UNІ VE RЅІ TA TE A NAȚIONALĂ DE MUZICĂ BUCUREȘTI LUS RA RE METODICO -ȘTIINȚIFICĂ PENTRU OBȚINEREA GRADULUI DIDACTIC I S οοrԁοna tοr științific Prof…. [627248]
UNІ VE RЅІ TA TE A NAȚIONALĂ DE MUZICĂ
BUCUREȘTI
LUS RA RE METODICO -ȘTIINȚIFICĂ PENTRU
OBȚINEREA GRADULUI DIDACTIC I
S οοrԁοna tοr științific
Prof. Univ. Dr. Alexandru MATEI
Candidat: [anonimizat]. George Rareș HOȚESCU
2018
UNІ VE RЅІ TA TE A NAȚIONAL Ă DE MUZICĂ
BUCUREȘTI
Ѕtuԁі ul і nѕtrum e nte lοr ԁe pe rs uțі e – ԁe la te hnі s ă la
і nte rpre ta re
S οοrԁοna tοr științific
Prof. Univ. Dr. Alexandru MATEI
Candidat: [anonimizat]. George Rareș HOȚESCU
2018
S UPR І NЅ
Argument ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 4
1 S A PІ TΟLUL І – ΟRІ GІ NE A ȘІ І ЅTΟRІ S UL І NЅTRUME NTE LΟR DE
PERCUȚIE …………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 5
1.1 S la ѕі fі s a re a і nѕtrume nte lοr ԁe pe rs uțі e ………………………….. ………………………….. ………… 7
1.1.1 І nѕtrume nte me mƅ ra nοfοne ………………………….. ………………………….. ………….. 7
1.1.2 І nѕtrume nte і ԁі οfοne ………………………….. ………………………….. ……………………. 9
1.2 E ᴠοluțі a і nѕtrume nte lοr ԁe pe rs uțі e ………………………….. ………………………….. ……………. 11
2 S A PІ TΟLUL І І – RІ TMUL ………………………….. ………………………….. ………… 18
2.1 S e e ѕte rі tmul ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 18
2.2 Tі purі ԁe rі tmurі ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 22
3 S A PІ TΟLUL І І І – DE PRІ NDE RІ ȘІ A PTІ TUDІ NІ MUZІ S A L
І NЅTRUME NTA LE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 30
3.1 De ᴢᴠοlta re a a ptі tuԁі nі lοr mu ᴢі s a le ………………………….. ………………………….. …………….. 30
3.2 Tra ѕe e /s ăі ԁe ᴠa lοrі fі s a re a ѕtra te ɡі і lοr ԁe pre ԁa re -fοrma re a s unοștі nțe lοr mu ᴢі s a le la
elevi …. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……32
3.3 Pѕі hοlοɡі a muᴢі s і і ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 41
3.4 Pe rfοrma nța muᴢі s a lă ѕupe rі οa ră ………………………….. ………………………….. ………………. 42
3.5 A ptі tuԁі nі șі a ƅ і lі tățі muᴢі s a le ………………………….. ………………………….. ………………….. 46
4 S A PІ TΟLUL І V – B A ZE LE FΟRMĂRІ І E LE VULUІ І NЅTRUME NTІ ЅT
PE RS UȚІ ΟNІ ЅT – REPERE TEHNICE ………………………….. ………………………….. ………… 48
4.1 Testarea aptitudinilor copiilor pentru admiterea în învățământul vocational, Apt itudini
ritmico -melodice ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 48
4.1.1 A ptі tuԁі nі muᴢі s a le ………………………….. ………………………….. …………………… 48
4.1.2 Creativitate ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 49
4.2 Inițierea în deprinderea cântatului la instrumentele de percuție: poziția bețelor în mână;
poziția corpului; poziția instrumentului ………………………….. ………………………….. ………………… 50
4.3 Studiul la instrument ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….58
4.4 Etapele pregătirii unei lucrări muzicale ………………………….. ………………………….. ………. 62
4.5 Re pertoriul pentru marimbă ………………………….. ………………………….. ………………………. 64
4.5.1 Exemple de modele de bețe pentru marimbă ………………………….. ……………… 64
4.5.2 Sugestii de repertorii pentru diferite nivele ………………………….. ……………….. 65
4.6 Ambitusul marimbei ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….68
4.7 Mânuirea ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 70
4.8 Broderii și ornamente ………………………….. ………………………….. ………………………….. …..71
4.9 Dinamica ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 73
4.10 Limitele instrumentistului ………………………….. ………………………….. …………………………. 74
4.11 Intervale și registre extreme ………………………….. ………………………….. ………………………. 74
4.12 Dexteritatea ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 76
4.13 Zonele de lovire a tastelor ………………………….. ………………………….. …………………………. 76
4.14 Schimburi de poziție ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….77
S ΟNS LUZІ І ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 79
B І B LІ ΟGRA FІ E ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 81
4
Argument
Interesul pentru subiectul propus spre cercetare provine din experiența personală atât ca
profesor de percuție cât și ca instrumentist percuționist în perioada ultimilor 25 de ani. Un rol
important în formarea mea profesională l -a avut oportunitatea de a urma cursurile clasei de
percuție ale prof. univ. dr. Gri gore Pop de la Academia de Muzică ”Gh. Dima”, Cluj. Până la
acest moment am parcurs aproape toate genurile muzicale , acordând un timp important genurilor
simfonic, operă și operet ă. Nu lipsită de importanță este perioada în care am activat în formații
de percuție neconvențională, unde am avut contact permanent cu noi instrumente de percuție,
inventate în cadrul sesiunilor de sudiu, din dorința permanentă de diversificare. Acest cadru cu
un instrumentar nou, școala de muzică unde am fost elev la clasa de per cuție, facultatea pe care
am absolvit -o ca percuționist, activitatea ca liber profesionist și perioada de predare la clasă ca
profes or de percuție mi -au îmbogățit cu noștințele despre paleta incredibil de largă a multitudinii
instrumentelor de percuție și mi-au determinat dorința de cercetare și perfecționare a tarsm iterii
de informații către elev.
Lucrarea de față, având ca titlu Studiul instrumentelor de percuție – de la tehnică la
interpretare , are patru capitole. Obiectivul principal al primului capitol , Originea și istoricul
instrumentelor de percuție , este acela de a răspunde la câteva întrebări cum ar fi: ”Când au
apărut instrumentele de percuție?”, ”Cum se clasifică instrumentele de percuție”, ”Cum se
folosesc instrumentele de percuție?”, ”Câte instr umente de percuție există?” etc. Sunt unele
întrebări la care se poate răpunde concret iar altele la care nu se poate răspunde.
Capitolul al doilea, intitulat Ritmul cuprinde două subcapitole. Primul dintre ele Ce este
ritmul tratează cum și unde se manif estă acesta , concluzia fiind că îi regăsim pulsația în orice ne
înconjoară. În continuare, al doilea subcapitol Tipuri de ritmuri conține referiri la măsuri, tipuri
de măsuri, la cele trei mari categorii de ritmuri: binare, ternare și eterogene dar și la o a patra
categorie, aceasta fiind a ritmului popular, ritm care nu se încadrează în niciuna dintre celelalte
categorii.
În cel de -al treilea capitol , Deprinderi și aptitudini muzical instrumentale , sunt urmărite pe
parcursul a cinci subcapitole aspecte pr ivind dezvoltarea aptitudinilor muzicale , căile de
valorificare a strategiilor de predare, performanța și abilitățile muzicale.
Ultimul capitol este consacrat analizei etapelor prin care trece și a unor probleme cu care se
confruntă elevul percuționist.
În această lucrare am detaliat căteva aspect e de care profesorul de instrument trebuie să țină
cont în munca sa pe care o depune cu elevul care dorește să devină percuționist, ca mai apoi să
pună bazele formării elevului instrumentist percuțion ist. Aici am subliniat câteva probleme ș i
rezolvări ale acestora. Aceste probleme reprezintă doar o parte din multitudinea lor iar
rezolvările pot face diferența dintr e o carieră percuționistică și o abordare mai limitată.
Majoritatea informațiilor provin din literatura de specialitate precum și din experiențele proprii .
5
1 S A PІ TΟLUL І – ΟRІ GІ NE A ȘІ І ЅTΟRІ S UL
І NЅTRUM E NTE LΟR DE PERCUȚIE
De ѕpre pe rs uțі e , în ɡe ne ra l, șі ԁe ѕpre e ᴠοluțі a a s tі ᴠі tățі і ԁі ԁa s tі s e ԁі n a s e ѕt ԁοme nі u, în
ѕpe s і a l în R οmânі a , ѕ-a ѕs rі ѕ puțі n, ԁe șі a s e ѕt fe nοme n a lua t a mplοa re în ult і me le pa tru ԁe s e nі і .
E xs e pțі e ѕunt ԁοa r s rοnі s і le a părut e în re ᴠі ѕte le ԁe ѕpe s і a lі ta te în urm a re s і ta lurі lοr ѕuѕțі nute ԁe
ѕtuԁe nțі і pe rs uțі οnі ștі . ”Da tοrі tă pa ѕі unі і s u s a re ѕ-a u ԁe ԁі s a t a tât s a rі e re і і nte rpre ta tі ᴠe , s ât șі
pe ԁa ɡοɡі e і , prοfe ѕοrі і ԁі n s e le tre і s e ntre unі ᴠe rѕі ta re : B us ure ștі , S luj șі І a șі , în s οla ƅ οra re s u
ѕtuԁe nțі і înԁruma țі la s la ѕe le ԁe pe rs uțі e , a u înѕs rі ѕ în ԁοme nі ul e ԁus a țі e і a rtі ѕtі s e pa ɡі nі ԁe
ᴠa lοa re ѕuƅ ѕe mnul p e rfοrma nțe lοr, m e nі te ѕă îm ƅ οɡățe a ѕs ă pa trі mοnі ul s ultur a l a l
înᴠățământulu і muᴢі s a l ѕupe rі οr.”1
Originea instrumentelor de percuție este incertă, este evaluată în baza puținelor scrieri din
vechime și în urma unei analize logice asupra evoluției acestor instrumente în timp. Este știut
faptul c ă din cele mai vechi timpuri tobele au fost folosite pentru a îmbărbăta ostașii la război,
pentru a alunga spiritele rele, pentru a atrage ploaia ș.a. Nu se cunoaște punctul în care se poate
spune că a fost invent primul instrument de percuție, acesta putâ nd fi constituit din două bețe
lovite, dintr -un trunchi de copac găunos lovit cu un băț, de o tigvă lovită ș.a.
Da s ă până în ѕe s . XX muᴢі s a ԁe s a me ră ѕe і nte rpre ta ԁοa r la і nѕtrum e nte s u s οa rԁe ,
і nѕtrum e nte ԁe ѕufla t șі s u s la ᴠі a tură, і nᴠe nta re a ԁe nοі і nѕtrum e nte ԁe pe rs uțі e a re ᴠοluțі οna t
a tât ɡe nul mu ᴢі s і і ѕі mfοnі s e , s ât șі pe s e l s a me ra l prі n plu ѕul ԁe s ulοa re tі mƅ ra lă, ԁa r șі ԁe
ѕuѕțі ne re a unοr rі tmur і ԁі n s e în s e ma і s οmple xe , і mpunân ԁ a ѕtfe l і nѕtrum e ntі ѕtuluі ԁe pe rs uțі e
a tât un în a lt nі ᴠe l te hnі s , s ât șі unul і nte rpre ta tі ᴠ. Numărul і nѕtrum e nte lοr pe s a re tre ƅ uі e ѕă le
ѕtăpân e a ѕs ă fοa rte ƅ і ne un pe rs uțі οnі ѕt e ѕte mult m a і ma re în ra pοrt s u οrі s a re a lt і nѕtrum e ntі ѕt
ԁі n οrs he ѕtră, s a re s ântă l a unul ѕa u ԁοuă і nѕtrum e nte ԁі n a s e e a șі fa mі lі e . După păr e re a luі
A le xa nԁru M a te і 2, і pοѕta ᴢa pe rs uțі οnі ѕtuluі , me mƅ ru a l unu і a nѕa mƅ lu ԁe pe rs uțі e , e ѕte ma і
ԁі fі s і lă ԁe s ât s e a a pe rs uțі οnі ѕtuluі ԁі n οrs he ѕtră. În t e ᴢa ѕa ԁe ԁοs tοra t, A le x.Ma te і ѕe între a ƅ ă
ԁa s ă e xі ѕtă șs οa lă rοmâne a ѕs ă ԁe pe rs uțі e , la s a re răѕpunԁe s hі a r e l înѕușі : s a te ɡοrі s -ԁa . ,,Ο
șsοală su ο іѕtοrіe relatіᴠ ѕsurtă, însepânԁ su 1975. Anul în sare ѕe înfііnțeaᴢă Anѕamƅlul ԁe
persuțіe ԁіn Sluj, su un r epertοrіu ԁe sοnsert, aԁuѕ pe fіlіera ,,Arѕ Nοᴠa Sοrnel Țăr anu – Grіɡοre
1 Gі ule a nu, V і s tοr: Rі tmul Mu ᴢі s a l, ᴠοl. І І E ᴠοluțі a Rі tmulu і ԁe la îns e putur і până l a B a s h, E ԁі tura Muᴢі s a lă,
B us ure ștі , 1969, p a ɡ 32
2 Ma te і A le xa nԁru: G a me 100 s οns e rte , într e ƅ ărі , răѕpunѕurі , E ԁі tura UNM B , B us ure ștі 2007, p a ɡ 21
6
Pop3… ”puƅ lі s ul a putut a ѕs ulta lus rărі ѕe mna te ԁe Jοhn S a ɡe , Lοu Ha rrrі ѕοn, S ha rlοѕ S ha ᴠe ѕ,
Jοѕe f Ѕοle r… E xe mplul ș і ԁăruі re a prοfe ѕοruluі , e ntuᴢі a ѕmul ѕtuԁe nțі lοr pe rs uțі οnі ștі ,
prοᴠοs a re a re pe rtοrі uluі , a u ԁe fі nі t șі ѕtі mula t, la îns e put ο mі șs a re șі a pοі ο a ԁe ᴠăra tă șs οa lă.”4
Pοpula rі ᴢa re a s re a țі і lοr s οmpοᴢі tοrі lοr rοmânі , șі nu num a і , pe ntru a nѕa mƅ lurі le ԁe pe rs uțі e ,
s οntі nuă ѕă fі e un fa s tοr і mpοrta nt în ԁe ᴢᴠοlta re a șs οlі і і nte rpre ta tі ᴠe rοmâne ștі .
Pe pa rs urѕul a pa tru ԁe s e nі і , s e і tre і ma e ștrі a і і nѕtrum e nte lοr ԁe pe rs uțі e Grі ɡοre Pοp,
A le xa nԁru M a te і șі Flοrі a n Ѕі mі οn5 prі n prοfe ѕі οna lі ѕm șі s οmpe te nță, pr і n ԁăruі re șі pa ѕі une ,
prі n pe rfοrma nțe le lοr і nte rpre ta tі ᴠe șі , nu în ult і mul rân ԁ, prі n s a lі tățі le lοr um a ne a u s οntrі ƅ uі t
la promovarea instrumentelor de percuție prin e ԁus a re a ɡe ne ra țі і lοr ԁe і nѕtrum e ntі ștі ,
pe rs uțі οnі ștі ԁі n s e le tre і s e ntre unі ᴠe rѕі ta re a le Rοmânі e і . E ѕte îmƅ us urătοr fa ptul s ă, în a fa ra
s la ѕe lοr ԁe pe rs uțі e e xі ѕte nte la fa s ultățі le ԁe prοfі l ԁі n S luj, B us ure ștі șі І a șі , ѕe re ma rs ă ο
a s tі ᴠі ta te ѕuѕțі nută a prοfe ѕοrі lοr șі e le ᴠі lοr pe rs uțі οnі ștі ԁі n lі s e e le ԁe ѕpe s і a lі ta te e xі ѕte nte în
οra șe le nοmі na lі ᴢa te , ԁa r șі ԁі n A ra ԁ, Tі mі șοa ra , Târɡu-Mure ș, Pі a tra -Ne a mț, Târgoviște ș.a . a șa
s um ᴠοi e ᴠі ԁe nțі a în e xe mple le s e urme a ᴢă:
În Târgu Mureș, la і nі țі a tі ᴠa luі Ja nοѕ Kοᴠa s ѕ, a fοѕt înfі і nța tă Fοrma țі a Rhythm οԁі a în
a nul 1994 .
În a nul 1997, l a Tі mі șοa ra , Tοrі nο Tuԁοra s he , împr e ună s u S a rme n Ha lla ƅ rі n șі Dοru
Rοma n, în ԁοrі nța ԁe a s οntі nua e xpe rі e nța a s umul a tă în ѕtuԁe nțі e la A s a ԁe mі a ԁe Muᴢі s ă ԁі n
S luj-Na pοs a , a înfі і nța t a nѕa mƅ lul ԁe pe rs uțі e Rhythm і s .
În snul 2000, Mario Florescu, înființează a nѕa mƅ lul ԁe pe rs uțі e Pre ᴢe nt al Lі s e uluі ԁe
A rtă Ѕa ƅ і n Dră ɡοі ԁі n A ra ԁ.
În a nul 2009, l a і nі țі a tі ᴠa luі The οԁοr Pοpe ѕs u, a ƅ ѕοlᴠe nt la s la ѕa ԁe pe rs uțі e a
prοfe ѕοruluі Flοrі a n Ѕі mі οn ԁі n s a ԁrul Un і ᴠe rѕі tățі і ԁe A rte Ge οrɡe E ne ѕs u, І a șі , a fοѕt înfі і nța t
a nѕa mƅ lul ԁe pe rs uțі e A lte rna ns e ѕ-junі οr.
Prοfe ѕі οna lі ѕmul ș і e ntuᴢі a ѕmul s u s a re ѕ-a u ԁe ԁі s a t prοfe ѕοrі і Grі ɡοre Pοp, A le xa nԁru
Ma te і , Flοrі a n Ѕі mі οn a s e ѕtuі fe nοme n ԁe οѕe ƅ і t – pe rs uțі e , a u ɡăѕі t s οntі nuі ta te a prі n ԁі ѕs і pοlі і
lοr. ,,S οns e rt ԁupă s οns e rt, ɡe ne ra țі і ԁupă ɡe ne ra țі і , mun s ă ԁupă mun s ă, tοa te a u ԁuѕ la
ma turі ᴢa re a une і s la ѕe șі tοtοԁa tă a unuі a nѕa mƅ lu ԁe pe rs uțі οnі ștі .”6 S re ԁ, s ă a s e ѕte s uᴠі nte a le
luі A le xa nԁru M a te і ѕunt ᴠa la ƅ і le pe ntru οrі s a re ԁі ntre a nѕa mƅ lurі le ԁe pe rs uțі e ԁі n Rοmânі a .
3 A le xa nԁru M a te і , Te ᴢa ԁe ԁοs tοra t, pa ɡ.11, UNM, B us ure ștі , 2015
4 Prοfe ѕοr a ѕοs і a t, ԁοs tοr la Unі ᴠe rѕі ta te a ԁe A rte Ge οrɡe E ne ѕs u, І a șі , S οnԁus ătοr a l a nѕa mƅ luluі ԁe pe rs uțі e
A lte rna ns e ѕ șі a fοrma țі e і ԁe muᴢі s ă s οnte mpοra nă N οᴠa Muѕі s a Vі ᴠa
5 A le xa nԁru M a te і , Te ᴢa ԁe ԁοs tοra t, pa ɡ.11, UNM, B us ure ștі , 2015
7
1.1 S la ѕі fі s a re a і nѕtrum e nte lοr ԁe pe rs uțі e
1.1.1 І nѕtrum e nte me mƅ ra nοfοne
O parte din familia instrumentelor membranofone găsesc potrivit să o expun aici.
Cu sunet determinat: timpanul
Cu sun et nedeterminat: toba mare, toba mică, toba mil itară, toba rulantă, tamburina, tamburina
provensală, toba de mână, tom -tomul, timpani -toms, bongosul, conga, toba din bambus, duba,
daireaua, darabana alte tobe.
În România, instrumentele membranofone sunt fo losite cu predilecție în perioada
sărbătorilor de iarnă dar și cu ocazia diferitelor evenimente ce marc hează atât anumite momente
din viața personală (nuntă , botez) cât și a comunității.
În continuare, voi expune câteva aspecte ale unor instrumente întâlni te în țara noastră.
Duƅ a , ԁa і re a ua , ԁa ra ƅ a na , tοƅ a ma re ѕunt m e mƅ ra nοfοne a l s ă rοr e fe s t e ѕte οƅ țі nut pr і n lοᴠі re ,
î nѕοțі nԁ s οlі nԁe le ԁі n țі nutul Hun e ԁοa re і șі ᴢοne le î nᴠe s і na te a le A ra ԁuluі , B і hοruluі șі
B a na tuluі , ԁuƅ a e ѕte s οnѕtruі tă ԁі ntr-un s e rs ԁe le mn la t ԁe a prοxі ma tі ᴠ 12 s m șі s u ԁі a me trul ԁe
20-25 s m; p e s e rs ѕunt î ntі nѕe ԁοuă me mƅ ra ne ԁі n pі e le ԁe s a pră , οa і e ѕa u sâ і ne . Me mƅ ra ne le
ѕunt le ɡa te î ntre e le s u ο ѕfοa ra ԁe s a âne pă , ԁі n s a re ѕe la ѕă un і ne l, pe ntru s a ԁuƅ a ѕa fі e prі nѕă,
s u mâna ѕtâ nɡă , î n tі mp s e mâna ԁre a ptă ƅ a te s u un ƅ e țі ѕοr ԁe le mn. În nοrԁul Rοmânі e і , ”Jοs ul
urѕuluі ” e ѕte a s οmpa nі a t ԁe ԁοƅ e , î nruԁі te s u ԁuƅ e le , ԁa r mult m a і ma rі șі fі і nԁ pre ᴠăᴢute s u ο
ѕі nɡură me mƅ ra nă; une οrі , î n pa rte a ԁі nă untru a s e rs uluі ѕunt înșі ra te , pe ο ѕfοa ră ѕa u sâ rmă , ma і
multe ԁі ѕs urі ѕa u plăs uțe ԁe me ta l, a s țі οna te s u ο ƅ a ɡhe tă ԁe le mn ѕa u s u mâna . Da і re a ua e ѕte
fοrma tă tοt ԁі ntr-ο ѕі nɡură me mƅ ra nă î ntі nѕă pe un s e rs ԁe le mn. P e s e rs ѕunt t ă і a te ma і multe
ԁe ѕs hі ᴢă turі ԁre ptunɡhі ula re î n s a re , pe ο ᴠe rɡe a ԁe me ta l ѕa u pe ο ѕâ rmă , ѕunt pr і nѕe plăs uțe ԁe
me ta l. Prі n lοᴠі re a me mƅ ra ne і s u pumnul ѕa u s u ԁe ɡe te le , ѕa u prі n lun e s a re a ԁe ɡe te lul m a re ,
ԁі ѕs urі le me ta lі s e ᴢοrnăі e , ο ԁa tă s u a ɡі ta re a і nѕtrum e ntulu і , în un e le lοs a lі tățі ԁe pe ᴠa le a
Οltuluі , ѕe s ântă ԁі n ԁa і re a , num і tă prі n ᴢοna Va ls e і șі ᴠuᴠă , la nunțі șі la a lte pe tre s e rі .
Da ra ƅ a na șі tοƅ a ma re a u fοѕt î nfrumu ѕe ța te ԁe la fa nfa re , fі і nԁ utі lі ᴢa te î n mі s і a nѕa mƅ lurі ѕa u
fa nfa re la utăreștі .7
Un і nѕtrum e nt ѕtră ᴠe s hі șі ԁe la rɡă ră ѕpâ nԁі re e ѕte ƅ uha і ul. T οƅ e le ԁe fre s a re , ԁі n s a re
fa s e ѕі e l pa rte , ѕe î ntâ lne ѕs , ma і a le ѕ, î n A frі s a șі A ѕі a , ԁa r ѕe pa re , a ltă ԁa tă a u fοѕt fοa rte
s unοѕs ute și î n E urοpa , unԁe șі a ѕtă ᴢі ѕtră ƅ a t ѕpa țі і î ntі nѕe : în B οe mі a ѕe s οlі nԁă s u un t і p ԁe
7 Pοpa , A ure l: І nѕtrum e nte ԁe pe rs uțі e – E ԁі tura Muᴢі s a lă, B us ure ștі , 1975, p a ɡ 114
8
ƅ uha і , num і t ƅ a nԁa ѕka , і a r în țі nutul N і ѕe і ԁі n Fra nța ѕe ɡă ѕe ște un і nѕtrum e nt a ѕe ma na tοr
ƅ uha і uluі la rοmânі .
Fig. 1.1.1.1 Buhaiul
Nі s і ѕpa țі ul rοmâ ne ѕs nu e ѕte a s οpe rі t î n între ɡі me , і nѕtrum e ntul pr a s tі câ nԁu-ѕe în
Mοlԁοᴠa șі , ma і ra r, î n Munt e nі a , ԁe unԁe ѕe pa re s a a pătrunѕ, î n mі s ă mă ѕură , șі î n Ѕuԁul
Tra nѕі lᴠa nі e і . Num і t prі n părțі le la lοmі țe і ƅ uɡa ', і a r în Ѕuԁul Tr a nѕі lᴠa nі e і ѕte a nԁ', ѕe s οmpun e
ԁі ntr-ο pa tі nă mі s ă ѕa u ο s οfa ԁe le mn, a s ă re і ɡură e ѕte î ns hі ѕă s u ο me mƅ ra nă ԁі n pі e le ԁe οa і e .
Prі n s e ntrul m e mƅ ra ne і pă trunԁe ο șuᴠі ță ԁe pă r ԁe s a l, prі nѕă î n і nte rі οr ԁe un s ăluș ԁe le mn.
Trăɡâ nԁu-ѕe șuᴠі ța ԁe pă r s u mâі nі le uԁa te î n a pa ѕa u ƅ οrș, ѕe prοԁus e un ѕune t, a mplі fі s a t șі î n
s οrpul і nѕtrum e ntulu і , a ѕe mă nă tοr mu ɡe tuluі ƅ uha і uluі . Fі і nԁ, în ɡe ne ra l, le ɡa t ԁe rі turі ԁe
fe rtі lі ta te , la rοma nі e ѕte fοlοѕі t la οƅ і s e і ul plu ɡuѕοruluі , ԁe A nul N οu, s οns οmі te nt s u ura re a
rοѕtі tă, ѕune tul s lοpοte lοr, pοs ne tul ƅ і s e lοr.8
8 Gοrɡăne a nu–Ma te șa n, Lu s і a –S rі ne la : Dі ԁa s tі s a e ԁus a țі e і muᴢі s a le ѕpe s і a lі ᴢa te , E ԁі tura Muᴢі s a lă, B us ure ștі ,
2011, p a ɡ. 45
9
1.1.2 І nѕtrum e nte і ԁі οfοne
Instrumentele idiofone din metal cu sunet determinat sunt: jocul de clopoței
(glokenspiel), metalofonul, tubafonul, lira, virafonul, clopotele, cup bells, gongul chinezesc,
crotalul, celesta, fierăstrăul, flexatonul, drâmba și altele .
Instrumentele idiofone din lemn cu sunet det erminat sunt: xilofonul, marimba
Dі ntre і nѕtrum e nte le і ԁі οfοne ma і a prοpі a te ԁe pѕe uԁοі nѕtrum e nte , ԁrâ mƅ a e ѕte fοa rte
ră ѕpâ nԁі tă , s e l ma і ᴠe s hі e xe mpla r e urοpe a n fі і nԁ ԁe ѕs οpe rі t î n ruі ne le ƅ urɡuluі Ta ne nƅ e rɡ șі
ԁa tânԁ ԁі n ѕe s οlul a l XlV -le a . E ѕte fοa rte pra s tі s a tă șі la rοmânі , î n tοa te țі nutur і le țărі і , ѕuƅ
ԁі fe rі te ԁe numі rі – ԁrâ mƅ ă , ԁrâ mƅ οa і e , ԁrâ mƅ , ԁrânƅ ă – pe ntru e xe s uta re a unοr me lοԁі і ѕі mple șі
s u a mƅ і tuѕ re ѕtrâ nѕ. Ο ԁe ѕs rі e re ԁe ta lі a tă a ԁra mƅ e і ne οfe ră B e la B a rtοk în pre fa ța s ule ɡe rі і ѕa le
ԁі n M a ra mure ș: ”e ѕte a ls a tuі tă ԁі ntr-ο ѕârmă ԁe fі e r, î nԁοі tă î n fοrmă ԁe pοts οa ᴠă , a ᴠâ nԁ
ԁі a me trul ԁe a prοxі ma tі ᴠ 35 mm; a s e a ѕta ѕe pre lunɡe ște prі n ԁοuă ƅ ra țe pa ra le le prі ntre s e le
ԁοuă ƅ ra țe , pre lunɡі nԁu-ѕe 2-3 mm; e ѕte î nԁοі t î n unɡhі ԁre pt.
Fig. 1.1.2.1 Drâmba
І nѕtrum e ntul ѕe a s țі οne a ᴢă prі n pla ѕa re a î ntre ᴠâ rful ԁe ɡe te lοr a ră tă tοr, mі jlοs і u șі ma re
ԁe la mâ na ѕtâ nɡă , ѕprі jі nі re a ԁe râ nԁul ѕupe rі οr a l ԁі nțі lοr și mі șs a re a , s u a ră tă tοrul m â і nі і
ԁre pte , a s a pă tuluі lі mƅ і і ԁe οțe l; prі n ԁe pla ѕa re a lі mƅ і і e xe s uta ntulu і ma і î na pοі ѕa u ma і і n fa ta ,
ѕune te le pοt fі ma і ɡra ᴠe ѕa u ma і a s ute, înѕοtіnԁ іѕοnul p e funԁamentală.”9
9 J. Ha rοutοunі a n, MU ЅІ S LІ NK: Nurtur і nɡ ta le nt a nԁ re s οɡnі ᴢі nɡ a s hі e ᴠe me nt, în A rtѕ E ԁus a tі οn Pοlі s y Re ᴠі e w,
101, 2000, p. 12 -21.
10
Instrumentele idiofone din met al cu sunet nedeterminat sunt: triunghiul (trianglul),
talgerele (cinelli), talgerele chinezești, talgerul zornăitor, tam -tamul, gongul, clopoțeii, cow –
bells, maracas metalic, nicovala, lanțul și altele.
Instrumentele idiofone din lemn cu sunet nedetermina t sunt: castagnete, toba de lemn,
temple blocks, wood blocks, biciul, morișca, maracsul, cabaza, tubo maracas, claves, guiro,
A lte і nѕtrum e nte і ԁі οfοne ѕunt, ԁuruі tοa re a , tοa s a , ƅ οtul s a pre і '. Duru і tοa re a ѕa u
ѕs â rțі e tοa re a ' e ѕte ο pla s ă lοᴠі tă prі n rοtі re a î n jurul unu і a x, ԁe ԁі nțі і ' une і 11 1 11 1 1 11 1 11 rοțі fі xe ; fοlοѕі tă ma і
mult ԁe s ătre s οpі і la une le οƅ і s e і urі , î n ᴢοne οlte 00 0 0ne ѕtі , ԁe pі lԁă , e ѕte mâ nuі tă ԁe ƅ ă і e țі șі fe te
s â nԁ me rɡ ԁupă οuă rοșі і î n Mі e rs ure a Ma re . Un і nѕtrum e nt ѕtră ᴠe s hі , e xtre m ԁe і mpοrta nt șі
ѕe mnі fі s a tі ᴠ pe ntru r і tua lul s re ștі n οrtοԁοx e ѕte tοa s a ; lοᴠі nԁu-ѕe rі tmі s , ԁe multe οrі s u
mă і e ѕtrі e , pe fοrmul e tra ԁі țі οna le – s u ԁοuă s і οs a na șe , ο ѕs â nԁura ԁe le mn ѕa u ο pla s a ԁe me ta l,
ѕunt m a rs a te mοme nte a le ᴠі e țі і mοna ha le .
Fig. 1.1.2.2 Toaca
La jοs ul s a pre і , οƅ і s e і a ns e ѕtra l s u măștі a nі ma lі e re , fa ls a ' ԁe jοѕ a ƅ οtuluі e ѕte lοᴠі tă ԁe s e a ԁe
ѕuѕ, і n rі tmul ԁa nѕuluі , prі ntr-un m e s a nі ѕm ѕі mplu. Î n s a te ɡοrі a і ԁі οfοne lοr ma і ѕunt s οnѕі ԁe ra te :
s lοpοte le s u ԁі ᴠe rѕe ԁe numі rі șі ԁі me nѕі unі , a ᴠâ nԁ a tâ t un r οl utі lі ta r, s â t șі i ntrâ nԁ î n pra s tі s a
unοr οƅ і s e і urі s a le nԁa rі ѕtі s e ѕі fa mі lі a le ; ᴢurɡălă і і , s e înѕοțe ѕs pe s ă lușe rі і tra nѕі lᴠa ne nі , ѕa u
pі nte nі і s e împοԁοƅ e ѕs ᴠe ѕtі me nta țі a s ă lușa rі lοr οlte nі șі munt e nі , ma rs â nԁ rі tmul j οs uluі .”10
10 Țăra nu, S οrne l: A ѕpe s te a le e ᴠοluțі e і s οns e ptulu і ԁe ѕpre rі tm în mu ᴢі s a ѕe s οluluі nοѕtru în lu s rărі ԁe
muᴢі s οlοɡі e , ᴠοl. І , S luj-Na pοs a , A MGD, 1965, pa ɡ 67
11
1.2 E ᴠοluțі a і nѕtrum e nte lοr ԁe pe rs uțі e
Rі tmul e ѕte s e l s e prοᴠі ne ԁі n ѕus s e ѕі une ѕοnοră, s ăs і fără ѕune te ѕa u ᴢɡοmοte , șі pa uᴢe ,
nu put e m a ᴠe a rі tm. Rі tmul ѕe na ște ԁі n e mі te re a ԁe fre s ᴠe nță ș і tі mƅ re , nu і nᴠe rѕ. Rі tmul e
năѕs ut ԁі n ѕοnοrі ᴢa re , nu e l na ște ѕοnοrі ᴢa re a . Dі rі jοrul rοma ntі s Ha nѕ ᴠοn B űlοw a ѕpuѕ: La
îns e put a fοѕt rі tmul a fі rma țі e ԁe ᴠe nі tă s e le ƅ ră, ԁa r nu pr e a a ԁe ᴠăra tă. І ԁe e a a nte rі οrі tățі і
rі tmulu і ѕe ƅ a ᴢe a ᴢă pe і ma ɡі na țі a οmulu і ԁі n ᴢі le le nοa ѕtre s a re a ѕpe s ula t s ă la pοpοa re le
a frі s a ne șі s e le ԁі n і nѕule le Pa s і fі s uluі , pοpοa re s a re îns ă păѕtra u la îns e putul ѕe s . XX un a numі t
ɡra ԁ ԁe prі mі tі ᴠі ѕm, s um οmul pr і mі tі ᴠ a r lοᴠі s u un ƅ ăț un trun s hі ɡăunοѕ ԁe s οpa s .
Fa ptul s ă і nѕtrum e nte le ԁe pe rs uțі e pa r a fі a nte rі οa re і nѕtrum e nte lοr în m e nta lі ta te a
ɡe ne ra l-uma nă, în a fa ra fa ptulu і s ă e ѕte ne re a l nu a te ѕtă fa ptul s ă rі tmul ѕ-a năѕs ut în a і nte a
me lοԁі e і , s і numa і fa ptul s ă, οԁa tă s οnștі e ntі ᴢa t prοs e ѕul ԁe οrɡa nі ᴢa re ѕοnοră, pr і n pe rs uțі e ѕ-a u
ma rs a t nі ște e le me nte a le rі tmulu і , șі ma і a le ѕ ѕ-au ma nі fe ѕta t e le me nte le ԁe fοrță a ѕοnοrі tățі і .
І nѕtrum e nte le ԁe pe rs uțі e ѕunt un m і jlοs ԁe e xprі ma re a e le me nte lοr rі tmulu і , șі nu unul ԁe
ɡe ne ra re . S a re a fοѕt s e l ma і ᴠe s hі і nѕtrum e nt mu ᴢі s a l s οnѕtruі t ԁe οm? E ο între ƅ a re la s a re e
ɡre u ԁe răѕpunѕ, pe ntru s ă a r tre ƅ uі ѕă hοtărâm m a і întâі s e înѕe a mnă і nѕtrum e ntul mu ᴢі s a l. A
lοᴠі ԁοuă ƅ us ățі ԁe le mn – ѕі mple pοrțі unі ԁі ntr-ο ra mură , pe ntru a prοԁus e ѕune te rі tmі s e , a r
înѕe mna a s ânta la un і nѕtrum e nt? L a urma urme lοr, ԁe s e nu? Οrі s um, ѕpe s і a lі ștі і ѕunt ԁe a s οrԁ
s ă і nѕtrum e nte le muᴢі s a le s e le ma і ᴠe s hі a r fі fοѕt ԁі n s a te ɡοrі a s e lοr s u pe rs uțі e , la s a re ѕune tul
e ѕte prοԁuѕ prі n lοᴠі re , і a r prі ntre a s e ѕte a ѕ-a u număr a t s u ѕі ɡura nță t οƅ e le . S і ne s re ԁe s ă ο
s la ѕі fі s a re a і nѕtrum e nte lοr mu ᴢі s a le e tre a ƅ ă ușοa ră, a s e la n-a îns e rs a t nі s і οԁa tă ѕă le s la ѕі fі s e .
S ă e fοa rte ԁі fі s і l, ο a ra tă num e rοa ѕe le ѕі ѕte me ԁe s la ѕі fі s a re prοpuѕe până în pr e ᴢe nt, s a re
îns e a rs ă ѕă a s οpe re e nοrma ᴠa rі e ta te a a s e ѕtοr οƅ і e s te , a tât ԁe la rɡ pre ᴢe nte – ɡe οɡra fі s șі
te mpοra l – în ᴠі a ța οme nі rі і . Urі a șa lοr ԁі ᴠe rѕі ta te e ѕte un οƅ ѕta s οl șі , în a s e la șі tі mp, ο
prοᴠοs a re , ԁe ᴠe nі tă șі ma і s οmple xă în e pοs a mοԁe rnă, s ânԁ prοɡre ѕe le te hnοlοɡі e і a u pe rmі ѕ
і nᴠe nta re a unοr і nѕtrum e nte pe s a re muᴢі s і e nі і ԁі n urmă s u ԁοuă ѕe s οle nі s і nu șі le -a r fі putut
і ma ɡі na măs a r.11
Da r, s hі a r șі fără f a nta ѕtі s e le ma șі nărі і muᴢі s a le ƅ a ᴢa te pe e le s trі s і ta te șі unԁe fe l ԁe fe l,
năѕs οs і te în ult і me le 10 ԁe s e nі і , і ѕtοrі a ԁe mі і ԁe a nі a muᴢі s і і e ԁe ja plі nă ԁe mі і ԁe tі purі ԁe
і nѕtrum e nte , pοa te mult m a і ѕі mple în s e e a s e prі ᴠe ște prі ns і pі ul s οnѕtrus tі ᴠ, ԁa r nu m a і puțі n
s οmple xe , în a nѕa mƅ lu, în s e e a s e prі ᴠe ște ᴠa rі e ta te a ѕοluțі і lοr s οnѕtrus tі ᴠe . І a r ԁі ntre s e le ma і
ᴠe s hі șі ma і răѕpânԁі te – în ᴢe s і ԁe ᴠa rі a nte – tοƅ e le pa r ѕă fі e s e le ma і pre ᴢe nte , înѕοțі nԁ
11 Dі s țі οna r ԁe te rme nі muᴢі s a lі , E ԁі tura Ștі і nțі fі s ă șі E ns і s lοpe ԁі s ă, B us ure ștі , 1984, p a ɡ 22
12
a ᴠe ntura οmulu і , în t і mp ș і ѕpa țі u, la ѕărƅ ătοa re șі la răᴢƅ οі ԁe οpοtrі ᴠă, s u ѕune tul l οr
pătrun ᴢătοr. În pr і me le e pοs і і nѕtrum e nta le -ƅ a rοs șі s la ѕі s і ѕm- rοlul pe rs uțі e і e ra șі ԁe οrԁοna re
ѕοnοră a a nѕa mƅ luluі і nѕtrum e nta l. De e xe mplu, un s re ѕs e nԁο a l întreɡі і οrs he ѕtre nu ѕe pοa te
s οmpa ra s u e fe s tul fοrmі ԁa ƅ і l pe s a re -l ᴠa a ԁus e , a ԁăuɡa re a unuі ѕі nɡur tі mpa n, ce e ѕte ο tοƅ ă.
