% din cea prevăzută pen tru mediul urban.
Taxa pentru eliberarea autorizației de construire se stabilește în cota procentuală
din valoarea autorizată a lucrării sau construcției, astfel:
●Venituri din. Taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă și publicitate
Conform Legii persoane fizice și juridice care utilizează mijloace de publicitate prin afișaj
și reclamă sunt obligați să plătească taxa pentru folosirea acestora. Baza de impozitare o
constituie dimensiunea mijlocului de publicitate (afiș, reclamă) stabil ită pe m2, iar cota de
impozitare se stabilește în suma fixă, cuprinsă între o limită minimă și o limită maxim ă.
●Veniturile nefiscale sunt venituri care revin primăriei în calitatea acestora de proprietar
de capitaluri avansate pentru constituirea patrim oniului unităților economice și instituțiilor
publice care realizează acele activități ale administrației publice locale ce au, în principal
caracter de prestație; este vorba despre vărsămintele din profitul net al regiilor autonome
de sub autoritatea cons iliilor locale și de vărsăminte de la instituțiile publice. Din categoria
veniturilor de felul acesta fac parte: venituri din recuperarea cheltuielilor de judecată,
imputații și despăgubiri, venituri din amenzi și alte sancțiuni aplicate conform dispoziții lor
legale, restituiri de fonduri din finanțarea bugetară a anilor precedenți, venituri din
concesiuni și închirieri, penalități pentru nedepunerea sau depunerea cu întârziere a
declarației de impozite și taxe.
●Veniturile din capital rezultă din vânzarea unei părți din avuția națională aflată în
patrimoniul public. Izvorul acestor venituri nu este activitatea din anul bugetar în care se
încasează, ci este vorba de valorificarea unor bunuri ce s -au acumulat în patrimoniul
public, fiind rezultatul utilizării unei părți din resursele bugetare ale perioadelor trecute.
Tocmai de aceea veniturile de capital nu sunt venituri curente.În cadrul bugetelor locale
capitolul venituri din capital cuprind: venituri din valorificarea unor bunuri ale instituției
publice, ve nituri din vânzarea locuințelor construite din fondurile statului și venituri din
privatizare.
●Prelevările din bugetul de stat reprezintă acele sume alocate de la bugetul de stat pentru
complementarea veniturilor bugetelor locale, care de regulă sunt insu ficiențe pentru
acoperirea cheltuielilor proprii. Aceste venituri cuprând în cadrul bugetelor locale cotele și
sumele defalcate din impozitul pe venit și sume defalcate din taxa pe valoare adăugată
pentru bugetele locale. Sumele defalcate din unele venitur i ale bugetului de stat, destinate
echilibrării bugetelor locale, care vor fi repartizate pe județe, în funcție de următoarele
criterii: capacitatea financiară calculată în funcție de impozitul pe venit încasat pe locuitor,
în proporție de 70% din sumele d efalcate;
31 Din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea
bugetelor locale, aprobate anual prin legea bugetului de stat, și din cota de 17% aparținând
bugetului propriu al județului, o cota de 25% se alocă bugetului propriu al județului, iar
diferența se repartizează pe comune, orașe și municipii prin hotărâre a consiliului județean,
după consultarea primărilor și cu asistență tehnică de specialitate a direcției generale a
finanțelor publice
●Venituri din Su bvențiile primite de la bugetul de stat reprezintă un alt procedeu de
complementarea al veniturilor bugetelor locale care sunt insuficiente pentru acoperirea
cheltuielilor proprii. Subvențiile primite de la bugetul de stat către bugetele locale, în
scopul finanțării unor investiții cu caracter social și edilitar gospodărești, precum și altor
acțiuni de natură celor prevăzute de legea bugetului de stat, sunt sumele primite de
bugetele locale de la bugetul asigurărilor pentru șomaj în vederea finanțării progr amelor
pentru ocuparea temporară a forței de muncă, sumele primite pentru susținerea sistemului
de protecție a copilului
●Venituri din Donații și sponsorizări. Reprezintă acele venituri ale bugetelor locale care
au la baza un contract de sponsorizare. Lege a 500/2002 privind finanțele publice prevede
ca instituțiile publice pot folosi pentru desfășurarea activității lor, bunuri materiale și
fonduri bănești primite de la persoane fizice sau juridice, sub formă de donații și
sponsorizări, cu respectarea dispoz ițiilor legale.
