UNEALTĂ A DEZVOLTĂRII PERSONALE ȘI PROFESIONALE LUCRARE DE DISERTAȚIE iulie 2019 ÎNDRUMĂTOR: as. dr. arh. ANDREI KISS STUDENT: STRETE ANDREEA CUPRINS… [309675]

[anonimizat] A DEZVOLTĂRII PERSONALE ȘI PROFESIONALE

LUCRARE DE DISERTAȚIE

iulie 2019

ÎNDRUMĂTOR: as. dr. arh. ANDREI KISS

STUDENT: [anonimizat]: Ce? Cum? De ce? Pentru ce?

[anonimizat] – [anonimizat] – Amprenta tehnologiei asupra spațiilor

EXEMPLE

Shangjia Maker Space II / HUA Architects

Euro RSCG / Atelier Phileas

NAP Cafe / Casper

+ + +

TEMA IN LEGATURA CU PROIECTUL

INCHEIERE

INTRODUCERE

Lumea în care trăim se mișcă din ce în ce mai repede. Afirmația nu este de fapt o noutate, lucrurile se manifestau probabil la fel de când s-a scris istorie. E esențial să participăm la acest curent și să-l folosim in avantajul nostru.

[anonimizat], cresc pe zi ce trece iar cerințele devin din ce in ce mai mari. [anonimizat]. Stresul, [anonimizat] a minții. [anonimizat]-l gestioneze cum trebuie. [anonimizat]: [anonimizat], [anonimizat], punerea la punct a [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat]. Toate schimbările s-[anonimizat], pentru a [anonimizat].

Deși spațiul de birou era considerat ca si o [anonimizat]-i ofere spațiului de lucru o definitie nouă si pozitivă. În ultimele decenii, a existat o intensă preocupare pe linia psihologiei contemporane a muncii. Modul de organizare a locului de desfășurare, a biroului, a evoluat de-a lungul timpului și îl putem împărții în 3 stagii diferite. Primul, [anonimizat], destinate pentru 3-4 persoane, stagiul 2, în care modul de organizare a [anonimizat], în care nu s-[anonimizat], [anonimizat], [anonimizat].

[anonimizat]i comune, o “gură de aer” de la statul la birou aproximativ 8 ore pe zi.

Potrivit raportului  “State of the Global Workplace”, realizat de către Gallup, doar 13% dintre angajații din întreaga lume sunt pasionați in legătura cu locul de muncă si au un grad ridicat de implicare, motivați să contribuie la succesul organizațional.

În contextul schimbărilor climatice și al numărului în creștere al comunităților urbane, orașele trebuie să evolueze pentru a răspunde problematicii spațiului, resurselor și cerințelor energetice. Doar un individ implicat, productiv, satisfăcut și fericit de munca sa, este defapt mândru și doar astfel va exista posibilitatea de a recomanda si altor oameni mediul in care el lucrează.

ARGUMENT

CE?

Lucrarea de față își propune să demonstreze faptul că spațiile de inovație, pot deveni locul unde vizitatorul sau utilizatorul se transformă, se regăsește, prin intermediul atelierelor și nu numai, ca loc al îndeletnicirii. Arta aduce comunitatea împreună, este o formă apreciată și des utilizată.

CUM?

Relațiile spațiale trebuie să fie capabile să permită, susțină și să încurajeze interacțiunea dintre oameni.Această lucrare are rolul de a găsi punctele forte în conceperea unui spațiu de inovație. Apariția acestor spații sunt considerate un pas evolutiv de la vechile spatii și atitudini.

DE CE?

Experiența personală în spațiile dedicate artei mi-au format de-a lungul timpului convingerea că fiecare dintre noi suntem definiți de rădăcinile mediului în care am crescut dar și de mediul inconjurător. Motivul alegerii acestei teme a fost bazată pe dorința de a găsi soluții pentru problema spațiilor artistice din orașul natal Târgu-Mureș, în contextul în care realizarea unui spațiu de inovație artistică este un obiectiv strategic prioritar al orașului. Scopul este de a analiza și de a propune spații care au posibilitatea de a-și extinde limitele în viitor, atât fizic, cât și conceptual. Sunt învestigate clădirile flexibile, multifuncționale, axate pe concepte de “transformare a spațiulul” și schimbare constantă care ar putea fi reproiectate și regenerate în legătură cu posibilele viitoare transformări în programul arhitectural și comunitățiile ce se desfășoară în aceste spații, comportamentele cheie și tipurile de comunicare rezultate.

PENTRU CE?

Studiul dizertației subliniază importanța comunicării în orice spațiu arhitectural și pune în evidență diferitele metode ce ar avea un impact pozitiv asupra comunității și a productivității.

Bernand Tschumi menționa că nu există o legătură simplă între o clădire și programul interior al acesteia. În societatea noastră contemporană, programele sunt definitiv instabile. Puțini pot decide cum ar trebuie să funcționeze o școală sau o bibliotecă în viitor, sau cum ar arata un un parc public. Programele culturale și comerciale au incetat demult să fie concret definite, deoarece se schimbă cu timpul: în timp ce clădirile sunt proiectate, în timpul construcției sale, dar desigur, și după finalizare. Arhitectura nu mai este preocupată doar de compoziție și expresia funcției, în schimb ea este văzută ca un obiect al permutării, combinația unui set mare de variabile care au menirea de a se lega.

Spatiile de inovare au devenit marcante în cadrul urban arhitectural. Astăzi, noile clădiri destinate actului inovativ, inserate în spațiul urban istoric existent, sunt realizate într-un stil contemporan, unic, dar concepute în armonie cu clădirile existente ( proiect in leg cu tema+)

Astăzi, spațiile disponibile activităților artistice sunt deseori mai mici: pentru a se încadra țesutului urban, clădirile concepute trebuie aliniate la frontul stradal, sau atunci când nu există posibilitatea realizării unei noi construcții, se optează pentru extindere.

Lucrarea încearcă să clasifice și să exemplifice cât mai mult din situațiile existente, întâlnite în peisajul arhitectural, privind construirea spațiilor creative în cadrul urban. Spațiul dedicat inovației este un program relativ recent apărut și deci cu unele aspecte insuficient conturate și se caracterizează în esență prin diversitatea destinațiilor și complexitatea acțiunilor.

CLARIFICAREA TERMENILOR ÎN CONTEXTUL ACESTEI LUCRĂRI

Definiții și termeni

Semantica termenului inovație ne duce cu gândul la cel de invenție și la cel de descoperire. (+)

Inovația a fost definită în multe moduri diferite de către diferiți specialiști, fără să existe o definiție general acceptată. Conform Dicționarului explicativ al limbii române, a inova înseamnă „ a face o schimbare, a introduce o noutate într-un domeniu, într-un sistem etc, îmbunătățindu-l , „a introduce fapte, lucruri, metode noi în felul de a munci, în obiceiuri, în legi etc.”.

Inovarea = a produce altceva sau a produce altfel. (Peter Drucker)

Definiția lui Schumpeter are meritul generalitãții. Este o definiție încurajantã, care ne spune sã facem mereu ceva care sã fie altfel, ori ce, sã schimbãm continuu, oricât de puțin.

Inovațiile încep de la o scară mică, necesitând la început puțini bani, puțini oameni și numai o piață mică și limitată. În caz contrar, nu este suficient timp pentru a face ajustările și schimbările care sunt aproape întotdeauna necesare pentru ca o inovație să reușească. Modificările necesare pot fi făcute numai dacă scara este mică, iar cerințele pentru oameni și bani sunt destul de modeste.

