,, Unde mă simt cel mai bine [308675]

[anonimizat]: PSIHOPEDAGOGIE SPECIALĂ

LUCRARE DE LICENȚĂ

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC

Conf . univ.dr. Adrian Marian Roșan

ABSOLVENT: [anonimizat]

2015

[anonimizat]: [anonimizat]-TERAPIE LA PREADOLESCENȚII CU DIZABILITĂȚI AUDITIVE

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC

Conf. univ.dr. Adrian Marian Roșan

ABSOLVENT: [anonimizat]

2015

[anonimizat]. [anonimizat], to monitor the way of identifying facial stimuli (weak-strong), [anonimizat].

[anonimizat]. Then, [anonimizat]. Another important thing in this work is to promote creative potential as a training tool in the art therapeutic method for persons with disabilities.

[anonimizat]. [anonimizat], [anonimizat].

[anonimizat], they have difficulty in expressing emotional states and thoughts. I [anonimizat]. [anonimizat]-[anonimizat].

[anonimizat]-[anonimizat]-emotional skills of the hearing impaired persons.

[anonimizat]-terapie la preadolescenți cu dizabilități auditive. Cercetarea vizează: [anonimizat], monitorizarea modului în care identifică stimuli faciali (slab-puternic), corelarea emoțiilor cu culorii în contexte diferite și grila de evaluare art-terapeutică la preadolescenți cu dizabilități auditive.

Partea teoretică prezintă importanța metodei art-terapiei în dezvoltarea socio-emoțională care este un element esențial în dezvoltarea individului uman pentru integrare în societate. Apoi tot la partea teoretică se identifică impactul dezvoltării socio-emoționale în contextul dizabilității auditive. Un alt lucru important în lucrarea de licență este promovarea potențialului creativ ca instrument de instruire în metoda art-terapeutcă de tip educațional la persoane cu dizabilități.

Metodologia cercetării este întocmită pe baza a celor 5 studii de caz în care se identifică dificultățile specifice dizabilității auditive în exprimarea socio-emoțională. Instrumentele de evaluare au fost: test emotions care reprezintă evaluarea tiparelor sociale cu privire la emoții prin expresii faciale, evaluarea nivelului de empatie observat prin completarea fișei și prin activitățile art-terapeutice prin grup, test de corelarea emoțiilor cu culori prin contexte diferite și grila de evaluare art-terapeutică.

În urma monitorizării dificultăților preadolescenților cu dizabilități auditive am constatat că din cauza nivelului dezvoltării limbajului verbal, au dificultăți în exprimarea stărilor emoționale și a gândurilor. Am propus un plan de intervenție personalizat care se desfășoară prin activitățile art-terapeutice pentru formarea capacității de exprimare a gândurilor, ideilor și stărilor emoționale cât și pentru formarea strategiilor de diminuare a stressului și frustrării. Cu alte cuvinte, activitățile art-terapeutice cuprinse în planul de intervenție au ca scop conferirea stării de bine cât și conștientizarea propriilor emoții prin lucrări artistice fie desen, pictură sau modelaj.

Chiar dacă rezultatele acestei cercetări nu pot fi generalizate, în esență ele încurajează mai departe investigarea dezvoltării competențelor socio-emoționale în funcție de tipuri de personalitate, de particularitățile dezvoltării în condițiile dizabilități auditive cât și investigarea impactului intervenției art-terapeutice de tip educațional asupra dezvoltării competențelor socio-emoționale la persoanele cu dizabilități auditive.

CUPRINS

–

Argument

Am ales această temă deoarece doresc să implementez o metodă practică pentru adolescenții cu dizabilități auditive care au dificultăți de exprimare verbală a ideilor, a stărilor emoționale cât și dificultăți de identificarea emoțiilor celorlalți prin mesaje verbale orale și în scris. Persoanale cu dizabilități auditive apelează la suportul vizual pentru orice informație, citirea labială, localizarea stimulilor faciali pentru depistarea unei emoții. Ei au intuiție foarte bună pe partea vizuală, orice succesiune al unui comportament exteriorizat se datorează faptul că urmărește pas cu pas fiecare mișcare.

Un alt lucru important este încurajarea și dezvoltarea potențialului creativ, fiecare ne naștem cu un anumit tip de potențial care are rol în compensarea fiecărui tip de dizabilități. Cu alte cuvinte potențialul creativ pe care dobândește orice persoană cu orice tip de dizabilitate reprezintă singurul instrument de compensare în dezvoltarea personalității.

Art-terapia ca metodă educațională are ca scop stimularea potențialului creativ care poate fi un facilitator în dezvoltarea socio-emoțională. Limbajul verbal este esențial în dezvoltarea personalității, deoarece prin limbaj verbal îți poți auto-monitoriza comportamentele, cognițiile și trăirile. Dizabilitatea auditivă este o dizabilitate în care vocea lăuntrică se dezvoltă cu dificultate, este vocea internă care orice persoană o folosesc ca mod de auto-analiză Din punct de vedere psihologic, auzitorii înainte să se exprime își auto-evaluează trăirile și gândurile de pe baza experiențelor auditive. Un gând care vrea să fie exprimat, se exprimă verbal sau în scris.

Preadolescenți cu dizabilități auditive din cauza bagajului de vocabular sărac neglijează auto-analiza propriilor gânduri, și sentimentelor. De multe ori persoanele cu dizabilități nu evaluează mesajul înainte să se exprime, deoarece vocea interioară nu este dezvoltată.

O altă dificultate este că mesajul este transmis incomplet din cauza lipsei de cunoștințe a cuvintelor, astfel încât înțelegerea mesajului devine distorsionat. Preadolescenți cu dizabilități auditive sunt conștienți de faptul că nu sunt înțeleși atunci când se exprimă verbal și atunci aleg să rămână pe limbajul surzilor, limbajul mimico-gestual.

Pentru ca dezvoltarea socio-emoțională să fie eficientă, consider că art-terapia este o metodă vizuală-artistică în care oferă sprijin persoanelor cu dizabilități auditive în vizualizarea trăirilor interne, gândurilor inconștiente, emoțiilor neînțelese cât și diminuarea sentimentelor dezadaptative. O lucrare artistică făcută de mâinile unei persoane cu dizabilități auditive reprezintă o muncă palpabilă, o muncă care aduce propria experiență în învățarea gestionării furiei și a trăirilor negative sau pozitive. O lucrare artistică fie pictură, desen sau modelaj reprezintă materialul ce reflectă mesajul emoțional pe cale vizuală, astfel încât culoarea unei lucrări reprezintă starea emoțională al artistului. Ochii persoanei cu dizabilități reprezintă sursa explorării vieții interioare. Orice om dorește să audă viața interioară, gândurile interioare cât și frământările sale. Oamenii de multe ori vorbesc despre ei înșiși deoarece vocea interioară vrea să se facă auzită.

Cercetarea din această lucrare de licență este întocmită de pe baza a 5 studii de caz, în care participanții sunt diagnosticați cu hipoacuzie neurosenzorială bilaterală profundă, cu limbaj verbal slab dezvoltat, cu o aptitudine artistică dezvoltată . Pe baza evaluărilor s-au putut observa comportamentele în raport cu identificarea emoțiilor faciale, teste de evaluarea nivelului de empatie, atitudinea lor față de alegerea unei culori pentru artă, atitudinea lor față de art-terapie ca metodă și interviu liber despre dificultățile sale. Cele mai mari dificultăți ai celor 5 participanți sunt exprimarea verbală a propriului gând, a stării emoționale și gestionarea unei furiei sau a unei frustrări cât și explicarea problemelor personale pe cale verbală.

Această metodă pe care doresc să o implementez în școlile speciale, ca metodă de dezvoltare socio-emoțională se aplică prin implicarea unei echipe multi-disciplinare, cu consilierul școlar și profesorul de arte-plastice. Este foarte important să facem distincția între a exprima stările în scop de diminuare sau în scop de întărire. De aceea consilierul școlar prin observarea comportamentelor copilului poate observa tendințele sale în exprimarea furiei sau frustrării. Art-terapia este un suport pentru conferirea stării de bine, pentru înlocuirea emoțiilor negative disfuncționale cu cele funcționale. Formarea comportamentelor adaptative în situații de criză prin conștientizarea stărilor emoționale. Persoana cu dizabilitate auditivă nu a fost antrenat să analizeze propriul gând, de aceea din cauza stărilor de furie, manifestă comportamente de agresivitate în scopul de a elibera stările acumulate și incontrolabile.

La partea de metodologie, observăm cum preadolescenții aleg și utilizează culorile în pictură, desen în funcție de starea emoțională în care se află. Testul de corelare emoție cu culoare, este un test în care putem observa contextul în care o culoare e utilizată. Prin urmare testul Emotions , este un test în care evaluăm tiparele sociale cu privire la expresiile faciale asupra emoțiilor. La persoane cu dizabilități auditive este tendința de a generaliza o expresie facială asupra tuturor situațiilor. Un alt lucru este că atunci când un mesaj verbal este exprimat distorsionat atunci sensul mesajului se modifică fapt ce îl face pe persoana cu dizabilitate auditivă să devină și mai vulnerabil când nu se face înțeles.

Activitățile art-terapeutice sunt activități de identificarea trăirilor interioare care nu au fost exprimate sau conștientizate.

În concluzie, această lucrare de licență nu este o colecție a rezultatelor participanților , ci o cercetare care cred că va continua. Din cauza numărului mic de subiecți implicați, a particularităților diverse ale dezvoltării, cercetarea nu poate fi generalizată, ci constituie o provocare și o încurajare spre o cercetare viitoare.

1.CADRUL TEORETIC

1.1. Înțelegerea conceptului de deficiență de auz în domeniul psihopedagogic

Deficiența de auz reprezintă un concept psihopedagogic , care analizează afecțiunile neuronale și fiziologice care participă la producerea sunetului și vorbirii. În dezvoltarea copilului, deficiența de auz presupune limitări și particularități în dezvoltarea limbajului și înfluențează negativ asimilarea informațiilor din mediul înconjurător. Cu alte cuvinte afecțiunile urechii medii implică și întărește deficiențe auditive de tipul ușoare sau moderate.

În dezvoltare, familia este nucleul cel mai important în educarea timpuriei al copilului cu deficiență de auz și recuperarea, compensarea, antrenarea sunt esențiale pentru a evita anormalitățile în tabloul dezvoltării copilului. Procesele psihologice pot fi maturizate dacă părintele , terapeutul se implică timpuriu în intervenție.

Din punct de vedere psihopedagogic termenul de deficiență reprezintă afecțiune, tulburare sau anomalie al unui organ. Deficiența de auz afecțiune sau tulburare al unui organ care participă în producerea sunetului și leziuni ale ariei cerebrale auditive .

În cadrul deficienței de auz, handicapul poate deveni atunci când persoana cu deficiență nu poate îndeplini o cerință școlară sau socială. Deficitul fundamental constă în comunicare și limbaj. Necompensarea aparatelor auditive și ne-antrenarea limbajului pot duce la handicap. Cu alte cuvinte, terminologia handicap depinde de atitudinea părintelui față de deficiența persoanei și implicarea terapeutului în procesul de intervenție.

Apoi un alt lucru foarte important la copilul cu deficiența de auz constă în situația mediului familial unde există așteptările exagerate față de copilul cu deficiența de auz. Părinții auzitori pot deveni foarte restrictivi față de metodele adaptate în comunicarea copilului, limbajul dactil, limbajul mimico-gestual. Părinții cu deficiență de auz pot alege varianta limbajul semnelor fără să îi motiveze să progreseze în limbajul verbal .

Pentru a înțelege deficiența de auz și nevoile diferite în funcție de gradul de deficiență este important să clasificăm tipurile, etiologie și modalități de intervenție .

1.2 Istoria definiției deficienței de auz și tipurile sale

Încă din secolul al XV-lea au apărut primele elemente de surdopihopedagogie prin contribuția unor medici și filosofi în secolul al XVI-lea iar în secolul al XVII-lea în cadrul psihologiei și pedagogiei s-au făcut studii pe surdo-muți.

De la conceptul de surditate până la conceptul de dizabilitate auditivă, definiția s-a modificat de la un secol la altul.

De la surdo-psihologia până la psihopedagogia deficiențelor de auz, studiile au circulat din domenii diferite: cercetarea pedagogică, psihologică, psiholingvistică, medicală, fiziologică, acustică , electronică cât și sociologică.

Viziunea despre ,,surditate”s-a modificat timp de sute de ani , de medicină, biserica și politică-social. De la Aristotel până în prezent explicațiile surdității au fost diversificate în funcție de domenii.

Fiecare domeniu aduce o serie de explicații și studii despre cauzele surdității și manifestările sale. În România primele cărți speciale pentru surzi au apărut în ,, Revista ascoiației corpului didactic medico-pedagogic la Cernăuți’’( 1931-1936)

Problema surdității s-a găsit în documentele istorice care datează din vremea lui Petru Rareș, Matei Basarab și Vasile Lupu în secolul al XVII-lea.

Prima provocare de a educa surdo-muți i se atribuie lui Băcilă fost soldat care a condus un institut la Dumbrăveni între 1827-1846. Băcilă a fost încântat de modelul parizian de la institutul de surdo-muți, metoda mimico-gestual.

Până în anul 1989 în România definiția s-a schimbat odată cu apariția metodei noi în intervenția și educația copilului cu deficiență de auz. Conceptul de surditate a fost odată cu apariția metodei mimico-gestual, iar conceptul de deficiența de auz a apărut odată cu metoda ,,demutizare,, metoda oralistă germană.

În prezent , definiția conceptului de deficiență de auz a fost identificat din cadrul Asociației Americane ( American Speech Language Hearing Association) și în România.

Conform definiției,,dizabilitatea auditivă presupune un deficit la nivelul abilităților de receptare a informației pe baza analizazorului auditiv’’( pag 124 )scoate în evidență următoarele caracteristici identificate de ,,America Speech-Language-Hearing-Association(ASHA)’’ că dizabilitatea auditivă se concentrează pe: tipurile de pierdere de auz, gradului de pierdere de auz și caracteristicile pierderii de auz. . Cu alte cuvinte ASHA susține că depistarea pierderii auzului din timpuriu cât și diagnosticarea influențează rezultatele intervenției timpuriei deoarece implicarea restului de auz din timpuriu își va pune amprenta asupra dezvoltării cognitive.

Din punct de vedere audiometric , pierderea de auz sunt de patru feluri:

Dizabilitate ușoară:pierderea abilităților de receptare se evidențiază între 20-40 dB

Dizabilitate moderată: pierderea abilităților de receptare se situează în intervalul 40-70 dB

Dizabilitate severă: pierderea abilităților de receptare se situează între 70-90 dB

Dizabilitate profundă: pierderea abilităților de receptare depășește 90 dB.

Toate aceste tablouri diagnostice au fost elaborate de ( Drăgan și Vărescu , 2002; Anca 2007).

Din punct de vedere al gradului pierderii de auz AASLH stabilește tipuri de hipoacuzie , care reprezintă slăbirea acuității auditive și afectarea sensibilității auditive.

Auz funcțional se situează între 10-15 dB

Atingeri minime ale funcționării auditive 16-25 dB

Hipoacuzie ușoară 26-40 dB

Hipoacuzie moderată 41-55 dB

Hipoacuzie moderată-severă 56-70 dB

Hipoacuzie severă 71-90 dB

Hipoacuzie profundă 91+ dB

Un alt criteriu important în stabilirea diagnosticului este că pierderea de auz poate fi de transmisie, de percepție care se numește neurosenzorial și mixtă.

1.3.Diagnostic și etiologie

În evaluarea și în stabilirea diagnosticului în pierderea de auz este important să identificăm segmentul organic afectat al analizatorului auditiv. Cu alte cuvinte pierderea de auz se poate încadra în: de transmisie, de percepție denumită și pierdere de auz de tip neurosenzorial și mixtă.

Pierderea de auz de transmisie se caracterizează prin afectarea segmentului periferic al analizatorului auditiv, adică la nivelul urechii externe și al urechii medii. Cu alte cuvinte acest tip de pierdere este denumită de transmisie deoarece pot exista la nivelul pavilionului urechii un blocaj între analizatorul auditiv și componenta neuronală, de la pavilion spre (conduct auditiv extern, membrana timpanică, ciocan, nicovală, scăriță) , astfel încât să împiedice trecerea liberă a undei de aer, ceea ce are consecinețe în planul funcționalității auditive.

Pierderea de auz de tip neurosenzorial sau de percepție înseamnă afectarea segmentului neurosenzorial la nivelul periferic ( localizat la nivelul urechii interne) și central (pe calea eferentă și aferentă a nervului auditiv). Cu alte cuvinte la această pierdere se datorează afectării cohleei .Componentele și căile nervoase care sunt implicate în configurația percepției auditive sunt afectate ajungând din punct de vedere al decibelilor , peste 70 dB , în anumite situații ajungând chiar și la cofoză.

Din punct de vedere audiologic , această pierdere de auz se testează conducția osoasă și conducția aeriană deoarece la acest tip de dizabilitate se caracterizează prin afectarea celor două conducții.

Pierderea de auz mixtă este caracterizată prin afectarea componentelor neurosenzoriale cât și afectarea componentelor de transmisie . De ce la mai mult ori, pierderea de cauzează unei afectări ale cohleei , în care deficitul de auz poate fi extern sau mediu.

Din punct de vedere audiologic , această dizabilitate se datorează diferențelor mai mari de 10 dB între pragurile minime înregistrate pe cele două conducții, conducția aeriană și conducția osoasă. ( Anca, 2003).

Un alt criteriu important pe care trebuie să îl luăm în continuare în diagnosticare este să identificăm tipul afectării ce conduce la pierderea de auz și anume pierderea de auz poate fi:

Funcțională adică pierderea de auz se datorează limitării capacităților de exercitare a funcționării ca urmare ne-antrenării . O pierdere de auz funcțională putem observa în contextul în care persoana desfășoară activitatea într-un mediu .

Organică această pierdere este cauzată de o afecțiune al unei structuri organice, sau o componentei care participă la receptarea unui stimul auditiv ( analizatorul auditiv . Cauza cea mai frecventă se datorează perforării membranei timpanice.

