U.e. Si Fondurile Structurale In Romania

CUPRINS

Capitolul 1: Politica de coeziune a U.E. și fondurile structurale în România

I.1. Scurt istoric

I.2. Politica de coeziune a Uniunii Europene

I.2.1. Fondurile pre-aderare

I.2.2. Fondurile post-aderare

I.3. Alte finanțări nerambursabile accesibile in perioada 2014-2020

Capitolul 2: Aspecte teoretice specifice eleborării proiectelor finanȚate prin fonduri structurale

II.1. Aspecte teoretice specifice eleborării proiectelor finanțate prin fonduri structurale II.2. Elaborarea proiectelor finanțate prin fonduri post – aderare

II.2.1. Introducere

II.2.2. Descrierea regulilor pentru cererea deschisă de proiect

Capitolul 3: STUDIU DE CAZ. DOCUMENTAȚIE DE FINANȚARE ÎN CADRUL PROGRAMULUI OPERAȚIONAL REGIONAL

3.1. Programul Operational Regional (POR) 2014-2020

3.2. Documentatie de finantare a unei pensiuni in cadrul Programului Operational Regional 2014-2020

ANEXE

BIBLIOGRAFIE

CAPITOLUL I. POLITICA DE COEZIUNE A UNIUNII EUROPENE ȘI FONDURILE STRUCTURALE ÎN ROMÂNIA

I.1. SCURT ISTORIC

Uniunea Europeană este o entitate politică, socială și economică, dezvoltată în Europa, ce este compusă din 27 țări. Este considerată a fi o construcție sui generis, situându-se între federație și confederație.

Tentative de unificare a națiunilor europene au existat încă dinaintea apariției statelor naționale moderne. Acum trei mii de ani, Europa era dominată de celți, iar mai târziu a fost cucerită și condusă de Imperiul Roman, centrat în Mediterană. Aceste uniuni timpurii au fost create cu forța. Imperiul Franc al lui Carol cel Mare și Sfântul Imperiu Roman au unit zone întinse sub o singură administrație pentru sute de ani. Uniunea vamală a lui Napoleon și mai recentele cuceriri ale Germaniei naziste din anii 1940 au avut doar o existență tranzitorie.

Dată fiind diversitatea lingvistică și culturală a Europei, aceste încercări au implicat de obicei ocupația militară a națiunilor, conducând la instabilitate; unele încercări, însă, au durat mii de ani și au fost însoțite de progrese economice și tehnologice, așa cum s-a întâmplat cu Imperiul Roman în timpul așa-numitei Pax Romana. Una dintre primele propuneri pentru o unificare pașnică prin cooperare și egalitatea statutului de membru a fost făcută de Victor Hugo în 1851. În urma catastrofelor provocate de primul și al doilea război mondial, necesitatea formării unei (ce a devenit mai târziu) Uniuni Europene a crescut, din cauza voinței de a reconstrui Europa și de a elimina posibilitatea unui nou război. Acest sentiment a dus în cele din urmă la formarea Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului de către Germania (de vest), Franța, Italia și țările din Benelux. Acest lucru a fost posibil prin semnarea în aprilie Tratatului de la Paris, care a intrat în vigoare în iulie 1952.

Prima uniune vamală totală, denumită inițial drept Comunitatea Economică Europeană (informal chiar și Piața Comună), a fost creată prin Tratatul de la Roma în 1957 și implementată la 1 ianuarie 1958. Aceasta din urmă s-a transformat în Comunitatea Europeană care este în prezent "primul pilon" al Uniunii Europene. UE a evoluat dintr-un organ comercial într-un parteneriat economic și politic. Definitivarea Uniunii Europene s-a făcut prin ratificarea de către ansamblul țărilor membre ale Comunității Europene a Tratatului de la Maastricht (Olanda), pe 7 februarie 1993. Ca președinte al Convenției pentru Viitorul Europei, fostul președinte francez Valéry Giscard d'Estaing a propus schimbarea numelui Uniunii Europene în Europa Unită, dar această moțiune nu a fost aprobată.

România a fost prima țară din Europa centrală și de est care a avut relații oficiale cu Comunitatea Europeană. În ianuarie 1974, o înțelegere a inclus România în Sistemul Generalizat de Preferințe al Comunității, după care a semnat o serie de acorduri cu CEE pentru facilitarea schimburilor comerciale. În 1980, România a procedat la recunoașterea de facto a Comunității Economice Europene, prin semnarea Acordului privind crearea Comisiei mixte România – CEE, concomitent, fiind semnat și Acordul asupra Produselor Industriale.

Relațiile diplomatice ale României cu Uniunea Europeană datează din 1990, urmând ca în 1991 să fie semnat un Acord de Comerț și Cooperare. Acordul european a intrat în funcțiune în februarie 1995. Prevederile comerciale au fost puse în aplicare începând din 1993 printr-un "Acord Interimar". România a trimis solicitarea de a deveni membru pe 22 iunie 1995, împreună cu Declarația de la Snagov, un document semnat de toate cele paisprezece partide politice importante ale României, în care acestea își exprimau sprijin deplin pentru integrarea europeană

În iulie 1997, Comisia și-a publicat "Opinia asupra Solicitării României de a Deveni Membră a Uniunii Europene". În anul următor, a fost întocmit un "Raport privind Progresele României în Procesul de Aderare la Uniunea Europeană". În următorul raport, publicat în octombrie 1999, Comisia a recomandat începerea negocierilor de aderare cu România (cu condiția îmbunătățirii situației copiilor instituționalizați și pregătirea unei strategii economice pe termen mediu). După decizia Consiliului European de la Helsinki din decembrie 1999, negocierile de aderare cu România au început la 15 februarie 2000.

Obiectivul României a fost de a obține statutul de membru cu drepturi depline în 2007. La summit-ul de la Thessaloniki (Salonic) din 2004 s-a declarat că Uniunea Europeană sprijină acest obiectiv.

În Raportul de țară din 2003, întocmit de baroana Emma Nicholson, parlamentară europeană în grupul popularilor creștin-democrați, se menționează că "Finalizarea negocierilor de aderare la sfârșitul lui 2004 și integrarea în 2007 sunt imposibile dacă România nu rezolvă două probleme structurale endemice: eradicarea corupției și punerea în aplicare a reformei". Recomandările destinate autorităților române privesc: măsurile anticorupție, independența și funcționarea sistemului judiciar, libertatea presei, stoparea abuzurilor politiei.

După dezbaterea din Parlamentul European, raportului i s-a dat câștig de cauză, însă s-au realizat câteva schimbări care au moderat tonul acestuia. România a reacționat imediat prin realizarea unui plan de acțiune pentru anii dinaintea aderării. Până la sfârșitul anului și pe parcursul anului 2004, Uniunea Europeană a dat semnale bune în privința României iar la summit-ul de la Bruxelles din 2004, primul al uniunii lărgite, România a primit asigurări că face parte din primul val al extinderii alături de Bulgaria și celelalte 10 state care au aderat la 1 mai la Uniune și că Uniunea Europeană are în vedere integrarea acesteia la 1 ianuarie 2007, conform planului. Comisarului european pentru extindere, Günter Verheugen, a exprimat de multe ori în vizitele sale dorința Uniunii de a vedea România cât mai repede ca membru cu drepturi depline al acesteia.

Ceremonia de semnare a Tratatului de aderare s-a desfășurat pe 25 aprilie 2005 în Luxemburg.

România a încheiat negocierile de aderare în cadrul summitului UE de iarnă de la Bruxelles din 17 decembrie 2004. Tratatul de aderare a fost semnat pe 25 aprilie 2005 la Abația Neumünster din Luxemburg, urmând ca cele două țări să adere la 1 ianuarie 2007, cu excepția cazului în care sunt raportate încălcări grave ale acordurilor stabilite, caz în care aderarea va fi amânată cu un an, până la 1 ianuarie 2008 (clauze de salvgardare).

Comisia Comunităților Europene a publicat în octombrie 2005 un nou raport de țară, privind progresele înregistrate de România în perspectiva aderării la UE. Potrivit acestuia, România continuă să îndeplinească atât criteriile politice pentru a deveni Stat Membru cât și criteriul unei economii de piață funcționale. Raportul afirmă că „o punere în practică serioasă a programului propriu de reforme structurale îi va permite să facă față presiunilor concurențiale și forțelor de piață din cadrul UE.“. Raportul mai precizează că România a făcut progrese semnificative în alinierea legislației interne la legislația Uniunii Europene și va fi capabila să-și îndeplinească obligațiile de Stat Membru al Uniunii începând cu momentul preconizat al aderării, dacă va accelera pregătirile într-o serie de domenii și se va concentra pe consolidarea capacității administrative în ansamblul ei.

După lungi discuții pe tema controversei inițiate de-a lungul aderării României și Bulgariei la U.E., la 1 ianuarie 2007, aceste două țări aderă la “visul european”, moment în care devin membre cu drepturi depline, urmând însă lungi strategii de aliniere la standardele deja existente.

Tratatul de la Lisabona sau Tratatul Lisabona (inițial cunoscut ca Tratatul de Reformă) este un tratat internațional care amendează două tratate care constituie forma bazei constituționale a Uniunii Europene (UE). Tratatul de la Lisabona a fost semnat de statele membre UE la 13 decembrie 2007 si a intrat în vigoare la 1 decembrie 2009. Tratatul amendează Tratatul privind Uniunea Europeană (cunoscut de asemenea si ca Tratatul de la Maastricht) și Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene (cunoscut de asemenea și ca Tratatul de la Roma). În acest proces, Tratatul de la Roma a fost redenumit în Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

Principalele modificări au fost trecerea de la unanimitatea de voturi la votul cu majoritate calificată în mai multe domenii din cadrul Consiliului de Miniștri, o schimbare a calcului majorității, au fost acordate mai multe puteri Parlamentului European formând o legislatură bicamerală, alături de Consiliul de Miniștri în conformitate cu procedura legislativă ordinară, o personalitate juridică consolidată pentru UE și crearea unui președinte permanent al Consiliului European precum și un Înalt Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate. De asemenea, Tratatul a acordat calitate legală Cartei Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene.

Tratatul de la Lisabona a intrat în vigoare la 1 decembrie 2009 încheind astfel mai mulți ani de negocieri pe tema aspectelor instituționale.

Obiectivele Tratatului sunt:

O Europă mai democratică și mai transparentă în care Parlamentul European și parlamentele naționale se bucură de un rol consolidat, în care cetățenii au mai multe șanse de a fi ascultați și care definește mai clar ce este de făcut la nivel european și național și de către cine.

Un rol consolidat pentru Parlamentul European: ales direct de către cetățenii Uniunii Europene, acesta are noi atribuții majore privind legislația, bugetul Uniunii Europene și acordurile internaționale. Prin faptul că se recurge mai des la procedura de codecizie în cadrul elaborării politicilor europene, Parlamentul European se află pe o poziție de egalitate cu Consiliul (care reprezintă statele membre) în ceea ce privește adoptarea celei mai mari părți a legislației Uniunii Europene.

O mai mare implicare a parlamentelor naționale: parlamentele naționale pot participa într-o măsură mai mare la activitățile Uniunii Europene, în special datorită unui nou mecanism care le permite să se asigure că aceasta intervine numai atunci când se pot obține rezultate mai bune la nivel comunitar (principiul subsidiarității). Alături de rolul consolidat al Parlamentului European, implicarea parlamentelor naționale conduce la consolidarea caracterului democratic și la creșterea legitimității acțiunilor Uniunii.

O voce mai puternică pentru cetățeni: datorită inițiativei cetățenilor, un milion de cetățeni din diferite state membre pot cere Comisiei să prezinte noi propuneri politice.

Cine și ce face: relația dintre statele membre și Uniunea Europeană este mai clară, odată cu repartizarea competențelor.

Retragerea din Uniune: Tratatul de la Lisabona recunoaște explicit, pentru prima dată, posibilitatea ca un stat membru să se retragă din Uniune.

O Europă mai eficientă, cu metode de lucru și reguli de vot simplificate, cu instituții eficiente și moderne pentru o Uniune Europeană cu 27 de membriită unui nou mecanism care le permite să se asigure că aceasta intervine numai atunci când se pot obține rezultate mai bune la nivel comunitar (principiul subsidiarității). Alături de rolul consolidat al Parlamentului European, implicarea parlamentelor naționale conduce la consolidarea caracterului democratic și la creșterea legitimității acțiunilor Uniunii.

O voce mai puternică pentru cetățeni: datorită inițiativei cetățenilor, un milion de cetățeni din diferite state membre pot cere Comisiei să prezinte noi propuneri politice.

Cine și ce face: relația dintre statele membre și Uniunea Europeană este mai clară, odată cu repartizarea competențelor.

Retragerea din Uniune: Tratatul de la Lisabona recunoaște explicit, pentru prima dată, posibilitatea ca un stat membru să se retragă din Uniune.

O Europă mai eficientă, cu metode de lucru și reguli de vot simplificate, cu instituții eficiente și moderne pentru o Uniune Europeană cu 27 de membri, capabilă să acționeze mai bine în domenii de prioritate majoră.

Un proces decizional eficient: votul cu majoritate calificată din Consiliu este extins la noi domenii politice, astfel încât procesul decizional să se desfășoare mai rapid și mai eficient. Începând din 2014, calcularea majorității calificate se va baza pe sistemul dublei majorități, a statelor membre și a populației, reflectând astfel dubla legitimitate a Uniunii. Dubla majoritate se obține atunci când o decizie este luată prin votul a 55% din statele membre, reprezentând cel puțin 65% din populația Uniunii.

Un cadru instituțional mai stabil și mai eficient: Tratatul de la Lisabona creează funcția de președinte al Consiliului European (ales pentru un mandat de doi ani și jumătate), introduce o legătură directă între alegerea președintelui Comisiei și rezultatele alegerilor europene, prevede noi dispoziții referitoare la viitoarea structură a Parlamentului European și include reguli clare privind cooperarea consolidată și dispozițiile financiare.

O viață mai bună pentru europeni: Tratatul de la Lisabona ameliorează capacitatea UE de a acționa în diverse domenii de prioritate majoră pentru Uniunea de azi și pentru cetățenii săi – precum libertatea, securitatea și justiția (combaterea terorismului sau lupta împotriva criminalității). Într-o anumită măsură, Tratatul se referă și la alte domenii, printre care politica energetică, sănătatea publică, schimbările climatice, serviciile de interes general, cercetare, spațiu, coeziune teritorială, politică comercială, ajutor umanitar, sport, turism și cooperare administrativă.

I.2. POLITICA DE COEZIUNE A UNIUNII EUROPENE

Uniunea Europeană este una dintre regiunile cele mai prospere din lume. De la data lărgirii acesteia cu încă noi 10 membri, la 1 mai 2004, are puterea unei piețe interne a 25 de state membre cu peste 454 milioane locuitori care locuiesc în 254 de regiuni. Însă nu toți europenii au aceleași avantaje și șanse de succes în termeni socio-economici. Diferența este făcută de zona în care locuiesc – dacă e o regiune prosperă, ori săracă, o zonă aflată în expansiune sau declin economic, o zonă urbană sau rurală, la periferia Uniunii Europene sau într-unul dintre centrele sale economice.

Există disparități semnificative între statele membre ale Uniunii Europene și regiunile sale. Primele 10 cele mai dinamice regiuni din Uniunea Europeană au un Produs Național Brut (PNB) de peste 5 ori mai mare decât ultimele 10 cele mai rămase în urmă regiuni din Uniunii Europene. În afara statisticilor PNB, disparitățile mai complexe între statele membre ale Uniunii Europene și regiuni sunt date de:

dotările cu infrastructură;

calitatea mediului;

șomaj și aptitudinile forței de muncă necesare pentru dezvoltarea viitoare;

mărimea și diversitatea mediului de afaceri;

diferențe în ceea ce privește utilizarea noilor tehnologii.

Politica de coeziune economică și socială a Uniunii Europene este, înainte de toate, o politică a solidarității. Scopul acesteia este să promoveze un înalt nivel de competitivitate și de ocupare a forței de muncă, oferind ajutor regiunilor mai puțin dezvoltate și celor care se confruntă cu probleme structurale. Se asigură astfel o dezvoltare stabilă și durabilă a Uniunii Europene și o funcționare optimă a Pieței Interne.

Politica de coeziune economică și socială a Uniunii Europene pentru perioada 2007-2013 are 3 mari obiective:

Convergență (finanțat cu 80% din bugetul destinat fondurilor structurale și de coeziune) – vizează:

regiunile din statele membre ale Uniunii Europene care au un PIB/locuitor mai mic decât 75% din media comunitară;

regiunile care intră sub așa numitul "efect statistic";

Competitivitate regională și ocuparea forței de muncă (finanțat cu 15% din bugetul destinat fondurilor structurale și de coeziune) – vizează:

regiunile care nu sunt eligibile în cadrul obiectivului de convergență;

Cooperare teritorială europeană (finanțat cu 5% din bugetul destinat fondurilor structurale și de coeziune) – se referă la:

cooperarea transnațională;

cooperarea transfrontalieră;

cooperarea interregională.

Politica de solidaritate și coeziune a Uniunii Europene este implementată cu ajutorul instrumentelor sau fondurilor de solidaritate, care se adresează țărilor membre UE în principal și regiunilor în special, dar nu exclude și țările în curs de aderare pentru care au fost create instrumente și fonduri speciale.. Pilonul principal al acestei politici îl constituie Fondurile structurale, alături de care stau două fonduri speciale: Fondul de Coeziune Socială și Fondul European de Solidaritate Structurală. (FES și Fondul de Coeziune fiind numite și instrumente structurale)

În ceea ce privește țările în curs de aderare, există trei fonduri de pre-aderare care prefigurează instrumentele structurale și exprimă principiul solidarității: PHARE, ISPA și SAPARD.

POLITICA DE DEZVOLTARE REGIONALĂ ÎN ROMÂNIA

În România, politica de dezvoltare regională a început să se contureze odată cu funcționarea programului Phare, în 1996. Doi ani mai târziu, în fost stabilit cadrul legal de dezvoltare a acesteia, prin Legea 151/1998, care stabilește obiectivele politicii naționale în domeniu, instituțiile implicate, competențele și instrumentele specifice promovării politicii de dezvoltare regională. Aceasta este completată de o serie de alte legi, ordonanțe și hotărâri de guvern, prin care sunt create sau reglementate mecanismele de implementare a politicii regionale. Capitolul de negociere aferent (capitolul 21) a fost deschis în 2002 și stabilește criteriile ce trebuiesc îndeplinite de România în perspectiva aderării la UE și a eligibilității pentru FS și Fondul de Coeziune, respectiv acquis-ul comunitar și modalitățile de implementare. Spre deosebire de alte capitole de negociere, acquis-ul de dezvoltare regională nu definește modul în care trebuie create structurile specifice de implementare a cerințelor comunitare, ci doar menționează care sunt acestea și lasă acest lucru în sarcina României. Astfel, deși acquis-ul comunitar nu trebuie transpus, România trebuie să creeze un cadru legislativ corespunzător, care să permită implementarea prevedirilor specifice domeniului.

