Un model tridimensional anxietate de sănătate depresie somatizare în [608568]

Un model tridimensional “anxietate de sănătate – depresie – somatizare” în
tulburările somatoforme – implicații clinice si terapeutice

REZUMAT
Doctorand: [anonimizat]:
Andreia Mihaela Vasilescu Prof.Dr.Rodica Macrea
CUPRINS
PARTEA I: STADIUL ACTUAL AL CUNOAȘTERII 4
INTRODUCERE 4
I.Definirea anxietății de sănătate 5
II.Aspecte adaptative ale anxietății de sănătate 6
III.Anxietatea de sănătate – între o abordare categorială și una dimensi onală 6
IV.Forme clinice de anxietate de sănătate 8
A.Hipocondria 8
B.Fobia de boală 13
C.Ideile delirante hipocondriace 14
D.Tulburările somatoforme nonhipocondriace 15
E.Atacurile de panică și anxietatea de sănătate 26
F.Anxietatea generalizată și anxietatea de sănătate 28
G.Tulburarea obsesiv-compulsiva și anxietatea de sănătate 28
H.Depresia și anxietatea de sănătate 29
V.Variabile perceptuale, emoționale și psihocognitive implicate în anxietatea de sănătate30
A.Simptom și percepție în anxietatea de sănătate 30
B.Elemente emoționale în anxietatea de sănătate 32
C.Elemente psihocognitive implicate în anxietatea de sănătate 33
VI.Modelul cognitiv-comportamental al anxietății de sănătate 36
VII.Anxietatea de sănătate – nucleu psihopatologic al tulburărilor somatoforme 40
VIII.Implicațiile conceptului de anxietate de sănătate în abor darea terapeutică a
tulburărilor somatoforme 43

PARTEA A II-A: CONTRIBUȚII PERSONALE 44
Evaluarea comparativă a anxietății de sănătate, depresiei, somatiză rii, anxietății-stare si
anxietății-trăsătură, la pacienții somatoformi față de pacienți depresivi, pacienți cu tulburare de
panică și pacienți somatici fară diagnostic psihiatric 44
I.Introducere: importanța și scopul lucrării 44
II.Obiectivele studiului 47

III.Ipoteze de lucru 48
IV.Metoda 50
A.Subiecți 50
a.Locul studiului 50
b.Modul de recrutare 50
c.Etică și confidențialitatea cercetării 50
d.Criterii generale de includere și de excludere 50
e.Constituirea grupurilor studiate 51
Grupul de studiu – pacienți cu tulburări somatoforme 51
1.Subgrupul hipocondrie (H) 51
2.Subgrupul pacienți somatoformi nonhipocondriaci (S) 51
Grupuri de control 52
3.Grupul depresie (D) 52
4.Grupul tulburare de panică (AP) 52
5.Grupul pacienți medicali (somatici) (M) 52
f.Descrierea populației studiate 53
Distribuția pe grupuri 53
Vârsta 54
Sexul 55
Nivelul educațional 56
B.Proceduri și materiale 57
B.1.Chestionare psihologice utilizate 57
B.2.Validarea în limba romană a chestionarului anxietății de sănătate (Health Anxiety
Questionnaire) 58
B.2.1. Fundamentare 58
B.2.1.a.Chestionare standardizate de evaluare a anxietății de sănăt ate 58
B.2.1.b.De ce Health Anxiety Questionnaire? 61
B.2.2.Obiective 62
B.2.2.1.Traducerea și adaptarea culturală 62
B.2.2.2. Studiul de validare a versiunii finale a HAQ 68
a.Obiective 68
b.Metode 68
c.Prelucrarea datelor și analiza statistică folosită 71
d.Ipoteze testate 72
e.Rezultate 73
f.Discutarea rezultatelor 81
g.Concluzii 83
B.3.Fișa de culegere a datelor 84
B.4.Metodologia studiului 84
C.Metode statistice 86
V.Rezultate 88
I.Compararea scorurilor pentru fiecare test psihologic înt re grupurile studiate 90
Scorul anxietății de sănătate (scor HAQ) 90
Scorul anxietății-stare (STAI-stare) 98
Scorul anxietății-trăsătură (STAI-trăsătură) 103
Scorul depresie (scor BDI-varianta scurtă) 108
Scorul somatizare (SCL somatizare) 113

II.Căutarea corelațiilor între scorurile fiecărui test psi hologic și scorurile celorlalte teste 119
VI.Discutarea rezultatelor 125
1.1.Discutarea scorurilor înregistrate la prima evaluare 125
1.2.Discutarea scorurilor înregistrate la a 2a evaluare 130
2.Discutarea corelațiilor semnificative între scoruri 135
2.1.Calcularea coeficienților de corelație Pearson 135
2.2 Interpretarea coeficienților de corelație Pearson semnificati vi pentru fiecare grup 136
2.3.Interpretarea corelațiilor existente pentru fiecare scor la prima evaluare cu același scor
la a doua evaluare 140
3.Un model tridimensional anxietate de sănătate-depresie-somatizare în tulburările
somatoforme 141
3.a.Către un model psihopatologic al tulburărilor somatoforme 141
3.b.Modele dimensionale în tulburările somatoforme 142
3.c.Modelul tridimensional anxietate de sanatate-depresie-somatiz are în tulburările
somatoforme 144
3.d.Implicații clinice ale modelului tridimensional 147
3.e.Implicații terapeutice ale modelului tridimensional 155
VII.CONCLUZII 159
VIII.BIBLIOGRAFIE 161
Cuvinte cheie: hipocondrie, tulburări somatoforme, anxietate de sănătate, depresie,
somatizare, model dimensional

Introducere
Tulburările somatoforme au o pondere importantă în consulturil e din medicina primară iar pacienții
somatoformi au o cerere crescută de servicii medicale, fiind mari cons umatori de fonduri ale sănătății.
Statutul psihopatologic și locul tulburărilor somatoforme i n clasificările psihiatrice actuale sunt insă
subiect de controversă, poziția lor in viitoarea clasifi care DSM V fiind in continuare în dezbatere. O mai bună
definire psihopatologică a tulburărilor somatoforme ar fi es ențială pentru situarea lor ca entitate diagnostică
dar si pentru fundamentarea evaluării si terapiei acestor afecțiun i.
Anxietatea de sănătate, somatizarea, comorbiditatea cu depre sia reprezintă direcții actuale ale
cercetării în domeniul tulburărilor somatoforme.
Partea generală a lucrării de doctorat incepe prin a defini anxietatea d e sănătate si a prezenta
aspectele adaptative ale anxietatii de sanatate (capitolu l I si II). In continuare se prezintă perspectiva
dimensională și cea categorială asupra anxietatii de sanat ate, subliniindu-se avantajele practice ale abordării
dimensionale (capitolul III). Capitolul IV trece in revistă formele clinice de anxietate de sănătate din
tulburarile somatofome hipocondriace si nonhipocondriace dar si d in afectiunile nonsomatoforme. Se
abordeaza relatia anxietății de sănătate cu depresia si cu somati zarea.
In capitolul V se abordează anxietatea de sănătate din perspecti va variabilelor perceptuale, emoționale
si psihocognitive implicate. Capitolul VI prezintă modelul cognitiv-comportamental al anxietății de sănătate,
mecanismele de dezvoltare a anxietății de sănătate si cele de menținere. In finalul partii generale (capitolul
VII) se evidențiază rolul central al anxietății de sănătate ca nucl eu psihopatologic al tulburarilor somatofome.
Partea a doua a lucrării este dedicată contribuției personale si cuprinde “Studiul de evaluare
comparativă a anxietății de sănătate, depresiei, somatizăr ii, anxietății-stare si trăsătură, la pacienții
somatoformi față de pacienți depresivi, pacienți cu tulburare de panică și pacienți somatici fară diagnostic
psihiatric”, cu următoarele capitole:
Capitolul I: Introducere : importanța și scopul lucrării

Studiul răspunde unei necesități de clarificare psihopatologic ă asupra tulburărilor somatoforme,
pentru a da coerență diagnosticării, evaluării și terapiei aces tor afecțiuni.
In acest scop cercetarea actuală și-a propus sa aduca elemente care sa contureze răspunsul la
următoarele întrebări:
Sunt anxietatea de sănătate, respectiv somatizarea, definitor ii pentru tulburările somatoforme,
diferențiindu-le de alte patologii psihiatrice sau de pacie nții somatici?
Anxietatea de sanatate si somatizarea sunt intercorelate sa u variabile de sine stătătoare?
Cat de importantă este prezența depresiei sau a anxietății generale nespecifice în tulburările
somatoforme? Care este relația anxietății de sănătate, res pectiv a somatizării, cu depresia și anxietatea
generală nespecifică? Sunt ele doar reflectări ale fenomenologie i mai generale depresive sau anxioase?
Este hipocondria diferită de celelalte tulburări somatoforme ca nivel de anxietate de sănătate?
Este anxietatea de sănătate din tulburările somatoforme un f enomen tranzitoriu sau are un caracter de
trăsătură, un grad de stabilitate în timp?
In ce masură rezultatele cercetării susțin construirea unui model dimensional al tulburărilor
somatoforme si care ar fi aplicabilitatea unui astfel de model în ev aluarea și terapia tulburărilor somatoforme?
Majoritatea scalelor de anxietate de sanatate au fost cr eate si validate in limbi si culturi anglosaxone,
de aceea a fost necesara in studiul de fata validarea unei scale de anxietate de sanatate (Health Anxiety
Questionnaire) in limba romana.