O altă clasificare în diagnosticarea dizabilității auditive constă în delimitarea tipurilor de dizabilitate de auz în funcție de etiologie care a condus la manifestarea tulburării. Cu alte cuvinte dizabilitatea auditivă este:

Congenitală , adică tulburarea a fost provocată în timpul prenatal

Dobândită tulburarea este de factură perinatală sau postnatal

În stabilirea diagnosticului este foarte important să avem în față criteriile de clasificare ale dizabilității auditive și bineînțeles și etiologia

Din punct de vedere etiologic, dizabilitatea auditivă poate fi cauzată de factori: prenatali, perinatali și postnatali. ASHA afirmă că 25 % dintre pierderile de auz congenitale sunt nongenetice adică cauzate de factori prenatali

Patalogiile care conduc la pierderea auzului sunt evidențiate la nivelul celor patru componente ale analizatorului auditiv: urechea externă, urechea medie și internă. Fiecare componentă prezintă tipuri de afecțiuni și cauze ale afecțiuni acestora.

La nivelul urechii externe pot fi; malformații ale pavilionului, blocarea conductului auditiv. Iar la nivelul urechii medii sunt: frecvența otitelor, probleme la nivelul lanțului de oscioare sau probleme la nivelul părților care participă la receptarea unui sunet. Iar la nivelul urechii interne și la nivel de reprezentare corticală este: tumora cerebrală, leziuni ale cohleei , infecții virale sau intoxicații medicamentoase.

În concluzie diagnosticarea și depistarea cauzei dizabilității auditive reprezintă o etapă de acuratețe deoarece multitudinea factorilor diversificate pot fi confuze de aceea depistarea timpurie și intervenția în dizabilitățile auditive este esențială.

1.4.Emoțiile și dezvoltarea socio-emoțională

Pornind de la citatul : “Emoția este o reacție subiectivă la un eveniment relevant, caracterizată prin modificări fiziologice, experiențiale și comportamentale”( Sroufe, 1996). Cu alte cuvinte emoțiile au un rol în modelarea comportamentelor noastre care sunt direcționate spre noi înșine ( intrapersonal) cât și comportamentele noastre direcționate spre ceilalți ( interpersonal). În relațiile sociale putem observa adaptabilitatea sau inadaptabilitatea emoțiilor fie negative sau pozitive.

În procesul de dezvoltare emoțională este foarte important să luăm în calcul 3 aspecte importante și anume:

Conștiința emoțională. Copiii învață să își automonitorizeze proprile stări în contexte diferite . Prin urmare emoțiile gen ( bucurie, tristețe, furie) sunt manifestate în contextul social specific și conștientizate .

Controlul expresiei exterioare a propriilor emoții. În societate sunt reguli cu privire la modul de a exprima emoțiile și emoțiile care sun acceptabile. De exemplu agresivitatea trebuie exteriorizată într-o manieră acceptabilă în așa fel să nu îl afecteze pe aproapele său.

Recunoașterea emoțiilor la ceilalți. În procesul de socializare, copiii întipăresc diferite expresii faciale , gesturi și reacții. Psihologia afirmă că o persoană cu inteligență emoțională o dobândește în urma unei relații în care se fac transferuri emoționale. Individul prezintă comportamente în funcție de semnalele emoționale de care dispune persoana. În dezvoltarea emoțională este foarte important să ajutăm copilul să formeze abilitatea de a citi emoțiile celorlalți și de a răspunde emoției .

Dezvoltarea emoțională merge mână în mână cu cea cognitivă deoarece emoțiile precum mândria, rușinea, vina și jena țin de conștiința de sine . Cu alte cuvinte până nu sunt echipați din punct de vedere cognitiv pentru a se privi obiectiv, copiii nu-și pot evalua comportamentul, nu-l pot compara cu anumite standarde stabilite de alții sau de ei, nu pot să conștientizeze.

Odată ce copiii devin capabili să denumească emoțiile , putem spune că dezvoltarea emoțională începe să se contureze și să capete o dimensiune. În interacțiunile sociale , copiii au ocazia să reflecteze asupra emoțiile pe care le trăiesc ,chiar să se distanțeze de ele, sau să se gândească la ele și, în acest fel, să obiectivizeze tot ce se întâmplă în interiorul lor. De aceea este foarte important modelul parental care să ofere suport emoțional în dezvoltarea copilului și să încurajeze comunicarea cu ceilalți pornind de la cum se simt ei. Cu alte cuvinte implicarea familiei oferă posibilitatea copilului de a înțelege natura emoțiilor, cauzele și consecințele lor, precum și gestionarea lor.

Cu alte cuvinte . în dezvoltarea emoțională , ne așteptăm de la copiii să dobândească competența emoțională un concept care desemnează abilitatea copiilor de a-și gestiona propriilor emoții, precum și de a recunoaște și de a se adapta la emoțiilor celorlalți.

În funcție de educația primită și de experiența dobândită copilul va adopta un stil de a exprima emoțiile în contexte diferite. De aceea este foarte important să punem accent pe normale culturale și obiceiurile din familie. Pentru că în societate dezvoltăm anumite modalități de exprimare a emoțiilor în funcție de normele și tiparele societății.

Regulile de exprimare se referă la normele culturale pentru manifestarea externă a emoțiilor, incluzând atât tipul emoțiilor cât și circumstanțele în care pot fi manifestate (Schaffer 2010 pag 140) . Cu alte cuvinte într-un grup social preluăm modele de exprimare externă a emoțiilor care sunt acceptate și adaptabile în interacțiune socială. Copiii trebuie să învețe din timpuriu diferența între a exterioriza o emoție care să fie acceptată și o emoție care se exteriorizează particular și care să nu afecteze în interacțiunea cu celălalt.

În formarea emoțiilor este important să luăm în calcul următoarea succesiune de la anexa 1

Anexa 1

Frijda susține că oamenii nu doar au emoții ci au și abilitatea de a mânui emoțiile în maniera socială acceptabilă. Cu alte cuvinte competența emoțională constă în abilitatea de a regla , controla și redirecționa impulsurile în conformitate cu normele sociale care reprezintă un aspect important dacă dorim ca scoietatea să funcționeze pașnic mai ales în cazul impulsurilor agresive .

Un alt lucru important în dezvoltarea emoțională constă în sistemul de codare a acțiunii faciale care reprezintă un sistem pentru descriere obiectivă a expresiilor faciale(Ekman și Friesen , 1978) .

S-au făcut cercetări cu privire la nou-născuți în care emoțiile de bază pot fi determinate în particular de expresiile facile . Emoțiile de bază sunt citite prin acțiunile faciale cu alte cuvinte.

Persoanele cu deficienți de auz au o abilitate uimitoare în identificarea emoțiilor pe baza indicilor non-verbali. Decodarea structurilor faciale ale unei emoții ghidează persoana cu deficiența de auz să răspundă la emoțiile celuilalt.

Figura 2

1.4.1. Inteligența emoțională și socială

În secolul XX , conceptul de inteligența emoțională a avut un impact revoluționar în paradigma psihologiei. Acest termen a apărut pentru prima dată în S.U.A în 1985 de Wayne Leon Payne , care considera că „inteligența emoțională implică o relaționare creativă cu stările de teamă, durere și dorință.

În viziunea lui Daniel Goleman ( 1995) , inteligența emoțională prezintă următoarele caracteristici:

Conștiința de sine: esențial în capacitatea de a conștientiza propriile trăiri în concordanță cu contextul , cât și identificarea și înțelegerea gândurilor , conștientizarea unei emoții care fac tranziție de la o situație la alta , și capacitatea de diferențiere între gânduri, emoții și comportamente .

Auto-controlul: capacitatea de a gestiona impulsurile agresive, cât și capacitatea de a a construi un managament al furiei .

Motivația: Impulsul voinței de a acționa pentru binele său și a celor din jurul său.

Empatia : capacitatea de a te pune în papucii celuilalt , de a trece dincolo de perspectivele tale arătând grijă, atenție și răbdare.

Aptitudinile sociale: esențial în formarea relațiilor sociale , capacitatea de a gestiona conflicturile într-un mod social acceptabil.

Sugestii pentru dezvoltarea emoțională la persoane cu deficienți de auz . Conform imperativului socratic,, cunoaște-te pe tine însuți” este esnțial ca:

Părinții

să identifice abilitățile emoționale încă de la naștere. Să manifeste interes modul cum să se exprime cu ajutorul trăsăturilor faciale.

să formeze un stil de comunicare adaptată la nivelul potențialului al copilului ținând cont și de limite folosind comunicarea totală.

să construiască un jurnal special de emoții în care să îl învețe pe copil să asocieze emoție cu context

să folosească jucării și obiecte atractive care să le formeze experiențe emoționale

să tolereze emoțiile negative încurajând copilul să găsească strategii de auto-control.

Cadre didactice:

să construiască activități care să aibă un impact emoțional-social

să ajute elevii cu deficiențe de auz să descopere potențialul pentru sporirea motivației și formarea competențelor socio-emoționale.

să adapteze comunicarea la nivelul inteligibilății ale elevilor.

să valorizeze potențialul lor mai mult decât dezvoltarea cognitivă

să valideze sentimentele lor arătând empatia față de cum se simt elevii în fiecare situație, conflict.

să sprijine formarea competențelor emoționale prin diverse activități

să evite etichetările

să aloce timp să îi ajute pe elevii să asocieze emoție cu eveniment astfel încât elevii să fie conștienți de apariția sentimentelor și scopul lor.

Elevii

să utilizeze un jurnal în care să scrie trăirile și emoțiile

să fie receptivi la emoțiile celorlalți nu doar ale sale.

să formeze strategii de auto-control

să înțeleagă comunicarea asertivă și să formeze cu ajutorul strategiilor.

Inteligența emoțională este strâns relaționată cu abilitățile de relaționare socială. Daniel Goleman susține că o conștiință socială este esențial în dezvoltarea competențelor sociale. Cu alte cuvinte a înțelege stările și nevoile celuilalt înseamnă a avea intuiți formată în citirea gândurilor celuilalt.

Competențele sociale reprezintă abilitatea copiilor de a forma relații sociale adaptative cu ceilalți copii și adulți din viața lor. Cu alte cuvinte competențele sociale facilitează interacțiunile pozitive , corespunzătoare normelor culturale , în așa fel încât să permită atingerea propriilor scopuri și să răspundă la semnalele sociale ale celorlalți.

Competențele sociale sunt împărțite în două categorii de abilități:

abilități interpersonale de relaționare și de rezolvare de probleme;

abilități intrapersonale

Abilitățile interpersonale sunt modelate cu ajutorul jocului , copiii învață prin joc acasă sau la școală să exerseze comportamentele sociale .

La această categorie, jocul poate fi izolat sau cooperativ.La jocurile de cooperare, copiii învață să respecte regulile dintr-un mediu. Iar la izolat ,copilul exersează creativitatea .

Abilități sociale intrapersonale se dezvoltă și se modelează în contextul social. În situații sociale diferite , copilul reglează și modelează comportamentul în mod adaptativ . Cu alte cuvinte comportamentul corect, este de genul când un copil vede jucăria celuilalt și merge să ceară sau să facă schimb. Principiul respectării regulilor în raport cu abilitatea de auto-control comportamental . De regulă comportament modelat; cerem voie înainte să luăm jucăriile celuilalt .

Un alt punct important este rezolvarea de probleme sociale, care permite sporirea competenței sociale. În activități de jocuri, copilul experimentează diverse stări emoționale; ( frustrare, toleranță, agresivitate) în raport cu situațiile din joc.

În abilitățile sociale de tip intrapersonal- interpersonal este foarte important să luăm în considerare diverse factori care influențează tiparele pe care le-a adoptat copiii în manifestarea comportamentelor. De exemplu ( dacă tatăl când e nervos țipă) cu siguranță când i se va lua jucăria , copilul va manifesta comportamentul pe care îl imită de la tatăl său.

În competențele sociale , cognitivismul susține că : Teoria minții ( abilitatea de a
„citi mintea celorlalți”) reprezintă o sursă vitală în dezvoltarea competențelor socio-emoționale . Teoria susține că un copil își dezvoltă abilitatea de a înțelege intențiile celorlalți și să răspundă corespunzător și adaptativ la nevoile și cerințele celuilalt.

Această abilitate se dezvoltă în jurul vârstei 5 ani și le permite copiilor să explice comportamentele celorlalți pe baza unor indicii culturali. Până la vârsta 5 ani , copiii vorbesc despre ceea ce își doresc ei înșiși, despre ce le place și ce vor.

În dezvoltarea copilului, relațiile sociale contribuie la formarea abilității de a decodifica intențiile și comportamentelor celorlalți. Cu alte cuvinte ei învață și să se adapteze în funcție de înțelegerea comportamentelor celorlalți.

II.3.Caracteristici ale competențelor socio-emoționale ale copiilor cu deficiențe de auz

Teoria învățării sociale a lui Bandura explică faptul că copiii cu deficiență de auz vor prezenta unele întârzieri la nivelul adaptării sociale și emoționale comparativ cu copiii auzitori. Nivelul de dezvoltare al limbajului va influența reglarea comportamentelor la elevii cu deficiență de auz deoarece întâmpină dificultăți în monitorizarea propriului ,,comportament,, care se datorează limbajului intern. Elevii vor avea în special în sfera comportamentelor de acting-aut, comportamente de control și exteriorizare și vor inhiba sentimente mai pronunțate de izolare socială și singurătate. Rezultatele studiului au arătat că elevii cu deficiență de auz nu prezintă întârzieri semnificative la nivelul adaptării social-emoțional comparativ cu elevii, deoarece mediul în care trăiesc copiii cu deficiență de auz este similar cu cel al auzitorilor în ceea ce privește stimularea, astfel încât adaptarea social emoțional nu este împiedicată.

Mediul în care trăiesc permit copiilor să se adapteze la stimulii sociali și de a învăța să reacționeze la stimulii sociale ale altor persoane. Cu alte cuvinte deficiența de auz nu afectează abilitatea unei persoane de a reacționa la stimulii sociali încât să întâmpine dificultăți serioase în sfera abilităților sociale.

Un alt aspect important este că abilitățile de socializare se datorează ca eficiența interacțiunilor din timpul dezvoltării al copilului ( Denham 2009). Cu alte cuvinte în timpul dezvoltării, copilul interacționează cu diverse persoane din jurul său în care învață în același timp și să își auto-monitorizeze propriile trăiri și comportamente.

Studiile întreprinse în domeniul deficienței de auz au scos în evidență faptul că elevii cu deficiență de auz nu se confruntă cu sentimente negative în ceea ce privește relația lor cu elevii fără deficiențe. Și elevii cu deficiențe de auz la fel cu cei fără deficiență atrag atât reacții pozitive cât și negative , însă acestea sunt legate caracteristicile individuale ale fiecărui elev, care sunt independente de prezenta sau absenta deficiente de auz.

Un alt aspect important este faptul elevii cu deficiență de auz preferă să lege prietenii cu elevii care au aceleași deficiențe ca și ei. Cu alte cuvinte probabilitatea ca elevii cu deficienți de auz să fie preferați cu parteneri de joacă de către cei fără deficiențe s-a dovedit a fi mai mică. Ledeberg, Vandell și Chapin (1987) au observat că diferențele dintre elevii cu deficiență și cei fără este cu privire la cele 2 tipuri de interacțiuni între copii și anume: prietenia sporadică și prietenia de durată. La cea sporadică se caracterizează prin interacțiuni pozitive ocazionale în timpul jocului , sau intereselor iar cea de durată este caracterizată prin preferința pentru anumite persoane și joc interactiv.

Ledberg si colegii săi au explicat faptul că o experiență neplăcută în interacțiunile cu ceilalți poate conduce la instabilitate la nivelul relaționării, deoarece un pattern instabil a datorat expunerii mai mari la experiențe negative în cadrul interacțiunilor. La elevii cu deficiențe de auz este foarte important să pregătim în dezvoltarea socială să înțeleagă cauza experienței negative și să aibă o capacitate de a monitoriza trăirile și emoțiile negative care i-au fost provocate în urma interacțiunilor sociale. Dificultatea de a înțelege o experiență neplăcută, sau de a interpreta cauza unei emoții negative se datorează faptul că abilitățile de comunicare sunt foarte slabe, iar limbajul intern nu este dezvoltat. Un posibil exemplu în bariera de socializare îl reprezintă dificultățile de comunicare între copii auzitori care sunt conștienți de dificultățile persoanelor cu deficiență de auz. Cu alte cuvinte auzitorii trebuie să conștientizeze că persoanele cu deficiențe de auz au nevoie să fie înțeleși așa cum e nivelul lor de dezvoltare în sfera limbajului. Auzitorii pot găsi alternative și soluții ca să interacționeze cu persoanele cu deficiențe de auz învățând limbajul mimico gestual. Elevii cu dizabilitate auditivă renunță să interacționeze cu colegii care nu au deficiență deoarece ei observă că grupurile sunt formate în funcție de apartenență.

Pentru a evita abandonul școlar al persoanei cu deficiențe de auz este foarte important să încurajăm copiii auzitori să formeze o atitudine pozitivă în interacțiune cu ei iar școala să găsească metode și strategii pentru promovarea atitudinii pozitive în rândul elevilor auzitori.

Rezultatele cercetării ale lui Ledberg au fost că elevii care au fost respinși în interacțiunile sociale au prezintă un risc mai ridicat de inadaptare socială și abandon școlar. Cu alte cuvinte pentru a fi capabil de comportamente adaptative în societate copiii trebuie să învețe să își asume perspectiva celorlalți . Cu toate că elevii cu deficiențe de auz pot părea mai egocentrici, ne-empatici și insensibili la nevoile celorlalți , de asemenea ei sunt predispuși și la interpretarea greșită a expresiilor faciale și reacțiile oamenilor. Lipsa unor abilități lingvistice corespunzătoare duc la interpretarea eronată a reacțiilor emoționale. Un alt lucru este că numesc expresiile faciale în contextul personal și subiectiv ceea ce duc la dificultăți de înțelegere a expresiilor faciale în contextele potrivite.

