Umor Si Munca

UMOR ȘI MUNCĂ

CUPRINS

UMOR ȘI MUNCĂ

1. Introducere

2. Umorul ca fenomen cultural

2.1. Istorie a umorului

2.1.1. Teoreticieni ai umorului englez

2.1.2. Teoreticieni ai umorului francez

2.1.3. Teoreticieni ai umorului german

2.1.4. Teoreticieni ai umorului român

2.2. Ce declanșează umorul? Implicații psihologice

2.2.1. Teoria superiorității

2.2.2. Teoria incongruenței

2.2.3. Teoria eliberării

2.3. Mijloace de transmitere ale acestor mesaje

2.3.1. Tehnici de alcătuire a comediei în media

3. Munca în context cultural

3.1. Definirea culturii

3.2. Ce culturi doresc să analizez și de ce

3.3. Cunoștințe empirice despre atitudinea în muncă

3.4. Studii cantitative despre atitudinea în muncă

4. Lay theory

4.1. Relevanța teoriei poporului în muncă

5. Analiza calitativă a folclorului umoristic

5.1. Universul cercetării și obiective

5.2. Criterii de selectare a materialului

5.3. Aplicarea analizei de conținut

5.4. Analiza și interpretarea datelor

5.4.1. Englezi

5.4.2. Francezi

5.4.3. Germani

5.4.4. Români

5.5. Atitudinea în muncă rezultată

5.5.1. Englezi

5.5.2. Francezi

5.5.3. Germani

5.5.4. Români

5.6. Grounded Theory

5.7. Direcții viitoare

6. Aplicarea rezultatelor

6.1. Strategii adoptate de companiile multinaționale

6.2. Ghid de bune practici pentru companii

5.2.1. Englezi

5.2.2. Francezi

5.2.3. Germani

5.2.4. Români

6.3. Efectele așteptate

7. Concluzii

Anexa 1

Anexa 2

Anexa 3

Anexa 4

Bibliografie

1. Introducere

Este suficient de spus, pentru început, că în procesul realizării acestei lucrări am muncit și am râs. Scopul real, însă, a fost aducerea atenției profesanților din domeniul academic asupra importanței umorului în modul fiecăruia de a înțelege și aproxima lumea. Umorul constituie o sursă imuabilă de înțelepciune și esență a unei anumite culturi. Ne poate vorbi despre atitudini, alte culturi, percepții asupra vieții, muncii și a fiecărui fenomen care ne înconjoară.

Am început studiul umorului în mod recreativ, apoi mult mai teoretic, încă de la vârsta de 14 ani. La vârsta aceea reușeam să captez atenția și aprecierea celor din jur (asemeni unui adolescent tipic) prin recitarea momentelor de comedie, care se întindeau cu orele, învățate cuvânt cu cuvânt din folclorul umoristic britanic. M-am convins de receptivitatea oamenilor la comedie atunci când la sfârșitul clasei a XII-a am realizat lucrarea de Atestat, intitulată Umorul Britanic. Această încoronare a celor patru ani de studii de engleză intensivă în cadrul liceului a fost primită magna cum laude de către comisia de examinare. A fost prima dată când cineva îmi oferea o notă importantă analizând modul în care vorbeam despre cel mai mare hobby al meu. Atunci am înțeles că asta voi face mai departe. Apariția responsabilităților și dezvoltarea mea adult și student într-un mediu academic m-a făcut să conturez această pasiune și să o transform într-o lucrare valabilă contextului academic și social în care am petrecut cei mai mulți ani din viață și intenționez să o fac în continuare.

Scopul lucrării este a completa tezaurul cognitiv din domeniul sociologiei, comunicării, antropologiei, resurselor umane, sociolongvisticii, etnolingvisticii și marketing-ului cu importanța teoriilor ce pot fi sustrase din umorul fiecărei culturi. Relativismul cultural este o temă pe care o persoană trebuie să o abordeze pentru a trece pragul maturității și a sta față în față cu o societate în continuă mișcare. Adaptabilitatea este deja o nevoie pentru a prospera ca individ într-o societate, nu o opțiune.

Pe lângă fundamentarea valorii folclorului umoristic, am adus în prim-plan o mică parte din teoriile specifice acestuia și am realizat o cercetare calitativă asupra unor documente sociale relevante acestui domeniu. Culturile alese sunt deprezentate de englezi, francezi, germani și români, deoarece acestea sunt cele mai frecvent întâlnite în cadrul companiilor multinaționale și sunt primele patru care mi-au provocat o curiozitate asupra modului în care percep munca. Demersul euristic a fost încoronat de dezvoltarea rezultatelor pe baza teoriei poporului sau lay theory, urmată de aplicabilitatea acestora în domeniul resurselor umane, printr-un Ghid de bune practici dedicat comunicării organizaționale din companiile multinaționale.

Al doilea capitol al acestei lucrări constă în plasarea umorului ca fenomen cultural și se concentrează asupra prezentării unei scurte istorii a acestuia, de la Antichitate până în prezent. Acest capitol urmărește evidențierea direcțiilor de gândire ale fiecărei culturi în parte prin enumerarea teoreticienilor reprezentativi și a contribuțiilor acestora în domeniul fundamentării teoretice a fenomenului ludic. Am adus în vedere și implicațiile psihologice ale acestuia, prin cele trei teorii de bază: teoria incongruenței, superiorității și eliberării. Am încheiat cel mai lung capitol teoretic al lucrării cu tehnici de transmitere a acestor mesaje în mass media.

În al treilea capitol am prezentat munca asemeni unui fenomen cultural. Nu puteam face acest lucru fără a oferi o definiție documentată asupra conceptului de cultură. Am justificat, mai apoi motivul pentru care am ales aceste patru culturi pentru a le studia, oferind o explicație bazată pe relativismul cultural necesar în contextul actual. Pe lângă explicația relativismlui cultural se adaugă pura curiozitate personală pe care întotdeauna am manifestat-o față de aceste culturi prin prisma interacțiunilor recurente din experiența mea profesională de până acum. Am oferit o imagine de ansamblu asupra cunoștințelor empirice pe care oamenii le au, în general, despre culturile studiate: aceste opinii pot fi considerate stereotipii dar am acceptat realiatea faptului că stereotipurile ne spun multe despre națiuni. Aceste cunoștințe empirice au fost comparate cu studii cantitative și științifice asupra atitudinii în muncă a englezilor, francezilor, germanilor și românilor.

Cel de-al patrulea capitol a fost dedicat exclusiv teoriei poporului sau lay / folk theory folosită pentru fundamentarea cercetării calitative. Această teorie stă la baza întregii lucrări, pentru că așa cum ne spune teoria în sine, această lucrare face apologia valorii de adevăr (inspirat din umor, citate, expresii pre-stabilite), pe care o au culturile în perceperea realității și în modul în care acestea se raportează la membrii grupului sau la alte grupuri. Preferința pentru această teorie a pornit din justificarea relevanței în domeniul muncii a teoriilor cu caracter popular.

Capitolul cinci a fost desfășurat progresiv pentru a explica modul în care am realizat cercetarea calitativă asupra documentelor sociale (celor 400 de glume). Am trasat obiectivele cercetării alături de metodologia acesteia în selectarea datelor și am explicitat modul de aplicare a analizei de conținut (prin codare deschisă, axială și analiză semiotică). Modul de lucru a început să capete formă atunci când am interpretat categoriile, subcategoriile, etichetele conceptuale, codurile, frecvențele și dimensiunile identificate în urma analizei de conținut linie-cu-linie și cu ajutorul programelor digitale de analiză. Subcapitolul 5.5. reprezintă un manual de utilizare a Ghidurilor de bune practici din ultimul capitol, oferind informații detaliate asupra analizei realizate. Pentru a finaliza această cercetare calitativă, folosind metoda fundamentării teoriei sau Grounded Theory, am emis patru teorii generale care concentrează cele mai relevante dimensiuni desprinse din codări, oferind, în același timp, perspective și variante de dezvoltare a celor aflate pe viitor, fie de către mine, fie de către alți academicieni interesați de acest domeniu.

Ultimul capitol analizează strategiile de comunicare curente în companiile multinaționale, sau mai bine spus lipsa acestora. Companiile menționate nu dezvoltă un model multicultural de comunicare, sau putem lua în considerare și confidențialitatea în împărtășirea datelor de acest tip, ca regulă internă. Cert este că eu nu am o regulă a confidențialității în realizarea acestei lucrări, pentru că altfel i-ar contrazice scopul. Așa că am dezvoltat pe baza unui tipar de comunicare axial, recomandări asupra modului de comunicare cu angajații, membrii culturilor engleze, franceze, germane și române, gata de a fi folosit de departamentele de Resurse Umane ale companiilor multinaționale.

Mă încred în faptul că veți aprecia această lucrare la fel de mult cum mi-a făcut plăcere să o realizez.

2. Umorul ca fenomen cultural

Aceste procese cognitive care declanșează senzația de râs unei persoane au o istorie amănunțită, fiind întețite odată cu dezvoltarea societății și a omului. Mai apoi au fost studiate ca procedee separate, analizate de oamenii de știință din domeniul psihologiei și comunicării sociale, dezvoltând astfel o ramură științifică separată. Știința care se ocupă cu studiul râsului și al efectelor acestuia asupra organismului se numește gelotologie.

Denumirea umorului provine din Grecia Antică, unde medicii considerau că echilibrul umorilor produse de organismul uman, poate influență sănătatea fizică și psihică a omului. Lucru demonstrat veridic de medicina modernă. Nu ne este de mirare că că prima pseudo-definiție a umorului apare în Grecia Antică, la Platon, în dialogul Philebos. Acesta spune că „esența ridiculozității stă în ignoranța celor slabi.”

2.1. Istorie a umorului

După cum amintește Val. Panaitescu în lucrarea sa „Humorul”, în istoria Chinei Antice râsul era considerat un lucru trivial și nepotrivit, fiind permis numai în cercuri restrânse. India se concentra pe învățăturile sale, spiritualitate, pe pragmatism și vicisitudinile vieții, iar de multe ori pragmatismul sugrumă comedia și o epuizează, motiv pentru care în perioada Antichității Indiei nu întâlnim o astfel de ușurință în spiritualitatea minții. Egiptul Antic se presupune a fi având un „fir” de umor în hieroglifele din Valea Regilor, dar acest lucru este perceput diferit de la lingviști la sociologii care aleg să le studieze din această perspectivă. Așa cum se întâmplă adesea, ilaritatea se aplică numai în cazul unora dintre noi, chiar și atunci când ceea ce auzim / vedem nu întrunește teorii riguroase ale alcătuirii efectului comic, ci pur și simplu constituie un declanșator în psihicul fiecăruia. În ceea ce-i privește pe evrei, în Vechiul Testament, referirile la umor primesc o conotație malițioasă, răzbunătoare și derizorie. Pentru evrei, „Marele humor este bazat pe suferință și mâhnire. Iar în acestea, evreul a dovedit că este expert.” Operele satirice prevalează în istoria operelor ebraice, tocmai pentru că provin dintr-o istorie a suferinței din care se pare că au învățăt cea mai importantă lecție: viața privită cu simțul umorului devine mai ușor de trăit.

Rămânând la subiectul Antichității, nu pot a nu menționa faptul că poveștile Homerice au fost cele care purtau amprenta comicului răutăcios, dionisiac, exuberant, între oameni și zei. În Antichitate plecăm de la stilul lui Homer la cel al lui Socrate, de satiră fină, ce îmbină ironia și mesajul subânțeles împletit în maieutica socratică. Având în vedere că râsul reprezintă recreație intelectuală, iar atât grecii cât și romanii erau popoare ce rodeau din intelect, nu este de mirare că în opera lui Apuleius, Măgarul de aur, este menționat un zeu al râsului la romani (Monus), și tot același la greci (Mōmos).

Fiecare societate are un umor specific, dezvoltat în urma evenimentelor istorice, curentelor literare și în special scriitorilor care au marcat-o. În următoarea parte voi încerca să ofer o privire de ansamblu trăsăturilor umoristice ale fiecărei culturi, vorbind despre teoreticieni ai umorului englez, francez, german și român. Fiecare societate are un număr de persoane care au analizat din punct de vedere teoretic umorul, din care pot fi scoase la iveală trăsăturile ce caracterizează fiecare din societățile alese, prin menționarea unor opere notabile care au contribuit la dăruirea unei forme concreteerele satirice prevalează în istoria operelor ebraice, tocmai pentru că provin dintr-o istorie a suferinței din care se pare că au învățăt cea mai importantă lecție: viața privită cu simțul umorului devine mai ușor de trăit.

2.1.1. Teoreticieni ai umorului englez

Harold Nicolson adună în câteva rânduri esența umorului englez fiind printre singurii care reușește să încapsuleze și să analizeze ce înțelege acest popor prin râs, în general, ce tip de glume produce și cum reacționează la ele. Dacă umorul provine din suferință și ridiculizarea celui amărât, este logic din punct de vedere sociologic să asumăm că simțul umorului va fi prezent într-un mod aparte la popoarele care au trecut prin războaie, foamete și prădări, devenind astfel mai „reci”. Popoarele care se regăsesc în această descriere sunt cele anglo-germanice, nu la fel de rapizi, vulcanici în caracter sau expansivi ca popoarele sudice. De aceea, Harold Nicolson precizează în cartea sa, Simțul englez al umorului și alte eseuri, din 1946, că „natura humorului englez este una în care prevalează latura sensibilității, de unde și preferința acestuia pentru zâmbet. Se află undeva între râsul spontan și cel refleziv, mai mult primul decât ultimul.”

Harold Nicolson enumeră zece trăsături naționale specifice englezilor, cu precadență în particularitățile umorului printre care face referință la sensibilitatea și predispoziția spre fantezie a acestora, alături de cumințenie și sensibilitate la tot ce însemnă deformarea valorilor morale. Această abordare a umorului devine un scut pentru englez în fața timidității. Poate fi observat acest mecanism de apărare a englezului împotriva rușinii nu numai în ceea ce afirmă teoreticienii umorului englez, ci și în confesiunile umoriștilor porpriu-ziși. Un exemplu care stă în spatele acestei tendințe generalizatoare este afirmația lui John Cleese, fondatorul celui mai prolific – din punct de vedere cultural – și influent grup de comedie din Anglia, numit Monty Pyton. Acesta spune într-un interviu din cadrul The Daily Show dedicat prezentării filmului A Fish Called Wanda (1988): „Este scopul fiecărui englez să ajungă până la mormânt fără să fie făcut de rușine.”

Englezii sunt flegmatici în aproape tot ce fac în viața de zi cu zi, fiind astfel imposibil să nu se reflecte în umorul poporului acestei țări. Există o tendință adoptată de teoreticieni de a considera umorul acesta ca fiind un joc, „o plăcere a inteligențelor cultivate”, așa cum consideră James Sully în lucrarea sa Eseu asupra râsului (1902). Jocurile de cuvinte sunt un lucru comun în creațiile umoriștilor englezi, luând denumirea de puns. Îndreptățit, așadar, putem deduce dacă aruncăm o privire asupra serialului Benny Hill și a tipului de slapstick humour care îl caracterizează. În acest registru, ne putem referi la temele prevalente pe care le putem întâlni în schițele ce au urmat după anii ’80: de la Monty Python la Eddie Izzard. Astfel putem regăsi ridiculizări ale lui Adolf Hitler, realizarea unui meci de fotbal între cei mai mari filosofi care au trăit vreodată, inventând un Ministry of Silly Walks, folosind auto-ironia pentru a face haz de metodele ce colonizare ale Angliei cu ajutorul viclean al steagurilor, punerea șosetelor în toastere și gemului pe magneți, sau pur și simplu cumpărând cadouri pentru bebelușul Iisus în prima zi de Crăciun, de la benzinăria de peste drum. Considerând acestea, îi putem da drepate teoreticianului Philip Drummond Thompson atunci când se referă la umorul englez ca fiind unul între „geniu și stupiditate”.

2.1.2. Teoreticieni ai umorului francez

În scrierile teoreticienilor umorului francez se vorbește mult prea puțin despre ce înseamnă acesta în Franța. Aceștia se concentrează mai mult asupra unei descrieri a umorului englez, în special, apoi a umorului american, în defavoarea unei caracterizări a temelor prevalente în comedia franceză, așa cum au făcut teoreticienii englezi. De la Henri Bergson la Robert Escarpit, nu numai că analizele se referă la curente aparte de cele franceze, ci teoreticienii se contrazic între ei, corectând ideile fiecăruia, nu neapărat în mod diplomat, așa cum vom observa în comentariile făcute de Paul Stapfer asupra abordării entuziaste a lui Thackeray. Prin puterea intuiției, chiar dacă nu ne putem încrede în aceasta ca fiind una exactă, putem generaliza și deduce într-o măsură limitată că o parte a umorului caracteristic farancez este reprezentat de satiră, un atașament față de realitate și concentrare exclusivă asupra eu-lui.

Henri Bergson dezvoltă ideea că râsul este un fenomen „pur intelectual”, fără a avea emoții implicate de niciun fel, ci înseamnă doar suspendarea cognitivului pentru un moment. Bergson privește comicul ca un mecanism aplicat pe viu, în care subiectului glumei îi este înlăturată calitatea de ființă și îi sunt însușite trăsături mecanice, concretizate. Se produce un efect comic atunci când atenția este deviată de la mental la corporal. Originalitatea ideii este indiscutabilă în raport cu alte teoretizări făcute înaintea lui Henri Bergson.

Louis Cazamian, în cartea sa L’etudes de psychologie litteraire (1913), face o delimitare a tipurilor majore de umor ce prevalează în literatura engleză, în special, dar pot fi aplicate asupra majorității operelor umoristice ale lumii. Louis Cazamian identifică patru tipuri de „judecăți ale vieții”: comică, afectivă, morală și filosofică. Suspendarea acestor judecăți produce un anumit tip de umor, într-un context potrivit.

1. Suspendarea judecății comice este categoria care înglobează cele mai comune situații umoristice. Suspendarea judecății comice implică seriozitatea în analiza efectelor comice, aruncând o privire asupra acestora în mod detașat. Remarcarea comicului vizibil într-o manieră detașată și analiza acestuia duce la dezvoltarea mai multe tipuri de comic.

2. Suspendarea judecății afective este cea care duce la umorul negru, satiră și ridiculizarea celui aflat într-o situație precară, a victimei. Dacă toți oamenii și animalele ne sunt plăcute sau neplăcute, este normal să existe un astfel de umor care să atace antipatiile pe care le avem ca oameni. Cazamian nu îl numește umor negru, nici după ce André Breton face o apologie a acestui tip de umor.

3. Louis Cazamian identifică suspendarea judecății morale. Aceasta se referă la producerea efectelor comice prin sfidarea normelor etice și de bună purtare admise de societate. Comicul rezultat prin suspendarea judecății morale pot fi identificate ca sexiste, antisemite, rasiste, xenofobe, homofobe etc. Simbolul acestui tip de umor poate fi reprezentat în zilele noastre de scoțianul Frankie Boyle și de toată creația umoristică a acestuia. Stilul acesta umoristic poate face referință și la satiră, o formă a umorului, dar, la un loc cu ironia, este total opusă comediei, conform teoreticienilor englezi și francezi.

4. Judecata filosofică se referă la faptul că umorul poate masca sau transpune cele mai sincere sentimente. Cu ajutorul inteligenței, emoțiile sunt luate ca atare și amplificate, în urma acestui proces rezultând gluma în sine, sau efectul comic. Așa cum clovnii se spune că sunt cele mai triste persoane, comedianții celebri duc povara unui pesimism patologic atunci când își pun abilitățile laolaltă pentru a crea satira. „Cu cât mai mult suferă o persoană, cu atât mai mult, consider, va avea un simț pentru comic.” Cunoscut în istorie ca fiind cel mai mare comediant al lumii, fiind pe atât de popular și amuzant pe cât era de depresiv, poartă numele de marele Joseph Grimaldi. O legendă cunoscută referitoare la acesta, ne spune că un om mergea la psiholog în vremea aceea, confesând că se simte cel mai trist om din lume, depresiv și paranoic. Psihologul, recomandându-i să se ducă la unul din spectacolele lui Joseph Grimaldi, pentru a se înveseli, pacientul a spus: „Eu sunt Joseph Grimaldi.”

Robert Escarpit preia aceste judecăți formulate de Louis Cazamian, în cartea sa L’humour (1963), însă face o sintetizare a celor patru suspendări ale judecăților, renunțând la judecata comică. Acesta argumentează renunțarea la judecata comică, prin faptul că judecata afectivă, morală și filosofică o includ pe cea comică. Acesta consideră că este de la sine înțeles că efectul umoristic este obținut numai dacă cel ce produce gluma are acel deosebit de necesar – simț al umorului. Tipurile de comic (de situație, limbaj, corporal, gag-ul) sunt o urmare cursivă și inevitabilă a trecerii mesajului prin filtrul celor trei judecăți admise de Escarpit.

2.1.3. Teoreticieni ai umorului german

În perioada premergătoare celei ineterbelice, umorul german a căpătat o notă sinistră, cu note din ce în ce mai întunecate, până în perioada inerbelică, unde pesimismul comediei devine mai puțin perceptibil. Germanii sunt în continuare îngrijorați de evenimentele istorice defavorabile lor, mai ales prin bilanțul celui de-al doilea Război Mondial. Umorul acestui popor și-a păstrat nuanțele sumbre până în ziua de azi, fiind marcat la începuturi de umorul macabru dar pragmatic a lui Christian Morgenstern, în lucrarea sa Cântece de spânzurătoare (1905).

Dacă Christian Morgenstern percepe umorul ca „un mod de contemplare a finitului, din perspectiva infinitului, o opoziție dintre lucrul în sine și aparență”, un punct de vedere prin esență debordant de inocent pentru modul în care era perceput umorul – și încă este perceput – în Germania; pe de altă parte, afirmațiile lui Morgenstern primesc un suflu grotesc-macabru atunci când ne menționează decizia pentru care a ales să scrie lucrarea Galgenlieder: „De pe spânzurătoare vezi lumea altfel și vezi alte lucruri altfel decât altele.”

Un alt punct de referință din care s-au propagat lucrările viitorilor umoriști este cel ce are ca laitmotiv coșmarul. Acesta se regăsește în lucrările lui Franz Kafka, din care pot fi enumerate drept Metamorfoza (1915), Procesul (1925) sau Castelul (1926). Franz Kafka a intrat în rândul umoriștilor nu prin aportul ludic pe care acesta îl aducea prin lucrările sale, ci prin studiul condiției umane, a destinului implacabil al omenirii. Dezumanizarea personajelor ce provine din punerea în contrast cu absurdul societății în operele lui Kafka este atât de dramatică încât pot fi regăsite elemente ale cadrului animalier.

După cum este cunoscut, Metamorfoza face apologia inadaptabilității prin transformarea omului în gândac. Umorul în opera lui Kafka conține nucleul teoriilor despre umor, identificate în analizele socio-lingvistice ale majorității teoreticienilor: obiectivitatea exacerbată într-un context neobișnuit, în care subiectul reacționează pragmatic sau mai degrabă nu reacționează, se preface a fi obiectiv, indiferent, într-o situație nefirească și nefalimiară lui. Întocmai unui Don Quijote sau, în zilele noastre unui Mr. Bean în realitatea de zi cu zi.

Un alt autor care a marcat nu numai evoluția literaturii universale, cultura germană și pe cea a umorului din cadrul acestei națiuni, dar a revoluționat aspecte ale filosofiei universale, medicinei și perceperii esteticului în general, a fost Thoman Mann, cu cele mai ilustre opere: Der Zauberberg (Muntele Vrăjit) (1924) și Doktor Faustus (1947).

2.1.4. Teoreticieni ai umorului român

În analiza ideilor teoreticienilor români asupra umorului voi lua ca punct de reper, așa cum este previzibil, lucrările lui I. L. Caragiale și Ion Creangă. Punctele de reper sunt de obicei menționate, sunt luate ca atare, elemente ce oferă caracter reputat actelor asociate, dar îndată ce îndeplinesc funcția punctului de reper, nu sunt analizate în detaliu. Acesta este motivul pentru care nici teoreticienii români ai umorului nu analizează neapărat stilul lui Caragiale sau Creangă, ci îi folosesc ca pe o glumă cunoscută, pe care nu e nevoie să o mai rostești. Teoreticienii umorului român sunt alcătuiți predominant din critici literari, esteticieni și filosofi, printre care îi putem enumera pe Tudor Vianu, George Călinescu, Eugen Lovinescu, Adrian Marino; aceasta nefiind o listă definitivă, ci aleasă din prisma importanței și a recurenței operelor acestora în cultura românească.

Cea mai cuprinzătoare și, subiectiv-estimat, exactă descriere a umorului românesc a fost făcută de George Topârceanu, în în proiectul său Problema râsului și humorul românesc (cca. 1927 – 1928), prezentat în cadru conferențiar dar nu și publicat ca volum independent. Acesta prezintă trei forme de exteriorizare a umorului românesc: „1) inventează situații si pățanii comice…; 2) făcând pe prostul spune adevăruri supărătoare (proverbe, zicători, cimilituri); 3) cele două procedee combinate… .”

În această enumerare, George Topârceanu îl dă ca exemplu pe Păcală, acest Falstaff al umorului românesc, dar nu din punct de vedere al tipului de caracter, ci din perspectiva notorietății personajului în culturile de care aparțin. Desigur, menționând și faptul că Falstaff a fost creat de Shakespeare, iar Păcală de poporul român. Eroul popular are caracteristică principală „bătaia de joc”, aici echivalentă cu umorul, în a-și denigra dușmanii sau pe cei ce atentează la siguranța fizică sau psihică a sa, adoptând un spirit inventiv, manifestându-se cu fapte și vorbe în aparență nevinovate.

Dacă eroul popular în România este Păcală, mai ales cu cât conceptul a fost creat și dezvoltat de către oameni, prin viu grai, putem îndrăzni a asuma, știind că atitudinile creatorului se transpun în creația sa, că românul împrumută caracteristicile enumerate de George Topârceanu, nu numai în umor, ci și în deplinătatea activităților telurice pe care acesta la întreprinde.

Dacă George Topârceanu face o caracterizare a umorului românesc folosind un limbaj care nu părăsește ludicitatea caracteristică noțiunii prezentate, Petre Locusteanu este primul care a abordat din punct de vedere teoretic și lingvistic această temă, în antologia sa, numită Umorul Românesc (1915). Acesta afirmă că umorul se naște dintr-un sentiment specific numai voioșiei, de unde se pot desprinde, pe lângă alte caracteristici, două tipuri de comedii. Primul tip de comedie identificat de Petre Locusteanu este cea gravă (numit „râsu-plânsu” de Nichita Stănescu), unde putem face referință la opera lui George Bacovia, în cadrul românesc discutat: „Ca Edgar Poe mă reîntorc spre casă,/ ori ca Verlaine, topit de băutură -/ Și-n noaptea asta de nimic nu-mi pasă. // Apoi, cu pași de-o nostimă măsură,/ Prin întuneric bâjbâiesc prin casă,/ Și cad, recad, și nu mai tac din gură.”

Comedia veselă, al doilea tip identificat de Petre Locusteanu, este reprezentativă folclorului umoristic românesc. Aceasta se rezumă la întreaga operă a lui Ion Creangă sau I. L. Caragiale, la care nu mă voi referi, ci îl voi oferi ca rederință pe D.D. Pătrășcanu, care și-a înmuiat condeiul în călimara lui Ion Creangă, creând astfel un umor popular, al inocenței, la fel de remarcabil. Acceptând aceste două versiuni ale comediei, Petre Locusteanu conchide afirmând că „dacă râsul nu are patrie, umorul are, deoarece atârnă de o dispoziție organică.”

Nicolae Iorga, în cartea sa Istoria literaturii românești (1929), susține vioiciunea poporului român, susținând că lipsește în mod patologic din celelalte literaturi. Românul, potrivit acestuia, are tendința de a se îndoi de convingerile imuabile pe care le-ar avea în mod normal o persoană. Totul este privit într-un mod relativ și sceptic de către român, susținând cu tărie ceea ce are de susținut, dar acceptă în același timp și contrariul. Această atitudine pornește din istoria României de peste secole, un cadru în care s-au desfășurat nu numai evenimente demne de cronică, dar și unele din care românul a învățat; suntem căliți, ispitiți. Tocmai de aceea, Nicolae Iorga ne numește „un popor mehenghiu. I se pare cuiva că spunem una, și de fapt spunem alta, iar cine nu ne cunoaște nu-și poate da seamă totdeauna de ce am vrut să spunem.”

Românul are capacitatea de alua în derâdere ceea ce i se pare departe de adevăr, depărtându-se astfel la rândul lui, prin remarcile umoristice, și el de realitate. Tudor Vianu arată o vădită încredere a poporului în viață, depărtarea de năpăstuirile vieții prin umor, subminând subiecte de o mare importanță, de la creștinism la politică, aducând aceste „ritualuri” ce au primit prea multă însemnătate, la un nivel de la care pot pleca numai săgețile ascuțite ale ironiei. Românul ridiculizează tot ce este exagerat, indiferent de natura noțiunii ce atinge acest prag.

Atmosfera biblică este de altfel predominantă în literatura spiritualității românești, tocmai pentru faptul că moartea este un subiect abordat în mod exhaustiv. Moartea nu-l sperie pe român, tocmai pentru că atitudinea stabilită „arbitrar” este de împăcare cu finalul și acceptarea acestuia. Această viziune este „mioritică”, așa cum o numește Șerban Cioculescu, reîntoarcerea în lut și parcurgerea vieții sub semnul sfârșitului nu au un caracter dramatic pentru român. Poporul poate ridiculiza și acest moment, mai ales unde are ocazia, postulând astfel esența Humorului negru a lui André Breton. Un popor este caracterizat în majoritatea componentelor sale prin viziunea pe care o are asupra vieții și a morții. De aici pornește tezaurul de înțelepciuni folclorice.

2.2. Ce declanșează umorul? Implicații psihologioce

Așa cum am menționat în primele pagini, știința care se ocupă cu studiul râsului se numește gelotologie. Încă din Antichitate, râsul era recomandat de către doctorii sau vracii acelei perioade ca tratament împotriva unor afecțiuni. Fără certitudine epistemică, recomandarea răsului ca tratament a fost una corectă, deoarece a fost demonstrat științific că are are eficiență în diminuarea efectului negativ al alergenilor dar are efect și asupra stresului și al durerii, fiind recomandat ca analgezic și reabilitează afecțiunile cardiopulmonare.

Pe lângă aceste afecțiuni și recomandări în situații exacte, pur fiziologice, râsul are cel mai mare efect asupra psihicului, fiind dezvoltate în jurul acestuia teorii ale umorului și terapii clinice bine fundamentate. Teoriile umorului există pentru a ne ajuta să înțelegem ce anume înseamnă umorul, ce funcții sociale îndeplinește și cum influențează comportamentul uman în diferitele contexte sociale din viața de zi cu zi. Teoriile existente privesc umorul ca un proces pur psihologic, esență a unui comportament sănătos. Alte teorii aduc apologia originii spirituale a umorului, altele conchid că umorul este o experiență mistică.

Efectul umorului în societate are un efect categoric. „Abilitatea de a face sau a reacționa la o glumă, mai ales în grup, conduce la solidaritate.” Ideea că oamenii râd deoarece se regăsesc în acele experiențe deja trăite, pe care le menționează comediantul, face grupul de oameni în cauză mult mai unit.

Așa cum spune Matsumoto Yashiko în articolul său Dealing with life changes (2009), autoironia celor rasiști, sexiști, bătrâni duce la simpatizarea acestora de către public, prin simplul fapt că au exprimat absurditatea acestor comportamente înainte să o fi făcut alți membri ai societății care să îi blameze.

Dintre toate aceste teorii, trei sunt acelea care apar recurent în literatura de specialitate: teoria incongruenței (nepotrivirii), teoria eliberării și cea a superiorității. Aceste teorii nu se exclud, ci din contră, conlucrează pentru a forma umorul: teoria nepotrivirii se unește cu cea a superiorității pentru a crea teoria eliberării, la nivel psihic.

2.2.1. Teoria superiorității

Teoria superiorității ne spune că oamenii sunt predispuși la acțiunea de a râde, atunci când sunt puși în fața unei situații față de care se simt superiori din punct de vedere moral, fizic și intelectual. Astfel s-a ajuns la o separare evidentă dintre râs și cultura unui popor, cultura „oficială”. Însuși Mikhail Bakhtin, care a studiat îndeaproape fenomenul superiorității în umor de-a lungul istoriei, afirmă că „ceea ce este esențial și important, nu poate fi comic” și „adevărul esențial despre lume și om nu poate fi spus în limbajul râsului.”

Râsul este folosit într-un discurs pentru ca emițătorul să se poziționeze deasupra receptorului sau a „victimei”, care de multe ori nu este prezentă. Are rolul de a-l alarma pe oponent, de a-i provoca repulsie, de a demonstra că oratorul este un om împlinit, complet și inteligent. Astfel, dacă umorul încearcă un sentiment de superioritate, este normal să asumăm că poate fi și într-adevăr a fost folosit ca o armă pentru a pedepsi devianța socială, pentru a îndrepta lașitatea și slăbiciunea. Așadar, ridiculizarea constituie o armă etică, folosită atât pentru rezultate pozitive, cât și negative, scopul fiind extinderea normelor sociale.

Un citat care stă la rădăcina fundamentării practice a acestei lucrări, așa cum veți observa mai departe, aparține lui Michael D. Bristol (1985). Astfel din umor izvorăște acel sentiment primordial de raportare inferior-superior, dar și invers, superior-inferior, un element esențial atunci când ne referim la umorul în și despre muncă:

„Ridiculizarea este un element recunoscut în practica împlementării legilor, în pedepsirea insubordonării și în sentimentul de superioritate resimțit de nobili față de servitorii lor. Râsul este și un element social important în strategiile de calmare, domolire folosite de servitori referitor la stăpânii lor. ”

Așadar, șefii folosesc umorul pentru a se simți șefi, pentru a-și întări poziția, iar angajații folosesc umorul în raport cu sinele, prin auto-ironie, pentru a-și calma șeful, a-i arăta că el este cel împuternicit. Desigur, aici vorbim de umorul fățarnic, dar există și cel despre care nu știe „șeful”, umor ce implică mai mult decât o teorie a superiorității (angajator-angajat) sau, mai degrabă, a inferiorității (angajat-angajator).

2.2.2. Teoria incongrueței

De la raportul superior-inferior putem porni spre teoria incongruenței, o teorie ce se axează pe juxtapunerea unor contraste incomparabile. Efectul ludic este generat de combinația unor elemente total opuse într-un singur context, o singură scenă. Oamenii considerați „superiori” pot deveni ușor subiectul unei glume dacă sunt puși într-o situație cu mult sub demnitatea lor. Oamenii nefericiți, deformați, disproporționați sau suferinzi nu constituie un subiect ludic. Pot fi percepuți astfel, dacă, în condiția în care se află, adoptă trăsături de comportament ce parvin oamenilor dintr-o „ierarhie” superioară.

James Beattie, profesor de Filosofie morală și Logică, în cadrul Universității din Aberdeen, formulează în lucrarea sa On Laughter and Ludacrous Composition (1775) o definiție explicită a teoriei incongruenței, ce comprimă atât viziunile lui Freud, Schopenhauer, cât și pe cele ale lui Mark Akenside, cel care a folosit pentru prima dată termenul de incongruență în raport cu umorul, în Pleasures of Imagination (1744):

„Râsul răsare din percepția a două sau mai multe părți sau circumstanțe inconsistente, nepotrivite, sau incongruente, considerate fiind unite într-un obiect complex sau ansamblu, sau obținând un fel de relație reciprocă din modul bizar în care le observă și percepe mintea noastră.”

Teoria incongruenței se „joacă” cu ierarhiile și normele stabilite de societate care ne spun că așa este un lucru, și nu altfel. Ne arată că normele sunt fluide, maleabile, și nu rigide. Așadar, psihicul uman poate transforma limba pentru producerea de noi înțelesuri. Ambele au capacitatea de a se extinde, dincolo universului practic în care sălășluim. Alți teoreticieni care nu sunt de acord cu această teorie, susțin că a face apologia incongruenței semnifică concentrarea excesivă asupra formei, și nu a fondului. Nu este necesar ca nepotrivirea în sine să fie sursa emanării ludice, ci sunt implicate și alte procedee, care stau dincolo de suprafață. Acestea constituie motivul pentru care unele formulări sunt amuzante și altele nu. Pentru asta, studiul umorului a fost extins către antropologie și studiul culturii, neuropsihologie și subconștient.

2.2.3. Teoria eliberării

În secolul al XIX-lea și începutul secolului XX, incongruența a fost mutată asupra percepțiilor efectuate de psihic. Cele două contraste care se suprapun asemeni strădaniilor interioare a ego-ului. Sigmund Freud și Herbert Spencer dezvoltă acest principiu, asupra impulsurilor subiective în percepția umorului.

Herbert Spencer, părintele filosofiei evoluționare, susține ideea unei energii nervoase sau nerve force. Acesta susține că energia internă a fiecărui om, parcurge un traseu anume în corp, canalizată în convorbire sau respirație. Atunci când intervine întreruperea unei idei care urmează, de obicei un curs previzibil, energia nervoasă se mărește, astfel dorind a fi eliberată prin alte canale, în acest caz prin râs. Așadar, râsul intervine atunci când intervine diminuarea bruscă a unor idei anticipate, având efecte benefice asupra sănătății: inima și stomacul se eliberează de energie. Râsul, așadar favorizează digestia, eliberând și mintea.

Sigmund Freud adoptă teoria lui Herbert Spencer, dar oferă o explicație dincolo de implicațiile biologice ale procesului. În studiul său, Jokes and their relations to the unconscious (1905), Freud include superego-ul, și faptul că această energie este generată de interdicțiile pe care și le pune o persoană, de depășirea acestora prin glume, în special pentru subiectele taboo ale societății. Astfel, Freud susține, există două tipuri de glume: inocente sau tendențioase (care la rândul lor se ramifică în ostile și obscene). Abordând aceste subiecte interzise, se provocă senzația de catharsis prin eliberarea „comediantului” de inhibiția dată de subiectul susceptibil la care face referință.

O mai mare semnificație pentru această lucrare o are teoria lui Freud care se referă la subiectivitatea în perceperea glumelor. Acesta a conchis faptul că o glumă funcționează pentru că atinge gânduri din inconștientul nostru, gânduri care rămân ascunse în majoritatea interacțiunilor noastre sociale. Asta explică percepția subiectivă a umorului; fiecare percepe o glumă ca fiind amuzantă, bazându-se pe diferitele experiențe care au contribuit la șlefuirea acestor gânduri ascunse.

2.3. Mijloace de transmitere ale acestor mesaje: media, literatură, cale orală

Umorul s-a multiplicat în diversitate odată cu apariția internetului, cel puțin în ultimii ani. De la Aristotel și Antichitate la Broaștele lui Aristofan, la jokerii de curte din Anglia Medievală cum ar fi John Heywood și Tomas Nash, sancționați pentru așa-zisul limbaj macaronar pe care-l foloseau, Moliere și Avarul sau Tartuffe, la telegrame Victoriene trimise de la țărmul mării, spectacole de tipul Punch and Judy din peroada post-Renascentistă, apoi comic-strip-uri în publicații tipărite, emisiuni televizate (sitcom sau comedie situațională), filme, office humour sau glume trimise prin fax, prin e-mail sau pass-along email humour , spectacole de stand-up comedy, improvizație și nopți de open mic, canale de Youtube dedicate comediei (#Comedy, CollegeHumor, Cracked etc.), roast-uri asupra celebrităților, ste-ur web care constituie enciclopedii veritabile de glume, canale de televiziune dedicate comediei (Comedy Central sau HBO Comedy) și încoronarea activităților umoristice prin gale cum ar fi Comic Relief, The Secret Policeman’s Ball sau British Comedy Awards.

Umorul este o industrie, iar media susține această industrie, hrănindu-se din ea. Publicitatea în sine a devenit o platformă pentru subiecte comice, fiind necesare în marketingul actual. Umorul este inclus în advertising, de la produse indispensabile sau alimetare la mașini, vacanțe și servicii de clasă socială înaltă. „Este benefic pentru marketing faptul că umorul funcționează asupra tuturor categoriilor de public, într-o măsură sau alta.” Formarea comediei și livrarea acesteia respectă trei principii de bază din științele comunicării, asemănător celor trei etape ale procesului mental prin care trece un cupărător pentru a recepta o reclamă, dacă ne referim la marketing: „procesul mental prin care trece un consumator până la decizia de cumpărare are trei etape: cognitivă, afectivă, comportamentală.”