Conform cerințelor de aderare la UE așa cum erau enunțate în documentele corespunzătoare, realizările României în vederea aderării trebuiau să demonstreze:

existența unui cadru legislativ corespunzător celui comunitar;

organizarea teritorială similară celei comunitare;

capacitatea de programare;

capacitatea administrativă;

capacitatea de gestiune financiară și bugetară;

Ca exercițiu de pregătire în îndeplinirea acestor criterii, România a avut acces la instrumentele de preaderare (Phare, ISPA și SAPARD) care reprezintă echivalentul fondurilor de solidaritate pentru țările în curs de aderare.

Unitatea de implementare a politicii de dezvoltare regională la nivel teritorial este reprezentată de regiunea de dezvoltare, o astfel de regiune fiind constituită prin asocierea benevolă a unor județe vecine, fără a fi o unitate admnistrativ teritorială și fără a avea personalitate juridică.Au fost astfel constituite următoarele 8 regiuni de dezvoltare:

Regiunea de dezvoltare Județe componente:

1 Nord –Est: , Botoșani, , Neamț, Suceava, Vaslui

2 Sud-Est: , , , , Tulcea, Vrancea

3 Sud Muntenia :Argeș, Călărași, Dâmbovița, , Ialomița, Prahova, Teleorman

4 Sud-Vest Oltenia: Dolj,Gorj, Mehedinți, Olt, Vâlcea

5 Vest :, Caraș-Severin, Hunedoara, Timiș

6 Nord-Vest: Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș, , Sălaj

7 Centru :Alba, , Covasna, Harghita, Mureș,

8 București-Ilfov :Municipiul București, Ilfov

Comisia Europeana si Fondurile Europene din 2014:

Statele membre și regiunile trebuie să acționeze rapid în vederea pregătirii următoarei generații de programe ale UE pentru creștere economică. Comisarul UE pentru politica regională, Johannes Hahn, a informat statele membre și regiunile că nu este timp de pierdut în ceea ce privește planificarea programelor fondurilor structurale ale UE pentru perioada 2014-2020. Apelul la acțiune survine după ce membrii Comisiei pentru dezvoltare regională a Parlamentului European au adoptat o serie de rapoarte care, în principiu, convin asupra unei reforme radicale a politicii regionale.

Dispoziții generale aplicabile FEDR, FSE și Fondului de coeziune

ACOPERIREA GEOGRAFICĂ A CONTRIBUȚIILOR

Fiecare regiune europeană poate beneficia de sprijin din partea FEDR și FSE. Totuși, va exista o distincție între regiunile mai puțin dezvoltate, regiunile de tranziție și regiunile mai dezvoltate pentru a asigura concentrarea fondurilor potrivit nivelului produsului intern brut (PIB).

PROGRAMARE STRATEGICĂ CONSOLIDATĂ ORIENTATĂ SPRE REZULTATE

Comisia propune un proces de programare orientat mai mult către rezultate pentru a îmbunătăți eficacitatea programelor politicii de coeziune. Pe lângă condiționalitățile ex post menționate mai sus, Comisia propune introducerea, ca o opțiune, a unui tip specific de operațiune, denumită planul comun de acțiune. Planul comun de acțiune va fi definit și gestionat în funcție de realizările și rezultatele obținute, ceea ce va contribui la obiectivele
specifice ale unui program.

RAȚIONALIZAREA GESTIUNII ȘI CONTROLULUI FINANCIAR

Este necesar ca sistemul de gestiune și control să găsească un echilibru între costurile și riscurile implicate. Rolul Comisiei în reexaminarea ex ante a sistemelor naționale de gestiune și control va fi proporțional, utilizând o abordare bazată pe risc. Programele de mici dimensiuni vor fi scutite de o reexaminare a Comisiei. Abordarea bazată pe risc reduce costurile administrative și consolidează asigurarea, întrucât resursele Comisiei sunt folosite mai eficient și direcționate către zonele în care riscurile sunt mai ridicate.

ORIENTAREA CĂTRE „E-COEZIUNE”

Gestionarea datelor electronice poate reduce în mod semnificativ sarcina administrativă, îmbunătățind în același timp capacitatea de control a proiectelor și cheltuielilor. Prin urmare, se solicită ca statele membre săinstituie, până la sfârșitul anului 2014, sisteme care să permită beneficiarilor să transmită toate informațiile pe cale electronică.

Principalele caracteristici ale viitorului proces de programare:

concentrarea tematică asupra priorităților Strategiei Europa 2020 pentru o “creștere inteligentă, durabilă și incluzivă”, transpusă în Cadrul Strategic Comun (CSC) la nivel european;

un cadru unic de programare la nivelul fiecărui Stat Membru – numit Contract /Acord de Parteneriat (C/AP) 2014-2020 (care să înlocuiască actualul Cadru Strategic Național de Referință 2007-2013) și care va acoperi instrumentele structurale și fondurile destinate dezvoltării rurale și pescuitului, respectiv: Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR), Fondul Social European (FSE), Fondul de Coeziune (FC), FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală) și FEPM (Fondul European pentru Pescuit și afaceri Maritime); aceste fonduri, programate prin CSC, vor contribui la realizarea obiectivelor Uniunii privind o creștere inteligentă, durabilă și incluzivă;

posibilitatea de a putea elabora programe multi-fond în cazul implementării instrumentelor structurale;

oportunități extinse pentru abordarea teritorială a programării;

un accent crescut pe performanța și monitorizarea rezultatelor;

orientarea specifică a cheltuielilor către realizarea priorităților Uniunii și delimitarea clară a sumelor alocate în acest scop;

impunerea unor condiționalități macroeconomice, ex-ante și ex-post pentru accesarea/cheltuirea fondurilor;

simplificarea procesului de implementare și un mai bun management al fondurilor.

Orientări metodologice pentru programarea fondurilor europene destinate unei dezvoltări inteligente, durabile și incluzive 2014-2020

Orientările metodologice au în vedere, în principal, stabilirea unor linii directoare pentru procesul de programare pentru perioada 2014-2020. Orientările metodologice descriu astfel principalele elemente ale diverselor tipuri de documente programatice care urmează să fie elaborate, precum și etapele procesului de programare – inclusiv metodele de analiză a nevoilor de dezvoltare, de formulare a strategiei și de desfășurare aprocesului de consultare în parteneriat. Se au în vedere, de asemenea, o serie de aspecte operaționale, precumdefinirea atribuțiilor principalelor entități participante la proces, cât și modul în care va fi realizată construcția instituțională care va susține viitoarele programe operaționale.

Toate aspectele care nu sunt detaliate în actualele orientări metodologice, vor fi clarificate ulterior, sub forma unor Fișe, ce se vor constitui în Anexe la Orientările metodologice. Fisele vor fi dezvoltate de MAEur pe bazadocumentelor subsecvente propunerilor de regulamente elaborate de către Comisia Europeană și în funcție de evoluțiile decizionale pe plan european și național.

La momentul actual, există o multitudine de opțiuni și întrebări deschise privind abordarea procesului de programare pentru perioada 2014-2020, multe dintre acestea neputând fi clarificate decât după definitivareacadrului legislativ la nivel european. Pe de altă parte, adoptarea cu întârziere a unor decizii la nivel național poate crea dificultăți mari în recuperarea timpului pierdut în procesul de programare.

Orientările metodologice de programare vor fi adaptate/completate pe parcurs, în funcție de o serie de decizii importante care vor fi adoptate la nivel național în cursul anului 2012. Cele mai importante dintre acestea sunt evidențiate mai jos.

În scopul îmbunătățirii implementării politicii de coeziune în România pentru perioada 2014-2020, în special având în vedere nivelul redus al absorbției pentru perioada 2007-2013, prezentele orientări metodologice pleacă de la premisa necesității unei noi abordări programatice, cu următoarele caracteristici principale:

un accent deosebit, încă din stadiul incipient al procesului de programare, asupra sistemului și regulilor de implementare a programelor;

concentrarea asupra unui număr relativ redus de priorități/obiective tematice și domenii majore de intervenție/priorități de investiții, în vederea maximizării impactului fondurilor și asigurării unei eficiențe crescute în procesul de management;

un proces de consultare partenerială bine gestionat;

asigurarea capacității administrative adecvate a structurilor desemnate cu managementul programelor operaționale;

stabilirea mecanismelor pentru eliminarea obstacolelor administrative și legislative care împiedică implementarea fără probleme și la timp a proiectelor;

dezvoltarea unui portofoliu solid de proiecte mature și a unor scheme financiare de diverse tipuri și valori, care să acopere cel puțin primii 3 ani de implementare.

In termeni operaționali, orientările metodologice au în vedere crearea condițiilor pentru un număr suficient de proiecte aprobate și o creștere semnificativă a fondurilor absorbite începând cu primul an de implementare.

Acesta ar trebui să reprezinte un obiectiv principal al procesului de programare pentru perioada 2014-2020.

Un element esențial care va fi luat în considerare este ca procesul de programare pentru perioada 2014-2020 să se concentreze pe acele aspecte care pot duce la o creștere reală a cheltuirii fondurilor, precum și la stabilirea unor ținte realiste de absorbție. Capacitatea actuală de absorbție a fondurilor va juca un rol central în procesul de negociere cu Comisia Europeană pentru următoarea perioadă de programare.

Considerații generale privind documentele de programare

În elaborarea documentelor de programare pentru perioada 2014-2020 se vor avea în vedere atât reglementările europene și naționale în domeniu, cât și alte documente programatice și strategice specifice la nivel european și național, după cum urmează:

Strategiile europene orizontale/ sectoriale cu impact asupra priorităților de dezvoltare și obiectivelor care trebuie atinse de Statele Membre: precum Strategia Europa 2020 (inclusiv cele șapte ‘inițiative emblematice’ – flag ships), strategiile pentru creștere și ocupare etc.;

Regulamentele europene privind Politica de Coeziune, Politica Agricolă Comună și Politica Comună în domeniul Pescuitului, Cadrul Strategic Comun, precum și regulamentele specifice pentru fiecare Fond în parte, inclusiv cele pentru FEADR și FEPM;

Constrângerile financiare și condiționalitățile la nivel european, care determină alocările financiare la nivelul fiecărui Stat Membru sau la nivel sectorial/regional; fondurile disponibile și restricțiile aferente;

Documente de planificare și politicile relevante la nivel național – care vizează aceeași perioadă de programare sau o perioadă mai scurtă, dar care au un impact asupra procesului de planificare sau în ceea ce privește obiectivele stabilite (precum Programul Național de Reformă, strategiile în domeniul energetic, alte strategii sectoriale de actualitate etc.).

I.2.1. Fondurile pre-aderare

Politica de solidaritate a UE este o politică complexă, ce nu se limitează numai la nevoile actualelor State Membre ci, în concordanță cu strategia de extindere a Uniunii, are în vedere și țările în curs de aderare. Pentru acestea au fost create instrumente financiare specifice, ce au rolul de a reduce decalajele de dezvoltare dintre acestea și statele comunitare și de a le pregăti încă înainte de aderare pentru utilizarea Fondurilor Structurale, din punct de vedre instituțional și al managementului. Țările în curs de aderare se încadrează în două mari categorii: țările Europei Centrale și de Est (Estonia, Letonia și Lituania) și țările Europei Mediteraneene (Cipru, Malta și Turcia). Astfel, alături de „Parteneriatele de Aderare” au fost create instrumente financiare și aranjamente specifice, pentru a răspunde nevoilor acute ale acestora în domeniile infrastructurii, restructurării industriei, serviciilor, sectorului IMM, agriculturii și protecției mediului. Din perspectiva politicii regionale, sunt reprezentative instrumentele de pre-aderare ce acordă asistență țărilor Europei Centrale și de Est (ECE), și anume: Phare, ISPA și SAPARD.

A. Instrumentul PHARE a fost creat în 1989 pentru a contribui la restructurarea economică a Poloniei și Ungariei și este cel mai este cel mai vechi program de asistență tehnică și financiară pentru țările din ECE. În fost extins și la celelalte țări din spațiul ECE iar în momentul de față constituie principalul instrument de pre-aderare pentru aceste țări. Phare corespunde Obiectivului 1 al politicii de coeziune economică și socială în care acționează FS. Scopul programului a suferit modificări pe parcursul timpului, fiind în permanență adaptat nevoilor statelor beneficiare.

Astfel, începând din anul 2000 (perioda de programare 2000-2006), asistența Phare este este concentrată pe 2 priorități:

dezvoltarea instituțională: întărirea capacității administrative și instituționale a țărilor candidate, în vederea implementării acquis-ului comunitar;

sprijinirea investițiilor: mobilizarea investițiilor în domeniile mediului, transportului, uzinelor industriale, calității produselor, condițiilor de muncă, etc.

Tot începând cu anul 2000 au fost reformate și metodele de gestionare a programului, fiind accentuate: concentrarea pe proiecte ce au în vedere implementarea acquis-ului, creșterea amplorii proiectelor, descentralizarea continuă a managementului programului și îmbunătățirea metodelor de implementare bugetară. O altă schimbare ține de aspectele de programare, trecându-se de la programarea anuală la cea multi-anuală. Principalul instrument de programare este reprezantat de Parteneriatul pentru Aderare (încheiat de țările în curs de aderare și UE), care este specific fiecărei țări și care stabilește prioritățile, obiectivele și resursele financiare necesare realizării lor. Parteneriatele de Aderare sunt completate de Programe Naționale pentru Adoptarea Acquis-ului.

B. Instrumentul ISPA este un program creat în 1999 și funcțional din 2000, cu o abordare similară Fondului de coeziune, concentrându-se pe finanțarea proiectelor de infrastructură în domeniile mediului și transportului și având în vedere 3 aspecte:

1) familiarizarea cu politicile și procedurile UE;

2) alinierea la standardele de mediu comunitare;

3) extinderea și conectarea la rețelele de transport trans-european.

Finanțarea celor două domenii este echilibrată și este orientată spre proiecte specifice acestora, spre realizarea de studii preliminare referitoare la măsurile eligibile și la măsuri de sprijin ethnic (inclusiv acțiuni de informare și publicitate). În domeniului mediului, o importanță deosebită se acordă poluării apei, gestionării deșeurilor și poluării aerului; pentru infrastructura de transport, prioritățile sunt reflectate de conectarea rețelelor naționale cu cele trans-europepe ți dezvoltarea unor sisteme eficiente de transport (atât pentru mărfuri, cât și pentru persoane). Măsurile de asistență tehnică au un rol esențial în ceea ce privește calitatea proiectelor, atât din punct de vedere al managementului cât și al impactului lor. (conform Reglementării 1267/1999 din 21 iunie 1999).

C. Instrumentul SAPARD a fost creat în 1999 și funcțional din 2000, în scopul sprijinirii dezvoltării rurale și agriculturii durabile în țările candidate și pregătirii acestora în vederea adaptării treptate la politica agricolă comună. SAPARD corespunde în principal componentei de orientare a FEOGA, pentru componenta de garantare fiind necesare adaptări complexe ale cadrului legislativ și financiar. Prin acest program sunt finanțate măsuri referitoare la ajustarea structurilor de producție agricolă calitatea produselor alimentare și protecția consumatorului, dezvoltarea rurală, protecția mediului și asistență tehnică. Câteva din prioritățile cărora le răspund aceste măsuri sunt reprezentate de: îmbunătățirea procesării și marketingului produselor agricole și piscicole, dezvoltarea și diversificarea activităților economice, stabilirea de grupuri de producători, îmbunătățirea formării profesionale, dezvoltarea și îmbunătățirea infrastructurii rurale, gestionarea resurselor de apă, măsuri de asistență tehnică etc.

Finanțarea prin acest program se face pe baza pregătirii unor planuri naționale de către autoritățile competente ale țării candidate, acoperind o perioadă de până la 7 ani și acordând prioritate măsurilor de creștere a eficienței pieții și a calității și standardelor de sănătate, precum și celor referitoare la crearea de noi locuri de muncă în zonele rurale. O importanță specială în cadrul acestui program o are dimensiunea protecției mediului.

I.2.2. Fondurile post-aderare

A. Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene (The European Union Solidarity Fund) a fost creat în urma inundațiilor ce au afectat Franța, Germania, Austria și Republica Cehă. Obiectivul acestui fond este de a facilita exprimarea solidarității UE față de un Stat Membru sau în curs de aderare, care a fost afectată de un dezastru natural major. Astfel, acesta este un fond care permite reacția imediată, eficientă și flexibilă, în funcție de natura și de amploarea situației.

Acest fond va fi folosit numai în cazul dezastrelor naturale majore, care au repercusiuni importante asupra condițiilor de viață, mediului înconjurător sau economiei țărilor afectate.

Modalitatea de asistență a acestui fond constă în acordarea unei singure tranșe de finanțare pentru țara/regiunea solicitantă, care este complementară eforturilor naționale și care nu necesită co-finanțare din partea statului afectat. Pentru a obține acest sprijin, statul în cauză trebuie să înainteze o cerere Comisiei Europene, în termen de 10 săptămâni de la înregistrarea primei pagube cauzate de dezastru. În cadrul acestei aplicații trebuie oferite informații referitoare la amploarea și impactul pagubelor înregistrate, trebuie estimată suma solicitată și indicate alte surse de finanțare națională, comunitară și/sau internațională. În cazul în care estimarea finală a dezastrului este semnificativ mai mică decât s-a prevăzut inițial (și s-a solicitat de către statul în cauză), Comisia Europeană va cere rambursarea diferenței. Fondul finanțează în general acțiuni reparatorii pentru daune care nu pot fi asigurate.

B. Fondul de coeziune apare ca un instrument special al politicii de solidaritate și, prin circumstanțele în care a fost înființat, trimite în mod direct la principiile acestei politici și la unul din scopurile principale ale Uniunii Europene: de a promova progresul economic și social și de a elimina diferențele care există între standardele de viață la nivelul diferitelor regiuni și State Membre. Conceptul de coeziune economică și socială s–a cristalizat ca politică europeană de sine stătătoare prin Actul Unic European (în 1986), iar prin Tratatul de la Maastricht (1992) a fost corelat cu realizarea uniunii economice și monetare, având astfel un rol major în funcționarea eficientă a pieței și monedei unice europene.

Înființat în 1993 pentru a sprijini Spania, Portugalia, Grecia și Irlanda – care, din punct de vedere economic, se situau la un nivel inferior comparativ cu celelalte State Membre- Fondul de coeziune a trecut deja printr-un proces de reformă, în 1999 (odată cu întreaga politică structurală) și are două etape de funcționare: 1994-1999 și 2000-2006. De menționat este faptul că, deși sunt eligibile în cadrul acestui fond numai statele al căror Produs Intern Brut (PIB) pe cap de locuitor se situează sub 90% din media UE, pentru perioada 2000-2006 rămân aceleași state, deși Irlanda și anumite regiuni din Spania au depășit acest prag. Progresul acestora a fost re-evaluat la sfârșitul anului 2003 iar indicatorii socio-economici utilizați au fost actualizați, pentru a vedea dacă se mențin eligibile și pentru următorii trei ani. Procesul de reformă nu a adus schimbări de substanță și nu a modificat caracteristicile acestui fond, ci s-a adresat mai degrabă aspectelor administrative, promovând subsidiaritatea și întărind rolul SM în controlul financiar; mici amendamente au fost făcute și condițiilor de asistență, dispărând astfel condiționalitatea dată de criteriul deficitului bugetar al statului beneficiar în continuarea finanțării (ajutorul nu mai este suspendat în cazul depășirii pragului de 3%)12 și fiind încurajate utilizarea de fonduri suplimentare private și aplicarea principiului „poluatorul plătește”.