Capitolul II: Obiectivele studiului
Pentru atingerea scopurilor cercetării redate mai sus am fixa t ca obiective concrete:
• Evaluarea comparativă a 5 scoruri: anxietate de sănătate, anxietate-stare, anxietate-trăsătură, depresie
și somatizare
a)la pacienții cu tulburări somatoforme (hipocondriace si nonhi pocondriace) față de pacienți cu alte
diagnostice psihiatrice (depresie, tulburare de panică) sau nonpsihiatrice (pacienți cu afecțiuni medicale
cronice), inițial și la 6 luni.
b)la pacienții cu tulburări somatoforme hipocondriace fata de cei cu tulburări somatoforrne
nonhipocondriace)
• Compararea fiecărui scor la momentul 1 si la momentul 2 pentru fieca re grup.
• Căutarea corelațiilor semnificative între fiecare scor ș i celelalte 4 scoruri măsurate la momentul inițial
si la 6 luni pentru toți pacienții și in fiecare grup de studiu.
• Traducerea și adaptarea culturală a chestionarului anxietăț ii de sănătate, evaluarea fidelității,
validității și proprietăților psihometrice ale versiunii sal e în limba română.

Capitolul III:Ipoteze de lucru
Cercetarea actuală și-a propus verificarea următoarelor ipot eze de lucru:
• Anxietate de sanatate mai mare la pacientii somatoformi de cat la grupurile de control si dintre acestia
la somatoformii hipocondriaci fata de somatoformii nonhipocondriaci.
• Somatizare semnificativ mai mare la pacientii somatoformi decat la grupurile de control si dintre
acestia la somatoformii nonhipocondriaci fata de somatoformii hipocondri aci.
• Scor anxietate de sanatate si scor somatizare semnificati v mai mare la 6 luni la pacientii somatoformi
fata de grupurile de control
• Scor depresie mai mare la pacientii somatoformi fata de pacientii somatici si fata de cei cu anxietate
tip panica
• Corelare pozitiva a anxietatii de sanatate cu somatizarea dar lipsa corelarii anxietatii de sanatate
respectiv a somatizarii cu depresia in grupul tulburari somatof orme

Capitolul IV: Metoda
A) Subiecti
Studiul s-a realizat pe un total de 290 subiecti impartiti dupa c um urmeaza

Grupurile de studiu: 140 pacienți cu tulburari somatoforme din care 90 pacienti-grupul tulburari
somatoforme nonhipocondriace (S) și 50 pacienti – grupul hipocondrie (H)
Grupurile de control: depresie (D) – 50 pacienti cu episod depresiv major, tulburare de panica (P) – 50
pacienți și grupul martor nonpsihiatric (M) – 50 pacienti c u boli somatice cronice noninvalidante si fara
diagnostic psihiatric asociat).
S-au respectat atat criterii de includere si de excludere generale cat si criterii de includere si
excludere specifice pentru fiecare grup.
Varsta medie a subiectilor a fost de 40,9 ani cu extreme intre 18 si 66 ani. S-a notat de asemenea
sexul si nivelul educational in fiecare grup, pentru a v erifica eventuale interferente statistice legate de
distributia pe varsta, sex sau educatie.
B) Proceduri si materiale
Chestionare psihologice utilizate
Am evaluat anxietatea de sanatate cu ajutorul chestionarului anxietatii de sanatate ( Health Anxiety
Questionnaire) creat de Lucock si Morley in 1996. Pentru depresie am folosit Inventarul Beck de Depresie-
varianta scurta in 13 itemi ( Beck Depression Inventory -Short Form -BDI-SF). Pentru evaluarea somatizarii
am utilizat subscala somatizare a chestionarului SCL-90 R (Symptom Chek List 90 Revised) iar pentru
anxietatea generala stare si trasatura am folosit Inventaru l de anxietate-stare și anxietate-trăsătură forma Y
(State-Trait Anxiety Inventory – STAI Y).
Studiul de validare in limba română a chestionarului anxietatii de sanatate
Absenta unui instrument tradus si validat in limba romana pe ntru evaluarea anxietatii de sanatate a
necesitat realizarea unui studiu de validare a Chestionarului anxietatii de sanatate HAQ, dupa obtinerea
prealabila a acordului autorilor. Obiectivelor, metodologie i, prelucrarii statistice si rezultatelor acestui studiu
de validare le este dedicat capitolul IV.B.2. al lucrarii.
Varianta in limba romana a chestionarului anxietatii de sana tate s-a dovedit un instrument cu o buna
consistenta interna, fidelitate prin metoda înjumătățirii, fi delitate test-retest, validitate discriminativă si
validitate de conținut, calitațile sale psihometrice recomandandu -l pentru folosirea in studiul de față.
Metodologia studiului .
Cercetarea de față este un studiu comparativ longitudinal p rospectiv. Dupa repartizarea pe grupuri
conform criteriilor de includere si excludere subiectii a u primit timp de 6 luni tratament dupa principiul “de la
caz la caz” (antidepresiv insotit sau nu de anxiolitic) pe ntru pacienții cu diagnostic psihiatric, respectiv
tratamentul afecțiunii medicale cronice pentru grupul mart or nonpsihiatric. La 6 luni de la prima evaluare s-a
făcut o a doua evaluare cu aceeași baterie de teste, în ace lași loc și cu același investigator (autorul). In scopul
de a inlatura influenta eventualei comorbiditati asupra vari abilelor psihologice, la prelucrarea statistica a
datelor s-au calculat separat scorurile medii la pacient ii somatoformi hipocondriaci si nonhipocondriaci
“puri”, fara alt diagnostic comorbid (grupul HS).
Metode statistice
Am utilizat teste statistice de semnificație la risc maxim α = 0,05 (5%) și putere minimă (1 – β) = 0,8
(80%). Calculul dimensiunii eșantioanelor a aratat ca numarul de subiecti luati in studiu a asigurat o putere a
studiului de peste 80%.
Am folosit testul Bartlett (F) și testul Levene pentru a testa normalitatea datelor și omogenitatea dispersiilor.
Pentru compararea scorurilor am folosit metoda ANOVA, testul Kruskall- Wallis, teste de comparare multipla,
teste t pe esantioane perechi, iar pentru cautarea corela tiilor semnificative intre scoruri am folosit coeficientu l
de corelatie “ r”, luand in considerare doar valorile r>0,50.
Am folosit teste post hoc Bonferroni si metoda ANOVA pent ru a verifica ca nu exista diferente
semnificative de varsta, sex sau educatie intre grupuri.

V) Rezultate
Anxietatea de sanatate
La prima evaluare scor HAQ 44,28 in grupul hipocondrie, semnific ativ mai mare decât în toate
celelalte grupuri, si scor HAQ în grupul tulburări soma toforme nonhipocondriace (26,91) semnificativ mai
mare decat în grupul AP (17,04), în grupul D (13,62) si în grup ul M (10,14). La a doua evaluare scorurile

HAQ au variat între 23,02(grupul H) și 8 (grupul D), cu valor ile grupului S (15,78), grupului AP (10) și
grupului M (10) situate intermediar între aceste două extreme, fi ind semnificativ mai mare in grupul H fata de
grupul S si in grupul S fata de grupurile D, AP si M.
Scorul somatizare
La prima evaluare scorurile medii ale SCL-somatizare au variat între 22,76 în grupul tulburări
somatoforme nonhipocondriace și 5,8 în grupul M (afecțiuni medica le), cu valori intermediare pentru
hipocondrie (H) (15,08), depresie D (11,62) și tulburare de panic ă AP (9,96). Scorul de somatizare a fost
semnificativ mai mare in grupul S fata de celelalte gr upuri si comparabil in grupul H fata de grupul D si
grupul AP. La a doua evaluare scorurile medii ale SCL somati zare au variat între 12,6 (grupul S) și 5,42
(grupul M), cu valorile grupului H (8,9), grupului AP (4,68) și grupului D (4,22) situate intermediar între
aceste două extreme. Scorurile de somatizare nu au fost semnif icativ diferite in grupul S fata de H, dar au fost
semnificativ mai mari in grupul S respectiv H fata de celelalte grupuri.
Scorul depresie
La prima evaluare scorurile medii ale BDI au variat într e 18,78 în grupul depresie (D) și 4,1 în grupul
M (afecțiuni medicale), cu valori intermediare pentru hipoc ondrie (H) (13,02), tulburări somatoforme
nonhipocondriace (9,36) și tulburare de panică (6,98). La a doua eval uare scorurile medii ale BDI au variat
între 5,7 (grupul D) și 4,16 (grupul M), cu valorile grupului H (5,54), grupului S (4,54) și grupului AP (4,2)
situate intermediar între aceste două extreme.
Scorul anxietate-stare
La prima evaluare scorurile STAI-stare au variat între 62,12 (grupul H) și 33,74 (grupul M), cu
valorile grupului S (51,41), grupului AP (51,26) și grupului D (51,72) situate intermediar între aceste două
extreme. La a doua evaluare scorurile STAI-stare au variat între 47,84 (grupul H) și 33,52 (grupul M), cu
valorile grupului S (42,22), grupului AP (40,92) și grupului D (40,68) situate intermediar între aceste două
extreme
Scorul anxietate-trăsătură
La prima evaluare scorurile medii ale STAI-trăsătură a u variat între 46,68 (grupul H) și 32,88 (grupul
M), cu valorile grupului S (40,63), grupului AP (39,24) și grupu lui D (39,74) situate intermediar între aceste
două extreme. La a doua evaluare scorurile medii ale STAI-tr ăsătură au variat între 43,34 (grupul H) și 32,00
(grupul M), cu valorile grupului S (38,54), grupului AP (37,94) și grupului D (37,78) situate intermediar între
aceste două extreme.
Corelații obținute în cadrul primei evaluări
Scorul HAQ 1 s-a corelat pozitiv cu scorul STAI-stare 1 pent ru toti pacientii si in grupul H (r=0,548),
S (r=0,618) si M (r=0,573). In grupul HS (somatoformi “puri” fără comorbidiate) această corelație a fost cea
mai înaltă (r=0,699). In grupul panica (AP) scorul HAQ 1 s-a corelat cu scorul BDI 1 (r=0,583), iar în grupul
depresie (D) HAQ 1 s-a corelat pozitiv cu scorul SCL somatizare 1 (r= 0,540).
Corelații obținute la a doua evaluare
Scorul HAQ 2 a fost corelat pozitiv atât cu scorul STAI-s tare 2 cât și cu scorul STAI-trăsătură 2 dar
doar pentru pacienții din grupul HS (somatoformi H si S fara comorbidi tate).
Corelații între scoruri la prima evaluare cu scoruri la a doua evaluar e
S-au mai obtinut corelatiile HAQ1- STAI stare2 (r=0,549) ș i STAI stare1-HAQ2 (r = 0,512) pentru
toți pacienții, iar în grupul HS corelațiile pozitive s cor HAQ 1- scor STAI stare 2 (r =0,580) și scor HAQ 1-
scor STAI trăsătură 2 (r =0,512).