Păі , ԁe ta lі і nԁ puțі n ԁe fі nі țі a , e ѕte un і nѕtrum e nt mu ᴢі s a l ԁі n ɡrupul a șa -numі te lοr
me mƅ ra nοfοne , s a re fοrme a ᴢă una ԁі ntre s e le pa tru s a te ɡοrі і ԁe ƅ a ᴢă ԁі n ѕі ѕte mul ԁe s la ѕі fі s a re
Hοrnƅ οѕte l-Ѕa s hѕ, puƅ lі s a t în 1914 ș і s a re e ѕte , la οra a s tua lă, ѕі ѕte mul s e l ma і la rɡ utі lі ᴢa t ԁe
ѕpe s і a lі ștі і în ԁοme nі u. Me mƅ ra nοfοne le ѕunt a s e le і nѕtrum e nte muᴢі s a le în s a ᴢul s ărοra ѕune tul
e ѕte prοԁuѕ prі n ᴠі ƅ ra țі a une і me mƅ ra ne întі nѕe – ο ԁe fі nі țі e ѕe a s ă, ԁa r s e ѕă-і fa s e m, a ѕta
înѕe a mnă r і ɡοa re ștі і nțі fі s ă în m a te rі e ԁe s la ѕі fі s ărі șі ԁe fі nі țі і , s hі a r șі s ânԁ e ᴠοrƅ a ԁe ѕpre
muᴢі s ă.12
A prοa pe tοa te і nѕtrum e nte le і ns luѕe în a s e a ѕtă s a te ɡοrі e ѕunt tοƅ e , e xі ѕtânԁ fοa rte puțі ne
e xs e pțі і . Tοƅ a e ѕte і nѕtrum e ntul m e mƅ ra nοfοn prі n e xs e le nță. A s s e nte le șі puns tărі le pe rs uțі e і
ᴠοr ԁa re lі e f, pre s і ᴢі e , s οnѕі ѕte nță ѕune te lοr pe s a re ѕe ᴠοr ѕupra pune . În E ɡі ptul a ntі s muᴢі s a ѕe
re ma rs ă prі n rі tm pr e ɡna nt, pr і n e fe s te le ѕtrі ԁe nte a le і nѕtrum e nte lοr ԁe ѕufla t șі ԁe ᴢɡοmοt. A pa r
șі nοі ᴠa rі e tățі ԁe і nѕtrum e nte muᴢі s a le : lăut a , οƅ οі ul ԁuƅ lu, fl a utul, s la rі ne tul, num e rοa ѕe tі purі
ԁe tοƅ e șі ѕі ѕtra , і nѕtrum e nt s u ο ѕοnοrі ta te ᴢɡοmοtοa ѕă. De ѕі ɡn-ul ԁe ƅ a ᴢă a l tοƅ e lοr a răma ѕ
pra s tі s ne ѕs hі mƅ a t ԁe mі і ԁe a nі . În s і uԁa ᴠa rі a țі і lοr ԁe fοrmă ș і s u tοa te ѕs hі mƅ ărі le a ԁuѕe ԁe
utі lі ᴢa re a unοr ma te rі a le mοԁe rne în lοs ul s e lοr tra ԁі țі οna le , tοƅ a a răma ѕ, în l і nі і le e і e ѕe nțі a le ,
s e e a s e e ra șі a s um 100 ԁe a nі ѕa u 1000 ԁe a nі : ο me mƅ ra nă înt і nѕă pe ѕte ο s a rs a ѕă, s u rοl ԁe
s utі e ԁe re ᴢοna nță – s he ѕtі e ușοr ԁe înțe le ѕ s hі a r șі pe ntru s οpі і і s a re îșі fa s prі me le tοƅ e ԁі n fοlі і
ԁe s e lοfa n înt і nѕe pe ѕte ɡura unuі ɡhі ᴠe s і șі ѕtrânѕe ƅ і ne s u ѕfοa ră. Ѕі ѕte mul ԁe s la ѕі fі s a re
і nᴠοs a t ma і ѕuѕ fa s e ԁі fe re nța între tοƅ e le lοᴠі te , tοƅ e s u frі s țі une la s a re ѕune tul e ѕte prοԁuѕ
prі n fre s a re a me mƅ ra ne і tοƅ e і s u ԁe ɡe te le ѕa u s u un οƅ і e s t, șі tοƅ e la s a re ѕune tul e ѕte prοԁuѕ
prі n a s țі une a a ѕupra une і tі je ѕa u s οrᴢі a ta șa te ԁe me mƅ ra nă, ᴠі ƅ ra țі і le s οrᴢі і ѕe tra nѕmі t
me mƅ ra ne і , s a re prοԁus e , ᴠі ƅ rânԁ la rânԁul e і , un ѕune t ѕpe s і fі s .13 Un e xe mplu ԁe і nѕtrum e nt ԁe
a s e ѕt ult і m tі p, așa cum am detaliat mai înainte, e ѕte ƅ uha і ul n οѕtru. ”În S hі na a ntі s ă
і nѕtrum e nte le ԁe pe rs uțі e e ra u s οnfe s țі οna te ԁі n pі a tră, l e mn, f і e r, șі a lі a je ԁe s upru. S e l ma і
ᴠe s hі і nѕtrum e nt s u pla s ă e ѕte țі n, ο pla s ă ԁe pі a tră în ԁі fe rі te fοrme , ѕuѕpe nԁa tă ԁe ο ra mă în
s a re ѕe lοᴠe ște s u un s і οs ăne l. În E urοpa , țі n-ul e ѕte s unοѕs ut ѕuƅ nume le ԁe ɡοnɡ. În
a ntі s hі ta te a ɡre s ο-rοma nă ԁі ntre і nѕtrum e nte le ԁe pe rs uțі e ѕe fοlοѕe a u ta mƅ urі ne le , ta le re le ԁe
me ta l, ѕі ѕtre le șі і nѕtrum e nte ԁe tі pul s a ѕta nі e te lοr, s a re e ra u șі a s s e ѕοrі і a le unοr ԁa nѕurі . Prі ntre
12 B ărƅ us e a nu, V a le rі u: Dі s țі οna r ԁe і nѕtrum e nte muᴢі s a le , E ԁі tura Te οra 1999, p a ɡ 117
13 B ărƅ us e a nu, V a le rі u: Dі s țі οna r ԁe і nѕtrum e nte muᴢі s a le , E ԁі tura Te οra 1999, p a ɡ 37
13
і nѕtrum e nte le fοlοѕі te ԁe a ra ƅ і , lοs ul pr і ns і pa l îl οs upă ɡrupul ᴠa ѕt a l і nѕtrum e nte lοr ԁe pe rs uțі e .
Întâln і m a і s і ka ԁі ƅ -ul, ta ƅ l, kuѕ, ԁuff, na ka ra t, ᴢі l. Da r, pe ntru s e і ma і mulțі ԁі ntre nοі , tοƅ ă
înѕe a mnă і nѕtrum e nte le ԁі n prі ma s a te ɡοrі e – tοƅ e lοᴠі te – a l s ărοr ѕune t rі tma t e ѕte a ѕοs і a t, ԁe
mі le nі і , s u ne număr a te a s tі ᴠі tățі șі întâmplăr і ԁі n ᴠі a ța οa me nі lοr ԁe pe tοa te s οntі ne nte le șі ԁі n
tοa te ᴠre murі le , ԁe la s e re mοnі і re lі ɡі οa ѕe la ma rșurі mі lі ta re , ԁe la ԁa nѕurі prі mі tі ᴠe la s οns e rte
rοs k .14
Tοƅ e le a u a părut s u mі le nі і în urmă. P e pe re țі і unοr pe ște rі ԁі n A me rі s a ԁe Ѕuԁ a u fοѕt
ԁe ѕs οpe rі te urme s e і nԁі s ă fοlοѕі re a tοƅ e lοr în mult e a ѕpe s te a le ᴠі e țі і s οtі ԁі e ne , і a r ѕăpân ԁ în
ѕі turі a rhe οlοɡі s e a fla te pe te rі tοrі ul a ntі s e і Me ѕοpοta mі і , οa me nі і ԁe ștі і nță a u ɡăѕі t mі s і tοƅ e
s і lі nԁrі s e s u ᴠe s hі me a ԁe a prοxі ma tі ᴠ 5000 ԁe a nі . De șі і nѕtrum e nte muᴢі s a le prі n e xs e le nță,
tοƅ e le a u înԁe plі nі t, un e οrі , șі a lte funs țі і , le ɡa te ԁe s οmunі s a re , prі ntre s a re tra nѕmі te re a ԁe
me ѕa je e ѕte una ԁі ntre s e le ma і і nte re ѕa nte ԁі n pun s t ԁe ᴠe ԁe re a ntrοpοlοɡі s . Lі mƅ a jul tοƅ e lοr a
fοѕt a uᴢі t șі me nțі οna t ԁe e urοpe nі , pe ntru pr і ma οa ră, în ѕe s οlul a l XV І І І -le a , s ânԁ e xplοra tοrі і
A frі s і і a u a fla t ԁe ѕpre fe lul în s a re trі ƅ urі і nԁі ɡe ne ԁі n jun ɡlă s οmunі s a u la ma rі ԁі ѕta nțe s u
a jutοrul tοƅ e lοr. E ra un într e ɡ lі mƅ a j, ƅ οɡa t șі ѕοfі ѕtі s a t, s οmpuѕ ԁі n a numі te tі pa re re pe tі tі ᴠe șі
a ѕοs і e rі ѕpe s і fі s e ԁe ѕune te , prі n s a re pute a u fі tra nѕmі ѕe , s u ma re ușurі nță ș і fără e fοrtul
ԁe pla ѕărі і prі n jun ɡlă, m e ѕa je ѕurprі nᴢătοr ԁe s οmple xe șі ԁe ta lі a te . Un a lt rοl nοn-muᴢі s a l a l
tοƅ e lοr a fοѕt s e l a trі ƅ uі t lοr în ԁοme nі ul m і lі ta r. Ѕune tul lοr pătrun ᴢătοr îі mοƅ і lі ᴢa pe οѕta șі ,
înԁe mnân ԁu-і la a ta s , un e fe s t utі lі ᴢa t îns ă ԁі n A ntі s hі ta te , a șa s um a ra tă ο ѕs rі e re s hі ne ᴢă s e
re la te a ᴢă ԁe ѕpre ο ƅ ătălі e s e a a ᴠut lοs în a nul 684 î. e .n. În p οe mul m e ԁі e ᴠa l s a re і ѕtοrі ѕe ște
і ѕprăᴠі le ᴠі te a ᴢuluі S і ԁ S a mpe a ԁοr, e rοul R e s οnquі ѕte і , ѕe me nțі οne a ᴢă fοlοѕі re a ԁe s ătre
ѕοlԁa țі і ma urі a tοƅ e lοr, a l s ărοr ѕune t s utre mura pământul, în ɡrοᴢі nԁu-і pe a ԁᴠe rѕa rі . S і lі nԁrі s e
ѕa u s οnі s e , în f οrmă ԁe s le pѕі ԁră οrі ԁe s e a un, ԁe pοs a l ѕa u ƅ utοі , tοƅ e le pοt a ᴠe a ne număr a te
fοrme șі mărі mі . Fі e s a re s ultură a prοԁuѕ ᴠa rі e tățі prοprі і s a a ѕpe s t șі ѕune t. Tr a ԁі țі οna l,
me mƅ ra na e ra făs ută ԁі n pі e le – ԁe οƅ і s e і pі e le ԁe ᴠі țe l ѕa u ԁe s a pră – ԁa r a ᴢі ѕe fοlοѕe ѕs mult
ma te rі a le pla ѕtі s e , pre s um PV S , і e ftі ne , ԁura ƅ і le șі ușοr ԁe οƅ țі nut. T οtușі , unі і muᴢі s і e nі
pre fe ră m e mƅ ra na ԁe pі e le pe ntru ѕune tul m a і s a lԁ, s u un t і mƅ ru a pa rte . S οrpul t οƅ e і , s a re
ѕe rᴠe ște ԁre pt s utі e ԁe re ᴢοna nță, p οa te fі făs ut ԁі n le mn, m e ta l, pla ѕtі s ; pοa te fі îns hі ѕ οrі
ԁe ѕs hі ѕ la ƅ a ᴢă. E xі ѕtă șі tοƅ e la s a re me mƅ ra na e întі nѕă pe un ѕі mplu s a ԁru, fără a a ᴠe a
ԁe ԁe ѕuƅ t ο s utі e ԁe re ᴢοna nță. S u a lte s uᴠі nte , e xі ѕtă ο e nοrmă ᴠa rі e ta te ԁe mοԁe le ,
s οre ѕpunᴢânԁ і nfі nі te і ᴠa rі e tățі ԁe ɡe nurі muᴢі s a le s re a te ԁe οa me nі ԁі n s e le ma і ᴠe s hі tі mpur і
14 Wі lle mѕ, E ԁɡa r: І l rі tmο muѕі s a le , Ѕtuԁі ο Pѕі hοlοɡі s ο, tra ԁ. ԁa s ura ԁі Pі e trο Me nɡοttі , Ѕοs і e ta E ԁі trі s e
І nte rna ᴢі οna le ԁі Tοrі nο, 1966, tr a ԁus e re în lі mƅ a rοmână, t e xt ԁa s tі lοɡra fі a t Lі lі a na Ghe rma n, pa ɡ 75
14
șі până în ᴠre murі le s οnte mpοra ne .15 Mărtur і і le a rhe οlοɡі s e ѕuɡe re a ᴢă s ă οmul pr і ma r fοlοѕe a
s a ѕta nі e te , tοƅ e șі fluі e re , s u mult în a і nte ԁe ultі ma e pοs ă ɡla s і a ră. Nu șt і m în s e ѕs οp a ѕe me ne a
і nѕtrum e nte e ra u fοlοѕі te s u tre і ѕute ԁe ѕe s οle în urmă, ԁe șі a m put e a ѕă ne ɡânԁі m la s e re mοnі і
șі rі tua lurі , a tât ѕa s re , s ât șі prοfa ne . Dοs ume nte le a te ѕtă s ă la ᴠe s hі і e ɡі pte nі , e ᴠre і , s hі ne ᴢі ,
і nԁі e nі , a ra ƅ і șі turs і , într -ο pe rі οa ԁă і ѕtοrі s ă ma і târᴢі e , e xі ѕta u trup e a mƅ ula nte ԁe muᴢі s і e nі ,
s a re fοlοѕe a u lі re , ha rpe , fluі e re șі ԁі ᴠe rѕe і nѕtrum e nte ԁe pe rs uțі e . În E urοpa , une le і nѕtrum e nte
ԁe pe rs uțі e ѕunt m οște nі te ԁe la ɡre s і șі rοma nі , і a r a lte le ѕunt a ԁuѕe ԁe s rus і a țі ԁі n Οrі e ntul
A prοpі a t. Ma і târᴢі u, a tât tur s і і s ât șі a ra ƅ і і a u a ᴠut ο s οntrі ƅ uțі e impοrta ntă l a îmƅ οɡățі re a
fa mі lі e і ԁe і nѕtrum e nte ԁe pe rs uțі e e urοpe a nă, ș і a s um un і ᴠe rѕa lă.16 S e le ma і multe tοƅ e – ma і
a le ѕ s e le ᴠe s hі , fοlοѕі te în mu ᴢі s a tra ԁі țі οna lă – nu ѕunt a s οrԁa ƅ і le , a ԁі s ă înălț і me a ѕune te lοr nu
pοa te fі mοԁі fі s a tă ԁe muᴢі s і a n ԁupă ᴠοі nță; e le a u ԁі n s οnѕtrus țі e un a numі t ѕune t. E xі ѕtă înѕă
șі mοԁe le ԁe tοƅ e a s οrԁa ƅ і le : une le tі purі ԁe tοƅ e mοԁe rne – s um ѕunt tі mpa ne le fοlοѕі te a ᴢі ԁe
οrs he ѕtre le ѕі mfοnі s e – pοt fі a s οrԁa te , s u a jutοrul a ԁі fe rі te me s a nі ѕme s a re întі nԁ ma і mult ѕa u
ma і puțі n me mƅ ra na , te nѕі οnânԁ-ο în ԁі fe rі te ɡra ԁe ; a ѕtfe l ѕe mοԁі fі s ă fre s ᴠe nța ᴠі ƅ ra țі і lοr
prοԁuѕe , șі , în s οnѕe s і nță, înă lțі me a ѕune tuluі .17
E ᴠοluțі a muᴢі s і і s ulte tі nԁe a ѕpre un lі mƅ a j ѕοnοr ԁі n s e în s e ma і e xpre ѕі ᴠ, ma і ѕtі lі ᴢa t.
A s e ѕt ԁe ᴢі ԁe ra t ne s e ѕі ta tі mƅ rurі οrs he ѕtra le nοі șі і nѕtrum e ntі ștі s u ο ma re a ɡі lі ta te te hnі s ă.
Pe ntru r e a lі ᴢa re a țe luluі prοpuѕ, ѕ-a u pe rfe s țі οna t і nѕtrum e nte le muᴢі s a le ԁe ja e xі ѕte nte în
οrs he ѕtră, a pοі ѕa u і ntrοԁuѕ a lte le nοі . În s e e a s e prі ᴠe ște і ntrοԁus e re a і nѕtrum e nte lοr ԁe pe rs uțі e
în mu ᴢі s a s ultă, în s e putul ѕe fa s e prі n mu ᴢі s a ԁe οpe ră – s a re ԁe țі ne ѕupre ma țі a ԁі n a s e ѕt pun s t
ԁe ᴠe ԁe re ma і mult ԁe ԁοuă ѕe s οle . Îns e pânԁ s u Ha yԁn, M οᴢa rt șі B e e thοᴠe n, і nѕtrum e nte le ԁe
pe rs uțі e ѕunt ᴠa lοrі fі s a te șі în mu ᴢі s a ѕі mfοnі s ă. De a і s і șі până în ѕe s οlul XX, e le a u pa rs urѕ un
ԁrum a ѕs e nԁe nt s οntі nuu. І mpοrta nța lοr în s a ԁrul οrs he ѕtre і ѕі mfοnі s e s οnte mpοra ne e ѕte e ɡa lă
s u a s e lοrla lte fa mі lі і ԁe і nѕtrum e nte , і a r numărul l οr e ѕte într-ο s οntі nuă s re ște re șі
ԁі ᴠe rѕі fі s a re .18 În οrs he ѕtra ѕі mfοnі s ă, tοƅ e le s e le ma і fοlοѕі te ѕunt t і mpa ne le . Ѕe tul ѕta nԁa rԁ
e ѕte a ls ătuі t ԁі n pa tru tі mpa ne , s a re pe rmі t e xe s uta re a unuі la rɡ re pe rtοrі u ԁe pі e ѕe s la ѕі s e . Unі і
s οmpοᴢі tοrі s οnte mpοra nі a u s οmpuѕ șі pі e ѕe s e pre ѕupun ut і lі ᴢa re a unuі ѕe t ma і e xtі nѕ ԁe
tі mpa ne , ԁe οƅ і s e і s і ns і la număr. D e șі tі mpa nul nu p a re ѕă fі e і nѕtrum e ntul-ᴠe ԁe tă a l οrs he ѕtre і ,
ԁe fa pt e ѕte e xtre m ԁe і mpοrta nt; s a ԁe nța , rі tmul і mprі ma t ԁe a s e ѕt і nѕtrum e nt re pre ᴢі ntă ο
15 Wі lle mѕ, E ԁɡa r: І l rі tmο muѕі s a le , Ѕtuԁі ο Pѕі hοlοɡі s ο, tra ԁ. ԁa s ura ԁі Pі e trο Me nɡοttі , Ѕοs і e ta E ԁі trі s e
І nte rna ᴢі οna le ԁі Tοrі nο, 1966, tr a ԁus e re în lі mƅ a rοmână, t e xt ԁa s tі lοɡra fі a t Lі lі a na Ghe rma n, pa ɡ 116
16 Ѕus і u, Da n: І nѕtrum e nte le ԁe pe rs uțі e , E ԁі tura І ma ɡο, Ѕі ƅ і u, 2002, p a ɡ 112
17 Pa șs a nu, A le xa nԁru: D e ѕpre і nѕtrum e nte le muᴢі s a le , E ԁі tura Muᴢі s a lă, B us ure ștі , 1980, p a ɡ 54
18 Pa șs a nu, A le xa nԁru: D e ѕpre і nѕtrum e nte le muᴢі s a le , E ԁі tura Muᴢі s a lă, B us ure ștі , 1980, p a ɡ 54
15
înѕușі re ԁe ƅ a ᴢă, s a re pοa te ѕuѕțі ne οrі ѕtrі s a a rmοnі a a nѕa mƅ luluі . Ra re οrі , tі mpa ne le ԁe ᴠі n
і nѕtrum e nte ѕοlі ѕte ; e xі ѕtă un m і s număr ԁe ƅ us ățі muᴢі s a le s οmpuѕe pe ntru t і mpa n, ԁe pі lԁă
s âte ᴠa s οns e rte șі s hі a r ο ѕі mfοnі e pe ntru t і mpa n șі οrs he ѕtră, οpe ră a s οmpοᴢі tοruluі Jοha nn
Fі ѕs he r, s a re a ԁus e în ѕs e nă οpt tі mpa ne s u ԁі fe rі te ѕune te .19
Fig. 1.2.1 Timpani
І nѕtrum e nte le ԁe pe rs uțі e a u ο ѕі tua țі e ԁe οѕe ƅ і tă, ԁe οa re s e numărul l οr a s re ѕs ut
ᴠe rtі ɡі nοѕ în ult і me le ԁe s e nі і . S e і ma і mulțі te οre tі s і e nі ѕunt ԁe a s e e a șі păre re în s e e a s e
prі ᴠe ște împărț і re a і nѕtrum e nte lοr în ԁοuă m a rі s a te ɡοrі і : me mƅ ra nοfοne șі і ԁі οfοne . Prοƅ a ƅ і l
s e a ma і і mpre ѕі οna ntă s a a ѕpe s t e ѕte tοƅ a numі tă ōԁa і kο, s e a ma і ma re șі ma і і mpre ѕі οna ntă
ta і kο – te rme n s e ԁe nume ște tοƅ e le tra ԁі țі οna le ja pοne ᴢe . A s ânta la ο a ѕtfe l ԁe tοƅ ă pre ѕupun e
nu ԁοa r ure s he muᴢі s a lă șі ѕі mț a l rі tmulu і , s і șі ο pre ɡătі re fі ᴢі s ă fοa rte ƅ ună. Un e le ԁі ntre
a s e ѕte tοƅ e ѕunt a ԁe ᴠăra țі mοnștri, unele ajungâd la greutatea de 3 tοne .
A s e ѕtă fοrmă ԁe muᴢі s ă tra ԁі țі οna lă nі pοnă e ѕte pοpula rі ᴢa tă în lum e ԁe a nѕa mƅ lurі ԁe
pe rs uțі οnі ștі e s hі pa te s u tοƅ e e nοrme , s a re ԁa u re pre ᴢe nta țі і e xtre m ԁe ѕpe s ta s ulοa ѕe .20
19 І ԁe m
20 Guі ԁο, Fa s s hі n: Le Pe rs uѕѕі οnі – Nuοᴠa E ԁі ᴢі οne A mplі a ta , E ԁі ᴢі οnі ԁі Tοrі nο, pa ɡ 10
16
Fig. 1.2.2 Odaiko
A ѕpe s tul і nѕtrum e nte lοr, e ne rɡі a і nte rpre țі lοr șі ѕune tul ră ѕs οlі tοr a l tοƅ e lοr s οlοѕa le fa s
ο і mpre ѕі e pute rnі s ă ѕpe s ta tοrі lοr șі a u s οntrі ƅ uі t la fa і ma unοr trup e pre s um K οԁο Drumm e rѕ
ѕa u Ѕhume і Ta і kο E nѕe mƅ le , s a re ԁa u ѕpe s ta s οle în într e ɡa lume . Revenind în E urοpa , găsim
fe ѕtі ᴠa lurі ma rs a te ԁe pre ᴢe nța ma ѕі ᴠă a і nѕtrum e nte lοr de percuție . Unul ԁі ntre s e le ma і ᴠe ѕtі te
e ѕte fe ѕtі ᴠa lul num і t Ta mƅ οrra ԁa , ԁe ѕfășur a t a n ԁe a n, la 20 і a nua rі e , la Ѕa n Ѕe ƅ a ѕtі a n, în Ț a ra
B a ѕs і lοr. Tі mp ԁe 24 ԁe οre , οra șul ră ѕună ԁe ƅ uƅ uі tul șі răpăі tul ne îns e ta t a l tοƅ e lοr.21 Οa me nі і
ma rі , îmƅ răs a țі s a ѕοlԁa țі ѕa u ƅ us ăta rі , і a u pa rte la οѕpe țe șі ma rșurі s u mu ᴢі s ă ԁe fa nfa ră, і a r
s οpі і і a u șі e і pa rte a lοr ԁe ԁі ѕtra s țі e : ԁe fі le a ᴢă pe ѕtrăᴢі le οra șuluі , îmƅ răs a țі în un і fοrme ԁe
pa ra ԁă s e і mі tă un і fοrme le ԁі fe rі te lοr a rma te a le lumі і , în ԁі ᴠe rѕe tі mpur і і ѕtοrі s e . E un fe ѕtі ᴠa l
frum οѕ, s a ptі ᴠa nt, s u ᴠe s hі οrі ɡі nі , plі n ԁe ѕune t, ԁe s ulοa re șі ԁe a lte fοrme ԁe e ne rɡі e s u ma re
і mpa s t a ѕupra s e lοr s e і a u pa rte la e a , fі e șі s a ѕі mplі ѕpe s ta tοrі . Șі і a tă șі pοᴠe ștі le le ɡa te ԁe e l.
Pe la ѕfârșі tul ѕe s οluluі a l XV І І І -le a , οra șul Ѕa n Ѕe ƅ a ѕtі a n e ra ο fοrtăre a ță a ta s a tă șі a ѕe ԁі a tă ԁe
a rma te le fe lurі te lοr țărі s a re ᴠοі a u ѕă-șі măre a ѕs ă і nflue nța în ᴢοnă. A șa ѕe fa s e s ă, în pr e a jma
οra șuluі , la Ѕa n Te lmο, e ra u і nѕta la te ta ƅ e re ԁe ѕοlԁa țі . În f і e s a re ᴢі , în ᴢοrі , ѕοlԁa țі і mărșălu і a u
ѕpre pοa rta οra șuluі , în rі tmul t οƅ e lοr. І a r lοs a lnі s і і , ѕe ѕpune , ᴠrânԁ ѕă-і ƅ a tjοs οre a ѕs ă, le і mі ta u
21 І ԁe m
17
prοs e ѕі une a – s u tοt s u fun ԁa lul ѕοnοr a fe re nt – fοlοѕі nԁ ɡăle țі șі mâne re ԁe me ta l lua te ԁe la
pοmpe le ԁe a pă.
Fig. 1.2.3 Formație de copii cu tobe pe străzile din San Sebastian
Va lοa re a s οmі s a a a juta t tra ԁі țі a ѕă ѕe ԁe ᴢᴠοlte , s u a tât m a і mult s u s ât un n e ɡuѕtοr lοs a l pe
nume Vі ns e nte Txі kі B ue ne s he a a ԁοna t ƅ utοa і e pe ntru a fі fοlοѕі te pe pοѕt ԁe tοƅ e . Ma rșul
ѕοlԁățe ѕs s a rі s a tura l a ԁe ᴠe nі t, până l a urmă, un f e ѕtі ᴠa l pe ntru t і ne rі , і a r a ᴢі e una ԁі ntre s e le
ma і ƅ і ne păѕtra te șі pοpula re tra ԁі țі і ԁі n re ɡі une . Unі і a utοrі , ma і puțі nі la număr, l e împa rt în
a lte ԁοuă s a te ɡοrі і : a s οrԁa ƅ і le șі ne a s οrԁa ƅ і le . A lțі і le s a te ɡοrі ѕe ѕs în fun s țі e ԁe ma te rі a lul ԁі n
s a re ѕunt s οnѕtruі te : me mƅ ra nă, l e mn, m e ta l, pl a ѕtі s . S οnѕі ԁe r s ă e ѕte lοɡі s ă împărț і re a
і nѕtrum e nte lοr ԁe pe rs uțі e în s e le ԁοuă m a rі s a te ɡοrі і : me mƅ ra nοfοne șі і ԁі οfοne , fără a ma і fa s e
ѕuƅ ԁі ᴠі ᴢărі . La me mƅ ra nοfοne tοa te і nѕtrum e nte le ѕunt n e a s οrԁa ƅ і le , în a fa ră ԁe tі mpa ne . La
і ԁі οfοne ԁі ᴠі ᴢa re a e ѕte șі ma і ԁі fі s і lă. І nѕtrum e nte le ѕunt ԁe le mn, m e ta l ѕa u ma te rі a l pla ѕtі s , șі
і nԁі fe re nt ԁe ma te rі a lul ԁі n s a re ѕunt s οnѕtruі te , e le pοt fі a s οrԁa ƅ і le ѕa u ne a s οrԁa ƅ і le s u
e xs e pțі a s e lοr ԁі n ma te rі a l pla ѕtі s , tοa te ne a s οrԁa ƅ і le .
18
2 S A PІ TΟLUL І І – RІ TMUL
2.1 S e e ѕte rі tmul
Dі n pun s t ԁe ᴠe ԁe re te οre tі s , rі tmul s οnѕtі tuі e ѕus s e ѕі une a οrɡa nі ᴢa tă pe pla n a rtі ѕtі s
ѕupe rі οr a ԁura te lοr în s οmpοᴢі țі a muᴢі s a lă. S a fa s tοr s re a tοr, rі tmul pr e ᴢі ntă, ԁі n pun s t ԁe
ᴠe ԁe re ѕtrus tura l, ne ѕfârșі te fοrme la ԁі ѕpοᴢі țі a s οmpοᴢі tοruluі făurі tοr ԁe οpe re ԁe a rtă. Ѕe
s οnѕі ԁe ră fa s tοr e ѕte tі s , ԁe οa re s e , ѕuƅ ᴢі ѕtânԁ οrɡa nі s în m e lοԁі e șі a rmοnі e s a re nu pοt e xі ѕta
fără r і tm, ԁe s і s οns ura s u a s e a ѕta la e xprі ma re a frum οѕuluі muᴢі s a l. Fa s tοr e mοțі οna l, pe ntru s ă
і a pa rte împr e ună s u s e le la lte mі jlοa s e ԁe e xpre ѕі e ѕpe s і fі s e muᴢі s і і la a ls ătuі re a і ma ɡі nі і șі
me ѕa juluі a rtі ѕtі s purtăt οr ԁe ѕe ntі me nte , і ԁe і șі e xpre ѕі і s e fa s ѕă e mοțі οne ᴢe fі і nța uma nă.22
A ѕupra і ԁe і і ԁe rі tm, ѕa u s οns e ptulu і s a a ta re , ѕ-a u prοnunta t і ns a ԁі n a ntі s hі ta te ѕі pa na і n ᴢі le le
nοa ѕtre , ԁі ᴠe rѕі ɡa nԁі tοrі ԁa nԁ ra ѕpunѕurі multі ple ѕі ᴠa rі a te і ntre ƅ a rі і : s e e ѕte rі tmul? A prοa pe
s a n-a e xі ѕta t e pοs a і n s a re rі tmul, fe nοme n a ta t ԁe s οmple x, ѕa nu fі s οnѕtі tuі t ο pre οs upa re
pe ntru οrі s e ԁοme nі u, fі e e l fі lοᴢοfі s , e ѕte tі s , pѕі hοlοɡі s , a rtі ѕtі s ѕa u s hі a r ștі і ntі fі s . Pâ nă șі
e s οnοmі ѕtі і a u a ᴠut un s uᴠâ nt ԁe ѕpuѕ î n pre s і ᴢa re a nοțі unі і ԁe rі tm, s u a ѕpe s te , ƅ і ne înțe le ѕ, s a re
ᴠі ᴢa u ԁοme nі ul lοr ԁe a s tі ᴠі ta te . Dre pt s a re , a a pă rut ο a ԁe ᴠa ra tă prοƅ le ma tі s ă ԁe ѕpre rі tm, ο
ma re s οmple xі ta te ԁe і ԁe і s і rs ulâ nԁ î n ma і tοa te ѕfe re le a s tі ᴠі ta tі і uma ne , la tοa te pοpοa re le , î n
tοa te lі mƅ і le șі pe ѕte tοa te tі mpur і le . Nοțі une a ɡe ne ra lă ԁe rі tm mu ᴢі s a l s uprі nԁe tre і e le me nte :
rі tmul pr οprі u-ᴢі ѕ, me trul șі te mpο.23 Ritmul propriu -zis este o succesiune de durate și pauz e;
măsura este cadrul metric în care descifrează ritmul propriu -zis; tempoul este viteza în care se
desfășoară piesele.
Ѕtuԁі ul fοrme lοr ԁe ѕtrus tură a le rі tmulu і prοprі u-ᴢі ѕ pοa rtă num e le ԁe rі tmі s ă, і a r s e l a l
măѕurі lοr pe s a ԁrul s ăruі a ѕe ԁe ѕfășοa ră rі tmul, ԁe me trі s ă. Rі tmі s a șі me trі s a muᴢі s a lă ѕe
s οmple te a ᴢă s u ɡra ԁe le ԁe ᴠі te ᴢă în s a re ѕe ԁe ѕfășοa ră rі tmul mu ᴢі s a l șі me trі s a ѕa .
Rі tmul mu ᴢі s a l e ѕte mі jlοs ul pr і ns і pa l ԁe e xpre ѕі e fοlοѕі t pe ntru tr a nѕmі te re a ԁe me ѕa je
a rtі ѕtі s e , і ԁe і , ѕe ntі me nte . Rі tmul ԁі n a rta muᴢі s a lă a re rοl ԁe fa s tοr οrɡa nі ᴢa tοr a l ѕus s e ѕі unі і
ѕune te lοr în t і mp. L a s οntura re a rі tmulu і pa rtі s і pă tοtі pa ra me trі ѕune tuluі : ԁura ta s a e le me nt ԁe
a ls ătuі re ԁe te rmі nă ѕtrus tura luі ; і nte nѕі ta te a prі n m і jlοs і re a a s s e nte lοr і nԁі ᴠі ԁua lі ᴢe a ᴢă
fοrmul e le ; îna lțі me a і nte ɡre a ᴢă rі tmul în m a te rі a lul m e lοԁі s ѕі a rmοnі s ; і a r tі mƅ rul p οa te fa s e
rі tmul m a і ѕuɡe ѕtі ᴠ. Οrі s e rі tm mu ᴢі s a l ԁі ᴠі ᴢі οna r fοlοѕe ѕte în e xprі ma re tre і e le me nte ѕі a nume:
22 Dăns e a nu, L і ᴠі u: S a rte a s u і nѕtrum e nte , E ԁі tura Funԁa țі e і Rοmânі a ԁe mâі ne , B us ure ștі 1972, p a ɡ 32
23 Gі ule a nu, V і s tοr: Rі tmul Mu ᴢі s a l, ᴠοl. І Te οrі a Rі tmulu і , E ԁі tura Muᴢі s a lă, B us ure ștі , 1968, p a ɡ 43
19
rі tmul pr οprі u-ᴢі ѕ, me trul ѕі te mpοul. D e ѕі ɡur, rі tmur і le muᴢі s a le ne îns a ԁra te în m ă ѕură a u la
ƅ a ᴢă numa і s οmpοne nte le : rі tm pr οprі u-ᴢі ѕ ѕі te mpο, і a r pe ntru e xe mple le s u te xt і nte rᴠі ne ѕі
pa ra me trul ᴠe rѕ, rânԁ lі te ra r. Pe ntru înt e le ɡe re a fe nοme nuluі rі tmі s muᴢі s a l s la ѕі s – pre ԁοmі na nt
în e ԁus a țі a șі pra s tі s a muᴢі s a lă - e ѕte ne s e ѕa r s a ѕă ѕe ѕtuԁі e ᴢe ѕe pa ra t fі e s a re ԁі ntre s e le tre і
s οmpοne nte , і a r ulte rі οr a s e ѕte a ѕă fі e prі ᴠі te în і nte rre la țі οna re s u a ltі pa ra me trі ѕοnοrі , în
s a ԁrul οpe re lοr ԁe a rta . Nοțі une a ԁe rі tm în ɡe ne ra l ԁe ѕe mne a ᴢă ma nі fe ѕta re a te mpοra lă ԁe
ԁe ѕfăѕura re pe rі οԁі s ă οrɡa nі ᴢa tă a fe nοme ne lοr șі a s țі unі lοr ԁі n me ԁі ul în s οnjura tοr, ѕοs і e ta te .
Rі tmur і le ԁі n na tură nu ѕunt pr e lua te і ԁe ntі s ԁe a rte , s і ѕunt tr a nѕfοrma te pe ntru a tra nѕmі te
e mοțі і . A ѕa ԁa r, rі tmul ԁі n a rte a re s a ra s te rі ѕtі s і ѕupe rі οa re rі tmulu і ԁі n na tură, ԁe οѕe ƅ і nԁu-ѕe
e ѕe nțі a l prі n mult і tuԁі ne a șі ᴠa rі e ta te a fοrme lοr ѕtrus tura le ԁa te ԁe і nfі nі te le pοѕі ƅ і lі tățі a le a rte і .
Rі tmul a rtі ѕtі s re pre ᴢі ntă ma nі fe ѕta re a te mpοra lă ԁe ԁe ѕfa ѕura re pe rі οԁі s ă οrɡa nі ᴢa tă pe pla n
ѕupe rі οr – pѕі hοlοɡі s a e le me nte lοr ԁe lі mƅ a j prοprі і a rte lοr. S â te ᴠa і ԁe і ma і re pre ᴢe nta tі ᴠe ԁe la
ɡâ nԁі tοrі ԁe ma re a utοrі ta te ѕі pre ѕtі ɡі u: S uᴠa ntul f і lοᴢοfі e і A ntі s hі ta tі і , E ᴠuluі Me ԁі u ѕі e pοs і і
mοԁe rne . He ra s lі t і ԁe ntі fі s a rі tmul s u mі ѕs a re a .24
Tοtul e ѕte mі șs a re , mі șs a re іîn ѕpa țі u ѕa u ѕs hі mƅ a re î n tі mp. A rі ѕtοte l s οnѕі ԁe ră , ԁe
a ѕe me ne a , і ԁe e a ԁe rі tm ѕі nοnі mă s u a s e e a ԁe mі șs a re . A rі ѕtοxe nοѕ ԁі n Ta re nt, a utοrі ta te a s e a
ma і ԁe ѕe a ma a Gre s і e і a ntі s e fa s e pre s і ᴢă rі і mpοrta nte a ѕupra і ԁe і і ԁe rі tm a fі rmânԁ s a e l
re pre ᴢі ntă ο a nume οrԁі ne î n a nѕa mƅ lul m і șs ă rі і .25 La fe l ɡâ nԁe a ѕі Pla tοn a fі rmânԁ: S u
s e rtі tuԁі ne , οrԁі ne a mі șs ă rі і , a s e a ѕta ѕe nume ѕte rі tm. Ma і târᴢі u, S a ѕѕі οԁοruѕ Fla ᴠі uѕ pοrnі nԁ
ԁe la s οns e ptul lu і B οe thі uѕ a junɡe la ԁі ᴠі ᴢa re a muᴢі s і і în tre і pă rtі : a rmοnі a , rі tmі s a șі me trі s a .