Domeniile în care acționează Fondul de coeziune sunt protecția mediului înconjurător și rețelele trans-europene asociate infrastructurilor de transport; sprijinul financiar acordat nu este structurat pe programe ci pe proiecte, fiecare proiect primind finanțare în proporție de 80-85% din totalul costurilor eligibile. Finanțarea celor două domenii este echilibrată, fiecare primind 50% din bugetul alocat acestui fond. Proiectele sunt selectate și implementate de către statele membre beneficiare, care sunt responsabile și de managementul și monitorizarea lor financiară.

C. Fondurile structurale

Spre deosebire de cele două fonduri prezentate anterior (Fondul de solidaritate și Fondul de coeziune) care funcționează pe bază de proiecte, FS– dată fiind amploarea lor- funcționează pe bază de programe, acestea fiind la rândul lor structurate în funcție de domeniile și obiectivele prioritare ale politicii regionale.

FS reprezintă cea mai importantă parte din instrumentele financiare ce servesc la implementarea acesteia. Există patru fonduri structurale, fiecare fond putând finanța mai multe obiective și fiecare obiectiv putând fi finanțat din mai multe fonduri, după cum urmează :

1. Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR)

FEDR urmărește consolidarea coeziunii economice și sociale în cadrul Uniunii Europene prin corectarea dezechilibrelor existente între regiunile acesteia.

FEDR își concentrează investițiile asupra mai multor domenii prioritare cheie. Această abordare este cunoscută sub denumirea de „concentrare tematică”:

Inovare și cercetare;

Agenda digitală;

Sprijin pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri);

Economie cu emisii reduse de carbon.

Resursele FEDR alocate acestor priorități depind de categoria regiunii.

În regiunile mai dezvoltate, cel puțin 80% din fonduri trebuie să se concentreze pe cel puțin două dintre aceste priorități;

În regiunile de tranziție, concentrarea este de 60% din fonduri;

Concentrarea este de 50% în regiunile mai puțin dezvoltate.

În plus, unele resurse FEDR trebuie să fie canalizate în mod specific spre proiectele legate de o economie cu emisii reduse de carbon:

Regiunile mai dezvoltate: 20%;

Regiunile de tranziție: 15%; și

Regiunile mai puțin dezvoltate: 12%.

Cooperarea teritorială europeană

În cadrul programelor de cooperare teritorială europeană, cel puțin 80% din fonduri se vor concentra asupra celor patru domenii prioritare menționate mai sus.

Caracteristici teritoriale specifice

FEDR acordă, de asemenea, o atenție deosebită caracteristicilor teritoriale specifice. Acțiunile FEDR vizează reducerea problemelor economice, de mediu și sociale în zonele urbane, punându-se un accent special pe dezvoltarea urbană durabilă. Cel puțin 5% din resursele FEDR sunt rezervate pentru acest sector, prin intermediul „acțiunilor integrate” gestionate de orașe.

Zonele dezavantajate în mod natural din punct de vedere geografic (zone izolate, muntoase sau slab populate) beneficiază de tratament special. În cele din urmă, zonele ultraperiferice beneficiază, de asemenea, de asistență specifică de la FEDR pentru abordarea potențialelor dezavantaje cauzate de gradul de izolare a acestora.

2. Fondul Social European (FSE)

Fondul Social European este unul dintre cele cinci fonduri europene structurale și de investiții (ESIF). Din 2014, acestea au un cadru de funcționare comun și urmăresc obiective politice complementare. Ele reprezintă principala sursă de investiții la nivelul UE pentru a ajuta statele membre să restabilească și să continue procesul de creștere, asigurând o redresare cu multe locuri de muncă în condițiile unei dezvoltări durabile, conform obiectivelor Europa 2020.

Începând din 2014, rolul FSE va fi consolidat și anume:

Se va asigura o masă critică de capital uman printr-o cotă minimă garantată din FSE în cadrul finanțării politicii de coeziune în fiecare stat membru. Împreună cu alocarea specială de 3 miliarde € pentru Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, se va ajunge la investiții de peste 80 de miliarde € destinate europenilor în următorii 7 ani.

Alocarea a cel puțin 20 % din Fond pentru incluziunea socială va asigura un sprijin sporit persoanelor aflate în dificultate și celor care fac parte din grupuri defavorizate, astfel încât aceste persoane să se bucure de aceleași oportunități de integrare în societate de care beneficiază și ceilalți.

Promovarea egalității dintre femei și bărbați și a oportunităților egale pentru toți, fără nicio discriminare, va fi integrată în toate acțiunile și susținută prin inițiative specifice.

Se pune accent sporit pe combaterea șomajului în rândul tinerilor. Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor se va adresa regiunilor în care șomajul în rândul tinerilor depășește 25 %, venind în ajutorul tinerilor care nu sunt nici încadrați în muncă, nici înscriși într-un program de învățământ sau de formare. Cel puțin 6,4 miliarde € vor fi alocate pentru a susține eforturile statelor membre de a-și pune în practică planurile de implementare a garanției pentru tineret.

Concentrarea fondurilor pentru obținerea de rezultate: FSE își va axa intervențiile pe un număr limitat de priorități, astfel încât să asigure o masă critică de finanțare suficientă pentru a avea un impact real în rezolvarea provocărilor-cheie cu care se confruntă statele membre.

Se va sprijini mai puternic inovația socială, adică testarea și creșterea amplorii soluțiilor inovatoare ca răspuns la nevoile sociale și la cele privind ocuparea forței de muncă și educația.

Pe tot parcursul ciclului de program, FSE va fi implementat într-o strânsă colaborare între autoritățile publice, partenerii sociali și organismele care reprezintă societatea civilă la nivel național, regional și local.

Fondul Social European va fi în prim-planul normelor de gestionare inovatoare, pentru a simplifica implementarea proiectelor. Comisia ajută statele membre să simplifice implementarea FSE, pentru a se concentra mai mult pe rezultate și a face din FSE un instrument mai simplu și mai sigur pentru beneficiari.

Obiectivele FSE pentru perioada 2014-2020 sunt următoarele:

Ocuparea forței de muncă: FSE va sprijini organizațiile din întreaga UE să implementeze proiecte având drept obiectiv formarea profesională și facilitarea angajării. Se vor finanța, de asemenea, inițiative de susținere a întreprinzătorilor prin finanțare inițială, precum și inițiative de sprijinire a companiilor care se confruntă cu restructurări sau cu un număr insuficient de lucrători calificați.

Sprijinirea accesului tinerilor pe piața muncii va fi o prioritate pentru FSE în toate țările UE.

Incluziunea socială: ocuparea forței de muncă este modalitatea cea mai eficace de a le oferi oamenilor independență, siguranță financiară și un sentiment al apartenenței. FSE va finanța în continuare mii și mii de proiecte care îi ajută pe cei aflați în dificultate și pe cei proveniți din grupuri defavorizate să obțină competențe și locuri de muncă și să se bucure de aceleași oportunități ca și ceilalți.

3. Fondul European de Orientare și Garantare pentru Agricultură (FEOGA)

FEOGA a reprezentat de la crearea sa principala partidă a bugetului comunitar și a fost astfel centrul constant al dezbaterilor când Consiliul și Parlamentul European au luat decizii în ceea ce privește bugetul Uniunii. In 1995 FEOGA a absorbit în jur de 48% din bugetul total.

Resursele FEOGA sunt aportate de statele membre, independent de cine va beneficia mai mult de cheltuielile din agricultură. FEOGA este parte integrantă a bugetului comunitar general, a cărui finanțare este determinată în mod esențial de către situația economică a fiecărui stat membru. Această solidaritate financiară între statele membre bogate și mai puțin bogate este unul dintre principiile fundamentale ale Comunității și condiție indispensabilă în dobândirea unui mai mare grad de echilibru economic și social în cadrul Uniunii, obiectiv care joacă un rol de fiecare dată mai important în politica agricolă. Există și alte venituri derivate din drepturile vamale încasate de Uniune din importurile provenite din țările necomunitare.

După cum indică și numele său, FEOGA se compune din două părți. Secțiunea de Garanții finanțează cheltuielile Comunității în politica de prețuri și piețe, inclusiv plățile compensatorii ale reformei PAC și mșsurile ce o însoțesc. Cea mai mare parte a creditelor FEOGA (aproximativ 90% în 1995) și, din aceste credite, în jur de jumătate este cheltuită în plățile directe către agricultori.

Secțiunea de Orientare primește resursele comunitare desemnate politicii structurale, ca de exemplu ajutoarele date modernizării exploatărilor, instalării tinerilor agricultori, transformării și comercializării sau diversificării. Impreună cu Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDER) și Fondul Social European (FSE), aceasta secțiune finanțează măsurile de dezvoltare rurală. Aceste măsuri se planifică și se execută într-o formă destul de descentralizată: se impune cooperarea cu statele membre și regiuni și se aplică principiul de cofinanțare. In 1995 Secțiunea de Orientare a fost dotată cu un aport de aproape 10% din bugetul agricol total.

4. Instrumentul Financiar de Orientare în domeniul Pescuitului (IFOP)

În 1992, Consiliul European de la Edinburgh a hotărât să integreze politica structurală privindpescuitul în Fondurile Structurale, cu un obiectiv propriu, și anume obiectivul 5a (ajustareastructurilor pescuitului), și cu un instrument financiar propriu, Instrumentul Financiar pentruOrientarea Pescuitului (IFOP). Pentru a oferi sprijin financiar pentru zonele dependente depescuit, a fost lansată inițiativa comunitară privind restructurarea sectorului pescuitului(PESCA) pentru perioada 1994-1999 alături de o serie de măsuri de însoțire cum ar fipensionarea anticipată, primele pentru tinerii pescari etc.

În cadrul reformei politicii comune în domeniul pescuitului (PCP), a fost adoptat un sistem maisimplu de limitare a capacității de pescuit a flotei comunitare în scopul de a o adapta la resurseleexistente. În perioada 2007-2013, Fondul European pentru Pescuit (FEP) a înlocuit IFOP.

FEP a înlocuit IFOP în perioada 2007-2013 și are cinci priorități:

sprijinirea principalelor obiective ale PCP, în special a celor stabilite prin reforma din 2002, prin asigurarea unei exploatări durabile a resurselor halieutice și crearea unui echilibrustabil între resurse și capacitatea flotei de pescuit a UE;

creșterea competitivității și viabilității economice a operatorilor din sector;

promovarea metodelor ecologice de pescuit și de producție;

furnizarea de sprijin adecvat pentru angajații din sector;

facilitarea diversificării activităților economice în zonele dependente de pescuit.

Bugetul total al FEP pentru perioada 2007- fost de 3 849 milioane EUR, din care 2908 milioane EUR se alocă „zonelor de convergență”, iar 941 milioane EUR se alocă „zonelorde neconvergență”. Finanțarea a fost disponibilă pentru toate sectoarele industriei (pescuitulîn mare și pescuitul comercial în apele interioare, întreprinderile din sectorul acvaculturii, organizațiile de producători, precum și activități de prelucrare și comercializare a produselor).

I.3. Alte finanțări nerambursabile accesibile in perioada 2014-2020

Concursul național de proiecte de tineret – 2014

Organizatiile neguvernamentale de si pentru tineret sunt beneficiarii eligibili.

Prioritățile pentru care se pot depune proiecte sunt următoarele:

i) CULTURĂ ȘI EDUCAȚIE NON-FORMALĂ

Stimularea interesului tinerilor pentru valorificarea tradițiilor culturale locale (românești sau ale minorităților etnice), inclusiv prin formarea în meserii tradiționale (artistice, artizanale)

Stimularea preocupărilor pentru lectură și pentru creația literară la tineri

Sprijinirea și stimularea creativității și performanței tinerilor în diverse domenii ale industriilor creative (publicitate, arte vizuale, artele spectacolului, cercetare-dezvoltare, software etc.)

Asigurarea protecției tinerilor în fața anumitor riscuri ce apar ca urmare a folosirii noilor mijloace de comunicare în masă, în particular prin dezvoltarea de competențe în domeniu, recunoscând totodată beneficiile și oportunitățile pe care acestea le pot oferi tinerilor

Facilitarea accesului la cultură de calitate a tinerilor din mediul rural prin măsuri speciale de participare culturală locală

Dezvoltarea proiectelor de educație non-formală adresate tinerilor

Implementarea de proiecte pentru valorificarea potențialului turistic și cultural al țării;

ii) SĂNĂTATE, SPORT ȘI RECREERE

Desfășurarea de acțiuni pentru prevenirea consumului de droguri, alcool și tutun în rândul adolescenților și tinerilor

Educație pentru sănătate prin susținerea proiectelor de prevenire a bolilor cu transmitere sexuală și atenuare a impactului infecției cu HIV

Implicarea tinerilor cu dizabilități în practicarea sportului

Combaterea excesului de greutate, obezitate în rândul tinerilor prin proiecte specifice

Dezvoltarea și diversificarea acțiunilor de timp liber, vacanță, sport și turism pentru tineri

iii) PARTICIPARE ȘI VOLUNTARIAT

Susținerea de seminarii, conferințe și evenimente similare pentru promovarea participării în rândul tinerilor

Sprijinirea de acțiuni specifice de voluntariat

Dezvoltarea și diversificarea acțiunilor privind implicarea tinerilor în viața comunității

iv) MUNCĂ ȘI ANTREPRENORIAT

Stimularea activității economice a tinerilor

Stimularea creativității tinerilor în domeniul economic și social

b) Fonduri SEE: Programul RO 01 – Asistenta tehnica si Fondul Bilateral la Nivel National

Beneficiari eligibili: Punctul National de Contact si alte institutii nationale; operatorii de program si partenerii de program din cadrul programelor finantate prin Granturile SEE si Norvegiene 2009-2014, promotorii de proiect si partenerii de proiect din cadrul proiectelor finantate prin Granturile SEE si Norvegiene 2009-2014,ambasadele statelor donatoare in Romania si ambasadele Romaniei in statele donatoare,institutii publice, autoritati publice nationale sau internationale, autoritati publice locale, sau regionale,organizatii interguvernamentale, agentii guvernamentale, institutii de invatamant si institute de cercetare, organizatii non-guvernamentale, asociatii, fundatii, sindicate, patronate care activeaza in sfera ariilor prioritare.

Activitati eligibile

Masura I:

Activitati pentru dezvoltarea de parteneriate intre entitatile din Romania si cele din statele donatoare, prin intermediul intalnirilor de lucru, schimbului de cunostinte, impartasirii de experiente, in scopul elaborarii de proiecte viitoare;

Activitati pentru identificarea de parteneri in scopul dezvoltarii de proiecte in parteneriat, prin participarea la conferinte, seminarii, ateliere de lucru.

Masura II

Organizarea de conferinte si seminarii pe teme de interes comun;

Organizarea de evenimente realizate in comun in cadrul reuniunilor internationale;

Cooperare tehnica si schimb de experti; 

Consolidarea capacitatii administrative;

Formarea pe termen scurt; 

Vizite de studiu;

Elaborarea de rapoarte si studii;

Alte activitati de interes comun.

c) Fonduri SEE: Programului RO18 – Intarirea capacitatii și cooperare institutionala intre institutiile publice, autoritatile locale si regionale romane si norvegiene

Activitati eligibile

Participarea la evenimente precum conferinte, seminarii, vizite de studiu, cursuri si alte tipuri de acțiuini cu caracter similar

Organizarea de evenimente precum conferinte, seminarii, vizite de studiu, cursuri si alte tipuri de actiuni cu caracter similar

d) Competitia TEAMING ORIZONT 2020 – Centre de excelenta competitive

Beneficiari eligibili:Institutii de excelenta in cercetare-inovare si agentii de cercetare nationale sau regionale, sau autoritati regionale.

e) Programul pentru stimularea infiintarii si dezvoltarii microintreprinderilor de catre intreprinzatorii tineri – Apel 2014

Beneficiari eligibili: persoane fizice

f) Erasmus+: Apel national pentru propuneri de proiecte 2014

Beneficiari eligibili: institutii de invatamant superior, organizatii de tineret, institutii de cercetare, furnizori de formare profesionala etc.

Sistemul instituțional de programare și implementare a FSC este în plin proces de

consolidare, pornind de la prevederile Documentului Complementar de Poziție la Capitolul 21 „Politica regională și coordonarea instrumentelor structurale” și ale regulamentelor comunitare care reglementează Politica de Coeziune Economică și Socială a Uniunii Europene. Rolul de coordonator național al managementului FSC este asigurat de Ministerul Finanțelor Publice, prin Autoritatea de Management pentru Cadrul de Sprijin Comunitar (AMCSC). Hotărârea de Guvern nr. 497/2004 cu modificările și completările ulterioare stabilește instituțiile desemnate ca Autorități de Management (organisme publice care asigură gestionarea asistenței financiare din FSC), Organisme Intermediare (instituții desemnate de către autoritățile de management care, prin delegare de atribuții de la acestea și/sau de la autoritățile de plată, implementează măsurile din programele operaționale) și Autoritate de Plată, precum și documentele de programare prin care se implementează FSC.

Pentru perioada de programare 2007-2013, România elaborează 7 Programe Operaționale în cadrul Obiectivului „Convergență” (Creșterea competitivității economice, Mediu, Transport, Dezvoltare regională, Dezvoltarea resurselor umane, Dezvoltarea capacității administrative și Asistență tehnică) și colaborează cu țările vecine și alte state membre UE la elaborarea altor 7 Programe Operaționale sub Obiectivul 09„Cooperare teritorială europeană”. Lista acestor programe, instituțiile desemnate ca Autorități de Management și fondurile din care se finanțează sunt prezentate în tabelul următor:

Coordonarea politică la nivel național a sistemului instituțional al FSC este îndeplinită de către un organism cu rol de decizie, constituit prin HG nr. 1200/2004, denumit „Comitetul Național de Coordonare a procesului de pregătire pentru gestionarea Instrumentelor Structurale” (CNC). Președinția și secretariatul CNC sunt asigurate de către MFP, iar membri sunt reprezentanți la nivel de decizie ai ministerelor cu rol de Autorități de Management și Autoritate de Plată.

Potrivit Perspectivei Financiare 2007-2013 convenită la Consiliul European din Decembrie 2005, Statele Membre al căror PNB mediu per capital în perioada 2001- fost sub 40% din media UE-25 vor primi transferuri de Fonduri Structurale și de Coeziune de maxim 3,8% din valoarea PIB-ului național. În consecință, alocarea indicativă a FSC acordate României de către UE după aderare, corespunzătoare fiecărui obiectiv al Politicii de Coeziune pentru perioada de programare 2007- 2013 este:

Tabelul 2 Alocarea indicativă a FSC acordate României de către UE după aderare

– mil. Euro –

Sursa: Ministerul Finanțelor Publice

Perspective pentru 2014 – 2020

Multe dintre dificultățile întâmpinate de beneficiari în actualul exercițiu financiar 2007-2013 au fost determinate și de cunoașterea insuficientă a elementelor de reglementare sau a principiilor de utilizare a fondurilor europene. Problemele întâmpinate își au originea încă de la momentul elaborării cererii de finanțare și a motivației pentru care sunt solicitate fondurile europene.

