Udrea Roxanaelena Licenta (1) [627651]

UNIVERSITATEA DIN PITEȘTI
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI DREPT

LUCRARE DE LICENȚĂ

Coordonator științific
lector univ. M ihaela – Iuliana DUMITRU

Absolvent: [anonimizat]

2017

UNIVERSITATEA DIN PITEȘTI
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI DREPT
Specializare: Contabilitate și Informatică de Gestiune
Forma de învățământ: Zi

Studiu privind tehnica întocmirii și prezent ării
documentelor financiar -contabile privind decontările
cu personalul

Coordonator științific
lector univ. Mihaela – Iuliana DUMITRU
Absolvent: [anonimizat]
2017

DECLARAȚIE PRIVIND ORIGINALITATEA LUCRĂRII DE LICENȚĂ /
PROIECTULUI DE DIPLOMĂ

UNIVERSITATEA ………………………………………………………………………
FACULTATEA ……………………………………………………………………………………………………
PROGRAMUL DE STUDII…………………………………………………………………………………….
NUMELE ȘI PRENUMELE….. ……………………………………………………………………………….
PROMOȚIA…………………
SESIUNEA DE LICENȚĂ / DIPLOMĂ / …………………………………………
DENUMIREA LUCRĂRII / PROIECTULUI :……………….. ………………………………………………..
…………………………………………………………………………………………………………….. ……………………….
……………………………… …………………………………………………………………………………………………..

Declar pe propria răspundere că lucrarea de față este rezultatul muncii proprii, pe baza
cercetărilor mele și pe baza informațiilor obținute din surse care au fost citate și indicate
conform normelor etice, în textul lucrării/proiectului, în note și în bibliografie.
Declar că nu s -a folosit în mod tacit sau ilegal munca altora și că nicio parte din
teză/proiect nu încalcă drepturile de propriet ate intelectuală ale altcuiva, persoană fizică sau
juridică.
Declar că lucrarea/proiectul nu a mai fost prezentat(ă) sub această formă vreunei instituții
de învățământ superior în vederea obținerii unui grad sau titlu științific ori didactic.
În cazul cons tatării ulterioare a unor declarații false, voi suporta rigorile legii.

Data: ……………… Numele, prenumele și semnătura
absolvent: [anonimizat] 5

CAPITOLUL I: Aspecte teoretice privind documentele financiar -contabile ……………. ……….. 6

1.1. Prevederi legale privind documentația financiar -contabilă utilizată …………………. ……. 6
1.2. Locul și rolul documentelor financiar -contabile în activitatea practică ……………….. …. 8
1.3 Clasificarea documentelor financiar -contabile ………………………. …………………………. . 10
1.4 Documente contabile de sinteză ………………………………………… …………. ………………. .. 11
1.5 Circuitul documentelor economice …………………………………… …………….. …………. …… 16

CAPITOLUL II: Aspecte generale privind organizarea și conducerea contabilității decontărilor
cu personalul ……………………………………………………………………………………………… ……… ……. 18

2.1 Generalități privind relațiile cu terții …………………………………………………………. ,…….. 18
2.2 Elemente privind remunerarea personalului ………………………………………………. ………. 19
2.2.1 Salariul – definire și tipologie …………………………………………………….. ………… …… 19
2.2.2 Forme și sisteme de salarizare …………………………….. …………………………… ……….. 19
2.2.3 Sporuri, adaosuri, indemnizatii si alte avantaje salariale ……………………………. …… 20
2.3 Sistemul de conturi utilizate în organizarea și conducerea contabilit ății decontărilor cu
personalul …………………………………………………………………………………………………… ……… 23
2.4 Sistemul de documente și organizarea evidenței operative și analitice a decontărilor cu
personalul ……………………………………………………………………………….. ………………. …………. 2 6

CAPITOLUL III: STUDIU DE CAZ privind tehnica întocmirii și prezent ării documentelor
financiar -contabile privind decontările cu personalul la SC AL -MIS SRL ……………….. ………. 27

3.1 Prezentarea general ă a societ ății ………………………….. ………………………………… …………. 27
3.2 Evoluția principalilor indicatori economico -financiari în perioada 2012 -2016 ………… 28
3.3 Organizarea contabilității decontărilor cu personalul și întocmirea documentelor
financiar -contabile specifice ……………………………………………………………………….. ………….. 29
3.3.1 Modalitatea de calcul a salariilor la SC AL-MIS SRL ………………………….. ……….. 29
3.3.2 Organizarea contabilității s alariilor datorate personalului ……………………… ………. . 33
3.3.3 Organizarea contabilității altor drepturi de personal ………………………………. ………. 35
3.3.4 Organizarea contabilității impozitului pe s alarii și a decontării acestuia ……. ……… 36
3.3.5 Organizarea contabilității contribuțiilor salariaților ………………………………… ……… 38
3.3.6 Organizarea contabilității contribuțiilor instituției ………………………………….. ……… 40

CONCLUZII …………………………………………………………………………………………………….. …… 44
BIBLIOGRAFIE ……………………………………………………………………………………………….. …… 45
ANEXE …………………………………………………………………………………………………………….. ……. 46

Lista tabelelor

Tabel 1.1: Bilanț sub formă de tablou bilanțier „conto” sau secțiuni separate ………….. ……… 12
Tabel 1.2: Bilanț sub formă estimativă listă sau diferență ……………………………………………… 12
Tabel 1.3: Cont de profit și pierdere sub formă de tabel bilateral bazat pe clasificarea
cheltuielilor și veniturilor, în func ție de natura lor …………………………………………….. ………… 14
Tabel 1.4: Cont de profit si pierdere sub formă de listă ……………………………………… ………… 14
Tabel 1.5: Cont de profit și pierdere sub formă de listă construit pe baza destinației
cheltuielilor și veniturilor ………………………………………………………………………………. ……… … 15

5

INTRODUCERE

În cadrul unei unități patrimoniale, operațiile de decontare ce se creează în legătură
cu personalul sunt generate de munca pe care acesta o prestează și care este remunerată sub
forma drepturilor salariale individuale.
Prezenta lucrare de licență își propune aducerea î n atenția dumneavoastră a
principalelor aspecte care trebuie avute în vedere la stabilirea unei politici de salarizare în
cadrul unei companii, aspectele legale referitoare la politicile de salarizare, principalele
contribuții salariale datorate de o socie tate comercială, pricipalele contribuții și rețineri
suportate de angajat, precum și indemnizațiile de care acesta poate beneficia.
În elaborarea prezentei lucrări demersul stiințific s -a bazat pe studierea legislației în
vigoare, studierea articolelor ști ințifice apărute în domeniu, precum și efectuarea unei
documentări la fața locului referitoare la activitatea, din punct de vedere al salariilor, unei
societăți comerciale.
Am ales acest subiect deoarece am vrut să îmi îmbunătă țesc cuno știntele legate de
resursele umane iar lucrarea m -a ajutat să am o viziune de ansamblu asupra mijloacelor de
folosire a poten țialului uman. Totodată m -a ajutat să ințeleg funcționarea conturilor legate de
decontarile cu personalul precum și aprofundarea înregistrărilor conta bile specifice acestora.
Proiectul de licență cu titlul: ,, Studiu privind tehnica întocmirii și prezent ării
documentelor financiar -contabile privind decontările cu personalul ” este structurat pe trei
capitole:
– CAPITOLUL I: Aspecte teoretice privind documentele financiar -contabile
– CAPITOLUL II: Aspecte generale privind organizarea și conducerea contabilității
decontărilor cu personalul
– CAPITOLUL III: STUDIU DE CAZ privind tehnica întocmirii și prezent ării
documentelor financiar -contabile privind decontările cu personalul la SC AL -MIS SRL
În concluzie, un loc important în activitatea de producere a oricărei unități economice
îl ocupă munca care este temelia oricărei activități, de aceea este foarte importantă evidența
muncii, rezultatelor ei precum și asigurarea retribuirii lucrătorilor după cantitatea și calitatea
muncii depuse. Orice întreprindere pentru a -și desfășura activitatea cu succes, ea are nevoie
de un personal calificat care va fi în stare să execut e toate lucrările necesare. Pentru atragerea
unui astfel de personal calificat, șefii întreprinderii trebuie să prezinte o motivație. Motivația
de obicei se materializează într-un salariu care va satisface at ât cerințele lucrătorului c ât și
cele ale conduc erii întreprinderii .

6
CAPITOLUL I :Aspecte teoretice privind documentele financiar -contabile

1.1 Prevederi legale privind documentația financiar -contabilă utilizată

Conform O.M.F.P nr. 2634/2015, documentele justificative trebuie să conțină
următoarele elemente principale:
– denumirea documentului;
– denumirea/numele și prenumele și, după caz, sediul persoanei juridice/adresa
persoanei fizice care întocmește documentul;
– numărul documentului și data întocmirii acestuia; precizarea părților care
participă la executarea operațiunii economico -financiare (când este cazul);
– conținutul operațiunii economico -financiare și, atunci când este necesar,
temeiul legal al efectuării acesteia;
– datele cantitative și valorice aferente operațiunii economico -financiare
efectuate, după caz;
– numele și prenumele, precum și semnăturile persoanelor care răspund de
efectuarea operațiunii economico -financiare.
În cuprinsul oricărui document emis de către o entitate trebuie să se precizeze și
elementele prev ăzute de legislația în domeniu, respectiv forma juridică, codul de identificare
fiscală și capitalul social, după caz.
Documentele contabile (registre, jurnale, fișe, note etc.) care contribuie la
prelucrarea, centralizarea și înregistrarea în contabilitat e a operațiunilor economico -financiare
menționate în documentele justificative, întocmite manual sau prin utilizarea sistemelor
informatice de prelucrare automată a datelor, trebuie să cuprindă elemente cu privire la:
– denumirea entității;
– data întocmirii documentului contabil;
– felul, numărul și data documentului justificativ;
– sumele corespunzătoare operațiunilor efectuate;
– conturile sintetice și analitice debitoare și creditoare;
– semnătura persoanei responsabile cu întocmirea documentelor contabile.
În cazul în care documentele justificative și documentele contabile sunt întocmite și
recepționate în contabilitate prin folosirea sistemelor informatice de prelucrare automată a
datelor, semnătura nu este obligatorie. În situațiile de genul acesta trebuie să se hotărască prin
propriile proceduri modalitățile de identificare a persoanelor care au început, dispus și
aprobat, după caz desfășurarea operațiunilor respective.
Documentele financiar -contabile pot fi prezentate ca documente pe suport hârtie sau
în for mat electronic, cu condiția întocmirii acestora potrivit prezentelor norme.
Documentul în format electronic este acela care conține informațiile prevăzute de prezentele
norme și care a fost trimis și primit în format electronic.
Notarea datelor în documente se realizează cu cerneală, cu pix cu pastă sau cu
ajutorul sistemelor informatice de prelucrare automată a datelor, după caz.
“În documentele financiar -contabile nu sunt acceptate ștersături, modificări sau alte
asemenea procedee, și n ici lăsarea de spații libere între operațiunile înscrise în acestea sau file
lipsă.Erorile se repară prin tăierea cu o linie a textului sau a cifrei greșite, simultan înscriindu –
se alături textul sau cifra corectă. Corectarea se face în toate exemplarele d ocumentului și se
confirmă prin semnătura persoanei care a întocmit/corectat documentul, consemnându -se și
data efectuării corecturii.
În cazul documentelor financiar -contabile la care nu se acceptă corecturi, cum sunt
cele pe baza cărora se primește, se e liberează sau se justifică numerarul, ori al altor

7
documente pentru care normele de utilizare prevăd asemenea restricții, documentul întocmit
greșit se anulează și se păstrează sau rămâne în carnetul respectiv. ”1
 Statul de salarii (Cod 14 -5-1) servește ca:
– document pent ru calculul drepturilor bănești cuvenite salariaților, precum și al
contribuțiilor și al altor sume datorate;
– document justificativ de înregistrare în contabilitate.
Statul de salarii se întocmeșt e în fiecare lună, cu ajutorul documentelor de evidență a
timpului lucat efectiv , a evidenței și a documentelor privind reținerile legale, a listelor de
avans chenzinal, concediilor de odihnă, a certificatelor medicale etc.
Statul de salarii este semnat de persoana care îl determină și care îl întocmește,
pentru atestarea exactității calculelor.
Plățile efectuate în cursul lunii, cum sunt: avansul chenzinal, lichidările,
indemnizațiile de concediu etc. sunt cuprinse în statele de salarii, pentru a conține astfel
întreaga sumă a salariilor calculate și toate reținerile legale din perioada de decontare
respectivă.

 Lista de avans chenzinal (Cod 14 -5-1/d) servește ca:
– document pentru calculul drepturilor bănești cuvenite salariaților ca avansuri
chenzinale;
– document pentru reținerea prin statele de salarii a avansurilor chenzinale
plătite;
– document justificativ de înregistrare în contabilitate.
Lista de avans chenzinal este întoc mită lunar, pe baza documentelor de evidență a
muncii, a timpului lucrat efectiv, a certificatelor medicale prezentate și se semnează pentru
conformarea exactității calculelor de către persoana care a calculat avansurile chenzinale și a
întocmit lista.
Circulă :
– la persoanele autorizate să exercite controlul financiar preventiv și să aprobe
plata;
– la casieria unității, pentru efectuarea plății avansurilor cuvenite, după caz;
– la compartimentul financiar -contabil, pentru înregistrare în contabilitate;
– la compartim entul care a întocmit lista de avans pentru a servi la întocmirea
statelor de salarii la sfârșitul lunii.
Se arhivează:
– la compartimentul financiar -contabil;
– la compartimentul care a întocmit lista de avans chenzinal
Conținutul minimal obligatoriu de informații al formularului este următorul:
– denumirea unității, secției, serviciului etc.;
– denumirea formularului; întocmit pentru luna, anul;
– numele și prenumele; salariul de bază; timpul efectiv: lucrat, concediu medical;
avansul de plată;
– semnături: cond ucătorul unității, conducătorul compartimentului financiar –
contabil, persoana care îl întocmește.

 Ordinul de deplasare (delegație – Cod 14 -5-4) servește ca:
– dispoziție către persoana delegată să efectueze deplasarea pe teritoriul țării;
– document pentru decontarea cheltuielilor efectuate;

1 Nomenclatorul documentelor financiar -contabile, Editura CON FISC, București, 2015, pag. 12-13

8
– document pentru stabilirea diferențelor de primit sau de restituit de titularul de
avans;
– document justificativ de înregistrare în contabilitate.
Ordinul de deplasare (delegație) se stabilește pentru fiecare deplasare , de către
persoana care urmează a efectua deplasarea, precum și pentru justificarea avansurilor
acordate în vederea procurării de valori materiale cu plata în numerar.
În cazul în care la decontarea avansului suma cheltuielilor efectuate este mai mare
decât avansul primit, pentru diferența de primit de către titularul de avans se întocmește
Dispoziție de plată către casierie (cod 14 -4-4).
În cazul în care, la decontare, sumele privind cheltuielile efective sunt mai mici decât
avansul primit, diferența de restituit de către titularul de avans se depune la casierie pe bază de
Dispoziție de încasare către casierie.