În cazul instituțiilor publice finanțate integral de la bugetul local, mijloacele bănești
primite de la persoane fizice și juridice, sub formă donațiilor și sponsorizărilor sunt vărsate
direct la buget local din care sunt finanțat e acele entități
●Venituri din Concesionarea și Arendarea terenului public și privat al primăriei16
●Venituri din Concesionarea domeniului public Concesionarea bunurilor proprietate
publică la nivelul primăriei se face conform Codul administrativ -OG-57/2019
Obiectul dreptului de concesiune se referă la bunurile care sunt prevăzute prin lege sau
care prin natură lor pot fi exploatate în vederea culegerii de fructe naturale, civile sau
industriale și producte pot face obiectul concesiunii .
Titularii dreptului de concesiune Bunurile proprietate publică pot fi concesionate de
către stat sau de către unitățile administrativ -teritoriale în baza unui contract de concesiune
de bunuri proprietate publică care este acel contract încheiat în formă scrisă prin care
primăria, denumită concedent, transmite, pe o perioadă determinată, unei persoane,
denumite concesionar, care acționează pe riscul și răspunderea să, dreptul și obligația de
exploatare a unui bun proprietate publică, în schimbul unei redevențe.
Comuna Dârvari, are calitatea de concedent pentru bunurile proprietate publică a
comunei, fiind reprezentat, în acest s ens, de către primarul comunei .
Concesiunea (din latină concessio sau franceză concession ) este o convenție juridică
încheiată între stat și o persoană privată (fizică sau juridică), prin care această din urmă
dobândește dreptul de a exploata pentru o perioadă deter minată anumite servicii publice
16U.G.Nr.57/2019 din 3 iulie 2019 –privind codul administrativ -emitent Guvernul Romaniei,publicat in
M.O.f.Nr.555 din 5 iulie 2019 – Sectiunea a 3 -a Concesionarea bunurilor proprietate publică ART. 302
Redeventa Art. 307 – Hotărârea nr. 218/201 5 privind registrul agricol pentru perioada 2015 -2019 ; -Ordinul nr.
734/480/1003/3727/2015 privind aprobarea Normelor tehnice de completare a registrului agricol pentru
perioada 2015 -2019 ;
32 sau anumite bunuri ale statului, în schimbul obligației de plată periodică a unei redevențe.
Părțile contractuale sunt concedentul (persoană care transmite dreptul) și concesionarul
(persoana care primește dreptul). Obiectul concesiunii îl pot forma terenurile autorității
locale, sau unele activități ale statului (alimentarea cu apă, transportul pub lic, serviciile
poștale și de telecomunicații Durata concesiunii nu va putea depăși 49 de ani, începând de
la data semnării lui.
Redevența obținută prin concesionare se constituie venit la bugetul local, se stabilește
de către autoritățile adminis trației publice locale, conform prevederilor legale, cu
respectarea legislației privind mod de stabilire și încasare. La inițierea procedurilor de
stabilire a modului de calcul al redevenței primăria, consiliul local vor avea în vedere
următoarele criterii și principii:
a) proporționalitatea redevenței cu beneficiile obținute din exploatarea bunului de către
concesionar;
b) valoarea de piață a bunului care face obiectul concesiunii;
c) corelarea redevenței cu durata concesiunii.
Principii:
●transparența – punerea la dispoziție tuturor celor interesați a informațiilor referitoare la
aplicarea procedurii pentru atribuirea contractului de concesiune de bunuri proprietate
publică;
●tratamentul egal – aplicarea, într -o manieră nediscriminatorie, de către autoritatea
publică, a criteriilor de atribuire a contractului de concesiune de bunuri proprietate publică;
●proporționalitatea – orice măsură stabilită de autoritatea publică trebuie să fie necesară și
corespunzătoare naturii contractului;
●nediscriminarea – aplicarea de către autoritatea publică a acelorași reguli, indiferent de
naționalitatea participanților la procedura de atribuire a contractului de concesiune de
bunuri proprietate publică, potri vit condițiilor prevăzute în acordurile și convențiile la care
România este parte;
●libera concurență – asigurarea de către autoritatea publică a condițiilor pentru ca orice
participant la procedura de atribuire să aibă dreptul de a deveni concesionar în c ondițiile
legii, ale convențiilor și acordurilor internaționale la care România este parte.
Conform Ordinului l nr. 734/480/1003/3727/2015 privind aprobarea Normelor tehnice
de completare a registrului agricol pentru perioada 2015 -2019 ; și a Hotărârii nr. 218/2015
privind registrul agricol pentru perioada 2015 -2019 ; înregistrări privind contractele de
concesiune, se fac în Registrul Agricol al primăriei la Capitolul XXVI Modul de
completare a cap. XVb: "Înregistrări privind contractele de conc esiune" din registrul
agricol În acest capitol se înscriu, conform celor menționate în titlurile coloanelor, date
privind contractele de concesiune și contractele încheiate în condițiile legii de asociațiile
crescătorilor de animale cu unitățile administra tiv – teritoriale sau cu Agenția Domeniilor
Statului, conform art. 6 și 7 din Ordinul nr. 619/2015. Acolo unde este nevoie de mai multe
rânduri pentru înregistrarea parcelelor date/luate în concesiune se folosesc alonje.