Nimeni nu poate anticipa dacă o anumită inovație va ajunge ca o afacere mare sau o realizare modestă. Dar dacă o inovație nu o conducere exactă și un scop exact de la început, este puțin probabil să fie suficient de inovatoare și, prin urmare, este puțin probabil să fie capabilă să se ridice pe propriile picioare.

Niciodată nu trebuie să gândim o inovație pentru viitorul îndepărtat, ci pentru prezent. O inovație poate avea un impact pe termen lung dar există posibilitatea să nu ajungă la maturitate. De exemplu, calculatorul, așa cum am văzut, nu a început cu adevărat să aibă niciun impact semnificativ asupra modului în care se desfășurau afaceri până în anul 1970.

" Inovatorii de succes sunt conservatori. Trebuie să fie. Ei nu sunt "axati pe risc"; ei sunt "axați pe oportunități".

Inovația nu se limitează la știință și tehnologie.In sens larg,inovația poate fi și socială (în sisteme sociale), artistică, în domeniul administrativ,în afaceri,în îngrijirea medicală dar și în arhitectură.

Unele firme sunt preocupate pentru inovarea continuă si au propus alte definiții. Pentru firma 3M, inovarea este aplicarea practică a unei idei creative, care se materializează în sporirea cifrei de afaceri sau reducerea costurilor. Conform specialiștilor de la 3M, se poate vorbi de două tipuri de inovare:

– inovare adaptivă, când personalul firmei găsește o modalitate mai bună de a-și îndeplini sarcinile sau o soluție la una din problemele firmei

– inovare creativă, când se găsește ceva cu totul nou, la care nu s-a gândit nimeni până acum și care conduce la un avantaj competitiv decisiv.

INȚELEGEREA SPAȚIILOR INOVATOARE

Cerințele noilor generații sunt tot mai variate in ceea ce priveste arhitectura orașelor, iar aceasta poate ajuta oamenii să se simtă bine in spațiile culturale și de muncă. Orașele din intreaga lume concurează în privința inovării. În ultimii 10 ani, spațiile de inovare au transformat peisajul, au crescut într-un număr considerabil, atât în Statele Unite cât și la nivel global. Cercetările de la firma imobiliară Jones Lang LaSalle au identificat spațiile de co-working a fi intr-o creștere remarcabilă, – 27 de milioane de metrii pătrați începând din 2016.

“Curajul de care aveți nevoie este curajul de a începe. După lansare, fiecare pas poate fi elaborat în mod natural. Fiecare pas necesită o examinare atentă. Curajul de a începe și persuasiunea neclintită în capacitatea cuiva de a rezolva noile probleme care vor apărea în dezvoltare sunt esențiale.”

De exemplu, organizațiile au inceput să investească din ce in ce mai mult în spațiile de muncă, scopul este de a oferi membrilor condițiile necesare îndeplinirii sarcinilor fără urmă de stres. Spațiul nu mai este în totalitate dedicat doar muncii, ci devine un spațiu hibrid, unde oamenii se pot bucura de spații și facilitați comune, unde face parte relaxarea, dar și joaca. Aceste spații ajută in legatură cu starea de bine a angajatiilor, fapt ce duce la creșterea productivității dar și a creativității. Inovarea este importantă și necesară, deoarece tehnologia a creat noi forme de cultură, a schimbat așteptările, aspirațiile și stilul de viață, oamenii se bucură în continuare de lucrurile simple și fundamentale, cum ar fi întalnirea cu ceilalți, comunicarea și/sau compania cuiva, schimbul de povești și de experiențe.

DE CE SPATIUL CONTEAZA SI CE SUNT SPATIILE DE INOVARE

‘‘Every child is an artist.

The problem is how to remain an artist after growing up.’’ ​- Pablo Picasso

[Fig. X] – Copii la BMW Junior Campus

Spatiu: definire, spatiul in ochii arhitectului (dana pop – Despre perceptia spatiului in arhitectura ) +

Spațiul și calitatea sa, atât din punct de vedere compozițional, cât și din punct de vedere perceptual, au fost și sunt o constantă preocupare a arhitecților – atât a teoreticienilor cât și a practicienilor. ( Luigi Moretti +peter zumthor?)

Crearea sau delimitarea unui spațiu, a unui loc, se poate realiza într-o infinitate de variantăți. Multe spații de inovare au evoluat de la preocuparea stilului de a fii ‘la moda sau cool’ la simpla ambiție de a ajuta oamenii să devină mai productivi și să se dezvolte. Arhitecții și designerii au sarcina de a regândi spațiile astfel încât sa încorporeze mai multe activități și să evite respectarea regulilor stricte de construcție. Interesant este faptul că spațiile de inovare oferă o serie de facilități sau activități care în trecut erau organizate în spații complet separate.

Spațiile de inovare reprezintă manifestările fizice ale forțelor economice, demografice și culturale. Natura schimbătoare a inovației transformă spațiile în locații deschise, flexibile, în care profesiile și disciplinele separate se converg mai usor. Schimbarea demografică schimbătoare a angajațiilor duce la analizarea și observarea spațiului, pentru a interveni in caz de nevoie.

Incubatoarele, spațiile de lucru și de coworking, acceleratoarele, spațiile de producție, institutele de cercetare – reprezintă doar câteva din ceea ce reprezintă acum un portofoliu tot mai mare de spații de lucru care se află în procesul de inovare. Pe măsure ce amprenta lor ia amploare de la oraș la oraș, apar intrebări precum:

Cum se diferenteaza spațiile de inovare între ele?

Chiar și în cazul spațiilor multifuncționale, este necesar să clarificăm spațiile de inovare specifice care produc confuzie: spațiile start-up și spațiile co-working. Spațiile start-up susțin în primul rând firmele la inceput de drum sau firme care se extind în noi domenii. Este important faptul că aceste spații oferă stații de lucru și echipamentele esențiale pentru a sprijini dezvoltarea. O tendință recentă este ca spațiile start-up să includă și alte tipuri de spații de inovare, cum ar fi acceleratoare sau incubatoare, creând o extindere a definiției.

Spațiile coworking sunt spații închiriate pentru desfășurarea activităților. De cele mai multe ori în astfel de spații se întâlnesc persoane cu activități diverse și au posibilitatea să activeze într-un mediu socializant, care imprimă adesea interferențe și în plan profesional. Devin locuri în care oamenii merg să munceasă, fără a fi constrânși de rigiditatea programului, într-o atmosferă plăcută și prietenoasă, care imprimă o productivitate maximă. Reprezintă o parte importantă a ecosistemului industriilor creative deoarece  asigura cele mai bune condiții pentru desfășurarea activitățiilor.

Spațiile inovatoare nu dictează sau restricționează procesul și creativitatea, ci deschid noi modalități de comunicare. Atât structura organizațională, cât și spațiul sunt instrumente care pot fi utilizate pentru a gestiona procesul de inovare, așa cum este ilustrat în Figura 1-1.

(Fig. X) Pag 10 – the org and arch of innov – Managerii trebuie să-și dea seama că au la dispoziție atât structura organizatorică, cât și spațiul fizic atunci când planifică procesul de inovare.

Fiecare organizație are un spațiu pus la punct, bine definit, iar o mare parte din el este structurat. Oamenii se organizează pentru a se desfășura și au nevoie de spațiu pentru a face aceste lucruri. Atât structura organizatorică, cât și spațiul influențează tiparele de interacțiune între oameni, care sunt esențiale pentru procesul de inovare. Cele două puse împreună duc la o modalitate mai bună și mai eficientă de a structura tiparele de interacțiune care conduc la inovare.