Un alt rezultat în abilităților precare de comunicare constă în lipsa cunoștințelor despre regulile și normele sociale deoarece nu au ocazia să înțeleagă în interacțiunile sociale.

În încercarea de a comunica cu auzitori, rezultatul nu este întotdeauna unul pozitiv, astfel această respingere se complică și mai mult în dezvoltarea abilităților de socializare. Sentimentul de izolare împiedică dezvoltarea capacității de adaptare în societate.

Adolescenții cu deficiență de auz ajung să fie reticenți în implicarea legăturilor emoționale, iar prieteniile lor cu ceilalți sunt mai agresive.

În concluzie , formarea abilităților de socializare este esențial în societate indiferent că e intre auzitori și cu deficiență de auz. Întâmpinarea dificultăților de oricare ar fi, permite formarea capacității de adaptare, integrare, găsirea soluțiilor în probleme. Copilul cu deficiența de auz având stima de sine crescută poate trece dincolo de barierele sociale, încercând să găsească alternative de interacțiune socială.

1.4.2. Evaluarea percepției emoțiilor și recunoașterea fețelor

Expresiile faciale sunt surse indispensabile de informație utilizată în comunicarea non-verbală a trăirilor și emoțiilor. O expresie facială reprezintă un mesaj codificat din limbajul intern. Astfel, o componentă importantă a interacțiunilor personale constă în rapiditatea cu care se percep expresiile faciale și se deduc sensurile. Deși există o dezbatere între teoreticieni despre funcțiile și semnificațiile expresiilor faciale, cele mai multe abordări contemporane menționează că expresiile faciale ale emoțiilor sunt determinate de rezultatele evaluării și reprezintă efectele eferente ale acestui proces asupra comportamentului (Conform lui Scherer și colab., 2013).

Percepția și identificarea emoțiilor din fețe prezice performanța la nivelul competențelor socio-emoționale (de exemplu, Elfenbein și Ambady, 2002; Rubin și colab., 2005; Bommer et al., 2009). Cu alte cuvinte evaluarea competențelor socio-emoționale include sarcini prin care se cere participantului de a percepe expresii faciale care exprimă diverse emoții (de exemplu, Mayer și colab., 1999).

Cu toate acestea, măsurarea abilităților emoționale ar trebui să includă, de asemenea și sarcini mnezice din cauză că expresiile faciale apar în interacțiuni care sunt adesea de scurtă durată, dar Încercările de a măsura recunoașterea expresiilor memorate anterior sunt rare.

În evaluarea percepției emoțiilor și recunoașterea fețelor este foarte important să luăm în calcul experiența asupra interacțiunilor emoționale și tiparele sociale pe care le-a dobândit în educație . Sarcina cel mai frecvent utilizată pentru măsurarea percepției și identificarea emoțiilor este Brief Affect Recognition Test (BART, Ekman și Friesen, 1974) și versiunea The Japanese and Caucasian Brief Affective Recognition Test (JACBART; Matsumoto et al, 2000).

The Diagnostic Analysis of Nonverbal Accuracy (DANVA; Nowicki și Carton, 1993) este frecvent utilizată în cercetare (de exemplu, Elfenbein și Ambady, 2002a; Mayer et al,. 2008). Stimulii DANVA sunt chipuri de adulți și copiii care afișează una dintre cele patru expresii emoționale (fericire, tristețe, furie, teamă), care variază în intensitate. Prin urmare, testul poate furniza nivelul de performanță al capacității de recunoaștere a emoțiilor la o gamă largă de caracteristici faciale.

Stimulii din Profile of Nonverbal Sensitivity (PONS;. Rosenthal et al, 1979) include fețe, voci și imagini corporale și evaluează recunoașterea emoțiilor la nivel multimodal și utilizând stimuli dinamici. Utilizarea stimulilor faciali dinamici este o caracteristică pozitivă deoarece asigură o setare mai naturală. Un dezavantaj este faptul că este limitată la două categorii de emoții (pozitiv vs negativ) și doar o metoda de denumire.

The Multimodal Emotion Recognition Test (MERT; Bänziger et al., 2009) are meritul de a utiliza expresii faciale atât statice cât și dinamic pentru testarea recunoașterii a 10 categorii de emoții. Cu toate acestea, MERT este limitat în aplicare deoarece etichetarea este singura metoda de răspuns.

Un alt lucru important este să monitorizăm modul în care identifică grade diferite de intensități ale stimulilor faciali, fiecare expresie facială are un anumit grad de intensitate, ( stimuli slab, mediu și puternic). O expresie facială având un grad de intensitate slabă poate fi confundată cu o emoție. De aceea în evaluare să fim prudenți cu rezultatele pe care le obțin elevii și să nu generalizăm rezultatele

1.5.Art-terapia ca metodă educațională în dezvoltarea socio-emoțională

În procesul de dezvoltare socio-emoțională al copiilor, art-terapia oferă modalitatea mai ușoară în exprimarea stărilor afective și ale gândurilor.

Cu alte cuvinte, aceasta metodă oferă confortul copiilor de a exprima emoțiile prin creativitate în mod natural. Pot asocia culorile cu stările afective iar apoi să le manipuleze prin desen .

The Social Emotional Arts (SEA) Certificate Program este un program care încurajează cadrele didactice/ educatorii și profesioniștii în arte să încurajeze elevii să participe la diverse activități creative. Acest program pune accent pe dezvoltarea personală prin interacțiune cu ceilalalți

SEA promovează climatul social și mediul pentru învățare prin activități artistice și îmbunătățește din punct de vedere social-emoțional procesul de învățare. Experiențele artistice au un rol important în întărirea stimei de sine și descoperă valorile creative pe care dispun elevii . ( Dans, teatru, muzica, artă) .

Asociația Națională de Educație susține că activitatea artistică e ca un cârlig care menține motivația elevilor pentru școală, deoarece experiențele creative maximizează interesul elevilor pentru școală.

Procesul de exprimare creativă poate fi folosit ca o metaforă pentru viață care aduce sentimentul de auto-înțelegere, empatie, chiar și schimbarea propriului comportament . Mai mult decât atât implicarea în procesul de exprimare creativă oferă strategie de stăpânirea și reducerea anxietății care poate împiedica învățarea și dezvoltarea potențialului creativ.

Studiile au arătat că le este mai ușor copiilor să elaboreze un desen decât să răspundă la întrebare. Copilul în orice lucrare artistică, își exprimă în mod natural sentimentele și trăirile.

Art-terapia se bazează pe recunoașterea faptului că gândurile și emoțiile fundamentale, ce vin din inconștient, capătă expresie mai degrabă în imagini decât în cuvinte. În educație și în terapie , nu trebuie să fi profesionist, ci liber în a da drumul imaginației.

Art-terapia poate fi prin pictură, modelaj, teatru, dans, dar cel mai important aspect este că copilul învață să devină el însuși, să se exprime liber prin orice stil pe care îl adoptă și să aibă încredere în forțele sale proprii, să comunice și să relaționeze non-verbal prin mânuirea unei pensule/ creion sau cariocă.

Copilul are prioritatea să își exprime gândurile și emoțiile prin intermediul materialelor specifice creației artistice cu alte cuvinte materialele artistice pot înlocui cuvintele greu de exprimat.

Art-terapia de tip educațional nu este văzută ca ca o metodă de psihoterapie sau modalitate de relaxare , această este o metodă activă de stimulare multi-senzorială, folosită ca instrument de instruire în formarea capacității de exprimare a imaginației.

În procesul de instruire, art-terapia are ca impact asupra;

dezvoltării abilitîților de de exprimare verbală și nonverbală a trăirilor, sentimentelor și gândurilor.

creșterea stimei de sine

capcității de rezolvare de probleme

depășirea blocajelor emoționale

dezvoltării valorii personale

eliberare de stress și furie

dezvoltarea creativității, în special dezvoltarea imaginației.

În procesul de instruire, este foarte important să punem accent pe potențialul creativ de care dispune copilul cu anumită dizabilitate.

Un caz de la școala Brafield pentru surzi s-a făcut un studiu pe un elev care are 11 ani și care a venit pentru prima dată la internat. El era privat de orice limbaj, se născuse surd dar lucrul acesta nu fusese înțeles până când a împlinit 4 ani. Neputința lui de a vorbi sau de a înțelege a fost pusă pe seama ,,retardării,,. Cu timpul el își dorea să comunice dar nu putea . Nici vorbirea, nici scrierea, nici limbajul semnelor nu-i erau accesibile. Gesturile și pantomima au contribuit la talentul deosebit pentru desen. Iar cu timpul trăirile și emoțiile au fost transferate prin lucrări artistice.

În concluzie, metoda art-terapie de tip educațional , poate avea două înclinații, una de compensare și cealaltă antrenarea potențialului înnăscut. Fiecare persoană poate să își activeze potențialul creativ cu scopul de a explora și de a își înțelege trăirile și emoțiile. Cu alte cuvinte art-terapia poate fi utilizată ca metodă de dezvoltare personală.

1.5.1. Arta ca exprimare a emoțiilor

În psihologie, arta a avut un rol important în exprimarea și înțelegerea trăirilor afective. Cu alte cuvinte arta poate fi utilizată ca și limbaj non-verbal în raport cu comunicarea imaginației.

Culoarea reprezintă un mesaj subiectiv, semnificativ, transmisibil și inteligibil. Ceea ce înseamnă că prin intermediul tonurilor cromatice se pot analiza și fixa o trăire afectivă.

În artă culorile pot avea următoare funcții :

funcțiile impresive

funcțiile expresive

Aceste două funcții pot contribui în formarea limbajului impresiv și expresiv. În cazul persoanelor cu deficiențe de auz, acest limbaj se poate lua ca atare limbaj non-verbal în artă.

,,Fiecare om, percepe lumea prin prisma subiectivității sale proprii, în concordanță cu motivația sa actuală, concretizată în tendințe, trebuințe, interese, preferințe etc’’ (M.Golu). Pornind de la acest citat, culoarea poate fi interiorizată și asociată cu o experiență, preferință, trăire afectivă sau simbol. De exemplu culoarea roșu asociază ideea de dragoste pe când pentru altul poate însemna distrugere, sau accident nefericit în timp ce pentru un artist ar putea însemna ton expresiv în redarea unei lucrări artistice. Impresiile sau viziunea subiectiv-cromatică se asociază de multe ori cu evenimente sau întâmplări subiective petrecute în viața individului.

Un alt punct important este că temperamentul reflectă preferința unei culori. Cu alte cuvinte este foarte important să luăm în considerare și temperamentul omului când interpretăm o lucrare artistică. O lucrare artistică care să exprime o trăire afectivă poate avea două discrepanță în înțelegerea unei emoții. Culorile pot fi utilizate ca tiparele pe care le-a învățat în educația copilului. De exemplu copilul știe că mărul este roșu. Iar el va folosi culoarea roșu pentru că respectă tiparul social. De aceea este foarte important în artă să încurajăm copilul să utilizeze culorile în funcție de simțământ și nu de reguli.

De exemplu o aplicație în care să fie interpretată greșit trăirea afectivă e să spunem, dacă ai fi un măr ce culoare ai folosi? Și așa putem observa dacă există tendința de a folosi culoare din prisma tiparului social sau din prisma subiectivității.

Un studiu din Marea Britanie au scos în evidență impactul culorilor asupra dezvoltării emoționale cât și înțelegerea emoțiilor prin interpretarea propriului mediu în care trăiesc. Cu alte cuvinte profesioniștii în domeniul art-terapiei scos la suprafață competențele emoționale în urma unei ședințe de art-terapie. Acest studiu investighează identificarea emoțiilor sub influența asociaților culoare-emoție. Pe baza intervențiilor, cum ar fi școala SEAL ( din Marea Britanie) urmăresc: aspectele sociale și emoționale și promovarea alternativelor de gândire care sunt strategii pentru a ajuta elevii să conștientizeze și să consolideze în mod corespunzător pentru situații diferite. În februarie 2009, Departamentul Marii Britanii al Sănătății Copiilor / Familiilor și Școlilor a emis un obiectiv important cu privire la sănătatea emoțională și bunăstarea copiilor, recomandat de Serviciul de Sănătate Mentală al copilului să adopte sănătate mentală și bunăstarea psihologică.

Înțelegerea și interpretarea unei emoții reprezintă o capacitate care dezvoltă abilitatea de recunoaștere a propriilor experiențe cât și abilitatea de a recunoaște emoțiile în contextul social potrivit. Studiile spun că de la 2 ani copilul e capabil să traducă o emoție .

Limbajul este strâns relaționat și asociat cu înțelegerea emoțională. Datorită limbajului copilului poate interpreta un desen ca modalitate de exprimare a gândurilor . Dezvoltarea emoțională și socială al unui copil este modelat de limba pe care utilizează într-o conversație descriptivă despre stările unei persoane, despre obiecte, sentimente și situații. Este esențial decodificarea însușirilor al obiectelor. Așa copiii experimentează tot mai mult și în același timp retrăiesc și emoții.

Asocierea limbajului expresiv cu înțelegerea emoțiilor aduc măsuri pozitive în dezvoltarea creativității, cum ar fi un desen care este considerat o activitate plăcută și naturală fiind folosit și ca mijloc de exprimare.

Modul în care culoarea este folosită în desen reflectă și accentua anumite stări emoționale și împărtășirea gândurilor inconștiente. Se spunea că culorile închise reprezentau trăirile negative iar cele pozitive fiind culori deschise. Cu alte cuvinte culorile deschise au fost mai preferate decât culorile închise deoarece, culorile deschise reflectă buna dispoziție al elevului.

Încă din copilărie culorile specifice dezvoltă ,,învățarea” pentru asocierea semnificațiilor cu emoții. Aceste scheme sau asociații por rămâne pe tot parcursul vieții care provoacă un răspuns emoțional automat prin gânduri, acțiuni. Conceptul de culori se datorează expunerii la o cantitate de jucării până ajung la vârsta școlară.

În clinică, culoarea poate avea un rol important în interpretările stării emoționale și se poate utiliza ca un ajutor de intervenție în explorarea emoției. La copiii care prezintă traume, folosesc des culorile închise, negre fără să utilizeze și culori strălucitoare. Culoarea nu trebuie generalizată ci analizată în contexte diferite, situații diferite prin comportamente și emoții. S-a constat că prin culorile jucăriilor se pot readuce amintiri și sentimente.

Interpretarea culorii ,,roșu” poate avea semnificații diferite, din punct de vedere pozitiv poate însemna dragoste, căldură iar negativ furie, violență, tristețe.

Cu alte cuvinte interpretarea culorii și asocierea emoțiilor poate deveni un potențial în construcția unui instrument util în sănătatea mentală cât și intervenție.

Cu toate acestea orice interpretare poate deveni subiectiv. Studiu a explorat înțelegerea emoțională la fete și băieți având vârste 7-8 ani care au fost evaluați prin discuții cu privire în identificarea trăirilor asupra culorilor. De asemenea s-a evaluat și impactul dintre preferința culorii și asociații culori-emoții care au avut un impact în experiența emoțională.

Interviul ,, The Kusche Affective Interview’’ este un instrument de cercetare care evaluează înțelegerea emoțiilor în relație cu stările afective pe care le-a avut în situații concrete. Cu alte cuvinte, copiii sunt rugați să identifice zece emoții pe care le-a simțit frecvent (cinci emoții de bază: bucuros, trist, speriat, furios, surprins) și 5 emoții complexe (mândru, vinovat, gelos, nervos, singur). Apoi i se cer de la copiii persoanele care au simțit emoțiile față de ei.

Apoi copiii au fost nevoiți să explice când simt anumite emoții gen: bucuros, furios, gelos, pentru a măsura capacitatea de a discuta experiențele lor emoționale cât și capacitatea de a înțelege emoțiilor celorlalți. De exemplu copiii trebuia să detalieze momentul în care au simțit emoția față de situația respectivă și cum și-a dat seama că e furie / bucurie/ gelozie, aducând argumente și exemple de reacții apoi o situație în care persoana de lângă a avut o emoție. S-a constatat că ei au dificultăți în a descrie stările celorlalți deoarece aveau tendința să fie subiectivi.

1.5.2. Istoria art-terapiei la persoane cu dizabilități

Educatorul care intervine prin artă are ca scop îmbunătățirea cunoștințelor și competențelor artistice, în timp ce art-terapeutul se concentrează pe dezvoltarea socială și emoțională.

Arta oferă persoanelor cu dizabilități oferă posibilitatea de a crea ceva unic prin propriile lor forțe.

Înainte de 1970 discuțiile despre artă erau foarte puține în viața persoanelor cu dizabilități. Înainte de procesul de dezinstituționalizare la sfârșitul aniilor 60, s-a pus problema că foarte multe persoane cu dizabilități au nevoie să fie educați în centre și servicii comunitare cu nevoi speciale. Odată cu înființarea centrului de tip familial s-au creat activități recreative care erau la comun: arte și meserii. Astfel arta a devenit o activitate de petrecerea timpului liber.

Jean Kennedy Smith a fost influențat de participarea persoanelor cu dizabilități la arte prin inspirația surorii sale Rosemary Kennedy. Ea a fondat în 1974 Comitetul Național de Arte pentru Handicapați în Washington care mai târziu a ajuns să fie denumit ,, Arte foarte Speciale” ( VSA). Astăzi este Departamentul de VSA și Accesibilitate din cadrul Centrului John F. Kennedy există ca organizație internațională care promovează arta și oportunități educaționale pentru toți. În prezent, VSA funcționează în 37 de state din USA. În unele state, filialele sunt organizații non-profit care găzduiesc biroul VSA. În multe state din USA, VSA este singura resursa pentru persoanele cu dizabilități pentru a accesa artele.

Acest centru a avut un mare impact în viața persoanelor cu dizabilități în contribuția activităților de recreare fapt ce a condus la promovarea oportunităților educaționale pentru toți în școli.

Kennedy Smity a susținut că acest comitet a contribuit la îmbunătățirea calității vieții la persoane cu dizabilități aducând argumente pe faptul că toți au drepturi egale în educație.