●Venituri din Arendarea domeniului privat al comunei.17 Impozitul pe arendă la teren
se plătește de către arendaș Stabilirea venitului net anual din cedarea folosinței bunurilor
este legiferată în Codul Fiscal. Astfel, potrivit Legii nr 227/2015 privind Codul fiscal,
impozitul pe veniturile obținute prin exploatarea terenurilor agricole date în arendă se
plătește, prin reținere la sursă, de către arendaș.
17 U.G.Nr.57/2019 din 3 iulie 2019 –privind codul administrativ -emitent Guvernul Romaniei,publicat in
M.O.f.Nr.555 din 5 iulie 2019 – REDEVENTA ART. 307 – Hotărârea nr. 218/2015 privind registrul agricol
pentru perioada 2015 -2019; -Ordinul nr. 734/480/100 3/3727/2015 privind aprobarea Normelor tehnice de
completare a registrului agricol pentru perioada 2015 -2019;
33 ●Venituri din Impozite pe salarii Veniturilor primăriei provin și din impozitele pe salarii,
deci nu numai din impozitele locale Toate administrațiile locale din România își bazează
într-o proporție însemnată bugetele pe veniturile din impozitul pe venit (în principal cel
salarial) pentru că legea finanțelor publice locale stipulează că 77% din impozitul pe venit
se repartizează bugetelor locale
Rezultă clar, prin urmare, că o administrație va fi cu atât mai bogată cu cât pe raza ei
există mai muți angajați.
Tabel 2.2 Dinamica si evoluț ia veniturilor din impozite si taxe local e la nivelul
primă riei Dâ rvari pentru perioada 2018 -2019 *Anexa nr.9
Denumire
venit(creantă ) Anul 2018 Anul 2019 Influenț e
+/- Debit Majoră ri Total Debit Majoră ri Total
Impozit pe constructii
persoane fizice 57.278 35.225 92.503 31.350 27.893 59.347 -33.135
Impozit pe constructii
persoane j uridice 2.692 892 3.584 1.1789 830 2.008 -1.576
Impozit pe terenuri
persoane fizice 151.770 123.555 278.32
5 150.587 140.629 291.216 +12.981
Impozit pe terenurile
extravilane 244.577 230.016 474.59
3 289.232 275.381 564.613 +90.020
Taxa pasunat 240 – 240 240 – 240 –
Taxa asupra
mijloacelor de
transport pers. fizice 67.651 34.547 102.19
8 77.354 43.005 120.359 +18.161
Taxa asupra
mijloacelor de
transport per s.juridice 31.887 920 32.807 32.675 1.327 33.902 +1.101
Taxa asupra
miloacelor de
transport –PJ-12 tone 14.318 6.737 1.055 16.782 8.898 25.680 +24.625
Taxa paza comunala 12.733 – 12.733 14.125 – 14.125 +1.392
Taxa tractoare
agricole
neinmatriculate 996 – 996 896 – 896 -100
Taxa asupra
motoscutere și
motorete sub 50 mc. 80 98 178 208 236 444 +266
Taxa inchiriere teren
izlaz comunal 100 84 184 100 96 196 +12
Venituri din
oncesiune și inchiriei 700 696 1.396 350 1.586 1.936 +540
Venituri din amenzi
cu debit 214.252 – 214.25
2 228.220 – 228.220 +13.968
Venituri din amenzi
contraventionale 286.620 – 286.62
0 319.038 – 319.038 +32.418
*Sursa: Situația Rămășiț elor la data de 31.decembrie 2018 și 31 decembrie 2019 –
centr alizat la nivel de cont la primăria Dâ rvari Anexa nr.9
**Fi șa de cont Sintetic , analitic al contului de venituri. Anexa nr.10 si Anexa nr.11
***Balanț a Sintetică 31.12.2018 -2019.Anexa nr.6
Se constată o creștere alarmantă a veniturilor r estante si neâ ncasate la termen , bugetul
local fi ind afectat negativ prin această neâncasare, drept pentru care se impune a lua toate
masurile legale prevazute de lege pentru recupera rea veniturilor inclusiv identificarea
tuturor contur ilor bancare ale debitorilor , a veniturilor p rovenite din drepturi salariale ,
pensii etc, precum si a ter țelor persoane , întocmirea ș i comunicare a de p opriri pe aceste
conturi /venituri, trecerea la executarea silita mobiliară și imobiliară.