 Ordinul de deplasare (delegație) în străintate (transporturi internaționale – Cod
14-5-4/a) servește ca:
– dispoziție către conducătorii auto să efectueze transporturi în străinătate cu
autovehiculele entității;
– document de stabilire a avansului în valută, pentru deplasările conducătorilor
auto care urmează să efectueze transporturi în străinătate, pe baza căr uia aceștia ridică avansul
de la casierie;
– document pentru justificarea valutei ridicate de la casierie, precum și a valutei
de restituit la înapoiere în țară;
– document justificativ de înregistrare în Registrul de casă (în valut) și în
contabilitate.

 Decontul de cheltuieli (pentru deplasări ext erne) și decontul de cheltuieli
valutare (transporturi internaționale) servesc ca:
– documente pentru decontarea cheltuielilor efectuate (în valută și în lei), cu
ocazia deplasării în străinătate;
– documente pentru stabilirea diferențelor de primit de la titularul de avans sau
de achitat acestuia;
– documente justificative de înregistrare în Registrul de casă (în valută) și în
contabilitate.
“Aceste deconturi se stabilesc de către persoana care urmează a efectua deplasarea în
vederea justificării cheltuielilor efectuate pe întreaga durată a deplasării.
În cazul în care, la decontare, sumele privind cheltuielile efective sunt mai mici decât
avansul primit, diferența de restituit de către titularul de avans se depune la casierie pe bază de
Chitanță pentru operațiuni în valută(cod 14 -4-1/a) sau Dispoziție de încasare către casierie
(cod 14 -4-4), după caz. ” 2

1.2 Locul și rolul documentelor financ iar-contabile în activitatea practică

Datele și informațiile proprii circuitului economic sunt consemnate în cadrul
documentelor contabile. Prin și pe baza acestor documente se formalizează în scris și se
organizează material procesele de culegere, prelucrare, stocare și transmitere a datelor.
Documentele contabile reprezintă piesele sau suporturile materiale ale contabilității.
Pentruca o operație economico -financiară patrimonială, care apare zi de zi în activitatea
agențiloreconomici, să poată fi i nclusă în procesul de prelucrare contabilă, este necesară

2 Nomenclatorul documentelor financiar -contabile, Editura CON FISC, București, 2015, pag. 108 -121

9
atestarea saprealabilă pe baza unui document justificativ, întocmit și pus în circulație după
reguli bine definite, stricte.
Atestarea documentară a operațiilor economice este o cerință minim necesară în
orice,,MIȘCARE” patrimonială, cu atât mai ferm atunci când este vorba despre valori
materiale,financiare sau bănești, crearea de drepturi și obligații etc., când intervin cel puțin doi
parteneri economici și de afaceri și devine absolut obligat orie dacă respectivele informații
influențeazăcircuitul de prelucrare contabilă.
Regulile financiare și în speță ,,Legea contabilității” prevăd că orice operație
patrimonială se menționează în momentul efectuării el într -un înscris ce stă la baza
înregistr ărilor contabile, primind prin aceasta calitatea de document justificativ. Existența
acestor documente angajează, deopotrivă, răspunderea persoanelor care le -au întocmit, vizat și
aprobat ori înregistrat în contabilitate, după caz.
Sistemul documentelor de evidență a fost inclus în ansamblul procedeelor metodei
contabilității, ca urmare a faptului că operațiile economico -financiare ce au loc în cursul
proceselor economice (de aprovizionare, producție, desfacere) se notează în momentul
producerii lor în anum ite documente justificative care apoi vor servi ca bază a înregistrărilor
în contabilitate.
Rolul documentelor:
– constituie o sursă de date pentru evidența economică;
– dovedesc efectiv că operațiile pe care acestea le consemnează au avut loc;
– servesc pentru efectuarea controlului activității agenților economici;
– stabilesc răspunderea celor ce li se încredințează păstrarea și folosirea
mijloacelor economice, justificând existența și mișcarea acestora;
– stabilesc raporturi juridice între agenții economici;
– în ca zuri de lipsuri sau fraude de gestiune, servesc ca bază principală în
cercetările organelor judiciare și ca mijloace de probă în justiție.3
Documentele justificative se întocmesc la locul de muncă în cadrul căruia s -a produs
operația sau s -a participat la realizarea ei . Constituirea se realizează pe formulare tipizate sau
netipizate, după caz, iar completarea lor se poate face manual acolo unde există, prin
intermediul tehnicii de calcul. După ce sunt completate, documentele justificative se supun
operației de prelucrare.
Operația aceasta este utilizată pentru a sorta documentele pe operații, a exprima în
etalon monetar mărimea operațiilor economice și financiare, în cazul în care este necesar, a
cumula mai multe documente și a obține prin acest intermediu d ocumentele centralizatoare, a
verifica de formă. aritmetic și de fond (urmărind legalitate, realitatea, oportunitatea,
necesitatea și economicitatea operațiilor menționate în document). La sfârșit se execută
înregistrarea în contabilitate.
“Documentele pot avea un rol diferit în cadrul entităților, în funcție de conținutul și
destinația lor. Documentele în care sunt menționate operații economice și financiare sunt
utilizate ca bază pentru efectuarea înregistrărilor în contabilitate; alte documente nu sunt
legate direct de înregistrările contabile, ele servesc prin datele lor la stabilirea unor documente
care se înregistrează în contabilitate (documente cumulative), iar altele nu au nicio legătură cu
înregistrările contabile, fiind utilizate pentru necesități organizatorice -administrative. Dintre
acestea, numai documentele care servesc direct sau indirect pentru înregistrările contabile
constituie documente de evidență. ” 4

3 Iamandi Luca, Paul Mircea Petcu, Bazele contabilității. Editura Național, pag. 39 -40
4 Victor Munteanu, Teoria și bazele contabilității, Editura Luminalex, 2000, pag. 208

10
1.3 Clasificarea documentelor financiar -contabile

Deoarece documentele contabile au caracter complex și sunt numeroase se justifică
clasificarea sau delimitarea lor.
În funcție de rolul pe care îl îndeplinesc în cadrul sistemului de contabilitate avem:
a) Documente justificative, acestea asigură datele de i ntrare în sistemul
informational contabil;
b) Registre contabile, care realizează înregistrarea și stocarea datelor în structura
proprie contului;
c) Documente contabile de sinteză și raportare, care asigură centralizarea si
transmiterea informațiilor către pers oanele care le utilizează.
Documentele contabile, indiferent de categoria din care fac parte, în funcție de
importanța și frecvența utilizării lor, pot fi:
a) tipizate;
b) netipizate.
– Documentele tipizate, în marea lor majoritate cele justificative și, integral, cele
de evidență contabilă și cele de sinteză și raportare sunt utilizate des; iar conținutul, forma și
formatul sunt unitare, sunt stabilite de către direcția de resort din cadrul Ministerului
Finanțelor și apar consemnate în Nomenclator. Ele se folosesc pentru operații de aceeași
natură și au caracter obligatoriu pentru toate entitățile.
Conținutul formularelor este definit de informațiile menționate. Aceste informații
sunt grupate în două categorii: fixe și variabile. Informațiile fixe au caracter repetitiv și
general fiind, de regulă, tipărite. Informațiile variabile sunt caracteristice condițiilor concrete
în care se produc operații economice și financiare.
„Forma formularului se concretizează prin gruparea și așezarea informațiilor fixe,
precum ș i a spațiilor pentru informațiile variabile care urmează să se completeze de utilizatori.
În acest sens, informațiile pot fi repartizate sub formă de chestionar, tabelar și prin grupare.
Formatul formularului exprimă mărimea suportului de hârtie sau carton , folosindu -se în acest
scop dimensiunile standardizate și simbolurile acestora. ” 5
– Documentele contabile netipizate se folosesc ocazional, iar conținutul, forma și
formatul lor nu sunt prestabilite și imprimate prin reglementări legale, ci se stabilesc la nivelul
fiecărui agent economic în funcție de necesitățile de informare ale acestuia.
După locul întocmirii avem:
a) documente interne;
b) documente externe.
După destinație putem avea:
a) documente de dispoziție;
b) documente de execuție;
c) documente combinate;
d) documente contabile.
După momentul întocmirii se identifică:
a) documente primare;
b) documente centralizatoare/secundare.
După regimul de tipărire și folosire:
a) documente cu regim special;
b) documente fără regim special sau cu regim uzual;
c) documente cu regleme ntări exprese.
După natura sau conținutul operațiilor consemnate, pot fi:

5 Aurel Manolescu, Cristian Marinaș, Irinel Marin, Managementul resurselor umane – Aplicații, Editura
Economică , pag. 70

11
a) documente pentru operațiuni bănești;
b) documente pentru operațiile cu active fixe;
c) documente pentru operațiile cu stocuri;
d) documente pentru inventariere

1.4 Documente contabile de sinteza
În procesul de luare a deciziei este foarte important să se asigure informațiile
necesare ce -i revin contabilității financiare; necesită să se execute centralizarea și sintetizarea
periodică a datelor pe care acesta le furn izează, ceea ce se realizează cu ajutorul documentelor
contabile de sinteză.
De altfel, documentele contabile de sinteză, denumite în literatura de specialitate și
situații financiar -contabile, li se acordă importanță deosebită – ele întocmindu -se pentru a
pune la dispoziție informații utile celor care iau decizii economice. În acest sens, reținem că în
definiția oferită obiectivului contabilității financiare de către organismul internațional de
nominalizare a contabilității se arată că: „informațiile finan ciare sau furnizate, în principal,
printr -un bilanț – cele privind performanțele, printr -un cont de profit și pierderi – iar
informațiile privind evoluția situației financiare, printr -un tablou de flux (tablou de finanțe sau
tabloul trezoreriei)”. Cu ajuto rul lor, datele înregistrate prin intermediul sistemului de conturi,
sunt consolidate și prezentate ca un tot unitar sub forma indicatorilor economico -financiari.
Analizate, din acest punct de vedere, situațiile financiare formează un sistem de indicatori
economico -financiari care definește situația patrimoniului, situația financiară și rezultatele
obținute.
Documentele contabile de sinteză sunt formate din Bilanț sau Contul situației
patrimoniului , Contul de profit și pierdere ( contul de rezultate), Anexa la bilanț sau
Raportul de gestiune .

 Bilanțul situației patrimoniului

Bilanțul oferă informații esențiale despre capacitatea întreprinderii de a degaja
fluxuri viitoare de numerar și echivalente de numerar, despre necesitățile de creditare viitoare
și capacitatea de onorare a acestora, despre repartizările viitoare către creditori, acțion ari sau
alte categorii.
„Pentru reprezentarea situației patrimoniului, Directiva a IV -a a Comunității
Europene recomandă două scheme: sub formă de tablou bilanțier „conto” sau secțiuni
separate și sub formă estimativă listă sau diferență. Fiecare stat poate folosi una din ambele
scheme; dacă un stat a prescris ambele scheme, libertatea de a alege o schemă sau alta
aparține întreprinderilor societare. ” 6
Prima schemă, preluată în sistemul contabil actual din România se formează pe
ecuația de principiu:
ACTIV = SITUAȚIA NETĂ (CAPITALURI PROPRII) + DATORII
Modul de principiu care dă expresie acestei ecuații se prezintă astfel:7

6 Victor Munteanu, Marilena Zuca, Alice -Emilia Țință, Ștefan Zuca, Bazele contabilității, Editura Luminalex,
București, 2003 , pag. 58
7 Victor Munteanu, Teoria și bazele contabilității, Editura Luminalex, 2000, pag. 228

12
Tabel 1.1: Bilanț sub formă de tablou bilanțier „conto” sau secțiuni separate
BILANȚ
încheiat la data …..
ACTIV Exercițiul PASIV Exercițiul
N-1 N N-1 N
A. ACTIVE IMOBILIZATE
I. Imobilizări necorporale
II. Imobilizări corporale
III. Imobilizări financiare
B. ACTIVE CIRCULANTE
I. Stocuri
II. Alte active circulante
C. CONTURI DE
REGULARIZARE ȘI
ASIMILATE
D. PRIME PRIVIND
RAMBURSAREA
OBLIGAȚIUNILOR A. CAPITALURI PROPRII
I. Capital social sau contul
întreprinzătorului individual
II. Prime legate de capital
III. Diferențe din reevaluare
IV. Rezerve
V. Rezultatul reportat
VI. Rezultatul exercițiului (+, -)
VII. Repartizarea p rofitului
VIII. Fonduri proprii cu scop
determinat
IX. Repartizări la fondul de dezvoltare
X. Subvenții pentru investiții
XI. Provizioane reglementate
B. PROVIZIOANE PENTRU
RISCURI ȘI CHELTUIELI
C. DATORII
D. CONTURI DE
REGULARIZARE ȘI ASIMILATE

Așa cum putem observa din schema prezentată mai sus, ordinea de dispunere a
pozițiilor în activul bilanțului este cea inversă lichidității activelor: de la cele mai puțin
lichide, cum sunt imobilizările necorporale, către disponibilitățile bănești care îmbracă deja
forma de bani. Cât privește ordinea de succesiune a pozițiilor de pasiv, ea este inversă
exigibilității surselor de finanțare, începând cu elementele capitalului propriu, continuând cu
datoriile pe termen lung și cu cele curente sau pe termen scurt. Comparativ cu prima schemă,
cea de a doua schemă, listă sau diferență a bilanțului se întemeiază pe ecuația generală de
echilibru: ACTIV – DATORII = SITUAȚIA NETĂ . Modelul de principiu al unui asemenea
bilanț se prezintă astfel:

Tabel 1.2: Bilanț sub formă estimativă listă sau diferență
BILANȚ
încheiat la data …..
SPECIFICAȚIA ELEMENTELOR Exercițiul
N-1 N
I
II
III
IV
V
VI

VII
VIII
IX ACTIVE IMOBILIZATE
ACTIVE CIRCULANTE (+)
ACTIVE DE REGULARIZARE (+)
(=) TOTAL ACTIV
DATORII PE TERMEN SCURT ( -)
(=) EXCEDENT ACTIV FAȚĂ DE DATORIILE PE TERMEN
SCURT
DATORII PE TERMEN LUNG ( -)
PASIVE DE REGULARIZARE ( -)
PRIVIZIOANE PENTRU RISCURI ȘI CHELTUIELI ( -)
(=) CAPITAL PROPRIU

13
În condițiile în care structura bilanțului este standardizată prin prevederile Directivei
a IV-a, se ridică problema abaterilor, adăugirii de noi posturi, modificărilor și restrângerilor
posturilor. Directiva acordă și un asemenea drept statelor membre sub rezerva respectării
structurii schemelor elaborate pentru pozițiile simboliza te cu litere mari și cifre romane.
Abaterile vizează substructurarea prin sciziunea posturilor simbolizate cu cifre arabe.
Aceste substructuri pot fi reglementate legal sau benevol. Dintre substructuri pot fi
menționate: împrumutirle din emisiuni de obliga țiuni, din care convertibile; creanțele și
datoriile, din care cu durata mai mare de un an; rezervele, din care rezervele legale și alte
rezerve.
Adăugarea de posturi noi, pe lângă cele prevăzute în schemă, se poate realiza atunci
când conținutul acestora nu este cuprins în niciuna din pozițiile prevăzute în schemă.
Structurarea și denumirea posturilor simbolizate cu cifre arabe vor fi modificate
atunci când o asemenea situație este permisă din cauza particularităților întreprinderii sau din
alte motive de claritate.
Restrângerea posturilor se efectuează pentru toate pasivele care conțin o valoare
neconvingătoare petru oglindirea unui raport real sau când concentrarea posturilor favorizează
claritatea, cu condiția ca în anexă pozițiile grupate să fie prezent ate în mod distinct.