VI) Discutarea rezultatelor
1. Discutarea scorurilor la prima si la a doua evaluare
Valorile ridicate ale anxietății de sănătate in grupuril e H si S comparativ cu celelalte grupuri au fost
interpretate în sensul caracterului definitoriu al anxietă ții de sănătate pentru tulburările somatoforme. Scorul
maxim al anxietății de sănătate la hipocondriaci, alături de scoruri mai mari ale anxietății-stare și anxietății-
trăsătură au argmentat aspectul psihopatologic distinct al hipocondriei față de celelalte tulburări somatoforme
și statutul ei de “boală a anxietății de sănătate” ( health anxiety disorder) propus de unii autori pentru
hipocondrie în viitorul DSM V.

Distribuția diferențiată a scorurilor HAQ pe grupe de p atologie, de-a lungul unui continuum, a fost
folosită ca argument pentru caracterul dimensional al anxietății de sănătate.
Scorul de somatizare a fost considerat definitoriu pentru tulburările somatoforme nonhipocondriace,
fără să diferențieze semnificativ hipocondriacii de pacienții dep resivi sau de cei cu atacuri de panica.
Luând în considerare scorul BDI ce se încadrează la începutul intervalului depresiei severe pentru
grupul hipocondrie și la depresie moderată pentru pacienții H și S fără comorbiditate, s-a reținut depresia ca o
dimensiune psihopatologică importantă pentru tulburările somat oforme, detașându-le net de pacienții cu
atacuri de panică (în cazul hipocondriei) și de cei cu af ecțiuni medicale fără diagnostic psihiatric (în cazul
hipocondriei dar și al tulburărilor somatoforme nonhipocondriace).
Mentinerea dupa 6 luni a unor scoruri HAQ semnificativ mai m ari în grupul tulburări somatoforme
(H și S) față de celelalte grupuri a fost un argument pe ntru caracterul durabil, de trăsătură, al anxietății de
sănătate în tulburările somatoforme.
Menținerea la a doua evaluare a unui scor de somatizare ridic at în grupul S și în grupul H a fost
interpretată ca persistența în timp a unei tendințe la soma tizare ca o trăsătură durabilă a subiecților
somatoformi.
2.Discutarea corelațiilor semnificative între scoruri
Lipsa corelației semnificative între HAQ și SCL somati zare în grupul S și grupul H, asociată însă
unor scoruri ridicate (semnificativ față de alte grupuri psihopatologice) pentru ambele, a arătat că în cazul
tulburărilor somatoforme anxietatea de sănătate și somatizare a sunt mai curând fațete concomitente ale
aceluiași fenomen decât variabile care se determină una pe ceala ltă.
Absența unei corelații pozitive între scorul HAQ și scor ul BDI a argumentat contra unei determinări
directe a anxietății de sănătate de tabloul depresiv în s ine. În schimb prezența în grupul D a unei corelații
pozitive de 0,54 între scorul HAQ și scorul SCL-somatizare a sugerat în cazul pacienților depresivi o
determinare secundară a anxietății de sănătate, legată de preze nța simptomelor somatice din cadrul depresiei.
3. Un model tridimensional anxietate de sănătate – depresie –somatizare în tulburările
somatoforme
Rezultatele studiului au evidențiat anxietatea de sănătate ș i somatizarea ca dimensiuni reprezentative
și durabile pentru tulburările somatoforme. Depresia s-a adăug at ca o a treia dimensiune importantă prin
intensitatea tabloului depresiv și prin frecvența comorbidității depresive la pacienți somatoformi.
Integrând cele trei dimensiuni propuse, am propus un model psiho patologic al tulburărilor
somatoforme care să explice geneza și relația reciprocă între anxi etate de sănătate, depresie si somatizare.
In continuare am evidentiat utilitatea clinica a unui algor itm de evaluare in 3 dimensiuni pentru
pacientul somatoform si am conturat profilele tridimensionale pen tru fiecare grup studiat.
Am încheiat partea de discuții cu propunerea unui algoritm terapeutic al tulburărilor somatoforme
plecand de la situarea pacientului in spațiul celor 3 dimensiuni propu se.

VII. Concluzii
Rezultatele prezentului studiu au condus la formularea următoarelor principale concluzii:
1. Un nivel crescut de anxietate de sănătate, cu un caracter du rabil, de trăsătură, este definitoriu
pentru pacienții cu tulburări somatoforme (atât hipocondriace c ât și nonhipocondriace),
diferențiindu-i semnificativ de alte grupuri psihopatologice.
2. Hipocondria se caracterizează printr-o anxietate de sănăta te semnificativ mai mare decât restul
tulburărilor somatoforme si ptrintr-un nivel de anxietate gene rală (stare si trăsătură) mai mare
decât toate celelalte grupuri, conturându-se ca o adevărată boală a anxietății de sănătate.
3. Un nivel crescut de somatizare, cu un caracter durabil, de tră sătură, este definitoriu pentru
pacienții cu tulburări somatoforme nonhipocondriace, diferentiindu -le semnificativ atat de
hipocondrie cat si de alte grupuri psihopatologice.
4. Anxietatea de sănătate si somatizarea nu sunt semnificativ cor elate între ele, structurându-se ca
două fațete concomitente ale fenomenului somatoform.

5. Anxietatea generală – stare si trăsătură nu diferențiază pacienții somatoformi nonhipocondriaci de
pacienții depresivi și de cei cu tulburare de panică ni ci la prima evaluare nici la distanță și nu este
reținută ca definitorie pentru tulburările somatoforme.
6. Tulburările somatoforme se diferențiază de celelalte gr upuri studiate atât ca nivel de anxietate de
sănătate cât și in ce privește corelațiile semnificativ e între scoruri, conturându-se astfel ca o
categorie diagnostică separată, cu un profil psihopatologic distinct. Se susține astfel clasificarea
lor în continuare ca o categorie diagnostică separată, propu să recent de grupul de lucru pentru
DSM V.
7. Anxietatea de sănătate se distribuie diferențiat in grupuril e studiate, de-a lungul unui continuum,
având deci un caracter dimensional.
8. Depresia reprezintă în cazul tulburărilor somatoforme o di mensiune importantă, care le detașează
net de pacienții cu atacuri de panică (în cazul hipocondriei) ș i de cei cu afecțiuni medicale fără
diagnostic psihiatric (în cazul hipocondriei dar și al tulburăril or somatoforme nonhipocondriace).
9. Pacienții cu tulburări somatoforme cunosc o diminuare importantă a anxietății de sănătate,
somatizarii, depresiei si anxietății generale si deci o am eliorare globală a tabloului clinic după 6
luni de tratament psihotrop cu antidepresive (combinate sau nu cu a nxiolitice).
10. Dimensiunile anxietate de sănătate, somatizare, depresie se detașează ca elemente esențiale ale
tabloului psihopatologic al tulburărilor somatoforme, creând p remisele trasării unui model
tridimensional pentru psihopatologia acestor afecțiuni, model cu implicații în elaborarea unui
algoritm de evaluare și a unui algoritm de tratament în tulburările s omatoforme.