34 Generalizarea execută rii silite18 prin efectuarea de pourri PE orice f ormă de venit,
salariu, pensii, venit minim garantat cf. de Legea nr.207/2015 care prevede că sunt supuse
executării silite prin poprire sumele reprezentând venituri și disponibilități bănești
deținute cu orice titlu pe care debitorul le de ține și s -au in viitor , reanalizarea cazurilor de
insolvabilitate.
Continuarea și permanentizarea acț iunilor privind aplic area Ordonanța Guvernului
nr. 2/2001, actualizată prin Ordonan ța nr. 17/2014 publicată in M.Of. n r 629 din 27 august
2014 pentru modificarea art. 9 alin .3 din OG nr 2/2001 privi nd regimul juridic al
contravenț iilor care prevede : " În cazul în care contravenientul persoană fizică nu a
achitat amenda în termen de 30 de zile de la rămânerea definitivă a sancțiunii și nu există
posibilitatea executării silite, organul de specialitate al unității adm inistrativ -teritoriale
prevăzut la art. 39 alin. (2) lit. a) în a cărui rază teritorială domiciliază contravenientul va
sesiza instanța judecătorească în a cărei circumscripție domiciliază acesta, în vederea
înlocuirii amenzii cu sancțiunea obligării contr avenientului la prestarea unei activități în
folosul comunității, ținându -se seama de partea din amendă care a fost achitată."
2.8.Monografie privind înregistrarea în contabilitate a operațiunilor specifice
bugetelor locale privind veniturile primariei 19.(Anexa nr.1)
Contabilitatea operațiunilor specifice bugetelor locale este reglementată prin
dispozițiile articolului 38 din Legea contabilităț ii nr. 82/1991 , republicată, cu modificările
și completările ulterioare.
Conform Ordinului nr. 2021/17.12.2013 pentru modificarea și completarea n ormelor
metodologice privind organizarea și conducerea contabilității instituțiilor publice, Planul
de conturi pentru instituțiile publice și instrucțiunile de aplicare a acestuia, aprobate prin
Ordinul ministrului finanțelor publice nr.1917/2005, pentru reflectarea i n contabilitate a
veniturilor U.A.T.C. Dârvari , utilizeaza Planul de Conturi general pentru institutiile
publice, respectiv Clasa a VII -a ”Conturi de Venituri si Finantari ” .
Conturile de Venituri și Finantari au funcție contabilă de capitaluri și sunt utilizate de
instituție pentru a evidenț ia sursele ce stau la baza desfașurării activit ații lor .
Se creditează in cursul perioad ei cu veniturile inregistrate ș i se debiteaz ă la finele
perioade i ca urmare a repartiză rii lor asupra contului 121”Rezultatul patrimoniului”, pe
surse de finanț are. La finele peri oadei de raportare nu prezi nta sold.
Contabilitatea sintetica este organizata cu ajutorul conturilor Sintetice de gradul
I.,II.,si III, deschise in cadrul grupelor de conturi , iar contabilitatea anlitică se ține pe
fiecare surs ă de finanț are pe structura clasifica ției bugetare, astfel:
Grupa – 70 VENITURI DIN ACTIVITĂȚI ECONOMICE
709 Variația stocurilor
Grupa -71 ALTE VENITURI OPERAȚIONALE –
718 Alte venituri ale trezoreriei statulu
Grupa – 72 VENITURI DIN PRODUCȚIA DE ACTIVE FIXE
721 Venituri din producția de active fixe necorporale
722 Venituri din producția de active fixe corporale
Grupa – 73 VENITURI FISCALE
18 Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal: reglementări care au intervenit de la publicare :
Legea nr. 263/2019 din 30 decembrie 2019. Legea nr. 185 din 17 octombrie 20 19 etc
19 Legea contabilității nr. 82/1991 , republicată, cu modificările și completările ulterioare
-OMFP nr. 1917/2005 pentru aprobarea Normei metodologică privind orga nizarea și conducerea
contabilității instituțiilor publice, planul de conturi pentru instituții publice și instrucțiunile de aplicare a
acestuia.
