Un pas spre evaluarea națională, [617511]
Un pas spre evaluarea națională,
limba și literatura română, 2013IOANA MIHAELA DOROLȚI
ISBN 978-973-0-13421-6
Un pas spre evaluarea națională,
limba si literatura romana
2013IOANA MIHAELA DOROLȚI
Zalău, 2012
– 4 –
2 CompetenŃe de evaluat
Conform precizărilor din programa de examen, evalua rea naŃională vizează:
evaluarea competenŃelor elevilor de receptare a me sajului scris, din texte literare i
nonliterare, în scopuri diverse;
evaluarea competenŃelor de exprimare scrisă/de utilizare corectă i adecvată a limbii
române în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri
diverse.
RelaŃia dintre competenŃele specifice, conŃinuturile asociate i competenŃele de evaluat pentru
subiectul I. A este redată în tabelul următor:
CompetenŃe specifice ConŃinuturi asociate CompetenŃ e de evaluat
moduri de expunere (naraŃiune,
descriere, dialog, monolog) identificarea modurilor de expunere în text
structuri în textele epice (logica
acŃiunii, timp, spaŃiu, modalităŃi de
caracterizare a personajelor,
relaŃiile dintre personaje) i lirice (concordanŃa dintre forma grafică a
poeziei i ideea transmisă de
aceasta, eul liric) evidenŃierea elementelor de structură în textele epice i
lirice
trăsături specifice genului epic i
liric identificarea trăsăturilor specifice
procedee de expresivitate artistică
(figuri de stil: personificarea,
alegoria, repetiŃia fonetică/
aliteraŃia, metafora, hiperbola,
epitetul, comparaŃia, repetiŃia,
enumeraŃia i antiteza) identificarea unei figuri de stil
studiate 1.1. dovedirea înŃelegerii unui text literar, pornind
de la cerinŃe date
elemente de versificaŃie (măsura, rima, ritmul, versul, strofa) identificarea elementelor de versificaŃie
arhaisme, regionalisme i
neologisme
identificarea
arhaismelor, regionalismelor i
a neologismelor
cuvinte derivate, compuse sau
obŃinute prin conversiune, familia
de cuvinte
identificarea
cuvintelor derivate, compuse
sau obŃinute prin
conversiune/formarea familiei
de cuvinte
categorii semantice studiate: sinonime, antonime, omonime,
cuvinte polisemantice; construcŃii
pleonastice; sensurile cuvintelor în
contexte diferite indicarea sensului/sensurilor
cuvântului în context
valori expresive ale nivelurilor limbii (fonetic, lexical i
morfosintactic) întrun text dat indicarea valorii expresive a
cuvântului în context
despărŃirea cuvintelor în silabe despărŃirea core ctă în silabe 1.2. sesizarea
corectitudinii i a valorii
expresive a categoriilor
morfosintactice, a
mijloacelor de îmbogăŃire
a vocabularului i a
categoriilor semantice
studiate, a ortografiei i
punctuaŃiei
topică i punctuaŃie; relaŃii sintactice indicarea rolului topicii, al semnelor de punctuaŃie în
relaŃiile sintactice
CENTRUL NAłIONAL DE EVALUARE I EXAMINARE
1 Evaluarea naŃională pentru elevii clasei a VIIIa
la disciplina LIMBA I LITERATURA ROMÂNĂ
Anul colar 20112012
Introducere
Evaluarea naŃională este examenul pe care îl susŃin elevii din clasa a VIIIa, în conformitate cu
ordinul ministrului educaŃiei, cercetării, tineretu lui i sportului nr. 5219 privind organizarea i
desfăurarea evaluării naŃionale pentru absolvenŃii clasei a VIIIa, în anul colar 20112012 i
vizează evaluarea sumativă atât a competenŃelor spe cifice i a conŃinuturilor asociate acestora,
conform programei colare actualizate pentru clasa a VIIIa, cât i a conŃinuturilor din
programele colare actualizate pentru clasele a Va–a VIIa, ce sunt valorificate în clasa a VIIIa.
Această probă scrisă are durata de 120 de minute.
Structura probei de evaluare
Subiectul I (42 de puncte):
componenta A (30 de puncte) : itemi semiobiectivi cu răspuns scurt i cu răspun s elaborat
(5 itemi x 6 puncte = 30 de puncte)
componenta B (12 puncte) : item subiectiv 8 puncte (pentru conŃinutul comp unerii);
2 puncte (pentru redactarea unui conŃinut adecvat c erinŃei formulate); 2 puncte (pentru
respectarea limitei minime de spaŃiu indicate)
Subiectul II (36 de puncte):
componenta A (24 de puncte) : itemi obiectivi cu alegere multiplă i itemi semi obiectivi cu
răspuns scurt (4 itemi x 6 puncte = 24 de puncte)
componenta B (12 puncte) : item subiectiv 8 puncte (pentru conŃinutul comp unerii);
2 puncte (pentru redactarea unui conŃinut adecvat c erinŃei formulate); 2 puncte (pentru
respectarea limitei minime de spaŃiu indicate)
Redactarea întregii lucrări (12 puncte) vizează competenŃa specifică 2.2 utilizarea în
redactarea unui text propriu a cunotinŃelor de lex ic i de morfosintaxă, folosind adecvat semnele
de ortografie i de punctuaŃie:
unitatea compoziŃiei – 1 punct;
coerenŃa textului – 2 puncte;
registrul de comunicare, stilul i vocabularul ade cvate conŃinutului – 2 puncte;
ortografia – 3 puncte;
punctuaŃia – 2 puncte;
aezarea corectă a textului în pagină – 1 punct;
lizibilitatea – 1 punct.
Se acordă 10 puncte din oficiu.
– 5 –
2 CompetenŃe de evaluat
Conform precizărilor din programa de examen, evalua rea naŃională vizează:
evaluarea competenŃelor elevilor de receptare a me sajului scris, din texte literare i
nonliterare, în scopuri diverse;
evaluarea competenŃelor de exprimare scrisă/de utilizare corectă i adecvată a limbii
române în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri
diverse.
RelaŃia dintre competenŃele specifice, conŃinuturile asociate i competenŃele de evaluat pentru
subiectul I. A este redată în tabelul următor:
CompetenŃe specifice ConŃinuturi asociate CompetenŃ e de evaluat
moduri de expunere (naraŃiune,
descriere, dialog, monolog) identificarea modurilor de expunere în text
structuri în textele epice (logica
acŃiunii, timp, spaŃiu, modalităŃi de
caracterizare a personajelor,
relaŃiile dintre personaje) i lirice
(concordanŃa dintre forma grafică a
poeziei i ideea transmisă de
aceasta, eul liric) evidenŃierea elementelor de
structură în textele epice i
lirice
trăsături specifice genului epic i
liric identificarea trăsăturilor specifice
procedee de expresivitate artistică
(figuri de stil: personificarea,
alegoria, repetiŃia fonetică/
aliteraŃia, metafora, hiperbola,
epitetul, comparaŃia, repetiŃia,
enumeraŃia i antiteza) identificarea unei figuri de stil
studiate 1.1. dovedirea înŃelegerii
unui text literar, pornind
de la cerinŃe date
elemente de versificaŃie (măsura,
rima, ritmul, versul, strofa) identificarea elementelor de versificaŃie
arhaisme, regionalisme i
neologisme
identificarea
arhaismelor, regionalismelor i
a neologismelor
cuvinte derivate, compuse sau
obŃinute prin conversiune, familia
de cuvinte
identificarea
cuvintelor derivate, compuse
sau obŃinute prin
conversiune/formarea familiei
de cuvinte
categorii semantice studiate:
sinonime, antonime, omonime,
cuvinte polisemantice; construcŃii
pleonastice; sensurile cuvintelor în
contexte diferite indicarea sensului/sensurilor
cuvântului în context
valori expresive ale nivelurilor
limbii (fonetic, lexical i
morfosintactic) întrun text dat indicarea valorii expresive a
cuvântului în context
despărŃirea cuvintelor în silabe despărŃirea core ctă în silabe 1.2. sesizarea
corectitudinii i a valorii
expresive a categoriilor
morfosintactice, a
mijloacelor de îmbogăŃire
a vocabularului i a
categoriilor semantice
studiate, a ortografiei i
punctuaŃiei
topică i punctuaŃie; relaŃii sintactice indicarea rolului topicii, al semnelor de punctuaŃie în
relaŃiile sintactice
CENTRUL NAłIONAL DE EVALUARE I EXAMINARE
1 Evaluarea naŃională pentru elevii clasei a VIIIa
la disciplina LIMBA I LITERATURA ROMÂNĂ
Anul colar 20112012
Introducere
Evaluarea naŃională este examenul pe care îl susŃin elevii din clasa a VIIIa, în conformitate cu
ordinul ministrului educaŃiei, cercetării, tineretu lui i sportului nr. 5219 privind organizarea i
desfăurarea evaluării naŃionale pentru absolvenŃii clasei a VIIIa, în anul colar 20112012 i
vizează evaluarea sumativă atât a competenŃelor spe cifice i a conŃinuturilor asociate acestora,
conform programei colare actualizate pentru clasa a VIIIa, cât i a conŃinuturilor din
programele colare actualizate pentru clasele a Va–a VIIa, ce sunt valorificate în clasa a VIIIa.
Această probă scrisă are durata de 120 de minute.
Structura probei de evaluare
Subiectul I (42 de puncte):
componenta A (30 de puncte) : itemi semiobiectivi cu răspuns scurt i cu răspun s elaborat
(5 itemi x 6 puncte = 30 de puncte)
componenta B (12 puncte) : item subiectiv 8 puncte (pentru conŃinutul comp unerii);
2 puncte (pentru redactarea unui conŃinut adecvat c erinŃei formulate); 2 puncte (pentru
respectarea limitei minime de spaŃiu indicate)
Subiectul II (36 de puncte):
componenta A (24 de puncte) : itemi obiectivi cu alegere multiplă i itemi semi obiectivi cu
răspuns scurt (4 itemi x 6 puncte = 24 de puncte)
componenta B (12 puncte) : item subiectiv 8 puncte (pentru conŃinutul comp unerii);
2 puncte (pentru redactarea unui conŃinut adecvat c erinŃei formulate); 2 puncte (pentru
respectarea limitei minime de spaŃiu indicate)
Redactarea întregii lucrări (12 puncte) vizează competenŃa specifică 2.2 utilizarea în
redactarea unui text propriu a cunotinŃelor de lex ic i de morfosintaxă, folosind adecvat semnele
de ortografie i de punctuaŃie:
unitatea compoziŃiei – 1 punct;
coerenŃa textului – 2 puncte;
registrul de comunicare, stilul i vocabularul ade cvate conŃinutului – 2 puncte;
ortografia – 3 puncte;
punctuaŃia – 2 puncte;
aezarea corectă a textului în pagină – 1 punct;
lizibilitatea – 1 punct.
Se acordă 10 puncte din oficiu.
– 6 –
3
RelaŃia dintre competenŃele specifice, conŃinuturile asociate i competenŃele de evaluat pentru
subiectele I. B i II. B este redată în tabelul urm ător:
CompetenŃe specifice ConŃinuturi asociate CompetenŃ e de evaluat
redactarea unor texte reflexive i
imaginative (compuneri care
presupun exprimarea propriilor
sentimente cu ocazia unui
eveniment personal, social sau
cultural; evidenŃierea unor trăsături
ale unui obiect peisaj, persoană
(întro descriere/întrun portret)
redactarea unor compuneri, având ca text suport texte literare
(rezumat, caracterizare de
personaj)
redactarea unor scurte naraŃiuni;
continuarea unor dialoguri
aplicarea tehnicilor de
redactare
2.1. redactarea diverselor
texte, cu scopuri i
destinaŃii diverse,
adaptândule la situaŃia de
comunicare concretă
exprimarea argumentată a opiniei personale privind structura textului,
semnificaŃia titlului, procedeele de
expresivitate i semnificaŃiile
mesajului din fragmentul dat argumentarea opiniei
personale
2.2. utilizarea în
redactarea unui text
propriu a cunotinŃelor de
lexic i de morfosintaxă,
folosind adecvat semnele
ortografice i de
punctuaŃie folosirea corectă a semnelor de punctuaŃie la nivelul propoziŃiei, al
frazei; a elementelor de lexic
studiate în clasele V VIII i a
cunotinŃelor de morfosintaxă în
exprimarea scrisă corectă aplicarea cunotinŃelor de
lexic, morfosintaxă, de
ortografie i de punctuaŃie
RelaŃia dintre competenŃele specifice, conŃinuturile asociate i competenŃele de evaluat pentru
subiectul II. A este redată în tabelul următor:
CompetenŃe specifice ConŃinuturi asociate CompetenŃ e de evaluat
1.1. dovedirea înŃelegerii
unui text nonliterar,
pornind de la cerinŃe date texte nonliterare (texte
publicitare, articolul de
ziar/de revistă, anunŃul,
tirea)
idei principale, idei
secundare; ordinea logică
i cronologică a ideilor/a
întâmplărilor dintrun text identificarea informaŃiilor cu privire la
mesajul textului nonliterar
1.2. sesizarea corectitudinii i a valorii
expresive a categoriilor
morfosintactice, a
mijloacelor de îmbogăŃire
a vocabularului i a
categoriilor semantice
studiate, a ortografiei i
punctuaŃiei categorii morfologice specifice părŃilor de vorbire
(conform programelor
colare pentru clasele
a Va a VIIIa)
elemente de sintaxă a
propoziŃiei i a frazei indicarea valorii sintactice i morfologice a cuvântului
identificarea elementelor de sintaxă a
propoziŃiei i a frazei
– 7 –
4 Precizări privind evaluarea probei scrise
Subiectul I este elaborat pe baza unui text literar suport, la prima vedere, selectat conform
precizărilor din programă i are în vedere:
A. Evaluarea competenŃei de receptare a mesajului scris : înŃelegerea unui text literar,
pornind de la cerinŃe date, precizarea valorii expr esive a categoriilor morfosintactice, a
mijloacelor de îmbogăŃire a vocabularului i a cate goriilor semantice studiate, a elementelor
de ortografie i de punctuaŃie.
B. Evaluarea competenŃei de redactare a diverselor texte , cu exprimarea argumentată a
unui punct de vedere, pornind de la textul literar suport (rezumat, caracterizare de personaj,
comentarea sumară a unor secvenŃe, identificarea id eilor principale, exprimarea unui punct
de vedere privind ideile sau structura textului etc .).
Subiectul al IIlea este elaborat pe baza unui text nonliterar suport, selectat conform precizărilor
din programă i are în vedere:
A. Evaluarea competenŃei de receptare a mesajului scris : înŃelegerea unui text nonliterar
(articolul de ziar/de revistă, texte publicitare, a nunŃul, tirea), prin referire la autorul textului,
sursa de unde a fost selectat textul suport, inform aŃiile din text; categorii morfologice
specifice părŃilor de vorbire, elemente de sintaxă a propoziŃiei i a frazei.
B. Evaluarea competenŃei de redactare a diverselor texte , cu exprimarea argumentată a
unui punct de vedere privind textul la prima vedere sau redactarea unor compuneri scurte
pe o anumită temă, redactarea unor texte reflexive i imaginative, respectând
structura/punctele de sprijin indicate.
– 8 –
TEST NR. 1
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acord ă 10 puncte din oficiu.
• Timpul efectiv de lucru este de 2 ore.
SUBIECTUL I (42 de puncte)
Citește cu aten ție textul urm ător:
SE ȘTIE CĂ, ÎNCĂ DE LA DESCOPERIREA extemporalelor, a lucr ărilor de control și a tezelor, toate acestea
se dau în scris. De altfel , așa se și cheamă: lucr ări scrise. Se cunoa ște la fel de bine ș i procedeul: elevii rup o foaie de
hârtie, se gândesc câteva clipe, apoi se a ștern pe lucru… adică pe lucrare. Bineîn țeles, cei care s-au pregătit. Ceilal ți
fac și ei o lucrare scris ă, dar… mai mult vorbit ă.
Tema lucr ării? Oricare. De pild ă: „Cum am petrecut vacan ța?"
Și iată-1 pe eroul nostru. A început lucrarea printr-un apel pe cât de șușotit, pe atât de disperat către colegul
său de bancă:
— Sst! Sst! „Vacanță " se scrie cu v mare? De ce, m ă, că doar a fost vacan ța mică?! Stai ni țel mai oblic, nu v ăd
nimic! Și scrie mai mare, să m ă binoclez și eu… Când a început vacan ța? La 30? În era noastr ă? Ești sigur? Ah, ai un
umăr care acoper ă trei propozi ții.
Tace o clip ă îmbufnat, apoi reîncepe asaltul:
— Ce scrii tu acolo de Ploieș ti? Trebuie s ă scriem și despre regiunile petrolifere? Spune-mi și mie, mă…
Bine!… S ă știi că nu mai vorbesc cu tine niciodat ă. (Rugător): Haide, m ă… (Furios): Mai vii tu pe la mine s ă-ți dau
pompa de biciclet ă! (Blând) Te rog… Arat ă-mi, că-ți dau și bicicleta de la pomp ă. Cu gâtul lungit, încordat și
plângă reț, pare o giraf ă suferind ă de amigdale. Continu ă milog:
—Ce-ai scris acolo, în rândul al treilea? Clo șcă, sau plosc ă?… Troscot?! Nu vrei s ă-mi spui? Nu vrei, ai? Bine.
Las' că la prima adunare o s ă mă plâng deta șamentului de tine. O s ă vezi tu, bomb ăne eroul cu lacrimi în ochi.
Colegul întoarce cu senin ătate capul:
— De ce s ă te plângi? C ă nu te-am l ăsat să copiezi?
— Nu, izbucne ște nefericitul copist. Că scrii urât ș i… și indescifrabil!
MIRCEA SÎNTIMBREANU – O LUCRARE SCRIS Ă… VORBIT Ă
A. Scrie, pe foaia de examen, r ăspunsul pentru fiecare dintre cerin țele de mai jos:
1. Precizeaz ă mijlocul intern de îmbog ățire a vocabularului prin care s-au format cuvintele subliniate în text.
B 6 puncte
2. Explică folosirea virgulei în urm ătoarea structur ă: …extemporalelor, a lucr ărilor de control… 6 puncte
3. Transcrie, din text, un pasaj în care se vorbe ște despre felul în care se dau lucr ările scrise. 6 puncte
4. Caracterizeaz ă-l, în 5-7 rânduri, pe eroul întâmpl ării de mai sus, prezentându-i dou ă trăsături eviden țiate prin dou ă
mijloace diferite de caracterizare (vei prezenta și cele două mijloace de caracterizare). 6 puncte
5. Adu două argumente prin care s ă justifici faptul c ă textul apar ține genului epic. 6 puncte
B. Redacteaz ă o compunere de 10-15 rânduri , în care s ă-ți exprimi opinia în leg ătură cu felul în care
unii elevi în țeleg să-și „rezolve” lucr ările de control sau tezele, solicitând insistent sprijinul colegilor lor.
În compunerea ta, trebuie:
– să formulezi opinia cu privire la situa ția prezentat ă;
– să aduci cel pu țin două argumente în sprijinul p ărerii emise;
– să ai o structur ă adecvată tipului de text ș i cerinței formulate;
– să te înscrii în limitele de spa țiu indicate. 12 puncte
– 9 –
Subiectul al II- lea (36 de puncte)
Citește cu aten ție textul urm ător:
Educația este perceput ă în prezent ca o func ție vitală a societății contemporane, deoarece prin educaț ie societatea
își perpetueaz ă existența, transmi țând din genera ție în genera ție tot ceea ce umanitatea a înv ățat despre ea îns ăși și
despre realitate.
De la ș coala contemporană societatea a șteaptă astăzi totul: să transmit ă tinerilor o cunoaș tere acumulată de-a
lungul secolelor, să-i ajute s ă se adapteze la o realitate în continu ă transformare și să-i pregătească pentru un viitor
larg imprevizibil. Considerat ă un factor-cheie în dezvoltarea societ ății – ea asigur ă o forța de muncă ce este calificat ă
pentru toate sectoarele de activitate, favorizând progresul, stimulând curiozitatea intelectual ă, capacitatea de adaptare,
creativitatea și inovația. Educaț ia constituie unul dintre cele mai puternice instrumente de care dispunem pentru a
modela viitorul, sau m ăcar pentru a ne orienta c ătre un viitor dezirabil. Solu ția tuturor problemelor grave și cronice cu
care se confrunt ă societatea contemporan ă este căutată în educație și școală.
Toate presiunile exercitate asupra sistemului educativ contribuie la modificarea rolului școlii: dintr-o instituț ie
autonomă, relativ izolat ă, specializat ă exclusiv în transmiterea științei de carte, școala a devenit interfa ța în relația
individ – societate, spaț iul social specific în care se manifest ă disfuncțiile și tensiunile societ ății și, prin aceasta, nodul
central al preven ției/terapiei acestora. Școala este prima institu ție care îi confrunt ă pe elevi cu exigen țele integr ării
socionormative și toate cercet ările demonstreaz ă conving ător că modul în care se adapteaz ă un copil la școală
reprezintă principalul indicator predictiv cu privire la calitatea conduitei sale socioprofesionale ca adult.
www.scritube.com Rolul școlii în societatea contemporan ă și necesitatea asisten ței sociale școlare
A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerin țele următoare:
1. Formuleaz ă câte un enun ț în care să precizezi urm ătoarele informa ții, folosind date extrase din textul de mai sus:
-titlul articolului ;
-felul în care este azi perceput ă educația;
-soluția problemelor grave și cronice cu care se confrunt ă societatea contemporan ă. 6 puncte
2. Transcrie un fragment în care se ofer ă o informa ție despre rolul pe care îl are educa ția asupra omului.
6 puncte
3. Noteaz ă litera corespunz ătoare răspunsului corect:
Propozițiile subliniate în text sunt în ordine:
a) atributiv ă, predicativ ă, subiectivă ;
b) atributiv ă, principal ă, completiv ă directă;
c) atributiv ă, atributiv ă, principal ă; 6 puncte
4. Precizeaz ă valoarea morfologic ă și funcția sintactic ă a cuvintelor încadrate din textul dat. 6 puncte
B. Scrie o compunere de 10- 15 de rânduri, în care s ă prezinți rolul pe care educaț ia îl are asupra
individului.
În compunerea ta, trebuie:
– să formulezi opinia cu privire la situa ția prezentat ă;
– să aduci cel pu țin două argumente în sprijinul p ărerii emise;
– să ai o structur ă adecvată tipului de text ș i cerinței formulate;
– să te înscrii în limitele de spa țiu indicate. 12 puncte
Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerin țelor nu este obligatorie.
Vei primi 12 puncte pentru redactarea întregii lucr ări (unitatea compozi ției – 1 punct; coeren ța textului – 2
puncte; registrul de comunicare, stilul și vocabularul adecvate con ținutului – 2 puncte; ortografie – 3 puncte;
punctuație – 2 puncte; a șezarea corect ă a textului în pagin ă, lizibilitatea – 2 puncte).
– 10 –
TEST NR. 2
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acord ă 10 puncte din oficiu.
• Timpul efectiv de lucru este de 2 ore.
SUBIECTUL I (42 de puncte)
Citește cu aten ție textul urm ător:
Odată zânele au f ăcut pe vârful unui deal un târg minunat , care era deschis numai noaptea la lumina lunii. Ce
nu se găsea în aceast ă piață!… Inele care te f ăceau nev ăzut, covoare pe care dac ă te așezai te duceau în zbor la locul
dorit, fețe de masă pe care era destul s ă le întinzi pentru ca masa s ă fie încărcată cu toate bun ătățile, pungi ve șnic pline
cu bani etc.
Dar ce podoabe fără seamăn erau: țesături de aur cu diamante, perle mari ca oul, br ățări lucrate dintr-un rubin, cercei
cu briliante care î ți luau ochii prin str ălucirea lor.
Într-o seară , o fată se întorcea acas ă de la ora ș și, ca să scurteze drumul, o lu ă pe cărarea ce trecea peste
câmpii. Stelele str ăluceau pe cer, aerul era parfumat de mirosul fânului de curând cosit și privighetorile cântau. Fata
însă nu vedea și nu auzea nimic. Mergea înceti șor gândindu-se la minun ățiile pe care le v ăzuse în ora ș. I se înșirau în
fața ochilor toate câte ar fi dorit s ă aibă și al căror șir nu se mai termina.”Ah! dac ă aș putea să fac ce vreau! Dac ă
vreo zână mi-ar da o putere s ă pot cump ăra tot ce visez”! Ajunse în marginea satului. Luna lumina colina. Aici zânele
își așezau, dup ă răsăritul lunii, tarabele pline de tot felul de minun ății .Fata se sperie când vă zu toate acele bog ății, dar
zânele o chemar ă să-i arate comorile lor.
– Cumpără, cumpără, ziceau toate într-un glas, ar ătându-i pietrele scumpe și țesăturile str ălucitoare.
– Iertați-mă, frumoase vânz ătoare, dar ca s ă pot cumpăra aceste lucruri mi-ar trebui o avere.
– Noi îți vom cere o plat ă mică. Câte un fir de p ăr pentru fiecare lucru. Fata crezu c ă zânele își bat joc de ea,
dar ele stăruiau să o îndemne s ă cumpere. Nici nu-i venea s ă creadă! Un fir de p ăr pentru orice lucru…
(*** Târgul zânelor)
A. Scrie, pe foaia de examen, r ăspunsul pentru fiecare dintre cerin țele de mai jos:
1. Stabile ște câte un sinonim potrivit pentru cuvintele subliniate în textul dat. 6 puncte
2. Explică folosirea cratimei în urm ătoarea structur ă: o chemar ă să-i arate… 6 puncte
3. Transcrie un scurt fragment în care este redat ă o trăsătură a zânelor și precizeaz ă modalitatea de caracterizare.
6 puncte
4. Formuleaz ă ideea principal ă a fragmentului marcat în chenar. 6 puncte
5. În aproximativ 5 rânduri, exprim ă-ți opinia în leg ătură cu obiectele care puteau fi cumpă rate din târgul zânelor.
6 puncte
B. Realizeaz ă, în 10 – 15 rânduri, o continuare a fragmentului citat .
În compunerea ta, trebuie:
– să utilizezi ca moduri de expunere nara țiunea și dialogul .
– să introduci înc ă un personaj;
– să ai o structur ă adecvată tipului de text ș i cerinței formulate;
– să te înscrii în limitele de spa țiu indicate. 12 puncte
– 11 –
Subiectul al II- lea (36 de puncte)
Citește cu aten ție textul urm ător:
În general, sub denumirea de spiritele ale naturii sunt recunoscute acele entit ăți care anim ă elementele
(pământ, ap ă, foc, aer), aceste fiin țe aflându-se la originea tuturor fenomenelor naturii și ale legilor universale care
animă universul.
Astfel, exist ă zâne care se ocup ă de creșterea anumitor specii de plante, zâne care ocrotesc animalele, spirite
ale copacilor, ale fenomenelor meteorologice, care aduc ploaia, anim ă valurile m ării sau produc cutremure și incendii
sau chiar ș i spirite-îngeri care guverneaz ă mișcările planetare și prin extensie se presupune c ă și entități care
guverneaz ă mișcările moleculare și atomice de la nivel microcosmic.
Cele mai renumite fiin țe care au fost luate drept zâne și care par a avea origine fizic ă sunt copiii verzi, despre
care se spune că ar veni din interiorul P ământului unde s-ar afla o lume subteran ă (Agartha sau Shambala). Interesant
este că se poveste ște despre faptul c ă unele zâne se materializau chiar aici pe P ământ, în dimensiunea noastr ă fizică,
datorită unor proceduri magice sau vr ăjitorești sau prin anumite anomalii care se produceau la grani țele dintre aceste
lumi.
Astfel, aceste fiin țe ajungeau s ă trăiască alături de oameni, c ăsătorindu-se cu ei, întrucât se pare c ă aveau o
structura și ADN asem ănător cu cel al oamenilor
http://www.spiritelenaturii.go.ro , Ce sunt spiretele naturii?
A. Scrie, pe foaia de examen, r ăspunsul pentru fiecare dintre cerin țele de mai jos:
1. Formuleaz ă câte un enunț în care să precizezi urm ătoarele informa ții, folosind date extrase din textul de mai sus:
– titlul
– tema
– sursa articolului 6 puncte
2. Transcrie un enun ț în care apar informa ții legate de copiii verzi. 6 puncte
3. Notează litera corespunz ătoare răspunsului corect: Propozi țiile subliniate în teztul de mai sus sunt în ordine:
a. atributivă, completiv ă directă;
b. atributivă, subiectiv ă;
c. atributivă, predicativ ă; 6 puncte
4. Precizeaz ă cazul și funcția sintactic ă a cuvintelor încadrate din textul dat. 6 puncte
B. Alcătuiește o compunere de 10-15 rânduri în care sa relatezi o întâmplare imaginar ă, al cărei
protagonist s ă fie un personaj dintr-un basm. 12 puncte
Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerin țelor nu este obligatorie.
Vei primi 12 puncte pentru redactarea întregii lucr ări (unitatea compozi ției – 1 punct; coeren ța textului – 2 puncte;
registrul de comunicare, stilul și vocabularul adecvate con ținutului – 2 puncte; ortografie – 3 puncte; punctua ție – 2
puncte; așezarea corectă a textului în pagin ă, lizibilitatea – 2 puncte).
– 12 –
TEST NR. 3
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acord ă 10 puncte din oficiu.
• Timpul efectiv de lucru este de 2 ore.
SUBIECTUL I (42 de puncte)
Citește cu aten ție textul urm ător:
Vulpea fă ră-ncetare
Striga în gura mare
Că de când elefantul peste p ăduri domne ște
Trebile merg la vale și lumea pătimește.
Că este nedreptate
Că va să cheltuiasc ă
Veniturile toate Pentru masa cr ăiască.
D-acestea elefantul, cât a luat de știre,
Temându-se, cu dreptul, de vreo r ăzvră tire
,
Pe iepure la vulpe cu un bilet trimise, O invită la curte, o-mbrăț ișe și-i zise:
"Am aflat, jupîneas ă, că ai mare talent.
Voi să te pui în pâine;
Și începând de mâine
Îți dăm cu mul țumire,
Ca un semn de cinstire, Al găinelor noastre întins departament:
Caută-ți bine treaba!
"Pe seama mea te las ă",
Răspunse oratorul și, sărutându-i laba,
Se întoarse acas ă.
În ziua viitoare,
Vulpea ca totdeauna veni la adunare; Dar însă oblojită*, pe subt barb ă legată,
Și cu un lipan** mare la cap, înf ășurată.
"Ce ai, de e ști astfel?” o întrebar ă toate.
"Îmi e rău de asear ă, îmi e rău cât se poate,
Și cu trebile țării să mă lăsați în pace.
Craiul știe ce face;
El ne-ncetat gânde ște la al ob știi folos.
Adio! sunt bolnav ă: m-am înecat c-un os."
Cunosc mul ți liberali, la vorbe ei se-ntrec.
Dar până în sfâr șit cu oase se înec.
Grigore Alexandrescu , Vulpea liberal ă
oblojit* =bandajat, legat, pansat
lipan** = plantă erbacee de dimensiuni mari, cu frunze mari și late
A. Scrie, pe foaia de examen, r ăspunsul pentru fiecare dintre cerin țele de mai jos:
1. Noteaz ă câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: domnește
, pătimește,
răzvrătire. 6 puncte
2. Explică rolul virgulelor în structurile: "Am aflat, jupîneas ă, că ai mare talent[…] și "Pe seama mea te
lasă", /Răspunse oratorul[…] 6 puncte
3. Rescrie o structur ă care prezint ă o trăsătură a vulpii. Nume ște această trăsătură și mijlocul de
caracterizare folosit. 6 puncte
4. Identific ă și numește două moduri de expunere folosite în text. 6 puncte
5. Prezint ă, în 4-5 rânduri, semnifica ția titlului fabulei date. 6 puncte
B. Redacteaz ă o compunere de 10 – 15 rânduri în care s ă demonstrezi ca textul de mai sus
aparține speciei fabul ă.
12 puncte
În compunerea ta, trebuie:
– să prezinți cel puțin două trăsături ale fabulei date;
– să ilustrezi opinia ta cu exemple adecvate, selectate din textul dat;
– să utilizezi un conț inut adecvat tipului de text si cerin ței formulate;
– să respecți limita minim ă de spațiu indicat ă.
– 13 –
Subiectul al II- lea (36 de puncte)
Citește cu aten ție textul urm ător:
Planeta P ământ este o parte a Sistemului Solar, în centrul acestuia aflându-se Soarele ce ocup ă
99,86% din întreaga mas ă a acestui sistem, iar planetele Jupiter și Saturn con țin 90% din masa materiei
rămase.
Planeta pe care tr ăim este a III-a de la Soare și face parte din cele 4 planete solide. Prima, cea
mai apropiat ă de Soare, este Mercur, iar cea de-a doua este Venus, ultima din cele 4 planete solide fiind
Marte. Cele 4 planete gazoase ce fac parte din sistemul nostru solar sunt: Jupiter, Saturn, Uranus și
Neptun. Micu ța Pluto, recent scoas ă din categoria planetelor și încadrat ă în categoria planetelor pitice
(plutoizi), este, în general, cea mai dep ărtată de Soare (în general, deoarece câteodat ă orbita sa se
apropie de Soare mai mult decât Neptun ).
Pământul are un singur satelit natural, Luna, iar singura planet ă solidă care mai are sateli ți
naturali este Marte, cu Phobos și Deimos. În schimb, gigan ții gazoș i nu au doar un singur satelit sau doi,
ci au o întreag ă familie, în timp ce Pluto are doar unul.
Alți membri ai Sistemului Solar sunt asteroizii stânco și, ce se încadreaz ă, în principal, între
orbitele lui Marte și Jupiter. Chiar dacă exist ă un număr mare de asteroizi, aceș tia nu formeaz ă decât 4%
din masa Lunii. Centura lui Kuiper este o zon ă formată din asteroizi înghe țați și este situat ă dincolo de
orbita lui Neptun. Bineîn țeles că exist ă și Norul lui Oort format din miliarde de nuclee de comete ce
înconjoar ă Sistemul Solar.
zMihai Marcu – Sistemul solar
A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerinț ele următoare:
1. Formuleaz ă câte un enun ț în care să precizezi urm ătoarele informa ții, folosind date extrase din textul de
mai sus:
-autorul articolului ;
-numele planetelor solide din sistemul nostru solar;
-numele planetei solide, în afar ă de Pământ, care are sateli ți naturali. 6 puncte
2. Transcrie un fragment în care se ofer ă o informa ție despre planetele gazoase. 6 puncte
3. Noteaz ă litera corespunz ătoare răspunsului corect:
Propozițiile subliniate în text sunt în ordine:
a) atributivă, predicativ ă, subiectiv ă;
b) atributiv ă, cauzală, completiv ă directă;
c) atributivă, cauzal ă, subiectiv ă; 6 puncte
4. Precizeaz ă valoarea morfologic ă și funcția sintactic ă a cuvintelor încadrate din textul dat. 6 puncte
B. Scrie o compunere de 10- 15 de rânduri, în care s ă prezinț i o călătorie imaginar ă în spațiu,
folosind informa ții din textul de mai sus .
