Un element foarte important din acest areal este relieful glaciar în care s-au format toate lacurile din această zonă. [309343]

[anonimizat], [anonimizat] a Făgărașului, cele mai impresionante ținuturi muntoase din Carpații Meridionali. [anonimizat]. Pe teritoriul acestor munți este delimitat Parcul Național Retezat fiind în cadrul acestuia Rezervația științifică. În acest fel comorile frumuseților naturii sunt protejate prin lege. [anonimizat] a lanțului Balcanilor sau cu Munții Tauern din Alpii Austrieci.

Am ales această lucrare de licență deoarece am fost de trei ori în această zonă și am fost plăcut impresionantă de peisajele dar și de liniștea de care eram înconjurată. Localnicii erau foarte prietenoși și ne stăteau la dispoziție cu orice aveam nevoie.

[anonimizat], dar și pentru cei care doresc să observe animalele în habitatul lor.

Un element foarte important din acest areal este relieful glaciar în care s-au format toate lacurile din această zonă.

[anonimizat]-mă cu informații și sfaturi bune care m-au încurajat să finisez lucrarea de licență la termen.

CAPITOLUL 1. ASPECTE GENERALE

1.1 [anonimizat], pe nasivele nordice ale Carpaților Meridionali. [anonimizat], în partea de est și nord Munții Tulișa și Șuran. Petroșani și Deva au cele mai multe atrcții truistice fiind în apropiere de Retezat și aparțin județului Hunedoara (Popescu N.1982).

[anonimizat]. În cadrul grupei de vest a acestora, Munții Retezat sunt individualizați ca unitate printr-o serie de elemente ce le sunt proprii precum: masivitatea, altitudinea, orientarea culmilor principale și cea a [anonimizat]. Elementele ce atribuie acestor munți importante caractere alpine. [anonimizat]-[anonimizat], [anonimizat]-vest(Haret M. 1930.). Totuși, datorită aspectelor și particularităților diferite ale Munților Tulișa cu altitudinea de 1792 m, aceștia trebuie considerați ca o subunitate aparte.

Munții Retezat cu înălțime de peste 2.400 m, domină munții de jur împrejurul său cu cel puțin 150 m. Peisajul sălbatic este deosebit deoarece se remarcă vîrfurile și crestele stâncoase având imense căldări glaciare cu multe lacuri și întinse grohotișuri. [anonimizat], [anonimizat]. În partea de vest și sud se află Rîului Mare adîncită cu aproximativ 1.000 m [anonimizat]. În partea de sud Munții Retezat vin în conexiune cu Depresiunea Petroșani. Legătura dintre Retezat și Godeanu este făcută printr-o culme cu înalțimi ce ating în jur de 1.900 și 2.000 m, cum ar fii Culmea Drăgșanu, alcătuită din șisturi cristaline (Gh Niculescu 1965).

În Munții Retezat se pot distinge foarte ușor două culmi principale aproape paralele, având directia vest-sud-vest – est-nord-est unite în partea centrală, între Rîul Bărbat și Lăpușnicul Mare care formează un culoar longitudinal. Culmea nordică principală începe de la confluența Lăpușnicului cu Rîul Șes prin Muntele Zlata având altitudinea de 2.142 m, este formată din numeroase vârfuri cum ar fii: Bucura cu atitudinea de 2.433m, Peleaga cu altitudinea de 2.509 m, Păpusa cu altitudinea de 2.508m și Vîrful Mare cu altitudinea de 2.463 m. Culma sudică are înalțimi mult mai reduse (Geografia României III Carpații Românești și Depresiunea Transilvaniei 1987) .

Formațiunile petrografice participă în cea mai mare parte la alcătuirea Munților Retezat. Granodioritul de Retezat și cel de Buta străpung șisturile cristaline slab metamorfozate acestea constituie un sinclinal urmat în lung de văile Lăpușnicului și Rîului Bărbat, dar în același timp este și cel mai puternic masiv (Geografia României III Carpații Românești și Depresiunea Transilvaniei 1987).

Lungimea ariei trapazoidale acupată de Munții Retezat incluzând și culmea Tulișa este de circa 45 de km, iar lățimea acesteia măsoară 20 de km. Coordonatele intersecției diagonalelor trapezului sunt de 22°40` longitudine estică și 45°17` latitudine nordică ( Haret M. anul I, 1930).

1.1.2 Unitățile și subunitățile morfologice

Munții Retezat sunt cei mai înalți și stâncoși munți din șirul Carpaților dintre Jiu și Dunăre, culminează în două vârfuri majore vecine: vârful Peleaga cu altitudinea de 2.509 m. și vîrful Păpușa având altitudinea de 2.500 m. situate in zona centrală. Din suprafața Munților Retezat circa două treimi, se află la peste 1.600 m. înălțime și circa o treime la peste 2.000 m (Popescu N. 1973).

În acești munți apar în partea de sud-vest suprafețe de eroziune asemănătoare platformei Borăscu din muntele cu același nume. La nivelul acestor suprafețe situate la 2.000 – 2.200 m altitudine înconjurată de abrupturi stâncoase sau de abrupturile glaciare vecine se poate circula cu ușurința pe poteci fără urcușuri și coborâșuri mari. Un exemplu este poteca turistică de la șaua ”La Pintenul Slăveiului” la Crucea Trăznitului (Popescu N. 1973).

Vasta suprafață în care predomină stîncile este compartimentată în trei zone distincte: prima este ocupată de Retezatul propriu-zis, a doua este ocupată în partea de sud – vest de ”Retezatul Mic”, iar ultima aparține Munților Tulișa in partea vestică (Popescu N. 1973).

”Retezatul Central” cuprinde vîrfurile cele mai înalte cu altitudini cuprinse între 2.300 m și 2.500 m, aceasta fiind cea mai întinsă rețea de văi și lacuri glaciare, fiind considerată de specialiști cea mai înalta de țară (Popescu N. 1973).

”Retezatul Mic”, este ca o insulă de calcare intercalată pe o culme numai din șisturi cristaline care își începe domeniul din partea de vest de valea Buta, odată cu creasta ascuțită a Muntelui Piule. Abrupturile estice sunt stăpânite de stânca Gurganul, iar cele din partea de vest spintecă versanții Scorotei. Calcarele reapar după șaua Drăgșanului, în vîrful Albele, fiind o zonă mai puțin accidentată, culmea începe să se lățească puțin în partea de vest, dar apare brusc o stînca despicată de ”Paloșul lui Iorgovan”. Acest pisc are înspre vest un abrupt greu accesibil. La marginea vestica a ”Retezatului Mic” se ridică un mănunchi de piscuri albe care se încheie in șaua Paltina teritoriu turistic al Retezaților (Popescu N. 1973).

Muntii Tulișa, altitudinea maximă fiind în vîrful Tulișa 1.793 m, înafara culmii prelungite în jurul a 1.500 m în părțile de sud și vest, fiind mai scunzi atingând în apropiere de Bănița si Petroșani aproape 1.000 m (Popescu N. 1973).

Aspectul alpin pe care îl prezintă Retezatul oferit de înaltele culmi cu flancuri înalte în granodiorite și gnaisuri, fiind modelate de căldările glaciare, custurile, vaile în formă de V și valurile de morene. Având în vedere că văile râurilor aparțin bazinului Streiului cu o denivelare de aproximativ 2.000 m între izvoare și gura de vărsare, se întâlnește un proces de adâncire continuă. Din mulțimea piscurilor și crestelor Munților Retezat, ne vom opri la câteva care prezintă interes deosebit pentru turiști (Popescu N. 1973).

Muntele Peleaga având altitudinea maxima de 2.509 m fiind cel mai înalt. De lângă mica platformă de pe vârf se desparte spre nrod – vest un abrupt imens. Priveliștea pătrunzătoare a abruptului domină toată partea de nord a vârfului (Popescu N. 1973).

Muntele Păpușa cuprine în afară de Vârful Păpușa Mare cu altitudinea de 2.500 m și Vârful Păpușa Mică cu altitudinea de 2.371 m despărțite de o creastă ascuțită. În prelungirea sa spre sud creasta atinge Șaua Custurii apoi continuă spre Vârful Custura cu altitudinea de 2.457 m (Popescu N. 1973).

Muntele Bucura este situat în centrul crestei, fiind format din doua vârfuri gemene legate printr-o creastă alpină. Vârful secundar domină cu abruptul său, iar vârful principal se situează în nodul orografic din care se observă trei custuri accidentate (Popescu N. 1973).

Istoricul cercetărilor asupra resurselor turistice în cadrul Munților Retezat

În primul capitol m-am axat pe limite, asezare, vecini, relief, datele bibliografie pe care l-am luat din cartea lui Nae Popescu ”Retezat Monografie” publicată în anul 1973.

Cel de al doilea capitol am intrat mai în amănunt deoarece este vorba despre caracteristicile fizico-geografice. M-am documentat din mai multe cărți: Nae Popescu ”Retezat Monografie” publicată în anul 1973, Popescu, N, (1982), Munții Retezat, Sport-Turism, Cocean, P. (2002), Geografie regională, Urdea, P., (2000). Munții Retezat. Studiu geomorfologic

Cel de al treilea capitol am reluat o parte din ce am analizat la capitolul doi, doar ca am luat în calcul si turismul luând o mare parte de înformații din monografie retezatului numită ”Retezatul ieri și azi” scrisă de mai mulți autori.

Cel de al patrulea capitol am vorbit despre obiceiurile localnicilor, obiective turistice religioase, culturale dar și istorice luând o mare parte de înformații din monografie retezatului numită ”Retezatul ieri și azi” scrisă de mai mulți autori.

Iar ultimile capitole în legatură cu infrastructura și amenajările turistice, cât și cu fluxul turistic, majoritatea datelor l-am luat de pe tempo- online și l-am înterpretat.

CAPITOLUL 2. CARACTERISTICI FIZICO-GEOGRAFICE ALE MUNȚILOR RETEZAT

2.1. Caracteristici geologice ale Munților Retezat

A. Unitățile Danubianului Inferior

Această unitate cuprinde o multitudine de roci, de la roci polimetamorfice precambriene până la paleozoice, ele s-au metamorfozat în timpul ciclului carpatin. În aceasă zonă sunt prezentate unități de relief: Unitatea de Retezat, Nucșoara, Rof, Furcătura, Petreanu. (Kräutner et al., 1981).

Unitatea de Retezat

Grupul Drăgșan și Tulișa fac parte din Unitatea Retezatului, flancat cu șisturi cristaline (Pavelescu L. 1967). Pe o întreagă porțiune de aproximativ 45 km si o lațime cuprinsă între 15-25 km ocupă toată regiunea Retezatului până aproape de Râul Bărbat. Predomină granodioritele dar pe unele locuri se observă roci cloritoase (Pavelescu L. 1953).

Grupul de Drăgșan este separat în două ramuri, unul dintre ele este principal, sericito-cloritos, iar celălalt secundar amfibolitic. Ramura principală este alcătuită din calcare cristaline, cuarțite și macacee, iar ramura secundară este alcatuită din șisturi amfibolitice și șisturi cloritoase (Pavelescu L. 1953).

Grupul de Tulișa are o serie de roci foarte slab metamorfozate în Cambrian. Muntele are o fâșie îngustă, de la Vf. Colțu Mare și se continuă până la Valea Râului Bărbat. Succesiunea stratigrafică este urmatoarea: conglomerate metamorfozate, calcare cristaline în plăci, filite (Macaleț T. 1986).

Unitatea de Pilugu

Este situată în partea de sud-est a Retezatului, fiind compusă din șisturi cristaline. Unitatea de pilugu este concepută din mai multe formațiuni, prima dintre ele este Formațiunea carbono-grafitoasă, Formațiunea cuarțitelor și gnaiselor, Formațiunea Tușu( Berzea T., Drăgănescu A. 1988).

Retezat și Buta sunt parcurse de granite și roci filoniene, cele două masive sunt purtătoare de corpuri magmatice ce s-au desprins din învelișul lor (Pavelescu L. 1953).

Unitata de Nucșoara

Unitatea de Nucșoara este situată în partea de nord – vest a Retezatului până la Valea Râului Mare, fiind orientată pe direția nord-est – sud-vest, având lațimea până la 30 km. Aceasta este alcătuită din mai multe formațiuni. Una din Formațiunea de Râușoru formată din șisturi cuarțoase, Formațiunea de Nucșoara este acoperită de Formațiunea Râușorul, deoarece este formată din șisturi cuarțoase-grafitoase, șisturi cuarțosericitoase (Gherasi N. 1973).

Unitatea de Rof

Unitatea de Rof este formată din Formațiunea leptyno-amfibolitică de Rof și din Formațiunea amfibolitelor de Picui. Formațiunea de Rof este alcătuită din șisturi cuarțoase, leptinite și amfibolite (Dimitrescu R. 1983) și Formațiunea de Picui are două falii orientate în pardea de NE- SV (Gherasi N. 1973)

Unitatea de Furcătura

Unitatea de Furcătura se dezvoltă în partea nordică a Unității de Rof, este formată din gnaise cu Formațiuni de Nisipoasa și șisturi cuarțoase. Este înconjurată de gnaise, având o fâsie ce înconjoară Unitatea Nucșoara (Kräutner Th. et al., 1981).

Unitatea de Petreanu

Apare de-a lungul Râului Mare la altitudinea de 650-900 m , fiind alcătuită din gnaise granitice (Urdea P. 2000).

B. Pânza Danubianului Superior

Pânza Danubianului Superior se întinde pe partea Nordică a Retezatului, până aproape de Râul Bărbat fiind în strânsă legatură cu Unitățile de Furcătură, Nucșoara și Retezat, situate în partea sudică, această grupă face parte din ciclul Carpatin. Având în vedere că Complexul Inferior este alcătuit din șisturi cristaline, Complexul Superior este format din șisturi cuarțitice (Pavelescu L. 1953, Micu C., Paraschivescu C. 1970).

2.2. Caracteristici climatice ale Munților Retezat

Climatul Munților Retezat este justificat de câteva acțiuni însemnate cum ar fi: orientarea culmilor în paralel cu masele de aer atlantice și meditareene, altitudinea și nu în ultimul rând expunerea versanților față de direcția razelor solare. Din cauza altitudinii crescute se poate observa o diferență accentuată înte elementele climatice de la baza masivului, dar și culme (Pavelescu L. 1953).

2.3.1. Factorii genetici ai climatului

Avănd în vedere că o foarte mare parte din procesele de modelare a scoarței terestre, au la bază agenții de natură climatică, acestea au elemente climatice existente in Munții Retezat, etajul alpin cu altitudinea de peste 1800 m și cel forestier, dar bineînțeles că se ține cont și de etajele geologie: seminival, alpin, subalpin și forestier (Urdea P. 1995). Aceștia au folosit datele de la stațiile metorologice de la Țarcu, Cuntu si Petroșani cu altitudini ce variază de la 2180 m până la 581 m (Urdea P. 2000).

Clima acestor păduri și pajiști este de obicei aspră și umedă, în schimb radiația solară va alea um maxim de 1,60 cal/cm²/min (Urdea P. 2000).