-Ordinul nr. 2021/17.12.2013 pentru modificarea și completarea Normelor metodologice privind organizarea
și conducerea contabilității instituțiilor publice, Planul de conturi pentru instituțiile publice și instrucțiunile de
aplicare a acestuia, aprobate prin Ordinul ministrului finanțelor publice nr.1917/2005
35 730 Impozit pe venit, profit și câstiguri din capital de la persoane juridice
731 Impozit pe venit, profit și câștiguri din capital de la persoane fizice /
732 Alte impozite pe venit, profit și câstiguri din capital
733 Impozit pe salarii
734 Impozite și taxe pe proprietate
735 Impozite și taxe pe bunuri și servicii
735 03 Alte impozite și taxe generale pe bunuri și servicii
735 04 Accize
735 06 Taxe pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe
desfășurarea de activități
739 Alte impozite și taxe fiscale
739 00 Alte impozite și taxe fiscale
Grupa -74 VENITURI DIN CONTRIBUȚII DE ASIGURĂRI
745 Contribuțiile angajatorilor
745 01 Contribuțiile angajatorilor pentru asigurări sociale
745 02 Contribuțiile angajatorilor pentru asigurări de șomaj
745 03 00 Contribuțiile angajatorilor pentru asigurări sociale de sănătate
745 04 Contributțile angajatorilor pentru accidente de muncăși boli profesionale
746 Contribuțiile asiguraților
Grupa – 75 VENITURI NEFISCALE
750 Venituri din proprietat e
751 Venituri din vânzări de bunuri și servicii
751 03 Amenzi, penalități și confiscări
75104 Diverse venituri
751 05 Transferuri voluntare, altele decât subvențiile (donații, sponsorizări)
Grupa – 76 VENITURI FINANCIARE
763 Venituri din creanțe imobilizate
764 Venituri din investiții financiare cedate
765 Venituri din diferențe de curs valutar
766 Venituri din dobânzi
767 Sume de primit de la bugetul de stat pentru acoperirea pierderilor din schimb
valutar – PHARE, SAPARD, ISPA
768 Alte venituri financiare – PHARE, SAPARD, ISPA
769 Sume de primit de la bugetul de stat pentru acoperirea altor pierderi
(cheltuieli neeligibile – costuri bancare – PHARE, SAPARD, ISPA)
Grupa -77 FINANTĂRI, SUBVENȚII, TRANSFERURI, ALOCAȚII BUGETARE
CU DESTINAȚIE SPECIALĂ, FONDURI CU DESTINAȚIE SPECIALĂ
770 Finanțarea de la buget
771 Finanțarea în baza unor acte normative speciale
772 Venituri din subvenții
773 Venituri din alocații bugetare cu destinație specială
774 Finanțarea din fonduri externe nerambursabile preaderare
774 01 Finanțarea din fonduri externe nerambursabile preaderare în bani
774 02 Finanțarea din fonduri externe nerambursabile preaderare în natură
775 Finanțarea din fonduri externe nerambursabile postaderare
776 Fonduri cu destinatie specială
777 Veniturile fondului de risc
778 Venituri din contribuția națională aferentă progr amelor/ proiectelor finanțate
din fonduri externe nerambursabile
779 Venituri, bunuri și servicii primite cu titlu gratuit
Grupa -78 VENITURI DIN PROVIZIOANE ȘI AJUSTĂRI PENTRU DEPRECIERE
SAU PIERDERILE DE VALOARE
36 781 Venituri din provizioane și ajustări pentru depreciere privind activitatea
operațională
781 03 Venituri din ajustări privind deprecierea activelor fixe
781 04 Venituri din ajustări pentru deprecierea activelor circulante
781 04 01 Venituri din ajustări pentru deprecierea activelor circulante – stocuri
781 04 02 Venituri din ajustări pentru deprecierea activelor circulante – creanțe
786 Venituri financiare din ajustări pentru pierdere de valoare
786 03 Venituri din ajustări pentru pierderea de valoare a activelor financiare
786 04 Venituri din ajustări pentru pierderea de valoare a activelor circulante
Grupa -79 VENITURI EXTRAORDINARE
791 Venituri din va lorificarea unor bunuri ale statului
Tabel 3.3 Exemplificări -Aplicaț ii Practice la nivelul primăriei Dâ rvari pe baza
datelor existente in REGISTRUL JURNAL 2019 -Martie 2020
Explicatii/Inregistrari Contabile Simbol Conturi
Debitoare Creditoare
Inregistrare Impozit pe cladiri –PF-Persoane Fizice 464.00.00.A.07.
01.01 734.00.00.02.A.
07 .01.01
Inregistrare Impozit pe cladiri –PJ-Persoane Juridice 464.00.00.A.07.
01.02 734.00.00.02.A.
07.01.02
Inregistrare Impozit pe terenuri –PF -Persoane Fizice 464.00.00.A.07.
02.01 734.00.00.02.A.
0702.01
Inregistrare Impozit pe terenuri – PJ-Persoane Juridice 464.00.00.02.A.
07.02.02 734.00.00.02.A.
07.02.02
Înregistrare Impozit pe terenurile extravilane 464.00.00.02.A.
0 7.02.03 734.00.00.02.A.
07.02.03
Inregistrare Taxa asupra mijloacelor de.transport – PF–Persoane
Fizice 464.00.00.02.A.
1 6.02.01 735.06.01.02.A.
16.2.A.02.