Creatorul trebuie să cunoască motive prevalente ale comediei și asupra cărui public țintă să le ghideze, deoarce culturile reacționează diferit la aceeași glumă, la fel cum și clasele sociale adoptă un alt tip de umor. Totul trebuie să aibă legătură cu experiențele lor din trecut pentru a putea rezona cu inconștientul, așa cum am menționat mai înainte că a conchis Sigmund Freud în studiile sale asupra neuropsihologiei.

2.3.1. Tehnici de alcătuire a comediei în media

Sunt câteva strategii, reguli de urmat și combinații de făcut pentru a garanta un efect comic. În cartea Comedy Writing Secrets (2005), autorii Mel Helitzer și Mark Shatz listează șapte tehnici utilizate pentru crearea efectului comic. Tehnici, fără îndoială utilizate în toate tipurile de media enumerate mai sus, literatură, marketing și în viața de zi cu zi:

1. Double entendre sau dublul înțeles, un cuvânt sau frază cu o notă de ambiguitate înaltă, ce permite o a doua interpretare (de obicei indecentă).

2. Malaprop sau includerea unui cuvânt incorect în locul cuvântului corect pentru a genera efectul comic și a permite audienței să se simtă superioară.

3. Oximoronul sau alăturarea a două cuvinte sau idei cu înțeles diametral opus, numită și contradicție.

4. Pun sau un cuvât ce schimbă tot, esența unei observații, poate face ca cele două sau mai multe sensuri pe care le poartă expresia să fie valabile ca sens în același timp. Mai poate reprezenta realcătuirea unui cuvânt pentru a reprezenta un cuvânt ce se aseamănă cu cel inițial, are efect comic, dar nu este un omonim fidel.

5. Reformarea stă la baza teoriei incongruenței despre care vorbeam în paginile trecute. Aceasta reprezintă modificarea unei fraze de tip clișeu, idei sau citat cu o continuare neașteptată. Double entendre și pun-urile se bazează în special pe reformare.

6. Adevărul gol este o tehnică ce se opune total primei enumerate, double entendre. Acesta este inclus într-o frază idiomatică, iar incongruența vine din bogăția de expresii opusă adevărului dur.

7. Take-off – ul continuă o expresie bine cunoscută ce se aplică într-un context dat, dar conchide cu o remarcă de obicei exagerată; poate include urme de double entendre.

3. Munca în context cultural

În această a doua parte a lucrării, voi releva importanța culturii în muncă, prin aducerea în lumină a scrierilor științifice care analizează atitudinea față de muncă în context cultural. În plan teoretic, lucrările științifice din ultimii ani acoperă atitudinea în muncă în plan general, și nu referitor la diferitele culturi în parte.

Avem ca bază fundamentală teoriile cunoscute ale managementului resurselor umane, precum ierarhia nevoilor a lui Abraham Maslow, teoria ERG a lui Clayton Aldelfer, teoria necesităților a lui David McClelland, teoria echității a lui J. Stacy Adams și cea bifactorială dezvoltată de Frederick Herzberg. Aceste teorii ajută la formarea unei idei generale asupra atitudinii față de muncă. Având acestea în considerare, nu este îndeajuns să ne limităm doar la teoriile enumerate, deoarece există o discrepanță cognitivă între atitudini, valori și nevoi în muncă, discrepanță ce trebuie clarificată atunci când se vorbește exclusiv de atitudini. Mai mult, impresia generală conferită de aceste teorii trebuie restrânsă pentru a avea în vedere exclusiv culturile vizate și pentru a se plia asupra ideii întregi ai acestei lucrări.

O clarificare asupra disonanței cognitive dintre atitudine, valoare și nevoie, precizat anterior, este necesară. Această delimitare se va face pe bază epistemică, transpusă din literatura de specialitate asupra subiectului muncii din ultimii ani.

Există, de asemeni diferențe între ceea ce presupunem, generând stereoptipuri involuntare, că ar fi atitudinea fiecărei culturi, și ceea ce ne spune literatura de specialitate că ar reprezenta atitudinea în munca a acelorași culturi. Vom descoperi că aproximarea făcută de instinctul uman se suprapune cu rezultatele relevate de cercetări amănunțite.

3.1. Definirea culturii

Conform primului înțeles dat de Dicționarul explicativ al limbii române (2004-2015), cultura reprezintă:

„CULTÚRĂ, culturi, s. f. 1. Totalitatea valorilor materiale și spirituale create de omenire și a instituțiilor necesare pentru comunicarea acestor valori. ♦ Faptul de a poseda cunoștințe variate în diverse domenii; totalitatea acestor cunoștințe; nivel (ridicat) de dezvoltare intelectuală la care ajunge cineva.”

Cultura implică, pe de o parte, accepțiunea unor valori, conform definiției oficiale a dicționarului nostru. Pe de altă parte, nu se face referire la o societate specifică sau măcar trimitere la membrii unui grup social care împărtășesc aceleași valori (materiale și spirituale). Dacă auzim / citim termenul de cultură engleză, română, franceză sau germană, această parte a simbolului, semnificantul, conduce spre conceptul mental, semnificatul. La receptarea semnificantului cu toții ne putem forma o imagine a ceea ce înseamnă culturile enumerate mai sus, fie că aceste concepte mentale se formează pe baza stereotipurilor, conceptul mental bine definit cu siguranță există.

Nu trebuie să blamăm, desigur, Dicționarul explicativ al limbii române pentru că nu a satisfăcut și acest detaliu al cuturii, sau mai bine zis, nu a acoperit cerințele necesare în acest subcapitol din această lucrare, nefiind mână în mână cu scopul acesteia. De altfel, nici Alfred Kroeber și Clyde Kluckholn (1952) cu cele 160 de definiți, nici cunoscutul antropolog britanic Edward Taylor nu au reușit să înglobeze totalitatea înțelesurilor noțiunii de cultură. Asta nu înseamnă că antropologia este un domeniu haotic, dar ca în orice știință, este dificilă alcătuirea unei definiții care să satisfacă în egală măsură toți specialiștii în domeniu pentru totalitatea lucrărilor pe care doresc să le realizeze.

Astfel, aplicând metoda ajutătoare a cercetării științifice, am adunat un ansamblu de definiții asupra culturii care să satisfacă în mod particular obiectivele epistemice ale acestei lucrări.

„Tot ceea ce oamenii au, gândesc și fac ca membri ai unei societăți. Cele trei verbe corespund componentelor majore ale culturii. Tot ceea ce oamenii au se referă la posesiuni materiale; tot ce gândesc se referă la ce poartă oamenii în cap, ca idei, valori, atitudini; iar tot ce fac se referă la pattern-uri comportamentale.”

Tot ceea ce oamenii, ca membri ai unei societăți gândesc, este elementul prin se delimitează culturile pe care doresc să le analizez. Folclorul fiecărei culturi înglobează cele trei componente principale reliefate mai sus. Din toată diversitatea folclorică am sustras glumele, punct principal de plecare, deoarece, cum vom vedea, folclorul umoristic conduce cu desăvârșire, prin mijloacele corecte, la delimitarea atitudinii fiecărei culturi în parte. Singura definiție identificată care se referă la elementele ludice pe care le poate îngloba o cultură și fundamentează decizia de a studia acest domeniu, este definiția dată de Lect. univ. dr. Borcoman Mariana: „cultura este o formă a activității creatoare, de valori spirituale (mitici-religioase, filosofice, științifice, artistice, literare, plastice, muzicale, coregrafice), ludice, de delectare, ce urmărește să satisfacă nevoile psiho-sociale ale omului.”

Valorile, atitudinile și ideile asupra aspectelor majore universale ale vieții umane pot reieși din gesturi, cuvinte și expresii, obținând, de fiecare dată, în funcție de cultură, un rezultat diferit.

3.2. Ce naționalități doresc să analizez și de ce?

Motivul pentru care am ales aceste culturi, stă în spatele unei interacțiuni aparte, personale, avute cu fiecare din ele. Am aplicat în raționamentul alegerii acestora ceea ce ne spune Freud despre umor. Fiecare om, pe lângă alte motive pur biologice, lingvistice și cognitive, reacționează prin râs în mod aparte atunci când este pusă în lumină o realitate cu care subiectul a avut o experiență personală în trecut. Nedorind să mă abat de la tiparul alcătuirii senzației ludice, am urmat același traseu: am ales culturile cu care am avut interacțiuni de-a lungul vieții și mi-au stârnit curiozitatea. Pe lângă aceste motive pur subiective am ales culturi mari, europene, despre care, spre surprinderea mea, nu există multă literatură de specialitate referitoare la atitudinea în muncă, cu atât mai puțin despre folclorul umoristic al acestora.

Cultura engleză are, într-adevăr, mai multe lucrări despre umor decât românii, francezii sau germanii, dar meritul este al lor prin faptul că au declanșat un fenomen și au inspirat milioane de oameni în artă, media, publicitate și mod de gândire prin umorul lor. Shakespeare a dat startul, Monty Python a preluat datoria, iar restul continuă să păstreze această tradiție, într-un mod excepțional. Umorul englez sau întregul umor britanic m-a condus la realizarea acestei lucrări, după ani de studiu recreativ care au reușit să-mi clădească personalitatea, simțul umorului și atitudinea asupra marilor teme în viață. O remarcă personală și, sper, pertinentă.

Francezii nu dețin lucrări de specialitate dedicate acestui subiect, cu atât mai puțin asupra umorului francez. Cultura franceză a ales să dezvolte mai mult artele vizuale, literare și muzică decât umorul. Au și aceștia un simț umoristic, dar nu îndeajuns exploatat pentru valoarea la care poate ajunge. Atitudinea în muncă a francezilor nu este cunoscută, cel puțin nu din „surse autorizate”, cercetări sau din lucrări științifice.

Germanii sunt considerați de restul Europei, din nou, din „surse neautorizate” ca find lipsiți de simțul umorului. O opinie de care îndrăznesc să mă indoiesc. Umorul acestora pare a fi alcătuit din teme despre care se spune că satisfac nevoile fiziologice, umor gălăgios dar care respectă rigurozitate etică, așa cum stim cu toții că le este caracteristic. Aceasta este o generalizare în urma anilor de studiu recreativ pe care i-am realizat cu sârguință și i-am menționat mai sus.

Doresc prin această lucrare să aflu ce atitudine au membrii acestei culturi asupra muncii, cu atât mai mult cu cât germanii sunt cunoscuți pentru sârguința și seriozitatea cu care execută sarcinile profesionale nu numai la nvel individual, dar și pe plan international, în relatiile diplomatice externe pe care aceștia le poartă cu restul țărilor.

Justificarea alegerii propriei culturi, a românilor, pentru a face parte din această lucrare pare a fi redundantă. Românii au bogăție în umor, iar istoria secolelor și etniile aparținând acestei țări nu sunt numai un izvor nesecat pentru comedie, dar constituie și un mediu prolific pentru cercetări științifice, fie că vizează atitudini, stereotipuri, tendințe sau prejudecăți.

Alegerea de a analiza toate aceste patru culturi, așa cum am menționat, provine dintr-o motivație subectivă. Experiența profesională și efectul unei companii multinaționale asupra unui adolescent-matur, în primul an al facultății duce la dorința de a afla cum anume se poate comunica mai bine cu difertele culturi. Multiculturalitatea și relativismul cultural este o temă pe care o persoană trebuie să o abordeze pentru a trece pragul maturității și a sta față în față cu o societate în continuă mișcare. Adaptabilitatea este deja o nevoie pentru a prospera ca individ într-o societate, nu o opțiune.

Cele mai comune culturi întâlnite până acum în mediul companiilor multinaționale au fost englezii, francezii, germanii și fără îndoială românii. Pentru a comunica eficient într-o astfel de companie trebuie să cunoști ce face membrul unei anumite culturi să rezoneze mai bine, ce tehnici personalizate trebuie abordate pentru ca productivitatea să crească, iar comunicarea organizațională să devină mai eficientă.

3.3. Cunoștințe empirice despre atitudinea în muncă

Acest subcapitol va fi bazat asupra opiniilor generale despre atitudinea în muncă a celor patru culturi vizate. Aceste opinii, prin concepere, nu sunt bazate pe argumentări epistemice, ci pur empirice. Epistemologia și cercetarea științifică este o parte importantă a acestei lucrări; aceasta dă validitate și credibilitate rezultatelor și demersului cercetării. Scopul acestei lucrări este analiza metodologică a atitudinilor, pornind de la un fundament laic (folclorul umoristic), generat de oameni, variază în teme, concepte și nu constituie rezultatul unei cercetări în prealabil. Este firesc să cunoaștem și argumentele nefondate sau opiniile oamenilor despre aceste culturi, în general, care provin din factori pur empirici. Dintre acestea voi alege câteva surse reprezentative, apoi voi generaliza pe baza opiniilor recurente. Acestea vor constitui tipul de media prin care oamenii se exprimă cel mai mult: internetul.

Va costitui surse cunoscute, cu mulți utilizatori, ca Youtube, forumuri, Twitter, Instagram, Tumblr, LinkedIn, Facebook, platforme de gaming ca Xbox Live și PlayStation Netork s.a.m.d.

Atitudinea în muncă a englezilor – cunoștințe empirice

O primă sursă de colectare a acestor informații a fost site-ul www.businessculture.org, un proiect intitulat Passport to Trade 2.0 (#P2T2), înființat de Facultatea de Afaceri (Business School) a Universității din Salford, Manchester. Acest proiecte este menit să producă materiale online care să educe atât companiile mari si mici din Europa, cât și studenți care caută locuri de muncă în afara granițelor. Acest site conține un număr de articole referitoare la business etiquette, adaptate țărilor studiate, segmentate în Europa de Nord, Sud, Est și cea de Vest.

Referitor la atitudinea în muncă a Angliei, acest site ne explică faptul că britanicii nu doresc să se facă de rușine, să greșească prin comentarii deplasate asupra interlocutorului prin care să facă o mare gafă. De asemenea, spațiul personal este la fel de important, proximitatea socială fiind o regulă fundamentală în interacțiunile interumane. Atât cadrul restului activităților de zi cu zi, cât și în muncă, în raport cu colegii sau superiorii, aceștia valorifică spațiul intim mai mult decât celelalte culturi pe care le voi analiza în această lucrare.

Atunci când le este cerută o părere, aceștia evită să ofere un feedback negativ, din teama de a nu isca neînțelegeri. Politețea și curtoazia reprezintă un criteriu esențial în muncă. De aceea este important ca membrii culturii organizaționale să ofere un mesaj clar, care nu poate fi interpretat în mai multe feluri, din nou, pentru a evita neînțelegerile și conflictele de interese și valori morale.

În ceea ce privește munca, angajatorii pun accent pronunțat asupra experienței profesionale și mai puțin asupra realizărilor academice. În comparație cu alte țări europene unde titulatura academică este purtată cu mândrie ca un token al statutului social, în Marea Britanie (în special în Anglia), acest statut recunoscut prin studiile dobândite nu este un criteriu de departajare în procesul de selecție și recrutare în cadrul unei companii, de exemplu. Este considerat unul din taboo-uri discuția referitoare la bani: întrebarea „câți bani câștigi?” nu trebuie adresată unui membru al acestei culturi, decât dacă relațiile sociale sunt foarte apropiate.

Englezii sunt destul de cunoscuți în Europa pentru faptul că lucrează ore în plus pentru a-și îndeplini cerințele muncii. Balanța muncă-viață este dozată atent de către britanici, în prezent companiile implementând programe pentru a favoriza acest echilibru, considerând că plasarea celor două segmente ale vieții englezilor în prisma aceleiași importanțe, duce la prosperitatea și eficiența individului, organizației și clienților. „Marea Britanie nu a optat pentru Directiva Europenă pentru Timpul Muncii”, asta însemnând că britanicii pot lucra mai mult decât norma de 48 de ore pe săptămână, prin acord scris, așa cum se întâmplă și în România, în domeniul privat.

Fiind o cultură alcătuită din membri care preferă să își aleagă cuvintele cu grijă, pentru a nu părea avizi sau vulnerabili în raport cu un context anume. Nu sunt cei mai animați atunci când vorbesc și nici nu fac apel la suprerlative, din același motiv exprimat mai sus. Lipsa grandorii și seriozitatea, demnitatea și strictețea în comunicare de care dau dovadă ne poate permite a face ipoteze asupra atitudinii pe care aceștia o manifestă în raport cu alte aspecte ale vieții lor și a stilului de comunicare în general. Umorul dar și modul de desfășurare a muncii lor este unul sec și pertinent, asemeni modului de relaționare cu semenii.

Majoritatea populației engleze încă se folosește de statutul social pentru a categorisi oamenii. „The stiff upper lip people” sunt considerați cei din clasa superioară, față de care cei din zona de Sud sau Nord a Londrei au format stereotipii, fiind considerați posh sau îngâmfați, de obicei cu studii superioare, care își îngăduie cutezanțe desprinse din elita culturală. Asemenea acestui tip de oameni, englezii îi consideră și pe superiorii/angajatorii lor în mediul organizațional. De aceea vom întâlni o răsfrângere a acestei atitudini și în tipul de umor pe care îl produce clasa muncitoare: atacul asupra omului mare, The Man, pe care îl ironizează și îl ridiculizează, transformându-l într-un Joseph Grimaldi veritabil, care răsplătește oamenii din jurul său cu relaxare (în acest caz remunerație), dar își trăiește viața nu cum ar dori, ci cum se așteaptă alții să o facă.

Atitudinea în muncă a francezilor – cunoștințe empirice

Francezii încă au parte de diversitate culturală în interiorul granițelor țării, așa cum și istoria i-a învățat, prin vasta întindere a teritoriului și colonizărilor pe care le-a desfășurat. În prezent, cu toate că francezii au trebuit să integreze secole întregi alte tipuri de culturi, aceștia nu sunt atât de deschiși la străini precum și-ar dori restul Europei. Un simbol al intoleranței față de străini îl poartă regula pe care indiferent dacă ești francez sau nu, trebuie să o urmezi, și anume interzicerea exprimării propriei religii în public. De exemplu, femeile aparținând religiei Iudaice nu au voie cu capul acoperit de kippah în public. Lipsa toleranței față de străini poate influența atitudinea în muncă a francezilor.

Cultura organizațională a companiilor multinaționale asupra cărora mă concentrez în această lucrare este principalul promotor al motivului pentru care lipsa toleranței față de străini, în acest caz, mi-a atras atenția. O cultură care nu acceptă ușor imigranții pentru a le fi colegi, subalterni sau superiori, deprind o atitudine negativă față de comunicarea la nivel organizațional, în special într-o companie multinațională, unde colaborarea cu alte minorități, etnii, culturi este esențială.

Motivația în muncă a persoanelor care adoptă acest fel propriu de a gândi față de membrii contextului organizațional, poate să se concentreze asupra satisfacerii nevoii de afiliere și relaționare din cadrul teoriei ERG a lui Clayton P. Alderfer, publicată în 1972, în lucrarea Growth; Human Needs in Organizational Settings. Aducând cele cinci nevoi ale piramidei lui Maslow la un număr mult mai flexibil de trei, Alderfer se concentrează asupra nevoii de existență, relaționare și dezvoltare. Nevoia de afiliere poate proveni din faptul că nu sunt înconjurați de persoane care să îi mulțumească la nivel interrelațional. Așa cum ne spune iporteza regresiei a lui Alderfer, persoanele cărora nu le-a fost îndeplinită o nevoie de nivel superior, coboară la nevoia de nivel inferior. Astfel, francezii, fiind reticenți față de străinii cu care lucrează în companiile multinaționale este posibil să se regăsească în acest moment la nevoia de existență, dorind constant să satisfacă nevoia de relaționare. Nevoia de dezvoltare este mai departe decât oricare din celelalte două în acest context.

Pe lângă teoria ERG a motivației în muncă, putem conecta acest context de marginalizare și limitată toleranță față de colegii de muncă străini pe care francezii o resimt, la teoria echității a lui John Stacey Adams. În cadrul acestei teorii, individul se compară cu ceilalți colegi de muncă pentru a determina dacă efortul/recompensa implicată de activitatea lor este la cel cu cea a „competitorilor”. Aceste persoane folosite pentru comparație sunt de obicei alese în mod arbitrar și nu trebuie să fie colegi de serviciu, aceștia port reprezenta indivizi din alte organizații, aceeași organizație dar proiecte diferite, rude cu o poziție asemănătoare sau chiar prieteni. Un loc de muncă în care nivelul de input (efort, timp, experiență, aptitudini) este mai mare decât nivelul de output (salariu, recunoaștere, siguranță), cu atât mai mult cu cât este alimentat de o comparație vehementă cu colegii de serviciu care nu sunt francezi, într-o companie multinațională, poate duce la situații păguboase, cum ar fi diminuarea productivității muncii, sabotarea altor colegi sau chiar furtul.

Multe persoane care observă modul în care francezii lucrează ar putea conchide că aceștia sunt leneși. Un exemplu care să susțină acest lucru poate fi faptul că angajații companiei GDF – Suez, o companie pentru serviciu public, în vara anului 2011, a lipit sticky notes pe geamurile departamentului de HQ de lângă Paris. Acele sticky notes erau așezate strategic, astfel încât să îl reprezente pe Tintin, un erou din benzi desenate. Răspunsul companiei situată vis-a-vis, bancherii din compania Société Générale, au răspuns cu același tip de creație, de această dată reprezentând Asterix și Obelix, întinsă pe gemurile a șase etaje. Câțiva angajați au fost ofuscați de această activitate, dar majoritatea nu a părut a fi deranjată. Unele studii realizate de BVE, acronim pentru Behavioral Economics, o companie de cercetare localizată în principal în Franța dar cu servicii în întreaga lume, demontează aceste convingeri venite din partea oamenilor care îi consideră pe francezi leneși.

Atitudinea în muncă a germanilor – cunoștințe empirice

Ne putem da seama de strictețea în muncă a germanilor, prin simplul fapt că și companiile germane se așteaptă ca studenții să fie apți și pregătiți de institutele de educație pentru a profesa măcar în poziția de entry level. Majoritatea companiilor solicită minim doi ani de experiență în domeniul în care urmează să fie angajați. Germanii nu folosesc adresări de curtoazie sau excesiv de politicoase, așa cum ar face un englez. Aceștia sunt direcți, sinceri și se așteaptă la rezultate concerete în urma unor discuții unde în precedant s-a dorit acest lucru (sfârșitul unei întâlniri de afaceri, de exemplu). Tema celui de-al Doile Război Mondial este bine a nu fi abordată, pentru că există puțini germani care ar tolera astfel de remarci sau glume venind din partea unei persoane din exterior.

Aceștia sunt adepții unei programări aprige a îndatoririlor, programului de lucru și a planului de executare a oricărei activități. Când vine vorba de muncă, aceștia vorbesc în numere, făcând un scop din a atinge targeturi numerice, programarea orarelor de lucru (modul cunoscut al germanilor de tip eins, zwei, drei), planului de ședință și setarea reperelor pe viitor. Așadar, punctualitatea și profesionalismul constituie calități pe care trebuie să le ai în muncă, la fel și separarea vieții private de cultura organizațională și cunoașterea limbii germane.

Ierarhia organizațională este foarte bine delimitată, asemeni atribuțiilor alocate persoanelor care se află în aceste puncte de ierarhie. Totul este organizat astfel încât fiecare membru al culturii organizaționale știe ce are de făcut, în cât timp și ce rezultat este așteptat. Rangurile în organizații sunt un mijloc în funcție de care se ghidează majoritatea. O persoană care are un rang înalt nu trebuie a fi programată într-o întâlnire cu o persoană dintr-un rang inferior. În același fel, dacă un german spune că va face un lucru, acel lucru se va întâmpla, deoarece aceștia tin mult la demnitate, valoarea cuvântului pe care îl dau și strictețea îndeplinirii sarcinilor. Din nou, planificarea sarcinilor este des întâlnită. Germanii se identifică în mare parte cu compania în care lucrează, având spiritul etic puternic dezvoltat. În companiile tradiționale, deciziile sunt luate în urma dicuțiilor lungi, iar organizația este condusă de comisii care iau aceste decizii.

Atitudinea în muncă a românilor – cunoștințe empirice

Românii lucrează de obicei mai mult decât este prevăzut legal (48h) pentru a-și acoperi cheltuielile în satisfacerea nevoilor de existență. Acesta este efectul economiei României care pare a stagna, apoi continuă, pornește din nou promițător, dezamăgind pe parcurs. Românii au încredere în străinii care vin să lucreze în mediul organizțional în care ei își fac treaba. Sunt luați în considerare și respectați cu atât mai mult cu cât vin dintr-o țară care are experiență în acel domeniu specific de profesare sau pot oferi o expertiză documentată. Pe de altă parte, românii se consideră unici în modul lor de relationare. Etnolingvistica este un factor important al culturii românești. Anumite aspecte ale culturii devin prevalente, iar dacă nu sunt întrunite în totalitate de către persoane din afară, aceștia justifică, de obicei menționând „N-are cum să priceapă. Noi, românii, suntem altfel…”.

Acest je ne sais quoi al românului are o urmă de adevăr, deoarece ceea ce ne conduce viața se inspiră din cugetări spirituale, vorbe din popor, umor și chiar învățături dogmatice. De aceea voi încerca să demonstrez cât de mult contează folclorul fiecărui popor în determinarea atitudinii față de aspectele importante ale vieții, cum ar fi munca. Nu este nevoie să dau exemple de surse sau să auzim vocea poporului în acest caz. Voi lăsa experiența în muncă și în cultură să vorbescă în analiza cunoștințelor empirice personale atunci când vine vorba munca românească. Spun munca românească, deoarece acest termen este atât de bine conturat și specific culturii încât ar trebui considerată în mod serios înființarea lui ca trademark.

Cunoaștem practicile lui Dorel, când unul muncește, iar restul se uită. Cunoaștem și expresia spusă cu accent delăsător destul de comună: „la cum se muncește în România…”, modul în care șeful nu este întotdeauna plăcut de angajați, ierarhia sexistă în muncă (deoarece, de exemplu, termenul de „femeie de serviciu” nu e lipsit de valențe sexiste). Cunoaștem de asemenea orele petrecute în sala de așteptare la spital, dentist sau orice domeniu la alegere, corupția și șpaga fără de care puțini profesanți în majoritatea domeniilor ți-ar da atenție, birocrația și hârțoagele sau, la alegere, hârțogăraia de completat, plimbarea între ghișeuri și confruntarea funcționarei care la prima oră de la începerea programului te servește cu atitudinea evidentă ce relevă că tocmai a făcut un compromis referitor la cafeaua aburindă care o așteaptă. Te privește astfel în funcție de cum o saluți: umilul „sărut-mâna” sau formula mult prea seacă și demnă „bună ziua”. Știm de nepotul unei oarecare doamne de la finanțe care, surprinzător, tocmai a fost angajat în companie fără a avea competențe deosebite în a profesa pe poziția dată. Nu mai este nevoie de a menționa reticența multor români de a lucra sau chiar a conviețui în același mediu cu persoane din minoritatea ungară sau rromă.

În ciuda acestor lucruri, românii sunt cunoscuți ca fiind muncitori și isteți, având abilitatea de a emite idei și de a se adapta în aproape orice situație, ca exemplu putem arunca o privire aspura regimului comunist care a modelat incontestabil modul în care agonisim, studiem, muncim, ne raportăm la statutul social și relaționăm cu cei apropiați.

Toate acestea pot fi considerate stereotipuri. Mai bine spus, analiza tuturor culturilor din acest subcapitol pot conține stereotipuri, asta numai în funcție de cine face lectura lucrării. Într-o cercetare ținem cont de variabile, printre care se numără sexul, vârsta și zona geografică, în funcție de care putem face o analiză a persoanei / persoanelor chestionate, pe baza aproximării culturale a cercetătorului. Așa cum antropologul poate studia etic sau emic o cultură, eu am ales să studiez etic, din perspectiva culturii proprii. La fel și în Relațiile Publice: analiza publicului țintă se face pe baza cunoștințelor empirice asupra aspectelor demografice în relație cu alte trăsături și este descris ca un individ, după modelul psihopgrafic AIO (Activități – Interese – Opinii) sau VALS (Values, Attitudes and Lifestyles System) al stilului de viață. Dacă aceste tehnici sunt folosite pentru crearea profilului publicului vizat, este așadar potrivită și în cazul acestei lucrări, sau în cazul oricărei aproximări empirice de natură calitativă.

3.4. Studii cantitative despre atitudinea în muncă

Pentru a raporta rezultatele ce urmează să le obținem la un context academic, este importantă o analiză amănunțită asupra studiilor care stau la baza cunoștințelor empirice pe care le avem despre diferitele culturi, sau din contră, concluzii pe care intuiția noastră nu le-a perceput până în prezent. Am urmărit în cercetarea pentru această lucrare studii care au vizat atitudinea în muncă, segmentată pe culturi, recente, cu relevanță asupra perioadei contemporane în care trăim, de început al secolului XXI.

Studiile pe care le-am găsit s-au aflat fie în articole științifice ale universităților din afara României (universități europene sau americane), fie studii realizate de agenții / institute de cercetare din aceleași regiuni care au vizat sondarea atitudinii în muncă a diferitelor culturi. Printre aceste studii am regăsit Anglia (studiată întreg ca Regatul Unit al Marii Britanii), Franța și Germania mai ușor decât România. Lucru de înțeles, România fiind o țară cu o economie mediocră și mărime mică spre mijlocie.

Surprinzător pentru mine, nu mulți reprezentanți ai mediului academic, dar nici multe institute de cercetare nu s-au mobilizat pentru a studia ceea ce mi-am propus. De fapt, acest subiect nu este studiat mai deloc, ci doar sunt atinse o parte din aspectele propuse pentru a fi aflate în această lucrare. Printr-o simplă căutare a termenilor work, attitudes și humor în www.google.com sau în baze de date științifice (cum ar fi ProQuest, Oxford Journals, SpringerLink, JournalSeek, Scopus sau WorldCat), se pot găsi, în cel mai bun caz, articole și postări referitoare la câteva stereotipuri care, oricum, pot fi aproximate intuitiv, a posteriori. Primele rezultate găsite cu aceste cuvinte-cheie de căutare în bazele de date enumerate mai sus se concentrează asupra aducerii ludicului la locul de muncă, integrarea umorului în leadership pentru dezvoltarea unor mai bune abilități de management, așa cum este cartea autorului Michael Kerr, You Can’t Be Serious! – Putting Humour to Work (2001). Un alt tip de rezultat găsit prin această căutare au fost cercetate din punct de vedere psihologic, și anume efectul umorului la locul de muncă: îmbunătățirea performanței în muncă ca rezultat al celor trei teorii psihologice despre care am vorbit în prima parte a lucrării (teoria incongruenței, superiorității și eliberării).

Cu toate că niciun studiu ștințific nu a analizat umorul culturilor pentru a afla atitudinea în muncă a acelor culturi, am reușit să identific, în perioada de documentare a lucrării, scrieri cu caracter științific, care ating într-un fel sau altul scopul pe care mi l-am propus. Majoritatea celor mai relevante articole ne vorbesc despre ce atitudine au culturile respective față de șef, salariu, satisfacția muncii, siguranța în muncă, dacă le place ceea ce fac și dacă sunt adepți ai culturii muncii și cum o caracterizează aceștia. Am reușit să adun aceste atitudini desprinse din rezultatele cercetărilor, să selectez informațiile aflate despre cele patru culturi vizate de mine și să le compar, aflând câteva lucruri noi. Din nou, studiile internaționale în care România a fost inclusă sunt foarte puține.

Studiul cu o relevanță ridicată în contextul acestei lucrări este cel realizat de K. Behfar, M. Kerin și J. M. Brett în 2005, proiect numit Managing Multicultural Teams. Acest studiu a urmărit modul în care relaționează diferitele culturi într-o organizație multiculturală și a emis practici benefice pentru managementul acestor companii, cu scopul de a comunica mai bine într-un astfel de context cultural divers. Atunci când formezi o echipă din mai multe persoane, este important de înțeles că există posibilitatea ca aceștia să nu poată comunica favorabil din cauza diferențelor culturale. Autorii proiectului nu s-au referit la modul diferit în care culturile comnunică. Aceasta a fost doar una din cele patru limite identificate. Vestea bună e că aceste diferențe pot fi abordate și rezolvate eficient, desigur, în funcție de tipul de companie. Problemele identificate la nivelul comunicării organizaționale, sunt:

1. Comunicarea directă versus cea indirectă. Popoarele vestice obișnuiesc să vorbescă deschis, fără a avea un subânțeles în ceea ce doresc să spună. Când vor să afle ceva, aceștia întreabă direct, fără implicații ale comunicării indirecte. Alte popoare preferă să scoată în evidență problemele unui proiect în loc să întrebe ce a nume se poate face.

2. Problema accentelor și fluenței în vorbire. Această disonanță poate crea neînțelegeri la nivelul calității expertizei sau competentei pe care o are persoană ce nu poate convorbi fluent în limba organizației.

3. Atitudni diferite față de ierarhie. Membrii unor culturi în care principiul ierarhiei predomină, se așteaptă să fie tratați corespunzător, conform statutului lor. Alte culturi provin dintr-un mediu egalitar, în care refuză să trateze o persoană diferit în funcție de statutul social. Această disonanță poate crea neînțelegeri, umilință, pierderea poziției și a credibilității.

4. Norme conflictuale de luare a deciziilor. Unele culturi nu își asumă riscurile atât de ușor, de aceea ar putea sa aibă nevoie de mai mult timp înaintea luării unei decizii. Culturile care sunt obișnuite cu rapiditatea în care lucrurile ar trebui făcute, ar putea deveni frustrați asupra încetinirii timpului de lucru pe care îl provoacă cealaltă cultură.

Autorii studiului Managing Multicultural Teams propun o serie de intervenții care ar putea rezolva aceste piedici enumerate mai sus. Aceștia consideră că problemele de comunicare pot fi rezolvate implicând următoarele măsuri:

Adaptarea. Este folosită pentru lucrul în jurul acestor probleme sau diferențe. Este folosită atunci când membrii sunt dispuși să accepte și să găsească o cale de a lucra cu ele.

Intervenția structurală. În acest caz este esențială reorganizarea pentru reducerea confruntărilor. Aceste confrutări provin din câteva stereotipuri negative pe care le au subgrupurile care aparțin aceleiași culturi dintr-o echipă

Intervenția managerială. Presupune modificarea modului în care funcționa până în acel moment compania. Se întâmplă destul de rar, dar dacă majoritatea angajaților din companie nu pot lucra cu una din reguli din motive culturale, managerul se vede nevoit să o schimbe.

Exit-ul. Soluția cea mai indezirabilă dintre toate celelalte soluții, reprezentând părăsirea voluntară sau involuntară a angajatului din compania respectivă, în urma unor neînțelegeri culturale care nu au putut fi rezolvate.

Probabil cel mai reprezentativ studiu asupra atitudinii în muncă a culturilor pe care am ales să le studiez în această lucrare, se numește „Attitudes to work”, din cadrul The World Values Survey, realizat de către ERT (European Round Table of Industrialists – www.ert.eu), studiu care a început în 1990 și a fost condus timp de cinci ani de Euroland. Acesta a fost realizat tocmai din lipsa acestor tipuri de sondări ale atitudinii și valorii percepute în muncă pe plan internațional, așa cum menționează și ei în introducerea raportului: „nu există studii internaționale sau de scară largă care să examineze atitudinile în muncă, făcând din aceasta o temă centrală.”. Aceștia susțin că studile făcute până acum sunt fie din ani diferiți și la o distanță mult prea mare în timp, fie studiază un număr de țări insuficient pentru a trage concluzii pertinente despre atitudinea în muncă a țărilor membre ale Uniunii Europene. În cel de-al cincilea val de studii (2005 – 2008) au fost incluse Marea Britanie, Franța, Germania și România.

Educația în pregătirea forței de muncă

Pentru Marea Britanie, implicit Anglia, referitor la educația pentru pregătirea forței de muncă, populația cu studii primare, secundare și terțiare este împărțită în mod egal. Studiul a precizat și numărul mediu de cercetători la 1000 de angajați, iar în cazul Marii Britanii, acesta este de 8,1. Motivul pentru care a fost inclusă această informație dorește să releve capacitatea de inovație a fiecărei țări. În cazul Franței, nivelul de educație primară-secundară-terțiară este aproape identic cu cel al Marii Britanii, cu deosebirea faptului că numărul de cercetători este de 8,4/1000 angajați. În Germania, studiile secundare primează, cu un număr mai mic de cercetători (7,3/1000 angajați), iar în România nivelul studiilor secundare îl întrece pe cel al Angliei, Franței sau Germaniei, cu un număr de cercetători/1000 angajați care nu apare disponibil în raport, numărul fiind foarte mic.

S-ar părea din aceste rezultate că Franța are o înclinație mai mare spre inovație decât toate celelalte patru țări studiate, fiind mai determinați de a transforma munca în ceva productiv și altruist. Pe de altă parte, cel ce privește din exterior ar putea spune că francezii sunt leneși, așa cum am menționat în subcapitolul dedicat cunoștințelor a posteriori despre cultura fiecărei țări. Acest lucru deține, ca orice efect, o cauză bine fondată în spate, iar pentru francezi, superficialitatea în muncă provine din calitatea nesatisfăcătoare a acțiunilor de management, conform studiului Global Competitiveness Report pentru 2014 – 2015, realizat de World Economic Forum. Conform acestui studiu, francezii au o etică mai bună în muncă decât Danemarca, S.U.A sau Marea Britanie, găsesc mai multă satisfacție în munca lor (ceea ce confirmă rezultatele asupra cercetătorilor din World Values Study), dar sunt dezamăgiți de modul în care firmele lor sunt conduse. Potrivit unui alt studiu din 2010, de această dată realizat de BVA (Behavioral Economics), mai puțin de 25% din angajații francezi au o relație bună cu șeful lor sau sunt mulțumiți de acțiunile de management, spre deosebire de America, Marea Britanie și Germania, unde aproximativ 75% din angajați au relații de prietenie cu șeful lor.

Calitatea vieții și satisfacția muncii

Pe o scală care măsoară satisfacția în muncă pe o axă, iar fericirea sau calitatea vieții pe altă axă, primul rezultat extrem de găitor este cel al României, care se clasează cel mai jos pe axa fericirii și a satisfacției în muncă din cele 16 țări analizate. La o distanță considerabilă, în echilibru între satisfacția în muncă, insatisfacție și fericire, se află Germania. Aceasta este urmată de Franța, care se îndreaptă mai mult spre mulțumirea calității vieții și satisfacția în muncă. Rezultatul Franței reflectă, încă o dată, rezultatele studiilor enumerate mai sus. Din cele 16 țări analizate, angajații intervievați ai Marii Britanii dețin cea mai mare satisfacție a muncii și fericire în contextul calității vieții.

Remunerația și siguranța materială nu este singurul criteriu de garantare a satisfacției în muncă sau a calității vieții, așa cum știm după piramida nevoilor a lui Maslow. Dacă ar fi fost adevărat faptul că recompensa materială duce la fericire, nu ar explica faptul că țările nordice, cum ar fi Finlanda, Norvegia și Suedia, care au o economie superioară Marii Britanii, sunt mai puțin mulțumite de calitatea vieții și de satisfacția în muncă. În acest context, unde nu putem identifica o delimitare clară între cauză și rezultatul studiului, putem recurge la influențele culturale. Putem asuma că pentru a găsi o explicație a acestor rezultate, ne putem orienta către stilul de gândire popular. Pe de altă parte, unele rezultate grăiesc de la sine: România are cea mai puțină satisfacție în muncă sau apreciere față de calitatea vieții în mod evident provenită din economia precară a țării și faptul că nevoia primară, cea de siguranță materială, nu este satisfăcută.

Următoarele întrebări ale studiului măsoară dimensiuni care se îndreaptă mai mult spre valorile și atitudinea țărilor studiate față de satisfacția în muncă, urmărind în același timp atât modul în care aceștia resimt experiența de a munci, dar și motivul pentru care o resimt în felul acesta.

Preferințe în caracteristicile joburilor

Întrebarea adresată celor intervievați pentru a răspunde la această dimensiune, a fost „Indiferent dacă sunteți în căutarea unui loc de muncă sau nu, care din aceste criterii ați alege, personal, dacă v-ați căuta un loc de muncă?” Criteriile au fost în număr de patru, dar caracterizează piramida nevoilor a lui Abraham Maslow, comprimând două nevoi din cele cinci în una singură. În tabelul următor, am făcut o comparație între rezultatele studiului Attitudes to Work – Summary Report și ierarhia nevoilor a lui Abraham Maslow. Fig. 3.1. Analiză comparativă a ierarhiei nevoilor (Abraham Maslow) și rezultatele studiului Attitudes to Work

Putem regăsi elemente ale ierarhiei nevoilor a lui Abraham Maslow care corespund aproape identic cu rezultatele acestui studiu. În cazul nevoilor fiziologice, România deține primul loc. Acest rezultat este un efect al economiei mult inferioare a țării față de economia altor țări analizate. Un salariu bine plătit este ceea ce românii își doresc pentru a-și satisface nevoile fiziologice. Pentru aceștia, nevoia de siguranță, iubire / apartenență și stimă / dezvoltare a sinelui nu sunt deloc importante. Așa cum și Maslow sustine în lucrarea sa A Theory of Human Motivation (1943), pentru a urca în piramidă, individul trebuie să își satisfacă nevoile gradual, începând de la baza acesteia. România se află pe ultimul loc în clasamentul care relevă nevoia acestora de iubire/apartenență sau stimă/dezvoltare a sinelui, deoarece pentru aceștia primează satisfacerea nevoilor fiziologice, în primul rând.