Curriculum Vitae
Informatii
personale
Nume/Prenume Andreia Mihaela Vasilescu
Nume anterior
casatoriei Roman
Addresa 51, bd Iuliu Maniu, Bloc 22 B, sc A, et 3 apt 9, sector 6, Bucarest , Romania
Telefon 00 40 21 2026116/2026117
Mobile: 0744
654949
E-mail alvasilescu@yahoo.com
Nationalitate Romana
Data nasterii 13/09/1963
Domenii de interes Psihaitrie de legatura, psihosomatica, terap ie cognitiv-comportamentala, abordarea
interdisciplinara a durerii
Experienta
profesionala
Data Din 2000 pana in prezent
Functie Medic primar psihiatru, Departamentul de Psihiatrie de Le gatura, Spitalul Universitar
Bucuresti
Activitate Consultatii pentru pacientii internati si ambulat or, terapie cognitive-comportamentala,
cercetare in domeniul tulburarilor somatoforme si psihosomaticii
Data 1998 – 2000
Functie Medic primar psihiatru, Spitalul Clinic Alexandru Obregia , Bucuresti

Activitate Terapie integrativa pentru pacientii spitali zati, managementul echipei terapeutice

Data Noiembrie 1993 – 1998
Functie Rezident in psihiatrie (intern) in Franta, prin concurs. R epartizata dupa medie la Facultatea
Paris XI-Kremlin-Bicetre
Activitate Psihiatru sub supervizare: psihiatrie adulti, psihiatrie de sector – Spitalul de Psihiatrie Paul
Guiraud, Spitalul de Psihiatrie Ville Evrard, Spitalul de Psihiat rie Perray Vaucluse, Spitalul
de psihiatrie din Beziers; psihiatrie de legatura: Spitalul Gene ral din Vileneuve St Georges;
pedopsihiatrie: Spitalul din Perray-Vaucluse
Psihiatrie academica: Spitalul Universitar “Paul Brousse”, V illejuif –sub coordonarea Prof
Guelfi

Data Ianuarie 1991- Noiembrie 1993
Functie Secundar (rezident) in psihiatrie –in urma concursului de sec undariat din 1990; post ales la
Spitalul Al Obregia din Bucuresti
Activitate Formare ca psihiatru sub supervizare, farmac oterapia pacientilor spitalizati in cadrul
Spitalului Al Obregia

Data 1988 – 1990
Functie Medic stagier, Spitalul Clinic Fundeni, Bucuresti
Activitate Stagii de cate 6 luni in ginecologie, boli infectioase , chirurgie, cardiologie
Educatie si formari

Data Din noiembrie 2005 si pana in prezent
Doctorand in psihiatrie al UMF Cluj sub coordonarea prof Rodica Mac rea
Cercetare in domeniul psihopatologiei tulburarilor somatoforme si al anxietatii de sanatate
Data Septembrie 2001
Absolvirea cursului ”Aspecte stiintifice ale studiilor cli nice in psihiatrie si neurology”
organizat de Vienna School of Clinical Research
Data Noiembrie 1993- Mai 1998
Titlu obtinut Psihiatru absovent DIS (diploma interuniversitara d e specializare)
Activitate Cursuri si seminarii organizate in cadrul Universit atii de Medicina Paris XI –Kremlin-
Bicetre, memoriu de absolvire cu tema “Comportamentul de tip A si locul de control la
pacientul cu boala ischemica coronariana”
Data 1994-1998
Titlu obtinut Psihoterapeut cognitiv-comportamental
Activitate Cursuri, workshopuri si psihoterapie sub supervizar e, memoriu de absolvire
Organizatia care
ofera formarea Asociatia Franceza de Terapie Cognitiva si Comportamentala
Data Iunie 1999
Titlu obtinut Medic primar psihiatru, in urma examenului de primariat organizat de Catedra de Psihiatrie a
UMF Bucuresti

Data 1995-1996
Titlu obtinut Diploma Interuniversitara de Psihosomatica
Activitate Cursuri, seminarii si activitate de cercetare, mem oriu de abslovire sub supervizarea Prof Sila
Consoli (Facultatea de medicina Paris VI)
Organizatia care
ofera formarea Universitatile de medicina Paris VI, Paris VII si Paris VII I
Data 1990 – 1993
Titlu obtinut Medic specialist psihiatru –sesiunea ianuarie
Activitate Cursuri si seminarii in cadrul secundariatului organiza t de Catedra de Psihiatrie a UMF
Bucuresti

Data 1982-1988
Titlu obtinut Diploma de Doctor-medic
Facultatea de medicina generala din Bucuresti
Articole originale
publicate in extenso – Andreia Vasilescu : „Un model tridimensional anxietate de sanatate-somatizare-de presie in
tulburarile somatoforme”, Psihiatru.ro (CNCSIS C), 2010 , Nr. 21, 2/2010, Anul VI, 34 -39
– Andreia Vasilescu , Eugenia Panaitescu: „Health Anxiety in Somatoform Disorders –
Results of a Comparative Longitudinal Study”, Medica – a Journal of Clinical Medicine
(CNCSIS B+), 2009, Volume 4, No. 2, 114-123
– Andreia Vasilescu : „Reliability, Validity and Psychometric Properties o f the Romanian
translation of the Health Anxiety Questionnaire”, InfoMedica (C NCSIS B), 2009, Nr. 1
(147), 18-23
– Andreia Mihaela Vasilescu : „Conceptul de anxietate de sanatate – nucleul psihopatologic
al tulburarilor somatoforme”, Revista medicală Română (CNCSI S B), 2008, Vol. LV, Nr.
2, 82-86
– Andreia Vasilescu : „Aspecte psihopatologice si diagnostice in hipocondrie”, P sihiatru.ro
(CNCSIS C), 2008, Nr. 15, 14-18
– Andreia Vasilescu : De la concept la terapie in bolile psihosomatice. Psihia tru.ro (CNCSIS
C), 2008, nr 15, 24-30.
– Andreia Vasilescu : Obsesii si compulsii. Psihologia azi, nr 10, iulie-august 2005
– Andreia Vasilescu : Bulimia- studiu de caz. Psihologia azi, nr 5, septembrie-oct ombrie
2004
– Andreia Vasilescu , L.Vasilescu, G.Cicu. Modele cognitiv-comportamentale in
toxicomanii. Psihiatria si psihofarmacologia prezentului, 2002;3-4;40- 48
– Andreia Vasilescu. Locul psihoterapiei cognitive in terapia actuala a psih ozelor. Revista
Romana de Psihoterapie, voluml IV nr 1, 2001
– Florin Tudose, Andreia Vasilescu. Sindromul premenstrual – actualitati etiopatogenice,
implicatii terapeutice. Infomedica nr. 7 (77), anul VIII, 2000.
– Florin Tudose, Andreia Vasilescu. Actualitati in etiopatogenia sindromului de oboseala
cronica. Revista Romana de Psihiatrie, seria a III a, vol II, nr 2-3, 2000.
– Andreia Vasilescu : Strategii terapeutice in psihoterapia cognitiva a fob iei sociale. Revista
Romana de Psihoterapie, vol III, nr 1, mai 1999.

Carti Sindroame ratacitoare. FlorinTudose, Catalina Tudose, Andreia Vasiles cu, Simona Tamasan,
Editura Infomedica, 2005
Prezentari orale Andreia Vasilescu -Tratamentul comorbiditatii durere cronica-depresie,o abordare ce ntrata pe
pacient. Conferinta Nationala a Asociatiei Romane pentru Studiul Dure rii., octombrie 2010

Andreia Vasilescu Durerea la femeie – un model biopsihosocial. Simpozionul Asociatiei
Romane pentru Studiul Durerii, iunie 2008
Andreia Vasilescu , Florin Tudose. Rolul anxietatii pentru sanatate in durerea cronica –
implicatii clinice si terapeutice. A V a Conferinta Interdiscipl inara in medicina interna,
Bucuresti, noiembrie 2007.
F.Tudose, Andreia Vasilescu , Adriana David, Raluca Pretorian Dezvoltarea psihiatriei de
legatura – un deceniu de functionare al primului serviciu de acest ti p din Romania.. Congresul
National de Psihiatrie « Orientari actuale in psihiatrie », Iasi, octombrie 2005
Andreia Vasilescu Psihoterapia cognitiv comportamentala – o solutie terapeutica de electie in
sindroamele somatoforme »..Congresul National de Psihiatrie « Orientari actuale in
psihiatrie », Iasi, octombrie 2005
Andreia Vasilescu: Tulburarile dorintei sexuale – o abordare cognitiv-comportamenta la.
Congresul National al Federatiei Romane de Psihoterapie, Bucuresti, mai 2005
Andreia Vasilescu. Tratamentul durerii cu opioide intre beneficii si efecte secundar e.
Conferinta Nationala a Asociatiei Romane pentru Studiul Durerii, s eptembrie 2005
Andreia Vasilescu . Depresia asociata durerii cronice neuropate. Al VI lea Congres Na tional al
Asociatiei pentru studiul durerii, Campina, 2004
Andreia Vasilescu Disfunctii sexuale – disfunctii de cuplu., Al IV lea simpozion national al
Asociatiei de medicina a sexualitatii din Romania, Sinaia, noiembrie 2004
Andreia Vasilescu . Locul psihoterapiei cognitiv comportamentale in abordarea
multidisciplinara a pacientului coronarian. Andreia Vasilescu. A I I a Conferinta
Interdisciplinara in Medicina Interna, Bucuresti, noiembrie 2003
Andreia Vasilescu Abordarea psihosomatica a durerii lombare cronice. Al V lea Simpo zion
National de Durere cu tema « Sindromul dureros lombar – o abordare multidisciplinara »,
aprilie 2002, Bucuresti
F. Tudose, Andreia Vasilescu Anxietate si suicid- interesul scalelor STAI Y A (anxietate
stare) si STAI Y B (anxietate trasatura) in evaluarea actului suici dar. Consfatuirea nationala de
psihiatrie, Miercurea Ciuc, iunie 2002
F.Tudose, Andreia Vasilescu Analiza structurii patologiei intr-un serviciu de psihiatrie de
legatura, , Conferinta nationala de psihiatrie, Timisoara, octombr ie 2002
Andreia Vasilescu , F. Tudose. Gender Related Difference in Symptom Localisa tion in
Somatoform Disorders. Primul Congres al sanatatii mintale a femeii, Be rlin, martie 2001
Andreia Vasilescu Psihoterapie si medicina comportamentala in practica psih iatriei de
legatura., Congresul national de psihoterapie, Bucuresti, martie 2001
F.Tudose, Andreia Vasilescu The Frequency of Depression – Anxiety Syndrome at women in
a Liaison Consultation Psychiatry Department. Berlin, martie 2001
Andreia Vasilescu Dificultati intalnite in psihoterapia cognitiva a tulbura rilor de personalitate.,
Congresull national de psihoterapie, Bucuresti, martie 2001
Andreia Vasilescu Localizarea simptomului in tulburarile somatoforme la femeie – un abord
transcultural.. Al XV lea Congres Mondial de Sexologie, Paris, iunie 2001
F.Tudose, Andreia Vasilescu Consultatiile de psihiatrie de legatura – intre cerere s i oferta.. A
IIIa intalnire regionala « Finantarea tulburarilor mental e si adictive in Europa centrala si de
est, Bucresti, noiembrie 2001