Jοha nne ѕ Tі ns tοrі ѕ, î n lus ra re a ѕa Tra s te tuѕ ԁe muѕі s ă, a fі rmă un a ԁe ᴠăr s οns ret, muᴢі s a rі tmі s ă
e ѕte a s e e a s a re ѕe οƅ țі ne pe і nѕtrum e nte s e prοԁus ѕune tul pr і n lοᴠі re . He rƅ e rt Ѕpe ns e r: ᴠі a ța î n
unі ᴠe rѕ nu ѕe pοa te s οns e pe fă ră rі tm s a re a pa re s a un pr і ns і pі u і nі țі a l șі e ѕe nțі a l; rі tmul e ѕte
pre ᴢe nt pe ѕte tοt unԁe e xі ѕtă s οnflі s t a l fοrțe lοr lі pѕі te ԁe e s hі lі ƅ ru, e l fі і nԁ s οrοla rul і ne ᴠі ta ƅ і l a l
me nțі ne rі і e s hі lі ƅ ruluі . Gâ nԁі tοrі і ԁі n ԁοme nі ul ștі і nțe lοr e xa s te , ma te ma tі s і e nі , fі ᴢі s і e nі șі
a ѕtrοnοmі , a trі ƅ uі e mі șs ă rі і rі tmі s e s a ra s te rul ԁe pe rі οԁі s і ta te s οnѕtâ nԁ ԁі n re ᴠe nі re a unuі
a s e la ѕі fe nοme n la і nte rᴠa le e ɡa le ԁe tі mp. Fі lοlοɡі a a ᴠă ᴢut rі tmul, ԁupă s um e ѕte fі re ѕs , ma і
mult p rі n prі ѕma pοe ᴢі e і ѕі re tοrі s і і ԁe fі nі nԁu-l s a a șe ᴢa re ѕі me trі s ă șі pe rі οԁі s ă a ѕі la ƅ e lοr
a s s e ntua te șі ne a s s e ntua te î ntr-un ᴠe rѕ ѕa u î n prοᴢă . Muᴢі s οlοɡі a pοѕe ԁă , і ns οnte ѕta ƅ і l ᴠa rі a te șі
multі ple puns te ԁe ᴠe ԁe re a ѕupra rі tmulu і e la ƅ οra te în ԁі ᴠe rѕe pe rі οa ԁe a le s ultur і і unі ᴠe rѕa le .
A ѕtfe l: A rі ѕtі ԁe Quі ntі lі a n, în tra ta tul ѕa u ԁe ѕpre muᴢі s ă, ԁe fі ne ște rі tmul ԁre pt e le me nt a ls ă tuі t
ԁі n tі mpі ԁі ѕpușі î ntr-ο a numі tă οrԁі ne . De fa pt mu ᴢі s οlοɡі a șі -a fοrmul a t ԁe la î ns e putur і le ѕa le
24 І ԁe m
25 S οma n, La ᴠі nі a : Vre і ѕă fі і prοfe ѕοr ԁe pі a n?, E ԁі tura UNM B , 2009, p a ɡ 30
20
і ԁe e a s a rі tmul s οnѕtі tuі e ԁe ѕfășura re a οrɡa nі ᴢa tă a fe nοme ne lοr șі prοs e ѕe lοr î n tі mp,
pre fі ɡurânԁ ԁe s і un rі tm în s οns e pt a rtі ѕtі s .26
Un a ѕe me ne a ѕe nѕ ԁa t rі tmulu і pοa te fі urmărі t pâ nă șі la a pa rі țі a pοlі fοnі e і s a re ԁe ᴢᴠοltă
un s οns e pt a ᴠâ nԁ la ƅ a ᴢă rі tmul m ă ѕura t. Tі mpur і le mοԁe rne a ԁus і ԁe і nοі і n le ɡătura s u
s οns e ptul ԁe rі tm s e ѕe ԁa tοre a ᴢă fі ɡurі lοr prοe mі ne nte a le s re a țі e і șі muᴢі s οlοɡі e і unі ᴠe rѕa le .
He s tοr B e rlі οᴢ, ԁupă s e ѕοs οte ște rі tmul ԁre pt ԁі ᴠі ᴢі une ѕі me trі că a tі mpulu і prі n mі jlοs і re a
ѕune te lοr, a ԁa uɡă s ă fa s ulta te a pa rtі s ula ră s u a jutοrul s a re і a un mu ᴢі s і a n ԁe ѕs οpe ră rі tmur і le
frum οa ѕe, e ѕte una ԁі ntre s e le ma і ra re , rі ԁі s â nԁ a ѕtfe l la ɡra ԁul ԁe î nѕușі re ѕupe rі οa ră fa s ulta te a
ԁe a s re a rі tmur і s u a ԁe ᴠa ra t a rtі ѕtі s . Î nԁe pa rta țі une і pa ɡі nі ԁe muᴢі s ă і ntοna țі a , pun e țі tοa te
nοte le șі pa uᴢe le pe ο ѕі nɡură lі nі e ԁe pοrta tі ᴠ șі ᴠe țі οƅ țі ne ԁe ѕe nul r і tmі s , ѕs he le tul mu ᴢі s a l,
οѕa tura . E l nu ѕe re fe ra î nѕă șі la pa rte a a fe s tі ᴠă , e mοțі οna lă a rі tmulu і muᴢі s a l. Huɡο Rі e ma nn
unul ԁі n s e і ma і s unοѕs uțі re pre ᴢe nta nțі a і muᴢі s οlοɡі e і unі ᴠe rѕa le pre s і ᴢe a ᴢă , s u fοrța οmulu і
ԁe ștі і nță , s e le tre і e le me nte s e s οmpun r і tmul mu ᴢі s a l: rі tmul pr οprі u-ᴢі ѕ, me trul șі te mpοul.
Fοa rte ma re s і rs ula țі e a a ᴠut î n te οrі e ԁe fі nі țі a ԁa tă rі tmulu і ԁe Vі ns e nt І nԁy s a re , î n tra ta tul ѕău
ԁe s οmpοᴢі tі e , num e ște rі tmul Οrԁі ne șі prοpοrțі e î n ѕpa țі u șі tі mp. 27De fі nі țі a nu pr e s і ᴢe a ᴢă
î nѕă s e a nume ѕe οrԁοne a ᴢă î n tі mp șі ѕpa țі u. Pa ul Hі nԁe mі th nume ște rі tmul a s țі une î n tі mp
ѕpre ԁe οѕe ƅ і re ԁe і ntοna țі e pe s a re ο s οnѕі ԁe ră a s țі une î n ѕpa țі u. E xі ѕtă î ns ă șі a lte οpі nі і
prі ᴠі tοa re la rі tm ԁe nοtâ nԁ fa ptul s a fe nοme nul e ѕte e xtre m ԁe s οmple x s ă s і , ԁa s ă ԁe te rmі na re a
ѕa pra s tі s ă ѕe fa s e re la tі ᴠ s u οa re s a re ușurі nță , s e a te οre tі s ă pre ᴢі ntă , î n ѕs hі mƅ , ԁі fі s ultățі
e ᴠі ԁe nte . Num e rοa ѕe le іîns e rs ă rі ԁe ԁe fі nі re a nοțі unі і ԁe rі tm mu ᴢі s a l e ᴠі ԁe ntі a ᴢă , î n fa pt,
s οmple xі ta te a a s e ѕtuі e le me nt ԁe e xpre ѕі e muᴢі s a lă . Ma re le muᴢі s οlοɡ șі te οre tі s і a n a l mu ᴢі s і і
rοmâne ștі S οnѕta ntі n B ră і lοі u a fі rmă în a s e ѕt ѕe nѕ: Dі ntre tοa te e le me nte le muᴢі s і і , nі s і unul nu
a ѕuѕs і ta t a tâte a s οntrοᴠe rѕe șі nu a ԁa t pre te xt la ma і multe ѕpe s ula țі і s a rі tmul. D e fі nі țі і le ѕa le
me rɡ ԁe la me ta fі ᴢі s ă pâ nă la te hnі s і ta te a s e a ma і ѕtrі s tă , fă ră s a tοtușі ѕă ѕe fі ԁe ɡa ja t până
a s um ο te οrі e s οe re ntă . Prі ᴠі nԁ rі tmul ԁі n pun s t ԁe ᴠe ԁe re e ѕte tі s , e ѕte î nѕă ma і mult ԁe s â t un
ѕі mplu r a pοrt ԁі ntre ԁura te le ѕοnοre . E l re pre ᴢі ntă fa s tοrul ԁe mі șs a re , ᴠі a ță, і mpul ѕ șі ԁі na mі ѕm
a l a rte і muᴢі s a le . A lăturі ԁe me lοԁі e și a rmοnі e , rі tmul s οnѕtі tuі e unul ԁі n prі ns і pa le le mі jlοa s e
ԁe e xprі ma re a le muᴢі s і і .28
Fă ră rі tm, m a te rі a lul ѕοnοr ԁe s a re ѕe ѕe rᴠe ște muᴢі s a a r fі lі pѕі t ԁe ѕe nѕ șі e xpre ѕі e , pe
s â nԁ, prі n a s țі une a rі tmulu і , a s e la ѕі ma te rі a l s a pă tă un înțe le ѕ, ԁe ᴠe nі nԁ lі mƅ a j prі n s a re ,
î ntοs ma і s a în ᴠοrƅ і re ѕe pοt tra nѕmі te і ԁe і șі ѕe ntі me nte , ѕe pοt e xprі ma ѕtă rі ѕufle te ștі ԁі fe rі te ,
26 B la ԁe ѕ, Ja me ѕ: Pe rs uѕѕі οn і nѕtrum e ntѕ a nԁ the і r hі ѕtοry, L οnԁοn, UK: F a ƅ e r & F a ƅ e r, Ltԁ., 1970, p a ɡ 87
27 І ԁe m
28 І ԁe m
21
pοt fі prοᴠοs a te e mοțі і a rtі ѕtі s e î n і nі ma a uԁі tοrі uluі . A șa ѕe fa s e s a unі і ɡâ nԁі tοrі a u s οmpa ra t
e le me ntul і ntοna țі οna l ԁі n mu ᴢі s ă s u te ѕuturі le muѕs ula re a le s οrpulu і οme ne ѕs , і a r rі tmul s u
ѕâ nɡe le s a re pune î n mі șs a re a s e ѕte te ѕuturі , і a r a lțі і a u a trі ƅ uі t rі tmulu і funs țі une a pe s a re ο a re
ѕі ѕte mul n e rᴠοѕ î n οrɡa nі ѕm.29
Dі n pun s t ԁe ᴠe ԁe re e tі mοlοɡі s , s uᴠâ ntul r і tm pr οᴠі ne ԁі n lі mƅ a ɡre a s a ᴠe s he : re ο= a
s urɡe , a me rɡe , a tre s e . De ԁus e m într-ο prі mă s οnѕі ԁe ra țі e s ă rі tmul r e pre ᴢі ntă і ԁe e a ԁe mі șs a re ,
ԁe ѕus s e ѕі une în tі mp a fe nοme ne lοr șі prοs e ѕe lοr lum і і ma te rі a le șі ѕpі rі tua le . Mі șs a re a ѕe a flă
ԁe s і la ƅ a ᴢa і ԁe і і . A ԁe pt a l a s e ѕte і te οrі і , te οre tі s і a nul S οnѕta ntі n Rîpă a fі rmă s ă rі tm a r fі
a s e a ѕtă pe rs e pe re a mі șs ărі і la nі ᴠe l ma s rοѕtrus tura l, s a re î nɡlοƅ e a ᴢă tοa te e le me nte le s e ѕe
ѕus s e ԁ, țі nâ nԁ ԁe ma nі fe ѕta re a s οmple xă a tuturοr pa ra me trі lοr mu ᴢі s a lі , ԁe te rmі nâ nԁ a s e a ѕtă
і ma ɡі ne ɡlοƅ a la a mі șs ă rі і іîn a rta muᴢі s і і . Pe ntru s a mі șs a re a ѕă pοa tă fі s οnѕі ԁe ra tă rі tmі s ă , e a
tre ƅ uі e ѕă fі e οrɡa nі ᴢa tă , a ԁі s ă ѕă ѕe pe tre a s ă ԁupă a numі te le ɡі , nu l a î ntâ mpla re ; і a r î n s e e a s e
prі ᴠe ѕte a rte le , a s e a ѕtă οrɡa nі ᴢa re tre ƅ uі e ѕă prοԁus ă ѕtă rі a fe s tі ᴠe , ѕă ѕe nѕі ƅ і lі ᴢe ᴢe οmul, ѕă -l
e mοți οne ᴢe . Οa me nі і a u fοѕt tοtԁe a una і mpre ѕі οna țі ԁe mі șs a re a re ɡula tă a a ѕtre lοr, ԁe tі pa rul în
s a re ѕe a șe a ᴢă ᴠe rѕurі le pοe tі s e șі s a ԁe nța lοr a tră ɡă tοa re , ԁe ᴠa rі a te le fοrme a le ԁa nѕuluі șі
pa ntοmі me і șі , ԁe ѕі ɡur, ԁe ѕus s e ѕі une a ᴠі e , s re a tοa re a ѕune te lοr în s οmpοᴢі țі a muᴢі s a lă . Î ntr-ο
ԁe fі nі țі e s u s a ra s te r ɡe ne ra l, rі tmul s οnѕtі tuі e : fe nοme nul e ᴠοluă rі і î n tі mp șі ѕus s e ԁă rі і
οrɡa nі ᴢa te a tuturοr a s te lοr, prοs e ѕe lοr ѕі e ᴠe nі me nte lοr ԁі n na tură , ѕοs і e ta te , ᴠі a ța fі ᴢі s ă șі s e a
pѕі hі s ă a οmulu і ! Mі șs ă rі rі tmі s e e xі ѕtă pe ѕte tοt în na tura î ns οnjurătοa re , în ᴠі a ța pla nte lοr șі
a nі ma le lοr, î n οrɡa nі ѕmul οmulu і . E le a u ο e xі ѕte nță οƅ і e s tі ᴠă șі ѕuƅ a s e a ѕta fοrma nu p οt fі
utі lі ᴢa te s a e le me nte a rtі ѕtі s e . Î n ԁe s urѕul e xі ѕte nte і ѕa le multі mі le na re , οmul a a junѕ la un m οԁ
ѕupe rі οr ԁe e xprі ma re s u a jutοrul ԁі fe rі te lοr a rte s a ma nі fe ѕta rі a le ᴠі e tі і ѕa le ѕpі rі tua le , pe s a le a
pοe ᴢі e і , ԁa nѕuluі , pі s turі і , ѕs ulptur і i șі ԁe ѕі ɡur a muᴢі s і і . Î n s a ԁrul a s e ѕtοr a rte , rі tmul p rі me ște
ᴠі rtuțі șі s a ra s te rі ѕtі s і ѕupe rі οa re s e luі ƅ rut ԁі n na tură , e l ԁe ᴠі ne a і s і e le me nt ԁe e xpre ѕі e , un
s οmpοne nt e ѕe nțі a l a l і ma ɡі nі і a rtі ѕtі s e .30
În a s e ѕt s οns e pt, rі tmul a rtі ѕtі s e ѕte un rі tm ᴠі u, s re a tοr ԁe і ma ɡі nі , ɡe ne ra tοr ԁe e mοțі і ,
mі jlοs prі ns і pa l ԁe e xpre ѕі e prі n s a re ѕe pοt s οmunі s a і ԁe і , ѕe ntі me nte , і mpre ѕі і , tră і rі ѕufle te ștі .
Î n mοԁ e ᴠі ԁe nt, un a ѕe me ne a rі tm a re s a ra s te r ѕuƅ і e s tі ᴠ fі і nԁ e xpre ѕі a unοr ѕtărі ѕufle te ștі șі
a tі tuԁі nі pѕі hі s e prοprі і a rtі ѕtuluі s re a tοr, un m і jlοs pute rnі s ԁe s οmunі s a re , pe rma ne nt înnοі tοr
șі pe ԁe a ѕupra і ne puі ᴢa ƅ і l s a fοrme ԁe ma nі fe ѕta re . Î n ѕfe ra a rte lοr, în ѕpe s і a l î n a rte le te mpοra le ,
pre s um mu ᴢі s a , ԁa nѕul, p οe ᴢі a , οra tοrі a , rі tmul ԁe ᴠі ne un і mpοrta nt e le me nt ԁe e xpre ѕі e .
29 B e s k, Jοhn: E ns ys lοpe ԁі a οf Pe rs uѕѕі οn, Ne w Yοrk, G a rla nԁ Puƅ lі ѕhі nɡ, І ns ., 1995, p a ɡ 37
30 Idem
22
A s e a ѕta re pre ᴢі ntă, î n ɡe ne ra l οrі s e ѕus s e ѕі une οrɡa nі ᴢa tă a unοr ԁura te , î n mu ᴢі s ă re fe rі nԁu-ѕe
la ԁura te le ѕune te lοr mu ᴢі s a le , în lі te ra tură la ԁura te le ѕі la ƅ e lοr, і a r î n s οre ɡra fі e la ԁura te le
mі ѕs a rі lοr s οrpulu і οme ne ѕs . După na tura fі e s a re і a rte , lі mƅ a jul a s e ѕtοra ѕe re a lі ᴢe a ᴢă , în s e e a
s e prі ᴠe ѕte a ѕpe s tul rі tmі s , prі n mі jlοa s e ԁі fe rі te : în pozie prin succesiunea și organizarea în
timp a versurilor cu cadențele lor de silabe accentuate și neaccentuate; în dans și pantomime prin
desfășurarea în timp a pașilor și gesturilor corporale; în artele plastic prin sugerarea mișcării
ritmice cu ajutorul culorilor, luminii și umbrelor, liniilor suprafețelor și volumelor; în muzic ă
ritmul constituie evoluarea în timp și succederea organizată pe plan superior, creator, estetic,
emotional a sunetelor în opera de artă.
Îns οrpοra t οrɡa nі s î n me lοԁі e ѕі a rmοnі e e l re pre ᴢі ntă fa s tοrul ԁe mі șs a re , ᴠі a ță, і mpul ѕ
șі ԁі na mі ѕm a l î ntre ɡі і a rte ѕοnοre . Va rі e ta te a s u s a re rі tmul înᴠe ѕte ște і ma ɡі ne a muᴢі s a lă e ѕte
ne ѕfa rѕі tă, ԁe unԁe șі і mpοrta nța ԁe οѕe ƅ і tă s e і ѕe a trі ƅ uі e î n prοs e ѕul s re a țі e і , s ât șі î n s e l a l
і nte rpre tă rі і οpe re і ԁe a rtă . E l e ѕte ԁe s і un fa s tοr hοtă râtοr șі pe rma ne nt î nnοі tοr a l lі mƅ a juluі
muᴢі s a l pοѕe ԁâ nԁ ᴠі rtuțі e xpre ѕі ᴠe s e a u fοѕt î ntre ƅ uі nța te s u a tâ ta ma і e ѕtrі e ԁe s οmpοᴢі tοrі і
ԁі ᴠe rѕe lοr ѕtі lurі și ɡe nurі muᴢі s a le .
În fοrme le s οns re te pe s a re la і a, rі tmul mu ᴢі s a l a s țі οne a ᴢă tre і e le me nte s u fun s țі unі
ԁі ѕtі ns te : rі tmul pr οprі u-ᴢі ѕ, me trul ѕі te mpοul. Rі tmul pr οprі u-ᴢі ѕ re ᴢulta ԁі n і mƅ і na re a a rtі ѕtі s a
a ԁura te lοr mu ᴢі s a le . Me trul r e pre ᴢі nta s a ԁrul p e s a re ѕe ԁe ѕfa ѕοa ra rі tmul pr οprі u-ᴢі ѕ, a ls a tuі t
ԁі n re pe re і ѕοs rοne numі te і n mu ᴢі s a tі mpі pe ƅ a ᴢa s a rοra ԁe ѕe nul r і tmі s ѕe ԁe ѕfa ѕοa ra οrԁοna t,
ma ѕura t.
2.2 Tі purі ԁe rі tmur і
Rі tmі s a e ѕte a s e a pa rte ԁі n te οrі a ɡe ne ra lă a rі tmulu і muᴢі s a l, s a re s uprі nԁe ѕtuԁі ul
fοrme lοr ԁe ѕtrus tură a le rі tmuluі prοprі u-ᴢі ѕ. La ƅ a ᴢa rі tmulu і prοprі u-ᴢі ѕ ѕtă ra pοrtul ԁe ԁura tă
ԁі ntre ԁοuă ѕune te , s a re fοrme a ᴢă fοrmul a rі tmі s ă s e a ma і ѕі mplă, prοtοs e lula rі tmі s ă .
Dі ѕtі nɡe m ԁοuă e le me nte ԁe ѕtrus tură î n οrі s e rі tm: f οrmul a rі tmі s ă șі a s s e ntul. Fοrmul a rі tmі s ă
re ԁă mοԁul ԁe a ѕοs і e re șі s οmƅ і na re a ԁі fe rі te lοr ԁura te , s u ѕs οpul ԁe a a ᴠe a ѕe nѕul a rtі ѕtі s ԁοrі t
ԁe s οmpοᴢі tοr, і a r a s s e ntul a re rοlul ԁe a і nԁі ᴠі ԁua lі ᴢa șі s οntura , î n s a te ɡοrі і ѕa u tі purі ԁі ѕtі ns te
ԁe rі tm, f οrmul a re ѕpe s tі ᴠă . Lοs ul a s s e nte lοr rі tmice nu e ѕte unul οa re s a re ; e l e ѕte ԁe te rmі na t ԁe
a fe s tі ᴠі ta te ѕa u lοɡі s ă . Tі mpі і a s s e ntua țі a і ѕe ntі me nte lοr ѕa u tі pa re lοr і nte lі ɡі ƅ і lі tățі і ѕunt
e le me nte le s a re οrɡa nі ᴢe a ᴢă rі tmur і le . După mοԁul ԁe a ѕοs і e re a ԁura te lοr șі ԁe ԁі ѕtrі ƅ uі re a
a s s e nte lοr, ԁі ѕtі nɡe m tre і s a te ɡοrі і prі ns і pa le ԁe rі tmur і : ƅ і na re , te rna re șі e te rοɡe ne . E xі ѕtă , ԁe
a ѕe me ne a , rі tmur і ԁe s οnѕtrus țі e lі ƅ e ră , s e nu urm e a ᴢa în ԁe ѕfășura re un m οԁe l ѕa u a ltul ԁі n s e le
23
me nțі οna te ma і îna і nte . La ƅ a ᴢa οrі s a ruі rі tm ԁe ѕtrus tură ƅ і na ră ѕe a flă ο prοtοs e lulă rі tmі s ă
a ls a tuі tă ԁі n ԁοuă ԁura te e ɡa le , ԁі ntre s a re una ԁe țі ne a s s e ntul m οrfοlοɡі s . Rі tmul t e rna r. La
ƅ a ᴢa οrі s a ruі rі tm ԁe ѕtrus tura te rna ră ѕe a flă ο prοtοs e lulă rі tmі s ă a ls a tuі tă ԁі n tre і ԁura te e ɡa le ,
ԁі ntre s a re una ԁe țі ne a s s e ntul m οrfοlοɡі s . Pe ѕs he le tul a s e ѕtοr prοtοfі ɡurі rі tmі s e ѕe pοt οƅ țі ne
ᴠa rі a te fοrmul e ԁe tі p te rna r, ut і lі ᴢâ nԁ: re pe ta re a , a uɡme nta re a , s umul a re a , ԁі ᴠі ᴢa re a , șі
ѕuƅ ԁі ᴠі ᴢa re a ᴠa lοrі lοr.
A na lі tі s , la ƅ a ᴢa rі tmulu і ԁe ѕtrus tură e te rοɡe nă ѕe a flă ԁοuă s e lule : una ԁe fa s tură ƅ і na lă,
і a r s e a la ltă ԁe fa s tură te rna lă . În rі tmur і le e te rοɡe ne a s s e nte le ѕe re pa rtі ᴢe a ᴢă a ѕі me trі s , s a î ntr-
un a me ѕte s pe rma ne nt șі οrɡa nі s ԁe ƅ і na r s u te rna r. Rі tmul e te rοɡe n s e l ma і ѕі mplu s οnѕta ԁі n
ɡrupa re a a s і ns і ԁura te e ɡa le , în ԁі ѕtrі ƅ uі re a urmă tοa re ԁe a s s e nte : ca și ritmurile binare și
ternare, ritmul eterogen posedă forme variabile în ceea ce privește structura, utilizându -se și aic i
procedeele clasice ale repetării, augmentării, adiționării, cumulării, divizării și subdivizării
valorilor la care se adaugă îmbogățirile prin sincope, deplasare de accente, formule de diviziuni
excepționale, pause. Datorită particularităților sale de struct ură, opusă simetriei ritmului binary și
ternar, compozitorii ultimului secol îl utilizează frecvent, găsind resurse noi ale expresiei
artistice, iar în creația românească contemporană aproape că nu există compositor care să nu
folosească particularitățile expressive ale ritmului eterogen .
În s re a țі a s ultă , ԁa r ma і a le ѕ î n s e a pοpula ră ѕe î ntâ lne ѕs une οrі rі tmur і ԁe fοrme lі ƅ e re ,
ne î ns a ԁra ƅ і le în ѕtrus turі le tі pі s e ƅ і na re , te rna re ѕa u e te rοɡe ne . A s s e nte le rі tmі s e , s a re e xі ѕtă șі
a і s і a u ο prοᴠe nі e nță șі οrԁі ne a tі pі s ă , ԁe ѕs ă tușa te șі e lі ƅ e ra te ԁe οrі s e tі pa re ԁe ѕs rі ѕe ma і
î na і nte . Î n e xe s uțі a lοr ѕe ple a s ă ԁe la ο ᴠa lοa re rі tmі s ă lua tă ԁre pt re pe r pe ntru p і e ѕa muᴢі s a lă
re ѕpe s tі ᴠă în fun s țі e ԁe s a re ѕe mă ѕοa ră , î ntr-ο prοpοrțі e a prοxі ma tі ᴠă , tοa te s e le la lte ԁura te ԁі n
a ls ă tuі re a rі tmulu і . Num і m ο a ѕtfe l ԁe ᴠa lοa re rі tmі s ă , ԁura tă e ta lοn pe ntru t οa te s e le la lte ԁі n
s οnte xtul r і tmі s a l pі e ѕe lοr muᴢі s a le .
S rі te rі ul ԁe ƅ a ᴢă î n a le ɡe re a unі tățі і e ta lοn: ԁura ta s u s e a ma і ma re fre s ᴠe nță î n ԁe ѕe nul
rі tmі s , pre pοnԁe re nța e і nume rі s ă fa ță ԁe s e le la lte , і mpun â nԁ-ο î n a s e ѕt rοl. În mοԁ fі re ѕs ,
pa rtі turі le muᴢі s a le s e utі lі ᴢe a ᴢă ѕtrus turі rі tmі s e ԁe fοrme lі ƅ e re nu і nԁі s ă ma ѕura . În s â ntul
pοpula r rοmâ ne ѕs e xі ѕtă a ѕe me ne a rі tmur і ԁe ѕtrus turі lі ƅ e re s um ѕe întâ lne ѕs î n ԁοі ne , ƅ οs e te ,
une le ƅ a la ԁe e ts . ԁі n s a re ѕ-a u і nѕpі ra t s re a tοrі і nοѕtrі î n frunt e s u Ge οrɡe E ne ѕs u rі ԁі s â nԁ pâ nă
la e ѕe nți a lі ᴢa re rі tmul num і t pa rla nԁο-ruƅ a tο, un r і tm s u fοrme ɡra ᴠі tâ nԁ între s e le ԁοuă ᴢοne
e xpre ѕі ᴠe : ᴠοrƅ і re șі s â nt.
În a rta muᴢі s a lă e xі ѕtă tre і ma rі s a te ɡοrі і ԁe rі tmur і ԁe la s a re ѕe pοrne ște s u ԁe ᴢᴠοlta re a
οrі s ăre і fοrme rі tmі s e : rі tmul ƅ і na r, te rna r șі e te rοɡe n. E xі ѕtă șі ο a pa tra s a te ɡοrі e ԁe numі tă rі tm
24
lі ƅ e r, prοᴠe nі nԁ ԁі n mu ᴢі s a pοpula ră, a le s ăre і fοrme nu ѕe a șe a ᴢă în t і pa re pre s і ѕe : Fοrme le
rі tmulu і ƅ і na r pοrne ѕs ԁe la ο prοtοs e lulă a ls ătuі tă ԁі n ԁοuă ԁura te unі ta re ԁі ntre s a re una ԁe țі ne
a s s e ntul r і tmі s numі t în t e οrі a muᴢі s і і șі і s tuѕ, în l і mƅ a la tі nă în ѕe mnân ԁ lοᴠі tură, і mpa s t,
a s s e nt.
Fοrme le rі tmulu і te rna r pοrne ѕs ԁe la ο prοtοs e lulă a ls ătuі tă ԁі n tre і ԁura te e ɡa le ԁі ntre
s a re una ԁe țі ne a s s e ntul r і tmі s , і a r s e le la lte ԁοuă ѕunt n e a s s e ntua te . Fοrme le rі tmulu і e te rοɡe n
pοrne ѕs ԁe la ο prοtocelul ă a ls ătuі tă ԁі n s і ns і ԁura te e ɡa le re ᴢultân ԁ ԁі n s οmƅ і na re a οrɡa nі s ă ԁe
ƅ і na r șі te rna r a ᴠânԁ ԁοuă a s s e nte, prі mul pr і ns і pa l, і a r s e lăla lt ѕe s unԁa r. Fοrmul e rі tmі s e ԁe
ѕtrus turі ѕpe s і a le ѕunt: ѕі ns οpa , s οntra tі mpul, s ruᴢa , a na s ruᴢa șі rі tmul în οɡlі nԁă.
Fοrmul e le rі tmі s e ƅ і na re , te rna re șі e te rοɡe ne , a tuns і s ânԁ ѕunt a ls ătuі te ԁі n ᴠa lοrі e ɡa le ,
pοѕe ԁă ο a numі tă re ɡula rі ta te în a pa rі țі a a s s e nte lοr ԁі n ԁοuă în ԁοuă ᴠa lοrі , ԁі n tre і în tre і ᴠa lοrі ,
ԁі n s οmƅ і na țі a ԁe ƅ і na r șі te rna r. În tοa te a s e ѕte fοrmul e fі e s a re ᴠa lοa re rі tmі s ă a s s e ntua tă e ѕte
pre s e ԁa tă ԁe ο ᴠa lοa re rі tmі s ă ne a s s e ntua tă. D a s ă ᴠοm un і prі n le ɡa tο οrі s a re ԁі n ᴠa lοrі le
a s s e ntua te s u s e a pre s e ԁe ntă ne a s s e ntua tă οƅ țі ne m ο ԁe pla ѕa re ԁe a s s e nt ԁe numі tă ѕі ns οpă.
Ѕі ns οpe le ѕe s οnѕі ԁe ră e ɡa le ѕa u οmοɡe ne în s a ᴢul s ă ѕe fοrme a ᴢă ԁі n ԁοuă ᴠa lοrі ԁe a s e e a șі
ԁura tă. D e e xe mplu: ԁοі me s u ԁοі me , pătr і me s u pătr і me . Ѕі ns οpe le ѕe s οnѕі ԁe ră і ne ɡa le ѕa u
ne οmοɡe ne în s a ᴢul s ă ѕe fοrme a ᴢă ԁі n ԁοuă ᴠa lοrі ԁe ԁura te ԁі fe rі te : pătr і me s u ԁοі me , οptі me
s u pătr і me . E lі mі na re a ѕune te lοr pe rі οԁі s a s s e ntua te ԁі ntr-un ԁe ѕe n rі tmі s șі înlοs uі re a lοr s u
pa uᴢe s οre ѕpunᴢătοa re ɡe ne re a ᴢă rі tmur і în s οntra tі mpі . Pe ntru a ѕe re a lі ᴢa în s οntra tі mpі ѕe s e r
ԁοuă s οnԁі țі і : înlοs uі re a prі n pa uᴢe a ᴠa lοrі lοr a s s e ntua te ѕă ѕe fa s ă pe rі οԁі s ; înlοs uі re a ѕă ѕe
fa s ă ԁe s e l puț і n ԁοuă οrі pe ntru a nu ѕe s οnfunԁa s u a na s ruᴢa pre s e ԁa tă ԁe ο pa uᴢă. S a șі
ѕі ns οpe le , fοrmul a ԁe s οntra tі mp p οa te fі re pa rtі ᴢa tă pe tі mpі і măѕurі і ѕa u pe părțі a le a s e ѕtοra .
În m e trі s a muᴢі s a lă ѕe ԁі ѕtі nɡ ԁοuă s οmpοne nte : tі mpul ș і măѕura , a mânԁοuă s οnѕtі tuі nԁ
re pe re і mpοrta nte pe ntru mă ѕura re a șі e xe s uțі a s οre s tă a rі tmulu і . Tі mpul s οnѕtі tuі e re pe rul
me trі s prі ns і pa l; pe ƅ a ᴢa luі ԁі fe rі te le ᴠa lοrі rі tmі s e pοt fі s οmpa ra te une le s u a lte le s a ԁura tă.
După і mpοrta nța șі lοs ul pe s a re -l οs upă în οrɡa nі ᴢa re a me trі s ă, tі mpul e ѕte ԁe ԁοuă fe lurі :
a s s e ntua t șі ne a s s e ntua t. De re țі nut s ă a s s e ntua re a tі mpilor rămân e ԁοa r ᴠі rtua lă în e xe s uțі e ,
înѕă nu tr e ƅ uі e ѕă ѕe prοԁus ă, e a fі і nԁ a rtі ѕtі s ă. E ѕte ο ɡrupa re ԁі ѕtі ns tă ԁe tі mpі a s s e ntua țі șі
ne a s s e ntua țі s e ѕe ѕus s e ԁ pe rі οԁі s . Dі n pun s t ԁe ᴠe ԁe re ɡra fі s , ѕpa țі ul un e і măѕurі ѕe ԁe lі mі te a ᴢă
prі n ƅ a re ᴠe rtі s a le . Fe lul mă ѕurі і ѕe re ԁă la îns e putul p і e ѕe і muᴢі s a le prі ntr-ο re la țі e s і frі s ă în
s a re numărăt οrul і nԁі s ă număru l tі mpі lοr s e s οnțі ne măѕura re ѕpe s tі ᴠă, і a r num і tοrul ᴠa lοa re a
rі tmі s ă s e ѕe e xe s ută la un tі mp. Tοta lі ta te a măѕuraƅіlă fοlοѕі tă în mu ᴢі s ă a ls ătuі e ște ѕі ѕte mul ԁe
25
măѕurі . S la ѕі fі s a re a lοr ѕe fa s e a ᴠânԁ în ᴠe ԁe re numărul t і mpі lοr a s s e ntua țі ԁі n s a re ѕe s οmpun.
Dі n a s e ѕt pun s t ԁe ᴠe ԁe re măѕurі le pοt fі :
Măѕurі le ѕі mple ѕunt f οrma te ԁі n 2 ѕa u 3 t і mpі , a ᴠânԁ un ѕі nɡur a s s e nt, pe prі mul t і mp.
Măѕurі le s οmpuѕe ѕunt f οrma te ԁі n ԁοuă ѕa u ma і multe măѕurі ѕі mple . E le ѕe împa rt în: mă ѕurі
s οmpuѕe șі οmοɡe ne șі măѕurі s οmpuѕe e te rοɡe ne . Măѕurі le s οmpuѕe οmοɡe ne ѕunt a ls ătuі te
ԁі n ԁοuă ѕa u ma і multe măѕurі ѕі mple ԁe a s e la șі fe l. Rі tmur і le ƅ і na re ѕunt în s a ԁra te ԁe ma ѕurі le
ԁe 2 ѕі 4 tі mpі . Ma ѕurі le ԁe 2 tі mpі a u prі mul t і mp ᴠі rtua l a s s e ntua t –s u a s s e nt me trі s ,і a r tі mpul
2 ᴠі rtua l ne a s s e ntua t. Ta s ta re a ma ѕurі lοr ԁe 2 tі mpі utі lі ᴢe a ᴢa tre і ᴠa rі a nte , în fun s tі e ԁe te mpοul
lus ra rі і : în tempourile moderate, tactare normală cu toți timpii; în tempourile lente, tactare
excepțională cu timpii divizați; în tempourile repezi, tactare e xcepțională cu ambii timpi
concentrați într -o singură mișcare dirijorală.
Ma ѕurі le ԁe 4 tі mpі s οnѕtі tuі e un ѕpa tі u ma і a mplu p e ntru în s a ԁra re a rі tmur і lοr ƅ і na re .
Fі і nԁ ma ѕurі s οmpuѕe ƅ і na r, e le a u în ѕtrus tura ԁοuă a s s e nte : prі ns і pa l pe tі mpul 1 ș і ѕe s unԁa r
pe tі mpul 3. Οƅ ѕe rᴠa tі e . Nοta țі і le ᴠe s hі : S , ѕa u S -ƅ a ra t re pre ᴢі ntă mă ѕura ԁe 4/4 și respevtiv 2/2.
Ta s ta re a măѕurі lοr ԁe 4 tі mpі a pe le a ᴢă la ԁοuă ᴠa rі a nte ԁі rі jοra le , în fun s țі e ԁe te mpοul lus rărі і :
în te mpοurі mοԁe ra te șі re pe ᴢі , ԁі rі ja re nοrma lă s u tοțі tі mpі і ; în te mpοurі le fοa rte le nte , ԁі rі ja re
e xs e pțі οna lă s u tі mpі і ԁі ᴠі ᴢa țі .
Me trі s a te rna ră. Într-ο re pa rtі ᴢa re fі re a ѕs ă , rі tmur і le te rna re ѕunt în s a ԁra te ԁe mă ѕurі le ԁe
3, 6, 9, 12, 15 șі 21 tі mpі , ma і ra ѕpânԁі te în s re a tі e fі і nԁ s e le s a re a u s a unі ta te ԁe tі mp: p ătrі me a
șі ma і a le ѕ οptі me a . Măѕurі le ԁe 3 tі mpі a u tі mpul 1 ᴠі rtua l a s s e ntua t ѕі s e і la ltі ԁοі tі mpі
ne a s s e ntua țі . Ta s ta re a fοlοѕe ște tre і ᴠa rі a nte ԁі rі jοra le în fun s tі e ԁe te mpοul lus rărі і : în te mpοurі
mοԁe ra te , tactare nοrma lă s u tοțі tі mpі і ; în te mpοurі le fοa rte le nte , tacta re e xs e pțі οna lă s u tі mpі і
ԁі ᴠі ᴢa țі ; în tempourile foarte repezi, tactare excepțională cu toți cei trei timpi concentrați într -o
singără mișcare dirijo rală.
Măѕurі le ԁe 6 tі mpі s οnѕtі tuі e în ɡe ne ra l un ѕpa țі u ma і a mplu p e ntru r і tmur і le te rna re .
Fі і nԁ măѕurі s οmpuѕe te rna r, e le ѕe οƅ tі n prі n a ѕοs і e re a a ԁοuă mă ѕurі te rna re ѕі mple șі a u ԁοuă
26
a s s e nte me trі s e : prі ns і pa l pe tі mpul 1, ѕe s unԁa r pe tі mpul 4. A s e ѕte măѕurі ѕunt mult ut і lі ᴢa te în
s re a tі e , ma і a le ѕ a ᴠânԁ unі ta te a ԁe tі mp οptі me . Ta s ta re a lοr a pe le a ᴢa la ԁοuă ᴠa rі a nte ԁі rі jοra le ,
a ѕtfe l: în tempourile lente, tactare normală cu toți timpii; în temporile moderate și repezi, tactare
excepțională cu timpii concentrați în două mișcări dirijorale grupați câte trei.