12 puncte
În redactarea compunerii, trebuie s ă respecți următoarele cerin țe:
-să precizezi contextul în care s-a desf ășurat aceast ă întâmplare;
-să valorifici secven țe din text care te pot ajuta în descrierea imaginilor și a impresiilor tr ăite;
-să ai o structur ă adecvată tipului de text și cerinței formulate;
-să te înscrii în limita spa țiului indicat.
Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerin țelor nu este obligatorie.
Vei primi 12 puncte pentru redactarea întregii lucr ări (unitatea compozi ției – 1 punct; coeren ța
textului – 2 puncte; registrul de comunicare, stilul și vocabularul adecvate con ținutului – 2 puncte;
ortografie – 3 puncte; punctuaț ie – 2 puncte; a șezarea corect ă a textului în pagin ă, lizibilitatea – 2 puncte).
– 14 –
TEST NR. 4
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acord ă 10 puncte din oficiu.
• Timpul efectiv de lucru este de 2 ore.
SUBIECTUL I (42 de puncte)
Citește cu aten ție textul urm ător:
„ Câțiva realiști râseră și se împărțiră pe locuri. Mul ți își aduseră aminte c ă nu știu nimic la chimie și
că sunt neasculta ți.
— Ce avem , m ă ?
— Aldehida formic ă , cetonele și chinonele…
— Și chinonele?
— Alea nu le-a explicat, dar trebuia s ă citim noi…
Trei b ăieți lucrau de zor la tabl ă formule simetrice și le comparau cu cele din carte. Atomii de
carbon se a șezau pripiț i lângă cei de hidrogen și oxigen , între liniu țe ce se dep ărtau de la nucleu ca ni ște
raze. Numiri prelungite și greu de pronun țat se memorizau cu glas tare, împreun ă cu formulele
substanțelor și însușirilor lor chimice. Mai r ămaseră puțini afară din bă nci;ceilal ți răsfoiau înfrigura ți
caietele de note și consultau prevăz ători și știința vecinilor.
— Numai de nu ne-ar da extemporal.
Bănățeanu se ridic ă revoltat , dintr-o banc ă din fund.
— Cine a spus extemporal?Ce extemporal ? Nu ne-a anun țat.
— Păi ce, mă, extemporalul se anun ță ?
— Ce are a face…Voitinovici anun ță întotdeauna mai dinainte :< O s ă dăm o mică extemporal ă>.”
Mircea Eliade – Romanul adolescentului miop
A. Scrie, pe foaia de examen, r ăspunsul pentru fiecare dintre cerin țele de mai jos:
1. Menționează câte un sinonim contextual pentru urm ătoarele cuvinte : pripiți, însușiri, prevăzători .
6 puncte
2. Explică rolul semnelor de punctua ție din secven ța: — Ce avem , m ă ? 6 puncte
3. Numește o trăsătură a personajului B ănățeanu, precum și tipul\mijlocul de caracterizare prin care
aceasta reiese. 6 puncte
4. Precizeaz ă două moduri de expunere prezente în textul citat. 6 puncte
5. Explică, în maximum 5 rânduri, semnifica ția secvenț ei: „ceilalți răsfoiau înfrigura ți caietele de note și
consultau prevă zători și știința vecinilor.” 6 puncte
B. Redacteaz ă o compunere , de 10-15 rânduri, în care s ă argumentezi c ă fragmentul de mai sus
aparține unei opere epice .
În compunerea ta, trebuie :
• să menționezi cel pu țin două trăsături ale operei epice;
• să ilustrezi cele dou ă trăsături prin raportare la textul citat ;
• să ai o structur ă adecvată tipului de text și cerinței formulate ;
• să te înscrii în limitele de spa țiu indicate
. 12 puncte
– 15 –
Subiectul al II- lea (36 de puncte)
Citește cu aten ție textul urm ător:
Cei 15 mini ștri europeni au estimat c ă toate obstacolele au fost îndep ărtate , astfel încât cele șase
state nominalizate (Slovacia, Letonia, Lituania, România, Bulgaria, Malta) pot fi invitate la negocierile
de aderare.(…)Cele șase state candidate ar urma s ă înceapă negocierile în februarie-martie 2000,
alăturându-se astfel celorlalte șase țări (Polonia,Ungaria, Republica Ceh ă, Slovenia, Estonia ș i Cipru),
cu care discu țiile in vederea aderă rii au fost balansate în urm ă cu un an și jumătate.(…)
Comisia European ă stabilise în octombrie condi ții speciale de aderare pentru România și
Bulgaria. Gucuter Verheugen-comisarul european pentru extindere- a estimat c ă aceste condi ții au fost
îndeplinite, fiind eliminate astfel obstacolele în vederea invit ării celor dou ă state la negocieri.(…)
Diplomații europeni au confirmat faptul c ă liderii UE nu vor stabili în cursul reuniunii de la
Helsinki nici o dat ă pentru declan șarea procesului de extindere.
(dup ă Evenimentul zilei , decembrie 1999)
A. Pe foaia de examen scrie r ăspunsul pentru fiecare cerin ță de mai jos:
1. Formuleaz ă câte un enun ț în care să numești următoarele elemente care privesc articolul citat:
– ziarul din care a fost selectat articolul citat;
– statele candidate;
– numele comisarului european; 6 puncte
2. Selectează din text secven ța care con ține confirmarea diploma ților europeni. 6 puncte
3. Noteaz ă litera corespunz ătoare răspunsului corect pentru urm ătoarea cerin ță :
În fraza: “ Cele șase state candidate ar urma s ă înceapă negocierile în februarie-martie 2000,
alăturându-se astfel celorlalte șase țări (Polonia, Ungaria, Republica Ceh ă, Slovenia,Estonia și Cipru),cu
care discu țiile in vederea ader ării au fost balansate în urm ă cu un an și jumătate.” exist ă:
a) trei predicate verbale;
b) două predicate verbale și unul nominal;
c) trei predicate verbale și un predicat nominal. 6 puncte
4. Precizeaz ă valoarea morfologică și funcția sintactic ă pentru cuvintele subliniate în textul citat.
6 puncte
B. Redacteaz ă o compunere, de 10-15 rânduri, în care s ă prezinți o întâmplare (real ă sau
imaginar ă) la care ai fost martor\ ă în timpul unei excursii în Europa.
În compunerea ta, trebuie:
– să prezin ți pe scurt întâmplarea la care ai fost martor\ ă;
– să-ți exprimi opiniile despre un peisaj care te-a impresionat în timpul acestei excursii;
– să ai o structur ă adecvată tipului de text și cerinței formulate;
– să respecți limita minim ă de spațiu indicat ă. 12 puncte
Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerin țelor nu este obligatorie.
Vei primi 12 puncte pentru redactarea întregii lucr ări (unitatea compozi ției – 1 punct; coeren ța
textului – 2 puncte; registrul de comunicare, stilul și vocabularul adecvate con ținutului – 2 puncte;
ortografie – 3 puncte; punctuaț ie – 2 puncte; a șezarea corect ă a textului în pagin ă, lizibilitatea – 2 puncte).
– 16 –
TEST NR. 5
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acord ă 10 puncte din oficiu.
• Timpul efectiv de lucru este de 2 ore.
SUBIECTUL I (42 de puncte)
Citește cu aten ție textul urm ător:
Gerul aspru și sălbatic strânge-n bra țe-i cu jelire
Neagra luncă de pe vale care zace-n amor țire;
El ca pe-o mireasă moartă o-ncunun ă despre zori
C-un văl alb de promoroac ă și cu țurțuri lucitori.
Gerul vine de la munte, la fereastră se oprește
Și, privind la focul vesel care-n sobe str ălucește,
El depune flori de iarn ă pe cristalul înghe țat,
Crini și roze de zăpadă ce cu drag le-a s ărutat.
Gerul face cu-o suflare pod de gheață între maluri,
Pune stre șinilor casei o ghirland ă de cristaluri,
Iar pe fețe de copile înflore ște trandafiri,
Să ne-aduc ă viu aminte de-ale verii înfloriri.
Gerul dă aripi de vultur cailor în spumegare
Ce se-ntrec pe câmpul luciu, sco țând aburi lungi pe nare.
O! tu, gerule n ăprasnic, vin', îndeamn ă calul meu
Să mă poarte ca s ăgeata unde el știe, și eu!
V. Alecsandri- Gerul
A. Scrie, pe foaia de examen, r ăspunsul pentru fiecare dintre cerin țele de mai jos:
1. Transcrie 3 cuvinte care pot avea omonime și alcătuiește enunțuri cu acestea . 6 puncte
2. Menționează două consecin țe ale folosirii cratimei în versul: Gerul aspru și sălbatic strânge-n bra țe-i
cu jelire. 6 puncte
3. Rescrie câte o structur ă ce conține o personificare, o compara ție, o metafor ă. 6 puncte
4. Indică două argumente care pot justifica faptul c ă poezia Gerul este un pastel. 6 puncte
5. Explică în maxim 5 rânduri semnifica ția versurilor: El depune flori de iarn ă pe cristalul înghe țat,
Crini și roze de zăpadă ce cu drag le-a s ărutat 6 puncte
B. Scrie o compunere, de 10-15 rânduri, în care s ă prezinți semnifica ția titlului poeziei Gerul,
prin raportare la textul dat. 12 puncte
În redactarea compunerii trebuie s ă respecți următoarele cerin țe:
– să ilustrezi cu exemple adecvate, rela ția dintre titlu și conținutul poeziei;
– să evidențiezi două mijloace artistice prin care este sus ținută ideea sugerat ă în titlu;
– să ai o structur ă adecvată tipului de text ș i cerinței formulate;
– să te înscrii în limita spa țiului indicat.
– 17 –
Subiectul al II- lea (36 de puncte)
Citește cu aten ție textul urm ător:
O alimenta ție sănătoasă înseamn ă consumarea a diferite alimente apar ținând grupurilor
alimentare de baz ă: proteine, precum carnea, ou ăle și lactatele, fructe și legume, cereale, precum
pâinea și pastele f ăinoase, gr ăsimi și dulciuri. De și pare simplu, nu este întotdeauna u șor să se
stabileasc ă un regim adecvat fiec ărui individ. Uneori se consum ă mai mult dintr-un singur grup
alimentar (preferat) și se evit ă consumarea altora sau se opteaz ă pentru
comoditate bbînmdefavoarea mcalității.
O diet ă sănătoasă necesită un plan, un scop, precum ș i efortul de a include în mese o
varietate de alimente. Majoritatea persoanelor nu consum ă suficien ți nutrienț i, deoarece nu includ
în mese o cantitate corespunz ătoare din fiecare grup alimentar.
Deci, este important s ă se acorde aten ție nu numai la ce se consum ă, dar și la ce anume se
îndepă rtează din diet ă. Pentru aceasta ar fi recomandat elaborarea unui jurnal în care s ă se
noteze tot ce se consum ă și se bea timp de o s ăptămână. Trebuie acordat ă atenție atât la
cantitatea de alimente ingerat ă, cât și la grupele alimentare din care acestea fac parte. Nu este
necesar să se consume zilnic o cantitate minimă de alimente din fiecare grup alimentar, ci s ă se
ingereze cantitatea recomandat ă de-a lungul unei s ăptămâni. Câteva mici schimb ări sunt
suficiente pentru a echilibra dieta. În majoritatea cazurilor se elimin ă din alimenta ție mulți
nutrienți importan ți.
www sfatul medicului.ro
A. Pe foaia de examen scrie ră spunsul pentru fiecare cerin ță de mai jos:
1. Formuleaz ă câte un enun ț în care să precizezi urm ătoarele informa ții, folosind date extrase
din textul de mai sus:
– scopul articolului
– autorul posibil al acestui tip de articol
– tema articolului 6 puncte
2. Transcrie un enun ț în care apar explicit grupurile de alimente care constituie o alimenta ție
echilibrat ă. puncte 6 puncte
3. Noteaz ă litera corespunză toare răspunsului corect. Propozi ția subliniat ă este: Deci, este
important s ă se acorde aten ție nu numai la ce se consumă , dar și la ce anume se îndep ărtează din
dietă.
a) completiv ă directă
b) subiectiv ă
c) predicativ ă 6 puncte
4. Precizeaz ă cazul și funcția sintactic ă a cuvintelor subliniate din textul dat. 6 puncte
B. Scrie o compunere de 10- 15 de rânduri, în care s ă prezinți opinia ta cu privire la
importan ța unei alimenta ții echilibrate. 12 puncte
În redactarea compunerii trebuie s ă respecți următoarele cerin țe:
– să precizezi dou ă argumente în sus ținerea opiniei tale;
– să valorifici secven țe din text care te pot ajuta în formularea ideilor;
– să ai o structur ă adecvat ă tipului de text și cerinței formulate;
– să te înscrii în limita spa țiului indicat.
Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerin țelor nu este obligatorie.
Vei primi 12 puncte pentru redactarea întregii lucr ări (unitatea compozi ției – 1 punct; coeren ța
textului – 2 puncte; registrul de comunicare, stilul și vocabularul adecvate con ținutului – 2 puncte;
ortografie – 3 puncte; punctua ție – 2 puncte; a șezarea corect ă a textului în pagin ă, lizibilitatea – 2
puncte).
– 18 –
TEST NR. 6
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acord ă 10 puncte din oficiu.
• Timpul efectiv de lucru este de 2 ore.
SUBIECTUL I (42 de puncte)
Citește cu aten ție textul urm ător:
Prin arborii de plumb î și cerne luna
Lumina deas ă-n aerul fluid*.
La marginea poienii luminoase, Pe care-n ziduri codrii o închid,
Pârâul unde vinete- și frământă
Sub scoar ța dantelat ă migălos
Și-n caden țări neregulate-i cânt ă
Acestui dans s ălbatic și duios,
Întreaga vale-n cânt o înfioar ă,
Ca pe-o cutie-albastr ă de vioară .
(Nicolae Labi ș, Rapsodia p ădurii )
*fluid (adj.) – (aici) însu șirea de a fi ml ădios, flexibil, curg ător…
A. Scrie, pe foaia de examen, r ăspunsul pentru fiecare dintre cerin țele de mai jos:
1. Scrie câte un enun ț prin care s ă demonstrezi omonimia cuvintelor unde și luna. 6 puncte
2. Explică folosirea cratimei în structura: Pe care-n ziduri groase.. 6 puncte
3. Rescrie, din text, o imagine vizual ă, respectiv, o imagine auditiv ă. 6 puncte
4. Numește un mod de expunere prezent în text. 6 puncte
5. Explică, în maximum 50 de cuvinte (aproximativ cinci rânduri), semnifica ția titlului poeziei în raport
cu tema acesteia. 6 puncte
B. Redacteaz ă o compunere de 80 – 150 de cuvinte (10 – 15 rânduri) în care s ă demonstrezi
că textul citat aparț ine speciei pastel . 12 puncte
În compunerea ta, trebuie: -să prezin ți două din caracteristicile acestei specii;
-să reliefezi aceste caracteristici cu exemple potrivite din text;
-să ai un con ținut adecvat tipului de text și cerinței formulate;
-să te încadrezi în limita de spaț iu indicat ă.
– 19 –
Subiectul al II- lea (36 de puncte)
Citește cu aten ție textul urm ător:
Marte: o planet ă roșiatică aflată la aproximativ 1,5 u.a. distan ță de Soare. Un loc misterios,
pustiu și încântător în acela și timp. Un loc c ătre care de sute de ani ne îndrept ăm telescoapele, sperând
sa îi deslu șim misterul. Cândva, la sfâr șitul secolului XIX se p ărea că acolo vedem semne de via ță, că
acolo niște ființe inteligente construiesc alc ătuiri gigantice, pe care noi, umanii, le înzestră m cu puteri
neobișnuite. Multe romane stiin țifico-fantastice s-au scris pe tema lor. Apoi, o dat ă cu Era Spa țială, am
înțeles că acolo nu e nimic din ceea ce credeam noi. Se pare c ă misterul fusese deslu șit. Marte, o planet ă
banală, lipsită de viată. Asta ne spuneau datele seci ale sondelor trimise s ă o cerceteze. Dar, descoperim
noi acum, misterul mar țian este cu mult mai profund decât ne-am putea imagina. De și are o clim ă
cumplit de aspr ă, este foarte probabil ca Marte s ă adăposteasc ă unele forme de via ță. Ne-a spus asta
sonda Mars Express, care a detectat gaz metan în atmosfera mar țiană, care, probabil, este rezultatul
metabolismului unor ipotetice microorganisme ad ăpostite de c ătre planeta cea ro șie… Date noi,
prezentate în dosar, demonstreaz ă că până și viața terestră poate supravie țui în condi ții inimaginabile…
Nici nu ne putem imagina un mister mai mare. Dac ă ne gândim mai bine, oamenii de știință nu ne-au
pregătit bine pentru asta. Vom descoperi via ța pe Marte, dar ce vom face atunci? Vom opri explorarea,
pentru a feri via ța marțiană de contaminare? Vom trimite sonde noi, dezinfectate de viat ă terestră? Nu
stim încă răspunsul. Dar ș tim totuși ceva: ne apropiem cu pa și repezi de dezlegarea misterului mar țian.
Deocamdat ă trimitem sonde acolo, pentru a cerceta mai îndeaproape planeta. Ce aventur ă!
Si va veni rândul omului s ă se urce în nave spa țiale, pentru a lua în st ăpânire cel mai îndep ărtat
continent al său.
(Cristian Roman, Marte – pentru misiuni viitoare în revista Știință și Tehnică)
A. Scrie, pe foaia de tez ă, răspunsul pentru fiecare dintre cerin țele de mai jos:
1. Formulează câte un enun ț în care să numești următoarele elemente care privesc articolul citat:
– autorul;
– revista din care a fost selectat fragmentul; – poziția planetei Marte fa ță de Soare 6 puncte
2. Men ționează care sunt informa țiile pe care le furnizeaz ă sonda Mars Express p ământenilor.
6 puncte
3. Noteaz ă litera corespunzătoare r ăspunsului corect:
Propoziția subliniat ă din fraza Cândva, la sfâr șitul secolului XIX se p ărea că acolo vedem semne de
viață, că acolo ni ște ființe inteligente construiesc alc ătuiri gigantice, pe care noi, umanii, le
înzestrăm cu puteri neobi șnuite este:
a. completiv ă directă;
b. predicativă ;
c. subiectivă. 6 pu ncte
4. Transcrie predicatele din urm ătoarea fraz ă și precizeaz ă felul acestora: Se pare că misterul fusese
deslușit. 6 puncte
B. Redacteaz ă o compunere de 10-15 rânduri în care s ă-ți imaginezi o c ălătorie pe planeta
Marte.
În compunerea ta, trebuie:
● să prezinți pe scurt c ălătoria întreprinsă pe Marte;
● să-ți exprimi opinia despre cele v ăzute pe parcursul acesteia;
● să ai un con ținut adecvat tipului de text și cerinței formulate;
● să te încadrezi în limita de spa țiu cerută.
Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerin țelor nu este obligatorie.
Vei primi 12 puncte pentru redactarea întregii lucr ări (unitatea compozi ției – 1 punct; coeren ța
textului – 2 puncte; registrul de comunicare, stilul și vocabularul adecvate con ținutului – 2 puncte;
ortografie – 3 puncte; punctuaț ie – 2 puncte; a șezarea corect ă a textului în pagin ă, lizibilitatea – 2 puncte)
– 20 –
TEST NR. 7
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acord ă 10 puncte din oficiu.
• Timpul efectiv de lucru este de 2 ore.
SUBIECTUL I (42 de puncte)
Citește cu aten ție textul urm ător:
Când pădurarul a adus-o din codru, era un pui mic ș i fricos. Cu ochii mari și umezi, se uita
rugându-se la to ți, gata să fugă. Dar cum vremea se îmblânzi, în țelese că nimeni nu-i voia r ăul. Începea
să vină singură la donița* cu lapte. Ziua st ătea ascuns ă în tufișurile de zmeur ă din livad ă. Seara
răspundea la chemarea noastr ă, când îi întindeam câte o bucat ă de zahăr.
Fiindcă fugea atât de sprinten, tata a botezat-o: „N ăluca”. Iar N ăluca își cunoștea numele.
Toate viet ățile din ograd ă: câinii, p ăsările și pisicile erau acum dispre țuite de noi. N-aveam alt ă
grijă decât de N ăluca. „Ce face N ăluca?”, „Unde s-a ascuns N ăluca?”, „I-a dat cineva lapte astăzi?”.
Așa a crescut în mijlocul nostru. Tata spunea chiar c ă s-a îmblânzit prea repede. Parc ă îi părea rău că o
vede amestecându-se laolalt ă cu toate animalele domestice, c ă a uitat atât de repede libertatea p ădurii.
E adevărat că uneori se oprea sub umbra nucilor din livad ă, cu urechile ciulite și nările umflate
în vânt. Mirosea adierile aduse din poienile codrului. Atunci ochii ei erau mai umezi și pășea mai încet,
cu botul la p ământ. Năluca era trist ă. Nu mai r ăspundea la chem ările noastre. Nici nu voia s ă se atingă
de bucata de zah ăr pe care i-o întindeam în palmă . Într-o seară , când cineva a uitat poarta deschis ă,
Năluca a fugit. A doua zi, culcu șul era gol. În zadar am c ăutat-o toți prin grădină. În zadar am n ădăjduit
că poate se întoarce la doni ța cu lapte. N ăluca plecase pentru totdeauna.(…)
Cu încetul, N ăluca a fost uitat ă.
Aseară, mă întorceam cu tata de la Prisaca M ărgineanului, prin p ădure.(…)
Deodată, în calea noastr ă, pe cărare, a ap ărut o căprioară. Am tres ărit și noi. A tres ărit și ea.
Era o arătare atât de nea șteptată!
Tata a șoptit:
– E Năluca!
Era, într-adevăr, N ăluca. Fără să-mi dau seama am întins pumnul strâns, a șa cum o ademeneam
altădată cu bucata de zah ăr ascuns ă. Căprioara șovăi o clipă. Se apropie cu sfial ă. Aproape s ă-i netezesc
botul umed. S ă-i prind gâtul cenu șiu. Să-i mângâi capul mic pe care și-l supunea dezmierd ărilor
odinioară. Câțiva pași încă. Doi. Unul…
Și deodat ă Năluca nu se mai uit ă în ochii mei. Privi înd ărăt, în codru. Se r ăsuci scurt pe
picioarele sub țiri și zvâcni în goan ă, spre adâncul codrului. Înaintea noastr ă nu mai r ămâneau decât
crengile tremurând. Stropii de frunze, scuturându-se ca lacrimile.
Mâna întins ă după umbra ei a c ăzut neputincioas ă.
(Cezar Petrescu, Năluca – fragment)
* doniță – vas din doage, folosit pentru mulsul vacilor
A. Scrie, pe foaia de examen, r ăspunsul pentru fiecare dintre cerin țele de mai jos:
1. Transcrie, câte un cuvânt format prin fiecare mijloc de îmbog ățire a vocabularului . 6 puncte
2. Precizeaz ă rolul semnelor de punctua ție din structura: – E Năluca! 6 puncte
3. Transcrie, din text, o personificare și o repetiție. 6 puncte
4. Numește două personaje care participă la ac țiune. 6 puncte
5. Prezint ă, în maximum 50 de cuvinte (aproximativ cinci rânduri), semnifica ția secven ței: Și deodat ă
Năluca nu se mai uit ă în ochii mei. Privi înd ărăt, în codru. 6 puncte
B. Redacteaz ă o compunere de 80 – 150 de cuvinte (10 – 15 rânduri) în care s ă caracterizezi un
personaj din fragmentul citat. 12 puncte
În compunerea ta, trebuie: − să prezinți dou
ă trăsături ale personajului ales;
− să ilustrezi cele dou ă trăsături cu exemple adecvate, selectate din fragmentul citat;
− să redactezi un con ținut adecvat cerin ței formulate;
− să respecți limita minim ă de spațiu indicat ă.
– 21 –
Subiectul al II- lea (36 de puncte)
Citește cu aten ție textul urm ător:
Ultimele sondaje realizate în Statele Unite au relevat faptul c ă 75% dintre copiii americani beau
zilnic sucuri bogate în cofein ă, de tip cola. În acest context, pediatrii americani au avertizat, înc ă o dată,
că sucurile bogate în cofein ă sunt asociate cu apari ția ADHD-ului, tulbur ări ale somnului, lipsa puterii
de concentrare și compromit s ănătatea oaselor, din cauza cofeinei con ținute.
Studiile de specialitate au ar ătat că micuții care beau bă uturi de tip cola, de cel pu țin două ori pe
zi, au oasele fragile. Se pare c ă unul dintre motive este faptul c ă aceste băuturi înlocuiesc consumul de
lapte sau sucuri naturale, lichide esen țiale pentru buna dezvoltare a copiilor. Un alt motiv ar fi conț inutul
ridicat de cofeină.
Potrivit nutri ționiștilor, un litru de b ăutură de tip cola este echivalent cu 100-110 grame de zah ăr
alb, cantitate exagerat ă pentru organismul unui copil.
„Ai grijă ce-i dai copilului s ă bea!”, în revista Reader’s Digest
A. Scrie, pe foaia de examen, r ăspunsul pentru fiecare dintre cerin țele de mai jos:
1. Formuleaz ă câte un enun ț în care să indici urm ătoarele elemente referitoare la textul dat:
− tipul de suc care con ține cofeină ;
− lichidele esen țiale pentru buna dezvoltare a copiilor;
− cantitatea de zah ăr care se g ăsește într-un litru de b ăutură de tip cola. 6 puncte
2. Rescrie titlul articolului și numele publica ției în care a ap ărut acesta. 6 puncte
3. Noteaz ă litera corespunz ătoare răspunsului pe care îl consideri corect: 6 puncte
Propoziția subliniat ă că 75% dintre copiii americani beau zilnic sucuri bogate în cofein ă, de tip cola este:
a. subiectiv ă
b. atributivă ;
c. completiv ă directă
4. Precizeaz ă valoarea morfologic ă si funcția sintactic ă pentru fiecare dintre cuvintele subliniate în text.
6 puncte
B. Alcătuieste o compunere de 80 – 150 de cuvinte (10 – 15 rânduri) în care s ă-ți prezinți
opinia asupra efectelor negative ale consumului de dulciuri, referindu-te la articolul de mai
sus. 12 puncte
În compunerea ta trebuie:
− să-ți prezinți opinia asupra con ținutul articolului;
− să valorifici secven țele din text care ilustreaz ă opinia ta;
− să redactezi un conț inut adecvat cerin ței formulate;
− să respecți limita de spa țiu indicată.
Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerin țelor nu este obligatorie.
Vei primi 12 puncte pentru redactarea întregii lucr ări (unitatea compozi ției – 1 p;
Coerența textului – 2 p; registrul de comunicare, stilul si vocabularul adecvate con ținutului – 2 p;
ortografia – 3 p; punctua ția – 2 p; așezarea corect ă în pagin ă, lizibilitatea – 2 p)
– 22 –
TEST NR. 8
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acord ă 10 puncte din oficiu.
• Timpul efectiv de lucru este de 2 ore.
SUBIECTUL I (42 de puncte)
Citește cu aten ție textul urm ător:
Într-o zi, mama m-a dus de mână la ș coala de fete și m-a înscris în clasa întâi. În ascuns, am spus
o rugăciune. Eram tulburat ă, speriat ă, ca în ajunul unei c ălătorii cu trenul. Am dormit pu țin, m-am sculat
devreme și am început s ă mă rog lui Dumnezeu, murmurând la fel ca bunica. Mi-era team ă. […]
Sofia, sora mamei (parc-o v ăd: sfrijită, oacheșă, cu ochii totdeauna ca dup ă plâns), mi-a cusut
un șorț negru de satin lucios. Ea avea s ă mi-l coas ă, la începutul fiec ărui an, pân ă la bacalaureat. Aveam
cu mine, când m-am dus în prima zi la școală, tot ce mi se ceruse pe list ă, chiar și partea a doua a
abecedarului, și toc, și penițe, și cerneală, adică lucruri de care urma s ă am nevoie abia în trimestrul al
treilea. Și tare mi-era fric ă să nu mi se pună o întrebare la care s ă nu știu să răspund. Și la gândul c ă nu
știu de acas ă să scriu și să citesc, m-a cuprins o adev ărată panică.[…]
Curtea era plin ă. Fetele […] se plimbau câte dou ă, vorbeau între ele în ș oaptă sau, dimpotriv ă,
tare și fără sfială. Dar iat ă că ochii uneia dintre profesoare se opresc asupra mea. Nu înc ăpea nicio
îndoială, nu mai era nicio sc ăpare. O s ă-mi pună o întrebare din c ărțile pe care le am în ghiozdan. Sau
mă va mustra c ă am venit la școală, deși n-am împlinit ș apte ani. Într-adev ăr, mie mi-a vorbit
profesoara:
– Să-i spui mamei tale s ă te pieptene cu dou ă codițe strânse bine pe cap, c ă aici suntem la școală,
nu la bal.
Picioarele mi-au tremurat. Obrajii mi s-au înc ălzit. Am r ăspuns tare ș i deslușit:
– Da, doamn ă.
Atunci, alt ă profesoară s-a apropiat de mine, mi-a pus mâna pe obraz ș i m-a întrebat cum m ă
cheamă. Era profesoara clasei întâi.
(Cella Serghi, Pânza de p ăianjen )
A. Scrie, pe foaia de examen, r ăspunsul pentru fiecare dintre cerin țele de mai jos:
1. Dovede ște în enun țuri polisemantismul urm ătoarelor cuvinte: a tremura, a duce , a spune. 6 puncte
2. Precizeaz ă rolul semnelor de punctua ție din structura: – Da, doamn ă. 6 puncte
3. Transcrie, din text, o structur ă care ilustreaz ă emoția fetei înaintea primei zile de școală. 6 puncte
4. Numește două moduri de expunere ce apar în text. 6 puncte
5. Explică, în maxim 5 rânduri semnifica ția structurii: Eram tulburat ă, speriat ă, ca în ajunul unei
călătorii cu trenul. Am dormit pu țin, m-am sculat devreme și am început s ă mă rog lui Dumnezeu,
murmurând la fel cu bunica. Mi-era team ă… 6 puncte
B. Scrie o compunere de 10-15 rânduri, în care s ă îți exprimi opinia despre emo țiile fetiței
în prima zi de școală, așa cum sunt ele sugerate în fragmentul citat. 12 puncte
În compunerea ta, trebuie:
– să utilizezi structura adecvat ă acestui tip de compunere (formularea clar ă/ logică a opiniei,
prezența argumentului/ a motiv ării care s ă justifice opinia exprimat ă);
– să valorifici secven țele din text care ilustreaz ă opinia ta;
– să ai un con ținut (dezvoltarea argumentului/ a motiv ării) și stilul adecvate cerin ței date
– să respecți limita minim ă de spațiu.
– 23 –
Subiectul al II- lea (36 de puncte)
Citește cu aten ție textul urm ător:
În timp ce elevii no ștri sunt coco șați de lecții, cei care au avut șansa să studieze și în alte ță ri
spun că acolo învățau de plăcere. Metodele de predare din România nu-i preg ătesc pe elevi pentru o
competiție cu europenii. Tinerii români care au studiat peste hotare ne arat ă cât de ineficient ă e ș coala
româneasc ă.
Toate pretinsele reforme din sistemul românesc de educa ție au ocolit esen țialul și au lăsat în
urmă programe școlare greoaie și foarte înc ărcate, manuale controversate și schimbate nesemnificativ în
ultimii 12 ani. La acestea se adaug ă metode de predare vechi, dasc ăli îmbătrâniți, sisteme de evaluare
proaste. […] Anii de gimnaziu și de liceu sunt o corvoad ă pentru mul ți elevi. Copiii și tinerii sunt sili ți să
memoreze o cantitate imens ă de informa ții. Din cauza metodelor de predare din școala româneasc ă
bazate în special pe dictare, memorare, redare, elevii au de studiat enorm și acasă. Notele sunt
importante, deoarece în func ție de medii se face admiterea la liceu și la facultate.
Prof. univ. dr. Nicolae Zamfir, pre ședintele Societ ății Române de Fizic ă și membru corespondent
al Academiei Române, spune c ă sistemul de educa ție din România trebuie reformat cu totul. „Manualele
trebuie să aibă legătură cu practica și să conțină acele „cârlige“, adic ă să fie atractive pentru elevi.
Profesorul trebuie s ă le explice c ă ceea ce înva ță are legătură cu practica“, a explicat specialistul. […]
Clasele ar trebui împ ărțite pe module. „La modulul A, s ă zicem, intr ă elevii foarte buni la
matematic ă și fizică. După un an se face evaluarea. Dac ă școlarul nu face fa ță, trece la modulul B, unde
nivelul de predare e mai sc ăzut, și tot așa“, a spus Zamfir. El apreciaz ă că, într-un astfel de sistem, cei
mai slabi nu i-ar mai trage în jos pe cei mai buni și s-ar putea asigura atât preg ătirea elitelor, cât și
pregătirea general ă.
Cum înva ță copiii români ; http://scoalaromaneasca.com
A. Scrie, pe foaia de examen, r ăspunsul pentru fiecare dintre cerin țele de mai jos:
1. Formuleaz ă câte un enun ț în care să indici urm ătoarele elemente referitoare la textul dat: 6 puncte
− cum sunt programele școlare din înv ățământul românesc, în opinia autorului;
− pe ce se bazeaz ă metodele de predare în școala româneasc ă;
− cum s-ar putea asigura atât preg ătirea elitelor, cât și pregătirea general ă.
2. Scrie numele profesorului care vorbe ște despre sistemul de educaț ie.
3. Noteaz ă litera corespunz ătoare răspunsului pe care îl consideri corect: 6 puncte
Prin expansiunea cuvântului subliniat din structura: Metodele de predare din România nu-i preg ătesc pe
elevi , se obține o subordonat ă:
a. atributiv ă;
b. completivă directă;
c. subiectiv ă. 6 punct e
4. Precizeaz ă valoarea morfologic ă și funcția sintactic ă pentru fiecare dintre cuvintele subliniate în text:
6 puncte
B. Redacteaz ă o compunere de 10-15 rânduri, în care s ă-ți exprimi opinia despre înv ățământul
românesc. 12 puncte
În compunerea ta, trebuie:
− să-ți prezinți opinia asupra înv ățământului românesc;
− să sprijini cu cel pu țin două argumente opinia exprimat ă;
– să redactezi un con ținut adecvat cerin ței formulate;
− să respecți limita de spa țiu indicată.
Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerin țelor nu este obligatorie.
Vei primi 12 puncte pentru redactarea întregii lucr ări (unitatea compozi ției – 1 p.; coeren ța textului –
2 p.; registrul de comunicare, stilul și vocabularul adecvate con ținutului – 2 p.; ortografia – 3 p.;
punctuația – 2 p.; așezarea corect ă în pagină, lizibilitatea – 2 p
– 24 –
TEST NR. 9
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acord ă 10 puncte din oficiu.
• Timpul efectiv de lucru este de 2 ore.