F.Tudose, Andreia Vasilescu O comparatie intre evenimentele psihosociale in depresie s i in
tulburarile somatoforme.. A 13 a Conferinta a Societatii Est –Europene de neurologie si
psihiatrie, Tesalonic, 2000
F.Tudose, Andreia Vasilescu . Semnificatia scalelor de depresie pentru evaluarea risc ului
suicidar. Conferinta nationala de psihiatrie cu participare int ernationala « Conduitele
autolitice. Deviantele de personalitate », Miercurea Ciuc, mai 2000
Prezentari Poster Andreia Vasilescu : Health Anxiety in somatoform disorders – psychopathological and
therapeutic issues. National Congress of Psychiatry, Bucharest, octo ber 2008
Andreia Vasilescu: Eficienta interventiei cognitiv comportamentale pentru pacie ntii cu boala
Alzheimer, familiile lor si personalul de ingrijire. A XI a Confer inta Alzheime Europe, iunie
2001
Florin Tudose, Andreia Vasilescu Sindromul premenstrual – actualitati etipatogenice,
implicati terapeutice. Al II lea Congres National de psihoneuroendocr inologie , Curtea de
Arges, mai 2000
Andreia Roman -Type A Behaviour and locus of control in coronary disease. Congress of
French Association of Cognitive Behavioural Psychotherapy, Paris, Decem ber 1996
Membru al
asociatiilor
profesionale Asociatia Romana de Psihiatrie
Asociatia Romana de Psihoterapie
Asociatia Romana pentru studiul durerii
Asociatia Romana de medicina sexualitatii
Asociatia Franceza de Psihoterapie Cognitiv-Comportamentala
Competente Franceza, engleza – intelegere, vorbire, scris –nivel f oarte bun; Germana – intelegere,
vorbire, scris- nivel mediu
Interpersonale: Munca de echipa, abilitati transculturale
Computer: Tehnoredactare Microsoft Word, Powerpoint

THE UNIVERSITY OF MEDICINE AND PHARMACY CLUJ – NAPOCA

A tridimensional model “health anxiety – depression – somatization” in somat oform
disorders – clinical and therapeutical implications

SUMMARY
Ph.D candidate Scientific Coordinator:
Andreia Mihaela Vasilescu Prof. Rodica Macrea, Ph.D.

CONTENTS
PART I: CURRENT STATUS OF KNOWLEDGE 4
INTRODUCTION 4
I.Definition of health anxiety 5
II.Adaptive aspects of health anxiety 6
III. Health anxiety – between a categorical and a dimensional appr oach 6
IV. Clinical forms of health anxiety 8

A. Hypochondria 8
B. Pathophobia 13
C. Hypochondriacal delirious ideeas 14
D. Non-hypochondriacal somatoform disorders 15
E. Panic attacks and health anxiety 26
F. Generalized anxiety and health anxiety 28
G. Obsessive-compulsive disorder and health anxiety 28
H. Depression and health anxiety 29
V. Perceptual, emotional and psychocognitive variables involved in health anxiety 30
A. Symptom and perception in health anxiety 30
B. Emotional elements in health anxiety 32
C. Psychocognitive elements involved in health anxiety 33
VI. Cognitive-behavioural model of health anxiety 36
VII. Health anxiety –psychopatological nucleus of somatoform disorde rs 40
VIII. Implications of the concept of health anxiety in the therap eutic approach of
somatoform disorders 43
PART II: PERSONAL CONTRIBUTIONS 44
Comparative assessment of health anxiety, depression, somatization, an xiety – state and anxiety –
trait, in somatoform patients as against depressive patients, patients with panic disorders and
somatic patients without a psychiatric diagnosis. 44
I. Introduction: importance and aim of the thesis 44
II. Objectives of the study 47
III. Working hypotheses 48
IV. Method 50
A.Subjects 50
a. Site of the study 50
b. Manner of recruitment 50
c. Ethics and confidentiality of research 50
d. General inclusion and exclusion criteria 50
e. Setting up of the groups under study 51
Study group – patients with somatoform diseases 51
1. Subgroup with hypochondria (H) 51
2. Subgroup of non-hypochondriacal somatoform patients (S) 51
Control Groups 52
3. Group with depression (D) 52
4. Group with panic disorder (PD) 52
5. Group with medical (somatic)patients (M) 52
f. Description of the population under study 53
Distribution by groups 53
Age 54
Sex 55

Level of education 56
B. Procedures and materials 57
1. Psychological questionnaires used 58
2. Validation study in Romanian of the health anxiety questionnaire (He alth Anxiety
Questionnaire) 58
2.1. Grounding of the study 58
2.1.a. Standard questionnaires used to evaluate health anxiety 61
2.1.b. Why use a Health Anxiety Questionnaire? 62
2.2.Objectives of the study 62
2.2.1.Translation and cultural adaptation 62
2.2.2. Validation study for the final version of the HAQ 68
a. Objectives 68
b. Methods 68
c. Data processing and statistical analysis used 71
d. Tested hypotheses 72
e. Results 73
f. Discussion of the results 81
g.Conclusions 83
3. The data collection form includes 84
4. Methodology of the study 84
C. Statistical Methods 86
V.Results 88
I. Comparison of the scores for every psychological test betwe en the studied groups 90
Health anxiety score (HAQ score) 90
Anxiety – state score (STAI – state) 98
Anxiety – trait score ( STAI- trait) 103
Depression score (BDI score – short version) 108
Somatization score (SCL somatization) 113
II. Search for the correlations between the scores of every psy chological test and the scores of
the other tests 119
VI. Discussion of the results 125
1.1. Discussion of the scores registered at the first evaluation 125
1.2. Discussion of the scores registered at the second evaluation 130
2. Discussion of the significant correlations between the scores 135
2.1.Calculation of the Pearson correlation coefficients 136
2.2 Interpretation of the significant Pearson correlation coefficient s for every group 140
2.3.Interpretation of the existing corelations for every score at the first evaluation with the
same score at the second evaluation 141
3. A tridimensional model “health anxiety – depression – somatization” in s omatoform disorders
3.a. Towards a psychopathological model of somatoform disorders 141
3.b. Dimensional models in somatoform disorders 142
3.c. Tridimensional model health anxiety -depression-somatization in soma toform disorders
144
3.d. Clinical implications of the tridimensional model 147
3.e. Therapeutic implications of the tridimensional model 155

VII.CONCLUSIONS 159
VIII.BIBLIOGRAPHY 161

Key words: hypochondriasis, somatoform disorders, health anxiety, de pression,
somatization, dimensional model

Introduction
Somatoform disorders represent an important part of the primar y medicine examinations, and
somatoform patients have a higher need of medical services, being larg e consumers of health funds.
However, the psychopathological status and the place of somatof orm disorders in the current
psychiatric classifications are subject to controversies , their place in the future DSM V classification being
still under debate. It would be essential to have a better ps ychopathological definition of somatoform
disorders in order to place them as a diagnostic entity, as w ell as to provide the basis for the assessment and
the treatment of these disorders.
Health anxiety, somatization, and comorbidity with depression repr esent current directions of the
research in the field of somatoform disorders.
The general part of the doctoral thesis begins with the definition of health anxie ty and the
presentation of the adaptive aspects of health anxiety (chapte r I and II). Further on, the dimensional and the
categorical approach of health anxiety are presented, and the practical advantages of the dimensional
approach are underlined (chapter III). Chapter IV reviews t he clinical forms of health anxiety in
hypochondriacal and nonhypochondriacal somatoform disoders, as well as i n non-somatoform disorders. The
relation between health anxiety and depression and somatization is disc ussed.
In Chapter V, health anxiety is approached from the perspect ive of the perceptual, emotional and
psychocognitive variables involved. Chapter VI presents the cog nitive – behavioral model of health anxiety,
the development and maintenance mechanisms of health anxiety. At the end of the general part (Chapter VII)
the central role of health anxiety as the psychopathological nucleus of somatoform disorders is underlined.
The second part of the thesis is devoted to the persona l contribution and includes “The
comparative assessment study of health anxiety, depression, somatizatio n, anxiety – state and anxiety – trait, in
somatoform patients as against depressive patients, patient s with panic disorders and somatic patients without
a psychiatric diagnosis”, with the following chapters:
Chapter I: Introduction: importance and aim of the thesis
The study aims to offer an answer related to the necessity f or psychopathological clarification of
somatoform disorders, in order to make the diagnosis, evaluat ion and treatment of these disorders a coherent
process.
In order to attain this aims, the current research intends to sup ply the necessary elements so as to
shape an answer to the following questions:
Are health anxiety and, respectively somatization, defining for somatoform disorders, distinguishing
them from other psychiatric diorders or somatic patients?
Are health anxiety and somatization interlinked or independent variable s?
How important is the presence of depression or of non-speci fic general anxiety in somatoform
disorders? What is the relationship between health anxiety, re spectively somatization, with depression and
non-specific general anxiety? Are they just reflections of the more general phenomena of depression or
anxiety?
Is hypochondria different from the other somatoform disorders as a level of health anxiety?
Is health anxiety in somatoform disorders a transitory phenomenon or is it a characteristic trait, a
degree of stability in time?
To what extent do the results of the research support the constr uction of a dimensional model of
somatoform disorders and how would such a model be applied to evaluate and treat s omatoform disorders?
Chapter II: Objectives of the Study