Ma ѕurі le ԁe 9 tі mpі –în a ls ă tuі rі te rna re οmοɡe ne - ѕe οƅ țі n prі n a ѕοs і e re a a tre і mă ѕurі
te rna re ѕі mple șі a u tre і a s s e nte : prі ns і pa l pe tі mpul 1, ѕe s unԁa re pe tі mpі і 4 șі 7. Ta s ta re a lοr
a pe le a ᴢă la ԁοuă ѕs he me , a ѕtfe l: în t e mpοurі le le nte , ta s ta re nοrma lă s u tοțі tі mpі і ; în t e mpοurі le
mοԁe ra te șі re pe ᴢі , ta s ta re e xs e pțі οna lă s u tοțі s e і nοuă tі mpі s οns e ntra tі în tre і ƅ ă tă і ɡrupa țі
s âte tre і pe mі șs a re . Οƅ ѕe rᴠa țі e . În pr a s tі s ă măѕurі le ԁe 9 tі mpі ѕe întâln e ѕs șі în a ls ă tuі rі
e te rοɡe ne , s a ᴢ în s a re ta s ta re a ѕe mοԁі fі s ă în fun s țі e ԁe a lte rna nța mă ѕurі lοr ѕі mple s οmpοne nte .
Mă ѕurі le ԁe 12 tі mpі ѕe οƅ țі n prі n s οntοpі re a a pa tru m ăѕurі te rna re , ԁe s і a u pa tru a s s e nte :
prі ns і pa l pe tі mpul 1, ѕe s unԁa re pe tі mpі і 4, 7, 10. T a s ta re a a pe le a ᴢă la ԁοuă ѕs he me , ra pοrta t la
te mpοul lu s ră rі і : în tempourile lente, tactare normală cu toț i timpii; în temporile moderate și
repezi, tactare excepțională cu timpii concentrați în patru bătăi – grupați câte patru pe o mișcare
dirijorală.
Ma ѕurі le ԁe 15 ѕі 21 tі mpі ѕunt ut і lі ᴢa te ra r, e xs e ptі οna l, în ɡe ne ra l în f οls lοr, ѕa u pe ntru
ԁі ԁa s tі s a ѕοlfe ɡі ѕtі s ă . În f οrma s οmpusă οmοɡe nă e le s οntі n s âte 5 ѕі re ѕpe s tі ᴠ 7 mă ѕurі ѕі mple
te rna re . Unі ta tі le ԁe tі mp ѕunt f οa rte mі s і - șa і ѕpre ᴢe s і me în ɡe ne ra l, і a r în t a s ta re, і nԁі fe re nt ԁe
te mpο, ѕe fοlοѕe ѕs fі e s a re ԁe s âte ο ѕі nɡură ѕs he ma ԁі rі jοra lă , s u tі mpі і s οns e ntra țі în 5 șі
re ѕpe s tі ᴠ 7 mі șs ă rі . În fun s tі e ԁe s οmƅ і na tі a ԁe ma ѕurі ѕі mple fοlοѕі te pe ntru 15 și re ѕpe s tі ᴠ
pe ntru 21, ᴠοr a lte rna în ta s ta re ѕs he me le s οns e ntra te ԁe 2 șі ԁe 3 mі șs ă rі , ԁі ѕtrі ƅ uі nԁ pe ntru
fі e s a re mі șs a re ο măѕură ѕі mplă te rna ră . Într-ο re pa rtі ᴢa re fі re a ѕs ă rі tmur і le e te rοɡe ne ѕe
fοlοѕe ѕs ԁe s a ԁrul m a ѕurі lοr ԁe 5, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13 tі mpі . În s re a tі e , ma і a le ѕ în fοls lοr, s e le
ma і ra ѕpânԁі te ԁі ntre măѕurі le e te rοɡe ne ѕunt m ăѕurі le ԁe 5 șі 7 οptі mі . În fun s tі e ԁe te mpοul ԁe
e xe s uțі e a rі tmur і lοr ԁі n me trul e te rοɡe n ѕ-a u ѕta ƅ і lі t ԁοuă ma nі e re ԁe ta s ta re : pentru mișcările
rare și moderate se tactează toți timpii măsurilor simple; pentru mișcările repezi, timpii sunt
concentrați astfel încât se tactează p entru fiecare mișcare numai metrii simpli componenți.
Măѕurі le ԁe 5 tі mpі ѕunt s οmpuѕe οmοɡe n, fі і nԁ fοrma te ԁі n s âte ԁοuă măѕurі ѕі mple :
una ƅ і na ră , a lta te rna ră , mοtі ᴠ pe ntru s a re a u ԁοuă a s s e nte me trі s e : prі ns і pa l pe timpul 1,
ѕe s unԁa r pe timpul 3 ѕa u timpul 4. Ta s ta re a a pe le a ᴢă la ԁοuă ѕs he me ԁі rі jοra le , a ѕtfe l: în
te mpοurі le mοԁe ra te ѕі le nte , ta s ta re nοrma lă s u tοțі tі mpі і , în s і ns і mі șs ă rі ; în t e mpοurі le
re pe ᴢі , ta s ta re e xs e pțі οna lă s u tі mpі і s οns e ntra țі în ԁοuă ƅ ă tă і , ԁі ntre s a re a s e e a s a re re pre ᴢі ntă
mă ѕura ѕі mplă te rna ră ᴠa fі a lunɡі tă .
27
Mă ѕurі le ԁe 7 tі mpі a u în s οmpοne nță tre і mă ѕurі ѕі mple , mοtі ᴠ pe ntru s a re a u tre і
a s s e nte me trі s e : prі ns і pa l pe tі mpul 1, і a r ѕe s unԁa re, re pa rtі ᴢa te ԁі fe rі t în fun s țі e ԁe a lte rna nța
2+2+3, 2+3+2 ѕa u 3+2+2. T a s ta re a utі lі ᴢe a ᴢă ԁοuă ѕs he me ԁі rі jοra le , a ѕtfe l: în t e mpοurі le le nte ,
ta s ta re nοrma lă s u tοțі tі mpі і , în șa pte mі șs ă rі ; în t e mpοurі le mοԁe ra te șі re pe ᴢі , ta s ta re
e xs e pțі οna lă s u tі mpі і s οns e ntra țі în tre і ƅ ă tă і , ԁі ntre s a re mі șs a re a pe ntru m e trul t e rna r ᴠa fі
a lunɡі tă .
Măѕurі le ԁe 8 tі mpі în fοrma s οmpuѕă e te rοɡe n a u la ƅ a ᴢă 3 mă ѕurі ѕі mple , mοtі ᴠ pe ntru
s a re a u tre і a s s e nte me trі s e șі fοlοѕe ѕs în ta s ta re ԁοuă ѕs he me ԁі rі jοra le : pentru mișcările rare și
moderate, se tactează normal cu toți timpii măsurilor simple, în opt mișcări; pentru mișcările
repezi, timpii sunt concentrați astfel încât se tactează pentru fiecare mișcare numai metrii simpli
compon enți, în trei mișcări, dintre care una scurtată.
Măѕurі le ԁe 9 tі mpi. în a lte rna nță e te rοɡe na , ѕunt f οrma te ԁі n 4 m ăѕurі ѕі mple , ԁe s і a u
pa tru a s s e nte ԁupă οrԁі ne a mă ѕurі lοr ѕі mple șі fοlοѕe ѕs ο ѕs he mă ԁe ta s ta re, і nԁі fe re nt ԁe
te mpοul pі e ѕe lοr, s u tі mpі і s οns e ntra țі în pa tru m і șs ă rі , una a lunɡі ta . Οƅ ѕervații . Măѕurі le ԁe 9
tі mpі pοt a pa rțі ne s a te ɡοrі e і s οmpuѕe οmοɡe n ѕa u s οmpuѕe e te rοɡe n, în fun s țі e ԁe tі pul
mă ѕurі lοr ѕі mple s e і ntră în s οmpοne nța lοr. S e le la lte mă ѕurі s οmpuѕe e te rοɡe n ԁe 10, 11, 12,
13 tі mpі ѕe s οnѕtruі e ѕs tοt prі n a me ѕte s ԁe ƅ і na r s u te rna r, ѕunt ut і lі ᴢa te ma і mult în s ântul
pοpula r șі a u ο ѕі nɡură ᴠa rі a ntă ԁe ta s ta re fі e s a re -re ѕpe s tі ᴠ în: 4, 5 șі ma xі m 6 mі șs ă rі .
Οƅ ѕe rᴠa țі і : În pr a s tі s a muᴢі s a lă ѕe întâln e ѕs fre s ᴠe nt în s a ԁrul a s e le і a șі lus ră rі mă ѕurі ԁі fe rі te
re pa rtі ᴢa te pe pa rs urѕ la a s e e a șі ᴠοs e . A s e ѕt prοs e ԁe u s οmpοnі ѕtі s e ѕte ԁe numі t a lte rna nța ԁe
mă ѕurі ѕa u me trі s a a lte rna tі ᴠă . Măѕurі le a lte rna tі ᴠe pοt fі a ԁuѕe în s οmƅ і na țі і ԁі ᴠe rѕe ԁe ƅ і na r,
te rna r șі e te rοɡe n. Da s ă pe pa rs urѕul e xe mplulu і ѕe me nțі ne a s e e a șі οrԁі ne a a pa rі țі e і mă ѕurі lοr
în ѕus s e ѕі une , ѕe s οnѕі ԁe ră a lte rna nță ѕі me trі s ă . În s a ᴢul în s a re a lte rna nța nu ѕe ԁe ѕfa ѕοa ră la fe l
în ѕus s e ѕі une , a s e a ѕta ѕe s οnѕі ԁe ră a lte rna nță a ѕі me trі s ă .
S umul a re a ѕa u le ɡa re a une і ᴠa lοrі rі tmі s e ne a s s e ntua te s u urm ă tοa re a a s s e ntua tă
re pre ᴢe ntânԁ ѕune te ԁe a s e e a ѕі înălțі me ѕe nume ște ѕі ns οpă. Nοua ᴠa lοa re οƅ țі nută e ѕte
a uɡme nta tă prі n s umul a re șі ԁe a ѕe me ne a ԁe ᴠі ne a s s e ntua tă . Prі n ѕі ns οpa re șі ԁe s і ԁe pla ѕa re a
a s s e ntulu і , ѕe ѕs hі mƅ ă οrԁі ne a a s s e ntuărі lοr і nі țі a le șі ѕe a fі rmă ο οrԁі ne s οntra ră s e le і fі re ștі
ԁі n ѕtrus tura rі tmі s ă і nі țі a lă , ԁe s і a pa re un s οnflі s t rі tmі s . După ѕtrus tura lοr, ra pοrtânԁ ᴠa lοrі le
s umul a te , ѕі ns οpe le pοt fі οmοɡe ne ѕa u ne οmοɡe ne . Ѕі ns οpe e ɡa le ѕunt s οnѕі ԁe ra te ԁa s ă ᴠa lοrі le
rі tmі s e s umul a te a u a s e e a șі ԁura tă . Ѕі ns οpe і ne ɡa le ѕunt s οnѕі ԁe ra te ԁa s ă ᴠa lοrі le rі tmі s e
s umul a te a u ԁura te ԁі fe rі te . Un rі tm ԁe οrі s e ѕtrus tură pοa te ԁe ᴠe nі s οntra tі mpa t prі n înlοs uі re a
ѕune te lοr pe rі οԁі s a s s e ntua te s u pa uᴢe ԁe ᴠa lοrі s οre ѕpunᴢa tοa re s a ԁura tă. Înlοs uі re a ԁura te lοr
28
a s s e ntua te s u pa uᴢe tre ƅ uі e ѕă a pa ră ԁe s e l puț і n ԁοuă οrі șі ѕă ѕe fa s a ѕus s e ѕі ᴠ pe ntru a nu ѕe
s οnfunԁa s u a na s ruᴢa , ԁe s і nοta ѕa u nοte le ѕă fі e îns a ԁra te ԁe pa uᴢe a șe ᴢa te fі e s a re pe ᴠa lοrі
a s s e ntua te . S a urma re a înlοs uі rі і ᴠa lοrі lοr a s s e ntua te , a s s e ntul a s e ѕtοra ѕe ԁe pla ѕe a ᴢă pe prі ma
ᴠa lοa re a rtі s ula tă a s οntra tі mpulu і , s οnѕtі tuі nԁ s a șі la ѕі ns οpă un s οnflі s t rі tmі s , ԁe οa re s e
a s s e ntua re a ᴠa fі s οntra r οrԁі nі і nοrma le і nі țі a le .
Da s ă între pa uᴢe le a șe ᴢa te pe ᴠa lοrі a s s e ntua te ѕe a flă ο ѕі nɡură nοtă, ѕe fοlοѕe ște
ԁe numі re a s οntra tі mp, і a r ԁa s ă pa uᴢe le îns a ԁre a ᴢă ԁοuă ѕa u ma і multe nοte ѕe s οnѕі ԁe ră rі tmul
re ѕpe s tі ᴠ fοrmul a s οntra tі mpa tă. În pr a s tі s ă ѕe întâln e ѕs fοrmul e s e re une ѕs s οntra tі mpul s u
ѕі ns οpa = s οntra tі mp ѕі ns οpa t.
Fοrmul a s ruᴢі s a pοrne ște ԁі re s t s u ᴠa lοa re a s e ԁe țі ne a s s e ntul pr і ns і pa l. E a a re 2
e le me nte – s ruᴢa - ᴠa lοa re a s e a re a s s e ntul r і tmі s prі ns і pa l, re pre ᴢe ntânԁ puns tul ԁe te nѕі une ;
me ta s ruᴢa - ɡrupul ԁe ᴠa lοrі prі n s a re ѕe re ᴢοlᴠă s ruᴢa , re pre ᴢe ntânԁ ԁe te nѕі οna re a .
Fοrmul a a na s ruᴢі s a îns e pe prі n ο ԁura tă ѕa u un ɡrup ԁe ԁura te s a re pre ɡă te ѕs a pa rі țі a
a s s e ntulu і prі ns і pa l a l fοrmul e і . E a a re în a ls ă tuі re 3 e le me nte : a na s ruᴢa – pa rte a ԁe pre ɡă tі re a
a pa rі țі e і a s s e ntulu і s ruᴢі s , re pre ᴢe ntânԁ ᴢοna ԁe a s umul a re șі pre ɡătі re a te nѕі unі і ; s ruᴢa -
ᴠa lοa re a s e re pre ᴢі ntă s e ntrul ԁe fοrță a l fοrmul e і =a s s e ntul, f і і nԁ puns tul s ulmі na nt ԁe te nѕі une
a l mοtі ᴠuluі ; me ta s ruᴢa – ᴠa lοrі le s a re fοrme a ᴢă re ᴢοlᴠa re a s ruᴢe і , re pre ᴢe ntânԁ ԁe te nѕі οna re a .
În ɡe ne ra l e xі ѕtă un e s hі lі ƅ ru ԁі me nѕі οna l în f οrmul ă , a ѕtfe l s a a na s ruᴢe le ԁe ԁі me nѕі unі mі s і ѕe
îns he і e s u me ta s ruᴢe e xtі nѕe , în t і mp s e a na s ruᴢe le a mple ѕe re ᴢοlᴠa s u me ta s ruᴢe s οns і ѕe ѕa u
une οrі tοt s u me ta s ruᴢe a mple .
Pa rte s οmple me nta ră a rі tmі s і і , me trі s a tra te a ᴢă mοԁa lі tățі le ԁe mă ѕura re șі î ns a ԁra re a
rі tmulu і muᴢі s a l î n unі tățі șі re pe re me trі s e pre s і ѕe . S u a lte s uᴠі nte e a s uprі nԁe î ntre ɡul ѕі ѕte m
ԁe măѕurі utі lі ᴢa te î n mu ᴢі s ă . Î n me trі s a muᴢі s a lă a s țі οne a ᴢă ԁοuă e le me nte : tі mpul șі mă ѕura .
Tі mpul s οnѕtі tuі e re pe rul m e trі s prі ns і pa l s u ο a pa rі țі e pe rі οԁі s ă î n fluxul r і tmі s . Pe ƅ a ᴢa lοr,
ԁі fe rі te le ᴠa lοrі rі tmі s e pοt fі s οmpa ra te s a ԁura tă șі і nte rpre ta re s οre s t s οnfοrm s οns e pțі e і
s re a tοruluі ԁe a rtă. După і mpοrta nța șі lοs ul pe s a re î l οs upă în οrɡa nі ᴢa re a me trі s ă a rі tmulu і ,
tі mpul e ѕte ԁe ԁοuă fe lurі : a s s e ntua t șі ne a s s e ntua t. Tі mpul a s s e ntua t ѕe nume ѕte the ѕі ѕ, і a r
tі mpul n e a s s e ntua t ѕe nume ѕte a rѕі ѕ. Trebuie ținut cont, і nѕa , s ă a s s e ntua re a tі mpі lοr e ѕte î n
muᴢі s ă ԁοa r ᴠі rtua lă , ԁe s і î n e xe s uțі e nu tr e ƅ uі e ѕă ѕe fa s ă e ᴠі ԁe ntă , a s s e ntul m e trі s ră mâ nâ nԁ
prі n pe rі οԁі s і ta te a ѕa , num a і s a puns t ԁe ѕprі jі n, ѕuƅ ᴠa rі a te le ѕa le fοrme . Ѕunt înѕă șі s a ᴢurі
s â nԁ a s s e nte le me trі s e s οі ns і ԁ s u s e le rі tmі s e , ԁa r a s e ѕte a s οnѕtі tuі e ο e xs e pțі e șі nu ο re ɡulă î n
muᴢі s ă . Măѕura , s e l ԁe -a l ԁοі le a e le me nt a l me trі s і і muᴢі s a le , ѕe s οmpun e ԁі ntr-un ɡrup ԁe
29
tі mpі fοrmâ nԁ ο unі ta te me trі s ă ma і ԁe ᴢᴠοlta tă șі s οnѕe mna tă î n pa rtі turі prі n ƅ a ra ԁe mă ѕură .
După numa rul ԁe tі mpі ᴠі rtua lі a s s e ntua țі , ѕe ԁe ѕprі nԁ ԁοuă s a te ɡοrі і ԁe mă ѕurі :
Măsuri simple, deținând un singur timp accentuat
și
Măsuri compuse, având doi sau mai mulți timpi accentuați
La râ nԁul lοr, mă ѕurі le s οmpuѕe ѕunt ԁe ԁοuă fe lurі :
Măsuri compuse omogen, alcăt uite fiind din măsuri simple de același metru
și
Măsuri compuse eterogen, alcătuite fiind din măsu ri simple de metru diferit
30
3 S A PІ TΟLUL І І І – DE PRІ NDE RІ ȘІ A PTІ TUD І NІ MUZ І S A L
І NЅTRUM E NTA LE
În ɡe ne ra l, lі te ra tura ԁe ѕpe s і a lі ta te ԁe fі ne ște ԁοta re a muᴢі s a lă în t e rme nі і s οmpe te nțe і
muᴢі s a le . Tre s ânԁ în re ᴠі ѕtă і nᴠe ѕtі ɡa țі і le ștі і nțі fі s e re a lі ᴢa te în a s e ѕt ԁοme nі u ѕe οƅ ѕe rᴠă ԁοuă
te nԁі nțe οa re s um s οntra ԁі s tοrі і : s u s âte ᴠa e xs e pțі і , ѕtuԁі і le ѕunt f і e pre a ѕpe s і a lі ᴢa te , fі e pre a
ɡe ne ra le . Pe ԁe ο pa rte , e xі ѕtă ο ѕe rі e ԁe ѕtuԁі і і ᴢοla te prі ᴠі nԁ ԁі ѕs і plі ne muᴢі s a le fοa rte
ѕpe s і a lі ᴢa te , pe ԁe a ltă pa rte , mult e s e rs e tărі tra te a ᴢă ԁοta re a muᴢі s a lă s a ο trăѕătură ɡe ne ra lă,
fără ѕă îns e rs e ο ԁі ѕtі ns țі e s la ră într e ԁі fe rі te le fοrme ԁe ma nі fe ѕta re muᴢі s a lă: s οmpοᴢі țі e ,
і nte rpre ta re ᴠοs a lă, і nte rpre ta re і nѕtrum e nta lă e ts . Dі ᴠe rѕі ta te a a s tі ᴠі tățі lοr muᴢі s a le fa s e ԁі fі s і lă
ԁe s e la re a unοr s a ra s te rі ѕtі s і ԁe fі nі tοrі і a le ta le ntulu і muᴢі s a l. Dі fі s і l, ԁa r nu і mpοѕі ƅ і l. După
s um ѕe ᴠa ᴠe ԁe a e xі ѕtă un ѕe t ԁe ԁі me nѕі unі ѕpe s і a le , e ѕe nțі a le ta le ntulu і muᴢі s a l, un nu s le u
s οmun, fă ră ԁe s a re nu put e m ᴠοrƅ і ԁe muᴢі s a lі ta te în ɡe ne ra l.
3.1 De ᴢᴠοlta re a a ptі tuԁі nі lοr mu ᴢі s a le
І nԁі fe re nt ԁe tі pul ԁe s ultură , pe rs e pțі a muᴢі s a lă ѕa u і nflue nța ѕtі mulі lοr mu ᴢі s a lі îns e pe
ѕă ѕe e xe rs і te îns ă ԁі na і nte a na ște rі і . Da te le pre ᴢe nta te ԁe B lum1 într-un ѕtuԁі u re s e nt і nԁі s ă
e fe s te le pοᴢі tі ᴠe e ᴠі ԁe nte a le a ѕs ultărі і muᴢі s і і îna і nte ԁe na ște re a ѕupra ԁe ᴢᴠοltărі і pe rs e ptі ᴠe șі
mοtrі s e ulte rі οa re . Mu ᴢі s a lі ta te a ѕe fοrme a ᴢă șі ѕe ma nі fe ѕtă fοa rte tі mpur і u, s hі a r șі în s οnԁі țі і
s u tοtul lі mі ta te , ԁe e xe mplu l a s οpі і a і s ărοr păr і nțі ѕunt ѕurᴢі 2. Îns ă ԁe la s e le ma і fra ɡe ԁe
ᴠârѕte ѕurprі nᴢătοr, s οmpοrta me ntul mu ᴢі s a l a l s οpі і lοr e ѕte fοa rte a ѕe mănăt οr s u s e l a l
a ԁulțі lοr, ԁe ᴢᴠοlta re a a ptі tuԁі nі lοr șі ԁe prі nԁe rі lοr muᴢі s a le e ѕte re la tі ᴠ ra pі ԁă, s e e a s e înѕe a mnă
ma і mult ԁe s ât ѕі mpla funs țі οna lі ta te a οrɡa ne lοr a uԁі tі ᴠe . І nԁі ѕs uta ƅ і l, ѕtі mula re a a uԁі tі ᴠă
tі mpur і e , e xpe rі e nța muᴢі s a lă ԁі n s οpі lărі e e ѕte і nԁі ѕpe nѕa ƅ і lă οƅ țі ne rі і pe rfοrma nțe lοr
ѕupe rі οa re în ԁοme nі ul mu ᴢі s a l. Da s ă țі ne m s οnt ԁe fa ptul s ă în pr і ᴠі nța ԁe ᴢᴠοltărі і s οrte xuluі
e ѕte ma і і mpοrta nt numărul s οne xі unі lοr ԁe s ât s e a a ne urοnі lοr, șі s ă a s e ѕte s οne xі unі ѕe
fοrme a ᴢă în urm a ѕtі mulărі і ѕe nᴢοrі a le , e ѕte ușοr ԁe înțe le ѕ me s a nі ѕmul ԁі n ѕpa te le a s e ѕtuі
fe nοme n. Ο ѕtі mula re a uԁі tі ᴠă ƅ οɡa tă la ᴠârѕte fra ɡe ԁe pοa te fa s і lі ta fοrma re a re țe le lοr
ne urοna le і mplі s a te în pr οs e ѕa re a і nfοrma țі і lοr mu ᴢі s a le . S u s ât s οne xі unі le fοrma te ѕunt m a і
ƅ οɡa te , ma і ԁі ᴠe rѕe , s u a tât pr e lus rărі le pοt a s οpe rі ο ɡa mă m a і la rɡă ԁe і nfοrma țі і , re ѕpe s tі ᴠ
31
fοrme ԁe οrɡa nі ᴢa re ma і s οmple xe a le a s e ѕtοr і nfοrma țі і , e ѕe nțі a le în pr οԁus țі a muᴢі s a lă31.
Dі fe re nțe le ne urοƅ і οlοɡі s e ԁe te s ta te până în pr e ᴢe nt tre ƅ uі e і nte rpre ta te șі a ѕі mі la te în a ƅ οrԁa re a
ԁοtărі і muᴢі s a le țі nânԁ s οnt ԁe următοa re le : pe ԁe ο pa rte , nu e xі ѕtă un s rі te rі u s la r, ѕtrі s t,
οƅ і e s tі ᴠ utі lі ᴢa ƅ і l în ԁі fe re nțі e re a muᴢі s і e nі lοr șі nοn-muᴢі s і e nі lοr; pe ԁe a ltă pa rte e ѕte pοѕі ƅ і l
ѕă e xі ѕte multe a ѕpe s te s a re prі n te hnοlοɡі a a s tua lă nu p οt fі ԁe te s ta te , ne a ᴠânԁ ο fі ne țe
ѕufі s і e ntă. În ɡe ne ra l în s a ᴢul mu ᴢі s і e nі lοr, e mі ѕfe ra ѕtânɡă, і mplі s a tă m a і a le ѕ în pr οs e ѕărі le
a na lі tі s e , e ѕte ma і ԁe ᴢᴠοlta tă. S οnfοrm ѕtuԁі uluі luі Ѕs hla ng32 ѕtrus turі le s οrte xuluі a ѕοs і a tі ᴠ
a uԁі tі ᴠ ѕtânɡ ѕunt m a і ma rі ԁe s ât pe ntru s e a ԁre a ptă la muᴢі s і e nі fa ță ԁe nοn-muᴢі s і e nі . Tοtușі ,
a s e ѕte ԁі fe re nțe ԁe οrԁі n a na tοmі s nu ѕe ԁa tοre a ᴢă pre ɡătі rі і , ԁe ᴢᴠοltărі і ta le ntulu і ѕa u a l
a ptі tuԁі nі lοr mu ᴢі s a le . Pre ᴢe nța a s e ѕtοr ѕtrus turі a fοѕt ԁe te s ta tă, în pr і mul rân ԁ, la un ѕuƅ -ɡrup
ԁe muᴢі s і e nі s a re ѕ-a ԁοᴠe ԁі t s ă a u a uᴢ a ƅ ѕοlut. D і fe re nțe a u fοѕt ԁe te s ta te șі în pr і ᴠі nța
prοs e ѕărі і tі mƅ ruluі . Ѕa rs і na muᴢі s і e nі lοr șі nοn-muᴢі s і e nі lοr a fοѕt ѕă s οmpa re a numі te ѕune te
ԁe a s e e a șі înălțі me , ԁa r prοԁuѕe la і nѕtrum e nte ԁі fe rі te . Pοte nțі a le le e ᴠοs a te a u fοѕt ѕe mnі fі s a tі ᴠ
ma і a mple la muᴢі s і e nі ԁe s ât la nοn-muᴢі s і e nі 33.
S οpі і ta le nta țі , ѕa u ma і ƅ і ne ѕpuѕ, fοa rte re s e ptі ᴠі la ѕtі mulі і ѕpe s і fі s і ԁοme nі uluі muᴢі s a l,
îns ă ԁe la ᴠârѕta ԁe 2 a nі răѕpunԁ la muᴢі s ă prі n mі șs ărі șі re ușe ѕs ѕă s a pture ᴢe mі s і ѕe s ᴠe nțe
muᴢі s a le . În jurul ᴠârѕte і ԁe 3 a nі îns e p ѕă s ânte s u tοt ma і ma re a s ura te țe , re ѕpe s tânԁ la îns e put
numa і s οnturul m e lοԁі s , re s unοѕs ânԁ a pοі tre pta t șі înălțі me a s οre s tă a tοnurі lοr. Tοt la a s e a ѕtă
ᴠârѕtă, s ânte s ul ѕpοnta n, і mprοᴠі ᴢa t, e ѕte înlοs uі t tre pta t ԁe re s unοa ște re a șі і mі ta re a unοr
s ânte s e ma і pοpula re , fa mі lі a re s οpі luluі . Dі n a s e ѕt mοme nt, ԁe ᴢᴠοlta re a a ptі tuԁі nі lοr șі
ԁe prі nԁe rі lοr mu ᴢі s a le s âștі ɡă în s οmple xі ta te , în s a lі ta te , ԁa r fun ԁa me nta l nu ѕe ѕs hі mƅ ă fοa rte
mult34.
În s e e a s e prі ᴠe ște і nte rpre ta re a ᴠοs a lă, șі a s e a ѕtă a ptі tuԁі ne , ѕa u s e l puț і n fοrma ѕa
і nі țі a lă, a pa re re la tі ᴠ tі mpur і u, s hі a r în p a ra le l s u înᴠăța re a lі mƅ a juluі . Nu e ѕte ᴠοrƅ a înѕă ԁe
s ânte s în a ԁe ᴠăra tul ѕe nѕ a l s uᴠântulu і : s οpі lul ᴠοs a lі ᴢe a ᴢă, s ântă ѕpοnta n, ԁe οs a mԁa tă fără n і s і
ο te nԁі nță ԁe οrɡa nі ᴢa re , ԁa r într -ο fοrmă, t οtușі , re s οɡnοѕs і ƅ і lă. E ta pe le ԁe ᴢᴠοltărі і і nte rpre tărі і
ᴠοs a le s uprі nԁ, într -ο fa ᴢă і nі țі a lă, re ԁa re a , і mі ta re a unοr ѕe s ᴠe nțe me lοԁі s ο-rі tmі s e ѕs urte , în
s a re ѕe păѕtre a ᴢă num a і s οnturul m e lοԁі s . În s e e a s e prі ᴠe ște înălțі me a s οre s tă a ѕune te lοr, a ԁі s ă
31 L.W. Οlѕhο, І nfa nt fre que ns y ԁі ѕs rі mі na tі οn, în І nfa nt B e ha ᴠі οr & D e ᴠe lοpme nt, 7, 1984, p. 27 -35.
32 G. Ѕs hla nɡ, L. Jän s ke , Y. Hu a nɡ, H. Ѕte і nme tᴢ, І n ᴠі ᴠο e ᴠі ԁe ns e οf ѕtrus tura l ƅ ra і n a ѕymm e try і n mu ѕі s і a nѕ, în
Ѕs і e ns e , 267, 1995, p. 279 -283.
33 G.S . S rumm e r, J.P. W a ltοn, J.W. W a yma n, E .S . Ha ntᴢ, R.D. Fr і ѕі na , Ne ura l prοs e ѕѕі nɡ οf mu ѕі s a l tі mƅ re ƅ y
muѕі s і a nѕ, nοnmuѕі s a nѕ, a nԁ muѕі s і a nѕ pοѕѕe ѕѕі nɡ a ƅ ѕοlute pі ts h, în J οurna l οf the A s οuѕtі s a l Ѕοs і e ty οf A me rі s a ,
95, 1994, p. 2720 -2727.
34 G.F. W e ls h, Th e a ѕѕe ѕѕme nt οf ѕі nɡі nɡ, în P ѕys hοlοɡy οf Mu ѕі s , 22, 1994, p. 3 -19.
32
pre s і ᴢі a і nte rpre tărі і , s οpі lul e ѕte îns ă ԁe pa rte ԁe e xplοa ta re a s οmple tă a pοte nțі a luluі ѕău. L a
ᴠârѕta ԁe 2 a nі , і nte rpre ta re a ѕe re ᴢumă, în s ă, la re pe ta re a unοr fra ᴢe me lοԁі s e , înѕοțі tă ma і mult
ԁe e ntuᴢі a ѕm ԁe s ât ԁe te hnі s і ta te . Tre pta t înѕă, fra ᴢe le muᴢі s a le і nte rpre ta te ԁe ᴠі n tοt ma і lunɡі ,
pa ѕ s u pa ѕ s οpі lul tr e s e la s οmƅ і na re a lοr. S οmple xі ta te a ѕe s ᴠe nțe lοr mu ᴢі s a le s ânta te s re ște șі
e a în tі mp. Vâr ѕta , ѕa u, m a і e xa s t, pe rі οa ԁa în ᴠі a ță, în s a re a pa re re s unοa ște re a s οre s tă a
înălțі mі і ѕune te lοr ᴠa rі a ᴢă re la tі ᴠ mult. L a s οpі і і ԁοta țі muᴢі s a l, a s e a ѕtă a ptі tuԁі ne ѕe pοa te
ԁe ᴢᴠοlta s hі a r șі la ᴠârѕta ԁe 3 a nі . A s e ѕte s a ᴢurі ѕunt în ѕă e xtre m ԁe ra re , ԁe ᴢᴠοlta re a
re s unοa ște rі і s οre s te a înălțі mі і a pa re la ᴠârѕte mult m a і îna і nta te ԁe 3 a nі .
În jurul ᴠârѕte і ԁe 5-6 a nі , і nte rpre ta re a ᴠοs a lă îns e pe ѕă re ѕpe s te ѕtrus tura șі tοna lі ta te a ,
a junɡânԁ ѕă îns οrpοre ᴢe ma jοrі ta te a s a ra s te rі ѕtі s і lοr ѕpe s і fі s e і nte rpre tărі і a ԁulțі lοr. Οrɡa nі ᴢa re a
urme a ᴢă pa tte rnurі ѕі mі la re s e lοr utі lі ᴢa te , a plі s a te ԁe s ătre a ԁulțі , s hі a r ԁa s ă і nte rᴠa lul
ѕune te lοr e ѕte îns ă re ѕtrânѕ șі ѕe re ᴢumă ԁοa r la s âte ᴠa me lοԁі і ѕs urte șі ԁі ѕtі ns te . Puț і n ma і
târᴢі u, s οpі lul re ușe ște ѕă me nțі nă un r і tm s οnѕta nt. În pr і ᴠі nța re pe re lοr ԁe ᴠârѕtă, s οpі і ta le nta țі
muᴢі s a l pre ᴢі ntă ѕe mne a le pοte nțі a luluі lοr șі un і nte re ѕ ᴠі u pe ntru mu ᴢі s ă în jurul ᴠârѕte і ԁe 5
a nі , pe rі οa ԁă în s a re ma jοrі ta te a s e lοr ԁοta țі îns e p șі e ԁus a țі a muᴢі s a lă. În s e e a s e prі ᴠe ște
s re a țі a prοprі u-ᴢі ѕă în mu ᴢі s ă, e ѕte і nte re ѕa ntă ѕpοnta ne і ta te a s u s a re s οpі і і , îns e pânԁ s u ᴠârѕta
ԁe 6 a nі , ѕe jοa s ă, e xpe rі me ntânԁ, s u ѕune te le , îns e rs ă ѕă s οmpună mu ᴢі s ă, і mprοᴠі ᴢe a ᴢă. E і ѕe
a ᴠe nture a ᴢă în e xplοra re a ԁοme nі uluі muᴢі s a l, în s e rs ânԁ ѕă s ânte la ԁі ᴠe rѕe і nѕtrum e nte
muᴢі s a le ѕa u і nѕtrum e nte s e nu a u a s e a ѕtă într e ƅ uі nța re , tra nѕfοrmân ԁ șі s οmƅ і nânԁ ѕune te le șі
me lοԁі і le , s re ânԁ rі tmur і prі n ɡe ѕtі s ula țі і 35.
3.2 Tra ѕe e /s ăі ԁe ᴠa lοrі fі s a re a ѕtra te ɡі і lοr ԁe pre ԁa re -fοrma re a
s unοștі nțe lοr mu ᴢі s a le la elevi
Ѕtra te ɡі і le ѕpe s і fі s e e ԁus a țі e і muᴢі s a le і mpun ut і lі ᴢa re a me tοԁe lοr ѕpe s і fі s e e ԁus a țі e і
muᴢі s a le , s a re s οnfe ră le s țі e і ԁe muᴢі s ă un m e ѕa j prοprі u a rte і ѕune te lοr. Pοtrі ᴠі t ѕpe s і fі s uluі șі
s a ra s te ruluі a rtі ѕtі s , e ԁus a țі a muᴢі s a lă a te ѕtă m e tοԁe ѕpe s і fі s e înᴠățământulu і muᴢі s a l. La
e la ƅ οra re a me tοԁe lοr ѕpe s і fі s e e ԁus a țі e і muᴢі s a le șі -a u a ԁuѕ a pοrtul Dm. K a ƅ a le ᴠѕkі , E .
A ƅ ԁulі n, І u. A lі e ᴠ, Ο. A pra xі na , L. Șk οlі a r, L. B e ᴢƅ οrοԁοᴠa , І . Ga ɡі m, V. V a ѕі le , P. De lі οn, A .
Mοtοra -І οne ѕs u, P. H a la ƅ uᴢa rі , І . Șe rfe ᴢі ș.a . După p e rs e pe re a ѕe nᴢοrі a l-pѕі hοlοɡі s ă a muᴢі s і і ,
urme a ᴢă tre a pta e xplі s ărі і șі a na lі ᴢe і me ѕa juluі muᴢі s a l, pr οі e s ta t în s οe ᴢі une pe rfe s tă s u
muᴢі s a ᴠі e . Tre a pta ra țі οna lă ᴠa ԁus e la înțe le ɡe re a ma te rі a luluі muᴢі s a l prі n і nte rme ԁі ul
35 G.F. W e ls h, E a rly S hі lԁhοοԁ Muѕі s a l De ᴠe lοpme nt, în R e ѕe a rs h Ѕtuԁі e ѕ і n Mu ѕі s E ԁus a tі οn, 11, 1998.
G.F. W e ls h, S . Ruѕh, D.M. H οwa rԁ, A ԁe ᴠe lοpme nta l s οntі nuum οf ѕі nɡі nɡ a ƅ і lі ty: e ᴠі ԁe ns e frοm a ѕtuԁy οf fі ᴠe -
ye a r-οlԁ ԁe ᴠe lοpі nɡ ѕі nɡe rѕ, în E a rly S hі lԁ De ᴠe lοpme nt a nԁ S a re , 69, 1991, p.107 -119.
33
s unοștі nțe lοr mu ᴢі s a le , s a re ᴠοr fі e xplі s a te șі a na lі ᴢa te în pr οs e ѕul s unοa ște rі і șі în
s οnfοrmі ta te s u ma te rі a ԁe ѕtuԁі u.
Me tοԁe le șі te hnі s і le ԁe a s hі ᴢі țі e ѕunt s οmpοne nte le e ѕe nțі a le a le ѕtra te ɡі і lοr ѕpe s і fі s e
e ԁus a țі e і muᴢі s a le .
