Uciderea Ori Vatamarea Nou Nascutului Savarsita de Catre Mamadoc

=== Uciderea ori vatamarea nou-nascutului savarsita de catre mama ===

MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE

UNIVERSITATEA ROMÂNO-AMERICANĂ

FACULTATEA DE DREPT

DREPT PENAL.PARTE SPECIALĂ.

UCIDEREA ORI VĂTĂMAREA NOU-NĂSCUTULUI

SĂVĂRȘITĂ DE CĂTRE MAMĂ

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:

Conf.univ.dr.CONSTANTIN DUVAC

ABSOLVENT:

Segărceanu M.R. Andreea Gabriela Yeliz

BUCUREȘTI

-2015-

MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE

UNIVERSITATEA ROMÂNO-AMERICANĂ

FACULTATEA DE DREPT

DREPT PENAL.PARTE SPECIALĂ

UCIDEREA ORI VĂTĂMAREA NOU-NĂSCUTULUI

SĂVÂRȘITĂ DE CĂTRE MAMĂ

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:

Conf.univ.dr.CONSTANTIN DUVAC

ABSOLVENT:

Segărceanu M.R. Andreea Gabriela Yeliz

BUCUREȘTI

-2015-

INTRODUCERE

Dreptul la viață este dreptul fundamental protejat prin lege, de către toate națiunile, încă din cele mai vechi timpuri.Viața umană începe din momentul concepțiunii copilului și se stinge la momentul morții persoanei.

Protejarea dreptului la viață al persoanei coincide cu protejarea integrității corporale a persoanei,sănătății și a libertății omului.Statele lumii au introdus în legislațiile interne cât și în cele internaționale norme care apără drepturile fundamentale ale persoanei pentru a se putea proteja viața persoanei,integritatea corporală a persoanei, sănătatea, libertatea precum si patrimoniul și alte valori fundamentale legate indisolubil de viața persoanei.

Dreptul la viață este cel mai important drept al persoanei, un drept absolut și garantat prin Constituție, deoarece concomitent cu atingerea adusă vieții individului se aduc atingeri și integrității , sănătății și libertății omului.

Faptele vătămătoare ce pot leza valorile protejate de lege au fost pedepsite încă din cele mai vechi timpuri deoarece impactul faptelor daunătoare se extindea și asupra societății,perturbând relațiile sociale și conviețurea socială.

Lucrarea de cercetare științifică reprezintă o cercetare amănunțită a infracțiunii uciderea ori vătămarea nou-născutului săvârșită de către mamă , infracțiune specială, cu un tratament sancționator special, o specie a infracțiunii de omor.

Infracțiunea de uciderea ori vătămarea nou-născutului săvârșită de către mamă este definită conform art.200 NCP ca fiind:“uciderea copilului nou-născut imediat după naștere ,dar nu mai târziu de 24 de ore , săvârșită de către mama aflată în stare de tulburare psihică precum și săvârșirea faptelor prevăzute în art.193-195 Cod penal asupra copilului nou-născut imediat după nastere ,dar nu mai târziu de 24 de ore , de către mama aflată în stare de tulburare psihică”.

Lucrarea întocmită va clarifica aspectele privind reglementarea diferită față de alte infracțiuni prevăzute de lege,stabilirea cu exactite a calității de nou-născut,importanța clasificării distincte a acestei infracțiuni precum și autonomia acestei infracțiuni.

Lucrarea de diplomă este împărțită în șase capitole prezentându-se în detaliu aspectele generale și comune ale săvârșirii infracțiunilor asupra unui membru de familie cu specificarea elementelor comune ale infracțiunilor de violență în familie și uciderea ori vătămarea nou-născutului săvârșită de către mamă ,urmată de prezentarea conținutului constitutiv al infracțiunii ce face obiectul lucrării de cercetare științifică,evidențierea asemănărilor și deosebirilor dintre infracțiunile ce au ca obiect vătămarea vieții, integrității corporale sau sănătății și infracțiunea analizată,prezentarea aspectelor procesuale, indicarea precedentului legislativ ,prezentarea legislației internaționale privind reglementarea infracțiunii de ucidere ori vătămare a nou-născutului săvârșită de către mamă( prin Codurile penale ale altor state) și propunerea de modificări în cadrul conținutului normei incriminatoare precum și indicarea concluziilor în ceea ce privește infracțiunea analizată.

Alegerea temei lucrării de diplomă s-a datorat incriminării disctincte de către legiuitor ,fapt ce indică importanță deosebită a vieții umane încă din momentul concepțiunii ,calitatea specială a subiecților infracțiunii, această infracțiune neputând fi comisă decât de către mamă în calitate de subiect activ al infracțiunii iar subiectul pasiv al infracțiunii putând fi doar copilul nou-născut și importanța protejării legăturilor familiale încă de la începutul vieții umane ,familia reprezentând o valoare fundamentală în cadrul social .

Derularea studiului privind această lucrarea s-a efectuat cu ajutorul studiilor asupra lucrărilor de specialitate, manualelor, revistelor de drept ,apelându-se și la doctrină și jurisprudență pentru a se putea clarifica toate aspectele privitoare la infracțiunea ce constituie obiectul cercetării științifice.

Prin această lucrare se vor putea clarifica toate aspectele privitoare la această infracțiune datorită prezentării succinte,directe și simple ,prezentare derulată cu ajutorul materialelor de specialitate.

Abrevieri

Alin. Alineatul

Art. Articolul

C.Penal Codul Penal

C.Pen Cod penal

C.Proc.Pen Cod Procedură Penală

Dec. Decizia

Disp. Dispozițiile

Ed. Ediția

I.C.C.J. Înalta Curte de Casație și Justiție

Jud. Judecatoria

Lit. Litera

M.Of Monitorul Oficial al României

NCP Noul Cod Penal

NCPP Noul Cod de Procedură Penală

O.G. Ordonanța Guvernului

O.U.G. Ordonanța de urgență a Guvernului

Parag. Paragraful

Prev. Prevederile

Rap. Raportat

RDP Revista de Drept Penal

Vol. Volumul

Ibidem. Identic

INFRACȚIUNEA DE UCIDEREA ORI VĂTĂMAREA NOU-

NĂSCUTULUI SĂVÂRȘITĂ DE CĂTRE MAMĂ

CUPRINS

INTRODUCERE

ABREVIERI

CAP. I ASPECTE GENERALE ȘI COMUNE INFRACȚIUNILOR SĂVÂRȘITE ASUPRA UNUI MEMBRU DE FAMILIE……………………9

Cap. II ANALIZA INFRACȚIUNII DE UCIDERE ORI VĂTĂMARE A NOU-NĂSCUTULUI SĂVÂRȘITĂ DE CĂTRE MAMĂ…………………………………………………………………….12

