UNELE CONSIDERAȚII CU PRIVIRE LA RAPORTUL DINTRE CO NDIȚIILE GE- NERALE ALE JUDECĂRII CAUZEI ȘI PRINCIPIILE PROCESUL UI PENAL SEDLEȚCHI Iurie,… [630513]

5 ȘTIINȚE JURIDICE

CZU: 343.15
UNELE CONSIDERAȚII CU PRIVIRE LA RAPORTUL DINTRE CO NDIȚIILE GE-
NERALE ALE JUDECĂRII CAUZEI ȘI PRINCIPIILE PROCESUL UI PENAL

SEDLEȚCHI Iurie,
profesor universitar, doctor în drept,USEM
MILUȘEV Dmitrii ,
conferențiar universitar, doctor în drept, USEM

REZUMAT
În literatura științifică de specialitate nu există o definiție clară și argumentată a condițiilor gen erale ale jude-
cării cauzei penale. Formularea unei definiții argu mentate și întemeiate științific ar contribui la de terminarea locului
acestei instituții în sistemul dreptului procesual penal, a raporturilor dintre condițiile generale ale judecării cauzei și
principiile procesului penal, precum și ar dezvălui importanța acestei instituții în realizarea principiilor procesului
penal, la înfăptuirea justiției în cauzele penale ș i la asigurarea drepturilor participanților la proc esul penal.
Cuvinte-cheie: legiuitorul, legea procesual–penală, principiile p rocesului penal, condițiile generale ale jude-
cării cauzei.

SOME CONSIDERATIONS CONCERNING THE REPORT BETWEEN T HE GENERAL CONDITIONS
OF THE COURT OF JUSTICE AND THE PRINCIPLES OF THE C RIMINAL PROCEEDING

SEDLEȚCHI Iurie,
PhD in Law, University Professor,
University of European Studies of Moldova
MILUȘEV Dmitrii,
PhD in Law, Associate professor,
University of European Studies of Moldova

SUMMARY
There is no accurate science-based definition in th e scientific literature on the general conditions o f court
proceedings. The elaboration of a unified and accur ate definition of this institute will allow to dete rmine its place in
the system of criminal procedure right, the correla tion with the principles of the criminal procedure and stages of
court proceedings, as well as its importance in the implementation of the criminal procedure principles, the
administration of justice, ensuring the rights and legitimate interests of the participants of the cri minal proceedings.
Key words : legislator, criminal procedure law, principles of court proceedings, general conditions of court
proceedings.

Judecarea cauzei penale (judecata), după cum se
știe, constituie etapa de bază și cea mai important ă a
procesului penal1. Anume în cadrul judecării se reali-
zează funcția de bază a instanței de judecată – înf ăptu-
irea justiției în cauzele penale în scopul protejăr ii
drepturilor, libertăților fundamentale și intereselor
legale ale cetățenilor și se manifestă pe deplin pr inci-
piile procesului penal. Judecarea cauzei penale rep re-
zintă o formă procesuală de înfăptuire a justiției pena-
le în societate și reprezintă o funcție fundamental ă a
statului. O condiție importantă care asigură exerci tarea
de către instanța de judecată a acestei funcții și contri-
buie efectiv la realizarea scopului procesului pena l,

1 O importanță sporită i se atribuie judecății nu num ai
în știința dreptului procesual penal și în practică, dar
și în lege, spre exemplu, în Codul de procedură penală
al Bulgariei (art. 7). Codul a fost adoptat de cătr e
Adunarea Generală la 14 octombrie 2005, a întrat în
vigoare la 29 aprilie 2006. este respectarea necondiționată de către toate pers oa-
nele participante la proces, a tuturor regulilor ge nerale,
stabilite prin lege, în conformitate cu care se des fășoa-
ră orice procedură judiciară. Aceste reguli, prevăzute
în Codul de procedură penală a Republicii Moldova,
sunt denumite condiții generale ale judecării cauzei.
Condițiile generale ale judecării cauzei sunt prevă –
zute de legea procesuală penală a mai multor state,
spre exemplu, de Codurile de procedură penală a Re-
publicii Belarus [6] (art. 286-310), a Republicii B ulga-
ria [7] (art. 258-270), a Republicii Kazahstan [9]
(art.331-349), a Republicii Moldova [3] (art. 314-
342), a Ucrainei [11] (art. 318-336), a României [5] (art. 349-370), a Federației Ruse [10] (art. 240-260). Codurile de procedură penală ale Bulgariei, Ucrain ei
și a României le definesc ca dispoziții generale al e
judecării cauzei.
În pofida faptului că condițiile generale ale judecă-
rii cauzei reprezintă o instituție procesuală de o deose-
bită importanță, din punct de vedere teoretic și pr actic,
în opinia noastră, acesteia nu i se acordă atenția cuve-