Inregistrare Taxa asupra mijloacelor de transport – PJ- Persoane
Juridice 464.00.00.02.A.
16.02.02 735.06.01.02.A.
16.2A.02.02
Alte v enituri din concesiuni si inchirieri de.catre institutiile
publice 464.00.00.02.A.
30 05.30 750.01.00.02.A.
30.2A.05
Venituri din amenzi si alte sanctiuni aplicate de catre alte
institutii de specialitate 464.00.00.02.A.35.
01.02 751.03.00.02.A.35.
01.02
Debite Impozit pe cladiri – PF-Persoane Fizice 531.01.01.02.A.07.
01.01 464.00.00.02.A.07.
01.01
Virament intern: Impozit pe cladiri -Persoane Fizice 581.01.01.02.A 531.01.01.02.A.07.
01.01
Virat in cont: Impozit pe cladiri – PF-Persoane Fizice 521.01.00
1.02.A.07.2A.01. 581.01.01.02.A
Debite Impozit pe terenuri – PF -Persoane Fizice 531.01.01.02.A.07.
02.01 464.00.00.02.A.07.
02.01
Virament intern: Impozit pe terenuri – PF–Persoane Fizice 581.01.01.02.A 531.01.01.02.A.07.
02.01
Virament intern: Impozit pe terenurile extravilane 581.01.01.02.A 531.01.01.02.A.070
2.03
Incasat fara debit Sume defalcate din TVA pt echilibrarea
bugetelor locale 531.01.01.02.A.11.
06 735.02.00.02.A.11.
06
Incasat fara debit Subventii de la bugetul de stat pentru finantarea
sanatatii 521.01.00.000001.0
2.A.42.2A 772.01.00.02.A.42.
41
Incasat fara debit Sume alocate din cotele.defalcate din impozitul
pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale 521.01.00.000001.0
2.A.04. 731.02.00.02.A.04.
04
Incasat fara debit Alte impozite si taxe 521.01.00.00000
1.02.A.18.2A.50 739.00.00.02.A.18.
50
Incasat fara debit Alte impozite si taxe 521.01.00.00000
1.02.A.18.2A.50 739.00.00.02.A.18.
50
Incasat fara debit Ajutor pentru incalzirea.locuintei cu lemne,
carbuni si combustibil petrolier 521.01.00.00000
1.02.A.42.2A.34 772.01.00.02.A.42.
34
37 Inchidere cont venit 07.2A.01.01
734.00.00.02.A.07.
01.01 121.00.00.02.A
Incasat fara debit Cote defalcate din impozitul pe venit 521.01.00.000001.0
2.A.04. 731.02.00.02.A.04.
01
Incasat fara debit Venituri din prestari de servicii 531.01.01.02.E.33.0
8 751.01.00.02.E.33.0
8
Incasat fara debit Sume alocate din cotele defalcate din impozitul
pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale 521.01.00.000001.0
2.A.0. 731.02.00.02.A.04.
04
*Registrul Jurnal 2018 -2019 -2020 la nivelul primăriei Dâ rvari. Anexa nr. 5
**Fișa de Cont Sintetic ș i analitic a Conturilor de venituri . Anexa nr.10 si Anexa nr.11
*** Balanța Sintetică și Analitică 2018,2019 . Anexa nr. 6
****Registrul Cartea Mare -Fișa de cont pentru operaț iuni diverse . Anexa nr.10 ș i nr.11
CONCLUZII
În această lucrare, am prezentat modul în care trebuie să fie creat un sistem, practic și
eficient, pentru maximizarea veniturilor la nivelul administrației publice locale , care
trebuie sa aibă posibilitatea de a avea cât mai multe opțiuni pentru generarea de venituri și
îmbunătățirea pe termen lung a structurii veniturilor la nivelul comunei, satului respectiv
propria administrații publice locale.
Trebuie să existe permanent preo cuparea Consiliului Local, a primarului și a
aparatului de spe cialitate al primarului pentru m aximizarea veniturilor , care reprezintă o
componentă a managementului financiar al administrației publice locale, destinată să
conducă la obținerea a cât mai mult or venituri din surse legale și disponibile, d in punct de
vedere administrativ.
Aceasta înseamnă obligația de a pune în aplicare o largă serie de îmbunătățiri a politicilor,
a procedurilor, a structurii de personal și organizaționale, în scopul de a folosi , la întregul
lor potențial, fiecare dintre sursele de venituri, în conformitate cu scopurile și prioritățile
administrației publice locale. Adoptarea unui program complet și complex, care să
urmărească maximizarea veniturilor, are multe avantaje pentru ad ministrația publică
locală:
– reduce nevoia de a renunța, fără motive serioase, la programe și servicii.