In order to attain the above mentioned aims of the research, the following concrete objectives were
set:
• The comparative evaluation of 5 scores: health anxiety, anxiet y – state, anxiety – trait, depression and
somatization
a) in patients with (hypochondriacal and nonhypochondriacal) somatofor m disorders as against
patients with other psychiatric diagnoses (depression, pani c disorder) or nonpsychiatric diagnoses
(patients with chronic medical diseases), initially and 6 months late r.
b) in patients with hypochondriacal somatoform disorders as agai nst patients with
nonhypochondriacal somatoform disorders
• The comparison of every score at time 1 and at time 2 for every group.
• The search for significant correlations between every score and the other 4 scores measured at the
initial time and 6 months later for all the patients and in every group of the study.
• Translation and validation of the Health Anxiety Questionnaire, e valuation of the reliability, fidelity
and psychoemtric properties of the Romanian version.
Chapter III: Working Hypotheses
The current research aims to verify the following working hypotheses:
• Health anxiety is higher in somatoform patients than in the c ontrol groups and among them in
hypochondriacal somatoform patients as against nonhypochondriacal somatoform patients.
• A significantly higher somatization in somatoform patients t han in the control groups and among
them in nonhypochondriacal somatoform patients as against hypochondriacal som atoform patients.
• A significantly higher health anxiety score and somatization sc ore 6 months later in somatoform
patients as against the control groups.
• A higher depression score in somatoform patients as against s omatic patients and as against those
with anxiety of the panic type.
• A positive correlation of health anxiety with somatization, b ut the absence of a correlation between
health anxiety, respectively somatization, with depression in the group wi th somatoform disorders.
Chapter IV: Method
A) Subjects
The study was performed on a total of 290 subjects divided as follows:
Study groups: 140 patients with somatoform disorders out of which 90 patients in the group with
nonhypochondriacal somatoform disorders (S) and 50 patients in the hypochondriaca l group (H).
Control groups: depression (D) – 50 patients with a major de pression episode, panic disorder (P) – 50
patients and the non-psychiatric witness group (M) – 50 pa tients with non-disabling chronic somatic disorders
and without any associated psychiatric diagnosis.
Both the general inclusion and exclusion criteria, and the specific inclusion and exclusion criteria for
every group, were observed.
The average age of the subjects was of 40.9 years with extr emes between 18 and 66. The sex and the
educational level of every group were also recorded, in order to verify the possible statistical interferences
linked to the distribution according to age, sex or education.
B) Procedures and Materials
Psychological questionnaires used
I evaluated health anxiety with the help of the Health Anxie ty Questionnaire ( Health Anxiety
Questionnaire) created by Lucock and Morley in 1996. For depression I used Beck’s D epression Inventory –
the short form with 13 items ( Beck’s Depression Inventory – Short Form -BDI-SF). For the evaluation of
somatization I used the somatization subscale of the SCL-90 R que stionnaire (Symptom Chek List 90
Revised) and for general anxiety – state and trait I used the A nxiety – state and anxiety – trait form Y (State-
Trait Anxiety Inventory – STAI Y).
Validation study in Romanian of the Health Anxiety Questionnair e
The absence of a translated and validated instrument in Romanian for the evaluation of health
anxiety required the performance of a validation study of the He alth Anxiety Questionnaire (HAQ), after

obtaining the prior consent of the authors. Chapter IV.B.2 of the t hesis is devoted to the objectives,
methodology, statistical processing and results of this validation st udy.
The Romanian version of the health anxiety questionnaire proved to be an instrument having good
internal consistency, fidelity through the split-half method, tes t-retest fidelity, discriminatory validity content
validity, its psychometric qualities recommending it for use in the present study.
Methodology of the Study
The present research is a prospective longitudinal compara tive study. After the distribution into
groups according to the inclusion and exclusion criteria, the sub jects were administered “a case by case”
treatment (antidepressants associated or not with an anxiolyti c drug) for the patients with a psyhiatric
diagnosis, respectively the treatment for the chronical medica l disease for the non-psychiatric witness group
during a six-month period. Six months from the first evaluation, a sec ond evaluation was performed using the
same battery of tests, in the same place and by the same investigator (the author). In order to remove the
influence of possible comorbidity on the psychological varia bles, during the statistical processing of the data,
the average scores were calculated separately for hypochondr iacal somatoform patients and for “pure”
nonhypochondriacal patients, without any other diagnosis of comorbidity (group HS).
Statistical Methods
I used statistical significance tests at maximum risk α = 0.05 (5%) and minimum power (1 – β) = 0.8
(80%). The calculation of the size of the samples revealed tha t the number of subjects included in the study
provided the study with a power of over 80%.
I used the Bartlett test (F) and the Levene test to test the normality of the data and the homogeneity of
the dispersions. To compare the scores I used the ANOVA met hod, the Kruskall-Wallis test, multiple
comparison tests, t tests on pairs of samples, and for finding the significant correlations between the scores I
used the correlation coefficient “ r”, taking into account only the values r > 0.50.
I used the post hoc Bonferroni tests and the ANOVA method to verify that there were no significant
differences in point of age, sex or education between the groups.
V) Results
Health anxiety
At the first evaluation, a HAQ score 44.28 in the hypochondriacal g roup, significantly higher than in
all the other groups, and a HAQ score in the nonhypochondriacal somat oform disorders group (26.91),
significantly higher than in the AP group (17.04), in the D group (13.62) and in the M group (10.14). At the
second evaluation the HAQ scores varied between 23.02 (H group) and 8 (D group), with the values of the S
group (15.78), the AP group (10) and the M group (10) situated in -between these two extremes, being
significantly higher in the H group as against the S group and in the S g roup as against groups D, AP and M.
Somatization score
At the first evaluation, the average scores of SCL-somatiz ation varied between 22.76 in the
nonhypochondriacal somatoform disorders group and 5.8 in the M group (medi cal diseases), with
intermediary values for hypochondria (H) (15.08), depression (D) (11.62) and panic disorder (AP) (9.96). The
somatization score was significantly higher in the S group as against the other groups and comparable in the
H group as against the D group and the AP group. At the second evaluation, the mean scores of SCL-
somatization varied between 12.6 (S group) and 5.42 (M group), with t he values of the H group (8.9), the AP
group (4.68) and the D group (4.22) situated in-between these tw o extremes. The somatization scores were
not significantly different in the S group as against the H group, but they were significantly higher in the S
group, respectively H group as against the other groups.
D epression score
At the first evaluation, the average scores of BDI var ied between 18.78 in the depression group (D)
and 4.1 in the M group (medical diseases), with intermediary v alues for hypochondria (H) (13.02),
nonhypochondriacal somatoform diseases (9.36) and panic disorder (6.98). At the second evaluation, the
average scores of BDI varied between 5.7 (D group) and 4.16 (M group), with the values of the H group
(5.54), the S group (4.54) and the AP group (4.2) situated in-between these two e xtremes.
Anxiety-state score