6 nită în literatura științifică de specialitate. În legea
procesuală penală actuală a Republicii Moldova defi –
niția condițiilor generale ale judecării cauzei pen ale
lipsește. Nu se regăsește definiția acestei institu ții și în
majoritatea manualelor de drept procesual penal, ed i-
tate după adoptarea Codului de procedură penală a
Republicii Moldova. [13; 14]. În unele surse de litera-
tură de specialitate condițiile generale ale judecării cauzei penale sunt denumite principii generale ale
judecării cauzei [15].
Formularea unei definiții clare și laconice ale con –
dițiilor generale ale judecării cauzei penale ar co ntri-
bui la determinarea locului acestei instituții în s istemul
dreptului procesual penal, la desfășurarea raportur ilor
cu principiile generale ale procesului penal, ar de mon-
stra importanța lor pentru înfăptuirea justiției pe nale și
asigurarea drepturilor și intereselor legale ale partici-
panților la procesul penal.
Condițiile generale ale judecării cauzei sunt defin i-
te de către unii autori, ca „reguli prevăzute de le ge,
care determină modalitatea de examinare a cauzelor pe
tot parcursul judecării lor” [16], sau ca „reguli g enera-
le obligatorii, în care, referitor la această etapă a pro-
cesului, s-au reflectat principiile procesului pena l și
care sunt orientate spre realizarea cu succes a sar cini-
lor justiției”[17; 18]. Există și alte opinii, conf orm
cărora, condițiile generale ale judecării cauzei su nt
definite ca reguli fixate în lege, care reflectă tr ăsăturile
caracteristice ale judecării cauzei și care asigură reali-zarea, în cadrul acestei etape, a principiilor procesului
penal [19].
În opinia noastră, semnele distinctive a condițiilo r
generale ale judecării cauzei penale, formulate în
definițiile expuse anterior, nu în deplină măsură r e-
flectă conținutul, trăsăturile caracteristice și cele mai
importante particularități a condițiilor generale a le
judecării cauzei ca instituție de drept procesual p enal
și nu dau posibilitatea de a vedea clar prin ce se deo-
sebește această instituție de alte instituții ale d reptului
procesual penal. În același timp noi pornim de la f ap-
tul că, determină modalitatea de examinare a cauzel or
acele norme, care nemijlocit, stabilesc consecutivi tatea
și regulile de cercetare a probelor în cadrul judecării
cauzei, regulile care reglementează modalitatea des fă-
șurării dezbaterilor judiciare, regulile generale, con-
form cărora are loc deliberarea și adoptarea sentin ței.
Principiile dreptului procesual penal își găsesc re flec-
tarea practice în toate normele procesuale penale, inclusiv și în condițiile generale ale judecării ca uzei și
toate aceste norme sunt îndreptate spre realizarea cu
succes a sarcinilor justiției.
Considerăm, că menirea condițiilor generale ale
judecării cauzei este ca, prin concretizarea conțin utu-
lui principiilor procesului penal referitor la jude carea
cauzei, să creeze condiții necesare pentru cercetar ea
de către instanță a circumstanțelor cauzei sub toat e
aspectele, completă și obiectivă, și atingerea scop ului
procesului penal în cadrul judecării cauzei.
În opinia noastră, o definiție mai precisă a condiț ii-
lor generale ale judecării cauzei, care pe deplin r eflec-
tă semnele și particularitățile acestora ca institu ție
procesual-penală și care determină conținutul și scopul
ei, este aceea care a fost formulată în baza prevederi-lor Codului de procedură penală a Republicii Moldov a
și din care rezultă că condițiile generale ale jud ecării
cauzei reprezintă reguli de bază consfințite legal care
asigură realizarea în modul cel mai consecvent a pr in-
cipiilor procesului penal pentru toate treptele pe care
le parcurge o cauză penala, reflectă trăsăturile sp ecifi-
ce ale acestor trepte și care servesc drept garanți i ale
legalității, obiectivității și imparțialității faze i de jude-
cată [12].
Analiza comparată a legislațiilor procesual-penale
ale Belarusului, Bulgariei, Kazahstanului, Rusiei ș i
Ucrainei demonstrează faptul că codurile de procedu ră
penală ale acestor state stabilesc condițiile gener ale ale
judecării cauzei numai pentru etapa examinării cauzei
în prima instanță. Ele nu se răsfrâng asupra altor etape
cum ar fi: luarea măsurilor pregătitoare pentru jud eca-
rea cauzei și ședința preliminară, apelul, recursul ,
revizuirea procesului penal. În plus, legiuitorul ucrai-
nean nu recunoaște în calitate de condiții generale ale
judecării cauzei unele reguli, care tradițional înt ră în
categoria acestor condiții și anume: stabilirea lim itelor
judecării cauzei, modificarea acuzării în ședința d e
judecată, renunțarea procurorului la învinuire și astfel
restrânge cercul condițiilor generale ale judecării cau-
zei.
Legiuitorul moldovean a stabilit condiții generale
unice pentru toate etapele judecării cauzei: repartiza-
rea judecătorului cauzei parvenite pentru judecare,
judecata în prima instanță, apelul și recursul ord inar,
recursul în anulare și punerea în executare a hotăr âri-
lor judecătorești. O astfel de abordare a legiuitor ului o
considerăm pe deplin argumentată și îndreptățită.
Procedura în stadiile de judecată se efectuează în
baza unor reguli procesuale care, convențional, pot fi
divizate în două grupe. Prima grupă include reguli le
ce determină condițiile judecării cauzei și consecu tivi-
tatea judecării, ele fiind comune pentru toate etap ele
judecării cauzei și, prin urmare, valabile în toate aces-
te etape. Astfel, practic la toate etapele judecări i se
aplică regulile: nemijlocirii, oralității judecării cauzei
și a publicității ședinței de judecată; egalității în drep-
turi a părților; conducerii de către președinte a ș edinței
de judecată; întocmirii procesului-verbal al ședi nței
de judecată; participării la judecarea cauzei a pro curo-
rului, inculpatului, apărătorului, părții vătămate, părții
civile și părții civilmente responsabile; amânării ședin-
ței de judecată; suspendări judecării cauzei, încetării
procesului penal în ședința de judecată.
Cea de-a doua grupă cuprinde reguli speciale de
efectuare a unor acțiuni procesuale concrete la acea
sau altă etapă a judecării cauzei. La acestea se referă, spre exemplu, regulile de soluționare a cauzei în p ro-
cedura medierii ori împăcării părților, de desfășur are a
ședinței preliminare, de numire a cauzei spre judecare, care se aplică la etapa punerii pe rol a cauzei pen ale.
Pentru etapa judecății în prima instanță sunt speci fic
regulile de stabilire a identității inculpatului, d e cerce-
tare judecătorească, de desfășurare a dezbaterilor
judiciare și de adoptare a sentinței. Regulile de d ecla-
rare a apelului și recursului, de judecare a acesto ra și
altele se aplică judecății în căile de atac.
Regulile procesuale, aplicabile tuturor etapelor ju –
decării cauzei, au fost incluse de către legiuitoru l