1. Concept și caracterizare ……………………………………………………………12

2.Elemente preexistente ……………………………………………………15

2.1. Obiectul juridic special ………………………………………………..15

2.2. Obiectul material…………………………………………………………………………16

2.3. Subiecții infracțiunii: …………………………………………….……16

2.3.1. Subiectul activ …………………………………………………….…16

2.3.2. Subiectul pasiv ………………………………………………..…….18

3. Locul și timpul săvârșirii infracțiunii ……………………………………21

4. Structura sau conținutul juridic al infracțiunii……………………………22

4.1. Situația premisă ……………………………………………………….22

II. Conținutul constitutiv al infracțiunii: ………………………………..….23

4.2. Latura obiectivă: ………………………………………………..…….23

A) Elementul material………………………………………………………………………..23

B) Cerințe esențiale………………………………………………….……. .26

C) Urmarea imediată …………………………………………………..…..26

D) Legătura de cauzalitate………………………………………………… 26

4.2.2. Latura subiectivă: ……………………………………………………26

A) Elementul subiectiv …………………………………………….………26

B) Cerințe esențiale. …………………………………………………….….27

5. Forme. Modalități. Sancțiuni……………………………………..……. 28

5.1. Formele infracțiunii ………………………………………………….…28

A. Actele pregătitoare…………………………………………………………………………28

B. Tentativa …………………………………………………………………28

C. Consumarea ………………………………………………………….…28

D. Epuizarea.. ………………………………………………………………28

5.2. Modalitățile infracțiunii:……………………………………………… 29

A. Modalități simple B. Modalități calificate …………………………..….29

5.2.1 Sancțiuni……………………………………………………………… 31

CAP. III EXPLICAȚII COMPLEMENTARE

1. Aspecte procesuale ………………………………………………………32

1.1.Expertiza medico-legală………………………………………………..32

1.2. Legătura cu alte infracțiuni; asemănări și deosebiri…………………….38

CAP. IV PRECEDENTE LEGISLATIVE ȘI SITUAȚII TRANZITORII

1. Precedente legislative…………………………………………………49

2. Situații tranzitorii ……………………………………………………..55

CAP. V ELEMENTE DE DREPT COMPARAT………………….…59

CAP..VI CONCLUZII ȘI PROPUNERI DE LEGE FERENDA……..63

BIBLIOGRAFIE

CAP.I ASPECTE GENERALE ȘI COMUNE INFRACȚIUNILOR SĂVÂRȘITE ASUPRA UNUI MEMBRU DE FAMILIE

Prin săvârșirea de fapte antisociale, fapte incriminate de legea penală este vizată spre amenințare persoana, punându-se în pericol relațiile sociale,conviețuirea socială ,în general iar singular ,concret este amenințată viața,integritatea corporală,sănătatea și libertatea persoanei.

Normele care interzic comportamentele antisociale s-au format bazându-se pe cercetări din punct de vedere psihologic și juridic astfel conform teoriilor controlului psihosocial , sunțin faptul că există o tendință a indivizilor de a devia în plan comportamental și este relativ generală,ceea ce semnifică că aceștia dacă nu sunt formați și susținuți în a evita această tendință ci se vor comporta în mod frecvent antisocial,mecanismul controlului social fiind o metoda eficientă care acționează coercitiv asupra individului căutându-se legăturile sociale dintre acesta și societate ,scăzându-se probabilitatea violării normelor juridice.

O altă teorie ce aparține lui Albert Bandura, stipulează că în dezvoltarea diferitelor forme de comportament ,inclusiv cel agresiv se bazează pe mecanisme cum ar fi imitația și modelarea.

Astfel pentru protejarea indivizilor și pentru derularea în condiții de ordine a vieții sociale , legiuitorul a decis protejarea vieții încă din momentul nașterii nou-născutului până la momentul morții acestuia ,nepermițând aducerea de atingeri aduse persoanei nici în cadrul familial și nici în cadrul social.

Încadrarea distictă a acestei infracțiuni are rolul de a proteja membrii de familie ,legiuitorul clasificând-o ca fiind o infracțiune de sine stătătoare,rezervându-i un loc special în NCP.

Aspectele comune ale infracțiunilor prezente în acest capitol se referă la calitatea subiectului pasiv(membru de familie),actele de săvârșire a infracțiunii[prin loviri și alte violențe,(art.193C.Pen.),vătămări corporale(art.194 C. pen) precum și lovirile sau vătămarile cauzatoare de moarte (art.195 Cod Penal)] precum și calitatea subiectului activ,subiect activ calificat, mama respectiv membru de familie.

Infracțiunea analizată prezintă o deosebită importanță datorită calității subiecților infracțiunii,actele de violență, vătămările corporale sau moartea nou-născutului fiind sancționate distinct de celelalte infracțiuni,este o specie a infracțiunii de omor, o circumstanță atenuată a omorului, mai blând pedepsită față de infracțiunea de omor.

Starea de tulburare pricinuită de către naștere a mamei reprezintă elementul esențial de diferențiere față de celelalte infracțiuni.

Aspectele comune ale infracțiunilor săvârșite asupra unui membru de familie sunt:obiectul ocrotirii penale,modalitățile de săvârșire a faptelor,subiecții infracțiunii,latura subiectivă ,latura obiectivă ,formele infracțiunii și tratamentele sancționatoare.

Capitolul intitulat “Infracțiuni săvârșite asupra unui membru de familie” este rezervat protejării următoarelor valori sociale și anume viața, integritatea corporală ,sănătatea și deminitatea umană încă de la momentul nașterii pruncului.

Obiectul juridic special al infracțiunilor de ucidere ori vătămare a nou-născutului săvârșită de către mamă și al infracțiunii de violență în familie este similar acesta constând în relațiile sociale privitoare la apărarea valorilor sociale ce vizează viața, integritatea corporală precum și sănătatea individului iar obiectul material reprezentat de corpul victimei asupra căruia s-a săvârșit activitatea incriminată reprezintă de asemenea un punct comun.

Atât în cazul infracțiunii de ucidere ori vătămare a nou-născutului săvârșită de către mama cât și al infracțiunii de violență în familie subiecții infracțiunii sunt calificați,aceștia având calitatea de membru de familie ,elementele materiale ale infracțiunilor sunt exprimate prin acte comisive cât și acte omisive ,iar urmările faptelor se concretizează prin vătămarea respectiv moartea membrului de familie,raportul de cauzalitate este necesar a se stabili,forma de vinovăție este intenția(directă/indirectă) dar și praeterintenția.

Atât în cazul infracțiunii de ucidere ori vătămare a nou-născutului săvârșită de către mamă cât și în cazul infracțiunii de violență în familie ,infracțiunile pot îmbraca forma actelor preparatorii și a tentativei,cu specificația că tentativa la infracțiunea de ucidere ori vătămare a nou-născutului săvârșită de către mamă este posibilă dar neincriminată iar consumarea infracțiunii coincide cu momentul morții/vătămării pruncului.

Acțiunea penală se pune în mișcare din oficiu în cazul săvârșirii infracțiunilor prezente în acest capitol.

Importanță incriminării infracțiunilor prezente în acest capitol reiese din protejarea vieții acordată de către legiuitor prin intermediul NCP încă de la începutul vieții persoanei ,protejarea mediului familial fiind vitală pentru dezvoltarea pe plan social a individului pentru a menținerea ordinii publice și conviețuirea socială.

Cap. II ANALIZA INFRACȚIUNII DE UCIDERE ORI VĂTĂMARE A NOU-NĂSCUTULUI SĂVÂRȘITĂ DE CĂTRE MAMĂ

1.Concept și caracterizare

Infracțiunea care face obiectul cercetării științifice este o specie a infracțiunii de omor având un tratament sancționator mai blând față de infracțiunea de omor datorită stării psihofiziologică cauzată mamei în momentul nașterii exprimată prin transformări de ordin fiziologic și psihic sub forma unor tulburări.

În NCP, s-au înlocuit sintagmele “ imediat după naștere” , cu sintagma “ imediat după naștere dar nu mai târziu de 24 de ore ”și“ stare de tulburare pricinuită de nastere” cu “ tulburare psihică” astfel putându-se prevedea termenul în care poate avea loc infracțiunea și tranșându-se astfel și controversele din practica judiciară.

Infracțiunea de ucidere ori vătămare a nou-născutului săvârșită de către mamă , a suferit diferite modificări de-a lungul timpului, Codul penal de la 1864 , conform art.230 definea infracțiunea de ucidere ori vătămare a nou-născutului săvârșită de către mamă drept “omorul copilului său născut decurând” de către mama sa ,pedepsindu-se ,conform art.232, alin.(1) cu muncă silnică pe viață, infracțiunea pedepsindu-se mai grav , cu recluziunea, când aceasta era săvârșită de către mamă asupra unui copil nelegitim.

În Codul penal al Transilvaniei, conform art. 284, se pedepsea cu recluziune până la 5 ani, mama care, cu intenție își va ucide copilul natural în timpul nașterii sau imediat după naștere nefăcându-se diferența dintre vătămarea fătului ( conform NCP actual art.202) și infracțiunea de uciderea ori vătămarea nou-născutului săvârșită de către mamă.

Infracțiunea de ucidere ori vătămare a nou-născutului săvârșită de către mamă,a fost îndelung disputată în literatura de specialitate, clasificându-se ca fiind o infracțiune specială, de sine stătătoare, un tip real special, o formă atenuată a infracțiunii de ucidere ,sancționându-se mai blând.