 Contul de profit și pierdere

Cheltuielile și veniturile reprezentate prin contul de profit și pierdere pot fi grupate
după diferite criterii, dintre care de bază pot fi: cel al naturii cheltuielilor și veniturilor și cel al
destinaț iei cheltuielilor și veniturilor.
„Prin modelarea structurilor de cheltuieli și venituri se pot folosi, așa cum prevede
Directiva a IV -a, patru scheme. Două din scheme au la bază criteriul diferențierii cheltuielilor
de exploatare în funcție de natura lor, respectiv destinația cheltuielilor de exploatare. La
rândul său, fiecare schemă se împarte în alte două, în funcție de forma de dispunere a
cheltuielilor și veniturilor, tabel bilateral sau listă. Opțiunea actualului sistem contabil a fost
pentru schema b azată pe structurarea cheltuielilor și veniturilor în funcție de natura lor, sub
formă de listă.
Directiva a IV -a a comunității Europene acordă dreptul fiecărei țări de a reține toate
cele patru scheme, alegerea pentru una sau alta revenind societăților co merciale. România a
adoptat schema -listă cu gruparea cheltuielilor și veniturilor în funcție de natura lor.
În spiritul prevederilor Directivei, apreciem că în actualul sistem contabil se putea
prelua cele două scheme de bază, respectiv schema în raport de natura cheltuielilor și
veniturilor, dar și cea în funcție de destinația cheltuielilor și veniturilor, urmărind ca opțiunea
să aparțină societăților comerciale. ” 8
O asemenea soluție ar fi ținut seama atât de realitățile economice și financiare din
România care pledează pentru schema naturii cheltuielilor și veniturilor, cât și tradiția
românească în domeniul contabilității centrată pe criteriul destinației. Este un adevăr care nu
poate fi omis.
Schema sub formă de tabel bilateral al contului de profit și pierdere bazat pe
clasificarea cheltuielilor și veniturilor, în funcție de natura lor, se prezintă astfel:

8 Bărbăcioru Victoria, Domnișoru Sorin, Bălună Radu, Contabilitate financiară 2, 2006 , pag. 83

14
Tabel 1.3: Cont de profit și pierder e sub formă de tabel bilateral bazat pe clasificarea
cheltuielilor și veniturilor, în funcție de natura lor

CONT DE PROFIT ȘI PIERDERE
încheiat la …..
– SIMPLIFICAT –
ACTIV Exercițiul PASIV Exercițiul
N-1 N N-1 N
1. Cheltuieli de exploatare
2. Cheltuieli financiare
3. Cheltuieli excepționale
4. Impozitul pe profit
REZULTATUL
EXERCIȚIULUI
(Profit cu +, Pierdere cu – ) 1. Venituri din
exploatare
2. Venituri financiare
3. Venituri excepționale

O asemenea formă a contului de profit și pierdere, deși sistematizează rezultatul prin
prisma ecuației Cheltuieli±Rezultat -Venituri, nu asigură o delimitare a rezultatului după
fiecare nivel de activitate. Pentru degajarea sa trebuie făcute calcule suplimentare în afara
contului. Pentru a elimina limitele de ma i sus s -a asimilat schema -listă a contului de profit și
pierdere. Modelul de principiu al contului de profit și pierdere se prezintă astfel:
Tabel 1.4: Cont de profit si pierdere sub formă de listă
CONTUL DE PROFIT ȘI PIERDERE
întocmit la …..
– SIMPLIFICAT –
INDICATORI Exercițiul
N-1 N
 Venituri din exploatare (I)
Cheltuieli de exploatare (II)
= Rezultatul din exploatare (I -II)
 Profit
 Pierdere
 Venituri financiare (III)
(-) Cheltuieli financiare (IV)
= Rezultatul financiar (III -IV)
 Profit
 Pierdere
Rezultatul curent al exercițiului (I -II+III -IV)
 Profit
 Pierdere
Venituri excepționale (V)
(-) Cheltuieli excepționale (VI)
= Rezultatul excepțional al exercițiului(V -VI)
 Profit
 Pierdere
 Impozit pe profit (VII)
A. Total venituri(I+III+V)
B. Total cheltuieli (II+IV+VI+VII)
= Rezultatul exercițiului (A -B)
 Profit
 Pierdere

15
Modelul listă al contului de profit și pierdere construit pe baza destinației
cheltuielilor și veniturilor se prezintă astfel:
Tabel 1.5: Cont de profit și pierdere sub formă de listă construit pe baza destinației
cheltuielilor și veniturilor
CONTUL DE PROFIT ȘI PIERDERE
întocmit la …..
– SIMPLIFICAT –
INDICATORI Exercițiul
N-1 N
1. Cifra de afaceri
2. Costul de producție al bunurilor vândute
2.1. Materii prime
2.2. Energie și combustibil
2.3. Salarii
2.4. Reparații și întreținere
2.5. Piese de schimb
2.6. Ambalaje
2.7. Achiziții diverse
3. Marja brută (1 -2)
4. Alte cheltuieli de exploatare
4.1. Cheltuieli de dis tribuire
4.2. Cheltuieli generale de administrație
4.3. Amortizări și provizioane pentru depreciere
5. Profit din exploatare (3 -4)
6. Alte venituri și cheltuieli
6.1. Dividende și dobânzi
6.2. Cheltuieli financiare
6.3. Impozite
7. Rezultatul curent (5 ±6)
8. Venituri și cheltuieli extraordinare
9. Impozit pe profit privind rezultatul extraordinar
10. Profitul sau pierderea netă (7 ±8-9)
11. Numărul de acțiuni
12. Dividendul acțiunii

„Din analiza comparativă a celor două scheme privind contul de profit și pierdere,
după destinație și după natură, se constată că primul este centrat pe indicatorii privind cifra de
afaceri și costul bunurilor vândute, iar cel de -al doilea pe indicatorii privind cifra de afaceri și
producția exerciți ului. O asemenea diferență este o consecință a interesului investițional la
care trebuia să răspundă primul tip de model, respectiv a interesului fiscal onorat de -al doilea
model. ” 9
 Anexa la bilanț

Reprezintă un set de situații financiare care conține informații complementare și
explicative în raport cu bilanțul și contul de profit și pierdere, precum și o prezentare sub
formă de text privind regulile și metodele contabile și de date complementare.

9 Victor Munteanu, Teoria și bazele contabilității, Editura Luminalex, 2000 , pag. 29

16
1.5 Circuitul documentelor economice

„Pentru a -și îndeplini funcțiile de sursa de date pentru înregistrarea operațiilor
economice și financiare în conturi, de exercitare a controlului economico -financiar și de
informare operativă a organelor de conducere, documentele de evidență, din momentul
întocmirii s au primirii și până în momentul arhivării lor, trebuie să parcurgă un drum cât mai
scurt. În acest sens documentele trebuie să străbată un traseu bine stabilit, într -o anumită
ordine de succesiune, cu opriri și staționări la un număr redus de verigi, respe ctiv numai acolo
unde este necesară completarea, semnarea, verificarea, corectarea și înregistrarea lor. ” 10
În cadrul unităților patrimoniale, pentru raționalizarea circulației documentelor se
întocmește un grafic care cuprinde: documentele care trebuie în tocmite în cadrul fiecărui
compartiment, persoanele care le întocmesc, termenele de executare și compartimentele la
care se trimit.
Drumul parcurs de documentele de evidență variază de la o firmă la alta, în funcție
de dimensiunea și structura lor organiza torică, de natura operațiilor consemnate, de mijloacele
folosite pentru executarea lucrărilor de contabilitate și circulație.
Problemele care formează obiectul gestiunii documentelor sunt: organizarea
circulației documentelor, utilizarea și evidența docume ntelor, reconstituirea documentelor și
păstrarea documentelor.
a) Organizarea circulației documentelor – obiectivul acesteia este de a
dimensiona și raționaliza optim a traseului de mișcare al documentelor. Din acest motiv,
fiecare document trebuie să circule într-o anumită ordine, fără a fi reținut inutil în cadrul
compartimentelor, iar pe principiul operativității să se asigure rezolvarea completă și la timp a
lui.
Circulația documentelor este formalizată în cadrul unor grafice diferențiate în:
– grafice individuale (pe fiecare angajat),
– pe compartimente (structuri organizatorice ale întreprinderii),
– generale sau sintetice (pe lucrări contabile complexe).11
b) Utilizarea și evidența documentelor contabile ridică următoarele probleme
cu privire la gestionarea lor. Astfel, pentru toate formularele folosite ca documente se
constituie o evidență operativă și una contabilă, potrivit aceleiași metodologii ce stă la baza
organizării evidenței bunurilor materiale.
O parte din documentele contabile intră sub incidența formularelor cu regim special.
În această categorie sunt incluse documentele folosite în activitatea unităților patrimoniale
pentru efectuarea unor operații economico -financiare care afectează patrimon iul acestora.
Pentru formularele utilizate în acest scop se organizează evidență operativă cu ajutorul “Fișei
de magazie a formularelor cu regim special”. Fișa se completează separat pentru fiecare
forumular cu regim special și ea cuprinde date cu privire la primirea formularului și
elaborarea sa în consum, restituirea de formulare greșit întocmite. Înainte de a fi date în
folosință toate formularele cu regim special sunt inserate și numerotate, iar pentru eliberarea
lor din magazie este utilizat doar bonul de consum, realizat de compartimentul care le solicită.
În plus, foile volante sunt parafate sau prevăzute cu sigiliu sec, registrele sunt
șnuruite, datate și certificate cu semnăturile autorizate.
c) Reconstituirea documentelor contabile – în contabilitate, operațiunile
economico -financiare sunt considerate ca fiind valabile doar în situația în care sunt justificate
cu documente originale sau reconstituite. Reconstituirea documentelor contabile are loc în
cazul în care sunt pierdute , sus trase sau distruse. “Operația de reconstituire are loc în termen

10 Carmen Radu, Vasile Georgescu, Costel Ionașcu, Statistica firmei, Editura Universitaria Craiova, 2004 ,
pag. 102
11 Ion Pârvuțoiu, Bazele contabilității, Editura Luminalex, București, 2002 , pag. 72

17
de 30 zile, cu respectarea normelor stabilite prin legislația contabilă. Astfel, pentru
reconstituirea actelor, documentelor și a evidențelor se întocmește pentru fiecare caz un dosar
de reco nstituire care cuprinde: ” 12
 Sesizarea scrisă, în termen de 24 ore de la constatare, a persoanei care constată
pierderea, sustragerea sau distrugerea documentelor contabile; sesizarea se adresează
conducătorului sau administratorului unității, ordonatorului de credite sau altei persoane care
are obligația gestionării patrimoniului; dacă pierderea, sustragerea sau distrugerea
documentelor reprezintă infracțiune se încunoștințează imediat organele de urmărire penală;
 Procesul -verbal de constatare a pierderii, sustragerii sau distrugerii
documentului contabil este întocmit de conducătorul unității, în termen de 3 zile de la
primirea sesizării; în cadrul procesului -verbal se înscriu: datele de identificare a actului
dispărut, numele și prenumele salariatului resp onsabil cu păstrarea actului, data și
împrejurările în care s -a constatat lipsa actului respectiv;
 Declarația scrisă a salariatului care este responsabil pentru împrejmurările în
care a dispărut actul, documentul sau evidența respectivă;
 Dovada sesizării o rganelor de urmărire penală sau dovada sancționării
disciplinare a salariatului vinovat, după caz;
 Dispoziția scrisă a conducătorului unității pentru reconstituirea actului,
documentului sau evidenței;
 O copie de pe actul, documentul sau evidența reconstit uită.
În cazul în care documentul contabil emană de la altă unitate, reconstituirea se face
de către aceasta, la cererea scrisă a conducătorului unității solicitatoare. Unitatea emitentă va
trimite actul reconstituit unității solicitatoare, în termen de ce l mult 10 zile de la primirea
cererii. Toate documentele reconstituite vor purta în mod obligatoriu și vizibil mențiunea
“reconstituit” – cu arătarea numărului și datei pe baza căreia s -a făcut reconstituirea.
“Pentru pagubele produse prin dispariția, sustr agerea sau distrugerea documentelor
contabile, inclusiv pentru eventualele cheltuieli ocazionate de reconstituirea și găsirea
acestora, se stabilesc răspunderi materiale potrivit Codului Muncii.
Nu constituie obiectul reconstituirii actele de cheltuieli ne nominale (bonuri, bilete de
călătorie etc.) pierdute, sustrase sau distruse înainte de a fi înregistrate în contabilitate. ” 13
În cazul în care ulterior sunt găsite originalele documentelor pierdute sau sustrase,
actul reconstituit se anulează pe baza unui proces -verbal, care se atașează la dosarul de
reconstituire.
d) Păstrarea (arhivarea) documentelor contabile . În cursul anului curent de
gestiune, documentele și registrele de evidență contabilă se mențin în cadrul
compartimentului financiar -contabil. După ex pirarea anului, documentele și registrele sunt
predate la arhiva generală a unității.
Perioada de păstrare a documentelor contabile estereglementată prin legislația de
contabilitate specifică fiecărei țări. Totuși, este recomandabil ca în cazul registrelor contabile
și documentelor justificative, originalul sau copia, care au calitatea de f orță probantă în
raporturile cu terții, termenul de păstrare să fie de 10 ani; celelalte documente justificative se
păstrează 3 ani. Statele de plată a salariilor fac excepție deoarece acestea se păstrează 50 de
ani.
e) Clasarea documentelor justificative în cadrul compartimentului financiar –
contabil și în arhiva generală se face folosind unul din criteriile: nominalității (denumirea
documentului); natura sau felul operației economice și financiare; cronologie, în raport de
data documentului; corespondenței î n raport de denumirea persoanelor juridice și fizice cu
care societatea intră în relații economico -financiare.14

12 Florin Coman, Contabilitate financiară și fiscalitate, Editura Economică , pag. 17
13 Florin Coman, Contabilitate financiară, Editura Fundației România de Mâine , pag. 33
14 Victor Munteanu, Teoria și bazele contabilității, Editura Luminalex, pag. 64