Pentru Germania, nevoia de siguranță este în continuare cea care primează, spre deosebire de celelalte țări analizate. Aruncând o privire asupra nivelului economic și clasificarea GDP (PPP) per capita în functie de țări (conform Fondului Monetar Internațional), economia Germaniei și valoarea produselor realizate de populație generează o calitate a vieții suficientă, astfel încât satisfacerea nevoilor fiziologice nu mai este atât de necesară. Cu toate că economia Marii Britanii este la fel de dezvoltată, aceștia își doresc mai mult satisfacerea nevoii de stimă și dezvoltare a sinelui, la fel și în cazul Franței, nevoia de iubire / apartenență primează spre deosebire de celelalte țări studiate.

Importanța muncii în viață

Pentru că satisfacția muncii are efect direct asupra fericirii și calității vieții, respondenții din cadrul studiului au fost solicitați să acorde un nivel de importanță pe care îl ocupă în viața lor timpul liber, munca, familia, prietenii. Nu au fost solicitați să aleagă între cele patru opțiuni, de aceea pentru unele țări, nivelul de importanță a rezultat ca fiind mic atât pentru timp liber și muncă, cât și pentru muncă și familie.

Marea Britanie consideră timpul liber mai important decât restul țărilor analizate, cu o poziție de 6 din 20 de țări supuse acestui studiu. Pentru Franța timpul liber contează mai mult decât pentru Germania și România, care se află la capătul clasamentului, cu 16/20 pentru Germania și 17/20 pentru România. Impotanța muncii în viață, pentru Franța și România este predominantă, spre deosebire de Marea Britanie, care se află la capătul clasamentului. Familia la români, germani și francezi pare să nu fie o prioritate, în schimb pentru englezi, famila ocupă un loc important în viața lor. Pentru români, prietenii nu contează deloc, fiind în capătul clasamentului din cele 20 de țări analizate, pentru Marea Britanie, în schimb, prietenii sunt foarte importanți, iar francezii și germanii se află în mijlocul clasamentului.

Respondenților le-a fost adresată următoarea întrebare: „Munca ar trebui tot timpul să primeze, chiar dacă implică mai puțin timp liber”, fiind rugați să răspundă pe o scală Likert a calității, de la 1 la 5. Românii se pare că ar lucra în orice condiții, numai să-și câștigă traiul, având în vedere ca aceștia au fost cei mai vehemenți pentru preferința muncii în detrimentul timpului liber. Așa cum am menționat mai sus, nivelul de GDP per capita emis de Fondul Monetar Internațional ne sugerează că datele aflate în acest studiu sunt fidele realității, astfel țările care au un nivel scăzut al valorii produse pe muncitor, consideră importanța muncii esențială în bunul demers al vieții.

Etica muncii

Max Weber a atribuit motivul pentru care o cultură are predispoziție către o etică a muncii puternic dezvoltată, în lucrarea sa Etica Protestantă și Spiritul Capitalismului din 1930, atitudinii protestante în privința muncii și doctrina dublei salvări emisă de acesta. Lucrarea acestuia a avut o influență categorică asupra modului în care etica față de muncă este văzută în țările post-comuniste, capitaliste sau puternic dezvoltate în plan economic. Acesta face apologia inflenței istoriei asupra modului în care populația unei țări percepe importanța muncii.

Cei intervievați au fost rugați să răspundă la un set de patru întrebări, măsurate pe o scală a calității Likert de la 1 la 5. Pentru toate întrebările România a fost de acord (clasată pe poziția 1 sau 2 din 20) cu faptul că munca îți dezvoltă talentul, este umil să primești bani fără a-i fi muncit, oamenii care nu muncesc devin leneși și cu faptul că munca este o datorie față de societate. Această etică puternică și determinare categorică a românilor față de muncă, face acordul cu ipoteza eticii protestante și faptul că România este o țară încă tânără în raport cu momentul finalizării regimului Comunist. Pentru afirmația „munca asiduă aduce succes”, românii s-au clasat pe locul doi, imediat după India, Marea Britanie clasându-se la mijlocul clasamentului, Germania pe locul 13/20, iar Franța pe locul 19/20.

4. Lay Theory

Scopul acestei lucrări este de a evidenția importanța teoriilor, presupunerilor sau credințelor după care se ghidează oamenii atunci când se raportează la grupuri, în care grupurile din care fac parte percep lumea din jur și modul în care individul alege să aprecieze contextul în care își desfășoară activitatea. Aceste teorii nu sunt confirmate din punct de vedere științific, dar oamenii se ghidează în funcție de ele în fiecare zi, asemeni stereotipurilor. Ele „sunt structuri ale gândirii organizate, nu păreri izolate. În fond, stereotipurile sunt teorii ale unor grupuri sociale, confirmate prin reprezentări publice, în texte sau instituții.”

Această teorie poartă numele de lay theory, folk theory sau naivă, de sens comun, implicită și intuitivă, putând fi tradusă drept „teoria poporului”. Ea exprimă „înțelepciunea poporului”, a grupului din care facem parte; înțelepciune care alege să descrie într-un mod aparte evenimentele sociale și existența de zi cu zi a membrilor aparținând acestui grup. O primă regulă pe care trebuie să o îndeplinească o teorie a poporului pentru a se numi astfel, este de a fi ușor de înțeles pentru a include, astfel, cunoștințe incidentale. Ca în orice grup de teorii, „unele teorii ale poporului sunt mult mai explicite decât altele.”

Aceste teorii sunt dinamice, ele pot fi structurate și ierarhizate în funcție de domeniul de studiu, pot fi influențate de contextul în care se petrec, deoarece tendințele unei persoane, parte dintr-un grup, pot să modifice modul în care acesta percepe lumea, în timp. Sunt acele teorii implicite la care o persoană recurge imediat, sunt cele mai ușor de accesat din punct de vedere cognitiv atunci când se întâmplă un eveniment, în mod instinctual, persoana începând să-și formeze opinii. Totuși, sunt dependente de starea cognitivă a receptorului, de dispoziția acestuia la un efort cognitiv mare sau nu.

Această teorie a fost fundamentată pentru a demonstra că „zicerile” din popor despre un domeniu sau o atitudine, sunt în primul rând culese din tezaurul de concepte ale acestuia și în al doilea rând sunt în mod indubitabil valabile în a defini acel popor. Cultura, sau în termenii în care a fost formată teoria – grupul cu trăsături comune, care deține aceste presupuneri emise de către membrii grupului pot fi caracterizați de ce spune poporul despre un anumit fenomen. Am considerat teoria poporului a fi un puternic punct de plecare pentru a-mi fundamenta această cercetare și a-mi compara rezultatele.

4.1. Relevanța teoriei poporului în muncă

Există mai multe motive pentru care am decis să studiez cultura muncii în baza teoriilor poporului, însă principalul motiv a fost lipsa cercetărilor care au la bază această teorie. Paremiologia se apropie de scopul acestei lucrări, totuși. Desigur, cei care au fundamentat teoria poporului de-a lungul timpului au făcut cercetări pentru a-și susține punctul de vedere, dar nu au fost analizate documente sociale precum glumele pentru a sustrage atitudinea în muncă a mai multor culturi. Acesta a fost un motiv suficient de motivant pentru a realiza cercetarea. Sigur, am ales să fac adăugiri, adică o analiză comparativă a atitudinilor rezultate și un ghid sintetizat, gata pentru a fi dat în folosință în departamentele de Resurse Umane din companiile care au de a face cu multiculturalitatea, acestea fiind adăugiri pentru a completa prezenta lucrare.

Cel mai apropiat studiu de tematica acestei lucrări, în care care se analizează calitativ credințele sau părerile unei anumite culturi despre muncă este cel realizat în 2013, de către Prof. Univ. Dr. Carmen Buzea al Universității Transilvania din Brașov, cercetare prezentă în lucrarea Work Motivation and Work Values in the Romanian Cultural Context. Autoarea a realizat o serie de interviuri menite să determine valorile pe care le au românii referitoare la muncă și cultura muncii pe care aceștia o adoptă, dar și o analiză a proverbelor din tezaurul de zicători românești pentru a crea categorii și subcategorii. Așa cum știm, faptul declarat nu este asemeni celui surprins. Umorul declanșează o eliberare de energie: atât crearea lui cât și reacția în raport cu el. Aceasta este explicația pentru care am identificat câteva categorii adiționale de comportament și valori din analiza glumelor, însă „cercetările viitoare ar putea folosi abordări mixte pentru a testa și a extinde rezultatele.”

5. Analiza calitativă a folclorului umoristic

În următoarele subcapitole voi descrie modul euristic prin care m-am decis să ajung la obiectivele cercetării, modul în care am făcut culegerea datelor și sursele care m-au ajutat pentru a aduna documentele sociale. Voi oferi o imagine de ansamblu asupra tehnicilor de codare a materialului: pentru început analiza generală, segmentarea documentelor sociale (glumelor), apoi codarea deschisă, axială, selectivă, analiza semiotică, metoda translației și tehnici de identificare a scripturilor semantice. Etichetele conceptuale și dimensiunile acestora au fost sustrase în urma analizei amănunțite a textului, în întregime, pentru cele 400 de glume care pot fi găsite în anexele acestei lucrări.

5.1. Universul cercetării și obiective

Folclorul umoristic sau glumele pe care m-am decis să le aleg sunt considerate a fi documente sociale și se referă exclusiv la domeniul muncii. Am fost nevoită să mă orientez în funcție de modul în care site-urile cu cea mai mare bază de date de glume au decis să le categorisească. Obiectivul cercetării calitative este aflarea atitudinilor diferitelor culturi asupra muncii, în funcție de analiza de conținut realizată asupra umorului folcloric selectat pentru englezi, francezi, germani și români. Pe scurt, am formulat întrebarea: Care este atitudinea englezilor/francezilor/germanilor/românilor față de muncă rezultată din glumele culturii lor? Avem astfel categorii cum ar fi: glume de birou, glume împărțite pe diferite meserii (despre doctori, avocați, agricultori, tâmplari, vânzători, sociologi, antropologi, brokeri, oameni de vânzări, polițiști, soldați, marinari etc.), glume despre poziția femeii în contextul muncii și glume despre bani.

Problema cercetării calitative face ca analiza pe care o voi realiza să se încadreze în paradigma comprehensivă, un principiu comun al perspectivelor teoretice de cercetare calitativă, deoarece urmărește a înțelege „percepțiile, senzațiile și impresiile față de lumea exterioară.” În urma rezultatelor, cercetarea pe care o voi realiza se va încadra în familia teoretică a interacționismului simbolic, deoarece urmăresc să înțeleg comportamentul uman „în relație cu semnificațiile pe care persoanele le dau lucrurilor și acțiunilor lor.”

M-am decis asupra acestor categorii, deoarece rezultatele asupra modului în care gândește o cultură este influențată de diversitatea domeniilor în care munca este manifestată și toate implicațiile acesteia: remunerație, colegi, statusul femeii în muncă, șefi, deadline-uri și eficiența muncii. Materialul a a fost împărțit în patru direcții mari: englezi, francezi, germani și români. Aceste documente sociale (glumele) au fost analizate în limba specifică, respectiv în engleză, franceză, germană și română. Am decis să nu traduc aceste documente în limba română, ci doar categoriile sau rezultatele codării deschise, axiale și selective, deoarece, prin traducerea într-o altă limbă a cantității voluminoase de la care am plecat, rezultatele ar putea să difere de realitate. Așa cum ne spune și etnolingvistica, fiecare limbă poartă pecetea acelei culturi, iar „aspectele care sunt relevante sunt reflectate în vocabularul culturii respective”. Traducerea unui text din engleză în română, de exemplu, ar putea pierde din înțelesul original pe care o dă limba caracteristică și din „savoarea” acelei culturi.

5.2. Criterii de selectare a materialului

Materialul selectat a fost generat exclusiv de către baza de date pe care o deține www.google.com în căutarea site-urilor și relevanța rezultatelor în urma căutării cu cuvinte-cheie. Pentru fiecare cultură în parte am căutat cu anumite cuvinte care să îmi genereze site-urile cele mai populare, cu cea mai mare colecție de glume, care să conțină categoriile enumerate în subcapitolul 4.1. Astfel, pentru a găsi rezultate relevante din folclorul umoristic al englezilor am căutat „British jokes”, pentru francezi am folosit pur și simplu „blagues”, pentru germani am folosit „Witze” (pentru că substantivul singular Witz era mult prea general, fiind adoptat de multe țări, iar rezultatele nu rămâneau fidele scopului cercetării), iar pentru români am căutat „glume”.

Pentru a folosi coordonate de timp, am dorit să selectez glumele înscrise în baza de date a fiecărui domeniu web selectat pentru ultimul an în care au fost adăugate glumele. În unele cazuri, pentru situl francez de exemplu, la categoria meserii, ultimele glume au fost adăugate în 2005 (potrivit informațiilor de logare a conținutului afișat pe site). În ceea ce privește celelalte site-uri, informațiile de logare ale conținutului pentru fiecare subdomeniu în parte nu este accesibil, așa că a trebuit să folosesc o arhivă web și funcția F12 pentru a vizualiza ultimele modificări. Pentru cel mai popular site de glume din România, http://bancuri.topfun.ro, cea mai mare activitate a avut loc în 2006, potrivit www.web.archive.org , iar pentru cele mai importante domenii web germane sau engleze, informațiile nu sunt disponibile. Având în vedere că informația oferită de cea mai mare arhivă web a internetului nu este fidelă realității și afișează ultimele dăți când informația a fost salvată de arhivă, nu de domeniul de interes în sine, am decis ca selectarea materialelor să fie făcută după volum, nu temporal. Așadar, am pornit de la 100 de glume pentru fiecare cultură în parte, care să se refere la domeniile ce vizează munca, urmând ca mai apoi să adaug alte documente sociale în funție de ceea ce îmi solicită rezultatele, pentru a obține un rezultat cât mai precis. Siturile selectate după aceste criterii, au fost următoarele:

Marea Britanie: http://www.jokes4us.com și http://www.jokes-best.com/work-office-jokes. Am selectat 64 „Office jokes/Work”, 2 cu „Scots Irish English”, 34 cu „Profesii”.

Franța: http://www.blague.info și www.blague-drole.net. Am selectat 52 de glume din categoria „meserii/muncă”, 8 de glume din categoria „Bani”, 10 din categoria „Militari/Poliție” și 30 din categoria „Funcționari publici”.

Germania: http://witze-ueber-witze.de. Am selectat 10 glume cu „Soldati”, 30 cu „Avocati”, 70 „Office jokes”.

România: http://bancuri.topfun.ro (cel mai popular site de glume). Glumele au fost luate în întregime de pe acest site: http://bancuri.haios.ro, căutând cu ajutorul cuvântului cheie „Muncă”.

Glumele din Franța și Germania au fost traduse, acolo unde a fost nevoie, cu multiple programe online de traducere, în engleză, pentru a spori acuratețea translației, dar și cu ajutorul cunoștințelor personale dobândite în cadrul sistemului de educație, iar acolo unde a fost nevoie, am solicitat expertiza unui masterand în [anonimizat] în limba germană a Facultății de litere din Universitatea Transilvania.

5.3. Aplicarea analizei de conținut

Codarea pe care am realizat-o a fost una deschisă și axială. Instrumentele pentru codare folosite au fost Microsoft Office Word 97-2003, Kwalitan și NVIVo 10. Am început cu analiza amănunțită, linie cu linie sau microanaliza pentru a înțelege conceptul de analiză a datelor și a mă obișnui cu ceea ce presupune aceasta, am realizat o analiză globală conținutului, în care am identificat temele principale sau laitmotivele majorității glumelor.

Codarea deschisă

Prin codarea deschisă am reușit să segmentez conținutul în concepte mari, etichete conceptuale. Așa cum am menționat am făcut microanaliză a textului, pe propoziții, pentru a putea distinge tendințele conceptuale aflate în text. Am indentificat temele principale ale fiecărei glume, apoi am dezvoltat din acestea sub-categorii. Formulând întrebările Când? Cum? Cine? De ce? Ce? Unde? Am reușit să dezvolt din aceste categorii, proprietăți și frecvențe pentru fiecare în parte. Pe parcursul analizei documentelor sociale (glumelor), temele erau mult mai recurente și atitudinea fiecărei culturi începea să iasă mai mult la suprafață, astfel încât după analiza amănunțită a peste 60% din conținut, cel puțin în cazul glumelor românești, am ajuns la saturație teoretică. Dimensiunile identificate care se asemănau între ele au fost unite într-o singură etichetă conceptuală pentru a putea dezvolta din aceasta mai multe frecvențe și proprietăți.

Codarea axială

Pentru codarea axială, am folosit modelul inferențail al paradigmei de codare propus de Anselm Strauss și Juliet Corbin în cartea lor Grounded Theory Methodology. An Overview din 1998. Paradigma codării axiale propuse de acești autori, este reprezentată astfel: „Condiții cauzale → fenomen → context → condiționări → strategii de acțiune / interacțiune → consecințe.” Segmentarea textului în aceste etichete conceptuale, subdomenii, frecvențe și cauze/efecte a fost realizată cu ajutorul combinării conceptelor obținute cu ajutorul codării deschise, adăugarea unor coduri noi și suprimarea categoriilor asemănătoare din prima etapă. Se poate observa un exemplu al codării axiale pe care am efectuat-o, în cadrul Figurii 2, care precede anliza calitativă a documntelor sociale românești. Acest tip de analiză a fost realizat pentru fiecare cultură în parte, atât cu ajutorul programelor pentru analiză de conținut (NVIVo în mod special, în care am creat „nodes” și „cluster clouds”), dar în special cu ajutorul analizei minuțioase, direct pe text, prin citire și recitire a materialului în întregime.

Analiza semiotică

Am separat fiecare categorie și subcategorie identificată și în funcție de semnificațiile pe care le pot avea unele cuvinte, abilitate învățată în cadrul cursurilor și seminariilor de Semiotcă din anii de studii în cadrul celor trei ani ai facultății. Acest mod de analiză a fost dezvoltat după modelul translației a lui Roland Barthes, cu ajutorul căruia am identificat mesajul denotativ și conotativ a fiecărei glume, din care am selectat semnificații relevante pentru formarea etichetelor conceptuale. Pe lângă modelul translației, pentru a îmbina în codarea axială, am folosit elemente de semiotică, mai precis teoria scripturilor a lui Victor Raskin în articolul său Semantic Mechanisms of Humour.

Cu ajutorul acestui tip de analiză, am identificat cele două teme opuse (scripturi) din glumele problematice, cele care dețineau semnificații mult prea ermetice pentru o primă analiză. Am ramificat fiecare script în totaliatea de sensuri pe care le pot avea în relevanța acestora față de obiectivul cercetării, descoperind sensuri noi. Am reușit, astfel, să fac noi corelații asupra dimensiunilor și subcategoriilor identificate, chiar dacă acestea au fost separate în faza incipientă a codării deschise.

5.4. Analiza și interpretarea datelor

În acest subcapitol voi oferi o privire de ansamblu asupra modului de selectare a codurilor semnificative identificate în cele 400 de glume. Le-am separat în dimensiuni și subdimensiuni, oferind pentru fiecare în parte exemplele cele mai relevante. Este imporatnt de menționat că am reușit să identific mai multe etichete conceptuale decât acestea, însă nu au fost susținute de multiple dovezi textuale, așa că vor intra în categoria perspectivelor de viitor, și a posibilității de dezvoltare a acestora mai departe.

5.4.1. Englezi

În ceea ce privește glumele englezești, umorul despre muncă a fost suficient de dificil de identificat, tocmai pentru că sunt puține site-uri dedicate umorului englezesc și mai multe site-uri care le confundă cu cele în limba engleză. După ce am reușit să „pescuiesc” glumele specifice culturii englezești prin verificarea conținutului, descrierii paginii de pe care am selectat continutul, extensia paginii web și informațiile de logare (inclusiv adresa IP de pe care a fost creat site-ul), am adunat 100 de glume. Acestea acoperă atât glumele despre diferite meserii, cât si glume despre cultura britanică în general. Motivul pentru care am inclus și alte tipuri de glume, a fost dedicat cunoașterii cât mai exacte în primul rând a culturii acestora, apoi a modului în care percep aspecte conectate conceptului de muncă.

Glumele de tipul „an Irishman, a Scotsman, an Englishman” m-au ajutat cel mai mult în realizarea analizei de conținut pentru a identifica trăsături generale ale culturii englezilor. Nu există un folclor umoristic bogat în ceea ce privește subiectul muncii, cel puțin nu atât de dezvoltat ca cel al românilor. Rolul analizei de conținut este să luăm în considerare și ceea ce nu există sau poate fi întâlnit mai greu, deoarece ne poate indica o atitudine generală. Este limpede că englezii sunt mai puțin marcați de muncă decât românii, dar lucrul acesta ne-a fost cunoscut încă de la analiza studiilor științifice referiotare la muncă, dezvoltate în subcapitolul 2.4., secțiunea etica muncii.

Prin folosirea codării deschise am identificat etichete conceptuale, pe care le-am separat în subcategorii și dimensiuni ale acestora. M-am folosit, din nou de metoda translației din semiotică pentru a extinde semnificația unor concepte care nu mi-au fost suficient de clare. Spre exemplu, am analizat tema recurentă în glume, urmând astfel cauzele psihologice ale consumului de alcool, am ajuns la observația că sentimentul de dezolare, morbiditate și singurătate sunt prezente în peste 55% din material. Categoriile și subcategoriile identificate sunt următoarele:

1. Problema birocrației. Această problemă provine din faptul că englezii pun mult accent în glume pe meseriile de funcție publică, menite pentru a lucra cu oamenii. Respectarea acestor reguli birocratice eclipsează nevoile oamenilor care intră în contact cu funcționarii publici.

Exemplu: „Î: De câți funcționari publici ai nevoie pentru a schimba un bec? R: Becul trebuie mai întâi să completeze un formular pentru a-i fi determinată eligibilitatea reparației.” (Anexa 1, gluma 4).

a) Meseriile cu funcție publică. Fiind nevoie de formulare pentru a-și face slujba, acest lucru este considerat un chin de către englezi. Meseriile amintite sunt de funcționar public, infirmieră și asistent social.

Exemplu: „Î: De câți funcționari publici ai nevoie pentru a schimba un bec? R: Niciunul. Funcționarii publici nu produc nicio schimbare.” (Anexa 1, gluma 41); „Î: Care este diferența dintre Dumnezeu și un funcționar public? R: Dumnezeu nu pretinde că e funcționar public.” (Anexa 1, gluma 36); „Î: Când este în regulă pentru un funcționar public să judece pe cineva? R: Numai atunci când critică o infirmieră pentru că judecă.” (Anexa 1, gluma 9).

b) Criticarea clișeelor în meserie. Birocrația duce la un tipar de performare a muncii persoanelor din domeniul public, de aceea englezii critică dur acei profesanți care nu judecă dincolo de regulile stabilite și uită să privească asupra contextului.

Exemplu: „Î: De câți funcționari publici ai nevoie pentru a schimba un bec? R: Becul nu trebuie schimbat. Sistemul este cel care trebuie schimbat.” (Anexa 1, gluma 41).

2. Ignorarea angajatului. Aceasta este o problemă care se reflectă asupra performanței în muncă, modului în care deciziile sunt luate într-o companie și în atitudinea englezilor față de șeful lor. Această etichetă conceptuală se împarte în mai multe subdomenii.

a) Deciziile luate de management. Angajații nu sunt aproape niciodată mulțumiți de modul în care managementul ia deciziile, părând a fi luate tocmai ca să contrazică nevoile subalternilor. O decizie proastă este trecută prin stratificarea organizațională, iar când ajunge la management este considerată o decizie bună, contrazicând stadiul incipient al acesteia, fapt care confirmă frustratea generală: englezii nu sunt ascultați de șefii lor.

Exemplu: „Ziua Somonului: experiența de a înnota o zi întreagă împotriva curentului, numai ca (get screwed) să mori la sfârșit.” (Anexa 1, gluma 61); „Adminisferă: deciziile care cad din adminisferă sunt de cele mai multe ori profund nepotrivite sau irelevante problemei pe care au fost menite să o rezolve.” (Anexa 1, gluma 61); „Apoi planul a devenit regulă internă.” (Anexa 1, gluma 63).

b) Promovarea celor nepregătiți. Englezii par a fi înverșunați de modul în care se face procesul de selecție pentru promovarea angajaților. Majoritatea acestora sunt tineri și nepregătiți (interni) sau nu știu să folosească calculatorul, sau apar exemple de nepotism.

Exemplu: „Semne care indică falimentul companiei tale: promovarea bruscă a internilor tocilari adolescenți.” (Anexa 1, gluma 64); „Văd că nu ai pregătire pentru a lucra pe calculator. Chiar dacă asta te califică pentru o poziție de management, nu te califică pentru poziția entry-level” (Anexa 1, gluma 66); „Angajăm numai un intern pe vară anul acesta, dar nu vom începe interviurile până fiica șefului nu își termină cursurile.” (Anexa 1, gluma 66).

3. Cumpătarea. Englezii nu dau feedback șefilor direcți din frica de a nu fi dați afară. Frica de a nu fi concediat este prezentă în majoritatea materialului. Acesta este doar o cauză a înfrânării emoțiilor pe care o cunoșteam dar materialul a confirmat-o. Englezul este formal și reținut în interacțiunile cu ceilalți, fără a vrea sa deranjeze.

a) Dezolarea. Înfrânarea emoțiilor în exprimare poate fi o cauză a sentimenului de dezolare prezentat în text. Am putut distinge nenumărate semnificații ale acestei noțiuni prin îmbinarea codării axiale cu analiza semiotică a scripturilor, conform teoriei scripturilor a lui Vistor Raskin. Cuvintele care m-au determinat să abordez modelul de analiză a scripturilor a fost mulțimea de cuvinte asemănătoare care caracterizează acest subdomeniu (atac de cord, urlete, baltă de sânge, bătaie cruntă, dezgust, singur, masacru, bătălie, pierzător, îngropare, boală metală etc.). Pe de altă parte, dezolarea și cumpătarea duc la consumul excesiv de alcool, pentru care englezii sunt deja cunoscuți prin stereotipurile emise de alte culturi, iar materialul analizat ne confirmă asta (halbă de bere, Ginness, gin și tonic).

Exemplu: „Fericirea ar trebui inclusă în taxonomiile viitoare referitoare la bolile mentale.” (Anexa 1, gluma 58); „Î: De ce funcționarii publici sunt îngropați la 90 de metri sub pământ? R: Pentru că în adâncul lor sunt oameni buni.” (Anexa 1, gluma 55); „Englezul a luat 6 sticle de bere; scoțianul a luat 6 prieteni” (Anexa 1, gluma 17); „Ajutați-mă, am fost jefuit și bătut crunt” (Anexa 1, gluma 7).

b) Politețea. Englezii sunt politicoși indiferent de context, formând propoziții elaborate și remarci bine formulate. Putem înțelege, astfel că aceștia apreciază când alte persoane li se adresează în același mod.

Exemplu: „Cei doi englezi au mers în capetele opuse ale insulei și nu au vorbit niciodată între ei pentru că niciodată nu li s-a făcut cuoștință unul cu celălalt” (Anexa 1, gluma 15).

4. Mândria de țară. Mândria de țară este un laitmotiv al glumelor în ceea ce-i privește. Această atitudine provine din comparația cu irlandezi, scoțieni și galezi. Mândria se răsfrânge dintr-o încredere pe care aceștia încă o au față de sistem, spre deosebire de români.

Exemplu: „Uitați-vă la minunata vacă engleză!” (Anexa 1, gluma 13); „Englezul a replicat: vin din cea mai frumoasă țară din lume” (Anexa 1, gluma 22); „Englezul, revoltat de aversiunea scoțianului față de națiunea lui, a replicat că s-a născut englez și vrea să moară astfel!” (Anexa 1, gluma 29).

a) Încrederea în sistem. Spre deosebire de români, englezii încă au încredere în sistem, cu toate că aceasta nu este arătată fățarnic, ci trebuie descoperită. Dacă englezii scot în evidență faptul că persoanele care au diferite meserii nu își fac treaba, în ceea ce-i privește pe români situația stă altfel: românii nu fac o glumă din faptul că cineva nu și-a făcut munca, ci au trecut la un alt nivel superior de neîncredere, în care fac glume pe seama tipurilor de „nesimțire” intenționată pe care le fac unele persoane. De aici putem înțelege că englezii au mai multă încredere în sistem decât românii, și sancționează mai dur abaterile minore.

b) Progresul tehnic. Mai mult decât cele menționate mai sus, înțelegem modul în care englezii percep economia țării și câmpul muncii, din faptul că aceștia nu au cuvinte din domeniul muncii fizice, așa cu vom observa la români (lopată, chirpici, fierăstrău, chit, scule etc.), ci pentru ei este evident progresul tehnic. Folosesc termeni uzuali precum „cube farm” (= fermă de cuburi, reprezentând câmpul de birouri mici în care se lucrează în marile corporații și companii multinaționale).

Exemplu: „Vocabular de birou. Câinele de preerie: atunci când cineva țipă sau scapă ceva gălăgios într-o fermă de cuburi (un birou plin de birouri mici) și capetele tuturor răsar deasupra pereților pentru a vedea ce s-a întâmplat” (Anexa 1, gluma 61).

5.4.2. Francezi

În ceea ce-i privește pe francezi, în urma analizei calitative a datelor, vom observa că aceștia au cu totul alte percepții asupra muncii spre deosebire de români sau englezi. Nivelul de output este măsurat nu prin recunoaștere sau prin motivația materială ci prin absolvirea muncii. Aceștia muncesc pentru a se putea bucura de momentele în care nu sunt nevoiți să facă asta. Pentru a ajunge la concluziile următoare, analiza materialelor a constituit o provocare prin simplul fapt că glumele referitoare la șefi, modul de luare a deciziilor sau cultura muncii nu sunt atât de evidente ca în cazul românilor sau chiar al englezilor.

1. Relaxarea. Francezii sunt înclinați către lucrurile care îi relaxează. Aceștia au preocupări dedicate cultivării frumosului, armoniei și logicii în performarea muncii. La această concluzie am ajuns în urma identificării numeroaselor semnificații recurente în text care pot fi prezentate în următoarele dimensiuni.

a) Întoarcerea la tradițional.O temă recurentă în glumele selectate a fost întoarcerea la rural, agricultură, munca fizică făcută din plăcere. Aceasta e o sursă de relaxare și poate fi legată de modul în care francezii încă percep cultura. Roadele pământului sunt esențiale pentru existența poporului, însă această atitudine poate fi corelată cu percepția asupra muncii: performarea datoriilor pentru relaxarea de mai apoi.

Exemplu: Cuvintele „fermă” / „fermier” apar de 15 ori în tot materialul (Anexa 2, gluma 1, 23 și 25) mai apar și cuvinte in familia lexicală a fermei, cum ar fi „campagne” sau la țară (Anexa 2, gluma 25).

b) Preferințele elitiste. Este cunoscut faptul că francezii a o înclinație către frumos, însă analiza documentelor sociale a confirmat acest lucru, chiar dacă nu mă așteptam. Termeni din familia lexicală a modei, vinurilor scumpe, îngrijirii personale, mâncării rafinate se găsesc într-o proporție foarte mare, la fel și aprecierea față de femeie și importanța acesteia ca factor contributiv la relaxare. Lucrurile scumpe sunt un mod de a stabili ierarhia dintr-o interacțiune. Aceste preferințe sunt importante atunci când ne gândim la companiile multinationale: multe din aceste companii sunt uniformizate, stricte și tind să ignore estetica locului de muncă, ce ar putea să-i stimuleze vizual pe francezi.

Exemplu: „un bărbat se duce la frizer”(Anexa 2, gluma9); „Un actor faimos a observat…” (Anexa 2, gluma 13); „apritiv fără alcool, brânză fără grăsimi și ciocolată fără zahăr” (Anexa 2, gluma 31); „Vin d’Alsace”, „Gewurztraminner”, „Pinot Noir” (Anexa 2, gluma 32); „Î: Care este diferența dintre un muzician și un iaurt? R: Iaurtul dezvoltă un fel de cultură.” (Anexa 2, gluma 36); „Rolex”, „Pierre Cardin” (Anexa 2, gluma 46); „Ce e asta?! Haina ta e uzată, telefonul mobil e preistoric… ești mai rău decât mine. Cu ce te ocupi?” (Anexa 2, gluma 46); „Victor Hugo”, „Karl Marx” (Anexa 2, gluma 39).

c) Scopul muncii este îndreptat spre relaxare. Pentru aceștia, concediul de odihnă sau chiar cel medical este important în parcurgerea îndatoririlor.

Exemplu: „În felul acesta te poți odihni” (Anexa 2, gluma 59); „Exact de aceea mă retrag. Vreau să fiu 100% incapabil de a munci.” (Anexa 2, gluma 94); „Nu mă atinge! Au trecut abia 15 zile de când sunt în concediul medical.” (Anexa 2, gluma 98).

2. Conștiința datoriei

a) Respectarea îndatoririlor. Spre deosebire de ce vom întâlni în analiza culturii românilor referitoare la muncă, francezii își fac datoria până la capăt, fiecare meserie în parte are o fișă de post care trebuie să fie respectată, meseriile sunt bine delimitate în societate, regulile impuse de cei care-i guvernează ocupă un rol central, dar aceștia nu fac mai mult decât le este prevăzut în descrierea jobului sau care se poziționează sub statutul lor, nivelul educațional.

Exemplu: „Crezi că am timp să mă întorc când spăl scările?” (Anexa 2, gluma 14); „Pun pariu că ești dentist” (Anexa 2, gluma 19); „În tren, controlorul i-a spus femeii: biletul acesta este pentru Bordeaux, iar trenul merge spre Nantes” (Anexa 2, gluma 15); „A: Vei începe prin a mătura scările. B: Dar… sunt licențiat al Universității, spuse acesta indignat.” (Anexa 2, gluma 30); „Î: Care este duferența dintre un angajat și o bucată de lemn? R: Lemnul se poate îndoi.” (Anexa 2, gluma 87).

b) Aversiunea față de oficialități sau față de funcționarii publici, asemeni atitudinii englezilor, este comună în analiza materialului, numai că aici nu birocrația este cea care îi revoltă pe francezi, ci simplul fapt că aceștia nu își fac datoria, preferând să facă cu totul altceva. Funcționarii publici sunt cam singurii din toate glumele care nu își fac datoria, porbabil din acest motiv francezii au o aversiune față de ei. Diferențele de inputuri și echitate ies în evidență prin comparația cu modul în care muncesc reprezentanții sectorului pubilc.

Exemplu: „Î: Care este diferența dintre un funcționar și un șomer? R: Șomerul a muncit.” (Anexa 2, gluma 83); „Î: Ce e un funcționar care lucrează jumătate de oră pe zi? R: Un hiperactiv” (Anexa 2, gluma 89); „A: Tata e funcționar public. B: Și mama ta? A: Nici mama nu face nimic.” (Anexa 2, gluma 97).

5.4.3. Germani

Primul lucru pe care l-am observat în analiza conținutului pentru glumele germane, a fost folosirea excesivă a numerelor, procentajelor și a sumelor de bani. Acestea se pot întâlni în peste 55% din material. La fel ca în cazul analizei documentelor sociale pentru celelalte culturi, am regăsit elemente reglementate în subcapitolul 3.3. dedicat cunoștințelor empirice. Au existat, însă și alte noțiuni pe care nu le cunoșteam înaintea începerii analizei. Prin folosirea acelorași metode, codarea deschisă și axială, am sustras următoarele dimensiuni și frecvențe.

1. Cultul numerelor se referă la cei mai frecvenți indici identificați în text, noțiunile referitoare la sume de bani, timp măsurat în ore / minute și numere propriu-zise au s-au găsit de 56 de ori în tot textul. Era un lucru firesc dacă alegeam glume din categoria bani, așa cum am făcut în cazul glumelor franceze, însă această categorie nu a fost inclusă în materialul de studiu. Cele descoperite prin analiza de conținut se poate împărți în următoarele categorii:

a) Program delimitat. Nu nu era nici înainte străin faptul că germanii fac o bucurie din task-uri, deadline-uri, programe bine delimitate și ținte de atins într-un anumit interval. Ei, analiza de conținut tocmai asta ne spune: germanii preferă astfel de lucruri pentru a-si putea organiza sarcinile de muncă. Acest lucru nu este privit cu reticență, ci din contră, atitudinea este una favorabilă pentru că facilitează procesul de realizare a scopurilor propuse. Delimitările în timp apar chiar și atunci când nu au nicio contribuție la „poanta” unei glume, așa cum vom vedea în următoarele exemple:

Exemplu: „Super! Mâine ajungem la B” (Anexa 3, gluma 2); „Autopsia a început la 8:30 fix” (Anexa 3, gluma 18); „A: La 8 fix trebuie să fii la muncă. B: De ce? Se întâmplă ceva special?” (Anexa 3, gluma 72); „Secretara: Ce am săptămâna asta în program? Luni, marți, miercuri…” (Anexa 3, gluma 74).

b) Bani justificabili. Fiecare serviciu trebuie să fie răsplătit așa cum se cuvine, raportul calitate și cantitate trebuie să fie unul echitabil. Din nou, aducerea în prim-plan a tot ceea ce e clar, precis.

Exemplu: „În 1980, un sac de cartofi costa 25 Mărci, în 1990, un sac de cartofi costa 35 Mărci.” (Anexa 3, gluma 10); „A: Cât costă carnea? B: 30 Euro” (Anexa 3, gluma 11); „În niciun caz mai mult de 4 Euro pe litru” (Anexa 3, gluma 12); „Consultații în timpul prânzului: 50 Euro” (Anexa 3, gluma 22).

2. Creativitatea precară. Modul de gândire a angajatului german funcționează precum un calculator, nu pentru că nu li se permite să gândească outside the box ci pentru că acesta este modul în care ei decid să analizeze lucrurile și să ia deciziile. Gândirea analitică este de apreciat într-o companie, dar ar putea aduce probleme într-o companie multinațională în care există mai multe tipuri de culturi.

a) Regulile’s reguli și cam asta e. Regulile sunt respectate iar angajații tind să ceară permisiunea pentru a interprinde o altă activitate în afara programului de muncă deja foarte bine stabilit.

Exemplu: „Dacă am zis noapte bună înseamnă că vă taceți fleanca! Priceput?” (Anexa 3, gluma 9); „Șefu’ mâine am sentința divorțului. Aș avea nevoie de o zi liberă.” (Anexa 3, gluma 32); „Șefu’ trebuie să termin munca cu 2 ore mai devreme astăzi.” (Anexa 3, gluma 33); „Secretara: Fii strict confidențial referitor la documentul ăsta.” (Anexa 3, gluma 88).

b) Șeful e șef și el știe cel mai bine cum ar trebui să ia deciziile și cum merg lucrurile în companie. Poziția acestuia, însă, nu este disputată în aceeași măsură în care o fac francezii sau românii mai ales. Subalternii își cer permisiunea, iar șeful o aprobă în funcție de importanța ei. Mai mult, germanii folosesc termenul de „Der Chef” atunci când se referă la șeful lor, același termen pe care îl folosesc soldații când se referă la comandantul lor.

Exemplu: „Mi-ai promis mai mulți bani dacă ești satisfăcut cu mine.” (Anexa 3, gluma 35); „Mândru stă noul Director de Divizie în biroul lui” (Anexa 3, gluma 38); „Mulțumesc pentru mărire, șefu’” (Anexa 3, gluma 61); „Șeful știe multe despre tot” (Anexa 3, gluma 86).

c) Munca e muncă. Așa cum am putut observa în cercetarea Attitudes towards Work prezentată în subcapitolul 3.4. dedicat studiilor cantitative despre muncă, germanii au nevoie de o meserie sigură, fără riscuri. Același tip de atitudine l-am putut identifica prin analiza calitativă a datelor.

Exemplu: „O companie și-a trimis cei mai de seamă angajați într-un seminar costisitor. Acolo vor învăța cum să genereze soluții într-o situație nefamiliară.” (Anexa 3, gluma 40); „Vrei să mă dai afară? Am crezut că sclavii se vând.” (Anexa 3, gluma 60). „Astăzi a fost Iadul. Calculatorul s-a stricat. În el am tot ce gândesc.” (Anexa 3, gluma 68).