SUBIECTUL I (42 de puncte)
Citește cu aten ție textul urm ător:
În ziua a patra de Cr ǎciun, pornii la munte cu Damian Pu șcașul și cu cânii. Adia aspru vânt al
miezului-nop ții și omǎtul înghețat crâșca* ascuțit.[…]
Cǎsuța lui moș Anania, p ǎdurarul satului, era departe, sub Bâtca Neagr ǎ, dincolo de m ǎnǎstirea
Râșca. Aveam de mers pân ǎ la ceasul al doilea din noapte […]
Pușcașul […] oft ǎ și dǎdu din cap:
– Ehei! Anania acesta e om vechi de p ǎdure. Bun p ǎdurar și meșter vânǎtor, de aceea cei mari nu
l-au schimbat. Unde-a fost un urs, el l-a știut; unde-a trecut un cerb, el i-a gǎ sit urma. Veneau boierii și-i
spuneau a șa: Moș Anania, ia s ǎ te vedem! – Și Anania se gândea, ca un gospodar bun: care cerb s ǎ-l
dǎm? oare sǎ stric ǎm noi o c ǎprioarǎ de gustul boierilor? – Ș-apoi își fǎcea el planurile… […]Mi s-a
pǎrut cǎ ajung târziu la o cetate de piatr ǎ. Luna era ascuns ǎ dupǎ munți și, în lumina z ǎpezii, o c ǎsuțǎ
abia se deslu șea. Un lǎtrat iute începu s ǎ sune dupǎ o ușǎ : parcǎ era cǎțeaua din poveste, cu din ții de
fier și cu mǎselele de o țel. Ochii c ǎsuței se aprinser ǎ și ieși în prag portarul cet ǎții. Lǎtratul cel
învierșunat tǎcu și cunoscui glasul prietenos al lui mo ș Anania.
– Aha! bine-a ți venit!… […]
– Ei? Ce mai faci, prietine Anania? – Bine, bine… r ǎspunse p ǎdurarul stând cu spatele la sob ǎ. Ia și noi ne petrecem vremea noastrǎ
și scǎdem și îmbǎtrânim, iar muntele cre ște! îl suim tot mai greu…
– Da’ pǎdurea ce mai face, prietine Anania?
– Bine, ce s ǎ facǎ? Pǎdurea-i tot tân ǎrǎ.
Moș Anania zâmbea r ǎspunzând. […] Priveam trupu-i nalt și spǎtos și pletele-i albe ca om ǎtul.
Mustǎțile-i erau albe ca și pletele. Obrazu-i era ras din poasp ǎt și ochii aveau o lucire vie și neagrǎ . Era
moș Anania al nostru, […] care în to ți anii ne f ǎcea un foc zdrav ǎn, ne întindea otav ǎ și lǎvicere*, și-și
scula baba ca s ǎ ne ospǎteze. […]
– Cucoane, s ǎ ieșim oleacǎ* pe afar ǎ… […]
Deodatǎ își duse mâna la ureche, ascultând: […]
– Putem s ǎ intrǎm, grǎi el într-un târziu, zâmbind
cu mâhnire ; luna-i plinǎ și pǎdurea tace. Iaca
așa ies nop țile ș-ascult. Avem și noi bucuriile noastre când învie și se încheie* codrul, da, iarna-i cu
neliniște, cu mare singur ǎtate… Ies nop țile, ș-ascult; mie mi-i mil ǎ de sǎlbǎticiunile cele blânde ca de
niște frați …
Dar deodat ǎ moș Anania p ǎru a bǎga de sam ǎ cǎ nu-i singur, și tǎcu. Mǎ petrecu în cas ǎ și-mi
pofti somn u șor….
Mihail Sadoveanu, Drum la mo ș Anania
*a crâș ca – (despre z ǎpada înghe țatǎ) a scârțâi, a trosni *oleac ǎ – puțin
*lǎvicere, lǎicere – covoare țǎrǎnești de lânǎ *a se încheia – (aici) a înverzi
A. Scrie, pe foaia de examen, r ăspunsul pentru fiecare dintre cerin țele de mai jos:
1. Scrie câte un sinonim pentru cuvintele subliniate în text: zâmbind, mâhnire, învie. 6 puncte
2. Precizeaz ă rolul demnelor de punctua ție din structura : – Putem s ǎ intrǎm, grǎi el într-un târziu.
6 puncte
3. Formuleaz ǎ o idee principal ǎ a primelor dou ă alineate. 6 puncte
4. Transcrie, din text, câte o structur ǎ care să conțină un indice spa țial, respectiv, unul temporal. 6 puncte
5. Explică, în maxim 5 rânduri, sensul structurii ,, Pǎdurea-i tot tân ǎrǎ.”. 6 puncte
– 25 –
B. Scrie o compunere în care s ă caracterizezi personajul moș Anania din fragmentul dat.
12 puncte
În redactarea compunerii, vei avea în vedere:
– precizarea, însoț ită de exemple, a dou ă mijloace/ procedee de caracterizare existente în textul dat;
– numirea a trei tr ăsături (fizice și/ sau morale) ale personajului;
– ilustrarea tr ăsăturilor, prin referire la întâmpl ări/ la situa ții semnificative sau prin citate comentate;
– respectarea limitei de spa țiu indicat ă.
Subiectul al II- lea (36 de puncte)
Citește cu aten ție textul urm ător:
Pădurea tropical ă din Costa Rica are mai multe specii de p ăsări decât Canada și SUA laolalt ă,
are mai mulț i fluturi decât toat ă Africa și la fel de multe specii de plante cât întreaga Europ ă, dintre care
1,300 de specii de orhidee. Totul în doar 51,100 km2.
Arborii sunt de o diversitate incredibil ă: înalți sau pitici, firavi, dominatori, fioro și, gingaș i,
chirciți, falnici, exotici, ursuzi, nebunatici. Arborii nu sunt, ci tr ăiesc, respir ă, se înalță, șușotesc, se
îmbrățișează, se contopesc, se lupt ă. Unii chiar te pot ucide, cum face micul manzanillo. Pare inocent și
firav la prima vedere, cu fructele lui g ălbui și pipernicite, dar aproape pân ă și umbra sa este toxic ă.
Iar mai jos, c ățărându-se pe copaci, alt ă poveste: e plin de bromelii, liane, orhidee și tot felul de chestii
agățătoare și cățărătoare care te a ștepți să prindă viață dintr-un moment în altul.
De la zumzetul continuu și liniștitor al cicadelor, pân ă la ciripitul vioi al p ăsărilor și
inconfundabilul glas al papagalilor, le po ți auzi pe toate. Dar ce te face s ă înlemne ști de fiecare dat ă,
crezând c ă până aici ți-a fost, este strig ătul maimu țelor urlătoare, copiat parc ă din filmele de groaz ă de
la Hollywood.
P ădurea tropical ă sau 1001 de nuan țe de verde , http://lumeamare.ro
A. Scrie, pe foaia de examen, r ăspunsul pentru fiecare dintre cerin țele de mai jos:
1. Formuleaz ă câte un enun ț în care să indici urm ătoarele elemente referitoare la textul dat:
− unde se întâlnesc speciile de orhidee amintite;
− care este numele arborelui toxic descris în text;
− care este sunetul care îngroze ște. 6 puncte
2. Scrie titlul articolului și site-ul unde a fost publicat. 6 puncte
3. Noteaz ă litera corespunz ătoare răspunsului pe care îl consideri corect: 6 puncte
Propoziția subliniat ă: ce te face s ă înlemne ști de fiecare dat ă, crezând c ă până aici ți-a fost , este
strigătul maimu țelor urlătoare, copiat parc ă din filmele de groaz ă de la Hollywood este:
a. subiectiv ă;
b. completivă directă;
c. predicativ ă.
4. Precizeaz ă valoarea morfologic ă și funcția sintactic ă pentru fiecare dintre cuvintele subliniate din text:
6 puncte
B. Redacteaz ă o compunere de 10-15 rânduri, în care s ă realizezi o descriere a unui tablou din
natură.
In compunerea ta, vei urm ări:
– să respecți convențiile specifice unei descrieri;
– să folosești două figuri de stil diferite;
– să ai un stil și un conținut adecvate tipului de text și cerinței formulate;
– să respecți limita minim ă de spațiu. 12 puncte
Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerin țelor nu este obligatorie.
Vei primi 12 puncte pentru redactarea întregii lucră ri (unitatea compozi ției – 1 p.; coerența textului –
2 p.; registrul de comunicare, stilul ș i vocabularul adecvate con ținutului – 2 p.; ortografia – 3 p.;
punctuația – 2 p.; așezarea corect ă în pagină, lizibilitatea – 2 p.)
– 26 –
TEST NR. 10
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acord ă 10 puncte din oficiu.
• Timpul efectiv de lucru este de 2 ore.
SUBIECTUL I (42 de puncte)
Citește cu aten ție textul urm ător:
Nouă ceasuri și nouă minute… Peste șase minute pleacă trenul. Un minut înc ă și se-nchide casa. Repede -mi iau
biletul, ies pe peron, alerg la tren, sunt în vagon… Trec de colo pân ă colo prin coridor, s ă văz în care compartiment a ș
găsi un loc mai comod… Aci, o dam ă singură, și fumează , atât mai bine! Intru și salut, când auz o mârâitur ă și văz
apărând dintr-un panera ș de lângă cocoana capul unui c ățel lățos, plin de funde, de panglici ro șii și albastre, care-
ncepe să mă latre ca pe un f ăcător de rele intrat noaptea în iatacul st ăpânii-si.
– Bubico! zice cocoana… șezi mumos, mam ă! "Norocul meu, gândesc eu, s ă trăiesc bine!…
Lua-te-ar dracul de javr ă!" Bubico se lini ștește puțin; nu mai latr ă; își retrage capul în panera ș, unde i-l acopere iar
cocoana cu un t ărtănaș de lână roșie; dar tot mârâie înfundat… Eu, foarte plictisit, m ă lungesc pe canapeaua din fa ța
cocoanii și-nchiz ochii. Trenul a pornit… Prin coridor umbl ă pasajeri ș i vorbesc. Bubico mârâie ar țăgos.
– Biletele, domnilor! zice conductorul, intrând cu zgomot în compartimentul nostru. Acum Bubico scoate capul foarte
sus și, vrând s ă sară afară de la locul lui, începe s ă latre și mai grozav ca adineaori. Eu întind biletul meu
conductorului, care mi-l perforeaz ă. Conductorul face un pas c ătre cocoana, care- și caută biletul ei în s ăculețul de
mână, pe când Bubico latr ă și chelălăie desperat, smucindu-se s ă iasă din paner.
– Bubico! zice cocoana, șezi mumos, mami țo! Și-ntinde biletul. Când mâna conductorului s-a atins de mâna
cocoanei, Bubico parc-a-nnebunit. Dar conductorul și-a terminat treaba și iese. Cocoana î și învelește favoritul
mângâindu-l "mumos"; eu m ă lungesc la loc închizând ochii, pe când Bubico mârâie înfundat ca tunetul care se tot
depă rtează după trecerea unei grozave furtuni. Acum nu se mai aude deloc. Dar auz hâr șâitul unui chibrit: cocoana î și
aprinde o ț igaretă… Încă nu mi-e somn. De ce n-a ș aprinde și eu una? A! de degrab ă să nu pierz trenul, am uitat s ă-mi
iau chibrituri. Dar nu face nimic… S-o rog pe mami ța lui Bubico… Scot o țigaretă, mă ridic și dau să m-apropiu de
cocoana. Dar n-apuc s ă fac bine o mi șcare, și Bubico scoate capul l ătrându-mă mai furios decât pe conductor; latr ă și
chelălăie și tușește și…
I.L.C aragiale- Bubico…
A. Scrie, pe foaia de examen, r ăspunsul pentru fiecare dintre cerin țele de mai jos:
1. Scrie câte un antonim pentru cuvintele subliniate în text: pleacă , repede , comod. 6 puncte
2. Precizeaz ă rolul semnelor de punctua ție din structura : Norocul meu, gândesc eu, s ă trăiesc bine! 6 puncte
3. Rescrie,din text, o compara ție și un epitet. 6 puncte
4. Precizeaz ă rolul dialogului din textul de mai sus. 6 puncte
5. Explică , în maxim 5 rânduri, sensul structurii Cocoana î și învelește favoritul mângâindu-l "mumos"; 6 puncte
(Bubico, de I.L.Caragiale)
B. Alcătuiește o compunere, de 10-15 rânduri, în care să argumentezi c ă fragmentul citat este o schi ță.
În redactarea compunerii, vei avea în vedere:
– precizarea, înso țită de exemple, a dou ă trăsături ale schi ței existente în textul dat;
– ilustrarea tr ăsăturilor, prin referire la întâmpl ări/ la situa ții semnificative sau prin citate comentate;
– să redactezi un con ținut adecvat cerin ței formulate;
– respectarea limitei de spa țiu indicat ă.
– 27 –
Subiectul al II- lea (36 de puncte)
Citește cu aten ție textul urm ător:
În ce mă sură mai putem vorbi astăzi despre un comportament , despre un „spirit” urban, când subiectul devine
transport , transfer urban, un element ce trebuie transportat în permanen ță, mișcat dintr-o parte într-alta a
firmamentului urban? În ce fel atomizarea ora șului, anun țată de altfel odat ă cu planurile de restructurare
administrativ-politic ă, predispune la o granulare a subiectului, sau m ăcar cum putem citi disolu ția treptată în mediu, ca
medii, ca proiecte de viață redistribuibile în cinetica prin care ora șul însuși se constituie ca transport , ca mișcare
obligatorie ce implic ă aproape în mod necesar o anume „uitare de sine”?
Transportul este unul al emo țiilor, sau mecanica unei deplas ări, a unei comut ări? În ce fel dinamica pe care o
impun spaț iile unui ora ș „îndatoreaz ă” libertatea ș i posibilit ățile individului, constrâns din ce în ce mai mult unor
scenarii aferente unui tip nou de individualitate? Dac ă individul de ast ăzi pare explodat, pulverizat în scenarii im-
proprii, în fa ța cărora este chemat s ă producă și să re-producă scenarii ale rezisten ței, ea îns ăși un mecanism de
reglare social ă, ea însăși apanaj al unei politici, al unui anume drept politic, acest lucru tr ădează excavarea definitiv ă
a umanului, care este acum adus la suprafa ță, codat în limbaje noi, gramatizat pe măsura noilor medii(-media) de via ță.
Sabin Bor ș,-Transportament sau Enclava de umanitate , www.arhitext.com
A. Scrie, pe foaia de examen, r ăspunsul pentru fiecare dintre cerin țele de mai jos:
1. Formuleaz ă câte un enun ț în care să numești următoarele elemente care privesc articolul citat:
– titlul articolului;
– numele autorului;
– site-ul unde a fost publicat articolul; 6 puncte
2. În ce consta atomizarea orașului? 6 puncte
3. Noteaz ă litera corespunz ătoare răspunsului corect:
Propoziția subordonat ă din fragmentul: În ce fel dinamica pe care o impun spa țiile unui oraș „îndatoreaz ă” libertatea și
posibilitățile individului este o propozi ție subordonat ă:
a) completiv ă directă;
b) subiectiv ă;
c) atributiv ă. 6 puncte
4. Precizeaz ă valoarea morfologic ă și funcția sintactic ă a cuvintelor subliniate . 6 puncte
B. Redacteaz ă o compunere de 15-20 de rânduri în care s ă descrii omul viitorului. Te plasezi în jurul
anului 2100 .
În compunerea ta trebuie:
-să construie știun om al viitorului, pe care s ă-l numești și să-l descrii în lumea în care tr ăiește;
– să imaginezi un scenariu posibil de via ță al omului descris;
– să ai o structur ă adecvat ă tipului de text și cerinței formulate;
– să te înscrii în limitele de spa țiu indicate. 12 puncte
Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerin țelor nu este obligatorie.
Vei primi 12 puncte pentru redactarea întregii lucr ări (unitatea compozi ției – 1 punct; coeren ța textului – 2 puncte;
registrul de comunicare, stilul și vocabularul adecvate con ținutului – 2 puncte; ortografie – 3 puncte; punctua ție – 2
puncte; așezarea corectă a textului în pagin ă, lizibilitatea – 2 puncte).
– 28 –
TEST NR. 11
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acord ă 10 puncte din oficiu.
• Timpul efectiv de lucru este de 2 ore.
SUBIECTUL I (42 de puncte)
Citește cu aten ție textul urm ător:
Amicul meu, domnul Manolache Guvidi, este e persoan ă cunoscut ă în societatea noastră ; e un om cu o avere
însemnată, câștigată printr-o munc ă onorabilă ; e un om inteligent și serios, un bun so ț și un bun tat ă de familie. Cu
atâtea calit ăți trebuia s ă reușească în lupta pentru via ță: invidioșii, cu toate clevetirile lor, n-au putut nimic în contr ă-i.
Odată, în timpul primei sale c ăsnicii, el avea o mare întreprindere public ă – aceea a fost începutul prosperit ății
lui, deoarece din câ știgul acelei afaceri a ie șit cheagul averii frumoase de care se bucură ast ăzi. Invidio șii intrigan ți
căutară s ă-l sape și, după o campanie înver șunată prin grai și prin pres ă, reușiră să producă în cercurile înalte un
curent defavorabil amicului Manolache.
Alergături, protest ări, plângeri fură zadarnice din parte-i. Atunci, ca s ă nu se dea b ătut și totuși să nu mai
meargă fără folos la locurile oficiale, unde fusese bruscat și amenințat cu rezilierea contractului și cu un proces
ruinător, el trimise pe nevastă-sa s ă parlamenteze cu un personaj de mare influen ță, care oarecând îl ajutase la nevoie,
arătându-i mult ă bună voință. Domnul Guvidi se cuno ștea pe sine. El știa că, cu caracterul s ău „neîncovoiat și
mândru“, n-ar fi putut conduce aș a de bine ca so ția sa. Doamna Guvidi, de și foarte tân ără, sub înfățișarea și manierele
ei copilăroase, ascundea mai mult tact diplomatic, în adev ăr, bărbatul socotise cuminte: ceea ce omul „tare și aspru“
cum se știa el, ar fi putut compromite, femeia slab ă a scos-o cu blânde țe la un fericit cap ăt.
I.L. Caragiale – Om cu noroc
A. Scrie, pe foaia de examen, r ăspunsul pentru fiecare dintre cerin țele de mai jos:
1. Scrie câte un sinonim pentru cuvintele subliniate în text: amicul, însemnat ă, onorabil ă. 6 puncte
2. Precizeaz ă rolul virgulelor din structura : Amicul meu, domnul Manolache Guvidi, este e persoan ă… 6 puncte
3. Rescrie, din text, dou ă figuri de stil diferite. Numește-le. 6 puncte
4. Precizeaz ă tipul de narator prezent în text și rescrie dou ă mărci ale subiectivit ății . 6 puncte
5. Explică , în 5 rânduri, sensul structurii Alergături, protest ări, plângeri fur ă zadarnice din parte-i. 6 puncte
B.nnScrie o compunere în care s ă caracterizezi personajul Manolache Guvidi din fragmentul dat.
12 puncte
În redactarea compunerii, vei avea în vedere:
– precizarea, înso țită de exemple, a dou ă mijloace/ procedee de caracter izare existente în textul dat;
– numirea a trei tr ăsături (fizice și/ sau morale) ale personajului;
– ilustrarea tr ăsăturilor, prin referire la întâmpl ări/ la situa ții semnificative sau prin citate comentate;
– respectarea limitei de spa țiu indicat ă.
– 29 –
Subiectul al II- lea (36 de puncte)
Citește cu aten ție textul urm ător:
După ce au pariat pe propulsia electric ă, producătorii auto
merg mai departe. Ma șina viitorului „verde“ trebuie s ă aibă trei
caracteristici: s ă fie sportiv ă, obligatoriu electric ă și cât se poate
de sofisticat ă.
Odată cu deschiderea por ților expozi ției auto din acest an
de la Geneva, pesimismul dispare. În ciuda declara țiilor alarmiste
ale șefilor unor companii de renume, care anun țau un 2010
dezastruos, industria auto are resurse nu numai s ă supravie țuiască,
dar și să performeze. Chiar dac ă greul nu a trecut, este clar c ă
marii produc ători au identificat, în sfâr șit, direcția în care trebuie
să se îndrepte: vehiculul electric. Și dacă, până acum câteva luni,
vehiculul electric era sinonimul contraperforman ței, Geneva Motor
Show 2010 pare să fi dat startul goanei dup ă bolidul perfect. Mai exact, al ma șinilor care arat ă și se comport ă ca un
bolid fără a lăsa în urm ă un imens nor de fum.
De și poartă nume mai pu țin cunoscute, precum Protoscar Lampo, Fisker Karma sau Koenigsegg Quant, și au
șanse infime s ă devină la fel de căutate de clien ți ca un Volkswagen Golf sau un Ford Fiesta, vedetele expozi ției au
atras publicul ca un magnet. „Deci, se poate“, par s ă fi spus în cor produc ătorii auto atunci când de pe plan șetele
designerilor și din atelierele inginerilor au ie șit exponatele preg ătite pentru salonul genevez din acest an.
Industria auto și-a încărcat bateriile la Geneva Motor Show 2010
Ziarul Capital, http://www.capital.ro
A. Scrie, pe foaia de examen, r ăspunsul pentru fiecare dintre cerin țele de mai jos:
1. Alcătuiește câte un enun ț, în care să folose ști următoarele informa ții legate de textul citat:
– numele articolului și sursa acestuia;
– direcția spre care trebuie s ă se orienteze marii produc ători de autoturisme;
– cele trei caracteristici pe care trebuie s ă le aibă mașina viitorului. 6 puncte
2. Precizeaz ă care este motivul pentru care vedetele expozi ției au șanse mici să fie c ăutate . 6 puncte
3. Încercuie ște răspunsul corect: Subordonata să fi dat startul goanei dup ă bolidul perfect este:
a. Predicativ ă
b. Completiv ă directă
c. Subiectiv ă 6 puncte
4. Precizeaz ă funcțiile sintactice și valorile morfologice ale cuvintelor subliniate în text. 6 puncte
B. Alcătuiește, o compunere de 10-15 rânduri, în care s ă prezinți o expozi ție la care ai participat de
curând. 12 puncte
Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerin țelor nu este obligatorie.
Vei primi 12 puncte pentru redactarea întregii lucr ări (unitatea compozi ției – 1 punct; coeren ța textului – 2 puncte;
registrul de comunicare, stilul și vocabularul adecvate con ținutului – 2 puncte; ortografie – 3 puncte; punctua ție – 2
puncte; așezarea corectă a textului în pagin ă, lizibilitatea – 2 puncte).
– 30 –
TEST NR. 12
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acord ă 10 puncte din oficiu.
• Timpul efectiv de lucru este de 2 ore.
SUBIECTUL I (42 de puncte)
Citește cu aten ție textul urm ător:
Aș da orice, avere și putere,
Aș da ce-mi place și ce nu se cere
Ca-n viața mea bolnavă s ă învie
O săptămână de copil ărie.
Să fiu din nou în clasele primare
Și maica mea s ă știe ce mă doare,
Să aibe grijă cei bătrâni de toate
Și eu să cred că orișice se poate.
Copilăria mea ca și-a voastr ă
Îmi intră ca o schij ă prin fereastr ă
Și mă omoară cu lumin ă vie
Și simt în n ări și-n gât copil ărie.
Dar nu se poate; sunt lucid: e ora, Mă înrolez în moartea tuturora.
Adrian P ăunescu – A ș da orice…)
A. Scrie, pe foaia de examen, r ăspunsul pentru fiecare dintre cerin țele de mai jos:
1. Transcrie două cuvinte / grupuri de cuvinte folosite cu sens figurat. 6 puncte
2. Menționează două consecin țe ale folosirii cratimei în structura și-n. 6 puncte
3. Extrage din text dou ă figuri de stil diferite și numește-le. 6 puncte
4. Transcrie două versuri în care pot fi identificate m ărcile lexico-gramaticale ale prezen ței eului liric. 6 puncte
5. Explică în maxim 5 rânduri semnifica ția titlului. 6 puncte
B.nnScrie o compunere de 20-25 de rânduri în care s ă demonstrezi c ă poezia Aș da orice… de Adrian
Păunescu aparț ine genului liric. 12 punc
te
În redactarea compunerii vei avea în vedere:
– precizarea a patru caracteristici ale genului liric;
– ilustrarea acestora pe baza textului ales,
– prezentarea rolului mijloacelor artistice în transmiterea sentimentelor;
– respectarea normelor de ortografie și exprimare;
– 31 –
Subiectul al II- lea (36 de puncte)
Citește cu aten ție textul urm ător:
Prin muncă, devotament și dragostea celor din jur, o românc ă salvată dintr-un leag ăn de copii din Bucure ști a
reușit performan ța de a parcurge în câțiva ani distan ța de la diagnosticul de retard mental la confirmarea oficial ă a
meritelor sale intelectuale, fiind atestat ă acum drept unul dintre cei mai merituo și elevi ai Americii.
Primii doctori la care s-a apelat pentru consult au fost de acord, la unison, c ă fetița de nici doi ani nu va ajunge
la vârsta adolescen ței și au sfătuit părinții să se aștepte la ce e mai r ău. Vestea aflat ă de la speciali ști i-a întristat enorm,
dar nu i-a dezarmat. […] Au aflat c ă, la Institutul Na țional de S ănătate din Washington, s-a reu șit tratarea unor cazuri
asemănătoare. Unele au constituit un succes, altele nu. […]
La șapte ani, p ărinții au aflat c ă va rămâne retardat ă pentru întreaga via ță. Cu toate acestea, lupta pentru
supraviețuire, și nu una în condi ții de handicap, ci normal ă, a continuat. Iar factorul determinant a fost chiar Sara.
Terapiile și-au spus cuvântul în timp. Nu imediat, dar progresele au început s ă fie vizibile de la un an la altul,
apoi de la o lun ă la alta. Prima victorie a fost încadrarea în baremul normal de timp la lucr ările scrise. Când a pus
creionul jos în acela și timp cu colegii ei, a știut că nu e totul pierdut […]
În prezent, este o str ălucită absolvent ă a învățământului gimnazial, motiv pentru care a dobândit diploma de
merit semnat ă de guvernatorul statului Florida, intrând astfel în elita educa ției americane.
Vlad Teodorescu, „Fenomenul Sara” , articol preluat din cotidianul "Jurnalul Na țional"
A. Scrie, pe foaia de examen, r ăspunsul pentru fiecare dintre cerinț ele de mai jos:
1. Formuleaz ă câte un enun ț în care să indici urm ătoarele elemente referitoare la textul dat:
− diagnosticul pus Sarei;
− numele institutului care a tratat cazuri asem ănătoare;
− în ce a constat prima victorie. 6 puncte
2. Scrie autorul ș i titlul articolului de unde a fost extras fragmentul. 6 puncte
3. Noteaz ă litera corespunz ătoare răspunsului pe care îl consideri corect:
În fraza : Când a pus creionul jos în acelaș i timp cu colegii ei, a știut că nu e totul pierdut […] prima propoziție
subordonat ă este:
a. completivă directă;
b. circumstan țială de timp;
c. subiectiv ă. 6 puncte
4. Precizeaz ă valoarea morfologică și funcția sintactic ă pentru fiecare dintre cuvintele subliniate în text. 6 puncte
B. Alcătuiește o compunere de 80 – 150 de cuvinte (10 – 15 rânduri) în care s ă-ți prezinți opinia asupra felului
în care efortul sus ținut și voința pot schimba destine.
În compunerea ta, trebuie:
− să-ți prezinți opinia asupra con ținutul articolului;
− să valorifici secven țele din text care ilustreaz ă opinia ta;
− să redactezi un con ținut adecvat cerin ței formulate;
− să respecți limita de spa țiu indicat ă. 12 puncte
Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerin țelor nu este obligatorie.
Vei primi 12 puncte pentru redactarea întregii lucr ări (unitatea compozi ției – 1p; c oerența textului – 2 p; registrul de
comunicare, stilul și vocabularul adecvate con ținutului – 2 p; ortografia – 3 p; punctuația – 2 p; aș ezarea corect ă în
pagină , lizibilitatea – 2 p)
– 32 –
TEST NR. 13
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acord ă 10 puncte din oficiu.
• Timpul efectiv de lucru este de 2 ore.
Citește cu aten ție textul urm ător:
Rămâi!…
Pe la ferestre a trecut un fulg: e cel dintâi…
…………………………………… ………………..
Prin geamul aburit și transparent,
Privesc
departe florile din glastre,
Cu gâtu-ntins spre soarele absent.
Se-ntunec ă. Și focul, prin unghere,
Învălmășește pâlpâiri albastre
Cu umbre nestatornice și moi.
Ascultă… oare ce se-aude?…
Cu haina rupt ă, plină de noroi,
Cu plete ude,
Se uită Toamna în odaie
Și-mi bate-n geam cu degete de ploaie.
I-e frig. Ș i a simțit, de-afar ă,
Că-n suflet am p ăstrat un col ț de vară..
Otilia Cazimir- Interior
A. Scrie, pe foaia de examen, r ăspunsul pentru fiecare dintre cerinț ele de mai jos:
1. Scrie câte un sinonim potrivit pentru cuvintele marcate în textul dat. 6 puncte
2. Explică folosirea semnului exclam ării în structura: Rămâi!… 6 puncte
3. Stabilește pentru ultimele patru versuri tipul de rim ă și măsura. 6 puncte
4. Transcrie un vers în care apare o imagine artistic ă adresată auditivului. 6 puncte
5. Menționează două trăsături prin care să sus ții că textul dat reprezint ă o operă lirică. 6 puncte
B.nnScrie o compunere de 20-25 de rânduri în care s ă-ți exprimi opinia despre semnifica țiile textului sau despre
mesajul transmis.
În compunerea ta, trebuie:
– să-ți formulezi clar/ logic opinia cu privire la mesajul poeziei;
– să evidențiezi mijloacele artistice prin care este sus ținut acesta;
– să ai o structur ă adecvat ă tipului de text și cerinței formulate;
– să te înscrii în limitele de spa țiu indicate.
– 33 –
Subiectul al II- lea (36 de puncte)
Citește cu aten ție textul urm ător:
Interviul de angajare reprezint ă primul contact direct cu angajatorul. Impresia pe care o creăm este, a șadar,
foarte important ă. Primul pas înainte de a ne prezenta la interviul la care am fost convoca ți este să ne inform ăm în
legătură cu activitatea companiei angajatoare. În ce domeniu opereaz ă, ce fel de clien ți are, care sunt misiunea și valorile
companiei. Asta ne-ar putea ajuta, pe lâng ă confortul psihic pe care ni-l d ă în relația cu interlocutorul faptul de a fi
informat, s ă evităm micile sc ăpări ce l-ar putea face pe managerul de resurse umane s ă ridice din sprânceană .
La interviu trebuie întotdeauna s ă avem cu noi câteva CV-uri, în caz c ă suntem intervieva ți de mai multe persoane,
precum și o listă cu persoane care pot da referin țe.
Tot înainte de a intra la interviu, trebuie s ă mai știm că este foarte important contactul vizual cu interlocutorul
nostru și ținuta profesional ă. Codul vestimentar pentru b ărbați include costumul, căma șa albă, cravata pe cât de
conservatoare posibil și pantofii cât mai lustrui ți. Tot costumele sunt recomandate și pentru femei ș i din nou
conservatorismul este de preferat ținutelor moderne.
În timpul interviului trebuie s ă avem în vedere c ă răspunsurile noastre să nu depăș ească 60 de secunde .
Răspunsurile trebuie s ă fie directe, iar dac ă avem neclarit ăți, nu trebuie s ă le lasăm fară răspuns și, de asemenea, vom
face impresie bună dacă punem, la rândul nostru, întreb ări. Asta demonstreaz ă interes și preocupare din partea noastr ă
pentru poten țialul viitor loc de munc ă.
www.financiarul.ro
A. Scrie, pe foaia de examen, r ăspunsul pentru fiecare dintre cerin țele de mai jos:
1. Formuleaz ă câte un enun ț în care să precizezi urm ătoarele informaț ii, folosind date extrase din textul de mai sus:
-locul unde a fost publicat articolul
-tema articolului -scopul pentru care a fost redactat 6 puncte
2. Descrie în maxim 5 rânduri aspectele pe care trebuie s ă le aibă în vedere un intervievat.
6 puncte
3.Notează litera corespunz ătoare răspunsului corect:
În enunțul Răspunsurile trebuie s ă fie directe , iar dacă avem neclarit ăți, nu trebuie să le lăsăm fără răspuns
propozițiile subliniate sunt în ordine:
a completiv ă directă, principal ă, subiectiv ă;
b subiectiv ă, principal ă, subiectivă ;
c completiv ă indirectă, principal ă, subiectiv ă; 6 puncte
4.Precizeaz ă valoarea morfologică și funcția sintactic ă a cuvintelor subliniate din textul dat. 6 puncte
B. Scrie o compunere de 10- 15 de rânduri, în care s ă îți exprimi p ărerea despre importan ța interviurilor la
angajare.
12 puncte
În redactarea compunerii, trebuie s ă respecți următoarele cerin țe:
– să precizezi dou ă argumente în favoarea sau împotriva folosirii interviurilor;
– să valorifici secven țe din text care te pot ajuta în formularea argumentelor;
– să ai o structur ă adecvată tipului de text și cerinței formulate;
– să te înscrii în limita spa țiului indicat.
Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerin țelor nu este obligatorie.
Vei primi 12 puncte pentru redactarea întregii lucr ări (unitatea compozi ției – 1 punct; coeren ța textului – 2 puncte;
registrul de comunicare, stilul și vocabularul adecvate con ținutului – 2 puncte; ortografie – 3 puncte; punctua ție – 2 puncte;
așezarea corect ă a textului în pagin ă, lizibilitatea – 2 puncte).
– 34 –
TEST NR. 14
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acord ă 10 puncte din oficiu.
• Timpul efectiv de lucru este de 2 ore.
SUBIECTUL I (42 de puncte)
Citește cu aten ție textul urm ător:
— Omul s ă fie mulțumit cu s ărăcia sa, căci, dac ă e vorba, nu bog ăția, ci lini ștea colibei tale te face fericit. Dar voi s ă
faceți după cum vă trage inima, ș i Dumnezeu s ă vă ajute și să vă acopere cu aripa bună tății sale. Eu sunt acum b ătrână, și
fiindcă am avut și am atât de multe bucurii în via ță, nu înțeleg nemul țumirile celor tineri ș i mă tem ca nu cumva, c ăutând
acum la b ătrâneț e un noroc nou, s ă pierd pe acela de care am avut parte pân ă în ziua de ast ăzi și să dau la sfâr șitul vieții
mele de am ărăciunea pe care nu o cunosc decât din fric ă. Voi știți, voi face ți; de mine s ă nu asculta ți. Mi-e greu s ă-mi
părăsesc coliba în care mi-am petrecut via ța și mi-am crescut copiii și mă cuprinde un fel de spaim ă când mă gândesc s ă
rămân singur ă într-însa: de aceea, poate c ă mai ales de aceea, Ana îmi p ărea prea tână ră, prea așezată, oarecum prea
blândă la fire, și-mi vine s ă râd când mi-o închipuiesc cârcium ăriță.
— Vorbă scurtă, răspunse Ghi ță, să rămânem aici, s ă cârpesc ș i mai departe cizmele oamenilor, care umbl ă toată
săptămâna în opinci ori descul ți, iară dacă duminica e noroi, î și duc cizmele în mân ă până la biseric ă, și să ne punem pe
prispa casei la soare, privind eu la Ana, Ana la mine, amândoi la copila ș, iară d-ta la tustrei. Iac ă liniștea colibei.