7 moldovean într-un capitol separate denumit “Condiți i-
le generale ale judecării cauzei” și plasat sub num ărul
unu în titlul care reglementează ordinea de judecar e a
cauzei la fiecare etapă. În așa mod legiuitorul, în pri-
mul rând, a extins sfera de aplicare a condițiilor gene-
rale nu numai la etapa procedurii în primă instanță dar,
de asemenea, și la etapele ulterioare: apelul, recu rsul,
recursul în anulare și punerea în executare a hotăr âri-
lor judecătorești. În al doilea rând a fost exclusă nece-
sitatea dublării acestora în procesul reglementării
ordinii de efectuare în fiecare etapă a judecații.
Aceste reguli se aplică nu doar în una din etapele
judecării cauzei dar, ca și în cazul principiilor proce-
sului penal – în toate etapele, fiind comune pentru ele. Dacă vreo una dintre aceste reguli nu poate fi apli cată
într-o etapă, legea conține clauza relevantă, de ex em-
plu, procesul-verbal al ședinței de judecată se înt oc-
mește doar în cazul judecării cauzei în primă instanță
și în instanța de apel (alin. (1) al art. 336 din C odul de
procedură penală), admisibilitatea recursului declarat
împotriva hotărârii instanței de apel se examinează
fără citarea părților, dacă cauza nu prezintă un in teres
deosebit pentru jurisprudență (articolele 432, 433 din
Codul de procedură penală).
Fiind comune pentru toate etapele judiciare, aceste
reguli, în același timp, nu sunt principii ale proc esului
penal care, “exercitând rolul unor construcții impo r-
tante” ale întregului bloc al procedurii penale [20 ],
sunt aplicabile în toate etapele de derulare a procesului
penal și nu doar în etapele judecării cauzei și car e
guvernează întreaga activitate procesuală desfășurată
într-o cauză penală de la început până la sfârșit.
Codul de procedură penală al Republicii Moldova
a extins substanțial instituția condițiilor generale ale
judecării cauzei, incluzând în ea dispoziții noi și origi-
nale , care lipsesc în instituțiile procesual-penal e simi-
lare ale altor state. Din categoria acestora fac parte
regulile de citare a părților la judecată (art. 319 din
Codul de procedură penală), de prezentare a probelo r
suplimentare și de renunțare la probe (art. 327 și 328),
regulile de soluționare a cauzei (art. 338), reguli le
procedurii deliberării (art. 339), pronunțării hotă rârii
(art. 340) și altele.
De asemenea, în Codul de procedură penală al Re-
publicii Moldova, spre deosebire de Codurile de pro-
cedură penală din alte state, în calitate de condiț ie
generală a judecării cauzei se indică contradictori alita-
tea judecării cauzei (art. 314). Fără îndoială, con tra-
dictorialitatea este o garanție esențială care cont ribuie
la aflarea adevărului în cauza penală în procesul j ude-
cării și la pronunțarea unei sentințe legale, întem eiate
și echitabile. Însă contradictorialitatea trebuie s ă fie
la fel asigurată și în etapele fazei prejudiciare – în
procesul efectuării urmăririi penale, unde funcțiil e
acuzării și apărării sunt separate și exercitate de diferi-
te organe și persoane. În acest sens, contradictori alita-
tea justificată a fost ridicată la rang de principiu al
procesului penal atât de legiuitorul moldovean (art. 24
din Codul de procedură penală), cât și de legiuitor ii
din Belarus (art. 24), Bulgaria (art. 12), Kazahsta n
(art. 23), Federația Rusă (art. 15), Ucrainei (art. 22) și
a altor țări. Prin urmare, cerința legiuitorului de a asigura con –