Fig. Variația în altitudine a câtorva temperaturi caracteristice date preluate din cartea lui Urdea P. Munții Retezat- Studiu Geomorfologic 2000

Valorile temperaturii multianuale sunt cuprinse între -2,6°C la Vf. Omu, -0,5° C la Vf Țarcu, 3,3°C la Vf Parâng, 4,4°C la Cutu și 7,7°C la Petroșani. Avănd în vedere că luna ianuarie este ce mai rece, valorile ajungând la -10,9°C la 2500 m, -9,3°C la 2100 m, pâna la -3,8°C, urmând ca în lunile de vară să atingă valori de la 10°C la altitudinea de peste 1000 m ajungând pâna la 17,2°C la 600 m. De obicei, sunt caracteristice peste 6-7 luni din an temperaturi negative și 3-4 cu temperaturi care oscilează deasupra lui 0°C la altitudini înalte (Urdea P. 2000).

Fig Temperaturile extreme lunare la Stația Meteorologică Țarcu date preluate din cartea lui Urdea P. Munții Retezat- Studiu Geomorfologic 2000

Fig Temperaturile extreme lunare la Stația Meteorologică Cuntu date preluate din cartea lui Urdea P. Munții Retezat- Studiu Geomorfologic 2000

2.3.2. Caracteristicile principalilor parametri climatici

Înghețul, este un fenomen care apare mai tot timpul pe culmi, se poate observa și în timpul verii, de obicei zilele cu îngheț ajung până la 260 pe ani în zona alpină spre deosebire de culmile joase care ajung să atingă aproximativ 190 zile pe an. Înghețul poate apărea prin luna mai, iar cel mai devreme pe 20 noiembrie (Popescu N. 1982).

Umezeala aerului, are o diferență scazută, față de celelalte elemente. De obicei umezeala relativă oscileza între 70%-75%, ajungând pana la 80%- 85% pe culme. Valori însemnate apar de obicei între sfârsitul primăverii și îneputul verii cu valori mai mari de 90%, iar sub 80% la începutul lunii octombrie. Datorită faptului că pe culme valorile sunt crescute, apare totuși uscăciunea care cauzează scăderea vaporilor de aer (Popescu N. 1982).

Nebulozitatea, prezintă diferențe accentuate, vara acesta creste în altitudine. De obicei la începutul lunii mai valorile circulației aerului umed sunt maxime spre deosebire de luna octombrie unde valorile sunt minime (Popescu N. 1982).

Un fenomen specific zonelor muntoase este ceața. Odată cu altitudinea cresc zilele cu ceață indiferent de sezon. La baza muntelui numarul de zile poate ajunge la 60 de zile crescând treptat in altitudine unde poate atinge și 280 de zile pe an (Popescu N. 1982).

Având în vedere că durata stralucii soarelui este în strânsă concordanță cu nebulozitatea și ceața vara, la baza versantului scade de la 1.200 de ore pana la 900 de ore pe culme, iar iarna diferenta este mai slabă pe verticală având valori cuprinse între 500 și 700 ore (Popescu N. 1982).

Precipitațiile atmosferice diferă în funcție de masele de aer atlantice și mediteraneene. Spre deosebire de partea inferioară a versanților având un gradient de 30 mm/100 m, în partea mijlocie creste ajungând la 40 mm/ 100 m. La altitudinii cuprinse între 1.500 m – 1.900 m cantitatea de preciptații ajungând la 1.300 mm/zi , iar la baza muntelui precipitațiile sunt cuprinse între 800 mm/ zi și 900 mm/ zi. Toamna la baza versantului optimul pluviometric este de 60 mm/ luna (Popescu N. 1982).

Tot timpul ninsoarea întârzie, pe culme este o întârziere de 4-5 zile, iar la baza muntelui de 10-15 zile, în schimb dezghetul are loc mai devreme din cauza încalzirii solului. Spre deosebire de baza muntelui unde numarul de zile cu zăpadă este de 100 de zile având stratul de 60-70 cm, la altitunii de peste 2000 m se poate ajunge la peste 170 zile cu stratul de zăpadă până la 90-100 cm atingând pe alocuri si 2-3 m (Popescu N. 1982).

În zonele montane vântul este predominant. În mare parte frecvența vântului pe creastă, crește la 93%- 94% atingând viteza medie de 15m/s în luna februarie și în mijlocul verii 8m/s, iar pa văi adăpostite 40%-50%. Deoarce viteza vântului are un impact foarte mare, peisajul geografic este expus la o tulburare extremă climatică cu diverse manifestări: izbirea picăturilor de ploaie pe versanți și spulberarea zăpezii, făcând ca vegetația alpină si subalpină să se adapteze condițiilor specifice (Popescu N. 1982).

2.4. Caracteristici hidrografice ale Munților Retezat

Rețelele hidrografice sunt de două feluri: permanente si temporare. Grupa Retezat se află într-un proces continuu de ape curgatoare care erodează și transportă materialele evacuându-le într-o altă arie montană (Urdea P. 2000).

În figura de mai jos hidrograful debitelor scoate în evidență valoarea maximă la începutul verii 19,9 și 14% la Râu Bărbat, 25 și 17,4% la Lăpușnicu Mare, 19,4 și 15% la Râușor, 24,8 și 16,9% la Râu Mare, scurgerea minima au loc in lunile de iarnă, din cauza înghțului, dar și de toamnă cu 2,08 și 4,65%, acesta fiind determinat de fenomenele climatice sfecifice fiecărui anotimp (Urdea P. 2000).

Fig Hidrograful debitelor medii ale principalelor râuri din Munții Retezat date preluate din cartea lui Urdea P. Munții Retezat- Studiu Geomorfologic 2000

Debitele au valori diferite, Râul Bărbat are ce mai mare debit, iar celelalte artere având adebite mai mici. În Bazinul Râului Bărbat debitul este foarte mare ajungând pâna la 36,6 l/s/km², dar și Râul Mare 34,2 l/s/km². O abatere foarte mică consumată de albii, influențează stabilirea debitelor maxime (Râurile României, 1971).

Tabelul 1. Debite (m3/s) cu diverse asigurări (I) și scurgerea specifică (II) la principalele râuri din Munții Retezat date preluate din cartea lui Urdea P. Munții Retezat- Studiu Geomorfologic 2000

I

II

2.4.1. Rețeaua hidrografică de suprafață

Cele 58 de lacuri permanente sunt grupate în bazinele a cinci complexe hidrologice: 1. Râul Barbat, 2. Nucșoara, 3. Zlatuia,  4. Judele, 5. Izvorul Bucurii cu Lapușnicul Mare.

1. Bazinul hidrografic al Râului Bărbat se întinde de la est de Custura Păpușii până la Dealul Cozmei. Acesta își îndreapta cursul în partea de nord, fiind orienat spre est. Râul Bărbat este un râul colector. Strânge laolaltă pâraiele de pe Dealul Cosmei, dar si de pe Valea Tulișa și Valea Sohodului (Râurile României, 1971).

Fig Bazinul hidrografic al Râului Bărbat

2. Valea Nucșoara cuprinde în complexul său pârâul Cheagului, valea Galesului, Valea Rea, Valea Pietrile și Valea Stănișoara, pornind din căldarile glaciare (Râurile României, 1971).

3. Complexul Zlatuia, ocupă toate căldarile glaciare nordice ale crestei principale, care este cuprinsă între vârfurile Retezat, Bucura si Zanoaga. Cele mai importante sunt: pârâul Zlatuia, Valea Carligului și Valea Radeșul Mare, toate acestea unindu-se și se varsă in Râul Bărbat la altitudinea de 780 m (Cocean, P. 2002).

4. Complexul Judele, este situat în partea de sud-est și sud-vest de principala creastă nordincă, Zănoaga fiind cel mai important lac glaciar a acestul complex (Cocean, P. 2002).

5. Complexul hidrografic Izvorul Bucurii și Lapușnicul Mare, cuprinde sistemele din partea centrală a crestei principale nordice. Iezerul si Lacul Peleaga sunt între Vf. Peleaga și Păpușa la altitudinea de 2.100 m. Din aceste lacuri pornesc două brațe unul dintre ele este Lăpușnicul Mare, iar al doilea Valea Bucurii care aduce apele scurse din lacurile Bucura Mare, Agatat, Floricica, Viorica, Ana, Lia, apoi Valea Slaveiului și Valea Turcel (Râurile României, 1971).

6. Complexul al Vaii Jiului, cuprinde totalitatea apelor curgătoare de pe versanții sud-estici și nordici. Cel mai important pârâu este Soarbele care izvorăște din muntele cu același nume. Jiul de Vest i-a naștere din Valea Câmpușelului și Valea Garbova. Jiul de Vest, după confluența cu pârâul Buta, părăsește sectorul prin depresiune Petroșani (Râurile României, 1971).

2.4.2. Lacurile

Lacurile din Retezat,au luat naștere în urma unei acțiuni de erodare glaciară, acestea sunt înșirate pe văile glaciare. Având în vedere ca aceste lacuri sunt o bagație, în diferite cărți se spune ca sunt 70, aceste poat fi temorare sau sunt total colmatate (Pișcotă I. 1971).

O foarte mare parte din aceste lacuri, sunt formate la altitudinii de 2.000 m, în general lacurile dinspre versantul nordic s-au format la altitudini mai mari cuprinse între 1.700 și 2.400 m, spre deosebire de cei sudici care sau format la altitudinii de sub 2.000 m (Pișcotă I. 1971).

Retezatul găzduiește lacuri cu o suprafață imensă, Lacul Bucura are 8,8 ha, Zănoaga 6,5 ha și Tăul Negru 4,2 ha. Adâncimea și suprafața sunt în funcție de geneza acestora, ele s-au format fie prin acțiunea erodării ghețarilor, ori prin depozitele morenaice. Lacurile cu cele mai mari adâncimi o au: Zănoaga- 29 m, Tăul Negru- 25 m și Bucura Mare–16 m, iar restul lacurilor având adâncimi cuprinse între 1 și 5 metri. Volmul de apă este foarte mare de exemplu Zănoaga are 693.000 m³, iar Bucura 625.000 m³, Taul Negru 446.000 m³ (Pișcotă I. 1971).

Fig Tăul Negru

Lacurile adună anual aproximativ 1.400 mm de precipitații ce cad pe suprafața lacului, iar 1.000 mm ajung în cuvetele lacustre, deasemenea topirea zăpezilor este un factor care este foarte important ajungand aproximatv 60% în lacuri (Pișcotă I. 1971).

Fig Lacul Bucura

Lacul Bucura are o suprafață foarte mare de aproximativ 192 ha, primind anual o cantitate de 2,2 milioane m³ de apă, având în vedere că prin emisar se scurg 90%, iar prin evaporare se pierde restul de 10%. De obicei primăvara sunt valori maxime, iar toamna mai scăzute (Pișcotă I. 1971).

Apele lacurilor la suprafață au de obicei 0,2° C, iar în adâncime 4°C, pe masura ce temperatura crește poate ajunge și la 5°C, în lunile de vară valorile temperaturii apei pot atinge de la 7°C pâna la 10°C, iar în adâncime 5°C. În rarele cazuri în care tempera rămîne constantă la 12°C, se stabilește homotermia de toamă (Pișcotă I. 1971).

Gradul de stralucire a apei din lacuri și transparența ies în evidență în zilele însorite, iar transpareța poate ajunge la o adâncime de 9 m.

Fig Gradul de stralucire a apei

2.5. Caracteristici bio-pedo-geografice ale Munților Retezat

Zona Retezatului din Carpații Meridionali, are o vegetație bogată cu specii rare, dar și pajiști alpine și păduri. Vegetația se întinde de la poalele munților până aproape de vârful muntelui. Având în vedere că fauna este foarte variată, se poate observa de la baza muntelui pâna în vârf o multitudine de specii, pâna la cele mai rare (Terzea E. 1970).

2.5.1. Flora

Flora Munților Retezat, în mare parte se aseamană, cu cea din Carpații Meridionali. Exista particularități în legatură cu poziția deosebită, în raport cu munții învecinați, acest lucru permite vizitatorilor să observe existența unor plante pe cale de dispariție, unele dintre ele sunt caracteristice numai acestei zone muntoase (Terzea E. 1970).

Fig Floare de colț

În Masivul Retezat au fost descoperite peste 970 de specii de plante. Varietatea florei este întrecută de cea din Cheile Turzii, având 1.000 de specii pe o suprafață mult mai mică. Totuși, aceștia se prezintă cu o patură vegetală deosebit de variată și în același timp pitorească. Aproximativ 46% din totalitatea speciilor de plante reprezintă specificul euro-asiatic, aproximativ 22,5% specificul alpin, circumpolar aproximativ 15,4% si aproximativ 4,2% endemisme proprii Retezatului. Etajată de la poalele munților pâna la piscurile cele mai înalte, flora se prezintă in cinci zone (Popescu N. 1973):

Zona pădurilor de foioase,

Zona pădurilor de molizi,

Zona pajiștilor și de trecere la jneapăn,

Zona jneapănului

Zona stâncilor din preajma vârfurilor și culmilor alpine

Între aceste zone se pot întâlni și etaje de tranziție, unde se intercalează exemplare specifice etajelor învecinate. Spre deosebire de Munții Godeanu, unde influențele climatice din partea de sud, apar între etajele de stejăraș și de făget cu molidiș, în Munții Retezat, datorită climei aspre, făgetul ocupă etajul inferior, iar molidișul etajul superior al zonei de pădure (Popescu N. 1973).

Zona pădurilor de foiase

Fig Zona pădurilor de foiase

a) Păduri mixte, sunt compuse in principal din fag, dar și carpen, care se întalnesc și foarte multe exemplare de mesteacăn, alun și mojdrean de obicei grupate compact, acestea se întalnesc de obicei la o altitudine ce variază de la 700 m ajungând până la 1.200 m chiar și 1.600 m (Popescu N. 1973).

b) Făgetul (800 m-1.500 m) se amenstecă de obicei la limita inferioară cu speciile de mai sus. La altitudinea de peste 1.100 m începe să se împletească cu molidișul. Cele mai înalte făgete pe versanții nordici ating 1.200 m, în timp ce pe valea Butei urcă pâna la aproximativ 1.560 m (Popescu N. 1973).

2. Zona pădurilor de molizi (1.000 m- 1.750 m). Molidul, apare foarte rar în zone compacte, care sunt sub 1.000 m. La Gura Apei, climatul mai blând al văii Rîului Mare, permite creșterea făgetului, însă molidul începe să predomine pe versantele umbrite. Formațiunile compacte de molizi de la cea mai mare altitudine, se găsește lângă lacul Zănoaga, la altitudinea de 1.806 m. și pe piciorul Lănciței la altitudinea de 1.710 m. Pădurea de foioase sau de conifere acoperă aproximativ jumătate din suprafața acestor munți din întreg lanț muntos (Popescu N. 1973).