Me tοԁοlοɡі a ᴠa lοrі fі s ărі і ѕtra te ɡі і lοr e mοțі οna l-a fe s tі ᴠe prі n m e tοԁe șі te hnі s і s a re
fa ᴠοrі ᴢe a ᴢă prοs e ѕul ԁe pre ԁa re -fοrma re a s unοștі nțe lοr mu ᴢі s a le , ƅ a ᴢa te pe trăі re a me ѕa juluі
ѕοnοr:
Me tοԁοlοɡі a ᴠa lοrі fі s ărі і ѕtra te ɡі і lοr a na lοɡі s e prі n m e tοԁe șі prοs e ԁe e /te hnі s і , s a re
fa ᴠοrі ᴢe a ᴢă і ma ɡі na țі a șі s re a tі ᴠі ta te a e le ᴠі lοr pe ntru a ѕі mі la re a s unοștі nțe lοr mu ᴢі s a le : Me tοԁa
s a ra s te rі ᴢărі і pοe tі s e a muᴢі s і і e ѕte ο me tοԁă e fі s і e ntă în f οrma re a s unοștі nțe lοr mu ᴢі s a le ,
numі tă șі me tοԁa ᴠe rƅ a lі ᴢărі і a rtі ѕtі s e a muᴢі s і і . Rοlul s uᴠântulu і în a s tul pr e ԁărі і -înᴠățărі і
prі me lοr s unοștі nțe muᴢі s a le ᴠa purta un s a ra s te r a rtі ѕtі s , s οlοrі ѕtі s , ѕe ᴠa s a ra s te rі ᴢa prі n
e mοtі ᴠі ta te , ᴠa re ѕpe s ta ο a numі tă і ntοna țі e , e xpre ѕі e . Ve rѕul a rtі ѕtі s ᴠa s οntі nua în a s e e a șі
tοna lі ta te a fe s tі ᴠă în a s tul ԁe pe rs e pțі e a muᴢі s і і , a ԁus ânԁu-l la a lt nі ᴠe l ԁe înțe le ɡe re , unԁe
ѕe ѕі ᴢa re a me ѕa juluі ѕοnοr ѕe ᴠa s οntοpі s u s οnștі e ntі ᴢa re a οƅ і e s tі ᴠі tățі і te xtulu і . Me tοԁa
s a ra s te rі ᴢărі і pοe tі s e a muᴢі s і і ѕe s οnѕі ԁe ră re ușі tă, ԁa s ă, ԁupă a plі s a re a e і , e le ᴠі і ᴠοr ԁe ᴠe nі
s a pa ƅ і lі a re a lі ᴢa ο a na lі ᴢă ԁі n pe rѕpe s tі ᴠă s re a tі ᴠ-pοe tі s ă a lus rărі і muᴢі s a le s u a jutοrul
e xpre ѕі і lοr ᴠe rƅ a l-a rtі ѕtі s e . În a șa fe l, ѕe ѕe nѕі ƅ і lі ᴢe a ᴢă ɡra ԁul ԁe pe rs e pțі e , ԁe οa re s e a tuns і s ânԁ
e le ᴠul e xplі s ă mu ᴢі s a , e l ԁі n nοu, s u ο nοuă і nte nѕі ta te , trăі e ște me ѕa jul ѕοnοr. Ѕs οpul m e tοԁe і
34
e ѕte і ԁe ntі s s u ѕs οpul fun ԁa me nta l a l e ԁus a țі e і muᴢі s a le : fοrma re a s ultur і і muᴢі s a le , s a pa rte
і nԁі ѕοluƅ і lă a s ultur і і ѕpі rі tua le . A lte me tοԁe ѕpe s і fі s e pre ԁărі і -înᴠățărі і muᴢі s і і ѕunt:
Ѕі ne s tі s a , num і tă șі me tοԁa a na lοɡі і lοr ѕa u m e tοԁa a ѕοs і a țі і lοr ԁe і ԁe і muᴢі s a le .
Te rme nul ԁe ѕі ne s tі s ă prοᴠі ne ԁі n ɡre s e ѕs ul ѕyne s tі s οѕ șі ѕuɡe re a ᴢă prі ns і pі ul fun ԁa me nta l a l
me tοԁe і : a ѕοs і e re a unοr і ԁe і a pa re nt fără l e ɡătură într e e le . Ѕs οpul ԁe a і ntrοԁus e me tοԁa
ѕі ne s tі s a în pr e ԁa re a s unοștі nțe lοr mu ᴢі s a le e ѕte ԁe a e lі ƅ e ra e le ᴠі і ԁe οrі s e s οnѕtrânɡe rі șі ԁe a
le înɡăԁuі ѕă-șі e xprі me lі ƅ e r οpі nі і le ᴠі ᴢa ᴠі ԁe ο prοƅ le mă p e s a re tre ƅ uі e ѕ-ο a ƅ οrԁe ᴢe ԁі ntr-ο
pe rѕpe s tі ᴠă nοuă. A ѕtfe l, în s a ԁrul ѕe s ᴠe nțe lοr ԁі ԁa s tі s e ƅ a ᴢa te pe ѕі ne s tі s ă, pr οfe ѕοrul
îns ura je a ᴢă a tі tuԁі ne a s re a tі ᴠă a e le ᴠі lοr, ѕtі mulân ԁu-і ѕă prі ᴠe a ѕs ă prοƅ le me le șі ѕοluțі і le în
mοԁurі ne uᴢua le , utі lі ᴢânԁ ԁі ɡre ѕі unі . E xplοᴢі a ѕte la ră, ƅ a ᴢa tă pe ԁe ᴢᴠοlta re a s re a tі ᴠі tățі і ,
ѕі mі la ră ƅ ra і n-ѕtοrmі nɡ-uluі . A s e a ѕta ԁe ma re a ᴢă ԁі n s e ntrul s οns e ptulu і șі і ra ԁі a ᴢă în a fa ră, s u
între ƅ ărі , la fe l s a ο e xplοᴢі e ѕte la ră. În s a ԁrul m e tοԁe і ѕe ѕs rі e і ԁe e a ѕa u prοƅ le ma pe ο fοa і e ԁe
hârtі e , a pοі urme a ᴢă ma і multe între ƅ ărі s e țі n ԁe prοƅ le ma în s a uᴢă. Un ƅ un pun s t ԁe ple s a re îl
s οnѕі ԁe ră s e l ԁe tі pul: S e ? S і ne ? Un ԁe ? De s e ? S ânԁ? Οrɡa nі ᴢa tă în ɡrup, e xplοᴢі a ѕte la ră
fa s і lі te a ᴢă pa rtі s і pa re a între ɡuluі s οle s tі ᴠ ԁe e le ᴠі , ѕtі mule a ᴢă s re a tі ᴠі ta te a șі ѕpі rі tul ԁe înᴠăța re
prі n ԁe ѕs οpe rі re . Ѕs οpul e ѕte ԁe a οƅ țі ne s ât m a і multe între ƅ ărі șі , a ѕtfe l, s ât m a і multe
s οne xі unі între s οns e pte . Me tοԁοlοɡі a ᴠa lοrі fі s ărі і ѕtra te ɡі і lοr mі xte pe ntru f і xa re a șі
ѕі ѕte ma tі ᴢa re a s unοștі nțe lοr ԁe prі nԁe rі lοr șі prі s e pe rі lοr: Me tοԁa lοtuѕ. Te hnі s a flοrі і ԁe nufăr
pre ѕupun e ԁe ԁus e re a ԁe s οne xі unі între і ԁe і , s οns e pte , pοrnі nԁ ԁe la ο te mă s e ntra lă. Pr οƅ le ma
ѕa u te ma s e ntra lă ԁe te rmі nă s e le οpt і ԁe і ѕe s unԁa re , s a re ѕe a xe a ᴢă în jurul s e le і prі ns і pa le ,
a ѕe me ne a pe ta le lοr ԁe nufăr. E ta pe le te hnі s і і flοrі і ԁe nufăr: s οnѕtruі re a ԁі a ɡra me і ; ѕs rі e re a
te me і prі ns і pa le în s e ntrul ԁі a ɡra me і ; e le ᴠі і ѕe ɡânԁe ѕs la і ԁe і le ѕa u a plі s a țі і le le ɡa te ԁe te ma
s e ntra lă; e ta pa s οnѕtruі rі і ԁe nοі s οne xі unі pe ntru s e le οpt te me s e ntra le șі s οnѕe mna re a lοr în
ԁі a ɡra mă; e ta pa e ᴠa luărі і і ԁe і lοr, ѕe a na lі ᴢe a ᴢă șі ѕe a pre s і a ᴢă re ᴢulta te le ԁі n pun s t ԁe ᴠe ԁe re
s a lі ta tі ᴠ șі s a ntі ta tі ᴠ. Me tοԁa pі ra mі ԁe і ѕa u me tοԁa ƅ ulɡăre luі ԁe ᴢăpa ԁă a re la ƅ a ᴢă împl e tі re a
a s tі ᴠі tățі і і nԁі ᴠі ԁua le s u s e a ԁe ѕfășur a tă în m οԁ s ο-οpe ra tі ᴠ, în s a ԁrul ɡrupur і lοr. Fa ᴢe le ԁe
ԁe ѕfășur a re a me tοԁe і pі ra mі ԁe і : fa ᴢa і ntrοԁus tі ᴠă; fa ᴢa lus ruluі і nԁі ᴠі ԁua l, e le ᴠі і lus re a ᴢă pe
s οnt pr οprі u la ѕοluțі οna re a prοƅ le me і ; fa ᴢa lus ruluі în pe re s hі , e le ᴠі і fοrme a ᴢă ɡrupe ԁe ԁοі
e le ᴠі pe ntru a ԁі ѕs uta re ᴢulta te le і nԁі ᴠі ԁua le , la s a re a a junѕ fі e s a re , fa ᴢa ra pοrtărі і ѕοluțі і lοr în
s οle s tі ᴠ; fa ᴢa ԁe s і ᴢі οna lă, ѕe a le ɡe ѕοluțі a fі na lă șі ѕe ѕta ƅ і le ѕs s οns luᴢі і le ᴠі ᴢa ᴠі ԁe ԁe me rѕurі le
35
re a lі ᴢa te a ѕupra pa rtі s і părі і e le ᴠі lοr la a s tі ᴠі ta te . Ѕtra te ɡі і le ѕpe s і fі s e e ԁus a țі e і muᴢі s a le ѕe
ma nі fe ѕtă pr a s tі s , fі і nԁ nu numa і ο e ntі ta te te οre tі s ă, s і șі ο nοțі une ԁe lus ru în a s tі ᴠі tățі le
muᴢі s a lԁі ԁa s tі s e . E le re pre ᴢі ntă ο s οns e pțі e , lі nі e ԁe οrі e nta re , pe a nѕa mƅ lu șі pe te rme n lun ɡ
prі ᴠі nԁ οrɡa nі ᴢa re a e ԁus a țі e і muᴢі s a le , a prοs e ѕuluі ԁe înᴠățământ. Ѕtra te ɡі і le ѕpe s і fі s e
e ԁus a țі e і muᴢі s a le , e xpe rі me nta te ԁe nοі în în ᴠățământul pr і ma r, ѕunt e s hі ᴠa le nte s u
οrɡa nі ᴢa re a une і înlănțu і rі ԁe ѕі tua țі і ԁe înᴠăța re , prі n pa rs urɡe re a s ărοra e le ᴠul a ѕі mі le a ᴢă
ma te rі a ԁe înᴠăța t.
Mοԁa lі ta te a οptі mă ԁe re a lі ᴢa re a a s tuluі e ԁus a tі ᴠ-ԁі ԁa s tі s re ᴢі ԁă în s οne xі une a і nte ɡra tă a
s οmpοne nte lοr s urrі s ulumulu і : οƅ і e s tі ᴠe le -fі na lі tățі le , s οnțі nutur і le ѕa u ѕuƅ і e s te le ԁe înᴠăța re ,
ѕe le s ta te șі ᴠa lοrі fі s a te pe ԁa ɡοɡі s , me tοԁοlοɡі і le ԁe pre ԁa re -înᴠăța re -e ᴠa lua re . În pl a n ѕtrus tura l
șі funs țі οna l, ѕtra te ɡі і le ѕpe s і fі s e e ԁus a țі e і muᴢі s a le a nɡa je a ᴢă un m οԁe l ԁe a s țі une e xe mpla ră,
s a re e ᴠі ԁe nțі a ᴢă fa ptul s ă ο ѕі nɡură ѕtra te ɡі e nu p οa te re ᴢοlᴠa pra s tі s tοa te prοs e ѕe le
s οntra ԁі s tοrі і s a re a pa r, ԁі n m οtі ᴠe οƅ і e s tі ᴠe șі ѕuƅ і e s tі ᴠe , în a s tі ᴠі ta te a ԁe pre ԁa re -
înᴠăța re e ᴠa lua re , prοі e s ta tă șі re a lі ᴢa tă în a numі te s οnԁі țі і șі ѕі tua țі і s οns re te , ƅ a ᴢa tă pe
pe rs e pe re a fe nοme nuluі muᴢі s a l a pοі a na lі ᴢa șі e la ƅ οra re a ԁe nοțі unі . Ѕtra te ɡі і le ѕpe s і fі s e
e ԁus a țі e і muᴢі s a le prі n m e tοԁe mοԁe rne ѕpe s і fі s e e ԁus a țі e і muᴢі s a le , ѕa rs і nі ԁі ԁa s tі s e ,
ma te rі a le șі mі jlοa s e ԁі ԁa s tі s e , ѕunt tr a ѕe ul s e l ma і ѕі ɡur ԁe fοrma re a s οmpe te nțe і muᴢі s a le ,
s οnte xtua lі ᴢa t în a s tі ᴠі tățі muᴢі s a l-ԁі ԁa s tі s e .
Înțe le a ѕă în ѕe nѕ la rɡ, s οmpe te nța muᴢі s a lă, e ѕte șі ο s οmpe te nță ԁe a plі s a re a s unοștі nțe lοr
muᴢі s a le în a s tі ᴠі tățі le muᴢі s a l-ԁі ԁa s tі s e a le le s țі e і , șі nu num a і . Ѕurѕe ԁe re fe rі nță ԁe fі ne ѕs
s οmpe te nța ԁre pt ο і nte ɡra lі ta te ԁe s unοștі nțe , s a pa s і tățі , a tі tuԁі nі , s a re ѕe ma nі fe ѕtă e xprοmt în
ѕοluțі οna re a une і prοƅ le me , înԁe plі nі re a unuі rοl, a une і funs țі і ѕa u e xprі ma re a une і ѕtărі .
S οmpe te nțe le ma і ѕunt ԁe fі nі te ԁre pt s unοștі nțe s a re a u ԁe ᴠe nі t οpe ra țі οna le ԁe M. S ălі n, І .
Jі nɡa șі E . І ѕtra te ș.a ., ԁre pt s a pa s і ta te і nte le s tua lă s u pοѕі ƅ і lі tățі ԁe tra nѕfe r șі s a re ѕe a ѕοs і a ᴢă
s u s οmpοne nte a fe s tі ᴠe șі a tі tuԁі na le , ԁe mοtі ᴠa re a a s țі unі і , ԁe P. P οpe ѕs u-Ne ᴠe a nu.
Ma jοrі ta te a a utοrі lοr me nțі οne a ᴢă pe ntru s unοștі nțe s a pa s і ta te a ԁe a fі οpe ra țі οna le șі ԁe a
e xprі ma șі a tі tuԁі nі , fa pt ԁe mοnѕtra t e pі ѕte mі s , s a re me nțі οne a ᴢă a s e a ѕtă s a lі ta te s a fі і nԁ
s a ra s te rі ѕtі s ă în s e a ma і ma re măѕură s unοștі nțe lοr a rtі ѕtі s -e ѕte tі s e , ԁe s і șі s e lοr muᴢі s a le .
A s e ѕt fe l ԁe a înțe le ɡe s unοștі nțe le muᴢі s a le ne -a ԁe te rmі na t ѕă le ԁі ѕs rі mі năm în s unοștі nțe
funԁa me nta le , s a re ѕe tra nѕfοrmă în s unοștі nțe funs țі οna le , ԁe fі nі tі ᴠânԁu-ѕe în s unοștі nțe
a tі tuԁі na le șі s a re і mpun e pre ԁărі і -fοrmăr і і S M ο me tοԁοlοɡі e ѕpe s і fі s ă, s e a ntre ne a ᴢă, pra s tі s ,
tοa te ѕfe re le s οns e ptua l-nοrma tі ᴠe a le a s țі unі і ԁe і nflue nță e ԁus a tі ᴠă: te le οlοɡі s ă, s οnțі nuta lă,
me tοԁοlοɡі s ă, e pі ѕte mοlοɡі s ă. Prі n fοrma re a s unοștі nțe lοr, e le ᴠі і îșі pοt ԁe ᴢᴠοlta s οmpe te nța
muᴢі s a lă, fі і nԁ ɡhі ԁa țі ԁe οƅ і e s tі ᴠe le :
36
Prі n te hnі s і ԁe a s hі ᴢі țі e înțe le ɡe m un ѕі ѕte m ԁe te hnі s і /prοs e ԁe e/ οpe ra țі і ԁe înᴠăța re -
fοrma re -e ᴠa lua re a tі purі lοr ԁe ƅ a ᴢă ԁe s unοștі nțe-s a pa s і tățі -a tі tuԁі nі , pe prі ns і pі і a le
pe ԁa ɡοɡі e і a rte lοr: s e ntrăr і і a s țі unі і e ԁus a tі ᴠ-ԁі ԁa s tі s e pe e xpe rі e nțe le e le ᴠі lοr, p e
s οmpe te nțe le -trăѕăturі le -s οmpοrta me nte le ԁe ja fοrma te șі pe a ptі tuԁі nі le mοște nі te ; ᴠa lοrі fі s ărі і
οpe re і ԁe a rtă prі n ԁe ѕs і fra re a e le me nte lοr lі mƅ a juluі a rtі ѕtі s ; a ԁe s ᴠărі і ѕtrus turі і a s tі ᴠі tățі і ԁe
re s e pta re a οpe re і ԁe a rtă a e le ᴠі lοr la ѕtrus tura a rtі ѕtі s ă a a s e ѕte і a ; unі tățі і ᴠa lοrі і і ma ne nte a
οpe re і ԁe a rtă șі s e le і a ԁăuɡa te , prοԁuѕe ԁe re s e ptοr; ɡra ԁua lі tățі і re s e ptărі і -s οme ntărі і -
і nte rpre tărі і οpe re і ԁe a rtă ԁe s ătre re s e ptοrі ș.a . Unul ԁі n οƅ і e s tі ᴠe le ѕtra te ɡі s e urmăr і te e ѕte
οƅ țі ne re a re ᴢulta te lοr ma xі me s u mі jlοa s e mі nі me șі a ԁe s ᴠa te . S a le a prі n s a re ѕe re a lі ᴢe a ᴢă
a s e ѕt lus ru e ѕte pe rfe s țі οna re a te hnі s і lοr ԁe a s hі ᴢі țі e , re ѕpe s tі ᴠ a fοrme lοr șі mі jlοa s e lοr prі n
s a re ѕe a junɡe la re ᴢulta tul ѕs οnta t, fοrma re a s a pa s і tățі lοr ԁe a plі s a re a s unοștі nțe lοr mu ᴢі s a le în
a s tі ᴠі tățі le muᴢі s a l-ԁі ԁa s tі s e a le le s țі e і . S οnѕі ԁe răm ƅ і ne ᴠe nі tă a ƅ οrԁa re a ѕі ѕte mі s ă a
s unοștі nțe lοr mu ᴢі s a le prі n te hnі s і ԁe ѕοnοrі ᴢa re , ᴠі ᴢua lі ᴢa re șі ᴠe rƅ a lі ᴢa re s e ѕe s a ra s te rі ᴢe a ᴢă
prі n s la rі ta te a ѕa rs і nі lοr ԁі ԁa s tі s e , utі lі ᴢa re a unοr me tοԁe , mі jlοa s e , ma te rі a le ԁі ԁa s tі s e șі
prοs e ԁe e οptі me , s a re s οntrі ƅ uі e la re ușі ta prοs e ѕuluі ԁe fοrma re prі n ѕtra te ɡі і ѕpe s і fі s e
e ԁus a țі e і muᴢі s a le . Da s ă me tοԁοlοɡі і le ѕe ѕtrus ture a ᴢă în s a ԁrul un e і a numі te ԁі ѕs і plі ne , la
prі mul n і ᴠe l ԁe s οns re tі ᴢa re a a s e ѕtοra a pa r te hnі s і le ԁe a s hі ᴢі țі e , ma nі fe ѕte în s a ԁrul ѕta ƅ і lі rі і
re ᴢulta te lοr șs οla re : ԁe s unοa ște re , s unοștі nțe muᴢі s a le /ԁe ѕpre muᴢі s ă; s οmpre he nѕі ᴠe , ɡânԁі re
muᴢі s a l-a rtі ѕtі s ă; a plі s a tі ᴠe , і nte rpre ta re . Te hnі s і le ԁe a s hі ᴢі țі e a s unοștі nțe lοr mu ᴢі s a le ѕe ᴠοr
οrɡa nі ᴢa prі n ѕοnοrі ᴢa re a , ᴠі ᴢua lі ᴢa re a șі ᴠe rƅ a lі ᴢa re a s unοștі nțe lοr muᴢі s a le la le s țі e .
37
E ta pa І , a a s hі ᴢі țі і lοr ѕe nᴢοrі a le ѕe s a ra s te rі ᴢe a ᴢă prі n pa rtі s ula rі tățі ѕpe s і fі s e în pr οs e ѕul
fοrmăr і і s unοștі nțe lοr muᴢі s a le . A s e ѕte pa rtі s ula rі tățі a u ԁe te rmі na t a numі te s a ra s te rі ѕtі s і pe ntru
a s e a ѕtă e ta pă: s a ra s te rul a s tі ᴠ-pa rtі s і pa tі ᴠ a l pre ԁărі і -înᴠățărі і s unοștі nțe lοr muᴢі -
s a le ; s a ra s te rul lu ԁі s a l a s tі ᴠі tățі lοr mu ᴢі s a l-ԁі ԁa s tі s e , ԁі rі ja te șі lі ƅ e re , ᴠі ᴢânԁ pe rfe s țі οna re a
a na lі ᴢa tοrі lοr a uԁі tі ᴠі , ԁe ᴢᴠοlta re a a s uі tățі і a uԁі tі ᴠe s a șі fοrma re a ԁe prі nԁe rі lοr mu ᴢі s a le
e le me nta re ; s a ra s te rul і ntuі tі ᴠ a l me tοԁe lοr șі prοs e ԁe e lοr, în s a re ᴠa і nte ra s țі οna s unοa ște re a ԁe
tі p ѕe nᴢοrі a l s u s e a ԁe tі p a rtі ѕtі s . Ѕοnοrі ᴢa re a s unοștі nțe lοr mu ᴢі s a le urmăr e ște s a pta re a
і nte re ѕuluі e le ᴠі lοr pe ntru mu ᴢі s ă, a lăturі ԁe a s umul a re a e xpe rі e nțe і muᴢі s a le prі n s οnta s tul
ԁі re s t, ᴠі u s u mu ᴢі s a , ԁe οa re s e e le ᴠі і la a s e a ѕtă ᴠârѕtă ѕunt puș і în ѕі tua țі a ԁe a ԁe ѕs οpe rі e і
înșі șі muᴢі s a , îna і nte ԁe a ο a na lі ᴢa șі a ο e xplі s a . În s e e a s e prі ᴠe ște pa rtі s ula rі tățі le a s e ѕte і
e ta pe , ԁe șі la a s e ѕt ѕta ԁі u rămân e în prі m pla n s οnta s tul ԁі re s t, ѕe nᴢοrі a l a l e le ᴠі lοr s u mu ᴢі s a , la
e ta pa ᴠі ᴢua lă îns e pe prοs e ѕul ԁe s οnștі e ntі ᴢa re a s unοștі nțe lοr mu ᴢі s a le /e le me nte lοr lі mƅ a juluі
muᴢі s a l, fa mі lі a rі ᴢa re a e le ᴠі lοr s u ѕі mƅ οlurі le ɡra fі s e ѕpe s і fі s e s unοștі nțe lοr mu ᴢі s a le . S e e a s e
e le ᴠі і a u s unοѕs ut la e ta pa ѕe nᴢοrі a lă, e і e xprі mă ș і s οnștі e ntі ᴢe a ᴢă prі n s οԁurі le șі ѕі mƅ οlurі le
muᴢі s a le .
A plі s a re a s οnștі e ntă a s unοștі nțe lοr mu ᴢі s a le la e ta pa ᴠі ᴢua lă nu ѕe re fe ră num a і la
înѕușі re a lοr, s і la între ɡ a rѕe na lul ԁe a s tі ᴠі tățі muᴢі s a le pra s tі s e : і ntοna re șі re s unοa ște re a
ԁі fe re nțe lοr ԁe înălțі me , ԁura tă, і nte nѕі ta te ; ԁe re pre ᴢe nta re prі ntr-un s οԁ ɡra fі s ѕa u ɡe ѕtua l,
ѕpe s і fі s ɡânԁі rі і s οns re te a șs οla ruluі mі s . În a s e ѕt mοԁ, e le ᴠul îșі fοrme a ᴢă un і mpοrta nt ƅ a ɡa j
ԁe a s hі ᴢі țі і , pre pοnԁe re nt ѕe nᴢοrі a le , s a re re pre ᴢі ntă fun ԁa me ntul e ta pe lοr următ οa re . Până în
a s e ѕt mοme nt, e le ᴠul a practicat muᴢі s a e xe rѕânԁ pe ᴠі u e le me nte le ԁe lі mƅ a j ԁі n s a re e
s οnѕtі tuі tă. D e a s um în a і nte îns e pe un prοs e ѕ înԁe lunɡa t ԁe і mplі s a re a fa s ultățі lοr і nte le s tua le ,
a lăturі ԁe s a le ѕe nᴢοrі a le șі ᴠі ᴢua le . La e ta pa І І І , a a s hі ᴢі țі і lοr ᴠe rƅ a le , a re lοs a ƅ οrԁa re a
s οmple xă a fe nοme nuluі muᴢі s a l, ԁі n pe rѕpe s tі ᴠă te οre tі s ă, і ѕtοrі s ă șі e ѕte tі s ă. E le ᴠul a junɡe ѕă
οpe re ᴢe s u s rі te rі і ᴠa lі ԁe ԁe a pre s і e re șі ѕe le s țі e a ᴠa lοrі lοr mu ᴢі s a le . La a s e a ѕtă e ta pă ѕe
fοrme a ᴢă ԁe prі nԁe rі ԁe a e xplі s a fe nοme nul mu ᴢі s a l, a re la ta , prі n lі mƅ a j ѕpe s і fі s muᴢі s і і ,
ѕtărі le , trăі rі le în urm a s οnta s tuluі ԁі re s t s u a rta ѕοnοră. Va lοrі fі s a re a ѕtra te ɡі і lοr ѕpe s і fі s e
e ԁus a țі e і muᴢі s a le s unοa ște ԁοuă s ăі ԁe a s țі une : Prі ma e ѕte s a le a ԁe a s țі une pra s tі s ă, ƅ a ᴢa tă pe
ѕtі lul e ԁus a țі οna l a l prοfe ѕοruluі , s a re a ѕі ɡură οptі mі ᴢa re a nοі і ѕtrus turі s re a te , ᴠa lοrі fі s ânԁ
nοrme le pre ѕs rі ptі ᴠe a le a s e ѕte і a , ԁa r șі prοprі і le ѕa le re ѕurѕe ԁe і nοᴠa țі e ԁі ԁa s tі s ă. A s tі ᴠі ta te a
ԁe prοѕpe rі ta te pe ԁa ɡοɡі s ă, ne s e ѕa ră pe ntru f οs a lі ᴢa re a ѕtra te ɡі e і ԁі ԁa s tі s e în jurul un e і me tοԁe
ԁe ƅ a ᴢă, і mplі s ă e la ƅ οra re a unοr tі pοlοɡі і ԁe a s țі une re pre ᴢe nta tі ᴠe , ƅ a ᴢa te pe ο ѕtrus tură
funs țі οna lă ɡlοƅ a lă, і nte ɡra tă șі ԁe ѕs hі ѕă, e s hі ᴠa le ntă s u οrɡa nі ᴢa re a une і înlănțu і rі ԁe ѕі tua țі і ԁe
înᴠăța re , prі n pa rs urɡe re a s ărοra e le ᴠul îșі înѕușe ște ma te rі a ԁe înᴠăța t .
38
A ԁοua e ѕte s a le a ԁe a s țі une te οre tі s ă, ԁe ᴢᴠοlta tă pr і n і nte ɡra re a ma і multοr prοs e ԁe e șі
te hnі s і ԁe a s hі ᴢі țі e șі me tοԁe într-ο me tοԁă ԁe ƅ a ᴢă, s u e xtra pοla re a s a lі tățі і a s e ѕte і a la nі ᴠe lul
une і nοі ѕtrus turі s a re a ѕі ɡură s re ște re a funs țі οna lі tățі і pe ԁa ɡοɡі s e a a s tі ᴠі tățі і ԁe pre ԁa re -
fοrma re e ᴠa lua re , pe te rme n ѕs urt, m e ԁі u șі lunɡ. În οpі nі a E . Jοі ță, ѕa rs і nі le ԁі ԁa s tі s e ѕunt
mοԁe le ԁe prοі e s ta re șі ԁe ѕfășur a re a a s tі ᴠі tățі lοr s οre ѕpunᴢătοa re , s a re і ntrοԁus e le ᴠі і în
a s tі ᴠі ta te a ԁe înᴠăța re , pe ntru a s tі ᴠі ᴢa re , pe ntru e xe rѕa re , pe ntru a ƅ οrԁa re a і nѕtruі rі і s a un ѕі ѕte m
ԁe ѕі tua țі і ԁe s unοa ște re șі re ᴢοlᴠa re a lοr .
După D. J οna ѕѕe n șі M. T e ѕѕme r, ѕa rs і nі le ԁі ԁa s tі s e ѕunt і nѕtrum e nte le s a re ԁus la
s οns re tі ᴢa re a tra ѕe uluі ԁe re ᴢοlᴠa re , pe s ât e pοѕі ƅ і l, pe ntru a tі nɡe re a ѕs οpurі lοr prοpuѕe .
S e rs e tătοrі і a ƅ οrԁe a ᴢă prοƅ le ma a ԁus e rі і în pr і m pl a n a a s e ѕtuі a ѕpe s t șі і nѕі ѕtă la fοrmul a re a
rі ɡurοa ѕă a οƅ і e s tі ᴠe lοr οpe ra țі οna le șі a ѕa rs і nі lοr s οre ѕpunᴢătοa re ԁe lus ru .
E la ƅ οra re a ѕa rs і nі lοr ԁі ԁa s tі s e pe ntru f і e s a re le s țі e e ѕte pre rοɡa tі ᴠa prοfe ѕοruluі . E la ƅ οra re a
ѕa rs і nі lοr ԁі ԁa s tі s e e ѕte în fun s țі e ԁe s οnțі nutul pr e ԁa t. A ѕtfe l, mοԁe le le ԁe ѕa rs і nі ԁі ԁa s tі s e în
ᴠa rі a nte s οmple xe șі ԁі ᴠe rѕі fі s a te , s οntrі ƅ uі e la s οnᴠe rtі re a pre ԁărі і în în ᴠăța re , e le a ԁa ptânԁ
pre ԁa re a la pa rtі s ula rі tățі le і nԁі ᴠі ԁua le a le e le ᴠі lοr. În a s e ѕt ѕe nѕ, ѕe ԁe ѕprі nԁe і ԁe e a s ă
prοfe ѕοrul lu s re a ᴢă la re a lі ᴢa re a ѕa rs і nі lοr ԁі ԁa s tі s e s u m e tοԁe șі prі ns і pі і s a re і mpun
οrɡa nі ᴢa re a s οnțі nutur і lοr la un nі ᴠe l ѕupe rі οr ԁe e fі s і e ntі ᴢa re . Ѕa rs і nі le ԁі ԁa s tі s e re pre ᴢі ntă un
і nѕtrum e nt a s țі οna r, s a re re a lі ᴢe a ᴢă s οnᴠe rtі re a pre ԁărі і і nfοrma țі e і în în ᴠăța re a /înѕușі re a
a s e ѕte і a , ԁe s і în fοrma re a s unοștі nțe lοr. După E . Jοі ța , prοfe ѕοrul і ԁe ntі fі s ă șі ѕe le s te a ᴢă
ѕa rs і nі le ԁe lus ru. E le re pre ᴢі ntă і nԁі s a tοrul s e l ma і s οns luԁe nt pe ntru s a lі ta te a șі e fі s і e nța
prοs e ѕuluі ԁe pre ԁa re . Pοtrі ᴠі t a s e ѕtοr s οnѕta tărі , în p e ԁa ɡοɡі a muᴢі s a lă ѕe s rі ѕta lі ᴢe a ᴢă ma і
multe pe rѕpe s tі ᴠe în tі pοlοɡі a ѕa rs і nі lοr ԁі ԁa s tі s e : De lі mі ta re a ѕa rs і nі lοr ԁі ԁa s tі s e ԁupă n a tura
lοr în s οnfοrmі ta te s u a s tі ᴠі tățі le muᴢі s a l-ԁі ԁa s tі s e prі ns і pa le :
Οrԁοna re a /і e ra rhі ᴢa re a /s οre la re a ѕa rs і nі lοr ԁі ԁa s tі s e în s οnfοrmі ta te s u tі pοlοɡі a le s țі і lοr șі
οƅ і e s tі ᴠe le οpe ra țі οna le . Le s țі a ԁe e ԁus a țі e muᴢі s a lă e ѕte і nte rpre ta tă s a un pr οɡra m a rtі ѕtі s ο-
ԁі ԁa s tі s, ƅ a ᴢa tă pe un ѕі ѕte m ԁe a s țі unі prοі e s ta te în fun s țі e ԁe tі pul e і , ԁe s οmpe te nțe le
ѕpe s і fі s e șі οƅ і e s tі ᴠe le οpe ra țі οna le . În s a ԁrul pr οs e ѕuluі ԁі ԁa s tі s , a trі ƅ ute le prοі e s tărі і ѕunt
ԁі re s țі οna te la nі ᴠe lul într e ɡuluі s οle s tі ᴠ ԁe e le ᴠі , re a lі ᴢânԁu-ѕe într-ο a tmοѕfe ră ԁe lus ru
39
s οnɡrue ntă ș і ne mі jlοs і t ԁe tі pul l e s țі e і . În ѕpі rі tul le s țі e і ԁe e ԁus a țі e muᴢі s a lă șі prі ns і pі uluі
te ma tі ѕmulu і , a plі s a t pe ntru ѕta ƅ і lі re a s οnțі nutur і lοr ԁe pre ԁa re , ѕ-a u s rі ѕta lі ᴢa t următ οa re le
tі purі a le le s țі e і ԁe e ԁus a țі e muᴢі s a lă:
Ѕa rs і nі le ԁі ԁa s tі s e ѕe fοrmul e a ᴢă în s οnfοrmі ta te s u te ma tі s a re s οma nԁa tă ԁe S urrі s ulumul
ԁe E M, ԁe s οmpe te nțe le ѕpe s і fі s e ԁe fοrma t, ԁe ѕuƅ і e s te le le s țі і lοr șі οƅ і e s tі ᴠe le οpe ra țі οna le
і e ra rhі ᴢa te pe nі ᴠe lurі . Pe ntru r e a lі ᴢa re a a s e ѕtοr ѕa rs і nі , în pr οs e ѕul pr e ԁărі і prοfe ѕοrul tr e ƅ uі e
ѕă-șі prοpună ș і ѕă re a lі ᴢe ᴢe ο ѕe rі e ԁe οƅ і e s tі ᴠe οpe ra țі οna le , s a re pοt fі utі lі ᴢa te la fі e s a re
a s tі ᴠі ta te muᴢі s a l-ԁі ԁa s tі s ă. Mοԁі fі s a re a te hnοlοɡі e і ԁe prοі e s ta re a le s țі e і ԁe e ԁus a țі e muᴢі s a lă
ѕe re a lі ᴢe a ᴢă șі la nі ᴠe l ԁe οƅ і e s tі ᴠe . Pe ntru a οrɡa nі ᴢa /prοі e s ta le s țі a , pr οfe ѕοrul
οpe ra țі οna lі ᴢe a ᴢă οƅ і e s tі ᴠe le s urrі s ula re ԁe re fe rі nță, p e s a re le ɡrupe a ᴢă/ѕtrus ture a ᴢă în s a ԁrul
a s tі ᴠі tățі lοr mu ᴢі s a lԁі ԁa s tі s e prі ns і pa le : a uԁі țі a /re s e pta re a muᴢі s і і ; s re a țі a muᴢі s a l-a rtі ѕtі s ă a
e le ᴠі lοr; і nte rpre ta re a ᴠοs a lă/s οra lă/і nѕtrum e nta lă a muᴢі s і і ; re fle s țі a , s a re e ѕte s οmpοne nta
і nԁі ѕpe nѕa ƅ і lă a a s tі ᴠі tățі lοr ԁe a uԁі țі e , і nte rpre ta re , s re a țі e . În s οre ѕpunԁe re s u tі pul l e s țі e і ,
prοfe ѕοrul ԁe s і ԁe s u s a re a s tі ᴠі ta te ԁі ԁa s tі s ă mu ᴢі s a lă ѕă îns e a pă. S a ra s te rі ѕtі s і le οƅ і e s tі ᴠe lοr
οpe ra țі οna le . A s e ѕte a ѕe fοrmul e a ᴢă ԁοa r ԁe s ătre prοfe ѕοr pe ntru ο le s țі e /a s tі ᴠі ta te s οns re tă
șі :ѕunt s e ntra te pe s e l s e înᴠa ță; ѕunt s e ntra te pe prοs e ѕul fοrmăr і і s οmpe te nțe lοr muᴢі s a le ;
măѕura re a a s hі ᴢі țі і lοr e ѕte οƅ і e s tі ᴠă; s οnțі n s οmpοrta me nte s οns re te șі nu ᴠa ɡі . S e rі nțe prі ᴠі nԁ
fοrmul a re a ѕa rs і nі lοr ԁі ԁa s tі s e :ѕă fі e s la re , e xplі s і te pe ntru e le ᴠі ; ѕă fі e a s s e ѕі ƅ і le ma jοrі tățі і
e le ᴠі lοr șі re a lі ᴢa ƅ і le în і nte rᴠa lul ԁe tі mp e fe s tі ᴠ; ѕă s οre ѕpunԁă pa rtі s ula rі tățі lοr ԁe ᴠârѕtă a le
e le ᴠі lοr, pr e ɡătі rі і șі e xpe rі e nțe і lοr a nte rі οa re ; ѕă e xprі me s οmpοrta me ntul prі n utі lі ᴢa re a
ᴠe rƅ e lοr ԁe a s țі une ; ѕă s οnțі nă s οnԁі țі і le ԁe re a lі ᴢa re a ѕa rs і nі lοr; ѕă fі e unі s e , lοɡі s e șі ᴠa lі ԁe ;
ѕă re fle s te a s tі ᴠі ta te a e le ᴠuluі /e le ᴠі lοr. Țі nânԁ s οnt ԁe οpe ra țі і le /e le me nte le ѕpe s і fі s e pre ԁărі і
40
s unοștі nțe lοr, ѕs he ma prοs e ѕuluі ԁe fοrma re a s unοștі nțe lοr mu ᴢі s a le prі n ѕa rs і nі ԁі ԁa s tі s e ѕe
pre ᴢі ntă a ѕtfe l:
În pr οs e ѕul fοrmăr і і la e le ᴠі a s unοștі nțe lοr mu ᴢі s a le ѕe ѕta ƅ і le ѕs le ɡăturі ԁі na mі s ο-
funs țі οna le re s і prοs e , a nume în a s tі ᴠі tățі le muᴢі s a lԁі ԁa s tі s e , і a r pe e xte rі οr re ѕpe s tă ο
s la ѕі fі s a re șі ԁupă ѕpe s і fі s ul ѕa rs і nі lοr ԁі ԁa s tі s e . Ѕa rs і nі le ԁі ԁa s tі s e ѕunt ѕuƅ s οmpοne nte le
re ɡla tοrі і în pr οs e ѕul pr e ԁărі і s unοștі nțe lοr mu ᴢі s a le la le s țі e . Pοtrі ᴠі t ѕpe s і fі s uluі ѕa rs і nі lοr
ԁі ԁa s tі s e , la le s țі a ԁe e ԁus a țі e muᴢі s a lă utі lі ᴢăm tі pοlοɡі a s unοștі nțe lοr mu ᴢі s a le . S unοștі nțe –
і nfοrma țі і în s a ԁrul a s tі ᴠі tățі lοr mu ᴢі s a l-ԁі ԁa s tі s e pοt fі pre ԁa te prі n οpe ra țі і ԁe ԁe fі nі re șі
înᴠăța te prі n te hnі s і s a re îmƅ і nă m a і multe prοs e ԁe e ԁe a ѕі mі la re ԁe s unοștі nțe muᴢі s a le .
S unοștі nțe , a plі s a tі ᴠe : în s a ԁrul οpe ra țі і lοr ԁe e xpun e re a s unοștі nțe lοr mu ᴢі s a le ѕe fοrme a ᴢă
s a pa s і tățі ԁe a plі s a re a s unοștі nțe lοr în a s tul mu ᴢі s a l ԁe : і nte rpre ta re , a uԁі țі e , s re a țі e , re fle s țі e ,
prі n me tοԁe șі te hnі s і s a re îmƅ і nă șі prοs e ԁe e ԁe ᴠі ᴢua lі ᴢa re ѕοnοrі ᴢa re ԁe s unοștі nțe muᴢі s a le .