tradictorialitatea pe parcursul întregului proces p enal
este una fundamentală și se extinde asupra tuturor etapelor procesului penal, inclusive și asupra etap elor
judecării cauzei, și care determină esența, caracterul și particularitățile de bază ale procesului penal în î ntre-
gime și nu doar a unei părți a lui.
Din aceste considerente, deducem că contradictori-
alitatea, care este formulată în art. 24 din Codul de
procedură penală ca principiu al procesului penal, nu
ar trebui să fie considerată, totodată, și ca fiind o con-
diție generală a judecării cauzei. Contradictoriali tatea,
în calitate de principiu al procesului penal, are o im-
portanță procesuală mult mai mare decât în calitatea
de condiție generală a judecării cauzei și cu sigur anță,
urmează a fi realizată în cadrul tuturor fazelor pr oce-
sului penal. Considerăm că acestea au fost consider en-
tele, de care au ținut cont legiuitorii acelor state care
nu “au dublat” această prevedere legală și nu i-au
acordat statut de condiție generală a judecării cau zei.
Prevederile cu privire la publicitatea ședinței de
judecată, de asemenea, au fost încorporate de către
legiuitorul din Republica Moldova în calitate de pr in-
cipiu al procesului penal și în calitate de condiție ge-
nerală a judecării cauzei (articolele 18 și 316 din Co-
dul de procedură penală). În mod analogic au proced at
și legiuitorii din Belarus (art. 23 și 287), Bulgar ia (art.
20 și 263), Ucraina (art. 27 și 328). În Codul de p ro-
cedură penală al Kazahstanului publicitatea este in di-
cată doar ca un principiu al procesului penal (art. 29).
Însă analiza normelor Codurilor de procedură pe-
nală ale Republicii Moldova și ale Kazahstanului,
codurilor analogice ale altor state, în care sunt f ixate
dispoziții generale și reguli concrete referitoare la
efectuarea urmăririi penale , demonstrează faptul, că
principiul publicității, în aceste norme, nu a fost dez-
voltat și consolidate în continuare. În faza de urm ărire
penală publicitatea practic lipsește. Astfel, Codur ile de
procedură penală ale Belarusului (art. 198), Kazahs ta-
nului (art. 201), Rusiei (art. 161), Ucrainei (art. 222)
conțin norme care interzic divulgarea datelor urmăr irii
penale. Mai mult ca atât, în Codul penal al Republicii
Moldova [4]este prevăzută răspunderea penală pentru
divulgarea datelor urmăririi penale (art. 315), iar Co-
dul penal din Kazahstan [8] prevede sancțiuni pentr u
divulgarea datelor procedurii prejudiciare (art. 42 3).
Restricții similar întâlnim și în legislațiile multor altor
țări. De aceea, în opinia noastră, prevederea legal ă
referitoare la publicitatea ședinței de judecată nu poate
fi ridicată la rang de principiu al procesului penal.
Argument în favoarea acestei opinii ne servesc:
formularea acestei prevederi legale – publicitatea
ședinței de judecată și determinarea conținutului ei –în
toate instanțele judecătorești ședințele sunt publi ce, cu
excepția cazurilor prevăzute de Codul de procedură
penală (art. 18 și 316 din Codul de procedură penală
al Republicii Moldova, art. 23 din Codul de procedu ră
penală al Republicii Bielarus, art. 29 din Codul de
procedură penală al Republicii Kazahstan).Prin urma –
re, cerința respectării publicității se referă doar la
etapele judecării cauzei penale și pe parcursul acesto-
ra se realizează de către instanțele de judecată în
deplină măsură. De aceea, fără a reduce importanța pe

