Una din ideile principale la care a ṭi ajuns ȋn urma cercetării [625345]

Universitatea din București
Facultatea de Sociologie și Asistență Socială

Tema lucrări i
Strategii de integrare a studenților străini.
Studiu de caz : Studenții basarabeni veniți la facultate în Rom ânia.

Autor: Pădureț Dorina

Coordonator i științific i: Conf. Dr. Darie Cristea
Drd. Diana -Alexandra Dumitrescu

Iunie 2018

Rezumat
Infografic
Cuprins

Introducere
Tema acestei lucrări este ” Strategii de integrare a studenților străini.
Studiu de caz: Studenții basarabeni veniți la facultate în România. ”, iar conceptul de bază pe care
îmi propun să îl analizez în cadrul acestei cercetări este cel de integrare și anume integrarea
studenților străini. Conform Dicționarului de sociologie, coordonat de Cătălin Zamfir și Lazăr
Vlăsceanu, ”integrarea socială este procesualitatea interacțiunilor dintre individ sau grup și mediul
social specific sau integral, prin intermediul căreia se realizează un echilibru funcțional al părților.
Integratul poate fi o persoană, cât și un grup de persoane, o categorie socială, o organizație, o
comunitate teritorială, un subsistem social etc.” ( Cătălin Zamfir, Lazăr Vlăsceanu, 1998, pag.300)
Literatura științifică subliniază importanța analizei nivelului de adaptare și socializare,
deoa rece permite sistematizarea procesului de adaptare și socializare în conformitate cu
caracteristicile sale calitative și cantitative. Problema nivelurilor de adaptare și a socializării a fost
studiată de, A.N. Leontiev1 și alții, care au condus la formular ea a două abordări diferite la
definirea nivelelor: una caracterizează particularitățile adaptării și socializării subiecților, cealaltă
descrie caracteristicile estimative ale adaptării și socializării. În cazul în care este luat ca bază de
adaptare și so cializare caracterul cantitativ al procesului însuși, atunci se identifică trei niveluri de
adaptare: ridicat, mediu, scăzut.
Astfel, o trecere în revistă a literaturii științifice pe tema cercetării sugerează că știința
socială are materiale empirice și teoretice considerabile asupra problemelor de adaptare socială și
socializare profesională, migrația educațională și adaptarea migran ților. Cu toate acestea, există o
lipsă acută de lucrări științifice care se ocupă de aspectul socio -cultural al socializării profesionale
și adaptarea studenților străini, inclusiv a celor din Africa, impactul calităților lor personale în
procesul de transformare a relațiilor sociale și structurale în domeniul migrației educaționale.
Teoriile "șocului cultural" pre zentate în lucrările oamenilor de știință occidentali, cum ar
fi K. Oberg2, S. Bockner3, etc., au avut o mare contribuție la studierea problemelor de adaptare
psiho socială, în special adaptarea socială a studenților străini. S-a constatat că, chiar și în cele mai

1
2
3

favorabile condiții de interacțiune, intrarea unei persoane într -o altă cultură este însoțită de
dificultăți obiective și subiective.
Adaptarea socială are ca scop conformarea individ ului la norme le și roluril e sociale ,
precum și dezvoltare a acestuia, descoperirea capacității sale interne și crearea unei a rmoni i între
subiectul adaptării și noul mediu cultural. Conform definiți ei, adaptarea socială a persoanei /
grupului (în acest caz, studenții străini) se referă la un set de acțiuni ale persoanelor fizice , care
creează un echilibru dinamic, în condițiile date de mediu unei alte culturi , și contribuind la
dezvoltarea, atunci când se schimbă. Cu alte cuvinte, adaptarea socială este un proces multi –
stratificat, prin care individul intră în s istemul social deja format.
În cazul acesta vorbim despre integrarea unui grup de persoane, care au în comun cel puțin
un criteriu distinctiv, țara de proveniență. În principal ne interesează dacă membrii acestui grup nu
sunt discriminați pe criteriul ori ginii sale. Bineînțeles nu vorbim despre existența unei
marginalizări, având în vedere că se creează condiții optime pentru buna activare a acestor
persoane în cadrul societății române, se fac demersurile necesare din partea Ministerului Educației
și Guver nului României, însă în momentul în care membrii grupului studiat ajung în localitățile,
instituțiile unde au fost distribuiți pot întâlni situații mai puțin plăcute sau chiar jignitoare.
Conceptul de student străin sau student internațional, așa cum vor fi utilizate în contextul
acestei lucrări pentru România nu mai este o noutate sau un lucru de mirat, în special dacă vorbim
de centrele universitare mari cum sunt București, Cluj, Sibiu, Iași. Datorită globalizării, chiar dacă
anual pleacă un număr foarte mare de studenți români în alte țări mai atractive în plan academic,
mulți tineri ajung în România cu același scop, de a obține studii de o calitate mai înaltă, suportând
mai puține cheltuieli.

Principalele întrebări la care îmi propun să răspund în u rma acestei cercetări sunt:
1. Există metode de integrare a studenților străini aplicate de universitățile din România?
2. Care sunt metodele de integrare a studenților străini, pe care le implementează universitățile
din România?