18
CAPITOLUL II : Aspecte generale privind organizarea și conducerea
contabilității decontărilor cu personalul

2.1 Generalități privind relațiile cu terții
Terții sunt caracterizați în contabilitate ca find persoanele fizice sau juridice cu care
unitatea petrimonială intră în relații pentru realizarea obiectivului său de activitate. Prin
categoria de decontări cu ace ști terți sunt delimitate toate datoriile (obligațiile) și creanțele
(drepturile) a căror durată de decontare este pe termen scurt (până la un an). De asemenea,
sunt cuprinse și decontările între exercițiile financiare determinate de valorile de regulariza re
de la un exercițiu la altul.
Din punct de vedere financiar -contabil, datoriile sunt surse străine de finanțare pe
termen scurt care funcționează din momentul în care iau naștere angajamentele față de terți și
până în momentul în care a fost efectuată pl ata lor. Datoriile care au termenul de decontare
mai mare de un an sunt purtătoate de dobândă.
Datoriile se pot realiza în forme complexe și variante în cadrul unor relații de
decontare ale unității patrimoniale care generează obligații față de persoane fi zice sau juridice
(furnizorii, clienții, salariații etc.) pentru livrările sau prestațiile ca echivalent al acestora, fie
în cadrul unor obligații bănești ce decurg din reglementări legale (impozite și taxe la buget,
contribuții la asigurări și protecția s ocială etc.). Ansamblul obligațiilor în relațiile cu creditorii
(creditorul reprezintă persoana care în cadrul unui raport patrimonial a avansat o valoare
economică și urmează să primească un evivalent valoric sau o contraprestație) a unei unități
patrimon iale.
Creanțele sunt caracterizate ca fiind drepturi cuvenite unui titular de patrimoniu sub
forma unui echivalent valoric pentru valorile economice avansate temporar altor persoane
fizice sau juridice. Acest echivalent care urmează să fie primit poate fi reprezentat de o sumă
de bani, o lucrare sau o prestare de servicii.
Totalitatea relațiilor unei unități patrimoniale cu terții ca persoane fizice sau juridice
generate de operațiile privind valorile economice avansate temporar pentru care urmează să
prime ască echivalentul valoric sau contraprestație, constituie debitorii unității patrimoniale
respective.15
Toate relațiile agenților economici cu terții se realizează și se sting într -o înlănțuire
fără sfârșit, fiecare în parte având scadențe ferme de decontare.
În cele mai multe cazuri, relațiile cu terții sunt de drepturi și obligații reciproce, de
exemplu:
– în relațiile comerciale cu furnizorii, unitatea patrimonială are obligația plății
contravalorii bunirilor, lucrărilor sau serviciilor primite, dar și drepturi asupra acestuia pentru
avansul sau acontul acordat;
– în relațiile cu clienții, unitatea patrimonială are dreptul de a încasa
contravaloarea livrărilor sau prestațiilor făcute, dar și obligația decontării avansului primit de
la clienți;
– în relațiile cu bugetul statului, unitatea patrimonială are obligația de a plăti o
serie de impozite și taxe, dar și dreptul de a încasa subvenții, TVA de recuperat etc.;
– în relațiile cu salariații săi, unitatea patrimonială are obligația remunerării
muncii p restate de aceștia și a stimulării suplimentare prin premii și participare la profit, dar și
drepturi față de personal pentru avansuri acordate cât și eventualele sume achitate în plus și
necuvenite acestora.16

15 Valentina Capotă, Alina Dăncescu, Mirela Dinescu, Daniela Hangan, Roxana Ionescu, Florin Lixandru,
Marinel Manolache, Contabilitate , Editura Niculescu, pag. 67-68
16 Victor Munteanu, Contabilitatea financiară a întreprinderilo r, Editura Luminalex, București , pag. 349 -350

19
2.2 Elemente privind remunerarea personalulu i

2.2.1 Salariul – definire și tipologie

Prețul forței de muncă, precum și expresia valorică a părții din venitul național care
este destinată consumului individual, direct al angajaților poartă denumirea de salariu.
Mărirea salariului este stabilit prin negociere între angajatori și angajați, pe baza cadrului
general reprezentat de contractul colectiv de muncă și pe baza cadrului individual reprezentat
de contractul individual de muncă.
Salariul are dublă natură, în sensul că pentru lucrător, ca propriet ar privat al forței
sale de muncă este reprezentat ca fiind un venit pentru consum și acumulare personală, iar
pentru patron, ca proprietar al capitalului material și financiar, apare ca element de cost pentru
producție.
„Substanța salariului este concreti zată în salariul nominal și cel real.
Salariul nominal este suma de bani pe care salariatul o primește de la unitatea în care
sau pentru care lucrează.
Salariul real este cantitatea de bunuri și servicii care poate fi cumpărată la un
moment dat cu salariul nominal. Această cantitate diferă de la o perioadă la alta și de la o
piață la alta. ”17

2.2.2 Forme și sisteme de salarizare
Formele de salarizare sunt modalități de evaluare și de determinare a muncii
salariaților.
În România se practică două forme de salarizare:
 salarizarea în funcție de rezultatele muncii(în acord);
 salarizarea după timp sau regie
Salarizarea în acord are avantajul de a lega direct salariatul de munca prestată.
Această muncă poate fi individuală și atunci avem de -a face cu acordul ind ividual sau
colectivă (membrii unei echipe) această formă numindu -se acord colectiv.
O altă modalitate de clasificare a acordului este în:
 acord direct, în care salariul este direct proporțional cu cantitatea de produse
sau lucrări executabile;
 acord indir ect, în care salariul este proporțional cu nivelul mediu de îndeplinire
a normelor realizate de lucrătorii în acord direct;
 acord progresiv, în care la un anumit nivel de relizare a sarcinilor, tariful pe
unitate se majorează în anumite proporții.
Salariza rea după timp se aplică când nu este posibilă măsurarea rezultatelor. Se
aplică de obicei personalul tehnico -administrativ în cadrul societăților comerciale. Acestea au
două variante:
 sistemul salariului fix la un anumit randament, după care se pot stabili normal
bazate pe realizarea unui anumit nivel de randament, prin depășirea acestuia trecându -se la un
nivel de salarizare superior;
 sistemul de salarizare după notare, care presupune o continuă îmbunătățire a
valorii profesionale și morale a salariatului, dar are dezavantajul că mare parte poate fi
subiectivă. În acest caz notarea se face în funcție de anumie criterii care privesc aspecte
precise și comensurabile ale muncii și aspecte ale comportamentului.

17 Ioan Cindrea, Managementul resurselor umane, Editura Universității “Lucian Blaga” din Sibiu, 2008 , pag.
92

20
O altă formă de salarizare ce se utilizează în gen eral sectoarele de achiziții sau
prestări de servicii este salarizarea pe bază de tarife sau cote procentuale, în care veniturile
cuvenite depind de gradul de realizare a sarcinilor stabilite pentru fiecare angajat.18
De asemenea unitățile patrimoniale, car e utilizează personal angajat, pot folosi
următoarel e sisteme de salarizare :
– sistemul tarifar: cuprinde tarife de plată orare, zilnice, și lunare, cărora le vor
corespundesalarii orare, zilnice și lunare;
– sistemul de sporuri: este format dintr -o serie de sporuri la salariul de bază,
cum ar fi: sporuri pentru vechimea de muncă, sporuri pentru condiții deosebite (mediul toxic,
periculoase, grele, etc.), sporuri pentru orele lucrate suplimentar peste programul de lucru,
duminica sau în zilele de sărbători leg ale, spor pentru lucru de noapte, spor de șantier, pentru
condiții de izolare, sporuri pentru exercitarea unor funcții suplimentare, spor pentru folosirea
unor limbi străine, spor de fidelitate față de întreprindere;
– sistemul de premiere: cuprinde premii a cordate în scopul stimulării
salariaților, astfel: premii acordate din fondul de salarii și acordate din fondul de participare la
profit.19

2.2.3 Sporuri, adaosuri, indemniza ții și alte avantaje salariale

a) Sporurile se acordă în următoarele cazuri:
– pentru condiții deosebite de muncă: grele, periculoase, nocive, penibile,
izolare, stres etc.
 spor pentru condiții grele de muncă 10% – 30%
 spor pentru condiții periculoase – 15%
 spor pentru condiții penibile – 16%
– pentru munca suplimentară: se acordă un spor de minimum 75% din salariul de
bază;
– pentru munca suplimentară prestată în zilele de repaus săptămânal sau în zilele
de sărbători legale: se acordă un spor de 100% din salariul de bază;
– pentru lucrul în timpul nopții: se acordă un spor de 15% din salariul de bază;
– pentru vechime în muncă:
 1-3 ani – 0%
 3-5 ani – 5%
 5-10 ani – 10%
 10-15 ani – 15%
 15-20 ani – 20%
 Peste 20 ani – 25%
Sporul de vechime în muncă se anulează pentru o absență nemotivată de la lucru în
luna respectivă.
 pentru exercitarea unei funcții suplimentare 5% – 25%;
 pentru folosirea unei limbi străine, dacă aceasta nu este cuprinsă în obligațiile
postului 5% .
b) Adaosurile la salariul de bază sunt:
– adaosul de acord;
– premiile acordate din fondul de premiere;
– primele de vacanță și sărbători;

18 Irimie Emil Popa, Sorin Briciu, Ioan Oprean, Ovidiu Bunget, Cristian Pereș, Ștefan Petre, Bazele
contabilității – Aplicații practice, Editura Economică , pag. 18
19 Mircea Boulescu, Management Financiar -Contabil, Editura Fundației România de Mâine , pag. 55

21
– alte adaosuri, convenite la nivelul unităților și instituțiilor: participarea
salariaților la profit, tichetele de masă, tichetele cadou sau tichetele de creșă acordate conform
prevederilor legale și înțelegerii părților. 20
c) Indexările reprezintă suma rezultată din aplicarea unor procente la salariul de
bază, ca urmare a creșterii prețurilor.
d) Indemnizațiile pentru concediile de odihnă – reprezintă dreptul la concediul de
odihnă anual plătit tuturor salariaților. Durata minimă a concediului de odihnă anual este de
21 zile lucrătoare și se acordă proporțional cu activitatea prestată într -un an calendaristic.
Compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat este permisă numai în cazul încetării
contractului ind ividual de muncă.
Cuantumul indemnizației se calculează astfel:
număr de zile lucrătoare din concediu * salariul mediu zilnic din luna în care este efectuat
concediul
Salariul mediu zilnic se stabilește astfel:
(salariul de încadrare + sporul de vechime + indemnizația de conducere) : numărul de zile
lucrătoare din luna respectivă
Plata indemnizației se efectuează cu cel puțin 5 zile înaintea plecării în concediu.

e) Indemnizații pentru incapacitate temporară de muncă plătite din fondul de
salarii.
f) Avantajele în natură reprezintă o parte a salariului stabilită sub formă de bunuri
sau servicii.
Alte drepturi de personal sunt:
– participarea salariaților la profit;
– tichete de masă acordate conform legii.21
g) Concediile și indemnizațiile de asigurări de sănătate
Conform reglementărilor actuale, salariații pot beneficia de următoarele drepturi
privind asigurările sociale de sănătate:
– Concedii medicale și indemnizații pentru incapacitate temporară de muncă,
cauzată de boli obișnuite sau accidente în afara muncii.
– Concedii medicale și indemnizații pentru maternitate.
– Concedii medicale și indemnizații pentru îngrijirea copilului bolnav.
– Concedii medicale și indemnizații de risc maternal.
– Concedii medicale și indemnizații pentru prevenirea î mbolnăvirilor și
recuperarea capacității de muncă, exclusiv pentru situațiile rezultate ca urmare a unor
accidente de muncă sau boli profesionale.
„Stagiul minim pentru acordarea concediilor și indemnizațiilor sociale de sănătate
este de o lună realizată î n ultimele 12 luni anterioare lunii pentru care se acordă concediul
medical. ” 22
1) Concedii medicale și indemnizații pentru incapacitate temporară de muncă se
suportă după cum urmează:
– de către angajator, din prima zi până în a 5 -a zi de incapacitate temporară de
muncă;

20 Marius Dumitru Paraschivescu, Florin Radu, Managementul contabilității financiare. Editura Tehnopress ,
pag. 36
21 Iacob Petru Pântea, Gheorghe Bodea, Contabilitatea financiară românească, Editura Inteleredo, Ediția
a II-a, 2007, pag. 232 -233
22 Nicolae Todea, Contabilitate financiară – curs universitar, Editura Aeternitas Alba Iulia, 2006 , pag. 71

22
– din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, începând cu
ziua următoare celor suportate de angajator.
Durata maximă de acordare este de 183 de zile pe an, cu următoarele excepții:
– un an în ultimii doi ani, pentru tuberculoză pulmonară și extrapulmonară și
pentru unele boli cardiovasculare;
– un an și jumătate în ultimii doi ani, pentru tuberculoză pulmonară operată,
meningeală, peritoneală, urogenitală, pentru SIDA și neoplazii.
Cuantumul indemnizației se stabilește astfel:
salariul mediu zilnic din ultimele 6 luni * 75% * numărul de zile lucrătoare din concediu
Salariul mediu zilnic din ultimele 6 luni se calculează astfel:
(suma salariilor brute lunare din ultimele 6 luni):(numărul total de zile lucrătoare din cele 6
luni)
Pentru boli profesionale, accidente de muncă, tuberculoză, SIDA, neoplazii și boli
infectocontagioase din grupa A și urgențe medico -chirurgicale, procentul este de 100%.
2) Concediul și indemnizația pentru maternitate se suportă integral din bugetul
asigurărilor sociale de sănătate.
Durata concediului este de 126 de zile calendaristice, din care 63 de zile înainte de
naștere ( concediu de sarcină ) și 63 de zle după naștere (concediu de lehuzie). Cele două
concedii se pot compensa între ele, cu condoț ia ca durata minimă a concediului postnatal să
fie de 42 zile. 23
Indemnizația de acordă și în cazul în care copilul se naște mort sau moare după
naștere.
Cuantumul indemnizației se stabilește astfel:
salariul mediu zilnic din ultimele 6 luni * 85% * numărul de zile lucrătoare din concediu
3) Concediul și indemnizația de risc maternal – pentru protecția mamei și a
copilului se poate acorda, la cererea salariatei, un concediu de risc maternal
Indemnizația se calculează în cotă de 75% din media veniturilor lunare din ultimele 6
luni.
Concediul și indemnizația de risc maternal se acordă fără condiție de stagiu de
cotizare.
4) Concediul și indemnizația pentru îngrijirea copilului bolnav – se suportă
integral din bugetul asigurărilor sociale de sănătate.
Indemniza ția se acordă pentru îngrijirea copilului bolnav până la vârsta de 7 ani și
pentru îngrijirea copilului cu handicap până la vârsta de 18 ani.
Durata concediului este de maximum 45 zile calendaristice pe an, cu excepția
cazurilor privind bolile contagioase, intervențiile chirurgicale, imobilizărilor în gips, neoplazii
când durata este stabilită de către medicul curant.
Cuantumul indemnizației se stabilește astfel:
salariul mediu zilnic din ultimele 6 luni * 85% * numărul de zile lucrătoare din concediu
5) Indemnizațiile pentru prevenirea îmbolnăvirilor și recuperarea capacității de
muncă – în acest scop, salariații pot beneficia de următoarele tipuri de indemnizații:
a. indemnizație pentru reducerea timpului de lucru cu o pătrime din durata
normala – se acordă salariaților dacă, din motive de sănătate, nu mai pot realiza durata
normală de muncă;
b. indemnizație de canatină – se acordă asiguraților cărora li se interzice
continuarea activității din cauza unor boli contagioase;
c. tratament balnear – se desfășoară în conformitate cu programul de recuperare
întocmit de către medicul curant, cu avizul medicului expert al asigurărilor sociale.
Aceste indemnizații se suportă integral din bugetul asigurărilor sociale de stat.