Prouctivitatea mare e determinată nu numai de împărtășirea resurselor (resource sharing), specifică acestui tip de spații, ci și de faptul că într-o comunitate de oameni ce au interese asemănătoare se creează emulație și posibilități nelimitate de brainstorming, ce pot genera idei sau îmbunătăți produse.

Spațiile deschise încurajează interacțiunea, dar și distragerea atenției, în timp ce pereții despărțitori de cabină și birourile închise stimulează izolarea, dar și concentrarea. Arhitecții au subliniat faptul că spațiile inovatoare sunt din ce în ce mai deschise, transparente și invitative. Designul nu mai evoluează numai de la client sau de la conducătorii unei organizații. Mai degrabă, procesul include acum cei care vor folosi spațiul. Acest lucru, în parte, ne apropie de "democratizarea" inovării, în care lucrătorii sunt înălțați și împuterniciți să articuleze modul în care un spațiu ar trebui modelat pentru a-și susține nevoile și ambițiile. Aceste spații numite a fi pe marginea de ultimă oră, mai des decât nu, și-au atins măreția prin alinierea ambiției organizaționale, a culturii și a oamenilor pentru a produce un design favorabil, care să permită realizarea. "Paradigma sa schimbat pentru a include toți utilizatorii, inclusiv studenții și invitații", a declarat Barbara J. Speziale, director asociat pentru afaceri academice, Watt Family Innovation Center, Universitatea Clemson. 17

COMUNICAREA IN SPATIILE INOVATOARE

Omul este o ființă socială și are nevoie de interacțiune, de integrare în anumite grupuri și comunități pentru a-și satisface anumite necesități și trebuințe, cum ar fi cele de comunicare, de securitate, de inspirație, prestigiu și de identitate. Deși arhitecții nu sunt responsabili pentru cea mai mare parte a mediului înconjurător, construit sau neconstruit, în general, se presupune că au o intelegere mai profundă a modului în care funcționează mediul și posibilele relații ce pot apărea.

++++

Pentru a clarifica necesarul acesta de abilități s-a realizat un studiu , în urma căruia s-au determinat 16 aptitudini esențiale, împărțite în 3 mari categorii ( lansat la Forumul Economic Mondial din martie 2015 )

Cunoștințe de bază, aplicabile în viața de zi cu zi, cum ar fi: capacitatea de a scrie și de a socoti, dar și cultura în materie de știință, tehnologia informației, finanțe sau civism.

Competențe pe care elevul să le poată utiliza în abordarea unor situații complexe. În această categorie se încadrează: gândirea critică, creativitatea, comunicativitatea și colaborarea.

Trăsăturile de caracter, formate interacționând cu mediul înconjurător, ce se află în continuă schimbare. Se dezvolta: curiozitatea, perseverența și curajul, adaptabilitatea, abilitățile de lider, dar și conștiința problematicii sociale și a celei culturale.

[Fig. X] – “Crearea unei experiențe inedite la locul de muncă necesită un balanț între: cultură, spațiu, interacțiune și comportament.”

O mare parte din lucrare se concentrează și asupra comunicării – pentru un motiv foarte simplu și direct. Cercetările anterioare făcute de Thomas J. Allen, arată clar caracterul critic al comunicării în procesul de inovare a produselor noi. Inovația depinde de invenții și de idei, iar acest lucru și alte cercetări demonstrează în mod constant că cea mai bună sursă de idei tehnice noi este un coleg în aceeași organizație.

[Fig. X] Cel mai adesea, cea mai bună sursă de idei noi repezintă colegul din aceeași organizație.

Inovația de astăzi rezultă din colaborarea și inteligența colectivă. Organizațiile și spațiul lor trebuie să răspundă cerințelor în funcție de locul unde se desfășoară activitatea în procesul de inovare. Organizațiile au nevoie de o combinație de forme organizaționale: de exemplu, indivizi care lucrează la sarcini specifice, grupuri de persoane care se reunesc pentru proiecte pe termen lung sau pentru discuții rapide. Structura unei organizații de inovare de succes este rareori stabilă, dar este dinamică. Se schimbă cu timpul și cu ceea ce este necesar.

Și spațiul trebuie introdus in ecuație și are o importanță la fel de mare ca și comunicarea. Are o influență extraordinară asupra modului în care are loc și se desfășoară comunicarea, asupra tuturor interacțiunilor – persoanelor din cadrul unei organizații.

Tipurile de comunicare

Niciodată nu va exista doar un singur mijloc de comunicare, este necesar sa fim preocupați în privința aceasta și să studiem toate tipurile necesare. Problema comunicării devine mai complexă și își pune amprenta și asupra structurii și organizării arhitecturale, elaborarea si proiectarea ei devenind mai dificilă.
Diferitele forme de structură organizațională au efecte foarte diferite asupra mai multor tipuri de comunicare tehnică. Mai important pentru prezenta discuție vom vedea de asemenea că tipurile de comunicare diferă în măsura în care separarea fizică dintre părțile care comunică și considerentele arhitectonice le afectează.

Comunicarea este foarte complexă, iar diversitatea este esențială. Cele 3 tipuri de comunicare ce vor fi prezentate mai jos, pentru informare, coordonare și inspirație, au implicații serioase pentru structura organizațională, structura ce determina de obicei spațiul fizic.

Primul tip este comunicarea pentru coordonare. Acest tip de comunicare există în aproape toate organizațiile; trebuie să existe comunicare pentru a coordona activitatea. Proximitatea este foarte importantă în acest caz și are efecte. Oamenii ce se desfășoară într-un cerc mai restrâns sunt mai bine echipați pentru coordonare și încurajeaza comunicarea pentru informare.

[Fig. X] Probabilitatea ca un grup de persoane dintr-o organizație care comunică între ele să scadă rapid odata cu creșterea distanței.

Comunicarea pentru informare asigură faptul că suntem la curent cu noutățile. Comunicarea pentru informație crește în importanță cu rata la care cunoașterea se schimbă în orice disciplină sau tehnologie dată.

Al treilea tip este comunicarea pentru inspirație. Spre deosebire de comunicarea pentru informații, care servește rolului transferului și transformării cunoștințelor existente, comunicarea pentru inspirație este activă în crearea cunoștințelor. Într-o organizație care se bazează pe soluții creative la probleme, comunicarea pentru inspirație este absolut critică. Este, de obicei, spontan și apare adesea între persoane care lucrează în diverse unități organizaționale, pe diferite proiecte, în timp ce se dedică din diferite discipline. Acești comunicatori sunt oameni care, în circumstanțe normale, nu ar avea prea multe de-a face cu ceilalți și probabil că nu vor interacționa deloc. Este o comunicare interdisciplinară și transversală care permite dezvoltarea unor combinații neobișnuite de idei care duc la imaginație și creativitate. Datorită acestor caracteristici, este și cel mai dificil tip de comunicare pe care trebuie să-l gestionăm, de asemenea, cel mai imprevizibil și, prin urmare, cel mai diversificat. (+)

Organizațiile care depind pentru succesul pe primele două tipuri de comunicare și ignoră centralizarea comunicării pentru inspirație realizează acest lucru pe propriul risc. În organizația bazată pe cunoaștere, există întotdeauna o nevoie pentru toate cele trei tipuri de comunicare pe care le-am identificat. Coordonarea și răspândirea informațiilor nu este de obicei suficientă. Comunicarea pentru inspirație stimulează creativitatea, este o parte absolut esențială a procesului de inovare.