3. Ce recomandări am putea oferi atât universităților, cât și studenților pentru o integrare mai
simplă a acestora?
Decizia de a alege această temă de cercetare pentru lucrarea mea de licență vine din dorința
de a analiza o latură mai puțin studiată a fenomenului de ”Studenți basarabeni” studen ți etnici
români, proveniți din Republica Moldova și pentru a afla dacă universitățile, profesorii și studenții
români au altă atârnare față de studenții străini, care sunt greutățile prin care aceștia trec. De
asemenea îmi doresc să pot oferi viitorilor studenți câteva îndrumări privind integrarea socială și
adaptarea la noile împrejurări.
Consider că pe fundalul luării de amploare a fenomenului de migrare, inclusiv a migrării
cu scop de realizare a studiilor superioare și doctorale, est e necesară o monitorizare continua a
integrării studenților străini în comunitățile universitare locale. Această monitorizare duce la o
adaptabilitate mai bună a sistemului educațional, dar și a procedurilor interne ale universităților,
având drept efect c reșterea prestigiului universitar, dar și a sistemului educațional pe scară
internațională.
În același timp, numărul studenților basarabeni crește cu fiecare an și nu putem neglija
acest aspect. Dacă urmărim listele publicate de către Ministerul Educație i Naționale și Cercetării
Științifice, în ultimii 5 ani în România la studii au ajuns cel puțin 20000 basarabeni, o cifră destul
de importantă, dacă facem o comparație cu studenții veniți din alte țări.
Și nu în ultimul rând, această temă m -a atras prin s implul fapt că și eu, la rândul meu, sunt
venită în România la studii din Republica Moldova. Am auzit multe povestiri despre modul în care
unii studenți au fost tratați de către profesori, colegi și administrația universității, unii mai bine,
alții mai puț in. Am decis că ar fi util atât pentru viitorii studenți, cât și pentru unele universități să
afle care sunt metodele de integrare cele mai bune pentru ambele părți, să obținem o formulă pentru
soluții win -win.

Literatura de specialitate
Pentru o înțelegere mai bună a subiectelor discutate atât în cadrul acestei lucrări, cât și
aduse ca exemplu în cadrul altor cercetări din domeniu este util să definim conceptele cheie puse
în discuție și analizate. Adaptarea socială a studenților străini este unul dintre subiectele cheie în
toate lucrările studiate mai jos. Conform DEX 2009, adaptarea este acțiunea de a se adapta și
rezultatul ei. În cazul adaptării sociale se poate vorbi despre adaptarea culturală la normele și
valorile societății în care individu l se integrează.
Un alt concept important și adus în prim plan în cercetările de mai jos este cel de migrație.
În cazul migrației în scop de studii, în special în cazul studenților din Republica Moldova vorbim
despre o migrație legală, deoarece la baza ace steia există fluxuri legale și mecanisme prestabilite
datorită cărora este posibil acest tip de comportament. Modelul conform cărui are loc procesul de
migrare a studenților basarabeni în România poate fi similar modelului push -pull (respingere –
atracție) 4descris de către Remus Gabriel Anghel și István Horváth în lucrarea ”Sociologia
migrației. Teorii și studii de caz românești.” ( Sociologia migrației. Teorii și studii de caz
românești , Remus Gabriel Anghel, István Horváth, Polirom 2009, pag 34)
Este evid entă creșterea interesului pentru studiile peste hotare în întreaga lume. Acest fapt
este cauzat de fenomenul globalizării, dar și de către posibilitățile disponibile de călătorie și
descoperire de informații. În acest context, mi -am propus sa analizez cer cetări științifice din
diferite părți ale lumii, întrucât evoluția migrației cu scopul de studii ar trebui să fie asemănătoare.
Pentru a face o comparație între rezultatele obținute în cadrul acestei cercetări și a altor
studii similare și pentru identificarea unor diferențe sau similitudini privind integrarea studenților
străini în alte țări, am identificat 5 lucrări care urmăresc aceleași obiective și care au formulat
concluzii și recomandări de interes pentru cercetarea noastră.
În lucra rea “International Romanian students. Migration patterns – a social network.
Analysis study” au fost analizate date din intervalul 2008 -2013 privind migrarea studenților

4 Modelul push -pull (respingere -atrac ție) men ționeazã faptul c ă migra ția are loc datorit ă existen ței unei serii de
factori structurali (de respingere push) care determin ă migran ții să părăseasc ă regiunile lor de origine (spre
exemplu, foamete, r ăzboi sau dec ăderea economicã a unor regiuni cum a fost, de exemplu, cazul României în anii –
‘90). În paralel, exist ă o serie de factori de atrac ție (pull) a migran ților, lega ți în special de necesarul de for ță de
munc ă sau de salariile superioare (Bogue, 1969), și nu exist ă legi predeterminate de migrațiune .(” Sociologia
migrației. Teorii și studii de caz românești .” Remus Gabriel Anghel și István Horváth , Polirom 2009 , pag 34 )

Români, cu scopul de a identifica niște șabloane privind deciziile acestora și formare a unor
concluzii referitor la alegerea unei anumite țări sau a unei anumite universități/facultăți la care să
își urmeze studiile.
S-a identificat că datorită dezvoltării tehnologice și reducerii costurilor de transport,
migrarea studenților este un fenome n ce ia amploare, iar instituțiile de învățământ nu mai sunt
entități separate din cadrul unei țări, acestea devin deschise pentru toți și trebuie să se adapteze
noilor schimbări. Conform opiniei autorilor, migrația studenților este una din cheile
internaț ionalizării lumii și formării culturii actuale.
Migrarea tinerilor în scop de studiu este în creștere permanentă și este un fenomen care
arată că studenții vor să învețe, să călătorească, să cunoască lucruri noi care sunt în afara ariei
geografice proprii.
Conform datelor statistice analizate , s-a concluzionat că , inițial, studenții din țări cu un
sistem educațional mai slab migrau către țări cu nivelul educației avansat. În zilele de astăzi însă,
lucrurile se schimbă spre o egalitate privind fluxurile de m igrare. Autorii deduc de aici că țările
din care migrează studenții, ajung în scurt timp a fi țări de destinație pentru migrarea studenților.
În lucrare, se afirmă în același timp că după revoluție, după căderea comunismului,
sistemul educațional din Român ia a intrat într -o perioadă de schimbări majore, adaptându -se
treptat la normele educaționale europene. Toate aceste schimbări au dus la creșterea calității
educaționale inclusiv în sistemul universitar. Au fost în scurt timp adaptate programe de mobilitat e
pentru studenți și obținute parteneriate cu instituții din alte țări, numărul acestora crescând destul
de rapid în timp.
Conform rezultatelor obținute de cercetători , în România, vin mai puțini studenți, decât
pleacă la studii în străinătate. Din această cauză, ar trebui întreprinse noi schimbări în sistemul
educațional, cu scopul de a atrage un număr cât mai mare de studenți străini și a spori prestigiul
sistemului universitar din România.
De asemenea , cercetarea subliniază că principalele țări în care p referă să studieze studenții
din România sunt Franța, Germania, Italia și Spania. Astfel, interesul cel mai mare studenții din
România îl au pentru universitățile din Europa.