23 Octavian Bojian, Contabilitate generală, Editura Eficient , pag. 39

23
Cuantumul indemnizațiilor pentru p revenirea îmbolnăvirilor și recuperarea
capacității de muncă se stabilește astfel:
 pentru cazul a) – diferența dintre media veniturilor brute din ultimele 6 luni și
venitul brut lunar obținut în noile condiții;
 pentru cazul b) – (salariul mediu zilnic din ultimele 6 luni * 75% * numărul de
zile lucrătoare din concediu).
6) Concediul și indemnizația pentru creșterea copilului – beneficiază de concediu
și indemnizație pentru creșterea copilului:
 oricare dintre părinții copilului;
 persoana care a adoptat copilul;
 persoana care a fost numită tutore.
Beneficiază de indemnizația pentru creșterea copilului, persoanele care, în ultimul an
anterior datei nașterii copilului, au realizat timp de 12 luni venituri profesionale supuse
impozitului pe venit. 24
h) Zilele de sărbătoare legală în care nu se lucrează sunt:
1 ianuarie, 2 ianuarie — Anul Nou
24 ianuarie — Ziua Unirii Principatelor Române
16 aprilie 2017 (duminică), 17 aprilie (luni) — Paștele
1 mai — Ziua Muncii
1 iunie – Ziua Copilului
4 iunie, 5 iunie — Rusalii
15 august — Adormirea Maicii Domnului
30 noiembrie — Sfântul Andrei
1 decembrie — Ziua Națională a României
25 decembrie, 26 decembrie — Crăciunul

j) Alte concedii platite :
– căsătoria salariatului sau nașterea unui copil – 5 zile lucrătoare
– căsătoria unui copil al salariatului – 2 zile lucrătoare
– decesul soțului/soției, copilului, părinților, socrilor – 3 zile lucrătoare
– decesul bunicilor, fraților, surorilor – 1 zi lucrătoare 25

2.3 Sistemul de conturi utilizate în organizarea și conducerea contabilității decontărilor
cu personalul

Contabilitatea decontărilor cu personalul se conduce cu ajutorul următoarelor conturi
sintetice de gradul I și II:
 421 “Personal – salarii datorate”
 423 “Personal – ajutoare materiale datorate”
 424 “Prime reprezentând participarea personalului la profit”
 425 ”Avansuri acordate personalului”
 426 “Drepturi de personal neridicate”
 427 “Rețineri din salarii datorate terților”
 428 “Alte datorii și creanțe în legătură cu personalul”
– 4281 Alte datorii în legătură cu personalul
– 4282 Alte creanțe în legătură cu personalul

24 Octavian Bojian, Principiile contabilității, Editura Victor , pag. 16
25 Iacob Petru Pântea, Gheorghe Bodea, Contabilitatea financiară românească, Editura Inteleredo, Ediția
a II-a, 2007 , pag. 137

24

 Contul 421 “Personal – salarii datorate”
După conținutul economic este un cont de datorii salariale pe termen scurt, iar după
funcția contabilă este un cont de pasiv, utilizat pe ntru evidența datoriilor față de personal
pentru salariile datorate acestuia, inclusiv sporurile, adaosurile, indemnizațiile, avantajele în
natură achitate din fondul de salarii.
În creditul contului 421 se înregistrează salariile și alte drepturi cuvenite personalului
(D. ct. 641).
În debitul contului se înregistrează: rețineri din salarii reprezentând avansuri acordate
personalului, sume opozabile salariaților datorate terților, contribuția pentru asigurările
sociale, contribuția pentru ajutorul de șomaj, garanții, impozitul pe salarii, precum și alte
rețineri datorate (C. ct. 425, 427, 431, 437, 428, 444); valoarea la preț de înregistrare a
produselor acordate salariaților ca plată în natură, potrivit legii (C. ct. 345); drepturi de
personal neridicate (C . ct. 426); salarii nete achitate personalului (C. ct. 512,531).
Soldul creditor reprezintă datoriile față de personal privind salariile de plătit. 26

 Contul 423 “Personal – ajutoare material datorate”
După conținutul economic este un cont de datorii salariale pe termen scurt, iar după
funcția contabilă este un cont de pasiv, utilizat pentru evidența ajutoarelor de boală pentru
incapacitate temporară de muncă, a celor pentru îngrijirea copilului, a ajutoarelor de deces și a
altor ajutoare acordate.
În creditul contului 423 se înregistrează ajutoarele materiale suportate potrivit legii,
precum și alte ajutoare acordate (D. ct. 431, 645).
În debitul contului se înregistrează: ajutoarele materiale achitate (C. ct. 512. 531);
reținerile reprezentând avansur i acordate, sume datorate unității sau terților, contribuția pentru
asigurări sociale, contribuția pentru asigurări de sănătate și pentru ajutorul de șomaj și
impozitul datorat (C. ct. 425, 427, 428, 431, 437, 444); ajutoarele materiale neridicate (C. ct.
426).
Soldul creditor reprezint ă datoriile față de personal privind indemnizațiile de plătit.

 Contul 424 “Prime reprezentând participarea personalului la profit”
După conținutul economic este un cont de datorii salariale pe termen scurt, iar după
funcția contabilă este un cont de pasiv, utilizat pentru evidența stimulentelor acordate
personalului din profitul realizat.
În creditul contului 424 se înregistrează sumele repartizate personalului, conform
prevederilor legale (D. ct. 641).
În debitul contului se înregistrează: rețineri reprezentând avansuri, sume datorate
unității și terților, precum și alte rețineri datorate (C. ct. 425, 427, 428, 444); sumele achitate
personalului (C. ct. 512, 531); sumele neridicate de personal (C. ct. 426).
Soldul creditor re prezintă datoriile față de personal privind stimulentele din profit
datorate.

 Contul 425 “Avansuri acordate personalului”
După conținutul economic este un cont de creanțe față de personal,iar după funcția
contabilă este un cont de activ, utilizat pentru evidența avansurilor acordate personalului.
În debitul contului se înregistrează avansurile achitate personalului (C. ct. 512, 531).

26 Victoria Bărbăcioru. Radu Bălună, Sorin Domnișoru, Simona Manea, Contabilitate financiară. Editura
Sitech , pag. 70

25
În creditul contului 425 se înregistrează sumele reținute pe statele de salarii sau de
ajutoare materiale, reprezentând av ansuri acordate (D. ct. 421, 424, 423).
Soldul contului reprezintă avansurile acordate.

 Contul 426 “Drepturi de personal neridicate”
După conținutul economic este un cont de datorii salariale pe terme scurt, iar după
funcția contabilă este un cont de pasi v, utilizat pentru evidența drepturilor de personal
neridicate în termenul legal.
În creditul contului 426 se înregistrează sumele datorate personalului, reprezentând
salarii, sporuri, adaosuri, ajutoare de boală, prime și alte drepturi, neridicate in term en (D. ct.
421, 423, 424).
În debitul contului se înregistrează: sumele achitate personalului (C. ct. 512, 531);
drepturile de personal neridicate, aferente exercițiilor financiare anterioare, prescrise (C. ct.
117).
Soldul contului reprezintă drepturi de personal neridicate.

 Contul 427 “Rețineri din salarii datorate terților”
După conținutul economic este un cont de datorii pe termen scurt, iar după funcția
contabilă este un cont de pasiv, utilizat pentru evidența reținerilor și popririlor din salarii,
datorate terților.
În creditul contului 427 se înregistrează sumele reținute personalului, datorate
terților, reprezentând chirii, cumpărări cu plata în rate și alte obligații față de terți (D. ct. 421,
423, 424).
În debitul contului se înregistrează sumele achitate terților, reprezentând rețineri sau
popriri (C. ct. 512, 531).
Soldul contului reprezintă sumele reținute, datorate terților.

 Contul 428 “Alte datorii și creanțe în legătură cu personalul”
După conținutul economic este un cont de datorii pe termen scurt, atunci când
exprimă datoriile unității patrimoniale față de salariați și un cont de creanțe, atunci când
exprimă creanțele unității în raport cu salariații, iar după funcția contabilă este un cont
bifuncțional.27
În creditul contului 428 se în registrează: sumele reținute personalului reprezentând
garanții (D. ct. 421); sumele datorate personalului, pentru care nu s -au întocmit state de plată,
determinate de activitatea exercițiului care urmează să se închidă, inclusiv indemnizațiile
pentru conc ediile de odihnă neefectuate până la închiderea exercițiului financiar (D. ct. 641);
sumele datorate personalului sub formă de ajutoare (D. ct. 438); sumele încasate sau reținute
personalului pentru sumele datorate de acesta (D. ct. 531, 512, 421, 423, 424 ).
În debitul contului se înregistrează: sumele achitate personalului, evidențiate anterior
ca datorie față de acesta (C. ct. 531); sumele datorate de personal, reprezentând chirii,
avansuri nejustificative, salarii, ajutoare de boală, sporuri și adaosuri necuvenite, imputații și
alte debite, precum și sumele achitate de unitate acestuia (C. ct. 706, 708, 758, 4427, 438,
513, 531); sumele restituite gestionarilor reprezentând garanțiile și dobânda aferentă (C. ct.
531); cota -parte din valoarea echipamentulu i de lucru suportată de personal (C. ct. 758, 4427);
valoarea biletelor de tratament și odihnă, a tichetelor și biletelor de călătorie și a altor valori
acordate personalului (C. ct. 532); sume prescrise sau anulate reprezentând alte datorii în
legătură c u personalul, aferente exercițiilor financiare anterioare (C. ct. 117); sume
reprezentând avansuri nejustificate (C. ct. 542).

27 Iacob Petru Pântea, Gheorghe Bodea, Contabilitate financiară actualizată la standardele europene, Editura
Intelcredo, pag. 271 -274

26
Soldul creditor al contului reprezintă sumele cuvenite personalului, iar soldul debitor,
sumele datorate de personal.28

În practi că nu se utilizează contul 428, ci dezvoltările de gradul II ale acestuia,
respectiv:
– 4281 “Alte datorii în legătură cu personalul”
După conținutul economic este un cont de datorii pe termen scurt, iar după funcția
contabilă este un cont de pasiv, utilizat pentru a ține evidența decontărilor cu salariații, la
închiderea exercițiului, pentru a permite înregistrarea cheltuielilor aferente exercițiului
expirat, precum și alte datorii în raporturile cu personalul.
În creditul contului 4281 se înregistre ază: sumele datorate sub formă de ajutoare
materiale (4382); sumele datorate salariaților, pentru care nu s -au întocmit sate de plată
determinate de activitatea exercițiului care urmează să se închidă, inclusiv indemnizațiile
pentru concediile de odihnă, n eefectuate până la închiderea exercițiului (641).
În debitul contului se înregistrează sumele achitate personalului, evidențiate anterior
în acest cont (531).
Soldul creditor al contului reprezintă sumele datorate de unitatea patrimoniala,
salariaților.
Acest cont se poate dezvolta în conturi analitice deschise pe salariați, la care unitatea
patrimonială are obligații de plată.

– 4282 “Alte creanțe în legătură cu personalul”
După conținutul economic este un cont de creanțe, iar după funcția contabilă este un
cont de activ, utilizat pentru a ține evidența decontărilor cu salariații, la închiderea exercițiului
pentru a permite înregistrarea veniturilor aferente exercițiului expirat și a altor creanțe în
raporturile cu personalul.
În debitul contului se înregi strează: sumele reprezentând debite din ajutoarele de
boală necuvenite (4381); sumele datorate de personal, reprezentând avansuri nejustificate
(542); sumele datorate de personal, reprezentând chirii și consumuri care fac venit la unitatea
patrimonială (70 6, 708, 758, 4427)
În creditul contului se înregistrează: sumele încasate de la salariați evidențiate
anterior în acest cont (581).
Soldul debitor al contului reprezintă sumele datorate de salariati.
Contul 4282 se poate dezvolta în conturi analitice, pe salariații care au datorii față de
unitatea patrimonială.29

2.4 Sistemul de documente și organizarea evidenței operative și analitice a
decontărilor cu personalul

Documentele primare pot fi grupate în următoarele categorii:

a. documente de angajare prin care se stabilesc drepturile și obligațiile
persoanelor angajate și ale angajatorului
 contractul individual de muncă
b. documente privind prezența la lucru
 condica de prezență
 fișa de pontaj

28 Marius Dumitru Paraschivescu, Florin Radu, Managementul contabilității financiare, Editura Tehnopress,
pag. 452 -454
29Lefter Chi rică, Curs complet de contabilitate și fiscalitate, vol IV, Editura Economică, pag. 95 -97

27
 fișa de ceas
c. documente privind timpul de muncă prestart
 foaia colectivă de prezență
 carnetul de pontaj
 situația prezenței la muncă și a absențelor
d. documente privind producția obținută sau alte rezultate ale muncii
 bonul de lucru
 raportul de producție
 pontajul lucrărilor executate
e. documente privind calculul și evidenț a salariilor
 lista de avans chenzinal
 statul de plată a salariilor
 lista de indemnizații pentru concediul de odihnă
 centralizatorul statelor de plată a salariilor
Evidența analitică a decontărilor cu personalul se realizează cu ajutorul statelor de
plată.
Organizarea contabilității analitice a salariilor se realizează și prin folosirea fișei
de evidență a salariaților întocmită nominal pe fiecare salariat, în care se înscriu salariile brute
și cele nete pe fiecare lună a unui an calendaristic.
Statele de plată ale salariilor constituie baza organizării contabilității analitice
pentru toate conturile sintetice în care sunt înregistrate operațiile privind salariile.
Această evidență folosește în principal la calculul indemnizațiilor pentru concediul
de odihn ă, pentru concedii medicale și alte drepturi care se stabilesc pe baza salariului zilnic
sau lunar.

CAPITOLUL III : STUDIU DE CAZ privind tehnica întocmirii și prezent ării
documentelor financiar -contabile privind decontările cu personalul la SC AL -MIS SRL

3.1 Prezentarea generală a societ ății

 Date de identificare
Nume: SC AL -MIS SRL
Cod unic de inregistrare: 159783
Număr de înmatriculare :J3/1666/1992
Înființată în: 2007
Tip societate :Societate cu Raspundere Limitata – SRL
Cod CAEN :4531
Activitate :Comert cu ridicata de piese si accesorii pentru autovehicule
Capital subscris vărsat : 200 000 lei
Sediu si adresa : Str. 1 Decembrie, nr. 8, Oraș Mioveni, Județ Argeș

 Actualmente firma are 12 angajați dintre care: 1 director, 7 vânzători, 3
conducători auto și 1 femeie de serviciu, toți având contract de muncǎ pe duratǎ
nedeterminatǎ. Societatea are un singur asociat, respectiv Din Ion.
 Firma SC AL -MIS SRL se ocupă cu comercializarea pieselor și accesoriilor
auto, având o gamă largă de produs e:
– Acumulator 50A
– Aditiv de ulei cu teflon
– Amortizoare față -spate
– Antifon cauciucat

28
– Anvelope
– Aripi față -spate
– Arcuri față -spate
– Bară față -spate
– Becuri
– Bielete direcție
– Cablu: accelerație, kilometraj, ambreiaj
– Camere auto
– Capace roți
– Pompă: de apă, benzină , ulei
– Vopsele auto
– Vaselină auto
– Uleiuri auto
– Filtru: ulei, motorină, polen etc.