Unde ar trebui poziționați utilizatorii unei clădiri?

Un exemplu notabil de utilizare atât a spațiului cât și a structurii organizaționale pentru promovarea comunicării pentru inspirație se găsește în laboratorul Hallmark din Kansas City, Missouri. Compania de carduri de vizită utilizează artiști pentru a crea ideile de bază pentru produsele sale. De asemenea, cere inginerilor ca produsele lor artistice pot fi produse în masă. În ciuda faptului că sunt organizate separat, aceste grupări trebuie să comunice efectiv. Hallmark a rezolvat această dilemă parțial prin stabilirea unui spațiu comun în facilitatea sa de a fi împărtășit de aceste două grupuri, care de obicei ar avea un nivel foarte scăzut de interacțiune.

Caracteristicile acestui spațiu comun depășesc cu mult o mașină și un copiator. Deoarece spațiul comun este amenajat ca un fel de "loc de joacă", artiștii și inginerii de la Hallmark sunt atrași de un centru de activitate unde se bucură cu adevărat să petreacă timp gândind și conversând. (+++ text) +reference

Experimentarea fără reticiență

Munca rapidă, “murdară, lucru servit în spațiile în care curățenia este foarte facilă. De exemplu, uneltele și vopselele ar trebui păstrate în zone cu ventilație și iluminare bună, în zone cu pardoseli dure și suprafețe usor de curățat.

Realizarea ideilor

Reprezintă parte a procesului de zi cu zi. Acest lucru necesită spații și unelte la îndemână pentru realizarea lor, din punct de vedere vizual și fizic. De exemplu, având la indemână materiale pentru schițe, încurajează oamenii să-și pună ideile pe foaie în mod organizat, fără riscul de a pierde ideea respectivă în timp.

Rolul jucat de spațiile inovatoare în comunicare

Un factor critic de succes în procesul de inovare necesită cel puțin ca organizația să poată accesa, menține și transfera cunoștințe de la o persoană la alta. Pentru a înțelege modul în care funcționează acest transfer de cunoștințe, trebuie să înțelegem diferitele tipuri de comunicare dintre oamenii din cadrul organizațiilor. Putem lua ca și exemplu negativ birourile corporative, ele nu sunt concepute pentru a sprijini munca inovatoare. Este greu să modelezi idei noi de valoare din biroul tău într-un cabinet.

POZA https://www.innovate.co.il/wp-content/uploads/2018/11/Gensler.pdf PAG 4

Spațiile deschise ar trebui să fie și private. Spațiile mai deschise sunt asociate cu performanțe mai ridicate, dar zgomotul, confidențialitatea și capacitatea de concentrare rămân soluțiile cheie pentru eficacitate la locul de muncă. O strategie bazată varietate de spații reconciliază aceste nevoi. Oamenii lucrează de pretutindeni – și mobilitatea mai mare este asociată cu o performanță mai mare

Un spațiu deschis bine conceput, care încurajează activitatea în aer liber și comunicarea socială, reprezintă un avantaj comunitar care ar putea contribui la sănătatea locuitorilor și armonie socială a comunității. Numeroși factori pot influența utilizarea fiecărui spațiu și pot genera o varietate de vizitatori. Spațiile deschise destinate să încurajeze diverse activități fizice, să ofere o serie de beneficii semnificative și să servească diferite funcții importante care îmbunătățesc calitatea vieții în orașe. Un exemplu concret reprezintă Școala de Management MIT Sloan, unde oficiile facultății, al studenților și al vizitatorilor sunt grupați în jurul unui spațiu mare, deschis. (Fig. x) Această zonă este proiectată pentru comunicare și interacțiune, funcționând fără probleme timp de mulți ani. Între facultate și studenți există o comunicare obișnuită și eficientă, dar pune accentul și pe întâlniri întâmplătoare cu alții care parcurg același drum, pentru a profita de ideea confort și de o cafea. Chiar daca la prima vedere ar putea părea ca un spațiu pierdut, este defapt mai eficient și eficace decât spațiul din împrejur.

[Fig. X] Oamenii au un motiv justificativ pentru a veni si pentru a se bucura de spațiul deschis, spațiu ce permite și promovează interacțiunea și comunicarea. Planul este un exemplu pentru conceptul de “centru de greutate”, care încurajează sau descurajează interacțiunea între grupuri.

[Fig. X] Vor exista legaturi între cele 2 aripi ale clădirii?

Câteodata, planul clădirilor sunt duse la extrem și au consecințe neplăcute, mai ales în privința comunicării. Avem ca exemplu Figura X, unde planul clădirii seamănă cu 2 litere L lipite împreună. Motivul acestei amprente la sol a fost malul lacului, se dorea ca fiecare utilizator al clădirii sa aibă perspectivă spre mal. Din fericire, acest proiect a fost desființat, însă în intreaga lume mai există cazuri în care comunicarea între oameni are de suferit, datorită fluxului prost al clădirilor proiectate.

PERSPECTIVE CONTEMPORANE CE INFLUENȚEAZĂ SPAȚIILE DE LUCRU INOVATOARE

Inovația însăși nu poate fi prezisă, dar procesul de inovare poate fi gestionat. Ea necesită interacțiune între oameni și, ca proces creativ, presupune că oamenii vor veni peste neașteptate. Cunoștințele unei organizații sunt, de asemenea, importante în acest proces, iar sarcinile asociate gestionării cunoștințelor au implicații majore asupra structurii organizaționale.

Ce înseamnă productivitatea astăzi?

Productivitatea nu mai presupune să stai lipit de birou toată ziua. Cele mai noi spații de birouri sunt gândite să ajute angajații să colaboreze, să găsească natural soluții și să creeze.

Noile instrumente în materie de productivitate în spațiile inovatoare

Un spațiu inovator ar trebui să susțină comportamentele de bază care dezvoltă idei noi și rezolvă probleme complexe. Mediul de lucru servește drept un membru suplimentar al echipei, influențează anumite comportamente și descurajează altele. Spațiul dedicat trebuie să ofere inspirație și sprijin pentru fiecare individ sau pentru fiecare echipă.

ECHILIBRU – PROIECTAREA PENTRU SPAȚIUL INDIVIDUAL DAR ȘI PENTRU SPAȚIUL DESCHIS ȘI COLABORATIV

[Fig. X] –

Spațiul de lucru individual nu a fost niciodată mai greu de proiectat. Se pune accentul pe creativitate și inteligență cu privire la modul de a găzdui oamenii în spații mai mici. Sunt necesare spații pentru liniște și activități individuale, fără nici o distragere. Este benefic ca aceste spații să fie cât mai departe de spațiile pentru echipe.

Fiecare individ are nevoie de un element fix și personal – biroul său, locul său de desfășurare, locul de care știe că aparține și pe care și l-a însușit și personalizat. Dar activitățile de astăzi presupun o multitudine de acțiuni diferite pe durata unei zile de lucru. Majoritatea preferă ca dimineața să o dedice celor mai importante taskuri, de aceea vor avea nevoie de o un spațiu personal în care să fie productivi. Apoi, vor dori să-și relaxeze spatele încordat, așa că vor căuta să se ocupe de restul lucrurilor dintr-un spațiu informal precum o canapea. Vine un moment în timpul zilei când vor dori să se conecteze cu ceilalți membrii, așa că vor petrece timp într-o zonă open space sau o zonă de socializare. Continuăm să fim fascinați de ideea –lupul singuratic-, însă în ziua de astăzi, inovarea devine din ce in ce mai mult un proces colectiv.