Dacă lucrarea precedentă analiza preferințele studenților Români pentru studii în afara tării,
atunci în lucrarea “A Critical Review of International Students’ Adjustment Research from a
Deleuzian Perspective” autorul revizuie literatura recentă privind limbajul și adaptarea studenților
străini la Universitățile anglofone occidentale ș i compară ideile în baza datelor disponibile.
Este subliniat că numărul de studenți în universitățile occidentale a crescut constant în
ultimul timp, aceeași tendință fiind observată și la nivel global. În cadrul studiului sunt analizate
limbajul, procesu l de învățare a limbii și adaptarea studenților străini în trecut și este presupusă
evoluția ulterioară, oferindu -se recomandări în baza direcțiilor de viitor.
În cadrul cercetării este analizată foarte multă literatură din câteva domenii. Din literatura
ce aparține primului domeniu, celui de “Abordarea de rezolvare a problemelor, accentuarea pe
factorii individuali”, rezultă că , cunoașterea limbii este o problemă foarte mare în procesul de
integrare și realizare a studiilor. O altă problemă o reprezintă li psa familiei și celor apropiați lângă
individ, precum și lacuna financiară pe care o au.
Următorul domeniu analizat din cadrul studierii integrării studenților străini este “Variabile
complexe și relații complexe”. Literatura din acest domeniu conține foar te multă referire la
adaptarea și aculturația studenților. Majoritatea lucrărilor presupun că adaptarea culturală (cea de
grup) și cea psihologică (cea individuală) sunt rezultate a tuturor interacțiunilor pe care le are
studentul. Se accentuează foarte mu lt șocul cultural și efectele acestuia asupra studenților străini.
Autorul subliniază că studiile realizate arată că studenții internaționali interacționează foarte mult
cu alți studenți migranți, fie că sunt de aceeași naționalitate, fie din aceeași zonă culturală și/sau
geografică. În studiile din acest domeniu apare și un mare accent pe motivația, intrinsecă și
extrinsecă, a studenților migranți și importanța pe care o are aceasta în procesul de adaptare.
Un alt set de lucrări și cercetări analizate de c ătre autor subliniază importanța limbii locale
sau a unei limbi comune, prin care individul ar putea interacționa cu localnicii. Problema în acest
caz este că majoritatea testelor utilizate în cercetări măsoare nivelul de cunoaștere generală a
limbii. Limb ajul în aceste cazuri, cum este menționat și în multe lucrări, cum se menționează și în
lucrările mai noi, ar trebui analizat nu la nivel de punctaje și teste, ci la nivelul utilizării acestuia
și a capacității de a îl folosi pentru integrarea în societate .

Alte studii analizate în lucrare menționează că, contextul cultural și social afectează foarte
mult cunoașterea limbii, utilizarea și dezvoltarea limbajului, dar și implicarea individului drept
membru al societății depinde de limbajul utilizat de către acesta.
În lucrare este menționată o altă categorie de lucrări în domeniul integrării studenților
străini, ce pun accent pe conceptualizarea termenului de “studenți internaționali”. Deși o mare
parte de lucrări definește studentul internațional drept “Indi vizi înrolați la studii superioare, fiind
studenți cu viză temporară de studii și nu sunt vorbitori nativi a limbii (Engleze)”. O astfel de
abordare totuși duce mai mult la cercetarea studierii limbii și nu a integrării studenților străini.
Un număr mare d e lucrări a ajuns, ulterior, să realizeze studii în baza identității individului,
folosind pentru aceasta diverși factori și caracteristici. Unul din scopurile lucrărilor de acest tip a
fost însăși identificarea acestor factori și caracteristici. Deciziile lingvistice nu sunt autonome ale
individului vorbitor, dar depind foarte mult de interacțiunile sale sociale și culturale, iar evoluția
limbajului și a vocabularului acestuia nu este identificată doar drept un succes individual, ci și
drept un succes a în tregului grup.
În ultimii 20 de ani a crescut numărul de studenți internaționali, iar atragerea studenților
străini și integrarea acestora a devenit o prioritate a universităților anglofone occidentale.
Universitățile susțin conceptul de “devenire” a stude ntului internațional și îl înlocuiește pe cel
vechi de adaptare al acestuia. Se ajunge astfel la situația în care nu doar universitatea influențează
studenții veniți, ci și fiecare nou student internațional venit, modifică puțin câte puțin universitatea.
În studiu este menționat că aplicarea unui comportament similar în integrarea studenților la
universitățile “de acasă” și a celor “de departe” va duce la eliminarea unei bariere importante în
integrarea studenților internaționali. În urma modificărilor rea lizare, universitățile occidentale au
înțeles că integrarea studenților nu ține doar de studenți și nu este o reușită personală ce trebuie
atinsă. Astfel, adaptarea la necesitățile fiecărui student și eliminarea diferențierii duce la un succes
comun.
Deși universitățile occidentale pare că au avansat foarte mult în domeniul integrării
studenților străini, cercetarea “Adaptarea studenților străini la condițiile educației și traiului în
Rusia” arată că în alte țări, cum ar fi Rusia spre exemplu este nevoie de o serie de schimbări în