Relația între beneficiari și furnizorul de sprijin financiar rambursabil este o relație între două părți, iar beneficiarului trebuie să i se formeze această cultură de a reacționa la anumite situații care exced prevederile contractului de finanțare, fără a prejudicia însă asigurarea unui sistem de management solid.

Din perspectiva beneficiarilor, accesarea fondurilor europene pentru perioada 2014-2020 nu va fi mult diferită față de actuala perioadă 2007-2013. În plus, atât propunerile de regulamente europene, cât și procesul curent de simplificare la nivel național a procedurilor de utilizare a fondurilor, sunt orientate spre o accesare mai facilă a acestor fonduri.

Utilizarea fondurilor europene nu trebuie să rămână la nivelul de scop în sine,. și nu trebuie privită doar ca pe o sursă de finanțare gratuită, ce trebuie accesată în orice condiții, ci ca pe o oportunitate ce merită exploatată, ce ajută la creșterea economiei și la crearea de locuri de muncă, într-o perioadă în care sursele de finanțare sunt din ce în ce mai scumpe, iar nevoia de investiții cu valoare adăugată ridicată este din ce în ce mai evidentă.

Viitorul fondurilor europene pentru autoritățile locale poartă amprenta caracterului integrat al proiectelor de investiții. Nevoile unei comunități locale, urbane sau rurale, trebuie analizate din toate punctele de vedere, iar soluțiile trebuie gândite integrat, astfel încât să răspundă tuturor problemelor (asigurarea de servicii sociale și de sănătate adecvate, fluidizarea transportului urban, creșterea eficienței energetice și de promovare a altor măsuri de reducere a emisiilor de carbon, ș.a.). Răspunsul la probleme trebuie să se regăsească într-o strategie integrată de dezvoltare durabilă a comunității. Existența unei strategii fundamentate, în care nevoile de dezvoltare ale comunității sunt abordate complementar și ierarhizate în funcție de priorități, poate asigura succesul finanțărilor publice locale.

Expertiza instituțiilor financiare internaționale, precum a Băncii Mondiale, Băncii Europene pentru Investiții și a Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, dar și a altor parteneri precum PNUD sau UNICEF, poate reprezenta un sprijin esențial acordat autorităților române, dacă se identifică acel mix de expertiză internațională și locală adecvat pentru a răspunde cât mai bine nevoilor de asistență.

Pe lângă avantajele evidente pe termen lung ale reciclării fondurilor, instrumentele financiare contribuie la mobilizarea unor co-investiții publice sau private suplimentare în vederea soluționării deficiențelor de piață, în conformitate cu prioritățile strategiei Europa 2020 și ale politicii de coeziune.

Structurile de punere în aplicare a acestora implică un plus de expertiză și know-how, care contribuie la creșterea eficienței și eficacității alocării de resurse publice. Mai mult, aceste instrumente furnizează o gamă variată de stimulente pentru îmbunătățirea performanței, inclusiv o mai mare disciplină financiară la nivelul proiectelor care beneficiază de sprijin.

Pentru a încuraja și spori utilizarea instrumentelor financiare în cadrul politicii de coeziune în perioada de programare 2014-2020, noul cadru juridic și de politică:

» oferă o mai mare flexibilitate statelor membre și regiunilor UE în ceea ce privește sectoarele țintă și structurile de punere în aplicare;

» oferă un cadru stabil de punere în aplicare, întemeiat pe un set clar și detaliat de norme, bazându-se pe orientările și experiențele concrete existente;

» surprinde sinergiile dintre instrumentele financiare și alte forme de sprijin, cum ar fi subvențiile;

» asigură compatibilitatea cu instrumentele financiare instituite și puse în aplicare la nivelul UE în temeiul unor norme de gestionare directă.

Programe Operationale Nerambursabile in perioada 2014 – 2020

În luna octombrie 2011, Comisia Europeană a prezentat primele propuneri privind pachetul legislativ referitor la Politica de Coeziune, respectiv Politica Agricolă Comună și Politica Comună pentru Pescuit, pentru perioada 2014-2020.

Înainte de a fi adoptate în mod oficial de Consiliul Uniunii Europene și de Parlamentul European, propunerile de regulamente sunt supuse negocierii cu Statele Membre ale Uniunii Europene.

In următoarea perioadă au fost elaborate documentele regionale și naționale de programare pentru perioada 2014 – 2020. Acestea vor stabili tipurile de investiții ce vor fi finanțate prin viitoarele programe operaționale, plecând de la obiectivele tematice.

Programul Operational Sectorial Cresterea Competitivitatii Economice – POS CCE

Obiectiv general al POS-Cresterea Competitivitatii Economice il constituie cresterea productivitatii intreprinderilor romanesti pentru reducerea decalajelor fata de productivitatea medie la nivelul Uniunii. Masurile intreprinse vor genera pana in 2015 o crestere medie a productivitatii de cca. 5,5% anual si vor permite Romaniei sa atinga un nivel de aproximativ 55% din media UE. 

Obiective specifice:

Consolidarea si dezvoltarea durabila a sectorului productiv;

Crearea unui mediu favorabil dezvoltarii durabile a intreprinderilor;

Cresterea capacitatii de cercetare dezvoltare (C&D), stimularea cooperarii intre institutii de cercetare dezvoltare si inovare (CDI) si intreprinderi, precum si cresterea accesului intreprinderilor la CDI;

Valorificarea potentialului tehnologiei informatiei si comunicatiilor si aplicarea acestuia in sectorul public (administratie) si cel privat (intreprinderi, cetateni);

Cresterea eficientei energetice si dezvoltarea durabila a sistemului energetic, prin promovarea surselor regenerabile de energie

AXE PRIORITARE TEMATICE:

AXA PRIORITARA 1 – Un sistem inovativ si eco-eficient de productie

Investitii productive si pregatirea pentru concurenta pe piata a intreprinderilor, in special IMM-uri;

– Sprijin financiar in valoare de pana la 1.065.000 lei acordat pentru investitii in IMM-uri

– Sprijin financiar cu valoarea cuprinsa intre 1.065.001 lei si 6.450.000 lei acordat pentru investitii in IMM-uri

– Sprijin pentru consolidarea si modernizarea sectorului productiv prin investitii tangibile si intangibile pentru intreprinderile mari

– Sprijin pentru implementarea standardelor internationale

– Sprijin pentru accesul pe noi piete si internationalizare

Accesul IMM-urilor la finantare (prin initiativa JEREMIE)

Dezvoltarea unui antreprenoriat sustenabil

– Dezvoltarea structurilor de sprijin al afacerilor de interes national si international – poli de competitivitate

– Sprijin pentru consultanta acordat IMM-urilor

– Sprijin pentru integrarea intreprinderilor in lanturile de furnizori sau clustere

AXA PRIORITARA 2 – Cercetare, dezvoltare tehnologica si inovare pentru competitivitate

CD in parteneriat intre universitati/ institute de cercetare-dezvoltare si intreprinderi, in vederea obtinerii de rezultate aplicabile in economie ;

– Proiecte de cercetare in parteneriat intre universitati/ institutii de cercetare-dezvoltare si intreprinderi

– Proiecte C-D de inalt nivel stiintific la care vor participa specialisti din strainatate

Investitii pentru infrastructura de CDI

– Dezvoltarea infrastructurii C-D existente si crearea de noi infrastructuri C-D (laboratoare, centre de cercetare)

– Dezvoltarea de poli de excelenta

– Dezvoltarea unor retele de centre C-D, coordonate la nivel national si racordate la retele europene si internationale de profil (GRID, GEANT)

– Intarirea capacitatii administrative

Accesul intreprinderilor la activitati de CDI (in special IMM-urile).

– Sprijin pentru start-up-urile si spin-off-urile inovative

– Dezvoltarea infrastructurii de CD a intreprinderilor, cu crearea de noi locuri de munca pentru CD

– Promovarea inovarii in cadrul intreprinderilor

AXA PRIORITARA 3 – Tehnologia informatiei si comunicatiilor pentru sectoarele privat si public

Sustinerea utilizarii tehnologiei informatiei

– Sprijinirea accesului la broadband si la serviciile conexe

– Sprijin pentru autoritatile administratiei publice locale pentru realizarea retelelor broadband si a punctelor de acces public la internet in banda larga (PAPI) in zonele de esec al pietei

– Sprijin pentru IMM-uri pentru realizarea retelelor broadband si a punctelor de acces public la internet in banda larga (PAPI) in zonele de esec al pietei

– Sustinerea conectarii unitatilor scolare la internet prin conexiuni broadband

Dezvoltarea si eficientizarea serviciilor publice electronice

– Sustinerea implementarii de solutii de e-guvernare si asigurarea conexiunii la broadband, acolo unde este necesar

– Implementarea de sisteme TIC in scopul cresterii interoperabilitatii sistemelor informatice

– Sustinerea implementarii de aplicatii de E-Learning

– Sustinerea implementarii de solutii de e-sanatate si asigurarea conexiunii la broadband, acolo unde este necesar – la nivel local

– Sustinerea implementarii de solutii de e-sanatate si asigurarea conexiunii la broadband, acolo unde este necesar – la nivel central

Dezvoltarea e-economiei

– Suport pentru implementarea sistemelor informatice integrate si a altor aplicatii electronice pentru managementul afacerilor

– Suport pentru dezvoltarea sistemelor de comert electronic si a altor solutii electronice pentru afaceri

AXA PRIORITARA 4 – Cresterea eficientei energetice si a sigurantei in aprovizionare, in contextul combaterii schimbarilor climatice

Energie eficienta si durabila (imbunatatirea eficientei energetice si a sustenabilitatii sistemului energetic);

– Sprijinirea investitiilor in instalatii si echipamente pentru intreprinderi din industrie, care sa conduca la economii de energie, in scopul imbunatatirii eficientei energetice

– Sprijinirea investitiilor in extinderea si modernizarea retelelor de transport al energiei electrice, gazelor naturale si petrolului precum si ale retelelor de distributie a energiei electrice si gazelor naturale, in scopul reducerii pierderilor in retea si realizarii in conditii de siguranta si continuitate a serviciilor de transport si distributie – partea de transport

– Sprijinirea investitiilor in extinderea si modernizarea retelelor de transport al energiei electrice, gazelor naturale si petrolului precum si ale retelelor de distributie a energiei electrice si gazelor naturale, in scopul reducerii pierderilor in retea si realizarii in conditii de siguranta si continuitate a serviciilor de transport si distributie – partea de distributie

– Investitii in instalatii de desulfurare a gazelor de ardere, arzatoare cu NOx redus si filtre pentru Instalatiile Mari de Ardere din grupuri modernizate-retehnologizate

Valorificarea resurselor regenerabile de energie pentru producerea energiei verzi;

Sprijinirea investitiilor in modernizarea si realizarea de noi capacitati de producere a energiei electrice si termice, prin valorificarea resurselor energetice regenerabile: a biomasei, a resurselor hidroenergetice (de mica putere), solare, eoliene, a biocombustibilului, a resurselor geotermale si a altor resurse regenerabile de energie

Diversificarea retelelor de interconectare in scopul cresterii sigurantei in aprovizionarea cu energie.

Sprijinirea investitiilor pentru interconectarea retelelor nationale de transport al energiei electrice si gazelor naturale cu retelele europene

AXA PRIORITARA 5 – Asistenta Tehnica

Sprijin pentru managementul, implementarea, monitorizarea si controlul POS CCE;
Sprijin pentru comunicare, evaluare si dezvoltare TI.

2. Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane – POSDRU

Obiectivul general al POS DRU este dezvoltarea capitalului uman si cresterea competitivitatii, prin corelarea educatiei si invatarii pe tot parcursul vietii cu piata muncii si asigurarea de oportunitati sporite pentru participarea viitoare pe o piata a muncii moderna, flexibila si inclusiva a 1.650.000 de persoane.

Obiectivele specifice:

Promovarea calitatii sistemului de educatie si formare profesionala initială si continua, inclusiv a invatamantului superior si a cercetarii;

Promovarea culturii antreprenoriale si imbunatatirea calitatii si productivitatii muncii;

Facilitarea insertiei tinerilor si a somerilor de lunga durata pe piata muncii;

Dezvoltarea unei piete a muncii moderne, flexibile si incluzive;

Promovarea (re)insertiei pe piata muncii a persoanelor inactive, inclusiv in zonele rurale;

Imbunatatirea serviciilor publice de ocupare;

Facilitarea accesului la educatie si pe piata muncii a grupurilor vulnerabile.

AXE PRIORITARE TEMATICE
AXA PRIORITARA 1 Educatia si formarea profesionala in sprijinul cresterii economice si dezvoltarii societatii bazate pe cunoastere

Acces la educatie si formare profesionala initiala de calitate

Educatie mai buna pentru toti (strategice)

<!–

/* Font Definitions */

@font-face

{font-family:"Lucida Sans Unicode";

panose-1:2 11 6 2 3 5 4 2 2 4;

mso-font-charset:0;

mso-generic-font-family:swiss;

mso-font-pitch:variable;

mso-font-signature:-2147476737 14699 0 0 63 0;}

/* Style Definitions */

p.MsoNormal, li.MsoNormal, div.MsoNormal

{mso-style-parent:"";

margin:0cm;

margin-bottom:.0001pt;

mso-pagination:widow-orphan;

font-size:12.0pt;

font-family:"Times New Roman";

mso-fareast-font-family:"Times New Roman";}

@page Section1

{size:612.0pt 792.0pt;

margin:72.0pt 90.0pt 72.0pt 90.0pt;

mso-header-margin:36.0pt;

mso-footer-margin:36.0pt;

mso-paper-source:0;}

div.Section1

{page:Section1;}

-<!– Scoala pentru toti (granturi)

<!–

/* Font Definitions */

@font-face

{font-family:"Lucida Sans Unicode";

panose-1:2 11 6 2 3 5 4 2 2 4;

mso-font-charset:0;

mso-generic-font-family:swiss;

mso-font-pitch:variable;

mso-font-signature:-2147476737 14699 0 0 63 0;}

/* Style Definitions */

p.MsoNormal, li.MsoNormal, div.MsoNormal

{mso-style-parent:"";

margin:0cm;

margin-bottom:.0001pt;

mso-pagination:widow-orphan;

font-size:12.0pt;

font-family:"Times New Roman";

mso-fareast-font-family:"Times New Roman";}

@page Section1

{size:612.0pt 792.0pt;

margin:72.0pt 90.0pt 72.0pt 90.0pt;

mso-header-margin:36.0pt;

mso-footer-margin:36.0pt;

mso-paper-source:0;}

div.Section1

{page:Section1;}

–>Calitate in invatamantul superior

Universitate pentru viitor (strategice)

Universitate pentru piata muncii (granturi)<!–

/* Font Definitions */

@font-face

{font-family:"Lucida Sans Unicode";

panose-1:2 11 6 2 3 5 4 2 2 4;

mso-font-charset:0;

mso-generic-font-family:swiss;

mso-font-pitch:variable;

mso-font-signature:-2147476737 14699 0 0 63 0;}

/* Style Definitions */

p.MsoNormal, li.MsoNormal, div.MsoNormal

{mso-style-parent:"";

margin:0cm;

margin-bottom:.0001pt;

mso-pagination:widow-orphan;

font-size:12.0pt;

font-family:"Times New Roman";

mso-fareast-font-family:"Times New Roman";}

@page Section1

{size:612.0pt 792.0pt;

margin:72.0pt 90.0pt 72.0pt 90.0pt;

mso-header-margin:36.0pt;

mso-footer-margin:36.0pt;

mso-paper-source:0;}

div.Section1

{page:Section1;}

–>Dezvoltarea resurselor umane din educatie si formare profesionala;

Profesionisti in educatie si formare (strategice)<!–

/* Font Definitions */

@font-face

{font-family:"Lucida Sans Unicode";

panose-1:2 11 6 2 3 5 4 2 2 4;

mso-font-charset:0;

mso-generic-font-family:swiss;

mso-font-pitch:variable;

mso-font-signature:-2147476737 14699 0 0 63 0;}

/* Style Definitions */

p.MsoNormal, li.MsoNormal, div.MsoNormal

{mso-style-parent:"";

margin:0cm;

margin-bottom:.0001pt;

mso-pagination:widow-orphan;

font-size:12.0pt;

font-family:"Times New Roman";

mso-fareast-font-family:"Times New Roman";}

@page Section1

{size:612.0pt 792.0pt;

margin:72.0pt 90.0pt 72.0pt 90.0pt;

mso-header-margin:36.0pt;

mso-footer-margin:36.0pt;

mso-paper-source:0;}

div.Section1

{page:Section1;}

Cariera in educatie si formare (granturi)

Calitate in formare profesionala continua

Calificari europene (strategice)

Parteneri in formare continua (granturi)

Programe doctorale si post-doctorale in sprijinul cercetarii

Burse doctorale (strategice)<!– /* Font Definitions */

@font-face

{font-family:"Lucida Sans Unicode";

panose-1:2 11 6 2 3 5 4 2 2 4;

mso-font-charset:0;

mso-generic-font-family:swiss;

mso-font-pitch:variable;

mso-font-signature:-2147476737 14699 0 0 63 0;}

/* Style Definitions */

p.MsoNormal, li.MsoNormal, div.MsoNormal

{mso-style-parent:"";

margin:0cm;

margin-bottom:.0001pt;

mso-pagination:widow-orphan;

font-size:12.0pt;

font-family:"Times New Roman";

mso-fareast-font-family:"Times New Roman";}

@page Section1

{size:612.0pt 792.0pt;

margin:72.0pt 90.0pt 72.0pt 90.0pt;

mso-header-margin:36.0pt;

mso-footer-margin:36.0pt;

mso-paper-source:0;}

div.Section1

{page:Section1;}

–> Programe postdoctorale (strategice)

<!–

/* Font Definitions */

@font-face

{font-family:"Lucida Sans Unicode";

panose-1:2 11 6 2 3 5 4 2 2 4;

mso-font-charset:0;

mso-generic-font-family:swiss;

mso-font-pitch:variable;

mso-font-signature:-2147476737 14699 0 0 63 0;}

/* Style Definitions */

p.MsoNormal, li.MsoNormal, div.MsoNormal

{mso-style-parent:"";

margin:0cm;

margin-bottom:.0001pt;

mso-pagination:widow-orphan;

font-size:12.0pt;

font-family:"Times New Roman";

mso-fareast-font-family:"Times New Roman";}

@page Section1

{size:612.0pt 792.0pt;

margin:72.0pt 90.0pt 72.0pt 90.0pt;

mso-header-margin:36.0pt;

mso-footer-margin:36.0pt;

mso-paper-source:0;}

div.Section1

{page:Section1;}

–>Programe doctorale mai bune (granturi)

AXA PRIORITARA 2 Corelarea invatarii pe tot parcursul vietii cu piata muncii

Tranzitia de la scoala la o viata activa

Bani pentru formare profesionala (schema de ajutor de stat)