Elias și Florența Ludins-Katz (1970) a creat centre de artă indepedenta pentru adulții cu dizabilități în California. Aceste centre au avut un impact psihologic și emoțional în viața individului, ajutând să se adapteze în societate. Și în prezent aceste centre funcționează deoarece programele și proiectele au contribuit la încurajarea persoanelor cu dizabilități să participe la galerii de artă încă din 1980 . Studiile arată că au ajuns într-un număr semnificativ de mare în sălile de artă.

Soțul lui Florența Ludins-Katz , Elias fiind psiholog clinician a dezvoltat un model pentru prima oară în Statele Unite ale Americii pentru centru de artă specific persoanelor cu dizabilități intelectuale care sunt în curs de dezvoltare. În Artă și Handicap( 1990) Ludins Katz și soția sa, scriu un suport în care argumentează că persoanele cu dizabiliăți pot dovendi potențialul în artă, scoțând în evidență nevoile psihosociale ale individului inclusiv nevoile de a produce ceva cum ar fi: pictura , dansul, muzica, sculptura. Katz susține că prin artă persoana cu dizabilitate reușește să își exprime emoțiile, că își pot elibera sentimentele obținând plăcere prin propriile lor producții artistice.

Katz și Ludins-Katz (1990) au definit Centrul de Artă pentru adulții cu dizabilități ca "un mediu full-time de susținere și stimulare, fără presiune, amenințare sau competitivitate, în care munca de creație prin pictură, sculptură, gravură, meșteșuguri creative, etc. este realizată într-un context adecvat pentru persoanele cu dizabilități mentale, fizice sau sociale "(p.14).

,,Arta este oglinda prin care reflectă posibilitatea persoanelor cu dizabilități de a crea ceva unic”. Cu alte cuvinte , Katz scoate în evidență potențialul creativ al persoanei cu dizabilitate prin participare la activități educaționale.

În domeniul educație prin artă s-au făcut studii cu privire la instruirea eleviilor cu dizabilități,iar rezultatele s-au văzut pe fondul competențelor socio-emoționale.

Frances Anderson terapeut în artă este recunoscut fiind pioner în domeniul Educație prin Artă pentru toți copiii. În lucrări de specialitate Arta pentru toți susține că un copil cu handicap poate fi educat prin instruire artistică. Cu alte cuvinte instruirea prin idei artistice constă în beneficiul dezvoltării competențelor socio-emoționale deoarece potențialul creativ îl poate avea orice individ uman.

În 1996, a fost publicat un studiu la nivel întregii USA despre diseminarea modelului de centre de artă pentru persoane cu dizabilități. Studiul a constatat că nu există diferențe semnificative între centrele comunitare, programele în domeniul artelor pentru persoanele cu dizabilități și modelul Art Center, care s-a dezvoltat în Oakland. Din patternul de creștere al Creative Art Centers din Oakland,Katz a identificat patru diferențe între modelul Art Center și centrele comunitare.

În primul rând, participanții la Art Center poate exercita alegerea personală și controlul asupra muncii lor. În contrast, participanții la majoritatea mediilor orientate spre muncă sunt ghidați pentru a realiza o anumită sarcină, și dacă nu reușesc efectuarea sarcinii conform instrucțiunilor este considerat un eșec.

Scopul într-un centru de arta este, de obicei, posibilitatea de exprimare creativă. Centrele de artă nu sunt medii competitive și artiștii au ritmul lor propriu în procesul creativ.

În al doilea rând, modelul Art Center oferă participanților oportunitatea și puterea de transformare și realizare. Arta oferă persoanelor cu dizabilități posibilitatea de a crea ceva unic prin propriile lor forțe.

În al treilea rând, Art Center oferă o oportunitate pentru integrare. Persoanele cu și fără dizabilități pot participa la activități împreună, pot afișa munca lor în expoziții de studio, pot să participe la vizite în grup la nivel local sau la spectacole. Accentul cade pe interacțiunea cu comunitatea locală și prezența colegilor fără dizabilități face aceste centre diferite.

În al patrulea rând, la Art Center se menține o gamă largă de participanți. Toată lumea, de la adulții tineri la seniori pot să participe. În schimb, cele mai multe programe orientate spre muncă pentru persoanele cu dizabilități nu se includ seniori. Art Centre oferă persoanelor de toate vârstele o oportunitate de a face ceva, aspect care este foarte important pentru persoanele cu dizabilități.

Din 2002, următoarele 26 de state au participat în Forumurile Statewide: Maryland, Minnesota, New Mexic (2002), California,Hawaii, Mississippi, Puerto Rico, Washington (2003), Arkansas, Indiana, Massachusetts, Missouri, Texas (2004), Arizona, Florida, Nebraska, New Hampshire, și Ohio (2005), Tennessee, Maine (2006), Michigan, North Dakota și Colorado (2007), Illinois, New Jersey, Connecticut și (2008).

VSA-Very Special Arts, NIAD-National Institute of Art and Disability și The National Art and Disability Center au determinat istoria activităților care implică artele în viața persoanelor cu dizabilități.

1.5.3.Terapii prin mediere artistică

În literatura de specialitate, conceptul de artă-terapie poate reprezenta un termen utilizat ca fiind sinonim cu: ergo-terapie, terapie ocupațională, atelier de creatologie, psihoterapie și creativitate. În cazul persoanelor cu dizabilități, conceptul de art-terapie se centrează pe suportul vizual, nu și auditiv. Deoarece dansul și muzica sunt două activități ce țin de antrenamentul auditiv.

Art-terapia reprezintă intersecția celor două domenii: domeniul artelor și domneiul psihologiei.

Art-terapia este un instrument psihoterapeutic mediată prin producții vizual-plastice (picturale, grafice, de modelaj, sculptură, măști, colaje etc.) și prin alte moduri de expresie artistică (muzică, poezie, teatru, dans, expresii corporale). Wiart (1983) preferă să considere practica art-terapiei ca o formă de psihoterapie cu expresii plastice, încercând, printre altele, să o diferențieze de ergoterapie și de terapia ocupațională. El evidențiază mai ales faptul că în art-terapie se utilizează un produs singular, conceput liber și personalizat, inducându-se, adesea, și o verbalizare secundară. Pentru Wiart, psihoterapia cu expresii plastice permite posibilitatea de exprimare a unor nevoi sau dorințe ale individului, producând prin joc operații mintale proprii ale inconștientului.

Art-terapia vizual-plastică reprezintă o activitate care utilizează metode neverbale, bazate pe creația plastică (sculptură, pictură, desen, modelaj, colaj), având valori psihoterapeutice, evidențiate prin obiectivarea activității imaginative într-un produs de nuanță artistică, sau prin receptarea și trăirea semnificațiilor unor asemenea produse.

Desenul și pictura

Prin desen și picturǎ, persoana cu dizabilitate își poate descoperi propria identitate , gândurile ascunse , emoțiile ne-verbalizate cât și povestea sa. Desenul reprezintă oglinda în care gândurile, trăirile cât și particularitățile individului uman sunt oglindite cu ajutorul culorilor combinare , formelor și contururilor sale.

În terapia educațională, pictura sau desenul pot fi folosite ca tehnici de recunoașterea emoțiilor sau tehnici de gestionarea furiei. Elevul își poate vizualiza printr-o lucrare artistică furia sa incontrolabilă cât și frustrarea acumulată. Tot prin terapia educațională, desenul și pictura pot fi utilizate ca tehnici de dezvoltarea conceptelor de emoție, bucuria poate fi reprezentată prin culorile diversificate și asociate cu o situație semnificativă .

Modelajul

Este o modalitate de exprimare tactil-kinestezicǎ în care mâinile intră în contact direct cu lutul, plastilina sau pasta ceramică și, prin diverse acțiuni de manipulare, materialul folosit primește anumite forme. Aceastǎ formǎ de art-terapie vizual-plasticǎ este o modalitate prin care cel ce modeleazǎ își exprimă gândurile printr-o formă conștientă sau inconștientă. Cu alte cuvine în modelaj, persoana poate prezenta propria poveste interioară care nu poate fi exprimată în cuvinte .

În concluzie modelajul și pictură-desen sunt activitățile ideale pentru persoane cu dizabilități auditive, deoarece sunt activități ce țin de suportul vizual.

2.METODOLOGIA CERCETĂRII

2.1 Obiectivele cercetării

Investigarea gradului de acuratețe nonverbală pe baza recunoașterii expresiilor faciale cu diferite grade de intensitate (scăzută, medie, crescută).

Investigarea nivelului de empatie prin raportare la situații diferite a preadolescenților cu dizabilitate auditivă .

Identificarea modului în care asociază unei culori o emoție exprimată într-un context personal semnificativ.

Identificarea măsurii în care preadolescenții cu dizabilitate auditivă corelează diferitele expresii faciale care exprimă tipuri de emoții de bază cu diferite grade de intensitate cu anumite culori de diferite intensități.

Investigarea eficienței unor activități educaționale construite pe principiile intervenției psihopedagogice de tip art-terapeutice de tip educațional în vederea stimulării unor emoții funcționale într-un context personal semnificativ pentru preadolescenții cu dizabilități auditive.

Analiza interviului semi-structurat a persoanelor cu dizabilității auditive care studiază Facultatea de Arte Plastice.

2.2 Întrebări ale cercetării

Care este gradul de dificultate în identificarea emoțiilor verbale sau non-verbale în contextul dizabilității auditive.

Care sunt criteriile după care se identifică emoțiile verbale și non verbale în contextul dizabilității auditive?

Care sunt dificultățile specifice de exprimare a emoțiilor și în ce context?

În ce măsură activitățile art-terapeutice de tip educațional facilitează exprimarea gândurilor și a emoțiilor în contextul dizabilității de auz?

Care sunt tipurile de activități art-terapeutice de tip educațional cu grad de eficiență crescută în managementul emoțiilor în contextul dizabilității auditive?

2.3 Descrierea participanților

Pentru a putea implementa această cercetare, au fost aleși 5 copii de la Liceul Tehnic Special pentru Deficienți de Auz din Cluj Napoca de pe strada Dorobanților numărul 31 din județul Cluj.

Copiii au vârste cuprinse între 12-14 ani, toți făcând parte din învățământul special-gimnazial. Din cei 5 copiii, 3 sunt de sex feminin și 2 sunt de sex masculin.

Cazurile au fost selectate în funcție de recomandările consilierului școlar al școlii care îi aveau monitorizați ca fiind copii cu dificultăți de exprimare a trăirilor și a gândurilor pe cale verbală.

2.4 Modalitatea de evaluare

Copiii au fost evaluați în 5 stadii diferite având testări diversificate și psihopedagogice și cu ajutorul interviului ( cu copilul, consilierul școlar, profesorul psihopedagog și cu profesorul de arte-plastice din incinta școlii). Observarea directe și indirecte a comportamentelor și a modului de interacționare cu ceilalți au contribuit la monitorizarea trăirilor și al managementul emoțiilor . Un alt stadiu important a fost utilizarea testelor cu valențe psihopedagogice în identificarea emoțiilor verbale și non-verbale, fapt în care s-au identificat nivelul maturității socio-emoționale adecvate vârstei preadolescentei cu dizabilități auditive.

2.4.1 Test Emotions

Este un test împărțit în două faze; identificarea emoției faciale cu diferite grade de intensitate (scăzută, medie, crescută)și identificarea emoției prin voce având diferite grade de intensitate. În cazul preadolescenților cu dizabilități auditive , doar faza descifrării emoției faciale s-a utilizat.

În faza descifrării emoției faciale fie feminină sau masculină, se dau patru emoții: bucuros, trist, nervos, speriat. Testul este sub forma digitală, fiecare imagine cu o expresie facială are un grad diferit de intensitate și imaginea este cronometrat la 5 secunde .

Anexa 3 Anexa 4

Acest test conține 24 de itemi , fiecare item are un grad de intensitate a unei emoții faciale ( stimul facial slab, accentuat).

Anexa 5

Acest test s-a utilizat ca evaluare inițială și evaluare finală după activitățile educaționale art-terapeutice.

2.4.2 Test de evaluarea nivelului de empatie

Acest test are ca scop identificarea situațiilor celuilalt denumind emoția personajului din fișă. ,,Să ne gândim la emoțiile celuilalt’.

Testul conține 6 situații sub formă de propoziții iar în paranteze sunt emoții diferite; ( furios,bucuros, trist, frică, surprins, invidios. Copilul trebuia sa citească cu atenție situația personajului din fișa iar apoi să stabilească emoția , trăirea în funcție de contextul potrivit.

Exemplu de situație : Omul de zăpada este……………………….pentru că vecinul lui are pălărie roșie.

Acest test are două caracteristici importante, una este cât de empatic este față de celălalt iar a doua caracteristică evaluează modul în care emoția este asociată contextului potrivit.

După completarea fișei de evaluare , copilul trebuia să dea șase exemple de situații sub formă de propoziții. Fiecare situație copilul trebuia să specific ce emoție a avut . Această metodă am adaptat persoanei cu dizabilități auditive pentru a evalua sensul emoțiilor în contextul potrivit. Prin urmare persoanele cu dizabilități auditive au tendința să generalizeze un concept cu o situație. De aceea este important să evaluăm dacă într-adevăr înțeleg cu adevărat emoția exprimată într-un context potrivit.

2.4.3 Test de corelare emoție-culoare

Acest test conține 3 faze, în prima fază identificarea și asocierea culorii cu o emoție, apoi asocierea culorii cu un eveniment, situație și ultima fază e exprimarea unei emoții prin desen sau pictură.

Acest test are ca scop monitorizarea utilizărilor culorii în art-terapie. Copilul poate utiliza în mod inconștient culoarea, cu alte cuvinte culoarea are în spate un mesaj emoțional ne-exprimat sau ascuns.

2.4.4 Grila de evaluare art-terapeutică

Acest test are ca scop identificarea gândurilor și trăirilor prin răspuns la întrebări în raport cu exprimarea opiniei cu privire la metoda art-terapeutică și la utilitatea lor.

Această grilă de evaluare se aplică în cazul în care copiii au dispoziție pozitivă pentru a nu înfluența negativ răspunsul la întrebări.

GRILA DE EVALUARE INIȚIALĂ

ART-TERAPEUTICĂ

Data:

Numele:

Vă rog să bifați mai jos.

Aș dori ca art-terapia să mă ajute cu:

Anexa 6

2.5 PREZENTAREA STUDIILOR DE CAZ

STUDIU DE CAZ I

Date personale

Numele și prenumele: T.S.I

Sex: masculin

Locul și data nașterii: Bihor

Școala: Liceul Tehnologic Special pentru Deficienți de Auz Cluj Napoca

Clasa a VII-a

Date familiale

Elevul trăiește cu tatăl său și cu mama sa vitregă având și un frate vitreg din partea mamei vitrege. Tatăl și mama sunt cu dizabilități auditive, fratele său are 15 ani având relație dificilă cu T.S.I

Prezintă condiții favorabile în mediul familial doar că nu are comunicare eficientă cu tatăl său din cauza rivalității fratelui său vitreg.

Date medicale

T.S.I este diagnosticat cu hipoacuzie neurosenzorială bilaterală profundă cu hipermetropie cu astigmatism . Și sindromul hiperkinetic.

Particularități ale debutului școlarității

T.S.I a frecventat grădinița din cadrul Liceului Tehnologic Special pentru Deficienți de Auz Cluj Napoca în regim de internat.

A absolvit clasele I-IV în cadrul Liceului Tehnologic Special pentru Deficienți de Auz Cluj Napoca având rezultate bune școlare.

Pregătirea copilului pentru a deveni școlar:

Dezvoltarea motivelor și intereselor de cunoaștere – în general motivația este extrinsecă , dar are spirit de competiție

Capacitatea de a efectua acțiuni practice și mentale : are inițiativă și desfășoară singură activități practice , dar nu și mentale.

Capacitatea verbalizării prezentărilor : bună capacitate de a reprezenta în LMG , în limbaj verbal este sub nivelul corespunzător vârste

Gradul de independentă al proceselor intelectuale- scăzut

Simptomatologii ale conduitei

Pozitivă, adecvată începerii școlarității

Rezultate obținute de elev:

Rezultate de învățătură- bune

Activitatea independentă a elevului

Citește suplimentar din manual, citește și din alte cărți, alte ocupații ( plastice, și coregrafice)

Procesele cognitive și stilul de muncă intelectuală:

Caracteristici ale funcției senzorio-perceptive: predomină modalitatea vizuală de recepție a informației și percepție complex (spirit de observație)

Motricitate: foarte bună

Controlul și cordoonarea mișcărilor. Foarte bună

Ritmul mișcărilor . foarte bună

Capacități cognitive

Percepția forme

Culorii- f bună

Mărimii –f bună

Spirit de observație – bun

Orientarea în spațiu- bună

Orientarea în timp- bună

Memoria – bună

Imaginația – reproductivă-creativă

Limbajul :

Vocabular bogat; exprimarea frumoasă și corectă în LMG

vocabular redus¸exprimare greoaie – în limbajul verbal

Stil de muncă

a) Cum se lucrează

Inegal cu fluctuații în salturi;

b)Sârguința

De obicei sârguincios

Autonomie, creativitate

Inventiv , cu manifestări de creativitate

Manifestă uneori inițiativă , independență

Caracterizarea nivelului de funcționare și dezvoltare socio-emoțională

Din punct de vedere emoțional , el are trăiri interioare ne-exprimate, în situații în care el nu își poate controla emoțiile negative, le manifestă prin refuzarea participării la activitate. ( din anexa 10 , grila de observare a comportamentului) .

Din punct de vedere social , alege prietenii care au atitudini de duritate, deoarece el caută colegii care să îl ajute să diminueze frustrarea acumulată de acasă.

Ca și trăsătură de personalitate este un copil energic , vioi, care se exteriorizează de fiecare dată când nu poate stăpâni trăirile. Este nestatornic în luarea deciziilor.