— Nu zic, gr ăi soacra a șezată. Eu zic numai ce zic eu, v ă spun numai a șa, gândurile mele, iar ă voi faceți după gândul
vostru, și știți prea bine c ă, dacă voi vă duceți la moar ă, nici vorb ă nu poate fi ca eu s ă rămân aici ori s ă mă duc în alt ă
parte: dacă v ă hotărâți să mergeți, mă duc ș i eu cu voi și mă duc cu toat ă inima, cu tot sufletul, cu toat ă dragostea mamei
care încearc ă norocul copilului ie șit în lume. Dar nu cere ți ca eu să hotărăsc pentru voi.
— Atunci s ă nu mai pierdem vorba degeaba: m ă duc să vorbesc cu arânda șul, și de la Sf. Gheorghe cârciuma de la Moara
cu noroc e a noastr ă.
— În ceas bun s ă fie zis, gr ăi bătrâna, și gând bun s ă ne dea Dumnezeu în tot ceasul!
(Ioan Slavici- Moara cu noroc )
A. Scrie, pe foaia de examen, r ăspunsul pentru fiecare dintre cerin țele de mai jos:
1.Transcrie din prima replic ă a bătrânei trei cuvinte care pot avea omonime și alcătuiește enunțuri cu omonimele acestora.
Bb 6 puncte
2. Motiveaz ă prezența virgulelor din enun țul: — În ceas bun s ă fie zis, gr ăi bătrâna, și gând bun s ă ne dea Dumnezeu în tot
ceasul! 6 puncte
3. Scrie trei expresii sau locu țiuni care să con țină cuvântul inimă. 6 puncte
4. Indică două moduri de expunere prezente în text. 6 puncte
5. Explică, în 4-5 rânduri, semnifica ția afirmației: Omul să fie mulțumit cu sărăcia sa, căci, dacă e vorba, nu bog ăția, ci
liniștea colibei tale te face fericit. 6 puncte
B.nnScrie o compunere de 20-25 de rânduri în care s ă-ți exprimi opinia despre semnifica țiile textului sau despre
mesajul transmis. 12 puncte
În compunerea ta, trebuie:
– să-ți formulezi clar/ logic opinia cu privire la mesajul textului;
– să folosești exemple din text;
– să ai o structur ă adecvat ă tipului de text și cerinței formulate;
– să te înscrii în limitele de spa țiu indicate.
– 35 –
Subiectul al II- lea (36 de puncte)
Citește cu aten ție textul urm ător:
Kaspersky Lab, lider în furnizarea de solu ții pentru managementul securit ății informatice, anunț a faptul că Gartner
a poziționat compania pe locul trei mondial ca vendor de solu ții de securitate informatic ă pentru utilizatorii individuali
(consumer), conform Market Share: Security Software, Worldwide, 2010, publicat pe 30 martie 2011 ș i redactat de
Ruggero Contu și Matthew Cheung.
Conform Gartner, cota global ă de piață a Kaspersky Lab pe segmentul consumer al pie ței de securitate informatică
a fost de 9% in 2010, cifr ă mai mare cu dou ă procente comparativ cu 2009.
Veniturile companiei generate de acela și segment au crescut cu 42% in 2010, fa ță de anul din urm ă.
De asemenea, începând cu anul 2008, Kaspersky Lab a înregistrat o creș tere de 7% a cotei de pia ță pe segmentul
utilizatorilor individuali, dep ășind ratele de cre ștere a principalilor s ăi competitori, urmând ca în 2010 s ă se claseze pe
pozitia a 3-a în lume ca furnizor de suite de securitate IT de tip consumer.
Kaspersky Lab pe locul 3 la nivel mondial pe segmentul solu țiilor de securitate pentru
utilizatori individuali – www.computerworld.ro
A.Scrie, pe foaia de examen, r ăspunsul pentru fiecare dintre cerinț ele de mai jos:
1. Formuleaz ă câte un enun ț în care să numești următoarele elemente care privesc articolul citat:
– titlul articolului;
– numele produsului lider în furnizarea de solu ții pentru managementul securit ății informatice;
– site-ul unde a fost publicat articolul; 6 puncte
2. Care este cota global ă pe piață a Kasperky Lab în 2010? 6 puncte
3. Noteaz ă litera corespunz ătoare răspunsului corect:
Cuvântul subliniat din secven ța veniturile companiei
prin expansiune devine o propozi ție subordonată :
a) completiv ă directă;
b) completiv ă indirectă;
c) atributiv ă. 6 puncte
4. Rescrie, din ultimul alineat primele trei verbe, precizându-le modul și funcția sintactic ă. 6 puncte
B. Redacteaz ă o compunere de 15-20 de rânduri în care s ă-ți exprimi p ărerea despre rolul computerului* în
viața omului contemporan. 12 puncte
* COMPÚTER, computer- Calculator; ordinator.
În compunerea ta, trebuie:
– să precizezi rolul/locul computerului în via ța de zi cu zi a omului din zilele noastre;
– să prezinți diferite situa ții de viață în care computerul are un rol aparte;
– să ai o structur ă adecvat ă tipului de text și cerinței formulate;
– să te înscrii în limitele de spa țiu indicate.
Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerin țelor nu este obligatorie.
Vei primi 12 puncte pentru redactarea întregii lucr ări (unitatea compozi ției – 1 punct; coeren ța textului – 2 puncte;
registrul de comunicare, stilul și vocabularul adecvate con ținutului – 2 puncte; ortografie – 3 puncte; punctua ție – 2 puncte;
așezarea corect ă a textului în pagin ă, lizibilitatea – 2 puncte).
– 36 –
TEST NR. 15
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acord ă 10 puncte din oficiu.
• Timpul efectiv de lucru este de 2 ore.
SUBIECTUL I (42 de puncte)
Citește cu aten ție textul urm ător:
Vreau să descopăr lumea, niciodat ă
n-am crezut, cum spun poe ții, că-i
frumoasă.
Însă astăzi, cu lumin ă pieptănată,
dimineața mi-a intrat în cas ă.
Fumegam de somn, când am sim țit
pașii cuiva lâng ă perete-
ea dansa cu trupul arcuit
sub priviri mirate
de portrete .
Cu picioarele goale ea p ășea,
în oglindă răsuna cristalul,
dimineața strămutase balul
fetelor – lumini în casa mea.
Și privind, eu m ă gândeam : e bine
să fii tânăr când afar ă-i soare.
Zi frumoas ă, îți voi pune leg ătoare
după gât și-o să te iau cu mine!
Magda Isanos, Dimineața
A. Scrie, pe foaia de examen, r ăspunsul pentru fiecare dintre cerin țele de mai jos:
1. Menționează câte un sinonim pentru sensul din text al fiec ăruia dintre cuvintele subliniate: mirate, portrete, m ă
gândeam, 6 puncte
2. Explică folosirea virgulei în structura Zi frumoas ă, îți voi pune leg ătoare și folosirea liniei de pauz ă din structura
balul fetelor – lumini în casa mea. 6 puncte
3. Transcrie, din text, dou ă figuri de stil diferite ș i numește-le. 6 puncte
4. Identific ă și transcrie, din text, dou ă versuri care con țin mărci lexico-gramaticale ale eului liric. 6 puncte
5. Explică , în maxim 5 rânduri, titlul poeziei. 6 puncte
B. Scrie o compunere de 10 – 15 rânduri, în care s ă-ți exprimi opinia despre mesajul textului liric,
Dimineața de Magda Isanos , sus ținută prin argumente. 12 puncte
În compunerea ta, trebuie:
– să utilizezi o formulare clar ă și logică a opiniei;
– să prezinț i argumentul / motivarea care s ă justifice opinia exprimat ă;
– să utilizezi structura adecvat ă acestui tip de compunere;
– să respecți limita minim ă de spațiu indicat ă.
– 37 –
Subiectul al II- lea (36 de puncte)
Citește cu aten ție textul urm ător:
Din toamn ă, cine nu se ține de carte î și ia adio de la studii. Pân ă acum, profesorii nu l ăsau repeten ți, pentru c ă
pierdeau bani. Sloganul "intr ă cine vrea, iese cine poate" se va aplica perfect universit ăților române ști. Începând cu
noul an universitar, profesorii vor putea ridica ștacheta f ără să se team ă că unii studen ți nu vor trece anul.
Universitatea va beneficia de aceea și finanțare, chiar dac ă, pe parcursul anilor de studiu, o parte dintre studen ți își vor
pierde acest statut. Pân ă acum, un tân ăr eliminat însemna reducerea finan țării.
Într-un interviu recent acordat, ministrul Educa ției, Cătălin Baba, declara: "Pân ă acum, exista o presiune
foarte clar ă. Profesorii aveau o strângere de inim ă să lase repeten ți studenții, pentru că se gândeau din ce- și plătesc
salariul, a șa că din 4 f ăceau imediat un 5". Ministrul crede c ă acest lucru, dublat de faptul c ă studenț ii pot trece de pe
locuri complet bugetate pe cele par țial bugetate, ș i invers, creeaz ă competiț ie în universit ăți.
Măsura a fost bine primit ă mai ales în facultăț ile care au candida ți puțini și care nu reu șesc nici m ăcar să își
ocupe locurile bugetate. În restul instituț iilor de înv ățământ superior, profesorii sunt mul țumiți că pot ridica preten țiile
și îi pot păstra în amfiteatre doar pe cei interesa ți cu adev ărat de școală. "Când un profesor ține exigen ța la un nivel
normal pentru facultatea respectiv ă, riscă împuținarea studen ților. Faptul c ă nu se pierde finanț area aduce stabilitate",
este de p ărere Radu Gramatovici, profesor la facultatea de Matematic ă și Informatic ă din cadrul Universit ății din
Bucureș ti.
“ Fără chiulangii și pierde-var ă în facultăți”, Cristina Olivia Moldovan,
http://www.evz.ro
A. Scrie, pe foaia de examen, r ăspunsul pentru fiecare dintre cerin țele de mai jos:
1. Formuleaz ă câte un enun ț în care să indici urm ătoarele elemente referitoare la textul dat: 6 puncte
− care este lucrul care avea drept consecin ță reducerea finanță rii;
− cum se creeaz ă competi ție în universit ăți, în opinia ministrului Educa ției;
− cum a fost primit ă această măsură de către profesori.
2. Scrie titlul și autorul articolului. 6 puncte
3. Realizeaz ă expansiunea cuvântului subliniat în structura- un tânăr eliminat însemna reducerea finanțării, precizând
felul propozi ției subordonate ob ținute. 6 puncte
4. Precizeaz ă valoarea morfologic ă și funcția sintactic ă pentru fiecare dintre cuvintele subliniate din text:
6 puncte
B. Redacteaz ă o compunere de 10-15 rânduri, cu titlul: ”Viitorul perfect pentru mine”.
12 puncte
În compunerea ta trebuie:
− să descrii meseria pe care ai dori s ă o ai în viitor;
− să scrii motivul care te-a determinat s ă o alegi;
− să descrii persoana (persoanele) care te-ar îndruma spre alegerea op țiunii;
− să redactezi un con ținut adecvat cerin ței formulate;
− să respecți limita de spa țiu indicat ă.
Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerin țelor nu este obligatorie.
Vei primi 12 puncte pentru redactarea întregii lucr ări (unitatea compozi ției – 1 p.; coerența textului – 2 p.; registrul
de comunicare, stilul și vocabularul adecvate con ținutului – 2 p.; ortografia – 3 p.; punctuația – 2 p.; așezarea corect ă
în pagină, lizibilitatea – 2 p.)
– 38 –
TEST NR. 16
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acord ă 10 puncte din oficiu.
• Timpul efectiv de lucru este de 2 ore.
SUBIECTUL I (42 de puncte)
Citește cu aten ție textul urm ător:
(…) Trecu o lun ă, trecură două, trecur ă nouă, și împărăteasa făcu un fecior alb ca spuma laptelui, cu p ărul
bălai ca razele lunii.
Împăratul surâse , soarele surâse și el în înfocata lui împ ărăție, chiar st ătu pe loc, încât trei zile n-a fost noapte,
ci numai senin și veselie, — vinul curgea din butii sparte și chiotele despicau bolta cerului.
Și-i puse mama numele F ăt-Frumos din lacrim ă. Și crescu și se făcu mare ca brazii codrilor. Cre ștea într-o
lună cât alții într-un an.
Când era destul de mare, puse s ă-i facă un buzdugan de fier, îl arunc ă în sus de despic ă bolta cerului, îl prinse
pe degetul cel mic și buzduganul se rupse-n dou ă. Atunci puse s ă-i facă altul mai greu – îl arunc ă în sus aproape de
palatul de nori al lunii; c ăzând din nori, nu se rupse de degetul voinicului.
Atunci Făt-Frumos î și luă ziua bun ă de la pă rinți, ca să se ducă, să se bată el singur cu o știle împăratului ce-l
dușmănea pe tată-s ău. (…)
Pe drum horea și doinea, iar buzduganul și-l arunca să spintece nourii, de c ădea departe tot cale de-o zi. (…)
Toate stăteau în loc, numai F ăt-Frumos mergea mereu, urm ărind cu cântecul dorul inimii lui, și cu ochii
buzduganul, ce sclipea prin nori și prin aer ca un vultur de o țel, ca o stea nă zdrăvană.
Când era-nspre sara zilei a treia, buzduganul, c ăzând, se izbi de o poart ă de aram ă, și făcu un vuiet puternic și
lung. Poarta era sf ărâmată și voinicul intr ă. (…) Pătrunse în sal ă. Sala era înalt ă, susținută de stâlpi și de arcuri, toate
de aur, iar în mijlocul ei st ătea o mândr ă masă, acoperit ă cu alb, talgerele toate s ăpate din câte-un singur m ărgăritar
mare; iar boierii ce ședeau la mas ă în haine aurite, pe scaune de catifea ro șie, erau frumo și ca zilele tinere ții și voioși
ca horele. Dar mai ales unul din ei, cu fruntea-ntr-un cerc de aur, b ătut cu diamante, și cu hainele str ălucite, era
frumos ca luna unei nop ți de vară. Dar mai mândru era F ăt-Frumos.
— Bine-ai venit, F ăt-Frumos! zise împ ăratul; am auzit de tine, da' de vă zut nu te-am v ăzut.
— Bine te-am g ăsit, împărate, deși mă tem că nu te-oi l ăsa cu bine, pentru c ă am venit s ă ne luptăm greu, c ă
destul ai viclenit asupra tat ălui meu.
— Ba n-am viclenit asupra tat ălui tău, ci totdeauna m-am luptat în lupt ă dreaptă. Dar cu tine nu m-oi bate. Ci
mai bine-oi spune l ăutarilor să zic ă și cuparilor s ă umple cupele cu vin și-om lega fr ăție de cruce pe cât om fi și-om
trăi.
Și se sărutară feciorii de-mp ărați în urările boierilor, și băură și se sfătuiră.
(Mihai Eminescu, F ăt-Frumos din lacrim ă)
A. Scrie, pe foaia de examen, r ăspunsul pentru fiecare dintre cerin țele de mai jos:
1. Scrie sinonime contextuale pentru cuvintele subliniate în textul dat. 6 puncte
2. Motiveaz ă folosirea virgulei în contextul : — Bine-ai venit, F ăt-Frumos! 6 puncte
3. Transcrie, din text, o compara ție și un epitet. 6 puncte
4. Indică, într-un enun ț, motivul pentru care F ăt-Frumos pleac ă de la casa p ărinților. 6 puncte
5. Explică în 4-5 rânduri semnifica ția structurii : Toate stăteau în loc, numai F ăt-Frumos mergea mereu, urm ărind cu
cântecul dorul inimii lui . 6 puncte
B. Alcătuiește o compunere, de 10-15 rânduri, în care s ă argumentezi c ă fragmentul citat este un basm.
12 puncte
În redactarea compunerii, vei avea în vedere:
– precizarea, înso țită de exemple, a dou ă trăsături ale basmului existente în textul dat;
– ilustrarea tr ăsăturilor, prin referire la întâmpl ări/ la situa ții semnificative sau prin citate comentate;
– redactarea unui con ținut adecvat cerin ței formulate;
– respectarea limitei de spa țiu indicat ă.
– 39 –
Subiectul al II- lea (36 de puncte)
Citește cu aten ție textul urm ător:
Vedem zilnic la știri avertismente despre topirea ghe țarilor, dar se pare c ă încă nu conștientizăm pericolul.
Încălzirea global ă determinat ă de poluarea aerului cu noxe și de reducerea stratului de ozon continu ă să facă ravagii
la ambii poli ai planetei .
Potrivit observa țiilor speciali știlor în mediu , centura de gheață a Groenlandei a sc ăzut numai anul trecut cu
150 de kilometri cubi. Într-un astfel de ritm accelerat, în numai câteva decenii, insula va r ămâne fără învelișul ei de
gheață, gros de 3 kilometri, fapt ce va determina cre șterea nivelului apelor oceanice cu 7 metri, care vor înghi ți
coastele continentale.
Topirea ghe țarilor atrage dup ă sine și alte perturb ări meteorologice, dintre acestea cele mai previzibile sunt :
creșterea cantit ății de precipita ții pe întreg globul, dezl ănțuirea de uragane, cicloane și inundaț ii fără precedent.
Estimările prevedeau c ă urșii polari vor disp ărea în jurul anului 2050. Din cauza topirii accelerate a calotelor,
acest lucru se va petrece îns ă, mult mai devreme.
Grațian Cormo ș, Topirea calotei glaciare , în revista Universul meu
A. Scrie, pe foaia de examen , răspunsul pentru fiecare dintre cerin țele de mai jos:
1. Formuleaz ă câte un enun ț în care să numești următoarele elemente care privesc articolul citat :
– autorul
– revista din care a fost selectat fragmentul
– cauzele înc ălzirii globale 6 puncte
2. Menționează o consecin ță a creșterii nivelului apelor oceanice . 6 puncte
3. Noteaz ă litera corespunz ătoare răspunsului corect:
Propoziția subordonat ă din fraza : Estimările prevedeau c ă urșii polari vor disp ărea în jurul anului 2050 este o
propoziție subordonat ă :
a) subiectiv ă
b)completiv ă directă
c)completiv ă indirectă 6 puncte
4. Precizeaz ă valoarea morfologic ă și funcția sintactic ă a cuvintelor subliniate în text. 6 puncte
B. Redacteaz ă o scurtă compunere ,de 10-15 rânduri , în care s ă-ți exprimi opinia despre despre cauzele și
efectele înc ălzirii globale. 12 puncte
În compunerea ta, trebuie: – să-ți prezinți opinia despre cauzele și efectele înc ălzirii globale;
– să valorifici secven țele din text care ilustrează cauze și efecte ale înc ălzirii globale;
– să ai o structur ă adecvat ă tipului de text și cerinței formulate;
– să te înscrii în limitele de spa țiu indicate.
Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerin țelor nu este obligatorie.
Vei primi 12 puncte pentru redactarea întregii lucr ări (unitatea compozi ției – 1 p.; coerența textului – 2 p.; registrul
de comunicare, stilul și vocabularul adecvate con ținutului – 2 p.; ortografia – 3 p.; punctuația – 2 p.; așezarea corect ă
în pagină, lizibilitatea – 2 p.)
– 40 –
TEST NR. 17
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acord ă 10 puncte din oficiu.
• Timpul efectiv de lucru este de 2 ore.
SUBIECTUL I (42 de puncte)
Citește cu aten ție textul urm ător:
„Într-o zi prin asfin țit,
Șoaricele a-ndr ăznit
Să se cread ă în putere
A prăda stupul de miere.
El intrase pe furi ș
Strecurat prin urdini ș.
Se gândea c ă o albină-i
Slabă, mică și puțină,
Pe când el, ho ț și borfaș,
Lângă ea-i un uria ș.
Roiul cum de l-a z ărit
C-a intrat, l-a cople șit.
Socoteală să-i mai cear ă?
Nu! L-au îmbr ăcat cu cear ă,
De la bot pân ă la coadă,
Tăbărâte mii, gr ămadă,
Și l-au strâns cu me șteșug,
Încuiat ca-ntr-un co șciug.
Nu ajunge, vream s ă zic,
Să fii mare cu cel mic,
Că puterea se adun ă
Din toți micii împreun ă.
T. Arghezi – Tâlharul pedepsit în Fabule, antologie
A. Scrie, pe foaia de examen, r ăspunsul pentru fiecare dintre cerin țele de mai jos:
1. Scrie câte un sinonim pentru structurile – în putere și pe furiș. 6 puncte
2. Explică rolul virgulei din structura „o albin ă-i slabă, mică și puțină. 6 puncte
3. Rescrie, din text, o compara ție și o enumera ție. 6 puncte
4. Numește tipul rimei și stabilește măsura primelor dou ă versuri. 6 puncte
5. Prezint ă, pe scurt, semnifica ția titlului fabulei. 6 puncte
B. Redacteaz ă o compunere de 10-15 rânduri în care s ă-ți exprimi opinia privind mesajul pe care îl
transmite morala fabulei Tâlharul pedepsit de T. Arghezi. 12 puncte
În compunerea ta, trebuie: – să prezinț i mesajul fabulei date;
– să ilustrezi opinia ta cu exemple adecvate, selectate din textul dat;
– să utilizezi un con ținut adecvat tipului de text și cerinței formulate;
– să respecți limita minim ă de spațiu indicat ă.
– 41 –
Subiectul al II- lea (36 de puncte)
Citește cu aten ție textul urm ător:
Albinele sunt insecte zbur ătoare, clasificate în cadrul superfamilie i Apoidea din cadrul subordinului Apocrita,
care mai conț ine viespile și furnicile, care se hr ănesc cu nectarul florilor(ca surs ă de energie gra ție conținutului de
zaharuri), și cu polen (ca surs ă de proteine, folosit mai mult la hr ănirea larvelor), activitate ce se soldeaz ă cu
polenizarea florilor, și, în unele cazuri, cu producerea mierii.
Astfel, polenul pe care în mod inevitabil îl pierd în deplasarea lor de la o floare la alta este important pentru
plante, deoarece o parte din polen cade pe pistilul (structura reproductiv ă) a altor flori din aceea și specie, ducând la
polenizarea încruci șată.
Albinele sunt, de fapt, cele mai importante insecte polenizatoare și interdependen ța între ele și plante fac din
acestea un excelent exemplu al unui tip de simbioz ă cunoscut ă sub numele de „mutualism”, o asociere între organisme
diferite care este avantajoas ă pentru ambele p ărți.
Pe de altă parte, unele specii de albine produc miere din nectar. Albinele de miere și albinele f ără ac adună
mari cantit ăți de miere, caracteristic ă ce este exploatat ă de apicultori, care recolteaz ă mierea pentru consumul uman.
Albina – http://ro.wikipedia.org
A. Scrie, pe foaia de examen, r ăspunsuri pentru fiecare dintre cerin țele de mai jos:
1. Formuleaz ă un enunț în care să precizezi:
– sursa articolului,
– tema fragmentului – ce tip de insecte fac parte din superfamilia Apoidea. 6 puncte
2. Transcrie un enun ț care cuprinde o informa ție surprinză toare despre rolul albinelor. 6 puncte
3. Selecteaz ă, din primul alineat, o propozi ție subordonat ă atributiv ă și contrage-o în partea de propozi ție
corespunz ătoare. 6 puncte
4. Rescrie, din text, trei pronume și precizeaz ă-le felul. 6 puncte
B. Redacteaz ă o scurt ă compunere de 10-15 rânduri în care să î ți exprimi opinia despre rolul albinelor
în viața de zi cu zi, pornind de la fragmentul citat. 12 puncte
În compunerea ta, trebuie:
– să-ți prezinți opinia despre rolul albinelor
– să valorifici secven țele care ilustreaz ă beneficiile acestor insecte;
– să ai o structur ă adecvată tipului de text și cerinței formulate;
– să te înscrii în limitele de spa țiu indicate.
Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerin țelor nu este obligatorie.
Vei primi 12 puncte pentru redactarea întregii lucr ări (unitatea compozi ției – 1 p.; coerența textului – 2 p.; registrul
de comunicare, stilul și vocabularul adecvate con ținutului – 2 p.; ortografia – 3 p.; punctuația – 2 p.; așezarea corect ă
în pagină, lizibilitatea – 2 p.)
– 42 –
TEST NR. 18
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acord ă 10 puncte din oficiu.
• Timpul efectiv de lucru este de 2 ore.
SUBIECTUL I (42 de puncte)
Citește cu aten ție textul urm ător:
Din asfin țit, de peste munte,
Răsfrângeri ro șii de amurg
Se sfarmă-n licăriri mărunte
Și-n Dunărea umbrit ă curg.
Dar unda tulbure le-ngroap ă
Când, subt r ăchitele din vale,
De-abia mai tremur ă pe apă
Ca niște coji de portocale.
Acolo jos, peste cununa Întunecatului boschet, Sclipește-n aer semiluna
Din vârful unui minaret*.
Și parcă zugrăvit anume,
Își culcă umbra pân ă-n mal
Ostrovul izolat de lume Ca un castel medieval.
El pare-o navă fermecată
Ce-a ancorat aici, subt munte,
Minune îndelung visat ă
De valul Dun ării cărunte!
A așteptat în nop ți senine
Strălucitoarea diminea ță,
Când din adâncul apei line
S-a ridicat la suprafa ță
Ca o grădină plutitoare
Cu pomi și păsări împreun ă,
Cu florile-i ce râd în soare Și noaptea tremur ă subt lună.
George Topîrceanu – Pastel
*MINARET, minarete, s. n. Turn înalt alipit unei moschei
A. Scrie, pe foaia de examen, r ăspunsul pentru fiecare dintre cerin țele de mai jos:
1. Identific ă în text trei cuvinte ob ținute prin mijloace diferite de îmbog ățire a vocabularului. 6 puncte
2. Stabile ște rolul folosirii cratimei în structura: Și-n Dunărea. 6 puncte
3. Selecteaz ă două compara ții din text. 6 puncte
4. Transcrie, din textul dat, o imagine vizual ă cu sugestii cromatice. 6 puncte
5. Explic ă, în maximum 5 rânduri, semnifica ția versurilor: ” Răsfrângeri ro șii de amurg / Se sfarm ă-n licăriri
mărunte”.
6 puncte
B. Redacteaz ă o compunere de 15 – 20 de rânduri în care s ă argumentezi c ă textul apar ține unei opere
lirice.
12 puncte
În compunerea ta, trebuie:
– să nume ști două dintre caracteristicile operei lirice;
– să prezin ți aceste caracteristici pe baza textului dat;
– să prezin ți elemente de expresivitate artistic ă;
– să te înscrii în limitele de spaț iu indicate.
– 43 –
Subiectul al II- lea (36 de puncte)
Citește cu aten ție textul urm ător:
Compania farmaceutică Berlin Chemie AG (Menarini Group) a lansat un nou produs contra durerii.
Este vorba despre Tador , care face parte din clasa produselor farmaceutice antiinflamatoare nesteroidiene
și este indicat în afec țiuni musculo-scheletice. Medicamentul are o eficien ță ridicată, efectul instalându-se în
câteva minute.
Tador con ține cea mai mic ă cantitate de substanță activă, comparativ cu produsele din aceea și clasă,
inducând de cinci ori mai pu ține efecte drastice fa ță de alte produse prezente pe pia ță.
Este la fel de rapid ca și cum ar fi administrat injectabil, se recomand ă administrarea lui înainte de masă ,
iar efectele secundare sunt extrem de reduse.
(I.G., Un nou medicament împotriva durerii, în „ România liber ă”)
A. Scrie, pe foaia de examen, r ăspunsurile pentru fiecare din cerin țele:
1. Formuleaz ă câte un enun ț în care să numești următoarele elemente care privesc articolul citat:
– publicația din care a fost selectat fragmentul;
– numele noului medicament despre care ne informeaz ă articolul;
– efectele secundare ale medicamentului; 6 puncte
2. Menționează care sunt beneficiile acestui medicament, în compara ție cu alte produse din aceea și clasă
farmaceutic ă. 6 puncte
3. Noteaz ă litera corespunz ătoare răspunsului corect:
Propoziția subordonat ă din fraza Este vorba despre Tador, care face parte din clasa produselor farmaceutice
antiinflamatoare nesteroidiene este o propozi ție subordonat ă:
a. completiv ă directă;
b. atributiv ă;
c. predicativă ; 6 puncte
4. Precizeaz ă funcția sintactic ă a cuvintelor subliniate din text:. 6 puncte
B. Redacteaz ă o compunere de 10-15 rânduri în care s ă relatezi vizita pe care ai f ăcut-o împreun ă cu
profesorul de chimie într-un laborator de produse farmaceutice din ora ș. 12 puncte
În compunerea ta, trebuie:
– să prezin ți, pe scurt, vizita pe care ai f ăcut-o în laboratorul de produse farmaceutice;
– să-ți exprimi opinia despre cele v ăzute de tine în acest laborator;
– să ai un con ținut adecvat tipului de text și cerinței formulate;
– să te înscrii în limitele de spaț iu indicate.
Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerin țelor nu este obligatorie.
Vei primi 12 puncte pentru redactarea întregii lucr ări (unitatea compozi ției – 1 p.; coeren ța textului – 2 p.;
registrul de comunicare, stilul și vocabularul adecvate con ținutului – 2 p.; ortografia – 3 p.; punctuaț ia – 2 p.;
așezarea corect ă în pagină, lizibilitatea – 2 p
– 44 –
TEST NR. 19
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acord ă 10 puncte din oficiu.
• Timpul efectiv de lucru este de 2 ore.
SUBIECTUL I (42 de puncte)
Citește cu aten ție textul urm ător:
[…] Știți, o faptă bună […], nu se pl ătește cu nimic, altfel nu mai e o fapt ă bună.
De data aceea fusese el uimit, încât nici n-avusese timp s ă refuze.
O singur ă dată, un singur b ăiețel, de vreo 9 ani, îi spusese "mul țumesc", pentru c ă-l pusese să -și
înnoade șireturile, și chiar intrase cu el în vorb ă.
– Dumneavoastr ă sunteți pensionar, domnule?
– Da, de 18 ani sunt pensionar.
– Dumneavoastr ă aveți timp; lumea care e la serviciu are foarte pu țin timp, a șa e și cu părinții mei și cu
toată lumea. V ă mulțumesc încă o data.
Seara, când c ădea zdrobit de alerg ătură, își spunea uneori: "Ai f ăcut treab ă bună astăzi, acum culc ă-te,
bătrânule bun din strada Speran ței.”
Ast ăzi de diminea ță era grozav de frig. Domnul Manoil ă se-ntorcea de la gr ădiniță, unde-i lăsase, pân ă la
12, pe cei trei copii din curte. Se oprise și el în fa ța unei vitrine mari să se uite la aparatele de radio și la
televizoare. Când d ădu să plece, ochii îi c ăzură pe picioarele unei fete de 15-16 ani, înc ălțată în niște pantofi cu o
talpă cât foaia de ceap ă, și cu șosete. "Ce incon știență la copiii ăștia, așa face omul reumatism și nu mai scap ă
toată viața".
(Ileana Vulpescu, Candidați la fericire – fragment)
A. Scrie, pe foaia de examen, r ăspunsul pentru fiecare dintre cerin țele de mai jos:
1. Rescrie câte un cuvânt format prin fiecare mijloc de îmbog ățire a vocabularului. 6 puncte
2. Motivează folosirea virgulei în contextul – Dumneavoastr ă sunteți pensionar, domnule? 6 puncte
3. Formuleaz ă ideea principal ă a fragmentului marcat cu chenar . 6 puncte
4. Numește o însușire a personajului principal din fragmentul de mai sus și o modalitate de caracterizare prin
care aceasta este eviden țiată. 6 puncte
5. Explic ă semnifica ția din context a afirma ției […] Știți, o faptă bună […], nu se pl ătește cu nimic, altfel nu
mai e o fapt ă bună. 6 puncte
B. Scrie o compunere de 15-20 de rânduri în care s ǎ-ți exprimi opinia despre semnifica țiile sau mesajul
textului citat din opera literar ă Candidați la fericire de Ileana Vulpescu
12 puncte
În compunerea ta, trebuie:
– să-ți formulezi clar/ logic opinia cu privire la mesajul textului;
– să folosești exemple din text; Toamna, prim ăvara și vara, când nu se făcea focul, domnul Manoil ă avea parc ă ceva mai mult ă vreme ș i,
ca să nu și-o irosească -n zadar, mergea în câte o sta ție de tramvai mai aglomerat ă, ajuta oamenilor b ătrâni să
urce-n vagon, ajuta celor prea înc ărcați, le ridica saco șele sau copiii. Pe urm ă se plimba pe str ăzi și dacă vedea
copii alergând – neatenț i, cu șireturile desf ăcute, gata s ă dea cu capul într-un zid sau într-un copac, îi oprea, și,
cu blânde țe, le explica de ce nu e bine s ă facă așa, care sunt pericolele, ce li se putea întâmpla, dar foarte
repede, cu câteva vorbe, ca să nu-i plictiseasc ă. Mulți erau atât de nedumeri ți, că rămâneau cu gura că scată. Pe
urmă, se dumereau și-ncepeau s ă râdă-n gura mare, fugind mai departe și făcând semne cu degetele spre cap, cu
gestul expresiv care vrea s ă zică «tra-la-la» sau «nebun». O feti ță, pe care-o oprise odat ă, fiindcă-și târa
ghiozdanul prin zapad ă, îl ascultase niț el, apoi se scotocise prin buzunare și-i întinse 25 de bani.
– 45 –
– să ai o structur ă adecvată tipului de text și cerinței formulate;
– să te înscrii în limitele de spa țiu indicate.
Subiectul al II- lea (36 de puncte)
Citește cu aten ție textul urm ător:
Festivalul Filmului European se deschide cu „O crim ă esențială“. Cea de-a XV-a edi ție a manifest ării are
loc la Bucure ști între 5 și 15 mai ș i va fi urmat ă de programe în înc ă patru oraș e: Braș ov, Iași, Timiș oara și Târgu
Mureș.
Principalul organizator, Institutul Cultural Român (ICR), anun ță un număr-record de producț ii pentru
această ediție a longevivului festival de film: 59 de filme din 28 de țări. Și mai interesant este că dintre acestea fac
parte cele mai recente produc ții ale unor cineaș ti reputați, printre cele mai importante nume ale cinematografiei
contemporane: Jerzy Skolimowski („Essential Killing"), Miloš Forman („O plimbare bine pl ătită") sau Alain
Cavalier („Irène"), filme care nu trebui e ratate de orice cinefil veritabil.
Gala de deschidere are loc mâine, de la ora 19.30, la Cinema Pro și prezintă proiecția filmului „Essential
Killing" (Polonia, 2010), în regia lui Jerzy Skolimowski. Cel mai recent opus al regizorului de origine polonez ă s-a
bucurat de un remarcabil succes interna țional, fiind distins cu Marele Premiu al Juriului la Festivalul de Film de
la Veneția din 2010. Din distribuț ia filmului fac parte nume sonore precum Vincent Gallo ș i Emmanuelle Seigner.