această direcție. Lucrarea studiază cantitativ și calitativ metodele și rezultatele adaptării studenților
străini în Rusia, pe exemplul studenților din Universitatea de Stat din Toliatti.
Autorul afirmă că în Rusia, în fiecare an c rește numărul de studenți, inclusiv a studenților
internaționali. Drept urmare, este nevoie de a realiza prin intermediul diverselor metode
sociologice cercetări privind procesele de integrare ale acestora la noile condiții, pentru a avea o
imagine mai cla ră privind punctele tari și slabe. Aceste rezultate sunt necesare în primul rând
instituțiilor de învățământ, organizațiilor de studenți și reprezentanților ale anumitor etnii sau
naționalități.
În lucrare se pune accent pe cercetarea integrării sociale al e studenților străini, identificând
drept studenți străini toți studenții din alte țări, indiferent de distanța până la Rusia. Pentru
colectarea datelor au fost studiați studenții străini al Universității de Stat din Toliatti. Ipoteza
lucrării constă în fa ptul că studenții străini care nu au mai interacționat cu sistemul educațional din
Rusia întâlnesc probleme mari în adaptare, cât la studii, atât și din punct de vedere psihologic, la
integrare. Pentru cercetare a fost folosită analiza cantitativă și calit ativă a chestionarelor.
Cercet ătorii susțin că din perspectiva instituțiilor de învățământ, în sensul integrării se pune
mai mult accent pe învățarea limbii și formarea abilităților de comunicare și interacționare cu
membrii societății. Conform rezultatelor cercetării, circa 46,5% din studenți susțineau că
comportamentul cu ei este unul bun, circa 4% că este normal, iar restul consideră că localnicii au
o opinie negativă față de ei. În dependență de diferențele culturale, o mare parte din studenț i au
indicat că foarte rar ies din campusul universitar în timpul liber, petrecându -l cu alți studenți străini.
În același timp, doar 16% din studenții străini se implică în activități extracurriculare, cum ar fi
cluburi de interes, organizații sau asociaț ii, etc. Acest număr este foarte mic față de numărul
studenților localnici.
În baza rezultatelor obținute, putem considera că instituțiile de învățământ superior ar
trebui să pună un accent mai mare pe integrarea studenților prin implicarea acestora în pro cesele
de comunicare și să favorizeze interacțiunile profesor -student și student -student pentru studenții
străini. Procesul de integrare decurge totuși nu doar prin intermediul programului universitar, dar
și prin alte activități, impunându -se astfel nevoi a de implicare a studenților străini în activități
extracurriculare, organizate cât în cadrul universității, atât și în afara acesteia. În cazul Rusiei,

schimbările date, odată întreprinse vor duce la creșterea fluxului de studenți internaționali, precum
și la creșterea imaginii internaționale din punct de vedere educațional, dar și politic.
Deși unele cercetări au drept scop să identifice dacă există probleme la capitolul integrării
studenților internaționali, altele, cunoscând despre existența acestor pr obleme, au drept scop să
identifice cauzele și potențialele soluții. Un exemplu de o astfel de cercetare o reprezintă
“Promoting Integration on Campus: Principles, Practice and Issues for Further Exploration”. În
martie 2012, Universitatea Warwick și stude nții acesteia au organizat un summit de 2 zile cu scopul
de a identifica strategii comune de integrare a studenților străini. Această inițiativă a apărut după
ce un sondaj din Marea Britanie a arătat că circa 31% din studenții de la 44 de instituții de
învățământ nu își pot face prieteni printre studenții localnici.
Au fost realizate astfel studii de caz și colectări de informații, prin diferite instrumente
sociologice, privind problematica integrării studenților străini, având scopul de a identifica o ser ie
de recomandări ce ar putea duce la rezolvarea problemei integrării studenților străini. Rezultatul
acestor acțiuni fiind cercetarea referită.
Întreaga cercetare avea drept repere 3 nivele de integrare – la nivel de comunitate (integrare
socială), la ni vel individual (integrarea personală) și la nivel de instituție (integrare structurală).
Cercetarea și -a pus scop să răspundă la câteva întrebări: “Diversitatea ajută interacțiunilor
interculturale?”, “Diversitatea în clasă/grupă promovează relațiile pozit ive între grupuri
etnoculturale diferite”, “Ce amenințări percep studenții localnici față de studenții străini?”, “Poate
‘sensul vieții’ afecta bunăstarea psihologică?”, “Poate simțul de apartenență afecta interacțiunea
interculturală și succesul academic? ” și “Poate curricula afecta interacțiunile interculturale și
simțul de apartenență?”, răspunzând pe parcurs și la alte întrebări importante privind integrarea
studenților străini.
După analiza datelor obținute în cadrul cercetării și a studiilor de caz, cea mai mare
problemă identificată este izolarea individuală și izolarea în grupuri omogene din punct de vedere
a etniei sau culturii. În același timp, studenții străini sunt integrați foarte rar în activitățile
universitare în afara orelor, neexistând o s trategie de integrare ale acestora. La fel, studenții străini
de alte religii sau de culturi diferite față de cea din Marea Britanie, tind mult mai rar să își facă
prieteni printre localnici și spun că sunt dezamăgiți de interacțiunile sociale cu localnici i.