Putem lua ca și exemplu din trecut, laboratoarele, unde oamenii lucrau în echipă pentru a rezolva unele provocări biologice. După un studiu de un deceniu, s-a constatat că o organizație sau o echipă are 28% mai multe șanse de a face noi descoperiri, comparativ cu cei ce lucrau singuri. Acest lucru se datorează faptului ca orice membru poate să contribuie cu un element pe care ceilalți nu îl au, fiecare poate avea o piesă de puzzle pe care celălalt nu o are și astfel putem obține imaginea completă.

Un mediu de creație concentrat pe munca colaborativă

Pentru că mobilitatea la locul de muncă a crescut destul de mult,  potențialele zone de intersecție joacă astăzi un rol foarte important în dezvoltarea unei organizații sau companii. Momentul în care se declanșează o conversație care merită elaborată este esențial să fie fructificat. Pentru a-l prelungi, un colț retras cu o canapea fixă sau niște fotolii comode și o masă, este perfect pentru o discuție între colegi. Spațiile neobișnuite, surprinzătoare, pot genera curiozitate și fluxuri noi.

[Fig. X] – WeWork a proiectat o serie de spații variind de la birouri private la spații comune

[Fig. X] În acest exemplu, putem sa vedem ca spațiile diferite aplică diferite tehnici pentru a facilita atât amestecarea evoluției, cât și colaborarea. (+REF)

În exemplu este prezentat o universitate și o companie în diferite stagii de conectare, prin întâlniri în spații comune, bucătării, saloane.

În prima poză aceste două împartășesc un etaj dar nu colaborează datorită barierelor fizice date. Pentru o mobilitate în acest caz, putem propune pereți modulari, pentru a putea evita delimitările exacte într-un spațiu.

Al 2-lea spațiu este concentrat pe un spațiu comun, cele două grupări diferite au spațiul lor privat, dar colaborează prin spații publice comune, cum ar fi bucătăriile și holul comun, împreună cu circulația verticală.

Maximizarea comunicării se află în ultimul desen, deoarece toți beneficiază de spațiul larg și se concentrează pe munca comună. Însă aceste spații ar trebui să aibă posibilitatea pentru a fi reconfigurate, pentru ca un spațiu mare și deschis poate reprezenta în același timp un mare haos, dezavantaj pentru creativitate și productivitate. Există dovezi care sugerează că primele birouri au provenit din Roma antică ca spații în care sa desfășurat o activitate oficială și că spații similare au existat într-o anumită formă de-a lungul veacurilor. Cu toate acestea, doar din secolul al XVIII-lea au început să se creeze clădiri de birouri dedicate. Primele birouri deschise au fost inventațe de arhitecți și designeri care încercau să facă lumea un loc mai bun – care a crezut că pentru a rupe pereții sociali care împărțeau oamenii, a trebuit să distrugeți și pereții adevărați", spune autorul George Musser de la Scientific American. În 1939, Frank Lloyd Wright a proiectat sediul Johnson Wax, sediul principal al SC Johnson & Son. Biroul nu avea nici o partiție, ci mai degrabă era împărțit de coloane albe subțiri, dulapuri de depozitare și birouri ovale.

Fig. X – Johnson Wax offices by Frank Lloyd Wright – În ciuda localizării sale pe un parc industrial, Wright a proiectat clădirea în stilul său arhitectural organic, cu referințe la formele naturale. Este un exemplu principal de birou în plan deschis, care este adesea descris ca fiind de tip pădure. https://www.dezeen.com/2017/06/14/frank-lloyd-wright-johnson-wax-administration-building-headquarters-racine-wisconsin-open-plan-office/

COMPLEXITATE – PROIECTAREA ȘI RE-EVALUAREA COMUNICĂRII FAȚĂ ÎN FAȚĂ

În prima parte a fost descrisă natura relației între inovație și colaborare. Ceea ce nu a fost prezentat, sunt obstacolele ce vin împreună cu acestea. Unele din cele mai interesante provocări sunt cele ce se desfășoară atunci când oamenii încearcă să colaboreze între grupuri sau diferite. Comunicarea necesită o mare colaborare pe team-building și dezvoltarea activă a problemelor, dacă acest lucru nu este atins, atunci grupurile strălucite ar putea să se împotmolească și să eșueze treptat. "Interacțiunile față în față sunt de departe cele mai importante activități într-o clădire.

O altă provocare este capacitatea persoanelor de a comunica informații experimentale, nestructurate, nedocumentate, transferul de informații în general, fara un subiect anume. Proximitatea are un rol foarte important aici. Probabilitatea ca personanele din aceeași organizație să comunice eficient se disipă peste 10 metri și ating un nivel asimptotic la 50 de metri . În general, nevoia de a comunica informații complexe necesită atât comunicare verbală, cât și comunicare nonverbală. Alte mijloace de exprimare sunt necesare pentru a enunța puncte importante, iar contactul vizual este practic singura modalitate de a asigura că ideile au fost întelese.

Proiectarea joacă un rol important în maximizarea comunicării. Arhitecții, fie că se referă la spațiile de lucru, spațiile de cercetare, au pus accentul pe maximizarea de oportunități pentru o interacțiune mai personală. Configurația clădirii, forma, dimensiunea, orientarea și înălțimea acesteia va defini măsura în care o companie poate facilita cu succes întâlnirile dintre oameni.

O clădile cu formă dreptunghiulară sau de șarpe, creează bariere în legătură cu întâlnirea oamenilor. S-a constatat și faptul că separarea verticală are un efect sever decât separarea pe orizontală. Înțelegerea meritelor proximității fizice a obligat arhitecții să se întoarcă la elementele de bază, cuprinzând concepte anterioare.

Ei au vorbit în mod favorabil de strategii de modificare a fizicului pentru a întări conexiunile dintre oameni, cum ar fi:

Atriumul:

Atriumul reprezintă o abordare adesea eficientă, dar în același timp și costisitoare. Atriumul poate reprezenta un punct, un nucleu interesant intr-o clădire. Prin caracteristica sa, de reducere a barierelor între etaje, de captare a luminii naturale importante, atriumul creează o conectivitate vizuală importantă printre spații. Aceste spații tind sa fie larg deschise și nedefinite prin natura lor, oferind o libertate , în care ideile noastre cele mai intangibile, dar esențiale despre interacțiune, ajung în prim plan. Amplasamentul scării este un factor important, promovează o participare mai mare din perspectiva comunității și oferă oportunități pentru întâlniri neașteptate și colaborări semnificative. Detaliile de proiectare sunt cruciale deoarece atriumul reprezintă inima conexiunilor, un spațiu variat și coeziv, cu spații active și atrăgătoare.

Proporția de lumină naturală disponibilă în cazul suprapunerii plăcilor de beton, a crescut considerabil dacă luăm în vedere atriumul. Integrarea luminii de zi și iluminatul artificial este cel mai eficient mod de a face față cerințelor de iluminat pentru activități și economisire de energie. Atriumul poate fi de 4 feluri- central, semi-inchis, atașat și linear, fiecare având diferite forme și orientări. ( Fig. X )

[Fig. X] Atrii: centrale, încastrate, atașate, lineare

Scările interioare: ( poza https://minimalissimo.com/casa-la-palma/ )

De-a lungul istoriei arhitecturale, scara a fost un element important și un punct de legătură pe verticală. Scările au devenit neglijate odată cu trecerea timpului, ele se aflau fixate cât mai departe de punctele de interes într-o clădire. În ziua de astăzi, ele revin în prim-plan, sunt situate în centrul clădirii sau impreună cu atriile și ele promovează interactiunea dintre oameni printr-o multitudine de opțiuni ce fac o diferență uriașă în proiectare.