Invata o meserie (strategice)
<!– /* Font Definitions */

@font-face

{font-family:"Lucida Sans Unicode";

panose-1:2 11 6 2 3 5 4 2 2 4;

mso-font-charset:0;

mso-generic-font-family:swiss;

mso-font-pitch:variable;

mso-font-signature:-2147476737 14699 0 0 63 0;}

/* Style Definitions */

p.MsoNormal, li.MsoNormal, div.MsoNormal

{mso-style-parent:"";

margin:0cm;

margin-bottom:.0001pt;

mso-pagination:widow-orphan;

font-size:12.0pt;

font-family:"Times New Roman";

mso-fareast-font-family:"Times New Roman";}

@page Section1

{size:612.0pt 792.0pt;

margin:72.0pt 90.0pt 72.0pt 90.0pt;

mso-header-margin:36.0pt;

mso-footer-margin:36.0pt;

mso-paper-source:0;}

div.Section1

{page:Section1;}

–>Invata pentru cariera ta! (granturi)

Prevenirea si corectarea parasirii timpurii a scolii

A doua sansa in educatie (strategice)<!–

/* Font Definitions */

@font-face

{font-family:"Lucida Sans Unicode";

panose-1:2 11 6 2 3 5 4 2 2 4;

mso-font-charset:0;

mso-generic-font-family:swiss;

mso-font-pitch:variable;

mso-font-signature:-2147476737 14699 0 0 63 0;}

/* Style Definitions */

p.MsoNormal, li.MsoNormal, div.MsoNormal

{mso-style-parent:"";

margin:0cm;

margin-bottom:.0001pt;

mso-pagination:widow-orphan;

font-size:12.0pt;

font-family:"Times New Roman";

mso-fareast-font-family:"Times New Roman";}

@page Section1

{size:612.0pt 792.0pt;

margin:72.0pt 90.0pt 72.0pt 90.0pt;

mso-header-margin:36.0pt;

mso-footer-margin:36.0pt;

mso-paper-source:0;}

div.Section1

{page:Section1;}

–> Nu abandona scoala! (granturi)

Acces si participare la FPC

Bani pentru formare profesionala (schema de ajutor de stat)

Calificarea – o sansa pentru viitor! (strategice)

Continua sa te califici! (granturi)

AXA PRIORITARA 3 Cresterea adaptabilitatii lucratorilor si a intreprinderilor

Promovarea culturii antreprenoriale

Fii intreprinzator (strategice)

Antreprenoriatul, o alternativa de cariera (granturi)

Formare si sprijin pentru intreprinderi si angajati pentru promovarea adaptabilitatii

Bani pentru sanatatea si siguranta salariatilor (schema de ajutor de minimis)

Bani pentru formare profesionala (schema de ajutor de stat)

Competente pentru competitivitate (strategice)<!– /* Font Definitions */ @font-face

{font-family:"Lucida Sans Unicode";

panose-1:2 11 6 2 3 5 4 2 2 4;

mso-font-charset:0;

mso-generic-font-family:swiss;

mso-font-pitch:variable;

mso-font-signature:-2147476737 14699 0 0 63 0;}

/* Style Definitions */

p.MsoNormal, li.MsoNormal, div.MsoNormal

{mso-style-parent:"";

margin:0cm;

margin-bottom:.0001pt;

mso-pagination:widow-orphan;

font-size:12.0pt;

font-family:"Times New Roman";

mso-fareast-font-family:"Times New Roman";}

@page Section1

{size:612.0pt 792.0pt;

margin:72.0pt 90.0pt 72.0pt 90.0pt;

mso-header-margin:36.0pt;

mso-footer-margin:36.0pt;

mso-paper-source:0;}

div.Section1

{page:Section1;}

–> Adaptabilitate si flexibilitate (granturi)

Dezvoltarea parteneriatului si incurajarea initiativelor pentru parteneri sociali si societatea civila

Actionam impreuna (strategice)

Parteneriat pentru ocupare (granturi)

AXA PRIORITARA 4 Modernizarea Serviciului Public de Ocupare

Intarirea capacitatii Serviciului Public de Ocupare pentru furnizarea serviciilor de ocupare

Calitate in serviciile de ocupare (strategice)

Servicii de ocupare eficiente (granturi)

Formarea personalului Serviciului Public de Ocupare
Profesionisti in piata muncii (strategice)

Fii activ pe piata muncii! (granturi)

AXA PRIORITARA 5 Promovarea masurilor active de ocupare

Dezvoltarea si implementarea masurilor active de ocupare

Schema de Garantie pentru Tineri (strategice)

Bani pentru completarea echipei (schema de ajutor de stat)

Integrare pe piata muncii (strategice)

Fii activ pe piata muncii (granturi)

Promovarea sustenabilitatii pe termen lung a zonelor rurale in ceea ce priveste dezvoltarea resurselor umane si ocuparea fortei de munca

Bani pentru completarea echipei (schema de ajutor de stat)

Mediul rural – oportunitati de ocupare (strategice)

Mediul rural – mai mult decat agricultura (granturi)

AXA PRIORITARA 6 Promovarea incluziunii sociale

Dezvoltarea economiei sociale

Pentru o viata mai buna (strategice)

Economie sociala si solidaritate (granturi)

Imbunatatirea accesului si participarii grupurilor vulnerabile pe piata muncii

Imbunatatirea accesului si participarii grupurilor vulnerabile pe piata muncii (strategice)<!– /* Font Definitions */

@font-face

{font-family:"Lucida Sans Unicode";

panose-1:2 11 6 2 3 5 4 2 2 4;

mso-font-charset:0;

mso-generic-font-family:swiss;

mso-font-pitch:variable;

mso-font-signature:-2147476737 14699 0 0 63 0;}

/* Style Definitions */

p.MsoNormal, li.MsoNormal, div.MsoNormal

{mso-style-parent:"";

margin:0cm;

margin-bottom:.0001pt;

mso-pagination:widow-orphan;

font-size:12.0pt;

font-family:"Times New Roman";

mso-fareast-font-family:"Times New Roman";}

@page Section1

{size:612.0pt 792.0pt;

margin:72.0pt 90.0pt 72.0pt 90.0pt;

mso-header-margin:36.0pt;

mso-footer-margin:36.0pt;

mso-paper-source:0;}

div.Section1

{page:Section1;}

Imbunatatirea accesului si participarii grupurilor vulnerabile pe piata muncii (granturi)

Promovarea egalitatii de sanse pe piata muncii

Sanse egale si respect (strategice)

Sanse egale si respect (granturi)

@font-face

{font-family:"Lucida Sans Unicode";

panose-1:2 11 6 2 3 5 4 2 2 4;

mso-font-charset:0;

mso-generic-font-family:swiss;

mso-font-pitch:variable;

mso-font-signature:-2147476737 14699 0 0 63 0;}

/* Style Definitions */

p.MsoNormal, li.MsoNormal, div.MsoNormal

{mso-style-parent:"";

margin:0cm;

margin-bottom:.0001pt;

mso-pagination:widow-orphan;

font-size:12.0pt;

font-family:"Times New Roman";

mso-fareast-font-family:"Times New Roman";}

@page Section1

{size:612.0pt 792.0pt;

margin:72.0pt 90.0pt 72.0pt 90.0pt;

mso-header-margin:36.0pt;

mso-footer-margin:36.0pt;

mso-paper-source:0;}

div.Section1

{page:Section1;}

– Initiativele transnationale pentru o piata inclusiva a muncii

Parteneriat transnational (strategice)

Schimb de bune practici (granturi)<!–

/* Font Definitions */

@font-face

{font-family:"Lucida Sans Unicode";

panose-1:2 11 6 2 3 5 4 2 2 4;

mso-font-charset:0;

mso-generic-font-family:swiss;

mso-font-pitch:variable;

mso-font-signature:-2147476737 14699 0 0 63 0;}

/* Style Definitions */

p.MsoNormal, li.MsoNormal, div.MsoNormal

{mso-style-parent:"";

margin:0cm;

margin-bottom:.0001pt;

mso-pagination:widow-orphan;

font-size:12.0pt;

font-family:"Times New Roman";

mso-fareast-font-family:"Times New Roman";}

@page Section1

{size:612.0pt 792.0pt;

margin:72.0pt 90.0pt 72.0pt 90.0pt;

mso-header-margin:36.0pt;

mso-footer-margin:36.0pt;

mso-paper-source:0;}

div.Section1

{page:Section1;}

–AXA PRIORITARA 7 Asistenta tehnica

Sprijin pentru implementarea, managementul general si evaluarea POS DRU

Sprijin pentru promovarea POS DRU si comunicare

3. Programul Operational Sectorial de Mediu – POSM

Obiectivul general al POS Mediu consta in reducerea decalajului existent intre Uniunea Europeana si Romania cu privire la infrastructura de mediu atat din punct de vedere cantitativ, cat si calitativ. Aceasta ar trebui sa se concretizeze in servicii publice eficiente, cu luarea in considerare a principiului dezvoltarii durabile si a principiului „poluatorul plateste”.
Obiectivele specifice

Imbunatarirea calitatii si a accesului la infrastructura de apa si apa uzata, prin asigurarea serviciilor de alimentare cu apa si canalizare in majoritatea zonelor urbane pana in 2015.

Dezvoltarea sistemelor durabile de management al deseurilor , prin imbunatatirea managementului deseurilor si reducerea numarului de zone poluate istoric in minimum 30 de judete pana in 2015.

Reducerea impactului negativ cauzat de sistemele de incalzire urbana in cele mai poluate localitati pana in 2015.

Protectia si imbunatatirea biodiversitatii si a patrimoniului natural prin sprijinirea managementului ariilor protejate, inclusiv prin implementarea retelei Natura 2000.

Reducerea riscului de producere a dezastrelor naturale cu efect asupra populatiei, prin implementarea masurilor preventive in cele mai vulnerabile zone pana in 2015.

AXE PRIORITARE TEMATICE

AXA PRIORITARA 1 – Extinderea si modernizarea sistemelor de apa si apa uzata

Extinderea/modernizarea sistemelorde apa/apa uzata

AXA PRIORITARA 2 – Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deseurilor si reabilitarea siturilor contaminate istoric

Dezvoltarea sistemelor integrate de management al deseurilor si extinderea infrastructurii de management al deseurilor

Reabilitarea zonelor poluate istoric

AXA PRIORITARA 3 – Reducerea poluarii si diminuarea efectelor schimbarilor climatice prin restructurarea si reabilitarea sistemelor de incalzire urbana pentru atingerea tintelor de eficienta energetica in localitatile cele mai poluate

Reabilitarea sistemelor urbane de incalzire in zonele fierbinti (hot-spot)

AXA PRIORITARA 4 – Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protejarea naturii

Dezvoltarea infrastructurii si a planurilor de management in vederea protejarii biodiversitatii si Natura 2000

AXA PRIORITARA 5- Implementarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale in zonele cele mai expuse la risc

Protectia impotriva inundatiilor

Reducerea eroziunii costiere

AXA PRIORITARA 6- Asistenta Tehnica

Sprijin pentru managementul si evaluarea POS

Sprijin pentru informare si publicitate

4. Programul Operational Sectorial de Transport – POST

Obiectivul general al POS Transport consta in promovarea, in Romania, a unui sistem de transport durabil, care sa permita deplasarea rapida, eficienta si in conditii de siguranta a persoanelor si bunurilor, la servicii de un nivel corespunzator standardelor europene, la nivel national, in cadrul Europei, intre si in cadrul regiunilor Romaniei.

Obiective specifice:

modernizarea si dezvoltarea axelor prioritare TEN-T, cu aplicarea masurilor necesare pentru protectia mediului inconjurator

modernizarea si dezvoltarea retelelor nationale de transport, in conformitate cu principiile dezvoltarii durabile

promovarea transportului feroviar, naval si intermodal

sprijinirea dezvoltarii transportului durabil, prin minimizarea efectelor adverse ale transportului asupra mediului si imbunatatirea sigurantei traficului si a sanatatii umane.

AXE PRIORITARE TEMATICE:

AXA PRIORITARA 1 – Modernizarea si dezvoltarea axelor prioritare TEN-T in scopul dezvoltarii unui sistem de transport durabil si integrarii acestuia cu retelele de transport ale UE

Infrastructura rutiera de-a lungul Axei Prioritare nr.7

Infrastructura feroviara de-a lungul Axei Prioritare nr.22

Infrastructura navala de-a lungul Axei Prioritare nr.18

AXA PRIORITARA 2 – Modernizarea si dezvoltarea infrastructurii nationale de transport in afara axelor prioritare TEN-T in scopul crearii unui sistem national de transport durabil

Modernizarea si dezvoltarea infrastructurii rutiere nationale

Modernizarea si dezvoltarea infrastructurii feroviare nationale si a serviciilor
pentru calatori

Modernizarea si dezvoltarea porturilor dunarene si maritime

Operatiunea – Modernizarea si dezvoltarea portului Constanta

Operatiunea – Modernizarea si dezvoltarea porturilor dunaren

Modernizarea si dezvoltarea infrastructurii de transport aerian

AXA PRIORITARA 3 – Modernizarea sectorului de transport in scopul cresterii protectiei mediului si a sanatatii publice si sigurantei pasagerilor

Promovarea transportului intermodal

Imbunatatirea sigurantei traficului pe toate modurile de transport

Minimizarea efectelor sectorului de transporturi asupra mediului

AXA PRIORITARA 4 – Asistenta Tehnica pentru POS-T

Sprijinirea managementului eficient, implementarii, monitorizarii si controlului POS-T
Sprijinirea activitatilor de informare si publicitate pentru POS-T

5.Programul Operational Dezvoltarea Capacitatii Administrative-PODCA

Obiectivul general al PO DCA este acela de a contribui la crearea unei administratii publice mai eficiente si mai eficace in beneficiul socio-economic al societatii romanesti.

Obiective specifice:

Obtinerea unor imbunatatiri structurale si de proces ale managementului ciclului de politici publice.

Imbunatatirea calitatii si eficientei furnizarii serviciilor publice, cu accentul pus pe procesul de descentralizare

AXE PRIORITARE TEMATICE:

AXA PRIORITARA 1: Imbunatatiri de structura si proces ale managementului ciclului de politici publice

Imbunatatirea procesului de luare a deciziilor

Cerere de idei de proiecte  

Cereri de proiecte 

Operatiunea Intarirea capacitatii ONG-urilor de a sustine reforma in administratia publica din Romania
Operatiunea Strategii de dezvoltare locala

Cresterea responsabilizarii administratiei publice

Cerere de idei de proiecte

Imbunatatirea eficacitatii organizationale

Cerere de idei de proiecte 

Cereri de proiecte

Operatiunea Module de pregatire in domenii ca achizitiile publice, ECDL, limbi straine, dezvoltarea de proiecte, licitarea si managementul proiectelor etc.

Operatiunea Elaborarea unor programe postuniversitare de dezvoltare manageriala a personalului cu functii de conducere din administratia publica

Operatiunea Revizuire de structuri si implementare de instrumente moderne

AXA PRIORITARA 2: Imbunatatirea calitatii si eficientei furnizarii serviciilor publice, cu accentul pus pe procesul de descentralizare

Sprijin pentru procesul de descentralizare sectoriala a serviciilor

Programul National pentru Dezvoltare Rurala – PNDR

Fondul European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (FEADR) este un instrument de finantare creat de uniunea Europeana pentru a sprijini tarile membre in implementarea Politicii Agricole Comune.

Politica Agricola Comuna este un set de reguli si mecanisme care reglementeaza producerea, procesarea si comercializarea produselor agricole in Uniunea Europeana si care acorda o mare atentie dezvoltarii rurale.

FEADR reprezinta o oportunitate de finantare pentru spatiul rural romanesc, in valoare de aproximativ 7,5 miliarde de euro, incepand cu 2007 si pana in 2013. FEADR se bazeaza pe principiul cofinantarii proiectelor de investitii private.

Fondurile europene pentru agricultura pot fi accesate in baza documentului-cheie Programul National pentru Dezvoltare Rurala(PNDR).

AXE PRIORITARE TEMATICE:

AXA 1: Cresterea competitivitatii sectoarelor agricol si forestier

Masuri menite sa imbunatateasca cunostintele si sa consolideze potentialul Uman

Formare profesionala (training), informare si difuzare de cunostinte

Instalarea tinerilor fermieri

Masuri menite sa restructureze si sa dezvolte capitalul fizic si sa promoveze Inovatia

Modernizarea exploatatiilor agricole

Imbunatatirea valorii economice a padurii

Cresterea valorii adaugate a produselor agricole si forestiere

Schema de ajutor de stat nr. N578/ 2009  Stimularea dezvoltarii regionale prin realizarea de investitii pentru procesarea produselor agricole si forestiere in vederea obtinerii de produse neagricole

Imbunatatirea si dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea si adaptarea agriculturii si silviculturii

Masuri de tranzitie pentru Romania

Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenta

Infiintarea grupurilor de producatori

Furnizarea de servicii de consiliere si consultanta pentru agricultori
AXA 2: Imbunatatirea mediului si a spatiului rural

Masuri privind utilizarea durabila a terenurilor agricole

Sprijin pentru Zona Montana Defavorizata

Sprijin pentru zone defavorizate – altele decat zona montana

Plati de Agro-mediu

Plati in favoarea bunastarii animalelor

Masuri privind utilizarea durabila a terenurilor forestiere

Prima impadurire a terenurilor agricole

AXA 3: Calitatea vietii in zonele rurale si diversificarea economiei rurale

Masuri privind diversificarea economiei rurale
Sprijin pentru crearea si dezvoltarea de micro-intreprinderi

Incurajarea activitatilor turistice

Masura privind imbunatatirea calitatii vietii in zonele rurale

Renovarea, dezvoltarea satelor, imbunatatirea serviciilor de baza pentru
economia si populatia rurala si punerea in valoare a mostenirii rurale

Investitii privind infrastructura de broadband in spatiul rural

AXA 4: Axa LEADER
Implementarea strategiilor de dezvoltare locala

Cresterea competitivitatii sectoarelor agricol si forestier
Imbunatatirea mediului si spatiului rural

Calitatea vietii si diversificarea economiei rurale

Implementarea proiectelor de cooperare

Functionarea Grupurilor de Actiune Locala, dobandirea de competente si animarea teritoriului

Constructie parteneriate public-private

Functionarea Grupului de Actiune Locala, dobandirea de competente si animarea teritoriului

Programul Operational pentru Pescuit – POP

Programul Operational pentru Pescuit al Romaniei (POP) contribuie la realizarea viziunii strategice exprimate in Planul National Strategic pentru Pescuit, si anume: „Un sector piscicol competitiv, modern si dinamic, bazat pe activitati durabile de pescuit si acvacultura care ia in considerare aspectele legate de protectia mediului, dezvoltarea sociala si bunastarea economica".
Obiective generale:

* Dezvoltarea competitivitatii si a durabilitatii sectorului piscicol primar;

* Dezvoltarea pietei pentru produsele sectorului piscicol;

* Sustinerea dezvoltarii durabile a zonelor pescaresti si imbunatatirea calitatii vietii in aceste zone;

* Sustinerea unei implementari adecvate a PO in cadrul Politicii Comune pentru Pescuit.