– crește potențialul pe ntru oferirea unor servicii noi sau îmbunătățite.
– crește vizibilitatea și răspunderea personalului responsabil de generarea și colectarea
veniturilor.
– dezvoltă oportunități, care fac ca structura totală a veniturilor să fie mult mai echitabilă și
mai eficientă, și mai puțin dependentă de un număr limita t de surse de venituri.
– scoate în evidență taxele de utilizare și alte taxe, care s -ar putea să nu acopere costurile
serviciilor la nivelul stabilit prin politicile financiare ale comunității.
– arată neajunsurile procedurilor managementului financiar al comunității sau ale
organizării acesteia.
– dezvăluie domeniile care au nevoie de o asistență, ulterioară, în elaborarea bugetului și în
fundamentarea prognozei .
38 În concluzie, contabilitatea veniturilor primăriei reprezintă o componentă esențială a
sistemului informațional economic, orientate spre cunoașterea și gestiunea valorilor
economice separate patrimonial. În această calitate, ea operează cu un sistem d e mijloace și
procedee interdependente, care privesc starea și mișcarea averii, inclusiv rezultatele acestor
modificări. Pe plan teoretic, contabilitatea dispune de concepte, principii și legități care
guvernează domeniul cercetat. Prin ele este posibilă p ătrunderea în esența fenomenelor și
proceselor economice, explicarea conexiunilor și interdependențelor dintre acestea, și ceea
ce este cel mai important, influențarea lor viitoare.
Având în vedere problemele generate de finanțarea unor numeroa se și substanțiale
cheltuieli, unitatea a dministrativ – teritorială Dârvari, ca orice comunitate locală, este
nevoită să -și analizeze politica de venituri pe care o aplică, în așa fel încât impozitele
locale (sursa principală a veniturilor) să îndeplinească cel p uțin următoarele premise: s ă
genereze un venit semnificativ, să fie social acceptabile, să fie concepute astfel încât
costurile de c olectare să fie cât mai scăzute, să respecte principiul echității , să nu
distorsioneze activitatea economi că, să fie corela te cu capacita tea de plată a
contribuabilului , să culeagă permanent informații privind veniturile și utilizarea lor,
inclusiv asupra veniturilor obținu te de alte administrații locale, să stabilească un program
specializat și agresiv de recuperare a venitur ilor datorate de încasat, să efectueze o analiză
atentă a taxelor și tarifelor, pentru a determina gradul în care costurile fiecărui serviciu sunt
acoperite din venitur i.
Bugetele locale reprezintă adevărate instrumente de planificare și conducer e a
activității financiare la nivel local, fiind întocmite ca bugete autonome. Sunt alimentate cu
venituri proprii (venituri din impozite și taxe locale – impozitul pe profitul regiilor
autonome din subordinea consiliilor locale, impozitul și taxa pe clădiri, impozitul și taxa pe
teren, impozitul asupra mijloacelor de transport, impozitul pe spectacole, o cotă defalcat ă
din impozitul pe venit încasat la bugetul de stat – și venituri cu destinație specială) și cu
mijloace de echilibrare de la bugetul de stat sub formă de subvenții primite de la bugetul
de stat și de la alte bugete sau sub forma cotelor și sumelor defalca te din impozitul pe venit
și sumelor defalcate din T.V.A.
Respectarea principiului realității în practica bugetară presupune dimensionarea
veniturilor înscrise în bugetul local astfel încât primăria să nu aibă dificultăți financiare în
cursul anului după aprobarea bugetului, în condiții considerate normale din punct de
vedere economico -financiar.
Autoritățile administrației publice locale au responsabilități în procesul bugetar
pentru elaborarea și aprobarea bugetelor locale în co ndiții de echilibru bugetar, precum și
în stabilirea, constatarea, controlul, urmărirea, și încasarea veniturilor locale.
Pe parcursul studiului, așa cum era firesc, Optimizarea fundamentării veniturilor la
Unitatea Administrativ teritorială Dârvari a fost prioritară
La fel ca în oricare alt domeniu, considerăm că studiul nostru nu a răspuns tuturor
exigențelor și problemelor ridicate de tema atât de complexă și mereu actuală veniturile
primăriei, rămânând activități succeptibile d e îmbunătățit de care ordonatorul de credite,
Consiliul Local, aparatul de specialitate al primarului va acorda o atenție deosebită
abordări viitoare care să completeze tot ceea ce s -a putut realiza până astăzi.