Chiar dacă trăim în epoca ascensorului și a scărilor rulante, scările reprezintă și în ziua de astăzi cele mai puternice elemente de tranziție într-o clădire. Arhitecții nu sunt împiedicași să utilizeze scara ca mijloc de a adăuga valoare spațiilor, fie estetic, fie prin inginerie. Destinația contează, dar și drumul parcurs până la ea.

Experimentarea cu scări are niște limite, arhitecții capitalizând câteodată potențialul scultural în detrimentul funcționalității.

Coridoarele:

O altă strategie de orchestrare a fluxul circulației oamenilor, reprezintă coridoarele. Există mai multe strategii dedicate acestor spații, precum: proiectarea lor pentru a crea întâlniri neașteptate, proiectarea lor pentru îndepărtarea oamenilor din unele zone specifice sau pentru a oferi o rută directă spre alte spații și proiectarea în spații fără funcțiune precisă, pentru a activa în mod dramatic un spațiu în care pot crește interacțiunile sociale.

Aceste spații trebuie luate în calcul în proiectare, deoarece ele uneori pot devenii spații “fără suflet”, fără caracter sau funcțiune particulară, cu lumină artificială slabă, un sentiment de închisoare care nu oferă altceva decât niște spații strâmpte cu o serie de uși spre celule încuiate.

Importanța spațiilor publice

Sistemul de flexibilitate: Un instrument important în spațiile de inovare reprezintă reconfigurarea în mod regulat a spațiului, prin: elemente modulare, spații modulare și mobilier modular. Încet si treptat renunțăm la spațiul rigid datorită ratei de schimbare din cadrul unor organizații datorită presiunilor globale și necesitatea de revizuire a strategiilor. Flexibilitatea reprezintă capacitatea unui sistem de a se adapta la diferite medii și situații pentru a face față schimbărilor ce apar în politicile și regulile aferente mediului de afaceri. În ziua de azi regăsim acest atribut de calitate în orice business și din acest motiv îi este foarte probabilă prezența și în cerințele clientilor pentru proiectul ce urmeaza a fi dezvoltat.

Colaborare, în spațiile deschise care suportă grupurile si discuțiile. De exemplu, setarea unor panouri încurajează membrii unei echipe să-și împărtășească ideile. Membrii unei echipe pot ține legătura și indirect, prin intermediul videoconferințelor, de exemplu.

[[ Transparenta

“Un mediu transparent permite și invitǎ: luminǎ, aer și priveliște.”

(Rowe & Slutzky, 1982)

Transparența înseamnă lumină, transparența poate fi un mijloc pentru realizarea extensiei spațiului, eliminând bariera dintre interior și exterior, se creează o lume între aceste două lumi. Pereții dispar, interiorul și exteriorul se confundă, percepem spații diferite în același timp. ]]

EXPERIMENTARE – AMPRENTA TEHNOLOGIEI ASUPRA SPAȚIILOR

Mai multe tehnologii, precum internetul mobil, vehiculele autonome și genomica avansată, au potențialul de a remodela cu adevărat lumea în care trăin și lucrăm. Liderii guvernului, mediilor de afaceri, al organizațiilor și nu numai trebuie să conștientizeze nu numai ce se află la orizont, ci și să înceapă pregătirea pentru impactul său.

Deși există o mare variație la nivelul tehnologiilor găsite în spațiile de inovare, tehnologia, în ansamblu, influențează comportamentul și mobilitatea la birou, permițându-le membrilor să lucreze din diferite locații și sa fie încă conectați.

Un ingredient esențial pentru identificarea și integrarea cu succes a tehnologiei, în spații nu este acela de a face generalizări largi în jurul tehnologiei, ci de a urma un proces de învățare continuu.

Singura certitudine reală cu tehnologia este nivelul său de incertitudine. Natura schimbătoare a tehnologiei duce în mod natural la provocări reale în ceea ce privește modul în care tehnologiile vor schimba proiectarea spațiilor, lăsând chiar și cei mai sofisticați architecți să ghicească. Deoarece ultimii 10 ani au marcat o prezență mare de tehnologii în spațiile de inovare, următorii 10 vor oferi lecții noi despre modul în care se proiectează spațiile.

În mijlocul fenomenului de schimbare, câteva tendințe largi ale tehnologiei formează totuși modul în care sunt concepute spațiile de inovare.

Prima mare schimbare a fost în cazul calculatoarelor, stațiile de lucru pe PC-uri sunt înlocuite cu dispozitive mai mici, mai funcționale, cum ar fi laptopurile și tabletele. Aceste dispozitive de dimensiuni mai mici, mai eficiente, transformă modul în care se desfășoară afacerile, se predă și cum răspund spațiile. Atenția a fost redirecționată de la rețelele de lucru prin cablu la cele wireless, permițând o mai mare mobilitate și flexibilitate, dar nu trebuie neglijate sistemele cu fir.

Tehnologiile găsite în spațiile de inovare pot fi împărțite în 3 clasificpri generale:

Tehnologia ca și instrument de colaborare și comunicare

Tehnologia ca intrument de cercetare și/sau de producție

Tehnologia ca instrument de afișare și prezentare.

Tehnologia ca și instrument de colaborare și comunicare

Productivitatea muncitorilor poate crește cu 10-20% mai mult, prin eliberarea indivizilor de la stația de lucru personală. Există o multitudine de tehnologii menite să consolideze colaborarea, prin programe de management de proiect sau software-ul dedicate colaborării sau muncii în echipe (teamwork). Cultura și designul organizațional trebuie să fie aliniate pentru a avea un impact, acest lucru se aplică și în cazul tehnologiei.

Tehnologia ca intrument de cercetare și/sau de producție

Spațiile de inovare sunt transformate de tehnologie, în special în faza de cercetare și dezvolate. De exemplu, în domeniul medicinii biologice, tehnologia permite cercetătorilor să editeze genele și să controleze creșterea și dezovoltarea celulelor, pentru a crea noi medicamente, substanțe chimice și combustibili.

Două tehnologii care au depășit puternic sectoarele, declanșând inovații în domenii variind de la inginerie, aeronautică, nanotehnologie și multe altele.

De la producția de la obiecte mici până la robotică până la inginerie, imprimante 3D sau fabricarea aditivilor, au devenit elementele cheie din spatele nenumăratelor inovații sectoriale unice. Imprimanta 3D este un instrument de cercetare deoarece putem manipula rapid și combina diferite materiale fără a perturba o configurație existentă. (+)

[Fig. X] – iSpace Innovation Space

Tehnologia ca instrument de afișare și prezentare.

Cu inovarea în continuă dezvoltare, capacitatea de a afișa și de a prezenta informații devine și ea importantă. Există și apar tot mai multe tehnologii ce înlocuiesc metodele tradiționale de desfășurare a lucrurilor.

Pereții interactivi cu LED-uri: informează pe toți despre proiectele inovatoare care se desfășoară în spațiile de inovare. Este un element pozitiv mai ales în spașiile unde grupările nu se cunosc, este o motivație de a ajunge de la un grup la altul, pentru a discuta. Este prima mișcare care poate deveni în cele din urmă o relație de viitor sau o colaborare.