AXE PRIORITARE TEMATICE:

AXA 1: Masuri de adaptare a flotei de pescuit comunitare

Incetarea permanenta a activitatilor de pescuit

Incetarea temporara a activitatilor de pescuit

Investitii la bordul navelor si selectivitate 

Pescuitul de coasta la scara redusa (nave cu o lungime totala mai mica de )

– Proiecte colective in conformitate cu articolul 26(4) din Regulamentul (CE) nr. 1198/2006 al Consiliului privind FEP

– Sprijin pentru pensionarea anticipata

– Investitii la bordul navelor de pescuit si selectivitate

Compensatii socio-economice pentru managementul flotei comunitare

– Indemnizatii re-innoibile pentru pescarii care au lucrat la bordul unei nave pe o perioada de cel putin 12 luni ca pescari

– Plecare timpurie din sectorul pescuitului, inclusiv pensionare anticipata

– Prime individuale acordate pescarilor cu varsta sub 40 de ani in baza alin.(2), art.27 din Regulamentul (CE) 1198/2006 privind FEP

AXA 2: Acvacultura, pescuitul in apele interioare, procesarea si marketingul produselor obtinute din pescuit si acvacultura

Acvacultura 

Cresterea capacitatii de productie datorita constituirii de noi exploatatii piscicole

Cresterea productiei datorita extinderii sau modernizarii exploatatiilor piscicole existente

Cresterea numarului de puiet provenit din statiile de reproducere

Masuri pentru mediul acvatic

Pescuitul in apele interioare

Nave de pescuit in apele interioare

Schimbarea destinatiei ambarcatiunilor in afara pescuitului

Prelucrarea si comercializarea pestelui

Inginerie financiara

AXA 3: Masuri de interes comun

Actiuni colective

Actiunea Crearea si restructurarea organizatiilor de producatori

Protectia si dezvoltarea faunei si florei acvatice

Porturi de pescuit, puncte de debarcare si adaposturi

Actiunea Investitii in porturi de pescuit existente

Dezvoltarea de noi piete si campanii de promovare

Actiuni pilot

AXA 4: Dezvoltarea durabila a zonelor pescaresti

Selectarea Grupurilor Locale

Sprijin pentru actiunile de cooperare intre Grupurile Locale

AXA 5: Asistenta tehnica

Ministerul Fondurilor Europene a publicat a doua versiune a Acordului de Parteneriat 2014 -2020

Conform celei de a doua versiuni a Acordului de Parteneriat, propunerile de alocări financiare indicative la nivelul programelor operaționale prin care România va atrage fondurile alocate pentru politica de coeziune:

Sistemul de implementare a fondurilor europene va fi mult mai eficient în perioada 2014-2020, datorită simplificării structurii instituționale. Totodată, sistemul va fi mai bine coordonat, fiind stabilite atribuții de autoritate de management numai la nivelul a trei ministere:

Ministerul Fondurilor Europene va fi autoritate de management pentru: Programul Operațional Infrastructura Mare, Programul Operațional Capital Uman, Programul Operațional Competitivitate și Programul Operațional Asistență Tehnică;

 Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice va fi autoritate de management pentru: Programul Operațional Regional, Programul Operațional Capacitate Administrativă, respectiv pentru programele de cooperare teritorială europeană;

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale va fi autoritate de management pentru Programul Național pentru Dezvoltare Rurală, respectiv Programul Operațional pentru Pescuit.

Coordonarea va ține seama de lecțiile învățate în perioada 2007-2013 și va urmări eficientizarea procesului de implementare și reducerea poverii administrative, iar concentrarea tematică a fondurilor va asigura obținerea unui impact semnificativ al investițiilor, respectiv continuitatea intervențiilor sustenabile din actuala perioadă de programare.

CAPITOLUL 2. ASPECTE TEORETICE SPECIFICE ELABORĂRII PROIECTELOR FINANȚATE PRIN FONDURI STRUCTURALE

Proiectul este definit ca fiind „o colecție de activități de natură diferită, legate între ele, conduse într-o manieră organizată, care au un început și un sfârșit clar definite și care sunt îndreptate spre obținerea anumitor rezultate ce satisfac necesitățile organizației.

Principalele caracteristici ale unui proiect sunt:

1. are un scop specific ce poate fi definit cu precizie, de dorit sub forma unui obiectiv;

2. este unic, deoarece după ce au fost realizate obiectivele proiectului, nu este necesar sau nu poate fi repetat în același mod, cu aceleași rezultate;

3. este orientat spre client sau spre așteptările acestuia;

4. nu este o muncă de rutină, are un puternic conținut de noutate ca rezultat, dar poate conține unele sarcini de rutină;

5. are limite de timp convenite și clar definite;

6. este un proces complex, implică oameni din diferite departamente, de diferite specializări;

7. este flexibil pentru a permite acomodarea la schimbările impuse de procedeele de muncă;

8. are restricții de cost ce trebuie clar definite și înțelese pentru a asigura viabilitatea proiectului în orice moment;

9. reprezintă o oportunitate unică de a obține noi cunoștințe și abilități;

10. implică o serie de riscuri la fiecare pas al procesului care trebuie evaluat corect pentru a nu periclita finalitatea proiectului.

Datorită caracteristicilor sale specifice, toate fiind limitate ca timp, este normal ca proiectul să aibă un ciclu de viață similar cu ciclul de viață al unui produs, cu diferența că ciclul de viață al proiectului este deosebit de dinamic, iar subiectul proiectului poate fi repetat și modificat în orice fază s-ar afla acesta.

Toate proiectele trec printr+un ciclu de viață similar, care cuprinde patru faze fundamentale:

Faza 1 – Definirea. Punctul de plecare al proiectului îl constituie identificarea clară a nevoilor.

Faza 2 – Planificarea. Procesul de planificare a proiectului constă în realizarea unei agende de lucru realiste, bazată pe contabilizarea strictă a limitelor impuse proiectului.

Faza 3 – Execuția. Lansarea proiectului presupune întelegerea lui, iar derularea acestuia se face la termenele stabilite, idiferent de schimbările survenite.

Faza 4 – Finalizarea. Livrarea la timp a proiectului, evaluarea acestuia fiind finalizată.

În practică, aceste patru faze sunt orientative, pentru a da posibilitatea managerului de proiect să împartă proiectul în blocuri cu o succesiune bine stabilită. Realitatea este însă alta, și anume, că nici un proiect nu se reduce la un proces atât de simplu și clar, fără un număr semnificativ de repetări și modificări.

ASPECTE TEORETICE SPECIFICE ELABORĂRII PROIECTELOR FINANȚATE PRIN FONDURI STRUCTURALE

Managementul proiectelor europene reprezintă o categorie aparte a managementului de proiect. Diferența dintre un proiect obișnuit și un proiect finanțat prin intermediul fondurilor structurale și de coeziune de către Uniunea Europeană poate fi materializată prin:

În vederea depunerii unui proiect prin care se solicită finanțare nerambursabilă, trebuie completată o cerere de finanțare specifică programului în cadrul căruia se integrează proiectul;

Finanțările sunt acordate în scopul promovării unei anumite politici ale Uniunii Europene. De aceea, obiectivele sursei de finanțare trebuie cunoscute și luate în considerație.

Durata proiectelor cu finanțare nerambursabilă este impusă, beneficiarul trebuind să-și integreze activitățile în parametrii temporali specifici domeniului pentru care solicită finanțare nerambursabilă;

Bugetul este mai mult o provocare, în sensul că trebuie sa vezi cum să exploatezi la maxim un buget dat și nu cum să atingi anumite obiective cu un efort financiar cât mai mic;

Managementul proiectelor europene realizează un echilibru între: constrângerile de tip, resursele prestabilite, adică bugetul fix, constrângerile, procedurile, standardele impuse de Uniunea Europeană;

Analiza și stabilirea obiectivelor, redactarea propunerii de proiect reprezintă faze mult mai importante decât în proiectele obișnuite;

Consultarea Ghidului programului, Ghidului solicitantului, Manualul beneficiarului, a termenilor de referință a proiectului, familiarizarea cu obiectivele generale ale sursei de finanțare reprezintă etape suplimentare care lipsesc la proiectele obișnuite;

Condițiile de eligibilitate precum și criteriile de selecție sunt sunt definite înainte de momentul deschiderii competiției pentru finanțarea proeictelor.

În vederea desfășurării în condiții optime a procesului de evaluare, Uniunea Europeană a elaborat o serie de criterii de evaluare a propunerilor de finanțare și anume:

Relevanța – reprezintă măsura în care obiectivele stabilite și planul de implementare propus abordează corect problemele identificate.

Eficiența – vizează rentabilitatea.

Eficacitatea – urmărește dacă proiectul și-a atins obiectivele în faza de planificare, beneficiile pe care proiectul le-a adus în practică și dacă subiecții vizați de proiect au beneficiat în mod real de pe urma produselor sau serviciilor pe care proiectul le-a făcut disponibile;

Impactul – măsoară efectul de ansamblu al beneficiilor aduse de un anumit proiect asupra unui număr mai mare de persoane dintr-o regiune, dintr-un sector și chiar din toată țara;

Sustenabilitatea – arată dacă există posibilitatea ca rezultatele pozitive ale proiectului să continue și după finalizarea perioadei de finanțare externă.

Pentru a putea accesa fonduri operationale nerambursabile Solicitantul trebuie să aibă o formă de organizare conformă legislației române și să fie înregistrat în România: orice persoană fizică cetățean al României; persoanelor fizice autorizate; inteprinderile individuale; asociații și Cooperative; SRL-urile; microintreprinderile între 1 și 9 salariați; societățile agricole, proprietarii de păduri, producătorii; oricine îndeplinește criteriile stabilite în Programul Cadru de Implementare.

Afaceri care sunt eligibile in 2014:

AGRICULTURA, silvicultura și pescuit

– Producția și compercializarea ciupercilor

* Arbuști fructiferi (afin, zmeură, catină, coacaz, agriș)

* Achiziția de utilaje agricole

– Creșterea animalelor. Ferme de animale

– Ferme de porci. Comercializarea preparatelor din carne de porc

* Cultivarea plantelor medicinale

* Ferme de melci. Comercializarea melcilor

* Sera de flori și pepinieră, pomi ornamentali

* Plantație de viță de vie. Producție vin

* Creșterea racilor

– Ferma de struți. Comercializarea preparatelor din carne de struț

* Producția de băuturi răcoritoare nealcoolice; producția de ape minerale și alte ape îmbuteliate

* Fabricarea și Finisarea materialelor textile

* Fabricarea de covoare, mochete, frânghii, sfori, s.a.m.d.

– Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte

– Fabricarea articolelor de voiaj, Marochinarie și Încălțăminte

* Fabricarea produselor din lemn (lista întreagă cu activități bazate pe prelucrarea lemnului)

– Fabricarea de mobilă

– Fabricarea jocurilor și jucăriilor

* Repararea, întreținerea și instalarea mașinilor și echipamentelor

– Service auto / Spălătorie auto

* Colectarea deșeurilor

CONSTRUCȚII

* Lucrări de instalații electrice și tehnico-sanitare, plus alte lucrări de instalații pentru construcții

* Lucrări de tâmplărie și dulgherie

– Transport și depozitare

* Înterținerea și repararea mașinilor și a motocicletelor

TURISM

* Pensiune turistică / agro-turistică

– Hoteluri

– Ștranduri, Piscine și Baze Sportive

* RESTAURANTE și alte activități de servicii de alimentație

– Activități de poșta și curierat

– Activități de editare a cărților, ziarelor, revistelor și alte activități de editare

Condițiile pe care un proiect eligibil trebuie să le îndeplinească:

* este dezvoltat și implementat pe teritoriul României;

* se regăsește pe lista operațiunilor eligibile prezentate în Programul Cadru de Implementare

* se adresează unei zone eligibile

* durata și valoarea finanțării solicitate se încadrează în limitele stabilite în „cererea de proiecte"

* respectă politicile și normele comunitare și naționale în ceea ce privește ajutorul de stat, achizițiile publice, respectiv egalitatea de șanse, dezvoltarea durabilă.

Cu toate că România și-a depășit deja ținta stabilită prin PND 2007-2013, rămâne penultimul stat membru în ceea privește nivelul mediu PIB/locuitor raportat la UE, propun o abordare similară cu cea privind perioada 2007-2013.

Plecând de la elementele prezentate mai sus și sub rezerva confirmării acestora de către etapele firești ale procesului de programare (realizarea analizelor socio-economice, prioritizarea nevoilor de investiții și elaborarea strategiei de utilizare a instrumentelor structurale, cuantificarea financiară a priorităților de investiții și stabilirea investițiilor eligibile din instrumente structurale, evaluarea impactului macroeconomic a acțiunilor propuse, procesul de evaluare ex-ante ș.a.), prezint următoarele opțiuni strategice:

Obiectivul global al strategiei de dezvoltare a României

Reducerea disparităților de dezvoltare socială și economică între România și statele membre ale Uniunii Europene, prin generarea unei creșteri adiționale de 15% determinată de utilizarea fondurilor europene, având ca țintă atingerea în anul unui nivel mediu al PIB/locuitor de 65% din media UE

Obiectivele specifice

Propunerile de obiective specifice (OS) vor fi strâns corelate cu cele trei tipuri de obiective tematice propuse de către Comisia Europeană și cu prioritățile Strategiei Europa 2020, după cum urmează:

Creștere inteligentă

Creșterea competitivității economiei românești prin asigurarea unei creșteri adiționale a valorii adăugate brute în industrie și servicii de minim X% și crearea a minim Y de locuri de

muncă nete

Creștere durabilă

Promovarea unei creșteri economice curate, prin proiecte investiționale verzi care duc la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 20% față de nivelul din anul 1990

Creștere favorabilă incluziunii

Promovarea unei societăți favorabile incluziunii prin creșterea ratei de ocupare cu T% și reducerea populației aflate în pragul sărăciei cu 580.000 persoane.

În perioada 2014-2020, modelarea macroeconomică va lua în considerare și fondurile pentru agricultură, dezvoltare rurală și pescuit.

Pentru atingerea acestor obiective specifice, România va promova investiții ce vor răspunde tuturor celor 11 obiective tematice, așa cum s-a precizat mai sus. La o analiza preliminară se poate observa că niciunul dintre obiective tematice propuse de către Comisia Europeană nu poate fi exclus, fapt ce va fi relevat, cu siguranță și de analizele socio-economice.

Dincolo de obiectivele specifice corelate cu prioritățile Strategiei Europa 2020, investițiile ce urmează a fi finanțate vor răspunde următoarelor priorități tematice (PT) de dezvoltare:

PT1. Creșterea pe termen lung a competitivității economiei Românești;

PT2. Dezvoltarea durabilă a infrastructurii de bază;

PT3. Adaptarea capitalului uman la provocările unei economii moderne;

PT4. Îmbunătățirea eficienței administrației publice.

Acestor priorități tematice li se adăugă componenta teritorială, care trebuie urmărită ca o prioritate orizontală.

Conexiunile strategice între obiectivele tematice, obiectivele specifice și prioritățile tematice sunt prezentate în Anexă.

Plecând de la aceste repere general acceptabile, procesul de programare va avea rolul de a selecta un mix optim de priorități de investiții și acțiuni cheie care să ducă la atingerea obiectivelor specifice stabilite.

ELABORAREA PROIECTELOR FINANȚATE PRIN FONDURI POST-ADERARE

Problema găsirii unor moduri potrivite pentru atragerea banilor de la Uniunea Europeană în proiecte românești este una de actualitate, autoritățile, dar și întreprinzătorii privați au conștientizat că momentul este unic și trebuie speculat. Miza este enormă, România are șansa de a se bucura de folosirea unor fonduri europene post-aderare, dar trebuie să prezinte și proiecte viabile pentru a accesa respectivele fonduri.

PROGRAMELE OPERAȚIONALE ROMÂNEȘTI 2007-2013

În perioada 2007-2013 România va primi 19,667 miliarde euro din Fondurile Structurale ale Uniunii Europene.  

Aproximativ 98% din această sumă va fi alocată pentru șapte Programe Operaționale în cadrul obiectivului “Convergență” (diminuarea disparităților de dezvoltare economică și socială între regiunile UE). 

Cele 2% rămase vor fi alocate pentru șase Programe Operationale sub obiectivul “Cooperare teritorială” cu țările învecinate. 

Programele Operaționale în România (total contribuție UE 19,667 miliarde euro în perioada 2007 – 2013)

Tabelul 3 Obiectivul Convergență al Programelor Operaționale

Tabelul 4 Obiectivul Cooperare Teritorială al Programelor Operaționale

În elaborarea acestor proiecte post-aderare, instituțiile statului au pus la dispoziția persoanelor fizice și juridice întreaga documentație necesară accesării acestor fonduri. Astfel, unul dintre documentele accesibile, disponibile se află Ghidul Solicitantului, si la fel ca în cazul proiectelor pre-aderare,aduce toate informațiile referitoare la modul de implementare al proiectelor finanțate prin fonduri europene.

Pentru a structura complexitatea unui astfel de proiect, vom alege din cadrul Obiectivului Convergență, Programul Operațional Regional 2007-2013, care în logica Ghidului Solicitantului se poate rezuma astfel:

Introducere

Programul Operațional Regional (POR) implementează elemente ale Strategiei Naționale de Dezvoltare Regională a Planului Național de Dezvoltare (PND), contribuind, alături de celelalte Programe Operaționale (PO), la realizarea obiectivului Strategiei Naționale de Dezvoltare Regională a PND și al Cadrului Național Strategic de Referință, respectiv diminuarea disparităților de dezvoltare economică și socială dintre România și media dezvoltării statelor membre ale UE.

Programul Operațional Regional se adresează celor 8 Regiuni de Dezvoltare ale României, stabilite cu respectarea Regulamentului CE Nr. 1059/2003, referitoare la stabilirea unui sistem comun de clasificare statistică a unităților teritoriale.

POR a fost elaborat în concordanță cu principiul european al subsidiarității, având la bază strategiile de dezvoltare a regiunilor, elaborate la nivel regional în largi grupuri de lucru parteneriale.

Obiectivul strategic al POR constă în sprijinirea unei dezvoltări economice, sociale, durabile și echilibrate teritorial, a tuturor regiunilor României, potrivit nevoilor și resurselor specifice, cu accent pe sprijinirea dezvoltării durabile a polilor urbani de creștere, îmbunătățirea mediului de afaceri și a infrastructurii de bază, pentru a face din regiunile României, în special cele mai slab dezvoltate, locuri atractive pentru investiții.

În concordanță cu Strategia Regională a Planului Național de Dezvoltare, POR va da prioritate regiunilor rămase în urmă și zonelor mai puțin dezvoltate din cadrul regiunilor mai prospere. În același timp, o atenție deosebită se va acorda sprijinirii dezvoltării durabile a orașelor – poli de creștere, care pot contribui la o dezvoltare policentrică a teritoriului României.

Programul Operațional Regional acoperă șase arii principale, denumite “Axe prioritare”. Fiecare dintre aceste șase axe prioritare tematice este divizată în secțiuni mult mai specifice, denumite Domenii cheie de interventie.

Alocare financiară POR

Alocarea financiară pentru Programul Operațional Regional 2007 – 2013 este de 4.568.341.147 Euro, din care 3.726.021.762 Euro din Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR), restul reprezentând fonduri publice naționale și fonduri private.