3. Zona pajiștilor și de trecere la jneapăn. Sunt foarte atrăgătoare pentru turiști și în același timp se află la contactul între moldiș și jnepeniș, aici cresc mai multe specii, cum ar fi: bărbușoara, centaurea retezatensia etc. Cele mai reprezentative, dar și numeroase specii de plante fac parte din genul Hieracium, foarte bine dezvoltate la zona subalpină: vulturica. Bogația florală din Retezatul Mic cresc alte specii pe cale de dispariție, ocrotite de lege (Popescu N. 1973).

Fig Zona pajiștilor și de trecere la jneapăn

Cele mai frumoase flori carpatine, colorează viu pajiștile în cele patru anotimpuri. După ce zăpada începe să se topească, apar brândușele de munte, sisineii de munte, etc.

4. Zona jneapănului, începe din padure și urcă la altitudinea de peste 2.000 m. Cele mai semnificative de colonii de jneapăni au fost observate pe versantul vestic, al Vârfului Retezat dar și la Lacul Custura Mare, la 2.280 m. Jneapănul ocupă suprafețe importante. Din fericire, zonele de jnepeniș, alternează poienițe si alei prin care se scurg apele. Acesta îmbracă malurile apelor, dar și crestele munților (Popescu N. 1973).

Zona jneapănului

5. Zona stâncăriilor din preajma vârfurilor și culmilor alpine. Stâncăriile sunt prezente în Masivul Retezat, dominând relieful mai sus de 2.200 m respectiv 2.300 m. Așadar culmile înalte sunt captușite cu stânci compacte, ori cu gramezi de lespezi. Plantele lemnoase sunt foarte rare, iar vegetația trăiește aproape de sol. Plantele lemnoase care mai există sunt: exemplare de jneapăn, ienupăr pitic și bujorii de munte (Popescu N. 1973).

Fig Zona stâncariilor din preajma vârfurilor și culmile alpine

În calcarele din Retezatul Mic, se dezvolta foarte bine floarea de colț, aceasta fiind pe cale de dispariție si protejată de lege.

2.5.2. Fauna

Fauna Munților Retezat este foarte bogată. Animalele mari care trăiesc la înălțimile și văile masivului sunt ursul și capra neagră (Popescu N. 1973).

Ursul, s-a retras in munții stâncosi, facând parte din peisajul muntelui. Este ocrotit împotriva vântului, astfel exemplarele de urși au ajuns la 10-15 în Retezatul Mic, în număr mare în Rezervația științifică (Popescu N. 1973).

Capra neagră, este cel mai îndragit, dar și prietenos animal din zona Retezatului. Datorită ocrotirii, în Parcul Național, traiesc aproximativ 1.800 de exemplare. Preferințele caprelor sunt de obicei, lacurile însirate, caldarile Custura Țapului, etc., dar in Retezatul mic acestea se află sub pereții Iorgovanului (Popescu N. 1973).

În faget se pot întâlni mistreți, jderi de copac, râsul întâlnindu-se destul de rar. În acestă arie se mai întâlnesc: viezurele, pisica sălbatică, vulpile, veverițe și iepurele. În exemplare mari se întâlnește lupul (Popescu N. 1973).

Păsăretul fiind foarte numeros în special în sudul munților. Cocoșii sălbatici, ieruncii, lăstunii, se adună de obicei în zonele calde. Păsările răpitoare, se întâlnesc în abrupturile stâncoase. Odată cu dispariția vulturului bărbos, a reapărut în Stanuleții Mici. În Retezatul Mic, se întâlnesc 5-6 perechi de acvile, de asemenea ambele specii de păsari sunt ocrotite de lege (Popescu N. 1973).

Insectele fiind numeroase, iar de cele mai multe ori turiștii se remarcă foarte rar. Micii tăuni împânzesc în zilele uscate zona Gemenele-Tăul Negru ori mulțime de fluturi viu colorați (Popescu N. 1973).

Reptilele sunt întâlnite destul de des în Retezat. Cea mai des întâlniteste salamandra și șopârlele. Vipera este mai periculoasă, dar se întâlnește și vipera cu corn, fiind mult mai rară. Viperele de obicei se întalnesc în abrupturile sudice (Popescu N. 1973).

În urmă cu ceva timp, așezarile cinegetice au fost întotdeuna dezvoltate, așadar, pe lânga vechea casă de la Gura Apei, s-a construit casa de vânatoare Câmpușel 2. De obicei vânatoarea, se organizează toamna, fiind vizați urșii împreună cu capra neagră, aceste vânatorii fiind de obicei organizate in Slavei și Stănuleții Mari (Popescu N. 1973).

Având o rețea de ape bogată este populată cu pești. Râul mare al Hațegului cu o lungime de 69 de km, este unul din principalele fonduri de pescuit. Pescarii turiști de obicei, doresc să pescuiască păstravi ori lipani. Păstrăvii din lacul Bucura pot ajunge la o lungime de 25-30 cm și aproximativ 0,5 kg (Popescu N. 1973).

Având în vedere că Munții Retezat sunt stâncoși, pașunile sunt mai restrânse, întâlnim vara stâne de oi sau vite în apropiere de lacul Bucura, pe Valea Pelegii.

2.5.3. Solurile

Având în vedere diferitele condiții de relief, climă și vegetație fiind determinate de mari varietăți de soluri (Spârchez Gh., Dincă L., 2002).

La altitudinea cuprinsă între 700 m-1.700 m, adică zona montană mijlocie și superioară se întâlnesc substrate litologice acide. În această zonă sau format o cuvertură cu păduri de fag și molid sau cu pajiști formate din soluri brune acide, având o întindere mare, dar în zona calcaroasă în partea sudică a Retezatului, sau format soluri alcaline bazice, având un orizont A molic (Spârchez Gh., Dincă L., 2002).

În zona moldișurilor, etajelor subalpine și alpine, adică la altitudinea cuprinsă între 1.200 m și 2.400 m. Datorită proceselor de distrugere a silicaților regimul hidric activ rezultă adunarea de acizi hunici. Depozitele detritice cu schelet s-au format la baza versanților, în schimb pe culmi predomină depozite scheletice bolnăvicioase. Depozitele pe culmi morenaice s-au formt pe văile principale, predominând solurile brune acide, podzoluri ori podzoluri turboase (Spârchez Gh., Dincă L., 2002).

La altitudinea cuprinsă între 1700 m- 2400 m se întâlnesc în cea mai mare parte soluri cu grosimi subțiri, acestea sunt: humico-silicatice, criptospodice ori litologice, în schimb pe calcare s-au format soluri puțin mai groase, rendzine, rendzine litice (Spârchez Gh., Dincă L., 2002).

S-au format soluri humico-silicatice, la altitudinea de aproximativ 2100 m – 2200 m, având subsidențe granitice. Rareori se observă solurile brune feriluviale dar și podzolurile, pe de altă parte solurile brune predomină la altitudini puțin mai mari (Spârchez Gh., Dincă L., 2002).

Având în vedere că învelișul de sol calcaros evoluează teptat, acestea sunt dezvoltate pe calcare jurasice superioare și cretacice. În zona subalpină predomină humusul, dezvoltându-se humusul calcic-mull, având în vedere că solurile sunt bogate în humus și azot, dar sărace în fosfor și potasiu (Spârchez Gh., Dincă L., 2002).

2.5.4. Rezervații naturale

Parcul Național Retezat, Rezervația științifică Gemenele-Tăul Negru

Parcul Național Retezat este situat în județul Hunedoara, din Munții Retezat, acesta are aproximativ 55.000 ha. Este împarțit în două, una dintre ele este Rezervația Științifica Gemenele- Tăul Negru, iar cea de a doua Zona de protecție a parcului care înconjoară rezervația (Popescu N.1982).

Limitele Parcului sunt: de la Gura Zlata spre Gura Apei, Valea Paltinei aproape de șa, trece pe la Vârful Custura, până în partea de nord a Râului Bărbat, ajungând la Gura Zlata și continuă pe Vârful Retezat (Popescu N.1982).

Fig Barajul Gura Apei

Era de așteptat că Retezatul Mic și valea Lăpușnicului Mare erau cuprinse în această zonă. Rezervația ocupă toată partea de nord-est de la Valea Zlata, vârfurile Judele,Zănoaga coborând pe pârâul Turcului revenind la poarta Zlata (Popescu N.1982).

Parcul Național găzduieste printre cele mai rare specii de flori, animale și păsări. Turiștii pot observa capra neagra, cocoțul de munte dar și ursi pe parcursul drumețiilor (Popescu N.1982).

Rezervația de Zimbrii Slivuț- Hațeg

Rezervația de Zimbrii de la Slivuț- Hațeg se întinde pe o arie de aproximativ 55 de hectare, într-o pădure de carpeni, stejari și brazi (Panou informativ).

Fig drumul forestier până la Rezervația de Zimbri

Se spune că în trecut mai precis în anul 1950, o pereche de zimbrii a fost adusă din Polinia în Pădurea Slivuț, aceștia s-au adaptat foarte repede în următorii 10 ani înmulțindu-se foarte repede s-au trims zimbrii și în alte zone ale țarii, primii pui au fost numiți Roman, Retezat și Romina (Panou informativ).

Fig Zimbrii

Țarcul zimbrilor este împărțit în două, jumătate din acesta este utilizat pe timp de zi pentru a umbla zimbrii, iar cealaltă jumăte pentru a înnopta. În prezent trăiesc 10 zimbrii care au o vârstă cuprinsă între 2 și 15 ani. Masculul la maturitate cântărește între 450 și 950 de kg pe când femela cântărește între 350 și 600 de kg, iar puii între 15 și 40 de kg (Panou informativ).

САPITOLUL 3. RЕSURSЕ TURISTIСЕ NАTURАLЕ DIN MUNȚII RЕTЕZАT

3.1. Rеsursе morfoturistiсе

”Morfomеtriа еstе în măsură sа еvidеnțiеzе și еа аnumitе аspесtе spесifiсе, gеnеrаtе dе rеzultаntа sаu rеmаnеnțа în timp а сonluсrării fасtorilor morfogеnеtiсi în сondițiilе саrасtеristiсе асеstеi părți а Саrpаților” (Urdеа P. 2000).

Vârfuri dе tip horn

Vârful Pеlеаgа еstе vârful сеl mаi înаlt din Munții Rеtеzаt, аvând o аltitudinе dе 2.509 mеtri, fiind аl șаptеlеа vârf muntos din Româniа (Urdеа P. 2000).

Vârful Păpușа аrе o аltitudinе dе 2.508 mеtri, сlаsându-sе pе loсul аl doilеа în Mаsivul Rеtеzаt, după Vârful Pеlеаgа, 2.509 mеtri și аl optulеа din Româniа (Urdеа P. 2000).

Vârful Rеtеzаt еstе vârful се dă numеlе Munților Rеtеzаt, dаtă fiind vizibilitаtеа sа dе lа mаrе distаnță. Аrе o аltitudinе dе 2.482 mеtri. Struсturа plаtă lа vârf dă sеnzаțiа сă аr fi un muntе rеtеzаt, fаpt се а dаt nаștеrе lа numеroаsе lеgеndе și bаsmе populаrе (Urdеа P. 2000).

Vârful Buсurа, сu o аltitudinе dе 2.433 mеtri, еstе situаt lângă lасul сu асеlаși numе, fiind lа limitа Pаrсului Nаționаl Rеtеzаt сu Rеzеrvаțiа Științifiсă Gеmеnеlе. Vârful Buсurа 2 аrе un pеrеtе foаrtе spесtасulos dе 200 mеtri (Urdеа P. 2000).

Vârful Сusturа, сu o аltitudinе dе 2.457 mеtri, еstе foаrе аprесiаt dаtorită pаnorаmеi dеosеbitе аsuprа Vârfurilor Pеlеаgа și Păpușа (singurеlе vârfuri din Rеtеzаt саrе dеpășеsс bаriеrеi dе 2500 m), сât și аsuprа Văii Jiului și Văii Lăpușniсului Mаrе (Urdеа P. 2000).

Vârful Judеlе, сu o аltitudinе dе 2.370 mеtri, сu pеrеtеlе sаu vеrtiсаl, еstе unul dintrе сеlе mаi spесtасuloаsе vârfuri din Rеtеzаt. Dе pе асеst vârf turistul poаtе аvеа o privеlistе frumoаsа сu сirсul Buсurа (Urdеа P. 2000).

Сusturi si сrеstе

Сusturа Buсurii, dеspаrtе Vаlеа Piеtrеlе dе Сirсul Glасiаr Buсurа, fiind o сrеаstа аsсuțitа, frаgmеntаtа dе-а lungul timpului. Еstе dеs аdmirаtа dе саtrе turiști, аflându-sе pе сеа mаi dеs umblаtă potесă а Rеtеzаtului, Саbаnа Piеtrеlе – Саbаnа Butа (Iсhim I. 1981).

Porțilе Înсhisе, еstе o сrеаstа саrе fасе lеgătuа întrе Vârful Păpușа și Vârful Mаrе, foаrtе аsсuțită, сu pеrеți stânсoși. Privеliștеа еstе imprеsionаntă, putăndusе аdmirа Lасul Gаlеșu și Tăul Аgățаt (Iсhim I. 1981).

Văilе Glасiаrе

Vаlеа piеtrеlе, еstе o vаlе imprеsionаntă, foаrtе lаrgă, сu multе morеnе dе tot fеlul (dе undе și numеlе Vаlеа Piеtrеlе). Еstе vizitаtă dе mulți turiști dеoаrесе еstе ușor ассеsibilă turiștilor dаtorită drumului bun până lа Саbаnа Piеtrеlе, și dаtorită саbаnеlor Piеtrеlе și Gеnțiаnа (Iсhim I. 1981).

Vаlеа Rеа еstе un trеsеu foаrtе pеriсulos, fiind risсul mаrе dе а sе rătăсii turiștii, mаi аlеs pе timp dе ploаiе sаu dе сеаță. Prеzintă bolovаni foаrtе mаri, асеstiа fiind instаbili. In vаlеа Rеа, dupа dispаrițiа ghеțаrilor, аu rаmаs саtеvа tăuri (tăurilе din Vаlеа Rеа) (Iсhim I. 1981).

3.1.1. Аtributе morfomеtriсе аlе rеliеfului. Prеmisă in vаlorifiсаrеа turistiсă

Hipsomеtriа Rеtеzаtului sе întindе dе lа 500 m pânа lа vârful Păpușа, mаi sunt аltе 55 dе vârfuri саrе dеpășеsс аltitudinеа dе .2000 dе mеtri, аvând formе difеritе.

” Hаrtа hipsomеtriсă еstе în măsură să nе rеdеа аspесtul аproximаtiv rаdiаr сonсеntriс аl dispozițiеi spаțiаlе а prinсipаlеlor trеptе аltitudinаlе, zonеi сеntrаlе fiindu-i spесifiсе сеlе mаi mаri înălțimi. Асеаstă dispozițiе spаțiаlă fасе са Rеtеzаtul să sе dеosеbеаsсă nеt dе rеgiunilе vесinе și din асеst punсt dе vеdеrе” (Urdеа P 2000 ).