 Principalii clienți ai firmei sunt:
1. SC ASMACO PAMSUR SRL TIMIȘOARA
2. SC AUTORAM SRL TÂRGU JIU
3. SC TENET SRL BAIA MARE
4. SC DINPOLMAR SRL BRAȘOV
5. SC STAMDEL IMPEX SRL BACĂU
6. SC CIUFIRAL SRL LOC DOBRIȚA
7. SC HEXA IDP SRL TÂRGOVIȘTE
8. SC WEBTRADE MARKETING SRL BUCUREȘTI
9. SC COMPONENTE AUTO SPORT SRL SLOBOZIA
10. SC SERVAL DOM SRL IAȘI

 Principalii furnizori sunt:
1. SC AUTO GROUP C.M.B SRL ARAD
2. SC AUTONET IMPORT SRL SATU MARE
3. SC AMAT SA PI TESTI
4. SC RONAROM SRL ORADEA
5. SC CONEX DISTRIBUTION SA MARACINENI
6. SC EUROCAR SERVICE SRL ALEXANDRIA
7. SC ALFA ROM TRANS SRL PITEȘTI
8. SC MARSOROM SRL BRAȘOV
9. SC COMPONENTE AUTO SA TOPOLOVENI
10. SC DELTA PLUS TRADING SRL PITESTI

3.2 Evoluția principalilor indicatori economico -financiari în perioada 2012 -2016

Nr.
crt. Denumire
indicator u.m. Perioada de analiză
2012 2013 2014 2015 2016
1. Cifra de
afaceri lei 13 017 423 11 665 382 9 418 305 9 200 914 9 739 782
2. Profit net lei 38 794 41 175 63 577 91 102 178 126

29
3. Profit brut lei 47 286 50 322 77 470 109 294 208 524
4. Salariați lei 14 12 13 13 13
5. Cheltuieli
totale lei 13 008 616 11 619 358 9 383 946 9 095 902 9 533 274
6. Venituri
totale lei 13 055 902 11 669 680 9 461 416 9 205 196 9 741 798
7. Capital
social
subscris
vărsat lei 200 000 200 000 200 000 200 000 200 000

3.3 Organizarea contabilității decontărilor cu personalul și întocmirea documentelor
financiar -contabile specifice

3.3.1 Modalitatea de calcul a salariilor la SC AL -MIS SRL

Mărimea salariilor și a altor drepturi cuvenite personalului se determină prin
negocierile colective care au ca finalitate întocmirea unui contract colectiv de muncă care se
finalizează prin contracte individuale de muncă. Prin contractul colectiv de muncă, se
stabilește: sistemul tarifar, sistemul de sporuri, formele de salarizare, formele de premiere și
alte elemente ale sistemului de salarizare. După încheierea contractului colectiv de muncă,
între s indicat și fiecare dintre salariați se încheie contractul individual de muncă. Prin acest
contract individual de muncă sunt stabilite salariile individuale, aplicând sistemul de
salarizare fixat prin contractul colectiv de muncă. Prin aceste contracte de m uncă sunt
stabilite:
− pentru timpul efectiv de muncă – salariul;
− alte drepturi de personal: indemnizații pentru concediul de odihnă,
indemnizații de asigurări sociale, stimulente și premii ce se plătesc din fondul de salarii, alte
sume reprezentând drepturi de personal.
Salariul brut impozabil conține salariul brut de bază la care se adaugă sporurile,
indemnizațiile și alte adaosuri de acest fel, compensările și indexările primite ca urmare a
creșterii prețurilor și tarifelor, avantajele în natură. Salariul brut impozabil micșorat cu
reținerile din salarii reprezintă salariul de plată. In cadrul societății, calculul efectiv al
salariilor nete presupune următoarele etape:
1.Stabilirea salariului de bază în urma negocierii individuale pe baza grilelor de salarizare
2. (+) Alte elemente constitutive:
a. sporuri
b. indemnizații
c. alte adaosuri
3. Salariul brut
4. (+) indemnizație pentru primele zile de concediu medical suportată de unitate
5. (+) indemnizație concediu medical suportată de asigurări sociale de stat
6. Venit brut (total drepturi)
7. (-) contribuția personalului la asigurările sociale
8. (-) contribuția personalului la asigurările de șomaj
9. (-) contribuția personalului la asigurările sociale de sănătate

30
10. Total contribuții obligatorii (7+8+ 9)
11. (-) contribuția salariaților la sindicat
12. Total cheltuieli deductibile (10+11)
13. Venit net (6 -12)
14. (-) deducere fiscală personală
15. Venitul net impozabil (13 -14)
16. (-) impozitul pe salarii
17. Salariul net (6 -10-16)
18. (-) alte rețineri
-indemnizație concediu de odihnă
-avans acordat în cursul lunii
-rețineri din salarii datorate terților (chirii, rate, popriri, etc.)
-imputații
-alte rețineri (alte câștiguri acordate în bani și în natură)
19. Net de plată (17 -18)

Deducerea personală se acordă pentru persoanele fizice care au un venit lunar brut de
până la 1.500 lei inclusiv, astfel:
 pentru contribuabilii care nu au persoane în întreținere – 300 lei;
 pentru contribuabilii care au o persoană în întreținere – 400 lei;
 pentru contribuabilii care au două persoane în întreținere – 500 lei;
 pentru contribuabilii care au trei persoane în întreținere – 600 lei;
 pentru contribuabilii care au patru sau mai multe persoane în întreținere – 800
lei.
Mai departe, pentru salariații care realizează un venit brut cuprins între 1.501 lei și
3.000 lei inclusiv , valoarea deducerii personale se calculează după următoarele formule:
 300 x [1 -(VBL – 1.500)/1.500] pentru salariații care nu au persoane în
întreținere;
 400 x [1 -(VBL -1.500)/1.500] pentru salariații care au o persoană în întreținere;
 500 x [1 -(VBL -1.500)/1.500] pentru sala riații care au două persoane în
întreținere;
 600 x [1 -(VBL -1.500)/1.500] pentru salariații care au trei persoane în
întreținere;
 800 x [1 -(VBL -1.500)/1.500] pentru salariații car e au patru sau mai multe
persoane în întreținere.
Pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii de peste 3.000
lei nu se acordă deducerea personală.
În continuare vom prezenta câteva exemple, pentru a evidenția practic modul de
calcul al salariilor în luna mai 2017:

Exemplul 1: Păuna Bianca, contabil, are un salariu de bază de 2500 lei și are o persoană în
întreținere
1. Salariu de bază: 2500 lei
2. Ore efectiv lucrate: 176
3. Rețineri:
– șomaj: 2500 * 0,5% = 13 lei
– asigurări sociale: 2500 * 10,5% = 263 lei
– asigurări sociale de sănătate: 2500 * 5,5% = 138 lei
4. Venit net ( 1-3)
2500 – 13 – 263 – 138 = 2086 lei
5. Deducere de bază:

31
400 * [1 – (2500 – 1500) / 1500] = 133 lei
6. Bază calcul ( 4-5)
2086 – 133 = 1953 lei
7. Impozit pe salariu ( 6 * 16%)
1953 * 16% = 312 lei
8. Venit net ( 4-7)
2086 – 312 = 1774 lei
9. Avans: 1000 lei
10. Rest de plată ( 8-9)
1744 – 1000 = 744 lei

Exemplul 2 : Din Ion, director, are un salariu de bază de 2350 lei și nu are nicio persoană în
întreținere
1. Salariul de bază: 2350 lei
2. Ore efectiv lucrate: 176
3. Rețineri:
– șomaj: 2350 * 0,5% = 12 lei
– asigurări sociale: 2350 * 10,5% = 247 lei
– asigurări sociale de sănătate: 2350 * 5,5% = 129 lei
4. Venit net ( 1-3)
2350 – 12 – 247 – 129 = 1962 lei
5. Deducere de bază: 130 lei
6. Bază calcul ( 4-5)
1962 – 130 = 1832 lei
7. Impozit pe salariu ( 6 * 16%):
1832 * 16% = 293 lei
8. Venit net ( 4-7)
1962 – 293 = 1669 lei
9. Avans: 1000 lei
10. Rest de plată ( 8-9)
1669 – 1000 = 669 lei

Exemplul 3 : Din Veronica, vânzătoare, are un salariu de bază de 1500 lei și are trei persoane
în întreținere
1. Salariul de bază: 2000 lei
2. Ore efectiv lucrate: 176
3. Rețineri:
– șomaj: 2000 * 0,5% = 10 lei
– asigurări sociale: 2000 * 10,5% = 210 lei
– asigurări sociale de sănătate: 2000 * 5,5% = 110 lei
4. Venit net ( 1-3)
2000 – 10 – 210 – 110 = 1670 lei
5. Deducere de bază: 400 lei
6. Bază calcul (4 -5)
1670 – 400 = 1270 lei

32
7. Impozit pe salariu (6 * 16%) :
1270 * 16% = 203 lei
8. Venit net (4 -7)
1670 – 203 = 1467 lei
9. Avans: 900 lei
10. Rest de plată (8 -9)
1470 – 900 = 567 lei

Exemplul 4: Gheorghe Maria, femeie de serviciu, are un salariu de bază de 1450 lei și nu are
nicio persoană în întreținere

1. Salariul de bază:1450
2. Ore efectiv lucrate: 176
3. Rețineri:
– șomaj: 1450 * 0,5% = 7 lei
– asigurări sociale: 1450 * 10,5% = 152 lei
– asigurări sociale de sănătate: 1450 * 5,5% = 80 lei
4. Venit net (1 -3)
1450 – 7 – 152 – 80 = 1211 lei
5. Deducere de bază: 300 lei
6. Bază calcul (4 -5)
1211 – 300 = 911 lei
7. Impozit pe salariu (6 * 16%):
911 * 16% = 146 lei
8. Venit net (4 -7)
1211 – 146 = 1065 lei
9. Avans: 550 lei
10. Rest de plată (8 -9)
1065 – 550 = 515 lei

Exemplul 5 : Marin Mariana, vânzătoare, are un salariu de bază de 1500 lei, dar în luna mai a
fost în concediu medical din data de 01.05.2017 până la data de 31.05.2017, cod indemnizație
14 – Neoplazii, SIDA, procent cf. cod indemnizatie 100%
1. Constituire media zilnică a bazei de calcul:
Total venit brut pe ultimele 6 luni
Num ărul zilelor lucr ătoare din ultimele 6 luni = 1500 +1500 +1500 +1500 +1500
19+23+20+20+20+21 =
= 9000
123 = 73,17 lei/zi
2. Zile lucrătoare în luna mai: 22
3. Indemnizație: 73,17 * 22 = 1610 lei, din care:
a) Zile și indemnizații suportate de FIRMA
Zile: 4 zile
Indemnizatii: 4 * 73,17 = 293 lei
b) Zile și indemnizații suportate suportate de FNUASS
Zile: 18 zile
Indemnizatii: 18 * 73,17 = 1317 lei
4. Salariu brut: 293 lei
5. Rețineri:
– șomaj: 293 * 0,5% = 1 leu

33
Baza de calcul: 35% * 3131 = 1096 lei
– asigurări sociale: 1096 * 10,5% = 115 lei
– asigurări sociale de sănătate: –
6. Venit net: 1610 – 163 = 1447 lei
7. Deducere de bază: 280 lei
8. Bază calcul (6 -7)
1447 – 280= 1167 lei
9. Impozit: (8 * 16%)
1167 * 16% = 187 lei
10. Venit net (6 – 9 )
1447 – 187 = 1260 lei
11. Avans: 700 lei
12. Rest de plată (10 – 11)
1260 – 700 = 560 lei

3.3.2 Organizarea contabilității salariilor datorate personalului

Operațiile de decontare ce se creează în legătură cu personalul sunt generate de
munca pe care acesta o desfășoară în cadrul entității și care este remunerată sub forma
drepturilor salariale individuale. Pentru întreprindere, salariile acordate personalulu i
reprezintă o cheltuială de exploatare care reflectă nivelul fondului de salarii brut.
Salariul brut impozabil include salariul realizat efectiv la care se adaugă o serie de
sporuri, indemnizații și adaosuri de acest fel, compensări și indexări de acest fel datorate
creșterii prețurilor și tarifelor, avantaje în natură.
Venitul net se obține scăzând din venitul brut contribuțiile pentru asigurările sociale,
pentru fondul de asigurări sociale de sănătate, pentru fondul de șomaj, cheltuielile
profesionale.
Venitul impozabil se obține prin scăderea din venitul net a deducerii personale de
bază și a eventualelor deduceri suplimentare. La acesta se aplică grila de impozitare, care
cuprinde cotele procentuale de impozitare stabilite pe tranșe progresive de ven it.
Restul de plată se obține prin scăderea din venitul brut a tuturor obligațiilor pe care le
are salariatul: față de asigurările sociale, față de asigurările sociale de sănătate, față de fondul
de șomaj, avansul plătit, rețineri în favoarea terților (ch irii, taxe, popriri, cotizații sindicale,
pensie alimentară), alte rețineri. Decontarea salariilor se face prin plată în numerar sau prin
bancă (dacă personalul are cont deschis la bancă), o dată sau de două ori pe lună.
Pentru contabilizarea salariilor da torate personalului se iau în considerare
următoarele informații:
 conform „Lista de avans chenzinal” (anexa 4), avansuri acordate 4.150 lei
 conform „Centralizatorului statelor de salarii” (anexa 3):
– salariile brute datorate personalului sunt de 8.593 lei
– impozitul pe salarii reținut este de 1.141 lei
– contribuția personalului pentru asigurările sociale este de 987 lei
– contribuția personalului la asigurările sociale de sănătate este de 457 lei
– contribuția personalului pentru constituirea fondului pentru ajutorul de șomaj este de 43 lei
– salarii nete plătite sunt de 7.235 lei
Având în vedere aceste date, în contabilitate se vor înregistra:

1. se înregistrează datoria față de salariați pentru timpul efectiv lucrat: stat de plată a
salariilor (anex a 2), foaie de pontaj (anexa 1)

34
641 = 421 8.593lei
„Cheltuieli cu salariile personalului” „Personal – salarii datorate”

2. înregistrare a plății avansului către salariați, prin evidențierea ridicării sumei
necesare de la bancă: CEC în numerar, lista de avans chenzinal (anexa 4), extras de cont

581 = 5121 4.150 lei
„Viramente interne” „Conturi la bănci în lei”
5311 = 581 4.150 lei
„Casa în lei” „Viramente interne”
425 = 5311 4.150 lei
„Avansuri acordate „Casa în lei”
personalului”

3. înregistrarea reținerilor din salarii: stat de salarii (ane xa 2)
421 = % 6.778 lei
„Personal – 4312 987 lei
salarii datorate” „Contribuția personalului
la asigurările sociale”
4314 457 lei
„Contribuția angajaților pentru
asigurările sociale de sănătate”
4372 43 lei
„Contribuția personalului
la fondul de șomaj”
444 1.141 lei
„Impozitul pe salarii”
425
„Avansuri acordate personalului” 4.150 lei

4. se înregistrează virarea reținerilor aferente în baza ordinelor de plată, extras de
cont

% = 5121 2.628 lei
4312 „Conturi la bănci 987 lei
“Contribuția personalului în lei”
la asigurările sociale ”
4314 457 lei
„Contribuția angajaților pentru
asigurările sociale de sănătate ”
4372 43 lei
„Contribuția personalului
la fondul de șomaj”
444 1.141 lei
„Impozitul pe salarii”

5. Se achita personalului chenzina a II -a :

421 = 5311 3.085 lei
„Personal – „Casa în lei”
salarii datorate”