Descrierea regulilor pentru cererea deschisă de proiect

A. Criterii de eligibilitate

Cererea de finanțare (inclusiv anexele la formularul cererii de finanțare) completată de către solicitant, face obiectul verificării eligibilității solicitantului și a proiectului, pe baza criteriilor enumerate în continuare și incluse în grila de verificare a eligibilității.

Eligibilitatea solicitantului

Tipurile de solicitant se împart în trei categorii:

Autoritati ale administratiei publice locale (APL)

Asociație de dezvoltare intercomunitară (ADI)

Autoritati ale administratiei publice locale între care exista acorduri sau parteneriate pentru realizarea unor programe de dezvoltare zonala

b) Eligibilitatea proiectului

Proiectul reprezintă o serie de activități și o investiție de resurse pe o perioadă determinată menite să răspundă unei nevoi reale și să conducă la realizarea unui obiectiv/ set de obiective precise. Proiectul propus în Cererea de finanțare poate fi considerat eligibil în cadrul POR, adică poate fi co-finanțat din fonduri structurale (FEDR) și/sau de la bugetul de stat, dacă îndeplinește cumulativ criteriile și activitățile eligibile, justificate prin necesitatea derulării lor în scopul implementării în condiții optime a proiectului.

B. Criterii de selecție și evaluare strategică

Criterii de selecție

Criteriile de selecție vizează următoarele aspecte:

Contributia proiectului la realizarea obiectivelor POR

Proiectul va fi evaluat având în vedere următoarele aspecte (subcriterii):

Relevanța proiectului pentru obiectivele axei prioritare și ale domeniului de intervenție (masura in care proiectul asigură conexiunea la rețeaua TEN sau rețeaua națională, asigură preluarea fluxurilor majore care tranzitează orașul, asigură preluarea fluxurilor majore ale orașului pe direcția drumului național ce traversează orașul sau pe direcția principală de legătură cu acest drum)

Măsura în care proiectul contribuie la creșterea gradului de siguranță a circulație

Măsura în care proiectul contribuie la reducerea timpului de călătorie prin fluidizarea traficului

Importanța proiectului pentru regiune (raportul beneficii – costuri)

Calitatea, maturitatea și sustenabilitatea proiectului

Gradul de pregătire a proiectului (a diferitelor faze ale proiectului)

Calitatea metodologiei de implementare a proiectului

Relevanța soluției tehnice pentru proiect

Implementarea măsurilor de promovare a egalității de șanse și a dezvoltării durabile (protecția mediului și eficiența energetică)

Sustenabilitatea proiectului după încetarea finanțării nerambursabile

Criterii de evaluare strategică

Criteriile de evaluare strategică vizează:

Contribuția proiectului la realizarea strategiei/ planurilor de dezvoltare a(ale) regiunii;

Capacitatea proiectului de a genera valoare adăugată prin complementaritatea și corelarea acestuia cu alte investiții

Organismul cu atribuții în realizarea evaluării strategice este Comitetul Regional de Evaluare Strategică și Corelare (CRESC) constituit în cadrul regiunilor de dezvoltare regională, conform HG nr. 764/2007 pentru aprobarea constituirii Comitetelor Regionale de Evaluare Strategica si Corelare si a Regulamentului cadru de organizare si funcționare al acestora (MO nr. 545/9.08.2007).

În cadrul ședințelor de evaluare strategică se va stabili măsura în care proiectul răspunde priorităților strategice ale regiunii, plasându-se proiectul pe o anumită poziție în lista de proiecte din sesiunea respectivă de evaluare strategică.

C. Completarea cererii de finanțare

Completarea Cererii de finanțare, inclusiv a anexelor (modele standard prevăzute prin prezentul Ghid), se va face conform instrucțiunilor de completare și va urmări întocmai modelul standard. Modificarea modelelor standard (eliminarea, renumerotarea secțiunilor, anexarea documentelor suport în altă ordine decât cea specificată etc) conduce la respingerea Cererii de finanțare pe motiv de neconformitate administrativă.

Cererea de Finanțare are următoarele elemente compomente:

1. Informații privind solicitantul

Aici se vor trece următoarele informații: Numele solicitantului, Tipul solicitantului, Reprezentantul legal al solicitantului, Persoana de contact, Persoana responsabilă cu operațiunile financiare, Banca/trezoreria, dacă s-a primit sprijin din fondurile publice în prezent sau în trecut .

2. Descrierea proiectului

Această secțiune va cuprinde următoarele aspecte: Axa prioritară a Programului Operațional și domeniul major de intervenție, Locația proiectului, Descrierea proiectului (obiectivele, contextul, activitățile previzionate, resursele materiale, rezultatele anticipate, potențialii beneficiari ai proiectului), Managementul proiectului, Durata proiectului, Calendarul activităților, Indicatori, Parteneriat, Relația cu alte programe, TVA-ul, Proiect generator de venit, Sustenabilitatea proiectului, Informare și publicitate.

3. Concordanța cu politicile UE și legislația națională

EGALITATEA DE ȘANSE

Se subliniază modul în care principiul privind egalitatea de șanse (nediscriminare pe criterii de rasă, sex, religie, dizabilități, vârstă) a fost integrată în elaborarea și implementarea proiectului, fie în activitățile fie în managementul proiectului, menționând orice componentă specifică care arată acest lucru.

DEZVOLTAREA DURABILĂ

Se explică modul în care proiectul contribuie la maximizarea beneficiilor și reducerea efectelor negative în privința componentelor: economică, socială, de mediu.

TEHNOLOGIA INFORMAȚIEI

Se explică modul în care proiectul contribuie la introducerea noilor tehnologii și are caracter inovativ.

ACHIZIȚII PUBLICE

4. Finanțarea proiectului

Această secțiune va cuprinde informații privind bugetul proiectului, aspect ce va fi explicat în continuare și informații privind sursele de finanțare

5. Lista cu Anexe

D. Întocmirea bugetului

În completarea Secțiunii 4 „Finanțarea proiectului” din Cererea de finanțare, solicitantul va ține cont de criteriile de eligibilitate a cheltuielilor și stabilirea contribuției proprii, detaliate mai jos.

Criterii de eligibilitate

O cheltuială poate fi considerată drept cheltuială eligibilă pentru cofinanțare (rambursare în limita stabilită) în cadrul POR, dacă îndeplinește cumulativ următoarele criterii:

Este efectiv plătită între 1 ianuarie 2007 și 31 decembrie 2015

În cazul cheltuielilor efectuate înainte de data depunerii Cererii de finanțare, nu se vor anexa la formularul Cererii de finanțare facturi, ordine de plată etc., ca dovadă a efectuării respectivelor cheltuieli. Acestea vor face obiectul cererilor de rambursare și se vor transmite după data semnării contractului de finanțare, în condițiile prevăzute în cadrul contractului de finanțare.

Identificarea cheltuielilor efectuate înainte de data depunerii Cererii de finanțare, se va face la Secțiunea 3.4 „Achiziții publice” din Formularul Cererii de finanțare.

Este însoțită de facturi, în conformitate cu prevederile legislației naționale, sau de alte documente contabile cu valoare probatorie, echivalentă facturilor, pe baza cărora cheltuielile să poată fi auditate și identificate.

Este în conformitate cu prevederile Contractului de finanțare, încheiat de către Autoritatea de management, prin intermediul Agenției pentru Dezvoltare Regională (în calitate de Organism intermediar).

Este conformă cu prevederile legislației naționale și comunitare, în special în ceea ce privește: regimul achizițiilor publice, prin respectarea normelor Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii.

Este menționată în lista cheltuielilor eligibile de mai jos:

Amortizarea este considerată cheltuială eligibilă în condițiile respectării prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 759/2007.

Următoarele categorii de cheltuieli nu sunt eligibile: TVA, dobânda și alte comisioane, cheltuieli colaterale de leasing, dezafectarea centralelor nucleare, achiziția de echipamente second-hand, amenzi, penalități și cheltuieli de judecată, operarea obiectivelor de investiții.

Contribuția proprie a solicitantului

Contribuția proprie reprezintă procentul din valoarea cheltuielilor eligibile care va fi suportat de către Beneficiarul proiectului. Orice cheltuială neeligibilă, precum și orice cheltuială suplimentară ce va apărea în timpul implementării proiectului, va fi suportată de către solicitant/beneficiar.

În cadrul POR, contribuția în natură nu este eligibilă.

Mărimea contribuției proprii a solicitantului, precum și condițiile de eligibilitate ale cheltuielilor vor fi avute în vedere în completarea bugetului proiectului, respectiv Secțiunea 4. „Finanțarea proiectului” din Formularul Cererii de finanțare.

Procentul minim al contribuției proprii a solicitantului se aplică la valoarea cheltuielilor eligibile.

E. Procesul de evaluare și selecție a Cererii de finanțare

Procesul de evaluare și selecție a proiectului se va derula în 4 etape:

Verificarea conformității administrative a cererii de finanțare

Verificarea eligibilității

Evaluarea tehnică și financiară a proiectului (selecția proiectelor)

Evaluarea strategică a proiectului.

CAPITOLUL III

STUDIU DE CAZ. DOCUMENTAȚIE DE FINANȚARE A UNEI PENSIUNI ÎN CADRUL PROGRAMULUI OPERAȚIONAL REGIONAL 2014-2020

3.1. Programul OperaȚional Regional 2014-2020

Strategia Programului Operațional Regional 2014- 2020 se fundamentează pe analize socio-economice detaliate și pe analiza SWOT, care evidențiază actualitatea celor mai multe priorități de dezvoltare regională identificate pentru actuala perioadă de programare 2007 – 2013, dar și priorități noi, menite să conducă la creșterea capacității inovative la nivel regional și local; sunt încă valabile prioritățile referitoare la diferite tipuri de infrastructuri – de transport, educațională, de sănătate – completate cu priorități noi impuse de necesitatea modernizării economiei românești, în concordanță cu politica de coeziune a UE și cu țintele de atins în contextul Strategiei UE 2020, privind investițiile în tehnologii moderne, servicii și creșterea competitivității. De aceea, POR 2014 – 2020 nu vizează doar regiunile sau zonele cele mai sărace ale țării în scopul recuperării decalajelor de dezvoltare, ci se adresează și regiunilor mai dezvoltate, pentru a le valorifica potențialul competitiv, într-o măsură cât mai mare.

Ca urmare a acestor considerații, prin POR sunt propuse atât investiții în diferitele tipuri de infrastructuri, cât și în servicii, diferențiate în funcție de gradul de dezvoltare și specificul regiunilor, formulând un set de priorități și măsuri adecvate pentru optimizarea raportului nevoi – resurse și identificarea mijloacelor necesare realizării obiectivelor propuse.

Programul Operațional Regional abordează dezvoltarea regională ținând seama și de necesitatea asigurării unei stabilități macroeconomice. Ea este completată de politicile sectoriale orizontale, menite să asigure un mediu propice mediului de afaceri, creării de locuri de muncă, inclusiv pentru persoane dezavantajate și creșterii bunăstării generale a populației. În acest sens, POR ia în considerare contextul economic general al țării, caracterizat de următorii factori:

Criza economică și financiară mondială cu impact asupra economiei românești

Gradul scăzut de accesibilitate al anumitor zone ale țării, care are drept consecință o atractivitate scăzută și prin urmare investiții extrem de reduse;

Disparitățile socio-economice importante (la nivel interregional, interjudețean și urban/rural) și în creștere în ultimii ani;

Productivitatea muncii scăzută în majoritatea regiunilor;

Nivelul redus și în scădere al Investițiilor Străine Directe, și concentrarea lor în cea mai dezvoltată Regiune a țării, București – Ilfov, care include capitala;

Rata de ocupare a populației sub media europeană și mult în urma țintelor stabilite și asumate de România, coroborat cu scăderea a numărului de salariați;

Nivel scăzut al salariilor, și în general al veniturilor populației, ceea ce limitează accesul populației la servicii de educație, sănătate, etc. și crește gardul de dependență al populației de servicii de ajutor social;

Ponderea mare a populației ocupate în agricultură și grad ridicat de dependență a populației din mediul rural de agricultura de subzistență;

Ritmurile scăzute de creștere a economiei din ultimii ani, care nu susțin convergența nivelului de trai cu media europeană;

Ponderea redusă a cheltuielilor CDI în PIB (0,47%), comparativ cu media UE (2%);

Transferul tehnologic scăzut între mediul academic și cel de afaceri;

Infrastructura de afaceri distribuită inegal pe teritoriul țării, cu grad de ocupare scăzut, neatractivă ca locație și servicii oferite;

Grad scăzut de atractivitate a zonelor rurale și orașelor mici și mijlocii, din cauza condițiilor precare de locuire, a infrastructurii de transport, educaționale și de sănătate insuficient dezvoltate și a resurselor umane insufuciente sau slab calificate;

Nivel scăzut de educație terțiară a populației, comparativ cu media europeană;

Grad ridicat de abandon școlar timpuriu;

Potențial turistic ridicat, dar nevalorificat, din cauza infrastructurii de transport și turistice deficitare;

Pondere ridicată a clădirilor cu risc seismic ridicat, atât în mediul urban cât și rural.

În acest sens POR 2014 – 2020 își propune ca obiectiv general creșterea competitivității economice și îmbunătățirea condițiilor de viață ale comunităților locale și regionale prin sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri, a condițiilor infrastructurale și a serviciilor, care să asigure o dezvoltare sustenabilă a regiunilor, capabile să gestioneze în mod eficient resursele, să valorifice potențialul lor de inovare și de asimilare a progresului tehnologic.

Acest obiectiv se corelează cu obiectivul european privind creșterea competitivității Regiunilor și promovarea echității sociale.

Conform obiectivului general, promovarea unei participări echilibrate a tuturor regiunilor la procesul de dezvoltare socio-economică, concomitent cu valorificarea potențialului local/regional constituie în continuare componente esențiale ale dezvoltării regionale înRomânia.

Obiectivul general al POR va fi realizat prin obiectivele specifice formulate:

Crearea și dezvoltarea entităților de inovare și transfer tehnologic în vederea creșterii capacității acestora de a realiza servicii tehnologice specifice pentru a stimula inițiativele inovative, susținerea și dezvoltarea întreprinderilor inovative

Sprijinirea dezvoltării firmelor în vederea creșterii competitivității economiilor regionale și creării de locuri de muncă

Îmbunătățirea eficienței energetice în clădirile publice

Creșterea rolului economic și social al orașelor

Valorificarea economică durabilă a potențialului turistic cultural și natural al regiunilor

Cresterea gradului de accesibilitate a zonelor rurale si urbane situate în proximitatea retelei TEN-T

Dezvoltarea accesibilității și calității serviciilor sociale și medicale acordate și stimularea trecerii de serviciile instituționalizate la serviciile acordate în cadrul comunității

Reducerea concentrării spațiale a sărăciei, prin asigurarea unor condiții proprii de locuit pentru comunitățile defavorizate, precum și prin asigurarea acestora cu servicii de bază – medicale, educaționale, sociale în vederea creșterii gradului de ocupare și incluziune socială a acestora

Îmbunătățirea condițiilor infrastructurii educaționale pentru asigurarea premiselor materiale necesare unui proces educațional la nivel european

Dezvoltarea gradului de acoperire geografică și incluziune a înregistrării proprietăților în Sistemul Integrat de Cadastru și Carte Funciară

Prin aceste obiective specifice, POR își propune să orienteze dezvoltarea și integrarea economiilor regionale stimulând și încurajând toate inițiativele de dezvoltare. Aceste obiective specifice vor fi implementate prin măsuri planificate și promovate de autoritățile administrației publice locale și centrale, în parteneriat cu diverși actori (privați sau publici), în scopul asigurării unei dezvoltări economice și sociale sustenabile și dinamice, prin utilizarea eficientă a resurselor locale și regionale, pentru atingerea obiectivului general al programului.

POR s-a construit pe o abordare de jos în sus și de sus în jos, în largi parteneriate, pentru asigurarea corelării cu strategiile regiunilor de dezvoltare conținute în Planurile de Dezvoltare Regională, precum și cu strategiile naționale sectoriale. Totodată, s-a asigurat corelarea și cu politica de coeziune a UE, fiind luate în considerare obiectivele promovate prin Strategia Europa 2020, precum și cu obiectivele tematice și prioritățile de investiții stabilite în regulamentele aprobate pentru perioada 2014 – 2020.

Prin activitățile care se vor finanța trebuie avut în vedere realizarea unor intervenții concentrate și bine fundamentate care să se bazeze pe importanța accesibilității pentru conectarea polilor regionali și locali de creștere / polilor economici din regiune, inclusiv zonele cu înalt potențial turistic, cu piețe din alte regiuni ale României precum și cu piețe internaționale, prin accesul la rețelele de transport internațional. Totodată, prin investițiile cofinanțate de POR trebuie acordată o atenție deosebită realizării conexiunilor (prin modernizare, reabilitare și creștere a portanței drumurilor județene respective) rețelei de transport rutier secundar, direct sau prin intermediul rețelei de transport principal cu rețeua TEN-T de bază și extinsă.Astfel, dezvoltarea infrastructurii de transport intra-regională va contribui la combaterea marginalizării zonelor izolate, care sunt în general zone rurale și de munte subdezvoltate din punct de vedere economic și social, cu un deficit de infrastructură în toate domeniile.

Pe lângă contribuția directă la atingerea obiectivelor POR, dezvoltarea infrastructurii de transport regionale reprezintă o condiție necesară pentru implementarea cu succes și a celorlalte priorități de dezvoltare regionale pentru următoarea perioadă contribuind la creșterea mobilității persoanelor și a mărfurilor, la integrarea polilor regionali și locali de creștere cu rețeaua trans-europeană de transport, la combaterea izolării zonelor subdezvoltate și, nu în ultimul rând, la dezvoltarea atractivității investiționale regionale și locale.Investițiile în infrastructura de transport vor determina creșterea gradului de mobilitate a persoanelor și bunurilor, iar corelarea cu investițiile în sănatate, educație și servicii sociale va determina o creștere a adaptabilității populației la nevoile pieței forței de muncă de la nivel regional/local.

Prin POR, în perioada 2014-2020, investițiile în dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de transport secundară vor asigura la un nivel superior mobilitatea (populației și a bunurilor), vor reduce costurile de transport de mărfuri și călători, vor promova accesul pe piețele regionale și vor crește siguranța traficului. În același timp, aceste investiții vor duce la diversificarea și creșterea eficienței activităților economice, la economisirea de energie, creând condiții pentru extinderea schimburilor comerciale și implicit a investițiilor productive.

3.2. DOCUMENTAȚIE DE FINANȚARE A UNEI PENSIUNI ÎN CADRUL PROGRAMULUI OPERAȚIONAL REGIONAL 2014-2020

TITLUL PROIECTULUI: Înființare pensiune în localitatea Eselnița

BENEFICIARUL (APLICANTUL): s.c. pensiunea september s.r.l.