Panourile digitale albe permit utilizatorilor să digitalizeze instant și rapid notițele și desenele, eliminând pasul suplimentar al transcrierii. Se pot muta usor sau atașa de pereți precum și o tablă tradițională.

Ecranele interactive ne permit să atingem și experimentăm conținutul iar afișările interactive să producă și să distribuie informațiile. De exemplu, centrul de inovație din Universitatea Clemson a încorporat ecrane multi-touch pe un format mare, de-a lungul coridoarelor, în sălile de clasă și în zonele de echipă. Membrii care se întâlnesc, vorbesc și împărtășesc idei, au și posibilitatea de a se îndrepta către ecranele interactive, pentru a afișa informații.

[Fig. X] – Clemson Center – panouri digitale ce pot fi folosite de studenți și profesori

Exemple

Shangjia Maker Space II / HUA Architects

[Fig. X] – https://www.archdaily.com/905503/shangjia-maker-space-ii-hua-architects

Acest proiect se află la primul și al doilea etaj într-o clădire cu mai multe etaje, cu o suprafață de 4000 de metri pătrați și cu o înălțime între etaje de doar 3,6 metri. Spațiul de inovație reprezintă o platformă de formare în domeniul modei și a design-ului vestimentar. Clădirea originală pentru spațiul de producție prezenta iluminare și ventilație slabă, iar proiectarea a început odată cu analizarea și rezolvarea acestor probleme.

Potrivit analizei iluminatului natural, zona care este la distanța maximă de 6-7 metri de pereții exteriori și ferestre, îndeplinește standardul de iluminare naturală pentru spațiile de birouri. Spațiile mai îndepărtate cu iluminare mai slabă, poate fi folosit ca spațiu de circulație sau spațiu comun.

În ceea ce privește ventilația, după analizarea planurilor, arhitecții au ales să modifice podeaua celui de-al doilea etaj pentru adoptarea ventilației mecanice prin niște găuri mari, pentru ca circulația aerului să corespundă standardului.

Pereții modulari fac parte din acest proiect, deoarece se pune accentul pe independență și spațiu individual de lucru. Echipele au un grad diferit de dezvoltare iar scara lor se reflectă ca dimensiune în spațiu, ceea ce înseamnă că întreg spațiu trebuie sa fie dinamic și nu static. Există mai mult de 30 de echipe concentrate pe industriile de modă creative, pe educație și instruire. Spațiul integrează în mod eficient resursele universitare și industriale, va ajuta echipele de producători să ofere rapid produse inovatoare pe piață și oferă servicii de antreprenoriat la scară mare pentru a ajuta artiștii să-și transforme ideile în produse reale.

[Fig. X] Plan parter înainte de configurarea spațiilor necesare

[Fig. X] Plan etaj mobilat

Pereții despărțitori mobili pot glisa liber în șine, satisfăcând nevoile membrilor pentru spațiile dorite. La ambele fețe ale acestor pereți se pot fixa elemente multifuncționale, inclusiv rafturi și sertare, umerașe, rame de perdea, cleme. Aceste componente și panouri se pot combina în mod liber în mai multe variante, în funcție de nevoi și de solicitări. Un spațiu poate fi restrâns, dar și mărit. Pentru a asigura compartimentări și separări de spații cât mai facile, dimensiunile pentru toate partițiile și panourile de glisare sunt la fel.

Odată ce aceste spații încep să adopte o atmosferă "ca acasă" – cu o combinație de spații comunale și studii private, amenajările modulare deschise sunt mai accesibile, mai funcționale și mai personalizate decât oricând, ajutând membrii organizației să găsească mediile care se potrivesc cel mai bine nevoilor lor.

Unul dintre avantajele spațiului în evoluție reprezintă potențialul pentru mediile adaptate. În viitor, soluțiile personalizabile nu se vor limita doar la calendar, rama cu poze situată pe masa de lucru și plantele de birouri. Atât mobila, cât și tehnologia vor permite angajaților să creeze și să utilizeze spații care să le completeze munca și nevoile individuale, inclusiv locațiile dedicate care să aducă angajații împreună

Pentru a se adapta modificărilor dinamice ale spațiului, pozițiile elementelor de iluminat trebuie să fie mobile și ele. În conformitate cu proiectarea, prizele inteligente au fost aranjate la anumite intervale în partea de sus.

Există două moduri de fixare a elementelor de iluminat, prima dinamică, fiind lumina deasupra capului care este fixată în șină, iar ce-a de a doua sunt fixate pe coloanele pereților despărțitori cu elemente de fixare. Pentru unele elemente de iluminat au fost necesare prizele inteligente, însă recomandabil a fost și este iluminatul fără fir, deplasarea, flexibilitatea fiind posibilă mai ușor în acest caz.

Euro RSCG / Atelier Phileas

Odată cu schimbarea rapidă a condițiilor sociale și economice în zonele urbane cu densitate mare, cerințele spațiului urban și al clădirilor se schimbă. Urbanismul și clădirile trebuie să se potrivească schimbării și adjustării și să fie pregătite pentru transformare fără a reconstrui structura datorită resurselor spațiale și al costului ridicat. Astfel, spațiul versatil are rolul de a oferi soluții. Funcțiunea reprezintă astăzi un concept inadecvat și slab pentru generarea arhitecturii. Arhitectura nu se mai bazează pe funcțiuni, structuri, programe, ci si pe un număr infinit de relații interne și instrumente de proiectare.

[Fig. X] –

Unele spații beneficiază de o serie de activități și evenimente cu caractere diferite, de aceea se pune accentul pe adaptarea diferitelor tipuri de manifestări și de a fi capabile să se reconfigureze sub diverse forme. Îmbunătățirea eficienței spațiului trebuie să fie însoțită de claritate în măsurarea acesteia, pentru ca obiectivele să fie stabilite si eficiența spațiului să fie atinsă.

Spațiul eficient este influențat de 3 factori:

Spațiul disponibil, calculat după arie, deși ocazional și volumul poate fi, de asemenea, relevant

Numărul de utilizatori actuali și potențiali

Durata de utilizare a spațiului

Un spațiu multifuncțional poate fi descris ca o adevărată integrare a diferitelor funcții în timp și spațiu. Datorită varietății utilizării a unui spațiu, acesta poate deveni vital pentru o comunitate. De asemenea, aceste spații multifuncționale fac adesea apel la diferiți membrii ai unei comunități (artiști, anteprenori, sociali, etc), permițându-le să acționeze ca incubatoare pentru idei noi, schimb de cunoștiințe, experiențe comune și experimentare.

Aceste conexiuni între diverși membrii a unei comunități și nu numai, poate inspira gândirea inovatoare și oferă oportunități noi.

HUB ul este un stup creativ care ia viață deodată cu ritmul ocupanților săi. Scopul remodelării spațiului este de a conecta și stimula sinergiile dintre cele 4 puncte creative ale agenției: publicitate (20 de oameni creativi ce au o relație de colaborare sau competitivă), editorial (17 persoane creative ce lucrează individual sau împreună cu alți membri pentru proiecte mai complexe), identitate vizuală ( 5 grupuri creative, care lucrează singuri), comunicare internă (8 grupări creative și 5 freelanceri).

Spațiul a fost conceput și ca un joc al culorii, un joc între alb și negru. Deși culorile par nesemnificative în ochiul trecătorului, ele ne ajută foarte mult în percepția spațiului înconjurător. Mediul mai viu și plin de viață, are un efect benefic asupra psihicului, cu un potențial mare ascuns. Efectele culorii se manifestă concomitent pe mai multe planuri, împreună cu efectele luminii, fenomen mai amplu.