5.4.4. Români

Pentru glumele românești, analiza conținutului a fost mai puțin laborioasă deoarece categoriile au putut fi identificate ușor, la fel și în cazul frecvențelor și proprietăților, fiind completate de cunoașterea empirică a culturii. Prin codarea deschisă am reușit să sustrag următoarele etichete conceptuale majore (deoarece au existat și categorii mai puțin frecvente, dar care nu puteau fi incluse în subcategorii ale celor generale), cu următoarele frecvențe și proprietăți:

1. Iscusința românului. Faptul că românii se descurcă în orice fel de context; au o explicație pentru orice situație (o temă majoră pentru 30% din conținut, însemnând 30 de glume care au această temă).

Exemplu: „Deci, am ajuns la concluzia că strămoșii noștri cunoșteau pe atunci telefonia mobilă”(Anexa 4, gluma 1); „Vestea rea: ți-am amputat piciorul sănătos. Vestea bună: piviorul bolnav se vindecă.” (Anexa 4, gluma 2); „Am închis pisica înăuntru, am încuiat-o, și pe unde scotea capu’, chituiam.” (Anexa 4, gluma 16); „Fac cumva rost de bani și îi beau” (Anexa 4, gluma 24).

2. (Lipsa de) profesionalism. Atât categoria principală cât și dimensiunile specifice acesteia sunt cauzate de remunerația infimă, nemulțumire față de recompensele materiale. Se împarte în 3 dimensiuni principale:

a) Nepotism (câștigarea unei poziții fără merit);

Exemplu: „Mulțumesc, tată!” (Anexa 4, gluma 13).

b) Furt (românul fură tot în comparație cu alte culturi).

Exemplu: „Î: Vezi podu’ ăla? Zice românul. R: Care pod?” (Anexa 4, gluma 20); „Pune pe cântar găina și apasă cântarul încet cu degetul. Cântarul arată 1,5 kg.” (Anexa 4, gluma 33)

c) Superficialitate (în muncă și în selectarea personalului).

Exemplu: „A: A intrat în biroul directorului fără să ciocăne. B: Și ce dacă, s-a mai întâmplat. A: Da, dar nu cu CAMIONUL.” (Anexa 4, gluma 8); „Dacă numără mucurile de țigări din scrumieră, trimiteți-i la Financiar” (Anexa 4, gluma 23).

3. Problema banilor. Reprezintă cel mai intens motivator.

a) Tristețe. Lipsa banilor duce la dezolare, iar dezolarea este un motiv în plus pentru consumul de alcool.

Exemplu: „Salariul canalie: nu te ajută la nimic, doar te face să suferi, dar nu poți să trăiești fără el.” (Anexa 4, gluma 18).

b) Costurile mici primează în fața calității. Pot fi obținuți ușor de la alte persoane (nu din muncă – din nou, capacitatea de „a face rost”, de a se descurca în orice situație).

Exemplu: Î: Cum vreți să vă tund ca să fiți mulțumit? R: Gratis!” (Anexa 4, gluma 6)

c) Românii conștientizează faptul că economia e în schimbare.

Exemplu: „Stai la același birou de 4 ani, dar ai lucrat pentru 3 firme diferite.” (Anexa 4, gluma 25).

4. Problema muncii patologice. Munca este un factor patologic, ea duce spre oboseală, extenuare, boală sau chiar moarte.

a) Cauzele acestui fenomen sunt salariul mic și șeful despotic.

Exemplu: „Spune-i șefului tot ce crezi despre el și adevărul te va elibera” (Anexa 4, gluma 39).

b) Munca este opusul concediului și al crâșmei: „Î: Care este cel mai amar vin? R: Vin din concediu.” (Anexa 4, gluma 29).

c) În cadrul acestei categorii, avem dimensiunea vicii, reprezentată de alcool și țigări, care sunt motivatori alături de bani, fac parte din viață și distrag angajatul de la muncă.

Exemplu: „A: Vă putem oferi un loc de muncă unde se muncește mult, dar se și câștigă bine. B: Nu, nu. Eu dacă am bani îi beau, și asta nu e bine.” (Anexa 4, gluma 22); „Serviciul nu e crâșmă să stai toată ziua.” (Anexa 4, gluma 19).

5. Șeful despotic. Aici, raportul dintre angajat și angajator este asemănător și în sens invers, deoarece avem următoarele subcapitole:

a) Răzbunarea angajatorului (acesta sancționează dacă subalternii nu râd la glumele lui, îi epuizează prin solicitări).

Exemplu: „Î: Tu de ce nu râzi? R: Nu mai are niciun rost, de mâine nu mai lucrez aici” (Anexa 4, gluma 14).

b) Răzbunarea anagajatului (are o aversiune generală față de acesta indiferent de context, se răzbună prin muncă puțină, superficială, sau chiar violență).

Exemplu: „Oprește-te Fănele, noi am glumit, nu ai câștigat la Loto!” (Anexa 4, gluma 77).

c) Ierarhia pe scara socială este un factor important de atribuire a respectului.

Exemplu: „Vezi, bă, Vasile? Dacă nu înveți meserie toată viața ai să cari lada aia cu scule.” (Anexa 4, gluma 31).

6. Conștința subdezvoltării ca națiune. Cauzele conștiinței subdezvoltării:

a) Compararea cu cele mai frecvente culturi (pe primul loc sunt americanii, apoi nemții și japonezii).

Exemplu: „Mă, tu acolo în Japonia câte ore lucrezi?” (Anexa 4, gluma 32).

b) Românii atribuie această inferioritate inconștient comunismului, folosind în continuare itemi semnificativi din acea perioadă, simoluri ale muncii asidue: chit, lopată, chirpici, Dacia, fierăstrău, sapă etc.

Exemplu: „Î: Voi ce exportați? R: Chirpici”(Anexa 4, gluma 21).

c) Meseriile frecvente sunt cele de inginer, mecanic, lăcătuș, gropar, director de marketing, femeie de serviciu, contabil, secretară, zidar etc.).

Exemplu: „Meșterul Manole, cocoțat pe schele, spoia tavanul mănăstirii” (Anexa 4, gluma 76).

Exemplu de codare axială

Am selectat eticheta conceptuală care consider că are cea mai mare relevanță asupra atitudinii în muncă a angajatului într-o companie multinațională, dar și cea care are cele mai multe relații cauzale și dimensiuni asociate, rezultate în urma analizei documentelor sociale. În acest caz, am identificat conștiința subdezvoltării ca națune. Astfel, am obținut următoarele codări suficiente cât să pot înțelege contextul în care lipsa productivității apare în cultura muncii la români, fiind dependentă de contextul cultural, coerciția șefului, istoria comunismului și am aflat metodele de rezolvare folosite în prezent pentru a corecta această atitudine. Codarea axială a fost ajutătoare în sustragerea atitudinilor reprezentative.

Fig. 5.1. Exemplu de codare axială realizată asupra culturii românilor

5.5. Atitudinea în muncă rezultată

În acest subcapitol voi analiza rezultatele obținute astfel încât să evidențiez atitudinea pe care fiecare din cele patru culturi o au referitoare la muncă. Analiza sintetizată are ca scop ușurarea aplicării ghidului de bune practici pentru englezi, francezi, germani, respectiv români, în cadrul companiilor multinaționale care au sau ar trebui să aibă un model de comunicare multicultural aplicat. Acest subcapitol folosește ca un manual de utilizare a ghidului dedicat companiilor aminite, pentru o înțelegere facilă a categoriilor si subcategorilor identificate. Pentru fiecare atitudine în parte am dezvoltat un tabel în care am inclus aceste categorii și subcategorii. Pentru a clarifica, aceste trăsături pozitive sau negative nu trebuie schimbate radical prin impunerea unor reguli stricte, ci trebuie să genereze luarea unor măsuri care să se plieze pe aceste trăsături, să „lucreze” cu ele astfel încât să îmbunătățească comunicarea la nivel organizațional.

5.5.1. Englezi

Ca orice cultură, englezii au calitățile și defectele lor atunci când vine vorba de modul în care își desfășoară munca. Stilul de comunicare pe care aceștia îl abordează este unul verbal, mai puțin non-verbal, ci reținut și formal. O consecință a acestui stil de comunicare, poate fi faptul că englezii nu își exprimă opiniile ușor într-o companie, cultivând opiniile pe care le au, fără a le înainta managementului. Pentru a afla într-adevăr ce gândesc, este nevoie ca superiorii lor să le arate respect, încredere apoi sa ceară un feedback asupra unui anumit context. Este important ca șeful direct să le ceară opinia angajaților și să respecte măcar unele opinii ale lor în luarea deciziilor, pentru că dacă englezii nu sunt vocali, convingerea faptului că managementul îi ascultă (o frustrare generală în prezent), îi va face să își exprime părerea.

Englezilor trebuie să te adresezi cu politețe, pentru că acesta este singurul mod în care ei comunică. Este important să nu îi sufoci cu o atitudine mult prea veselă și debordantă, pentru că ei nu judecă pozitiv astfel de persoane. Pentru a-i determina să respecte o funcție într-o companie nu este suficientă clasificarea ierarhică sau titulatura postului, ci dovada faptului că acea persoană este într-adevăr pregătită și are studiile necesare pentru a deține acea poziție. De asemeni, aceștia nu au încredere în persoanele promovate ușor, făra a avea suficientă experiență în ocuparea poziției curente.

Aceștia pot fi motivați prin aducerea la suprafață în comunicarea organizațională a elementelor culturale specifice Angliei sau chiar Marii Britanii. Aceștia pot relaționa mult mai bine cu o persoană care împarte aceeași viziune despre țară și demonstrează patriotism, deoarece, așa cum ne spun Hong Y., Levy S. R. & Chiu C., „ce e asemănător mie, e bun”. De asemeni, respectful față de țară înseamnă și respectful față de reguli. Mai puține formulare în respectarea regulilor este de recomandat, având în vedere aversiunea acestora față de birocrația funcționarilor publici. Așa cum am văzut, aceștia se așteaptă ca Guvernul să își țină promisiunile, dar și ei urmează regulile impuse îndeaproape, considerând acestea ca fiind „coloana vertebrală” a unei națiuni.

Tabel 5.1. Categorii și subcategorii ale atitudinii în muncă a englezilor

5.5.2. Francezi

Așa cum am văzut din exemple, francezii preferă întoarcerea la tradițional. Relevanța acestui lucru în cultura organizațională poate fi relevată pe baza contextului, cauzelor și condițiilor în care această întoarcere la lucrurile tradiționale o are. Munca este făcută cu scopul culegerii roadelor și a relaxării de mai apoi. Pentru a nu abuza de bunăvoința francezilor într-o companie, este important să fie informați asupra sarcinilor precise pe care le au de îndeplinit, deoarece aceștia doresc să știe când vor putea să-și dedice timpul rămas relaxării. Un program fix și o listă de sarcini pertinente ar trebui să le satisfacă această nevoie.

Din multitudinea de expemple referitoare la preferințele elitiste, putem conchide că francezii sunt stimulați de vizualul și acusticul plăcut și cultura frumosului. Așadar, un spațiu de muncă bine organizat, în care sunt inserate elemente creative îi poate stimula în a lucra cu plăcere într-o zi de muncă. La fel, aceștia sunt receptibili la aspect, în funcție de acesta formându-și prima impresie. Ei recunosc ierarhia și în funcție de asta oferă respect, iar o altă formă de a impune respectul poate fi aspectul persoanelor care iau decizii asupra muncii lor. La fel, includerea subiectelor referitoare la cultură și arte poate constitui un alt mod în care aceștia ajung să aprecieze o persoană, în general ei desconsiderând persoanele care nu au astfel de afinități.

Ca o ultimă adăugire, francezii vor aprecia remarcile făcute asupra modului conștiincios în care muncesc, respectându-și sarcinile și termenele limită. Chiar dacă aceasta este o caracteristică generală a francezilor, asa cum știm, orice persoană căreia orgoliul îi este stimulat prin laude (care până atunci nu au mai fost primite) la adresa activității bune pe care o desfășoară, este un stimulent pentru oricine, indiferent de cultură și poate duce la o mai mare productivitate a muncii.

Tabel 5.2. Categorii și subcategorii ale atitudinii în muncă a francezilor

5.5.3. Germani

Ca în cazul celorlalte culturi pe care le-am analizat, au fost unele lucruri cunoscute empiric sau aflate prin intermediul studiilor cantitative în domeniul atitudinilor, care mi-au fost confirmate prin analiza calitativă. Anticipând acest lucru, am încercat să păstrez o perspectivă etică a analizei și să pornesc generarea categoriilor și subcategoriilor ca și cum nu aș fi cunoscut nimic despre aceste culturi în prealabil, pentru a nu influența rezultatul analizei. Cu toate acestea, în cazul glumelor germanilor, domeniile și etichetele conceptuale au început să se contureze încă de la primele 10 glume. Abundența numerelor și a reperelor în timp m-a determinat să formez categoriile și subcategoriile din tabelul alăturat mai jos.

Germanii preferă un program delimitat pentru a-și putea îndeplini sarcinile în mod cinștiincios, pentru a putea privi scopul muncii în contextul altor repere date. Realizarea conștiincioasă a muncii este un alt lucru pe care aceștia îl transpun prin glume. În acest fel, ceea ce spune superiorul ierarhic este cuvânt de lege, dar a fost vizibil faptul că nu au o aversiune față de acest lucru, așa cum ar putea să o aibă românii, de exemplu.

Ca o consecință a cultului numerelor la care germanii subscriu în mod constant, este esențială introducerea în mesajul comunicării a raportului costuri-beneficii. Așa cum am identificat prin analiza datelor, fiecare lucru sau serviciu este analizat din punct de vedere al costului și a calității pe care o denotă. Totul este cuantificabil, nimic nu este pierdut sau trecut cu vederea. De aceea, în comunicarea organizațională este important ca tipul de feedback primit de către angajați să fie construit în jurul reperelor temporale, să conțină numere și target-uri bine fundamentate, alături de scoaterea în evidență a beneficiilor pe care angajatul le poate avea la îndeplinirea acestora.

Dacă pentru angajații francezi una din recomandări a fost amenajarea unui spațiu al muncii plăcut din punct de vedere estetic sau utilizarea referințelor și elementelor plăcut vizuale / acustice, în cazul angajaților germani nu ne putem orienta asupra acestor strategii. Așa cum am observat, creativitatea este precară în rândul germanilor, însă acest lucru nu este un defect dacă ne uităm la cât de benefică este o gândire analitică asupra productivității într-o companie. Pe de altă parte și simetria / organizarea face un subiect al esteticii vizuale. Așadar, având în vedere că într-o companie germanii pot lucra alături de francezi, măsurile luate pentru comunicarea cu una din aceste culturi nu trebuie să o afecteze pe cealaltă.

Tabel 5.3. Categorii și subcategorii ale atitudinii în muncă a germanilor

5.5.4. Români

În ceea ce privește atitudinea în muncă bazată pe lay theory a românilor, aș putea să scriu o întreagă culegere, prin prisma culegerii atâtor surse de-a lungul anilor, menite să-mi confirme bănuielile asupra modului în care românul gândește. Mă voi rezuma la ceea ce se află în această lucrare, deocamdată. Problema, în acest moment nu stă în lipsa de cunoștințe a managementului companiilor multinaționale asupra modului în care văd românii munca, ci în faptul că nu există un model de comunicare al companiilor multinaținale diferențiat și pliat pe diferitele culturile cu care au de-a face.

Este bine de știut că românii într-adevăr se descurcă în aproape orice situatie, având un nivel de adaptabilitate antrenat de istoria țării. Schimbările din organizatie sunt privite cu puțină băgare de seamă de către români, pentru că aceștia oricum muncesc pentru a-și câștiga traiul și atât, în majoritatea cazurilor. Ceea ce-i motivează pe români în muncă este agonisirea resurselor materiale pentru un trai decent, simțul datoriei față de țară și faptul că munca te înnobilează, iar cei care nu muncesc ajung să devină leneși. Așadar, așa cum am menționat și în cazul culturii franceze, stimularea orgoliului prin aprecieri aduse la sârguința cu care românul muncește, pot fi extrem de benefice în productivitatea muncii.

Logica în luarea deciziilor este și ea importantă, românii având o aversiune față de șeful despotic și tendințele acestuia de răzbunare asupra angajaților. Chiar dacă acest lucru nu se întâmplă frecvent în cadrul companiilor multinaționale, românii pot identifica acest tip de comportament imediat prin prisma teoriilor populare dobândite și îl pot generaliza. O comunicare în care sunt explicate deciziile din companie este categoric benefică pentru o cultură care își consideră șeful un despot și membrii acestei culturi sunt învățați că „nu știi niciodată cine îți vrea răul” sau „oamenii te sapă pe la spate”. Românii au un punct comun cu englezii în stabilirea ierarhiilor: persoana care ia deciziile asupra modului în care angajatul își face treaba, trebuie să aibă studii și expertiză demonstrată în acel domeniu pentru a putea fi respectat.

Românii deja se compară suficient de mult cu americanii, germanii sau japonezii, iar aducerea lor în discuție duce la discreditarea interlocutorului. Pe de altă parte, aducerea unui sprijin cognitiv din partea unui reprezentant al culturii germane poate duce la îmbunătățirea respectului pe care aceștia îl au fața de acea persoană, și implicit a deciziilor luate de aceasta. Faptul că românii se disconsideră ca națiune prin compararea cu alte culturi este și unul din rezultatele cercetării calitative relizate de Conf. univ. dr. Codrina Șandu, a Universității Transilvania din Brașov, cercetare realizată în 2012: „prin comparația intergrupuri, individul realizează că are o identitate socială nesatisfăcătoare, negativă (negative self-concept), ceea ce provoacă disconfort și suferință.” Mai mult, suntem conștienți, ca națiune de nivelul de dezvoltare a țării, iar orice urmă în acțiuni sau comunicare menite să ofere o comparație sau să indice regimul comunist nu este binevenită.

Tabel 5.4. Categorii și subcategorii ale atitudinii în muncă a românilor

5.6. Grounded Theory

O cercetare calitativă riguroasă nu este încheiată dacă în urma codărilor deschise, axiale, selective, a sintezelor emise, revizuite și a tabelelor comprimate nu generează teorii pentru viitoare orientări în domeniu. Aceste teorii au menirea de a fi confirmate pe teren, practic, de către persoane care doresc să studieze acest domeniu și în special acest subiect pe viitor.

Conceptul de grounded theory face apologia confirmării, sau provoacă la confirmarea unor fenomene pe care le-am identificat pe parcursul cercetării caliative. Acest lucru am dorit să îl stimulez și eu prin această lucrare. Am ales să emit aceste teorii pentru că am dorit să am o bază științifică înaintea formulării lor, deoarece „teoria derivată din date este mult mai probabil să reasambleze realitatea decât este teoria derivată prin punerea împreună a unei serii de concepte bazate pe experiență sau numai prin speculație.”

Aceste teorii au fost realizate prin urmarea celor zece pași propuși de Bartlett și Payne, prin colectarea datelor, transcrierea acestora (în anexele lucrării), realizarea categoriilor cu ajutorul codării deschise. Aceste trei etape au fost demonstrate pe parcursul acestor pagini, însă doresc să menționez (a patra etapă) și faptul că am ajuns la saturația categoriilor (subcategoriile au fost incluse în categorii mai mari). A cincea etapă propusă de Bartlett și Payne constă în realizarea definițiilor abstracte, pe care le-am propus în subcapitolul 5.4. Ce de-a șasea etapă, eșantionarea teoretică, a fost respectată în măsura în care reveneam asupra documentelor sociale selectate și în funcție de nevoi căutam mai multe glume dintr-o anumită categorie, eliminând altele pe parcurs, astfel încât numărul total al glumelor să rămână la 100 pentru fiecare cultură. A șaptea etapă a fost reprezentată de codarea axială și poziționarea celor identificate într-un raport de cauză-efect, aplicând condiții în care se realizează fenomenul, context și acțiuni luate pentru corectarea acestuia. A opta etapă a fost realizată prin codarea selectivă, în care am identificat fenomenul central pentru fiecare cultură în parte. A noua etapă a fost realizată prin întoarcerea la date și revizuirea acestora astfel încât teoria să fie cât mai concentrată și să poarte o logică simplă. Cea de-a zecea etapă constă în rezolvarea carențelor pe care întregul proces îl poate avea, această necesitate putând fi parcură atât în timpul cercetării, cât și după realizarea acesteia.

Primul mod în care am ajuns la emiterea acestor teorii a fost analiza repetată a rezultatelor pentru a putea determina relațiile de cauzalitate dintre conceptele obținute și fenomenele care nu erau evidente până acum prin cunoștințele empirice. Această revizuire a materialului a fost comprimată și comparată cu studiile referitoare la productivitatea în muncă a culturilor. Astfel am obținut următoarele teorii:

Teoria 1: Adoptarea culturii naționaliste de către o companie duce la productivitatea în muncă a englezilor.

Teoria 2: Stimularea vizuală și acustică a mediului în care lucrează francezii duce la productivitatea în muncă.

Teoria 3: Utilizarea raportului costuri-beneficii în mesajul comunicării duce la creșterea productivității angajaților germani.

Teoria 4: Compararea modului de lucru a românilor cu cel al altor culturi duce la scăderea productivității în muncă.

Abordarea acestor teorii poate fi făcută din perspectiva peremiologiei, a științelor socio-umane preocupate cu motivația în muncă sau a psihologiei grupului și a muncii. La rândul lor, teoriile emise au validitate în cercetarea calitativă dar și în cea cantitativă. Acestea pot fi separate în dimensiuni, variabile și indicatori care pot măsura productivitatea în muncă, în funcție de cultura naționalistă a englezilor, a stimulării acustice și vizuale a francezilor, sau a comparării cu modul de muncă specific altor culturi cu cea a românilor.

5.7. Direcții viitoare

Bogăția de căi disciplinare care pot fi luate pornind de la teoria poporului, sau lay theory, reprezintă un lucru promițător pentru viitorul comunicării. E am ales să studiez partea ludică și paremiologică a culturilor, dar teoria poporului poate reprezenta interese de cercetare dincolo de analiza acestui tip de documente sociale. Viitoarele cercetări pot implica observații participative pe teren în care pot fi adunate aceste „ziceri” pe care le folosesc membrii unei culturi în diferite contexte. Astfel, atitudinea unei culturi față de un anumit aspect al vieții poate fi măsurat în funcție de contextul în care se află acea persoană. Acest tip de comparație și descoperire a diferitelor atitudini poate fi un subiect de cercetare atât în domeniul Sociologiei cât și în cel al Psihologiei sau Comunicării.

Orientarea mea în această lucrare asupra muncii a provenit dintr-o dorință personală și o curiozitate asupra atitudinii pe care o au culturile analizate față de serviciu, bani, șefi, colegii și comunitatea organizațională în care se află. Această orientare poate fi segmentată în profesii, iar în urma cercetării calitative poate fi scoasă în evidență atitudinea pe care o au cetățenii față de o anumită meserie, pentru a identifica problemele de relizare a sarcinilor ale acelor reprezentanți.

Aceste rezultate pot genera măsuri și pot fi implementate în aparatul administrativ local, apoi național. Desigur, atunci când majoritatea glumelor parodiază corupția din domeniu politic, nu ne așteptăm ca după douăzeci de ani de coruptie a sistemului post-comunist să fie rezolvată printr-o simplă măsură rezultată dintr-o potențială analiză calitativă, dar poate fi un punct de plecare pentru cei care consideră politica o profesie, un mijloc de a marca viețile oamenilor în mod pozitiv. Fără optimism nu putem funcționa.

Dacă nu poate fi rezolvată problema corupției, putem distinge alte nevoi din cadrul unor domenii selectate care trebuie revizuite. Aici mă refer, de exemplu, la pregătirea educațională și fundamentarea studiilor persoanelor care profesează în domenul apărării naționale, i.e. bancurile cu polițiști, la asta mă refer. Chiar dacă au fost încercate presupuse măsuri pentru a rectifica aceste carențe în studiile profesanților, glumele cu polițiști continuă să apară. Aici avem clar o problemă de comunicare.

Acest tip de cercetare poate fi aplicat în toate domeniile care țin de aparatul administrativ al unei țări, nu numai în România, ci studiile pot fi extinse asupra unei multitudini de culturi și grupuri etnice. De asemeni, cercetarea poate fi extinsă nu numai asupra comunicării organizationale în companiile multnationale, dar și în fabrici, în domeniul funcționarilor publici și al asistenților sociali. Aceste metode de comunicare pot fi îmbinate cu ceea ce se cunoaște în domeniile care sunt deja bogate în fundamente teoretice referitoare la acest subiect, precum: etnolingvistica și sociolingvistica.

6. Aplicarea rezultatelor

În acest subcapitol am dorit să aplic cele rezultate în urma cercetării calitative. Aplicarea rezultatelor constă într-un Ghid de bune practici pentru companiile multinaționale în strategia de comunicare organizațională. Acest ghid are menirea de a fi implementat de departamentul de Resurse Umane al acestui tip de companii.

Așa cum am putut observa, companiile multinaționale au de-a face cu angajați care provin din diferite culturi. Modelul de comunicare utilizat în aceste tipuri de companii este unul universal, axat pe direcța receptor → emițător, folosind coduri uniformizate și canale tipice pentru a transmite decizii, a oferi feedback și a implementa noile reguli interne.

Acest ghid pornește din experiența personală pe care am avut-o în companiile multinaționale, ca entry-lavel și promovările pe alte poziții care au urmat. În nicio poziție ocupată nu am observat un mod personalizat de comunicare în raport cu diferitele culturi din care proveneau agenții. Acest tip de comunicare urma să vină dintr-o cunoștință emprică provenită din contactul avut cu tipurile de oameni de-a lungul vieții. Cei care nu reușeau să abordeze acest tip de comunicare, generau dificultăți în înțelegerea mesajului de către receptori.

6.1. Strategii adoptate de companiile multinaționale

În urma etapei de documentare, precursoare scrierii acestei lucrări, am descoperit faptul că într-adevăr, organizațiile au un model de comunicare menit să pună accentul, în mod egal, pe toți factorii comunicării, astfel încât mesajul să fie transmis și înțeles cât mai eficient de receptor, astfel încât acesta să genereze acțiuni care să întrunescă scopul inițial de la care a plecat comunicarea.

Printre cele aflate referitor la comunicarea organizațională nu am întâlnit modele organizate logic pentru a comunica diferite informații culturilor. Rezultatele cercetării stiințifice a comunicării organizaționale, se restrânge atunci când adăugăm în căutare „companii multinaționale”, iar rezultatele devin inexistente atunci când adăugăm și „lay theory”, „folclor” sau „umor” în procesul de documentare.

Un model relevant de comunicare se referă la bunele practici ce trebuie urmate într-o companie de IT, un studiu realizat de Dov Te’eni, profesor al Universității din Minnesota, intitulat A Cognitive-Affective Model of Organizational Communication for Designing IT, din 2001. Acest studiu propune un model de comunicare teoretic, axial, bazat pe conexiuni logice între elementele comunicării, model care se pliază asupra strategiei de comunicare pe care îmi doresc să o propun în următorul Ghid de bune practici pentru departamentul de Resurse Umane, menit pentru a fi implementat în companiile multinaționale. Acest studiu se concentrează asupra implementării a trei inputuri în procesul de comunicare:

Inputuri, reprezentate de 1) atribuțiile sarcinilor; 2) distanța dintre emițător și receptor; 3) valori și norme ale comunicării.

Proces, alcătuit din alegerea 1) unei sau mai multor strategii de comunicare; 2) formei mesajului; 3) mediului folosit pentru transmiterea mesajului.

Impact, reprezentat de 1) înțelegerea mutuală și 2) relația dintre emițător și receptor.

Folosind modelul de organizare a informației descris în acest articol, am cules rezultatele cercetării calitative astfel încât să formeze un ghid coerent și ușor de folosit.

6.2. Ghid de bune practici pentru companii

Natura activitării pe care am avut-o în astfel de companii (explicarea regulilor, modului de a rezolva problemele clienților, justificarea deciziilor și excepțiilor pe care le ofeream agenților) a facilitat realizarea faptului că există o problemă în comunicare. Dacă foloseam același tip de comunicare pentru toate persoanele din proiect, mesajul în mod evident nu își întâlnea scopul, nu genera acțiunile dorite. Astfel mi-am pus întrebarea: Cum fac să explic eglezilor/francezilor/germanilor/românilor astfel încât să înțeleagă mai bine? În următoarele ghiduri puteți vedea răspunsul meu la această întrebare, ca un rezultat al etapelor cercetării explicate pe parcursul acestei lucrări.

5.2.1. Englezi

Tabel 5.5. Ghid pentru comunicarea cu membrii culturii engleze în organizație

5.2.2. Francezi

Tabel 5.6. Ghid pentru comunicarea cu membrii culturii franceze în organizație

5.2.3. Germani

Tabel 5.7. Ghid pentru comunicarea cu membrii culturii germane în organizație

5.2.4. Români

Tabel 5.8. Ghid pentru comunicarea cu membrii culturii române în organizație

6.3. Efectele așteptate

Scopul acestor Ghiduri de bune practici pentru departamentul de Resurse Umane al companiilor multinaționale au ca scop implementarea într-un context al comunicării organizaționale relevant, în care acest tip de culturi performează. Aceste recomandări trebuie aplicate în comunicarea organizațională în cadrul tuturor direcțiilor de ierarhie, de la Directorul de Departament sau Service Delivery Manager, la Operations Coordinator, Team Leader, Coach , Trainer, din toate aceste repere ierarhice către angajați / agenți.

Este de preferat ca angajații / agenții să nu cunoască faptul că aceast nou model de comunicare a fost implementat, ci strategia trebuie urmată gradual, bine stabilită în timp. Nu există o ordine în care aceste recomandări trebuie puse în practică, dar este recomandată aplicarea lor, mai întâi asupra angajaților deja existenți în firmă, pentru monitorizarea productivității ca urmare a implementării acestor măsuri.

Scopul acestui ghid de bune practici contă în modficarea modului în care departamentul de management comunică cu diferitele culturi aflate în organizație, prin adoptarea unui model inspirat din relativismul cultural. Aceste ghiduri nu sunt menite numai pentru angajații companiei care alege să le implementeze, ci și pentru modul în care agenții comunică mesajele englezilor / francezilor / germanilor / românilor cărora le oferă suport, prin prestarea serviciului în funcție de care au fost angajați. Recomandările mai pot fi folosite de departamentele de Resurse Umane și pentru explicarea ofertei salariale, a descrierii jobului și a fișei postului angajaților care urmează să fie integrați în companie.

Aceste ghiduri urmăresc atât creșterea productivității în aceste tipuri de companii cât și stabilirea unor legături puternice între angajat și angajatori, șefii direcți sau chiar între angajați. Dacă angajații vor observa acest model de relativism cultural adoptat de superiorii lor, același lucru vor încerca și ei să îl facă, așa cum ne arată studiile din psihologia modernă. Sporirea încrederii în cultura organizațională și crearea unui loc de muncă menit să respecte multiculturalitatea este un lucru dezirabil în societățile contemporane nouă. Orice companie multinațională trebuie să țină cont de aceste aspecte dacă dorește o mai mare productivitate a muncii și o cultură organizațională despre care angajații urmează să povestească apropiaților ulterior.

7. Concluzii

Așa cum am menționat în introducere, această lucrare are menirea de a aduce în atenția profesanților din domeniul academic, importanța umorului în modul fiecăruia de a înțelege și aproxima lumea. Prin această lucrare consider că am contribuit la scopul propus. Desigur, atenția unui grup de persoane depinde strict de intențiile acelui grup în a fi receptiv la un anumit subiect. Prin procesul de realizare mi-am fundamentat abilitatea de a înțelege cercetarea calitativă și mi-am perfecționat modul de a o pune în aplicare și de a-i interpreta rezultatele.

Partea teoretică a acestei lucrări (capitolele 2, 3 și 4) au fost scrise riguros și documentate în același mod tocmai pentru a demonstra faptul că acest domeniu al aplicării teoriei poporului (lay theory) în științele socio-umane și relevanța ei în realitatea actuală cu care ne confruntăm este importantă. Aplicabilitatea celor rezultate în urma analizei face din această ramură a sociologiei și comunicării o apologie a înțelepciunii poporului și oferă prilejul implementării pe mai departe a recomandărilor generate de acest mod aparte de a studia cultura.

Am oferit un model aplicat de implementare a rezultatelor, provenită și din experiența personală în domeniul muncii, experiență dobândită în astfel de compani multinationale. Această cercetare poate fi segmentată asupra etniilor sau a grupurilor restrânse de oameni. Se pot analiza, de exemplu, glumele studenților, cu scopul realizării unui model mult mai inteligibil al profesorilor de către studenți. Un alt mod de aplicare a acestu tip de cercetare bazat pe folclorul umoristic îi poate viza pe etnicii maghiari, sași și secui din Transilvania: analiza glumelor compuse de unguri despre români și a românilor despre unguri poate face subiectul unui model de comunicare care să favorizeze relatiile benevolente între cele două naționalități.

Desigur, exită limite ca în orice cercetare, fie ea calitativă sau cantitativă. Materialele adunate pentru realizarea analizei la fel ca și categoriile din care fac parte, reprezintă un eșantion simbolic pentru un astfel de studiu. Documentele sociale pot fi extinse la un număr mult mai mare, iar codările pot fi făcute de mai multe persoane pentru compararea rezultatelor, cu scopul obținerii unei acurateții în raport cu realitatea

O altă perspectivă de studiu pe viitor se leagă de traducerea materialelor. În realizarea cercetării am folosit multiple programe de traducere online a conținutului, împreună cu aplicarea cunoștințelor personale și experiența cu fiecare limbă în parte. Acolo unde a fost nevoie, am consultat opinia unui specialist în studii interculturale a limbii germane, pentru o traducere cât mai precisă. Studiul poate căpăta amploare și rezultatele obținute în această lucrare pot fi confirmate prin realizarea unei cercetări separate, în care studenți ai Facultății de Litere pot oferi o traducere fundamentată cognitiv a materialelor selectate. Așa cum știm, nu toate cuvintele dintr-o limbă se pot traduce ad litteram în engleză sau română. O traducere nedocumentată poate pierde din esența limbii resective și astfel se poate spulbera o parte esențală a acelei culturi.

Perspectivele sunt multiple, domeniile de asemenea, tot ce trebie să avem este determinare pentru a le aplica. În ceea ce mă privește, voi continua studiul teoriei poporului în domeniul resurselor umane pe viitor, pentru a identifica alte modele de comunicare o dată cu evoluția societății și nevoii de astfel de modele. Relativismul cultural este o necesitate în ziua de astăzi, nu o opțiune. Studiul acestei teorii și varietatea ei este un excelent punct de plecare pentru decizii administrative și fundamentări teoretice pe viitor.

Anexa 1

Glume englezi

1. A social worker asks a colleague: “What time is it?”

The colleague answers: “Sorry, I don’t know. I have no watch.”

The first one says: “Never mind! The main thing is that we talked about it.”

2. A man has a heart attack and is brought to the hospital ER. The doctor tells him that he will not live unless he has a heart transplant right away. Another doctor runs into the room and says, “you’re in luck, two hearts just became available, so you will get to choose which one you want. One belongs to an attorney and the other to a social worker”.

The man quickly responds, “the attorney’s”.

The doctor says, “Wait! Don’t you want to know a little about them before you make your decision?”

The man says, “I already know enough. We all know that social workers are bleeding hearts and the attorney’s probably never used his. So I’ll take the attorney’s!”

3. A social worker is facing a mugger with a gun. “Your money or your life!” says the mugger. “I’m sorry,” the social worker answers, “I am a social worker, so I have no money and no life.”

4. Q. How many social workers does it take to change a light bulb?

A. The light bulb must first fill out all the appropriate forms to determine eligibility for service.

5. Hear about the social work firing squad?

They stood in a circle.

6. A social worker told a patient: “I have some good news and some bad news. The good news is that you’re all right. The bad news is that the things you’re seeing are real.”

7. Two social workers were walking through a rough part of the city in the evening. They heard moans and muted cries for help from a back lane. Upon investigation, they found a semi-conscious man in a pool of blood. “Help me, I’ve been mugged and viciously beaten,” he pleaded. The two social workers turned and walked away. One remarked to her colleague: “You know the person that did this really needs help.”

8. A man went to a social worker and told him he wanted help because he thought he was a dog. When the social worker asked him how long he had been thinking he was a dog, he replied: “Ever since I was a puppy.” The social worker said: “OK, lay down on the couch.” The man said: “I’m not allowed on the couch.”

9. Q. When is it OK for a social worker to be judgmental?

A. Only to criticise a nurse for being judgmental.

10. The social worker asked the bartender “What’s the difference between your job and mine?” and the bartender replied, “I only had to go to bartender school for 10 weeks and I learned to mix a little of this with a little of that and wait a couple of hour s to have people tell me their innermost thoughts while you went to school for 6 years, paid thousands and thousands of pounds, sit session after session using technique after technique, and you still may never hear them!”

11. An Englishman, an Irishman and a Scotsman were each left 5,000 pounds by a rich man on condition that after his death they would each put 100 pounds into his coffin in case he needed it in the afterlife. The Englishman and the Irishman duly put in their hundred pounds. The Scotsman took out the 200 pounds and put in a cheque (check) for 300 pounds.”

12. One day an Englishman, a Scotsman, and an Irishman walked into a pub together. The proceeded to each buy a pint of Guinness. Just as they were about to enjoy their creamy beverage three flies landed in each of their pints, and were stuck in the thick head. The Englishman pushed his beer away from him in disgust. The Scotsman fished the offending fly out of his beer and continued drinking it as if nothing had happened. The Irishman too , picked the fly out of his drink, held it out over the beer and then started yelling “spit it out, spit it out you bastard”

13. An Englishman, an Irishman and a Scotsman were standing looking at a prize cow in a field. The Englishman says “Look at that fine English cow.” The Irishman disagreed, saying “No, it’s an Irish cow.” The Scotsman thought for a moment and then clinched the argument. “No, it’s a Scottish cow – it’s got bagpipes underneath.

14. There’s an English man, Irish man and a Scotsman. They’re being chased by a policeman. They see this old warehouse so they run in. Inside there are 3 empty sacks on the floor. They each jump in a sack. In comes the copper and see’s these three bundles on the floor. Goes up to the first one and kicks it. The English man shout out, “Woof Woof”, and the copper thinking it’s just an old dog leaves it and kicks the second sack. The Scotsman yells out, “Me-ow me-ow”, he leaves this one as well thinking its just an old cat. He walks over to the last sack and kicks it, and the Irish man yells out.. “Potatoes Potatoes..!””

15. Two Englishmen, two Scotsmen, two Welshmen, and two Irishmen were stranded on a desert island. It wasn’t long before the Scotsmen started a Caledonian Club and were playing the bagpipes, tossing the caber and eating haggis. The two Welshmen started an Eisteddford and were soon competing against each other in a song and dance. The two Irishmen started a Ceilidh and downed a few pints of Guinness. The two Englishmen went to opposite ends of the island and would not speak to each other because they had never been properly introduced.

16. An Englishman, Scotsman and an Irishman are all stranded on an island. They’ve been there for years, when one day the englishman finds a lamp buried in the sand. He starts to polish it and out pops a genie. Oh thank you master says the genie, I will grant you all one wish! The Englishman says…Oh how I’d love to be at Lords sipping a Gin and Tonic, watching the cricket. Big flash, cloud of smoke and he’s gone! The scotsman says…see you jimmy,I wish I was at with a few mates watching the football. Big flash , cloud of smoke and he’s gone! The Irishman says “Bejesus its gonna be awful lonely here without them, can you bring them back”????

17. An Englishman, an Irishman and a Scotsman went to a party. The Englishman took six bottles of beer. The Irishman took six crates of Guinness. The Scotsman took six friends.

18. An Englishman, Irishman and a Scotsman were all stranded in a desert and somehow manage to find a deer. They all wanted their fair share so the Englishman said “We’ll sort it out by who you support”. The Englishman said “I support so I’ll have the Liver”. Then the Scotsman said “I support hearts so I’ll have the heart”.
The Irishman said “I support arsenal but I’m not that hungry!”

19. An Englishman, an Irishman and a Scotsman were caught by partisans of a downtrodden Arab sheik, who decided that they must be shot. The three remembered that the partisans were scared to death of natural disasters, and that it might be possible to escape. The Englishman was taken out to be shot, and suddenly looked to the left and yelled, “Flood!” There was instant chaos and the Englishman escaped. When order hand been restored, the Scotsman was taken out to be shot. He suddenly looked to the right and yelled, “Sandstorm!” Again there was chaos, and the Scotsman escaped. Then the Irishman was taken out. He looked straight ahead at the troops and yelled, “Fire!”. And they did…

20. A Scottish man, an Englishman and an Irishman were sitting in a pub discussing the best pubs around. The Englishman says, ”There’s a pub in the where the landlord buys you a drink for every that you buy.” The Scot is not impressed and says, ”That’s nothing! In the every time you buy a drink the landlord buys you five.” At this point the Englishman is fairly impressed. The Irishman, totally unimpressed, says ”That’s nothing. In there’s this pub where the landlord buys your drinks all night, and then when the bar shuts he takes you into a room and makes love to you.” The Scot and Englishman are well impressed and ask if the Irishman goes there a lot. He replies ”No, but my sister told me about it.”