8 care o are această prevedere legală, considerăm că i se
poate oferi doar calitatea de condiție generală a j ude-
cării cauzei.
Vom remarca că, potrivit art. 117 din Constituția
Republicii Moldova [1], „în toate instanțele judecă to-
rești ședințele de judecată sunt publice”. Însă pub lici-
tatea specific judecății nu este prevăzută și pentr u faza
de urmărire penală, deoarece multe din activitățile
specifice acestei faze au un caracter secret. În Co nven-
ția pentru apărarea drepturilor omului și a libertă ților
fundamentale [2] este stipulate, că orice persoană are
dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public a
cauzei sale (art. 6 paragraful 1). În Codul de procedură
penală al Federației Ruse publicitatea ședinței de jude-
cată este indicată numai în calitate de condiție genera-
lă a judecării cauzei (art. 241),iar în Codul de pr ocedu-
ră penală al României prevederile articolului 352 „Publicitatea ședinței de judecată” sunt incluse do ar în
cuprinsul părții speciale a titlului III Judecata, capito-
lul I Dispoziții generale .
În trecut, codurile de procedura penala din toate
republicile Uniunii Sovietice, în calitate de condiție generală a judecării cauzei,implicau cerința continui-
tății ședinței de judecată, potrivit căreia judecătorii nu
erau în drept, până la terminarea judecării cauzei res-
pective cu pronunțarea hotărârii, să participe concomi-
tent și la examinarea altor cauze [21]. După părerea
juriștilor, respectarea acestei cerințe contribuia la o
percepere mai profundă de către judecători a tuturo r
circumstanțelor cauzei, ceea ce era foarte importan t
pentru analiza și aprecierea corectă a materialului
probator administrat în cauză [22].
În prezent, această prevedere, în calitate de condi –
ție generală a judecării cauzei și garanție a respectării
de către judecători a principiului judecării cauzei în
termene rezonabile, continuă să fie reglementată și în
noul Cod de procedură penală al Republicii Belarus,
care prevede că judecarea oricărei cauze penale se
desfășoară neîntrerupt, pe parcursul zilei de muncă, cu excepția cazurilor când se anunță întrerupere la
solicitarea părților sau la latitudinea instanței (art.
286) și în Codul de procedură penală al Ucrainei, care
stipulează că judecarea cauzei are loc în mod conti-
nuu, exceptând timpul de odihnă (art. 322). În același timp nu se consideră încălcare a continuității cazu rile
de amânare a ședinței de judecată din motivul nepre-zentării părților și a altor persoane participante la
proces, efectuării expertizei precum și din cauza
unor alte circumstanțe prevăzute de lege.
Merită atenție și poziția legiuitorului bulgar, car e a
menținut condiția continuității ședinței de judecată, însă a limitat perioada de valabilitate a ei, formu lând
această condiție astfel: „ după închiderea dezbaterilor
judiciare și rostirea ultimului cuvânt de către inc ul-
pat, membrii completului de judecată nu sunt în dre pt,
până la adoptarea sentinței, să judece o altă cauză”
(art. 259 din Codul de procedură penală).
Rezumând cele expuse mai sus, concluzionăm ur-
mătoarele:
Condițiile generale ale judecării cauzei sunt regul i
unice pentru toate etapele judecării cauzei, stabil ite de
legea procesual penală, care concretizează conținut ul
principilor procesului penal și asigură realizarea lor în
etapele judecării cauzei penale, având destinația d e a
crea condiții pentru realizarea cu succes și deplin ă a
scopului procesului penal în faza judecății.
Instituția condițiilor generale ale judecării cauze i
îmbină reguli ale procedurii în cauzele penale comu ne
pentru toate etapele judiciare. Aceste reguli concr eti-
zează conținutul principiilor procesului penal și g aran-
tează punerea în aplicare a lor în toate etapele ju decă-
rii cauzei penale, constituie o verigă intermediară și de
legătură între principiile procesului penal și regu lile de
efectuare a acțiunilor procesuale concrete în faza jude-
cății. Ele reflectă specificul judecării cauzelor p enale,
reprezintă garanții de asigurare a cercetării multi late-
rale și în deplină măsură a circumstanțelor cauzei și
urmează a fi aplicate în toate etapele judecării cauzei –
atât la examinarea în prima instanță cât și în inst anțele
ierarhic superioare. Intenția acestor reguli este d e a
crea un regim juridic special și condiții care să contri-
buie la soluționarea efectivă a sarcinilor procedur ii
penale în faza judecății.
Cercetările în domeniul instituției condițiilor gen e-
rale ale judecării cauzei vor contribui la dezvoltarea în
continuare și la consolidarea dispozițiilor juridic e ale
acesteia și a practicii de aplicare a condițiilor mențio-
nate.