Pentru existența infracțiunii este necesară îndeplinirea obligatorie și cumulativă a următoarelor condiții, neîndeplinirea uneia sau mai multor condiții privind săvârșirea acestei infracțiuni conducând la calificarea infracțiunii drept infracțiune de omor:

-să existe o faptă de omor/vătămare realizată prin omisiune /comisiune( fapta să fie săvârșită asupra nou-născutului);

– omorul să aibă ca subiect pasiv un copil nou-născut;

– fapta să fie săvârșită imediat după nașterea copilului nou-născut( dar nu mai târziu de 24 de ore, fiind termenul stipulat în norma incriminatoare);

-să fie prezentă starea de tulburare pricinuită de procesul nașterii( condiție inserată de către legiuitor datorită admiterii prezenței unei stări de tulburare psiho-fiziologică deviantă, apărută în momentul actului nașterii,ce conduce la diminuarea discernământului).

– fapta să fie săvârsită de către mama copilului nou-născut;

Constituie infracțiune de uciderea ori vătămarea copilului nou –născut săvârșită de către mamă:” uciderea copilului nou-născut imediat după naștere ,dar nu mai târziu de 24 de ore , săvârșită de către mama aflată în stare de tulburare psihică precum și săvârșirea faptelor prevăzute în art. 193-195 Cod penal asupra copilului nou-născut imediat după naștere ,dar nu mai târziu de 24 de ore , de către mama aflată în stare de tulburare psihică”.

2. ELEMENTE PREEXISTENTE

2.1. Obiectul juridic special

Obiectul juridic special al infracțiunii îl constituie relațiile sociale referitoare la dreptul la viață, iar vătămarea copilului nou-născut are ca obiect juridic special relațiile sociale referitoare la integritatea corporală ori sănătatea sa.

Raportându-ne la obiectul juridic al infracțiunii, se consideră că dreptul la viață există în momentul în care, procesul nașterii luând sfârșit, copilul este expulzat și își începe propria existență având pentru o scurtă perioadă de timp calitatea de nou-născut.

Nu prezintă interes tăierea/netăierea cordonului ombilical, eliminarea/neeliminarea placentei sau condiția normală/anormală a nou-născutului ,dacă copilul s-a născut în urma unor relații liber consimțite ori impuse prin violență, sau profitând de starea de neputință a mamei de a se apăra, nici dacă s-a născut în urma unor relații incestuoase ori alte condiții neobișnuite aspectul care contează este acela ca acesta să se fi născut viu, înzestrat cu capacitatea de a trăi(analizând obiectul juridic al infracțiunii, se presupune existență dreptului la viață din momentul în care, actul nașterii luând sfârșit, copilul este expulzat și își începe propria existență) , fapt ce relevă calitatea de nou-născut pentru o scurtă perioadă de timp,fapt ce a determinat legiuitorul să fixeze o condiție temporară prin inserarea în textul legal a sintagmei “imediat dupa naștere” dar nu mai târziu de 24 de ore.

Opiniile medicilor suștin ca starea de “nou-născut” persistă atâta timp cât se mențin și urmele nașterii recente pe corpul copilului astfel perioada de timp este scurtă..

2.2. Obiectul material

Obiectul material al infracțiunii este reprezentat de corpul copilului nou-născut.Un copil este considerat ca fiind nou-născut atâta timp cât pe corpul său se mențin semnele nașterii recente.Nu prezintă relevanță dacă acesta este născut în cadrul căsătoriei sau este din afara căsătoriei,acesta trebuie să se fi născut viu, dar nu și viabil.

2.3. Subiecții infracțiunii

2.3.1 Subiectul activ

Subiect activ al infracțiunii este mama copilului nou-născut, având calitatea de autor.Subiectul activ al infracțiunii de ucidere ori vătămare a nou-născtului săvârșită de către mamă este subiect activ calificat, deoarece numai mama poate fi autor al acestei infracțiuni , deoarece doar ea se poate afla în starea de tulburare psiho-fiziologică cauzată cu ocazia actul nașterii.

Persoanele care instigă, ajută sau cooperează cu subiectul activ al infracțiunii în vederea săvârșirii oricăreia dintre aceste fapte asupra nou-născutului vor răspunde pentru instigare,complicitate respectiv coautorat la infracțiunea de omor,deoarece în conținutul legii tratamentul sancționator este rezervat doar mamei care în starea de tulburare psihică își ucide mama.

Potrivit altor opinii,faptele participanților infracțiune se califică la instigare sau complicitate, după caz, la infracțiunea de ucidere ori vătămare a nou-născutului săvârșită de către mamă , iar nu la o altă infracțiune, întrucât faptele acestora nu pot fi încadrate distinct de fapta autorului,aducându-se argumente privind consensul cu principiul unității de infracțiune și cu regula potrivit căreia actele participanților au caracter dependent în raport cu actele autorului, în motivare invocându-se trasătura independenței infracțiunii de uciderea ori vătămarea nou-născutului de către mamă dar jurisprudența a îmbrațișat teoria potrivit căreia , calitatea de mamă a subiectului activ cât și starea de tulburare pricinuită de naștere reprezintă circumstanțe personale care nu se pot răsfrânge asupra participanților ,așadar nu este posibil coatoratul dar la comiterea infracțiunii pot participa și alți făptuitori în calitate de instigatori și complici , tranșându-se problematica răspunderii în privința săvârșirii acestei infracțiuni, participația la infracțiunea de uciderea ori vătămarea copilului nou-născut săvârșită de către mamă fiind o problemă extrem de disputată în literatura penală și în jurisprudență.

2.3.2 Subiectul pasiv

Subiectul pasiv special și imediat trebuie să aibă calitatea de copil nou-născut.Norma incriminatoare prevede o condiție temporală și accea a săvârșirii faptei “imediat după naștere dar nu mai târziu de 24 de ore”,nașterea nou-născutului viu și nașterea să se fi finalizat prin expulzarea fătului și trecerea din mediul intern, în mediul extern ,independent de mamă, altfel în cazul săvârșirii faptei în timpul nașterii, fapta va fi încadrată ca infracțiunea de vătămarea fătului iar daca fapta va fi comisă depășindu-se intervalul de 24 de ore de la naștere,pierzându-se calitatea de nou-născut a copilului conform normei incriminatoare,va constitui infracțiunea de violență în familie. În ipoteza sarcinii multiple,pluralitatea de subiecți pasivi atrage reținerea unui concurs de infracțiuni.

Caracteristicile și particularitățile morfologice corespunzătoare care permit stabilirea calității de nou-născut sunt :

-greutatea ce variează între 2,8-3,5kg;

-lungimea ce variează între 45-55 cm;

-corp acoperit cu lanugo;

-păr la nivelul capului de 1-3 cm;

-unghii care ajung la nivelul pulpei degetelor sau care o depășește cu puțin;

-la băieți testicule coborâte în jos iar la fete labiile mari acoperă labiile mici;

-bosa serosangvină localizată în funcție de prezentație;

-urmele de vernix caseosa.

-cordonul ombilical.

Pentru stabilirea aproximativă a duratei vieții extrauterine se vor avea în vedere următoarele semne :

a)la nivelul cordonului ombilical:

-mumifierea bontului ombilical, în primele 3-4 zile de la secționare/rupere;

– formarea inelului de demarcație sau șanțului de eliminare la nivelul implantării cordonului, doar dacă copilul a trăit;

-căderea bontului ombilical , într-un interval de 5-10 zile de la secționare/rupere;

-încheierea plăgii ombilicale la 2-3 zile de la căderea bontului ombilical;

-vindecarea completă a plăgii ombilicale , în a treia săptămână de viață;

b)la nivelul tegumentului:

-prezența vernix caseosa în plăcile alixiare,inghinale,ale gâtului,urechii, în primele 2-3 zile de la naștere;

-colorația roșie a pielii, timp de câteva zile de la naștere;

-apariția descuamării fiziologice ;

-dispariția părului fin(lanugo) de pe corp

c) la nivelul capului:

-resorbirea cefalhematomului , în 1-2 luni de la naștere;

-resorbirea bosei serosanguine ,în câteva zile de la naștere;

d) la nivelul tubului digestiv

-prezența aerului în stomac la 10-15 minute de la naștere,în intestinul subțire în cel mult 6 ore și în intestinul gros în 12-20 de ore;

-eliminarea meconiului, din intestinul subțire în primele 2-3 zile de la naștere și din intestinul gros în următoarele 2-3 zile;

d) la nivelul aparatului cardio-vascular:

-încheiderea orificiului intertribal Botal ,funcțional la naștere și anatomic până la 6 săptămâni;

-închiderea canalului arterial, funcțional în 1-3 ore și anatomic după 2-3 luni;

3. Locul și timpul săvârșirii infracțiunii

În conținutul textului legal al infracțiunii ,legiuitorul nu prevede condiții privind locul de săvârșire al faptei,în cursul investigării faptei, organele competente vor fi nevoite în a determina locul săvârșirii faptei raportându-se la natura faptelor,mijloacelor de comitere a faptei precum și a metodelor pe care subiectul activ al infracțiunii le-a folosit în vederea săvârșirii infracțiunii iar pentru a se putea determina concret timpul săvârșirii faptei trebuie avute în vedere de către organele competente starea de tulburare a mamei provocată de actul nașterii, prezența discernamântului,starea nou-născutului precum și a semnelor prezente pe corpul acestuia.