Studiile de caz efectuate în cadrul cercetării subliniază totuși că schimbarea politicii
universitare, dar și a organizațiilor de studenți locale duc la o serie de schimbări foarte rapide în
situația existentă. Astfel, organizarea evenimentelor, ce au drept scop facilitarea interacțiunii între
studenții internaționali și cei localnici, duc la formarea relațiilor între studenții localnici și cei
străini, sporind calitatea interacțiunilor dintre aceștia. La fel, organizațiile studențești care au
realizat activități de ajutor pentru studenții străini, în care le comunicau informații necesare, lecturi
ce ii pot ajuta în cadrul studiilor, duceau la reușite academice sporite ale studenților internaționali
și nu necesitau investiții mari din punct de vedere al timpului și financiar.
Implicarea studenților străini împreună cu cei locali în cluburile și cercurile de interes sau
alte forme de organizare comune, duce la crearea relațiilor prietenoase întru studenți. În alte cazuri
a fost încercată introducerea conc eptelor de globalizare și activități multiculturale în curricula
universitară, favorizând astfel o imagine mai bună a studenților localnici față de cei internaționali.
Această schimbare având nevoie de timp pentru a fi elaborată și integrată, însă efectul pe termen
lung este foarte prețios.

O altă lucrare ce analizează adaptarea studenților internaționali este “Psycho -social and
cultural adjustment among international students at the University of Wollongong”. Lucrarea se
bazează pe cercetarea adaptării ps ihosociale și culturale a 384 de studenți internaționali, selectați
aleator din 10 grupuri de naționalități de la Universitatea Wollongong, Australia, în 1993. Pentru
cercetare, autorul a folosit interviuri, observația, ancheta structurată și sondajul de a uto-raport. În
termenii adaptării au fost studiați mai mulți factori, inclusiv academici, economici, satisfacția
psihologică și aculturația.
În lucrare se menționează că migrația, îndeosebi migrația cu scop de studii, suferă continue
schimbări, inclusiv în Australia, aducând o diversitate în rândurile studenților și culturilor ce au
amprenta asupra sistemului educațional. În acest sens sunt necesare analize și cercetări continue,
pentru a avea posibilitatea adaptării sistemului și interacțiunilor între inst ituția de învățământ și
studenții noi veniți. În cadrul acestei lucrări se studiază fenomenul migrației, cauzele și scopurile
pentru care tinerii studenți aleg să renunțe la un confort în plus, exprimat prin existența familiei și
prietenilor alături , împre ună cu cercetarea adaptării psih osociale și academice a acestora.

Conform cercetării, o mare parte de studenți consideră că e complicat să își facă prieteni
printre studenții Australieni (8,3% – probleme mari, 27,1% – multe probleme, 44% probleme
moderate , 19,5% – câteva probleme și doar 2,5% – fără probleme). La fel, o problemă indicată de
către respondenți sunt dificultățile întâlnite cu limba Engleză, cât scrisă, atât și vorbită. Totuși,
majoritatea studenților declară că au fost plăcut impresionați de Australia și locuitorii acesteia.
Studenții internaționali au afirmat că au observat un progres enorm în adaptarea lor. Deși
aceștia întâlnesc anumite probleme intrinseci de adaptare sau se simt izolați, aceștia menționează
că se simt mai integrați în via ța socială și cea universitară comparativ cu perioada de început al
studiilor.
Majoritatea studenților sunt limitați în alegerea orașului și universității la care vor să
studieze. Majoritatea studenților internaționale, au în același timp dificultăți cu s istemul
educațional Australian, fiindu -le dificil să înțeleagă lecturile și discuțiile din grupurile academice
locale.
Unii studenți susțin că sunt afectați de către stereotipurile existente în societate și sunt drept
urmare discriminați.
O altă categori e de probleme cu care se confruntă studenții internaționali, menționate în
lucrare, sunt problemele financiare, întrucât o parte din studenți trebuie să achite și taxele
universitare, care raportate la veniturile familiilor sunt destul de mari pentru ei.
Majoritatea studenților au afirmat că viața în Australia le este pe plac și consideră că în
timp se vor adapta și vor deveni o parte a societății locale. Totuși, mulți dintre ei afirmă că simt
dor față de casă, o mare parte din aceștia nepermițându -și să m eargă des acasă în vizită, fie din
motive financiare, fie din motive de timp. Cea mai mare parte a studenților a afirmat că doresc să
rămână în Australi a și după finalizarea studiilor și să își creeze aici familii. Aceștia sunt de opinia
că, copiii lor nu vor avea parte de aceleași bariere, fiind implicați în sistemul educațional local din
start.
Rezultatele cercetării indică și faptul că studenții de sex masculin se adaptează mult mai
ușor decât studenții de sex feminin. În mare parte, aces t fapt se datorează diferențelor culturale și
a tradițiilor diferite din punct de vedere al rolului femeii și cum este aceasta tratată în societate. În
același timp, studenții mai tineri se încadrează și adaptează mai rapid și mai ușor în societate,

întruc ât nu sunt preocupați de probleme de familie, aceștia de regulă nefiind implicați nici în
procesul de formare al unei familii, putându -se concentra pe calitatea studiilor dobândite și
adaptarea mai rapidă la noile condiții.
Studenții care migrează în Aust ralia pe o durată mai lungă se adaptează mai ușor noilor
condiții, deși afirmă că depun destul de mult efort în acest sens, trecând peste barierele psihologice
personale.
Conform cercetării, studenții din mediul rural par să se adapteze mult mai greu, întrucât
distanța culturală implicată în procesul de migrare este mult mai mare pentru aceștia.
Adaptarea este un proces de dezvoltare pe plan personal -social, prin interacțiunea
studentului cu comunitatea gazdă. Sunt foarte mulți factori care influențeaz ă acest proces, cele mai
importante fiind religia, naționalitatea, limba și genul.
În lucrare se menționează că studenții internaționali tind de cele mai multe ori să formeze
grupuri de sub -culturi în universități și sunt foarte strâns legați de interacți unile cu studenții din
aceeași țară sau de aceeași religie sau cultură. Se menționează la fel, că religia, naționalitatea,
limba și genul nu sunt factori separați. Studiul arată că există o legătură strânsă între acestea, astfel,
diferențierea de localnici din perspectiva mai multor factori duce la o adaptare mai grea pe scară
exponențială și nu liniară. În același timp, majoritatea studenților susțin că organizațiile etnice sau
culturale satisfac necesitățile lor de comunicare și socializare.