Referințe bibliografice:
1. Constituția Republicii Moldova din 29.07.1994. M onitorul Оficial al Republicii Moldova № 1 din 12.0 8.1994.
Republicată în Monitorul Oficial Nr.78 din 29.03.2016. http://www.presedinte.md/rom/constitution

2. Convenția Europeană pentru apărarea drepturilor omu lui si a libertarilor fundamentale (încheiata la Ro ma la 4
noiembrie 1950).
http://lex.justice.md/viewdoc.php?action=view&view= doc&id=285802&lang=1
3. Codul de procedură penală al Republicii Moldova din 14 martie 2003, cu completările și modificările ul terioa-
re.// Monitorul Oficial al Republicii Moldova. – 20 03 – 7 iunie. – № 104-110. Republicat în Monitorul Oficial al
Republicii Moldova. – 2013 – 5 noiembrie – № 248-25 1 . P u s î n a p l i c a r e l a 1 2 i u n i e 2 0 0 3 .
http://lex.justice.md/md/326970/
4. Codul penal al Republicii Moldova din 18 aprilie 2002, cu completările și modificările ulterioare / / Monitorul
Oficial al Republicii Moldova № 47-48 din 26aprilie 2001 г. Republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova
№ 72-74 din 14 aprilie 2009 г.
http://lex.justice.md/md/331268/
5. Codul de procedură penală al României din 01.07. 2010. Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 4 86 din
15/07/2010 (în vigoare de la 01 februarie 2014). http://portal.just.ro/300/SiteAssets/SitePages/bine / Co-
dul%20de%20 Procedur%C4%83%20 Penal%C4%83%202010.pdf