(Doinel Tronaru, Cele mai bune filme europene vin în România,
www.adevarul.ro , 3 mai 2011)
A. Scrie, pe foaia de examen, r ăspunsurile pentru fiecare din cerin țele:
1. Formuleaz ă câte un enun ț în care să numești următoarele elemente ale articolului citat:
– data la care a fost publicat;
– locul unde va avea loc gala de deschidere a evenimentului prezentat;
– numele a doi actori din distribu ția filmului „Essential Killing" . 6 puncte
2. Transcrie un fragment din care reiese succesul filmului regizat de Jerzy Skolimowski . 6 puncte
3. Precizeaz ă funcția sintactic ă și cazul cuvintelor subliniate în textul citat. 6 puncte
4. Notează litera corespunz ătoare răspunsului corect:
Propoziția subordonat ă din fraza: Și mai interesant este c ă dintre acestea fac parte cele mai recente
producții ale unor cinea ști reputați. este o subordonat ă:
a) predicativ ă;
b) completiv ă directă;
c) subiectivă. 6 puncte
B. Redacteaz ă o compunere de 10-15 rânduri, în care s ă-ți exprimi opinia despre influen ța pe care o are
cinematografia asupra telespectatorului. 12 puncte
În compunerea ta, trebuie:
– să formulezi clar opinia/ipoteza;
– să-ți argumentezi opinia prin cel pu țin două argumente, valorificând secven țe din text;
– să ai o structur ă adecvat ă tipului de text și cerinței formulate;
– să te înscrii în limitele de spa țiu indicate.
Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerin țelor nu este obligatorie.
Vei primi 12 puncte pentru redactarea întregii lucr ări (unitatea compozi ției – 1 p.; coeren ța textului – 2 p.;
registrul de comunicare, stilul și vocabularul adecvate con ținutului – 2 p.; ortografia – 3 p.; punctuaț ia – 2 p.;
așezarea corect ă în pagină, lizibilitatea – 2 p.)
– 46 –
TEST NR. 20
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acord ă 10 puncte din oficiu.
• Timpul efectiv de lucru este de 2 ore.
SUBIECTUL I (42 de puncte)
Citește cu aten ție textul urm ător:
S-a dus albastrul cer senin
Și primăvara s-a sfâr șit –
Te-am așteptat în lung suspin,
Tu, n-ai venit! Și vara, și nopț ile ei,
S-a dus, și câmpu-i ve ștejit –
Te-am așteptat pe lâng ă tei,
Tu, n-ai venit!
Târziu, și toamna a plecat,
Frunzișul tot e răvășit –
Plângând, pe drumuri, te-am chemat,
Tu, n-ai venit!
Iar, mâini, cu-al iernii trist pustiu, De mine-atunci nu vei mai ști –
Nu mai veni, e prea târziu,
Nu mai veni! George Bacovia – Ecou de roman ță
A. Scrie, pe foaia de examen, r ăspunsul pentru fiecare dintre cerin țele de mai jos:
1. Identific ă în text trei cuvinte ob ținute prin mijloace diferite de îmbogăț ire a vocabularului. 6 puncte
2. Explică folosirea semnului exclam ării în structura Nu mai veni! 6 puncte
3. Selecteaz ă din text trei figuri de stil diferite și numește-le. 6 puncte
4. Precizeaz ă rima versurilor primei strofe și măsura primelor dou ă versuri. 6 puncte
5. Explică , în 3-5 rânduri, semnifica ția versurilor S-a dus albastrul cer senin / Și primăvara s-a sfârș it – 6 puncte
B. Redacteaz ă o compunere de 10 – 15 de rânduri în care s ă-ți exprimi opinia despre mesajul textului Ecou de
romanță de George Bacovia. 12 puncte
În compunerea ta, trebuie:
– să-ți formulezi clar opinia, prin raportare la ideile poetice (mesaj);
– să-ți motivezi, prin exemplific ări, opinia exprimat ă, ț
inând cont de limbajul figurat;
– să ai un con ținut adecvat cerin ței formulate;
– să te înscrii în limita minim ă de spațiu.
– 47 –
Subiectul al II- lea (36 de puncte)
Citește cu aten ție textul urm ător:
Saturn este a ș asea planet ă de la Soare și a doua ca m ărime, dup ă Jupiter.[…]
În astrologie, Saturn reprezint ă timpul și, pornind de la acest simbol, este pus în leg ătură cu răbdarea, dar și cu
bătrânețea. Persoanele dominate de aceast ă planetă au o ascensiune lent ă, gradată, atingând împlinirea abia la vârsta
senectuții*. Valorile puse în leg ătură cu planeta Saturn sunt rezisten ța, siguran ța, responsabilitatea, capacitatea de
organizare. Astronomii antici l-au supranumit Marele Malefic, considerându-se c ă are o influen ță nefastă. De fapt, el doar
aduce în prim-plan problemele cu care ne confrunt ăm, astfel încât s ă devenim con știenți de ele și să le putem rezolva.
De altfel, în mai toate mitologiile, divinit ățile timpului au trezit spaim ă, un alt exemplu în acest sens fiind zei ța hindusă
Kali. Într-un horoscop, Saturn indic ă domeniile în care e nevoie de r ăbdare și în care suntem pu și la încercare, fiind
nevoie de multe eforturi pentru a reu și.
Planetei îi corespunde culoarea neagr ă și este asociat ă cu elementul plumb. Din punct de vedere anatomic,
Saturn este asociat cu scheletul.
Saturn în astrologie – http://www.clubmistic.ro/43/Saturn-curgerea-implacabila-a-timpului
senectúte s. f. = bătrânețe
A. Scrie, pe foaia de examen, r ăspunsul pentru fiecare dintre cerin țele de mai jos:
1. Formuleaz ă câte un enun ț în care să precizezi urm ătoarele aspecte referitoare la textul dat:
─ titlul textului;
─ motivul supranumirii planetei Saturn Marele Malefic;
─ trei valori ce pot fi puse în legă tură cu planeta Saturn.
6 puncte
2. Rescrie un fragment în care apare prezentat ă sumar evolu ția persoanelor dominate de planeta Saturn . 6 puncte
3. Noteaz ă litera corespunz ătoare răspunsului corect:
Propoziția subordonat ă din fraza …el doar aduce în prim-plan problemele cu care ne confrunt ăm … este:
a. atributiv ă;
b. predicativ ă;
c. subiectiv ă. 6 puncte
4. Precizeaz ă valoarea morfologic ă și funcția sintactic ă pentru fiecare dintre cuvintele subliniate în
text: timpul, acest, au . 6 puncte
B. Scrie o compunere de 10- 15 de rânduri, în care s ă prezinți o călătorie imaginar ă în timp.
12 puncte
În redactarea compunerii, trebuie s ă respecți urmă toarele cerin țe:
– să precizezi împrejur ările în care s-a desf ășurat aceast ă întâmplare;
– să prezinți imaginile surprinse și impresiile tr ăite în urma acestei c ălătorii ;
– să ai o structur ă adecvată tipului de text și cerinței formulate;
– să te înscrii în limita spa țiului indicat.
Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerin țelor nu este obligatorie.
Vei primi 12 puncte pentru redactarea întregii lucr ări ( unitatea compozi ției – 1 p; coeren ța
textului – 2 p; registrul de comunicare, stilul și vocabularul adecvate con ținutului – 2 p; ortografia – 3 p;
punctuația – 2 p; a șezarea corect ă în pagin ă, lizibilitatea – 2 p)
– 48 –
TEST NR. 21
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acord ă 10 puncte din oficiu.
• Timpul efectiv de lucru este de 2 ore.
SUBIECTUL I (42 de puncte)
Citește cu aten ție textul urm ător:
În prăvălie d-abia se mai vede. Feti ța, apropiindu-se de d-l Stavrache, […] r ămâne cu ochii pe un covrig
stingher, uitat pe tarabă . Hangiul s-apleac ă subt tarab ă să ridice tinicheaua* cu gaz ; în clipa aceea, feti ța întinde
mâna, ia covrigul și să să-l vâre iute
sub mintean** ; dar d-l Stavrache se ridic ă.
O fi tras cu coada ochiului, ori ș tia că fusese un covrig pe tarab ă și acu pierise? c ă, fără vorbă, lip! o palm ă
peste obrazul înghe țat.
– Lasă covrigul jos, hoa țo!… De mici v ă-nvățați la furat, fire-a ți ai dracului!
Fata a lăsat covrigul și a pus mâna la obrazul înc ălzit. Apoi a luat cuminte sticlele, le-a ascuns sub mintean și a
pornit afundându-se în negura nop ții viscoloase.
Hangiul a încuiat u șa, a mai aruncat o r ăgălie*** în sob ă, a mai b ăut un păh ăruț, a mai cotrob ăit prin odaie…
Să fi trecut a șa ca la un ceas, când prin urletul viforului, i se pare c-aude glasuri de oameni afar ă… Ascult ă cu
dinadinsul – urechea nu l-a am ăgit. De astă dată se aud și bătăi în ușa de la drum a pr ăvăliei. Mușterii.. călători… Cine
dracu mai umbl ă pe vremea asta! Hangiul aprinde o lumânare și trece-n pr ăvălie la ușe, unde cei de-afar ă bat mereu .
– Care-i acolo? – Oameni buni!
E o sanie cu clopo ței afară . D-l Stavrache deschide.
I.L. Caragiale – În vreme de r ăzboi
tinichea*= recipient f ăcut din tabl ă;
mintean** = haină bărbătească scurtă;
răgălie*** = rădăcini noduroase
A. Scrie, pe foaia de examen, r ăspunsul pentru fiecare dintre cerin țele de mai jos:
1. Noteaz ă câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: iute, l-a am ăgit, mereu . 6 puncte
2. Explică rolul virgulei în secven ța: – Lasă covrigul jos, hoa țo!… 6 puncte
3. Rescrie o structur ă de maximum 5 cuvinte, din care s ă reiasă o însușire a personajului Stavrache. Nume ște această
însușire. 6 puncte
4. Numeș te două moduri de expunere utilizate în textul dat. 6 puncte
5. Prezint ă, în 30-50 de cuvinte (3-5 rânduri), semnifica ția secvenței:
O fi tras cu coada ochiului, ori ș tia că fusese un covrig pe tarab ă și acu pierise? c ă, fără vorbă, lip! o palm ă
peste obrazul înghe țat.
– Lasă covrigul jos, hoa țo!… De mici v ă-nvățați la furat, fire-a ți ai dracului! 6 puncte
B. Redacteaz ă, în 50-70 de cuvinte (5-7 rânduri), rezumatul textului dat. 12 puncte
În compunerea ta, trebuie:
− să prezinți succesiunea întâmpl ărilor, pe baza ideilor principale din text;
− să respecț i convențiile specifice rezumatului;
− să ai un con ținut adecvat cerin ței;
− să respecț i limitele de spa țiu indicate.
– 49 –
Subiectul al II- lea (36 de puncte)
Citește cu aten ție textul urm ător:
Furtul nu este incriminat numai de legile penale, ci și de cele morale. De exemplu, Decalogul , cunoscut ș i ca
Cele zece porunci din Biblie , prin Porunca a VIII-a, impune simplu: "S ă nu furi."
De asemenea, apar pedepse pentru tâlh ărie în coduri de legi vechi[…]
În vechiul drept românesc existau […] reglement ări foarte detaliate referitoare la infrac țiunile de furt și
tâlhărie. Astfel, pravilele* lui Vasile Lupu ( Cartea pentru înv ățături, din 1646) și Matei Basarab ( Îndreptarea legii, din
1652), codicile penale ale lui Alexandru Sturza (1826) în Moldova și a lui Barbu Ș tirbei (1850) în Muntenia, con țineau
dispoziții cu privire la infrac țiunile contra patrimoniului.
În pravilele domnitorilor Vasile Lupu și Matei Basarab, printre alte pedepse erau prev ăzute și munca în min ă
(pentru furtul pentru prima oar ă a unui animal), însemnarea la nas (pentru furtul pentru a doua oar ă, furtul din
biserici), scoaterea ochilor (pentru cel care fura a treia oar ă), tăierea capului (pentru perceptorii de taxe ilegale),
spânzurarea (tâlharii).
Exista și precedentul domnitorului Vlad Țepeș despre care se spune c ă, îndată ce a urcat pe tron, a poruncit s ă
se adune to ți hoții și cerșetorii, i-a închis într-o cas ă, i-a ospătat, apoi le-a dat foc.
Furt (istorie) – http://ro.wikipedia.org/
právilă, pravile, s. f.=lege (sau corp de legi), dispozi ție, regulament, hot ărâre (cu caracter civil sau bisericesc)
A. Scrie, pe foaia de examen, r ăspunsul pentru fiecare dintre cerin țele de mai jos:
1. Formuleaz ă câte un enun ț în care să precizezi urm ătoarele aspecte referitoare la textul dat:
─ titlul textului; ─ numele a doi domnitori, în timpul c ărora existau reglement ări clare referitoare la infrac țiunile de furt și tâlhărie;
─ numele uneia dintre legile morale care incrimineaz ă furtul.
6 puncte
2. Rescrie un fragment în care este men ționată pedeapsa prev ăzută pentru furtul pentru prima oar ă a unui animal.
6 puncte
3. Realizeaz ă contragerea subordonatei din secven ța … a poruncit s ă se adune to ți hoții și cerșetorii… și numește partea
de propozi ție obținută. 6 puncte
4. Precizeaz ă modul și timpul verbelor subliniate: apar, existau, a osp ătat . 6 puncte
B. Scrie o compunere de 10- 15 de rânduri, în care s ă-ți exprimi opinia în leg ătură cu pedepsele prev ăzute în
vechiul drept românesc, pentru infrac țiunile de furt ș i tâlhărie, utilizând informa țiile oferite de textul citat.
12 puncte
În redactarea compunerii trebuie s ă respecți următoarele cerin țe:
– să-ți exprimi opinia în leg ătură cu efectul pe care l-ar putea avea folosirea unor astfel de metode ;
– să aduci dou ă argumente în sprijinul ideii formulate, utilizând și informațiile potrivite oferite de text;
– să ai o structur ă adecvată tipului de text și cerinței formulate;
– să te înscrii în limitele de spa țiu indicate.
Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerin țelor nu este obligatorie.
Vei primi 12 puncte pentru redactarea întregii lucr ări ( unitatea compozi ției – 1 p; coeren ța
textului – 2 p; registrul de comunicare, stilul și vocabularul adecvate con ținutului – 2 p; ortografia – 3 p;
punctuația – 2 p; a șezarea corect ă în pagin ă, lizibilitatea – 2 p)
– 50 –
TEST NR. 22
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acord ă 10 puncte din oficiu.
• Timpul efectiv de lucru este de 2 ore.
SUBIECTUL I (42 de puncte)
Citește cu aten ție textul urm ător:
Rămâi sănătos, vecine!
A zis lupul c ătre cuc.
Aceste țări de rău
pline
Le părăsesc și mă duc.
Nu mai po ți trăi aice,
De om, câine, prigonit. În Arcadia, ferice! Este codrul de tr ăit.
Unde aurita vreme Împărătește deplin,
Unde lupu nu se teme De năpăstile ce-i vin.
Acolo nu sunt r ăzboaie,
Toți în pace vie țuiesc:
Omul este blând
ca oaia,
Iar câinii nici h ămăiesc."
– "Cale bun ă, măi vecine!
Dar te rog s ă-mi spui curat:
Năravul nu-ți iei cu tine?
Și colții ai lepădat?"
– "Să -i lepăd? Da' cum se poate?"
– "Apoi ține minte, frate,
Că la viitoarea iarn ă,
Ai să rămâi fără blană."
Și așa s-a întâmplat,
Precum cucu i-a cântat.
Între oameni iar sunt unii Cu colți de lup înzestra ți:
Ori în care parte-a lumii, Ei vor fi tot neîmp ăcați.
Al Donici – Lupul și cucul
A. Scrie, pe foaia de examen, r ăspunsul pentru fiecare dintre cerin țele de mai jos:
1. Noteaz ă câte un antonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: rău, blând, curat. 6 puncte
2. Explică rolul virgulelor în structura: – "Apoi ține minte, frate, c ă la viitoarea iarn ă… 6 puncte
3. Rescrie o structur ă care prezint ă o trăsătură a lupului. Nume ște această trăsătură și mijlocul de caracterizare folosit.
6 puncte
4. Identific ă și numește două moduri de expunere folosite în text. Explic ă rolul acestora. 6 puncte
5. Prezint ă, în 4-5 rânduri, semnifica ția titlului fabulei date. 6 puncte
B. Redacteaz ă o compunere de 10 – 15 rânduri în care s ă demonstrezi ca textul de mai sus aparț ine speciei
fabula.
12 puncte
În compunerea ta, trebuie:
– să prezinți cel puț in două trăsături ale fabulei date;
– să ilustrezi opinia ta cu exemple adecvate, selectate din textul dat;
– să utilizezi un conț inut adecvat tipului de text si cerin ței formulate;
– să respecți limita minim ă de spațiu indicat ă.
– 51 –
Subiectul al II- lea (36 de puncte)
Citește cu aten ție textul urm ător:
Alături de lăcuste, urechelni țe, svabi și alte câteva grupuri de insecte, greierii au fost cuprin și, în trecut, în
supraordinul Orthopteroidea. În prezent, aceste specii sunt repartizate în dou ă supraordine separate, întrucât seria lor
de strămoși duce, în parte, la svabii primitivi (Protoblattoidea), în parte la ortopterele primitive (Protoptera), îns ă
numai urma șii celor din urm ă sunt considera ți în sens strict ortopteroide.
Greierii, l ăcustele și cosașii fac parte din marea familie de “s ăritori” din lumea insectelor, fiind incluș i în
ordinul Saltatoria, care num ără aproximativ 20.000 de rase, r ăspândite în zonele calde și temperate ale globului. Se
diferențiază de celelalte insecte prin dou ă caracteristici majore: în primul rând prefer ă să sară, în loc s ă zboare,
picioarele lor posterioare fiind foarte puternice.
Cea de-a doua caracteristic ă a lor este cântatul, greierii emi țând un sunet specific, ascu țit și pătrunzător,
produs prin frecarea elitrelor. Insecta freac ă o nervur ă sonoră , prevăzută cu mai multe creste transversale, de pe
partea inferioar ă a aripii drepte, de o creast ă sonoră de pe suprafa ță superioar ă a aripii stângi. Picioarele din fa ță sunt
prevăzute cu o membran ă de piele întins ă, care func ționează ca o ureche. Aceast ă membrană vibrează la sunete și, la
rândul ei, stimuleaz ă niște receptori care trimit un mesaj sonor creierului insectei.
În felul acesta, greierii pot auzi chem ările poten țialelor parteneri, ascun și în iarbă.
http://www.zooland.ro – Greierele
A. Scrie, pe foaia de examen, r ăspunsul pentru fiecare dintre cerin țele de mai jos:
1. Formuleaz ă câte un enun ț în care să precizezi urm ătoarele aspecte referitoare la textul dat:
─ titlul textului; ─ numele a dou ă insecte ce fac parte al ături de greieri din supraordinul Orthopteroidea;
─ două caracteristici ale greierilor.
6 puncte
2. Rescrie un fragment în care este men ționat felul în care greierii își atrag poten țialii parteneri. 6 puncte
3. Realizeaz ă expansiunea cuvântului subliniat din secven ța … greierii pot auzi chemările … și numește felul propoziț iei
obținute. 6 puncte
4. Precizeaz ă felul și funcția sintactică a trei pronume din text. 6 puncte
B. Alc ătuiește o compunere narativ ă, al cărei protagonist s ă fie un greiere.
12 puncte
În redactarea compunerii trebuie s ă respecți următoarele cerin țe:
– să precizezi împrejur ările în care s-a desf ășurat aceast ă întâmplare;
– să utilizezi dou ă imagini artistice diferite și două figuri de stil ;
– să ai o structur ă adecvată tipului de text și cerinței formulate;
– să te înscrii în limita spa țiului indicat.
Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerin țelor nu este obligatorie.
Vei primi 12 puncte pentru redactarea întregii lucr ări ( unitatea compozi ției – 1 p; coeren ța
textului – 2 p; registrul de comunicare, stilul și vocabularul adecvate con ținutului – 2 p; ortografia – 3 p;
punctuația – 2 p; a șezarea corect ă în pagin ă, lizibilitatea – 2 p)
– 52 –
TEST NR. 23
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acord ă 10 puncte din oficiu.
• Timpul efectiv de lucru este de 2 ore.
SUBIECTUL I (42 de puncte)
Citește cu aten ție textul urm ător:
O veche și cunoscut ă legendă poveste ște că, în mândrele p ăduri de odinioar ă ale Libanului, s-au n ăscut trei
cedri. Dup ă cum ș tie toată lumea, cedrii au nevoie de mult timp ca s ă crească și acei copaci au petrecut veacuri
îndelungi cugetând la via ță, la moarte, la natur ă, la oameni. (…)
Într-o bun ă zi, s-au hot ărât să discute despre viitor .
– După toate câte am v ăzut, zise primul cedru, vreau s ă fiu prefăcut în tronul celui mai puternic împărat de pe
pământ.
– Mie mi-ar pl ăcea să fac parte din ceva care s ă preschimbe pentru totdeauna R ăul în Bine, coment ă al doilea.
– În ceea ce m ă priveș te, aș vrea ca oamenii, ori de câte ori m ă vor privi, s ă se gândeasc ă la Dumnezeu, a fost
răspunsul celui de-al treilea cedru.
S-a mai scurs o vreme și s-au ivit ni ște tăietori de lemne. Cedrii au fost t ăiați și încărcați pe o corabie ca s ă fie
duși departe. (…) Primul sluj i la construirea unui ad ăpost pentru vite, iar prisoasele i-au fost folosite ca s ă propteasc ă
fânul. Al doilea copac a devenit o mas ă foarte simpl ă care a fost vândut ă apoi unui negustor de mobile. Întrucât lemnul
celui de-al treilea copac nu și-a găsit cump ărători, a fost t ăiat și stivuit în depozitul unui mare ora ș. (…)
S-a mai scurs o vreme și, într-o noapte spuzit ă de stele, o pereche care nu- și putuse g ăsi niciun loc unde s ă se
oploșească, s-a hot ărât să-și petreac ă noaptea în staulul ce fusese construit din lemnul primul copac. (…) În aceea și
clipă, primul cedru a în țeles că visul lui îi fusese împlinit: acolo era cel mai mare dintre to ți împărații pământului.
Ani de zile dup ă aceea, într-o cas ă modestă, mai mul ți bărbați s-au așezat în jurul unei mese care fusese f ăcută
din lemnul celui de-al doilea cedru. (…) Și cel de-al doilea cedru a în țeles, în aceea și clipă, că el susținea nu doar un
pahar și o bucată de pâine, ci leg ământul dintre om și Dumnezeire.
A doua zi au fost scoase dou ă bârne din cel de-al treilea cedru și așezate sub form ă de cruce. (…) Nu trecuser ă
nici trei zile și cel de-al treilea copac și-a înțeles totuși menirea: b ărbatul care fusese b ătut în cuie pe el era acum
Lumina care lumina totul. (…)
Pablo Coelho, Poveste de Cr ăciun
A. Scrie, pe foaia de examen, r ăspunsul pentru fiecare dintre cerin țele de mai jos:
1. Scrie câte un antonim pentru cuvintele subliniate în text. 6 puncte
2. Motiveaz ă folosirea virgulelor din structura: După toate câte am v ăzut, zise primul cedru , vreau să fiu… 6 puncte
3. Precizeaz ă care a fost dorin ța celui de-al treilea cedru. 6 puncte
4. Selecteaz ă din textul propus câte o structur ă care indic ă timpul, respectiv, spa țiul acțiunii. 6 puncte
5. Explică în ce fel s-a îndeplinit dorin ța celui de-al treilea cedru. 6 puncte
B. Redacteaz ă, în 50-70 de cuvinte (5-7 rânduri), rezumatul textului dat. 12 puncte
În compunerea ta, trebuie:
− să prezinți succesiunea întâmpl ărilor, pe baza ideilor principale din text;
− să respecț i convențiile specifice rezumatului;
− să ai un con ținut adecvat cerin ței;
− să respecț i limitele de spa țiu indicate.
– 53 –
Subiectul al II- lea (36 de puncte)
Citește cu aten ție textul urm ător:
Astăzi, noroco șii care au prilejul să călătorească prin Liban pot admira de aproape celebrele p ăduri seculare
de cedri, al c ăror renume a str ăbătut istoria. La umbra lor au poposit personaje din Vechiul și Noul Testament, precum
și numero și oameni care au marcat Antichitatea. În mod miraculos, o parte din aceste p ăduri au reu șit să
supraviețuiască furiei fier ăstraielor, securilor și, mai nou, drujbelor . Cu atât mai mult cu cât cedrii cresc într-o țară
aridă, așezată într-o regiune de șertică, unde lemnul este o resurs ă rară și foarte pre țuită.
Cedrul de Liban, copac cu frunza veș nic verde, face parte din familia Pinaceelor, fiind înrudit cu pinii care
cresc și în țara noastr ă. Pădurile alc ătuite din Cedrus libani, cum l-au denumit științific botani știi, acopereau pe
vremuri suprafe țe întinse din Libanul de ast ăzi, Palestina, Israel și nord-vestul Iordaniei. Dar cei mai mul ți cedri
creșteau în Mun ții Libanului, unde și în prezent se întâlnesc cele mai impozante exemplare, pe versan ții de est și vest ai
lanțului muntos.
Frumosul copac cre ște până la înălțimi de circa 40 de metri, iar diametrul exemplarelor b ătrâne atinge ș i chiar
poate dep ăși 2,5 metri. Coroana are o form ă pronunțat conică atunci când copacul este tân ăr, devenind tabular ă (cu un
aspect mai turtit) odat ă cu înaintarea în vârst ă a arborelui. Scoar ța este de un cenu șiu-închis si secret ă o rășină cu
miros sublim, care transform ă plimbarea printr-o asemenea p ădure într-o adev ărată experien ță extatică.
Lemnul este foarte rezistent la putregai și la atacul insectelor; are o culoare auriu-deschis ă și nu prezintă
noduri. Aceste p ăduri reprezint ă unele dintre cele mai cunoscute și prețuite monumente ale naturii de pe Terra.
Religiile, poezia, artele frumoase, mitologia și istoria, toate au celebrat și onorat ace ști copaci….
Importanța cedrilor de Liban pentru diversele civiliza ții umane din bazinul estic al M ării Mediterane s-a
materializat și în întrebuin țarea lemnului s ău în felurite scopuri practice. Bun ăoară, vechii egipteni nu ar fi putut
niciodată să-și mumifice mor ții fără rășina cedrului libanez, care constituia un element important din complexul de
substanțe folosit de ace știa la îmb ălsămare. În aceea și notă , în mormintele faraonilor s-au descoperit cantităț i
semnificative de rumegu ș de cedru.
http://travel.descopera.ro/- Cedrii Libanului – Codrii biblici de odinioar ă
A. Scrie, pe foaia de examen, r ăspunsul pentru fiecare dintre cerin țele de mai jos:
1. Formuleaz ă câte un enun ț în care să precizezi urm ătoarele aspecte referitoare la textul dat:
─ locul în care cre șteau cedri;
─ numele familiei din care fac parte cedrii de Liban;
─ două caracteristici ale cedrilor. 6 puncte
2. Rescrie un fragment de maxim 10 cuvinte în care se vorbe ște despre importan ța cedrilor. 6 puncte
3. Precizeaz ă felul propozi țiilor subliniate . 6 puncte
4. Precizeaz ă valoarea morfologic ă și funcția sintactic ă a cuvintelor încadrate în text. 6 puncte
B. Scrie o compunere narativ ă, de 15-20 de rânduri, în care s ă prezin ți o întâmplare (reală sau
imaginară ) trăită alături de un prieten, ce te-a f ăcut să înțelegi adev ăratul sens al prieteniei. 12 puncte
Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerin țelor nu este obligatorie.
Vei primi 12 puncte pentru redactarea întregii lucr ări ( unitatea compozi ției – 1 p; coeren ța
textului – 2 p; registrul de comunicare, stilul și vocabularul adecvate con ținutului – 2 p; ortografia – 3 p;
punctuația – 2 p; a șezarea corect ă în pagin ă, lizibilitatea – 2 p)
– 54 –
TEST NR. 24
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acord ă 10 puncte din oficiu.
• Timpul efectiv de lucru este de 2 ore.
SUBIECTUL I (42 de puncte)
Citește cu aten ție textul urm ător:
A fost odat ă ca niciodat ă; că de n-ar fi, nu s-ar mai povesti…
A fost un împ ărat și se numea împ ăratul Roș u. El era foarte mâhnit că, în zilele lui, ni ște zmei furaser ă soarele
și luna de pe cer. Tr ămise deci oameni prin toate țările și răvașe prin orașe, ca să dea de ș tire tuturor c ă oricine se va
găsi să scoată soarele și luna de la zmei, acela va lua pe fiie-sa de nevast ă și încă jumătate din împ ărăția lui, iar ă cine
va umbla și nu va izbândi nimic, acela s ă știe că i se va t ăia capul.
Mulți voinici se potric ăliseră semețindu-se cu u șurință că va scoate la cap ăt o asemenea însă rcinare; și când la
treabă, hâț în sus, hâ ț în jos, da din col ț în colț și nu știa de unde s-o înceap ă și unde s-o sfâr șească , vezi că nu toate
muștele fac miere. Împ ăratul îns ă se ținu de cuvânt.
Pe vremea aceea, se afla un viteaz pre nume Greuceanu. Auzind și el de făgăduința împărătească, ce se gândi,
ce se răzgândi, că numai î și luă inima în din ți, încumetându-se pe ajutorul lui Dumnezeu și pe voinicia sa, și plecă și el
la împăratul să se închine cu slujba. Pe drum se întâlni cu doi oameni pe cari slujitorii împ ărătești îi ducea la împă ratul
ca să-i taie, pentru c ă fugiseră de la o b ătălie ce o avusese împ ăratul acesta cu ni ște gadine. Ei erau tri ști, bieții
oameni, dar ă Greuceanu îi mângâie cu ni ște vorbe a șa de dulci, încât le mai veni ni țică inimă, că era ș i meșter la
cuvânt Greuceanu nostru.
El își puse nădejdea în întâmplarea aceasta și își zise: "îmi voi încerca norocul. De voi izbuti s ă înduplec pe
împăratul a ierta pe ace ști oameni de la moarte, m ă voi încumeta să mă însă rcinez și cu cealalt ă treabă; iară de nu,
sănătate bun ă! Mă voi duce de unde am venit. Asta s ă fie în norocul meu; niciodat ă nu stric ă cineva s ă facă o
încercare".
Și astfel, poftorindu- și unele ca acestea, aide, aide, ajunge la curtea împ ărătească.
Înfățișându-se la împă ratul, atâtea îi povesti, a șa cuvinte bune și dulci scoase și atâta me șteșug puse în
vorbirea sa, încât și împăratul crezu c ă pe nedrept ar fi s ă omoare pe acei oameni; c ă mai de folos i-ar fi lui să aibă
doi supuș i mai mult, și că mai mare va fi vaza lui în lume de s-ar ar ăta milostiv că tre popor. Nu mai putur ă oamenii de
bucurie când auzir ă că Greuceanu a m ăglisit pe împ ăratul pân ă într-atâta, încât l-a f ăcut să-i ierte. Mul țumiră lui
Greuceanu din toat ă inima ș i îi făgăduiră că toată viața lor se vor ruga lui Dumnezeu pentru dânsul ca s ă meargă din
izbândă în izbând ă, ceea ce și făcură. Greuceanu… Iar ă Greuceanu se duse, se duse pe o potec ă care-l scoase tocmai
la casele zmeilor, a șezate unde- și înțărcase dracul copiii. Dacă ajunse aici, Greuceanu se dete de trei ori peste cap și se
făcu un porumbel. Vezi c ă el ascultase n ăzdrăvăniile ce-l înv ățase Faurul-pă mântului. F ăcându-se porumbel,
Greuceanu zbur ă și se puse pe un pom care era tocmai în fa ța caselor.
Atunci, ie șind fata de zmeu cea mare și, uitându-se, se întoarse repede ș i chemă pe mumă-sa și pe soră-sa cea
mică, ca să vină să vază minunea. Fata cea mic ă zise:
– Măiculiță și surioară, pasărea asta ginga șă nu mi se pare ogurlie pentru casa noastr ă. Ochii ei nu seam ănă a
de pasăre, ci mai mult seam ănă a fi ochii lui Greuceanu cel de aur. Pân ă acuma ne-a fost și nouă! D-aici înainte numai
Dumnezeu s ă-și facă milă de noi și d-ai noștri. Ce vom face ?
Greuceanu
A. Scrie, pe foaia de examen, r ăspunsul pentru fiecare dintre cerin țele de mai jos:
1. Precizeaz ă câte un sinonim pentru cuvintele subliniate în text . 6 puncte
2. Motiveaz ă folosirea virgulelor în structura: – Măiculiță și surioară, pasărea asta ginga șă nu mi se pare ogurlie pentru
casa noastr ă. 6 puncte
3. Identific ă trei dintre personajele care particip ă la acțiune. 6 puncte
4. Precizeaz ă locul unde ajunge Greuceanu. 6 puncte
5. Explică semnifica ția structurii: Auzind și el de făgăduința împărătească, ce se gândi, ce se r ăzgândi, că numai î și luă
inima în din ți, încumetându-se pe ajutorul lui Dumnezeu și pe voinicia sa… 6 puncte
B. Alcătuie ște o compunere, de 10-15 rânduri, în care s ă argumentezi c ă fragmentul citat este un basm.
12 puncte
În redactarea compunerii, vei avea în vedere:
– 55 –
– precizarea, înso țită de exemple, a dou ă trăsături ale basmului existente în textul dat;
– ilustrarea tr ăsăturilor, prin referire la întâmpl ări/ la situa ții semnificative sau prin citate comentate;
– să redactezi un con ținut adecvat cerin ței formulate;
– respectarea limitei de spa țiu indicat ă.
Subiectul al II- lea (36 de puncte)
Citește cu aten ție textul urm ător:
Crepusculul reprezint ă fenomenul de creș tere rapid ă a luminii, diminea ța, înainte de r ăsăritul Soarelui
(auroră sau zori) și de scădere treptat ă a luminii, seara, dup ă apusul Soarelui (amurg).
Acest fenomen se datoreaz ă difuziei luminii de că tre atmosfera terestr ă înaltă, fiind luminate difuz p ăturile
joase ale atmosferei și suprafața terestră.
Crepusculul astronomic începe seara dup ă apusul Soarelui și durează până când centrul discului solar coboar ă
18ș sub orizont. Acest moment reprezint ă începutul nop ții, când cele mai slabe stele de pe cer, de magnitudine 6, devin
vizibile cu ochiul liber. Între crepusculul astronomic de sear ă și cel de diminea ță se întinde noaptea astronomic ă.
Dimineața fenomenele se produc exact invers: crepusculul apare în momentul în care încep s ă dispară stelele și
ia sfârșit în momentul când ră sare Soarele.
http://ro.wikipedia.org
A.Scrie, pe foaia de examen, r ăspunsul pentru fiecare dintre cerin țele de mai jos:
1. Formuleaz ă câte un enun ț în care să indici urm ătoarele elemente referitoare la textul dat:
– ce este un crepuscul;
– când începe și când se termin ă noaptea astronomic ă;
– cât dureaz ă crepusculul. 6 puncte
2. Rescrie din text un fragment care prezint ă fenomenul crepuscului. 6 puncte
3. Noteaz ă litera corespunz ătoare răspunsului pe care îl consideri corect: 6 puncte
În fraza : […]dureaz ă până când centrul discului solar coboar ă 18ș sub orizont ., propozi ția subliniat ă este o
subordonat ă:
a. atributiv ă;
b. circumstanț ială de cauză;
c. circumstan țială de timp.