Din punct de vedere temperamental este de tip predominant coleric. Iar la nivelul maturizării psiho-sociale este sub nivelul vârstei cronologice datorită insuficienței dezvoltării a limbajului verbal. Iar ca profil psihologic prezintă personalitate exstrinsecă , impulsiv cu slabă toleranță la frustrare, ușoară agresivitate emoțional verbal din cauza incapacității de exprimare a ideilor și a stărilor. Fiind limbajul verbal slab dezvoltat simte dificultatea de a fi înțeles de auzitorii, cu alte cuvinte în exprimarea stărilor și a gândurilor prezintă dificultate în limbajul expresiv, acest lucru este datorat dizabilității auditive.

În colectivitate prezintă unele probleme de comportament având tendința de a domina pe ceilalți. Deoarece acasă primește critici din partea tatălui său , T.S.I imită comportamentul său și îl adoptă în mediul internat.

Stresurile majore și potențialul de coping al participantului la studiu

Stressul major constă în exprimarea stărilor emoționale în limbaj verbal. Detalierea situațiilor conflictuale în limbajul expresiv-verbal. T.S.I utilizează foarte mult sistem de sprijin la profesorii care nu cunosc suficient de bine limbajul mimico-gestual. Cel mai des utilizat sunt în cazuri conflictuale cu colegii sau neînțelegeri.

La sarcinile școlare care depășesc capacitățile ei intelectuale cum ar fi exprimarea incoerentă la limba română din cauza dizabilității auditive. Pentru că profesoara de matematică nu oferă explicații verbale din cauza faptului că nu cunoaște limbajul mimico gestual, T.S.I învață mecanic și nu reușește să adopte o gândire logică la matematică, a vedea desenul sugestiv la (anexa 8) Are tendința de a gândi concret nu abstract.

Strategia pe care utilizează este refuzarea participării la activității și provocarea slăbiciunii al colegului său.

Când el nu se face înțeles față de profesorul auzitor care nu cunoaște limbajul mimico-gestual , nu participă la activitate, preferă să fie retras, sau stă cu capul pe bancă .

IX. Interpretarea rezultatelor în urma evaluării

Test Emotions

Rezultatul pe total la identificarea expresiilor faciale a obținut 45,83 %

Sunt două feluri de erori având cu rezultate puternice, erori în funcție de emoție și erori în funcție de intensitatea stimului . La intensitatea stimului slab sunt 53,84 % și la stimul având intensitate puternică sunt 46,15 % fiind emoțiile trist confundat cu speriat și bucuros confundat cu furios.

Anexa 7

anexa 8( Intensitatea stimului)

Rezultatele de la anexa 8 sunt datorite faptului că elevul T.S.I are modele cu privire la expresii emoționale faciale diferite. De exemplu în cazul emoției furiei ( elevul a fost atent la dinții nu și la sprâncele și la ochi, fapt ce a confundat cu bucurie.

Evaluarea nivelului de empatie

Evaluarea nivelului de empatiei s-a observat prin completare anumitor fișe în care copilul a asociat emoția cu situația personajului în mod corespunzător.

La fișa ,, Emoțiile omului de zăpadă,, a obținut un nivel minim de empatie deși unele emoții le-a asociat din prisma subiectivității si din prisma dificultăților de inteligibilitate a propozițiilor De exemplu; omul de zăpada este frică să vadă un vecin, (surprins), omul de zăpadă îi este bucuros de soarele puternic .

La evaluarea fișei: Trăirile emoționale a obținut un nivel mediu deoarece din cauza situațiilor prezentate verbal-scris , a avut dificultăți de inteligibilitate . De exemplu: ,,Oamenii își agită pumnii atunci când sunt……………..” Nu reușea să înțeleagă expresia a își agita pumnii.

Din cauza dizabilități auditive , și din cauza dezvoltării limbajului verbal , T.S.I are dificultăți de identificarea situațiilor pe plan verbal. La testare a fost necesară traducerea limbajului mimico-gestual și adaptarea.

Test de corelare emoție-culoare

Acest test s-a aplicat în 3 faze ( o fază pe săptămână) în prima săptămână, a fost desenul cu tema ,, Unde mă simt cel mai bine” Elevul pentru a desenat un pat de dormit , deoarece în ziua respectivă nu a avut dispoziție emoțională pozitivă. La interviu liber, elevul a detaliat dificultăți de exprimare la limba română pe limbajul expresiv și la matematică e frustrat că profesoara nu utilizează limbajul mimico gestual pentru a explica formulele matematice în care se folosesc.

În a doua fază a fost asocierea culorilor din viața lui cu culorile emoțiilor sale. La anexa 9 se pot observa corelarea culorilor în 3 faze.

Emoțiile de bază sunt : bucurie, furie , tristețe, frica .

Anexa 9

Anexa 10 Culorile din viața mea

Grila de evaluare art-terapeutică

La grila de evaluare , T.S.I dorește să își exprime stările emoționale prin art-terapie deoarece anumite stări nu le poate verbaliza din cauza dizabilități auditive .

În grila , a bifat deseori la secțiunea ( Îmi este greu să vorbesc) și la ( Îmi fac griji pentru multe lucruri)

La uneori la secțiunea ; (Am nevoie de ajutor să îmi exprim problemele, se simte nervos-furios, se simte singur și i se pare îngrozitor să nu fie plăcut de oameni).

În concluzie, T.S.I nu prezintă idei de auto-vătămare sau idei suicidare.

Test de corelare facial emotions cu culoare

La acest test s-a făcut în două faze , prima intensitatea culorilor cu emoție și în a doua fază din programul digital Test Emotions cu culoare. La acest test copilul avea în față diferitele expresii faciale care exprimă tipuri de emoții de bază cu diferite grade de intensitate cu anumite culori de diferite intensități.

(roșu)

Intensitate crescută la emoția bucurie

(albastru)

Intensitate crescută la emoție tristă

(verde)

Intensitate crescută la emoție frică

(negru)

Intensitate slabă la emoție furie

T.S.I are interferențe la emoțiile furie-tristețe, deoarece el are modele diferite la emoția furie și emoția tristețe. Indiciul de bază la expresia furie , sunt dinții și sprâncenele . iar la tristețe sunt buzele.

X. Activitățile din planul de intervenție personalizat.

T.S.I are dificultăți de exprimarea gândurilor și a frustrărilor pe plan verbal, iar frustrarea este dedublată și de faptul că nu este înțeles. La prima activitate el a reușit să redea starea emoțională printr-o pictură care corelează cu dificultatea de a avea limbaj expresiv a limba română.

Desenul de la anexa 11 este foarte expresiv din punct de vedere non-verbal. Prin artă reușește să exprime starea emoțională fără să găsească cuvintele pentru a le exprima verbal frustrarea față de materie sau de învățare.

,,Tema activității Cum mă simt eu? ,,

Anexa 11 ( desenul lui T.S.I)

( anexa 8) Desenul ,, Cum mă văd eu pe mine”

De la anexa 8, din punct de vedere psihologic, distanța dintre om și bancă exprimă un mesaj emoțional ascuns care reprezintă motivația scăzută pentru învățare .

Anexa 12

( Activitatea 2, ,, să modelăm starea emoțională,,)

La activitatea a 2-a din anexa 12, T.S.I, a redat imaginea sa cu privire la emoție de frică , buzele sunt rotunjite ceea ce pentru el înseamnă ,,frică”

Activitățile din planul de intervenție, au avut scop fixarea tiparelor cu privire la expresii faciale emoționale în raport cu tiparele celorlalte. Activitățile s-au desfășurat în grup și cele 4 activități au avut scop:

Să redacteze starea emoțională al celuilalt printr-o pictură de pe baza discuțiilor în limbajul mimico-gestual în raport cu limbajul verbal .

Să facă portret celuilalt având starea emoțională în raport cu discuția despre întâmplarea sa.

Să modifice emoția negativă în emoția pozitivă prin modelaj . Modelarea expresiei faciale .și discuție cu colegul său despre o situație în care ar fi schimbat într-una pozitivă.

XI. Concluzie

Rezultatele activităților din plan de intervenție sunt ; exprimarea unei furiei în plan non-verbal. T.S.I reușește să redacteze o emoție canalizată , o emoție care nu poate exprima în plan verbal. Cu alte cuvinte, T.S.I din cauza tendințelor de a interpreta expresiile faciale ale celorlalți , înțelege greșit mesajul emoțional al colegului sau al profesorului. Modelajul este o metodă în care copilul poate modifica o expresie facială având grade diferite ale stimulilor faciali. Este important să oferim ocazia copilului de a vedea exprimarea unei emoții având tipare diferite. Este important să explicăm copilului că fiecare ne exprimăm diferiți, și este important să conștientizăm că imaginile sociale cu privire la o emoție , o expresie facială care diferă de la persoană la persoană.

Activitățile art-terapeutice de tip educațional, contribuie la descompunerea tiparelor sociale ale elevului cu privire la expresiile faciale ale unei emoții; de bucurie, tristețe, furie și frică, în așa fel să aibă discernământ între tiparele sale și tiparele celorlalți.

După activitivățile art-terapeutice și după analiza stimulilor faciali, T.S.I a mai aplicat Test Emotions și a obținut un grad mai înalt de rezultate.

( Test emotions aplicat după 2 luni) T.S.I

STUDIU DE CAZ II

Date personale

Numele și prenumele : P.A.M

Data nașterii: 26.04.2001

Domiciliul: localitatea Gruiești, comuna Salva, județul Bistrița Năsăud

Școala: Liceul Tehnologic Special pentru Deficienți de Auz Cluj Napoca

Clasa a VII-a

Date școlare

A frecventat grădinița specială din cadrul Liceului pentru Deficienți de Auz Cluj Napoca de la vârsta de 5 ani.

Clasa I a frecventat la școala Generală ,, Tiberiu Morariu” din Salva, județul Bistrița în program step by step. A frecventat clasa a II-a la Liceul pentru Deficienți de Auz până în prezent 2015.

Date medicale

P.A.M este diagnosticat cu hipoacuzie profundă bilaterală fără alte deficiențe asociate.

Particularități de dezvoltare psihologice și școlare

P.A.M a început parcursul școlar la școala specială pentru deficienți de auz Cluj Napoca Din considerațiile dirigintei , elevul predomină comportamente de tip feminin, foarte emotiv în fiecare eveniment fie pozitiv sau negativ.

Dezvoltarea senzorial-perceptivă este conform vârstei cu excepția funcției auditive .

Nivelul dezvoltării psiho-motricității: motricitate globală , organizarea spațio-temporală la nivel adecvat.

Dezvoltarea personalității, la nivelul funcției cognitive prezintă capacitate de înțelegere mai scăzută, cât și capacitate de concentrare și învățare la nivel mediu, prezintă dificultăți de prelucrare a informațiilor, mai ales informațiile abstracte . La nivelul funcției emoțional afectiv , este controlat, poate manifesta la nivel adaptativ doar anumite emoții negative, singura emoție negativă dezadaptativă este,, furia,,. Nu are strategii la diminuarea furiei. Își exprimă furia prin ticuri motorii verbale. Are nevoie de multă afectivitate și încurajare. Structura afectivă este pozitivă.

La nivelul funcției reglator: în limbaj și comunicare predomină limbajul mimico-gestual, limbajul verbal oral este slab dezvoltat, neinteligibilitate, are motivație scăzută a utilizarea limbajului verbal deoarece este conștient de faptul că nu se face înțeles.

Are atitudine față de sine pozitivă cât și atitudine față de ceilalți la nivel corespunzător, iar structura temperamentală este de tip melancolic. Prezintă aptitudini speciale predominant abilităților plastice.

Caracterizarea nivelului de funcționare și dezvoltare socio-emoțională la situații de mediu.

P.A.M prezintă o personalitate echilibrată, poate gestiona emoțiile de stress doar în anumite crize . Singura criză este când nu își poate controla ticurile verbale motorii, tendința de a scoate zgomote din cauza lipsei feed-backului auditiv. Prezintă toleranță redusă la frustrare datorită consecințelor deficienței de auz asupra personalității, deoarece în acest context P.A.M. percepe informațiile lacunar sau distorsionat pe care nu le înțelege în totalitate (un dezavantaj al limbajului mimico-gestual). P.AM. prezintă incontrolabilitate în mișcări, mai ales în stare de criză sau furie, se comportă agresiv, se enervează și plânge. El este concentrat pe ceea ce vrea să spună, nu are capacitatea de a asculta pe celălalt până la capăt deoarece nu își poate inhiba ideile pe care vrea să le exprime. De multe ori într-o conversație, el schimbă ideile, trece de la o idee la altă, ceea ce îl interesează și îl preocupă. Tipic dizabilității auditive, răspunde la ceea ce îl interesează pe celălalt nu ceea ce simte P.A.M. Este concentrat pe faptul că trebuie să răspundă corect, deoarece la limba și literatura română trebuie să răspundă corect și inteligibil, nu să răspundă la ceea ce simte.

Elevul este atras de artă și de modă, răsfoiește reviste cu îmbrăcăminte feminine și împărtășește cu colegele sale .

Stresurile majore și potențialul de coping al participantului la sutdiu

Din cauza dizabilităților auditive P.A.M prezintă comportamente dezadaptative cu privire la exprimarea stărilor emoționale pe cale verbală. Nu reușește să lege cauzele unei situații într-un limbaj verbal. Are reacții psihofiziologice, fața se înroșește atunci când exprimă furia interioară , vorbirea este neinteligibilă .

Se joacă la calculator atunci când este stressat, și își descarcă furia desenând , având în vedere că este înclinat spre desen.

VII Interpretarea rezultatelor în urma evaluării:

Test Emotions a obținut rezultatele corecte pe total 41,66 % ,

Anexa15

În funcție de intensitatea stimului a obținut la: Stimulul puternic a obținut 6 erori, iar la stimul slab 7 erori

Anexa 16

Elevul în timpul testării, a incercat să imite imaginea pentru a își da seama ce emoție arată. Prin urmare , cele mai mari erori au fost la stimulul puternic. Interferența cea mai mare este între furios și trist.

Rezultatele acestui test se datorează faptul că P.A.M are tipare diferite cu privire la exprimarea emoțiilor.

Evaluarea nivelului de empatie

La fișa ,, Emoțiile omului de zăpadă’’ a obținut un nivel maxim, reușește să identifice trăirile celorlalți. Cu ajutorul interpretărilor LMG-ului , a înțeles situațiile personajului din fișa de evaluare. La fel la evaluarea ,, trăirile emoționale” a asociat corect emoția cu contextul potrivit. P.A.M are dificultăți de exprimare în scris, de aceea la dizabilități auditive, competențele emoționale nu sunt bine dezvoltate dacă persoana cu dizabilitate nu percepe corect mesajul emoțional. De aceea expresiile faciale sunt mult mai ușor de identificat decât mesajul în scris sau verbal. Dar ca dezavantaj, surzii pot denumi greșit emoția dacă generalizează o expresie facială.

La testul de corelare emoție-culoare a obținut cele mai bune rezultate. La toate cele 3 faze ale testului, rezultatele corelează. În anexa 17

P.A.M este o persoană deschisă, cu afectivitate pozitivă, fire optimistă, iar la prima evaluare înainte de test de asocierea culorii cu emoție, a avut un desen pe tema ,, Unde mă simt cel mai bine”

Din punct de vedere psihologic, multitudinea culorilor poate înseamna o persoană deschisă spre lucruri noi.

Din fișa de evaluare psihologică, P.A.M are inclinație spre abilități artistice și din observarea comportamentului său, el are pasiunea pentru vestimentație feminină.

Anexa 18 ( Tema desenului ,, Unde mă simt cel mai bine”

Grila de evaluare art-terapeutică la secțiunea deseori problemele sau comportamentele problematice sau credințe iraționale sunt: se simte singur, își face griji pentru multe lucruri, are nevoie de ajutor pentru a își exprima problemele, crede că nu are nici un viitor. Iar la secțiunea uneori sunt; îi este greu să vorbească, se simte îngrozitor când nu este plăcut, și nu poate să doarmă.

În concluzie el afirmă că art-terapie l-ar ajuta pentru vizualizarea emoțiilor ascunse , pentru a simți și a înțelege cauzele trăirilor emoționale.

Concluzii

Datele acestui studiu de caz le-am obținut datorită colaborării cu diriginta și cu profesorul de arte plastice care mi-a prezentat câteva lucrări artistice realizate de P.A.M. Observațiile în cadrul activităților de la clasă, a instrumentelor de evaluare și nu în ultimul rând prin prisma activităților de intervenție în diminuarea furiei ( vezi anexa 17).

La activitățile în cadrul planului de intervenție, activitățile au avut scop identificarea strategiilor de rezolvare de probleme.

Strategiile subdezvoltate: deținerea controlului, deprinderile sociale, rezolvarea de probleme, comunicarea, iraționalitatea și emoțiile negative disfuncționale au fost stimulate prin intermediul art-terapiei vizual plastice, ce au condus la diminuarea acestor strategii de coping, favorizând apariția emoțiilor pozitive. Acestea au permis modificarea reacției participantului la studiu la factorii stresori din mediul școlar, inducându-i o stare de calm.

Testul Emotions a obtinut diferență cu 10 la sută în plus.

Desenează furia ce o simți în tine

anexa 19

STUDIU DE CAZ III

Date personale

Numele și prenumele : S S R

Locul și data nașterii: 10.04.2002- Cluj Napoca / Cluj

Școala: Liceul Tehnologic Special pentru Deficienți de Auz Cluj Napoca

Clasa a VII-a

Date familiale

Eleva provine dintr-o familie cu dizabilități de auz, având și frate cu deficiența de auz. Părinții comunică în limbajul mimico-gestual , oferindu-i în același timp suport emoțional . Prezintă abilități de comunicare cât și abilități de indentificare a conflictelor întrucât conflicte trecătoare.

Din punct de vedere al climatului, eleva are condiții foarte bune , fără să ducă lipsuri din punct de vedere financiar .

Date medicale

S.S.R este diagnosticată cu hipoacuzie neurosenzorială bilaterală profundă fără alte deficiențe asociate.

Particularități ale debutului școlarității

S.S.R a început parcursul școlar la școala specială pentru deficienți de auz Cluj Napoca Din considerațiile dirigintei , eleva prezintă imaginație artistică în realizarea unei povestirii mai mult în limbajul mimico-gestual decât în scris .