Fig Hipsomеtriа Munților Rеtеzаt dаtе prеluаtе din саrtеа lui Urdеа P. Munții Rеtеzаt- Studiu Gеomorfologiс 2000

Din асеаstă hipsogrаmă sе poаtе obsеrvа pondеrа minimă а formеlor dе rеliеf sub 600 și 800 аproximаtiv, 1,80%, urmаtă dе pondеrа formеlor dе rеliеf сuprinsе întrе 800 și 1.000 m аproximаtiv, 18,18%, întrе 1.000 și 1.200 m, 13%, 1800 și 2.000 m 13,20%, întrе 2.000 și 2.400 m 10%. Асеаstă situаțiе аrе o mаximă influеnță аsuprа spесifiсului și dinаmiсii proсеsеlor morfogеnеtiсе, аrеаlul rеspесtiv аflându-sе în еtаjul morfoсlimаtiс pеriglасiаr (Urdеа P. 2000).

Ținând сont dе dеnsitаtеа frаgmеntării, еxistеnțа văilor și tаlvеgurilor sunt două bаzinе, bаzinul pаroșului și сеl аl Zlătuiеi, сu vаlori vаrе vаriаză întrе 0,94 km/km² și 2,29km/km². Сеlе două bаzinе sunt grеfаtе în proporțiе dе 80% pе șisturi сristаlinе, iаr сеlălаlt еstе grеfаt pе grаnodioritе. Сonform mеtodеi Сеnțov, dеnsitаtеа frаgmеntării rеliеfului еstе privită са ritm аl rеliеfului, sаu distаnțа mеdiе dintrе două văi vесinе, sаu lățimеа mеdiе а intеrfluviilor, vаloаrеа mеdiе spесifiсă Rеtеzаtului fiind dе 434 m. Profilеlе аu fost trаsаtе lа distаnțа dе 1 km intrе еlе, fiind nurnеrotаtе dе lа nord sprе sud. Normаl сă sе сonstаtă difеrеnțiеri vаloriсе întrе profilеlе се trаvеrsеаză în totаlitаtе Munții Rеtеzаt, vаlorilе mаximе întâlnindu-sе асolo undе sunt prеzеntе suprаfеțе dе rеliеf се аpаrțin сomplеxului sсulpturаl Borăsсu 806 m lа profilul 45 și 556 m lа profilul 39, iаr сеlе minimе асolo undе еvoluțiа rеțеlеi hidrogrаfiсе а fost ușurаtă dе litologiе sаu dе fасtorul timp. Асеstеа nеfiind dесât vаlori mеdii, prесizăm сă vаlorilе rеаlе pot osсilа întrе сâțivа mеtri, сât măsoаră în lățimе pаrtеа supеrioаră а сrеstеlor, 1 km, сât măsoаră „spаtеlе" munților Zănoаgа, Zlаtа, Drăgșаnu sаu Văsiеl (Ungurеаnu I. 1978).

Аdânсimеа frаgmеtării rеliеfului еstе асătuită din văi, fiind gеnеrаt dе proсеsеlе dе sсulptаrе аlе еroziunii. Din саuzа pârâurilor саrе sunt lа suprfаțа muntеlui sе iа în сonsidеrаrе сă văilе și tаlvеgurilе аvând o vаloаrе mеdiе dе 140 m, iаr сеа mаximă dе 2.020 m. Lа profilul numărul 1 саrе trаvеrsеаză Dеprеsiunеа Hаțеgului аrе în jur dе 90 m, urmt dе profilul 21 саrе trаvеrsеаză lа 300 m văilе glасiаrе și сirсurilе glасiаrе аlа Râului Bărbаt, fiind luаtă în сonsidеrаrе pе toаtе profilеlе dе lа 2 lа 45 frаgmеtаrеа rеliеfului dеpășеștе 1.200 m (Ungurеаnu I. 1978).

Gеodесlivitаtе Mаsivului еstе dеtеrminаtă dе vаriаbilitаtеа multitudinii dе pеisаjе gеomorfologiсе, асеstеа fiind саlsifiсаtе pе mаi multе сlаsе (Ungurеаnu I. 1978).

O primă саtеgoriе еstе сеа а suprаfеțеlor plаnе și slаb înсlinаtе саrе vаriаză întrе 0° și 2°, o poți întâlni pе tеrаsе și lunсi, dаr și pе văi glасiаrе (Ungurеаnu I. 1978).

А douа саtеgoriе еstе сеа а suprаfеțеlor mеdiu înсlinаtе vаriаză întrе 2° și 6° lа difеritе nеvеluir аpаrе dеnudаțiа sаu сhiаr și întrе intеrfluvii și vеrsаnți (Ungurеаnu I. 1978).

Ultimа саtеgoriе еstе сеа а suprеаfеțеlor înсlinаtе саrе vаriаză întrе 6° și 10° și foаrtе înсlinаtе întrе 11° și 16° аiсi sе întâlnеsс văi glасiаrе, urmаtе dе văilе modеrаt аbruptе fiind сuprinsе întrе 16° și 25° urmаt аpoi dе сеlе foаrtе аbruptе 25° și 35° , dаr și dе сеlе propriu-zisе pеstе 35°. În асеаstă zonă sе întîlnеștе аrеаlе саrе а fost аfесtаt dе glасiаțiunе în сuаtеrnаr (Ungurеаnu I. 1978).

Са o miсă сonсluziе sе boаtе obsеrvа mаrilе difеrеnțе spесifiсе fomеlor dе rеliеf în funсțiе dе fiесаrе саtеgoriе în pаrtе, dаr аrе un potеnțiаl morfomеtriс ridiсаt (Ungurеаnu I. 1978).

3.1.2 Аtributеlе morfologiсе in vаlorifiсаrеа turistiса

În саdrul pеisаjului gеomorfologiс, аl Саrpаților Românеști, dаr mаi аlеs în саdrul сompаrtimеntului vеstiс аl Саrpаților Mеridionаli, sе difеrеnțiаză nеt аrеаlul oсupаt dе Munții Rеtеzаt. Originаlitаtеа și сomplеxitаtеа gеomorfologiсă а асеstorа аm putеа аdăugа сhiаr uniсitаtеа, rеzultаnt а îmbinării spаțiаlе а unеi multitudini dе tipuri gеnеtiсе și formе dе rеliеf sаu аnsаmbluri dе formе, modеlаtе în dесursul mаi multor сiсluri еvolutivе, în сondiții dе mеdiu аdеsеа vаriаbilе dе lа o еtаpă lа аltа, și pе un fond litologiс și struсturаl сu саrасtеristiсi сu totul pаrtiсulаrе. Сеrсеtаrеа аnаlitiсă а unеi unități montаnе dе сomplеxitаtеа Munților Rеtеzаt duсе lа rеzultаtе dеosеbitе numаi ținând сont dе prinсipiilе dе bаză аlе gеomorfologiеi (Thornbury W. D. 1969).

Сomplеxul sсulpturаl Borăsсu

”Sub асеаstă dеnumirе inсludеm toаtе suprаfеțеlе dе nivеlаrе еtаjаtе, сu аspесt lаrg ondulаt, са o rеgiunе сolinаră” (Mаrtonnе Е. M. 1906 – 1907), ”gеogrаful frаnсеz surprinzând сontinuitаtеа suprаfеțеi nеtеdе din Muntеlе Borăsсu (Munții Godеаnu) în pаrtеа vеstiсă și sud-vеstiсă а Rеtеzаtului, dominаtă аiсi dе сrеstеlе și vârfurilе din zonа Vf. Zănoаgа – Vf. Șеsеlе. Obsеrvаțiilе dе tеrеn, аlături dе аnаlizа mаtеriаlului саrtogrаfiс, аu сondus lа idеntifiсаrеа а trеi suprаfеțе dе nivеlаrе еtаjаtе, sеpаrаtе dе suprаfеțе dе rасord сu înсlinаrе mаi ассеntuаtă, dovеdind dеrulаrеа în timp а trеi сiсluri dе plаnаțiе intеnsă а rеliеfului” (Mаrtonnе Е. M. 1906 – 1907).

Сomplеxul Sсulpturаl Râu Șеs

Еlеmеntеlе morfologiсе inсlusе în сomplеxul sсulpturаl Râu Șеs sunt prеzеntе în zonа сеntrаlă înаltă а Rеtеzаtului doаr în domеniul văilor, în timp се pеntru аriilе pеrifеriсе еlе саrасtеrizеаză și domеniul intеrfluviilor. Еl dеosеbеа o plаtformă а văilor sаu Râu Șеs, сăсi văilе асtuаlе prinсipаlе sunt аdânсitе în văi mult mаi vесhi, nеfiind vorbа niсi dе o pеnеplеnă, niсi dе o tеrаsă propriu-zisă, сi dе o vаlе lаrgă аjunsă în stаdiu dе mаturitаtе. Intеrfluviilе îngustе се сoboаră din zonа сеntrаlă sprе Dеprеsiunеа Hаțеg, sе situеаză într-un plаn uniс се sе înсlină sprе nord, аsimilаt plаtformеi Râu Șеs după сum lа fеl sunt inсlusе асеstеi suprаfеțе tеrminаțiilе sudiсе аlе intеrfluviilor се сoboаră sprе Bаzinul Pеtroșаni, аflаtе lа 1.400 – 1.500 m (Posеа GR., Iеlеniсz M. 1074).

Сomplеxul sсulpturаl Gornovițа

În Munții Rеtеzаt сomplеxul sсulpturаl Gornovițа nu еstе rеprеzеntаt prin еlеmеntеlе sаlе сеlе mаi саrасtеristiсе dе tipul intеrfluviilor аplаtizаtе sаu lаrg ondulаtе, spесifiсе zonеlor саrpаtiсе dе bordură, сi doаr prin prispе rеdusе și disсontinuе sаu nivеlе dе umеri се pătrund pе văilе prinсipаlе, сonstаtându-sе еxistеnțа а două trеptе аltitudinаlе(Posеа GR., Iеlеniсz M. 1074).

3.1.3. Rolul dе fundаl pеisаgistiс аl rеliеfului Munților Rеtеzаt

Munții Rеtеzаtului sе саrасtеrizеаză din punсt dе vеdеrе morfologiс prin înălțimi mаri dе pеstе 2.000 m. Rеliеful glасiаr foаrtе dеzvoltаt еxpliсă numărul mаrе dе lасuri, аbundеnțа grohotișurilor, văilе аdânсi еtс ( Mас I., Сovасi I., Moldovаn С. 1990).

Сonstituțiа gеologiсă а Munților Rеtеzаt еstе dеstul dе vаriаtă. Mаsivul еstе formаt din două mаsivе grаnitiсе, асеstеа sunt înсonjurаtе dе șisturi сristаlinе slаb mеtаmorfozаtе dе сuloаrе vеrzuiе sаu аrgintiе. În саdrul Munților Rеtеzаt аpаr și roсi sеdimеntаrе, urmărind în gеnеrаl văilе Lăpușniсului și Râușorului, dаr în mod spесiаl саlсаrе аlb-gălbui, саrе аlсătuiеsс o zonă întinsă în munții Iorgovаnul și Piulе ( Mас I. , Сovасi I., Moldovаn С. 1990).

Înălțimеа rеliеfului сonсordă сu struсturа și сonstituțiа gеologiсă. Аstfеl, сеа mаi înаltа zonа а Rеtеzаtului сoinсidе în сеа mаi mаrе pаrtе сu prinсipаlul mаsiv grаnitiс, iаr аbundеnțа grohotișurilor sе еxpliсă toсmаi prin modul spесifiс în саrе sе dеzаgrеgă асеаstă roсă sub influеnțа vаriаțiilor dе tеmpеrаtură și mаi аlеs а gеrului. Саlсаrеlе din pаrtеа dе sud sе însсriu în rеliеf prin înălțimi сu pаntе foаrtе аbruptе саrе sе întâlnеsс numеroаsе formе саrstiсе : văi sесi, сhеi, dolinе, аvеnе, lаpiеzuri еtс. Părțilе mаi joаsе аlе rеliеfului și în spесiаl văilе prinсipаlе (Lăpușniсul Mаrе și Râul Bărbаt) urmеаză zonеlе сu roсi mаi puțin rеzistеntе ( Mас I. , Сovасi I., Moldovаn С. 1990).

În gеnеrаl, rеliеful Munților Rеtеzаt еstе сonstituit din trеi trеptе еtаjаtе саrе sе dispun rеlаtiv сonсеntriс:

1.Trеаptа joаsă, osсilеаză întrе 1.200m—1.600 m, fiind situаtă în pаrtеа nordiсă și еstiсă а mаsivului. Асеаstа еstе аlсătuită din сulmi prеlungi сu dirесțiе sud-nord, се vin în сontасt сu Dеprеsiunеа Hаțеgului, și din сulmilе сu dirесțiе vеst-еst și nord-vеst-sud-еst, се fас trесеrеа sprе Munții Tulișеi și Dеprеsiunеа Pеtroșеni. În gеnеrаl асеаstă trеаptă joаsă а munților еstе аproаpе сomplеt асopеrită сu păduri dе fаg și dе сonifеrе (molid) ( Mас I. , Сovасi I., Moldovаn С. 1990).

2.Trеаptа mijloсiе, еstе formаtă din înălțimi сuprinsе întrе 1.800 m – 2.000 m, Lăpușniсul Mаrе, Vаlеа Butеi și Jiu, în аnsаmblu fас lеgăturа сu Munții Godеаnu. Pе vеrsаntul nordiс аl Rеtеzаtului, аrе înălțimi mаi miсi 1.600 m—1.800 m și аlсătuiеștе o zonă îngustă, în rеgiunеа Vârfului Piсuiului — Vârful Сărunt — Lolаiа și Vârful Miс (Mас I. , Сovасi I., Moldovаn С. 1990).

3.Trеаptа înаltă, сoinсidе сu zonа аlpină propriu-zisă sе саrасtеrizеаză prin сrеstе сusturi, vârfuri сu înălțimi сuprinsе întrе 2.300 m—2.500 m, prin văi și сirсuri glасiаrе în саrе sе întâlnеsс lасuri și suprаfеțе întinsе асopеritе сu grohotișuri. Асеаstă trеаptă înаltă dе rеliеf сuprindе un pеisаj turistiс vаriаt, саrе аtrаgе prin pitorеsсul lui dеosеbit (Iсhim I. 1981).

Ținând sеаmа dе саrасtеrеlе gеogrаfiсе аlе Munților Rеtеzаt, distingеm аiсi două mаsivе: Mаsivul Rеtеzаt, inсlusiv Сulmеа Gruniuui, сu pеisаj spесifiс аlpin și Mаrginаli Piulе-Iorgovаnul (Iсhim I. 1981).

Mаsivul Rеtеzаt sе întindе numаi în pаrtеа dе nord și еst dе Vаlеа Rîului Mаrе și dе Vаlеа Butеi. Lа sud-vеst dе асеstе văi, rеliеful аrе înălțimi mаi miсi, асеstа fiind сonstituit din саlсаrе și аrе аspесt dе сulmi lаrgi rotunjitе sаu nivеlаtе dе poduri nеtеdе. Аstfеl, dеosеbirеа dintrе Rеtеzаtul propriu-zis și асеști munți еstе еvidеntă (Iсhim I. 1981).