4. Precizeaz ă valoarea morfologic ă și funcția sintactic ă pentru fiecare dintre cuvintele subliniate în text. 6 puncte
B. Alcătuiește o compunere (10 – 15 rânduri), în care s ă descrii ora șul/satul în care locuie ști. 12 puncte
În compunerea ta, trebuie:
− să prezinți două caracteristici ale ora șului/ satului;
− să folosești un limbaj expresiv în descrierea locurilor;
− să redactezi un con ținut adecvat cerin ței formulate;
− să respecți limita de spa țiu indicat ă.
Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerin țelor nu este obligatorie.
Vei primi 12 puncte pentru redactarea întregii lucr ări ( unitatea compozi ției – 1 p; coeren ța
textului – 2 p; registrul de comunicare, stilul și vocabularul adecvate con ținutului – 2 p; ortografia – 3 p;
punctuația – 2 p; a șezarea corect ă în pagin ă, lizibilitatea – 2 p)
– 56 –
TEST NR. 25
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acord ă 10 puncte din oficiu.
• Timpul efectiv de lucru este de 2 ore.
SUBIECTUL I (42 de puncte)
Citește cu aten ție textul urm ător:
În iarba verde stau lungit… Miroase aerul a floare;
O toropeal ă-adormitoare
Mă fură-ncet. Sunt fericit!
E umbră, pace și răcoare,
Un vânt u șor
și liniștit,
Mângâietor, s ărută nucul…
E umbră, pace și răcoare,
Ce clar , departe, cânt ă cucul;
Un dor de via ță negrăit
Din om și fire se desprinde.
Dac-aș putea în braț e-aș prinde
Întregul ză rii nesfârșit.
Și toată seva primă verii
Prin mine vraja și-o propag ă.
Sub caldul ei, a șa de drag ă Mi-e pacea limpede a serii. Și fiecare fibr ă-n mine
Mai tânăr și mai viu tresalt ă…
Pricep latenta simfonie A firelor-de iarb ă-naltă
Pe care vântul le ml ădie
Și le sărută și le-apleacă ,
Când spre p ădure vrea s ă treacă.
Ca floarea umed ă sub rou ă,
Nădăjduiesc o via ță nouă.
Și, cum prin frunze tainic moare Amurgul serii auriu,
Din umbr ă, o privighetoare
Îmi cântă strofele ce scriu!
Cincinat Pavelescu – Primăvară
A. Scrie, pe foaia de examen, r ăspunsul pentru fiecare dintre cerin țele de mai jos:
1. Scrie câte un enun ț prin care s ă demonstrezi polisemantismul cuvintelor ușor și clar. 6 puncte
2. Explică folosirea cratimei în structura: Dac-aș putea… 6 puncte
3. Rescrie, din text, o enumera ție, un epitet, respectiv, o personificare. 6 puncte
4. Rescrie dou ă versuri în care apar m ărci lexico-gramaticale ale eului liric. 6 puncte
5. Explic ă, în maximum 50 de cuvinte (aproximativ cinci rânduri), semnifica ția titlului poeziei în raport cu tema
acesteia. 6 puncte
B. Redacteaz ă o compunere de 80 – 150 de cuvinte (10 – 15 rânduri) în care s ă demonstrezi c ă textul citat
aparț ine speciei pastel .
12 puncte
În compunerea ta, trebuie:
– să prezinț i două din caracteristicile acestei specii;
– să reliefezi aceste caracteristici cu exemple potrivite din text;
– să ai un con ținut adecvat tipului de text și cerinței formulate;
– să te încadrezi în limita de spa țiu indicat ă.
– 57 –
Subiectul al II- lea (36 de puncte)
Citește cu aten ție textul urm ător:
Pentru cei ce urcă în susul Dâmbovi ței de la Târgovi ște la Câmpulung Muscel sau coboar ă pe ș oseaua din
lungul apelor acesteia, arealul declarat rezerva ție natural ă este ușor de recunoscut , deoarece pe ambii versan ți ai văii,
în amonte de localitatea Cet ățeni, dar mai ales pe cei de pe stânga, sunt vizibile forme de relief cu aspect ruiniform,
imposibil de ignorat.
Frumuse țea tabloului geomorfologic se datoreaz ă abundenței formelor de relief rezidual…..
( Dănuț Călin – Străjerii de piatr ă ai lui Burebista, în revista Terra Magazin )
* geomorfologie – știință care studiaz ă formele de relief ale suprafe ței pământului
A. Scrie, pe foaia de examen, r ăspunsul pentru fiecare dintre cerin țele de mai jos:
1. Formuleaz ă câte un enun ț în care să indici urm ătoarele elemente referitoare la textul dat:
– autorul;
– revista din care a fost selectat fragmentul;
– aspectul reliefului 6 puncte
2. Menționează cui i se datoreaz ă frumuse țea tabloului geomorfologic. 6 puncte
3. Precizeaz ă tipul propozi ției subordonate: deoarece pe ambii versan ți ai văii, în amonte de localitatea Cet ățeni, dar
mai ales pe cei de pe stânga, sunt vizibile forme de relief cu aspect ruiniform, imposibil de ignorat. 6 puncte
4. Stabile ște funcț ia sintactic ă și cazul cuvintelor subliniate în text. 6 puncte
B. Scrie o compunere, de 10- 15 rânduri, cu urm ătorul început: Între piscurile înalte ale mun ților văile tupilate
întunecau priveli ștea… 12 pun cte
În compunerea ta, trebuie:
– să folosești descrierea subiectiv ă;
– să dai un titlu expresiv compunerii tale;
– să ai o structur ă adecvat ă tipului de text și cerinței formulate;
– să te înscrii în limita de spa țiu.
Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerin țelor nu este obligatorie.
Vei primi 12 puncte pentru redactarea întregii lucr ări ( unitatea compozi ției – 1 p; coeren ța
textului – 2 p; registrul de comunicare, stilul și vocabularul adecvate con ținutului – 2 p; ortografia – 3 p;
punctuația – 2 p; a șezarea corect ă în pagin ă, lizibilitatea – 2 p)
– 58 -Ministerul EducaŃiei, Cercetării, Tineretului i Sp ortului
Centrul NaŃional de Evaluare i Examinare
Varianta 2
Probă scrisă la Limba i literatura română
1 EVALUAREA NAłIONALĂ PENTRU ELEVII CLASEI A VIIIA
Anul colar 2009 – 2010
Probă scrisă la Limba i literatura română
Varianta 2
Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 pun cte din oficiu.
Timpul efectiv de lucru este de 2 ore.
SUBIECTUL I (42 de puncte)
Citete cu atenŃie textul următor:
A fost odată un împărat foarte viteaz; toate împărăŃiile de primprejurul împărăŃiei sale îi
cereau sfaturi: atâta era de drept i înŃelept. Când se isca sfadă între dânii, la a cest împărat
mergeau mai întâi la judecată i cum zicea el, aa se i făcea, fiindcă era judecător drept i iubitor
de pace. Când fu aproape de bătrâneŃe îi dărui Dumn ezeu un fecior. Nu se poate spune câtă
bucurie simŃi împăratul când a văzut că dobândi un motenitor. ToŃi împăraŃii vecini iau trimis
daruri. Ei nu mai puŃin se bucurau că vecinul lor, care îi ajuta cu sfaturi i poveŃele lui cele de mu lt
folos, a dobândit fecior.
După ce se mări, îl puse de învăŃă carte. El era a a de silitor, încât se mirau dascălii de
dânsul cum de învaŃă aa de repede. Ceea ce învăŃau ceilalŃi copii întrun an, el învăŃa numai întro
săptămână. Ajunsese să nu mai aibă dascălii ce săi dea să înveŃe. Iară tatăsău scrise carte
împărătească la nite filosofi vestiŃi ca să vie să ispitească cu învăŃăturile lor pe fiul său.
La curtea acelui împărat se afla atunci un vânător vestit; i, până să vie filosofii cei vestiŃi,
împăratul dete pe fiusău acestui vânător ca săl î nveŃe meteugul său.
După ce veniră filosofii, învăŃă i de la dânii câ te în lună i în soare. Bucuria tatălui său era
aa de mare unde vedea că fiusău are să fie procop sit ca nici unul din fiii de împăraŃi, încât se uit a
la dânsul ca la soare. Iară el de ce se mărea daia se făcea mai cu minte i mai frumos. În toată
împărăŃia lui i a vecinilor lui împăraŃi, altă vor bă nu era decât de înŃelepciunea i de frumuseŃea
acestui fiu de împărat. […]
Întruna din zile mergând la vânătoare, văzu o tur turică, care tot sărea înaintea lui; lui îi fu
milă să o vâneze; el căuta vânaturi mari, fiindcă n u se temea de primejdii; era vânător meter i
viteaz. În cele din urmă, dacă văzu i văzu că tot îi sărea în cale, întinse arcul i dete cu o săgeat ă.
El se miră prea mult cum de nu o putu omorî el, car e era aa de bun vânător, ci o răni puŃin în
aripă, care, aa rănită, se duse de nu se mai văzu. Cum se duse turturica, simŃi, nu tiu cum, nu
tiu de ce, că îi ticăia inima.
După ce se întoarse acasă, era tot cam gale*. Împ ăratul văzând că tânjete fiusău cu
sănătatea, îl întrebă ce are, iară el răspunse că n are nimic.
Turturica aceea era Zâna MunŃilor.
(Zâna munŃilor , text cules de Petre Ispirescu)
*gale – (adj.) 1. drăgăstos, duios; 2. melancolic, trist
A.
Scrie, pe foaia de examen, răspunsul pentru fiecare dintre cerinŃele de mai jos:
1. Precizează câte un sinonim potrivit pentru sensu l din text al cuvintelor: drept , să ispitească,
sărea. 6 p u n c t e
2. Explică rolul utilizării cratimei în structurile : iau trimis i nare nimic. 6 puncte
3. Numete două caracteristici ale genului epic, ca re se regăsesc în text. 6 puncte
4. Explică semnificaŃia structurii subliniate din e nunŃul: După ce veniră filosofii, învăŃă i de la
dânii câte în lună i în soare . 6 puncte
5. Numete cele două momente ale subiectului pe car e le ilustrează textul. 6 puncte
B.
Redactează o compunere de 8 – 10 rânduri, în care s ă argumentezi apartenenŃa la specia literară
basm popular a textului dat. 12 puncte
În compunerea ta, trebuie:
să numeti două dintre caracteristicile speciei, care se regăsesc în text;
să ilustrezi aceste caracteristici, cu exemple di n text;
să redactezi un conŃinut adecvat cerinŃei formula te;
să respecŃi limita de spaŃiu indicată.
– 59 -Ministerul EducaŃiei, Cercetării, Tineretului i Sp ortului
Centrul NaŃional de Evaluare i Examinare
Varianta 2
Probă scrisă la Limba i literatura română
2
Subiectul al IIlea (36 de puncte)
Citete cu atenŃie textul următor: Pavilioanele celor peste 200 de Ńări i regiuni ca re vor fi prezente la ExpoziŃia Mondială de
la Shanghai sunt în mare măsură construite. Până la 1 mai 2010, când se vor deschide oficial
porŃile platoului expoziŃional, harnicii constructo ri chinezi mai au de amenajat doar interioarele
acestora. Tema aleasă de gazdele chineze este suger ată de sintagma „Un ora mai bun – o viaŃă
mai bună“. ExpoziŃia Mondială va fi deschisă până p e 31 octombrie 2010 i, conform estimărilor,
urmează să fie vizitată de peste 70 de milioane de pământeni.[…]
Istoria aanumitelor ExpoziŃii Mondiale (sau Univ ersale) a început cu cea deschisă la 1
mai 1851, când Londra a decis să organizeze o Expoz iŃie Industrială, după modelul parizian. De
atunci încoace, o dată la câŃiva ani, dar nu la un interval fix i prestabilit, câte un ora îi leagă
numele de astfel de manifestare. Parisul a fost gaz dă de ase ori. Alte câteva metropole, precum
Londra, New York, Chicago, Seattle, New Orleans i Sevilla, au fost gazde de câte două ori, iar
Statele Unite au organizat, în total, 18 ExpoziŃii Mondiale.[…]
Pavilionul românesc de la Shanghai arată ca un măr verde, se numete „Greenopolis“ i a
costat 2,5 milioane de euro. El dispune de aproxima tiv 2.000 de metri pătraŃi i este o clădire cu
cinci etaje din sticlă verde, care are formă de măr , o codiŃă i nite frunze pe acoperi, lângă care
se află o platformă ce seamănă cu o jumătate de măr tăiat.[…] ConstrucŃia ansamblului a început
pe 27 iunie 2009. Mărul adus de România la Shanghai vrea să sublinieze importanŃa unui stil de
viaŃă sănătos.
(Sabina Tudor, Minunile de la Expo Shanghai 2010 , în Adevărul, magazin de duminică )
A.
Scrie, pe foaia de examen, răspunsul pentru fiecare dintre cerinŃele de mai jos:
1. Formulează câte un enunŃ în care să numeti următoa rele elemente referitoare la textul dat:
titlul articolului din care a fost selectat textu l dat;
data la care a fost deschisă prima ExpoziŃie Mond ială;
numărul estimativ al Ńărilor participante la Shan ghai pentru ExpoziŃia Mondială din 2010.
6 puncte
2. Selectează trei structuri care conŃin detalii re feritoare la pavilionul românesc de la ExpoziŃia
Mondială din 2010. 6 puncte
3. Notează litera corespunzătoare răspunsului corec t pentru cerinŃa următoare: 6 puncte
În fraza Mărul adus de România la Shanghai vrea să subliniez e importanŃa unui stil de viaŃă
sănătos. există o propoziŃie subordonată:
a. completivă directă;
b. completivă indirectă;
c. subiectivă.
4. Precizează valoarea morfologică pentru fiecare d intre cuvintele subliniate din enunŃul Pavilionul
românesc
de la Shanghai arată ca un măr verde. 6 puncte
B.
Redactează un text de 10 – 15 rânduri, în care, val orificând informaŃiile din text, săŃi exprimi opin ia
despre tema aleasă de organizatorii ExpoziŃiei Mond iale de la Shanghai, din anul acesta.
12 puncte
În textul redactat, trebuie:
să prezinŃi, pe scurt, semnificaŃia sintagmei ale se ca temă a expoziŃiei;
să menŃionezi două motive pentru care Ńiai dori să te numeri printre vizitatorii expoziŃiei;
să redactezi un conŃinut adecvat cerinŃei formula te, prin valorificarea textului dat;
să respecŃi limita de spaŃiu indicată.
Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerinŃelor nu e ste obligatorie.
Vei primi 12 puncte pentru redactarea întregii lucr ări (unitatea compoziŃiei 1 p . ; coerenŃa
textului 2 p.; registrul de comunicare, stilul i vocabularul ade cvate conŃinutului 2 p.; ortografia 3 p.;
punctuaŃia 2 p.; aezarea corectă a textului în pagină, lizibilitat ea 2 p.).
– 60 -Ministerul EducaŃiei, Cercetării, Tineretului i Sp ortului
Centrul NaŃional de Evaluare i Examinare
Varianta 7
Probă scrisă la Limba i literatura română
1
EVALUAREA NAłIONALĂ PENTRU ELEVII CLASEI A VIIIA
Anul colar 2009 – 2010
Probă scrisă la Limba i literatura română
VARIANTA 7
Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 pun cte din oficiu.
Timpul efectiv de lucru este de 2 ore.
S U B I E C T U L I ( 4 2 d e p u n c t e )
Citete cu atenŃie textul următor:
Murmurul apei tot mai Cântecul suie stingher
Moale sa stins împrejur. Pe braŃe fluide* la cer .
Seara ia tras aur pur Linia Ńărmului ca un tăi:
Sub bărci de pescar. Sus, ostrov* de humă*,
Jos, ostrov de vis.
Păsări se duc în lumină.
Între mine i sufletul meu
Turma de fluier legată Cumpăna stelei pe ape mere u.
Lene cuamurg se adapă.
Maplec pe oglinda fără hotar,
Insulă, pace deplină. Cu paii luminii mafund i dispar.
(Ion Pillat, Seară pe ape )
* fluide (adj.) (despre corpuri lichide sau gazoa se) care curge; curgător; (fig.) greu de perceput, de fixat
* ostrov (s.n.) (geogr.) insulă formată pe cursul unei ape curgătoare în urma unui proces de acumula re din
albia minoră a râului
* humă (s.f.) numele popular al argilei întrebuin Ńate la spoitul caselor
A.
Scrie, pe foaia de examen, răspunsul pentru fiecare dintre cerinŃele de mai jos:
1. Numete trei termeni care fac parte din familia lexicală a cuvântului lumină. 6 puncte
2. Explică rolul utilizării cratimei în structurile : cuamurg i maplec. 6 puncte
3. Explică, pe scurt, semnificaŃia imaginii artistice Murmurul apei […] moale sa stins împrejur .
6 puncte
4. Selectează din text două cuvinte/ structuri care formează figuri de stil diferite. 6 puncte
5. Rescrie versurile care ilustrează o imagine vizu ală i o imagine auditivă, din textul dat.
6 puncte
B. Redactează o compunere de 8 – 10 rânduri, în care să explici semnificaŃia titlului textului dat.
12 puncte
În compunerea ta, trebuie: să ilustrezi, cu exemple adecvate, relaŃia dintre titlu i conŃinutul textului;
să evidenŃiezi două mijloace artistice utilizate de autor;
să redactezi un conŃinut adecvat cerinŃei formula te;
să respecŃi limita de spaŃiu indicată.
– 61 -Ministerul EducaŃiei, Cercetării, Tineretului i Sp ortului
Centrul NaŃional de Evaluare i Examinare
Varianta 7
Probă scrisă la Limba i literatura română
2
S U B I E C T U L a l I I l e a ( 3 6 d e p u n c t e )
Citete cu atenŃie textul următor:
Pentru a avea fotografii de peisaj reuite, trebuie să studiaŃi bine spaŃiul apropiat i să
hotărâŃi ce anume poate fi pus în evidenŃă. Pentru asta, gândiŃivă cum aŃi descrie unui prieten
locul în care vă găsiŃi: o câmpie vastă, o pădure luxuriantă*, un munte impunător, o cascadă
copleitoare. Aceste adjective trebuie să transmită exact ce simŃiŃi în locul i la momentul respectiv .
StudiaŃi peisajul, pentru a observa elementele care vă dau acea senzaŃie, apoi selectaŃi mijloacele
pe care le puteŃi folosi. Sunt foarte importante fi xarea punctului din care urmează să fotografiaŃi,
setarea aparatului, alegerea momentului din zi i a elementelor compoziŃionale.
CăutaŃi în jurul vostru detaliile de care să vă fo losiŃi, pentru a conduce ochii privitorului prin
imaginea fotografică: un râu cu meandre*, un drum c u multe viraje, o umbră dramatică, panta unui
deal sau unghiul unei stânci. MicaŃivă în jurul s ubiectului i veŃi fi surprini să vedeŃi cât de mu lt
se modifică o scenă dacă schimbaŃi locul din care p riviŃi.
(Alin Totorean, În vacanŃă cu aparatul foto în Terra Magazin )
*luxuriantă (adj.) (despre vegetaŃie) care crete din abundenŃă; bogat; (fig.) care este strălucitor , exotic
*meandre (s.f.) cotitură mare a cursului unei ape curgătoare
A.
Scrie, pe foaia de examen, răspunsul pentru fiecare dintre cerinŃele de mai jos:
1. Formulează câte un enunŃ în care să numeti următoa rele elemente referitoare la textul dat:
titlul textului;
două dintre elementele care condiŃionează obŃiner ea de fotografii de peisaj reuite;
două dintre mijloacele importante pe care le util izezi când fotografiezi. 6 puncte
2. Precizează trei dintre structurile care conŃin î n text observaŃiile despre locul care sar putea
d e s c r i e u n u i p r i e t e n . 6 puncte
3. Notează litera corespunzătoare răspunsului corec t pentru cerinŃa următoare: 6 puncte
PropoziŃia subordonată din fraza Pentru a avea fotografii de peisaj reuite, trebuie să studiaŃi bine
spaŃiul apropiat. este:
a. circumstanŃială de mod
b. completivă directă
c. subiectivă
4. Precizează valoarea morfologică pentru fiecare d intre cuvintele subliniate din enunŃul CăutaŃi în
jurul vostru detaliile . 6 puncte
B.
Redactează un text de 10 – 15 rânduri, în care, val orificând textul dat (Alin Totorean, În vacanŃă
cu aparatul foto în Terra Magazin ), săŃi exprimi opinia despre utilizarea aparatulu i de fotografiat
ca mijloc de a înfăŃia peisajul preferat. 12 puncte
În textul redactat, trebuie:
să menŃionezi două motive pentru care alegi să ut ilizezi aparatul de fotografiat pentru a înfăŃia
un peisaj;
să descrii două detalii ale peisajul preferat car e teau impresionat;
să redactezi un conŃinut adecvat cerinŃei formula te, prin valorificarea textului dat;
să respecŃi limita de spaŃiu indicată.
Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerinŃelor nu e ste obligatorie.
Vei primi 12 puncte pentru redactarea întregii lucr ări (unitatea compoziŃiei 1 p.; coerenŃa
textului 2 p.; registrul de comunicare, stilul i vocabularul ade cvate conŃinutului 2 p.; ortografia 3 p.;
punctuaŃia 2 p.; aezarea corectă a textului în pagină, lizibilitat ea 2 p.).
– 62 -Ministerul Educa ției, Cercetă rii și Inovării
Centrul Na țional pentru Curriculum ș i Evaluare în Înv ățământul Preuniversitar
2
Proba scris ă la Limba și literatura română Model 1 B.
Redacteaz ă o compunere de 10 – 15 rânduri în care s ă prezinți semnifica ția titlului poeziei Noapte de iarn ă
prin raportare la con ținutul fragmentului citat.
În compunerea ta, trebuie:
– să ilustrezi rela ția dintre titlu și conținutul fragmentului de text liric; 4 puncte
– să evidențiezi două mijloace artistice prin care este sus ținută ideea sugerat ă de titlu; 4 puncte
– să ai o structur ă adecvată tipului de text și cerinței formulate; 2 puncte
– să te înscrii în limitele de spa țiu indicate. 2 puncte
Subiectul al II-lea (36 de puncte)
Citește cu aten ție textul urm ător:
În mozaicul de ape din Delta Dun ării, acolo unde natura este înc ă la putere, am pornit împreun ă cu
trei prieteni pe un traseu mai puț in abordat de turi ști. Am trecut direct prin mijlocul s ălbăticiei, prin stuf ărișși
printre canale înguste. Aici, calea cea mai folosit ă pentru deplasare este, bineîn țeles, cea acvatică . Totuși,
nu este imposibil s ă străbați delta chiar și cu bicicleta, experiment pe care noi am reu șit să-l ducem la bun
sfârș it. […] Ideea de a str ăbate delta pe biciclet ă mi-a venit acum un an, aș a că am început s ă mă
documentez înc ă din prim ăvara aceasta. Pe site-urile și pe forumurile de cicloturism* nu am g ăsit însă
informaț ii suficiente. Am apelat la localnici pentru a-mi st abili traseul: Tulcea – Chilia – Sulina – malul M ării
Negre. Auzind despre expedi ția pe care o planificasem, trei prieteni s-au ar ătat dornici s ă mi se al ăture:
Cătălin, militar de voca ție, Irina și Lucian, fotografi p ătimași. Ultimii doi ne-au urmat din Chilia, dar excursia
pe două roți a început, practic, pe faleza din Tulcea, loc de întâlnire și pentru bicicli ști. De aici, un mic
remorcher ruginit ne-a dus în Tudor Vladimirescu, suburbie a ora șului situat ă pe celălalt mal. Acolo am urcat
pe biciclete și, fără să ne mai spunem nimic, am pornit la drum. De aici începea cu adev ărat aventura. Pân ă
la Sulina ne a șteptau aproximativ 110 km împ ănați cu sute de lacuri, b ălțiși stufărișuri.
(Bogdan Greavu, Cu bicicleta în țara apelor, în revista Terra Magazin )
*cicloturism – (s.n.) Turism în care deplasarea se face cu bicicleta
A.
Scrie, pe foaia de examen, r ăspunsul pentru fiecare dintre cerin țele de mai jos:
1.Formuleaz ă câte un enun ț în care s ă numești următoarele elemente care privesc articolul citat:
– autorul; – revista din care a fost selectat fragmentul;
– localitățile din traseul stabilit. 6 puncte
2.Menționează care sunt modalit ățile de informare consultate de autor pentru a întreprinde o c ălătorie în
deltă.
6 puncte
3. Noteaz ă litera corespunz ătoare ră spunsului corect:
Propoziția subordonat ă din fraza Totuși, nu este imposibil s ă străbați delta chiar și cu bicicleta este o
propoziție subordonat ă:
a) completiv ă directă;
b) predicativ ă;
c) subiectivă . 6 puncte
4. Precizeaz ă funcția sintactic ăși modul urmă toarelor verbe din text: am pornit, a str ăbate, să se alăture.
6 puncte
B.
Redacteaz ă o scurtă compunere de 10 – 15 rânduri în care s ă îți exprimi opinia despre dificult ățile călătoriei
cu bicicleta prin Delta Dun ării, pe baza fragmentului citat.
În compunerea ta, trebuie:
– să-ți prezinți opinia despre dificult ățile călătoriei cu bicicleta prin delt ă; 4 puncte
– să valorifici secven țele din text care ilustreaz ă dificultățile călătoriei prin delt ă; 4 puncte
– să ai o structur ă adecvat
ă tipului de text și cerinței formulate; 2 puncte
– să te înscrii în limitele de spa țiu indicate. 2 puncte
Notă ! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerin țelor nu este obligatorie.
Vei primi 12 puncte pentru redactarea întregii lucr ări (unitatea compozi ției – 1 p.; coerența textului – 2 p.;
registrul de comunicare, stilul și vocabularul adecvate conț inutului – 2 p.; ortografia – 3 p.; punctua ția- 2 p.;
așezarea corectă a textului în pagin ă, lizibilitatea – 2 p.). Ministerul Educa ției, Cercetă rii și Inovării
Centrul Na țional pentru Curriculum ș i Evaluare în Înv ățământul Preuniversitar
1
Proba scris ă la Limba și literatura română Model 1 EVALUARE NA ȚIONALĂ – 2010
Probă scrisă la LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂN Ă
Clasa a VIII-a
MODEL 1
♦Toate subiectele sunt obligatorii. Se acord ă 10 puncte din oficiu.
♦Timpul efectiv de lucru este de 2 ore.
Subiectul I (42 de puncte)
Citește cu aten ție textul urm ător:
Cad din cer m ărgăritare
Pe orașul adormit…
Plopii, umbre solitare
În văzduhul neclintit,
Visători ca amorezii
Stau de veghe la fereastr ă,
Și pe marmura z ăpezii
Culcă umbra lor albastr ă.
Iarna!… Iarna trist ă-mbracă
Streșinile somnoroase,
Pune văl de promoroac ă*
Peste pomi și peste case.
Scoate-o lume ca din basme
În lumini de felinare –
Umple noaptea de fantasme
Neclintite și bizare.
Din ogeagul** de c ărbune
Face alb ă colonad ă
Și pe trunchiuri negre pune
Capiteluri de z ăpadă,
Iar prin crengile cochete Flori de marmur ă anină, –
O ghirland ă de buchete
Care tremur ă-n lumin ă.
Reci podoabe-n ramuri goale
Plouă fără să le scuturi,
Ici, risip ă de petale,
Colo, roi u șor de fluturi…
(George Topîrceanu ,Noapte de iarn ă- fragment)
* promoroac ă – Strat sub țire de gheață care se formeaz ă iarna, pe arbori și pe case, din vapori de ap ă sau din pic ături de
ploaie; chiciur ă
** ogeag – (hogeag ,hogeaguri, s.n.) 1. (Reg.) Co ș (la o cas ă); horn, fumar. 2. (Înv.; în forma ogeac) Numele unui corp
de trupă; loc sau local unde st ătea acest corp.
A.Scrie, pe foaia de examen, r ăspunsul pentru fiecare dintre cerin țele de mai jos:
1. Identific ă în text trei cuvinte care apar țin câmpului lexical al iernii. 6 puncte
2. Noteaz ă varianta corect ă de desp ărțire în silabe a urm ătoarelor cuvinte: stau/ sta-u; al-bas-tră / alb-as-
tră; bas-me/ ba-sme; noap-tea/ noa-ptea; trun-chiuri/ trun-chiu-ri, flu-turi/ flut-uri . 6 puncte
3. Selecteaz ă trei personifică ri din text. 6 puncte
4. Transcrie, din textul dat, trei structuri specifice descrierii, care s ă conțină perechea substantiv – adjectiv .
6 puncte
5. Explic ă, în maximum 5 rânduri, semnifica ția versurilor: Cad din cer m ărgăritare/ Pe ora șul adormit.
6 puncte
– 63 -Ministerul Educa ției, Cercetă rii și Inovării
Centrul Na țional pentru Curriculum ș i Evaluare în Înv ățământul Preuniversitar
2
Proba scris ă la Limba și literatura română Model 1 B.
Redacteaz ă o compunere de 10 – 15 rânduri în care s ă prezinți semnifica ția titlului poeziei Noapte de iarn ă
prin raportare la con ținutul fragmentului citat.
În compunerea ta, trebuie:
– să ilustrezi rela ția dintre titlu și conținutul fragmentului de text liric; 4 puncte
– să evidențiezi două mijloace artistice prin care este sus ținută ideea sugerat ă de titlu; 4 puncte
– să ai o structur ă adecvată tipului de text și cerinței formulate; 2 puncte
– să te înscrii în limitele de spa țiu indicate. 2 puncte
Subiectul al II-lea (36 de puncte)
Citește cu aten ție textul urm ător:
În mozaicul de ape din Delta Dun ării, acolo unde natura este înc ă la putere, am pornit împreun ă cu
trei prieteni pe un traseu mai puț in abordat de turi ști. Am trecut direct prin mijlocul s ălbăticiei, prin stuf ărișși
printre canale înguste. Aici, calea cea mai folosit ă pentru deplasare este, bineîn țeles, cea acvatică . Totuși,
nu este imposibil s ă străbați delta chiar și cu bicicleta, experiment pe care noi am reu șit să-l ducem la bun
sfârș it. […] Ideea de a str ăbate delta pe biciclet ă mi-a venit acum un an, aș a că am început s ă mă
documentez înc ă din prim ăvara aceasta. Pe site-urile și pe forumurile de cicloturism* nu am g ăsit însă
informaț ii suficiente. Am apelat la localnici pentru a-mi st abili traseul: Tulcea – Chilia – Sulina – malul M ării
Negre. Auzind despre expedi ția pe care o planificasem, trei prieteni s-au ar ătat dornici s ă mi se al ăture:
Cătălin, militar de voca ție, Irina și Lucian, fotografi p ătimași. Ultimii doi ne-au urmat din Chilia, dar excursia
pe două roți a început, practic, pe faleza din Tulcea, loc de întâlnire și pentru bicicli ști. De aici, un mic
remorcher ruginit ne-a dus în Tudor Vladimirescu, suburbie a ora șului situat ă pe celălalt mal. Acolo am urcat
pe biciclete și, fără să ne mai spunem nimic, am pornit la drum. De aici începea cu adev ărat aventura. Pân ă
la Sulina ne a șteptau aproximativ 110 km împ ănați cu sute de lacuri, b ălțiși stufărișuri.
(Bogdan Greavu, Cu bicicleta în țara apelor, în revista Terra Magazin )
*cicloturism – (s.n.) Turism în care deplasarea se face cu bicicleta
A.
Scrie, pe foaia de examen, r ăspunsul pentru fiecare dintre cerin țele de mai jos:
1.Formuleaz ă câte un enun ț în care s ă numești următoarele elemente care privesc articolul citat:
– autorul; – revista din care a fost selectat fragmentul;
– localitățile din traseul stabilit. 6 puncte
2.Menționează care sunt modalit ățile de informare consultate de autor pentru a întreprinde o c ălătorie în
deltă.
6 puncte
3. Noteaz ă litera corespunz ătoare ră spunsului corect:
Propoziția subordonat ă din fraza Totuși, nu este imposibil s ă străbați delta chiar și cu bicicleta este o
propoziție subordonat ă:
a) completiv ă directă;
b) predicativ ă;
c) subiectivă . 6 puncte
4. Precizeaz ă funcția sintactic ăși modul urmă toarelor verbe din text: am pornit, a str ăbate, să se alăture.
6 puncte
B.
Redacteaz ă o scurtă compunere de 10 – 15 rânduri în care s ă îți exprimi opinia despre dificult ățile călătoriei
cu bicicleta prin Delta Dun ării, pe baza fragmentului citat.
În compunerea ta, trebuie:
– să-ți prezinți opinia despre dificult ățile călătoriei cu bicicleta prin delt ă; 4 puncte
– să valorifici secven țele din text care ilustreaz ă dificultățile călătoriei prin delt ă; 4 puncte
– să ai o structur ă adecvată tipului de text și cerinței formulate; 2 puncte
– să te înscrii în limitele de spa țiu indicate. 2 puncte
Notă ! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerin țelor nu este obligatorie.
Vei primi 12 puncte pentru redactarea întregii lucr ări (unitatea compozi ției – 1 p.; coerența textului – 2 p.;
registrul de comunicare, stilul și vocabularul adecvate conț inutului – 2 p.; ortografia – 3 p.; punctua ția- 2 p.;
așezarea corectă a textului în pagin ă, lizibilitatea – 2 p.). Ministerul Educa ției, Cercetă rii și Inovării
Centrul Na țional pentru Curriculum ș i Evaluare în Înv ățământul Preuniversitar
1
Proba scris ă la Limba și literatura română Model 1 EVALUARE NA ȚIONALĂ – 2010
Probă scrisă la LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂN Ă
Clasa a VIII-a
MODEL 1
♦Toate subiectele sunt obligatorii. Se acord ă 10 puncte din oficiu.
♦Timpul efectiv de lucru este de 2 ore.
Subiectul I (42 de puncte)
Citește cu aten ție textul urm ător:
Cad din cer m ărgăritare
Pe orașul adormit…
Plopii, umbre solitare
În văzduhul neclintit,
Visători ca amorezii
Stau de veghe la fereastr ă,
Și pe marmura z ăpezii
Culcă umbra lor albastr ă.
Iarna!… Iarna trist ă-mbracă
Streșinile somnoroase,
Pune văl de promoroac ă*
Peste pomi și peste case.
Scoate-o lume ca din basme
În lumini de felinare –
Umple noaptea de fantasme
Neclintite și bizare.
Din ogeagul** de c ărbune
Face alb ă colonad ă
Și pe trunchiuri negre pune
Capiteluri de z ăpadă,
Iar prin crengile cochete Flori de marmur ă anină, –
O ghirland ă de buchete
Care tremur ă-n lumin ă.
Reci podoabe-n ramuri goale
Plouă fără să le scuturi,
Ici, risip ă de petale,
Colo, roi u șor de fluturi…
(George Topîrceanu ,Noapte de iarn ă- fragment)
* promoroac ă – Strat sub țire de gheață care se formeaz ă iarna, pe arbori și pe case, din vapori de ap ă sau din pic ături de
ploaie; chiciur ă
** ogeag – (hogeag ,hogeaguri, s.n.) 1. (Reg.) Co ș (la o cas ă); horn, fumar. 2. (Înv.; în forma ogeac) Numele unui corp
de trupă; loc sau local unde st ătea acest corp.