39 BIBLIOGR AFIE
Criveanu Maria – Contabilitate Publică –Ed. Rev. și actualizată – Craiova – Universitaria,
2018
Ordinul nr. 2021/17.12.2013 pentru modificarea și completarea Normelor metodologice
privind organizarea și conducerea contabilității instituțiilor publice, Planul de conturi
pentru instituțiile publice și instrucțiunile de aplicare a acestuia, aprobate prin Ordinul
ministrului finanțelor publice nr.1917/2005;
OMFP nr.2634/2025, M.Of. nr.910 din 09.12.2015 privind documentele financiar contabile
OMFP nr.1176/2018 din 06.09.2017 pr ivind modificarea Ordinului ministrului finanțelor
publice nr.923/2014 pentru aprobarea normelor metodologice generale referitoare la
exercitarea controlului financiar preventiv și a Codului specific de norme profesionale
pentru persoanele care desfășoară activitatea de control financiar propriu.
OMFP nr.1243/05.02.2 -18 privind completarea unor reglementări contabile,
M.Of.nr.120/07.02.2018.
Ordinului Secretarului General al Guvernului (O.S.G.G.) nr. 600/2018 privind Codul
Controlului Intern – –Ordonanța de Urgență Nr. 57/2019 din 3 iulie 2019 – privind Codul
administrativ – Legea nr.82/1991** – Legea contabilității , republicată, cu modificările și
completările ulterioare .
Ordonanța Guvernului nr. 119/1999 privind controlul intern/managerial și controlul
financiar preventiv republicată, cu modificările și completările ulterioare
Ordinul nr.1792/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind angajarea,
lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor instituțiilor publice, precum și organizarea,
evidența și raportarea angajamentelor bugetare și legale publicat în Monitorul Oficial,
Partea I nr 37 din 23.01.2003
IPSASB, Standarde internaționale de Contabilitate pentru Sectorul Public, traducere
editura CECCAR, 2005.
Legea nr .227/2015 privind Codul Fiscal;
Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale;
Hotărârea nr. 218/2015 privind registrul agricol pentru perioada 2015 -2019 ;
Ordinul nr. 734/480/1003/3727/2015 privind aprobarea Normelor tehnice de completare a
registrului agricol pentru perioada 2015 -2019 ;
Ghid de bune practici -Bugetele locale planificate participativ elaborat de Centrul de
Resurse pentru participare publică — CeRe în cadrul proiectului Democrație în
comunitățile mici,
finanțat de Trust for Civil Society in Central and Eastern Europ e.
Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1.802/2014 pentru aprobarea Reglementărilo r
contabile privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale
consolidate, publicat în Monitorul Oficial nr. 963/30.12.2014, cu modificările și
completările ulterioare . ca urmare a adoptării Directivei 2013/34/UE a Parlamentului
European și a Consiliului din 26 iunie 2013 privind situațiile financiare anuale, situațiile
financiare consolidate și rapoartele conexe ale anumitor tipur i de întreprinderi, de
modificare a Directivei 2006/43/CE a Parlamentului European și a Consiliului și de
abrogare a Directivelor 78/660/CEE și 83/349/CEE ale Consiliului
40 ANEXE
1. Monografia privind inregistrarea in contabilitate a operațiunilor specifice bugetului
local privind ven iturile primăriei Dă rvari .Anexa nr.1
2. Certificat de Inregistrare Fiscală Seria A Nr.120 72 56 -455.09.70 .Anexa nr.2
3. Raport(extras) de Audit Financia r al Camerei de Conturi Mehedinți la U.A.T.C.Dă rvari
nr.5888/29 .11.2017 .Anexa nr.3
4.Hotă rirea Consiliului Local (H.C.L.) Nr.27/30.09.2019,privind modificarea org anigramei
si a statului de funcț iuni pentru anul 2019 al aparatului de specialitate al primarului
comunei Dă rvari jude țul Mehedinț i conform O.U.G. nr 57/20 19 –privind Codul
Administrativ. Anexa nr.4
5. Regist rul Jurnal din luna Ianuarie pă nă in luna Martie 2020. Anexa nr.5
6. Balanța Sintetică la 31 12 .2019. Anexa nr.6
7. Contul de Rezultat Patrimonial la 31 12 2019. -Anexa nr.7.
8. Bilant la da ta de 31.12.2019 –Anexa nr.8 .
9. Situația Ramăș itelor la data de 31 12 2019 si 31.12.2018,centralizat la nivel de cont.
Anexa nr.9
10. Fisa sintetica –Fisa de cont pentru operatiuni diverse a contului 735”Venituri din
impozite si taxe pe bunuri si servicii” Anexa nr.10
11. Fisa Analitica -Fisa de cont pentru operatiuni diverse a contului 735”Venituri din
impozite si taxe pe bunuri si servicii”Analitic 735.02.00.02.A.11 -„Sume defalcate din
TVA.” Anexa nr.11
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Unităț ile Administrativ Teritoriale . [620638] (ID: 620638)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.