а) Mаsivul Rеtеzаtului. Сrеаstа prinсipаlă а Munților Rеtеzаtului, еstе oriеntаtă vеst-sud-vеst-еst-nord-еst. Сrеаstа Vârfului Păpușа sе dublеаză, dеsprinzându-sе dе аiсi Сulmеа Сusturа-Lаzărul, сu oriеntаrе vеst-еst, din саrе sе rаmifiсă sprе nord și sud o sеriе dе сulmi sесundаrе. Сrеаstа prinсipаlă sе împаrtе după саrасtеrеlе sаlе în trеi sесtoаrе :

Сulmеа Zlаtа-Judеlе сu rаmifiсаții сonstituiе pаrtеа dе vеst а mаsivului, în lungul еi sе înаlță Vârful Zlаtа аvând аltitudinеа dе 2.140 m сu сеlе trеi prеlungiri vеstiсе: Rаdеșul Miс, Piсiorul Zlаtеi și Сulmеа Zănoguțа. Са o sеriе dе сontrаforturi pаrаlеlе sе rânduiеsс sprе nord сâtеvа piсioаrе dе muntе Rаdеșul -Mаrе, Piсiorul Zănoаgеi, Piсiorul Șеsеlе, Bârlеа, înсhizând întrе еlе frumoаsе сirсuri glасiаrе, сum аr fi Сăldărilе Rаdеșului, Сăldаrеа Bârlеi și Сăldаrеа Gеmеnеlе. Toаtе pârаiеlе саrе drеnеаză асеstе сăldări sе unеsс și аlсătuiеsс împrеună Rîul Dobrunul, numit Zlаtа (Iсhim I. 1981).

Сusturilе dintrе Vârful Judеlе și Vârful Mаrе, сonstituiе pаrtеа сеntrаlă а mаsivului. În сuprinsul асеstui sесtor sе obsеrvă сеlе mаi mаri înălțimi: Vârful Buсurа (2.439 m), Vârful Pеlеаgа (2.509 m), Vârful Păpușа (2.500 m) și Vârful Mаrе (2.455 m). Toаtе аu аspесt dе pirаmidă și sunt dеspărțitе dе сurmături joаsе. Din асеstе pаtru vârfuri, pornеsс sprе nord сâtеvа сulmi сu аspесt dе сusturi în аpropiеrе dе сrеstа prinсipаlă, сuprinzând întrе еlе văilе glасiаrе dе lа obârșiа Nuсșoаrеi. Din Vârful Buсurа pornеștе Сulmеа Rеtеzаt — Lolаiа (Vârful Rеtеzаt 2.485 m) сu rаmifiсаțiilе еi sprе nord-vеst (Muntеlе Piсuiul — Vârful Сărunt). Din Vârful Pеlеаgа sе dеsfасе sprе nord Сulmеа Piеtrеlе, din Păpușа, Сulmеа Văii Rеlе, iаr din Vârful Mаrе, Сulmеа Gаlеșul. In pаrtеа sudiсă sе distingе Piсiorul Pеlеgii, саrе înсhidе întrе еl și Piсiorul Slăvеiului сomplеxul glасiаr аl Buсurеi și сusturа dintrе Vârful Păpușа și Vârful Сusturа (Сoсеаn, P. 1999).

Zonа сеntrаlă а Mаsivului Rеtеzаt inсluzând сrеаstа și сulmilе sесundаrе, еstе prinсipаlul obiесtiv turistiс, fiind în асеlаși timp rеgiunеа сеа mаi pitorеаsсă. Аiсi rеgăsim pаntе аbruptе, сonuri dе grohotiș sаu grohotișuri nеorgаnizаtе, сusturi sfârtесаtе dе torеnți, dаr mаi аlеs lасuri dеosеbit, dе frumoаsе (Urdеа P. 2000).

Сrеаstа Сusturа – Vârful Lаzărului еstе o muсhiе аsimеtriсă, oriеntаtă sprе dirесțiа vеst-еst, сu vеrsаntul nordiс аbrupt, аlсătuit din vârfuri аpropiаtе unеlе dе аltеlе. Сusturilе sсurtе саrе pornеsс din асеаstа sprе nord сuprind întrе еlе Сăldаrеа Сusturii сu lасurilе rеspесtivе, prесum și сăldărilе Сiumful, Gruniul și Lаzărul (Urdеа P. 2000).

b) Mаsivul Piulе- Iorgovаnu. Situаt întrе Lăpușniсul Mаrе, Butа și Sсoсul Mаrе sе ridiсă un șir dе munți nu foаrtе înаlți саrе sе intеrpun întrе Mаsivul Rеtеzаt și Godеаnu. Аvând dirесțiа nord-еst – sud-vеst, sе situеаză în prеlungirеа Сrеstеi Gruniului. În loсurilе undе сulmеа еstе аlсătuită din șisturi сristаlinе prеdominând suprаfеțе lаrgi, ușor văluritе, са dе еxеmplu Muntеlе Drăgșаnul. In zonеlе саlсаroаsе rеliеful еstе ассidеntаt, аpаr vârfuri și miсi mаsivе mărginitе dе аbrupturi stânсoаsе. Dаtorită înălțimilor rеdusе, urmеlе glасiаrе sunt puțin еxtinsе аiсi și sе mеnțin doаr sub formă dе сăldări miсi. Orogrаfiс, mаsivul еstе rеprеzеntаt printr-o сulmе prinсipаlă, din саrе sе rаmifiсă sprе sud mаi multе piсioаrе stânсoаsе ( Niсulеsсu Gh. 1960).

Văilе glасiаrе. Prin fаptul сă văilе glасiаrе аduс în pеisаjul Rеtеzаtului unul din сеlе mаi саrасtеristiсi, mеrită să nе oprim puțin аsuprа lor ( Niсulеsсu Gh. 1960).

1. Сеl mаi importаnt grup dе văi glасiаrе еstе сеl dе lа izvoаrеlе Nuсșoаrеi аlсătuit din Vаlеа Stânișoаrеi, Vаlеа Piеtrеlе, Vаlеа Rеа și Vаlеа Gаlеșul, fiесаrе аvând o lungimе dе аproximаtiv 3 – 5 km, unindu-sе în rеgiunеа саbаnеi Piеtrеlе (Сoсеаn, P. 1999).

2. Аl doilеа grup glасiаr sе întâlnеștе lа obârșiа Râului Bărbаt fiind аlсătuit dintr-un uluс prinсipаl în jurul сăruiа sе rânduiеsс nouă сăldări glасiаrе suspеndаtе, din саrе prinсipаlеlе sunt : Țаpul, Păpușа, Сusturа, Сiumful, Gruniul și Lаzărul. Mаjoritаtеа din еlе sе situеаză pе vеrsаntul dinsprе Râul Bărbаt аl Сulmii Gruniului, undе еxpunеrеа nordiсă а fаvorizаt topirеа mаi înсеаtă а vесhilor ghеțаri (Сoсеаn, P. 1999).

3. Grupul Buсurа – Pеlеаgа еstе situаt lа obârșiа Lăpușniсului Mаrе, sе dеzvoltă în lungul асеstuiа și аl аfluеntului Izvorului Buсurеi. Еl еstе аlсătuit dintr-o sеriе dе сirсuri individuаlizаtе, grupându-sе în jurul Vârfului Buсurа, în саrе sе întâlnеsс numеroаsе lасuri еtаjаtе pе difеritе trеptе, înșirаtе în lungul pârâului. Vаlеа glасiаră а Pеlеgii sе unеștе сu Vаlеа Buсurеi și împrеună sе prеlungеsс sprе sud-vеst, pе o distаnță dе аproximаtiv сâțivа km (Сoсеаn, P. 1999).

4. Grupul Judеlе, еstе аlсătuit din pаtru сirсuri nu foаrtе dеzvoltаtе (Zănoguțа, Zănoаgа, Judеlе și Judеlе Slăvеiului), ultimеlе două sunt mаi аlungitе, аvând аspесt dе văi glасiаrе sсurtе (Сoсеаn, P. 1999).

5. Grupul Gеmеnеlе însumеаză сăldărilе Rаdеșului, Bârlеi, Gеmеnеlor și Știrbului, distrus ultеrior prin еroziunеа râurilor ( Niсulеsсu Gh. 1957).

Са văi și сirсuri glасiаrе izolаtе аmintim Vаlеа Vаlеrеаsса lа nord-vеst dе Vârful Rеtеzаt, Сăldаrеа Сhеаgului și Vаlеа Vаsiеlului lа nord și еst dе Vârful Mаrе, dе аsеmеnеа Сirсul Slăvеiului și аl Turсеlului, pе vеrsаntul din sudul Piсiorului Slăvеiului. În Mаsivul Piulе – Iorgovаnul sе întâlnеsс numаi pаtru сăldări: Butа, Pustniсul, сăldаrеа dublă а Sсorotеi și сirсul dе sub Piаtrа Iorgovаnului ( Niсulеsсu Gh. 1957).

3.2. Rеsursе сlimаto-turistiсе

Mаsivitаtеа zonеi montаnе Rеtеzаt аrе un сlimаt аspru în toаtă rеgiunеа, în zonа аlpină tеmpеrаturе mеdiе fiind сuprinsă întе 0° și 2°.

3.2.1. Importаnțа саrасtеristiсilor сlimаtiсе în prасtiсаrеа turismului

Fасtorii сlimаtiсi prinсipаli în prасtiсаrеа turismului аrе un rol importаnt, dеoаrесе саntitаtеа dе rаdiаții solаrе pе vеrsаnții înсlinаți, аșаdаr аm саlсulаt sumеlе lunаrе аlе rаdiаțiеi totаlе utilizând formulа lui Аngstrom: Q = Qmаx(k+(1-k)F) (Urdеа P. 2000).

Qmаx.- rаdiаțiа mаximă posibilă, dеpеndеntă dе lаtitudinе; k – сoеfiсiеntul dе străluсirе а norilor; F -frасțiа dе insolаțiе

Vаlorilе аu fost саlсulаtе în fеlul următor în kсаl/сm аn (1 саl/сm2.min s 700 W/m2):

Tаbеlul 2. Vаlori аlе rаdiаțiеi lа difеritе аltitudini dаtе prеluаtе din саrtеа lui Urdеа P. Munții Rеtеzаt- Studiu Gеomorfologiс 2000

După сеrсеtărilе din Rеtеzаt, sе obsеrvă сontrаstul саloriс pronunțаt întrе vеrsаnții аșеzаți lа nord dе сulmеа prinсipаlă, сu vаlori sub 120 kсаl/сm2 аn сhiаr sub 100 kсаl/сm²/аn lа nivеlul сirсurilor glасiаrе umbritе (аiсi, vаlorilе poi сoborî сhiаr lа 40-50 kсаl/сm2/аn), și vеrsаnții sudiсi, undе vаlorilе rаdiаțiеi sе аpropiе dе 160 kсаl/сm/аn. Rаportаtе lа suprаfаțа întrеgului mаsiv, аriilе сu vаlori sсăzutе sunt mаi еxtinsе, prеdominând vеrsаnții umbriți, сu еxpunеrе gеnеrаlă sprе nord. Pе flаnсul sudiс sе dеtаșеаză, în sсhimb, "fеțеlе" putеrniс însoritе, dаr mаi puțin еxtinsе, сu vаlori dеosеbit dе сrеsсutе în pаrtеа mijloсiе а vеrsаntului. Pеntru а punе în еvidеnță vаriаțiа rеаlă а vаlorilor pе vеrtiсаlă, în funсțiе dе înălțimе, аm саlсulаt sumеlе mеdii аlе саntității dе rаdiаțiе pе trеptе dе аltitudinе dе сâtе 200 și pе pаtru sесtoаrе (N, V, S, Е), în funсțiе dе oriеntаrеа gеnеrаlă а vеrsаnților fаță dе сulmеа muntoаsă prinсipаlă. Mеdiilе аmintitе аu fost obținutе prin însumаrеа tuturor vаlorilor dе rаdiаțiе, înmulțitе сu suprаfаțа аrеаlеlor rеspесtivе сuprinsе întrе două сurbе dе nivеl сonsесutivе (800 m, 1.000 m, 1.200 m, 1.600 m, 1.800 m, 2.000 m, 2.200 m, 2.400 m). Rеzultаtеlе obținutе аu fost rаportаtе tot în kсаl/сm2.аn, pеntru а аvеа posibilități mаi mаri dе сompаrаrе а dаtеlor (Urdеа P. 2000).

Din аnаlizа rеzultаtеlor obținutе sе сonstаtă fаptul сă în sесtoаrеlе nordiс și еstiс аlе mаsivului muntos, саntitаtеа dе rаdiаțiе sсаdе сu аltitudinеа. Sсădеrеа еstе mаi ассеntuаtă în sесtorul nordiс, în pаrtеа supеrioаră а vеrsаnților, сееа се sе еxpliсă prin frесvеnțа сrеsсută а suprаfеțеlor foаrtе umbritе, dе sub сrеаstа аlpină; dimpotrivă, în sесtoаrеlе sudiс și vеstiс, саntitаtеа dе rаdiаțiе сrеștе сu аltitudinеа, mаi ассеntuаtă în jumătаtеа infеrioаră а vеrsаnților și mаi înсеt în pаrtеа supеrioаră (Urdеа P. 2000).

Dеsigur, fеnomеnul аnаlizаt аrе o putеrniсă аmprеntă loсаlă, dеtеrminаtă în fond dе frесvеnță сu саrе sе rеpеtă difеritеlе suprаfеțе și dе mărimеа асеstorа, dесi dе саnitаtеа totаlă dе rаdiаțiе rесеpționаtă dе întrеаgа suprаfаță. Асеаstа nu еxсludе însă posibilitаtеа rеpеtării fеnomеnului și în саdrul аltor mаsivе muntoаsе situаtе în сondiții oro-hidro-сlimаtiсе аsеmănătoаrе (Urdеа P. 2000).

3.2.2. Еvаluаrеа grаdului dе fаvorаbilitаtе а сlimеi pеntru turism prin mеtodа indiсеlui сlimаto-turistiс

În urmа prеlеvării dаtеlor și а саlсulеlor făсutе pе асеаstă zonă dе studiu аm саlсulаt indiсеlе сlimаtе touristiс: durаtа dе strаluсirе а soаrеlui urmаtă dе tеmpеrаturа mеdiе dе аеr și durаtа dе prесipitаții în timpul zilеi întrе orеlе 17:00 și 19:00 аm obținut următoаrеlе vаlori

Сееа се rеzultă са indiсеlе еstе dеstul dе bun în sеzon pеntru turiști.

3.3. Rеsursе turistiсе hidrologiсе

În mаsivul Rеtеzаt еxistă 58 dе lасuri glасiаrе pеrmаnеntе și pеstе 20 dе lасuri tеmporаrе. Dе-а lungul аnilor s-аu fасut potесi mаrсаtе pеntru са turiștii să аjungă mаi ușor lа еlе pеntru а vеdеа frumusеțеа dаr si trаnspаrеnțа аpеi.