21. Employer: "We need someone responsible for the job."

"Sir your search ends here! In my previous job whenever something went wrong,everybody said I was responsible."

22. An Englishman entered a bar and stood beside a Scotsman. After they had chatted for a while the Scot asked "Where are you from?" The Englishman replied "I'm from the finest country in the world." The Scot looked sceptical and replied "Are you? You have a damn funny accent for a Scotsman."

23. Did you hear what the English, the Irish and the Scots did when they heard the world was coming to an end? The English all went out and got drunk. The Irish all went to church. And the Scots had a closing down sale.

24. Rita is complaining to her friends about her husband's extreme dedication to his new job.

You see, Rita's husband has been jobless for quite a while.

She tells her friends, " I appreciate the fact that at last he's found a new job, but I don't like him taking his work home and finishing it in our bedroom."

"Why, what's his new job?"

" He's an embalmer."

25. Big inspection on a build site/yard.

The boss tells the workers : what ever happens just act as usual.

The inspection committee were inspecting when a wall just colapses.

-(Worker looking at his watch) : 10:15, just on time

26. A German cyclist recently told " on Sunday" that the thing he disliked most about was the midges. "I hate them," said the cyclist. "I kill one and 100,000 come to the funeral."

27. There are four kinds of people in the UK –
First, there were the Scots who kept the Sabbath – and everything else they could lay their hands on;
Then there were the Welsh – who prayed on their knees and their neighbours;
Thirdly there were the Irish who never knew what they wanted – but were willing to fight for it anyway.
Lastly there were the English who considered themselves self-made men, – thus relieving the Almighty of a terrible responsibility.

28. The Scottish bus driver was giving a tour of to a group of tourists. The tour went through the countryside and the driver would point out sights of interest. He drove by this one area and said, "Over there is where the Scottish PULVERIZED the English." They drove on a little further and the driver pointed to another area along the roadway and said, "This is the place where the Scottish MASSACRED the English." Not much further down the road the driver told his passengers that on the right was the great battlefield where the Scottish WHIPPED the English.
About that time a man on the bus, with a stiff English accent, said, "My good man, didn't the English win any battles around here"? "Not when I'm driving the bus" was the response.

29. An Englishman, roused by a Scot's scorn of his race, protested that he was born an Englishman and hoped to die an Englishman. "Man," scoffed the Scot, "hiv ye nae ambeetion?"

30. McDougal was offered 500 pounds for his dog by an American and 100 pounds by an Englishman. Much to everyone's surprise he accepted the bid from the Englishman. Afterwards he explained. "The dog can walk back home from but he'll never swim the ."

31. The Texan tourist was telling about how big everything was back home. "I can hop on a horse and it will take three days to ride to the other side of the ranch." "Och aye," said , "I've got a horse that's like that too."

32. A philosophical supporter on the train south to attend the match with was heard to comment: "No matter if we win or lose this game, we will still be winners in the game of life, because when our opponents waken up tomorrow they'll still be English and we won't."

33. Two truck drivers trying to drive under a bridge.

Driver, "Oh no, the height of bridge is 2.7m and our truck is 3m."

2nd driver, "it's ok, just go, there is no cops around."

34. Being an astronaut is funny. It's the only job where you get fired before you start work.

35. We never knew he was a drunk… until he showed up to work sober.

36. What is the difference between God and a social worker?

God doesn't pretend to be a social worker.

37. What's the difference between a social worker and a pitt bull terrier?

At least you can get part of your baby back from the pitt bull.

38. A man has a heart attack and is brought to the hospital ER. The doctor tells him that he will not live unless he has a heart transplant right away. Another doctor runs into the room and says, "you're in luck, two hearts just became available, so you will get to choose which one you want. One belongs to an attorney and the other to a social worker".

39. The man quickly responds, "the attorney's".

The doctor says, "Wait! Don't you want to know a little about them before you make your decision?"

The man says, "I already know enough. We all know that social workers are bleeding hearts and the attorney's probably never used his. So I'll take the attorney's!"

40. How social workers do it…

Social workers do it for the community.

Social workers do it with a lot of paperwork.

Social workers don't do it; They just share the experience.

Social workers do it with individuals, families and groups.

41. How many social workers does it take to change a light bulb?

"The light bulb doesn't need changing, it's the system that needs to change."

None. Social workers never change anything.

None. They empower it to change itself!

None. The light bulb is not burnt out, it's just differently lit.

None. They set up a team to write a paper on coping with darkness.

Two. One to change the bulb and another to put your kids into care.

Five. One to screw it in, three to form the support group, and one to help with placement.

42. How many social workers does it take to change a light bulb? One. But the light has to want to changeJan

43. Two newly minted graduates from a faux-social (darwinist) work school and members of a faux-religious cult were approached by some hungry, people in the winter-time in need of assistance. "Tell us your problems first and maybe we can come up with something after checking you out thoroughly," said social-worker A. "Shhhh!!! don't say that we can come up with something other than telling them to shove off back under the closest bridge," whispered social-worker B. "Why's that?," replied social worker A. "Social-worker B responded, "Coz I got the last blanket and you ate all the grub and we don't want anyone to figure out that the nonprofit grant money is paying for our cars, beer money and condominiums." "Oh," intoned social worker A, "Those folks cant read or write and we hocked the last of the hearing aids at the pawn shop last week."

44. Listen a job is a job, we all need to find away to put bread on the table don’t we? To make a long story short I’m a telemarketer that’s my job and that’s what I do. It’s not a job everyone appreciates, but it’s a job I enjoy and am proud of. The other day I called a house and a real nice lady answered the phone, she was really helpful and friendly, she was the type of lady that helps a telemarketer get through a long day. After some pleasantries I asked if Mr. Smith was in, “I’m sorry”, she answered “I’m afraid he doesn’t live here anymore.” Now that was a real disappointment being that she was a nice lady and all, but I took it all in a stride, “I’m sorry to hear that ma’am. Do you happen to have his new number.” “Sure thing!” The woman cheerfully replied, listing off his new number. I hung up the phone and quickly called the new number and was surprised to hear a recording. “Thank you for calling Green Acres Cemetery…”

45. “So, Jimmy”, said Grandpa, as they stood on line at the local grocery store. “What did you learn in school today?” “To tell you the truth”, answered young Jimmy, “I’m not exactly sure”. “My teacher was going on and on about something called ethics, and I still don’t know what she was talking about!” Jimmy replied. “Ah, ethics” responded Grandpa, “very important indeed”. “Well, let’s say the cashier gives me back too much change, ethics would be whether I keep the change for myself, or if I give it back to Grandma!”

46. A man in a hot air balloon realized he was lost. He reduced altitude and spotted a man below. He descended a bit more and shouted, "Excuse me, can you help me? I promised a friend I would meet him half an hour ago, but I don't know where I am."

The man below replied, "You are in a hot air balloon hovering approximately 30 feet above the ground. You are between 40 and 42 degrees north latitude and between 58 and 60 degrees west longitude."

"You must be an engineer," said the balloonist.

"I am," replied the man, "but how did you know?"

"Well," answered the balloonist, "everything you told me is technically correct, but I have no idea what to make of your information, and the fact is I am still lost."

The man below responded, "You must be a manager."

"I am," replied the balloonist, "how did you know?"

"Well," said the man, "you don't know where you are or where you are going. You made a promise which you have no idea how to keep, and you expect me to solve your problem. The fact is you are exactly in the same position you were in before we met, but now, somehow, it's my fault."

47. Reaching the end of a job interview, the Human Resources Officer asked a young Engineer fresh out of MIT, "And what starting salary were you looking for?"

The Engineer replies, "In the region of $125,000 a year, depending on the benefits package."

The interviewer enquires, "Well, what would you say to a package of 5-weeks vacation, 14 paid holidays, full medical and dental, company matching retirement fund to 50% of salary, and a company car leased every 2 years say, a red Corvette?"

The Engineer sits up straight and says, "Wow! Are you kidding?"

And the interviewer replies, "Yeah, but you started it."

48. The boss was concerned that his employees weren’t giving him enough respect, so he tried and old fashioned method of persuasion: He brought in a sign that said “I’m the Boss” and taped it to his door. After lunch, he noticed someone had taped another note under his. “Your wife called. She wants her sign back!”

49. A middle aged man and his father visited an assisted living facility where the elder of the two was considering moving. They were seated in the waiting area.

The old man began leaning slowly to the right and a passing social worker nonchalantly reached over and propped the man up with an extra pillow from the couch. A short while later, the old man began leaning slowly to the left. The same thing happened with another social worker. In a minute the old man began to lean slowly forward and…. you guessed it… a social worker just happened by and propped him up. The son then commented that the place seemed nice and the people very helpful. The father agreed that the place was nice then added, "The folks here seem nice too, but they won't let me fart!"

50. A young woman and a young man, both of whom were recent MSW graduates, met at a meeting. They were instantly attracted to one another. Despite the fact that they were from opposite ends of the country, and had little in common, they began a passionate affair. They spent the rest of the conference enjoying each other's company and planning how to stay in touch following the meeting. For the first few weeks they corresponded several times per week by mail and enjoyed long weekend conversations on the phone. After a couple of months the young man noticed that the letters from his lover had become less frequent. She often was not at home weekends when he called. Despite his continued efforts to maintain the relationship, she quit writing altogether. He at last decided the relationship was over.

Two years later, he attended another meeting away from home and to his delight found the same young woman he had known earlier. They began their affair as though nothing had changed. After a few days he summoned the courage to ask why she had stopped writing and answering his phone calls.

Following a long silence she told him that following their first first meeting 2 years ago she had found she was pregnant. She told him they had a daughter who was just over 1 year old. In shock,the young man wondered why she had not told him earlier that she was to have a child. He told her he would have been glad to marry her. She told him that she had thought he would be willing to marry her, but after long conversations with her family it was decided that it was better to have a bastard in the family rather than another Social Worker! ! !

51. Q: Why do male social workers prefer briefs to boxers?

A: Their "boys" prefer a warm, supportive environment!

Q: What would be the difference in the responses between a nurse and a social worker who discovers an older person with incontinence and faeces all over them?

A: The nurses would say, "Let's get that faeces off you." The social worker would ask, "How does that feel to have faeces all over you?"

52. A social worker was telling a patient, "I have some good news and some bad news. The good news is that you're all right. The bad news is that the things you're seeing are real."

53. Q: What's the difference between God and a Social Worker?

A: God is unapologetically judgmental.

A: God admits the Social Worker could be wrong.

A: God tells his clients that Social Workers do exist.

A: God will talk to a Republican.

A: God CAN be shocked.

54. Q: When is a Nurse perfectly competent to do Social Work?

A: When the Social Worker wants a day off.

55. Q: How come they bury Social Workers 300 feet in the ground?

A: Deep down they are really good people.

56. I am a child protection social worker. My co-workers and I have come up with ways to tell if someone is a client. You know you're a client if: you think it's okay for your six year old to babysit your 5,4,3, and 2 year old. You think a blanket taped to a window is a designer curtain. You name your roaches and call them friends. Your dog is up to date on its shots but your children aren't.

57. Hello, welcome to the Psychiatric Hotline.

If you are obsessive-compulsive, please press 1 repeatedly.

If you are co-dependent, please ask someone to press 2.

If you have multiple personalities, please press 3, 4, 5, and 6.

If you are paranoid-delusional, we know who you are and what you want. Just stay on the line so we can trace the call.

If you are schizophrenic, listen carefully and a little voice will tell you which number to press.

If you are bipolar, it doesn't matter which number you press. No one will answer.

58. Happiness is a Psychiatric Disorder:

Happiness meets all reasonable criteria for a psychiatric disorder. It is statistically abnormal, consists of a discrete cluster of symptoms, there is at least some evidence that it reflects the abnormal functioning of the central nervous system, and it is associated with various cognitive abnormalities – in particular, a lack of contact with reality. Acceptance of these arguments leads to the obvious conclusion that happiness should be included in future taxonomies of mental illness, probably as a form of affective [mood] disorder. This would place it on Axis I of the American Psychiatric Association's "Diagnostic and Statistical Manual." With this prospect in mind, I humbly suggest that the ordinary language term "happiness" be replaced by the more formal description "Major affective disorder, pleasant type" in the interest of scientific precision and in the hope of reducing any possible diagnostic ambiguities.

Once the debilitating consequences of happiness become widely recognized it is likely that psychiatrists, social workers, and other mental health professionals will begin to devise treatments for the condition and we can expect the emergence of happiness clinics and anti-happiness medications in the not too distant future.

Richard P. Bentall, Journal of Medical Ethics, June 1992.

59. A man went to the social worker and told him he wanted help because he thought he was a dog. When the social worker asked him how long he had been thinking he was a dog, he replied, "Ever since I was a puppy."

The social worker said, "OK, lay down on the couch." The man said, "I'm not allowed on the couch."

60. A Jesuit psychiatrist, a holistic therapist, and a clinical social worker were caught up in an political/social action demonstration in a hostile Caribbean island nation run by a dictator which was once a Colonial possession of France. The three were sentenced to death by the guillotine.

The Jesuit psychiatrist was chosen to be beheaded first. He asked that he lie face up so that he could look to the heavens and to God when he was beheaded. The executioner raised the blade as high as it went, then let it go. The blade stopped a few inches from his neck. The dictator's guards believed that this was an omen from God, and let the psychiatrist go free.

The holistic therapist asked that he be beheaded face down, so that he could see mother earth so he could see at his last breath the source of all of his healing remedies. The executioner raised the blade as high as it went, then let it go. The blade stopped a few inches from his neck. The dictator's guards believed that this was an omen from Mother Earth, and let the therapist go free.

When it came time for the clinical social worker to be beheaded, he said to the executioner, "I believe that I could help you with the problem of that dysfunctional blade – use a little oil, and don't pull the blade all the way to the top! I'm sure it would work better that way!"

61. Office Vocabulary

Blamestorming:

Sitting around in a group discussing why a deadline was missed, or a project failed, and who was responsible.

Seagull manager:

A manager who flies in, makes a lot of noise, shits over everything, then leaves.

Salmon day:

The experience of spending an entire day swimming upstream only to get screwed and die in the end.

Chainsaw Consultant:

An outside expert brought in to reduce the employee head count, leaving the brass with clean hands.

CLM:

"Career Limiting Move". Used amongst microserfs to describe ill-advised activity. Trashing your boss whilst he or she is within earshot is a serious CLM. (Also known as CLB: Career Limiting Behavior.)

Adminisphere:

The rarefied organizational layers beginning just above the rank and file. Decisions that fall from the adminisphere are often profoundly inappropriate or irrelevant to the problems they were designed to solve.

Flight risk:

Used to describe employees who are suspected of planning to leave the company or department soon.

404:

Someone who's clueless. From the World Wide Web error message "404: Not Found", meaning that the requested document could not be located. "Don't bother asking him . . he's 404, man."

Ohnosecond:

That minuscule fraction of time in which you realize that you've just made a BIG mistake.

Percussive maintenance:

The fine art of whacking the crap out of an electronic device to get it to work again.

Prairie dogging:

When someone yells or drops something loudly in a" cube farm" (an office full of cubicles) and everyone's heads pop up over the walls to see what's going on.

Assmosis:

The process by which some people seem to absorb success and advancement by kissing up to the boss.

62. When the Lord made man, all the parts of the body argued over who would be boss.

The brain explained that since he controlled all the parts of the body, he should be boss. The legs argued that since they took man wherever he wanted to go, they should be boss. The stomach countered with the explanation that since he digested all the food, he should be boss. The eyes said that without them man would be helpless, so they should be boss. Then the asshole applied for the job. The other parts of the body laughed so hard at this that the asshole became mad and closed up.

After a few days…

The brain went foggy, the legs got wobbly, the stomach got ill, and the eyes got crossed and unable to see. They all conceded and made the asshole boss.

This proved that you don't have to be a brain to be boss… Just an Asshole

63. The Plan

In the beginning was the Plan.

And then came the Assumptions.

And the Assumptions were without form.

And the Plan was without substance.

And darkness was upon the face of the Workers.

And they spoke among themselves, saying, "It is a crock of sh*t, and it stinks."

And the Workers went unto their Supervisors and said, "It is a pail of dung, and we can't live with the smell.

And the Supervisors went unto their Managers, saying, "It is the container of the excrements, and it is very strong, such that none may abide by it."

And the Mangers went unto their Directors, saying, "It is a vessel of fertilizer, and none may abide its strength."

And the Directors spoke among themselves, saying to one another, "It promotes growth, and it is very powerful."

And the Vice Presidents went to the President, saying unto him, "This new plan will actively promote the growth and vigor of the company with very powerful effects."

And the President looked upon the Plan and saw that it was good.

And the Plan became Policy.

And that is how sh*t happens.

64. Signs Your Company is Planning a Layoff

CEO frequently overheard mumbling, "Eeny, meeny, miney, moe."

Dr. Kervorkian hired as "Transition Consultant."

Windows 95 shutdown screen reads, "It is Now Safe to Start Looking for Work."

Company softball team downsized to chess team.

Sudden proliferation of teen-age geek interns.

Your boss keeps asking you when he can "show your cubicle."

Company president now driving a Hyundai.

Annual company holiday bash moved from Sheraton banquet room to abandoned Fotomat Booth.

Guard at front desk nervously fingers his revolver whenever you pass by.

Giant yard sale in front of corporate headquarters.

Employee Discount Days discontinued at Ammo Outlet.

Company dental plan now consists of pliers and string

65. Interview with a Signalman
Andy wants a job as a signalman on the railways. He is told to meet the inspector at the signal box.

The inspector puts this question to him: "What would you do if you realized that 2 trains were heading for each other on the same track?" Andy says, "I would switch the points for one of the trains."

"What if the lever broke?" asked the inspector. "Then I'd dash down out of the signal box," said Andy, "and I'd use the manual lever over there."

"What if that had been struck by lightning?" "Then," Andy continues, "I'd run back into the signal box and phone the next signal box."

"What if the phone was engaged?" "Well in that case," persevered Andy, "I'd rush down out of the box and use the public emergency phone at the level crossing up there."

"What if that was vandalized?" "Oh well then I'd run into the village and get my uncle Silas."

This puzzles the inspector, so he asks, "Why would you do that?" Came the answer, "Because he's never seen a train crash."

66. Quotes and Comments from and about Bosses

"I didn't say it was your fault. I said I was going to blame it on you."

A motivational sign at work:
The beatings will continue until morale improves.

A direct quote from the Boss:
"We passed over a lot of good people to get the ones we hired."

My Boss frequently gets lost in thought. That's because it's unfamiliar territory.

My Boss said to me, "What you see as a glass ceiling, I see as a protective barrier."

My Boss needs a surge protector. That way his mouth would be buffered from surprise spikes in his brain.

He's given automobile accident victims new hope for recovery. He walks, talks and performs rudimentary tasks, all without the benefit of a SPINE.

Some people climb the ladder of success. My Boss walked under it.

Quote from the Boss after overriding the decision of a task force he created to find a solution:
" I'm sorry if I ever gave you the impression your input would have any effect on my decision for the outcome of this project!"

HR Manager to job candidate:
"I see you've had no computer training. Although that qualifies you for upper management, it means you're under-qualified for our entry level positions."

Quote from telephone inquiry:
"We're only hiring one summer intern this year and we won't start interviewing candidates for that position until the Boss' daughter finishes her summer classes.

67. Three doctors are discussing which types of patients they prefer. Doctor Watson says, ''I prefer librarians. All their organs are alphabetized.'' Doctor Fitzpatrick says, ''I prefer mathematicians. All their organs are numbered.'' Doctor Ahn says, ''I prefer lawyers. They’re gutless, heartless, brainless, spineless, and their heads and rear-ends are interchangeable.''

68. A scientist and a philosopher are being chased by a hungry lion. The scientist makes some quick calculations and says, “It's no good trying to outrun it. It's catching up!” The philosopher keeps a little ahead and replies, “I'm not trying to outrun the lion, I'm trying to outrun you!”

69. A man was walking down the street and saw a sign in a store window that said "Help Wanted," so the man ran in the store and yelled out, "What's wrong?!"

70. "What do you want to be when you grow up?" "A doctor." "And why's that?" "Because it's the only profession where you can tell women to take off their clothes and then stick their husbands with the bill."

71. What do you call a lawyer who doesn't know the law? A judge.

72. An old lady rushed into the police department and claimed she was raped. When asked what the guy looked like, she said she didn't know, only that he was a contractor. When asked how she knew that, she yelled, "All he could say was, 'I'm coming! I'm coming!' and he never finished the job."

74. Why was the lawyer skimming the Bible right before he died? He was looking for loopholes!

75. An infinite crowd of mathematicians enter a bar. The first one orders a pint, the second one orders half a pint, the third one orders a quarter pint. The bartender says, "I understand," and pours two pints.

76. What do you have when 100 lawyers are buried up to their necks in sand? Not enough sand.

77. Why won't sharks attack lawyers? Professional courtesy.

78. Q: What's the difference between a genealogist and a gynecologist?

A: The genealogist checks the family tree and the gynecologist checks the family bush.

79. If debugging is the process of removing software bugs, then programming must be the process of putting them in.

80. Being an astronaut is funny. It's the only job where you get fired before you start work.

Marty

81. While visiting a friend in the hospital, a young man notices several pretty nurses, each one of them wearing a pin designed to look like an apple. “What does the pin signify?” he asks one of them. “Oh! Nothing,” she says with a chuckle, “we just use it to keep the doctors away.”

82. Q: What starts with a P, ends with an E, and has a 1,000 letters?

A: Post office.

83. What can a goose do that a duck can't, but a lawyer should? Shove its bill up its ass!

84. What is the difference between a waitress who works in a strip club and an actual stripper? About two weeks.

85. What do you call a bench full of white people? The NBA!

86. If an accountant's spouse cannot sleep, what is the best cure? Ask the accountant to talk about their work.

87. A dentist told a mother, "I'm sorry madam, but I'll have to charge you a $100 for pulling your boy's tooth." The mother exclaimed, "A $100! You said it was only $20!" "Yes," replied the dentist, "but he yelled so loudly that he scared four other patients out of the office!"

88. Why are proctologists so gloomy? They always have the end in sight.

89. How can you tell when an engineer is an extrovert. He stares at YOUR shoes while he talks to you.

90. We've been reading in the papers lately about terrible cruelty someone is causing to our winged friends by the shore, as many Pelicans have been found with their beaks cut off. Police suspect a local bill collector is behind it all.

91. They say what happens in Vegas stays in Vegas, but lawyers can find you anywhere.

92. Do you know what happens if you piss of a pilot? He takes off.

93. What do you call an honest businessman? Asif.

94. What did the fireman name his two sons? Jose and Jose B.

95. Why was the civil engineer's relationship so unstable? Because there was no truss left!

96. Why can't designated hitters bake pancakes? They also forget the batter.

97. Britain has invented a new missile. It's called the civil servant – it doesn't work and it can't be fired.

98. They say an Englishman laughs three times at a joke. The first time when everybody gets it, the second a week later when he thinks he gets it, the third time a month later when somebody explains it to him.

99. An Englishman went into a hardware store and asked to buy a sink.

'Would you like one with a plug?' asked the assistant.

'Don't tell me they've gone electric,' said the Englishman.

100. An Englishman, Irishman, Welshman, Scotsman were captured while fighting in a far-off foreign land, and the leader of the captors said, 'We're going to line you up in front of a firing squad and shoot you all in turn. But first, you each can make a final wish.'

The Englishman responds, 'I'd like to hear "God Save The Queen" just one more time to remind me of the auld country, played by the London All Boys Choir. With Morris Dancers Dancing to the tune.'

The Irishman replies, 'I'd like to hear "Danny Boy" just one more time to remind me of the auld country, sung in the style of Daniel O'Donnell, with Riverdance dancers skipping gaily to the tune.'

The Welshman answers, 'I'd like to hear "Men Of Harlech" just one more time to remind me of the country, sung as if by the Treorchy Male Voice Choir.'

The Scotsman says quickly, 'I'd like to be shot first.'

Sursa: http://www.jokes4us.com și http://www.jokes-best.com/work-office-jokes, accesat în 24 mai 2015/ ora 06:53.

Anexa 2

Glume francezi

1. Agriculteur

C'est un agriculteur qui laboure son champ… depuis des années. Un beau jour sa femme se casse et n'étant plus secondé par sa femme, il vend sa ferme et s'installe à la ville où il devient vitrier.

À des gens à qui il racontait son histoire, il finit par :

– Ah! avant avec ma femme je labourais maintenant je mastique!

2. Archéologue

Une jeune fille confie à son amie :

– Mon rêve, ce serait d'épouser un archéologue.

– Ah bon ? Et pourquoi ?

– Parce que plus on vieillit, plus il vous aime.

3. Besoin de lunettes

Docteur, j'ai besoin de lunettes.

– Oui certainement, ici c'est une banque !

4. Boucher et marin

Quelle différence y a-t-il entre un boucher et un marin ?

– Le boucher voit le port avent les côtes.

5. bûcherons au Canada

C'est un gars énorme qui frappe à la porte du chef du personnel d'une entreprise de bûcherons au Canada, car il cherche du travail

– Vous avez l'air costaud. Vous avez des références ?

– Ouais! J'ai travaillé au Sahara!

– Vous vous foutez de ma gueule ? Y'a pas d'arbres au Sahara !

– Y'a PLUS d'arbres !!!

6. Cabinet d'avocats

Dans un cabinet d'avocats, la standardiste répond au téléphone :

– Ici le cabinet d'avocats Smith et Wesson, bonjour.

– Bonjour. Pourrai-je parler à maître Wesson?

– Ah, je suis désolée mais maître Wesson est décédé hier…

Là-dessus, la personne à l'autre bout du fil raccroche directement.

Dix secondes plus tard :

– Ici le cabinet d'avocats Smith et Wesson, bonjour.

– Bonjour. Pourrai-je parler à maître Wesson ?

– Je suis désolée mais maître Wesson est décédé hier…

Là-dessus, la personne à l'autre bout du fil raccroche aussi sec.

Dix secondes plus tard :

– Cabinet d'avocats Smith et Wesson, bonjour.

– Bonjour. Pourrai-je parler à maître Wesson ? (la standardiste reconnaît la voix cette fois-ci) :

– Madame, cela fait déjà deux fois que je vous dis que maître Wesson est décédé hier… Je pense que vous avez compris maintenant.

– Oh oui oui, j'ai très bien compris. Mais j'aime tellement vous entendre m'annoncer cette nouvelle.

7. Camionneur

Il était une fois un camionneur qui s'appellait Gaston. Il chantait toujours à tue-tête dans son camion. Voici les quelques mots de sa superbe chanson : "J'm'appelle Gaston, J'chauffe un camion, j'men va à Boston" Après un bon bout de chemin, Gaston décide d'arrêter de chanter pour écouter la radio. Il se met sur le poste désigné pour cette ville et continue son chemin.

Radio : "Alors bonsoir à tous nos auditeurs, nous voudrions vous informer qu'il y a des extra-terrestres qui rôdent dans le coin de Boston, prière de faire attention".

Gaston n'en croyait pas ses oreilles. Il éclate de rire, ferme sa radio et recommence à chanter. "J'm'appelle Gaston, j'chauffe un camion, j'men va à Boston". Tout à coup, Gaston aperçoit des lumières rouges qui clignotent dans la forêt.

Curieux, en repensant à ce qu'avait dit les animateurs de radio, Gaston décide de se rendre dans les bois pour voir si c'est bel et bien vrai qu'il y avait des extra-terrestres. Il se range en bordure de l'autoroute et commence sa marche dans la forêt. Il tasse les feuillages tout en se cachant pour ne pas être vu par les extra-terrestres.

Quand tout à coup, il aperçoit une tête. Gaston dit : "Eille, eille, moi j'm'appelle Gaston, j'chauffe un camion pis j'va à Boston. L'extra-terrestre répond : "Moi j'm'appelle Roger, chui ambulancier pis jété en train d'chier".

8. Coiffeur

C'est un cul-de-jatte qui se rend chez le coiffeur, la coiffeuse lui demande :

– Je vous coupe les pattes !

Et il répond :

– Vous voulez mon pied au cul !

– Ma parole vous vous êtes levé du pied gauche !

– Si c'est comme ça je ne remets plus les pieds chez vous !

Et le coiffeur finit sur un :

– C'était juste pour vous faire marcher.

C'est alors qu'il prit ses jambes à son cou et détala, alors le coiffeur se dit :

– Ca me fait une belle jambe, tiens!

9. Coiffeur

C'est un gars qui est chez le coiffeur et a qui le coiffeur demande quelle coupe il désire.

Le gars répond :

– Je voudrais : Rasé sur le côté gauche, la banane mais juste à droite et de travers, la brosse sur le dessus mais avec un trou au milieu, la nuque dégarnie mais avec quelques touffes par ci par là.

Le coiffeur lui répond que ce n'est pas possible car ce n'est pas une coupe.

Le gars répond :

– Ah ouais ? Pourtant c'est ce que tu m'as fait la dernière fois…

10. Coiffeur et Boule de pétanque

Un coiffeur dit à son client :

– Cette mousse ferait pousser des cheveux sur une boule de pétanque !

– Très bien ! mais est-ce que ça ne gênerait pas un peu le jeu ?

11. Coiffeurs

C'est un monsieur qui se rend chez le coiffeur.

La coiffeuse lui demande:

– Je vous fais un shampooing aux oeufs ?

– Non, sur la tête !

12. Combien gagne un fakir? Des clous!

13. Comédien

Un célèbre comédien a remarqué, dans la rue, une jeune femme, plutôt jolie, qui fait la manche. Il l'aborde et la décide l'accompagner chez lui. Là, ils font l'amour à cinq reprises. Au petit matin, avant qu'elle ne s'en aille, il lui dit :

– Tu mérites une récompense. Tiens : voici deux places d'orchestre pour me voir dans une pièce qui fait courir le Tout-Paris.

– Excusez-moi, dit la jeune femme, mais je suis à bout de ressources et affamée. Si je me résigne à ce genre de chose, c'est pour avoir un peu de pain pour mes enfants.

– Du pain ! grommelle le comédien, mais si tu voulais du pain, il fallait coucher avec un boulanger !

14. Concierge

C'est une concierge qui tombe enceinte. Comme elle n'est pas mariée, sa voisine, curieuse, lui demande qui est le père.

La concierge lui répond :

– Vous croyez que j'ai le temps de me retourner quand je fais les escaliers …

15. Contrôleur

Dans le train, le contrôleur dit à une vieille dame :

– Votre billet est pour Bordeaux. Or ce train va à Nantes.

– Ca c'est ennuyeux, rumine la voyageuse.

Et ça arrive souvent au chauffeur de se tromper comme ça ?

16. Cordonnier

En mettant de l'ordre dans leurs papiers Marcel et sa femme tombèrent sur un billet d'un magasin de cordonnerie. Ce billet datait de plus de dix ans ! Ils éclatèrent de rire et se demandèrent à qui de lui ou d'elle, pouvaient être ces chaussures et, surtout, ce qu'il en était advenu après plus d'une décennie !

Par curiosité, Marcel se rendit à la boutique, tendit son bon au cordonnier qui partit dans son arrière-boutique et revint avec une paires de chaussures aux talons décollés en disant:

– Revenez jeudi, ce sera prêt …, J'ai été débordé ces derniers temps!

17. Courtier

Quelle est la différence entre un courtier de Wall Street et un acteur porno ?

Le courtier a des actions en bourse alors que l'autre a les bourses en action…

18. Cuisinier

Un cuisinier dit au serveur :

– Supprime le "cassoulet maison" sur les menus. Je viens de casser l’ouvre-boîtes !

19. Dentiste

Un homme et une femme se rencontrent dans un bar.

Ils discutent un peu et puis comme cela arrive dans la vie, ils décident d'aller chez la femme. Après quelques verres, l'homme enlève sa chemise et se lave les mains. Ensuite il enlève son pantalon et à nouveau il se lave les mains. La femme qui regarde tout ce rituel lui dit :

– Je parie que tu es dentiste.

Lui, très étonné, répond :

– Oui…. mais comment as-tu deviné ?

– C'est simple, répond-elle, tu ne fais que te laver les mains.

– Au bout de quelques temps, ils commencent a faire l'amour et lorsqu'ils ont terminé, elle dit :

– Tu dois être un sacrement bon dentiste !

Lui, rayonnant après un tel compliment a son ego, répond :

– Bien sur que je suis un excellent dentiste, comment sais-tu cela ? Elle, avec un visage imperturbable :

– Je n'ai rien senti !

20. Dentistes

Quelle est l'expression préférée des dentistes ?

Que Dieu vous prothèse.

21. Deux vétérinaires se retrouvent

Deux vétérinaires qui ne s'étaient pas vus depuis fort longtemps se rencontrent dans la rue. Le premier dit à l'autre :

– Tu sais, maintenant j'ai un chien extraordinaire, le matin il me réveille, nous petit-déjeunons ensemble, je l'emmène à la clinique, il m'accompagne au restaurant, et le soir nous regardons ensemble la télévision, puis quand vient la nuit il se couche au pied de mon lit.

Son confrère lui demande :

– Mais tu n'es pas marié ?

Et l'autre de répondre :

– Es-tu fou, une femme en appartement !

22. électricien

C'est un électricien qui dit à son apprenti :

– Roger, prends un de ces deux fils, s'il te plaît

– Ça y est, j'en ai un

– Tu ne sens rien ?

– Non, rien du tout…

– Ok, alors, ça doit être l'autre. Surtout n'y touche pas, il y a du 2.000 volts dessus !

23. Exploitant agricole

Un exploitant agricole est réveillé en pleine nuit par du chahut dans son étable. Il s'y précipite et se rend compte qu'une des vaches et en train de mettre bas. Alors qu'il aide l'animal, l'homme s'aperçoit que son fils age de quatre ans l'a rejoint et qu'il observe la scène avec une curiosité évidente… L'agriculteur hésite un instant et se dit finalement:

– Je vais le laisser regarder et s'il a des questions, je lui répondrais.

Quand l'accouchement se termine enfin et que le petit veau se redresse malhabilement sur ses pattes, l'homme interroge son fils:

– Alors Benoît, tu as des questions ?

– Oui j'en ai une papa, répond le fiston, A quelle vitesse il allait le veau quand il a percuté la vache ?

24. Facteur

Un lundi matin où le facteur fait sa tournée, il remarque que les deux voitures de Monsieur Untel sont toujours dans le parking. À ce moment-là, le gars sort de chez lui avec un paquet de bouteilles de bière et d'alcool vides.

– Wow ! Ça m'a tout l'air que vous avez eu un méchant party hier soir !

– Oui, nous étions 15 couples des environs et aux alentours de minuit, nous étions assez saouls que nous avons commencé à jouer à " Qui suis-je ".

– Ah! Et comment ça se joue?

– Ben! Tous les gars sont entrés dans la chambre à coucher, se sont déshabillés et ensuite ils sont revenus dans le salon, couvert d'un drap de lit, avec le zizi qui dépassait à travers un trou dans le drap. Les femmes devaient deviner qui se cachait sous le drap.

Le facteur se tordait de rire…

– C'est de valeur que j'aie manqué ça!

C'est une bonne chose, car votre nom est sorti quatre ou cinq fois!

25. Femier

C'est un mec qui se promène à la campagne, lorsqu'il croise une toute petite fille de 6 ans qui conduit une vache au bout d'une corde. Le mec lui dit:

– Ben ou tu vas comme ça avec ta vache?

– Je l'emmène au taureau m'sieur.

– Ben, ton père ne pourrait pas le faire?

– Oh non!! Il faut un taureau pour ça!

26. Fermier

C'est un technocrate européen qui a décidé que dorénavant, tous les oeufs de poule devraient être datés du jour de ponte. Naturellement, on fait procéder à des inspections surprises…

Dans une petite ferme du fin fond de la Corrèze, un inspecteur de la D.G.C.C.R.F. ramène sa fraise.

– Bonjour Madame. Je suis inspecteur de la répression des fraudes. Je suis venu constater si vous procédiez bien au marquage du jour de ponte sur tous les oeufs que vous vendez.

– Ah ben ça oui mon gars. Bien sûr qu'y sont datés mes oeufs. Tiens, regarde…

Alors l'inspecteur regarde les oeufs, et constate que sur chaque oeuf est inscrit "Aujourd'hui… Aujourd'hui… Aujourd'hui…"

27. Garagiste

Un garagiste demande :

– Comment avez-vous crevé ce pneu ?

– Oh ! bêtement, en roulant sur une bouteille d'alcool.

– Vous ne l'aviez pas vue ?

– Non, l'homme l'avait dans sa poche !

28. Huissier

Quel bout de la corde envoie-t-on à un huissier qui se noie?

– Les deux!

29 . Infirmière

Un professeur d'anatomie interroge à un examen une future jeune élève infirmière:

– Quelle est la partie du corps qui se dilate jusqu'à atteindre 7 fois sa taille initiale ?

La jeune femme commence à rougir et à balbutier de manière inintelligible… Le professeur lui dit alors:

– Je vous interromps tout de suite, Mademoiselle. Je crois que vous faites fausse route…Il s'agit de la pupille ! Et d'ailleurs, je crois que vous allez au devant de grandes désillusions!

30 . Jeune employé

Pendant l'été, un jeune homme s'est fait embaucher au supermarché du coin pour se faire de l'argent de poche. Au début de sa première journée, le directeur du magasin l'accueille avec une franche poignée de mains et un sourire, puis il lui donne un balai et dit:

"- Tu vas commencer par balayer toute l'entrée."

"- Mais… j'ai quand même obtenu une licence à l'université!", répond le gars indigné.

"- Oh, pardon, je n'étais pas au courant," répond le directeur.

"Allez, donne-moi le balai, je vais te montrer."

31. Juge

– Un type passe au tribunal pour chèque sans provision. Pour se défendre, il précise :

– Mais je n'ai acheté que de l'apéritif sans alcool, un fromage sans matière grasse et du chocolat sans sucre, avec ce chèque sans provision !

Le juge répond :

– Bon, alors ce sera un mois sans sursis !

32. Les vendanges

Cela se passe en France dans la région alsacienne, par manque de main d’œuvre les vignerons ont engagé des étrangers pour les vendanges et parmi eux un Africain surnommé Janvier qui parle peu le français.

Après la première journée, la dame du vigneron inquiète demande donc à Janvier comment cela s’est-il passé.

– Oh très bien madame; il y a une bonne ambiance et aujourd’hui nous avons coupé la riesling.

– Mais non on ne dit pas LA riesling, mais LE riesling (Vin d'Alsace).

– Ah bon ? J'ai fait une erreur sur le.

La seconde journée de nouveau la dame lui demande donc comment la journée s’est-elle passée :

– Oh très bien madame, l’ambiance est très bonne malgré le travail dur, je me plais bien, les copains sont chouettes aujourd’hui nous avons coupé la Gewurztraminer.

– Mais non Janvier, on dit LE Gewurztraminer et pas LA Gewurztraminer (Vin d'Alsace).

Le lendemain janvier est absent au départ du matin et la dame du vigneron est donc très inquiète pour lui, mais vers 10 heures, elle rencontre Janvier, assis sur le banc près de l’église et elle l’interroge :

– Mais Janvier pourquoi n’es-tu pas venu au travail aujourd’hui ?

– Oh non madame, car aujourd’hui mes copains ont dit qu’ils coupaient LE pinot noir (Vin d'Alsace) ! J'ai eu peur qu'ils se soient trompés eux aussi !

33. Livreur de Pizza et un gynécologue

Qu'est-ce qu'un livreur de Pizza et un gynécologue ont en commun ?

– Ils peuvent tous les deux la sentir, mais ils ne peuvent pas la bouffer.

34. Médecin

Un gars se rend chez le médecin.

Il a un cornichon enfoncé dans le nez, une carotte dans l'oreille gauche, et une banane dans l'oreille droite.

Il demande au médecin :

– Qu'est-ce que j'ai Docteur ?

Le médecin:

– Je crois que vous ne mangez pas proprement !

35. Médecin

Quel est le comble pour un médecin ?

– Ausculter son crayon pour voir s'il a bonne mine…

36. Musicien

Quelle est la différence entre un yaourt et un musicien ?

Le yaourt fini toujours par développer une certaine culture.

37. Musiciens

Comment appelle-t-on quelqu'un qui se promène toujours avec des musiciens ?

Un batteur.