Concluzii pr ivind literatura analizată
În urma analizei lucrărilor pe aceeași temă, din diverse părți ale lum ii, deducem că
pretutindeni migrația cu scop de studii este în creștere și probabil va înregistra în continuare o
creștere. Problemele cu care se întâlnesc ti nerii sunt totuși similare în literatura studiată: izolarea
în grupuri mici, interacțiunea slabă cu localnicii, necunoașterea limbii, lacunele financiare, lipsa
de prieteni localnici, etc. Acest fapt ne duce la ideea că și soluțiile pentru rezolvarea acest or
probleme ar putea fi aceleași. Observăm o modificare a situației mult mai mare în timp, decât în
dependență de aria geografică.

Imaginea pe plan internațional al universităților, dar și ale țărilor depinde inclusiv de integrarea
studenților internaționa li. Astfel, asigurarea condițiilor prielnice și asigurarea unor condiții
prielnice pentru studenții străini veniți la studii va duce la o creștere a numărului de studenți
internaționali interesați să își realizeze studiile în universitatea dată sau în țara dată.
Instituțiile de învățământ și autoritățile locale ar trebui să întreprindă o serie de schimbări, întrucât
am observat în toate lucrările probleme la nivel academic și social întâmpinate de către studenții
internaționali. Acest fapt se poate realiza doar prin monitorizarea continuă a problemelor ce apar
și a nivelului de integrare a studenților străini în viața universității și cea socială. Iar în urma
fiecărei analize, ar trebui formulate și o serie de recomandări sau acțiuni ce urmează a fi efectuat e
pentru a ameliora situația.

Metodologia folosită
Conform manualului ”Metodologia cercetării sociologice ” a domnului profesor Septimiu
Chelcea, m etodele de cercetare și culegere a datelor se clasifică după mai multe criterii: temporal,
după reactivitate, după numărul unităților sociale, după locul ocupat în procesul investigației
empirice. Prin urmare, metodele de cercetare după criteriile enumerat e mai sus în cazul acestei
lucrări sunt: transversală, deoarece studiază interdependența mai multor fenomene și aspecte într –
o perioadă mai scurtă de timp; cvasiexperimentală, după reactivitate ; statistică , după numărul
unităților sociale studiate în cadru l cercetării. După locul ocupat în procesul investigației empirice,
ca și metodă de culegere a informației vorbim despre o anchetă sociologică, iar ca și metodă de
prelucrare a informației se distinge metoda cantitativă.
Pentru a colecta date de la respon denți a m elaborat un chestionar, alcătuit din 30 de întrebări,
care conține mai multe tipuri de întrebări: închise, deschise, filtru, care măsoară intensitatea opiniei
și care vizează motivația opiniilor și este constituit conform schemei lui George Gallup5 (Chelcea,
2001, pag. 183).

5 Chelcea, S. (2001), Metodologia cercetării sociologice, București, Editura Economică

Am formulat și ordonat întrebările în chestionar într -o ordine logică și cronologică , care să îi
ajute pe respondenți să își . Chestionarul a fost postat pe un grup închis de Facebook, din care fac
parte peste 10000 de membri, foști, actuali sau viitori studenți basarabeni în România. Am folosit
metoda ne -probabilistică de eșantionare, de conveniență, adresată unui grup mare de oameni,
bazată pe persoane care sunt dispuse să răspundă la un chestionar. Acesta a fost completat de 109
persoane, cu vârsta cuprinsă între 19 și 39 de ani.
Chestionarul studiază conceptul de integrare prin prisma a două dimensiuni, cea socială și cea
educațională. Prin dimensiunea socială a integrării se urmărește identificarea implicării individului
în activitatea socio -culturală a localității unde își desfășoară activitatea, iar prin prisma dimensiunii
educaționale este analizată implicarea instituției în procesul de integrare a individului în cadrul
instituției, atât prin activitățile formale derulat e de regulă la începutul anului de studii, cât și prin
interacțiunea cadrelor didactice și a personalului administrativ cu studenții străini.
De asemenea, am operaționalizat și conceptul de studii universitare p e mai multe dimensiuni:
obiective, indicatori academici și mod de organizare. Prin prisma acestor dimensiuni se urmărește
identificarea nivelului de implicare al studenților analizați în procesul de integrare socială și
interesul acestora în a își însuma valorile și în a respecta normele societății unde are loc procesul
de integrare.

Capitolul 1. Titlu: Una din ideile principale la care a ṭi ajuns ȋn urma cercetării;
Una din ideile esențiale la care am ajuns în urma acestei cercetări este interesul foarte mic
al studenților str ăini privind implicarea și integrarea în activitățile extra -curriculare din facultatea
la care aceștia își fac studiile. Prin urmare, din 109 respondenți, doar 30 au spus că fac parte din
asociația de studenți la facultatea/universitatea unde își desfășoar ă studiile, ceea ce înseamnă
27.5% în medie , după cum se poate observa în graficul de mai jos.

Dacă privim aceste rezultate prin comparație cu întrebarea privind implicarea
respondenților în activitatea asociațiilor de studenți etnici români din localitatea unde își fac
studiile observăm o diferență de aproape 20% la răspunsurile primite, după cum se poate observa
în graficul de mai jos . Asociațiile de studenți și activitățile în afara programului de studiu sunt una
dintre metodele cele mai import ante de integrarea socială a unui student, în special al unui student
străin , de a îl familiariza cu valorile și normele grupului din care el deja face parte și care pentru o
perioadă de timp îi înlocuiește familia și prietenii.