35
3.3.3 Organizarea contabilității altor drepturi de personal

Salariații, în afara drepturilor bănești care li se cuvin pentru munca prestată efectiv,
au dreptul și la alte sume: de la alte întreprinderi, din fondul de salarii, de la stat, concediile
medicale, contribuțiile de asigurări sociale se gestionează de Casa Națională de Pensii și Alte
Drepturi de Asigurări Sociale prin intermediul unităților teritoriale de profil din subordine și
au ca destinație atât plata tuturor categoriilor de pensii, cât și a altor drepturi sau prestații de
asigurări sociale. Referitor la prestațiile de natura asigurărilor soc iale ne referim la cele ce se
plătesc angajaților asigurați și care se suportă din contribuțiile la asigurările sociale pentru
luna respectivă și anume:
− indemnizația pentru incapacitate temporară de muncă, cauzată de boli obișnuite sau de
accidente în afar a muncii, boli profesionale și accidente de muncă (pentru boala obișnuită
75% și 100% pentru bolile speciale din salariul de încadrare plus sporuri raportat la
numărul de zile lucrătoare din lună și apoi se înmulțește cu numărul de zile de concediu);
− prestații pentru prevenirea îmbolnăvirilor și recuperarea capacității de muncă;
− indemnizația pentru maternitate ( 85% din salariul de încadrare plus sporuri);
− ajutorul de deces, care se acordă din fondul unității el reprezentând 3 salari ale angajatului
( se anexează certificatul de deces)
− ajutorul de naștere reprezintă 3 salarii ale angajatului (se anexează certificatul de naștere).
Indemnizația pentru concediul medical se suportă primele 4 zile de către unitate. În
baza centralizatorului statelor de p lată a CAS (anexa 5) avem următoarea situație:
Angajata Marin Mariana:
− drepturi de personal suportate din bugetul asigurărilor sociale sunt de 115 lei
− impozit reținut: 187 lei
− contribuția pentru asigurări sociale este de 173 lei
− contribuția pentru fondul d e șomaj este de 1 leu
Contribuția pentru asigurările sociale de sănătate se suportă din bugetul asigurărilor
sociale deschizându -se analitice pentru fiecare un itate în parte la contul 4314 „C ontribuția
angajaților pentru asigurările sociale de sănătate ”
Referitor la aceasta vom înregistra următoarele operații:

1. înregistrarea drepturilor de personal suportate de la bugetul asigurărilor sociale:
stat de plată a CAS (anexa 5), notă concediu medical, certificat de concediu medical
4311 = 423 173 lei
„Contribu ția unității la „Personal – ajutoare
asigurăril e sociale” materiale datorate”

2. înregistrarea reținerilor din drepturile de personal suportate din bugetul
asigurărilor sociale: stat de plată a CAS (anexa 5)
423 = % 116 lei
“Personal ajutoare 4312 115 lei
materiale datorate” „Contribuția personalului
la asigurările sociale”
4372 1 leu
„Contribuția per sonalului
la fondul de șomaj”

3. se înregistrează plata reținerilor: ordine de plată, extras de cont

36
% = 5121 116 lei
4372 „Conturi la bănci în lei" 1 leu
„Contribuția personalului
la fondul de șomaj"
4312 115 lei
„Contribuția personalului
la asigurările sociale”

4. înregistrarea în baza statului de plată a CAS (anexa 5), a registrului de casă plata
drepturilor de personal nete
423 = 5311 116 lei
“Personal ajutoare „Casa în lei”
materiale datorate”

3.3.4 Organizarea contabilității impozitului pe salarii și a decontării acestuia

Veniturile din salarii sunt constituite din salariile propriu -zise, din veniturile
asimilate salariilor și din venituri de natură salarială realizate din activități independente, care
se desfășoară cu respectarea unor criterii stabilite în mod expres în cadrul Normelor
metodologice de aplicare a reglementării privind impozitul pe venit.
Salariile propriu -zise se referă la totalitatea veniturilor în bani și/sau în natură,
obținute de un salariat ce își desfășoară activitatea în baza contractului individual de muncă,
indiferent de peri oada la care se referă, de denumirea veniturilor sau de forma sub care ele se
acordă, inclusiv indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă, de maternitate, pentru
concediul privind îngrijirea copilului în vârstă de până la 2 ani. În această categ orie de
venituri se includ următoarele drepturi salariale: salariile de bază, sporurile și adaosurile de
orice fel, recompense și premii de orice fel, sumele reprezentând premiul anual și stimulente
acordate.
Veniturile asimilate salariilor conțin sume ce se cuvin sub următoarele modalități:
indemnizațiile, primele, premiile, sporurile (care nu sunt menționate ca făcând parte din
salarii); veniturile realizate in încadrarea în muncă ca urmare a încheierii unei convenții civile
de prestări – servicii.
În cazul salariilor și altor drepturi salariale în valută, impozitul datorat se calculează
prin transformarea în lei, la cursul de schimb în vigoare în ultima zi a lunii pentru care se face
plata, se transformă, se reține și se varsă la buget în valută, la ac elași curs.
Modalitatea de calcul a impozitului pe salariu este stabilită de Codul Fiscal în
vigoare și este datorat de beneficiarii de venituri din salarii, fiind un impozit final, care se
calculează și se reține la sursă de către plătitorii de venituri. Baza de calcul a impozitului pe
profit este salariul net. Acesta se calculează scăzând din salariul brut contribuțiile aferente
angajatului (CAS, CASS, Șomaj), după care, din salariul net se scade deducerea personală, iar
rezultatul final este înmulțit cu 16%. În cazul în care un angajat are mai multe contracte
individuale de muncă, deducerea de bază se acordă doar pentru locul de muncă principal
declarat de angajat.
Sunt impozabile și următoarele drepturi bănești cuvenite persoanelor fizice:
– câștigurile s alariaților zilieri sau temporari;
– onorariile încasate de avocați prin barouri;
– sumele realizate de medici și personalul sanitar de la policlinicile cu plată;
– sumele obținute din colaborări de orice natură;
– onorariile încasate din expertize de orice fel.
Nu se cuprind în venitul lunar impozabil și nu se impun:

37
– sumele plătite în baza contractelor de muncă, a statutelor sau a dispozițiilor legale, cu
ocazia mutării sau transferării în interesul serviciului a unui salariat într -o altă localitate,
sumele plătit e pentru acoperirea cheltuielilor de deplasare în interesul serviciului, precum și
indemnizațiile care se plătesc la încadrarea în funcție;
– sumele primite de salariați pentru munca prestată în perioada preavizului de
concediere;
– ajutoarele sociale, ajutoar ele acordate salariaților, precum și persoanelor care nu au
calitatea de salariați;
– pensiile de orice fel;
– alocațiile, indemnizațiile și orice alte sume de această natură acordate persoanelor cu
copii precum și alocațiile de întreținere acordate persoanelor cărora li s -au dat în plasament
familial sau li s -au încredințat minori;
– alocațiile acordate, potrivit legii, pentru masă gratuită, alimentația antidot și tăinurile
în natură.
Sunt scutite de plata impozitului prevăzut de lege următoarele categ orii de persoane:
– corespondenții de presă străini, pentru salariile pe care le primesc, sub condiția
reciprocității;
– elevii, studenții și doctoranzii, pentru burse;
– invalizii de gradul I sau II, veteranii de război, precum și persoanele handicapate ce se
stabilesc de Ministerul Sănătății și Ministerul Muncii și Protecției Sociale, pe baza actelor
doveditoare, pentru veniturile realizate la unitatea unde au funcția de bază;
– urmașii eroilor -martiri ai Revoluției, răniții, precum și pensionarii de invaliditate care
și-au pierdut total sau parțial capacitatea de muncă în lupta pentru victoria Revoluției din
decembrie 1989;
– militarii în termen, elevii și studenții militari, pentru drepturile bănești primite.

Impozitul pe salarii, datorat bugetului de stat confor m “Declarație privind obligațiile
de plată a contribuțiilor sociale, a impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor
asigurate” (anexa 6) este în sumă de 1.141 lei și determină în contabilitate o serie de
înregistrări:
1. înregistrarea obligației de plată a impozitului pe salarii în lei: stat de plată a
salariilor (anexa 2)
421 = 444 1.141 lei
„Personal – salarii datorate” „Impozitul pe salar ii”

2. vărsarea impozitului pe salarii datorat pentru luna curentă: ordin de plată, extras de
cont, notă de contabilitate
444 = 5121 1.141 lei
„Impozitul pe salarii” „Conturi la bănci în lei”

3. Dacă se constată reținerea în plus la impozitul pe salarii:
a) înregistrarea creanței față de bugetul statului reprezentând impozitul pe salarii,
vărsat în plus: stat de plată a salariilor, notă constatare, notă contabilă

4482 = 421
„Alte creanțe privind „Personal – salarii datorate”
bugetul statului”

b) se înregistrează încasarea sumei de la bugetul statului: extras de cont, notă
contabilă
5121 = 4482
"Conturi la bănci în lei" „Alte creanțe privind bugetul statului”

38

c) se înregistrează plata sumei către salariați: stat de plată a salariilor, regi stru de
casă, notă contabilă
421 = 5311
„Personal – salarii datorate" „Casa în lei”

4. Dacă salariații ar mai fi avut de plată, în baza documentelor: deci zie de imputare,
stat de plată a salariilor se va înregistra diferența în minus privind impozitul pe salarii:
428 = 444
“Alte datorii și creanțe în “Impozitul pe salarii”
legătură cu personalul”

3.3.5 Organizarea contabilității contribuț iilor salariaților (asigurările sociale și
asigurările sociale de sănătate, asigurările de șomaj)

 Contabilitatea contribuției salariaților la asigurările sociale
Contribuția la asigurările sociale se calculează asupra drepturilor salariale brute
realizate de angajați, cu contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată sau
determinată, indiferent de forma de salarizare și forma de proprietate, prin aplicarea unor cote
procentuale diferențiate, stabilite prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.
Cota individuală de contribuție a angajatului la bugetul sistemului public de pensii și
alte drepturi de asigurări sociale este de 10,5% , indiferent de condi țiile de muncă. Aceasta se
reține din drepturile bănești ale fiecărui angajat, iar entitatea creează datoria față de bugetul
asigurărilor sociale.
Conform “Declarația privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, a
impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate” (anexa 6) pentru luna mai
2017, contribuția angajaților la asigurările sociale este de 987 lei.
În contabilitate se efectuează o serie de înregistrări contabile:
1. se înregistrează contribuția personalului pentru asigu rările sociale:
421 = 4312 987 lei
„Personal – salarii „Contribuția personalului
datorate” la asigurările s ociale”

2. se înregistrează virarea sumelor datorate: ordine de plată, extras de cont, notă
contabilă
4312 = 5121 987 lei
„Contribuția personalului „Co nturi la bănci în lei”
la asigurările sociale”

 Contabilitatea contribuției salariaților la asigurările sociale de sănătate

Contribuția angajaților la asigurările sociale de sănătate reprezintă o cotă procentuală
de 5.5 % aplicată asupra salariului, ef ectiv realizat de angajații cu carte de muncă, inclusiv
asupra indemnizațiilor pentru plata concediilor medicale. La fondul asigurărilor sociale de
sănătate, cu aceeași cotă procentuală, contribuie și persoanele care lucrează pe baza
convențiilor civile sa u a deciziei ordonatorului de credite, respectiv a hotărârii Adunării

39
generale a acționarilor. Din punct de vedere contabil, pentru unitate contribuția la asigurările
sociale de sănătate constituie o cheltuială de exploatare, iar pentru angajați diminuează
veniturile salariale ale acestora.
Conform “Declarația privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, a
impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate” (anexa 6) pentru luna mai
2017, contribuția angajaților la asigurările soci ale de sănătate este de 457 lei.
În contabilitate se efectuează o serie de înregistrări contabile:
1. se înregistrează contribuția personalului la asigurările sociale de sănătate:
421 = 4314 457 lei
„Personal salarii „Contribuția angajaților pentru
datorate” asigurările sociale de sănătate”

2. se înregistrează virarea sumelor datorate: ordine de plată, extras de cont, notă
contabilă

4314 = 5121 457 lei
„Contribuția angajaților pentru „Conturi la bănci în lei”
asigurările sociale de sănătate”

 Contabilitatea contribuției sa lariaților la fondul de șomaj
Personalul contribuie la constituirea fondului pentru ajutorul de șomaj. Contribuția la
fondul de șomaj se calculează prin aplicarea unei cote de 0,5% asupra salariului brut de
încadrare și asupra sporurilor și indemnizațiilor care fac parte din salariul de bază lunar brut și
anume: sporurile și indemnizațiile pentru care în contractul colectiv de muncă s -a făcut
precizarea că fac parte din salariul colectiv de bază. Nu se includ în calcul: sporul de vechime,
sporul pentru ore suplimentare, sporul pentru exercitarea unei funcții suplimentare, sporul
pentru orele de noapte, premii de orice fel. Plata contribuțiilor la bugetul asigurărilor sociale
pentru șomaj și declararea acestora se efectuează cel târziu până la data de 25 a l unii
următoare celei pentru care s -a calculat contribuția.
Conform “Declarația privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, a
impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate” (anexa 6) suma datorată
este de 1.141 lei . În contab ilitate apar următoarele înregistrări contabile:

1. înregistrarea în baza centralizatorului de salarii (anexa) a contribuției personalului
la fondul de șomaj
421 = 4372 1.141 lei
„Personal – salarii datorate" „Contribuția personalului
la fondul de șomaj”

2. înregistrarea sumelor virate din cont reprezentând contribuția personalului la
fondul de șomaj: ordin de plat ă, extras de cont
4372 = 5121 1.141 lei
„Contribuția personalului „Conturi la bănci în lei”
la fondul de șomaj”

3. înregistrarea contribuției suportată din ajutoarele materiale la fondul de șomaj:
centralizatorul statelor de plată CAS (anexa)

423 = 4372 1 leu
„Personal ajutoare „Contribuția personalului
materiale datorate” la fondul de șomaj”

40
4. virarea sumelor reprezentând contribuția menționată anterior: ordin de plată, extras
de cont
4372 = 5121 1 leu
„Contribuția personalului „Conturi la bănci în lei”
la fondul de șomaj”

3.3.6 Organizarea contabilității contribuțiilor instituției (asigurările sociale și asigurările
sociale de sănătate, asigurările de șomaj, concedii medicale, accidente și boli
profesionale, fondul de garantare a creanțelor salariale)

 Contabilitatea contribuției întreprinderii la asigurările sociale
Pentru determinarea contribuției la asigurările sociale se aplică o cotă procentuală de
15,8% asupra fondului de salarii ( suma veniturilor în bani și/sau în natură, inclusiv
indemnizațiilor pentru plata concediilor medicale), venituri obținute de salariații cu contract
individual de muncă sau convenție civilă. Contribuția se virează la casele de asigurări de
sănătate județene , aflate în subordinea Casei Naționale de Asigurări de Sănătate la termenele
stabilite pentru plata celorlalte obligații datorate de societate sau de salariat, după caz, asupra
drepturilor salariale și respectiv a veniturilor.
Conform “Declarația privind o bligațiile de plată a contribuțiilor sociale, a
impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate” (anexa 6) pentru luna mai
2017, contribuția unității la asigurările sociale este de 1.484 lei. În contabilitate se efectuează
o serie de în registrări contabile:
1. înregistrarea sumelor reprezentând contribuția unității la asigurările sociale pe luna
mai: stat de plată a salariilor (anexa 2)

6451 = 4311.1 1.484 lei
„Cheltuieli privind contribuția „Contribuția unității la
unității la asigurările sociale” asigurările sociale”

2. înregistrarea indemnizațiilor cuvenite salariaților suportate de bugetul asigurărilor
sociale dar decontate de agentul economic: stat de plată a CAS (anexa 5)
4311 = 423 173 lei
„Contribuția unității „Personal ajutoare
la asigurările socia le” materiale datorate”

3. se înregistrează plata sumelor către bugetul asigurărilor sociale: extras de cont,
ordine de plată
4311.1 = 5121 1.484 lei
„Contribuția unității „Conturi la bănci în lei”
la asigurările sociale”