ARIA TEMATICA:

programul operațional – Programul Operațional Regional

axa prioritară –5 – Dezvoltarea durabilă si promovarea turismului

domeniul de intervenție – Modernizare,extindere și dotare structuri de cazare și utilități conexe

operațiunea – Promovarea produselor turistice cu specific national/regional/local

LOCATIA PROIECTULUI:

regiunea –VEST

județul-Mehedinți

localitatea -Eselnița

DESCRIEREA proiectului:

scop – Valorificarea potențialului turistic în localitatea Eselnița

obiective – crearea unui număr de 10 locuri de muncă

– construirea unui număr de 10 camere

– construire 10 grupuri sanitare

– construire rampă pentru persoanele cu handicap locomotor

– construire piscină exterioară si interioară

– amenajare plajă cu nisip

– construire restaurant

– construire terasă și bar

– amenajare loc de joacă pentru copii

– amenajare parcare

– construire 2 foișoare suspendate

Justificarea proiectului

Poziția geografică a comunei și anume, la poarta de intrare în mirifica zonă a “Clisurii Dunării” în care se îmbină atât de armonios toate formele de relief, imensitatea luciului de apă mărginita de dealurile joase, îngustimea Dunării în zona Cazanelor Dunării străjuite de masivele muntoase(Ciucarul Mic și Ciucarul Mare) cunoscuți ca Munții Clisurii și masivele muntoase sârbe numite Veliki și Mali Strbok.(Știrbatul Mare și Știrbatul Mic), golfurile cu ape liniștite formate la vărsarea celor trei pârâuri care străbat teritoriul comunei de la nord la sud, și peste toate, “bonusul turistic”, avantajul cel mai mare fiind calitatea aerului și a mediului în bună măsură datorate bazinelor hidrografice destul de mari și mai ales nemărginitelor păduri care ocupă 86% din teritoriul administrativ, ceea ce crează zonei un grad de poluare ca și inexistent. Această combinație de relief, clima, mediu natural, se materializează ca un întreg în “Rezervația Cazanelor” care face parte din Parcul Natural “Porțile de Fier”

Flora: Pinul de Banat, Tisa, Laleaua cazanelor, Brândușa galbenă, Ghimpele, Liliacul sălbatic.

Fauna: Broasca țestoasă de uscat, Vipera cu corn, Scorpionul, Vulturul alb, Egreta Mică, Rândunica de stancă, Rândunica roșcată, Lăstunul mare, Liliecii de peșteră carstică

Principalele activitați ale locuitorilor sunt: agricultura, creșterea animalelor, pescuitul.

În vreme ce populația țării caută sa-și petreacă vacanțele departe de țară, în zone din România există locuri de un pitoresc aparte de care nimeni nu profită. În această zonă cu rezervație naturală și peisaje pitorești, ar putea veni străini din toată lumea atrași de tradțiile și ospitalitatea locuitorilor. 

La apusul soarelui, puținii turiști din puținele pensiuni din localitate se adună în jurul focului. După drumeții, un gulaș la ceaun e perfect! Iar la o țuica bună, turiștii își promit să revină aici, cu speranța că vor gasi multe schimbări in bine.

În acest context, acest proiect duce la dezvoltarea potențialului turistic dar și la îmbunătățirea calității vieții sătenilor prin oferirea de locuri de muncă

contextul proiectului

Prin poziția sa geografică, România dispune de potențial turistic cu resurse naturale de o mare diversitate și armonios repartizate, care dau posibilitatea practicării întregii game de forme de turism, de la cele clasice (montan, litoral, balnear, cultural) până la noutățile de ultimă cerere în oferta turismului rural, ecoturismului, turismului de aventură. Pentru dezvoltarea sectorului turism, România are avantaje competitive care îi oferă în același timp și unicitate:

varietatea formelor de relief și dispunerea acestuia simetric și în trepte, dinspre centru spre margini (munte, dealuri, mare și deltă);

prezența cursului inferior al fluviului Dunărea, a Deltei Dunării și ieșirea la Marea Neagră cu parte generoasă de litoral;

bogăția resurselor de ape minerale (1/3 din resursele de ape minerale europene);

climatul temperat continental cu influențe mediteraneene în sud-vestul țării cu faună și floră unică;

cea mai mare suprafață de pe continent de pădure virgină în compoziție naturală și de pășuni ecologice;

zone rurale cu păstrarea tradițiilor culturii în viața cotidiană;

Toate cele opt Regiuni ale țării dispun de un valoros potențial pentru dezvoltarea turismului, dar, în prezent (2003), contribuția turismului la creșterea economiei naționale este, încă, redusă (2,19%16 din PIB). Regiunile dețin un potențial turistic însemnat din punct de vedere al cadrului natural, cultural și istoric. Diferențele de la o regiune la alta în ce privește valorificarea potențialului lor turistic sunt determinate atât de condițiile istorice de dezvoltare a acestora, cât și de infrastructura generală a țării, fapt care a împiedicat, deseori, dezvoltarea unor zone de mare atractivitate și a facilitat altele.

La nivelul 2014, aproximativ 42,7% din capacitatea de cazare turistică a României se regăsește în stațiunile de pe litoralul Mării Negre (care în fapt nu este valorificat decât 2-3 luni/an), 16,3% în București și reședințele de județ (exceptând Tulcea), 15,7% în stațiunile balneoclimaterice, 0,8% în Delta Dunării și 12,9% în alte destinații turistice.

Este știut faptul că existența unei capacități de cazare ridicate nu atrage în mod automat și o activitate turistică, iar diferențele mari din acest punct de vedere între regiuni, pot fi explicate atât de preferințele consumatorilor, cât și de facilitățile infrastructurale existente, diferențiat distribuite. Se poate aprecia, însă, că regiunile au capacitatea unei dezvoltări turistice sensibil mai echilibrate decât cea existentă, cu toate că este de așteptat ca și în perioada următoare să continue a se dezvolta turistic zona litorală a Mării Negre și Delta Dunării, precum și arealele carpatice și subcarpatice. Evoluția pe Regiuni a principalilor indicatori din domeniul turismului reliefează diferențele regionale, atât în atragerea turiștilor, cât și în ce privește utilizarea capacităților de cazare, în contextul declinului masiv, după 1990, al activităților turistice, ceea ce a condus la diminuarea drastică a numărului turiștilor și a capacității de cazare pe ansamblul țării.

Turismul rural și agroturismul au cunoscut, din punctul de vedere al infrastructurii, un trend ascendent. În perioada 1998-2003, numărul pensiunilor a crescut de la 600 de pensiuni în 1998 la 3.500 în 2003, ceea ce reprezintă o creștere de 5,8 ori. Pensiunile dispuneau, în anul 2003, de 28.000 de locuri de cazare, comparativ cu 3736 în anul 1998. Pensiunile turistice și agroturistice se regăsesc în 27 de județe, acoperind toate regiunile de dezvoltare; o concentrare mai mare a pensiunilor este întâlnită în regiunile Centru, Nord – Est și Nord – Vest.

România oferă vizitatorilor săi o gamă largă de activități. Multe din acestea sunt

reglementate, administrate și promovate de asociații împreună cu autoritățile respective

vânătoare, pescuit, drumeții, plimbări cu barca, golf, călărie etc. – și intervenția ulterioară nu mai este necesară. Însă în alte domenii este necesară îndrumarea și asistența.

Traficul de croazieră pe Dunăre a crescut rapid și a oferit multor turiști o primă impresie despre România. Facilitățile de primire de la punctele de acostare din România nu sunt la nivelul standardelor oferite de alte țări prin care trece fluviul. Pentru a oferi o mai frumoasă experiență turistică a vizitatorilor, sunt necesare următoarele măsuri:

Constituirea unui punct central de informare a operatorilor de croaziere pentru a

promova ofertele de croazieră etc.

Coordonarea tarifelor și cheltuielilor portuare într-un sistem uniform, competitiv

cu alte țări de pe Dunăre

Îmbunătățirea facilităților de acostare, de primire în porturi și a accesului până la

și de la facilitățile de acostare

Activitățile proiectului

1. Activitatea de management de proiect

Echipa de proiect este constituită dintr-un manager de proiect, un responsabil financiar, un responsabil de achiziții si un responsabil de construcții :

2. Activitatea de constructii: activitate de modernizare/amenajare (descriere activitate)

Activitatea de construcție presupune construirea de structuri de cazare de tip pensiune turistică de trei margarete dotată cu 10 camere duble cu o capacitate de 20 de locuri amenajate astfel: parter cu recepție si restaurant, etajul unu format din 6 camere duble dotate cu o capacitate de 12 locuri, mansardă cu 4 camere duble dotate cu o capacitate 8 locuri, piscină interioară cu o capacitate de 12 locuri și piscina exterioară cu capacitate de 20 de locuri, amenajarea unui loc de joaca pentru copii, amenajarea unei parcări, construirea a 2 foișoare suspendate în apă.

3.Activitatea de achiziții

4. Activitatea de publicitate

– pancartă

– amplasare banere

– anunț ziare

Rezultatele proiectului

– Pensiune agroturistică cu capacitate de cazare de 10 camere, de 3 margarete

– Extindere capacitate de cazare

– Pensiune dotată cu piscină, terasă și bar

– Pensiune dotată cu două foișoare suspendate în apă

– Pensiune dotată cu plajă cu nisip

– Pensiune cu parcare amenajată

Beneficiarii proiectului

Beneficiari direcți: sc.pensiuneaseptember.srl si posibilii clienți ai pensiunii fiind reprezentați de turiștii care doresc să viziteze zona. În urma realizării acestui proiect se vor crea noi locuri de munca de care vor beneficia în mod direct localnicii din zonă.

Beneficiari indirecți: populația din localitate prin crearea de locuri de muncă și care vor avea de câștigat prin dezvoltarea economică a zonei; agențiile de turism cu care vom colabora cât și furnizorii de materiale necesare amenajării și dotării pensiunii turistice.

Datorită colaborării cu agențiile de turism , atragerii turițtilor străini și promovării României ca destinație turisticaă statul român va avea de caștigat.

MANAGEMENTUL PROIECTULUI:

Echipa de proiect

Metodologia de implementare:

Managementul prin proiect – reprezintă un sistem de conducere aplicabil pe o perioadă limitată, de regulă câțiva ani, în vederea rezolvării unei probleme complexe, dar definite precis, care implică aportul mai multor specialiști din subdiviziuni organizatorice definite, integrați temporar într-o structură autonomă a proiectului respectiv.

Managementul prin obiective – MPO poate fi definit ca un sistem de management bazat pe determinarea riguroasă a obiectivelor până la nivelul executanților, care participă nemijlocit la stabilirea lor și pe corelarea strânsă a recompenselor și/sau sanțiunilor cu nivelul realizării obiectivelor prestabilite.

Managementul prin bugete – este un sistem de management ce asigură previzionarea, controlul și evaluarea activităților firmei și ale principalelor sale componente, procesuale și structurale, prin bugete.

În implementarea proiectului de va utiliza managementul prin proiecte pentru o bună coordonare a tuturor sarcinilor și responsabilitătilor și pentru aplicarea cunoștințelor,

aptitudinilor, instrumentelor și tehnicilor de conducere asupra activităților de proiect pentru a îndeplini obiectivele acestuia.

Riscuri :

1. Risc natural – reprezintă un pericol potențial de producere a unui eveniment natural cu efecte nefavorabile.

Sunt considerate riscuri naturale – acțiunile dezastruoase care apar în urma unor fenomene ca: cutremurele de pamant, alunecările de teren, inundațiile, secetele prelungite, furtunile, înzăpezirile, epidemiile, epizotiile, incendiile de păduri sau de cultură.

Pentru prevenirea riscurilor naturale se propune crearea de resurse suplimentare sau acțiuni de reducerea riscurilor, fie a probabilității de producere, fie a expunerii sau a vulnerabilității receptorilor, fie a tuturor acestor factori.

2. Risc tehnic/tehnologic – poate fi definit din punct de vedere calitativ și cantitativ. Din punctul de vedere calitativ semnificația riscului tehnic este aceea a posibilității producerii unei avarii majore pe durata exploatării sistemului tehnic / tehnologic. Din punctul de vedere cantitativ, riscul tehnic reprezintă probabilitatea producerii unei avarii majore pe durata exploatării sistemului tehnic / tehnologic.

Sunt considerate riscuri tehnologice – riscurile determinate de unele activități umane ce devin periculoase dacă sunt scapate de sub control. În această categorie sunt incluse: distrugerea unor baraje sau altor lucrări hidrotehnice, accidente de circulație, accidente datorate muniției neexplodate sau a armelor artizanale, prabușirea unor ruine sau a unor galerii subterane, accidentele industriale , accidente chimice ,nucleare , explozii, căderi de obiecte cosmice.

Pentru prevenirea acestor riscuri ca și metode de îmbunatățire se propune instructaj riguros de protecție a muncii

3. Risc de furnizor/aprovizionare – împiedicarea un business să primească serviciile sau produsele de care are nevoie

4. Risc economic – Este un eveniment sau proces nesigur și probabil care poate cauza o pagubă, o pierdere într-o activitate, operațiune sau acțiune economică.

5. Risc financiar – Constă in pierderi monetare care afecteaza patrimoniul sau rezultatele firmei.

Riscul financiar reprezintă, în mod normal, riscul asociat oricărei forme de finanțare la care apelează o companie. Riscul financiar este riscul adițional pe care îl are un acționar atunci când compania utilizează surse suplimentare față de capitalurile proprii (împrumuturi, credit furnizori etc.).

Ca și metodă de îmbunătațire se propune crearea de surse suplimentare pentru riscuri neprevăzute

DURATA ACTIVITĂȚILOR:

RELAȚIA CU ALTE PROGRAME SAU STRATEGII NAȚIONALE/EUROPENE:

SUSTENABILITATEA PROIECTULUI:

Resursele necesare pentru finanțarea proiectului vor provenii din tarifele aferente serviciilor prestate de către unitatea hotelieră

PUBLICITATEA PROIECTULUI:

CONCORDANȚA CU POLITICILE UE ȘI LEGISLAȚIA NAȚIONALĂ:

Principiul “poluatorul plătește”- reprezintă suportarea de către poluator a cheltuielilor legate de măsurile de combatere a poluării stabilite de autoritățile publice-altfel spus, costul acestor măsuri va fi reflectat de costul de producție al bunurilor și serviciilor ce cauzează poluarea

Principiul se respecta prin aplicarea unui tarif suplimentar pentru materialele reziduale.

Principiul dezvoltarea durabilă- dezvoltarea durabilă este dezvoltarea care urmărește satisfacerea nevoilor prezentului, fără a compromite posibilitatea generațiilor viitoare de a-și satisface propriile nevoi

Acesta se respecta prin intermediul rezultatelor si prin valorificarea potentialului turistic.

Proiectul isi aduce aportul la asigurarea protectiei mediului prin gestionarea mai eficienta a consumului de combustibil si energie necesar functionarii echipamentelor pentru realizarea activitatilor planificate in cadrul proiectului.

Principiul egalitatea de șanse- conceptul conform căruia toate ființele umane sunt libere să-si dezvolte capacitățile personale și să aleagă fără limitări impuse de roluri stricte; faptul că diferitele comportamente, aspirații și necesități ale femeilor și bărbaților sunt luate în considerare, evaluate și favorizate în mod egal înseamnă că femeile și bărbații se bucură de aceeași libertate de a-și realiza aspirațiile.

Principiul se respecta prin faptul ca nu se vor aplica discriminari membrilor echipei de proiect.De-asemenea echipa de proiect va aplica practici prin care să nu se realizeze nicio deosebire, excludere, restricție sau preferință, indiferent de: rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, categorie social,apartenență la o categorie defavorizată.

Proiectul respectă principiul egalității de șanse având în vedere că echipa de management a proiectului este constituită atât din barbați cât si din femei.

BUGETUL PROIECTULUI:

SURSE DE FINANȚARE :

În care:

I Valoarea totală a proiectului = Valoarea neeligibilă a proiectului + Valoarea eligibilă a proiectului + TVA

II Contribuția proprie în proiect = Contribuția solicitantului la cheltuieli eligibile + Contribuția solicitantului la cheltuieli neeligibile + Autofinanțarea proiectului*

*Autofinanțarea proiectului se va calcula numai în cazul proiectelor generatoare de venit

ANEXA 1

LISTA ACRONIMELOR ȘI ABREVIERILOR

UTILIZATE ÎN DOCUMENTELE PRIVIND FONDURILE STRUCTURALE ÎN ROMÂNIA

BIBLIOGRAFIE

Cererea de finanțare Programul Operațional Regional – DOCUMENT DE LUCRU;

Cererea de finanțare PHARE – DOCUMENT DE LUCRU;

Ghidul solicitantului, Programul Operațional Regional 2007-2013 -Axa prioritară 2 – „Îmbunătățirea infrastructurii de transport regionale și locale”- Domeniul major de intervenție 2.1 – „Reabilitarea și modernizarea rețelei de drumuri județene, străzi urbane – inclusiv construcția / reabilitarea șoselelor de centură”;

M. Pantea, V. Munteanu, P. Ștefea, M. Pirtea, Managementul prin proiect, vol. I, Timișoara, Mirton, 2006;

Pagina de Internet a Delegației Comisiei Europene în România: http://www.infoeuropa.ro;

Pagina de Internet a Direcției Generale pentru Extindere a Comisiei Europene: http://europa.eu.int/comm/enlargement/financial_assistance.htm;

Pagina de Internet a Ministerului Finanțelor Publice: http://www.mfinante.ro;

Pagina de Internet: www.fonduri-structurale.ro;

Pagina de Internet: www.euROpeanul.ro;

Pagina de Internet a Direcției Regionale Vest: www.adr5vest.ro;

Pagina de Internet: www.mediafax.ro;

Pagina de Internet: www.infoeuropa.ro.

Orientări metodologice pentru programarea fondurilor europene destinate unei dezvoltări inteligente, durabile și incluzive 2014-2020, iunie 2012

BIBLIOGRAFIE

Cererea de finanțare Programul Operațional Regional – DOCUMENT DE LUCRU;

Cererea de finanțare PHARE – DOCUMENT DE LUCRU;

Ghidul solicitantului, Programul Operațional Regional 2007-2013 -Axa prioritară 2 – „Îmbunătățirea infrastructurii de transport regionale și locale”- Domeniul major de intervenție 2.1 – „Reabilitarea și modernizarea rețelei de drumuri județene, străzi urbane – inclusiv construcția / reabilitarea șoselelor de centură”;

M. Pantea, V. Munteanu, P. Ștefea, M. Pirtea, Managementul prin proiect, vol. I, Timișoara, Mirton, 2006;

Pagina de Internet a Delegației Comisiei Europene în România: http://www.infoeuropa.ro;

Pagina de Internet a Direcției Generale pentru Extindere a Comisiei Europene: http://europa.eu.int/comm/enlargement/financial_assistance.htm;

Pagina de Internet a Ministerului Finanțelor Publice: http://www.mfinante.ro;

Pagina de Internet: www.fonduri-structurale.ro;

Pagina de Internet: www.euROpeanul.ro;

Pagina de Internet a Direcției Regionale Vest: www.adr5vest.ro;

Pagina de Internet: www.mediafax.ro;

Pagina de Internet: www.infoeuropa.ro.

Orientări metodologice pentru programarea fondurilor europene destinate unei dezvoltări inteligente, durabile și incluzive 2014-2020, iunie 2012