Infracțiunea de uciderea ori vătămarea nou-născutului săvârșită de către mamă se comite de cele mai multe ori în aproprierea dependințelor,domiciliului,locului de muncă al subiectului activ al infracțiunii.

Deși în conținutul textului legal nu este prevăzută nici o condiție privind locul săvârșirii faptei, în texul legal este prezentă o condiție temporală ,redată prin sintagma “ imediat după naștere dar nu mai târziu de 24 de ore”, astfel fixându-se momentul comiterii faptei, mai precis perioada de timp în care uciderea nou-născutului sau vătămarea acestuia va atrage răspunderea subiectului activ al infracțiunii pentru infracțiunea de uciderea ori vătămarea nou-născutului săvârșită de către mamă.

Prin sintagma prevăzută în conținutul textului legal se înțelege momentul în care actul nașterii a luat sfârșit,nou-născutul fiind expulzat ,născut viu și cu semnele recente ale nașterii pe corp, sub starea de tulburare a mamei pricinuită de naștere.

Semnele caracteristice nou-născutului vor putea atesta existența actului nașterii si a unei vieți extrauterine de cel puțin 24 de ore.

În timpul nașterii pot și vătămări sau leziuni cauzate cu ocazia autoasistenței sau uciderea nou-născutului în timpul nașterii ca urmare a durerilor pe fond patologic mai mari decât după naștere faptă ce ar trebui calificată ca uciderea ori vătămarea nou-născutului săvârșită de către mamă și nu cea de vătămarea fătului.

4.Structura sau conținutul juridic al infracțiunii

În conținutul juridic al infracțiunii, se află o situație premisă și un conținut constitutiv al infracțiunii.

4.1. Situația premisă

Este necesară nașterea recentă a unui nou-născut viu,dar nu neapărat viabil.

II. Conținutul constitutiv al infracțiunii

4.2. Latura obiectivă:

A) Elementul material

Infracțiunea de ucidere ori vătămare a nou-născutului săvârșită de către mamă, are două forme timp,prima formă tip a infracțiunii realizându-se printr-o acțiune( de natură fizică,chimică,biologică)/inacțiune(neacordarea îngrijirilor medicale,abandonarea în locuri necirculate în frig, lăsarea copilului afara din căsa expus intemperiilor,animalelor) care conduce la moartea nou-născutului, săvârșită imediat după actul nașterii iar cea de- a doua formă tip ,elementul material se realizează printr-o acțiune sau o inacțiune respectiv orice acte de violență cum ar fi lovirea, vătămarea corporală a nou-născutului.

Lovirea reprezintă actul de violență sub formă de agresiune ce constă în întrebuințarea de violențe sau acte asimilate violenței ce produc leziuni,suferințe fizice asupra corpului asupra căruia s-au exercitat precum și acțiunea de lovire,atingere,compresiune bruscă a suprafeței corpului victimei,exercitate direct sau indirect.

Nu prezintă interes eliminarea placentei,tăierea cordonului ombilical,dacă pruncul este sau nu născut în cadrul căsătoriei,dacă este de sex feminin/masculin.

De precizat ar fi, în cazul săvârșirii infracțiunii , sub imperiul stării de tulburare psihică pricinuită de către naștere să nu fie abolit discernământul caz în care se va putea imputa iresponsabilitatea.

Astfel, în acest sens, putem cita și speța privind inculpata în vârstă de 21 de ani,de profesie asistentă de ocrotire.

“Întreținând relații intime cu un barbat,inculpata,a ramas însarcinată , lucru despre care nu a spus nici unei persoane.Femeia era asistentă de ocrotire într-o circumscripție sanitară.Când sarcina a devenit vizibilă deși prin încercări repetate în a lua măsuri pentru a o ascunde , fiind întrebată de o moașa ,de sora pediatră și de medicul de circumscripție dacă aceasta era însărcinată,aceasta a negat că ar fi însărcinată.

Simțind că se apropie nașterea , într-o seară ,inculpata, sub pretextul că nu se simte bine și nu vrea sa își deranjeze colegele de serviciu cu care locuia în aceeași camera, s-a dus să doarmă într-o altă încapere a spitalului.

În timpul nopții , dându-și seama că venise vremea nașterii , s-a dus în repetate rânduri la toaleta spitalului, luând după sine și o foarfecă în vederea tăierii cordonului ombilical al pruncului.

Pe la miezul nopții, cand inculpata a născut în toaleta clădirii un copil viu, a taiat singură cordonul combilical și a învelit copilul într-un jerseu, apoi a așteptat până s-a eliminat placenta, refuzând ajutorul oferit de colegele sale care au auzit și bănuit ce se întamplă în toaleta clădirii .

După nașterea copilului , inculpata l-a dus învelit într-un jerseu , într-o cameră nelocuită din alt corp de clădire, unde l-a pus într-un pat și l-a învelit cu o patură.

Pentru a înlătura urmele doveditoare ale nașterii ,inculpata a luat apă caldă din dispensar și a dus-o în toaletă , pentru a se spăla și pentru a înlătura urmele de sânge.

După acest lucru, s-a reîntors în dispensar,în sala de nașteri, a încercat să dea ajutor altei femei internate de urgență pentru naștere, după care s-a dus și s-a culcat.

A doua zi, dimineață, sub pretextul că are muncă de teren, inculpata a plecat la locuința unei alte colege de serviciu, de unde a revenit la dispensar, după–amiază,cand a luat cadavrul copilului pe care l-a pus într-o sacoșa personală.

Organele de poliție sesizate despre acest caz au dispus internarea acesteia într-un spital unde inculpata a negat inițial faptul de a fi născut, apoi a susținut ca a avortat copilul,căzând în wc, dar în urma cercetării la fața locului , a recunoscut ca nou-născutul este mort și că se află într-o sacoșă.

În final s-a schimbat încadrarea juridică a faptei din pruncucidere în omor calificat(vechiul Cod penal) , înlăturându-se motivarea că s-a aflat într-o stare de tulburare pricinuită de naștere deoarece era necăsătorită și a purtat sarcina pe ascuns.

În circumstanțe psihotraumatizante care i-au creat o atitudine ostilă fața de produsul de concepție, trăirile majore fiind de frică și rușine, apoi la naștere asistată ascunsă în condiții improprii i s-au exarcerbat aceste sentimente până la o stare de lanică.

Ascunderea sarcinii nu constituie un element decisiv pentru înlăturarea stării puternice de tulburare pricinuită de naștere iar factorii conflictuali acumulați pe parcursul sarcinii pot sa agraveze starea mamei, în momentul nașterii”.

B) Cerințe esențiale

Este necesară îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții pentru existența infracțiunii și anume:acțiunea de ucidere a subiectului pasiv să se comită imediat după actul nașterii și să fie săvârșită sub imperiul tulburării psihice cauzată de actul nașterii astfel încât să formeze o legătură de cauzalitate.

C) Urmarea imediată

Urmarea imediată reprezintă consecința acțiunilor/inacțiunilor care conduc la moartea respectiv vătămarea pruncului.