Pregătirea copilului pentru a deveni școlar:

Dezvoltarea motivelor și intereselor de cunoaștere – în general motivația este extrinsecă , dar are spirit de competiție

Capacitatea de a efectua acțiuni practice și mentae : are inițiativă și desfășoară singură activități practice , dar nu și mentale.

Capacitatea verbalizării prezentărilor : bună capacitate de a reprezenta în LMG , în limbaj verbal este sub nivelul corespunzător vârste

Gradul de independentă al proceselor intelectuale- scăzut

Simptomatologii ale conduitei

Pozitivă , adecvată începerii școlarității

Rezultate obținute de elev

Rezultate de învățătură- bune

Activitatea indepdentă a elevului

Citește suplimentar din manual , citește și din alte cărți , alte ocupații ( plastice, și coregrafice)

Procesele cognitive și stilul de muncă intelectuală

Caracteristici ale funcției senzorio-perceptive: predomină modalitatea vizuală de recepție a informației și percepție complexă ( spirit de observație)

Motricitate: foarte bună

Controlul și cordoonarea mișcărilor. Foarte bună

Ritmul mișcărilor . foarte bună

Capacități cognitive

Percepția formei- bună

Culorii- f bună

Mărimii –f bună

Spirit de observație – bun

Orientarea în spațiu- bună

Orientarea în timp- bună

Memoria – bună

Imaginația – reproductivă-creativă

Limbajul :

Vocabular bogat; exprimarea frumoasă și corectă în LMG

vocabular redus¸exprimare greoaie – în limbajul verbal

Stil de muncă :

a) Cum se lucrează

Inegal cu fluctuații în salturi;

b)Sârguința

De obicei sârguincios

Autonomie , creativitate

Inventiv , cu manifestări de creativitate

Manifestă uneori inițiativă , indepedență

Caracterizarea nivelului de funcționare și dezvoltare socio-emoțională

S.S.R prezintă o personalitate echilibrată, poate gestiona emoțiile de stress în situații de criză . Prezintă comportamente adaptative adecvate vârstei cronologice dar în exprimarea verbală prezintă dificultăți de ordonare a ideilor cât și dificultăți de continuitate a ideilor deoarece se datorează insuficienței dezvoltării limbajului verbal.

S.S.R are tendința să asculte segmental o informație din cauza dizabilității auditive ceea ce ca și dezavantaj informația este percepută distorsionată, dar citește foarte bine labial.

Din punct de vedere al dezvoltării socio-emoționale, are capacitatea de a iniția relații cu cei din jur, deși provine dintr-o familie cu dizabilități auditive, S.S.R are stimă de sine crescută, și se străduiește să se facă înțeleasă și să înțeleagă pe ceilalți.

Interpretarea rezultatelor în urma evaluării:

Testul emotions

La testul emotions a obținut rezultate ridicate, 83, 33% din răspunsuri corecte. Prin urmare la erori în funcție de emoție, are 4 erori, 2 erori la frustrare, și 1 eroare la bucuros , 1 eroare la trist. Iar la erori în funcție de intensitatea stimulului a obținut: la stimul puternic 3 erori și la cel slab 1 eroare.

Eroarea de judecată a fost între emoția de furie și de bucurie deoarece și la bucurie și la furie dinții îi erau ieșite în evidență la emoție facială. S.S.R a analizat mai mult conturul labial decât sprâncenele și ochii.

Anexa 20

Nivelul de empatie, la acest test S.S.R a obținut nivel maxim, reușește să se pună în pielea personajului. După acest test , S.S.R a dat exemple de evenimente din viața ei în raport cu personajul ,,Omul de zăpadă “.

Test de corelare emoție-culoare, la acest test rezultatele nu corelează,, deoarece situațiile care scot în evidenă trăirile și expresiile faciale ,rezultatele sunt diferite. Emoția de bucurie asociază cu culoarea galbenă ca fiind culoare caldă, iar emoțiile negative le asociază cu culorile reci ca fiind mov, albastru.

La culorile din viața mea, mov și rozul ar fi culorile principale pentru realizarea desenului cu tema copilărie.

La emoția dezgust corelează culoarea verde cu ambele emoții

Anexa 21 ( Corelare-emoție+culoare)

Grila de evaluare art-terapeutică

Rezultatele sunt echilibrate, fiind dintr-o familie în care ei au așteptări mari din partea lui S.S.R, ea a obținut la secțiunea deseori doar că își face griji pentru multe lucruri. Ea spune că grijile sunt cu privire la materiile, părinții au așteptări mari de la ea.

Iar la secțiunea uneori- îi este greu să vorbească, se simte furioasă atunci când nu atinge un nivel maxim la învățături, are nevoie să își exprime probleme pe care nu e poate verbaliza din cauza dizabilității auditive, și uneori din cauza descurajărilor cu privire la rezultatele școlare se gândește că nu are viitor.

Dorește art-terapia deoarece în contexte diferite nu poate verbaliza trăirile interioare.

Concluzie , la activitățile art-terapeutice , S.S.R a dat dovadă de potențial creativ printr o lucrare artistică despre cum se simte celălalt. La anexa 19 se observă un desen care reflectă emoție de tristețe a colegei cu care a comunicat.

Anexa 22 ( Activitatea pe tema unei conversații în care să identifice trăirea pe care a avut-o persoana căreia i-a împărtășit.

STUDIU DE CAZ IV

Date personale

Numele și prenumele : E.C.H

Sex: feminin

Școala: Liceul Tehnologic Special pentru Deficienți de Auz Cluj Napoca

Clasa a VII-a

Date familiale

Părinții elevei sunt în Italia, E.C.H. locuiește în Baia Mare. Eleva merge doar în vacanța de vară la părinții săi.

Date medicale

E.C.H suferă de hipoacuzie neurosenzorială bilaterală profundă , fără alte deficiențe asociate.

Particularități ale debutului școlarității

Clasele I-V le-a absolvit în Italia iar din clasa a VI-a a venit în România la Cluj pe motiv că nu se poate integra în Italia.

Particularități de dezvoltare psihologice și școlare

Din punct de vedere al proceselor cognitive gândirea tinde spre concret, cu capacități mnezice la nivel mediu. Capacitățile atenționale sunt stabile având atenție distributivă bună .

La limbaj și comunicare, dezvoltarea limbajului verbal este la nivel mediu, având limbajul mimico-gestual dezvoltat. Comunicarea se realizează în paralel , verbal și lmg.

Motivația de extrinsecă având spirit de competiție, prezintă interes pentru activități în funcție de starea emoțională.

La pregătirea lecțiilor, eleva rezolvă independent sarcinile primite dar are nevoie de supraveghere și control pentru a avea siguranța că se descurcă.

Caracterizarea nivelului de funcționare și dezvoltare socio-emoțională

Nivelul maturizări psiho-sociale este la nivelul sub vârstei cronologice datorită insuficienței dezvoltării al limbajului verbal. Este stabilă emoțional având capacități empatice.

Predomină temperament de tip mixt , sanguin , în funcție de situații diferite și de stările pe care le are. Din punct de vedere al profilului de personalitate este sociabilă, comunicativă-optimistă, cu spirit de grup cu mici probleme de integrare în colectiv la internat. Din punct de vedere emoțional, se adaptează cu dificultate la cerințele școlii deoarece tranziția de la mediul școlar din Italia spre mediul școlar cu regim internat în cadrul școlii Liceului Tehnic Special pentru Deficienți de Auz a dezechilibrat-o din punct de vedere emoțional. Shimbarea mediului școlar a fost un moment important ce a determinat apariția unor dezechilibre în adaptare ce au favorizat apariția unor emoții negative disfuncționale cum ar fi tensiune, încordare și neliniște.

În relațiile sociale este o fire impunătoare, impulsivă cu tendințe manipulatoare când vrea să obțină ceea ce dorește.

Din cauza dizabilității auditive, E.C.H nu reușește să să verbalizeze trăirile interioare, mai ales frustrările acumulate din pricina lipsei față de părinți, are mare nevoie de afecțiune din partea părințiilor de aceea compensează lipsa lor cu prietenul său.

Stresurile majore și potențialul de coping al participantului la studiu

Stresurile majore constă în lipsa părințiilor sale și în dificultatea de a se adapta la regulile din mediul școlar cu regim internat.

Din cauza slabei toleranțe la furie a fugit din școală, deoarece și-a întărit din punct de vedere mental că lumea din jurul său nu e mulțumită de ea și că are ceva cu ea.

Reușește să adopte o atitudine de nevinovăție când e vorba de încălcarea regulamentului sau a încălcării drepturilor celuilalt. Prin urmare E.C.H refuză să participe la activități când profesorul nu validează argumentele ei care sunt în favoarea apărării sale.Din cauza comunicării deficitare la nivelul comprehensiunii E.C.H nu se face explicită atunci când își exprimă dificultățile profesorului. Iar profesorul care nu are cunoștințe suficiente în limbajul mimico-gestual recepționează informația elevei pe segmente, incompletă astfel încât E.C.H nu înțelege rezolvarea de probleme al profesorului.

Interpretarea rezultatelor în urma evaluării:

Test emotions E.C.H a obținut 70.83 % din răspunsuri corecte. Iar erorile în funcție de intensitatea stimulului,a obținut proporție mai mare la stimul slab 57% , la emoție de tristețe având stimul slab nu le-a identificat corect, emoția cu stimul slab la tristețe era asemănător cu emoția furie.

Anexa 23( Intensitatea stimului)

Evaluarea nivelului de empatie a obținut nivel maxim iar completarea fișei cu trăirile emoționale, cele două situații nu le-a înțeles din cauza dificultăților la nivelul comprehensiunii datorate dizabilității auditive; oamenii se încruntă de cele mai multe ori atunci când sunt? Oamenii au fețe drăguțe atunci cînd sunt…….

Test de corelare emoție-culoare, corelează primul test cu al doilea test.

Anexa 24

NOTĂ! Culorile mov, albastru închis sunt reîntâlnite în lucrarea realizată la activitatea de art-terapie. .

( Lucrare realizată de E.C.H, despre emoție negativă, furie)

Anexa 25

Grila de evaluare art-terapeutică.

Cele mai des comportamente problematice, credințe iraționale sunt; este îngrozitor să nu fiu plăcut de oamenii importanți pentru mine, își face griji pentru multe lucruri, simte că nu are nici un viitor. Iar la uneori sunt; se simte furioasă, simte că nu are prieteni, îi este greu să vorbească, nu poate să doarmă, își face rău .

La această grilă, E.C.H a detaliat că ar face rău ei însăși, deoarece nu poate controla furia acumulată datorită faptul că nu este înțeleasă.

Dorește art-terapia deoarece nu poate vizualiza trăirile interioare, ar vrea să vadă propria sa emoție. Îi este mult mai ușor să exprime stările pe plan vizual decât verbal, deoarece este conștientă de dificultate la nivelul comprehensiunii.

Concluzie și recomandări, în urma colaborării cu dirigintele clasei și cu profesorul de arte plastice, am ajuns la concluzia că intervenția art-terapeutică este esențială pentru formarea strategiei în furiei .

Este important în intervenția art-terapeutică să se facă cu echipa multi-disciplinară în special cu psihologul școlii pentru a depista dacă eleva nu compensează furia prin artă. Este important să monitorizăm și să discernem exprimarea furiei în artă care duce spre favoarea întăririi sau spre favoarea decelerării.

STUDIU DE CAZ V

Date personale

Numele și prenumele : N.E

Sex: feminin

Domiciliu: Județul Harghita, localitatea Suseni

Școala: Liceul Tehnologic Special pentru Deficienți de Auz Cluj Napoca

Clasa a VII-a

Particularități de dezvoltare psihologice și evoluția sa în educație.

Grădinița și clasele I-II a frecventat la Sibiu iar clasele III-VI la Liceul Tehnic Special pentru Deficienți de Auz din Cluj Napoca

În parcursul ciclului primar și gimnazial a beneficiat de sprijin în activitățile de terapii specifice dizabilități auditive.

Participă activ la lecții și în afara lor la orice activitate, este conștientă de sarcinile școlare și depune efort în activitățile de învățare.

La nivelul funcției cognitive are capacități operaționale la nivel mediu având calități mnezice mediu dezvoltat iar nivelul de înțelegere este mediu. Din cauza dizabilității auditive prezintă un nivel scăzut în limbajul verbal.

La nivelul de adaptare la cerințele școlare, manifestă interes și motivație iar la modul de pregătire a lecțiilor necesită sprijin general asupra părților abstrace , deoarece eleva e dispusă spre gândire concretă, memorare mecanică.

Caracterizarea nivelului de funcționare și dezvoltare socio-emoțională

La nivelul funcției emoțional afectivă, prezintă instabilitate emoțională având agresivitate emoțional-verbal cu blocaje frecvențe în comunicare. Prezintă toleranță la frustrare scăzută.

Din punct de vedere al profilului psihologic prezintă personalitate egocentrică cu tendințe de dominare a celorlalți, uneori impulsivă având temperament de tip mixt, predominant coleric.

La nivelul comportamental prezintă mici probleme în acceptarea autorității adultului. Deși a fost criticată de părinții săi nu E.N nu înțelege neacceptarea lor față de prietenul ei.

N.E se concentrează mai mult să răspundă corect ceea ce îl interesează persoana respectivă decât să se concentreze pe ceea ce simte are dificultăți în identificarea vocii interioare. De aceea este important să identificăm sursa informației sau a gândurilor. Prin urmare N.E are nevoie de suport vizual pentru a aranja ideile și trăirile.

Interpretarea rezultatelor în urma evaluării .

a)Test emotions , a obținut 75% rezultate corecte din care 6 erori de judecată , iar în funcție de intensitatea stimului a obținut 4 % erori la stimuli puternici și 2 erori la stimuli slabi.

Anexa 26

b) Evaluarea nivelului de empatie, a obținut nivel maxim, reușește să se identifice pe celălalt cu ajutorul explicațiilor în limbajul mimico-gestual. Gradul de empatie este mare când explicațiile sunt însoțite cu expresii faciale și gesturi ca fiind sistem de sprijin în comunicare.

c) La testul de corelare emoție culoare, a obținut rezultate bune și corelative, vezi anexa 27

stimul puternic

stimul puternic

stimul puternic

stimul puternic

d) Grila de evaluare art-terapeutică. La această grilă N.E a obținut rezultate la nivel mediu, prin urmare singura problema pe care o preocupă este când nu este plăcută de oamenii și o altă problemă este exprimarea problemelor , are nevoie de ajutor să i se identifice trăirile și problemele.

La uneori a bifat, că îi este greu să vorbească, se simte furioasă, își face griji pentru multe lucruri, și simte că nu are viitor.

În concluzie dorește art-terapia deoarece vrea să se elibereze de emoții acumulate, de emoții căreia îi este rușine să le exprime.

O lucrare sugestivă în care după interviul liber, s-a scos în evidența preocuparea de care N.E are o relație cu un prieten și în care familia ei este împotriva deoarece prietenul său este cu dizabilitate auditivă. Familia acesteia se așteaptă ca prietenul său să fie auzitor cu toate că familia sa e cu dizabilități auditive.

Anexa 28

( Modelaj pe tema,, O situație neplăcută în care ai vrut să o schimbi în una plăcută,, )

La anexa 23, figura cu ochi de inimioară și cu expresivitate de tristețe reprezintă N.E iar cealaltă figură reprezintă prietenul ei. Relația dintre cei doi nu poate fi armonioasă deoarece părinții fetei nu acceptă.

Concluzie și recomandări

În urma discuțiilor cu dirigintele de la clasă, am constat că eleva N.E are abilități artistice și în timpul liber desenează stările pe care le are, Ea nu are curajul să descrie starea interioară și nici nu găsește cuvinte potrivite din cauza dizabilității auditive.

Consilierul școlar a recomandat ca E.N să învețe să găsească strategie de exprimare a furiei, deoarece eleva internalizează stările de nemulțumire.Intervenția art-terapeutică de tip educațional, este esențial, dar important să se facă sub supravegherea consilierul pentru a nu avea tendința de a întări stările negative.

Intervenția art-terapeutică trebuie să fie o metodă de diminuare a stărilor negative și înlocuirea cu stări pozitive. Persoana cu dizabilități să își oglindeze propriile stări iar apoi să le înlocuiască cu cele adaptative.

2.6 Interviu semi-structurat la persoane cu dizabilități auditive care au studiat Facultatea de Arte Plastice .

Am ales acest interviu semi-structurat în scopul de a scoate în evidență cele 2 cazuri cu dizabilități auditive care au reușit să explice importanța artei în viața lor cât și dezvoltarea lor socio-emoțională.

INTERVIU I 20 Mai 2015 la ora 15

Primul interviu se acordă persoanei cu dizabilități auditive cu vârsta de 23 de ani , pe nume M.C , care a absolvit Facultatea de Arte Plastice din Cluj Napoca.

Intervievator: Îț mulțumesc pentru că ai acceptat să îți iau interviu

Intervievat : Cu mare plăcere

Intervievator: Îți voi pune întrebări despre domeniul artei plastice și despre ce impact au în viața ta având în vedere că ești cu dizabilități auditive. Ești de acord?

Intervievat: Da.

Intervievator: Cum te numești și câți ani ai?

Intervievat: Sunt M.C și am 23 de ani

Intervievator: În ce grad ești incadrată la dizabilitate auditivă?

Intervievat: Hipoacuzie neurosenzorială bilaterală profundă

Intervievator: Și ce facultate ai absolvit?

Intervievat: Am absolvit Facultatea de Arte Plastice în Cluj Napoca

Intervievator: Foarte frumos , de când ai pasiune pentru artă?

Intervievat: De mică

Intervievator: Ai putea să îmi detaliezi pe larg cum ți-ai descoperit pasiunea pentru artă?

Intervievat: Păi, din cauza dizabilități auditive nu m-am axat pe tot ce ține de literatura sau tot ce ține de oralism. Când eram mică, pentru că nu mă făceam înțeleasă , eram retrasă nu reușeam să fiu într-un grup ca să am o conversație . Așa că mă duceam în cameră și desenam când mă plictiseam. Și așa cu timpul oamenii erau fascinați de desenele mele.