Este important de menți onat că unul dintre factorii care creează impedimente în
integrarea studenților străini este tendința acestora de a crea legături și prietenii în special cu alți
studenți proveniți din aceeași țară și evită din cauza barierelor lingvistice și culturale. Co ncluzii
similare au fost făcute și de către cercetătorii din Australia în urma studiului privind adaptarea
psihosocială și culturală a 384 de studenți internaționali, care spun că studenții străini mai
degrabă formează sub -grupuri în cadrul universităților unde își fac studiile. Chiar dacă aceștia

susțin că au parte de tratament diferit și probleme în procesul de integrare, tendințele lor rămân a
fi să facă parte dintr -un grup unde aceștia se simt confortabil.

Capitolul 2. Titlu: O altă idee principală la care a ṭi ajuns ȋn urma cercetării;
Studiile în România pentru mulți absolvenți din Republica Moldova, pe lângă faptul că
sunt un vis și un scop de a se dezvolta multilateral și eficient, mai înseamnă și o posi bilitate de a
avea un job bine plătit, o stabilitate financiară și posibilitate de a crește în companii de renume.
Astfel, majoritatea respondenților, 81 din 109, sunt de părerea că au obținut studii de o utilitate
mai mare la facultate în România, decât a r fi obținut la o facultate în Republica Moldova și în
același timp 70 dintre aceștia afirmă că au obținut cunoștințe aplicabile în domeniu, care îi ajută
să își găsească un loc de muncă, după cum se poate observa și în graficele de mai jos.

Un alt aspe ct important în cadrul aceluiași subiect de discuție îl are și țara unde respondenții
preferă să își desfășoare activitatea de practică. 72.5% dintre respondenți au spus că și -au
desfășurat sau planifică să își desfășoare activitatea de practică în România , ceea ce implică
tangențe cu firme din domeniul de studii și eventuale oferte de angajare.
După 3 -5 ani de studii universitare și procesul complex de integrare socială prin care trec
studenții basarabeni, mulți dintre aceștia se angajează aici, își formează familii și se stabilesc
definitiv cu traiul. Acest lucru se datorează și unei stabilități economice și posibilității de
dezvoltare de care beneficiază o mare parte a proaspeților absolvenți din România, lucru care face
această țară atât de atracti vă nu doar pentru cei din Republica Moldova, cât și pentru mulți etnici
români din Ucraina, Bulgaria, etc.
Dacă revenim la rezultatele obținute de cercetătorii din Australia și planurile de viitor ale
studenților internaționali analizați în cadrul acelei cercetări aflăm că și studenții de acolo la rândul
lor au în plan să își continue acolo activitatea academică și profesională. De asemenea, aceștia
vorbesc și pe termen lung despre facilitățile de care ar beneficia copiii lor, fiind înrolați în domeniul
academic și în societatea australiană de mici copii.

Capitolul 3. Titlu: O altă idee principală la care a ṭi ajuns ȋn urma cercetării
Unul dintre scopurile principale ale acestei cercetări a fost să aflăm în ce măsură
universitățile din România se implică pozitiv la procesul de integrare al studenților și prin ce
metode studentul străin este integrat în societate și în activitatea zilnic ă din instituția de învățământ.
În urma analizei datelor obținute de la respondenți se poate vedea că într -o mare parte de
universități există un departament aparte care să gestioneze fluxul studenților străin i, mai exact 79
din 109 a spus că în cadrul u niversității unde își desfășoară activitatea există un departament pentru
străini, însă există lacune în modul de interacțiune a acestora cu studenții străini. Mai exact, părerile
respondenților s -au împărțit privind prima interacțiune cu aceste departamen te, după cum se poate
urmări și în graficul de mai jos.

Doar 53,16% dintre respondenți au avut o primă interacțiune bună sau foarte bună cu
departamentul pentru străini. Totuși, fiind prima interacțiune a multor studenți internaționali cu
instituția de învățământ, cu sistemul din România și cu angajații/membrii universității unde
urmează să își desfășoare activitatea, ar trebui regândit modul de funcționare și mesajul pe care
universitatea dorește să îl transmită, prin intermediul angajaților din cadrul acelor departamente.

Având în vedere că România pe an ce t rece devine mai populară în plan de găzduire a
studenților internaționali, universitățile ar trebui să acorde o atenție sporită modului în care sunt
primiți și integrați acești studenți nu doar administrativ, ci și social. În primul rând, o fluidizare a
acestui proces înseamnă și mai puține neclarități pe parcurs și timp economisit , atât pentru
personalul din cadrul universității, cât și pentru toți studenții străini.
Concluzii
Fenomenul migrației studenților ia o amploare tot mai mare cu fiecare an. Aceș tia sunt
interesați să își facă studii de o calitate superioară, să obțină o diplomă recunoscută în mai multe
țări, sau pur și simplu să cunoască noi oameni și culturi. Această creștere a interesului pentru
studiile în străinătate nu pare să fie un fenomen izolat, ci mai degrabă întâlnit oriunde în lume.
Majoritatea lucrărilor ce studiază domeniul dat afirmă că statele din cate migrează studenții, ajung
după un timp să fie și ele destinații pentru studenți străini.
În același timp, sistemele educaționale d in întreaga lume și instituțiile de învățământ ar
trebui să întreprindă diverse acțiuni, cu scopul de a se adapta noilor cerințe, preferabil anticipând
nevoile ce urmează să apară și nu soluționând doar problemele ce au fost identificate.
După cum putem d educe din literatura analizată în cadrul lucrării date, studenții
internaționali întâlnesc aproximativ aceleași probleme în diferite țări și diferite universități. Printre
acestea am putea enumera: lipsa prietenilor printre localnici, cunoașterea slabă a l imbii locale,
neimplicarea în activitățile extracurriculare sau extrauniversitare, lacuna financiară, dorul de casă,
adaptarea complicată la noul sistem educațional și altele. În unele cazuri, sunt întreprinse diverse
modificări de către instituția de învă țământ, sau organizațiile de studenți locale, însă acestea
rezolvă doar părți din problemă. Pentru a putea asigura cele mai bune condiții studenților
internaționali și a simplifica procesul lor de integrare este nevoie de a monitoriza continuu punctele
tari și slabe în procesul de integrare a studenților actuali.
În cadrul lucrării date, am analizat rezultatele strategiilor actuale de integrare ale studenților
străini, în baza studiului de caz al studenților etnici Români din Republica Moldova. Deși este u n
caz particular, consider că rezultatele sunt destul de reprezentative pentru a descrie eficacitatea
strategiilor de integrare a studenților străini din România, întrucât majoritatea studenților străini
de aici sunt veniți din Republica Moldova.