D) Legătura de cauzalitate

Este necesară stabilirea unei legături de cauzalitate între acțiunile/inacțiunile subiectului activ calificat al infracțiunii și moartea/vătămarea nou-născtului.

4.2.2 Latura subiectivă:

A) Elementul subiectiv

Pentru prima formă tip a infracțiunii ,forma de vinovăție este cea a intenției directe sau indirecte sub imperiul stării de tulburare pricinuită de naștere.

Pentru cea de-a doua formă tip a infracțiunii de ucidere ori vătămare a nou-născutului săvârșită de către mamă , forma de vinovăție poate fi cea a intenției directe sau indirecte, a praeterintenției, sub imperiul stării de tulburare pricinuită de naștere.

În cazul în care fapta este săvârșită din culpă se va reține săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă.

Sub imperiul stării de tulburare psihică pricinuită de către naștere , discernământul mamei trebuie să existe ,per a contrario putându-se imputa iresponsabilitatea ca și cauză de neimputabilitate.

Actul nașterii este un proces complex ,care implică atât o serie de emoții puternice cât și o serie de schimbări de ordin fiziologic astfel că în urma actului nașterii pot interveni diferite stări și anume stări delirante, psihoze de lactație ,psihoze postpartum.

B) Cerințe esențiale

Textul legal stipulează că forma de vinovăție a mamei să fie influențată de starea de tuluburare psihică pricinuită de naștere,organelor competente revenindu-le probarea vinovăției prin cercetare privind comportamentul mamei înainte de actul nașterii,grija mamei privind evoluția sarcinii, dacă s-a cerut asistarea la nașterea copilului, etc.

5.Forme. Modalități. Sancțiuni

5.1. Formele infracțiunii

A). Actele pregătitoare

Actele pregătitoare privind infracțiunea de ucidere ori vătămare a nou-născutului săvârșită de către mamă sunt posibile dar nu sunt incriminate.

B). Tentativa

Tentativa la infracțiunea care face obiectul cercetării științifice este posibilă,dar neincriminată, excepție făcând cazul în care aceasta este comisă printr-o inacțiune.

C).Consumarea infracțiunii

Consumarea infracțunii are loc decesul nou-născutului/vătămarea corporală a copilului nou-născut.

D).Epuizarea

Epuizarea constituie un moment ulterior momentului consumării,dar la această infracțiune conduita incriminată nu se poate prelungi în timp.

5.2. Modalitățile infracțiunii: A. Modalități simple. B. Modalități calificate.

Conform art.200,NCP,constituie infracțiune de ucidere ori ori vătămare a copilului nou –născut săvârșită de către mamă ,” uciderea copilului nou-născut imediat după naștere ,dar nu mai târziu de 24 de ore , săvârșită de către mama aflată în stare de tulburare psihică precum și săvârșirea faptelor prevăzute în art. 193-195 Cod Penal asupra copilului nou-născut imediat după naștere ,dar nu mai târziu de 24 de ore , de către mama aflată în stare de tulburare psihică”.

Infracțiunea ce face obiectul cercetării științifice se poate săvârși atât prin metode omisive cât și comisive,având două forme tip.

Uciderea ori vătămarea nou-născutului săvârșită de către mamă poate fi săvârșită prin acte de natură mecanică,fizică,chimică sau biologică.

În cazul uciderii voluntare a nou-născutului care implică intenția directă a subiectului activ al infracțiunii:

-traumatisme(cranio-cerebrale în special),prin loviri cu/de corpuri (cu piatră,obiecte din lemn ,metal,etc), de perete,dușumea,closet,etc) dure,aruncare de la înălțime,călcare(cu fracturi,contuzii,rupturi ale organelor interne ,hemoragii,etc), fapte ce constituie acte de natură mecanică;

-asfixii mecanice,prin strangulare(cu mâna,batistă,basma,cordon,șiret etc),sufocare [prin compresiune a abdomenului/toracelui,aplicare pe față a unor obiecte moi(pernă,plapumă,prosop,etc) ,introducere de obiecte în gură sau faringe(vată,hârtie,batistă,etc),închidere în diverse obiecte(sac,pungă,geantă,cufăr,etc), îngropare(în pământ,nisip,cenușă) ], înecare (în closet/lighean cu apă,râu, baltă etc) ,fapte ce constituie acte de natuă mecanică;

-plăgi tăiate/înțepate în zona capului,gâtului,toracelui,abdomenului(cu cuțiti,foarfece,etc),fapte ce constituie acte de natură mecanică;

-otrăvire(cu alcool,arsenie,fosor,etc),fapte ce constituie acte de natură biologică și fizică;

-ardere(în sobă,cămin,pe câmp,etc),fapt ce constituie act de natură fizică;

-expunere intenționată la acțiunea nevaforabilă a factorilor de mediu(temperatură ridicată/scăzută,ploaie,ninsoare,etc);

b) în cazul uciderii prin acțiuni involuntare a nou-născutului care presupun intenția directă a subiectului activ al infracțiunii:

-inaniție,prin nealimentarea nou-născutului(după aproximativ 7 zile);

-hipotermie/hipertermie,prin expunere la temperaturi joase/ridicate (mai mici de 10 grade C ,respectiv mai mari de 32 grade C);

c) în ceea ce privește uciderea involuntară a nou-născutului:

-naștere/expulzare precipitată,urmată de traumatism cranio-cerebral,asfixie mecanică, înec,etc;

-scăparea nou-născutului din mâinile celor care asistă nașterea,urmată de traumatism cranio-cerebral;

-asfixie accidentală(cu sânge și lichid amiotic,etc);

-expunere neintenționată la acțiunea nefavorabilă a factorilor de mediu (când mama și-a pierdut cunoștința ca urmare a unui travaliu prelungit),acte omisive;

-săvârșirea infracțiunii prin acte de natură biologică-suprimarea vieții nou-născutului putând fi facută și prin infectare /infestare.

-săvârșirea infracțiunii prin acte de natură psihică – constrângerea , șocul, etc.

5.2.1 Sancțiuni

Pentru formă infractiunii prevăzută la alin(1). art.200,NCP , se prevede o pedeapsă cu închisoarea de la 1 la 5 ani.Pentru forma a doua prevăzută la art.200 alin.(2), NCP,se prevede că limitele speciale ale pedepsei sunt de o lună și, respectiv 3 ani.

CAP. III EXPLICAȚII COMPLEMENTARE

1. Aspecte procesuale

Acțiunea penală pentru infracțiunea de ucidere ori vătămare a nou-născutului săvârșită de către mamă se pune în mișcare din oficiu, iar urmărirea se efectuează în prima instanță de procuror, urmând ca judecarea în prima instanță să fie realizată de tribunalul județean competent.

Ca fapta să poată fi calificată ca fiind o infracțiune de uciderea ori vătămarea nou-născutului săvârșită de către mamă este necesar ca acțiunea de ucidere/vătămare a nou-născutului să se săvârșească imediat după naștere sub imperiul stării de tulburare psihică pricinuită de actul nașterii ,formându-se astfel legătura de cauzalitate dintre starea generată de actul nașterii ,faptă și consecințele comiterii faptei.

În cazul săvârșirii infracțiunii ce face obiectul cercetării științifice, se efectuează o constatate medico-legală precum și o expertiză medico-legală.

Medicina confirmă că nașterea este un proces complex determinat de factori fizici și psihici ,intensificați sau inhibați ,sub influența stării în care se află mama, mai precis procesul fizic al nașterii implică și un proces psihic.

Astfel că pentru probatoriu este necesară efectuarea de cercetări care să determine gradul de rudenie,natura și cauza morții, existența stării de tulburare psihică a mamei, locul săvârșirii faptei,timpul săvârșirii faptei,intensitatea loviturilor ,instrumentele folosite în vederea săvârșirii infracțiunii și alte elemente esențiale ,printre ele aflându-se constatările medico-legale și expertizele ce atestă starea în care s-a aflat mama în momentul săvârșirii faptei.

Probatoriul are rolul confirmării că moartea nou-născutului a survenit ca urmare a vătămării/uciderii de către mamă a nou-născutului.

Expertiza medico-legală cuprinde două examninări , examenul nou-născutului și expertiza psihiatrică a mamei iar examinarea se face de către un medic legist și doi medici psihiatri.