Intervievator: Și cum ai decis să te înscrii la Facultatea de Arte Plastice?

Intervievat: În primul rând mi-am dat seama ca potențialul pe care îl aveam în dizabilitatea mea auditivă a fost creativitatea, și am fost încurajată să mă axez pe potențialul meu creativ. Și în al doilea rând , pur și simplu mă relaxez când pictez, când desenez, mă regăsesc pe mine însămi.

Intervievator: Ce preferi să pictezi sau să desenezi?

Intervievat: Ambele, dar în pictura îmi place că pot combina culorile, iar în desen îmi place să conturez .

Intervievator: Preferi să pictezi sau desenezi în așa fel să înțelegi numai tu sau ceilalți?

Intervievatul: Depinde uneori de context. Când am proiecte de făcut, aleg idei concrete dar și simbolice, pe care le pot dezvolta ulterior. Prin proiecte uneori apelez la sentimentele și trăirile altora, aș spune că proiectele pot fi o oglindire a lor. Rareori când sunt singură aleg idei metaforice numai știute de mine, atunci când simt nevoia să îmi exprim sentimentele.

Intervievator: Ai putea să îmi asociezi tipuri de culori( reci-calde) cu emoții pozitive-negative din perspectiva ta?

Intervievat: Da, culorile calde cu emoțiile pozitive dar și pentru trăirile intense, iar cele reci cu emoțiile negative. Însă iau în considerare că sunt însăși viața culorile, deoarece fiecare exprimă câte o emoție…cum ar fi roșul care duce cu gândul la viață, la sânge (fără de care viața nu ar continua), la pasiune, la vibrații. Avem ce învăța de la spaniolii, mexicani, indieni sau marocani. Nu le e frică de culori intense. Verdele înseamnă și viață, pământ, plante și așa mai departe.

Intervievator: Ai putea să îmi arăți o pictură sau un desen care să reprezinte persoana ta? Intervievat: Da sigur

Intervievator: Ai putea să îmi detaliezi un pic ce înseamnă?

Intervievator: Da , sunt eu cu spatele la lume, văd multe lucruri în jurul meu, e mare dezordine iar eu încerc să văd ce se întâmplă , iar drumul din interiorul meu ( cel desenat cu roșu) înseamnă că vreau să mi regăsesc drumul spre sine, și restabilirea legăturii mele cu lumea din jurul meu. Doar eu singură pot restabili această legătura, și mai este și singurătatea care mă face să fiu și un observator la tot ce mă înconjoară.

Anexa 29( Persoana mea) desen din paste, realizat de M.C, persoană cu dizabilitate auditivă)

Intervievator: Și fundalul negru din desen, ce înseamnă, te-ai gândit?

Intervievat: Nu m-am gândit, poate ca să se vadă bine bulinele și modelele colorate.

Intervievator: Îmi dai voie să spun și eu părerea?

Intervievat: Da sigur că da, te rog

Intervievator: Ai spus sus, că încerci să îți regăsești drumul, am înțeles corect?

Intervievat: Da

Intervievator: Eu cred, că fundalul negru e și întunericul, iar acele modele colorate sunt oportunitățile din jurul tău, dar pentru că e întuneric nu vezi oportunitățile deoarece ești concentrată pe ceva din interiorul tău.

Intervievat: Bună perspectivă, nu m-am gândit la asta

Intervievator: E doar o posibilă explicație, un punct de vedere, să trecem mai departe.

Intervievator: În ce mod îți este mai ușor să îți descarci trăirile? Verbal, artistic sau LMG?

Intervievat: E o întrebare bună la care îmi este un pic greu să răspund deoarece când e vorba de descărcarea trăirilor mele apelez la veleitățile mele de scriitoare și mai puțin în artă. Să nu se înțeleagă greșit că nu mă exprim deloc prin artă, însă prin scris conștientizez mai mult ce simt sau ce am simțit, îmi e mai ușor să trec în revistă tot. Iar prin artă mă exprim cu ajutorul creionului/pensulei/uneltelor de modelaj sau chiar mâna. Arta însăși poate fi terapie. De asemenea prin artă îmi pot exprima idealurile.

Intervievator: Ți s-a întâmplat să pictezi fără să conștientizezi?

Intervievat: Foarte rar, visez cu ochii deschiși

Intervievator: Cum preferi, să pictezi cu ajutorul schițelor sau la liber?

Intervievat: Depinde de contexte, când am stări prefer să mă exprim liber așa cum simt, iar când vreau sa îmi dezvolt creativitatea , prefer schițele care îmi plac , imi place foarte mult să fac schițe pentru că așa conștientizez mai bine ce am de făcut. Depinde de starea care o am

Intervievator: Dă-mi te rog câteva exemple în care arta te-a ajutat pe plan social sau emoțional.

Intervievat: Am nevoie să fii mai explicit. Dacă lucrările mele m-au ajutat să ies mai ușor în lume sau cum? Să dau ca exemple lucrările mele sau ale altor artiști?

Intervievator: Dacă în artă te-ai dezvoltat pe partea emoțională, pe exprimare, pe înțelegerea stărilor tale emoționale, îar pe plan social, pe partea de socializare, integrare.

Intervievat: Pe partea emoțională m-a ajutat în sensul că deși nu aveam cui să împărtășesc din cauza dizabilității auditive , din cauza faptul că mă exprim foarte greu verbal, părinții mei sunt auzitori și ei nu mă lăsau să vorbesc în limbajul semnelor. Așa că singura cale era prin artă să mă eliberez, să mă bucur . Iar în plan social , mi-am făcut prietenii, sunt care le plac lucrările mele și mă roagă să le pictez pe teme care îi interesează.

Intervievat: Foarte frumos că ți-ai legat relații pentru faptul că ai talent și uite oamenii se bazează pe creativitatea ta.

Intervievat: Așa este, mulțumesc

Intervievator: Ți s-a întâmplat să ai emoții care nu le înțelegeai, de unde vin, și dacă ți le-ai exprimat în artă.

Intervievat: Da, am observat că sunt anumite culori pe care le folosesc pentru anumite stări pe care le am, cum ar fi bucuria, furia, entuziasmul . De exemplu folosesc portocaliul că îmi dă căldură dar și violetul când mă liniștește de starea de agitație.

Intervievator: Ce părere ai, să te exprimi prin artă te naști sau se învață?

Intervievat: E mult de scris aici, dar încerc să scurtez. Sunt de părere că toți copiii nu au deloc limite în exprimarea lor artistică, desenează orice le trece prin cap (pot fi pasiunile lor, probleme care îi afectează, visele lor) deoarece de multe ori ei desenează concret (părinții, păpuși, mașinuțe, animăluțe preferate). Pe măsură ce creștem învățăm anumite tehnici de desenat/pictat, cum să ne autocorectăm când nu ne iese o linie sau o nuanță. Depinde de la artist la artist, mulți se pot exprima abstract/conceptual/concret. Din ce am observat de-a lungul timpului, artiștii își expun ideile și fac apel la emoțiile privitorilor. Sunt atâtea forme de exprimare artistică….pictură, fotografii, performance-uri în public, dansuri….este artă la tot pasul. Până și natura e un mare artist! (apusuri, răsărituri, ploi, furtuni…ș.a.)

Intervievator: Foarte frumos ai explicat, nici eu nu m-am gândit.

Intervievator: Te-ai gândit vreodată dacă în comunitatea surzilor sunt dificultăți de înțelegere și exprimare a emoțiilor? și de ce crezi asta?

Intervievat: Da, însă numai a emoțiilor complexe. Când e vorba de foame, sete și supărări, se exprimă foarte ușor pentru că ei știu că se poate rezolva. Când e vorba de emoții mai complexe…am observat că uneori au dificultăți. Se închid în ei de multe ori. Dar eu cred că e rezultatul educației primite, nu sunt ajutați să-și exprime emoțiile/ideile. Și e păcat!

Intervievatorul: Ai încuraja/promova arta ca metodă în dezvoltarea emoțională și socială? De ce?

Intervievat: Aici răspund la ambele întrebări. Sunt de părere că dezvoltarea socială și cea emoțională sunt legate strâns una de cealaltă, deoarece ne oferă perspective paralele. Dacă se depășesc limite artistice/creative, subiectul devine mai sigur pe el/ea dar și capătă o anumită încredere interioară că poate să soluționeze problemele artistice dar și problemele personale. Este important ca elevii să fie încurajați pe partea asta de desen și pictură ca să își lase problemele pe hârtie nu să fie frustrați pe dinăuntru. Iar dacă nu au cui să împărtășească, decât să păstreze în ei și să nu ai putere să se abțină mai bine să caute o metodă în care să se descarce.

Intervievatorul: Foarte frumos ai explicat, și îți mulțumesc pentru că ai împărtășit punctele de vedere.

Intervievat: Și eu vă mulțumesc.

Exemple de trăiri pozitive și negative exprimate prin artă a persoanei cu dizabilități auditive

( Modelaj , trăiri pozitive tipice dizabilități auditive, apartenența la o comunitate și la propria limbii materne) anexa 30

Anexa 31 ( Trăiri negative)

( trăiri negative, nuanțe închise pe sticlă)

Anexa 32

INTERVIUL II 25 Mai la ora 15

Al doilea interviu este tot cu persoana cu dizabilitate auditiva pe nume. C.A , vârsta 23 de ani, absolventă la Facultatea de Arte Plastice Cluj Napoca.

Intervievator: Mulțumesc că ați acceptat interviul și să îmi spuneți dacă întrebările pe care le voi adresa vă deranjează sau nu înțelegeți

Intervievat: În regulă

Intervievator: Îmi spuneți cum vă cheamă, vârsta, unde ați absolvit și ce tip de dizabilitate auditivă aveți.

Intervievat: Da sigur, Mă numesc C.A , vârsta de 23 de ani, am terminat Arte Plastice și acum sunt la master tot în domeniul Arte Plastice , și am hipoacuzie neurosenzorială

Intervievator: Și de când ai pasiune pentru artă?

Intervievat: Pot spune ca pasiunea pentru arta s-a născut deodată cu mine, de la naștere.

Intervievator: Ce preferi să pictezi/desenezi lucruri pe care să le înțelegi numai tu sau ceilalți? Sau ambele?

Intervievat: Prefer sa desenez lucrurile pe care le înțeleg eu,adică lucruri fără sens,pentru ca sunt greu de citit si ceea ce doresc sa transmit,ii sperie pe ceilalți

Intervievator: Poți să îmi dai un exemplu de lucrare artistică care să te reprezinte pe tine?

Intervievat: Da sigur că da, doar că am prelucrat în photoshape, e o lucrare artistică digitală cum s-ar zice

Intervievator:E în regulă, tot artă e fie că e manual sau digital. Poți să îmi detaliezi, să îmi povestești de ce ai ales această lucrare și ce înseamnă?

Intervievat: Da, deci pictura asta mă reprezintă deoarece îmi place să fiu prietenoasă, să fiu în centrul atenției, și vreau să fiu drăguță, frumoasă să fiu văzută plăcută.

Intervievator: Înțeleg, interesantă lucrare făcută în photoshape

( Prelucrat digital în Photoshape)anexa 33, realizat de C.A

Intervievator: În ce mod îți este mai ușor să îți descarci trăirile? Verbal, artistic sau LMG?

Intervievat: In general, îmi este ușor sa-mi descarc trăirile prin mod verbal deoarece mă ajuta mai mult sa mă exprim prin lucrările artistice. Mă ajuta sa mă gândesc, sa-mi dezvolt imaginația și mă influențează in mod pozitiv si energic.

Intervievator: Ai putea să îmi dai asocieri ale culori ( calde-reci) cu emoții pozitive-negative?

Intervievat: da, Culorile calde pe care le asociez cu emoțiile pozitive sunt culorile puternice,țipătoare de exemplu: coraliu,turcoaz,roz,albastru iar culorile reci pentru emoțiile negative sunt : negru,gri,galben, crem.

Intervievator: Dar coraliu, turcoaz, roz nu sunt culori reci?

Intervievat: Da, deci eu le asociez cu emoții pozitive.

Intervievator: Atunci cu culorile reci le asociezi cu emoții pozitive iar culorile calde cu emoții negative. Foarte interesant

Intervievat: Da, da eu așa le văd

Intervievator: Ți s-a întâmplat să realizezi o lucrare artistică în mod inconștient, adică fără să îți dai seama?

Intervievat: Mi se întâmplă mereu sa desenez sau sa fac poze fără sa fiu conștientă,si atunci mă descopăr cine sunt si ce se întâmplă in interiorul meu.

Intervievator: Cum îți este mai ușor să pictezi? Cu ajutorul schițelor sau la liber?

Intervievat: Îmi este mai ușor să desenez cu ajutorul schițelor,dar uneori nu mă ajuta deoarece prin schițe se subliniază cum sunt fără defecte si sentimente, iar la modul liber se modelează trăirile si ating treptele evoluării.

Intervievator: Dă-mi două-trei exemple în care arta te-a ajutat în plan social sau emoțional.

Intervievat: Lucrările lui Michelangelo m-au ajutat foarte mult să îmi dau seama de expresivitatea oamenilor. Studiind lucrările lui, am descoperit cum se simte sensibilitatea oamenilor cât și formele oamenilor până și expresivitatea tăcerii sentimentelor.

Lucrările lui Tim Walker,care e fotograful meu ideal,m-a ajutat enorm de mult pe plan social deoarece e vorba despre moda,frumusețea,estetica si ireala,ieșită din tipar. De exemplu: copilăria pentru adulți , care arată că indiferent de ceea avem în jur, avem și lumea basmului în noi si pe lângă noi.

Intervievator: Foarte interesante exemple.

Intervievator: Emoțiile pe care nu le înțelegi, le exprimi prin artă?

Intervievat: Emoțiile pe care nu le înțeleg le studiez, le descifrez prin gânduri și citit, iar prin scris încerc sa îmi dau seama si apoi le imprim în lucrările artistice.

Intervievator: Ce anume citești ca să îți dați seama de emoțiile tale ?

Intervievat: Cărți autobiografice, experiențe personajelor reale în care să mă regăsesc și eu.

Intervievator: Și imprimi în lucrările artistice experiențele celorlalți sau ale tale?

Intervievat: Ambele

Intervievator: Să înțeleg că îmbinați literatura cu artă-plastică pentru înțelegerea emoțiilor?

Intervievat: Da, cuvintele le pot imprima în imagini, pictură, desen, poză. Ceva concret

Intervievatorul: Foarte bună metodă ați descoperit.

Intervievatorul: Exprimarea trăirilor/emoțiilor prin artă se învață sau te naști cu asta?

Arta este un lucru cu total diferit. Eu cred că există în fiecare din noi o părticică de artă, indiferent de domeniul acestuia. Cei care se nasc cu arta în sânge, la ei este foarte ușor să înțeleagă secretele sentimentelor și cum să le exprime. Pur si simplu, la ei , imaginația se dezvoltă la fiecare pas pe care îl parcurg într-o zi. La orice oră, la orice vede în oraș, prin parc, la o plimbare, cei cu arta in sânge imediat iși fac un tablou și curg idei peste idei.

Cei care nu au artă în sânge, la ei totul face sa fie puțin mai dificil, pentru că învață despre arta fără să o simtă , fapt care te face ca arta să te limiteze.

Intervievator: Te-ai gândit vreodată dacă comunitatea surzilor sunt dificultăți de înțelegere și exprimare a emoțiilor? și de ce crezi asta?

Intervievat: In general, comunitatea surzilor au dificultăți de înțelegere în comunitatea auzitorilor, nu cunosc majoritatea din ei vocabularul dezvoltat. Surzii sunt foarte direcți, indiferent de subiect si își exprimă emoțiile intr-un alt mod, vizibil prin mișcarea mâinilor.

Intervievator: Deci doar prin mișcarea mâinilor să înțeleg că își exprimă emoțiile? Facial?

Intervievat: Mâinile sunt cele care fac apariția expresiilor faciale.

Intervievator: Foarte interesant.

Intervievatorul: Ai încuraja/promova arta ca metodă pentru dezvoltarea socio-emoțională?

Intervievat: Cu siguranță aș încuraja si promova arta ca metoda de dezvoltare sociala pentru că ajută foarte mult oamenii să se descarce , ajutându-i să se exprime minuțios si maiestuos ceea ce simte, decât prin cuvinte.

Da, aș încuraja arta ca metoda de dezvoltare emoțională pentru copii mici, deoarece i-ar încuraja pentru integrare în societate și să se descopere pe ei înșiși, dând drumul la curiozitate.

Intervievator: Foarte frumos și ai împărtășit lucruri interesante, și mulțumesc pentru că ai acceptat să îți iau interviul

Intervievat: Cu mare plăcere

Trăiri pozitive ( lucrare realizată de C.A, în program digital)

Anexa 34

Trăiri negative ( lucrare realizată de C.A, formă digitală)

Anexa 35

PROPUNEREA PLANULUI DE INTERVENȚIE PERSONALIZAT

În urma a patru activități de monitorizare și de observarea lucrărilor artistice realizate de către cei 5 elevi care sunt incluși în cercetare, am constatat că ei reușesc să vizualizeze gândurile și emoțiile .

Cele patru activități au fost desfășurate săptămânal la cabinetul de arte plastice din cadrul școlii împreună cu profesorul de arte-plastice.

Tema primei activități a fost: ,, Să recunoaștem propria emoție,,. La această activitate , au fost 2 grupuri formați din 4 persoane. Fiecare grup a avut un carton mare fiind împărțit în patru.tabele. Câte doi povesteau o situație plăcută sau neplăcută iar apoi trebuie să redea propria emoție pe mână.

Anexa 36

( Expresia feței a colegei ce a reprezentat ca fiind tristețe , având fundalul de culori închise și reci)

A doua activitate a avut ca tema ,,Să recunoaștem emoția celuilalt”. Aici au fost grupați câte doi iar apoi au povestit o situație plăcută sau neplăcută unul celuilalt. După ce au discutat au avut ca sarcină să descrie printr-un portret starea celuilalt. Ca regulă aveau voie să aleagă 3 culori pentru descrierea înfățișării pentru a evita tendința de a copia .