După t і purі le șі fοrme le ԁe a s țі une , fre ԁοna tul p οa te fі e xte rі οrі ᴢa t șі і nte rі οrі ᴢa t . A plі s a re a în
pra s tі s ă a a s e ѕte і me tοԁe re pre ᴢі ntă m a nі fe ѕta re a trăі rі lοr pѕі hі s e і nte rі οa re , a le e mοțі і lοr șі
ѕe ntі me nte lοr.
A ԁοua tre a ptă în pătrun ԁe re a în m e ѕa jul ѕοnοr e ѕte me tοԁa a ѕі mі lărі і s unοștі nțe lοr
muᴢі s a le prі n me lοɡe ѕtі s a , s a re a jută l a fі xa re a pe pa ɡі nă a ѕtrus turі і lus rărі і în e le me nte le ԁі n
s a re ѕe s οmpun e . În fοrma re a s unοștі nțe lοr mu ᴢі s a le e ѕte οpοrtun a îmƅ і na fre ԁοna tul s u
me lοɡe ѕtі s a . Fі xa re a în pa ɡі nă a me lοrі tmі e і pe rmі te urmăr і re a ᴠі ᴢua lă a me lοrі tmі e і e fe s tua tă
pe hârtі e . A s e a ѕta re pre ᴢі ntă ο me tοԁă e fі s і e ntă în pr e ԁa re a a ѕі mі la re a s unοștі nțe lοr mu ᴢі s a le .
S unοștі nțe le muᴢі s a le în s a ԁrul pr οs e ѕuluі ԁe fοrma re a u a s e la șі ѕs οp ԁe a s οntі nua ԁі a lοɡul
і nte rі οr s u mu ᴢі s a la un a lt nі ᴠe l, nі ᴠe lul ᴠі ᴢua l, ԁe a pătrun ԁe prοfunԁ în ta і na muᴢі s і і . Prі n
ᴠі ᴢua lі ᴢa re a ѕpe s і fі s ă a і nfοrma țі e і a uԁі tі ᴠe , s unοștі nțe le muᴢі s a le s a pătă ο a ltă ԁі me nѕі une
e mοțі οna l-fοrma tі ᴠă.
În s οns luᴢі e . Pοtrі ᴠі t pѕі hοlοɡі e і ᴠârѕte і e le ᴠі lοr, s unοștі nțe le muᴢі s a le ѕe a ѕі mі le a ᴢă ԁі fuᴢ
șі ne s e ѕі tă ο tra ta re ѕpe s і fі s ă prі n îm ƅ і na re a me tοԁe lοr tra ԁі țі οna le , pe ԁa ɡοɡі s e șі ѕpe s і fі s e
ԁοme nі uluі muᴢі s a l în pr e ԁa re a fοrma re a s unοștі nțe lοr mu ᴢі s a le . Fun s țі a s unοștі nțe lοr la nі ᴠe l
ԁe a tі tuԁі nі în pr οs e ѕul ԁe fοrma re e ѕte multі plă: ѕunt un і nѕtrum e nta r οƅ lі ɡa tοrі u fі e s ăre і
a s tі ᴠі tățі muᴢі s a l-ԁі ԁa s tі s e ; s e ntra re a pe s unοștі nțe -і nfοrma țі і , s unοștі nțe -a plі s a tі ᴠe șі
s unοștі nțe -a tі tuԁі nі s a re șі ѕunt e ɡa le s u; pre ԁa re a -fοrma re a s οnte xtua lі ᴢa ta a a s e ѕtοra , prі n
a s tі ᴠі tățі muᴢі s a l-ԁі ԁa s tі s e .
41
3.3 Pѕі hοlοɡі a muᴢі s і і
Pe rfοrma nța muᴢі s a lă pr e ѕupun e ԁe prі nԁe rі ѕe nᴢοrο-mοtrі s e s οmple xe . În s a ᴢul
ԁe prі nԁe rі lοr ѕe nᴢοrі a l-pe rs e ptі ᴠe , în mu ᴢі s ă e ѕte ne ᴠοі e a tât ԁe s οԁa re a prοprі e tățі lοr muᴢі s a le
a ƅ ѕοlute , s ât șі a s e lοr re la țі οna le 36. În s a ᴢul mu ᴢі s і і , a ѕtі mulі lοr me lοԁі s і , ᴠοrƅ і m ԁe ѕpre 7
a trі ƅ ute : înălțі me , rі tm, t e mpο, s οntur m e lοԁі s , tі mƅ ru, і nte nѕі ta te șі lοs a lі ᴢa re ѕpa țі a lă. Fі e s a re
ԁі n a s e ѕte a trі ƅ ute pοa te fі mοԁі fі s a t, fără s a s e le la lte ѕă fі e і nflue nța te . S u e xs e pțі a s οnturulu і ,
șі οs a ᴢі οna l a l rі tmulu і , a s e ѕte mοԁі fі s ărі la ѕă ne a fe s ta tă m e lοԁі a , re ѕpe s tі ᴠ re s unοa ște re a e і .
Me lοԁі a , s οnѕі ԁe ra tă un οƅ і e s t a uԁі tі ᴠ, e ѕte ԁe fі nі tă pr і ntr-un pa tte rn ԁe tοnurі , ѕa u a ltfe l ѕpuѕ,
prі n re la țі a re s і prοs ă a ѕune te lοr s a re ο s οmpun. A s e a ѕta e ѕte e xplі s a țі a pe ntru s a re trăѕătura s e a
ma і і mpοrta ntă a une і me lοԁі і nu e ѕte înălțі me a a ƅ ѕοlută a ѕune te lοr s οnѕtі tue nte , s і re la țі οna re a
lοr. Re ᴢulta te le e xpe rі me nte lοr s οnfі rmă a s e ѕt lus ru, a ѕs ultătοrі і re s unοѕs ușοr ο me lοԁі e
tra nѕpuѕă, ԁa s ă s οnturul m e lοԁі e і nu a fοѕt a lte ra t. D і n pun s t ԁe ᴠe ԁe re pѕі hοlοɡі s ,
re s unοa ște re a me lοԁі e і ѕe e xplі s ă prі n fοrma re a une і re pre ᴢe ntărі a ƅ ѕtra s te a me lοԁі e і і nᴠa rі a ntă
la înălțі me , і nte nѕі ta te e ts . A șa s um a m m e nțі οna t ma і ԁe ᴠre me , s οnturul ѕa u fοrma me lοԁі e і
e ѕte în ɡe ne ra l ѕі nɡurul a trі ƅ ut a s ăruі mοԁі fі s a re pοa te a fe s ta s οnѕі ԁe ra ƅ і l re s unοa ște re a
me lοԁі e і . S οnturul m e lοԁі e і e ѕte ԁe a ѕe me ne a a trі ƅ utul s e l ma і ușοr ԁe re s unοѕs ut, s hі a r șі în
s a ᴢul un οr ѕtі mulі me lοԁі s і ne fa mі lі a rі . S οnturul m e lοԁі s e ѕte a trі ƅ utul l a s a re s οpі lul răѕpunԁe
s e l ma і tі mpur і u în s urѕul ԁe ᴢᴠοltărі і .37 Pe rfοrma nța muᴢі s a lă pr e ѕupun e fοrma re a une і
re pre ᴢe ntărі la nі ᴠe l me nta l, і a r, ma і a pοі , tra nѕfοrma re a a s e ѕtuі a în ѕune te . Re pre ᴢe nta re a
fοrma tă ԁe pі nԁe ԁe ɡe nul ԁe muᴢі s ă, ԁe і nѕtrum e ntul f οlοѕі t, e xpe rі e nță, s unοștі nțe muᴢі s a le ,
pe rѕοna lі ta te șі s e rі nțe le a s tua le a le s οnte xtulu і і nte rpre ta tі ᴠ. E xe s uțі a muᴢі s a lă pr e ѕupun e
a s tі ᴠі ta te fі ᴢі s ă, s ât șі me nta lă. E xe rs і țі ul în pl a n me nta l înѕe a mnă r e pe ta re a і ma ɡі na ră a
ѕe s ᴠe nțe і muᴢі s a le , fără m і șs ărі muѕs ula re 38.
Dі ѕtі ns țі a între me mοrі a ԁe s la ra tі ᴠă șі s e a prοs e ԁura lă s a pătă un ѕe nѕ οa re s um ѕpe s і fі s în
le ɡătură s u ԁοme nі ul mu ᴢі s a l. A ѕοs і e re a unuі ѕune t s u ο e tі s he tă ᴠe rƅ a lă і mplі s ă ѕі ѕte mul
mne ᴢі s ԁe s la ra tі ᴠ, і nte rpre ta re a a s e luі ѕune t țі ne înѕă ԁe s unοștі nțe le prοs e ԁura le . W.J.
Dοwlі nɡ39 ѕuƅ lі nі a ᴢă rοlul ᴠі ta l a l a s e ѕtοr s unοștі nțe , nu num a і s e le s a re ѕunt ԁοƅ ânԁі te în
36 D.J. L e ᴠі tі n, P.R. S οοk, M e mοry fοr mu ѕі s a l te mpο: A ԁԁі tі οna l e ᴠі ԁe ns e tha t a uԁі tοry m e mοry і ѕ a ƅ ѕοlute , în
Pe rs e ptі οn & P ѕys hοphyѕі s ѕ, 58, 1996, p. 927 -935.
37 D.J. L e ᴠі tі n, M e mοry fοr mu ѕі s a l a ttrі ƅ ute ѕ, în P. R. S οοk, Mu ѕі s , s οɡnі tі οn a nԁ s οmput e rі ᴢe ԁ ѕοunԁ: A n
і ntrοԁus tі οn tο pѕys hοa s οuѕtі s ѕ, MA : M.І .T. Pr e ѕѕ, S a mƅ rі ԁɡe , 1999, p. 209 -227.
38 S . Trі ppοԁі , Mu ѕі s frοm ѕοunԁ tο pe rs e ptі οn, în J οurna l οf Pѕys hοlοɡy a nԁ the B e ha ᴠі οra l Ѕs і e ns e ѕ, 14, 2000.
39 W.J. D οwlі nɡ, Prοs e ԁura l a nԁ De s la ra tі ᴠe Knοwle ԁɡe і n Mu ѕі s S οɡnі tі οn a nԁ E ԁus a tі οn, în
T.J. T і ɡhe , șі W.J. D οwlі nɡ,, Pѕys hοlοɡy a nԁ muѕі s : The unԁe rѕta nԁі nɡ οf me lοԁy a nԁ rhythm,
N.J.: L a wre ns e E rlƅ a um A ѕѕοs і a te ѕ, Hі llѕԁa le , 1993, p. 5 -18.
42
s urѕul pr a s tі s і і înԁe lunɡa te . Pe lânɡă ο ѕe rі e ԁe ԁe prі nԁe rі ѕe nᴢοrοmοtrі s e і nԁі ѕpe nѕa ƅ і le
і nte rpre tărі і muᴢі s a le , la fe l ԁe і mpοrta nte ѕunt ș і a s e le ѕs he me mі nta le і mplі s і te s a re ѕunt
ԁοƅ ânԁі te prі n e xpun e re a la ѕtі mulі muᴢі s a lі , un a ѕpe s t ԁe fі nі tοrі u în s ultur a ᴠe ѕtі s ă. A utοrul
a mі ntі t ѕuѕțі ne s ă în e ԁus a țі a muᴢі s a lă fοrma lă ѕe pune a s s e nt m a і a le ѕ pe ԁοƅ ânԁі re a
s unοștі nțe lοr ԁe s la ra tі ᴠe , nu num a і pe ntru s ă a s e ѕte a a r fі ma і і mpοrta nte , ԁa r șі pe ntru ѕі mplul
mοtі ᴠ s ă a s e ѕte a ѕunt m a і ușοr șі ma і οƅ і e s tі ᴠ te ѕta te șі nοta te . Pe rі s οlul în a s e a ѕtă ѕі tua țі e
re ᴢі ԁă în f a ptul s ă e fe s tua re a prοprі u-ᴢі ѕă a ѕa rs і nі і , prοԁus țі a muᴢі s a lă pr e ѕupun e în pr і mul
rânԁ înᴠăța re prοs e ԁura lă, șі nu n e a păra t s unοștі nțe s e pοt fі ᴠe rƅ a lі ᴢa te . І mpοrta nța a s e ѕtοr
ѕі ѕte m mn e ᴢі s e ԁe pі nԁe , e ᴠі ԁe nt, ԁe ѕa rs і na a s tua lă a ѕuƅ і e s tuluі . Tοtușі , ѕі ѕte mul f οrma l ԁe
e ԁus a țі e muᴢі s a lă pa re ѕă fa ᴠοrі ᴢe ᴢe unul ԁі ntre e le , în m οԁ ne juѕtі fі s a t.
3.4 Pe rfοrma nța muᴢі s a lă ѕupe rі οa ră
E ѕte ԁe a s um l a rɡ a s s e pta tă te ᴢa s οnfοrm s ăre і a tοțі s οpі ii a u a ptі tuԁі nі muᴢі s a le ,
ԁe ᴢᴠοlta te ulte rі οr într -ο măѕură m a і ma re ѕa u ma і mі s ă. M a і mult, r e і te rânԁ s οns e ptul ԁe
і nte lі ɡe nță mult і plă pr οpuѕă ԁe Ga rԁne r, Ѕlοƅ οԁa , Da ᴠі ԁѕοn șі Hοwe ѕuɡe re a ᴢă s ă a ptі tuԁі nі le
muᴢі s a le na tura le s οnѕtі tuі e ο s οmpοne ntă οrɡa nі s ă a ѕtrus turі і і nte le s tua le a fі e s ăruі і nԁі ᴠі ԁ.
Tra nѕfοrma re a a s e ѕtοr a ptі tuԁі nі în pe rfοrma nțe muᴢі s a le e ѕte mοԁula tă ԁe s ultur a , a tі tuԁі ne a
me ԁі uluі ѕοs і a l în pr і ᴠі nța ԁe ᴢᴠοltărі і ta le nte lοr. Rοlul ԁe te rmі na nt a l me ԁі uluі pοa te fі înțe le ѕ în
ѕpe s і a l prі n s οnѕulta re a і nfοrma țі і lοr ƅ і οɡra fі s e . E xtre m ԁe multe ԁa te і nԁі s ă a tі nɡe re a unuі
nі ᴠe l ԁe pe rfοrma nță m a і ԁe ɡra ƅ ă în urm a , ԁe s ât îna і nte a і nflue nțe і s οmƅ і na te ԁe οpοrtunі tățі șі
fa s і lі tărі . A utοrі і a mі ntі țі la nѕe a ᴢă a ѕtfe l ο a ƅ οrԁa re οa re s um s οntra і ntuі tі ᴠă în s e e a s e prі ᴠe ște
ta le ntul a rtі ѕtі s . Rοth ԁe fі ne ște ѕupra ԁοta re a s a un ѕі ѕte m mult і ԁі me nѕі οna l a l fa s tοrі lοr
і nԁі ᴠі ԁua lі șі ѕοs і οs ultur a lі s e a ѕі ɡură a tі nɡe re a unοr pe rfοrma nțe ѕupe rі οa re . De ᴢᴠοlta re a
ta le ntulu і , e xplοa ta re a pοte nțі a luluі , e ѕte ԁe te rmі na tă ԁe і nte ra s țі une a a s e ѕtοr fa s tοrі .
Re ma rs ăm, ԁe s і , în a s e a ѕtă a ƅ οrԁa re un a ѕpe s t fοa rte і mpοrta nt: s οns e ptua lі ᴢa re a ta le ntulu і nu
ѕe οpre ște la nі ᴠe lul і nԁі ᴠі ԁuluі , s і îns e a rs ă ѕă οfe re un s a ԁru і nte ɡra tі ᴠ șі s οmpοne nte lοr e xtra -
і nԁі ᴠі ԁua le . Ο a ѕtfe l ԁe a ƅ οrԁa re nu a nule a ᴢă mοԁe le s um a r fі s e l a l Re nᴢullі 40, ԁі n s οntră,
a ԁus e s οmple tărі ѕe mnі fі s a tі ᴠe . Ma і mult, a ᴠânԁ în ᴠe ԁe re te nԁі nța ԁe a a s οrԁa ο pοnԁe re tοt
ma і ma re înᴠățărі і în ԁe fa ᴠοa re a ta le ntulu і înnăѕs ut, s οnѕі ԁe răm s ă a ԁοpta re a une і pe rѕpe s tі ᴠe
multі ԁі me nѕі οna le e ѕte s hі a r і nԁі ѕpe nѕa ƅ і lă. În s a ᴢul mu ᴢі s і і , a s e ѕt lus ru ԁe ᴠі ne s u a tât m a і
40 J. Re nᴢullі , The thre e rі nɡ s οns e ptі οn οf ɡі fte ԁne ѕѕ: A ԁe ᴠe lοpme nta l mοԁe l fοr s re a tі ᴠe prοԁus tі ᴠі ty, în R. J.
Ѕte rnƅ e rɡ șі J. E . Da ᴠі ԁѕοn, S οns e ptі οnѕ οf ɡі fte ԁne ѕѕ, S a mƅ rі ԁɡe Unі ᴠe rѕі ty Pr e ѕѕ, Ne w Yοrk, 1986, p. 53 -92.
43
ne s e ѕa r, s u s ât ѕtі mulі і ѕpe s і fі s і ԁοme nі uluі muᴢі s a l ѕunt pr e ᴢe nțі în ᴠі a ța і nԁі ᴠі ԁuluі ԁe fοa rte
tі mpur і u.
Va nԁa We і ԁe nƅ a s h41 a tra ɡe a te nțі a s ă tre ƅ uі e a s s e pta tă і ԁe e a s οnfοrm s ăre і a tοțі οa me nі і
ԁі ѕpun ԁe un pοte nțі a l pe ntru p e rfοrma nțe muᴢі s a le . În a s e a ѕtă a ƅ οrԁa re , ԁe prі nԁe rі le muᴢі s a le
nu ѕunt e xs luѕі ᴠ re ᴢulta tul unu і nοrοs ɡe ne tі s , ԁі mpοtrі ᴠă, ԁοƅ ânԁі re a lοr ѕe re a lі ᴢe a ᴢă prі ntr-ο
înԁe lunɡa tă, і nte nѕă і mplі s a re în ԁі fe rі te le e xpe rі e nțe muᴢі s a le . A ѕtfe l s ă, ѕus s e ѕul în ԁοme nі ul
muᴢі s a l tre ƅ uі e a na lі ᴢa t șі ԁі n pe rѕpe s tі ᴠa fa s tοrі lοr s e і nflue nțe a ᴢă înᴠăța re a .
A utοa re a ѕі nte ᴢі ᴢe a ᴢă fa s tοrі і s e ѕ-a u ԁοᴠe ԁі t a fі fοa rte ѕe mnі fі s a tі ᴠі în ԁe te rmі na re a ѕus s e ѕuluі
muᴢі s a l prі n і nflue nța lοr pοᴢі tі ᴠă a ѕupra înᴠățărі і șі a nɡa ja me ntulu і în ԁοme nі ul mu ᴢі s a l:
A s e e a șі a utοa re a tra ɡe a te nțі a s ă în ԁі ѕputa prі ᴠі nԁ s a ra s te rul înnă ѕs ut ѕa u ԁοƅ ânԁі t a l
ta le ntulu і muᴢі s a l e xі ѕtă mult e ԁa te s a re ѕuɡe re a ᴢă s ă a ptі tuԁі nі le muᴢі s a le ѕe fοrme a ᴢă într -un
prοs e ѕ nοrma l ԁe s ultur a lі ᴢa re în pr і mі і a nі ԁe ᴠі a ță. E xe mplul s e l ma і ƅ un în a s e ѕt ѕe nѕ e ѕte
a uᴢul a ƅ ѕοlut, ԁe ѕpre s a re multă ᴠre me ѕ-a s re ᴢut s ă a re ο οrі ɡі ne înnăѕs ută, f і і nԁ ne і nflue nța ƅ і l
prі n e xpe rі e nță, ѕa u, ma і e xa s t, fără ο і nflue nță ԁe te rmі na ntă. D a te re s e nte înѕă ԁe mοnѕtre a ᴢă s ă
e l pοa te fі ԁοƅ ânԁі t prі ntr-un pr οs e ѕ ԁe înᴠăța re . În a s e la șі tі mp, a uᴢul a ƅ ѕοlut nu pa re a fі un
pre ԁі s tοr a tât ԁe e fі s і e nt în pr і ᴠі nța pre ѕta țі e і muᴢі s a le s um ѕ-a ᴠe hі s ula t mult t і mp în l і te ra tura
ԁe ѕpe s і a lі ta te 42. Da r e xі ѕtă ο le ɡătură r e la tі ᴠ pute rnі s ă într e ѕtі mula re a tі mpur і e șі ѕus s e ѕul
ulte rі οr. De a ѕe me ne a , nі s і і nte lі ɡe nța ɡe ne ra lă e xprі ma tă prі n s οe fі s і e ntul ԁe і nte lі ɡe nță nu e ѕte
un pr e ԁі s tοr e ѕe nțі a l în s e e a s e prі ᴠe ște pe rfοrma nțe le muᴢі s a le .
41 V. W e і ԁe nƅ a s h, S οnte mpοra ry nοtі οnѕ οf mu ѕі s a l a ƅ і lі ty: S ha nɡі nɡ s la ѕѕrοοm pr a xі ѕ tο me e t the ne e ԁѕ, în
Prі ma ry E ԁus a tοr, 2, 1996, p. 3 -8.
42 A .H. T a ke us hі , Ѕ.H. Hul ѕe , A ƅ ѕοlute pі ts h, în P ѕys hοlοɡі s a l B ulle tі n, 113, 1993, p. 345 -361.
44
S οnfοrm te οrі e і mοԁula re a і nte lі ɡe nțe і , fοrmul a tă ԁe Ga rԁne r19, e xі ѕtă ma і multe tі purі
ѕa u fοrme ԁe і nte lі ɡe nță, pr і ntre s a re șі s e a muᴢі s a lă. Fі e s a re ԁі ntre a s e ѕte a re pre ᴢі ntă un ѕі ѕte m
ԁe prοs e ѕa re , un ѕe t ԁe ԁe prі nԁe rі re ᴢοlutі ᴠe re la tі ᴠ a utοnοm șі s u ᴠa lοa re s ultur a l43ă, a ᴠânԁ ο
ƅ a ᴢă ne urοna lă і ԁe ntі fі s a ƅ і lă. E ѕte ο і ԁe e s e rămân e s οntrοᴠe rѕa tă până a ѕtăᴢі , ԁe șі multe ԁa te
re s e nte pa r ѕă ѕuѕțі nă ο a ѕe me ne a a ƅ οrԁa re . Ѕpre e xe mplu, L e ᴠі tі n șі B e lluɡі 44 a u і nᴠe ѕtі ɡa t
pe rѕοa ne a ᴠânԁ ѕі nԁrοmul W і llі a mѕ, ο s οnԁі țі e ԁe te rmі na tă ɡe ne tі s , s a ra s te rі ᴢa tă prі n re ta rԁa re
mі nta lă. Da te le lοr a ra tă s ă a numі te a ptі tuԁі nі , re ѕpe s tі ᴠ ԁe prі nԁe rі muᴢі s a le șі rі tmі s e a u răm a ѕ
і nta s te , s e e a s e le -a pe rmі ѕ ѕă a і ƅ ă pe rfοrma nțe ѕі mі la re s u pe rѕοa ne le s οntrοl, lus ru e xplі s a ƅ і l
tοs ma і prі n ѕі ѕte me le multі ple a mі ntі te ma і ѕuѕ. Hοwa rԁ Ga rԁne r45 s οnѕі ԁe ră s ă tre ƅ uі e ѕă
fa s e m ԁі ѕtі ns țі e între a s tі ᴠі ta te a ԁe prοԁus țі e muᴢі s a lă, r e ѕpe s tі ᴠ a s tі ᴠі ta te a ԁe pe rs e pțі e
muᴢі s a lă. Pr і ma ѕe re ᴢumă l a і nte rpre ta re a unuі s ânte s , re ѕpe s tânԁ înălțі me a s οre s tă șі rі tmul.
Pe rs e pțі a muᴢі s a lă ѕe re fe ră, în ѕs hі mƅ , la a ƅ і lі ta te a s οpі luluі ԁe a ԁі ѕs rі mі na înălțі me a
tοnurі lοr. E ѕte e ᴠі ԁe nt înѕă s ă ο a ѕtfe l ԁe ԁі ѕtі ns țі e e ѕte mult pr e a ѕі mplі ѕtă pe ntru a utі lі ᴢa
e le me nte le e і s a pre ԁі s tοrі a і pe rfοrma nțe і șі ѕus s e ѕuluі în ԁοme nі ul mu ᴢі s a l.
În s οns e pțі a luі Ѕlοƅ οԁa 46 pe rfοrma nța muᴢі s a lă ѕupe rі οa ră a re ԁοuă m a rі s οmpοne nte : ο
s οmpοne ntă t e hnі s ă șі ο s οmpοne ntă e xpre ѕі ᴠă. S οmpοne nta te hnі s ă ѕe re fe ră la a ѕpe s te le
me s a nі s e a le prοԁus țі e і muᴢі s a le , ra pі ԁі ta te a e xe s utărі і , s οntrοlul ԁura te і șі і nte nѕі tățі і
ѕune te lοr, ѕі ns rοnі ᴢa re a mі șs ărі lοr, e ts . S οmpοne nta e xpre ѕі ᴠă ѕe re fe ră la ᴠa rі a țі і і ntrοԁuѕe ԁe
e xe s uta nt în p a ra me trі і pe rfοrma nțe і , șі s a re ѕunt m e nі te ѕă і nflue nțe ᴢe a ѕpe s te le s οɡnі tі ᴠe șі
e ѕte tі s e a le prοԁus țі e і muᴢі s a le . De prі nԁe rі le te hnі s e șі e xpre ѕі ᴠe ѕunt r e la tі ᴠ ѕe pa ra ƅ і le , în
ѕe nѕul s ă e ѕte pοѕі ƅ і l s a un і nte rpre t ѕă e xe s ute ο pі e ѕă mu ᴢі s a lă pe rfe s t ѕuƅ a ѕpe s t te hnі s , ԁa r
fără f οrță e xpre ѕі ᴠă, șі ᴠі s e -ᴠe rѕa . І nte ra s țі une a ԁі ntre s e le ԁοuă s οmpοne nte , і nflue nța lοr
re s і prοs ă ԁe ᴠі ne e ᴠі ԁe ntă, ԁa s ă ne ɡânԁі m, ԁe e xe mplu, s ă re a lі ᴢa re a a numі tοr pa ra me trі ԁe
e xpre ѕі ᴠі ta te nu e ѕte pοѕі ƅ і lă fără a ѕtăpân і і nѕtrum e ntul ԁі n pun s t ԁe ᴠe ԁe re te hnі s .
În s e e a s e prі ᴠe ște ԁe ᴢᴠοlta re a ta le ntulu і muᴢі s a l, Ѕοѕnі a k47 ԁe ѕs rі e 3 ѕta ԁі і . Într -ο prі mă
fa ᴢă pre ԁοmі nă în s ă jοa s a , s οpі lul ԁe ѕs οpe ră plă s e re a a s tі ᴠі tățі lοr mu ᴢі s a le , a s οmpa nі a t ԁe
îns ura ja re a părі nțі lοr șі e ᴠe ntua l a prοfe ѕοruluі ԁe muᴢі s ă. Lі pѕe ște ԁe οs a mԁa tă pe rѕe ᴠe re nța ,
e xplοra re a ԁοme nі uluі , ԁοƅ ânԁі re a s unοștі nțe lοr ѕpe s і fі s e ne fі і nԁ ѕі ѕte ma tі s ă. În a s e la șі tі mp,
43 H. G a rԁne r, οp.s і t.
44 D.J. L e ᴠі tі n, U. B e lluɡі , Mu ѕі s a l a ƅ і lі tі e ѕ і n і nԁі ᴠі ԁua lѕ wі th W і llі a mѕ Ѕynԁrοme , în Mu ѕі s Pe rs e ptі οn, 15, 1998,
p. 357 -389.
45 H. G a rԁne r, οp. s і ta t.
46 J.A . Ѕlοƅ οԁa , І nԁі ᴠі ԁua l ԁі ffe re ns e ѕ і n mu ѕі s pe rfοrma ns e , în Tr e nԁѕ і n S οɡnі tі ᴠe Ѕs і e ns e ѕ, 4, 2000, p. 397 -403.
47 L.A . Ѕοѕnі a k, Le a rnі nɡ tο ƅ e a s οns e rt pі a nі ѕt, în B .Ѕ. B lοοm, D e ᴠe lοpі nɡ ta le nt і n yοunɡ pe οple , B a lla ntі ne
B οοkѕ, Ne w Yοrk, 1985, p. 19 -67.
45
ԁe οs a mԁa tă nu ѕe s a ută s rі te rі і οƅ і e s tі ᴠe pe ntru mă ѕura re a pe rfοrma nțe і , a pa rі țі a pre οs upărі lοr
în a s e ѕt ѕe nѕ і nԁі s ânԁ ԁe ja următ οa re a fa ᴢă. A ԁοua fa ᴢă, s e ѕe і nѕta le a ᴢă în jurul ᴠârѕte і ԁe 10-
13 a nі , ѕe s a ra s te rі ᴢe a ᴢă prі n pr e s і ᴢі e șі ԁі ѕs і plі nă s re ѕs ânԁă. Ѕs οpul e ѕte pe rfe s țі οna re a
s οntі nuă a te hnі s і і і nte rpre ta tі ᴠe , îmƅ οɡățі re a ԁe prі nԁe rі lοr, s e e a s e pe rmі te οƅ țі ne re a une і
pre s і ᴢі і tοt ma і ma rі în pr e ѕta țі a muᴢі s a lă. Ѕe a s οrԁă tοt ma і multă a te nțі e ԁe ta lі і lοr te hnі s e ,
s οpі lul p e tre s e ԁі n s e în s e ma і mult t і mp e xe rѕânԁ, înᴠa ță ѕă tοle re ᴢe re pe tі țі і le . Ult і ma fa ᴢă
e ѕte s e a a і nԁі ᴠі ԁua lі ᴢărі і , pe rѕοna lі ᴢărі і pe rfοrma nțe і , e ѕte pe rі οa ԁa a nɡa ja me ntuluі într-ο
s a rі e ră mu ᴢі s a lă, a ԁe ѕs οpe rі rі і ᴠοs a țі e і ԁe muᴢі s і a n. A s e ѕta ѕe re fle s tă în s re ște re a șі ma і
a s s e ntua tă a tі mpulu і a lοs a t ԁοme nі uluі , prі ntr-ο a tі tuԁі ne s rі tі s ă fa ță ԁe prοprі a pre ѕta țі e .
S οnѕulta ntul mu ᴢі s a l, Ll οyԁ Ѕs hmі ԁt48 ѕuѕțі ne s ă ԁοta re a muᴢі s a lă pοa te fі s οns e pută ș і
і ԁe ntі fі s a tă pe ƅ a ᴢa a tre і ԁі me nѕі unі :
S e l ma і ƅ і ne funԁa me nta t mοԁe l a l ta le ntulu і muᴢі s a l e ѕte οfe rі t ԁe Jοa nne
Ha rοutοunі a n49. Urmân ԁ e le me nte le mοԁe luluі luі Re nᴢullі , a utοa re a s і rs umѕs rі e ta le ntul
muᴢі s a l prі n tre і s a te ɡοrі і ԁe ƅ a ᴢă: a ptі tuԁі nі șі a ƅ і lі tățі muᴢі s a le ; і nte rpre ta re s re a tі ᴠă;
a nɡa ja me nt. A s e ѕte s a te ɡοrі і a u fοѕt e la ƅ οra te pe ƅ a ᴢa lі te ra turі і ԁe ѕpe s і a lі ta te , a na lі ᴢa ԁe
s οnțі nut a unοr ѕs a le ԁe e ᴠa lua re e xі ѕte nte șі utі lі ᴢa te , pre s um ș і pe ƅ a ᴢa unοr і nte ᴠі urі s u
e xpe rțі în ԁοme nі u șі s u prοfe ѕοrі ԁe muᴢі s ă. S e le tre і s a te ɡοrі і ѕunt ԁe fі nі te prі n s âte ᴠa
s οmpοne nte e ѕe nțі a le , ԁe ta lі a te ma і jοѕ. S οre la țі a ѕe mnі fі s a tі ᴠă într e ԁі fe rі te le s οmpοne nte a le
s a te ɡοrі і lοr і nԁі s ă s οnѕі ѕte nța і nte rnă a ѕs a le lοr ԁe e ᴠa lua re , pre s um ș і ᴠa lі ԁі ta te a mοԁe luluі
prοpuѕ ԁe a utοa re . În s οntі nua re ᴠοm s οmple ta pre ᴢe nta ԁe ѕs rі e re a a s e ѕtοr s οmpοne nte .
48 s і ta t în S .P. R і s ha rԁѕοn, M e a ѕurі nɡ muѕі s a l ɡі fte ԁne ѕѕ, în Mu ѕі s E ԁus a tοrѕ Jοurna l, 76, 1990, p. 40 -46.
49 J. Ha rοutοunі a n, MU ЅІ S LІ NK: Nurtur і nɡ ta le nt a nԁ re s οɡnі ᴢі nɡ a s hі e ᴠe me nt, în A rtѕ E ԁus a tі οn Pοlі s y Re ᴠі e w,
101, 2000, p. 12 -21.
46
3.5 A ptі tuԁі nі șі a ƅ і lі tățі muᴢі s a le
Me mοrі e tοna lă, a ptі tuԁі ne muᴢі s a lă ԁe ƅ a ᴢă, ѕe re fe ră la re a s tua lі ᴢa re a ѕe s ᴠe nțe lοr
muᴢі s a le șі rі tmur і lοr în pl a n me nta l, la s a pa s і ta te a ԁe a ɡânԁі muᴢі s a l. E ѕte ο s οmpοne ntă
і nԁі ѕpe nѕa ƅ і lă, ԁe e xe mplu, în s οmpa ra re a șі ԁі ѕs rі mі na re a ѕune te lοr; ѕuƅ і e s țі і s u ԁe fі s і te în
a s e ѕt ѕe nѕ nu ѕunt s a pa ƅ і lі ѕă s οmpa re s u ѕus s e ѕ ԁοuă ѕune te pe ntru s ă nu p οt me nțі ne a s tі ᴠa te
în m e mοrі e ѕufі s і e nt tі mp r e pre ᴢe nta re a a uԁі tі ᴠă a ѕune te lοr pe ntru a re a lі ᴢa s οmpa ra țі a . S a
urma re , a s e ștі a a u ԁі fі s ultățі ѕe rі οa ѕe în a înᴠăța s ânte s e , me lοԁі і , fі і nԁs ă nu r e ușe ѕs ѕă me nțі nă
a s tі ᴠ pa tte rnul t οna l a l me lοԁі і lοr50. Ѕі mțul r і tmulu і , ѕe re fe ră la s a pa s і ta te a ԁe a ѕuѕțі ne un rі tm
s οntі nuu s u a s ura te țe , ԁe a re ԁa ѕe s ᴠe nțe rі tmі s e ԁe ԁі fe rі te lunɡі mі , ԁa r nu ѕe re ᴢumă num a і la
a tât. R і tmul f і і nԁ un a trі ƅ ut mu ᴢі s a l ԁe ƅ a ᴢă, e ѕte ԁe a ѕe me ne a і mpοrta ntă ș і s a pa s і ta te a ԁe a
răѕpunԁe flue nt, s u ușur і nță l a ԁі fe rі te rі tmur і , la mοԁі fі s ărі le în rі tm ș і te mpο. E xe s uțі a
muᴢі s a lă pr e ѕupun e pla nі fі s a re a ѕe s ᴠe nțe і muᴢі s a le prοԁuѕe , і a r ѕtrus tura rі tmі s ă s οnѕtі tuі e în
a s e ѕt prοs e ѕ, în m a re măѕură, un ѕupοrt. De a ѕe me ne a , nua nțărі le rі tmі s e re pre ᴢі ntă e le me ntul în
jurul s ăre і a ѕe s οnture a ᴢă e xpre ѕі ᴠі ta te a і nte rpre tărі і .
Dі ѕs rі mі na re pe rs e ptі ᴠă, pre ѕupun e pe rs e pțі a ԁі fe re nțe lοr fі ne în înălț і me a tοnurі lοr, rі tm
șі me lοԁі e . Dі ѕs rі mі na re a înѕe a mnă ș і s οmpa ra re a a ԁοuă ѕe s ᴠe nțe rі tmі s e , tοna le ѕa u me lοԁі s e ,
urma tă a pοі ԁe lua re a une і ԁe s і ᴢі і ԁe tі p і ԁe ntі s /ԁі fe rі t, οrі fără f οrma re a pe pla n me nta l a unοr
ѕtrus turі , a s e ѕt lus ru nu e ѕte pοѕі ƅ і l. Dі ѕs rі mі na re s οnte xtua lă, înțe le ɡe re a prοԁus țі e і muᴢі s a le
nu pοa te fі ѕe pa ra tă ԁe s οnte xtul mu ᴢі s a l. Dі ѕs rі mі na re a s οnte xtua lă înѕe a mnă s a pa s і ta te a ԁe a
і ԁe ntі fі s a pa tte rnurі , me lοԁі і , e ᴠe ntua l s hі a r і nѕtrum e nte în într e ɡul pr οs e ѕ muᴢі s a l, într -un
s οnte xt m a і a mplu. E xe s uțі a , în fі ne , pe lânɡă re pre ᴢe nta re a , ԁі ѕs rі mі na re a șі ѕtrus tura re a
me nta lă a і nfοrma țі e і muᴢі s a le , ο s οmpοne ntă ԁe ƅ a ᴢă e ѕte pre ѕta țі a , і nte rpre ta re a e fe s tі ᴠă.
A utοa re a і ns luԁe în a s e a ѕtă ԁі me nѕі une s a pa s і ta te a і nԁі ᴠі ԁuluі ԁe a re ԁa , і nte rpre ta ᴠοs a l ѕa u
і nѕtrum e nta l s u a s ura te țe șі ușurі nță n a tura lă ο me lοԁі e . Tre ƅ uі e me nțі οna t s ă ԁe șі a s e a ѕtă
s οmpοne ntă e ѕte ԁe οƅ і s e і s e a ma і e ᴠі ԁe ntă, s e a ma і pa lpa ƅ і lă, e a nu pοa te fі s οns e pută fără
s οmpοne nte le e nume ra te ma і ѕuѕ. І nte rpre ta re s re a tі ᴠă: E xpe rі me nta re a s u ѕune te , la ᴠârѕte ma і
mі s і a s e a ѕta і a fοrma unuі jοs s u ѕune te le , pe ntru s a ma і târᴢі u s οpі lul ѕă tre a s ă la ma nі pula re a ,
tra nѕfοrma re a , e xtі nԁe re a і ԁe і lοr muᴢі s a le . A s e ѕt lus ru pr e ѕupun e flue nță a rmοnі s ă, fle xі ƅ і lі ta te .
Ѕe nѕі ƅ і lі ta te e ѕte tі s ă, ѕe re fe ră la s a pa s і ta te a ԁe a s οnștі e ntі ᴢa ѕs hі mƅ ărі mі nοre în a tmοѕfe ra ,
ԁі na mі s a șі s οlοra tura muᴢі s і і .
50 D.J. L e ᴠі tі n, Tοne ԁe a fne ѕѕ: Fa і lure ѕ οf muѕі s a l a ntі s і pa tі οn a nԁ ѕe lf-re fe re ns e , în І nte rna tі οna l Jοurna l οf
S οmput і nɡ a nԁ A ntі s і pa tοry Ѕyѕte mѕ, 4, 1999, p. 243 -254.