În cursul efectuării expertizei se vor stabili dacă leziunile găsite pe suprafața corpului nou-născutului au fost cauzate de către mamă, se va stabili legătura de cauzalitate dintre faptă și moartea/vătămarea nou-născutului, expertiza efectuându-se indiferent de circumstanțe.

Din punct de vedere psihologic,sarcina și perioada post-partum se caracterizează prin modificări ale imaginii corporale,activăriale unor conflicte psihologice legate de sarcină,rezultate din rerganizarea intrapsihică cerută de evenimentul maternității.

În strânsă corelație cu caracterul fiziologic al tulburărilor se află și discernământul care, ca funcție de sinteză între personalitate și consecință,constituie capacitatea persoanei de a anticipa consecințele faptelor sale și a a-și organiza motivat activitatea în vederea îndeplinirii acestora,evaluarea sa făcându-se întotdeauna raportat la fapta comisă.

Concluziile autopsiei și ale expertizei vor evidenția și rezolva problemele întâmpinate în stabilirea aspectelor privind:starea de nou-născut,durata vieții intrauterine, viabilitatea nou-născutului, probarea instalării vieții extrauterine,condițiile de îngrijire după naștere ,cauza morții și felul morții,dacă moartea a fost accidentală sau uciderea a fost cu intenție.

În funcție de rezultatul expertizei,vom avea trei posibilități de încadrare juridică:

1.Mama a avut discernământul abolit în momentul comiterii faptei, fapt ce conduce la iresponsabilitate, în această categorie încadrându-se persoanele cu afecțiuni psihice de intensitate psihotică,fie preexistente și decompensate de evenimentul nașterii(schizofrenie,psihoză maniaco-depresivă), fie declanșate de naștere(psihoza puerperală).

2.Mama nu a avut discernământul abolit și nici nu a prezentat tulburări pricinuite de naștere,situație în care fapta va fi încadrată ca omor calificat,conform art.189.

3.Mama se află într-o stare de tulburare pricinuită de naștere și nu a avut discernământul abli ,caz în care infracțiunea este cea de uciderea ori vătămarea nou-născutului săvârșită de către mamă,dacă sunt îndeplinite cumulativ și celelalte criterii( fapta comisă de mamă asupra nou-născutului ,imediat după naștere dar nu mai târziu de 24 de ore).

În acest sens, exemplificam un caz în care Tribunalul Suprem s-a pronunțat prin decizia nr.53/1971:inculpata a născut în spital,fiind externată după 8 zile, și în drum spre casă și-a lăsat copilul și bagajele în gară, s-a deplasat pe malul Dunării ,a examinat împrejurimile ,după care s-a întors în gară,și-a luat copilul ,a revenit pe malul apei,a așteptat ca pontonul plutitor să plece la malul opus, după care a aruncat copilul în apă;întrucât acesta nu s-a scufundat,a intrat după el,l-a dezbrăcat de scutece și l-a aruncat din nou în apă,așteptând ca acesta să se scufunde.Instanța supremă a schimbat încadrarea din ucidere ori vătămarea nou-născutului săvârșită de către mamă în omor calificat,deoarece din ansamblul de probe a rezultat cu certitudine premeditarea faptei.

În urma unor sondaje realizate în anul 2007 rezultă că fapta de ucidere ori vătămare a nou-născutului săvârșită de către mamă se realizează:

Studiile arată că infracțiunea se săvârșește prin metode comisive în următoarele proporții:

Infracțiunea de uciderea ori vătămarea nou-născutului săvârșită de către mamă se realizează prin inacțiuni :

abandonul nou-născutului în condiții de frig( în proporție de 63 % din cazuri)

-abandonul în locuri izolate supus intemperiilor(în proporție de 23% din cazuri)

– prin neacordarea îngrijirilor după naștere(în proporție de 14% din cazuri).

1.2. Legătura cu alte infracțiuni.Asemănări și deosebiri.

Infracțiunea ce face obiectul cercetării științifice prezintă legături cu următoarele infracțiuni prevăzute de NCP:

-Violența în familie

-Omorul

-Vătămarea corporală

-Uciderea din culpă

-Lovirea și alte violențe

-Loviturile sau vătămările cauzatoare de moarte

Uciderea ori vătămarea nou-născutului săvârșită de către mamă și violența în familie

Asemănările dintre infracțiunea de violență în familie și infracțiunea de ucidere ori vătămare a nou-născutului săvârșită de către mamă sunt în ceea ce privește:

-calitatea de membru de familie a subiecților activi ce comit infracțiunile care fac obiectul comparației,în cazul ambelor infracțiuni subiecții activi ai infracțiunii sunt membrii de familie, în cazul infracțiunii de ucidere ori vătămare a nou-născutului săvârșită de către mamă,subiectul activ fiind mama nou-născutului iar în cazul infracțiunii de violență în familie fiind un membru de familie în sensul precizat de art.177 NCP.

-elementul material, ambele infracțiuni se săvârșesc în metode asemănătoare,actele de executare coincid,împrumutând actele de executare ale infracțiunilor omor, loviri și alte violențe, vătămare corporală,lovituri cauzatoare de moarte.

-elementul subiectiv este același în cazul infracțiunilor ce fac obiectul comparației.

-acțiunea penală se pune în mișcare atât în cazul infracțiunii de ucidere ori vătămare a nou-născutului săvârșită de către mamă cât și în cazul infracțiunii de violență în familie.

Deosebirile dintre infracțiunea de uciderea ori vătămarea nou-născutului săvârșită de către mamă și infracțiunea de violență în familie sunt în ceea ce privește:

-împăcarea părților care înlătură raspunderea penală doar pentru infracțiunea de violență în familie.

-coatoratul nu este posibil în cazul infracțiunii de ucidere ori vătămarea nou-născutului săvârșită de către mamă,în cazul participării la săvârșirea infracțiunii prin ajutare,instigare,complicitate, persoanele care s-au angajat în săvârșirea infracțiunii răspunzând pentru infracțiunea de omor calificat.

-starea de tulburare pricinuită de naștere a fiind o trăsătura esențială a infracțiunii de ucidere ori vătămare a nou-născutului săvârșită de către mamă.

-tratamentul sancționator este diferit în cazul săvârșirii infracțiunilor ce fac obiectul comparației.

Omorul și uciderea ori vătămarea nou-născutului săvârșită de către mamă

Asemănările dintre infracțiunea de omor și infracțiunea de ucidere ori vătămare a nou-născutului săvârșită de către mamă sunt în ceea ce privește:

-urmarea imediată, în cazul ambelor infracțiuni rezultatul infracțiunii coincide cu moarte persoanei.

-actele preparatorii în cazul ambelor infracțiuni sunt posibile.

-obiectul juridic constituind relațiile sociale ce asigură ocrotirea vieții și a persoanei este comun în ceea ce privește ambele infracțiuni.

-legătura de cauzalitate trebuie stablită în cazul ambelor infracțiuni, fiind infracțiuni de rezultat,legătura trebuie demonstrată.

-obiectul material al infracțiunilor este reprezentat de corpul persoanei.

-elementul subiectiv coincide în cazul infracțiunilor ce fac obiectul comparației.

Deosebirile dintre infracțiunea de omor și cea de uciderea ori vătămarea nou-născutului săvârșită de către mamă sunt în ceea ce privește:

-starea de tulburare psihică a mamei pricinuită de către naștere

-coatoratul în cazul infracțiunii de uciderea ori vătămarea nou-născutului săvârșită de către mamă nu este posibil.

-calitatea subiectului activ al infracțiunii de ucidere ori vătămare a nou-născutului săvârșita de către mamă,este un subiect activ calificat reprezentat de mama nou-născutului.

-tratamentul sancționator diferă în cazul săvârșirii infracțiunilor ce fac obiectul comparației.

Vătămarea corporală și uciderea ori vătămarea nou-născutului săvârșită de către mamă

Infracțiunile de vătămare corporală și uciderea ori vătămarea nou-născutului săvârșită de către mamă prezintă similitudini în ceea ce privește:

-legătura de cauzalitate, ambele infracțiuni fiind infracțiuni de rezultat fiind nevoie de demonstrarea raportului de cauzalitate.