“NEGRU” – Atmosfera în spațiile de circulație, reprezintă un alt univers.

“ALB” – Atmosfera din interiorul universului, locul creației.

Echipele trebuie să fie capabile să se întâlnească spontan pentru brainstorming.

[Fig. X] – Spațiu multifunctional din Atelierul Phileas, în care scaunele se pot compartimenta ușor, masa poate să se integreze în podea, iar seturile de scaune din spate pot plia în față pentru mai multe locuri de șezut.

HUB-ul este dotat cu sisteme modulare de mobilier, perdele, nivele pliabile pentru o configurație variabilă, potrivită pentru orice fel de eveniment. Perdelele, panourile mobile și mobilierul reprezintă un antodot împotriva plictiselii, schimbând perspectiva. Cadrul se află mereu în mișcare, monotonia nu face parte din aceste spații.

[Fig. X] – Controlul asupra intimității – Izolarea unui spațiu

NAP Cafe / Casper

Pe lângă spațiile dedicate productivității, avem nevoie și de spații de odihnă și relaxare. Multi organizații noi adoptă zone dedicate pentru somn. Deoarece pe primul loc în viața fiecărui om este munca sau goana dupa cele necesare traiului de zi cu zi, orele de masa, odihna și somn sunt complet neglijate.

Putem lua ca și exemplu viața dificilă din New York unde chiria crește de o zi pe alta, iar artiștii și nu numai caută un loc unde se pot desfășura în totalitate. Mutarea continuă devine mai dificilă, ei au nevoie de transport public adecvat și pe cât posibil să nu fie foarte dispersați, să rămână o relație sănătoasă între membrii unei organizații.

Pe măsură ce prețurile imobilialelor cresc în New York , a devenit din ce în ce mai dificil pentru artiștii creativi să găsească spații de desfășurare, spații de repetiție, studiouri, birouri și de înregistrare. În timp ce aceasta rămâne una din provocările majore cu care se confruntă comunitatea creativă a orașului, ultimul deceniu a adus o serie de tehnologii și soluții de colaborare care au transformat modul în care oamenii lucrează și produc artă în acest oraș.

Un număr tot mai mare de artiști și profesioniști creativi caută spații de co-working ca o modalitate de a folosi în comun resursele și să permită parteneriate noi în proiecte complexe. Biroul viitorului va deveni un avantaj pentru productivitate și permite angajaților să lucreze mai bine împreună și mai mult.

Pentru o productivitate mărită în orașul care nu doarmne niciodată, intervin noi instrumente de care se poate bucura orice membru al unei organizații. Apar zone de odihnă și de dormit, fapt ce se datorează liniei care va fi din ce în ce mai greu de trasat, între viața personală și viața profesională.

[Fig. X] – Holul de intrare spre cafenea, un tunel sub forma unui cer înstelat

The Dreamery este o cafenea unde se pune accentul pe somn, o pauză de încărcare a bateriilor. Oamenii pot să închirieze pentru 45 de minute sau pentru o zi întreagă un loc de dormit, echipat cu saltele, perne, lenjerie de pat precum și o mască de ochi. Pe lângă închirierea fizică a unui spațiu, fiecare persoană se poate bucura și de un set de pijamale, o periuță de dinți, uleiuri, sunete ambientale și mici gustări. Casper, speră să extindă conceptul și la campusuri, clădiri corporative și aeroporturi.

[Fig. X] – Cafeneaua propriu zisă, dar în același timp reprezintă și zona de regrupare

[Fig. X] – Zonele de dormit, 9 paturi total

Dreamery reprezintă un nou tip de spațiu semi-public. Există multe cafenele si zone de coworking, multe spații dedicate muncii, dar putine pentru o pauză de la viața de zi cu zi. Astfel de loc are scopul de a oferi momente de meditație si relaxare, de care rar avem parte în ziua de astăzi. Din momentul în care această cafenea a fost deschisă publicului larg, feedbackul general a fost doar pozitiv și multe companii au dorit colaborare cu acest tip de spațiu.

Adaptability is the potential of a system to harmonize with the environment. The cadaptability of a space is the potential to change or adjust the elements constructing the space to respond the changing environment.

Unitary space could not accommodate new functions by maintaining its own characters, and it could not provide the possibility to change or adjust some part of it. A unitary space loses its value when hnction changes.

Versatile space, which is more adaptable than unitary space, could accommodate new functions with or without changing. PG 70 https://www.irbnet.de/daten/iconda/CIB12257.pdf

Tema in legatura cu proiectul

Arhitectura peisajului este reușită, cand produce unitatea și continuitatea spațiului exterior în cel interior cu caracter și proporții speciale. Definiția unui astfel de spațiu este acompaniată de amplasarea copacilor, clădirilor, pământului, pietrelor, apei, intr-o manieră, astfel încât să nu rezolve numai probleme funcționale și tehnice, dar să impresioneze utilizatorul sau observatorul cu o calitate deosebită a spațiului dintre elemente.

Tema lucrării de diplomă este HUB de inovație artistică, care va funcționa după principiile moderne. Deoarece modurile de proiectare tradiționale nu mai fac față în ziua de astăzi, necesarul de cunoștiințe și aptitudini se modifica constant. Oamenii sunt într-un proces constant de schimbare, cu o capacitate mare de a se adapta oricând, oriunde. Clădirea este destinată să răspundă schimbărilor în continuă revoluție de formă, funcțiune sau locație, astfel rămâne în uz pe o perioadă mult mai lungă de timp.

Scopul proiectului este de a rezolva un spațiu care să respecte atât regulamentul, dar in același timp să și înglobeze deopotrivă principii, instrumente moderne ale spațiilor. Deoarece avem la dispoziție o suprafață relativ restrânsă pentru o clădire cu acest program, se analizează spațiile inovatoare, multifuncționale, spațiile cu posibilitate de extindere, compartimentare, spații care deservesc nevoi în continuă schimbare. Aceste spații vor avea un impact asupra productivității, creativității, dar si a comunicării. Arhitectura este reușită atunci când spațiul rezolvă problemele funcționale și cele tehnice, dar reușește și să impresioneze utilizatorul cu calitatea spațiilor.

O problemă identificată pentru acest program reprezintă dificultatea de implementare a principiilor de proiectare a sălilor de desfășurare artistică.

O funcțiune culturală trebuie să se regăsească cât mai în centrul orașului posibil, pentru a putea fi accesată atât pietonal, cât și cu mijloacele auto sau de transport în comun. O problemă contemporană este parcarea autovehiculelor, astfel mai toate clădirile noi își dezvoltă nivele subterane pentru parcare.

(+)

Incheiere

Potențialul și nevoia de conștientizare în organizațiile de astăzi este mai mare decat oricând. Un număr mult mai mare de persoane sunt capabile să ia propriile decizii, să-și găsească propriile căi inovatoare și să servească intereselor mai largi ale organizației în acest sens.

Scopul final al arhitecturii este să găzduiască și să răspundă întregului spectru de activități și emoții al ființelor umane. Noi trebuie să luăm în considerare faptul ca orice proiect influențează nu doar spațiul dedicat acestuia, ci și spațiul exterior în proxmitatea acestuia. Fiecare schimbare, oricât de mică și nesemnificativă ar fi, îi oferă teritoriului o noua serie de proprietăți fizice și vizuale. Arhitectul este implicat într-un proces continuu de creare sau modificare a caracterului spațiului.

(+)

Bibliografie

Cărți

Articole

Surse web

Lista și Sursa Ilustrațiilor