38. Opticien menuisier

Je connais un opticien menuisier.

– Il fabrique des lunettes de WC en bois !

39. Ouvriers

Deux ouvriers prennent leur pause de midi, le premier fait :

– Tu connais Victor Hugo ?

– Non

– T'as tort, tu devrais suivre les cours du soir !

Le lendemain, toujours le même :

– Tu connais Albert Einstein ?

– Non

– T'as tort, tu devrais suivre les cours du soir !

Le surlendemain, ça recommence :

– Tu connais Karl Marx ?

– Non

– T'as tort, tu devrais suivre les cours du soir !

Alors l'autre tout énervé fait :

Et toi, tu connais Jean Dupont ?

– Non ?

– T'as tort, c'est celui qui baise ta femme pendant que tu suis les cours du soir !

40. Paysan

Un type se perd dans la forêt. Heureusement il se fait héberger par un paysan qui lui offre le gîte et le couver. Le lendemain, le type qui voudrait remercier le paysan, constate qu'il n'a pas un rond en poche, mais comme il est ventriloque, il décide de lui faire un petit tour en guise de remerciements. Le type va vers une poule et lui dit :

– Salut Madame la poule ! Comment ça va ?

La Poule:

– Bonjour Monsieur, ça va bien, il y a juste le paysan qui me pique mes oeufs, mais autrement ça va…

Le paysan, estomaqué :

– Dedieu ! vous faites parler les poules ?

Le type :

– Oh, pas rien que les poules, regardez :

Il va vers la vache

– Salut la Vache, comment ça va ?

La Vache :

– Bonjour Monsieur, ça va, il y a juste le paysan qui me tire mon lait tout les matins, mais sinon ça va…

Le Paysan :

– CrévinDieu ! les vaches aussi ?

Le type :

– Oh tous les animaux, regardez celle-ci :

Il va vers la chèvre et fait :

– Bonjour Madame la chèvre !

Alors le paysan tout affolé dit au type :

-L'écoutez pas ! C'est une menteuse !

41. Un mari dit à sa femme:

– Chéri il y a eu la poule ou l'oeuf en premier ?

– Personne ne le sait ….. pourquoi cette question?

– Car je me demande on paye des impôts car on travaille ou on travaille parce qu'on dois payer des impôts.

42. Je suppose que vous connaissez tous les fameux appels téléphoniques sur les téléphones fixes, concernant des invitations pour des dégustations de nouveaux produits. Je ne sais pas vous mais moi j'en ai marre ! Alors voici ce qu'il faut répondre. Explications avec une mise en situation:

43. – Bonjour, Madame Xy ?

– Non, c'est une erreur.

– Ah ! Ce n'est pas grave. Je me permet de vous appeler pour vous proposer une dégustation… Puis-je savoir si vous êtes seule où en couple ?

– En couple !

– Très bien puis-je avoir votre nom ?!

– Madame Chier Eva

– Et votre mari ?

– Monsieur Hémar Jean.

– Merci

– Vous n'avez toujours pas compris ?! J'EN AI MARRE ET VAS CHIIIER !!!!!

44. – Alors les maths, ça marche bien ?

– Oh non : je nage, avoue Jean.

– Et en français, ça va mieux ?

– Oh ! là ! là ! Je nage aussi !

– Bon, alors, le sport, la natation

qu'est-ce que ça donne ?

– Alors là, je coule…

45. Deux amis se rencontrent en ville:

– T'as l'air inquiet!

– Il y a de quoi! J'ai travaillé à Limoges et j'ai été limogé. J'ai travaillé à Vire et j'ai été viré! Et maintenant je travaille à Castres…

46. Un gars qui se balade dans la rue et se fait arrêter par un voleur masqué et armé.

– Hé, toi. File-moi ta montre.

Le gars lui donne sa montre, une Rolex contrefaite. Le voleur se plaint :

– C'est quoi ça ? Une contrefaçon ? Quelle merde. File moi ton porte-monnaie.

Le gars lui donne son porte-monnaie en plastique, imitation Pierre Cardin avec tickets de metro, une photo d'identité et deux centimes d'euro. Le voleur s'énerve :

– Qu'est que c'est toute cette merde ! Ta veste est très usée, ton portable est préhistorique… T'es encore plus mal que moi. C'est quoi ton job ?

Le mec répond :

– Je suis Ingénieur Informaticien.

Le voleur, en enlevant son masque demande :

– Ah bon ! Quelle promo ?

47. Pourquoi les poissons ne vont plus en cour d'anglais :

Parce qu'il s'en fish

48. C'est l'histoire de deux maçons qui travaillent ensemble.

Soudain, il y en a un qui se plaint:

-Aahhh!! Qu'est-ce que j'ai mal au dos!

Et l'autre répond:

-Bon, ben alors maçons! (massons)

49. – Tu connais la blague devant le bus

– Nan?

-À ouais c'est pour ça que je me suis mise en arrière

59. C'est un homme d'affaire qui est en vacances en Afrique. il voit un pêcheur qui revient avec un poisson.il admire sa prise et lui dit:

– C'est le bonheur. tu retournes en chercher? Je vais avec toi. il faut que tu m'expliques comment tu pêches.

– Retourner en chercher!… Mais pour quoi faire?

– Mais parce que tu en auras plus

– Mais pour quoi faire?

– Mais, parce que, quand tu en auras plus, tu en revendras.

– Mais pour quoi faire?

– Parce que, quand tu l'auras vendu, tu auras de l'argent.

– Mais pour quoi faire?

– Comme ça tu pourras t'acheter un petit bateau.

– Mais pour quoi faire?

– Ben, avec ton petit bateau tu auras plus de poissons

– Mais pour quoi faire?

– Eh bien, tu pourras prendre des ouvriers

– Mais pour quoi faire?

– Ben, ils travailleront avec toi

– Mais pour quoi faire?

– Comme ça tu deviendras riche

– Mais pour quoi faire?

– Comme ça tu pourras te reposer

– Mais… C'est ce que je vais faire tout de suite…

60. C"est un coursier qui prend la route pour livrer des colis, au bout de 10 min, il voit un homme en rouge en plein milieu de la route. Le coursier s'arrête et l'homme en rouge lui dit :

"Bonjour je suis gay, est-ce que vous avez à manger ? "

Le coursier : "Non, maintenant dégage"

Le lendemain sur la même route, le coursier aperçoit un homme en jaune en plein milieu de la route qui lui dit :

"Bonjour je suis homo, est-ce que vous avez à boire ? "

Le coursier : "Non, maintenant dégage"

Le lendemain sur la même route, le coursier aperçoit un homme en bleu, à peine arrivé devant lui, le coursier descend de sa camionnette et dit :

"Dégage de la route sale pd, tu veux quoi ? j'ai rien à manger ni à boire pour toi, maintenant dégage avant que je te defigure"

L'homme en bleu dit : "Vous etes en état d'arrestation pour outrage au force de l'ordre, vous avez le droit de garder le silence…."

61. Quel est le comble pour un boulanger ?

que sa brioche tombe sur sa baguette !!

62. Un laveur de vitres doit se tenir a carreaux.

63. Le franc (l'argent ) meurt et monte au ciel , le billet de 500 fr se presente devant Saint Pierre qui le regarde et lui dit d'un ton sec:

– Toi le 500 au fond a droite.

Arrive le 200, pareil toujours aussi sec. Le 100 , le 50, etc.

Arrive la pauvre piece de 5ct qui se dit comment je vais etre reçu quand je vois les autres qu'est ce que je vais prendre. Elle arrive devant saint pierre toute tremblante, saint pierre la regarde et dit:

– Bonjour petite 5 cts bienvenue au paradis, vous avez fait bonne route ?

Le billet de 500 dit au billet de 200 :

– Attend ya un probleme là, Saint Pierre sait qui je suis , moi il me reçoit mal et cette piece de 5 ct il lui fait des courbettes, attends je vais aller le voir et lui demander pour qui il me prend:

– Dits, Saint Pierre tu ne trouves pas que tu deconnes la tu fais des politesses a cette piece de 5 ct et moi tu me reçois on ne peut plus mal.

A ce moment Saint Pierre se retourne regarde le billet de 500 et lui dit:

– Monsieur le billet de 500 sur terre le dimanche matin on ne vous a pas vu beaucoup a l'eglise.

64. Ma femme me demande 100 euros

Deux gars se rencontrent :

– J'ai du mal à joindre les deux bouts en ce moment. Tu te rends compte que tous les matins, ma femme me demande 100 euros?

– 100 euros? La vache! Comment tu fais?

– Ben, je ne lui donne pas.

65. Toto rentre à la maison pour dîner, après avoir passé tout le mercredi après-midi dehors. La maman lui demande ce qu'il a fait tout l'après-midi.

– J'ai d'abord joué au foot avec les copains. Ensuite les autres sont partis, alors j'ai été voir Sandrine (la fille des voisins). On s'est promis qu'on allait se marier!

La maman trouve son petit Toto adorable, et, ne voulant aucunement se moquer de lui, elle continue:

– Et comment allez-vous faire pour les frais du mariage?

Toto répond :

– Ben, avec les dix francs que Papa et toi me donnez comme argent de poche chaque semaine, et les 10 francs que Sandrine récolte chaque semaine elle aussi, ça devrait aller.

Alors le papa demande:

– Ah oui, c'est bien ! Mais comment ferez-vous pour les dépenses supplémentaires si Sandrine et toi avez un petit bébé?

Et Toto:

– Ben… Jusqu'ici, on a eu de la chance…

66. Pourquoi êtes vous moins payé que certaines personnes ?

Voici un élément de réponse…

Tout le monde connaît le Théorème du Salaire qui établit que les ingénieurs et les scientifiques ne peuvent JAMAIS gagner autant que les hommes d'affaires et les commerciaux.

Ce théorème peut enfin se démontrer par la résolution d'une équation mathématique simple.

Notre équation s'appuie sur deux postulats très connus :

Postulat N° 1 : La Connaissance c'est la Puissance

Postulat N° 2 : Le Temps c'est de l'Argent

Tout ingénieur sait que Puissance = Travail / Temps

Puisque Connaissance = Puissance et que Temps = Argent on a donc :

Connaissance = Travail / Argent

On obtient alors facilement : Argent = Travail / Connaissance

Ainsi quand la Connaissance tend vers zéro, l'Argent tend vers l'infini quelle que soit la valeur attribuée à Travail, cette valeur peut être très faible.

A l'inverse quand la Connaissance tend vers l'infini, l'Argent tend alors vers zéro, même si la valeur Travail est élevée.

D'où la conclusion évidente suivante : moins vous en connaissez, plus vous gagnez d'argent.

PS : Ceux d'entre vous qui ont eu quelques difficultés de compréhension… doivent être les mieux rémunérés…

67. Dans un grand magasin, une femme perd son sac à main, dans la cohue de ce premier jour de Soldes….

Rentrée à la maison et désespérée, l'on sonne à la porte. Un jeune homme apparaît, son sac à main sous le bras !

– Je rêve ! Il y a donc encore des gens honnêtes en ce monde ! Merci, Merci beaucoup !

Devant lui, elle l'ouvre ; tout y est ! Cependant, en ouvrant son porte-feuille… son billet de 50 Euros a disparu, mais il s'y trouve : 2 billets de 10, 1 de 20 et 2 de cinq Euros…

N'y comprenant rien du tout, elle demande au jeune homme

– Comment cela ce fait-il donc ?!

Au jeune de rétorquer :

– L'autre fois, j'avais ramené un sac à main à une personne qui m'a remercié sans me récompenser. Elle n'avait pas de monnaie…

68. Richesse est intérieure

Quand je dis que ma richesse est intérieure je veux dire que mon argent est dans un coffre.

69. Un gars entre dans un bar, et demande :

– Quelqu'un aurait-il perdu un gros rouleau d'argent, avec un élastique enroulé autour ?

Un client s'approche et dit :

– C'est moi, c'est à moi !

– Tenez, j'ai retrouvé l'élastique…

70. J'ai des soucis d'argent, rien que tes études, ça me coûte une fortune!

-Et encore, moi, je ne suis pas de celles qui étudient le plus!

71. Pour marcher au pas d'une musique militaire, il n'y a pas besoin de cerveau seule la moelle épinière suffit.

Albert Einstein

72. Comment appelle-t-on un alcotest en terme culinaire ?

Un soufflé aux amandes.

73. A combien rouliez-vous? demande le gendarme.

A deux seulement, mais si vous voulez monter, il reste de la place.

74. Deux bidasses dorment sous la tente, le soir, comme il fait très très froid, ils se couchent tous les deux dans le même sac de couchage. Au bout d'un moment, le premier demande à l'autre :

-Dis, tu serais pas en train de te branler ?

-Oui, pourquoi ?

-Ben ça te dérangerait beaucoup de prendre la tienne ?

75. Un flic surprend un homme qui creuse un trou dans un bois

– Mais pourquoi creusez-vous donc un trou ici ?

– C'est pour ma copine.

– Pourquoi, elle est morte ?

– Non, non, elle est bossue, c'est plus pratique pour la baisé !!!

76. Quelle est la différence entre un agent de police et une cocotte-minute?

Il n'y en a pas car pour tous les deux, dès qu'ils sifflent c'est cuit !

77. Trois groupes de militaires, de gendarmes et de policiers s'ennuyaient. Ils décidèrent alors de faire un concours de chasse au plus gros lapin.

Les militaires partirent et ramenèrent un beau gros lapin d'un moins 3 kg.

Les gendarmes à leur tour ramenèrent aussi un lapin mais hélas d'à peine 2 kg.

Au tour des policiers. Une heure passée, deux heures passées… trois heures, quatre heures,….

Les militaires et les gendarmes commencent à s'inquiéter et partent à leur recherche. Ils trouvent les policiers autour d'un cochon qu'ils sont en train de passer à tabac, en le bastonnant sans merci et en répétant à tour de rôle:

– AVOUE QUE T'ES UN LAPIN !

78. Un gendarme fait stopper une automobile :

– Vous n'aviez pas vu le feu rouge ?

– Si si. C'est vous que je n'avais pas vu !

79. Qu'est-ce qu'un demi-flic ?

Quelqu'un qui ne sait ni lire…

80. Le commissaire de police questionne un jeune agent qui vient d' être recruté:

– Avez-vous déjà vu un détecteur de mensonges ?

– Mieux que ça, chef, j' en ai épousé un !

81. Le gouvernement a décidé d'adopter un principe japonais, soit l'exercice physique pendant les heures de boulot afin de garder les fonctionnaires en bonne forme. Premier essai : une cassette vidéo distribuée à tous les fonctionnaires. En voici un extrait :

82. – Et un, en haut… Et deux, en bas… Et trois, en haut… Et quatre, en bas… Parfait ! Maintenant on change de paupière…

83. Quelle est la différence entre un fonctionnaire et un chômeur ?

– Le chômeur a déjà travaillé.

84. Que se disent deux fonctionnaires qui se croisent dans le couloir au bureau ?

Ah, toi aussi tu as des insomnies !

85. Quelle est la différence entre un fonctionnaire et un paquet de lessive?

– Un paquet de lessive contient toujours au moins trois agents actifs.

86. Le gouvernement à décidé d'adopter un principe japonais, soit l'exercice physique sur les heures de boulots afin de garder les Fonctionnaires en bonne forme. Premier essai: une cassette vidéo distribuée à tous les Fonctionnaires. En voici un extrait:

– Et un, en haut… Et deux, en bas… Et trois en haut… Et quatre en bas… Parfait! Maintenant on change de paupière….

87. Quelle est la différence entre un employé et du bois ?

– Il n' y a que le bois qui plie

88. Comment reconnait-on un fonctionnaire dans un camp de nudiste ?

– C'est celui qui à de la corne aux fesses !

89. C'est quoi un fonctionnaire qui travaille 1/2 heure par jour ?

Un hyperactif.

90. Un fonctionnaire surmener déclare :

– Il y avait du travail pour quatre heureusement on était huit !

91. Une dame est à la fenêtre de sa maison et voit se garer devant chez elle un camion de la DDE.

Un premier gars en descend, prend une pelle et creuse un trou, puis va deux mètres plus loin et creuse un deuxième trou. Et ainsi de suite..

Un deuxième gars sort alors du camion, prend une pelle et rebouche tous les trous que son collège continue à creuser. Intriguée, la dame va les voir et les interroge sur leur travail.

Et le premier agent lui répond :

Je sais que ça peut paraître bizarre. D'habitude nous sommes trois dans l'équipe mais aujourd'hui le gars qui plante les arbres est en RTT !

92. Un fonctionnaire avec un doigt cassé entre dans un bar pour déposer le courrier du jour. Au fond du bar, il aperçoit une lueur rouge qui émane de derrière un paravent. Étonné, il demande au barman:

– Qu'est-ce que c'est que cette lumière rouge et ces paravents au fond du bar?

Le barman lui répond:

– C'est un ami à moi qui travaille là-bas; c'est un guérisseur. Il fait partir des maladies pour lesquelles la médecine traditionnelle est impuissante!

– Oh… Eh bien tu lui paieras un verre de ma part!, répond le postier.

93. Là-dessus, un maçon entre en boitant dans le bar car il a une 'patte folle'. Lui aussi demande:

– Que se passe-t-il ici?

Le barman lui répond:

– C'est un guérisseur qui officie là-bas derrière. Il guérit même ce qui ne se guérit pas!

Le maçon dit au barman de lui payer une chope de bière sur son, compte.

94. Un peu plus tard, un routier entre dans le bar en 'marchant sur des oeufs'; comme tout le monde le regarde interrogatif, il explique que ses hémorroïdes lui mettent les fesses en feu, puis il demande ce qui se passe au fond du bar.

Le barman lui explique ce qui se passe. Alors le routier lui dit:

– Mets-lui une bière sur mon compte alors.

Un quart d'heure plus tard, le guérisseur s'apprête à quitter le bar. Il passe près du maçon et dit:

– Je te remercie pour la bière. Je vois que tu as une jambe qui ne va pas très fort… et il applique ses mains sur la jambe du gars. Une minute plus tard, le maçon est en train se sauter à pieds joints et de courir partout dans le bar sans boiter! Incroyable!

uste après, le guérisseur passe près du chauffeur routier. Il applique ses mains sur les hanches du routier… et en quelques secondes, le feu qui lui brûlait le derrière s'éteint!

Finalement, le guérisseur arrive au niveau du fonctionnaire qui s'enfuit en courant et sort du bar comme un coureur de 100 mètres.

Le guérisseur lui crie:

– Qu'est-ce qu'il y a mon gars? Reviens, je peux guérir n'importe lequel de tes maux!

– "Justement! C'est pour ça que je me casse!", braille le fonctionnaire, "Moi je veux être invalide à 100 %!"

95. Quel est le jeu favori des fonctionnaires ?

Le mikado : c'est le premier qui bouge qui a perdu.

96. Pourquoi les fonctionnaires lisent-ils le journal avant de rentrer chez eux ?

Pour n'avoir plus rien a faire le soir en rentrant chez eux.

97. Le professeur demande à Julie quel est le travail de son père

– Il est fonctionnaire répond-il.

Et ta mère ?

– Ben, elle ne fait rien non plus !

98. Jésus choisit Marseille pour revenir sur Terre.

Afin de trouver du monde et se faire connaître, il entre dans un bistrot:

– Salut les gars, je suis Jésus, je suis redescendu sur Terre…

– Peuchère, j'te crois pas.

– Si, Si, je suis Jésus.

– Prouve-le !

Un handicapé passait par là dans son fauteuil roulant, Jésus lui met la main sur l'épaule et le paralytique se lève et marche.

Un aveugle buvait tranquillement son pastis, Jésus lui met la main sur les yeux et l'aveugle retrouve une vision 15/10.

Jésus s'approche d'un troisième et l'autre crie :

– Ne me touche pas, NE ME TOUCHE PAS ! ! !

– Mais pourquoi donc,je ne te veux aucun de mal, seulement te guérir.

– Ne me touche pas, je suis fonctionnaire et il n'y a que 15 jours que je suis en arrêt maladie.

99. Le premier ministre aurait, paraît-il, l'intention de faire appliquer les 35 heures dans la fonction publique et ce, progressivement.

En effet, les fonctionnaires verraient leur temps de travail hebdomadaire passer de 30 à 31 heures, puis 32… jusqu'à 35 heures !

Pourquoi les manifestations de fonctionnaires sont souvent sur des routes en pentes ?

Pour pas trop se fatiguer et surtout il y a leurs logements de fonction juste en bas.

100. Savez-vous pourquoi les fonctionnaires font leurs manifs en défilant de République à la Bastille (à Paris) ?

Parce que c'est en descente…

Sursa: http://www.blague.info și www.blague-drole.net, accesat în 23 mai 2015/ ora 00:59.

Anexa 3

Glume germani

1. Soldatenwitze #1

Stehen zwei Offiziere zusammen und streiten darüber, ob Sex Spaß oder Arbeit ist. Nach einiger Zeit kommt ein Oberfeldwebel vorbei und wird von den beiden herangerufen. "Hey, Oberfeldwebel! Wir streiten gerade darüber, ob Sex Arbeit oder Spaß ist! Was meinen Sie?" Der Oberfeldwebel überlegt eine kurze Zeit und sagt dann: "Meine Herren, Sex kann nur Spaß sein! Wäre es Arbeit, müsste ich das ja auch noch für Sie übernehmen…"

2. Soldatenwitze #2

Schreibt einer auf den Zettel bei der Musterung: "Kann nicht sprechen!" Kommt der Arzt und sagt: "Legen Sie die Hand auf den Tisch und schliessen sie entspannt die Augen!" Der junge Mann macht die Augen zu und der Arzt haut mit 'nem Hammer drauf. "Aaahhh!" – "Super! Und morgen lernen wir das 'B'."

3. Soldatenwitze #3

Ein amerikanischer Soldat, der in Afghanistan stationiert ist, erhielt neulich einen Brief von seiner Freundin aus der Heimat. Darin stand folgendes:

"Lieber John, ich kann unsere Beziehung so leider nicht weiterführen. Die Entfernung, die zwischen uns liegt, ist zu gross. Ich muss auch zugeben, dass ich Dich viermal betrogen habe seit Du weg bist, und das Ganze ist für keinen von uns in Ordnung. Sorry. Bitte schick mir mein Foto zurück welches ich Dir gegeben habe.

Gruss Wendy".

Der Soldat – sichtlich verletzt – ging sogleich zu seinen Kameraden und sammelte sämtliche Bilder die sie entbehren konnten ein. Von ihren Freundinnen, Schwestern, Cousinen, Ex-Freundinnen, Tanten… Zusammen mit dem Bild von Wendy steckte er all die Fotos von den hübschen Frauen in einen Umschlag. Es waren insgesamt 57 Fotos. Dazu schrieb er:

"Liebe Wendy, es tut mir leid, aber ich weiss leider nicht mehr wer Du bist. Bitte suche Dein Bild heraus und schick mir den Rest zurück."

4. Soldatenwitze #4

"Ich gebe Dir einen guten Rat.", sagt die Mutter zu ihrer Tochter. "Wenn Du einmal heiraten solltest, dann nur einen Soldaten. Denn der kann kochen, Betten machen, aufräumen und hat gelernt zu gehorchen!"

5. Soldatenwitze

Eine Gruppe amerikanischer Soldaten ist zur NATO-Übung in Schweden.

Einige von ihnen gehen in einen Gottesdienst, verstehen jedoch kein Wort Schwedisch.

Ein Mann vor ihnen erhebt sich während des Gottesdienstes und die fünf beschliessen, auch zu gehen. Als sie sich erheben, fängt die ganze Kirche an zu lachen.

Sie fragen den Pfarrer, was es denn zu lachen gäbe.

Da antwortet ihnen dieser: "Wir waren gerade bei der Kindstaufe und ich habe den Vater gebeten, sich zu erheben."

6. Soldatenwitze

Was haben Offiziere und ein Gewitter gemeinsam?

Wenn sie sich verziehen kann es noch ein schöner Tag werden!

7. Soldatenwitze

Ein Mann kommt zur Musterung.

"Wo wollen sie denn hin?" fragt der General.

"Zur Marine."

"Können sie schwimmen?"

"Nein wieso? Haben sie denn keine Schiffe?"

8. Soldatenwitze

Die deutsche Staatskasse ist leer. Darum beschließt die Bundesregierung Österreich zu überfallen. Daraufhin steht ein deutscher Soldat im Schützengraben, hat jedoch nicht einmal eine Waffe. Der Soldat geht zu seinem Vorgesetzten und beschwert sich.

Dieser sagt: "Stellen Sie sich nicht so an! Schreien Sie einfach "Peng, Peng", als hätten sie eine Pistole."

"Aber das kann doch nicht ausreichen!", entgegnet der Soldat.

"Dann machen Sie halt "Rattattatt", wie eine Maschinenpistole!“, antwortet der Vorgesetzte.

"Reicht das?", fragt der Soldat verwundert.

"Zur Not zählen Sie laut bis 3 und schreien dann ganz laut "Peeng", wie eine Handgranate!", sagt der Vorgesetzte und schickt den Soldaten wieder in den Schützengraben.

Nach einer Weile raschelt es im Gebüsch vor dem Soldaten. Er schreit: "Peng, Peng!" Es raschelt weiter: "Rattattatt!", macht der Soldat. Es raschelt immer noch. Dann zählt er laut bis 3 und ruft "Peeng!".

Da läuft der Österreicher aus dem Gebüsch und brüllt: "Panzer! Brumm Brumm!!"

9. Soldatenwitze

In der Kaserne war bereits Zapfenstreich. Aber auf Bude 155 ist noch Lärm.

Wütend kommt der Spieß in die Bude. "Wenn 'Gute Nacht' gesagt worden ist, dann bedeutet das 'Schnauze halten'! Kapiert?"

"Jawoll", antworten die Rekruten, "und 'Gute Nacht'!"

10. Soldatenwitze

Folgende Mathe-Aufgabe wurde beim Bund gestellt: "1980 kostete ein Sack Kartoffeln 25 Mark, 1990 kostete der Sack Kartoffeln 35 Mark."

Aufgabestellung für Wehrpflichtige: "Errechnen Sie den Unterschied in Prozent."

Aufgabestellung für Unteroffiziersanwärter: "Errechnen Sie den Unterschied in Mark."

Aufgabestellung für Offiziersanwärter: "Unterstreichen Sie Kartoffeln!"

11. Juristenwitze

Ein Hund kam in eine Metzgerei und stahl einen Braten. Glücklicherweise erkannte der Metzger den Hund als den eines Nachbarn, eines Anwalts.

Der Metzger rief den Anwalt an und sagte: "Wenn Dein Hund einen Braten aus meiner Metzgerei stiehlt, dann bist doch dochwohl für die Kosten verantwortlich, oder?"

Der Anwalt erwiderte: "Natürlich. Wieviel kostet das Fleisch?"

"30 Euro."

Ein paar Tage später erhielt der Metzger einen Scheck über 30 Euro mit der Post. Angeheftet war eine Rechnung mit folgendem Text: "Rechtsauskunft: 350 Euro."

12. Juristenwitze

Zwei Mütter unterhalten sich über ihre jugendlichen Sprösslinge: "Was will Ihr Sohn denn später einmal werden?"

"Rechtsanwalt. Er streitet gerne, mischt sich ständig in anderer Leute Angelegenheiten und weiß immer alles besser."

13. Juristenwitze

Fragt der junge Richter seinen ergrauten Kollegen: "Ich habe da einen Schwarzbrenner, der Zwetschgengeist produziert hat, wie viel soll ich ihm wohl geben?" – "Auf keinen Fall mehr als 4 Euro pro Liter!"

14. Juristenwitze

Der Richter fragt die Angeklagte: "Ihr Alter?"

Angeklagte: "Der wartet draußen!"

15. Juristenwitze

Müller geht an Krücken und trifft einen Freund.

"Was ist Dir denn passiert?"

"Autounfall."

"Schrecklich. Kannst Du nicht mehr ohne Krücken gehen?"

"Weiß nicht. Mein Arzt sagt ja, mein Anwalt nein…"

16. Juristenwitze

Ein Rechtsanwalt saß im Flugzeug einer Blondine gegenüber, langweilte sich und fragte, ob sie ein lustiges Spiel mit ihm machen wolle. Aber sie war müde und wollte schlafen.

Der Rechtsanwalt gab nicht auf und erklärte, das Spiel sei nicht nur lustig, sondern auch leicht: "Ich stelle eine Frage und wenn Sie die Antwort nicht wissen, zahlen Sie mir 5 Euro und umgekehrt." Die Blonde lehnte ab und stellte den Sitz zum Schlaf zurück.

Der Rechtsanwalt blieb hartnackig und schlug vor: "O.K., wenn Sie die Antwort nicht wissen, zahlen Sie 5 Euro, aber wenn ich die Antwort nicht weiß, zahle ich Ihnen 500 Euro!" Jetzt stimmte die Blonde zu und der Rechtsanwalt stellte die erste Frage: "Wie groß ist die Entfernung von der Erde zum Mond?". Die Blondine griff in die Tasche und reichte ihm wortlos 5 Euro rüber.

"Danke" sagte der Rechtsanwalt, "jetzt sind Sie dran.". Sie fragte ihn: "Was geht den Berg mit 3 Beinen rauf und kommt mit 4 Beinen runter?". Der Rechtsanwalt war verwirrt, steckte seinen Laptopanschluss ins Bordtelefon, schickte E-Mails an seine Mitarbeiter, fragte bei der Staatsbibliothek und bei allen Suchmaschinen im Internet. Aber vergebens, er fand keine Antwort. Nach einer Stunde gab er auf, weckte die Blondine auf und gab ihr 500 Euro.

"Danke", sagte sie und wollte weiter schlafen. Der frustrierte Rechtsanwalt aber hakte nach und fragte: "Also gut, was ist die Antwort?".

Wortlos griff die Blondine in die Tasche und gab ihm 5 Euro!

17. Juristenwitze

Ein Anwalt hat mit seiner Kanzlei Anlaufschwierigkeiten und beschwört daher den Teufel.

Der kommt auch prompt, und sagt: "Diese Woche haben wir ein Sonderangebot. Du bekommst perfekte Gesundheit, gewinnst jeden Prozess, bist für Frauen unwiderstehlich, dein Tennis-Aufschlag ist nicht zu erwischen, jeden Morgen weißt du die Aktienkurse vom nächsten Tag, und Dein Mundgeruch ist weg. Dafür bekomme ich sofort Deine Frau und Deine Kinder, und die werden auf ewig in der Hölle schmoren. Na, was sagst Du?"

Der Anwalt stutzt, seine Augen verengen sich zu schmalen Schlitzen, er zieht scharf die Luft ein – dann sagt er: "Moment mal. Irgendwo muss doch da ein Haken sein…"

18. Juristenwitze

Eine Befragung vor Gericht:

Anwalt: "Erinnern Sie sich an den Zeitpunkt der Autopsie?"

Arzt: "Die Autopsie begann gegen 8:30 Uhr."

Anwalt: "Mr. Denningten war zu diesem Zeitpunkt tot?"

Arzt: "Nein, er sass auf dem Tisch und wunderte sich, warum ich ihn autopsiere."

(das hat der Herr Anwalt noch taktvoll überhört… aber…)

Anwalt: "Doktor, bevor Sie mit der Autopsie anfingen, haben Sie da den Puls gemessen?"

Arzt: "Nein."

Anwalt: "Haben Sie den Blutdruck gemessen?"

Arzt: "Nein."

Anwalt: "Haben Sie die Atmung geprüft?"

Arzt: "Nein."

Anwalt: "Ist es also möglich, dass der Patient noch am Leben war, als Sie ihn autopsierten?"

Arzt: "Nein."

Anwalt: "Wie können Sie so sicher sein, Doktor?"

Arzt: "Weil sein Gehirn in einem Glas auf meinem Tisch stand."

Anwalt: "Hätte der Patient trotzdem noch am Leben sein konnen?"

Arzt: Ja, es ist möglich, dass er noch am Leben war und irgendwo als Anwalt praktizierte."

(…diese Antwort hat dem Arzt 3.000 Dollar Strafe wegen Ehrenbeleidigung eingebracht.

Er hat sie wortlos, aber mit Genugtuung bezahlt …

19. Juristenwitze

Ein Mann steht vor Gericht, weil er seine Frau erschlagen hat.

Richter: "Das ist ein sehr brutales Vergehen. Wenn Sie mit etwas Milde rechnen wollen, müssen Sie uns schon eine Begründung geben."

Der Mann: "Die war so doof, die musste ich einfach erschlagen!"

Richter: "Das ist ja noch viel schlimmer. Wenn Sie nicht wollen, dass wir Ihnen die Höchststrafe auferlegen, dann geben Sie uns bitte eine plausible Erklärung."

Darauf der Mann: "Das war folgendermaßen. Wir wohnten in einem Hochhaus im 13. Stock und im ersten Stock wohnte eine reizende Portiersfamilie, die hatte drei Kinder. Es war schrecklich! Die waren so klein geblieben, von Natur aus. Der Zwölfjährige war 80cm groß, der 19-jährige 90cm. Ich kam eines Tages hoch zu meiner Frau und sage: Das ist schon was Schlimmes mit den Kindern unserer Portiersfamilie.

'Ja,' sagt meine Frau, 'das ist ein richtiges Pyrenäengeschlecht.'

Ich sage: 'Nein, was Du meinst, sind Pygmäen.'

'Nein,' sagt meine Frau, 'Pygmäen, das ist das, was der Mensch unter der Haut hat, davon kriegt er Sommersprossen.'

Ich sage: 'Das ist Pigment.'

'Nein,' sagt meine Frau, 'Pigment, darauf haben die alten Römer geschrieben.'

Ich sage: 'Das ist Pergament!'

'Nein,' sagt meine Frau, 'Pergament ist, wenn ein Dichter etwas anfängt und nicht zu Ende macht…'

Herr Richter, Sie können sich vorstellen, ich verschlucke mir das Fragment, ich setze mich in meinen Lehnstuhl und lese Zeitung. Plötzlich kommt meine Frau mit einem Satz, ich denke, jetzt ist sie irrenhausreif – 'Liebling, guck mal, was hier steht!'

Sie macht ein Buch auf, zeigt auf eine Textstelle und sagt:

'Das Sonnendach des Handtäschchens war die Lehrerin des Zuhälters 15.'

Ich nehme das Buch an mich und sage, aber Schatz, das ist ein französisches Buch, da steht:

'La Marquise de Pompadour est la Maitresse de Lois XV. Das heißt: Die Marquise von Pompadour war die Mätresse von Ludwig dem 15.'

'Nein,' sagt meine Frau, 'das musst du wörtlich übersetzen:

La Marquise – das Sonnendach

Pompadour – das Handtäschchen

la Maitresse – die Lehrerin

Lois XV – der Zuhälter 15

Ich muss das schließlich ganz genau wissen, ich habe extra für meinen Französischunterricht einen Legionär angestellt.'

Ich sage: 'Du meinst einen Lektor.'

'Nein,' sagt meine Frau, 'Lektor war der griechische Held des Altertums.'

Ich sage: 'Das war Hektor, und der war Trojaner.'

'Nein,' sagt meine Frau, 'Hektor ist ein Flächenmaß.'

Ich sage: 'Das ist ein Hektar.'

'Nein,' sagt meine Frau, 'Hektar ist der Göttertrank.'

Ich sage: 'Das ist der Nektar.'

'Nein,' sagt meine Frau, 'Nektar ist ein Fluss in Süddeutschland.'

Ich sage: 'Das ist der Neckar.'

Meine Frau: 'Du kennst wohl nicht das schöne Lied: Bald gras ich am Nektar, bald gras ich am Rhein, das habe ich neulich mit meiner Freundin im Duo gesungen.'

Ich sage: 'Das heißt Duett.'

'Nein,' sagt meine Frau, 'Duett ist, wenn zwei Männer mit einem Säbel aufeinander losgehen.'

Ich sage: 'Das ist ein Duell.'

'Nein,' sagt meine Frau, 'Duell ist, wenn eine Eisenbahn aus einem dunklen finsteren Bergloch herauskommt.'

Herr Richter – da habe ich einen Hammer genommen und habe sie totgeschlagen…"

Betretenes Schweigen, dann der Richter:

"Freispruch, ich hätte sie schon bei Hektor erschlagen…"

20. Juristenwitze

Eine Frau und ihr kleines Mädchen besuchen das Grab der Grossmutter. Auf dem Weg vom Grab zurück zum Auto fragt das Mädchen plötzlich: "Mama, darf man denn zwei Personen im gleichen Grab begraben?"

"Nein, das darf man nicht", antwortete die Mutter, "wie kommst du denn auf die Idee?"

Darauf das Mädchen: "Auf dem Grabstein dort steht: Hier liegt ein Anwalt und ehrlicher Mann."

21. Juristenwitze

Heini, Gerd und Emil sind zum Vaterschaftsprozess vorgeladen.

Heini: "Ich habe eine prima Idee: Wenn wir alle die Vaterschaft anerkennen, kann uns gar nichts passieren!"

Die beiden anderen stimmen begeistert und erleichtert zu.

Als erster muss Heini vortreten: "Erkennen Sie die Vaterschaft an?"

Heini: "Jawohl, Herr Richter!"

Richter: "Die Verhandlung ist somit geschlossen."

22. Juristenwitze

Mit seinem Anwalt geht der Mandant noch einmal die Abrechnung durch.

"Nichts gegen die Spesen für das Mittagessen", sagt er, "obwohl ich eigentlich dachte, Sie hätten mich eingeladen. Aber was soll denn das hier: Beratung bei Arbeitsessen – 50 Euro?"

"Erinnern Sie sich denn nicht mehr?", will der Anwalt wissen, "da habe ich Ihnen doch zu den gedünsteten Krevetten in Madeira geraten."

23. Juristenwitze

Nach der Gerichtsverhandlung sagt der Anwalt zu seinem Klienten: "Tut mir leid, Herr Junker, dass ich nicht mehr für Sie erreichen konnte."

"Das macht nichts, Herr Rechtsanwalt, fünf Jahre genügen mir vollkommen."

24. Juristenwitze

"Zeuge, jetzt sagen sie uns bitte: Wie drückte sich der Angeklagte aus?"

"Er sagte, er habe das Auto gestohlen."

"Sprach er dabei in der dritten Person?"

"Nein, Herr Richter, wir waren allein."

"Sie verstehen mich falsch. Ich möchte wissen, ob er nicht vielmehr gesagt hat: Ich habe das Auto gestohlen."

"Nein, Herr Richter, von ihnen war überhaupt nicht die Rede."

25. Juristenwitze

"Pflegt Ihr Freund Selbstgespräche zu führen, wenn er allein ist?", fragt der Vernehmungsrichter die junge Zeugin.

"Ich weiß nicht, Herr Richter, ich war noch nie bei ihm, wenn er allein war."

26. Juristenwitze

Anwalt: "Haben Sie denn Ihrem säumigen Schuldner die Rechnung vorgelegt?"

Mandant: "Ja, natürlich."

Anwalt: "Und was hat er gesagt?"

Mandant: "Ich soll mich zum Teufel scheren."

Anwalt: "Und was taten Sie dann?"

Mandant: "Ich kam sofort zu Ihnen!"

27. Juristenwitze

Richter: "Wo

waren Sie gegen 5 und 6?" Angeklagte: "Im Kindergarten!"

28. Juristenwitze

"Das haben wir gleich", sagte der Anwalt und meinte das Geld seines Mandanten.

29. Juristenwitze

Fragt ein Anwalt den anderen: "Na, wie

gehts?" Sagt der andere: "Kann nicht klagen!"

30. Juristenwitze

O.J. nach dem Prozeß: "Bekomme

ich jetzt meine Handschuhe und mein Messer wieder?!…"

31. Bürowitze

Anruf der Telefonzentrale bei einer Mitarbeiterin: "Eben hat einer Ihrer Kunden angerufen und bittet um Rückruf!"

Mitarbeiterin: "Wer war es denn?"

Telefonzentrale: "Den Namen habe ich leider nicht verstanden, obwohl ich mehrfach nachgefragt habe!"

Mitarbeiterin: "Nicht so schlimm, geben Sie mir einfach die Rufnummer!"

Telefonzentrale: "Er hat gesagt, die hätten Sie!!"

32. Bürowitze

"Chef, ich habe morgen meinen Scheidungstermin, ich hätte gern einen Tag frei."

"Kommt überhaupt nicht in Frage, für Vergnügungen gibt es bei mir keinen Urlaub."

33. Bürowitze

"Chef, darf ich heute zwei Stunden früher Schluss machen? Meine Frau will mit mir einkaufen gehen."

"Kommt ja überhaupt nicht in Frage, Schulze!"

"Vielen Dank Chef, ich wusste, Sie würden mich nicht im Stich lassen."