-urmarea imediată, constând în vătămarea integrității fizice și a sănătății,leziuni traumatice,infirmitate,un prejudiciu estetic grav și permanent.

-elementul material, acțiunile sau inacțiunile care produc vătămări integrității fizice și a sănătății persoanei asupra căreia se răsfrâng.

-elementul subiectiv sub forma intenției directe /indirecte sau a praeterintenției.

-obiectul juridic reprezentat de relațiile sociale referitoare la integritatea fizică și a sănătății persoanei și relațiile sociale în legătură cu acestea.

-obiectul material reprezentat de corpul persoanei respectiv de cel al nou-născutului.

Infracțiunile ce fac obiectul comparației se deosebesc în ceea ce privește următoarele:

-starea de tulburare psihică pricinuită de naștere existentă doar în cazul infracțiunii de ucidere ori vătămarea nou-născutului săvârșită de către mamă.

-calitatea subiectului activ al infracțiunii de ucidere ori vătămarea nou-născutului săvârșită de către mamă.

-calitatea de membru de familie specifică infracțiunii ce face obiectul cercetării științifice

-tratamentul sancționator diferă în cazul infracțiunilor ce fac obiectul comparației.

Uciderea ori vătămarea nou-născutului săvârșită de către mamă și uciderea din culpă.

Uciderea ori vătămarea nou-născutului săvârșită de către mamă și uciderea din culpă se asemănă privind următoarele aspecte:

-elementul material al infracțiunilor ce fac obiectul comparației este identic concretizându-se în acțiuni și inacțiuni ce conduc la moartea persoanei.

-urmarea imediată,rezultatul produs în cazul ambelor infracțiuni comparate se concretizează în moartea victimei.

-legatura de cauzalitate trebuie demonstrată în cazul ambelor infracțiuni,doarece atât infracțiunea de ucidere ori vătămare a nou-născutului săvârșită de către mamă cât și infracțiunea de ucidere din culpă sunt infracțiuni de rezultat,materiale.

– momentul consumării este momentul în care victima a decedat, singura formă în care se realizează infracțiunile fiind cea consumată.

– obiectul juridic special la infracțiunea de ucidere din culpă este similar celui de la infracțiunea de ucidere ori vătămare a nou-născutului săvârșită de către mamă.

-obiectul material și anume corpul persoanei este un punct comun ambelor infracțiuni.

Deosebirile dintre infracțiunea de ucidere ori vătămare a nou-născutului săvârșită de către mamă și infracțiunea de ucidere din culpă sunt în ceea ce privește:

-subiectul activ, în cazul infracțiunii de uciderea ori vătămarea nou-născutului săvârșită de către mamă,subiectul activ este calificat,unic putând fi doar mama,în schimb în cazul infracțiunii de ucidere din culpă putând fi orice persoană conform alin.(1) al art.192 NCP.

-actele premergătoare sau tentativa este imposibilă în cazul infracțiunii de ucidere din culpă.

-elementul intențional,formele de vinovăție ale infracțiunilor ce constituie obiectul comparatiei sunt diferite astfel că dacă fapta de ucidere/vătămare a nou-născutului săvârșită de către mamă s-a comis din culpă nu se va reține infracțiunea de uciderea ori vătămarea nou-născutului săvârșită de către mamă ci uciderea din culpă,instanța putând să constate incidența circumstanței atenuante judiciare prevazută de art.75 alin(2) lit b) NCP;

-tratamentul sancționator al infracțiunilor comparate este distinct.

-formelor infracțiunii,infracțiunea de ucidere din culpă are și o formă agravată fața de uciderea ori vătămarea nou-născutului săvârșită de către mamă care are două forme tip.

-pluralitatea de subiecți pasivi,pluralitatea de victime nu va conduce în cazul uciderii din culpă la reținerea unei pluralități de infracțiuni ci la o variantă agravată a acesteia față de infracțiunea de uciderea ori vătămarea nou-născutului săvârșită de către mamă.

-în privința participației,în cazul comiterii infracțiunii de uciderea ori vătămarea nou-născutului săvârșită de către mamă, coautoratul nu este posibil,participații răspunzând pentru complicitate, instigare, pe când în cazul infracțiunii de ucidere din culpă este posibil doar în cazul reținerii culpei comune a mai multor persoane la săvârșirea faptei tipice.

Uciderea ori vătămarea nou-născutului săvârșită de către mamă și lovirea și alte violențe

Infracțiunea de uciderea ori vătămarea nou-născtului săvârșită de către mamă și infracțiunea de lovirea și alte violențe prezintă similitudini în ceea ce privește:

-obiectului material ,în cazul ambelor infracțiuni este reprezentat de corpul persoanei.

– obiectul juridic special constituie un punct comun, obiectul juridic special al infracțiunii de lovirea și alte violențe fiind integritatea fizică sau sănătatea persoanei și relațiile sociale în legătură cu acestea.

-elementul material: elementul material al infracțiunii de ucidere ori vătămarea nou-născutului săvârșită de către mamă în a doua formă tip este identic cu elementul material al infracțiunii de lovirea și alte violențe constând în lovirea sau exercitarea oricăror alte violențe cauzatoare de suferințe fizice asupra corpului unei persoane,violența putând să constea fie într-o acțiune directă/ indirectă sau sub forma unei inacțiuni ;

-urmărea imediată,consta în suferința fizică a persoanei asupra căreia se răsfrâng actele de violență.

-legătura de cauzalitate , aceasta trebuie demonstrată deoarece ambele infracțiuni ce constituie obiectul comparației sunt infracțiuni de rezultat;

-elementul subiectiv,atât în cazul infracțiunii de ucidere ori vătămarea nou-născutului săvârșită de către mamă cât și în cazul infracțiunii de loviri sau alte violențe infrațiunile se comit cu forma de vinovăție a intenției.

-actele preparatorii în cazul ambelor infracțiuni sunt posibile ,însă nu sunt incriminate;

-tentativaeste dar nu este incriminată în cazul ambelor infracțiuni ce fac obiectul comparației;

-consumarea infracțiunii: consumarea infracțiunii de uciderea ori vătămarea nou-născutului săvârșită de către mamă coincide cu consumarea infracțiunii de loviri și alte violențe(conform art.200 alin.(2)) concretizându-se în momentul exercitării loviturilor sau altor violențe,

-forma continuată,ambele infracțiuni pot fi săvârșite în forma continuată cu specificația că infracțiunea de loviri sau alte violențe este absorbită în mod natural în infracțiunea de vătămare corporală sau omor ,dacă acesta a fost comisă prin lovirea sau alte violențe ;

Deosebirile dintre infracțiunea de ucidere ori vătămare a nou-născutului săvârșită de către mamă și infracțiunea de loviri sau alte violențe se referă la:

-calitatea subiecților infracțiunii,doar infracțiunii de uciderea ori vătămarea nou-născutului săvârșită de către mamă atât subiectul activ cât și subiectul pasiv sunt calificați,condiție esențială a existenței infracțiunii de uciderea ori vătămarea nou-născutului săvârșită de către mamă.

-varianta agravată,în cazul infracțiunii de loviri sau alte violențe se prevede o variantă agravată pe când în cazul infracțiunii de ucidere ori vătămarea nou-născutului săvârșită de către mamă se prevăd două forme tip.

-tratament sancționator,atât infracțiunea de ucidere ori vătămare a nou-născtului săvârșită de către mamă cât și infracțiunea de loviri sau alte violențe au tratamente sancționatoare diferite.

-starea de tulburare psihică pricinuită de naștere a mamei care este specifică infracțiunii de ucidere ori vătămare a nou-născutului săvârșită de către mamă.

Lovirile sau vătămările cauzatoare de moarte și uciderea ori vătămarea nou-născutului săvârșită de către mamă

Infracțiunea de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte și uciderea ori vătămarea nou-născutului săvârșită de către mamă se aseamănă în ceea ce privește:

-obiectul material, în cazul ambelor infracțiuni obiectul material este reprezentat de corpul persoanei.

-obiectul juridic, atât în cazul infracțiunii de uciderea ori vătămarea nou-născutului săvârșită de către mamă cât și în cazul infracțiunii de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte este concretizat în relațiile sociale privitoare la dreptul oricărei persoane la integritate corporală și sănătate.