 Contabilitatea contribuției întreprinderii la asigurările sociale de sănătate
Contribuția angajatorului la asigurările sociale de sănătate se determin ă prin
aplicarea cotei procentuale de 5.2% asupra fondului de salarii brut efectiv realizat de către
angajații cu contract individual de muncă, inclusiv indemnizațiile pentru plata concediilor

41
medicale, suportate de unitate, precum și asupra veniturilor cu venite colaboratorilor care
desfășoară activitatea pe baza convențiilor civile.
Din punct de vedere contabil, pentru unitate contribuția la asigurările sociale de
sănătate constituie o cheltuială de exploatare, iar pentru angajați diminuează veniturile
salariale ale acestora.
Conform “Declarația privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, a
impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate” (anexa 6) pentru luna mai
2017, contribuția unității la asigurările sociale de sănătate es te de 447 lei. În contabilitate se
efectuează o serie de înregistrări contabile:
1. înregistrarea sumelor reprezentând contribuția unității la asigurările sociale de
sănătate pe luna mai: stat de plată a salariilor (anexa 2)

6453 = 4313.1 447 lei
„Cheltuieli privind contribuția „Contribuția angajatorului
angajatorului pentru asigurările pentru asigurările sociale
sociale de sănătate” de sănătate”

2. se înregistrează plata sumelor către bugetul asigurărilor sociale și de sănătate:
extras de cont, ordine de plată

4313.1 = 5 121 447 lei
„Contribuția angajatorului „Conturi la bănci în lei”
pentru asigurările sociale”
de sănătate”

 Contabilitatea contribuției întreprinderii la fondul de șomaj
Societatea contribui e la formarea fondului pentru ajutor de șomaj, prin aplicarea unei
cote de 5% asupra fondului brut de salarii realizat lunar în care se cuprind: salariile de bază
(de încadrare), sporurile, adaosurile și indemnizațiile la salariile de bază, primele și
stimulentele de orice fel ce se plătesc din fondul de salarii, indemnizațiile pentru concediile de
odihnă, indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă suportate de unități din
fondurile proprii, plățile făcute zilierilor și alte sume suportate din fo ndul de salarii; societatea
mai suportă și o contribuție la fondul special de solidaritate socială pentru persoanele cu
handicap (2% aplicată asupra fondului de salarii), și un procent suplimentar în acest sens de
4%. Această contribuție se calculează înmu lțindu -se procentul cu numărul de personal și cu
salariul minim brut pe economie.
Conform “Declarația privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, a
impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate” (anexa 6) suma datorată
este de 43 lei.

1. înregistrarea sumelor reprezentând contribuție unității la fondul de șomaj:
centralizatorul statelor de plată a salariilor (anexa 3)
6452 = 4371 43 lei
„Cheltuieli privind contribuția „Contribuția unității
unității pentru fondul de șomaj” la fondul de șomaj”

2. înregistrarea sumelor virate reprezentând contribuțiile mai sus menționate: ordine
de plată, extras de cont , notă contabilă
4371 = 5121 43 lei
„Contribuția unității „Conturi la bănci în lei”
la fondul de șomaj”

42
 Contabilitatea contribuției întreprinderii privind concediile medicale

Contribuția pentru concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate se
constituie prin contribuția angajatorului și se calculează rprin aplicarea cotei de 0.85% asupra
fondului de salarii realizat lunar.
Conform “Declarația privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, a
impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate” (anexa 6) suma datorată
este de 73 lei. În contabilitatea unității apar ur mătoarele înregistrări contabile:

a) Înregistrarea sumelor reprezentând contribuția unității privind fondul național unic
de asigurări sociale de sănătate :
6453 = 4313.2 73 lei
“Cheltuieli privind contribuția “Contribuția angajatorului
angajatorului pentru pentru asigurările
asigurările sociale” sociale de sănătate ”
b) Virarea sumelor reprezentând contribuția menționată anterior: ordin de plată,
extras de cont
4313.2 = 5121 73 lei
„Contribuția angajatorului „Conturi la bănci în lei”
pentru asigurările
sociale de sănătate ”

 Contabilitatea contribuției întreprinderii privind accidentele și bolile profesionale

Contribuția pentru accidente de muncă și boli profesionale datorată de angajatori
(pentru asigurații prevăzuți de lege) și de persoanele fizice, care încheie contracte de asigurări
pentru accidente de muncă și boli profesionale și care sunt asigurate în sistemul public de
pensii.
Pentru determinarea contribuției întreprinderii se aplică o cotă procentuală de 0,187%
asupra salariului brut de încadrare. Termenul de declarare și de plată al acestor contribuții este
de 25 a lunii următoare celei pentru care s -a calculat contrib uția.
Conform “Declarația privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, a
impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate” (anexa 6) suma datorată
este de 19 lei. În contabilitatea unității apar următoarele înregistrări contabi le:

a) Înregistrarea sumelor reprezentând contribuția unității privind accidentele și
bolile profesionale :

6451 = 4311.2 19 lei
“Cheltuieli privind “Contribuția unității
contribuția unității la asigurările sociale ”
la asigurările sociale ”

b) Virarea sumelor reprezentând contribuția menționată anterior: ordin de plată,
extras de cont

4311.2 = 5121 19 lei
“Contribuția unității „Conturi la bănci în lei”
la asigurările sociale ”

43

 Contabilitatea contribuției întreprinderii privind fondul de garantare a creanțelor
salariale

Pentru determinarea contribuției întreprinderii se aplică o cotă procentuală de 0,25%
asupra salariului brut de încadrare. În contabilitatea unității apar următo arele înregistrări
contabile:
Conform “Declarația privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, a
impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate” (anexa 6) suma datorată
este de 22 lei. În contabilitatea unității apar următoare le înregistrări contabile:

a) Înregistrarea sumelor reprezentând contribuția unității privind fondul de garantare a
creanțelor salariale :
635 = 447 22 lei
“Cheltuieli cu alte impozite, “Fonduri speciale ‐
taxe și vărsăminte asimilate ” taxe și vărsăminte asimilate ”

b) Virarea sumelor reprezentând contribuția menționată anterior: ordin de plată,
extras de cont

447 = 5121 22 lei
“ Fonduri speciale „Conturi la bănci în lei”
taxe și vărsăminte asimilate ”

44
CONCLUZII

Piața forței de muncă este o piață contractuală. Din acest punct de vedere, prin lege
se stabilesc anumite drepturi și obligații, atat pentru angajați cât și pentru angajatori, care se
hotărăsc și se negociază între aceștia pe baza contractelor de muncă individuale și colective.
La SC AL -MIS SRL angajarea se realizează pe bază de contract individual de
muncă, care respectă legea și contractul colectiv de muncă la nivel național. Contractul
individual de muncă poate fi modificat numai prin acordul părților, iar aceste modificări
privesc următoarele elemente: durata contractului, locul muncii, felul muncii, condițiile de
muncă, salariul, timpul de muncă și timpul de odihnă.
Din reflectarea în contabilitate a operațiilor de decontări, a drepturilor cuvenite
angajaților, a obligațiilor înregistrate de unitate, ce se înregistrează pe cheltuielile acesteia, cât
și cele reținute din drepturile salariale, am constatat că acestea se realizează conform legii
contabilității și a reglemantărilor legale în vigoare, aceasta atât în ceea ce privește organizarea
contabilității sintetice cât și analitice.
Munca intelectuală în cadrul personalului administrativ este însă mai greu de
cuantificat însă există și aici diferite metode, cum ar fi salariul de merit. De asemenea se mai
pot utiliza și alte metode de motivare: dezvoltarea resurselor umane, prin instruiri periodice,
cursuri de calificare, aplicarea unor programe de lucru flex ibile, oferirea de cotă parte din
profitul firmei, etc.
Studiul efectuat în vederea întocmirii prezentei lucrări a adus în atenția mea
importanța pe care o au oamenii, resursele umane, în organizație. Resursele umane în orice
organizație ar trebui să repre zinte una din cele mai importante investiții financiare ale firmei
și este normal ca utilizarea lor eficientă să constituie o prioritate.
Pentru reținerea actualilor angajați în firmă și atragerea altor noi, necesari în structura
organizatorică a firmei, c onducerea ar trebui să aleagă diferite metode de stimulare și/sau
motivare. SC AL -MIS SRL ar putea folosi următoarele tehnici de motivare: climatul
organizațional ca motivator, salariul ca motivator, proiectarea/reproiectarea postului.
Asigurarea unui clim at de muncă confortabil, plăcut în care angajații să se simtă apreciați
poate constitui o măsură de importantă de motivare și stimulare în muncă. Dacă pe termen
scurt s -a putut observa că stimulentele de natură materială sunt mai importante, pe termen
lung asigurarea unui climat favorabil ar trebui să fie o prioritate.

45
BIBLIOGRAFIE

1. Aurel Manolescu, Cristian Marinaș, Irinel Marin, Managementul resurselor umane –
Aplicații, Editura Economică
2. Bărbăcioru Victoria, Domnișoru Sorin, Bălună Radu, Contabilitate financiară 2, 2006
3. Carmen Radu, Vasile Georgescu, Costel Ionașcu, Statistica firmei, Editura
Universitaria Craiova, 2004
4. Florin Coman, Contabilitate financiară și fiscalitate, Editura Economică
5. Florin Coman, Contabilitate financiară, Ed itura Fundației România de Mâine
6. Iacob Petru Pântea, Gheorghe Bodea, Contabilitatea financiară românească, Editura
Inteleredo, Ediția a II -a, 2007
7. Iamandi Luca, Paul Mircea Petcu, Bazele contabilității. Editura Național
8. Ion Pârvuțoiu, Bazele contabilității , Editura Luminalex, București, 2002
9. Ioan Cindrea, Managementul resurselor umane, Editura Universității “Lucian Blaga”
din Sibiu, 2008
10. Irimie Emil Popa, Sorin Briciu, Ioan Oprean, Ovidiu Bunget, Cristian Pereș, Ștefan
Petre, Bazele contabilității – Aplicații practice, Editura Economică
11. Lefter Chirică, Curs complet de contabilitate și fiscalitate, vol IV, Editura Economică
12. Marius Dumitru Paraschivescu, Florin Radu, Managementul contabilității financiare.
Editura Tehnopress
13. Mircea Boulescu, Management Financiar -Contabil, Editura Fundației România de
Mâine
14. Nicolae Todea, Contabilitate financiară – curs universitar, Editura Aeternitas Alba
Iulia, 2006
15. Nomenclatorul documentelor financiar -contabile, Editura CON FISC, București, 2015
16. Octavian Bojian, Contabilitate generală, Editura Eficient
17. Octavian Bojian, Principiile contabilității, Editura Victor
18. Valentina Capotă, Alina Dăncescu, Mirela Dinescu, Daniela Hangan, Roxana Ionescu,
Florin Lixandru, Marinel Manolache, Contabilitate, Editura Niculescu
19. Victor Munteanu, Marilena Zuca, Alice -Emilia Țință, Ștefan Zuca, Bazele
contabilității, Editura Luminalex, București, 2003
20. Victor Munteanu, Contabilitatea financiară a întreprinderilor, Editura Luminalex,
București, 2003
21. Victor Munteanu, Teoria și bazele conta bilității, Editura Luminalex, 2000
22. Victoria Bărbăcioru. Radu Bălună, Sorin Domnișoru, Simona Manea, Contabilitate
financiară. Editura Sitech

46

ANEXA 1
SC AL -MIS SRL MIOVENI ARGEȘ

FOAIE COLECTIVĂ DE PREZENȚĂ PE L UNA MAI 2017

Nr.
crt. Nume
Prenume Zilele lunii ORE
LUCR. CM
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30
1. Păuna
Bianca 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 176
2. Din
Ion 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 176
3. Din
Veronica 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 176
4. Gheorghe
Maria 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 176
5. Marin
Mariana C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C – 176

47

ANEXA 2
SC AL -MIS SRL MIOVENI ARGEȘ

Stat de plata salarii
luna Mai 2017

Nr
.
crt
. Nume
Prenume Funcție Salariu
de
bază Ore
lucr. Zile
lucr. Tichete
de
masa Total
brut Retineri salariale Venit
net Ded.
baza Baza
calcul Imp.
sal. Venit
net Avans Rest
plata
Somaj
CAS CAS S
1. Păuna
Bianca Contabil 2500 176 22 – 2500 13 263 138 2086 133 1953 312 1774 1000 774
2. Din Ion Director 2350 176 22 – 2350 12 247 129 1962 130 1832 293
1669 1000 669
3. Din
Veronica Director
economic 2000 176 22 – 2000 10 210 110 1670 400 1270 203 1467 900 567
4. Marin
Mariana Vânzătoare 1500 – – – 293 1 115 – 1447 280 1167 187 1260 700 560
5. Gheorghe
Maria Fem. de
serviciu 1450 176 22 – 1450 7 152 80 1211 300 911 146 1065 550 515
Total 9800 8593 43 987 457 8376 1243 7133 1141 7235 4150 3085

48
Contribuțiile unității:
– contribuția la asigurări sociale – 15,8% – 1484 lei
– contribuția pentru asigurările de sănătate – 5,2% – 447 lei
– contribuția la constituirea fondului de șomaj – 0,5% – 43 lei
– contribuția la Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale – 0,25% – 22 lei
– contribuția pentru accidente de muncă și boli profesionale – 0,187% – 19 lei
– contribuția pentru concedii și indemniza ții de la persoanele juridice sau fizice care au calitatea de angajator – 0,85% – 73 lei

49

ANEXA 3
SC AL -MIS SRL MIOVENI ARGEȘ

Centralizator

Nr.
crt. Explicație Sume 641
=
421
421
=
4312 421
=
4314 421
=
4372 421
=
444 6451
=
4311.CAS 6453
=
4313.CASS 6452
=
4371 6451
=
4311.FAMBP 6453
=
4313.CCI 635
=
447
1. Statul de
salarii 8593 8593
2. Rețineri
salariale 2628
2.1. CAS 987
2.2. Șomaj 43
2.3. CASS 457
2.4. Impozit 1141
3. Contribuții
angajator 2088
3.1. CAS 1484
3.2. CASS 447
3.3. Șomaj 43
3.4. FAMBP 19
3.5. CCI 73
3.6. FGPCS 22

50

ANEXA 4
SC AL -MIS SRL ARGEȘ MIOVENI

LISTA DE AVANS CHENZINAL
Pe luna mai anul 2017

Nr.
crt. Numele și prenumele Funcția Retribuția
tarifară Timp efectiv
Avans Semnătura
lucrat conc. med.
1. Păuna Bianca Contabil 2500 176 – 1000
2. Din Ion Director 2350 176 – 1000
3. Din Veronica Director
econ. 2000 176 – 900
4. Marin Mariana Vânzătoare 1610 – 176 700
5. Gheorghe Maria Fem. de
serviciu 1450 176 – 550
Total 4150

51

ANEXA 5
SC AL -MIS SRL MIOVENI ARGEȘ

Stat de plata a CAS
LUNA MAI Anul 2017

Nr.
crt. Nume
Prenume Tip
concediu Cod De la Pana la Nr zile Media
zilnica
(baza de
calcul) Procent
acordat
Indemnizatie
sanatate
suportate de
angajator Indemnizație
sănătate din
FNUASS CM LUCR.
1. Marin
Mariana Neoplazii
SIDA 14 01.05.2017 31.05.2017 22 22 73.17 100% 293 1317

52

53