34. Bürowitze

Ein kleiner Junge beobachtet einen Banker bei der Arbeit. Eine halbe Stunde, eine Stunde, eineinhalb Stunden vergehen. Dem Banker fällt das auf. Nach zwei Stunden geht er zu dem Jungen und fragt: "Na, willst du auch einmal Bankkaufmann werden?"

"Nein, ich nicht", antwortet der Junge, "aber mein Bruder, das faule Schwein."

35. Bürowitze

Der Angestellte zum Chef: "Sie haben mir doch mehr Gehalt versprochen, wenn Sie mit mir zufrieden sind!" "Ja, schon!" entgegnet der Chef, "aber wie kann ich mit jemandem zufrieden sein, der mehr Geld haben will?"

36. Bürowitze

Sagt die Sekretärin zum Direktor: "Ich will Sie ja nicht erpressen, aber wenn Sie nicht bald mein Gehalt erhöhen, muss ich meine Memoiren schreiben…"

37. Bürowitze

"Sie müssen früher eigentlich ein Wunderkind gewesen sein", meint der Chef. "Meinen Sie?", fragt der neue Broker stolz. "Ja, Sie haben mit sechs Jahren bestimmt schon genauso viel gewusst, wie heute."

38. Bürowitze

Eine Firma bekommt einen neuen Chef, der für seine Härte bekannt ist. Er duldet keinen, der nicht 120% bei der Arbeit gibt und ist bekannt dafür, Arbeiter, die nicht alles geben, sofort zu feuern.

Am ersten Tag wird er durch die Büros geführt und der Chef sieht, wie ein Mann sich gegen die Wand im Flur lehnt. Alle Mitarbeiter können ihn sehen und der Chef denkt, hier hat er eine gute Gelegenheit, den Mitarbeitern zu zeigen, dass er Faulheit nicht dulden werde. Er geht zu dem Mann hin und fragt ganz laut:

"Wie viel verdienen Sie in der Woche?"

Ein bisschen überrascht antwortet der Mann: " 300,- EUR die Woche, wieso?"

Der Chef holt seine Geldbörse heraus, gibt ihm 600,-EUR und schreit ihn an mit den Worten: "Ok, hier ist dein Lohn für 2 Wochen, nun HAU AB und komme nie wieder hierher!"

Der Chef fühlt sich toll, dass er allen gezeigt hat, dass Faulheit nicht mehr geduldet wird und fragt die anderen Mitarbeiter: "Kann mir jemand sagen, was dieser faule Sack hier gemacht hat?"

Mit einem Lächeln im Gesicht sagt einer der Mitarbeiter: "Pizza geliefert!"

39. Bürowitze

Der Lehrling rettet seinen Chef vor dem Ertrinken. Sagt der Chef: "Dafür hast Du einen Wunsch frei! Was wünschst Du Dir am meisten?"

Da überlegt der Lehrling eine Weile und sagt schließlich: "Erzählen Sie in der Fabrik niemanden, dass ich es war, der Sie gerettet hat…"

40. Bürowitze

Ein Unternehmen hat seine Spitzenleute auf ein teures Seminar geschickt. Sie sollen lernen, auch in einer ungewohnten Situation Lösungen zu erarbeiten, rasch und zielgerichtet zu entscheiden.

Am zweiten Tag wird einer Gruppe von Managern die Aufgabe gestellt, die Höhe einer Fahnenstange zu messen. Sie gehen hinaus auf den Rasen, beschaffen sich eine Leiter und ein Bandmass. Die Leiter ist aber zu kurz. Also holen sie noch einen Tisch, auf den sie die Leiter stellen. Es reicht immer noch nicht. Sie stellen noch einen Stuhl auf den Tisch. Da das alles sehr wackelig ist, fällt der ganze Aufbau immer wieder um. Alle reden gleichzeitig. Jeder hat andere Vorschläge zur Lösung des Problems. Es ist ein heilloses Durcheinander.

Ein Ingenieur kommt vorbei, sieht sich das Treiben ein paar Minuten lang an. Dann zieht er wortlos die Fahnenstange aus dem Boden, legt sie hin, nimmt das Bandmass und misst die Stange von einem Ende zum anderen. Er schreibt das Ergebnis auf einen Zettel und drückt ihn zusammen mit dem Bandmass einem der Manager in die Hand. Dann geht er wieder seines Weges.

Kaum ist er um die Ecke, sagt einer der Top-Manager: "Das war wieder typisch Ingenieur! Wir müssen die Höhe der Stange wissen und er sagt uns die Länge! Deshalb lassen wir diese Leute auch nie in den Vorstand".

41. Bürowitze

Ein Vertreter, eine Büroangestellte und ein Personalchef gehen mittags aus dem Büro in Richtung eines kleinen Restaurants und finden auf einer Sitzbank eine alte Öllampe. Sie reiben an der Öllampe und wirklich, es enrscheint ihnen ein Geist: "Normalerweise gewähre ich drei Wünsche, aber da Ihr zu dritt seid, hat jeder einen Wunsch frei!"

Die Büroangestellte drängt sich vor und gestikuliert wild: "Ich zuerst! Ich! Ich möchte auf einem herrlich schönen Strand auf den Bahamas sein, der Urlaub soll nie enden, keine einzige Sorge soll mir mein schönes Leben vermasseln."

Und hopp – verschwindet die Büroangestellte.

Der Vertreter will nun an die Reihe kommen: "Ich! Jetzt, ich! Ich will mit der Frau meiner Träume an einem Strand in Tahiti eine Pina Colada schlürfen!"

Und hopp – verschwindet der Vertreter.

"Nun kommst Du dran", sagt der Geist zum Personlalchef.

Dieser sagt: "Ich will, dass die beiden nach dem Mittagessen wieder im Büro sind."

42. Bürowitze

Stolz sitzt der frisch ernannte Abteilungsleiter in seinem neu eingerichteten Büro. Als ein junger Mann sein Büro betritt, greift er zum Telefon: "Aber ja Herr Direktor, wirklich ein reizender Abend gestern bei Ihnen Herr Direktor, aber ja, bis dann". Er hängt wieder ein, wendet sich an den Besucher: "Was kann ich für Sie tun?"

"Nichts, ich will nur das Telefon anschließen!"

43. Bürowitze

"Hast Du gehört? Unser Chef ist verstorben."

"Ja, und ich frage mich die ganze Zeit, wer da mit ihm gestorben ist."

"Wieso mit ihm?"

"Na, in der Anzeige stand doch: Mit ihm starb einer unserer fähigsten Mitarbeiter…"

44. Bürowitze

"Herr Direktor, ich erwarte eine Gehaltserhöhung von Ihnen", sagt die Sekretärin.

"So, so… Und was erwarten Sie noch von mir?"

"Ein Kind…"

45. Bürowitze

"Chef, darf ich heute zwei Stunden früher Schluß machen? Meine Frau will mit mir einkaufen gehen."

"Kommt gar nicht in Frage!"

"Vielen Dank Chef, ich wußte Sie würden mich nicht im Stich lassen."

46. Bürowitze

Der Chef zum Angestellten: "Seit einer geschlagenen Stunde sehen Sie einer Fliege zu. Haben Sie noch nie eine gesehen?"

"Doch, aber im Büro denkt man einfach ganz anders darüber nach!"

47. Bürowitze

Das beste beim Diktieren ist: Man kann Worte verwenden, von denen man keine Ahnung hat, wie sie geschrieben werden.

48. Bürowitze

In der Bank hebt ein Mann 2000 Euro in 50-Euro-Scheinen ab. Vorsichtshalber zählt er das Geld nach: "50-100-150-200-250…" Bei 1000 hört er auf.

"Warum zählen Sie denn nicht weiter?", fragt der Kassierer.

"Och", meint der Kunde, "wenn es bis dahin stimmt, dann ist der Rest sicher auch in Ordnung."

49. Bürowitze

Ein Anleger fragt entsetzt seinen Anlageberater: "Ist jetzt wirklich all mein Geld weg? Alles weg?"

"Aber nein, das ist doch nicht weg. Es gehört jetzt nur jemand anderem!"

50. Bürowitze

Im Büro des Brokers ist ein schwerer Fehler passiert. Daraufhin meint der Chef vorwurfsvoll zu seinem Devisenhändler: "Sind nun Sie verrückt, oder bin ich es?"

"Aber Chef, ein Mann wie Sie wird doch keine verrückten Mitarbeiter beschäftigen…"

51. Bürowitze

Operative Hektik gleicht geistige Leere aus.

52. Bürowitze

Unser Chef hat ein Herz aus Gold, nur härter.

53. Bürowitze

Chefs sind Vorbilder, und Bilder hängt man auf.

54. Bürowitze

Die Hymne zum Büroschluß: "Wake me up before you go go.."

55. Bürowitze

Mein Chef ist ein Tierfreund. Jeden Tag macht er uns zur Sau.

56. Bürowitze

Wollen Sie den Chef sprechen, oder jemanden der sich auskennt?

57. Bürowitze

"Unser Chef wird ihnen gefallen. Das ist bei uns so Vorschrift."

58. Bürowitze

Wer seinem Chef einen Vogel zeigt, nimmt in Kauf, dass er fliegt.

59. Bürowitze

Der Student studiert, der Arbeiter arbeitet, der Chef scheffelt.

60. Bürowitze

"Sie wollen mich entlassen? Ich dachte, Sklaven

kann man nur verkaufen?"

61. Bürowitze

Azubi: "Vielen Dank für die Gehaltserhöhung, Chef. Und hier sind die Negative."

62. Bürowitze

"Müller, sie sehen in der letzten Zeit so überarbeitet aus – machen sie weiter so!"

63. Bürowitze

Das letzte Wort des Chefs: "Tolles Geschenk! – So ein Feuerzeug in Revolverform!"

64. Bürowitze

Das letzte Wort des Angestellten: "Hicks… Du Arschloch siehst aus wie mein Chef."

65. Bürowitze

"Heute will ich mal Geschäft und Vergnügen miteinander verbinden. Sie sind entlassen."

66. Bürowitze

In den idealen Computer füttert man ein Problem hinein, und es kommt nie wieder heraus.

67. Bürowitze

"Warum tut Frl. Andel denn heute gar nichts?" "Sie vertritt diese Woche den Chef….."

68. Bürowitze

"Heute war es die Hölle. Der Computer ist ausgefallen. Ich mußte alles selber denken."

69. Bürowitze

"Meier sie sind das beste Pferd im Stall." "Wirklich?" "Ja, sie machen den meisten Mist"

70. Bürowitze

Betrachten sie mich nicht als ihren Chef, sondern als guten Freund, der immer recht

hat.

71. Bürowitze

"Entweder ich bekomme jetzt eine Gehaltserhöhung, oder ich fange beim Finanzamt als Prüfer an."

72. Bürowitze

"Um acht Uhr hätten Sie hier sein sollen," knurrt der Chef. "Wieso, war was Besonderes

los?"

73. Bürowitze

Managerweisheit: Wer die Übersicht verloren hat, muss wenigstens den Mut zur Entscheidung aufbringen.

74. Bürowitze

Chef zur Sekretärin: "Was steht diese Woche auf meinem Terminplan?" "Montag, Dienstag, Mittwoch…"

75. Bürowitze

Die Sekretaerin: "Herr Direktor, ich habe eine neue Stellung." "Prima, schliessen sie die Tuer ab."

76. Bürowitze

"Seid wann arbeiten sie denn bei der Firma?" "Seid der Chef mir angedroht hat, mich sonst zu entlassen."

77. Bürowitze

Was ist Meinungsaustausch? Wenn ich mit meiner Meinung zum Chef gehe und mit seiner Meinung zurückkomme!

78. Bürowitze

Der Chef zu seiner Sekretaerin: "Heute abend werde ich Ihnen zeigen, was der neue Computer alles nicht kann!"

79. Bürowitze

Mein Chef ist ein total nervöser Mensch. Kaum betritt er Morgens das Büro, fängt er auch schon an zu arbeiten.

80. Bürowitze

"Herr Direktor, ihre Frau hat dafür gesorgt, daß sie eine neue Sekretärin bekommen haben?" "Nein, eine alte."

81. Bürowitze

"Müller, ich weiß, daß ihr Gehalt

nicht reicht, um zu heiraten. Aber eines Tages werden sie mir dankbar sein."

82. Bürowitze

Solange mein Chef so tut, als würde er mich richtig bezahlen, solange tue ich so, als würde ich richtig arbeiten!

83. Bürowitze

"Wie kommt man zu so einem Job?" "Mit Fleiß, Intelligenz, Durchsetzungsvermögen…" "Und wie hast du es geschafft?"

84. Bürowitze

"Herr Direktor, darf ich den Telefonhörer, der da runterhängt, jetzt auflegen?" "Nein, danke. Meine Frau spricht noch."

85. Bürowitze

"Müller, das sehe ich gern, so fleißig und interessiert." "Ich gebe mir Mühe Chef, ich bereite meine Urlaubsreise vor."

86. Bürowitze

Der Chef weiß einiges über alles. Der Sachbearbeiter weiß alles über einiges. Die Telefonistin weiß alles über jeden.

87. Bürowitze

Personalchef: "Sie fangen Montag an. Bezahlt wird nach Leistung." Bewerber: "Tut mir leid, davon kann ich nicht leben."

88. Bürowitze

Der Chef zur Sekretärin: "Schreiben Sie Streng vertraulich darüber. Ich möchte sicher sein, daß es wirklich jeder liest."

89. Bürowitze

Wer viel arbeitet, macht viele Fehler. wer nicht arbeitet, macht keine Fehler. Wer keine Fehler macht, wird befördert…

90. Bürowitze

Angestellter:

"Ich würde ja gern das Rezept für Erfolg lernen, ich fürchte nur, es hängt irgendwie mit Arbeit zusammen."

91. Bürowitze

Zur Kenntnisnahme: – Es wird Sie nicht interessieren, aber wenn etwas schiefgeht, lassen wir uns keine Schuld zuschieben.

92. Bürowitze

"Wie schaffen sie es eigentlich, an einem einzigen Tag so viel falsch zu machen?" "Ich stehe halt früh auf, Herr Direktor."

93. Bürowitze

Personalchef: "Haben sie irgendwelche schlechten Angewohnheiten? Rauchen, Unpünktlichkeit, Kaugummikauen, Keuschheit….?"

94. Bürowitze

"Herr Müller, Sie können jetzt nicht zum Chef. Er hat heute alle Hände voll zu tun." "Ach, hat wieder eine Neue angefangen?"

95. Bürowitze

Vor dem Büro des Chefs haben sie Zebrastreifen anfgemalt. Wieso denn das? Damit die Radfahrer die Kriecher nicht überfahren.

96. Bürowitze

"Wir können Sie nicht einstellen. Leider haben wir keine Arbeit für Sie." "Och… das würde mir eigentlich nichts ausmachen…"

97. Bürowitze

Chef, unser Buchhalter ist gerade aus dem Fenster gesprungen!" "Unglaublich, eine Stunde vor Büroschluß haut der Kerl schon ab."

98. Bürowitze

Erkundigt sich der Chef bei seinem Mitarbeiter:

"Wie lange arbeiten sie eigentlich schon bei uns-morgen nicht mehr mitgezählt?"

99. Bürowitze

Das beste beim Diktieren ist, daß man Worte verwenden kann, von denen man keinen blassen Dunst hat, wie sie geschrieben werden.

100. Bürowitze

"Kann ich den Schlüssel für den Tresorraum haben? Es

ist immer so umständlich, ihn zum Saubermachen mit der Haarnadel zu öffnen."

Sursa: http://witze-ueber-witze.de, accesat în 23 mai 2015/ ora 00:52.

Anexa 4

Glume români

1. La o coferinta internationala pe tema comunicatilor si a telecomunicatiilor sunt prezente toate statele lumii cu diverse cercetari in domeniu.

Iau cuvantul americanii si spun: "Am efectuat cercetari si am gasit sarma de cupru veche de apoximativ 1000 de ani. Deci am ajuns la concluzia ca stramosii nostri cunosteau pe atunci telegraful". Iau cuvantul si germanii care spun "Am efectuat cercetari si am gasit sarma de aluminiu veche de apoximativ 1500 de ani. Deci am ajuns la concluzia ca stramosii nostri cunosteau pe atunci telefonia". Intr-un final ,iau cuvantul si romanii care au spus: "Am efectuat cercetari asupra vremurilor de acum 2000 de ani si nu am gasit nimic. Deci am ajuns la concluzia ca stramosii nostri cunosteau pe atunci telefonia mobila".

2. Șeful către angajat:

-Am observat că în timpul fiecărei ședințe ațipești și sforăi. Ce se întâmplă? Nu dormi de-ajuns?

-Sincer, nu prea. Ședințele astea-s foarte scurte.

3. Doctorul catre proaspatul amputat:

Domnule am pt. dv. o stire buna si una rea.

– Care-i aia rea?

– Ti-am amputat piciorul sanatos…

– Si aia buna?

– Piciorul bolnav se vindeca!

4. Doi politisti mergeau cu o masina de politie. Se opreste la o intersectie si se da jos din masina. Constata ca a lasat cheile in masina si sa blocat usile. Vede un boschetar care stergea parbrize.

-Pustiulica cum deschid usa ca voi le aveti cu astea?

-Pai trageti asa de usa, trage pustiu nu merge.

-Pai incercati cu o sarma ca va este putin geamul deschis, faceti un rotund bagati pe siguranta si trageti.

-Bine, zice politistul.

Mai trece ceva vreme si trece un om pe langa pustiul razand in hohote . La care pustiul il intreaba de ce rade.Omu ii raspunde ca la o intersectie ii un politist care incearca sa deschida usa cu o sarma.

-Si ce e rau in asta, ca eu l-am invatat?

-Pai inauntrul masinii e un alt politist care il dirijeaza mai la stanga mai la dreapta.

5. Munca este o onoare,

Dar nici lenea nu-i povară…

Poate n-are de mâncare

Însă… sigur nu omoară!

6. Frizerul il intreaba pe client :

– Cum sa va tund ca sa fiti multumit ?

– Gratis !

7. Un angajat intra in biroul sefului, smulge cablul telefonic din perete, ii arunca hartiile pe jos, ii toarna cafeaua pe cap si da sa-l bata. Colegii din birou striga:

-Opreste-te, Fanele, noi am glumit, nu ai castigat la loto.

8. De ce l-au dat afara pe Popescu ? intreaba un sofer

-Pai a intrat in biroul directorului fara sa ciocane

-Si ce daca, s-a mai intamplat.

-Da, dar nu cu CAMIONUL !

9. Un muncitor care și-a tăiat accidental toate degetele de la mâini, la muncă, cu un fierăstrău electric, se prezintă la urgențe.

Doctorul:

– Te rog să-mi dai degetele și voi vedea ce pot să fac, poate reușesc să ți le cos la loc.

Muncitorul:

– Nu le am.

– De ce?

– Dom' doctor, nu le-am putut culege.

10. Doi prieteni filosofeaza:

-Se stie ca o tigara fumata scurteaza viata cu 2 ore.

O sticla de bere bauta scurteaza viata cu 3 ore.

Dar recordul absolut il detine o zi de munca – ea scurteaza viata unui om cu 8 ore.

11. Ce ti-e cu tehnologia asta moderna, zise un calator din compartiment. Am vazut un documentar italian pe Discovery, unde arata ca la sapte dimineata intra cireada de vite pe poarta abatorului, si la sapte seara, ieseau pe poarta containerele cu conserve …

– Ehei, dar in Japonia, la sase dimineata intra pe poarta camionul cu nisip,iar la ora 13, iese vagonul cu microprocesoarele pe baza de siliciu.

– Vax, zice Bula, uite, in orasul nostru, cam pe la 9 au inceput sa toarne fundatia la fabrica de bere si spirt, iar pe la 10 toti erau beti morti!

12. Intr-un cimitir un gropar blazat sapa o groapa … noaptea, ca ziua era prea alcolizat sa poata munci …

un schelet iese dintr-un mormint vecin si incearca sa-l sperie…Omu' scirbit … mai trage doua fumuri din carpati si-si vede de treaba scheletul insistent .. il ia prin invaluire … si iar sare sa-l ingrozeasca …groparu' nimic

Scheletul dezamagit se indeparteaza si da sa sara gardul cimitirului. Groparul pune mina pe lopata si-i da una de-l darima de pe gard in timp ce-i zice:

Ridem, glumim … da' n incinta!

13. Directorul unei mari uzine ii spune inlocuitorului sau:

– Felicitari. Faci progrese extraordinare.

Un an in urma ai venit la noi ca un simplu muncitor, peste doua luni ai devenit fruntas, peste trei luni ajutorul mesterului, peste o luna ajutor de inginer, apoi inginer, peste o luna ajungand ajutorul sefului de sectie, peste doua luni ai ajuns sef de sectie, iar acum esti primul meu inlocuitor. Ce ai de spus in privinta asta?

Multumesc, tata!

14. Seful povesteste o anecdota.

Toti rad in hohote, in afara de unul.

– Tu de ce nu razi? il intreaba colegii.

– Nu mai are nici un rost! De maine nu mai lucrez aici!

15. Ce este un sef? O persoana care vine tarziu la serviciu cand tu vii devreme si care vine devreme cand intarzii tu.

16. "Angajam persoane pentru a lucra la containerele radioactive moleculare izotopice si fotosintetizatorele trifazice de uraniu. Nu se cere pregatire de specialitate."

17. La salonul Auto de la Geneva, consurs cu tema "Cea mai ermetica masina".

Cei de la Mercedes se prezinta cu ultimul model:

– Aceasta este cea mai ermetica masina din lume!

Organizatorii intreaba:

– I-ati facut testul cu pisica?

– Nu! Cum sa-i facem testul cu pisica?

– Pai uite bagam o pisica inauntru si o lasam acolo!

Dupa 2 zile pisica moare, nu mai avea aer.

– Intr-adevar! Este ermetica!

Vin cei de la BMW cu ultimul model!

Aceasta masina este cea mai ermetica!

– I-ati facut testul cu pisica?

– Nu! Cum testul cu pisica?

– Pai inchidem o pisica in masina si o lasam acolo!

Dupa o zi pisica era moarta, nu mai avea aer!

– Da intr-adevar e foarte ermetica!

In cele din urma apar si cei de la Dacia cu noul model Logan.

– Domnilor aceasta e cea mai ermetica masina!

– I-ati facut testul cu pisica!

– Da!

– Pai, cum ati facut testul cu pisica?

– Da, l-am facut!

– Si cum l-ati facut?

– Pai am inchis o pisica inauntru, am incuiat masina si pe unde scotea capu, chituiam!

18. Salariul ceapa: il vezi, il prinzi in mana… si incepi sa plangi.

Salariul canalie: nu te ajuta la nimic, doar te face sa suferi, dar nu poti sa traiesti fara el. Salariul umor negru: razi ca sa nu plangi.

Salariul prezervativ: iti taie inspiratia si cheful.

Salariul impotent: cand ai mai multa nevoie de el te abandoneaza.

Salariul dietetic: cu el manaci de fiecare data din ce in ce mai putin.

Salariul ateu: deja te indoiesti de existenta lui.

Salariul ejaculare precoce: abia intra… si deja s-a terminat.

Salariul menstruatie: vine o data pe luna si dureaza 3 zile.

Salariul furtuna: nu stii cand o sa vina nici cat va dura.

Salariul telefon mobil: de fiecare data sunt din ce in ce mai mici.

Salariul Walt Disney: de 30 de ani e congelat.

19. CODUL MUNCII in Romania.

1. Ne nastem obositi pentru a ne odihni.

2. Munca l-a creat pe om dar nici lenea nu l-a omorat

3. Daca vezi un coleg odihnindu-se, ajuta-l.

4. Daca ti se face chef sa te apuci de munca, stai jos, odihneste-te si o sa-ti treaca.

5. Ce poti face azi nu lasa pe maine ci pe poimaine sau raspoimaine, ca poate nu mai este nevoie.

6. Un lucru care nu se rezolva de la sine in 30 de zile, nu merita sa te mai ocupi de el.

7. Munca e sanatate curata, deci sa o lasam pt. cei mai bolnavi ca noi.

8. Munca il innobileaza pe om, societatea noastra nu mai are nevoie de nobili, caci a trecut vremea lor.

9. Cine se scoala prea de dimineata doarme prea putin, e obosit si casca toata ziua.

10. Cine nu munceste nu greseste, iar cine nu greseste merita promovat.

11. Serviciul nu e crasma sa stai toata ziua, asa ca du-te acasa.

20. Un neamt vine sa studieze in Romania si se imprieteneste cu un roman. Dupa ce isi termina studiile, il invita pe roman la el acasa.

Romanul ramane uimit cand vede o casa frumoasa, cu Mercedes la scara si il intreaba cum de a reusit in asa putin timp sa se imbogateasca.

– Vezi podul ala? zice neamtul. Ei, din zece saci de ciment, doi ii luam eu, ca asa am invatat in Romania.

Dupa un an de zile, neamtul ii intoarce vizita romanului si ramane cu gura cascata cand vede o viloaca de 20 de camere, Ferrari in garaj.. si il intreaba cum a facut.

– Vezi podul ala?, zice romanul.

– Care pod??

21. Pe vremea comunismului, la o conferinta economica internationala, se intalneste un specialist roman cu un specialist american, intreaba americanul:

– Voi ce exportati?

Raspunde romanul:

– Chirpici.

– Si… cine-l cumpara?!

– Bulgaria.

– Si… ce primiti in schimb?!

– Oua.

– Foarte frumos, oua pentru chirpici. Si ce faceti cu ouale, le mancati?

– Nu. Le trimitem in Ungaria.

– Si ce primiti in schimb?

– Gaini.

– Si cu gainile ce faceti?

– Le trimitem in Polonia.

– Si ce primiti in schimb?

– Curci.

– Si cu curcile ce faceti?

– Le trimitem in Cehoslovacia.

– Si ce primiti in schimb?

– Vitei.

– Si cu viteii ce faceti?

– Ii trimitem in Uniunea Sovietica si primim in schimb balegar, cu care facem. … chirpiciul, pe care il trimitem in Bulgaria.

22. Un muncitor, cam betiv si somer, se prezinta la oficiul fortelor de munca.

Functionarul:

– Va putem oferi un loc de munca unde se lucreaza mult, dar se si castiga bine.

Muncitorul:

– Nu, nu e bine. Eu, daca am bani, ii beau si asta nu e bine.

F: – Atunci, iata, va putem oferi un loc de munca unde se lucreaza destul de putin si unde, desigur, nici nu se castiga multi bani.

M: – Nici asa nu e bine. Eu, daca am timp, fac cumva rost de bani si pe urma ii beau si… Stiti ce, nu aveti cumva un loc de munca unde se lucreaza mult dar se iau bani putini?

F: – Ne pare foarte rau dar nu va putem oferi un asemenea loc de munca deoarece nu aveti pregatirea necesara: trebuie sa aveti studii superioare!

Oricat de mica ne e leafa noi tot putem munci mai putin decat ne dau ei!

23. Un tanar absolvent al sectiei de Management era foarte incantat de postul pe care se angajase intr-o importanta companie multinationala.

In prima zi suna la Bufet, tipand in receptor: "Adu-mi o cafea! Si viteeeeeza!!!

La celalt capat al firului raspunde o voce grava: "Cred ca ai format un numar gresit; stii cu cine vorbesti?"

"Nu", raspunde tanarul angajat.

"Eu sunt Directorul General!!!"

"Dar tu stii cu cine vorbesti?" tipa tanarul mai tare ca prima data

"Nu" raspunde Directorul surprins.

"Perfect!" si inchide.

Test la angajare.

Luati candidatii pe care vreti sa-i angajati si puneti-i intr-o camera in care se afla o masa si doua scaune. Lasati-i singuri doua ore, fara sa le dati nici o instructiune. Intoarceti-va dupa ce s-a scurs timpul, sa vedeti ce fac.

– daca au demontat masa, puneti-i la departamentul Inginerie

– daca numara mucurile de tigari din scrumiera, trimiteti-i la Financiar

– daca tipa si dau din maini, sunt buni la Productie

– daca vorbesc cu scaunele, un loc potrivit pentru ei ar fi la Personal

– daca nici macar nu ridica privirea cand intrati in camera, plasati-i la Serviciul Securitate

– daca incearca sa va spuna ca situatia nu este atat de proasta pe cat pare, trimiteti-i la marketing

– daca au plecat devreme, puneti-i la Vanzari

– daca dorm, au stofa de manageri.

24. Nevasta unui director afla ca el are o noua secretara. Vine directorul acasa, nevasta il ia in primire:

– Secretara asta a ta are picioare frumoase?

– N-am bagat de seama.

– Ochii ce culoare au?

– N-am observat…

– Dar de-mbracat, cum se-mbraca?

– Foarte repede.

25. Stii ca traiesti in 2005 cand:

1. Tastezi din greseala parola la cuptorul cu microunde.

2. Nu ai mai jucat Solitaire cu carti adevarate de ani intregi.

3. Ai o lista de 15 numere de telefon pentru cei 5 membri ai familiei tale.

4. Ii trimiti un e-mail persoanei care lucreaza la biroul alaturat.

5. Motivul pentru care nu tii legatura cu prietenii tai e ca nu le stii adresa de e-mail.

6. Cand te duci acasa dupa o zi lunga de munca, tot mai raspunzi la telefon intr-o maniera sobra de afaceri.

7. Cand suni de acasa formezi ' 9 ' din greseala pentru o linie externa.

8. Stai la acelasi birou de 4 ani dar ai lucrat pentru 3 firme diferite.

10. Seful tau nu stie sa iti faca treaba.

11. Prestatorii de servicii tind sa depaseasca in numar angajatii permanenti si au mai multe sanse sa primeasca recompense.

12. Ai citit aceasta lista dand din cap si zambind.

13. In timp ce citesti te gandesti sa o dai mai departe prietenilor.

14. Ai primit acest e-mail de la un prieten care nu mai vorbeste cu tine, decat ca iti trimite bancuri pe net.

15. Esti prea ocupat ca sa iti dai seama ca am sarit peste nr. 9.

26. A fi sau nu manager…

Vii dimineata tarziu? – Esti exemplu negativ!

Esti punctual? – Ai venit sa-ti spionezi subalternii la sosire!

Esti prietenos cu subalternii? – Vizezi popularitate ieftina!

Esti rezervat? – Esti cu nasul pe sus!

Iti lauzi subalternii? – Esti lingusitor!

Ii critici? – Faci pe nebunul!

Faci curte subalternelor? – Esti afemeiat!

Le tratezi cu indiferenta? – Te considera homosexual!

Te intereseaza munca subalternilor? – Esti turnator!

Nu te intereseaza? – Nu ai habar de probleme!

Tii sedinte? – Esti sedintoman!

Nu tii sedinte? – Lucrezi secret!

Esti mai in varsta? – Esti sclerozat!

Esti tanar? – N-ai experienta!

Stai seara mai tarziu? – Faci pe lucratorul supraaglomerat!

Pleci punctual? – Nu-ti dai interesul!

Nu pleci in concediu? – Iti pazesti scaunul!

Te consulti cu colegii? – Vrei sa tii totul in mana!

Spui bancuri? – Esti neserios!

Nu spui bancuri? – Esti plictisitor!

Insisti asupra propunerilor tale? – Esti incapatanat!

Cedezi? – Esti moale!

Ai succes? – Ai avut noroc!

Ceva nu merge bine? – Bineinteles, era de asteptat!

Trimiti oamenii la cursuri? – Vrei sa-i indatorezi!

Nu-i trimiti la cursuri? – Nu lasi pe altul sa se ridice!

Vii cu idei noi? – Esti fantasmagoric!

Nu vii cu idei noi? – Esti refractar fata de tot ce-i nou!

Te preocupa problemele firmei? – N-ai ce face!

Nu te preocupa? – Nu esti bun manager!

27. De 8 martie vine un inginer cu un buchet imens de trandafiri la director:

– Domn director, sa traiti, la multi ani, pentru dv. cel mai mare buchet de 8 martie! !!

– Ba, ai innebunit? De 8 martie se dau flori la femei… ce, am fata de femeie?

– Nu, domn director… dar aveti atat de multe fețe, ca vi se potriveste si un buchet de flori de 8 Martie!

28. Un parlamentar iese agale din sala de sedinte si se intalneste cu un coleg din opozitie care se plimba pe hol si-l intreaba soptit:

Nici tu n-ai somn?

29. Care e cel mai amar vin?

Vin din concediu.

30. Intr-o zi, o directoare de succes de la resurse umane a fost calcata de un autobuz in timp ce se plimba si a murit. Sufletul ei a fost intampinat la portzile Raiului de catre Sf. Petru in persoana. – Bine ai venit in Rai. Dar inainte sa te instalezi, se pare ca avem o problema. Vezi tu, n-am mai avut niciodata un director de la resurse umane care sa ajunga pana aici si nu suntem prea siguri ce sa facem cu tine. – Nici o problema, doar lasati-ma inauntru. – As vrea eu, dar am ordine de sus. Vei petrece o zi in Iad si una in Rai si apoi vei alege in care din ele vei vrea sa-ti petreci eternitatea. – De fapt eu m-am decis. Prefer sa raman in Rai. – Imi pare rau, regulile sunt reguli. Si astfel Sf. Petru o pune intr-un lift si s-a dus direct in Iad. Usile s-au deschis si ea s-a gasit calcand pe iarba verde a unui teren de golf minunat. Mai departe era un local si in fata ei erau toti prietenii ei – directori cu care lucrase si toti o aclamau. Au alergat toti spre ea, au sarutat-o pe ambii obraji si au discutat despre vremurile trecute. Au jucat o runda excelenta de golf apoi, seara s-au duc in local unde a mancat o cina excelenta formata din friptura si homar. A facut cunostinta si cu Diavolul, care era de fapt un tip de treaba chiar dragut si s-a distrat de minune spunand bancuri si dansand. Toti au dat mana cu ea si si-au luat ramas bun in timp ce se urca in lift. Urmatoarele 24 de ore si le-a petrecut in Rai odihnindu-se pe nori si cantand la harpa. S-a distrat de minune, si cele 24 de ore au trecut au trecut fara sa-si dea seama. Sf.Petru a venit si a intrebat-o: – Deci, ai petrecut o zi in Iad si una in Rai. Acum alege-ti eternitatea. – Nu credeam c-am sa spun asta, adica, in Rai a fost beton, dar cred ca m-am simtit mai bine in Iad. Asa ca Sf.Petru a escortat-o la lift, care s-a reintors in Iad. Cand usile s-au deschis, l-a gasit stand intr-un peisaj dezolant, pustiu, acoperit cu gunoi si mizerie. Prietenii ei erau imbracatzi in zdrente si colectau gunoiul in saci. Diavolul a venit si el si si-a pus bratul in jurul ei. – Nu inteleg, spuse femeia tremurand, ieri cand am fost aici era un teren de golf si un local unde am mancat homar, am dansat si m-am simtzit bine. Acum nu mai e decat pustiu si gunoi, iar prietenii mei sunt toti mizerabili. Diavolul s-a uitat la ea si a zambit. – Ieri te recrutam. Azi esti angajata…

31. Luni dimineata, vidanjorul se prezinta la ora 8 la slujba, imbracat la costum, frumos, cu cravata. Suna telefonul. O urgenta pe teren. S-a infundat un canal. Vidanjorul pleaca impreuna cu ajutorul sau Vasile, ce cara lada cu scule.
Vidanjorul se baga in canal, iese plin de rahat si zice lui Vasile:
– Cheia de 16!
Ia aer in piept, se baga din nou. Iese iara plin de rahat, aibia rasufland:
– Nu e buna, dami-o pe aia de 18!
Iara ia aer in piept, iar intra in canal. Iese iar!
– Nu e buna! Cheia de 20!
Iese iar, abia mai rasuflind, cu rahatii curgand de pe el si ii zice ajutorului:
– Vezi ba, Vasile, daca n-o sa inveti meserie, toata viata ai sa cari lada aia cu scule!!!

32. Un roman si un japonez se plimba.
Romanul il intreaba pe japonez:
– Ma, tu acolo, in Japonia, cate ore lucrezi?
– Eu lucrez 8 ore. Da tu?
– Pai si eu tot asa. Da' pentru cine lucrezi? intreaba romanul.
– Pai 2 ore pentru patron, 2 ore pentru mine, 2 ore pentru imparat si 2 ore pentru Japonia. Da' tu pentru cine lucrezi? intreaba japonezul
– Pai 2 ore pentru patron, 2 ore pentru mine, imparat n-avem si ce treaba am eu cu Japonia!

33. Un minut pana la inchiderea magazinului. Vanzatorul lenes strange toate lucrurile. Intra o doamna.
– Vai, ce bine ca am reusit sa ajung! Gaini aveti?
Vanzatorul deschide frigoriferul si scoate de acolo ultima gaina. Pune atent pe cantar – cantareste 1kg.
– Dar mai mare nu aveti? intreaba femeia.
Vanzatorul pune gaina inapoi in frigorifer si o scoate a doua oara. Pune pe cantar gaina si apasa cantarul incet cu degetul. Cantarul arata 1,5kg.
– Foarte bine, se bucura femeia le cumpar pe amandoua.

34. Stiti ce inseamna cand ati venit la biroul unde sunteti respectat ca om; unde parerea va este ascultata si apreciata; unde superiorii va trateaza ca pe niste egali?

Inseamna ca ati nimerit in alt birou.

35. Ce tipuri de vamesi exista? Intelectuali si manuali. Manualii fac semn de trecere cu mina, iar intelectualii cu capul!!

36. Serviciul este locul in care ti se da de munca atunci cand tu ai cu totul altceva de facut.

37. Circuitul informatiei in firma

Programatorul catre Team leader:
– Nu putem face proiectul propus. **NU POT**
Va implica o schimbare majora a designului si nimeni din echipa noastra nu cunoaste acest gen de design. Si pe deasupra, nimeni din companie nu stie limbajul in care a fost scrisa aceasta aplicatie. Asa incat, chiar daca cineva vrea sa lucreze la ea, nu poate. Daca vreti sa stiti opinia mea personala, compania nu ar trebui sa se angajeze niciodata in acest fel de proiecte.

Team leader-ul catre Project manager:
– Acest proiect va implica o schimbare de design. In prezent, nu avem pe nimeni cu experienta in acest tip de proiect. De asemanea, limbajul ne este necunoscut, asa incat va trebui sa organizam cursuri daca vom lua acest proiect. In opinia mea, nu suntem pregatiti sa ne angajam in proiecte de tipul asta.

Project manager-ul catre Seful de departament:
– Acest proiect implica o schimbare de design si nu prea avem experienta in acest domeniu. De asemenea, nu multi oameni din companie sunt bine pregatiti pentru asa ceva. In opinia mea, am putea sa facem proiectul, dar vom avea nevoie de mai mult timp decat de obicei.

Seful de departament catre Manager:
– Acest proiect implica redefinirea designului. Avem unii oameni care au lucrat in acest domeniu, si altii care stiu limbajul de programare. Astfel incat pot sa pregateasca si alti oameni. In opinia mea, ar trebui sa aceptam acest proiect, dar cu grija.

Managerul catre CEO:
– Acest proiect va demonstra tuturor capacitatea noastra de a remodela designul unui intreg sistem. Avem toate cunostintele necesare si oamenii care sa execute acest proiect cu succes. Unii angajati au oferit deja cursuri de pregatire in acest domeniu si altor angajati. In opinia mea personala, nu ar trebui sub nici un motiv sa lasam sa ne scape acest proiect."

CEO catre client:
– Acesta este tipul de proiect in care firma noastra este specializata. Am executat multe asemenea proiecte pentru diversi clienti importanti. Aveti incredere in mine cand va spun ca suntem cea mai pregatita firma in domeniu pentru a face acest gen de proiect. Este opinia mea ca putem executa acest proiect cu succes in timpul cerut.

38. La o companie multinationala angajatii vin la munca la ora 9 dimineata si pleaca seara tarziu, atunci cand terminau tot ce aveau de facut pe ziua respectiva.
Intr-o zi unul din angajati vine la ora 9 dimineata, lucreaza si la ora 17 pune pixul jos se duce la director si ii spune:
– Domnule director eu nu mai pot sa stau, imi pare rau. Am o problema pe care trebuie neaparat s-o rezolv.
Seful este de-acord si il lasa sa plece.
A doua zi angajatul vine la ora 9 dimineata lucreaza si la ora 17 pune pixul jos si se duce la director:
– Domnule diector eu nu mai pot sa stau. Am programare la doctor si trebuie sa plec. Seful e de-acord si-l lasa.
A treia zi vine la 9 la 17 pune pixul jos si se duce la director si iispune ca nu mai poate sa stea si trebuie sa plece imediat. Seful il lasa si
ca sa nu faca scandal se duce la ceilalti si ii intreaba de ce ei vin la 9 si stau pana seara tarziu la serviciu si asta pleaca la ora 17 in fiecare zi. Angajatii ii raspund:
– Domnule director, ar trebui sa-l intelegeti, in fond omul este si el in concediu!