Conform rezultatelor cercetării, majoritatea studenților au venit să își realizeze studiile în
România datorită posibilităților de dezvoltare. Majoritatea studenților consideră la fel că au obținut
cunoștințe noi și că cunoștințele dobândite la studii în România s unt mai utile decât ar fi obținut în
Republica Moldova. În baza acestora și altor rezultate din cercetare putem afirma că scopul
principal pentru care vin studenții basarabeni în România este satisfăcut și anume obținerea unor
studii mai calitative sau mai utile.
Sunt întâlnite totuși și anumite probleme de către studenți. Printre acestea am putea
enumera: complexitatea procesului de admitere, discriminarea din partea colegilor și/sau ale
profesorilor, lipsa de obiectivitate în procesul de notare și altele . Studenții din Republica Moldova
întâlnesc și probleme lingvistice, deși vorbesc limba Română, dialectul le crează probleme în
integrarea acestora. Consider că aceste probleme pot fi rezolvate printr -o serie de modificări
întreprinse de autoritățile respo nsabile, dar și de către instituții în particular.
În baza literaturii analizate în cadrul lucrării și a rezultatelor obținute în urma analizei
chestionarelor, am formulat o serie de recomandări privind strategiile de integrare a studenților
străini, ce v or fi descrise în continuare.
Simplificarea procesului de admitere la facultăți și asigurarea transparenței în procesul de admitere
ar crește gradul de încredere în procesul de admitere și în sistemul educațional în sine. În același
timp, organizarea unui proces de admitere corect poate garanta o scădere a ratei de abandon
universitar în rândul studenților străini.
Organizarea unei excursii prin campusul universitar, dar și către centrele comerciale apropiate,
sediul de poliție, farmacii, bănci, etc. ar sim plifica procesul de integrare a studenților străini.
Aceștia vor cunoaște unde pot găsi instituțiile și locațiile de care pot avea nevoie de urgență, în caz
că au o problemă de natură administrativă, legislativă, de sănătate sau financiară. Aceste excursii
ar trebui organizate într -un mod nonformal, eventual de către alți studenți, în limba maternă a
studenților străini, pentru a asigura buna înțelegere a informației oferite. Pe lângă utilitatea
evidentă, astfel de activități ar fi una din primele interacți uni cu localnicii pentru studenții străini,
schimbând informații sau oferind întrebări acestora.
O strategie de termen lung ar fi integrarea conceptelor de diversitate, globalizare și
multiculturalism în sistemul educațional, cât în etapele inferioare, pentru elevii localnici, atât și în

învățământul superior. Aceste concepte ar trebui introduse cât f ormal, atât și informal prin
valorificarea aportului cultural și științific a tuturor națiunilor și lipsa de privilegiere în acest sens
pentru localnici.
Cu scopul de a elimina necesitatea adaptării la un nou sistem educațional, se poate recurge
la alinie rea programelor de studii la nivel internațional prin identificarea informațiilor și modului
de oferire ale acestora optim. În același timp, globalizarea educației la un astfel de nivel va duce
la eliminarea “literaturii obligatorii” locale. Pentru a avea un efect mai rapid și nu doar pe termen
îndelungat se pot de pe acum recurge la oferirea alternativelor de lectură sau suporturi de curs,
bazate pe literatura universală, eventual în limbi diferite de cea locală.
Încurajarea studenților străini în alătura rea organizațiilor studențești. La momentul actual,
aceștia fie nu se implică în astfel de organizații, fie se implică în organizații studențești specifice
zonei geografice sau culturale din care provin aceștia. Prezența studenților străini în organizațiil e
studențești ar permite ca acestea să fie cu adevărat reprezentative, iar interesele și problemele cu
care se confruntă cei din urmă vor fi făcute vizibile către ceilalți mult mai rapid.
Desigur că pot fi formulate și alte recomandări și strategii de int egrare ale studenților
străini, însă pentru o eficiență maximă ar fi necesară elaborarea unui mecanism de monitorizare a
integrării și adaptării studenților străini și aplicarea acestui mecanism în vederea obținerii unor
date dinamice. Întrucât migrația st udenților este un fenomen ce ia amploare, problemele și lacunele
întâlnite în cadrul acestei probleme se pot modifica foarte ușor în timp, fiind necesară și adaptarea
strategiilor formate până în acel moment și adaptarea noilor necesități.
Integrarea stud enților străini nu este doar responsabilitatea acestora. Este un proces de
interes comun, întrucât duce la creșterea imaginii instituției și a sistemului de învățământ local pe
plan internațional, sunt formați specialiști de calitate, studenții pot interac ționa liber și profita de
schimbul de experiență, cunoștințe și cultură , iar conștientizarea acestui fapt și asumarea
responsabilităților ce derivă de aici este foarte importantă va o mulțime de schimbări pozitive.
Bibliografie
Elemente opționale