At the first evaluation, the average scores of STAI-stat e varied between 62.12 (H group) and 33.74
(M group), with the values of the S group (51.41), the AP group (51.26) and the D group (51.72) situated in-
between these two extremes. At the second evaluation, the scores of STAI-state varied between 47.84 (H
group) and 33.52 (M group), with the values of the S group (42.22), the AP group (40.92) and the D group D
(40,68) situated in-between these two extremes.
Anxiety-trait score
At the first evaluation, the average scores of STAI-tra it varied between 46.68 (H group) and 32.88 (M
group), with the values of the S group (40.63), the AP group (39.24) a nd the D group (39.74) situated in-
between these two extremes. At the second evaluation, the mean scores of STAI-trait varied between 43.34 (H
group) and 32.00 (M group), with the values of the S group (38.54), the AP group (37.94) and the D group
(37,78) situated in-between these two extremes.
Correlations obtained at the first evaluation
The HAQ 1 score was correlated positively with the STAI-stat e 1 score for all the patients and in the
H (r = 0.548), S (r = 0.618) and M (r = 0.573) groups. In the HS group (“pure” somatoforms without
comorbidity) this correlation was the highest (r = 0.699). In the p anic group (AP) the HAQ 1 score was
correlated with the BDI 1 score (r = 0.583), and in the depression g roup (D) HAQ 1 was correlated positively
with the SCL somatization score 1 (r = 0.540).
Correlations obtained at the second evaluation
The HAQ 2 score was correlated positively both with the STAI-s tate 2 score and the STAI-trait 2
score, but only for the patients in the HS group (H and S somatoforms wit hout comorbidity).
Correlations between the scores at the first evaluation with t he scores at the second evaluation
Correlations between HAQ1- STAI state2 (r = 0.549) and STAI state1-HAQ2 (r = 0.512) were
obtained for all the patients, and in the HS group, positive correlations HAQ 1- score and STAI state 2 score
(r =0,580) and scor HAQ 1- score STAI trăsătură 2 score (r =0,512).
VI) Discussion of the results
2. Discussion of the scores at the first and at the second evaluation
The increased values of health anxiety in the H and S groups in comparison with the other groups
were interpreted in the sense of the defining character of he alth anxiety for somatoform disorders. The
maximum score of health anxiety in hypochondriacs, besides higher sc ores of anxiety-state and anxiety-trait
argued the distinct psychopathological aspect of hypochondria a s against the other somatoform disorders and
its status of “health anxiety disorder” suggested by some authors fo r hypochondria in the future DSM V.
The different distribution of the HAQ scores by groups of pa thology, along a continuous line, was
used as an argument for the dimensional character of health anxiety.
The somatization score was considered defining for nonhypochondriacal somatoform disorders,
without marking a significant difference between hypochondriaca l patients and depressive patients or patients
with panic attacks.
Taking into consideration the BDI score which falls at the be ginning of the interval of severe
depression for the group with hypochondria and moderate depression for the H and S patients without
comorbidity, depression was noted as an important psychopathologi cal dimension for somatoform disorders,
being separated clearly from the patients with panic att acks (in the case of hypochondria) and from those with
medical diseases without a psychiatric diagnosis (in the ca se of hypochondria as well as in the case of
nonhypochondriacal somatoform disorders).
The persistence 6 months later of significantly higher HAQ s cores in the group with somatoform
disorders (H and S) as against the other groups was an argume nt for the lasting, trait-like character of health
anxiety in somatoform disorders.
The persistence at the second evaluation of an elevated somatiz ation score in the S group and in the H
group was interpreted as the endurance of a tendency to somatization as a l asting trait of somatoform subjects.
2.Discussion of the significant correlations between the scores
The absence of a significant correlation between HAQ and SCL somatization in the S group and the
H group, associated with elevated scores (in a significant m anner as against other psychopathological groups)

for both of them, indicated that, in the case of somatoform disorder s, health anxiety and somatization were
more likely the simultaneous sides of the same phenomenon and not variables determining one another.
The absence of a positive correlation between the HAQ score and the BDI score represented an
argument against the direct determination of health anxiety by depression i tself. However, the presence within
the D group of a positive correlation of 0.54 between the HAQ s core and the SCL-somatization score
suggested that, in the case of patients with depression, there was a secondary determination of health anxiety,
linked to the presence of the somatic symptoms within depression.
3. A tridimensional model health anxiety – depression –somatization in somatoform disorders
The results of the study have shown that health anxiety and somat ization are representative, lasting
dimensions of somatoform disorders. Depression was added as a third significant dimension through the
intensity of the depressive picture and the frequency of depressive comorbidity in somatoform patients.
By integrating the three suggested dimensions, I have propose d a psychopathological model of
somatoform disorders capable of explaining the genesis and r eciprocal relationship between health anxiety,
depression and somatization.
Further on, I have underlined the clinical usefulness of an evaluation algorithm with 3 dimensions for
the somatoform patient and I have designed tridimensional profiles for every group under study.
I concluded the discussion part with the proposal for a therap eutical algorithm for somatoform
disorders starting from the positioning of the patient within the are a of the suggested 3 dimensions.
VII. Conclusions
The results of the present study have led to the formulation of the follow ing main conclusions:
11. An elevated level of health anxiety, having a lasting, trait- like character, is defining for patients with
somatoform disorders (both hypochondriacal and nonhypochondriacal disorder s), distinguishing them in a
significant manner from other psychopathological groups.
12. Hypochondria is characterized by significantly higher health anxi ety than the rest of the somatoform
disorders and by a higher level of general anxiety (state a nd trait) than all the other groups, taking shape as a
genuine health anxiety disease.
13. An elevated level of somatization, having a lasting, trait-li ke character, is defining for patients with
nonhypochondriacal somatoform disorders, distinguishing them in a signi ficant manner both from
hypochondria and from other psychopathological groups.
14. Health anxiety and somatizationr are not correlated in a signi ficant manner, being structured as two
simultaneous sides of the somatoform phenomena.
15. General anxiety – state and trait – does not differentiate nonhy pochondriacal somatoform patients
from depressive patients or patients with panic disord er, neither at the first evaluation, nor at a distance and
should not be considered as defining for somatoform disorders.
16. Somatoform disorders are distinguished from the other groups under study both in point of level of
health anxiety and in point of significant correlations between the scores, thus taking shape as a separate
diagnostic category, having a distinct psychopathological prof ile. All these support their classification as a
separate diagnostic category, recently suggested by the working group for the DSM V.
17. Health anxiety is distributed differently in the groups under s tudy, along a continuous line, therefore
having a dimensional character.
18. Within somatoform disorders, depression represents a significant dimension, which clearly
distinguishes the patients with panic attacks (in the case o f hypochondria) from those with medical diseases
without a psychiatric diagnosis (in the case of hypochondria, as well as in the case of nonhypochondriacal
somatoform disorders).
19. The patients with somatoform disorders experience a signific ant decrease of health anxiety,
somatization, depression and general anxiety, therefore a glob al improvement of the clinical picture after a 6-
month psychotropic treatment with antidepressant drugs (in associat ion with anxiolytic drugs, or not.).
20. The dimensions of health anxiety, somatization, and depression should be distinguished as essential
elements of the psychopathological picture of somatoform disorde rs, creating the bases for the design of a
tridimensional model for the psychopathology of these disorders, a m odel with implications in the drawing up
of an evaluation algorithm and of a treatment algorithm for somatoform disor ders.

Cu rriculum Vitae
Personal information
First name(s) / Surname(s) Andreia Mihaela Vasilescu
Name before marriage Roman
Address(es) 51, bd Iuliu Maniu, Bloc 22 B, sc A, et 3 apt 9, se ctor 6, Bucarest , Romania
Telephone(s) 00 40 21 2026116/2026117
Mo bile: 0744 654949
E-mail alvasilescu@yahoo.com
Date of birth 13/09/1963
Occupational field Liaison psychiatry, psychosomatics, cognitive -behavioral psychotherapy, study of pain
Work experience
Dates 2000 to present
Occupation or position held Cons ulting psychiatrist:, Departement of Liaison Psychi atry
Main activities and responsibilities Consultations for in and out patients, Cognitive be havioral psychotherapy for out patients,
Research on health anxiety and somatoform disorders
Name and address of employer University Hospital of Bucarest, 169, Splaiul Indep endentei, sector 5, Bucarest, Romania
Type of business or sector Public health service
Dates
1998 – 2000
Occupation or position held Psychiatr ist
Main activities/ responsabilities Integrative therapy for in patients. Managing the t herapeutic team
Name and adress of employer “Alexandru Obregia” Psychiatyric Hospital , 10, Ber ceni str., sector 4, Bucarest
Type of business or secto r Public health service
Dates November 1993 – 1998
Occupation or position held Resident psychiatrist in Paris, France (after an DI S Examination, passed in juin 1993 in
Bucarest)
Main activities and responsa bilities Psychiatrist work under supervision, rotation in va riate psychiatric structures:
Adulte psychiatry: Psychiatric Hospital of Villejui f, Psychiatric Hospital “Ville Evrard”,
Psychiatric Hospital of Beziers; Liaison Psychiatry – General Hospital of Villeneuve Saint
George;Child Psychiatry – in and out patients: Psyc hiatric Hospital of Perray-Vaucluse
Adulte academic psychiatry in “Paul Brousse” Hospi tal (under supervision of Prof Guelfi)
Name and adress of employer Medical University Paris XI, Kremlin Bicetre
Type of business or sector Public health service
Dates January 1991 – November 1993
Occupation or position held Resident psychiatrist (after admission examination)
Main activitie s/responsabilities Psychiatrist work under supervision in adult psychi atry

Name and adress of employer “Alexandru Obregia” Psychiatyric Hospital , 10, Ber ceni str., sector 4, Bucarest
Dates 1988 – 1990
Occupation or position held Trainee general practitioner
Principal subjects/occupational skills Working in ginecology, infectious diseases, cardiol ogy, surgery
Name and type of organisation University Hospital “Fundeni”, Bucharest
Educatio n and training
Dates November 2005 to present
Title of qualification awarded PhD student in psychiatry under ooordination of prof Rodica Macrea
Principal subjects/occupational skills Clinical Research on somatoform disorders and healt h anxiety
Name and type of organisation “Iuliu Hatieganu” Medical University of Cluj, Roman ia
Dates September 2001
Title of qualification awarded Graduated
Principal subjects/occupational skills Scientific Aspects of Clinical trials in Psychiatry and Neurology
Name and type of organisation Vienna School of Clinical Research
Dates November 1993 – May 1998
Title of qualification awarded Qualified psychiatrist –DIS (Interuniversity Specialty Diploma)
Name and type of organisation Medical University Paris XI, Kremlin Bicetre
Dates 1994 -1998
Title of qualification awarded Certified psychotherapist in CBT
Principal subjects/occupational skills Training in Cognitive Behavioural Psychotherapy
Name and type of organisation French Association of Cognitive Behavioural Psychot herapy
Dates 1995 -1996
Title of qualification awarded Interuniversity Diploma in Psy chosomatics
Principal subjects/occupational skills Type A personality and locus of control
Name and type of organisation Paris VI, Paris VII and Paris VIII University of Me dicine
Dates 1990 – 1993
Title of qualification awarded Qualified psychiatrist
Principal subjects/occupational skills Resident in Psychiatry (Pharmacotherapy and psychot herapy for mentally ill patients)
Name and type of organisation University of Medicin e of Bucharest
Dates 1982 -1988
Title of qualification awarded MD
Principal subjects/occupational s kills General practitioner competencies
Name and type of organisation University of Medicine, Bucharest