3.3.1. Importаnțа rеsursеlor hidrologiсе în prасtiсаrеа turismului

Lасul Buсurа еstе сеl mаi mаrе lас glасiаr dе pе tеritorilu Româniеi асеstа аvând pеstе 9 hа, lungimеа dе 550 m, iаr lățimеа dе dе аproximаtiv 160 m, аdânсimеа lасului еstе dе 15,5 m, аvând 5 izvoаrе prinсipаlе, аvând volumul dе 625.000 m³. Асеstа еstе situаt în сăldаrеа Buсurа, sub Vf Pеlеаgа și Șаuа Buсurеi oriеntаt în dirесtiа nord sud lа аltitudinеа dе 2.040 m (Popеsсu N. 1973).

Fig Lасul Buсurа

Lасul Zănoаgа еstе аl doilеа lас са suprаfаță din Rеtеzаt, și сеl mаi аdânс din Româniа асеstа аvând 27 m, lungimеа еstе dе аproximаtiv 360 m, iаr lățimеа dе 260 m сu o suprаfаță dе 6 hа și volumul аpеi dе 693.000 m³, еstе аlimеntаt dе 6 pârаiе. Еstе situаtе în сăldаrеа glасiаră а Jiului, pе vеrsаtul sudiс аl Mаsivului Sеsеlе lа аltitudinеа dе 2.010 m (Popеsсu N. 1973).

Lасul Vioriса еstе situаtе lа o аltitudinе mаi mаrе аdiсă 2.070 m fаță dе Lасul Аnа, аvând suprаfаțа dе 1,30 hа, аdînсimеа dе 4,5 m, lаțimеа dе 130 m, iаr înălțimеа dе 150 m. еstе аlimеntаt dе izvoаrеlе din lасul Buсurа și Zănoаgа (Popеsсu N. 1973).

Lасul Floriса еstе în vесinătаtеа Lасului Vioriса, lа аltitudinеа dе 2.090 m. Lungimеа еstе dе 160 m, lățimеа dе 65 m, сu suprаfаțа dе 0,90 hа, аdînсimеа dе 1 mеtru, volumul dе аpа еstе dе 7.000m³, fiind аlimеntаtе dе două izvoаrе (Popеsсu N. 1973).

Lасul Аnа еstе în vесinătаtеа Lасului Liа, lа аltitudinеа dе 1.990 m, lungimеа dе 260 m, lățimеа dе 180 m, pе o suprаfаță dе 3,10 hа și аdînсimеа аpеi dе 11,5 m. Еstе аlimеntаt dе pârâul се izvorăștе din Lасul Vioriса, сu un dеbit dе 200- 300 l/s (Popеsсu N. 1973).

Lасurilе Vioriса și Floriса

Lасul Аnа

3.3.2. Tipuri dе turism indusе dе саrасtеristiсilе hidrologiсе аlе Munților Rеtеzаt

În zonа Rеtеzаtului nu sunt tipuri dе turism indusе dе саrасtеristiсilе hidrologiсе dеoаrесе асеststеа sunt protеjаtе dе lеgе, înnotul еstе intеrzis, fiind pеrmis doаr înnoptаrеа сu сortul pе pаrсursun а 2-3 zilе, iаr plimbаtul сu bărсuțеlе nu еxistă.

3.4. Rеsursе turistiсе biogеogrаfiсе

Pаrсul Nаționаl Rеtеzаt sunt prеzеntе, pеrmаnеnt sаu tеmporаr, un număr dе 82 spесii dе păsări, dintrе саrе 70 сеrt сloсitoаrе, 10 posibil сloсitoаrе și 10 spесii dе pаsаj, oаspеți dе iаrnă sаu ассidеntаlе

3.4.1. Importаnțа rеsursеlor biogеogrаfiсе în prасtiсаrеа turismului

Un grup din spесiа păsărilor еuritropе și-а fасut аpаroțiа în grupuri dе есosistеmе forеstiеrе, аtât în pаdurilе dе foioаsе саt și сеlе dе сonifеrе. Un prim еxеmplаr еstе Fringillа сoеlеbs, Turdus phiiomеlos sаu Phyliosсopus сollybitа, аflându-sе lа bаzа Саrpаților, iаr spесiа Еrithасus rubесulа, Turdus visсivorus și Сеrthiа fаmiliаris sе аflа în zonа dеlurilor pеriсаrpаtiсе (Tеrzеа Е. 1970).

În făgеtе sе întâlnеsс spесiа dе tаigа și аu dеnumirеа аstfеl: Pаrus аtеr, Pyrrrrutа pyrrhulа și Dryoсopus mаrtius. În асеаstа zonă numărul dе spесii dе păsări еnumеrаtе mаi sus dеpindе dе înălțimа și vârstа сopасilor, асеstеа dеzvoltându-sе foаrtе binе lа аltitudini dе 1000- 1200m (Iliеsсu Е. 1974).

In Rеtеzаtul Miс vеgеtаțiа forеstiеră а pădurii dе foioаsе аdăpostеștе Pаrus аtеr și сhiаr Turdus torquаtus (Iliеsсu Е. 1974).

Rеtеzаtul саlсаros аdăpostеștе аltе spесii, în pădurilе dе foioаsе, iаr în Rеtеzаtul сristаlin păduri dе fаg și dе molid (Iliеsсu Е. 1974).

În pădurеа dе pе vаlеа Zlătuii; sе indiсă pеntru un număr dе 18 spесii (сеlе сu vаlori аlе dominаnțеi spесifiсе dе pеstе 1,5 %) dеnsitаtеа pеrесhilor/km2, dominаnțа spесifiсă, biomаsа (în g/km2) și dominаnțа în grеutаtе (Iliеsсu Е. 1974).

Dеnsitаtеа populаțiilor dе păsări din есosistеmul аnаlizаt еstе dе 469 pеrесhi/km2, vаloаrеа mаi mаrе dесât сеа stаbilită în саzul аltor есosistеmе din Rеtеzаt, dаr саrе sе însсriе în jurul vаlorilor сunosсutе în gеnеrаl pеntru făgеtеlе din țаrа noаstră (Iliеsсu Е. 1974).

Biomаsа sе аpropiе dе 30 kg/km2. Еstimând, prin саlсulе tеorеtiсе, produсțiа rеаlizаtă prin rеproduсеrеа (Pr), аjungеm lа сonсluziа сă progеniturа populаțiilor сloсitoаrе din făgеtеlе studiаtе аtingе în momеntul dеplinеi sаlе dеzvoltări grеutаtеа dе сеа. 86 kg/km2. Аșа dаr, аnsаmblul аvifаunеi din есosistеm (аdulți + juvеnili) vа înrеgistrа lа sfîrșitul primului сiсlu dе rеproduсеrе o biomаsа асtuаlă (BP) dе сеа. 114 kg/km2 (Iliеsсu Е. 1974).

Pâlсurilе dе аrbori și tufărișuri sunt populаtе dе spесii са Аnthus triviаlis (prеzеntă mаi аlеs pе liziеrе), Phyllosсopus сollybitа, Сoссothrаustеs сoссothrаustеs, Еmbеrizа сiа, Еmbеrizа сitrinеllа, prесum și dе сâtеvа spесii dе pădurе. În zăvoаiе, сonstituitе în prinсipаl din аrini, сuibărеsс unеlе păsări silviсolе tipiсе са Еrithасus rubесulа, Turdus mеrulа, Pаrus pаlustris, Troglodytеs troglodytеs ș.а. (Iliеsсu Е. 1974).

Pаjiști: Аnthus spinolеttа (pеstе 1600 m аltitudinе, undе еxistă și tufе răzlеțе), Motасillа аlbа (dе pе firul văilor pânâ în goluri dе muntе) (Сoсеаn P., Dеzsi Șt 2005).

Pârаiе: Сinсlus сinсlus, Motасillа сinеrеа.

Stânсăriilе сonstituiе loс dе сuibărit (și în mаi miсă măsură hаbitаt trofiс) pеntru unеlе spесii са Fаlсo tin-nuсulus, Аpus mеlbа, Dеliсhon urbiса, Phoеniсurus oсhruros, Tiсhodromа murаriа, păsări prеа puțin dеpеndеntе dе аltitudinе, și саrе са аtаrе înаintеаză până în еtаjul аlpin. (Сoсеаn P., Dеzsi Șt 2005).

Sunt 26 dе spесii саrе sе rеpаrtizеаză în pаtru ordinе: insесtivorе, rozătoаrе, саrnivorе și аrtiodасtilе, rеspесtiv în 14 fаmilii. (Сoсеаn P., Dеzsi Șt 2005).

”Mаrmotа, dispărută din Саrpаți în timpuri istoriсе, а fost rеintrodusă în Munții Rеtеzаt, еxеmplаrеlе аdusе din Аlpi fiind еlibеrаtе pе Fаțа Rеtеzаtului. Еlе nu s-аu stаbilit însă аiсi, сi s-аu mutаt în Сăldаrеа Buсurеi, miсul nuсlеu dе асolo fiind în сrеștеrе și însumînd аzi сirса 100 dе еxеmplаrе. Șoаrесеlе dе zăpаdă, spесiе сu răspândirе insulаră în munții Еuropеi și Аsiеi vеstiсе, а fost idеntifiсаt și în Rеtеzаt ” (Сoсеаn P., Dеzsi Șt 2005), ”dаr probаbil сă nu еstе numеros niсi în pаjiștilе аlpinе, niсi în аltе goluri dе muntе undе а fost găsit” (Сoсеаn P., Dеzsi Șt 2005).

Саprа nеаgră а аjuns în prеzеnt lа un еfесtiv dе аproаpе 2000 еxеmplаrе în tot Mаsivul Rеtеzаt, асеаstă сrеștеrе populаționаlă fiind un rеzultаt аl măsurilor dе protесțiе din ultimul timp și în асеlаși timp а diminuării drаstiсе а dușmаnilor nаturаli. Са аtаrе, sе poаtе vorbi dе o sаturаrе а nișеlor есologiсе аlе spесiеi sаu poаtе сhiаr dе o ușoаră suprаpopulаrе, fеnomеn саrе vа trеbui stopаt prin асțiuni сompеtеntе dе rеduсеrе și în асеlаși timp dе sеlесțiе а populаțiеi еxistеntе (Сoсеаn P., Dеzsi Șt 2005).

3.4.2. Tipuri dе turism indusе dе саrасtеristiсilе biogеogrаfiсе аlе Munților Rеtеzаt

În асеаstă zonă sunt foаrtе multе spесii pе саrе dе dispаrițiе аtăt din florа сât și din fаunа. Сеi din саdrul Pаrсului Nаționаl Rеtеzаt nu își fас prеа mult griji în privințа florеi dеoаrесе асеstеа sе аflа în сеаlаltă jumătаtе аdiсă in pаrсul Gеmеnеlе undе ассеsul turiștilor еstе striсt intеrzis, аu voiе numаi oаmеnii dе știință pе bаzа unor pеrmisе.

CAPITOLUL 4. RESURSE TURISTICE ANTROPICE DIN MUNȚII RETEZAT

4.1. Obiective turistice istorice și culturale

Zona pe care am ales să o studiez are o istorie bogată. Încă din epoca de piatră, precum și Epoca de fier s-au gasit urme în pestera Cioclovina și Ohaba Ponor (Cocean P. 1995).

În urmă cu ani de zile s-au gasit monede de argind care faceau parte din Epoca post-aureliană, dând certitudinea cercetătorilor că în acest loc au locuit dacii (Cocean P. 1995).

Parcul Național Retezat are o suprafață foarte mare, așadar aici s-au descoperit numeroase situri istorice și culturale, acestea sunt (Cocean P. 1995):

Ruinele așezării romane Ulpia Traiana Sarmizegetusa, în această zona se afla un muzeu (Cocean P. 1995)..

Fig Ruinele așezării romane Ulpia Traiana Sarmizegetusa

Biserica din Densus reprezintă un simbol al bisericii ortodoxe vechi, fiind construita în secolul XI (Cocean P. 1995).

Conacul Familiei Cândea din Râu de Mori, datează din secolul XIV, în prezent este într-o stare de degradare foarte avansată (Cocean P. 1995).

Cetatea de la Sântamarie, datează din secolul XII pe parcursul anilor ea fiind transformă în restaurant, iar mai apoi în hotel (Cocean P. 1995).

Cetatea de la Salas, a fost costruită în secolul XV (Cocean P. 1995).

Aceste valori istorice și culturale înconjoară Parcul Retezat, facând din acest loc unul foarte spectaculos.

4.2. Obiective turistice religioase

În zona Retezatului sunt doua feluri de biserici: biserici medievale și biserici vechi.

Bisericile medievale, una dintre acestea este biserica din Densuș, fiind construită în secolul XIII cu anumite material din ruinele cetății romane Sarmisegetusa. Biserica având o arhitectură veche, prezintă picture murale, geam cu vitraliu, este reprezentația stiluli romanic. Biserica Prislop, situate în Silvașu de Sus, construită de fiica domnitotului Țării Româneși Moise Vodă, fiind un lăcaș de cult din anul 1560, iar în prezent este un seminar teoligic ortodox (Ionescu G. 1971).

Fig Biserica Prislop

Bisericile vechi, de la Sântămăria Orlea a fost construită în secolul XII de familia Cândea precum și biserica de la Nucșoara, Ostrov având o valoare culturală și religioasă foarte mare (Ionescu G. 1971).

4.3. Obiective turistice etnografice și folclorice

De-a lungul timpului adevaratele tradiții și obiceiuri s-au pierdut fiind în ziua de astazi un moment oportun pentru ca cetățenii acestei comunități să își păsteze și solidifice relația dintre ei, acest obicei îl duc mai departe tinerii. Portul popular din această zonă nu mai este original deoarece în prezent bărbații se îmbracă simplu la fel și femeile, în trecut bărbații purtau pantaloni lungi negrii, curea și laibăr, iar femeile aveau cămașa mult mai colorata decât în celelalte zone, opreag și cătrință (Petrescu P. 1959).

Cu toate ca portul popular specific s-a pierdut, valoarea muzicală încă se păstrează, precum și dansul, la fel și preparatele culinare. În casele vechi, țărănești mai întâlnești covoare țesute manual, și arhitectura veche. (Petrescu P. 1959).

În prezent localnicii participă la ”nedeile, târgurile tradiționale, hramuri bisericiști, colinde și spectacole folclorice”(Petrescu P 1959)

CAPITOLUL 5. INFRASTRUCTURA ȘI AMENAJĂRILE TURISTICE DIN MUNȚII RETEZAT

5.1. Infrastructura turistică de transport

Masivul este așezat în așa fel încât sunt accesibile două drumuri unul dintre acestea este Depresiunea Hațegului, iar celălalt Valea Jiului. În schimb drumul foresier din Parcul Național Retezat nu a fost modernizat, dar drumul spre Râușor sunt și ele nemodernizate, iar iarna accestul se face foarte greu (Cocean P., Dezsi Șt 2005).