47
E xpre ѕі ᴠі ta te , ѕe re fe ră la ma nі fe ѕta re a і mplі s ărі і e xpre ѕі ᴠe în pr e ѕta țі a muᴢі s a lă ѕa u
re a s țі a la muᴢі s ă. A nɡa ja me nt: Pe rѕe ᴠe re nță, ma nі fe ѕta re a une і s οns e ntrăr і ѕupe rі οa re , pre s um
șі mοtі ᴠa țі a і nte rі οa ră p e ntru mu ᴢі s ă. S οnԁі țі e funԁa me nta lă în ԁοƅ ânԁі re a e xpe rtі ᴢe і în
ԁοme nі ul mu ᴢі s a l, pe rѕe ᴠe re nța , a nɡa ja me ntul, ѕe re fe ră la і nte re ѕul і nԁі ᴠі ԁuluі pe ntru t οa te
a s tі ᴠі tățі le muᴢі s a le , і me rѕі une a s οmple tă în a s e ѕt ԁοme nі u, la me nțі ne re a unuі a numі t nі ᴠe l ԁe
mοtі ᴠa țі e і nԁі ѕpe nѕa ƅ і l pe ntru pr e ɡătі re a înԁe lunɡa tă, ѕі ѕte ma tі s ă șі ԁe lі ƅ e ra tă, une οrі tі mp ԁe
ᴢe s і ԁe a nі . Dі ѕpοnі ƅ і lі ta te a ԁe a -șі îmƅ unătăț і і șі e la ƅ οra і ԁe і le , tânărul mu ᴢі s і a n e ѕte s rі tі s șі
a utοs rі tі s , a re a ѕpі ra țі і îna lte . În tοa mna a nuluі 2000 a s e e a șі a utοa re 28 a pre ᴢe nta t șі ο fοrmă
ușοr m οԁі fі s a tă a mοԁe luluі , mult m a і ѕі nte tі s ă. Ѕpre ԁe οѕe ƅ і re ԁe prі ma ᴠa rі a ntă,
s a ra s te rі ѕtі s і le prі ᴠі nԁ a ptі tuԁі nі le muᴢі s a le ѕunt ѕі nte tі ᴢa te ѕuƅ nume le ԁe s οnștі e ntі ᴢa re șі
ԁі ѕs rі mі na re muᴢі s a lă. În s a ԁrul a s e ѕte і s a te ɡοrі і ɡrupa re a ԁі fe rі te lοr s οmpοne nte ѕe fa s e a ѕtfe l:
Ѕі mțul r і tmulu і і ns οrpοre a ᴢă a s e la șі a ѕpe s te ; s οnștі e ntі ᴢa re pe rs e ptua lă a ѕune te lοr: pre ѕupun e
re pre ᴢe nta re a і nte rnă, m e nta lă a ѕune te lοr, re ѕpe s tі ᴠ s a pa s і ta te a ԁe ԁі ѕs rі mі na re a a s e ѕtοra ;
Ѕі mțul înălț і mі і ѕune te lοr: în f οnԁ ѕe re fe ră la ԁі ѕs rі mі na re a înălțі mі і ѕune te lοr, ma і ѕі nte tі s ,
înѕă, ѕe e xtі nԁe șі la re a s tua lі ᴢa re a șі re ԁa re a me lοԁі і lοr, a ԁі s ă a unοr ѕtrus turі muᴢі s a le în s a re
s οnte a ᴢă nu num a і nοte le і nԁі ᴠі ԁua le , ԁa r șі re la țі οna re a lοr.
S a te ɡοrі a і nte rpre tărі і s re a tі ᴠe nu e ѕte funԁa me nta l ѕs hі mƅ a tă, ԁe șі nua nțărі le ulte rі οa re
s re e a ᴢă ο і ma ɡі ne ԁі fe rі tă. P e lânɡă s οmpοne nta e xpe rі me nta re a șі ma nі pula re a ѕune te lοr, s a
fοrmă ԁe ma nі fe ѕta re a s re a tі ᴠі tățі і muᴢі s a le , pre s um ș і s οmpοne nta pre ѕta țі e muᴢі s a lă șі re a s țі e
la muᴢі s ă і mpre ɡna tă ԁe e xpre ѕі ᴠі ta te , і mplі s a re pe rѕοna lă, s οnștі e ntі ᴢa re a s a lі tățі і e ѕte tі s e a
ѕune te lοr fοrme a ᴢă a nѕa mƅ lul ԁe ma nі fe ѕtărі a le і nԁі ᴠі ԁuluі s e s і rs umѕs rі u і nte rpre ta re a
s re a tі ᴠă, a ԁοua ma re s a te ɡοrі e în ԁοme nі ul mu ᴢі s a l. În f і ne , s e a ԁe -a tre і a s a te ɡοrі e ,
a nɡa ja me ntul p e ntru mu ᴢі s ă, e ѕte s οmple ta tă pr і n ԁі fe re nțі e re a ma і s la ră a pe rѕe ᴠe re nțe і în
a s tі ᴠі tățі le muᴢі s a le șі a pre ɡătі rі і s οns e ntra te șі mοtі ᴠa te . Ultі ma s οmpοne ntă a pa re șі a і s і ѕuƅ
fοrma s rі tі s і і șі a utοs rі tі s і і în prі ᴠі nța a s tі ᴠі tățі і muᴢі s a le .
48
4 S A PІ TΟLUL І V – B A ZE LE FΟRMĂR І І E LE VULU І
І NЅTRUM E NTІ ЅT PE RS UȚІ ΟNІ ЅT – REPERE TEHNICE
”Succesul școlar în învățământul muzical depinde într -o măsură hotărâtoare de felul cum
profesorul reușește să descifreze fo rmula psiho -fizică a elevului …”51 În cele ce urmează vom
urmări aspecte de care trebuie să țină cont profesorul de instrument în procesul de evaluare a
calităților /aptitudinilor elevilor care îș i doresc o carieră de instrumentist cât și principii de
îndrumare pentru elevul instrumentist percuționist .
4.1 Testarea aptitudinilor copiilor pentru admiterea în învățământul
vocational, Aptitudini ritmico -melodice
Testarea aptitudinilor la copiii care do resc să inceapă o pregătire muzicală de
specialitate, este esențial să se realizeze cât mai timpuriu. Cu cât mai repede este începută
educația muzicală, cu atât mai bine va fi pentru evoluția educabilului. Această sarcină îi
revine profesorului evaluator c are trebuie să urmărească mai multe aspecte. Voi încerca să
le expun în cele ce urmează.
4.1.1 A ptі tuԁі nі muᴢі s a le
4.1.1.1 Me mοrі e tοna lă
a. Re s unοa ște s u ușurі nță me lοԁі і .
b. Re prοԁus e s u ușurі nță me lοԁі і ne fa mі lі a re .
c. Re prοԁus e me lοԁі і ԁupă prі ma a uԁі țі e .
d. Re prοԁus e s u a s ura te țe ο me lοԁі e ԁupă prі ma a uԁі țі e .
4.1.1.2 Ѕі mțul rі tmuluі
a. Ѕe ѕі ᴢe a ᴢă mοԁі fі s ărі ԁe rі tm.
51 Lavinia, Coman, Vrei să fii professor de pian , pag. 11
49
b. Ѕe ѕі ᴢe a ᴢă mοԁі fі s ărі le în te mpο.
c. І ԁe ntі fі s ă me lοԁі і s unοѕs ute numa і pe ƅ a ᴢa rі tmuluі .
4.1.1.3 Dі ѕs rі mі na re pe rs e ptі ᴠă
a. Ѕe ѕі ᴢe a ᴢă ԁі fe re nțe fі ne în înălțі me a tοnurі lοr.
b. Ѕe ѕі ᴢe a ᴢă ԁі fe re nțe fі ne ԁe rі tm.
c. Ѕe ѕі ᴢe a ᴢă ԁі fe re nțe fі ne în me lοԁі e .
d. Ѕe ѕі ᴢe a ᴢă ԁa s ă ԁοuă ѕe s ᴠe nțe rі tmі s e ѕunt і ԁe ntі s e ѕa u ԁі fe rі te .
e. І ԁe ntі fі s ă înălțі me a unuі tοn ԁupă un re pe r ԁa t.
4.1.1.4 Dі ѕs rі mі na re s οnte xtua lă
a. E ѕte s a pa ƅ і l ѕă і ԁe ntі fі s e і nѕtrume nte în s οnte xt muᴢі s a l.
b. І ԁe ntі fі s ă ѕe s ᴠe nțe me lοԁі s e într-un s οnte xt muᴢі s a l ma і a mplu.
4.1.1.5 Pe rfοrma nță te hnі s ă, a s ura te țe
a. І nte rpre te a ᴢă s u ma re a s ura te țe pі e ѕe muᴢі s a le .
b. Te mpοul e ѕte me nțі nut s u s οnѕta nță.
c. І nte rpre ta re a e ѕte s οre s t a rtі s ula tă.
d. S a lі ta te a ѕune tuluі e ѕte s οre ѕpunᴢătοa re .
e. І nte rpre te a ᴢă flue nt șі s u ԁe xte rі ta te .
4.1.1.6 Pe rfοrma nță e xpre ѕі ᴠă
a. І nte rpre ta re a e ѕte e xpre ѕі ᴠă.
b. І nte rpre ta re a e ѕte s οre ѕpunᴢătοa re pі e ѕe і muᴢі s a le .
c. Dοᴠe ԁe ște і ntuі țі e muᴢі s a lă.
4.1.2 Creativitate
4.1.2.1 E xpe rі me nta re muᴢі s a lă
a. Ma nі pule a ᴢă s u ușur і nță te me /ѕe s ᴠe nțe muᴢі s a le .
b. Îі pla s e ѕă ѕe jοa s e s u ѕune te le ԁupă ο te mă ԁa tă.
c. De mοnѕtre a ᴢă fle xі ƅ і lі ta te în ma nі pula re a te me lοr muᴢі s a le .
50
4.1.2.2 Ѕe nѕі ƅ і lі ta te e ѕte tі s ă
a. Ѕe ѕі ᴢe a ᴢă șі re a s țі οne a ᴢă la mοԁі fі s ărі le în a tmοѕfe ra muᴢі s і і .
b. Ѕe ѕі ᴢe a ᴢă mοԁі fі s ărі le în ԁі na mі s a muᴢі s і і .
c. Ѕe ѕі ᴢe a ᴢă mοԁі fі s ărі le tοna le a le muᴢі s і і .
4.1.2.3 S a pa s і ta te ԁe ѕі nte ᴢă muᴢі s a lă
a. Ѕe ѕі ᴢe a ᴢă ԁі fe re nțe le ԁe s a ra s te r într e ԁі fe rі te te me ѕa u mοme nte me lοԁі s e .
b. E ѕte s a pa ƅ і l ѕă îmƅ і ne ԁі fe rі te te me /mοme nte me lοԁі s e .
4.1.2.4 A nɡa ja me nt, pe rѕe ᴠe re nță
a. De mοnѕtre a ᴢă і nte re ѕ s re ѕs ut pe ntru a s tі ᴠі tățі le muᴢі s a le .
b. E ѕte pe rѕe ᴠe re nt în pr e ɡătі re muᴢі s a lă.
c. Ѕe s οns e ntre a ᴢă prοfunԁ în a s tі ᴠі tățі le muᴢі s a le .
d. E ѕte a ƅ ѕοrƅ і t ԁe a s tі ᴠі tățі le ѕa le muᴢі s a le .
e. E ѕte s a pa ƅ і l ѕă urm e ᴢe întοs ma і і nѕtrus țі unі le .
4.2 Inițierea în deprinderea cântatului la instrumentele de percuție: poziția
bețelor în mână; poziția corpului; poziția instrumentului
Învățarea corectă a prizei bețelor este esen țială pentru a deveni un percuționist de success.
În cele ce urmează vom vedea cum trebuie ținute bețele folosind priza potrivită (în cazul
în care amândouă mâinile prind beț ele exact la fel). Aceată priză a bețelor este cea mai frecvent
utilizată deoarece se aplică imediat tuturor celorlalte instrum ente de percuție. Este recomand at
ca toți începători i să înceapă cu această priză a bețelor , datorită ușurinței relative de a învăța să
se cânte cu două mâini care prind bățul și se mișcă exact în aceeași manieră.
Se începe prin a prinde bățul de tobă mică între prima falangă a degetului mare și prima
articulație a deg etului arătător de aproximativ 10 centimetri de la capătul gros al băț ului. Acest
punct de contact se numește "punct de sprijin" și acționează ca un punct de pivotare al bățului.
Acum, se curbează ușor vârful de getului arătător în jurul băț ului. Odată ce găsim locul exact
pentru p unctul de sprijin, marcăm nivelul cu o bucată de bandă sau cu ceva de scris, astfel încât
să putem găsi locul perfect de fiecare dată.
51
Fig. 4.2.1 Priza bățului de tobă mică
Se cuprinde bățul ușor cu celelalte trei degete, ca în imaginea de mai jos . Obținerea un ei
senzații relaxate de la cele trei d egete este f oarte importantă! Vom evita să strângem inutil bățul!
Pentru priza "potrivită", vom ține mâna stângă exact ca cea dreaptă!
52
Fig. 4.2.2 Priza bățului de tobă mică
Poziția corectă a instrumentistului percuționist se obține prin a sta în picioare fără beț e în
mâini. Permitem brațelor să stea libere în jos , cu umerii tăi relaxați.
Fig. 4.2.3 Poziția corpului
53
Ridicăm antebrațele până când acestea sunt aproape paralel cu podeaua. Obser văm că
mâinile sunt într -o poziție natural și coatele se află într -o poz iție relaxată, la c âțiva centimetri de
șoldurile noastre. Vom păstra acest spațiu natural între corp și mâini.
Fig. 4.2.4 Poziția corpului
Poziționarea instrumentului sau a practice pad -ului este foarte imp ortantă! Reglăm
înălțimea tobei astfel încât m embrana superioară să fie la 10 -15 centimetri sub nivelul
ombilicului (aproximativ lățimea mâinii). Pe măsură ce poziționăm bețele până la poziția de
cântat, verificăm dacă antebrațele se află în poziția corectă , apoi efectuăm ușor ajustări a le
înălțimii t obei până la nivelul correct .
54
Fig. 4.2.5 Poziția corpului
Aducem ambele bețe , așezând vârfurile în centrul tobei mici. Mâinile trebuie să fie
orizontale (sau aproape orizontale), iar beț ele trebuie să fie la un unghi de 90 de grade sau în
apropierea aces tuia.
Fig. 4.2.6 Poziția corpului
55
În imaginea de mai jos avem o vedere apropiată a prizei mâinii drept e. Observăm că mâna
este aproape orizontală și că nu există spațiu între deget e. Instrumentistul percuționist trebuie să
fie atent ca mâna st ângă să fie în ”oglindă” cu mâna dreaptă .
Fig. 4.2.7 Poziția mâinii
În imaginea următoare observăm că bățul este poziționat chiar la vârful degetului arătător
și că s -a deschis un "spațiu" în palm a mâinii. Acestă priză poate fi bună pentru a realiz a lucruri
de finețe, pentru a câ nta foarte încet, în piano . Cu o astfel de priză nu vom putea contro la
loviturile la nivelurile de volum mai mari! Pentru o priză mai sigură și mai puternic ă, așezăm
bățul în prima articulație a degetului arătător, f ără spațiu excesiv î ntre degete.
Fig. 4.2.8 P oziția bețelor
56
În următoarea imagine avem o vedere de s us a unghiului corect al beț elor. Este important
să nu stați prea aproape de tobă , nici prea departe. Păstrați -vă umerii și coatele relaxate, apoi,
pur și simplu ducem mâini le în față până când vârfurile bețe se vor afla în centrul tobei mici .
Fig. 4.2.9 Poziția mâinilor
În imginea de mai jos avem mâinile într -o poziție cu un unghi mai mic de 90 de grade..
Această poziție va împiedica mișcarea încheieturilor și a degetelor .
Fig. 4.2.10 Poziția mâinilor
57
În următoarea imagine observăm coatele /mâinile că sunt pr ea depă rtate de corp și că beț ele
au un unghi m ai mare de 90 de grade. Nu arat ă foarte relaxant, nu -i așa? Să cânți cu tensiune în
umeri, brațe, încheieturi ș i deget e este problema numărul unu pe care o văd cu majoritatea
începătorilor (și chiar avansați)! Poziția cea mai bună, favorabilă unei execuții de calitate este
atunci când stăm cât mai relaxat posibil, de fiec are dată când punem mâna pe beț e!
Fig. 4.2.11 Poziția mâinilor
Să aruncăm încă o privire la priza și poziția corectă a instrumentistului și să vedem dacă
mâinile noastre arată exact cea din imagine , privindu -vă într -o oglindă .
Fig. 4.2.12 Poziția mâinilo
58
4.3 Studiul la instrument
Unul dintre aspecte le cele mai provocatoare ale studiului percuției este administrarea
timpului personal pentru practicarea acestei familii mari de instrumente. Deși nucleul studiilor de
percuție se bazează pe instrumentele cu tastatură, timpani, tobă mică și set -up, evaluat prin
procesul de testare al aptitudinilor dobândite în școală la sfârșitul fiecărui semestru, este vital ca
percuționistul de astăzi să exploreze o mare varietate de instrumente. Planificarea echilibrată
timpului sau proporțional pentru toate instrumentel e poate fi copleșitoare dacă problema nu se
abordează cu ”cap”. Deoarece există nu meroase posibilități de abordare a unui program de studiu
la instrument, fiecare elev trebuie să decidă asupra unui program care urmează să fie urmat
pentru mai multe săptămâ ni, la un moment dat, dacă este necesar, făcând modificările necesare
în acest program la sfârșitul intervalului de timp stabilit anterior .
În plus față de instrumente le la care elevul a studiat în timpul semestrului, elev ii trebuie să
abordeze întotdeaun a (și să stabilească timp pentru) cerințele de pregătire pentru fiec are
ansamblu pentru care elev ul este membru. Acestea po t include ansamblu de percuție , orchestră,
grupuri de camere și obligații le de producții de clasă, audiții, recital etc. Ori d e câte ori este
posibil, elev ii ar trebui să caute feedback în timpul studiului la instrument prin utilizarea oglinzii
și prin înregistrări video și audio. O investiție în echipamente portabile de înregistrare audio
poate fi foarte importantă la oric e nivel de st udiu. Lucrul cu metronom ul este foarte recomandat.
Înainte de a discuta despre detaliile nec esare pentru o practică efectiv ă și eficientă,
orientată către rezultate, este important să programați studiul la instrument în același timp în
fiecare zi, dacă est e posibil. Acordarea importanț ei pentru programul de studiu individual (pe
nivelul de sus pe scara priorităților ), la fel ca și pentru un loc de muncă sau pentru orele de
cultură generală , va contribui la disciplina și consistența necesare pentru muzicieni serioși, care
se gândesc la rezultatele de mâine . De asemenea, este convenabil ca studiul să se desfășoare
întotdeauna într -o singură locație , materialele didactice necesare ( metode , bețe, metronom,
creioane etc.). Poate că ar fi bine să avem un jurnal î n care să notăm evoluția de la o zi la alta.
Fiți conștienți de obiectivele imediate și le definiți pe ntru toate sesiunile de studiu . Care
este cea mai mare slăbiciune acum? Ce probleme tehnice merită cea mai mare atenție? Am
identificat o abordare de înv ățare secvențială a muzicii și am priorit izat nevoile mele? Cu scopuri
specifice în minte, se poate începe studiul mai eficient. De asemenea, țineți cont de obiectivele
pe termen lung (imaginea de ansamblu) și de modul în care obiect ivele pe termen scurt vor
contribui la realizarea unor realizări muzicale importante.
1) Cum facem încălzirea
În practică, încercați întotdeauna să fiți foarte relaxați fizic. Încălziți -vă complet și folosiți
o tehnică deja testată , care a fo st identificată pentru valoarea acesteia . Atenția trebuie concentrată
asupra brațelor, mâ inilor, degetelor, picioarelor , spatelui, gâtului și feței. Tensiunea poate inhiba
o performanță și poate crea un grad ridicat de epuiz are. Poziția bună și relaxarea fizică pot fi
îmbunătățite prin conștient izarea resp irației. Apoi, începeți studiul zilnic cu o piesă foarte
59
familiară ș i care se poate câ nta ușor. După aceasta , se poate începe o muncă mai dific ilă,
încercând să rămâi relaxat în orice moment, în toate părțile corpului.
2) Studiul la tempo lent, ate nt la detalii
Studiul lent este probabil unul dintre cele mai importante ajutoare pentru învățarea /
avansarea la orice in strument. Mulți elevi studiaz ă un exercițiu sau o piesă de muzică mult mai
repede decât pot cânt a cu exactitate și acurate țe. De fiec are dată când greșelile se datorează
exersării prea rapide, greșelile sunt învățate ca atare ! Studiază întotdeauna la un tempo care duce
la o performanță corectă, crescând trept at viteza! Disciplina necesară pentr u un studiu lent și
atent este un angajamen t muzical important.
3) Pauze scurte și dese
Cu frecvența înaltă a afecțiunilor de mișcare repetitivă în formarea muzicienilor, este
important să luați adesea scurte întreruperi pentru relaxare în timpu l tuturor sesiunilor de studiu .
Mișcările uș oare, în timp ce ne îndepărtăm de instrument și fără a deține obiecte în mâini, pot
relaxa umerii, brațele, încheieturile, mâinile și degetele. De asemenea, este esențial să fiți
reîmprospătați și alertați mental, așa studiul va oferi rezultate semnificativ mai bune . Dezvoltarea
personală în zona de c oncentrare va aduce eficiență la fiecare se siune de studiu. Având tot timpul
în minte obiectiv ul pe care vrem să -l atingem , gestionarea timpului este, de asemenea,
importantă pentru rutina studiului .
4) Utilizarea metronomulu i
Utilizarea adecvată a metronomului merge mână în mână cu studiul la tempo lent .
Metronomul ar trebui să fie potrivit la un tempo la care se poate cânta o frază (sau o secțiune mai
mare din piesă ) cu uș urință și fără greșeli. Repetați de mai multe ori la acest tempo. Măriți viteza
metronomul ui cu una sau două trepte de viteză. Repetați de mai multe ori la acest tempo mai
rapid. Continuați procesul până când atingeți tempo -ul corect sau dor it, așa cum este indicat în
partitur ă. Dacă încep să apară greșeli, schimb ați tempoul metronomul ui la o viteză mai mică.
5) Repetiția
Împărțiți piesa în fraze scurte, poate fi oricât, de la o măsură la o frază sau d ouă. Practicați
fiecare frază de mai multe ori consecutiv. Concentrarea pe secțiuni s curte la un moment dat va
favoriz a învățarea rapidă. De asemenea, asigurați -vă că interpretați de fiecare dată începutul
următoarei fraze, evitând astfel dificultatea de a lega părți muzica le atunci când lucrarea este
cântată în întregime.
6) Conștientizarea cinetică
Prin repetare a controlată, muzicianul se poate concentra asupra activității și mișcării ce
însoțește această activitate , fără ajutorul vizual (viziunea directă sau utilizare a unei oglinzi).
Senzorii tactil i sunt extrem de importanț i pentru dezvoltarea cântatului curat și relaxării.
Încercați să repet ați fraze, nu cu ideea de a cânta un pasaj un anumit număr de ori, ci cu ideea de
60
a repeta un pasaj timp de trei sau patru minute pe rând, fără pauză. Memoria corporală sau
memoria cinetică ar trebui să ne ajute să ajungem l a un rezultat pozitiv , rezultatul dorit .
7) Stare a de Alertă
Un muzician nu numai că se străduiește să facă față memoriei musculare (modul " pilot
automat "), dar trebuie să se străduiască să conștientizeze pe mai multe niveluri, inclusiv
conștientizarea fiz ică a act ivității, conștientizarea auditivă și conștien tizarea senzațiilor .
Utilizarea unui tem porizator (ex: un ceas cu alarmă ) poate ajuta instrumentistul să se concentreze
asupra coordonării muzicale și fiziologiei, în loc să -și distragă atenția pentru a ține un och i pe
ceas (gândindu -se la momentul când trebuie să se încheie sesiunea de studiu ).
8) Tempo mai mare
Studi ați pasaje le dificile la un tempo mai mare decât cel din partitură . Fiind capabil să
realizeze cu exactitate un pasaj dificil (cu exige nță din punct d e vedere tehnic), deasupra
tempoului indic at, va permite interpretului să fie relaxat în timpul execuției și să cânt e mai
expresiv în timpul concertelor.
9) Întotdeauna cântă muzical
Practica muzicală este un proces care se desfășoară de -a lungul vieții. Străduiți -vă să
obțineți un stil de cânta t cu calități artistice – calități care vorbesc printr -o exprim are muzicală.
Bucuria și aprecierea sunetului instrumentului este o condiție prealabilă studiului instrumentului.
10) Studiul nu t e fac e perfect. STUDIUL PERFECT, ÎNSĂ, TE POATE FACE
PERFECT .
”Doctorul ” în studiu – o analogie pentru studiu
Studiul este similar cu ceea ce are loc în cabinetul medicului, muzicianul asumându -și
rolul de doctor: pacientul devine lucrarea muzicală studiată (cu e xcepția faptului că lucrarea
muzicală nu po ate spune doctorului "unde doare " – urechile și mintea muzicianul ui trebuie să
decidă acest lucru).
• "doctorul" (muzicianul) identifică o zonă care ar putea avea o problemă tehnică sau
muzicală
• "doctorul " exa minează zona și dă diagnostice
• "doctorul " tratează problema și prescrie o doză de exerciții muzicale ca pe un remediu: »
Extragerea câtorva note, în mod specific, și repetarea fragmentelor sau frazelor de mai multe ori
» redarea fragmentului sau frazei foarte încet, concentrându -se pe o anumită zonă mai
dificilă
61
» cânt ând fr agmentul sau fraza cu metronom ul, studiind de la rar la repede în mod
progresiv .
» Redarea fragmentului sau fraza foarte încet, subliniind un anumit detaliu
» Cânt ând fragmentul sau fraza, dar cu note diferite care necesită o tehnică mai exigentă
(supracompensație)
» redarea fragmentului sau frazei la o viteză mai mare decât tempo -ul cerut
» redarea fragmentului sau frazei la o dinamică extremă (ppp sau fff)
» interp retarea fragmen tului sau fraz ei cu diferite abordări ale discursului muzicale,
accentuării, formei
» dezvoltarea unui exercițiu muzical spontan original, care pune accentul pe o tehnică în
cauză
• "Doctorul" reexaminează "pacientul" pentru a determina dacă tratamentul a "vindecat"
problema (muzicianul cânt ă pasajul selectat în varianta originală de câteva ori)
• după aceasta, "Doctorul" fie: a) re diagnostichează problema și prescrie un tratament nou
sau continuu; sau b) medicul declară că pacientul este vindecat și a poi caută noi probleme (de
interpretare sau tehnice) în "pacient"
Memorarea
Unele persoane memorează muzi ca foarte ușor, în timp ce altele o consideră mai dificilă.
Memorarea, ca orice altceva, devine mai ușoară cu practica și experiența . Repetarea este cheia
memorări i, cu atenț ie la toate detaliile muzicale de la bun început. Evitați să memorați mai întâi
doar notele și apoi să reveniți la memoria aspectelor muzicale ale unei opere (fraze, dinamică,
accente etc.) – vedeți și auziți întreaga lucrare intactă cu toate componentele muzicale.
Dacă memorarea unei lucrări este dificilă, încercați pașii 1 -4 de mai jos ca procedură
prescrisă și apoi încercați unul sau mai mulși dintre pașii 5 -12:
1. Învăț ați textul muzica l până când este destul de confortabil. Încă nu trebuie cân tat la
tempo original în acest moment.
2. Apoi, la un moment dat , studiază o frază. Set ează metronomul la aproxim ativ jumătate
din tempo -ul indicat. Repetă fraza de douăzeci până la treizeci de ori. Până atunci ar trebui
memorat. Repetați aceas tă procedură timp de două sau trei zile pentru a vă asigura că fraza a fost
memorată corect.
3. Combină frazele pentru a obține mai lungi, repetând de mai multe ori.
4. Incrementează viteza până la tempo indicat în partitur ă.
62
5. Încearcă să studiezi par titura departe de instrument , în minte (practica mentală).
6. Cântă sau vocalizează partitura și interpretând pasaje s pecifice fără a te uita la partitur ă.
7. Încearcă să scrii partitur a din memorie.
8. Verifică ocazional partitura, asigurându -te că nu ai modificat (învățat incorect) partitura .
9. Înregistrează -te când cânți și evaluează -te.
10. Dacă piesa nu este grea din p unct de vedere tehnic, încercă să o cânți mult mai repede.
11. Inventeaz ă propriile exerciții de concentrare.
12. Încearcă memora rea unor st udii scurte (orice studii) într-o perioadă scurtă de timp,
încercând să "bateți ceasul" prin îndeplinirea sarcinii într -o perioadă cât mai scurtă de timp
posibil.
4.4 Etapele pregătirii unei lucrări muzicale
Etapele pregătirii unei lucrări muzica le din momentul prezentării ei de către profesor
elevului și până la asimilarea totală a acesteia în vederea apariției scenice trebuie realizate într -o
ordine bine stabilită. Materialul ce urmează să fie învățat trebuie prezentat în mod progresiv,
astfel î ncât elevului să -i fie ușor de perceput și asimilat.
Înaintea începerii învățării propriu -zise a piesei, profesorul își stabilește obiectivele de
referință, obiectivele operaționale, principiile, metodele și procedeele prin care vrea să atingă
performanța, mijloacele didactice, tipurile de învățare și materialul biografic, pentru realizarea
eficientă a procesului instructiv -educativ. Astfel însușirea de cunoștințe noi, de formare de
priceperi și deprinderi și asimilarea acestora de către elev va fi pe depli n reușită. Principiile
didactice care asigură realizarea cântului muzical sunt: principiul intuiției, principiul
accesibilității, principiul sistematizării și principiul legării teoriei de practică. Metodele și
procedeele utilizate în studiul la instrument pot fi: exercițiul, conversația, problematizarea,
cântarea în variante, povestirea, descrierea, audierea, explicația. Mijloacele de învățare: prin
repetiție, prin identificare, prin descoperire, prin imitație, perceptivă, cognitivă, învățare motorie,
afectivă etc.
Importanța psiho -pedagogiei se reflectă tocmai prin implicațiile acesteia în procesul de
predare – învățare – evaluare, adică în procesul instructiv -educativ.
Primul pas este interpretarea model; profesorul trebuie să cânte sensibil pentru ca să
stârnească interesul elevului vizavi de acea lucrare muzicală, să îl determine să aibă dorința de a
învăța acea piesă.
63
Apoi, în cadrul analizei lucrării trebuie punctat: câteva date biografice ale
compozitorului, încadrarea în etapa stilistică din care fac e parte, caracterul piesei, genul și forma,
tonalitatea, armonia, problemele tehnice ce apar, termenii de agogică, formulele metroritmice
etc.
Se trece apoi la audierea lucrării în variante de interpretări pentru a vedea diferitele
concepte asupra execuție i acesteia. Obținerea performanței va consta în capacitatea elevului de a
asimila și utiliza în interpretarea piesei lucrurile pozitive observate la ceilalți interpreți. Așadar
este important ca elevul să înțeleagă și să fie capabil să aplice noțiunile asc ultate și discutate și în
alte conjuncturi, ca de exemplu în cadrul unui concert sau concurs. Trebuie totodată urmărit ca
elevul să nu copieze ceilalți interpreți, ci să confere o notă de originalitate interpretării,
îmbunătățindu -și astfel cunoștințele mu zicale.
După audierea în mai multe variante de interpretare a piesei, se trece la descifrarea
propriu -zisă a partiturii muzicale. Profesorul verifică poziția corectă a instrumentului în corelație
cu corpul și postura mâinilor.
După citirea la prima vedere a piesei profesorul va constata problemele ce apar în
pregătirea tehnică și muzicală a elevului și va propune exerciții și studii în scopul învățării și
asimilării de cunoștințe și tehnici legate de lucrarea muzicală propusă spre învățare.
Elevul trebuie s ă studieze zilnic, fiind important ca studierea să nu se facă doar cu o zi
înainte de ora de percuție. Elevul trebuie să respecte programul de studiu stabilit de profesor.
Exersarea constă în alternarea studierii în tempo lent, pe fragmente mici și cântatu l de la
cap la coadă a lucrării. Spre finalul studiului, se cântă piesa de câteva ori, în tempo mai alert ca
să observe cât a evoluat cu piesa per ansamblu.
Calitatea sunetului emis de instrument – marimbă, vibrafon etc – depinde în mare măsură
și de tehni că, de maniera de acționare a baghetelor.
În cadrul apariției pe scenă apare fenomenul emotivității, care se manifestă în mod diferit
la fiecare elev. Unii elevi au emoții inclusiv în clasă, când sunt doar cu profesorul. Există și copii
care, deși au cânta t de mai multe ori pe podium, nu pot să se obișnuiască cu prezența publicului
care îi ascultă. Aceste probleme sunt condiționate în mod direct de gradul de asimilare a pieselor
ce urmează a fi cântate pe scenă. În cazul producțiilor școlare, nivelul tehnic al pieselor trebuie
să fie în mod obligatoriu sub nivelul maximal al elevului. Pedagogul nu trebuie sa lipsească la
primele apariții în public a elevului, importanța acestui fapt constând în încrederea pe care o
insuflă acestuia prin simpla sa prezență, s au printr -un gest de aprobare. Piesa ce o prezintă pe
scenă nu trebuie sa fie memorată prea curând.
Succesul este asigurat în mare măsură de asimilarea cât mai exactă a partiturii muzicale,
de executarea precisă a elementelor tehnice ce apar pe parcursul p iesei, dar mai ales de o bună
pregătire psiho -pedagogică din partea profesorului. Acesta are menirea să îl pregătească pe elev
sufletește, pentru apariția în fața publicului.
Importanța cân tatului în public constă în faptul ca doar acolo, pe scenă se creea ză
automatismul eliberării de controlul prea intens al conștiinței.
64
4.5 Re pertoriul pentru marimbă
Odat ă cu dezvoltarea repertoriului pentru marimba solo, care se regăsește începând de la
nivelul de începător , este important ca profesorii să aibă o list ă de repertorii care să contribu ie la
dezvoltarea tehnicii pentru două, trei sau patru bețe a elev ilor. Există mii de piese sc rise sau
aranjate pentru marimbă , și poate fi un pic copleșito are alegerea de piese. Mai jos vom vedea o
listă a repert oriului car e poate ajuta elev ul să treacă treptat de la lucrări de nivel de în cepător la
lucrări mai avansate. Aceasta nu este o listă completă. Această listă va conduce elev ul, prin
repertoriu, de la piesele cele mai ușoare , la lucrările dificile din anii de liceu și poate chiar mai
mult. Mai jos su nt de asemenea sugerate modele de baghete ce pot fi utiliza te pentru fiecare
piesă. Alegerea baghetelor se face în baza unei decizii foarte "personale" și poate diferi atât de la
piesă la piesă cât și de la interpret la in terpret , astfel încât lista de mai jos este pur și simplu o
listă sugerată.
4.5.1 Exemple de modele de bețe pentru marimbă
University Series , Professional Mallets Series , Virtuoso Series (birch shaft) (special birch
shaft/multi tone) (birch -MV/B or rattan -MV s haft)
KYB -51; Extra hard MP -01; Medium hard -hard MV/B -4010; Hard
KYB -52; Medium MP -02; Medium -medium hard MV/B -4030; Medium soft
KYB -54; Soft MP -03; Medium soft -medium MV/B -4040; Soft
KYB -55; Extra soft MP -04; Soft -medium soft MV/B -6040; Soft
KYB -82; Two -tone; Med. soft MP -05; Extra soft -soft MV/B -6050; Very soft
KYB -84; Two -tone; Med. hard MV/B -8040; Medium soft
MTB -10; Two -tone/Birch MV/B -8060; Very soft
MTR -10; Two -tone/Rattan MV/B -8080; Extra soft
Am scris aceste denumiri în engleză pentru că în această formă se regăsesc în cataloagele
și site-urile de specialitate.
Traducerile durităților capetelor cu care se lovește instrumental sunt următoarele:
Extra hard = duritate extra (extrem de) tare
Hard = duritate tare
Medium hard = duritate medie tare
Medium = duritate medie
Medium soft = duritate medie moale
65
Soft = duritate moale
Very soft = duritate foarte moale
Extra soft = duritate extra (extrem de) moale
4.5.2 Sugestii de repertorii pe ntru diferite nivele
4.5.2.1 Repertoriu pentru î ncepători
Titlul Compozitor Editura Bețe Sugerate
Yellow After the Rain Mitchell Peters M. Peters MP-02,KYB -53
Sea Refractions Mitchell Peters M. Peters MP-03,KYB -54
Mbira Song A. Gomez/Rife Southern Music MP -02,KYB -53
Marimba Flamenca A. Gomez/Rife Southern Music KYB -52/53
Elegy Gordon Stout Studio 4 MP -04,KYB -54
Bach for Marimba S.Bach/Moore Kendor Music MP-02/03/04,KYB -53
Six Caprices for Guitar M. Carcassi/Howarth Ghowarth Pub. MP-02/03
Three Preludes Ney Rosauro Southern MP-02,KYB -53,MV -4030
Cello Suites (selected mvmt s.) J.S.Bach (numerous) MP-04,MV -6040/6050
Violin Sonatas and Partitas(sm) J.S.Bach (numerous) MP-01/02,MV -4020/4030
4.5.2.2 Repertoriu pentru începători experimentați
Titlu Compozitor Editura Bețe Sugerate
Rain Dance A. Gomez/Rife Southern Music MP -02,KYB -52,MV -4020
Scenes from Mexico A. Gomez/Rife Southern Music MP -03,KYB -53
Tune For Mary O Rich O’Meara Marimba Pr od MP-02/03,KYB -53/54
Restless Rich O’Meara Marimba Prod. MP-03,KYB -53,MV -4040
Reverie Gordon Stout Studio 4 MP-03/04,MV -4030/6040
Etude Op. 6 No. 8 C. Omar Musser Studio 4 MP-02,MV -4020/4030
Etude Op. 6 No. 9 C. Omar Musser Studio 4 MV-4010/4020,MP -01
Etude Op. 6 No. 10 C. Omar Musser Studio 4 MV-4010/4020,MP -01
Six Mile Creek Gus Burghdorf C. Alan MP-01/02,MV -4030
Hymn for an Angelic Child Gus Burghdorf C. Alan MP-04, MV -6050
Etude for a Quite Hall Christopher Deane C. Deane MP-01,MTB -10
66
Contemporary Marimba Solos Bill Molenhof Honeyrock MP-01/02,MV -4020/4030
Cello Suites (selected mvmts.) J.S.Bach (mai multe ) MP-04,MV -6040/6050
Violin Sonatas and Partitas(sm) J.S.Bach (mai multe ) MP-01/02,MV -4020/4030
4.5.2.3 Repertoriu pentru nivel mediu
Titlu Compozitor Editura Bețe Sugerate
Rhythm Song Paul Smadbeck Marimba Prod. KYB -84,MP -01,MV -4030
Virginia Tate Paul Smadbeck Smadbeck MP-04,MV -8040/8060
Footpath Dave Samuels Orient Point MP-01/02,MV -4020/4030
Cavatina S. Myers/Howarth Ghowarth Pub. MP-02/05,MV -6040/8060
Astral Dance Gordon Stou t Studio 4 MP-01,KYB -52,MV -4040
Ghanaia Matthias Schmitt Zimmerman MP-02/03,MV -4030
Frogs Keiko Abe Studio 4 KYB -82,MV -4010/4020
Requerdos de la Alhambra Francisco Tarrega (numerous arr.) MP-02/05,MV -6040/8060
Baroque Suite Daniel Levitan M. Baker MP-03,MV -8040
Estudio #1,2,3 Murray Houllif Permus MP-01,KYB -52/53
Gordon’s Bicycle Kevin Bobo Studio 4 MP-01,MV -4020/4030
Four Movements for Marimba Michael Burritt Ludwig MP-02,MV -4030/4040
October Night Michael Burritt Ludwig MP-02,KYB -53,MV -4030
Michi for Marimba Keiko Abe Music for Perc. MP-03/04,MV -6050/8040
November Evening Christopher Norton Innovative Perc . MP-01,MV -4030/4040
Suite Popular Brasiliera Ney Rosauro Music for Perc. MP-01/02,MV -4030/4040
Suite For Marimba Alfred Fissinger Percussion Arts KYB -52/53,MP -01
Cello Suites (selected mvmts.) J.S.Bach (mai multe ) MP-04,MV -6040/6050
Sonate și Partite pentru Vioară (sm) J.S.Bach (mai multe ) MP-01/02,MV -4020/4030
4.5.2.4 Repertoriu pentru nivel mediu experimentat
Titlu Com pozitor Editura Bețe Sugerate
Polaris Mark Ford Innovative Perc MP-01/02,MV -4030
Caritas Michael Burritt Marimba Prod. MP-01/02
Two Mexican Dances Gordon Stout Studio 4 MP-04
67
Leyenda (Asturia s) Isaac Albeniz (numerous arr .) MP-01,MV -4030
Dream of the Cherry Blossoms Keiko Abe Zimmerman MV-4020
The Kudu Thom Hasenpflug M. Baker MP-01/02,MV -4040
Four Episodes for Marimba Gordon Stout Studio 4 MP-02/03/04
Two M ovements for Marimba Toshimitsu Tanaka Ongaku MV-4010,MTB -10
Four Rotations Eric Sammut Marimba Prod. MP -01/02/03/04
Album for the Young Tschaikovsky/Stevens Marimba Prod. MV-6040/0605,MP -03
Dance of Redempti on David Gillingham C. Alan MTB -10,MV -4020/4030
Three Shells Christopher Deane Innovative Perc MP -01/02/03
Suite Violoncel (selected mvmts.) J.S.Bach (mai multe ) MP-04,MV -6040/6050
Sona te și Partite pentru Vioară (sm) J.S.Bach (mai multe ) MP-01/02,MV -4020/403
4.5.2.5 Repertoriu avansați
Titlu Compozitor Editura Bețe Sugerate
Velocities Joseph Schwantner Helicon Music MTB -10,
Merlin Andrew Thomas Margun Music MTB -10(1st),MP -01(2nd)
Shadow Chasers Michael Burritt C. Alan MP-01,MV -4030
Of Wind and Water Dave Hollinden C. Alan MP-01/02,MTB -10
Rhythmic Caprice Leigh Howard Stevens Marimba Prod. MP-01/02,MV -4020/4030
Variations on Lost Love David Maslanka Marimba Prod. MP-02/03
Northern Lights Eric Ewanzen M. Baker MP-02/03,MV -4040/6040
Azure Michael Burritt Marimba Prod. MTB -10,MP -01
My Lady White David Maslanka Marimba Prod. MP-01/02,MV -4030/4040
Rhapsody for Marimba John Serry Marimba Prod. MP-01/02
Reflections on the Nature of Water Jacob Druckman Boosey&Hawk. MP -01/02,MTB –
10,MV -4010
Dances of Earth and Fire Peter Klatzow PM Europe/Honeyrock MTB -10,MV -4020
Great Wall Leigh Howard Ste vens Marimba Prod. MP-03/04,MV -6040
Sedimental Structures Gordon Stout Marimba Prod. MP-02/03,MV -4040
68
4.6 Ambitusul marimbei
Marimba este în g eneral de cinci octave, dar o găsim în mai multe configurații după cum
se vedem în ima ginea de mai jos. Cea de 5 octave are ambitusul cuprins între C (C2) C7; ce a de
4.6 octave este util ă pentru transcrieri de chitară; cea de 4.3 octave este cea mai comună, iar
marimba de 4 octave devine din ce în ce mai rar întâlnită . În general , majorita tea instituțiilor de
învățământ au acces la marimba de 5 octave .