A.Scrie, pe foaia de examen, r ăspunsul pentru fiecare dintre cerin țele de mai jos:
1. Identific ă în text trei cuvinte care apar țin câmpului lexical al iernii. 6 puncte
2. Noteaz ă varianta corect ă de desp ărțire în silabe a urm ătoarelor cuvinte: stau/ sta-u; al-bas-tră / alb-as-
tră; bas-me/ ba-sme; noap-tea/ noa-ptea; trun-chiuri/ trun-chiu-ri, flu-turi/ flut-uri . 6 puncte
3. Selecteaz ă trei personifică ri din text. 6 puncte
4. Transcrie, din textul dat, trei structuri specifice descrierii, care s ă conțină perechea substantiv – adjectiv .
6 puncte
5. Explic ă, în maximum 5 rânduri, semnifica ția versurilor: Cad din cer m ărgăritare/ Pe ora șul adormit.
6 puncte
– 64 -Ministerul Educa ției, Cercetă rii și Inovării
Centrul Na țional pentru Curriculum ș i Evaluare în Înv ățământul Preuniversitar
2
Proba scris ă la Limba și literatura română Model 2 Subiectul al II-lea (36 de puncte)
Citește cu aten ție textul urm ător:
Leii sunt cunoscu ți oamenilor de câteva milenii. Deifica ți*, temuți, admira ți pentru for țași aspectul lor,
vânați de către conduc ătorii imperiilor antice, dar și de Tartarin de Tarascon, eroul lui Alphonse Daudet, ei
rămân încă animale cu un comportament pu țin cunoscut, în ciuda cercet ărilor atente din ultimele decenii. În
marele Parc Na țional Serengeti din Tanzania (13.000 km2) trăiesc peste 2800 de lei, dup ă o evaluare
publicată în 2009. Peste întinsele terenuri de aici mi șună vreo dou ă milioane de mari mamifere erbivore(
antilope gnu, zebre, bivoli), care sunt o pradă potențială pentru feline.
Observa țiile atente și de durat ă întreprinse asupra leilor din Serengeti au permis biologilor s ă încheie
o imagine de ansamblu a unui sistem integrat (…).Ce a ar ătat acest ansamblu? În primul rând c ă leii sunt
cele mai mari animale care vâneaz ă în grup și apoi că sunt singurii dintre feline care au o via ță socială. Am
mai putea ad ăuga că, odată ajunș i la stadiul de adult, nu mai au, practic, du șmani. Teoretic, un leu poate s ă
doboare orice animal de pe teritoriul s ău, cu excepț ia elefanț ilor adul ți, fără să fie niciun moment în
pericol.(…)
(Alexandru Marinescu, Între ferocitate și huzur, în revista Terra Magazin , octombrie 2009)
*deificat – (adj.) (despre obiecte, ființ e) Căruia i s-a atribuit putere divin ă.
ferocitate – (s.f.) Cruzime, s ălbăticie, violen ță.
huzur – (s.n.) Trai comod ș i lipsit de griji; l ăfăire, îmbuibare.
A.
Scrie, pe foaia de examen, r ăspunsul pentru fiecare dintre cerin țele de mai jos:
1.Formuleaz ă câte un enun ț în care s ă numești următoarele elemente care privesc articolul citat:
– revista din care a fost selectat fragmentul; – zona geografic ă în care tr ăiesc leii;
– animalele s ălbatice care nu pot fi vânate de lei. 6 puncte
2.Selecteaz ă structurile/ grupurile de cuvinte care con țin observaț iile biologilor întreprinse asupra leilor din
Serengeti. 6 puncte
3. Noteaz ă răspunsul corect pentru cerin ța: 6 puncte
Propoziț ia subordonat ă din fraza Teoretic, un leu poate s ă doboare orice animal de pe teritoriul s ău se
contrage în partea de propozi ție corespunz ătoare:
a. complement circumstan țial de mod;
b. complement direct; c. subiect.
4. Precizeaz ă funcția sintactică a trei pronume existente în textul dat. 6 puncte.
B.
Redacteaz ă o compunere de 10 – 15 rânduri în care s ă relatezi o întâmplare (real ă sau imaginar ă) petrecut ă
în timpul vizitei la o gr ădină zoologic ă din orașul tău. 12 puncte
În compunerea ta, trebuie: – să prezinți, pe scurt, care a fost întâmplarea (real ă sau imaginar ă) la care ai luat parte în aceast ă vizită;
4 puncte
– să-ți exprimi opinia despre cele v ăzute (imaginate) în aceast ă vizită ; 4 puncte
– să ai un con ținut adecvat tipului de text și cerinței formulate; 2 puncte
– să te înscrii în limitele de spa țiu indicate. 2 puncte
Notă !. Respectarea, în lucrare, a ordinii cerin țelor nu este obligatorie.
Vei primi 12 puncte pentru redactarea întregii lucr ări (unitatea compozi ției – 1 p.; coerența textului – 2 p.;
registrul de comunicare, stilul și vocabularul adecvate conț inutului – 2 p.; ortografia – 3 p.; punctua ția- 2 p.;
așezarea corectă a textului în pagin ă, lizibilitatea – 2 p.). Ministerul Educa ției, Cercetă rii și Inovării
Centrul Na țional pentru Curriculum ș i Evaluare în Înv ățământul Preuniversitar
1
Proba scris ă la Limba și literatura română Model 2 EVALUARE NA ȚIONALĂ – 2010
Probă scrisă la LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂN Ă
Clasa a VIII-a
MODEL 2
♦Toate subiectele sunt obligatorii. Se acord ă 10 puncte din oficiu.
♦Timpul efectiv de lucru este de 2 ore.
Subiectul I (42 de puncte)
Citește cu aten ție textul urm ător:
(…) Poteca pe care apucase îl scoase drept la un ele șteu mare. În cale v ăzu o nuia lung ă de alun pe
care o luă , așa de florile m ărului*, fără săștie ce are s ă facă cu dânsa. (…)
El era dus cu gândurile. Se uita ș i nu mai vedea, tot da cu nuiaua în apă ,și nu știa ce făcea. Nu mai
simțea dacă este, ori nu mai este. Când, iat ă că o broasc ățestoasă ieșise pe luciul apei, și se uita gale ș la
dânsul. Unde lovea el cu nuiaua, și unde se deschideau talazurile care înconjurau vârful nuielei, acolo, țâșt!
și dânsa, și ochii de la dânsul nu ș i-i mai lua. Se uita la dânsul parc ă să-l soarbă cu privirea.(…) În cele din
urmă, cum, cum, b ăgă de seam ă că o broasc ățestoasă se ține după vârful nuielei lui. Se uit ăși el la dânsa,
și parcă îi zicea inima ceva, dar ă nu pricepu nimic.
Când se trezi bine din cuget ările lui, văzu că soarele dă în asfințit. Se scul ă binișor, fără să-i pese de
ceva, și se duse acas ă. A doua zi iar ăși așa făcu, fără să-i plesneasc ă prin cap ceva ș i fără să-și mai aduc ă
aminte c ă plecase în pe țit.A treia zi, cum se scul ă, plecă iarăși la marginea ele șteului. Pas ămite îl trăgea ața
la ursita lui. Și cum sta el acolo ș i se juca cu nuiaua în ap ă, iară broasca ț estoasă îi tot sărea pe dinainte ș i
se uita la dânsul cu dor, î și aduse aminte, la urma urmelor, c ă el era plecat în pe țit,și că frații lui erau a se
întoarce a doua zi cu logodnicele lor. Tocmai când voi s ă se scoale ș i să plece spre a merge s ă-și încerce și
el norocul, iat ă că broasca mai țâșni o dată, iară el își aruncă ochii la dânsa mai cu b ăgare de seam ă. Se
uită drept în ochii broa ștei, și simți un nu știu ce, colea la inimioar ă, pare că îl săgetase ceva. Șezu iarăși
jos.(…) Se mir ă de astă lâncezeal ă*.Și, mai aruncându- și căutătura la broasc ă, văzu ochii ei, pare că
străluceau de un foc ce sim țea că îl atinge. Atunci î și luă inima în dinț iși strigă:
– Asta să fie logodnica mea.
– Îți foarte mulț umesc, dragul meu iubit, îi r ăspunse atunci broasca. Cuvântul t ău a sfărâmat toate farmecele
ce mățineau înl ănțuită. Tu ești ursitul inimii mele. Pe tine te voi urma pân ă voi avea via ță în mine.
(***, Broasca cea fermecată , text cules de Petre Ispirescu)
*de florile m ărului – (expr.) F ără rost, degeaba; f ără un scop anumit.
*lâncezeal ă– (s.f.) Stare de mole șeală trupeasc ăși sufleteasc ă; toropeal ă, lâncezire. (fig.) Lips ă de activitate; stagnare.
A.
Scrie, pe foaia de examen, r ăspunsul pentru fiecare dintre cerin țele de mai jos:
1. Menționează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor: cugetările, ursita.
6 puncte
2. Indic ă rolul utiliz ării semnului exclam ării în structura (…) acolo, țâșt! și dânsa (…) 6 puncte
3. Explic ă, în maximum 5 rânduri, semnifica ția nuielei de alun pe care fiul cel mic de împ ărat a găsit-o în
drumul lui. 6 puncte
4. Selecteaz ă două figuri de stil distincte remarcate în fragmentul de basm citat. 6 puncte
5. Precizeaz ă care sunt modurile de expunere utilizate în textul citat. 6 puncte
B.
Scrie, în maximum 10 rânduri, rezumatul textului citat, respectând regulile de alc ătuire a unui asemenea tip
de compunere. 12 puncte
În compunerea ta, trebuie:
– să respecți fidelitatea fa ță de textul dat; 2 puncte
– să desprinzi ideile principale ale textului; 2 puncte
– să prezinți succesiunea întâmpl ărilor la care participă personajele; 2 puncte
– să respecți convențiile specifice rezumatului; 2 puncte
– să ai un con ținut adecvat tipului de text și cerinței formulate; 2 puncte
– să te înscrii în limitele de spa țiu indicate. 2 puncte
– 65 -Ministerul Educa ției, Cercetă rii și Inovării
Centrul Na țional pentru Curriculum ș i Evaluare în Înv ățământul Preuniversitar
2
Proba scris ă la Limba și literatura română Model 2 Subiectul al II-lea (36 de puncte)
Citește cu aten ție textul urm ător:
Leii sunt cunoscu ți oamenilor de câteva milenii. Deifica ți*, temuți, admira ți pentru for țași aspectul lor,
vânați de către conduc ătorii imperiilor antice, dar și de Tartarin de Tarascon, eroul lui Alphonse Daudet, ei
rămân încă animale cu un comportament pu țin cunoscut, în ciuda cercet ărilor atente din ultimele decenii. În
marele Parc Na țional Serengeti din Tanzania (13.000 km2) trăiesc peste 2800 de lei, dup ă o evaluare
publicată în 2009. Peste întinsele terenuri de aici mi șună vreo dou ă milioane de mari mamifere erbivore(
antilope gnu, zebre, bivoli), care sunt o pradă potențială pentru feline.
Observa țiile atente și de durat ă întreprinse asupra leilor din Serengeti au permis biologilor s ă încheie
o imagine de ansamblu a unui sistem integrat (…).Ce a ar ătat acest ansamblu? În primul rând c ă leii sunt
cele mai mari animale care vâneaz ă în grup și apoi că sunt singurii dintre feline care au o via ță socială. Am
mai putea ad ăuga că, odată ajunș i la stadiul de adult, nu mai au, practic, du șmani. Teoretic, un leu poate s ă
doboare orice animal de pe teritoriul s ău, cu excepț ia elefanț ilor adul ți, fără să fie niciun moment în
pericol.(…)
(Alexandru Marinescu, Între ferocitate și huzur, în revista Terra Magazin , octombrie 2009)
*deificat – (adj.) (despre obiecte, ființ e) Căruia i s-a atribuit putere divin ă.
ferocitate – (s.f.) Cruzime, s ălbăticie, violen ță.
huzur – (s.n.) Trai comod ș i lipsit de griji; l ăfăire, îmbuibare.
A.
Scrie, pe foaia de examen, r ăspunsul pentru fiecare dintre cerin țele de mai jos:
1.Formuleaz ă câte un enun ț în care s ă numești următoarele elemente care privesc articolul citat:
– revista din care a fost selectat fragmentul; – zona geografic ă în care tr ăiesc leii;
– animalele s ălbatice care nu pot fi vânate de lei. 6 puncte
2.Selecteaz ă structurile/ grupurile de cuvinte care con țin observaț iile biologilor întreprinse asupra leilor din
Serengeti. 6 puncte
3. Noteaz ă răspunsul corect pentru cerin ța: 6 puncte
Propoziț ia subordonat ă din fraza Teoretic, un leu poate s ă doboare orice animal de pe teritoriul s ău se
contrage în partea de propozi ție corespunz ătoare:
a. complement circumstan țial de mod;
b. complement direct; c. subiect.
4. Precizeaz ă funcția sintactică a trei pronume existente în textul dat. 6 puncte.
B.
Redacteaz ă o compunere de 10 – 15 rânduri în care s ă relatezi o întâmplare (real ă sau imaginar ă) petrecut ă
în timpul vizitei la o gr ădină zoologic ă din orașul tău. 12 puncte
În compunerea ta, trebuie: – să prezinți, pe scurt, care a fost întâmplarea (real ă sau imaginar ă) la care ai luat parte în aceast ă vizită;
4 puncte
– să-ți exprimi opinia despre cele v ăzute (imaginate) în aceast ă vizită ; 4 puncte
– să ai un con ținut adecvat tipului de text și cerinței formulate; 2 puncte
– să te înscrii în limitele de spa țiu indicate. 2 puncte
Notă !. Respectarea, în lucrare, a ordinii cerin țelor nu este obligatorie.
Vei primi 12 puncte pentru redactarea întregii lucr ări (unitatea compozi ției – 1 p.; coerența textului – 2 p.;
registrul de comunicare, stilul și vocabularul adecvate conț inutului – 2 p.; ortografia – 3 p.; punctua ția- 2 p.;
așezarea corectă a textului în pagin ă, lizibilitatea – 2 p.). Ministerul Educa ției, Cercetă rii și Inovării
Centrul Na țional pentru Curriculum ș i Evaluare în Înv ățământul Preuniversitar
1
Proba scris ă la Limba și literatura română Model 2 EVALUARE NA ȚIONALĂ – 2010
Probă scrisă la LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂN Ă
Clasa a VIII-a
MODEL 2
♦Toate subiectele sunt obligatorii. Se acord ă 10 puncte din oficiu.
♦Timpul efectiv de lucru este de 2 ore.
Subiectul I (42 de puncte)
Citește cu aten ție textul urm ător:
(…) Poteca pe care apucase îl scoase drept la un ele șteu mare. În cale v ăzu o nuia lung ă de alun pe
care o luă , așa de florile m ărului*, fără săștie ce are s ă facă cu dânsa. (…)
El era dus cu gândurile. Se uita ș i nu mai vedea, tot da cu nuiaua în apă ,și nu știa ce făcea. Nu mai
simțea dacă este, ori nu mai este. Când, iat ă că o broasc ățestoasă ieșise pe luciul apei, și se uita gale ș la
dânsul. Unde lovea el cu nuiaua, și unde se deschideau talazurile care înconjurau vârful nuielei, acolo, țâșt!
și dânsa, și ochii de la dânsul nu ș i-i mai lua. Se uita la dânsul parc ă să-l soarbă cu privirea.(…) În cele din
urmă, cum, cum, b ăgă de seam ă că o broasc ățestoasă se ține după vârful nuielei lui. Se uit ăși el la dânsa,
și parcă îi zicea inima ceva, dar ă nu pricepu nimic.
Când se trezi bine din cuget ările lui, văzu că soarele dă în asfințit. Se scul ă binișor, fără să-i pese de
ceva, și se duse acas ă. A doua zi iar ăși așa făcu, fără să-i plesneasc ă prin cap ceva ș i fără să-și mai aduc ă
aminte c ă plecase în pe țit.A treia zi, cum se scul ă, plecă iarăși la marginea ele șteului. Pas ămite îl trăgea ața
la ursita lui. Și cum sta el acolo ș i se juca cu nuiaua în ap ă, iară broasca ț estoasă îi tot sărea pe dinainte ș i
se uita la dânsul cu dor, î și aduse aminte, la urma urmelor, c ă el era plecat în pe țit,și că frații lui erau a se
întoarce a doua zi cu logodnicele lor. Tocmai când voi s ă se scoale ș i să plece spre a merge s ă-și încerce și
el norocul, iat ă că broasca mai țâșni o dată, iară el își aruncă ochii la dânsa mai cu b ăgare de seam ă. Se
uită drept în ochii broa ștei, și simți un nu știu ce, colea la inimioar ă, pare că îl săgetase ceva. Șezu iarăși
jos.(…) Se mir ă de astă lâncezeal ă*.Și, mai aruncându- și căutătura la broasc ă, văzu ochii ei, pare că
străluceau de un foc ce sim țea că îl atinge. Atunci î și luă inima în dinț iși strigă:
– Asta să fie logodnica mea.
– Îți foarte mulț umesc, dragul meu iubit, îi r ăspunse atunci broasca. Cuvântul t ău a sfărâmat toate farmecele
ce mățineau înl ănțuită. Tu ești ursitul inimii mele. Pe tine te voi urma pân ă voi avea via ță în mine.
(***, Broasca cea fermecată , text cules de Petre Ispirescu)
*de florile m ărului – (expr.) F ără rost, degeaba; f ără un scop anumit.
*lâncezeal ă– (s.f.) Stare de mole șeală trupeasc ăși sufleteasc ă; toropeal ă, lâncezire. (fig.) Lips ă de activitate; stagnare.
A.
Scrie, pe foaia de examen, r ăspunsul pentru fiecare dintre cerin țele de mai jos:
1. Menționează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor: cugetările, ursita.
6 puncte
2. Indic ă rolul utiliz ării semnului exclam ării în structura (…) acolo, țâșt! și dânsa (…) 6 puncte
3. Explic ă, în maximum 5 rânduri, semnifica ția nuielei de alun pe care fiul cel mic de împ ărat a găsit-o în
drumul lui. 6 puncte
4. Selecteaz ă două figuri de stil distincte remarcate în fragmentul de basm citat. 6 puncte
5. Precizeaz ă care sunt modurile de expunere utilizate în textul citat. 6 puncte
B.
Scrie, în maximum 10 rânduri, rezumatul textului citat, respectând regulile de alc ătuire a unui asemenea tip
de compunere. 12 puncte
În compunerea ta, trebuie:
– să respecți fidelitatea fa ță de textul dat; 2 puncte
– să desprinzi ideile principale ale textului; 2 puncte
– să prezinți succesiunea întâmpl ărilor la care participă personajele; 2 puncte
– să respecți convențiile specifice rezumatului; 2 puncte
– să ai un con ținut adecvat tipului de text și cerinței formulate; 2 puncte
– să te înscrii în limitele de spa țiu indicate. 2 puncte
– 66 -Ministerul EducaŃiei, Cercetării, Tineretului i Sp ortului
Centrul NaŃional de Evaluare i Examinare
Probă scrisă la Limba i literatura română Varianta 1
2
SUBIECTUL al IIlea (36 de puncte)
Citete, cu atenŃie, textul următor:
Oamenii încep să simtă tot mai acut nevoia unei co operări internaŃionale, mai ales în
problemele mediului înconjurător, contientizând to t mai mult că acestea nici nu se pot rezolva altfel
decât împreună! De aceea, a fost aleasă ziua de 21 septembrie, „Ziua InternaŃională a Păcii”, într
un mod deosebit.[…] În această zi, pornind de la pr emisa că o protecŃie eficientă a mediului
înconjurător nu se poate realiza doar pe plan local, ci numai la nivelul întregii lumi, ENO – Mediul
Înconjurător Online, o coală globală virtuală pent ru dezvoltare durabilă, cu sediul în Finlanda, a
lansat o chemare către toate colile de pe planetă în vederea participării elevilor la campania „Un
Miliard de Copaci!”, lansată de Programul NaŃiunilo r Unite, „Ziua Plantării Arborilor” fiind parte
integrantă a acesteia. Astfel, în toate colŃurile lumii, de la nord la sud i de la est la vest, elevi i
organizaŃii de tineret au plantat copaci! Rădăcinile primilor pomi au fost plantate în solul din
Oceania, pentru ca, în continuare, urmând drumul So arelui, noi i noi copăcei să apară pe faŃa
pământului în Asia, Europa i Africa, lanŃul puilor de arbori încheinduse, în cele din urmă, în cele
două Americi.
(Lavinia Stupineanu, Mediul înconjurător online! , în revista Planeta albastră )
A. Scrie, pe foaia de examen, răspunsul pentru fiec are dintre cerinŃele de mai jos:
1. Formulează câte un enunŃ în care să indici următ oarele elemente referitoare la textul dat: 6 puncte
− unde are sediul ENO – Mediul Înconjurător Online;
− denumirea campaniei la care au participat elevi d in colile lumii;
− ordinea în care sa desfăurat plantarea copacilo r .
2. Scrie titlul articolului din care este extras fragmentul i numele autorului. 6 puncte
3. Notează litera corespunzătoare răspunsului pe ca re îl consideri corect: 6 puncte
În fraza: Oamenii încep să simtă tot mai acut nevoia unei co operări internaŃionale, mai ales în
problemele mediului înconjurător, propoziŃia subordonată este:
a. atributivă;
b. completivă directă;
c. subiectivă.
4. Precizează valoarea morfologică i funcŃia sinta ctică pentru fiecare dintre cuvintele subliniate di n
text: toate, au plantat, rădăcinile . 6 puncte
B. Alcătuiete o compunere de 1015 rânduri în care să descrii o pădure imaginară sau despre care
a i c i t i t . 12 puncte
În compunerea ta trebuie:
− să prezinŃi, pe scurt, două caracteristici ale pă durii imaginate/ despre care ai citit;
− să foloseti un limbaj expresiv în descrierea păd urii;
− să redactezi un conŃinut adecvat cerinŃei formula te;
− să respecŃi limita de spaŃiu indicată.
Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerinŃelor nu es te obligatorie.
Vei primi 12 puncte pentru redactarea întregii lucr ări (unitatea compoziŃiei – 1 p.; coerenŃa
textului – 2 p.; registrul de comunicare, stilul i vocabularul adec vate conŃinutului – 2 p.;
ortografia – 3 p.; punctuaŃia – 2 p.; aezarea corectă în pagină , lizibilitatea – 2 p.) Ministerul EducaŃiei, Cercetării, Tineretului i Sp ortului
Centrul NaŃional de Evaluare i Examinare
Probă scrisă la Limba i literatura română Varianta 1
1
EVALUAREA NAłIONALĂ PENTRU ELEVII CLASEI A VIIIA
Anul colar 2010 – 2011
Proba scrisă la Limba i literatura română
VARIANTA 1
Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 pun cte din oficiu.
Timpul efectiv de lucru este de 2 ore.
SUBIECTUL I (42 de puncte)
Citete, cu atenŃie, textul următor:
Un diamant i mai mult decât atât,
Impozant, Văd că nuŃi dai seama bine:
Măsurând în greutate, Negriciosule, cu mine,
Nu mai tiu câte carate*, Chiar deam fi la fel de tari,
Zise mândru spre cărbune: Cum cutezi să te compari?
− Spune! Nu vezi ce structură fină
Oare cineo fi de vină, En făpturami cristali nă?
Că suntem întro vitrină, Spuse mândrul diaman t
Împreună aezaŃi? pe un ton cam arogant.
Crezi cumva că suntem fraŃi? Iar cărbunele, leza t*,
Iar Huilă, cam sfios, Pe moment ia replicat:
Ia răspuns politicos: − Binear fi săŃi amin teti:
− De ce, printre minerale, Pe când tu doar stră luceti,
Stau alături de matale? Eu, prin flacăra mea vi e,
Suntem amândoi carbon!… Lumiii dărui energie!
− Ba pardon, …………………………… ……………..
Tu eti negru i urât Drept e că nu doar splend oarea
Poate garanta valoarea!
(Ionel Gologan, Cărbunele i diamantul )
*carat, carate – s.n. unitate de măsură a greutăŃii pietrelor pre Ńioase
*lezat – adj. jignit, ofensat
A. Scrie, pe foaia de examen, răspunsul pentru fiec are dintre cerinŃele de mai jos:
1. Notează câte un sinonim pentru cuvintele subliniate din text: mândru, fină, splendoarea . 6 puncte
2. Explică utilizarea semnelor de punctuaŃie din ve rsul: − Spune! 6 puncte
3. Transcrie un vers care exprimă o trăsătură fizic ă a personajului cărbunele . 6 puncte
4. Prezintă, pe scurt, înŃelesul structurii: Crezi cumva că suntem fraŃi? 6 puncte
5. Transformă vorbirea directă din fragmentul următ or în vorbire indirectă:
Zise mândru spre cărbune:/ − Spune!/ Oare cineo fi de vină,/ Că suntem întro vitrină,/ Împreună
a e z a Ń i ? 6 puncte
B. Redactează o compunere de 1015 rânduri în care să argumentezi că textul citat aparŃine speciei
literare fabulă . 12 puncte
În compunerea ta, trebuie:
− să precizezi două trăsături ale speciei literare fabulă , prezente în textul citat;
− să ilustrezi cele două trăsături cu exemple din t ext;
− să redactezi un conŃinut adecvat cerinŃei formula te;
− să respecŃi limita de spaŃiu indicată.
– 67 -Ministerul EducaŃiei, Cercetării, Tineretului i Sp ortului
Centrul NaŃional de Evaluare i Examinare
Probă scrisă la Limba i literatura română Varianta 1
2
SUBIECTUL al IIlea (36 de puncte)
Citete, cu atenŃie, textul următor:
Oamenii încep să simtă tot mai acut nevoia unei co operări internaŃionale, mai ales în
problemele mediului înconjurător, contientizând to t mai mult că acestea nici nu se pot rezolva altfel
decât împreună! De aceea, a fost aleasă ziua de 21 septembrie, „Ziua InternaŃională a Păcii”, într
un mod deosebit.[…] În această zi, pornind de la pr emisa că o protecŃie eficientă a mediului
înconjurător nu se poate realiza doar pe plan local, ci numai la nivelul întregii lumi, ENO – Mediul
Înconjurător Online, o coală globală virtuală pent ru dezvoltare durabilă, cu sediul în Finlanda, a
lansat o chemare către toate colile de pe planetă în vederea participării elevilor la campania „Un
Miliard de Copaci!”, lansată de Programul NaŃiunilo r Unite, „Ziua Plantării Arborilor” fiind parte
integrantă a acesteia. Astfel, în toate colŃurile lumii, de la nord la sud i de la est la vest, elevi i
organizaŃii de tineret au plantat copaci! Rădăcinile primilor pomi au fost plantate în solul din
Oceania, pentru ca, în continuare, urmând drumul So arelui, noi i noi copăcei să apară pe faŃa
pământului în Asia, Europa i Africa, lanŃul puilor de arbori încheinduse, în cele din urmă, în cele
două Americi.
(Lavinia Stupineanu, Mediul înconjurător online! , în revista Planeta albastră )
A. Scrie, pe foaia de examen, răspunsul pentru fiec are dintre cerinŃele de mai jos:
1. Formulează câte un enunŃ în care să indici următ oarele elemente referitoare la textul dat: 6 puncte
− unde are sediul ENO – Mediul Înconjurător Online;
− denumirea campaniei la care au participat elevi d in colile lumii;
− ordinea în care sa desfăurat plantarea copacilo r .
2. Scrie titlul articolului din care este extras fragmentul i numele autorului. 6 puncte
3. Notează litera corespunzătoare răspunsului pe ca re îl consideri corect: 6 puncte
În fraza: Oamenii încep să simtă tot mai acut nevoia unei co operări internaŃionale, mai ales în
problemele mediului înconjurător, propoziŃia subordonată este:
a. atributivă; b. completivă directă;
c. subiectivă.
4. Precizează valoarea morfologică i funcŃia sinta ctică pentru fiecare dintre cuvintele subliniate di n
text: toate, au plantat, rădăcinile . 6 puncte
B. Alcătuiete o compunere de 1015 rânduri în care să descrii o pădure imaginară sau despre care
a i c i t i t . 12 puncte
În compunerea ta trebuie:
− să prezinŃi, pe scurt, două caracteristici ale pă durii imaginate/ despre care ai citit;
− să foloseti un limbaj expresiv în descrierea păd urii;
− să redactezi un conŃinut adecvat cerinŃei formula te;
− să respecŃi limita de spaŃiu indicată.
Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerinŃelor nu es te obligatorie.
Vei primi 12 puncte pentru redactarea întregii lucr ări (unitatea compoziŃiei – 1 p.; coerenŃa
textului – 2 p.; registrul de comunicare, stilul i vocabularul adec vate conŃinutului – 2 p.;
ortografia – 3 p.; punctuaŃia – 2 p.; aezarea corectă în pagină , lizibilitatea – 2 p.) Ministerul EducaŃiei, Cercetării, Tineretului i Sp ortului
Centrul NaŃional de Evaluare i Examinare
Probă scrisă la Limba i literatura română Varianta 1
1
EVALUAREA NAłIONALĂ PENTRU ELEVII CLASEI A VIIIA
Anul colar 2010 – 2011
Proba scrisă la Limba i literatura română
VARIANTA 1
Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 pun cte din oficiu.
Timpul efectiv de lucru este de 2 ore.
SUBIECTUL I (42 de puncte)
Citete, cu atenŃie, textul următor:
Un diamant i mai mult decât atât,
Impozant, Văd că nuŃi dai seama bine:
Măsurând în greutate, Negriciosule, cu mine,
Nu mai tiu câte carate*, Chiar deam fi la fel de tari,
Zise mândru spre cărbune: Cum cutezi să te compari?
− Spune! Nu vezi ce structură fină
Oare cineo fi de vină, En făpturami cristali nă?
Că suntem întro vitrină, Spuse mândrul diaman t
Împreună aezaŃi? pe un ton cam arogant.
Crezi cumva că suntem fraŃi? Iar cărbunele, leza t*,
Iar Huilă, cam sfios, Pe moment ia replicat:
Ia răspuns politicos: − Binear fi săŃi amin teti:
− De ce, printre minerale, Pe când tu doar stră luceti,
Stau alături de matale? Eu, prin flacăra mea vi e,
Suntem amândoi carbon!… Lumiii dărui energie!
− Ba pardon, …………………………… ……………..
Tu eti negru i urât Drept e că nu doar splend oarea
Poate garanta valoarea!
(Ionel Gologan, Cărbunele i diamantul )
*carat, carate – s.n. unitate de măsură a greutăŃii pietrelor pre Ńioase
*lezat – adj. jignit, ofensat
A. Scrie, pe foaia de examen, răspunsul pentru fiec are dintre cerinŃele de mai jos:
1. Notează câte un sinonim pentru cuvintele subliniate din text: mândru, fină, splendoarea . 6 puncte
2. Explică utilizarea semnelor de punctuaŃie din ve rsul: − Spune! 6 puncte
3. Transcrie un vers care exprimă o trăsătură fizic ă a personajului cărbunele . 6 puncte
4. Prezintă, pe scurt, înŃelesul structurii: Crezi cumva că suntem fraŃi? 6 puncte
5. Transformă vorbirea directă din fragmentul următ or în vorbire indirectă:
Zise mândru spre cărbune:/ − Spune!/ Oare cineo fi de vină,/ Că suntem întro vitrină,/ Împreună
a e z a Ń i ? 6 puncte
B. Redactează o compunere de 1015 rânduri în care să argumentezi că textul citat aparŃine speciei
literare fabulă . 12 puncte
În compunerea ta, trebuie:
− să precizezi două trăsături ale speciei literare fabulă , prezente în textul citat;
− să ilustrezi cele două trăsături cu exemple din t ext;
− să redactezi un conŃinut adecvat cerinŃei formula te;
− să respecŃi limita de spaŃiu indicată.
– 68 -Ministerul Educaț iei, Cercet ării, Tineretului și Sportului
Centrul Na țional de Evaluare ș i Examinare
Probă scrisă – Limba și literatura român ă Varianta 6
2 SUBIECTUL al II-lea (36 de puncte)
Citește, cu aten ție, textul urm ător:
De Crăciun mi-am f ăcut cadou un e-book*. […] Cred c ă am fost victima publicit ății și a
ușurinței cu care po ți cumpăra acest model. Dar cu proxima* ocazie îmi voi proc ura și dispozitivul
rival […], care-mi va da acces la c ărțile franceze sau românești.
Am făcut cump ărătura, sfidând avertismentele amicilor mei care ar ătau cel mai mare
dispreț pentru acest tip de lectur ă. […] Au dreptate, într-un anumit fel, cei care m -au dispreț uit
fiindcă mi-am cump ărat e-bookul. […] Dar nu pot s ă spun că au în întregime dreptate. […] E ușoar ă
cât cea mai ușoar ă carte de buzunar. Ecranul […], citit la lumină reflectat ă ca orice pagină , este
extrem de lizibil. Nu lucește, poț i potrivi tu dimensiunea caracterelor.
Ceea ce m ă jenează este dificultatea r ăsfoirii. Chiar dac ă există mijloace auxiliare de
regăsire a unui pasaj, ele sunt mai laborioase ca r ăsfoirea. În schimb, ce lucru minunat, eș ti
conectat la un dic ționar și regăsești instantaneu defini țiile cuvintelor . […]
Iată că, printr-un șiretlic al tehnicii, caracterul ludic* al lecturii este reinventat. Creeaz ă spaț ii
noi, timpuri noi, emoț ii noi. […] Sunt foarte fericit s ăștiu că lectura mai are timp în faț a ei.
(Ion Vianu, Kindle , în revista Dilemateca)
*e-book , s.m. – carte în format electronic
*proxim, adj. – cel mai apropiat (în timp sau spa țiu)
*ludic , adj. – referitor la joc
A. Scrie, pe foaia de examen, r ăspunsul pentru fiecare dintre cerin țele de mai jos:
1. Formuleaz ă câte un enunț în care s ă precizezi urm ătoarele aspecte referitoare la textul dat:
─ numele autorului;
─ un dezavantaj al e-bookului;
─ un avantaj al e-bookului. 6 puncte
2. Scrie titlul articolului din care este extras fr agmentul și denumirea publicaț iei în care a apă rut.
6 puncte
3. Noteaz ă litera corespunz ătoare răspunsului corect:
Propoziția subordonat ădin fraza Ceea ce m ă jenează este dificultatea r ăsfoirii este:
a. atributiv ă;
b. predicativ ă;
c. subiectiv ă. 6 puncte
4. Precizeaz ă valoarea morfologic ăși funcția sintactic ă pentru fiecare dintre cuvintele subliniate în
text: mă, cuvintelor, s ăștiu. 6 puncte
B. Alcătuiește o compunere de 80-150 de cuvinte (10-15 rânduri) , în care s ă evidenț iezi trăsăturile
unui coleg/prieten pasionat de lectur ă. 12 puncte
În compunerea ta, trebuie:
– să prezinț i două trăsături ale colegului/prietenului pasionat de lectur ă;
– să utilizezi dou ă imagini artistice diferite în descrierea colegului /prietenului;
– să ai un conț inut adecvat cerinț ei;
– să respecți limitele de spa țiu indicate.
Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerinț elor nu este obligatorie.
Vei primi 12 puncte pentru redactarea întregii lucr ări (unitatea compozi ției – 1 p; coeren ța
textului – 2 p; registrul de comunicare, stilul ș i vocabularul adecvate con ținutului – 2 p; ortografia – 3 p;
punctuația – 2 p; a șezarea corect ă în pagină , lizibilitatea – 2 p) Ministerul Educaț iei, Cercet ării, Tineretului și Sportului
Centrul Na țional de Evaluare ș i Examinare
Probă scrisă – Limba și literatura român ă Varianta 6
1 EVALUAREA NAȚ IONALĂ PENTRU ELEVII CLASEI A VIII-A
Anul școlar 2011-2012
Proba scrisă
Limba și literatura român ă
Varianta 6
•Toate subiectele sunt obligatorii. Se acord ă 10 puncte din oficiu.
•Timpul de lucru efectiv este de 2 ore.
SUBIECTUL I (42 de puncte)
Citește, cu aten ție, textul urm ător:
Dan alese cel mai sigur leac împotriva propriei emo ții: să trăiască emoția altora. Adic ă să
citească până îi va cădea cartea din mână , până când îi va c ădea capul pe pernă , până când îi vor
cădea, grele, pleoapele. Cartea îl duse în Evul Mediu, printre dueluri și cavalcade*; era o carte pe
care o mai citise de câteva ori, era una dintre mar ile cărți ale copil ăriei și recitea cu disperare
paginile cele mai frumoase, dar f ără să-și dea seama, și f ără săștie cum și când, se pomenea în
grote înfricoșă toare , ameninț at de beznă și gheață , și trebuia s ă-și strângă pleoapele până la
durere pentru a regă si castelul cu oglinzi și lumini ame țitoare.
Maică-sa, rănită de lumina care inunda odaia, îi ceru s ă se culce, taic ă-su îi luă apărarea:
― Crezi că îl poți obliga pe un om s ă se culce, a șa cum l-ai obliga s ă-și radă barba?
― Eu ș tiu că dacă-i întuneric, copilul doarme. Asta-i!
― Aici greșești. Dan nu mai este un copil…
― Treaba voastr ă… Dacă v-ați înțeles amândoi s ă-mi strica ți noaptea…
Dan stinse lumina și chiar în prima clip ă de întuneric descoperi ideea jurnalului: un jurnal de
călătorie, ținut în cel mai strict secret, un jurnal cu întâmpl ări nostime, da…! cu avânturile, cu
certurile, cu neîn țelegerile care se vor ivi, un jurnal original, f ără altitudini și longitudini, f ără calcule
și măsurători, fă ră denumiri latine… Iar la sfâr șitul expedi ției, sau poate mai târziu, sau poate chiar
mult mai târziu, î și va aduna prietenii și le va citi… Ochii lui Dan se închideau, și în fa ța lui se afla
jurnalul, și creionul din mâna lui începea s ă alerge pe pagini; rânduri, rânduri despre spaime și
bucurii, despre surprize și e șecuri, rânduri multe pe care întunericul grotei voi a să le șteargă ,
rânduri încâlcite, pă tate de întuneric, șuvoaie de cerneal ă neagră curgând peste pagini… Nu cititul,
cum crezuse el, ci scrisul acela îi închise pleoapele.
(Constantin Chiri ță, Cireșarii, vol. I)
*cavalcad ă, s.f. – goan ă, alergare cu cai
A. Scrie, pe foaia de examen, r ăspunsul pentru fiecare dintre cerin țele de mai jos:
1. Noteaz ă câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: leac,
înfricoșătoare, crezuse . 6 puncte
2. Explic ă rolul semnului exclam ării în secvenț a: Asta-i! 6 puncte
3. Selecteaz ă un epitet ș i o enumeraț ie din text. 6 puncte
4. Nume ște două moduri de expunere utilizate în textul dat. 6 puncte
5. Prezint ă, în 30-50 de cuvinte (3-5 rânduri), semnificaț ia secvenț ei: Cartea îl duse în Evul Mediu,
printre dueluri și cavalcade; era o carte pe care o mai citise de câteva ori, era una dintre marile
cărți ale copil ăriei și recitea cu disperare paginile cele mai frumoase [ …]. 6 puncte
B. Redacteaz ă o compunere de 80-150 de cuvinte (10-15 rânduri), în care s ă-ți prezinți opinia
despre mesajul fragmentului din Cireșarii de Constantin Chiri ță. 12 puncte
În compunerea ta, trebuie:
– să formulezi o opinie despre mesajul fragmentului dat ;
– să susții opinia formulat ă prin două argumente potrivite, valorificând textul dat;
– să ai un con ținut adecvat cerinț ei;
– să respecți limitele de spa țiu indicate.
– 69 -Ministerul Educaț iei, Cercet ării, Tineretului și Sportului
Centrul Na țional de Evaluare ș i Examinare
Probă scrisă – Limba și literatura român ă Varianta 6
2 SUBIECTUL al II-lea (36 de puncte)
Citește, cu aten ție, textul urm ător:
De Crăciun mi-am f ăcut cadou un e-book*. […] Cred c ă am fost victima publicit ății și a
ușurinței cu care po ți cumpăra acest model. Dar cu proxima* ocazie îmi voi proc ura și dispozitivul
rival […], care-mi va da acces la c ărțile franceze sau românești.
Am făcut cump ărătura, sfidând avertismentele amicilor mei care ar ătau cel mai mare
dispreț pentru acest tip de lectur ă. […] Au dreptate, într-un anumit fel, cei care m -au dispreț uit
fiindcă mi-am cump ărat e-bookul. […] Dar nu pot s ă spun că au în întregime dreptate. […] E ușoar ă
cât cea mai ușoar ă carte de buzunar. Ecranul […], citit la lumină reflectat ă ca orice pagină , este
extrem de lizibil. Nu lucește, poț i potrivi tu dimensiunea caracterelor.
Ceea ce m ă jenează este dificultatea r ăsfoirii. Chiar dac ă există mijloace auxiliare de
regăsire a unui pasaj, ele sunt mai laborioase ca r ăsfoirea. În schimb, ce lucru minunat, eș ti
conectat la un dic ționar și regăsești instantaneu defini țiile cuvintelor . […]
Iată că, printr-un șiretlic al tehnicii, caracterul ludic* al lecturii este reinventat. Creeaz ă spaț ii
noi, timpuri noi, emoț ii noi. […] Sunt foarte fericit s ăștiu că lectura mai are timp în faț a ei.
(Ion Vianu, Kindle , în revista Dilemateca)
*e-book , s.m. – carte în format electronic
*proxim, adj. – cel mai apropiat (în timp sau spa țiu)
*ludic , adj. – referitor la joc
A. Scrie, pe foaia de examen, r ăspunsul pentru fiecare dintre cerin țele de mai jos:
1. Formuleaz ă câte un enunț în care s ă precizezi urm ătoarele aspecte referitoare la textul dat:
─ numele autorului;
─ un dezavantaj al e-bookului;
─ un avantaj al e-bookului. 6 puncte
2. Scrie titlul articolului din care este extras fr agmentul și denumirea publicaț iei în care a apă rut.
6 puncte
3. Noteaz ă litera corespunz ătoare răspunsului corect:
Propoziția subordonat ădin fraza Ceea ce m ă jenează este dificultatea r ăsfoirii este:
a. atributiv ă;
b. predicativ ă;
c. subiectiv ă. 6 puncte
4. Precizeaz ă valoarea morfologic ăși funcția sintactic ă pentru fiecare dintre cuvintele subliniate în
text: mă, cuvintelor, s ăștiu. 6 puncte
B. Alcătuiește o compunere de 80-150 de cuvinte (10-15 rânduri) , în care s ă evidenț iezi trăsăturile
unui coleg/prieten pasionat de lectur ă. 12 puncte
În compunerea ta, trebuie:
– să prezinț i două trăsături ale colegului/prietenului pasionat de lectur ă;
– să utilizezi dou ă imagini artistice diferite în descrierea colegului /prietenului;
– să ai un conț inut adecvat cerinț ei;
– să respecți limitele de spa țiu indicate.
Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerinț elor nu este obligatorie.
Vei primi 12 puncte pentru redactarea întregii lucr ări (unitatea compozi ției – 1 p; coeren ța
textului – 2 p; registrul de comunicare, stilul ș i vocabularul adecvate con ținutului – 2 p; ortografia – 3 p;
punctuația – 2 p; a șezarea corect ă în pagină , lizibilitatea – 2 p)
– 70 -Ministerul Educaț iei, Cercet ării, Tineretului și Sportului
Centrul Na țional de Evaluare ș i Examinare
Probă scrisă – Limba și literatura român ă Varianta 5
1 EVALUAREA NAȚ IONALĂ PENTRU ELEVII CLASEI A VIII-A
Anul școlar 2011-2012
Proba scrisă
Limba și literatura român ă
Varianta 5
•Toate subiectele sunt obligatorii. Se acord ă 10 puncte din oficiu.
•Timpul de lucru efectiv este de 2 ore.
SUBIECTUL I (42 de puncte)
Citește, cu aten ție, textul urm ător:
Pe uliți, umbre sure cum e pruna,
Și peste case, ca pe-o undă moale,
Pășește noaptea-n ml ădieri domoale ,
În pă r c-o floare de r ăsură*: luna.
Uitucă-și pierde șalurile grele
Prin ramurile pomilor b ătrâni,
Și frântă peste margini de fântâni
Din palme-i lunec ă-n adânc m ărgele.
Cu liniștea se ia de mân ă-n munț i
Și ascultă cum viața suie -n ierbi,
Apoi către-un izvor, c-un cârd de cerbi
Pornește pe c ărări, cu pași mărunți.
La stână stă de vorbă cu ciobanii,
Târziu se culc ă strânsă sub o zeghe*
Pân-ce coco și-i strigă, stând de veghe,
Că zorii-și zornăie în rouă banii.
(Zaharia Stancu, Noaptea )
*răsură, s.f. – trandafir s ălbatic, m ăceș
*zeghe , s.f. – hain ă făcută din piele de oaie, cu care se îmbrac ă ciobanii; ș ubă
A. Scrie, pe foaia de examen, r ăspunsul pentru fiecare dintre cerin țele de mai jos:
1. Noteaz ă câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: domoale, lini ștea,
suie. 6 puncte
2. Explic ă rolul cratimei în secvenț a: c-un cârd de cerbi […]. 6 puncte
3. Precizeaz ă tipul de rim ă din prima strof ă a poeziei. 6 puncte
4. Transcrie un vers care conț ine o imagine auditiv ăși un vers care conț ine o imagine vizual ă.
6 puncte
5. Prezint ă, în 30-50 de cuvinte (3-5 rânduri), semnificaț ia secvenț ei: Pășește noaptea-n ml ădieri
domoale, / În pă r c-o floare de r ăsură: luna. 6 puncte
B. Redacteaz ă o compunere de 80-150 de cuvinte (10-15 rânduri), în care s ă-ți prezinți opinia
despre semnifica ția titlului poeziei Noaptea de Zaharia Stancu. 12 puncte
În compunerea ta, trebuie:
– să formulezi o opinie despre semnifica ția titlului;
– să susții opinia formulat ă prin două argumente potrivite, valorificând textul dat;
– să ai un con ținut adecvat cerinț ei;
– să respecți limitele de spa țiu indicate.
– 71 -Ministerul Educaț iei, Cercet ării, Tineretului și Sportului
Centrul Na țional de Evaluare ș i Examinare
Probă scrisă – Limba și literatura român ă Varianta 5
2 SUBIECTUL al II-lea (36 de puncte)
Citește, cu aten ție, textul urm ător:
Primăvara, anotimpul renașterilor, inclusiv al celor vegetale, soseș te ceva mai târziu în
nordul României. Acolo sus, în Munț ii Rodnei și în cei ai Maramureșului, în fiecare primăvară,
începând de la sfâr șitul lui aprilie și îndeosebi în luna mai, albul narciselor de munte „invadeaz ă”
poienile. […]
Poiana cu narcise de pe muntele ( și nu masivul) Saca […] se afl ă pe teritoriul administrativ
al comunei Rodna Veche, județ ul Bistrița-Năsăud, în apropierea satului Valea Vinului. Pentru a
urca pe muntele Saca, trebuie s ă prinzi un drum de tractor ce merge spre vest (stânga), prin
pădure. Șerpuirile acestuia și doborâturile de vânt v ă pot face calea mai dificil ă, dar efortul
urcușului v ă va fi răsplătit din plin începând de la marginea de sus a p ădurii, loc de unde ai o
priveliște tot mai cuprinz ătoare asupra munț ilor și văilor din jur. Odat ă ajunși la stâna de pe
Dealul Popii se simte în n ări mirosul inconfundabil al prim ăverii și deplasarea devine mai vioaie. […]
Izolate sau grupate în pâlcuri, ele danseaz ă cu vântul prin p ășunea înverzit ă ce acoper ă versantul
destul de înclinat al vârfului. […] Greu de descris în cuvinte gingăș ia și frumuse țea narciselor.
(Dănuț Călin, Munții Rodnei ș i ai Maramure șului – Valsul covorului stelar ,
în revista Terra Magazin )
A. Scrie, pe foaia de examen, r ăspunsul pentru fiecare dintre cerin țele de mai jos:
1. Formuleaz ă câte un enunț în care s ă precizezi urm ătoarele aspecte referitoare la textul dat:
– numele autorului;
– numele comunei de care apar ține poiana cu narcise;
– perioada în care apar narcisele în Munț ii Rodnei și în cei ai Maramureș ului. 6 puncte
2. Scrie titlul articolului din care este extras fr agmentul și denumirea publicaț iei în care a apă rut.
6 puncte
3. Noteaz ă litera corespunz ătoare răspunsului corect:
Propoziția subordonat ă din fraza: Pentru a urca pe muntele Saca, trebuie s ă prinzi un drum de
tractor […] este: a. atributiv ă;
b. predicativ ă;
c. subiectiv ă
. 6 puncte
4. Precizeaz ă valoarea morfologic ăși funcția sintactic ă pentru fiecare dintre cuvintele subliniate în
text: fiecare, mirosul, danseaz ă. 6 puncte
B. Alcătuiește o compunere de 80-150 de cuvinte (10-15 rânduri) , în care s ă descrii un peisaj de
primăvară. 12 puncte
În compunerea ta, trebuie:
– să prezinț i două caracteristici ale unui peisaj de prim ăvară;
– să utilizezi dou ă imagini artistice diferite în descrierea peisajului;
– să ai un conț inut adecvat cerinț ei;
– să respecți limitele de spa țiu indicate.
Notă!
Respectarea, în lucrare, a ordinii cerinț elor nu este obligatorie.
Vei primi 12 puncte pentru redactarea întregii lucr ări (unitatea compozi ției – 1 p; coeren ța
textului – 2 p; registrul de comunicare, stilul ș i vocabularul adecvate con ținutului – 2 p; ortografia – 3 p;
punctuația – 2 p; a șezarea corect ă în pagină , lizibilitatea – 2 p)
– 72 -Ministerul Educaț iei, Cercet ării, Tineretului și Sportului
Centrul Na țional de Evaluare ș i Examinare
Probă scrisă – Limba și literatura român ă Varianta 1
1 EVALUAREA NAȚ IONALĂ PENTRU ELEVII CLASEI A VIII-A
Anul școlar 2011-2012
Proba scrisă
Limba și literatura român ă
Varianta 1
•Toate subiectele sunt obligatorii. Se acord ă 10 puncte din oficiu.
•Timpul de lucru efectiv este de 2 ore.
SUBIECTUL I (42 de puncte)
Citește, cu aten ție, textul urm ător:
Merse , merse și iar merse, cale de vreo zi ș-o noapte, pân-ajunse în ț inuturile zmeului. […]
— Ce ne facem, st ăpâne? zise calul. Mie mi-au înghe țat și aripile ș i nici că mai pot s ă răsuflu.
— Nu te deznă dăjdui, că am eu grij ă! […]
Merse, merse ș i iar merse, pân-ajunse aproape de casa zmeului, toat ă numai de cleș tar […], cu
fața înspre pr ăpăstii. Și de departe-i zise:
— Ascult ă, casă, de mine
și te-ntoarce mai bine […].
Casa se supuse și se-ntoarse cu ușa, iar viteazul – intrând înă untru – cu mirare v ăzu
pretutindeni mul țime de fete frumoase, purtând r ăsfirat pe spate un pă r lung cu totul și cu totul de
aur, dar sem ănând una cu alta de parc-ar fi fost ni ște surori gemene. Pas ămite* era fata de-mpă rat,
care se str ăvedea aidoma în toț i pereții de cleștar ai casei.
Când o-ntâlni, îi dete bună ziua după obicei, iar ea, plină de bucurie, îl întrebă ce vânt îl
adusese p-acolo.
— Niciun vânt, fat ă de-mpă rat, ci am venit eu, ca un viteaz ce sunt! Fra ții mei plecaser ă să
te gă seascăși eu, aflând c ă zmeul i-a încremenit sub o stană de piatră, am sosit ca să -i cer seam ă
de unele ca astea. D- ăi vrea să mergi cu mine, mare bucurie o s ă fie pe-mpă ratul, care d-atâ ția ani
te cautăși te jelește.
— Cum s ă nu merg? Dar fric ă mi-e pentru tine, c ă zmeul e viteaz de s-a dus pomina.
Numa-n cas ă e om ca toț i oamenii, iar afar ă se preface-n nor și-n vijelie turbat ă!
— Viteaz o fi zmeul, dar eu știu una și bună : că nimeni nu e-n stare s ă-mi sfărâme mâna
mea cea tare de aur!
(basm cules de G. Dem. Teodorescu, Viteazul cu mâna de aur )
*pasămite, adv. (pop.) – pesemne, probabil
A. Scrie, pe foaia de examen, r ăspunsul pentru fiecare dintre cerin țele de mai jos:
1. Noteaz ă câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: merse, ținuturile,
viteaz . 6 puncte
2. Explic ă rolul semnului exclam ării în secvenț a: — Nu te deznă dăjdui, că am eu grij ă! 6 puncte
3. Transcrie, din textul dat, două cuvinte/grupuri de cuvinte care se refer ă la spaț iul acțiunii. 6 puncte
4. Nume ște două moduri de expunere utilizate în textul dat. 6 puncte
5. Prezint ă, în 30-50 de cuvinte (3-5 rânduri), semnificaț ia secvenț ei: Numa-n casă e om ca to ți
oamenii, iar afar ă se preface-n nor și-n vijelie turbat ă! 6 puncte
B. Redacteaz ă, în 50-70 de cuvinte (5-7 rânduri), rezumatul text ului dat. 12 puncte
În compunerea ta, trebuie:
− să prezinț i succesiunea întâmpl ărilor, pe baza ideilor principale din text;
− să respecți convenț iile specifice rezumatului;
− să ai un conț inut adecvat cerinț ei;
− să respecți limitele de spa țiu indicate.
– 73 -Ministerul Educaț iei, Cercet ării, Tineretului și Sportului
Centrul Na țional de Evaluare ș i Examinare
Probă scrisă – Limba și literatura român ă Varianta 1
2 SUBIECTUL al II-lea (36 de puncte)
Citește, cu aten ție, textul urm ător:
Orașul Salzburg, considerat o piatr ă prețioasă în inima Europei, așezat pitoresc pe coasta
nordică a Alpilor, în imediata vecină tate a lacurilor cristaline cu apă potabilăși a mun ților
maiestuoși cu cele mai bune regiuni de schi, ofer ă, pe parcursul întregului an, cele mai bune
condiții pentru concediu. Arhitectura baroc ă* unică a orașului mozartian*, oferta cultural ă bogatăși
armonia naturii fascineaz ă călătorii de multe secole. Din 1997, întreg centrul vechi este inclus de
UNESCO pe lista Patrimoniului Cultural Mondial. Sal zburg este un important centru cultural cu
peste 4.000 de evenimente anual. Regalul* muzical î ncepe în ianuarie cu „S ăptămâna Mozart”,
urmată de festivalurile de Paști, Rusalii și festivalurile estivale*. Octombrie aduce cu sine „Zilele
culturale” ale orașului și, de câ țiva ani, la începutul lui noiembrie, are loc „Toamna jazzului”. În
sezonul S ărbătorilor de iarnă se țin cunoscutul eveniment muzical din timpul Postului Crăciunului –
„Salzburger Adventsingen” – desf ășurat în marea sal ă de spectacole „Groβ es Festspielhaus” și
multe târguri sezoniere dedicate Cr ăciunului. Pentru mai multe informa ții, vizitați www.salzburg.info.
(Salzburg – o mic ă piatră prețioasă în inima Europei )
*baroc , adj. – stil artistic de la sfâr șitul perioadelor clasice
*mozartian , adj. – care se refer ă la Mozart
*regal , s.n. – eveniment deosebit
*estival , adj. – de var ă, din timpul verii
A. Scrie, pe foaia de examen, r ăspunsul pentru fiecare dintre cerin țele de mai jos:
1. Formuleaz ă câte un enunț în care s ă precizezi urm ătoarele aspecte referitoare la textul dat:
– localizarea orașului Salzburg;
– atracțiile orașului Salzburg;
– anul în care centrul vechi al orașului a fost inclus de UNESCO în Patrimoniul Cultural Mondial.
6 puncte
2. Nume ște trei evenimente culturale care au loc în Salzbur g pe parcursul anului. 6 puncte
3. Realizeaz ă dezvoltarea/expansiunea pă rții de propozi ție subliniate, precizând tipul de propozi ție
corespunz ătoare: Orașul Salzburg, considerat o piatră prețioasă în inima Europei […] ofer ă, pe
parcursul întregului an, cele mai bune condi ții pentru concediu. 6 puncte
4. Precizeaz ă valoarea morfologic ăși funcția sintactic ă pentru fiecare dintre cuvintele subliniate în
text: fascineaz ă, centrul, sezoniere. 6 puncte
B. Alcătuiește o compunere de 80-150 de cuvinte (10-15 rânduri) , în care s ă descrii un oraș pe
care l-ai vizitat / ț i-l imaginezi. 12 puncte
În compunerea ta, trebuie:
– să prezinț i două caracteristici ale unui oraș vizitat / imaginat;
– să utilizezi dou ă imagini artistice diferite în eviden țierea caracteristicilor orașului vizitat / imaginat;
– să ai un conț inut adecvat cerinț ei;
– să respecți limitele de spa țiu indicate.
Notă!
Respectarea, în lucrare, a ordinii cerinț elor nu este obligatorie.
Vei primi 12 puncte pentru redactarea întregii lucr ări (unitatea compozi ției – 1 p.; coeren ța
textului – 2 p.; registrul de comunicare, stilul ș i vocabularul adecvate conț inutului – 2 p.; ortografia – 3 p.;
punctuaț ia – 2 p.; aș ezarea corect ă a textului în pagină , lizibilitatea – 2 p.)
– 74 -Ministerul EducaŃiei, Cercetării, Tineretului i Sp ortului
Centrul NaŃional de Evaluare i Examinare
Probă scrisă la LIMBA I LITERATURA ROMÂNĂ Model
1EVALUAREA NAłIONALĂ PENTRU ELEVII CLASEI A VIIIA
Anul colar 2011 – 2012
Proba scrisă la LIMBA I LITERATURA ROMÂNĂ
MODEL
Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 pun cte din oficiu.
Timpul de lucru efectiv este de 2 ore.
SUBIECTUL I (42 de puncte)
Citete cu atenŃie textul următor:
Bunicul… Ce icoană sfântă a credinŃei în clipele de pocăinŃă!… Bunica… Ce izvor de alintare
pentru noi, în avântul nebuniilor noastre copilăre ti!…
Când eram mic, amândoi trăiau; edeau alături de no i; curŃile răspundeau una întralta
printro portiŃă ascunsă în mărăcini în fundul grăd inii. Când mă bătea mama, eu fugeam la
bunicul, sora mea la bunica.
Nu mai tiu de câte ori sa repetat scena aceasta; în odaia bunicului, eu, potolit din plâns, cu
o mână în buzunar pipăind gologanul* de la el, cu c ealaltă pe genunchiul lui, căutând săi iau
mâna să io sărut… Alături, sora mea, mai mică, m ai răutăcioasă, suspinând încă de durerea
urechelei* din care abia scăpase… Se auzeau cheile de la brâul bunichii*, zdrăngănind; apoi
zgomotul cutiei de la scrin, deschisă i… restul îl ghiceam: bunica avea cofeturi* – leacuri lacrimilor
noastre.
În sală ne întâlneam amândoi fraŃii:
− łie ce Ńia dat?
− Dar Ńie?
Aveam i unul i altul obrajii pătaŃi de lacrimi, i totui parcă nici nu plânsesem. Atât ne ardea
acum de darurile căpătate, de schimbul ce aveam să facem, pe urmă, cu lucrurile. […]
Se apropia Sfânta Maria, ziua darurilor. În ajun am ândoi fraŃii stam în grădină, gânditori,
îngrijoraŃi. […] Crescusem, i obiceiul tot nu se s chimbase. Bomboanele, lirele* strălucitoare,
hainele noi near fi umplut de acelai farmec i ac um, la doisprezece ani, ca i în anii ceilalŃi. […]
Dinspre grădina bunicului venea un zgomot uor de p ai. Ne uitam pe furi prin gard. Încet,
bătrânul se plimba printre gutui, cu ochii mai mult pe sus, uitânduse la roade. Pomii erau
încărcaŃi. Dar simŃeam că nu acolo îi era gândul, c i aiurea, căci uneori căta prea mult în aceeai
parte i tresărea aa deodată, ca din somn, fără ca măcar o frunză să se clatine. Parcă presimŃea
că suntem pe aproape, căci ne striga încet pe nume.
(I. A. Bassarabescu, Iertarea )
*gologan – s.m. (în trecut) monedă de aramă (în valoare de 10 bani)
*urechelei – urechelii
*bunichii bunicii
*cofeturi – s.n. diverse sortimente de bomboane, de zaharicale *liră/ lire – s.f. (aici) monedă turcească de aur
A. Scrie, pe foaia de examen, răspunsul pentru fiec are dintre cerinŃele de mai jos:
1. Transcrie, din fragmentul dat, un cuvânt derivat , un cuvânt compus i un cuvânt obŃinut prin
c o n v e r s i u n e . 6 puncte
2. Explică rolul semnului exclamării în structura: Ce icoană sfântă a credinŃei în clipele de
p o c ă i n Ń ă ! 6 puncte
3. MenŃionează un epitet i o metaforă din fragment ul dat. 6 puncte
4. Precizează două moduri de expunere din fragmentu l dat. 6 puncte
5. Prezintă, în maximum 50 de cuvinte (aproximativ cinci rânduri), semnificaŃia secvenŃei:
i… restul îl ghiceam: bunica avea cofeturi – leacuri l acrimilor noastre. 6 puncte
B. Redactează o compunere de 80 – 150 de cuvinte (10 – 15 rânduri) în care să caracterizezi un
personaj din fragmentul citat. 12 puncte
În compunerea ta, trebuie:
− să prezinŃi două trăsături ale personajului ales;
− să ilustrezi cele două trăsături cu exemple adecv ate, selectate din fragmentul citat;
− să redactezi un conŃinut adecvat cerinŃei formula te;
− să respecŃi limita minimă de spaŃiu indicată.
– 75 -Ministerul EducaŃiei, Cercetării, Tineretului i Sp ortului
Centrul NaŃional de Evaluare i Examinare
Probă scrisă la LIMBA I LITERATURA ROMÂNĂ Model
2
SUBIECTUL al IIlea (36 de pun cte)
Citete cu atenŃie textul următor:
Orae mari, orae mici. MulŃi sunt fascinaŃi de mar ile orae. i eu. Dar când ajungi întrun
ora mic, cum este Arras, în nordul FranŃei, i trăieti acolo o jumătate de an, fascinaŃia nu mai e
fuga „turismului cultural”, ci o incredibilă revela Ńie progresivă: această cea mai veche aezare
atestată din FranŃa oferă spectacolul patrimoniului său religios, istoric, cultural, artistic ca i cu m
trecutul abia ateaptă să încurajeze un prezent posibil pen tru locuitorii i turitii săi . […]
Între două cursuri de apă, dublu milenarul ora co nservă i dezvoltă un patrimoniu
extraordinar. EsenŃial, un ora din epoca Luminilor , Arras e un leagăn al culturii i legendelor, al
disputei între subteran i suprateran. Fiecare stra dă te duce, în câŃiva metri, fie spre o grădină,
spre o statuie, spre un scuar* care are istoriile s ale. […] Cultura Arrasului le păstrează urmele, t ot
astfel cum colecŃiile Muzeului de Artă, mediateca*, fondurile de documente, anticariatele, serbările
oraului sau ale regiunii NordPas de Calais.
(Marian Popescu, Oraul lui Robespierre , în ziarul Adevărul literar i artistic )
*scuar – s.n. mică grădină publică aflată la o încruciar e de străzi sau în mijlocul unei pieŃe
*mediateca – s.f. încăpere dintro bibliotecă în care sunt pă strate mijloacele audiovizuale folosite
mai ales la învăŃarea limbilor străine
A.
Scrie, pe foaia de examen, răspunsul pentru fiecare dintre cerinŃele de mai jos:
1. Formulează câte un enunŃ în care să indici următ oarele elemente referitoare la textul dat:
− autorul textului;
− zona în care este situat oraul Arras;
− ce reprezintă acest ora pentru FranŃa. 6 puncte
2. Scrie titlul articolului din care este extras fragmentul i titlul publicaŃiei în care a apărut ace s t a .
6 puncte
3. Notează litera corespunzătoare răspunsului pe ca re îl consideri corect: 6 puncte
În fraza: […] trecutul abia ateaptă să încurajeze un preze nt posibil pentru locuitorii i turitii săi. ,
propoziŃia subordonată este:
a. atributivă;
b. completivă directă;
c. circumstanŃială de cauză.
4. Precizează valoarea morfologică i funcŃia sinta ctică pentru fiecare dintre cuvintele subliniate în
text: trăieti, trecutul, săi . 6 puncte
B.
Alcătuiete o compunere de 80 – 150 de cuvinte (10 – 15 rânduri) în care să descrii un ora pe
care lai vizitat/despre care ai citit. 12 puncte
În compunerea ta trebuie:
− să prezinŃi două caracteristici ale oraului vizitat/despre care ai citit;
− să foloseti un limbaj expresiv în descrierea ora ului;
− să redactezi un conŃinut adecvat cerinŃei formula te;
− să respecŃi limita de spaŃiu indicată.
Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerinŃelor nu es te obligatorie.
Vei primi 12 puncte pentru redactarea întregii lucr ări (unitatea compoziŃiei – 1p;
coerenŃa textului – 2 p; registrul de comunicare, stilul i vocabularul adec vate conŃinutului – 2 p;
ortografia – 3 p; punctuaŃia – 2 p; aezarea corectă în pagină , lizibilitatea – 2 p) Ministerul EducaŃiei, Cercetării, Tineretului i Sp ortului
Centrul NaŃional de Evaluare i Examinare
Probă scrisă la LIMBA I LITERATURA ROMÂNĂ Model
1EVALUAREA NAłIONALĂ PENTRU ELEVII CLASEI A VIIIA
Anul colar 2011 – 2012
Proba scrisă la LIMBA I LITERATURA ROMÂNĂ
MODEL
Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 pun cte din oficiu.
Timpul de lucru efectiv este de 2 ore.
SUBIECTUL I (42 de puncte)
Citete cu atenŃie textul următor:
Bunicul… Ce icoană sfântă a credinŃei în clipele de pocăinŃă!… Bunica… Ce izvor de alintare
pentru noi, în avântul nebuniilor noastre copilăre ti!…
Când eram mic, amândoi trăiau; edeau alături de no i; curŃile răspundeau una întralta
printro portiŃă ascunsă în mărăcini în fundul grăd inii. Când mă bătea mama, eu fugeam la
bunicul, sora mea la bunica.
Nu mai tiu de câte ori sa repetat scena aceasta; în odaia bunicului, eu, potolit din plâns, cu
o mână în buzunar pipăind gologanul* de la el, cu c ealaltă pe genunchiul lui, căutând săi iau
mâna să io sărut… Alături, sora mea, mai mică, m ai răutăcioasă, suspinând încă de durerea
urechelei* din care abia scăpase… Se auzeau cheile de la brâul bunichii*, zdrăngănind; apoi
zgomotul cutiei de la scrin, deschisă i… restul îl ghiceam: bunica avea cofeturi* – leacuri lacrimilor
noastre.
În sală ne întâlneam amândoi fraŃii:
− łie ce Ńia dat?
− Dar Ńie?
Aveam i unul i altul obrajii pătaŃi de lacrimi, i totui parcă nici nu plânsesem. Atât ne ardea
acum de darurile căpătate, de schimbul ce aveam să facem, pe urmă, cu lucrurile. […]
Se apropia Sfânta Maria, ziua darurilor. În ajun am ândoi fraŃii stam în grădină, gânditori,
îngrijoraŃi. […] Crescusem, i obiceiul tot nu se s chimbase. Bomboanele, lirele* strălucitoare,
hainele noi near fi umplut de acelai farmec i ac um, la doisprezece ani, ca i în anii ceilalŃi. […]
Dinspre grădina bunicului venea un zgomot uor de p ai. Ne uitam pe furi prin gard. Încet,
bătrânul se plimba printre gutui, cu ochii mai mult pe sus, uitânduse la roade. Pomii erau
încărcaŃi. Dar simŃeam că nu acolo îi era gândul, c i aiurea, căci uneori căta prea mult în aceeai
parte i tresărea aa deodată, ca din somn, fără ca măcar o frunză să se clatine. Parcă presimŃea
că suntem pe aproape, căci ne striga încet pe nume.
(I. A. Bassarabescu, Iertarea )
*gologan – s.m. (în trecut) monedă de aramă (în valoare de 10 bani)
*urechelei – urechelii
*bunichii bunicii
*cofeturi – s.n. diverse sortimente de bomboane, de zaharicale *liră/ lire – s.f. (aici) monedă turcească de aur
A. Scrie, pe foaia de examen, răspunsul pentru fiec are dintre cerinŃele de mai jos:
1. Transcrie, din fragmentul dat, un cuvânt derivat , un cuvânt compus i un cuvânt obŃinut prin
c o n v e r s i u n e . 6 puncte
2. Explică rolul semnului exclamării în structura: Ce icoană sfântă a credinŃei în clipele de
p o c ă i n Ń ă ! 6 puncte
3. MenŃionează un epitet i o metaforă din fragment ul dat. 6 puncte
4. Precizează două moduri de expunere din fragmentu l dat. 6 puncte
5. Prezintă, în maximum 50 de cuvinte (aproximativ cinci rânduri), semnificaŃia secvenŃei:
i… restul îl ghiceam: bunica avea cofeturi – leacuri l acrimilor noastre. 6 puncte
B. Redactează o compunere de 80 – 150 de cuvinte (10 – 15 rânduri) în care să caracterizezi un
personaj din fragmentul citat. 12 puncte
În compunerea ta, trebuie: − să prezinŃi două trăsături ale personajului ales;
− să ilustrezi cele două trăsături cu exemple adecv ate, selectate din fragmentul citat;
− să redactezi un conŃinut adecvat cerinŃei formula te;
− să respecŃi limita minimă de spaŃiu indicată.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Un pas spre evaluarea națională, [617511] (ID: 617511)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.