Accestul din Țara Hațegului drumurile naționale Caransebeș-Hațeg pe DN68 continuată pe drumul național Tg. Jiu-Petroșani-Hațeg-Simeria DN66 și căile ferate Caransebeș-Subcetate și Filiași-Petroșani, distanța dintre aceste căi de comunicații variază de la poalele muntelui între 5 și 15 km, aceste căi de comunicații sunt suprapuse pe șoselele care circula autobuzele I.T.A (Cocean P., Dezsi Șt 2005).

Sarmizegetusa, altitudinea acestea este de 500 m, iar accesul se pace pe drumul național DN68, fiind cea mai importantă gară de la poalele munților (Cocean P., Dezsi Șt 2005).

Clopotiva, situat la altitudinea de 450 m este o mică comună asezată în apropierea Retezatului, aici se întâlnește o șosea nemodernizată până la Sarmisegetusa, iar în continuarea acesteia până la Cârnești șoseaua este modernizată pâna la Hațeg pe DN 68. Pe cele două Ostroave circulă autobuzele. Având în vedere că drumul forestier din Clopotiva are 45 de km, ramificându-se o varietate de trasee turistice (Cocean P., Dezsi Șt 2005).

Râu de Mori are altitudinea de 556 metri altitudine, este la 20 km depărtare de Hațeg, accesul se face pe drumul DN66, în această zonă circula și autobuzele. Valea Râușorului este înconjurată de un drum forestier până la cabana Pietrele (Cocean P., Dezsi Șt 2005).

Nucșoara este situată la altitudinea de 630 metri, șoseaua care traversează această localitate este DN66, în această zonă se află o haltă importanta CFR. În lunile de vară, sunt autobuze care urcă până la Cîrnic (Cocean P., Dezsi Șt 2005).

Hobița este situat la altitudinnea de 540 metri, este străbătut de o șosee DN66, întâlnindu-se și o gară CFR. În Hobița sunt două trasee turitice facându-se pe șosele forestieră până la cabana Balea care sunt 20 de km și Murgușa 15 km (Cocean P., Dezsi Șt 2005).

Accesul din valea Jiului de Vest

Având în vedere că majoritatea căilor de acces din Valea Jiului sunt modernizate oferind posibilitatea tuturor turiștior de a ajunge în zona Retezatului foarte ușor în toate anotimpurile. Accesul pe Valea Jiului se face fie pe calea ferată sau pe drumul național DN66 (Cocean P., Dezsi Șt 2005).

Uricanii Noi este situat la altitudinea de 750 metri, este un oraș minier situat la 23 de km de Valea Jiului, accesul se face pe DN66A. Pe o distanță de 9 km se circulă cu autobuzele (Cocean P., Dezsi Șt 2005).

Câmpul lui Neag este situat la altitudinea de 900 metri, este foarte cunoscuta vremuri străvechi din cauza tradițiilor pastorale, este la 20 de km departare de Jiul de Vest și 35 de km de Petroșani (Cocean P., Dezsi Șt 2005).

Drumuri forestiere din Munții Retezat

Dezvoltarea economiei naționale este extrem de dezvoltată din punct de vedere al exploatării forestiere valorificată la cote maxime. Pentru a putea permite accesul turiștilor în drumeții diferite pe versanții Retezatului, dar și accesul pe drumuri naționale si județene. Aceste drumuri forestiere beneficiază si de o bună dezvoltare a magazinelor alimentare (Cocean P., Dezsi Șt 2005).

Fig Drum forestier din Parcul Național Retezat

Având în vedere ca Valea Jiului nu este foarte variată în ramificații, aceasta beneficiază de traseul spre vale Rîului Bărbat si valea Lăpușnicului Mare, acolo aflandu-se o cabana nouă. În partea de nord sunt șosele forestiere, iar în partea vestică sunt o serie de șosele spre Valea Brazilor, Valea Bilugului, Valea Mării și Valea Buta. Cabanele întalnite pe drumurile forestiere sunt foarte utile turiștilor (Cocean P., Dezsi Șt 2005).

5.2. Infrastructura de cazare publică

În toate zonele montane înfrastructura de cazare este cotata la numarul de margarete, cu cât pensiunea sau hotelul este cotat la mai multe margarete cu atât condițiile sunt din ce în ce mai bune.

Fig Pensiunea Passiflora de trei margarete

Fig Pensiune

Fig Cazare turistică pe categorii de confort pe an din Retezat

După cum putem obesrva în graficul de mai sus cazarea turistică este clasificată pe cateogorii de margarete. La 5 margarete din anul 2000 până în 2005 numărul de turiști este de 0, dar începând din anul 2006 pana in 2017 este o crestere brusca de turiști. Putem observa ca la pensiulie de 4 margarete se cazează anual foarte puțini turiști, apogeul fiind în anul 2017. La pensiunile agroturistice de 3 margarete din anul 2000 până în 2005 este o creștere lentă a numărului de persoane, dar din 2006 până în 2017crește brusc ajungând până la 628 de persoane cazate. Pensiulile cu două margarete au o creștere continuă din anul 2000 până în prezent, iar pesniulie cu o margareta sunt mult mai cautate decât pensilunile cu 5 margarete sau 4 margarete.

Fig Cabană

Fig Cazare turistică pe categorii de confort pe luni din Hațeg și Petroșani

În graficul de mai sus cazarea turistică pe categorii de confort este analizată pe luni din anul 2010 până în aprilie 2018. Putem observa ca majoritatea turiștilor preferă pensiunile cu o margaretă, având procente destul de ridicate, urmată în orde de celelalte margarete, iar numărul mare de vizitatori este în sezonul de toamnă, din anul 2010, până în 2017, iar în 2018 până în aprilie este scăzut.

Fig Indicele capacității de cazare pe categorii de confort din Hațeg și Petroșani

În graficul de mai sus sunt Pensiunile turistice de două margarete a înregistrat un procent de 2%, predominant fiind pensiunile agroturistice, însă în preferințele turiștilor sunt cele de 3 margarete, urmtă de pensiunile cu 2 stele având o creștere și descreștere continuă, pensiunile cu 5 margarete au un proces fad în primii patru ani, urmată de o creștere bruscă menținând procentul constant.

Fig Înnoptări turistice pe luni in Petroșani

Înnoptările turistice sunt realizate în fiecare lună începând din ianuarie 2010, până în aprilie 2018, putem observa că cele mai numeroase structuri de cazare printre preferințele turiștilor sunt hotelurile din Petroșani. Având o creștere continuă până în fiecare ani, dar în sezoanele de vară de întregistrează cele mai mari creșteri, începutul anului 2018 procentul a fost mai scăzut. Vilele turstice au un procent foarte scăzut, dar de la începutul sezonului de iarnă din anul 2018, numărul de turiști din luna ianuarie este de 200 de turiști pe lună fiind întro continuă creștere pana în luna aprilie, aceeași situație este și în cazul cabanelor turistice, numărul de turiști crescând în anul 2017. Pensiunile turistice cresc de la lună la lună cu 185 de turiști, apogeul îl atinge în luna noiembrie cu 600 de turiști din anul 3013.

Fig Înnoptări turistice pe lună în Hațeg

Hostelurile sunt cele mai căutate din Hațeg cu toate ca din anul 2010 până în ianuarie 2015 unt foarte puțini turiști care se cazează, de la mijlocul iernii din anul 2015 au o creștere bruscă de 192 de turiști pe lună crescând treptat până în aprilie 2018 cu 200 de turisti pe lună, motelurile sunt mai puțin cautate, dar încep să crească treptat din ianuarie 2018 ajungand la 150 de turiști pe lună. Pensiunile agroturistice au început să înflorească din iulie 2017 fiind întro continuă creștere lunară de turisti.

Fig Înnoptări în structuri de primire turistică Petroșani pe an

După cum putem observa și în acest grafic hotelurile cazează cei mai mulți turiști în fiecare an. Având o creștere și descreștere coontinuă, dar tot timpul s-a menținul la peste 20.000 de turiști pe an, dar cei mai mulți turiști fiind în anul 2006 cu aproximativ 25.000 de turiști, iar cei mai scăzuți ani fiind 2002, 2005 și 2005 cazând între 12.000 și 9.000 de turiști. Vilele turistice au o creștere de aproxomatic 1.500 de turiști anual, cresând până in anul 2007 cu aproximativ 4.000 de turiști, iar în 2008 a scăzut brusc. Pensiunile turistice din anul 2003 până în 2006 sau cazat între 1500 și 3000 de turiști, descrescând până în anul 2010, din 2011 având o creștere continuă de la 3.500 de turiști până la 5.200 de turiști în anul 2017.

Fig Pensiune

Fig Înnoptări în structuri de primire turistică în Hațeg pe an

În Hațeg pensiulnile turistice sunt cele mai căutate crescând însemnat din anul 2006 până în 2017, cele mai multe înnoptări efectuându-se în anul 2014 și 2015cu aproximativ 12.000 de turiști pe an. Hostelurile au început sa fie cautate din anul 2015 cu 2000 de înnoptări pe ani, urmată de hanuri cu 1000 de înnoptari în anul 2005.

5.3.Infrastructura de semnalizare și informare turistică

Cabane și adăposturi, echipe Salvamont

Înițial se pornește de la rețeaua de cabane din zona Bucurei continuată de zona centrala cu un număr nu prea mare de refugii și cabane. Din această cauză numarul de turiști cu ccortul este destul de mare. Autoritățile hunedorene prevad construirea unu hotel la Gura Bucurei care face leătura cu șoseaua forestieră de pe Valea Lăpușnicului Mare. Modernizarea cabanelor din Retezat sau facut pe carcur deoarece au fost degradate de numarul mare de turiști (Cocean P., Dezsi Șt 2005).

Cabana Pietrele are aproximativ 200 de locuri, în sezonul de vară sunt așteptați aproximativ 350 de turiști pe zi. Pe partea stânga a Stânișoarei au fost construite campinguri. Refugiul Gențiana este la o distanță de câțiva km de Cabana Pietrele, de aici poți avea o priveliște foarte frumoasă asupra lacurilor centrale. Cabana Câmpul lui Neag, este construită de mineri și este situate in comuna cu același nume, turiștii o folosesc ca loc de odihnă înainte de urcare pe Retezat. Casa laborator Gemenele, este înființată de curând pentru cercetători în scopuri știinșifice (Cocean P., Dezsi Șt 2005).

Fig Refugiu Stâna de Râu

Înafară de adăposturile baleoclimaterice din Deva, mai sunt locuri de adăpost pentru turiști. Cabanele fiind foarte mici aici încap grupuri de 2-3 persoane având un confort foarte redus. Munții retezat sunt o destinție ideală pentru drumeții si curismul cu cortul, turiștii sunt obligași sa aibă grijă de natura la montarea și demontarea cortului (Cocean P., Dezsi Șt 2005).

Echipele de salvamont au fost înființate de catre organelle județene pentru a ajuta turiștii care fac drumeții periculoase sau în cazul în care se întâmplă un accindet. Zona Retezat are o echipă de 5 alpiniști care au sediul la Hațeg, în Petroșani o alta echipa de 3 alpiniști a fost formată (Cocean P., Dezsi Șt 2005).

Dacă în timpul drumeției se întâmpla un accident unui turist, coechipierii acestuia trebuie să îi acorde primul ajutor, dacă este mai grav aceștia trebuie sa se ducă până la cea mai apropiată cabana, ca mai apoi cabanierul să anunțe echipa de Salvamont împreună cu o echipă de voluntari (Cocean P., Dezsi Șt 2005).

Poteci și marcaje

Munții Retezat are o rețea foarte mare de drumuri ciobănesti și poteci. Pe parcursul anilor, cu timpul pasionații pentru drumeții au început să facă trasee din ce în ce mai grele și mai lungi, prin zonele stâncoase ale Retezatului (Cocean P., Dezsi Șt 2005).

Magistrala est-vest, magistrala nord-sud se încrucișează în șaua Plaiului Mic, cu diverse poteci turistice, dar și pastorale. Din muntele Custura care traversează Șaua Plaiului Mic, continuându-se pe Retezatul Mic ajungând pe teritoriul Munților Godeanu (Cocean P., Dezsi Șt 2005).

O altă potecă importantă se situează pe ramura nordică din Retezat din apropierea Țării Hațegului se continuă pe valea Lacului Bucura până pe Valea Jiului. Sau construit drumuri noi în continuarea Rîului Bărbat, fiind folosite anual de tot mai mulți turiști (Cocean P., Dezsi Șt 2005).

Fig Potecă marcată spre Lacul Bucura

Poteci nemarcate

O altă categorie de trasee sunt cele cu poteci nemarcate care adesea sunt folosite de localnici. În Masivul Retezat circa 80% din poteci sunt marcate cu semne specific: bandă colorată, cruce, cerc, triunghi. În partea de la nord spre sud, semen sau degradat, dar numai o parte dintre ele au fost revopsite având în vedere că acestea sau făcut pentru prima data între anii 1955- 1965. În schimb pardea de la est la vest este foarte degradată, mai ales spre creste, ceea ce oblige turiști să fie foarte atenți la pietrele în care sunt marcate semnele specific (Cocean P., Dezsi Șt 2005).

Marcaje ciobănești

Înafară de potecile marcate și nemaracte este o altă categorie de marcaje, cele ciobănești. Acestea sunt făcute de ciobani dint câteva lespezi făcute grămăjoare, amplasate din loc în loc, în prezent le sunt foarte folositoare turiștilor (Cocean P., Dezsi Șt 2005).

CAPITOLUL 6. FLUXUL TURISTIC ÎN MUNȚII RETEZAT

6.1. Numărul de turiști și variabilitatea sezonieră a sosirilor turistice în Munții Retezat

Fig Înnoptări primire turistică la hotel pe luni pe parcursul anului 2010 în Petroșani

Fig Înnoptări primire turistică la hotel pe luni pe parcursul anului 2017 în Petroșani

În graficele de mai sus putem observa că în anul 2010 în lunile mai, iulie, august sunt aproximativ 2500 de turiști scăzând ușor spre luna august cu 2004 turiști spre deosebire de anul 2017 când lunile ianuarie si aprilie numarul de turiști variază între 2141 și si 1954. Lunile care înregistrază fluxul scăzut de turiști este în sezonul de iarnă, dar si la începutul primăverii în anul 2010 spre deosebire de anul 2017 când numărul turiștior în sezonul de iarnă este foarte ridicat.

Fig Înnoptări primire turistică la hotel pe luni pe parcursul anului 2015 în Hațeg

Fig Înnoptări primire turistică la hotel pe luni pe parcursul anului 2017 în Hațeg

În graficele de mai sus putem observa ca în anul 2010 precum și în 2017 lunile ianuarie și februarie diferențele nu sunt prea mari. În sezonul de vară din anul 2010 sunt mai mulți turiști care sau înnoptat la hotel față de anul 2017 care este într-o continuă scădere, inclusiv în sezonul de toamna spre deosebire de anul 2015 cănd numărul de turiști este mult mai mare.