9 6. Уголовно-процессуальный кодекс Республики Белару сь. Закон Республики Беларусь № 295-3 от 16
июля 1999 года.
http://etalonline.by/?type=card&regnum=HK9900295 .
7. Наказателно-процессуален кодекс на Република Бъл гария. Народно Събрание, 14 октомври 2005 г.
«Държавен вестник» № 86, 2005 г. https://www.lex.bg/laws/ldoc/2135512224 .
8. Уголовный кодекс Республики Казахстан. Закон № 2 26-V ЗРК от 3 июля 2014 года.
https://online.zakon.kz/Document/?doc_id=31575252 .
9. Уголовно-процессуальный кодекс Республики Казахс тан. Закон № 231-V ЗРК от 4 июля 2014 года.
https://online.zakon.kz/Document/?doc_id=31575852 .
10. Уголовно-процессуальный кодекс Российской Федер ации. Закон № 177-ФЗ от 18 декабря 2001 года.
Принят Государственной Думой 22 ноября2001 года. Од обрен Советом Федерации 5 декабря 2001 года.
http://www.consultant.ru/document/cons_doc_LAW_34481/ .
11. Кримінально-процесуальний кодекс України. (Відомості Верховної Ради України (ВВР), 2013, № 9-
10, № 11-12, № 13, ст. 88). http://zakon5.rada.gov.ua/laws/show/4651-17 .
12. Igor Dolea, Dumitru Roman, Iurie Sedlețchi, Tatiana Vizdoagâ … Drept procesual penal:Vol. 2: Partea spe-
cială / Univ. de Stat din Moldova – Ch.: Cardidact, 2006, p. 101-102.
13. Григорьев В.Н. Уголовный процесс: Учебник / – 2 -е изд., перераб. и доп. – М.: Эксмо, 2008. С. 569-
578.
14. Уголовно-процессуальное право Российской Федера ции: учеб. – 2-е изд., перераб. и доп. / Л.Н.
Башкатов [и др.]. – М.: Проспект, 2009. С. 443-463.
15. Уголовный процесс: учеб. пособие для студентов вузов, обучающихся по специальности 030501
«Юриспруденция» / под ред. А.В. Ендольцевой, О.А. Г алу ст ьян а. – 2- е и зд ., п ерераб . и д оп . – М .:
ЮНИТИ-ДАНА: Закон и право, 2008. С. 222.
16. Уголовный процесс (конспект лекций). – М.: А-Пр иор, 2009. С. 113.
17. Кисеев Н.М. Уголовный процесс. Учебник для студ ентов юрид. факультетов. – Ch.: MONOGRAF,
2006, с. 835.
18. Белоносов В.О., Чернышева И.В. Российский уголо вный процесс: Учебное пособие. – М: «Дашков и
К», Саратов: «Бизнес Волга», 2007. С. 310.
19. Безлепкин Б.Т. Уголовный процесс России: учебное пособие. – 5-е изд., перераб. и доп. – М.:
КНОРУС, 2008. С. 311.
20. Безлепкин Б.Т. Комментарий к Уголовно-процессуа льному кодексу Российской Федерации
(постатейный) / – 7-е изд., перераб. и доп. – М.: К НОРУС, 2008. С. 14.
21. Комментарий к Уголовно-процессуальному кодексу РСФСР. – М.: Издательство «СПАРК», 1995, с.
323-324.
22. Уголовно-процессуальный кодекс Украинской ССР. Научно-практический комментарий. Киев.
Политиздат Украины. 1974, с. 281.