39. Spune-i sefului tot ce crezi despre el si adevarul te va elibera.

40. Un conducator nu trebuie niciodata sa se avante prea mult inaintea trupelor sale pentru ca risca sa fie impuscat in fund. (Senatorul american Joseph S.Clark)

41. A gresi e omeneste, dar e impotriva politicii firmei.

42. Regula vestimentara a firmei noastre: intotdeauna acopera-ti spatele.

43. Stiti ce inseamna cand ati venit la biroul unde sunteti respectat ca om; unde parerea va este ascultata si apreciata; unde superiorii va trateaza ca pe niste egali? Inseamna ca ati nimerit in alt birou.

44. Reguli la birou:

Daca suna, pune-l in asteptare

Daca zdrangane, cheama mecanicul.

Daca fluiera, ignora-l.

Daca este un prieten, ia o pauza.

Daca este seful, fa-te preocupat.

Daca vorbeste, ia notite.

Daca e scris de mana, tehnoredacteaza-l.

Daca e tehnoredactat, fotocopiaza-l.

Daca este fotocopiat, indosariaza-l.

Daca este vineri, lasa-l balta!

45. Cite persoane lucreaza in biroul acesta?
– Cu sef cu tot, cinci.
– Deci, fara sef, patru?
– Nu, fara sef nu lucreaza nimeni.

46. Doi electricieni lucrau la o linie de inalta tensiune.
Cel de pe stalp zice catre cel de jos:

– Prinde putin de firul acela din stanga.

– Am prins.
– Simti ceva?
– Nu!
– Atunci fii atent sa nu te atingi de cel din dreapta ca sunt 30.000 de volti in el!

47. Necajit, un muncitor se întreaba în fata fabricii:
Eu proprietar, eu producator…
De ce m-am dat afara?

48. Un client al unui aprozar vrea sã cumpere o jumãtate de varzã.
– Asteptati sã vorbesc cu seful!, rãspunse vânzãtorul.
Se duce în spate.
– Sefu'! E un imbecil afarã care vrea sã ia o jumãtate de varzã!
Simtind o privire rece în ceafã, se întoarse si observã clientul care intrase si-l privea chiorash…
– Iar acest amabil domn s-a oferit sã cumpere cealaltã jumãtate…
Managerul si-a dat acceptul si clientul a plecat cu jumãtatea lui de varzã. Managerul îl chemã pe vânzãtor în biroul lui si-i zise:
– Mi-a plãcut cum ai iesit din încurcãturã. De unde esti de fel?
– Din Canada, sefu'!
– Canada? Pãi si ce cauti tocmai aici, în SUA?
– Pãi ce sã fac acasã sefu'? Aia e o tarã plinã de curve si de programatori!
– Asaa? Tu stii cã nevasta-mea e canadiancã?
– Aaaa… Si lucreazã la Microsoft, nu?

49. La un interviu:
– Si acum, daca aveti cumva vreo intrebare despre firma noastra…
– Pai… m-ar interesa sa stiu cam cati oameni lucreaza in firma dumneavoastra.
– In general, cam un sfert…

Sondaj de opinie:

50. – Va satisface munca pe care o prestati?

– Da, sigur.

– Cum va puteti da seama? Este multumit seful dvs?

– Imi dau seama din mersul la serviciu. Dimineata ma uit dupa femei, glumesc cu secretara, ciupesc de fund femeia de serviciu. Seara, la plecare, nu ma mai intereseaza treburile astea. Inseamna ca ma satisface slujba.

51. Directorul de vanzari, directorul de marketing si directorul general se intorc cu totii de la o consfatuire. Pe drum, intr-un parc, gasesc un lampas vrajit. Il freaca si iata ca apare un spirit, care le zice:
– Va multumesc ca m-ati eliberat, si ca multumire, voi indeplini cate o dorinta pentru fiecare dintre voi!
Directorul de vanzari:
– Eu primul! Eu primul! si spune dorinta lui: Vreau sa fiu in Bahamas pe un vapor foarte rapid si fara nici o grija…. Si pffffff, a si disparut.
– Acuma eu! striga directorul de marketing. Vreau sa fiu in Caraibe impreuna cu fetele cele mai frumoase din lume, langa un izvor din care sa curga coctailuri exotice la nesfarsit. Si pffff, a disparut si el.
– Si dvs.? zice spiritul catre seful lor.
Seful: As dori ca astia doi sa fie peste o ora inapoi in birourile lor.
MORALA: Lasa intotdeauna seful sa vorbeasca primul!

52.Seful este ca zapada. Dupa ce dispare se face vremea frumoasa.

53. SALARIU COMPETITIV
Ramanem competitivi platind mai putin decat concurentii nostri.
ALATURA-TE COMPANIEI NOASTRE DINAMICE
N-avem timp sa te-nvatam.
ATMOSFERA DE FAMILIE LA NOI.
Nu platim destul ca sa avem pretentii sa porti haine elegante. Indraznetii poarta cercei.
TREBUIE SA PREDAI TREABA LA TIMP.
Vei fi cu 6 luni in urma din prima zi de munca.
SUNT NECESARE UN PIC DE ORE SUPLIMENTARE.
Uneori toata noaptea si uneori tot weekendul.
RESPONSABILITATILE SUNT VARIABILE.
Oricui dintre viitorii colegi ii e permis sa fie seful tau.
TREBUIE SA FII ATENT IN AMANUNT.
Nu avem control de calitate.
TREBUIE SA FII CARIERIST.
Femeile sa nu aibe copii si sa ramana asa.
DEPINDE MULT DE TINE.
Daca esti batran, urat si gras ti se va spune din prima ca postul e ocupat.
CAUTAM CANDIDATI CU O VASTA SI DIVERSA EXPERIENTA.
Vei face jobul a trei oameni.
CAUTAM OAMENI CU TALENT IN A REZOLVA PROBLEME.
In Compania noastra domina Haosul Permanent.
SUNT CERUTE APTITUDINI DE CONDUCATOR DE ECHIPA.

Vei avea responsabilitati de sef dar nu si salariu sau pozitie de sef.
SUNT CERUTE BUNE APTITUDINI DE COMUNICARE.
Faci ce spune seful fara sa cracnesti.

54. Mult stimate colaborator,
Ne este cunoscut ca la locul dumneavoastra de munca sunteti expus unor repetate distrageri. Din aceasta cauza compania noastra a pregatit pentru fiecare angajat un sac special, pentru a va ajuta sa va concentrati mai bine la lucru.
Directiunea

55. Directorul unei fabrici le propune muncitorilor sa lucreze in fiecare zi mai mult cu 1 ora pentru a creste productivitatea. Apoi ii intreaba pe angajati daca sunt de acord.
Ionescu: Eu propun sa se lucreze cate 10 ore pe zi pentru a mari profitul companiei.
Popescu: Eu zic ca putem lucra chiar 12 ore pe zi, pentru ca trebuie sa ajungem cat mai repede la nivelul concurentei.

Vasilescu: Am putea sa lucram 16 ore pe zi, suntem obligati sa ne facem datoria.
Gheorghe: Eu propun sa nu mai plecam acasa deloc. Pentru ca acasa ne intalnim cu nevestele si riscam sa se nasca specimene ca Ionescu, Popescu, Vasilescu…

56. La maternitate, in sala de asteptare trei barbati asteptau cu sufletul la gura moasa. Iese femeia si il felicita pe primul:
– Felicitari aveti gemeni!
– Doamne ce coincidenta, eu chiar lucrez la Minessota Twins…
Dupa o ora iese aceeasi femeie si spune celui de al doilea tatic:
-Incredibil aveti tripleti!!!
– Nu pot sa cred, ce coincidenta, eu lucrez la 3M Company!!!
Nu dupa mult timp din nou iese aceeasi femeie… cand o vede, cel de-al 3 lea barbat lesina…
– Ce s-a intamplat? Intreaba moasa…
– Lucreaza la 7up…

57. La serviciul "Personal" se prezinta un barbat.
– Va rog sa ma angajati, zice el, am 9 copii!
– Bine, bine, i se raspunde, dar ce altceva mai stii sa faci?

De ce nu se duc toti managerii in concediu in acelasi timp?
– Ca sa nu se vada ca merge compania si fara ei.

58 Se intalnesc doi directori de intreprinderi falimentare. Unul zice:
– De jumate de an nu le dau salarii muncitorilor, si ei tot vin la serviciu…
– Poate le pui si taxa la intrare…

59. Acum sunt mana dreapta a sefului, spune Ionescu.
– 8nseamna ca ai mult de lucru!
– Nu cine stie ce! El este stangaci.

60. Spune-mi, te rog, cine este blonda aceea sexy cu care te-ai salutat adineaori?
– E o doamna cu care am inceput sa am relatii profesionale.
– In profesia ta, sau a ei?

61. Domnule director, uneori mai adorm cu capul pe birou, dar va rog mult sa ma credeti, intotdeauna visez numai despre firma noastra!

62. Niste canibali se angajeaza pe post de ingineri la o mare companie. Directorul general le tine discursul de rigoare:
– Ne asteptam sa va integrati cat mai repede. Aici se catiga bani buni si locul de munca este unul excelent. Asa ca va rog sa faceti echipa buna si sa nu va deranjati colegii de munca.
Dupa o luna, directorul ii convoaca din nou:
– Sunt foarte multumit, lucrati mult si foarte eficient. O sa propun o marire de salariu. Totusi, am o intrebare: a disparut femeia de serviciu. Stiti ceva?
Canibalii neaga orice legatura cu evenimentul.
Dupa plecarea directorului, seful lor:
– Cine a mancat femeia de serviciu?
O mana se ridica timida din grup. Seful ii striga:
– De luni intregi mancam sefi de echipe, project manageri si sefi de departamente si nu s-a sesizat nimeni si tu, ca ultimul prost te trezesti sa mananci femeia de serviciu?!??!

63. O tigara scurteaza viata cu 2 minute. O sticla de bere scurteaza viata cu 4 minute. Dar o zi de munca scurteaza viata cu 8 ore!!!

64. Cum sa angajati omul potrivit la locul potrivit:
Se iau circa 100 caramizi fara nici o aranjare prealabila, se pun intr-o camera inchisa, avand doar o singura fereastra. Sunt trimisi 2 – 3 candidati in camera si se inchide usa. Sunt lasati acolo singuri timp de 6 ore, apoi se analizeaza situatia.
– Daca au numarat caramizile – Sunt buni la departamentul Contabilitate.
– Daca le renumara – La Audit.
– Daca au facut un haos total – caramizi peste tot – inginerie.
– Daca au aranjat caramizile intr-o ordine stranie – Planificare
– Daca arunca unul in altul cu caramizi – operatii.
– Daca dorm – Receptie.
– Daca au spart caramizile in bucati – Tehnologia informatiei.
– Daca stau de pomana – Resurse umane
– Daca se jura ca au incercat diferite combinatii, desi nici o caramida nu a fost mutata din loc – Vanzari
– Daca au plecat deja acasa pentru ziua respectiva – Marketing.
– Daca se uita pe fereastra – Planificare strategica
– Si ultimii, dar nu cei din urma: Daca stau de vorba unul cu altul, dar caramizile nu au fost atinse – Felicitati-i si puneti-i in TOP Management.

65. Cele zece porunci:
1 – Traieste ca sa te odihnesti!
2 – Iubeste-ti patul, el este Templul tau!
3 – Cind cineva vine in vizita la tine, odihneste-l de o parte a ta!
4 – Odihneste-te in timpul zilei, ca noaptea sa poti dormi bine!
5 – Munca este sfinta, asa ca nu te atinge de ea!
6 – Nu face dimineata nimica din ceea ce poti face dupa-amiaza!
7 – Munceste cit mai putin posibil! Lasa-i pe altii sa munceasc in locul tau!
8 – Linistete-te, nimeni nu a murit deoarece nu a facut nimica. In schimb, daca muncesti, te poti rani…
9 – Daca trebuie sa faci ore suplimentare, stai linistit la locul tau si asteapta ca aceste ore sa treaca…
10 – Nu uita, munca este izvor de sanatate. Dar tocmai de aceea las-o doar ptr. a vindeca bolile!

66. Toata lumea avea de lucru.
1. Desi toata lumea avea de lucru, nimeni nu muncea.
2. Desi nimeni nu muncea, planul se facea peste 100%.
3. Desi planul se facea peste 100%, nu puteai cumpara nimic.
4. Desi nu gaseai nimic de cumparat, toata lumea avea de toate.
5. Desi toata lumea avea de toate, toti furau.
6. Desi toti furau, niciodata nu lipsea nimic.

67. Stimati angajati, va rugam sa recoltati si sa predati fiecare la departamentul resurse umane 2 ml de sange si 2 gr materie fecala, deorece dorim sa stabilim daca aveti munca in sange sau faceti pe ea.

68. CONDUCEREA

Mi-am sunat seful in dimineata asta sa-i spun ca azi raman acasa, ca nu ma simt bine.
– Ce s-a intamplat? intreaba el.
– Am o criza de glaucom anal, raspund eu cu o voce stinsa.
– Da' ce naiba e glaucomul anal?
– Nu-mi vad fundu' venind la munca azi…

69. Tehnica vanzatorilor…
La un team building, echipele de IT, vanzari si logistica se distreaza.
La un moment dat, echipa de logistica intra intr-un desis si iese de acolo cu un iepure spunand: avem de un gratar!
Mai stau ce mai stau, intra echipa de la IT in desis si ies si ei tot cu un iepure spunand: uite si de o friptura!
Echipa vanzatorilor, un pic iritata si privind de sus (ca de obicei), intra in padure, si… liniste… liniste… deodata urlete, crengi rupte, vanzoleala! Echipa de vanzari buluc iese din desis cu un urs dupa ei! Din fuga, striga catre cei de la logistica si de la IT:
– Noi vi l-am adus, voi… descurcati-va!!!

70. Se face un sondaj international de opinie pentru a se afla cine sunt cei mai buni din lume pentru a pastra secretul de serviciu.
O americanca este prima care isi spune parerea:
– Sotul meu stie unde lucrez, dar nu stie cu ce ma ocup. Eu nu stiu nici unde lucreaza si nici cu ce se ocupa. Eu nu duc acasa hirtii da la serviciu si nici el nu aduce acasa hirtii de la serviciu.
Japonezul spune:
– Eu si sotia mea lucram in acelasi birou, dar eu nu stiu cu ce se ocupa si nici ea nu stie cu ce ma ocup.
In sfirsit, vine si rindul romanului, care spune:
– Eu lucrez singur in birou. Nu stiu cu ce ma ocup, dar nici nu ma intereseaza!

71. Vii dimineata tirziu – esti exemplu negativ.
Vii punctual – ai venit sa-ti spionezi subalternii la sosire.
Esti prietenos cu subalternii – vizezi popularitatea ieftina.
Esti rezervat – te considera cu nasul pe sus.
Iti lauzi subalternii – esti lingusitor.
Ii critici – faci pe nebunul.
Te intereseaza munca subalternilor – esti bagaret.
Nu te intereseaza – nu ai habar de probleme.
Faci sedinte – esti sedintoman.
Nu tii sedinte – lucrezi in secret.
Daca esti tinar – n-ai experienta.
Daca esti mai! in virsta – esti sclerozat.
Stai seara tarziu – faci pe lucratorul supraaglomerat.
Pleci punctual – nu-ti dai interesul.
Te consulti cu colegii – nu esti in stare sa iei decizii.
Nu te consulti cu colegii – vrei sa tii totul in mina.
Spui bancuri – esti neserios.
Nu spui bancuri – esti plictisitor.
Pleci in concediu – nu te intereseaza soarta firmei.
Nu pleci in concediu – iti pazesti scaunul.
Insisti asupra problemelor tale – esti incapatinat.

Cedezi – esti moale.
Ai succes – ai avut noroc.
Ceva nu merge bine – bineinteles era de asteptat.
Trimiti oamenii la cursuri – vrei sa-i indatorezi.
Nu-i trimiti la cursuri – nu lasi pe altul sa se ridice.
Vii cu idei noi – esti fantasmagorist.
Nu vii cu idei noi – esti refractar fata de tot ce-i nou.

72. Un ofiter de credite senior statea langa biroul unui coleg din clasa junior.
Suna telefonul. Raspunde juniorul:
– Nu… nu… nu… nu… da… nu, dupa care inchide.
Seniorul il intreaba imediat la ce a raspuns "da".
– Nu te ingrijora, am spus "da" doar cand m-a intrebat daca il mai ascult in continuare.

73. Un economist, un filosof, un biolog si un arhitect se certau care a fost adevarata profesie a lui Dumnezeu.
Filosoful zice:
– In primul rand, Dumnezeu a fost filosof, pentru ca a creat principiile dupa care traiesc oamenii.
– Ridicol, spune biologul. Inainte de aceasta, Dumnezeu a creat barbatul si femeia si toate creaturile, asa ca trebuie sa fi fost biolog.
– Gresit, spune arhitectul. Inainte de asta a creat Raiul si Pamantul. Inainte de Pamant era numai confuzie si haos.
– Bine, bine, spune economistul, dar de unde crezi ca era tot haosul acesta?

74. O companie se decide sa angajeze un nou director general pentru a-si imbunatatii productivitatea. In prima zi, noul director merge in inspectie pe teren, acompaniat de principalul colaborator.
Constata ca toti angajatii lucreaza in afara de un tanar care lenevea cu mainile in buzunar, sprijinit de un perete…
Directorul gaseste ca acesta este momentul prielnic sa le arate angajatilor filozofia lui de lucru. Astfel, il intreaba pe tanar:
– Cat castigi pe luna?
– 600 euro, raspunse tanarul, continuand: De ce intrebati?
Directorul ii inmana 600 euro si-i spuse:
– Iata salariul tau pe-o luna, ia banii si sa nu mai pui niciodata piciorul in aceasta companie.
Tanarul lua banii si executa intocmai ordinele directorului.
Directorul, mandru de lectia data, intreba un grup de muncitori:
– Stie vre-unul dintre voi cu ce se ocupa acest tanar?
– Sigur domnule, raspunse mirat un angajat, el este baiatul care livreaza pizza…

75. Pentru a fi multumiti angajatii, vom da salariile marite, dupa cum urmeaza:
– Fluturasii vor fi tipariti pe format A4 si vor fi cu litere bolduite, avand font de 20.
Va dorim mult bine!
Conducerea

76. Meșterul Manole cocoțat pe schele, spoia tavanul mănăstirii. Rămâne fără var în găleată. De lene să se dea jos de pe schele, urlă la unul dintre cei nouă meșteri mari, calfe și zidari:
– Macheeee! Var!
Mache, rezemat de zidul mănăstirii, fumând, cu sticla de bere lângă el, răspunde, în glas cu o lene colosală:
– Mache love, not var…

77. Un angajat intra in biroul sefului, smulge cablul telefonului din perete, ii arunca laptopul pe jos si-l calca in picioare, ii toarna cafeaua pe cap si da sa-l bata, cand colegii din birou striga: "Opreste-te Ghita, am glumit, nu ai castigat la loto…"

78. Un taran intra intr-un magazin fero-metal sa cumpere o broasca Yale. I se spune ca n-au asa ceva.
– Atunci, un lacat simplu, incearca taranul.
– N-avem.
– Atunci, macar un zavor…
– N-avem.
– Nici macar un foraibar n-aveti?
– N-avem.
– Atunci, ce mama dracului mai tineti magazinul asta deschis?
– N-avem lacat cu ce sa-l inchidem!

79. Un tip zboara cu balonul admirand peisajul rural pe care-l survoleaza. La un moment dat isi da seama ca s-a ratacit si observand un om dedesubt coboara balonul sa-l intrebe unde se afla.
– Nu te supara, am si eu nevoie de ajutorul tau. Trebuie sa ma intalnesc cu un prieten intr-o jumatate de ora si nu stiu unde sunt.
– Cu placere: te afli la bordul unui balon, la 10 m deasupra solului, coordonatele fiind 41 de grade latitudine nordica si 63 de grade longitudine estica.
La care tipul din balon nervos zice:
– Cu singuranta esti inginer!
– Ai dreptate, cum ti-ai dat seama?
– Pai foarte simplu: toate datele pe care mi le-ai dat sunt corecte din punct de vedere tehnic, dar nu-mi rezolva problema, n-am nici cea mai mica idee ce sa fac cu informatiile primite, si sunt in continuare la fel de ratacit ca si inainte.
Si inginerul:
– Tu cu siguranta esti manager!
– Ai dreptate, de unde stii?
– Pai e si mai simplu: Habar nu ai unde esti si nici incotro te indrepti. Ai facut o promisiune pe care habar n-ai cum s-o tii, si mai mult, te bazezi pe mine sa-ti rezolv problema.

80. Domnule, care este secretul succesului d-voastra? – intreaba reporterul pe un pres edinte de banca.
– Doua cuvinte.
– Si care ar fi acelea, domnule?
– Decizii corecte.
– Si cum ajungeti sa luati deciziile corecte, domnule?
– Un cuvant.
– Si care ar fi acela, domnule?
– Experienta.
– Si cum ajungeti sa capatati experienta, domnule?
– Doua cuvinte.
– Si care ar fi acelea, domnule?
– Decizii gresite.

81. La Oficiul pentru Plasarea Fortei de Munca vine intr-o zi un batranel.
– Dom'ne, am un nepot in provincie si as vrea sa-l aduc in Capitala. Ce locuri de munca aveti?
– Pai, avem un post de vanzator de ziare, castiga 25 milioane pe luna
– Prea mult, zice mosul. El e din provincie, vine aici in Bucuresti, da de bani si se strica. Poate aveti ceva mai modest.
– Vanzator in piata, 19 milioane pe luna, plus ce mai pica.
– Tot e mult, zice mosul. O sa-i cheltuie cu femeile, taica. Ceva la 15 milioane, 15 milioane jumate n-aveti?
– Ba da, sa lucreze intr-o Multinationala, dar ii trebuie studii superioare.

82. Examen în politie cu 3 concurenti, din care primii doi cu pile mari iar al treilea fara pile.
* * * Intra primul concurent si examinatorul întreaba:
– La rascoala din 1907 au participat 40.000 de tarani. In ce an a avut loc aceasta rascoala?
– În anul 1907.
– Perfect, sunteti admis.
* * * Intra al doilea concurent.
– La rascoala din 1907 au participat 40.000 de tarani. Cati tarani au participat la aceasta rascoala?
– 40.000.
– Perfect, sunteti admis.
* * * Intra al treilea concurent, fara nici o pila.
– La rascoala din 1907 au participat 40.000 de tarani. Puteti sa-mi scrieti numele si adresa fiecaruia?

83. Care este definiția optimismului in perioada crizei financiare? Un bancher care calcă cinci cămăși duminică seara.

84. Un om intră într-o bancă și spune:
– Aș vrea să încep o mică afacere. Cum procedez?
– Simplu, spune directorul băncii. Cumperi una mare și aștepți.

85. Iubesc biroul meu fără lumină! Mă simt în el ca vulpea-n vizuină!
Iubesc mobila gri, plină de praf, Dulapuri burdusite, hârtii vraf.
Concediul nu-l iubesc defel! Nici nu mai vreau s-aud de el!
Nu trebuie să dorm! Nu vreau să am odihnă! De nu muncesc, deloc eu nu am tihnă!
De munca mea sunt fericit, Nimic atâta-n viată n-am iubit!
Iubesc computerul fereastră Cu scăfârlia lui albastră.
Iubesc sedintele mai lungi Când am în creier cifre, dungi.
Iubesc, vă spun acu' din nou, Să stau o viată la birou!
Îmi place munca! As munci. Mai mult în fiecare zi.
Nu vreau salariu! Nu vreau stimă! Mi-ajunge critica drept primă!

86. Pe vremea colectivizarii vine inginerul agronom la badea Gheorghe si-l intreaba:
– Bade, cat cosesti pe zi?
– Apai cam un hectar daca nu stau deloc.
– Ia arata-mi si mie bade cum cosesti.
Incepe badea Gheorghe sa-i arate cum coseste.
– Bade Gherghe, uite ce m-am gandit. Daca punem inca o coasa orientata invers se dubleaza productivitatea.
I-au montat omului inca o coasa invers, nu mai avea timpi morti, s-a dublat productivitatea.
Vine din nou inginerul agronom.
– Bade Gheorghe, ne-am gandit sa-ti punem in spate, agatata de curea o grebla ca sa strangi si fanul din urma ta.
Zis si facut eficienta a crescut cu inca 30%.
Vine din nou specialistul la badea Gheorghe cand cosea pe camp. Cand il vede badea Gheorghe o ia la fuga. Inginerul il ajunge din urma cu IMS-ul:
– Bade unde fugi asa ca am venit sa-ti dau Ordinul Muncii clasa intai.
– Of, m-am linstit. Am crezut ca veniti sa-mi legati un felinar de ureche ca sa pot cosi si noaptea.

87. Regulament de ordine interioara:
1. Seful este sef.
2. Seful are dreptate.
3. Seful are intotdeauna dreptate.
4. Cand seful nu are dreptate se aplica art. 2 si 3
5. Subalternul este dator sa faca eforturi fizice si intelectuale sa para mai prost decat seful.
6. Seful niciodata nu intarzie, el este retinut.
7. Seful niciodata nu bea, el gusta.
8. Seful nu pierde timpul, el supravegheaza.
9. Seful nu minte, el este dezinformat.
10. Seful nu tipa, nu se cearta, el da sfaturi.
11. Seful nu doarme, el mediteaza.
12. Seful nu toarna, el face caracterizari.
13. Seful nu linguseste pe sefii sai, el le recunoaste meritele.
14. La sef se intra cu pareri personale si se iese cu parerile lui.
15. Daca iti critici seful iti critici norocul.
16. Sa nu faci propuneri sefului, ca te pune sa le rezolvi.
17. Nu trebuie sa doresti moartea sefului, ci sa faci in asa fel sa si-o doreasca singur.

88. Alo?
– Da!
– Institutul international de astrofizica, spectroscopie nucleara, prospectiuni intergalactice, studiul quasarilor si determinarea universurilor ciclice cu structura toroidala?
– Da, noi suntem!
– Cu Gogu de la cazane, va rog.

89. Ai auzit? A murit sefu'.
– Da. Si ma tot intreb cine a mai murit odata cu el.
– De ce?
– Pai scria in anunt ca "odata cu el a murit unul dintre cei mai capabili angajati ai firmei noastre…"

90. Post vacant la Oficiul fortei de munca Bucuresti…
Se prezinta un cetatean si vede anunt: "Se cauta asistent pentru medic ginecolog."
O intreaba pe tanara de la ghiseu in ce consta slujba si daca ii poate da ceva amanunte.
– Da, trebuie sa ajutati doamnele sa se dezbrace de haine, sa le ajutati sa se intinda si sa le spalati cu grija peste tot, apoi sa le ungeti cu diferite creme si sa le masati astfel ca ele sa fie pregatite pentru examinarea medicului. Este pentru inceput un salariu lunar de 2000 ron cu perspective serioase de crestere in functie de rezultate.
Dar trebuie sa mergeti la Ploiesti.
– O, da? De ce, acolo este slujba?
– Nu, slujba e in Bucuresti, dar acolo e capatul cozii.

91. Nu mi-am gasit bagajele in zona pentru bagaje, in aeroport. Asa ca am mers la biroul bagaje pierdute si i-am spus femeii de acolo ca bagajele mele nu au aparut. Ea a zambit, calm, si mi-a spus sa nu imi fac griji deoarece este pregatita si instruita profesional si ca sunt in maini bune.
– Acum, mi-a zis ea… a ajuns avionul dumneavoastra?

92. Dialog la Oficiul pentru Plasarea Forței de muncă.
– Bună ziua, vreau și eu un loc de muncă.
– Avem ceva foarte bine plătit, dar e mult de lucru.
– Nu, mulțumesc. Dacă am bani, îi dau pe băutură.
– Atunci, avem un loc în care nu prea aveți de muncă, dar e prost plătit.
– Nu, pentru că dacă am timp, fac rost de bani și îi dau pe băutură. Nu aveți ceva unde să muncesc toata ziua și să fiu prost plătit ?
– Îmi pare rău, dar nu aveți studii superioare…

93. Directorul unei companii se adresează către managerul de resurse umane:
– Eu vreau ca să găsiți la întreprinderea noastră o persoană energică, cu capacități impresionante și să fie tînăr, ce ar putea să ocupe postul meu pe viitor.
– Și apoi ce să facem?
– Cum îl găsiți, să-l concediați imediat!

94. Șeful către secretară:
-Ce faceți duminică?

-Nimic

-Atunci permiteți-mi să vă reamintesc: azi nu-i duminică

95. Instalatorii sunt muncitorii care evoluează cel mai repede. De fiecare dată când chemi alt instalator, acesta o să-ți spună:

-Care idiot a făcut porcăria asta?

96. Cum faci bani cu Facebook-ul?

1-Intri pe setări cont

2- Dai click pe dezactivare cont

3-Te duci la muncă.

97. Cel care toată ziua e activ ca o albină, e puternic ca un taur, muncește ca un cal și care seara se întoarce rupt de oboseală precum un câine, ar trebui să consulte un veterinar, căci este foarte probabil un bou.

98. –Șefu’, am avut un vis tare urât. Eram amândoi în Iad. Dumneata te perpeleai într-un cazan cu smoală

-Dar tu?

-Eu tot slugă. Puneam lemne pe foc.

99. Electricianul spitalului intră la Reanimare și le spune bolnavilor cu masca de oxigen pe față:

-Băieți, luați o gură mare de aer că trebe’ să schimb niște siguranțe.

100. Viața e tristă, în schimb salariul e hazliu.

Sursa: http://bancuri.topfun.ro (cel mai popular site de glume) și http://bancuri.haios.ro, accesat în 23 mai 2015/ ora 01:00.

Bibliografie

Adams, Stacy J., „Toward an Understanding of Inequity”, în Journal of Abnormal and Social Psychology, Vol. 67, nr. 5, New York, 1963 – 1965.

Agabrian, Mircea, Cercetarea calitativă a socialului: design și performare, Editura Institutul European Iași, 2004.

Alderfer, P. Clayton, Benjamin, Schneider, „Three Studies of Measures of Need Satisfaction in Organizations”, în Administrative Science Quarterly, Vol. 8, Nr. 4, dec. 1973.

Bacovia, George, Plumb, Editura Litera, Ediția Bilioteca pentru toți, Jurnalul Național, București, 2009.

Bakhtin, Mikhail, Rebelais and His World, trad. Helene Iswolsky, Editura MIT Press, Cambridge MA, 1984.

Barthes, Roland, Image – Music – Text, edit. și trad. de Stephen Heath, Editura Fontana Press, Londra, 1977.

Bartlett, D., & Payne, S., Grounded theory : Its basis, rationale and procedures, apud. McKenzie, G., Powell, J. & Usher, R., (Eds.), Understanding social research: Perspectives on methodology & practice, Editura Falmer Press, Londra, 1997.

Beattie, James, On Laughter and Ludacrous Composition, în Essays, Edinburgh, 1776.

Behfar K, Kerin M. & Brett J. M., „Managing Multicultural Teams”, în The Essential Guide to Leadership, Harvard Business Review, nov. 2006.

Bergson, Henri, Teoria râsului, Editura Polirom, București, 2013.

Borcoman, Mariana, Comunicare interculturală – Suport de curs, Universitatea Transilvania, Brașov, 2012 – 2013.

Bristol, Michael, D., Carnival and Theater: Plebian culture and the structure of authority in Renaissance England, Editura Methuen, New York, 1985.

Buzea, Carmen, „Motivația muncii”, în Comunicare Organizațională – Suport de Curs, Universitatea Transilvania, Brașov, C9 – C10, 2013 – 2014.

Buzea, Carmen, Motivația muncii, „Comunicare Organizațională – Suport de Curs”, Universitatatea Transilvania, Brașov, C9 – C10, 2013 – 2014.

Buzea, Carmen, Work Motivation and Work Values in the Romanian Cultural Context, Editura Lambert Academic Publishing, 2013.

Cazamian, Louis, L’etudes de psychologie litteraire, Editura Payot, Paris, 1913.

Chovanec, Jan, Ermida, Izabel, Language and humour in the media, Editura Cambridge Scolars Publishing, Newcastle upon Thyne, 2012.

Cioculescu, Șerban, Tudor Arghezi, ed. a 2-a rev., Editura Minerva, București, 1971.

Coman, Alina, Stil de viață, în „Publicitate și Advertising – Suport de Curs”, Universitatea Transilvania, Brașov, Prezentare PowerPoint, 2013.

Coposescu, Silviu, Antropologie Culturală, Editura Universității Transilvania, Brașov, 2001.

Dentan Michel, Humour et création littéraire dans l’œvre de Kafka, Editura Droz, Minard, Geneva, 1961.

Escarpit, Robert, L’Humour, Editura P.U.F., ed. a III-a, Paris, 1994.

Ferraro, Gary, Andreatta, Susan, Cultural Anthropology, An Applied Perspective, Editura Wadsworth Cengage Learning, Belmont, 2009.

Freud, Sigmund, Jokes and their relations to the unconscious , Standard Edition of the complete works of Sigmund Freud, ed. James Strachey, vol. 8, Editura Vintage, Londra, 2001.

Godfrey, Jodi R., Journal of Women's Health, Editura Mary Ann Liebert, Vol. 13, Nr. 5, iunie 2004.

Helitzer, Mel, Shatz, Mark, Comedy Writing Secrets, Ed. 2, Editura Reader’s Digest Books, Ohio, 2005.

Hong, Y., Levy, S. R. & Chiu, C, „The contribution of lay theories approach to the study of groups”, în Personality and Social Psychology Review, Editura Lawrence Erlbaum Associates Inc., Vol. 5, Nr. 2, 2001.

Iorga, Nicolae, Istoria Literaturii Românești – Introducere Sintetică, Editura Minerva, București, 1977.

Kerr, Michael, You Can’t Be Serious! – Putting Humour to Work, Editura M. Kerr, Canmore Alberta, 2001.

Kierkegaard, Søren, Stages on Life's Way, Editura Princeton University Press, Princeton, 2013.

Krois, John, Michael, Embodiment in cognition and culture, Editura John Benjamins Publishing Company, Philadelphia, 2007.

Levy, S. R, Hong, Y.,. & Chiu, C, „Lay Theories and Intergroup Relations”, în Group Processes & Intergroup Relations, Editura Sage Publications, Vol. 9, Nr. 1, 2006.

Locusteanu, Petre, Umorul Românesc. Încercare critică și antologie, Editura Casa Școalelor, București, 1915.

Maslow, Abraham H., „A Theory of Human Motivation” în Psychological Review, Vol. 50, Nr. 4, 1943.

Matsumoto, Yoshiko, Dealing with life changes: Humour in Painful Self-Disclosures by Elderly Japanese Women, Editura Cambridge University Press, Cambridge, Vol. 29, Nr. 6, 2009.

Morgenstern, Christian, Cântece de spânzurătoare , trad. Nina Cassian, Editura Univers, București, 1970.

Mucchielli, Alex, coord., Dicționar al Metodelor Calitative în Științele Umane și Sociale, Editura Polirom, Iași, 2002.

Myerhoff, Barbara, Number our days, Editura Simon and Schuster, New York, 1980.

Nechita, Florin, Marketingul și Managementul Comunicării – Suport de curs, Universitatea Transilvania, Brașov, 2012 – 2013.

Nicolson, Harold, The English sense of humour and other essays, Editura Funk and Wagnalls, Londra, 1968.

Panaitescu, Val., Humorul, Vol. I, Editura Polirom, Iași, 2003.

Platon, Philebos, Opere, Creția, P., Noica, C., Editura Științifică și Enciclopedică, București, Vol.7, 1983.

Raskin, Victor, „Semantic Mechanisms of Humor” în Proceedings of the Fifth Annual Meeting of the Berkely Linguistics Society, Berkely, 1979.

Solomon, Jennifer Crew, Humor and Aging Well, Editura American Behavioral Scientist, Editura Hiltrop University Press, Vol. 39. Nr. 3, 1996.

Spencer, Herbert, The Physiology of Laughter, Revista Macmillan, nr. 5, martie, Londra, 1860.

Stott, Andrew, Comedy, Editura Routledge, Londra, 2005.

Strauss, Anselm L., Corbin, Juliet, Grounded Theory Methodology. An Overview, 1998, apud. Scârneci, Forentina, Îndrumar de Cercetare Calitativă în Științele Socio-Umane, Editura Universității Transilvania, Brașov, 2007.

Sully, James, An Essay on laughter; Its forms, its causes, its development and its value, Editura Longmans, Green and Co., Londra, 1902.

Șandru, Codrina, Cercetarea Atributelor și Atitudinilor Identitare ale Românilor, Editura Institutul de Sociologie al Academiei Române, București, Vol. 23, Nr. 3/4, 2012.

Te’eni, Dov, A Cognitive-Affective Model of Organizational Communication for Designing IT, Editura Management Information Systems Research Center, Minnesota, Vol. 25, Nr. 2, 2001.

Thompson, Drummond, Philip,H., L’humour britannique, Editura La Concorde, Lausanne, 1947.

Topârceanu, George, Scrieri alese, vol. I-II, Editura Minerva, București, 1971.

Weber, Max, trad. Talcott, Parsons, The Protestant Ethic And The Spirit Of Capitalism, Editura Routledge, Londra și New York, 2001.

Business Culture, German business culture, http://businessculture.org/western-europe/business-culture-in-germany/business-communication-in-germany, accesat în 16 mai 2015/ ora 18:39.

Business Culture, The UK, http://businessculture.org/northern-europe/uk-business-culture/, accesat în 14 mai 2015/ ora 22:12.

Business Culture, Work – life balance, http://businessculture.org/northern-europe/uk-business-culture/ukwork-life-balance/, accesat în 14 mai 2015/ ora 21:43.

Dexonline.ro, DEX online, 2015, http://dexonline.ro/definitie/cultur%C4%83, accesat în 14 mai 2015/ ora 23:10.

European Round Table of Industialists, Attitudes to Work – Summary Report, oct. 2011, http://www.ert.eu/issue/attitudes-work, accesat în 18 mai 2015/ ora 21:45.

European Round Table of Industialists, Attitudes to Work – Summary Report, oct. 2011, http://www.ert.eu/issue/attitudes-work, accesat în 17 mai 2015/ ora 20:41.

France 24, France – Le Pen calls for ban on veils and skullcaps in public, http://www.france24.com/en/20120921-france-religion-national-front-marine-le-pen-calls-ban-islam-veils-skullcaps-kippah-public-places, accesat în 15 mai 2015/ ora 22:59.

http://luci.ics.uci.edu/websiteContent/weAreLuci/biographies/faculty/djp3/LocalCopy/3250931.pdf, accesat în 23 mai 2015/ ora 17:58.

http://psychclassics.yorku.ca/Maslow/motivation.htm, accesat în 18 mai 2015/ ora 19:56.

http://www.boards.straightdope.com/sdmb/archive/index.php/t-305976.html, accesat în 24 feb. 2015/ora 15:02.

http://www.qsrinternational.com/products_free-trial-software.aspx, accesat în 20 mai 2015/ora 01:15.

International Monetary Fund, World Economic Outlook Database, http://tinyurl.com/nr7vtk5, accesat în 18 mai 2015/ ora 21:50.

International Monetary Fund, World Economic Outlook Database, http://tinyurl.com/nr7vtk5, accesat în 18 mai 2015/ ora 21:06.

Kwintessential, UK – Language, Culture, Customs and Etiquette, http://www.kwintessential.co.uk/resources/global-etiquette/uk.html, accesat în 15 mai 2015/ ora 21:31.

The Economist, The French way of work, 19 noi. 2011, http://www.economist.com/node/21538733, accesat în 16 mai 2015/ ora 16:57.

Working in Germany, Working Hours – Working in Germany, http://www.working-in-germany.com/work-hours-law-0206.html, accesat în 16 mai 2015/ ora 18:52.

World Economic Forum, Global Competitiveness Report, 2014 – 2015, http://www3.weforum.org/docs/WEF_GlobalCompetitivenessReport_2014-15.pdf, accesat în 17 mai 2015/ ora 22:13.

The Economist, The French way of work, 19/11/2011, http://www.economist.com/node/21538733, accesat în 17 mai 2015/ ora 22:41.

http://bancuri.haios.ro, accesat în 19 mai 2015/ 23:11.

http://witze-ueber-witze.de, accesat în 23 mai 2015/ ora 00:52.

http://www.blague.info, accesat în 23 mai 2015/ ora 00:59.

www.blague-drole.net, accesat în 23 mai 2015/ ora 01:00.

http://bancuri.topfun.ro, accesat în 23 mai 2015/ ora 01:02.

http://bancuri.haios.ro, accesat în 23 mai 2015/ ora 01:05.

http://www.jokes4us.com, accesat în 24 mai 2015/ ora 06:53.

http://www.jokes-best.com/work-office-jokes, accesat în 24 mai 2015/ ora 06:55.