Fig Înnoptări primire turistică la cabane turistice pe luni pe parcursul anului 2017 în Petroșani

Fig Înnoptări primire turistică la cabane turistice pe luni pe parcursul anului 2017 în Râu de Mori

În cele două grafice de mai sus am analizat numărul de înnoptări turistice la cabane din comuna Râu de Mori și Municipiul Petroșani în anul 2017. După cum putem observa și în grafice, Municipul Petroșani are un număr mai mare de turiști, cei mai mulți fiind in luna iainuarie 313, iar pe parcursul anului nu are un număr stabil de persoane cazate sete întro creștere și descreștere continuă mai ales în luna iunie cand s-au înregestrat doar 83 de turiști. Comuna Râu de mori are pe tot parcursul anului numărul mic de turiști care înnoptează, cei mai multi fiind 60 în luna noiembrie.

Fig Sosirile lunare ale turiștilor în anul 2011 la cabane turistice în Râu de Mori

Fig Sosirile lunare ale turiștilor în anul 2017 la cabane turistice în Râu de Mori

În graficele de mai sus sunt reprezentate pe luni sosirile turiștilor la cabane în anul 2011 și 2017 în comuna Râu de Mori. Putem observa că în ambele grafice numărul de turiștii de sosiri turistice este foarte scăzut o mică excepție este în august 2011 cand s-au cazat 2015 persoane.

Fig Sosirile lunare ale turiștilor în anul 2011 la pensini turistice în Petroșani

Fig Sosirile lunare ale turiștilor în anul 2017 la pensini turistice în Petroșani

Graficele numărul sunt realizate pe anul 2011 în fiecare lună și în anul 2017 în fiecare lună. În anul 2011 putem obesrva că din ianuarie până în decembrie numarul sosirilor de turiști au scăderi, dar și creșteri foarte mici de turiști spre deosebire de anul 2017 când numarul maxim de turiști este de 184 în luna ianuarie descrescând treptat până în luna iunie, din luna iulie sosesc 94 de turiști menținîndu-se până în luna septembrie cand scade brusc la 67 de turiști, apoi crescând la fel de brusc.

Fig Sosirile lunare ale turiștilor în anul 2010 la pensini turistice în Hațeg

Fig Sosirile lunare ale turiștilor în anul 2017 la pensini turistice în Hațeg

În graficele analizate mai sus pe parcursul anului 2010 și 2017 în fiecare lună, putem observa ca fluxul de turiști din anul 2010 este crescut în sezonul de primăvara spre dosebire de anul 2017 cand acesta este scăzut, dar se poate observa ca în sezonul de vară, sosirile sunt foarte ridicate, menținându-se asa pana în septembrie, scade ușor în lunile octombrie și noiembrie,dar în decembrie crește. În 2010 din sezonul de vară se menține aproximativ la aceeași valoare până în noiembrie, scăzând în decembrie.

6.2. Durata medie a sejurului turistic în Munții Retezat

În urma ceretărilor efectuate pe teren am observant că majoritatea turiștilor au un sejur de 6-7 zile, iar o mica parte de 2-3 zile. Sunt și turiști care trec prin acest areal înnoptând sau vizitând orașul Hațeg, o parte din turiști opresc să se aprovizioneze sau să mănânce la un restaurant.

Majoritatea turiștilor care au sejur de 2-3 zile fac drumeții pe Masivul Retezat. Iar ceilalți rămân cu cortul în apropierea lacurilor glaciare, de obicei turiștii au voi să înnopteze cu cortul la Lacul Bucura.

CAPITOLUL 7. EVALUAREA PERCEPȚIEI TURIȘTILOR ASUPRA POTENȚIALULUI ȘI AMENAJĂRILOR TURISTICE DIN MUNȚII RETEZAT PRIN METODA CHESTIONARULUI

În urma aplicării chestionarului, am observant că majoritatea turiștilor au venit în această zonă odată, de mai multe ori și niciodată. O parte din turiști au completat ca vor rămîne în această zonă înre 3 și patru zile, dar și mai mult de patru zile.

Majoritatea turiștilor care vizitează zona au vărste cuprinse între 25 de ani și 50 de ani cășatorind în cuplu, cu prienenii sau familia. Din câte am observant aproape 80% din turiști au venitul estimate pe aceasta vacanță sau mini-vacanță peste 2.500 de ron, foarte puțini au spus că au între 1000 de ron și 1500.

Înfrastructura rutieră o parte din ei au spus că este bună, iarceilalți spunând că este proastă.

Motivul principal pentru care turiștii au ales această destinație este drumeția, considerînd ca potențialul touristic nu este pus în valeoare. Luând în considerare odihna, recreerea și mai ales aventura, spunînd că cele mai importante atracții a acestei zone este natura avînd în vedere ca o parte din Rezervație are paduri virgine.

Potecile marcete de pe traseele montane sunt puse la vedere și marcate foarte bine, turiștiiau fost încăntați susținând că s-au descurcat foarte bine pe traseele montane, unii dintre aceștia urcând pentru prima oară pe munte.

Turiștii au fost surprinși într-un mod placut cum au fost întâmpinați ca oaspeți. Majoritatea acestora au gasit cabane curate la fel și camerele de hotel, bineînțeles ca au existat și turiști care nu au fost mulțumiți de baza de cazare susținând că locul unde s-a cazat nu a fost întreținut de gazdă.

Toți turiștii cărora le-am aplicat chetionarul au spus că prețurile sunt acceptabile, pentru toate categoriile de posibilități.

La întrebarea în ce măsură sunteți deranjați de efectele poluării datorate comportamentului necorespunzător al turiștilor, ei au răspuns ca sunt foarte deranjați, aceeasi întrebare am pus-o și unor localnici susținănd că tot greu este pe ei deoarece ei trebuie să strănga tot, pentru a avea stațiunea curată în permanență.

Jumătate din turiști au susținut că vor să se întoarca, iar ceilalți au spus ca vor să viziteze și alte locuri și nu or să mai staționeze în această zonă, vor fii numai în trecere.

CONCLUZII

Munții Retezat sunt sitați în grupa vestică a Carpaților Meridionali, se întind pe 453 km², fiin înconjurați de Depresiunea Hașeg și Depresiunde Petroșani și de Văile Rîului Bărbat, Rîul Mare, Lăpușnicul Mare.

Acestea au morfogeneze fluviale și fluvio-denudaționale, terasele de luncă sunt formate în Holocen, iar cele sutiate la 150 m respectiv 170 m în Pliocen.

În Retezat se află cele mai unice lacuri glaciare, care s-au format prin erodarea ghețarilor.

În acest loc se afla două mari lacuri de pe teritorilul României Lacul Zănoaga și Lacul Bucura.

Acest loc se poate lăuda cu 970 de specii de plante, iar flora este etajată în cinci zone, având și specii de flori protejate de lege.

Fauna este la fel de bogată precum flora, dar și în acest caz sunt specii de animale protejate de lege.

În privința solului la altitudini mici sunt soluri alcaline cu orizon A molic, la o altitudine puțin mai mare sunt soluri brune acide, podzoluri și podzoluri turboase, urmat de soluri criptospodice.

Aici se află Parcul Național Retezat fiind împărțit în două zone Rezervația științifică Gemenele-Tăul Negru interzisă turiștilor, iar cea de a doua Zona de protecție a parcului, urmată de Rezervația de Zimbri de la Slivuț aici se află zimbrii pe cale de dispariție. Tot aici se află Geoparcul Dinozaurilor din Țara Hațegului.

Am observat că gradul de favorabilitate a climei pentru turism prin metoda indicelui climato-turistic este destul de bun.

Aici sunt întrezise băile în lacurile glaciare, precum și plimatul cu bărcuțele.

Resursele turistice antropice din retezat sunt variate, obiectivele turistice istorice și culturale sunt destul de multe: Ruinele așezării romane Ulpia Traiana Sarmisegetusa, biserica veche din Densuș, Conacul Familiei Cândea dini Râu de Mori,ele fiind îtro degradare avansată, mai puțin Biserica din Densuș. În cadrul obiectivelor turistice religioase se află Biserica Prislop. Am observant că există doar două muzee folclorice.

Înfrastructura turistica de transport este bine pusă la punc deoarece au autobuze, care îți permit să ajungi unde vrei, sosele fiind partial bune. Drumurile forestiere sunt accesibile.

Înfrastructura de cazare este din ce în ce mai bună, numărul turiștilor crescând de la un an la altul, dar și descrește în anumite perioade ale luni.

Înnoptările la hotel ajung să aibă aproximativ 25.000 de turiști, iar cel mai puțin 10.000 pe an.

Înfrastructura de semnalizare și înformare turistică sunt bine echipate cu echipe de Salvamont, o parte din poteci sunt marcate foarte bine adicî semen sunt foarte ușor de observat, iar celelalte au semnele degradate.

Numărul de turiști în principu este bun, dar bineînteles că sunt perioade bune dar și rele. Durata medie de sejur este 6-7 zile.

În încheiere am aplicat un chestionar în urma căruia turiștii au susținut că o parte din eu vor să se întoarcă, iar cealaltă parte vor să viziteze și alte locuri și nu or să mai staționeze în această zonă, vor fii numai în trecere

BIBLIOGRAFIE

ACALEȚ, T. (1986), Studiul geologic și petrografic al părții de nord a Munților Retezat, Teză de doctorat, Univ. Iași.

BERZA, T., DRĂGĂNESCU, A. (1988), The Cerna-Jiu Fault System – a major tertiary transcurent leneament, D.S. Inst. Geol., Geofiz. 72-73, 43-57.

CÂRCIUMARU, M. (1980), Mediul geografic în Pleistocenul superior și culturile paleolitice din România, Edit. Academiei Române, București, 268 p.

COCEAN P (1995) Peșterile României Potential touristic Edit. Dacia Cluj-Napoca

COCEAN, P. (1999), Geografia Turismului, Edit. Focul Viu, Cluj-Napoca

COCEAN, P., DEZSI , ȘT. (2005), Prospectare și geoinformare turistică, Edit. Presa Universitară Clujeană, Cluj – Napoca.

DIMITRESCU, R. (1986), Le Danubien des Monts de Petreanu et de Retezat dans la region de Râu Mare, D.S. Inst. Geol. Geofiz., 70-71/1, 269-289.

DRĂGHINDĂ, I. (1956), Prezența cretacicului superior în Bazinul Petroșani, Com. Acad. R.P.R., VI, 6, 831-838

GHEORGE NICULESCU (1965) Munții Godeanu studiu geomorfologic Edit. Academiei Republicii Populare Române

GHERASI, N., DIMITRESCU, R. (1970), Anticlinalul Rof și rolul lui în structura părții nordice a Munților Retezat și Petreanu, ASUCI, (S. n), secț. II, b, Geol.-Geogr., XVI, 55-60.

GHERASI, N., VISARION, A., ZIMMERMANN, P. (1973), Considerations sur l’age de certains schistes cristalins et dépots sédimentaires de l’Autochtone danubien situés au nord des Monts Godeanu, St. cerc. GGG, Geologie, 18, 2, 303-310

ICHIM, I. (1981), Tendințe actuale în formarea glacisurilor în condițiile morfogenetice din România, ASUCI, S.N., Secț. II, b, Geol. Geogr. 27, 97-104.

ILIESCU, E. (1974), Munții Retezat, Edit. Pentru Turism, București.

IONESCU G. (1971) Arhitecctură populară în România Edit. Meridiane, București

KRAÜTNER, Th. (1930), Die Spuren der Eiszeit in den Ost-und Süd-Karpaten, Verhandl. des Siebenbürg. Karp. Vereins für Nat. zu Hermannstadt, LXXIX-LXXX, 38-86.

MAC, I., COVACI, I., MOLDOVAN, C. (1990), Glaciatiune si morfologie glaciara în muntii mijlocii din România, Studia Univ.,,Babeș-Bolyai” Geographia, XXXV, 2, 3-11

MARTONNE, EM. de (1899), Sur la période glaciare dans les Karpates Meridionales, C.R. Acad. Sci. Fr., Paris , CXXIX, 894-897.

MICU, C., PARASCHIVESCU, C. (1970), Contribuții la cunoașterea geologiei părții nordice a Munților Retezat, între Râu Alb și Nucșoara, cu privire specială asupra ivirilor de talc, D.S. Inst. Geol. Geofiz., LVI/2, (1968-1969), 71-87

MIHAI HARET (1930) Masivul Retezatului – Revista ” Boabe de grîu”, anul I,

NAE POPESCU ( 1973) Munții Retezat Edit. Stadion p 12- p 16

NAE POPESCU (1982) Munții Retezat Edit. Sport- Turism p30-33

NICULESCU, Gh. (1957), Urme glaciare și periglaciare, Probleme de geografie, V, 395-397.

NICULESCU, Gh. (1960), Câteva observații asupra reliefului carstic din Munții PiuleIorgovanu, Natura, an XII, 5, 82-86.

PAVELESCU, L. (1953), Cercetări geologice în Munții Retezat, D.S. Com. Geol., XXXVII (1949-1950), 105-144.

PAVELESCU, L. (1967), Geneza și evoluția masivelor granitoide din Carpații Meridionali, St. cerc. GPAVELESCU, L. (1953), Studiu geologic și petrografic al regiunii centrale și de sud-est a Munților Retezat, An. Com. Geol., XXV, 119-210GG, Geologie, 12, 2, 337-350

PETRESCU P. (1959) Costumul popular rimînesc din Transilvania și Banat Edit. de Stat Didactică și Pedagogică, București

PIȘOTĂ, I. (1971), Lacurile glaciare din Carpații Meridionali, Edit. Academiei Române, București, 162 p.

POSEA, GR., POPESCU, N., IELENICZ, M. (1974), Relieful României, Edit. Științifică, București, 483 p.

SCHREIBER, W., SOROCOVSCHI, V. (1993), Munții Retezat. Condițiile fizico-geografice, în Parcul Național Retezat. Studii ecologice, Popovici, I. (ed.), Edit. West Side Computers, Brașov, Edit. EUS Chișinău, 8-12.

SPÂRCHEZ Gh. DINCĂ L. (2002) Solurile României Edit. Pentru viață

TERZEA, E. (1970), Evoluția faunei terestre, în Geografia României, I, Geografia fizică, Edit. Academiei Române, București, 444-450

THORNBURY, W.D. (1969), Principles of Geomorphology, New York-London, Wiley, 594 p.

UNGUREANU, I. (1978), Hărți geomorfologice, Edit. Junimea, Iași, 185 p.

URDEA P. (2000). Munții Retezat. Studiu geomorfologic, Edit. Academiei Romane, Bucuresti

URDEA, P. (1995), Quelques considerations concernant des formations de pente dans les Carpates Meridionales, Permafrost and Periglacial Processes, 6, 2, 195-206.

* (1971), Rîurile României, (Monografie hidrologică), (red. coord. : C. Diaconu), IMH, București, 752 p.

** (1987), Geografia României III Carpații Românești și Depresiunea Transilvaniei Editura Academiei Republicii Socialiste România p 331