Original articles published in
extenso – Andreia Vasilescu , Eugenia Panaitescu: „Health Anxiety in Somatoform Disorders
– Results of a Comparative Longitudinal Study”, Medica – a Journal of Clini cal
Medicine (CNCSIS B+), 2009, Volume 4, No. 2, 114-123
– Andreia Vasilescu : „A Tridimensional Model –Health, Anxiety, Somatization,
Depression in Somatoform Disorders”, Psihiatru.ro (CNCSIS C), 2010 , Nr. 21,
2/2010, Anul VI, 34-39
– Andreia Vasilescu : „Reliability, Validity and Psychometric Properties of the
Romanian translation of the Health Anxiety Questionnaire”, InfoMedica (CN CSIS
B), 2009, Nr. 1 (147), 18-23
– Andreia Mihaela Vasilescu : „The concept of health anxiety – the
psychopathological core of somatoform disorders”, Revista medicală R omână
(CNCSIS B), 2008, Vol. LV, Nr. 2, 82-86
– Andreia Vasilescu : „Psychopathological Aspects and Diagnosis of
hypochondriasis”, Psihiatru.ro (CNCSIS C), 2008, Nr. 15, 14-18
– Andreia Vasilescu : De la concept la terapie in bolile psihosomatice. Psihiatru.ro
(CNCSIS C), 2008, nr 15, 24-30.
– Andreia Vasilescu : Obsesii si compulsii. Psihologia azi, nr 10, iulie-august 2005
– Andreia Vasilescu : Bulimia- studiu de caz. Psihologia azi, nr 5, septembrie-
octombrie 2004
– Andreia Vasilescu , L.Vasilescu, G.Cicu. Modele cognitiv-comportamentale in
toxicomanii. Psihiatria si psihofarmacologia prezentului, 2002;3-4;40- 48
– Andreia Vasilescu. Locul psihoterapiei cognitive in terapia actuala a psihozelor .
Revista Romana de Psihoterapie, voluml IV nr 1, 2001
– Florin Tudose, Andreia Vasilescu. Sindromul premenstrual – actualitati
etiopatogenice, implicatii terapeutice. Infomedica nr. 7 (77), anul V III, 2000.
– Florin Tudose, Andreia Vasilescu. Actualitati in etiopatogenia sindromului de
oboseala cronica. Revista Romana de Psihiatrie, seria a III a, vol I I, nr 2-3, 2000.
– Andreia Vasilescu : Strategii terapeutice in psihoterapia cognitiva a fobiei socia le.
Revista Romana de Psihoterapie, vol III, nr 1, mai 1999.

Books Sindroame ratacitoare. FlorinTudose, Catalina Tudos e, Andreia Vasilescu, Simona Tamasan,
Editura Infomedica, 2005
Oral presentations Andreia Vasilescu -Tratamentul comorbiditatii durere cronica-depresie,o abordare
centrata pe pacient. Conferinta Nationala a Asociatiei Romane pentru Studiul Durerii.,
octombrie 2010
Andreia Vasilescu Durerea la femeie – un model biopsihosocial. Simpozionul
Asociatiei Romane pentru Studiul Durerii, iunie 2008
Andreia Vasilescu , Florin Tudose. Rolul anxietatii pentru sanatate in durerea cronica –
implicatii clinice si terapeutice. A V a Conferinta Interdiscipl inara in medicina interna,
Bucuresti, noiembrie 2007.
F.Tudose, Andreia Vasilescu , Adriana David, Raluca Pretorian Dezvoltarea psihiatriei
de legatura – un deceniu de functionare al primului serviciu de acest ti p din Romania..
Congresul National de Psihiatrie « Orientari actuale in psihiatr ie », Iasi, octombrie
2005
Andreia Vasilescu Psihoterapia cognitiv comportamentala – o solutie terapeutica de
electie in sindroamele somatoforme »..Congresul National de Psihiatri e « Orientari
actuale in psihiatrie », Iasi, octombrie 2005

Andreia Vasilescu. Tratamentul durerii cu opioide intre beneficii si efecte secundar e.
Conferinta Nationala a Asociatiei Romane pentru Studiul Durerii, s eptembrie 2005
Andreia Vasilescu . Depresia asociata durerii cronice neuropate. Al VI lea Congres
National al Asociatiei pentru studiul durerii, Campina, 2004
Andreia Vasilescu . Locul psihoterapiei cognitiv comportamentale in abordarea
multidisciplinara a pacientului coronarian. Andreia Vasilescu. A I I a Conferinta
Interdisciplinara in Medicina Interna, Bucuresti, noiembrie 2003
Andreia Vasilescu Abordarea psihosomatica a durerii lombare cronice. Al V lea
Simpozion National de Durere cu tema « Sindromul dureros lombar – o abordar e
multidisciplinara », aprilie 2002, Bucuresti
Andreia Vasilescu: Tulburarile dorintei sexuale – o abordare cognitiv-
comportamentala. Congresul National al Federatiei Romane de Psihoter api e, Bucuresti,
mai 2005
Andreia Vasilescu Disfunctii sexuale – disfunctii de cuplu., Al IV lea simpozion
national al Asociatiei de medicina a sexualitatii din Romania, Sinaia, n oiembrie 2004
Andreia Vasilescu Localizarea simptomului in tulburarile somatoforme la femeie – un
abord transcultural.. Al XV lea Congres Mondial de Sexologie, Paris, iunie 2001
F.Tudose, Andreia Vasilescu O comparatie intre evenimentele psihosociale in depresie
si in tulburarile somatoforme.. A 13 a Conferinta a Societatii Est –Europ ene de
neurologie si psihiatrie, Tesalonic, 2000
Andreia Vasilescu , F. Tudose. Gender Related Difference in Symptom Localisation in
Somatoform Disorders. Primul Congres al sanatatii mintale a femeii, Be rlin, martie
2001
F.Tudose, Andreia Vasilescu The Frequency of Depression – Anxiety Syndrome at
women in a Liaison Consultation Psychiatry Department. Berlin, martie 2001
F.Tudose, Andreia Vasilescu. Semnificatia scalelor de depresie pe ntru evaluarea
riscului suicidar. Conferinta nationala de psihiatrie cu partic ipare internationala
« Conduitele autolitice. Deviantele de personalitate », Miercurea Ci uc, mai 2000
F.Tudose, Andreia Vasilescu Consultatiile de psihiatrie de legatura – i ntre cerere si
oferta.. A IIIa intalnire regionala « Finantarea tulburarilor mentale si adictive in Europa
centrala si de est, Bucresti, noiembrie 2001
F. Tudose, Andreia Vasilescu Anxietate si suicid- interesul scale lor STAI Y A
(anxietate stare) si STAI Y B (anxietate trasatura) in evalua rea actului suicidar.
Consfatuirea nationala de psihiatrie, Miercurea Ciuc, iunie 2002
F.Tudose, Andreia Vasilescu Analiza structurii patologiei intr-un se rviciu de psihiatrie
de legatura, , Conferinta nationala de psihiatrie, Timisoara, octombri e 2002
Andreia Vasilescu Psihoterapie si medicina comportamentala in pr actica psihiatriei de
legatura., Congresul national de psihoterapie, Bucuresti, martie 2001
Andreia Vasilescu Dificultati intalnite in psihoterapia cognit iva a tulburarilor de
personalitate., Congresull national de psihoterapie, Bucuresti, marti e 2001
Poster presentations Andreia Vasilescu : Health Anxiety in somatoform disorders – psychopathological and
therapeutic issues. National Congress of Psychiatry, Bucharest, octo ber 2008
Andreia Vasilescu: Eficienta in terventiei cognitiv comportamentale pentru pacienti i cu boala
Alzheimer, familiile lor si personalul de ingrijire . A XI a Conferinta Alzheime Europe, iunie 2001

Florin Tudose , Andreia Vasilescu Sindromul premenstrual – actualitati etipatogenice, implicati
terapeutice. Al II lea Congres National de psihone uroendocrinologie , Curtea de Arges, mai
2000
Andreia Roman -Type A Behaviour and locus of control in coronary d isease. Congress of
French Association of Cognitive Behavioural Psychot herapy, Paris, December 1996
Membership of Professional
Associations Romanian Association of Psychiatry
Romanian Association of Psychotherapy
Romanian Association of Pain
Romanian Association of Sexual Medicine
French Association of Cognitive-Behavioural Psychot herapy
Personal skills and competences French, English – understanding, speaking, writing; German – reading understanding, basic
speaking
Social skills and competences Team work, Transcultural skills; Mi crosoft Word, Powerpoint