Anexa 37

A treia activitate a fost modelajul, ca tema ,, Să schimbăm emoția”. S-au grupat câte doi iar apoi au avut ca sarcină să povestească o întâmplare neplăcută în care și-ar fi dorit să schimbe. Să modeleze starea emoțională în așa fel să nu îl afecteze pe celălalt.

Anexa 38

( Realizat de eleva E.C.H, spunând că mai bine să plângă decât să lovească pe cineva”

La a patra activitate, cei 5 participanți de la studiu au avut ca sarcină să reprezinte prin desen tema : ,, Unde mă simt cel mai bine”

Anexa 39, acest desen este realizat de N.E , care are frustrări pentru faptul că familia ei nu acceptă să aibă relația cu prietenul său.

Acest desen, cu toamna , având nuanțe de culori închise , corelează cu altă lucrare artistică:

Anexa 40 ( Lucrare realizată tot de N.E, tema ,, Starea mea emoțională’’

Propun plan de intervenție pentru formarea capacității de vizualizare a trăirilor și gândurilor ce nu pot fi verbalizate, pentru diminuarea stărilor negative ce pot afecta comportamentele, găsirea strategilor de înlocuirea emoțiilor negative disfuncționale,formarea capacității de identificare a emoțiilor și starea de bine .

Anexa 41 ( Model de activitate pentru plan de intervenție în situații de crize ale stărilor emoționale ne-exprimate)

Pictează pe mână ce emoție ai în momentul

acesta

Anexa 42 ( Cutia cu emoțiile mele)

De la anexa 42, cutia cu emoțiile mele, reprezintă o metodă esențială persoanelor cu dizabilități auditive care au dificultăți de exprimare a unei emoții pe cale verbală. Copilul la activitatea art-terapeutică introduce mâna în cutie, având obiecte cu texturi diferite (aspru, neted,moale, caldă, rece,) iar în funcție de starea în care se află va scoate obiectul. Iar apoi prezintă profesorului psihopedagog obiectul scos. Iar de pe baza obiectului (de o textură aleasă) va reprezenta vizual printr-o pictură sau desen sau modelaj cum se simte, în funcție de preferințele copilului . Această activitate are ca scop formarea capacității de verbalizare a unei emoții.

O altă activitate pentru dezvoltarea competențelor socio emoțională la preadolescenți cu dizabilități auditive constă în : ,,Compunerea unei întâmplări realizate prin desen în ordinea cronologică” Această activitate are ca scop ordonarea ideilor, gândurilor pe plan mental. Persoanele cu dizabilități auditive au tendința să povestească doar părțile preferate-interesate sau părțile cele mai afectate fără să țină cont de celelalte părți mici care contribuie la apariția unei cauze. Acest lucru se desfășoară prin cartonașe mici, fiecare cartonaș va fi pictat, sau desenat, iar apoi pe o sfoară se prinde cu cârligul, astfel încât se formează o poveste.

REZULTATE

Se anticipează faptul că în urma comparării și corelării evaluărilor cu cele de pe parcurs și cu activitățile, se observă impactul activităților art-terapeutice de tip educațional asupra exprimării emoționale. Cu alte cuvinte în urma activităților de monitorizare s-au observat corelarea culorilor cu emoțiile în mod inconștient.

După descrierea expresiilor faciale din programul de evaluare ,,Test Emotions” preadolescenții cu dizabilități auditive explorează pe ei înșiși poziția sprâncenelor, forma gurii, fruntea încrețită sau descrețită pentru a observa dacă au experiență asupra emoției din program.

După analiza lucrărilor artistice ai celor 5 participanți la studiu am constatat că utilizarea și alegerea unei culori corelează cu starea emoțională pe care nu o conștientizează.

De asemenea, exprimarea ideilor și a gândurilor pe cale verbală se vor îmbunătăți cu ajutorul terapiei limbajului și cu ajutorul activităților de socializare. Prin urmare exersarea potențialului creativ are ca scop îmbunătățirea exprimării a gândurilor și stărilor cu ajutorul ustensilelor de art-terapie.

DISCUȚII

Cercetarea este limitată deoarece programul Test Emotions nu este un test în care măsoară nivelul dezvoltării socio-emoționale ci evaluează modul în analizează expresiile faciale ale adulților din program, cu toate că diferențele intensității stimulilor faciali nu variază mult de la expresie facială la alta, însă pe durata scurtă în care copiii au fost expuși la diferite teste în care culorile sunt asociate cu expresiile faciale din program și cu alte expresii faciale am constatat că în spatele alegerii unei culori cu o emoție sau cu un eveniment semnificativ am constatat că art-terapia ca metodă de tip educațional poate avea influențe pozitive în procesul de dezvoltare socio-emoțională. În urma în care copiii din cercetare au fost expuși la activitățile art-terapeutice, s-au observat inițiativele lor în identificarea trăirilor interne și gândurilor în raport cu ceilalți. Apoi am observat entuziasmul pe care le aveau copiii în alegerea modului de combinare a culorilor în realizarea lucrărilor artistice, cât și starea lor de bine ce aveau la activitate de modelaj.

De asemenea în urma cercetării de pe baza ai celor cinci studii de caz, am constatat că există diferențe semnificative în urma aplicării testelor ; Test Emotions, grila de evaluare art-terapeutică ( motivele sunt variate) , corelarea emoției cu culoare și activitățile artistice . Mai mult lucrările artistice scot în evidență nuanța emoțională pe care le-au avut în timpul participării la activități. Prin urmare pe baza restrângerilor ai celor cinci participanți la studiu, cercetarea lor de tip calitativ scoate în evidență importanța și impactul art-terapiei ca metodă de tip educațional în dezvoltarea socio-emoțională la preadolescenți cu dizabilități auditive.

CONCLUZII

Conform investigării asupra nivelului de dezvoltare a limbajului verbal la persoane cu dizabilități auditive, s-au identificat diverse dificultăți de exprimare a gândurilor, a propriilor comportamente cât și înțelegerea și denumirea emoției în raport cu contextul potrivit. Preadolescenții cu dizabilități auditive nu reușesc să își vizualizeze trăirile interioare, astfel încât ei aleg să exteriorizeze chiar și stările pe care nu și le-au identificat și din cauza faptului că în anumite contexte exteriorizează comportamente din cauza vulnerabilității pe care nu își pot controla. Cu alte cuvinte, cercetarea de față cât și alte cercetări anterioare, au demonstrat că persoanele cu dizabilități auditive se confruntă zi de zi cu dificultățile în sfera limbajului verbal cât și dificultățile în limbajul verbal expresiv care le afectează într-o oare care măsură dezvoltarea socio-emoțională, fiind nevoiți să facă față cerințele societății-școlare la fel ca și ceilalți preadolescenți cu toate că bagajul de vocabular e atât de sărac, exprimarea verbală e atât de defectuasă încât influențează sensul mesajului pe care vor să o exprime, nu reușesc să alinieze ideile și gândurile într-o manieră succesivă și logică astfel încât vulnerabilitatea se dedublează și faptul că nu sunt înțeleși așa cum ar fi vrut ei și toate aceste dificultăți reduc abibilitățile de socializare cu indivizi auzitori și așa își întăresc sentimentul de securitate în grupul de apartenență, grup având cultura dizabilității auditive.

Lipsa ne-antrenării privind exprimarea emoțională determină un dezechilibru în integrarea în societate, deoarece neavând capacitatea de gestionare a stărilor emoționale negative acestea o conduc la emoții negative disfuncționale, emoții fie negative sau pozitive care nu sunt exprimate într-o manieră adaptativă . De aceea persoanele cu dizabilități când observă că auzitorii nu decodifică în mod corect și complet mesajul, de îndată renunță să mai fie deschiși ca să împărtășească gândurile și trăirile de aceea preferă să se integreze doar în grupuri de apartenență care utilizează același stil de limbaj. Un alt aspect specific dizabilității auditive este lispa dezvoltării vocii interioare, de aceea de multe ori își exprimă gândurile și sentimentele fără să le evalueze fără să conștientizeze dacă sunt logice sau automate. Fiecare ființă umană este condusă de vocea interioară care îndrumă și contribuie la exteriorizarea comportamentelor fie adaptative sau dezadaptative. De aceea vocea interioară la auzitorii s-au format datorită feed-back-ului auditiv. Pe când la dizabilități auditive consider că feedback.ul vizual contribuie la formarea conștiinței vocii interioare, cu alte cuvinte art-terapie ca metodă de tip educațional poate contribui ca instrument de dirijare a stării interioare întrucât se formează voce interioară bazată pe imagini. Consider că nuanțele din artă influențează starea emoțională și poate fi o provocare în exprimare sau în diminuare iar modelajul poate fi o activitate ce conferă starea de bine.

Un alt aspect important este tendința de generalizare a unei expresii faciale, deși persoane cu dizabilități auditive apelează la suportul vizual pentru orice informație, mesaj, ei au tendința de a generaliza o expresie facială la mai multe contexte nepotrivite astfel încât mesajul poate fi înțeles greșit. Acest lucru s-a observat la evaluarea expresiilor faciale ( Test Emotions) în care participanții de la studiu încercau să înțeleagă stimulii faciali având intensități diferite, de aceea este foarte important ca persoanele cu dizabilități să li se explice că noi oamenii ne exprimăm diferit, cu grade de intensități diferite și nu în primul rând fiecare are o percepție diferită asupra unei emoții( bucurie, tristețe, furie, frica). Testul Emotions conține patru emoții ( bucurie, frica, furie și tristețe) la fel și activitățile tot pe baza acestor patru stări s-au concentrat. Am considerat că cele patru emoții sunt de bază în care trebuie identificate în moduri diferite și la persoane diferite . Acest mod de evaluare într-o oare care măsură încurajează persoana cu dizabilitate auditivă să aibă deschiderea spre a analiza în diverse părți, să nu se concentreze doar într-o singură direcție. De exemplu (o expresie facială având o trăsătură poate desemna mai multe emoții, să nu generalizeze tiparul unei expresii asupra doar unei singure emoții).

În urma aplicării activităților art-terapeutice ca metodă educațională am constatat că persoanele cu dizabilități auditive pot utiliza aceste activități ca mod de compensare a lipsei feedback-ului auditiv deoarece aceste activități oferă suport vizual asupra cognițiilor, stărilor, comportamentelor și ideilor. Și toate acestea duc spre starea de bine. Bineînțeles suportul vizual este însoțit de provocarea în exprimare a limbajului verbal, în paralel ideile se alinează din punct de vedere imagistic și verbal.

În concluzie, doresc ca cercetarea să o continui în viitor în funcție de: alte particularități ale dezvoltării socio-emoționale, de etapele de dezvoltare, de factorii care contribuie la formarea competențelor socio-emoționale și de impactul experiențelor sau traumelor asupra realizării unei lucrări artistice.

Bibliografie

1. Adrian Rosan( 2015). Psihopedagogia Speciala. Modele de Evaluare și Intervenție, Editura Polirom Iași, pag 124-129

2.Popa, M. (2002). Deficiența de auz repere psihologice și metodologice, Editura Dimitrie Cantemir Târgu Mureș, pag 7-22

3.Ștefan. C. A. & Kallay Eva (2010). Dezvoltarea competențelor emoționale și sociale la preșcolari, Editura ASCR, Cluj-Napoca, pag. 27-40. Pag 234-236

4.Terwogt, M. M., & Rieffe, C. (2004). Behavioural problems in deaf children: Theory of mind delay or communication failure?. European Journal of Developmental Psychology, 1(3), 231-240.

5.Schaffer, H.R.(2010). Introducere în psihologia copilului, Editura ASCR, Cluj-Napoca, pag.124-134.

6.Child Development Research Volume 2012 (2012), Article ID 975670, 9 pages
http://dx.doi.org/10.1155/2012/975670.

7. Popovici, D.V., Matei, S.R.(2005), Terapie ocupațională pentru persoane cu deficiențe, Constanța, editura Muntenia.

8. Preda.V. (2005), Terapii prin mediere artistică, Cluj-Napoca., Presa Universitară Clujeană.

9. Semel Institute. (2011). NADC. Retrieved from: National Arts and Disability Center website: www.semel.ucla. edu/nadc

10. Pope J.D., Butler H., Qualter P.,(2012) “Emotional Understanding and
Color-Emotion Associations in Children Aged 7-8 Years, in” Child Development Research,vol.2012, ID 975670, (consultat la 14.05.2015).

11. Paul Ekman and Wallace Friesen. Facial Action Coding System: Investigator’s guide. Consulting Psychologist Press, 1978.

12. Anca Mircea Ileș (2013) “ Terapia prin arte ca metodă de recuperare a adulților cu dizabilități intelectuale”Departamentul de Psihopedagogie Specială 2013.

13. Goleman, Daniel (2001), Inteligența emoțională, Editura Curtea Veche, București, pag 61-68

14. Lelord, Francois, Andre, Christophe, (2003),Cum să ne exprimăm emoțiile și sentimentele, București: Editura Trei.

15. Anca, M. (2001). Psihologia deficienților de auz, Cluj- Napoca: Editura Presa Universitară Clujeană.

Anexe

Figura 1 ( formarea emoțiilor)

Figura 2 ( Expresii faciale)

Anexa 3 Anexa 4

(Expresii faciale din programul Test Emotions)

Anexa 5 ( Tabel cu rezulvatele testului Emotions)

GRILA DE EVALUARE INIȚIALĂ

ART-TERAPEUTICĂ

Data:

Numele:

Vă rog să bifați mai jos.

Aș dori ca art-terapia să mă ajute cu:

Anexa 6

Anexa 7( tabel cu rezultatele lui T.S.I)

ANEXA 8(INTENSITATEA STIMULUI

ANEXA 9

Anexa 10 Culorile din viața mea

(roșu)

Intensitate crescută la emoția bucurie

(albastru)

Intensitate crescută la emoție tristă

(verde)

Intensitate crescută la emoție frică

(negru)

Intensitate slabă la emoție furie

Anexa 11 ( T.S.I)

,,Tema activității Cum mă simt eu? ,,

Anexa 11 ( desenul lui T.S.I)

( anexa 12) Desenul ,, Cum mă văd eu pe mine”

Anexa 13( Test emotions aplicat după 2 luni) T.S.I

Anexa 14

Anexa 15

Anexa 16

Anexa 17( Test corelare emoție-culoare a lui P.A.M)

Anexa 18 ( Desen realizat de P.A.M)

Anexa 19 ( fișa de activitate)

Anexa 20 ( table cu gradul de intesitate a emoției faciale la S.S.R)

Anexa 21 ( Corelare emoție-culoare)

Anexa 22 ( pictura realizată de S.S.R)

Anexa 23 ( Rezultatele lui N.E)

Anexa 24

( Lucrare realizată de E.C.H, despre emoție negativă, furie)

Anexa 25

Anexa 26

anexa 27

stimul puternic

stimul puternic

stimul puternic

stimul puternic

Anexa 28

Anexa 29 ( Desen realizat de o studentă de la Arte Plastice)

( Modelaj , trăiri pozitive tipice dizabilități auditive, apartenența la o comunitate și la propria limbii materne) anexa30

Anexa 31 ( Trăiri negative)

( trăiri negative, nuanțe închise pe sticlă)

Anexa 32

Anexa 33 ( Prelucrat în photoshape)

Trăiri pozitive ( lucrare realizată de C.A, în program digital)

Anexa 34

Trăiri negative ( lucrare realizată de C.A, formă digitală)

Anexa 35

( Plan de intervenție, Anexa 36)

Anexa 37

Anexa 38

Anexa 39

:

Anexa 40 ( Lucrare realizată tot de N.E, tema ,, Starea mea emoțională’’)

Anexa 41

Anexa 42 ( Cutia cu emoțiile mele)

MULȚUMIRI

Aș dori să le mulțumesc în mod deosebit persoanelor de diferite specializări în care m-au sprijinit în cercetare cu privire la această temă. Le mulțumesc;

Mulțumesc în mod deosebit domnului coordonator, Conf. univ.dr. Adrian Marian Roșan pentru faptul că mi-a dat curajul să fac cercetare cu privire la această temă pe care mi-am ales-o, și pentru colaborare, implicare și coordonare.

Mulțumesc domnului Prof. consultant – Prof. univ. dr. Vasile Liviu Preda pentru suport cu privire la materiale științifice.

Mulțumesc Asist. univ. dr. Ioana Tufar pentru oferirea suportului și sprijinului pe parcursul realizării lucrării mele de licență.

Doamnei profesoare de arte plastice din cadrul Liceului Tehnologic Special pentru Deficienți de Auz, Oltean Irina pentru faptul că mi-a oferit materiale, spațiu în care am desfășurat activitățile art-terapeutice.

Doamnei profesoare de limba și literatura română și diriginta clasei a VII-a din cadrul Liceului Tehnologic Special pentru Deficienți de Auz, Chirteș Gabriela pentru colaborare cu privire la alegerea participanților la studiu cu privire la nivelul de dificulttate în sfera limbajului verbal și al exprimării emoționale al acestora.

Mulțumesc copiilor din clasa a VII-a, pentru faptul că au acceptat să participe la studiu de cercetare, pentru participare cu interes în evaluările psihopedagogice.

Directorului din cadrul instituției de învățământ Special Liceul Tehnologic Special pentru Deficienți de Auz pentru aprobare și permisiune în desfășurarea cercetării la clasa a-VII-a și pentru oferirea spațiului pentru evaluări psihopedagogice.

Mulțumesc și familiei mele în mod special pentru faptul că au fost alături de mine, m-au încurajat cu privire la cercetare și pentru sprijin financiar pentru listarea diverselor materiale pentru cercetare.

Mulțumesc prietenei mele speciale, că a fost alături de mine și mi-a dat curaj și încredere în acest timp de studiu.

Și nu în ultimul rând, mulțumesc departamentului de Psihopedagogie Specială și profesorilor specialiști pentru faptul că au zidit în noi, spiritul psihopedagogic și pentru faptul că ne-au încurajat să ne bazăm pe potențialul uman și pe creativitate în educație.