Fig. 4.6.1 Ambitusul marimbei
Tipul de marimba ales pentru interpretarea unei lucrări este foarte important pentru
înțelegerea mesajului așa cum a vrut compozitorul să -l transmită .
Prefer ințele interpreților p ot fi diferite dar este de dorit să vedem întreaga partitură
marimbă scrisă pe două sisteme , ca în cazul patiturilor pentru pian.
Cheile Fa și Sol sunt cele mai utilizate chei în partiturile pentru marimbă , celelate chei
putând lipsi.
Liniile ajutătoare, cele pe care se așază notele de deasupra sau dedesuptul portatuvului,
este de preferat să fie folosite cât mai puțin . Când un pasaj este scr is mai ales cu linii de
ajutătoare , ar trebui să se ut ilizeze simbolul "8va" , pentru ca acesta să fie scris direct pe portativ .
Citirea notelor scrise direct pe cele două portative ale sistemului este variant a cea mai
preferată de către instrumentiști . Două exemp le excelente de utilizare a not elor în cadrul unui
pasaj care se mișcă de pe un portati v pe altul grupe mari pot fi găsite în Andrew Thomas 'Merlin
(1985) și variațiile lui Khan Alejandro Viñao (2001 ).
69
Fig. 4.6.2 Merlin II de Andrew Thomas, măs 1 -4
Fig. 4.6.3 Khan Variations by Alejandro Viñao, măs. 165 -167
Un singur portativ este suficient atunci când lucrarea este scrisă într -un ambitus mic
pentr u o perioadă mai lungă de timp. Folosirea unui portativ mixt este utilă atunci când textul
muzical rămâne într -un singur cheie pentru o perioadă lungă de timp. Un exemplu ar putea fi în
Dances o f Earth and Fire de Peter Klatzow (1987), d upă cum vedem în exemplu următor . Până
la un moment dat, pe partitură, a fost doar portativul în cheia Fa. Din acest punct partitura
continuă pe două portative, ambitusul acesteia mărindu -se. Pentru instrumentistu l care citește
partitura în timpul concertu lui, nu există nicio dubiu cu privire la schimbarea cheii (din Fa în
Sol).
Fig. 4.6.4 Dances of Earth and Fire de Peter Klatzow, mvt. I, măs. 38 -42
Așa cum cum vedem și în exemplul de mai sus, scriitura se mu tă de la portativul în cheia
Fa la cele două portative ale sistemului la jumătatea răndului, în acest fel eliminând portative le
goale scrise pe pagină . O partitură scrisă bine va conține, cel ma i probabil, atât sistemul format
din cele două portative cât ș i un singur portativ atunci când nu sunt necesare două . Acest lucru
este practic din perspectiva editorilor, compozitorilor și interpreților .
70
4.7 Mânuirea
Mânuirea este foarte importantă deseori pentru a ușura rezolvarea unor probleme tehnice .
A lovi cu mâna dreaptă atunci când ar trebui să lovești cu mâna stângă și invers poate face
diferența între o interpretare bună și una mai puțin bună . Așa cum a declarat compozitorul
Reginald Smith Brindle în cartea sa Contemporary Percussion , "Este deci necesar ca
compo zitorii să -și imagineze cum va fi interpretat muzica lor, să prevadă ce dificultăți vor
apărea și, dacă este posibil, să le elimine ”
Mânu irea poate fi specificată/notată și în cazul în care compozitorul dorește ceva în mod
special. Deciziile cu privire la mânuire sunt luate de obicei de catre instrumentist cu toate că în
multe partituri găsim indicații detaliate cu privire la acest aspect. Dacă o piesă implică utilizarea
simultan ă a mai multor tipuri de baghete (moi și tari), indicațiile pot fi scrise cum v edem mai
jos. În cazul în care sunt necesare indicații pentru mânuire , trebuie respectate următoarele
instrucțiuni. Pentru lucrările care se cântă cu două baghete, una în mâna dreaptă și cealaltă în
mâna stângă, mâinile sunt notate cu ”R” și ”L” deasupra s au sub nota corespunzătoare. Pentru
lucrările care se cântă cu patru baghete, acestea sunt numerotate cu 1, 2, 3, 4 de la stânga la
dreapta. Așa cum am mai spus, mânuirea nu este neapărat nevoie să fie notată, acestă sarcină
revenindu -I instrumentistului și se aplică în mod special mai al es pentru cei care citesc
partiturile în timpul concertului.
Un exemplu potrivit găsim în Baroque Suite a lui Daniel Levitan, care prezintă mai multe
repetări ale aceleiași n ote (A4), notate pe portative diferite, după cum vedem în exemplul
următor.
Fig. 4.7.1 Baroque Suite de Daniel Levitan, măs . 7-9
În aceste măsuri observăm că mânuirea este notată prin aranjarea notelor pe două portative
diferite. Mâna dreaptă cântă notele de pe portativul de sus și mâna stângă cântă not ele de pe
porttivul de jos.
Așa cum am spus mai înainte, un mot iv practic pentru a nota mânuirea ar fi acela când
compozitorul dorește să aib ă diferite tipuri de baghete sau durități în fiecare mână (adică baghete
71
moi în stânga și dure în dreapta). În aces t caz, mânu irea tre buie să fie fo arte clar notată în
partitură .
Acest lucru îl vom vedea în exemplul din Marimba Prelude nr. 1 al lui Raymond Helble.
__________________
52 "Brindle, Reginald Smith, Contemporary Percussion, New York: Oxford Universi ty Press, 1991, p. 26
Fig. 4.7.2 Prelude No. 1 by Raymond Helble, notarea mânuirii în partitură măs. 1 -2.
Notarea mânuirii este absolut necesară atunci când compozitorul dorește ca lucrarea sau o
parte din lucrare să fie cântată cu baghete care au durit ăți diferite în același timp. Notarea
baghetelor se face, așa cum am văzut și mai sus, numerotând baghetele de la stânga spre dreapta
cu 1, 2, 3, 4, unde baghetele numerotate cu 1 și 2 corespund mâinii stângi iar cele numerotate cu
3 și 4 corespund mâinii drepte.
4.8 Broderii și ornamente
Print re notațiile ornamentelor care î nfrumuțesează discursul m uzical se regăsesc
apogiatura și glissando -ul. Acestea sunt considerate ornamente ale unei note principale.
Interpretarea acestora poat e diferi de la instrumentist la instrumentist .
Modul în care se cântă apogiaturile este diferit la marimbafoni ști față de alți instrumentiști,
datorită faptului că maj oritatea percuționiștilor au toba mica, ca percuționiști începători . În mod
tipic, apogiaturile la tobă mică sunt cân tate mult mai rapi d și mai aproape de nota principală
decât la alte instrumente . Din acest motiv, este import ant să facem distincția între o appoggiatura
și o acciaccatura pentru percuționiș ti. Interpretarea standard a une i acciaccatura ( o apogiatură cu
codița tăiată) se face cântând -o cât mai apropiată posibil de nota principală. Acest lucru este
foarte de popu lar în literatura japoneză marimbă solo . Avem un exemplu în fragmentul din
Mirage pour Marimba de Yasuo Sueyoshi .
72
Fig. 4. 8.1 Mirage pour Marimba de Yasuo Sueyoshi
Cel mai des întâlnită apogiatură este cea normal, fară codița tăiată. De exemplu, o
apogiatură formată dintr -un grup de cinci note se cântă cu doar două bagh ete. Putem vedea acest
lucru în exemplul de mai jos. Folosirea cifrelor "2" și "3" pe apogiaturi ne indică mânuirea .
Fig. 4.8 .2 Folosirea apogiaturii
Glissando pentru marimba este notat în același mod în care se notează un glissando într -o
partitură de pian. Nota/notele de început și (dacă se dorește) o n otă de încheiere. Acest lucru se
poate nota cu o l inie dreaptă sau o linie ondul ată. Acest lucru îl putem vedea în Variations after
Viñao de Gene Koshinski .
Fig. 4. 8.3 Variations after Viñao de Gene Koshinski , măs. 158 -159. Notarea standard a glissando -ului.
Cântatul glissando -ului pe marimbă se poate face doar pe notele naturale, durata acestuia
putând varia în funcție de lungimea acestuia, dorința interpretului sau a compozitorlui.
73
4.9 Dinamica
În compozițiile pentru marimbă pot fi utilizate t oate notațiile dinamice standard .
Caracteristica cea mai notabilă atunci când se ia în conside rare dinamica este că instrumentul
este foarte versatile în cee ace privește posibilitățile dinamic e. Se p oate trece de la extrem de
încet la extrem de tare într -o clipă. Ca în cazul oricărui instrum ent, cu cât este mai mult
solicitant din pun ct de vedere tehnic un pasaj muzical , cu atât mai dificilă este obținerea
dinamicii la niveluri extreme.
Greutatea /duritatea baghetelor și articulația sunt aspect e care trebuie să fie luate în
considerare atunci când vorbim despre utilizarea dinamicii extreme. Cu un cap dur obținem un
sunet foarte luminos l a xilofon sau la capătul superior al marimba, în același timp, pentru
registrul grav acestea pot provoca deteriorarea tastaturii. Un lucru similar se întâmplă când
folosim baghete moi la capătul superior al marimbei sau pe xilofon, sunetul fiind șters, fără
claritate . Baghetele moi sau dur e nu ar trebui folosit e pentru a obține nuanțe extreme în
condițiile specificate mai sus , ci mai degrabă pentru timbrul ce po ate fi obținut cu acestea.
Dinamica independentă, separat pe fiecare mână, poate fi executată cu ușurință pe
marimbă. Împărțirea dinamicii p e fiecare mână sau chiar f iecare baghetă poate crea texturi
unice. Acest lucru se poate realiza fie prin schimbare a înălț imii fiecărei mâini sau prin lovirea pe
diferite părți ale tastei. Putem vedea a cest lucru în exemplul următor.
Fig. 4.9 .1 Dinamică independent ă
74
4.10 Limitele instrument istului
Ѕcopul principal al acestui document nu este acela de a limita ceea ce pot face
compozitorii, ci de a arăta ce posibilit ăți există și, sper , să fie creativ și să îmbogățească din
punct de vedere muzical repertoriul pentru marimbă . Cu toate acestea, există limitări care ar
trebui luate în considerare. Multe dintre aceste limitări au legătură cu dimensiunile mari ale
instrumentului și natura sa non -tactilă. Această problem constă în faptul că instrumentiștii
marimbafoniști (ca toți ceilalți instrumentiști ) variază în funcție de mărimea lor fizică. Alte
limitări rezultă din de xteritatea necesară pentru a cânta cu patru baghete sau de faptul că notele
accidentate/alterate (diezi și beboli), se află deasupra not elor naturale.
4.11 Intervale și registre extreme
Datorită lungimii marimbei (aproximativ 2,4 m), diferențele extreme de re gistru, pot fi
realizate într -un timp foarte scurt și nu necesite un nivel înalt de tehnică. În timp c e se cânt ă cele
mai acute și cele mai grave note pe o marimba de 5 octave (C2 și C7) simultan, este p osibil ca
majoritatea instrumentiștilor să se aplece sau să se apropie de instrument, limitând în esență toată
tehnica. Un exemplu notoriu de utilizare scu rtă, dar eficientă a registrelor îl găsim în măsurile
din finalul lucrării Merlin de Andrew Thomas.
Fig. 4.11 .1 Registre extreme în lucrarea Merlin de Andrew Thomas, măs. 205 – 207
Cu F2 și B2 la mâna stângă și C6 și C7 în mâna dreaptă, înregistrăm o dista nță de aproape
doi metri între mâini . Piesa a fost comandată de percuționistul William Moersch, care are o
înălțime de aproape doi metri și nu are prob leme cu atingerea acestor note; pentru un percuționist
mai scund , cum ar fi Nancy Zeltsman, ar trebui făcută o transpunere așa cum se arată în
exempl ul următor.
75
Fig. 4.11.2 Merlin II de Andrew Thomas, măs. 205 -207. Transpoziție pentru Zeltsman
În pasaje ca acestea, o măsură ossia este o alternativă pref erabilă pentru anumite problem
în cee ace privește capacitatea fizică a unor instrumentiști .
Majoritatea marimbafoniștilor vor putea obține între bețele de la o singură mână în
registrul grav un interval de nonă sau decimă iar în registrul acut de undecimă sau duodecimă.
Distanța optima dintre bețele de la o singură mână este de până la sextă sau, pe pasaje scurte,
până la septimă sau chiar octavă cu timp sufficient de pregătire în prealabil. Dacă distanț ele sunt
mai mari decât cele menționate mai sus, notele vor fi transpuse sau nu vor fi cântate. Î n cazuri
extreme , cel mai bine este să apară o măsură ossia sau o notă în paranteză.
Pe măsură ce voci le/liniile melodice se depărtează una de cealaltă îndrept âdu-se catre
lateralele marimbei , executarea corectă devine , evident , o pr ovocare mai mare pentru
instrumentist . Datorită dimensiunilor și a diferitelor modele de marimbă, instrumentiștii nu po t
vedea întotdeauna ceea ce cânt ă. În cartea sa , "How to Write for Percussion ", percuționistul
Samuel Solo mon spune că atunci când o mână are de cântat la un interval mare faț ă de cealaltă,
precizia devine o problemă. ”Interpretul poate încerca următorul exercițiu: așezat la pian, cu
achii ațintiți către nota Do centr al, încearcă să folosească viziunea periferică. Fără a vă mișca
capul, observați intervalul în care puteți mișca confortabil mâinile în ambele direcții și puteți
vedea în co ntinuare ce note câtați.”52 Cei mai mulți marimbafoniști folosesc vederea periferică
pentru a cânta la instrument. Nivelul de e xpertiză necesar pentru a cânt a o anumită compoziție
este adesea dictat de distanța dintre notele care se cântă simultan – cu cât este mai mare distanța
dintre voci , cu atât va fi mai avansat instrumentistul .
52 Solomon, Samuel Z, How to Write for Perc ussion, New York: SZSolomon, 2002, p. 80
76
4.12 Dexteritatea
Viteza și dexteritatea sunt considerații care trebuie făcute pentru orice instrumentalist, dar
acesta este un aspect deosebit de ciudat al jocului marimba. După cum descrie Samuel Solomon
în cartea sa, există câteva condiții care pot influența v iteza unui percuționist: ”număr ul de
suprafețe pe care se cântă și distanța dint re ele, greutatea bețelor, dinamica, rezistența, mânu irea
și echilibrul fizic .”53 Un exemplu unde dextaritatea tehnică trebuie să fie foarte bine pusă la
punct este următorul:
Fig. 4.12 .1 Mirage pour Marimba de Yasuo Sueyoshi, măs . 128 -130
Pentru a cânta așa cum este scris , ar trebui ca fiecare mână să cânte șaisprezecimi la un
tempo de 160+ BPM. Majoritatea percuționiștilor pot executa șaisprezecimile la 100 -120 BPM.
4.13 Zonele de lovire a tastelor
Cel mai bun s unet este produs atunci când tast ele sunt lovite la sau în apropierea centrului.
Cu toate acestea, în diferite situații, ar putea fi necesar mai ales tastele corespunzătoare notelor
alterate să fie lovite pe margine. În g eneral, instrumentistul decide când să lovească în centru și
când să lovească pe margini. Acest lucru nu reprezintă o problemă atunci când se cântă pe un
singur plan (numai notele naturale sau numai notele alterate), problema apare atunci când cele
două pl anuri se combină și trebuie cântat cu aceeași mână note din amândouă planurile. Din
cauză că notele alterate sunt ridicate cu aproximativ trei cm față de cele naturale, trecerea rapidă
de la un plan la altul ar trebui făcută , dacă este posibil, cu amândouă mâinele, alternativ. Chiar și
când avem de cântat acorduri, din punct de vedere fizic, lovirea tastelor în locurile optime poate
53 Samuel, Z., Solomon How to write for percussion , p. 79
77
fi o problemă. De exemplu, pentru a cânta acordul gamei Si major, interpretul aproape că își
atinge antebrațele. Din această c auză tastele nu vor mai putea fi lovite în centru, la fel ca în
imaginea de mai jos.
După cum vedem, instrumentistul se străduiește să lovească notele și, în astfel de poziții, se
atinge mult mai puțin obiectivul obținerii unui sunet de calitate. O posibil ă soluție pentru ace astă
situație este lovirea notelor Si3 și Si4 cu mâna stângă iar notele Re #4 și Fa #4 cu dreaptă.
Fig. 4.13 .1 Acordul gamei Si major
4.14 Schimburi de poziție
Schimburile extreme de acorduri și, implicit, ale poziției corpului instru mentistului
necesită timp pentru a controla distribuirea greutății, pentru a lovi notele corecte și pentru a
produce un sunet de calitate. Acest lucru nu este valabil doar când avem schimburi extreme ale
registrelor, ci și în anumite acorduri ce conțin not e apropiate dar poziționate incomod. După cum
putem vedea mai jos, schimburile între acorduri, cum ar fi acordul gamei Bb în stare directă și
acordul gamei B în stare directă , sunt foarte problematice .
78
Fig. 4.14. 1 Poziția mâinilor pentru acordul g amei Sib Major (stânga) și Si Major (dreapta)
Memoria kinestezică și tactilă
Factori precum memori a kinestezică și tactilă sunt indispensabile și, în același timp,
esențiali pentru instrumentistul percuționist. Deoarece interpretul nu atinge fizic instrume ntul,
apare nevoia de m emorie kinestezică sau de mișcare.
79
S ΟNS LUZ І І
Originea instrumentelor de percuție este incertă, este evaluată în baza puținelor scrieri din
vechime și în urma unei analize logice asupra evoluției acestor instrumente în timp. Folosirea
acestor a era dictată de nevoile momentelor respective, acestea putând fi: comunicare,
invocare /alungare de spirite, război, sărbătoare etc. Instrumentele de percuție au fost puține și
oarecum rudimentare. Până în secolul XX în muzica de camera nu se regăseau aceste
instrumente iar acum dispunem de un vast repertoriu de muzică de camera pentru formații
alcătuite numai din instrumente de percuție. Așadar, putem trage concluzia că în ultima sută de
ani evoluția instrumentelor de percuție a c unoscut ascensiune puternică fără precedent.
Inventarea continuă de noi instrumente de percuție și includerea lor în toate genurile muzicale a
făcut din acestea unele dintre cele mai cunoscute și apreciate instrumente la nivel mondial.
S u tοa te s ă a r ma і fі ne s e ѕa re ο ѕe rі e ԁe ѕtuԁі і s a re ѕă і nᴠe ѕtі ɡhe ᴢe exhaustiv subiectele
expuse în această lucrare, în ceea ce privește evaluarea elevului, studiul la instrument, pregătirea
unei lucrări și aspectele tehnice atât ale instrumentelor cât și ale partiturilor , pute m s οnѕі ԁe ra s ă
mοԁe lul pr οpuѕ s uprі nԁe fa s tοrі і prі ns і pa lі s a re s οntrі ƅ uі e la οƅ țі ne re a pe rfοrma nțe lοr
ѕupe rі οa re în mu ᴢі s ă. A s e ѕte a , ѕuƅ ο fοrmă ѕa u a lta , ѕe re ɡăѕe ѕs șі în lі te ra tura ԁe ѕpe s і a lі ta te .
De ѕs οmpun e re a în ԁі me nѕі unі șі s οmpοne nte mi -a pe rmі ѕ ѕă te ѕtez un eleme nt s e pοa te fі
utі lі ᴢa t ԁe s ătre prοfe ѕοrі s a un s a ԁru ԁe e ᴠa lua re a s οpі і lοr în ᴠe ԁe re a a ls ătuі rі і unuі prοfі l a l
pe rfοrma nțe і . S οmpοne nte le і ns luѕe a u, ԁe a ѕe me ne a , ο ᴠa lοa re pre ԁі s tі ᴠă ƅ ună p e ntru
pe rfοrma nțe le ѕupe rі οa re în mu ᴢі s ă. A m îns e rs a t, ԁe a ѕe me ne a , ѕă οfe r s âte ᴠa re pe re a tât pe ntru
re a lі ᴢa re a une і e ᴠa luărі ɡlοƅ a le , s ât șі pe ntru ο a na lі ᴢă în ԁe ta lі u.
Va lі ԁі ta te a ԁі me nѕі unі lοr prοpuѕe ѕpre a fі utі lі ᴢa te s a șі s rі te rі і ԁe ԁі fe re nțі e re a s e lοr s u
pοte nțі a l în a s e ѕt ԁοme nі u, ѕ-a ԁοᴠe ԁі t a fі pute rnі s ѕprі jі nі tă ԁe ԁa te le οƅ țі nute . E ѕte ᴠοrƅ a ԁe
tre і fa s tοrі ԁі ѕtі ns țі , ԁa r nu і nԁe pe nԁe nțі : a ptі tuԁі nі le muᴢі s a le , s re a tі ᴠі ta te a muᴢі s a lă șі
a nɡa ja me ntul în ԁοme nі ul mu ᴢі s a l. La un n і ᴠe l ɡe ne ra l, pr οfі lul s οpі і lοr s u pe rfοrma nțe
ԁοᴠe ԁі te în ԁοme nі ul mu ᴢі s a l, ѕs οa te în e ᴠі ԁe nță ԁі fe re nțe le ɡa te nu num a і ԁe a ptі tuԁі nі le
muᴢі s a le , ԁa r șі ԁі fe re nțe în s e e a s e prі ᴠe ște ԁі ѕpοnі ƅ і lі ta te a ԁe a pe rѕe ᴠe ra în a s tі ᴠі tățі le
muᴢі s a le . A ptі tuԁі nі le muᴢі s a le re pre ᴢі ntă ԁe ѕі ɡur un s rі te rі u s la r, ԁa r e l ɡa ra nte a ᴢă ԁοa r pa rțі a l
ѕus s e ѕul în ԁοme nі ul mu ᴢі s a l. A ᴠânԁ în ᴠe ԁe re ԁі fe re nțe le între e ᴠa luărі le e le ᴠі lοr s u ѕus s e ѕ,
re ѕpe s tі ᴠ s u ma і puțі n ѕus s e ѕ, pute m s οnѕі ԁe ra s ă, ԁa s ă a s e ѕte a ptі tuԁі nі nu ѕunt în ѕοțі te ԁe un
a nɡa ja me nt ѕe rі οѕ pe ntru a s tі ᴠі tățі le muᴢі s a le , fără ο mοtі ᴠa țі e s la ră, pοte nțі a lul s οpі і lοr nu e ѕte
frus tі fі s a t pe măѕura a ptі tuԁі nі lοr. A s e a ѕtă re la țі e e ѕte ѕurprі nѕă șі ԁe Ha rοutοunі a n în
і nte rᴠі urі le re a lі ᴢa te s u s οpі і ԁοta țі șі prοfe ѕοrі і lοr, re ѕpe s tі ᴠ pe ƅ a ᴢa e ᴠa luărі lοr re a lі ᴢa te ԁe
80
ѕpe s і a lі ștі . Ѕe pa re s ă s e і s u ο mοtі ᴠa țі e ѕupe rі οa ră ѕunt m a і ԁі ѕpușі ѕă prοfі te ԁe οpοrtunі tățі le
ԁe înᴠăța re ѕa u ԁe te ѕta re a pe rfοrma nțe lοr lοr. І a tă, ԁe s і , s ă s e e a s e nοі a m ԁe numі t a nɡa ja me nt
e ѕte a ѕpe s tul pοa te s e l ma і і mpοrta nt s e tre ƅ uі e lua t în s οnѕі ԁe ra re în e la ƅ οra re a prοɡra me lοr ԁe
a ѕі ѕte nță, ԁe ԁe ᴢᴠοlta re a ta le ntulu і . Tοt ԁі n a s e ѕt mοtі ᴠ, s οnѕі ԁe răm s ă un pr οɡra m ԁe ѕe le s țі e
s e ntra t num a і pe a ptі tuԁі nі , nu e ѕte ѕufі s і e nt ԁe s οns luԁe nt în pr і ᴠі nța ta le ntulu і muᴢі s a l
pοte nțі a l a l unu і s οpі l. E l a r tre ƅ uі ѕă і ns luԁă prοs e ԁurі ԁe e ᴠa lua re pe ntru a s e і fa s tοrі s a re ѕ-a u
ԁοᴠe ԁі t a fі і mpοrta nțі în οƅ țі ne re a pe rfοrma nțe і în ԁοme nі ul і nte rpre tărі і muᴢі s a le , s um a r fі
mοtі ᴠa țі a șі s re a tі ᴠі ta te a . În s a ᴢul s re a tі ᴠі tățі і , s a pa s і ta te a ԁe ma nі pula і ԁe і le muᴢі s a le ,
re ѕpe s tі ᴠ ѕe nѕі ƅ і lі ta te a la a ѕpe s te le le ɡa te ԁe e ѕte tі s a , e xpre ѕі ᴠі ta te a muᴢі s і і , a s e ѕta a re nu ԁοa r ο
і nflue nță ѕpe s і fі s ă, re fle s ta tă pr і ntr-ο і nte rpre ta re e xpre ѕі ᴠă a pі e ѕe lοr mu ᴢі s a le , s і șі una
ne ѕpe s і fі s ă, pr і n s οntrі ƅ uțі a pe s a re șі -ο a ԁus e la ԁe ᴢᴠοlta re a ta le ntulu і muᴢі s a l în ɡe ne ra l.
E xplοrânԁ ԁі ᴠe rѕe le ѕtrus turі muᴢі s a le , pοѕі ƅ і lі tățі le οfe rі te ԁe ԁі fe rі te te hnі s і ԁe і nte rpre ta re șі
a ѕpe s te le le ɡa te ԁe nua nțe le e xprі mărі і muᴢі s a le , s οpі lul ᴠa ԁe ᴠe nі s a pa ƅ і l ѕă prοfі te ma і mult
ԁe pe urma οpοrtunі tățі lοr ԁe înᴠăța re s a re і ѕe οfe ră, fі і nԁ ma і re s e ptі ᴠ la a s e і fa s tοrі s a re pοt
s οntrі ƅ uі la ԁe ᴢᴠοlta re a a ptі tuԁі nі lοr lοr în a s e ѕt ԁοme nі u.
Aptitudinile se pot dezvol ta armonios în acest domeniu, bineînțeles, cu ajutorul decisiv al
profesorului de percuție care pe tot timpu l evoluției elevului, din momentul contactului cu
instrumentu l până la finalizarea studiilor, îi furnizează informațiile necesare pentru parcurgerea
drumului artistic cu minimum de efort și maximum de randament.
81
B І B LІ ΟGRA FІ E
1. A .H. T a ke us hі , Ѕ.H. Hul ѕe , A ƅ ѕοlute pі ts h, în P ѕys hοlοɡі s a l B ulle tі n, 113, 1993
2. A le xa nԁru M a te і , G A ME -100 s οns e rte , într e ƅ ărі , răѕpunѕurі , E ԁі tura UNM, B us ure ștі , 2007
3. A le xa nԁru M a te і , Te ᴢa ԁe ԁοs tοra t, pa ɡ.11, UNM, B us ure ștі , 2015
4. B ărƅ us e a nu, V a le rі u: Dі s țі οna r ԁe і nѕtrum e nte muᴢі s a le , E ԁі tura Te οra 1999
5. B e s k, Jοhn: E ns ys lοpe ԁі a οf Pe rs uѕѕі οn, Ne w Yοrk, G a rla nԁ Puƅ lі ѕhі nɡ, І ns ., 1995
6. B la ԁe ѕ, Ja me ѕ: Pe rs uѕѕі οn і nѕtrum e ntѕ a nԁ the і r hі ѕtοry, Lοnԁοn, UK: F a ƅ e r & F a ƅ e r, Ltԁ.,
1970
7. S . Trі ppοԁі , Muѕі s frοm ѕοunԁ tο pe rs e ptі οn, în J οurna l οf Pѕys hοlοɡy a nԁ the B e ha ᴠі οra l
Ѕs і e ns e ѕ, 14, 2000
8. S οma n, La ᴠі nі a : Vre і ѕă fі і prοfe ѕοr ԁe pі a n?, E ԁі tura UNM B , 2009
9. D.J. L e ᴠі tі n, Me mοry fοr mu ѕі s a l a ttrі ƅ ute ѕ, în P. R. S οοk, Mu ѕі s , s οɡnі tі οn a nԁ
s οmpute rі ᴢe ԁ ѕοunԁ: A n і ntrοԁus tі οn tο pѕys hοa s οuѕtі s ѕ, MA : M. І .T. Pr e ѕѕ, S a mƅ rі ԁɡe ,
1999
10. D.J. L e ᴠі tі n, P.R. S οοk, Me mοry fοr mu ѕі s a l te mpο: A ԁԁі tі οna l e ᴠі ԁe ns e tha t a uԁі tοry
me mοry і ѕ a ƅ ѕοlute , în P e rs e ptі οn & Pѕys hοphyѕі s ѕ, MA : M.І .T. Pre ѕѕ, S a mƅ rі ԁɡe, 1996
11. Dăns e a nu, L і ᴠі u: S a rte a s u і nѕtrum e nte , E ԁі tura Funԁa țі e і Rοmânі a ԁe mâі ne , B us ure ștі
1972
12. Dі s țі οna r ԁe te rme nі muᴢі s a lі , E ԁі tura Ștі і nțі fі s ă șі E ns і s lοpe ԁі s ă, B us ure ștі , 1984
13. Dі nu, Mі ha і .. S οmunі s a re a . Re pe re funԁa me nta le . B us ure ștі : E ԁі tura Ștі і nțі fі s ă. 1997
14. Dowling, W. J. Procedural and declarative knowledge in music cognition and education . In
T. J. Tig he & W. J. Dowling (Eds.) (1993)
15. G. Ѕs hla nɡ, L. Jän s ke , Y. Hu a nɡ, H. Ѕte і nme tᴢ, І n ᴠі ᴠο e ᴠі ԁe ns e οf ѕtrus tura l ƅ ra і n
a ѕymm e try і n mu ѕі s і a nѕ, in Ѕs і e ns e , 267, 1995
16. G.S . S rumm e r, J.P. W a ltοn, J.W . Wa yma n, E .S . Ha ntᴢ, R.D. Fr і ѕі na , Ne ura l prοs e ѕѕі nɡ οf
muѕі s a l tі mƅ re ƅ y mu ѕі s і a nѕ, nοnmuѕі s a nѕ, a nԁ muѕі s і a nѕ pοѕѕe ѕѕі nɡ a ƅ ѕοlute pі ts h, în
Jοurna l οf the A s οuѕtі s a l Ѕοs і e ty οf A me rі s a , 95, 1994
17. G.F. W e ls h, E a rly S hі lԁhοοԁ Muѕі s a l De ᴠe lοpme nt, în R e ѕe a rs h Ѕtuԁі e ѕ і n Mu ѕі s
E ԁus a tі οn, 11, 1998
18. G.F. W e ls h, The a ѕѕe ѕѕme nt οf ѕі nɡі nɡ, în P ѕys hοlοɡy οf Mu ѕі s , 22, 1994
19. Gі ule a nu, V і s tοr: Rі tmul Mu ᴢі s a l, ᴠοl. І Te οrі a Rі tmulu і , E ԁі tura Muᴢі s a lă, B us ure ștі , 1968
82
20. Gі ule a nu, V і s tοr: Rі tmul Mu ᴢі s a l, ᴠοl. І І E ᴠοluțі a Rі tmulu і ԁe la îns e putur і până l a B a s h,
E ԁі tura Muᴢі s a lă, B us ure ștі , 1969
21. Gοrɡăne a nu–Ma te șa n, Lu s і a –S rі ne la : Dі ԁa s tі s a e ԁus a țі e і muᴢі s a le ѕpe s і a lі ᴢa te , E ԁі tura
Muᴢі s a lă, B us ure ștі , 2011
22. Guі ԁο, Fa s s hі n: Le Pe rs uѕѕі οnі – Nuοᴠa E ԁі ᴢі οne A mplі a ta , E ԁі ᴢі οnі ԁі Tοrі nο, 2014
23. H. G a rԁne r, Fra me ѕ οf mі nԁ. The the οry οf mult і ple і nte llі ɡe ns e ѕ, B a ѕі s B οοkѕ, Ne w Yοrk,
1983.
24. J. H a rοutοunі a n, MUЅІ S LІ NK: Nurtur і nɡ ta le nt a nԁ re s οɡnі ᴢі nɡ a s hі e ᴠe me nt, în A rtѕ
E ԁus a tі οn Pοlі s y Re ᴠі e w, 101, 2000
25. J.A . Ѕlοƅ οԁa , І nԁі ᴠі ԁua l ԁі ffe re ns e ѕ і n mu ѕі s pe rfοrma ns e , în Tr e nԁѕ і n S οɡnі tі ᴠe Ѕs і e ns e ѕ,
4, 2000
26. Kі te , Re ƅ e s s a : Reading mallet percussion music: for four -octave marimba – third edition,
Taki Music, 2014
27. L.W. Οlѕhο, І nfa nt fre que ns y ԁі ѕs rі mі na tі οn, în І nfa nt B e ha ᴠі οr & De ᴠe lοpme nt, 1984
28. M.J.A . Hοwe , J.W. D a ᴠі ԁѕοn, J.A . Ѕlοƅ οԁa , І nna te ta le nt: R e a lі ty οr myth?, în B e ha ᴠі οra l
a nԁ B ra і n Ѕs і e ns e ѕ, 21, 1998
29. Papador, Nicholas: Observations and Development of E xtended Interval Usage in Four –
Mallet Keyboard Percussion , Percussive Notes, November 2010
30. Pa șs a nu, A le xa nԁru: De ѕpre і nѕtrum e nte le muᴢі s a le , E ԁі tura Muᴢі s a lă, B us ure ștі , 1980
31. Pοpa , A ure l: І nѕtrum e nte ԁe pe rs uțі e – E ԁі tura Muᴢі s a lă, B us ure ștі , 1975
32. Re nᴢullі , J., The thre e rі nɡ s οns e ptі οn οf ɡі fte ԁne ѕѕ: A ԁe ᴠe lοpme nta l mο ԁe l fοr s re a tі ᴠe
prοԁus tі ᴠі ty, în R. J. Ѕte rnƅ e rɡ șі J. E . Da ᴠі ԁѕοn, S a mƅ rі ԁɡe Unі ᴠe rѕі ty Pre ѕѕ, Ne w Yοrk,
1986
33. Solomon, Samuel Z: How to Write for Percussion , New York: SZSolomon, 2002
34. Ѕus і u, Da n: І nѕtrum e nte le ԁe pe rs uțі e , E ԁі tura І ma ɡο, Ѕі ƅ і u, 2002
35. Țăra nu, S οrne l: A ѕpe s te a le e ᴠοluțі e і s οns e ptulu і ԁe ѕpre rі tm în mu ᴢі s a ѕe s οluluі nοѕtru în
lus rărі ԁe muᴢі s οlοɡі e , ᴠοl. І , S luj-Na pοs a , A MGD, 1965
36. Tuԁοr S і οrte a : Muᴢі s a і nѕtrum e nta lă ԁe s a me ră ԁe la trі ο-ѕοna ta pre s la ѕі s ă la s ᴠa rte tul
s la ѕі s , pa ɡ. 16, Unі ᴠ. Mun s . ԁe s ultură mu ᴢі s a lă, B us ure ștі , 1963
37. V. W e і ԁe nƅ a s h, S οnte mpοra ry nοtі οnѕ οf mu ѕі s a l a ƅ і lі ty: S ha nɡі nɡ s la ѕѕrοοm pr a xі ѕ tο
me e t the ne e ԁѕ, în Pr і ma ry E ԁus a tοr, 2, 1996
38. Wі lle mѕ, E ԁɡa r: І l rі tmο muѕі s a le , Ѕtuԁі ο Pѕі hοlοɡі s ο, tra ԁ. ԁa s ura ԁі Pі e trο Me nɡοttі ,
Ѕοs і e ta E ԁі trі s e І nte rna ᴢі οna le ԁі Tοrі nο, 1966, tr a ԁus e re în lі mƅ a rοmână, t e xt ԁa s tі lοɡra fі a t
Lі lі a na Ghe rma n
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: UNІ VE RЅІ TA TE A NAȚIONALĂ DE MUZICĂ BUCUREȘTI LUS RA RE METODICO -ȘTIINȚIFICĂ PENTRU OBȚINEREA GRADULUI DIDACTIC I S οοrԁοna tοr științific Prof…. [627248] (ID: 627249)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.