-elementul material , în cazul ambelor infracțiuni este comun.

-urmarea imediată se concretizează în decesul persoanei atât în cazul infracțiunii de ucidere ori vătămare a nou-născutului săvârșită de către mamă cât și în cazul infracțiunii de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte.

-legătura de cauzalitate este necesară stabilirea unui raport care să evidențieze conexitatea dintre faptă și urmările sale.

-consumarea infracțiunii se concretizeză în epuizarea infracțiunii, mai precis decesul persoanei.

-actele preparatorii ale infracțiunilor ce fac obiectul comparației coincid.

-tentativa și actele preparatorii reprezintă un punct comun în ceea ce privește infracțiunile comparate.

Deosebirile dintre infracțiunea de ucidere ori vătămare a nou-născutului săvârșită de către mamă și infracțiunea de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte se concretizează prin:

-forma de vinovăție ,infracțiunea de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte este caracterizată prin forma de vinovăție a praeterinteției.

-calitatea subiecților infracții este diferită,în cazul infracțiunii de uciderea ori vătămarea nou-născutului săvârșită de către mamă fiind un subiect calificat.

-tratamentul sancționator este diferit în ceea ce privește infracțiunile ce fac obiectul comparației.

CAP.IV PRECEDENTE LEGISLATIVE ȘI SITUAȚII TRANZITORII

1.Precedente legislative

Încă din cele mai vechi timpuri,legile din toată lumea au avut drept obiectiv protejarea vieții umane ,sancționându-i pe cei care atentau la viața umană,integritatea corporală,sănătatea,demnitatea sau libertatea umană,aplicându-le o sancțiune pe măsura consecințelor faptelor pe care le comiteau astfel acest lucru a devenit o lege fundamentală care apară toate drepturile omului.

Orânduirile sociale și-au dat seamă că prin săvârșirea de fapte ilicite este amenințătă întreaga societate nu doar individul.

Aceste încălcări ale legii care aduc atingere relațiilor sociale în legătură cu dreptul la viață al membrului de familie ,respectiv integritatea fizică ori sănătatea membrului de famiie echivalau cu încălcarea dreptului la viață al persoanei.

Astăzi, dreptul la viață este garantat prin Constituție,este un drept fundamental promovat prin intermediul Declarația Universală a Drepturilor Omului,Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale, Convenția Internațională cu privire la Drepturile Copilului.

Criminologii au efectuat cercetări care au dezvăluit cauzele ce declansează acest comportament anormal astfel ca în urma cercetărilor efectuate s-a determinat apariția unor factori care cresc rata agresivității în comunitatea socială.

În zilele noastre,dreptul penal român apără împotriva infracțiunilor și ale atingerilor aduse sănătății,integrității corporale ,viața reprezentând o valoare supremă protejată de dreptul penal în deosebi.

În majoritatea civilizațiilor antice fie se accepta fenomenul pruncuciderii(actuala infracțiunea de uciderea ori vătămarea nou-născutului săvârșită de către mamă) în mod direct, fie îl practicau pe ascuns.

În dreptul roman,uciderea ori vătămarea nou-născutului săvârșită de către mamă, precum și alte insituții juridice , a cunoscut un trament juridic controversat în sensul că dreptul la viață și la moarte a lui pater familias era nelimitat ,putând să decidă asupra nou-născutului dacă va fi păstrat sau va fi lăsat să moară prin abandon.

Treptat acest drept nelimitat al puterii lui pater familias a cunoscut o serie de restricții,care au condus în final la elimilarea lor,permitându-se părintilor conform Legii celor 12 Table să-și omoare copilul în vârstă de până la 3 ani doar în cazul în care acesta se năștea cu malformații.

În perioada dreptului roman clasic,atitudinea legislativă față de cei care îș omorau copiii a fost schimbată radical ,astfel că uciderea copilului se pedepsea ca ucidere simplă conform Legilor lui Valentin și Valentina.

Codul lui Hamurabi stipula că dacă cineva ucide femeia altuia, i se omora fiica și Legile lui Manu incriminau orice violență contra persoanei, omorul fiind pedepsit cu moartea iar în Egipt, noi-născuții se aduceau ca ofrandă.

Societatea medievală, prin Corpus iuris canonici, stipula că uciderea nou-născutului să fie pedepsită cu îngroparea de vie a femeii vinovate.

În timp, legislațiile lumii au suferit modificări în sensul incriminării infracțiunii dar blând neincriminând-o distinct de celelalte fapte de ucidere ,modificări ce au avut ca scop definirea infracțiunii și înțelegerea în profunzime a fenomeului nașterii ce presupune un proces fizic dar și psihic.

Uciderea ori vătămarea nou –născutului săvârșită de către mamă conform Codului penal de la 1864

În ceea ce privește incriminarea pruncuciderii în legislația penală română ,în Codul penal de la 1864,se distinge normativ,între ipoteza în care copilul ucis de mamă era născut în afara casătoriei,un copil nelegitim(împrejurare în care pedeapsa era mai mică,respectiv recluziunea) ,și ipoteza uciderii copilului rezultat din căsătorie(când se aplica o pedeapsa mai gravă,respectiv mnca silnică pe viață,conform art.232).

A se observa că legiuitorul Codului penal de la 1864 considera că suprimarea vieții nou-născutului în timpul nașterii ,sub imperiul tulburării pricinuite de actul nașterii ,mama ucigașă putea comite actul de ucidere și în timpul nașterii datorită intensității tulburărilor mai mari ,durerilor mai mari decât imediat după naștere infracțiune care astăzi constituie infracțiune de vătămare a fătului.

Uciderea ori vătămarea nou-născtului în Codul Penal de la 1936

În Codul penal din anul 1936(conform art.465) se prevedea că „săvârșește infracțiunea de pruncucidere mama care își ucide copilul natural,înainte de a fi expirat termenul legal de delacrare la Oficiul stării civile” ,încercându-se astfel,să se elimine anumite imprecizii ale reglementărilor anerioare,care,prin ambiguitatea lor,creau discuții în literatură și o jurisprudență neunitară.

A se vedea că în conținutul normei prevăzute în Codul penal de la 1936 s-a introdus o condiție temporară și anume“săvârșește această infracțiune mama care își ucide copilul natural înainte de a fi expirat termenul legal de declarare la Oficiul stării civile”.

S-a menținut denumirea infracțiunii de “pruncucidere” și în Codul Penal de la 1936.

Infracțiunea era incriminată doar dacă uciderea era a copilului nelegitim,iar fapta era comisă de catre mama naturală.

Infracțiunea de ucidere ori vătămare a nou-născutului săvârșită de către mamă în Codul Penal de la 1969

În reglementarea Codului penal din anul 1969 nu se mai păstrează distincția dintre copilul legitim și cel natural , promovându-se o altă concepție,potrviti căreia nu se justifică nicio diferență între suprimarea vieții copilului născut în afara căsătoriei și al copilului născut în timpul căsătoriei,infracțiunea căpătând un nou conținut,în dispozițiile art.177 C.pen.

Conform art.177 Cod Penal 1969,uciderea ori vătămarea nou –născutului săvârșită de către mamă este definită ca fiind: “Uciderea copilului nou-născut, săvârșită imediat după naștere de către mama aflată într-o stare de tulburare pricinuită de naștere”.Denumirea infracțiunii rămâne aceeași.

Infracțiunea de ucidere ori vătămare a nou-născutului săvârșită de către mamă în Codul penal din 2009

Conform art.177 Cod penal: “Uciderea copilului nou-născut, săvârșită imediat după naștere de către mama aflată într-o stare de tulburare pricinuită de naștere, se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani.”

Nu se schimbă dispozițiile articolului 177 Cod Penal din 1969 , conținutul infracțiunii,sub denumirea de “pruncucidere” rămâne același.

Infractiunea de ucidere ori vătămare a nou-născutului săvârșită de către mamă în Codul penal din 2014

Sub imperiul Noului Cod penal apar o serie de modificări privind conținutul textului legal , tranșând anumite controverse și lămurind anumite aspecte în vederea calificării infracțiunii.

Uciderea ori vătămarea nou-născutului săvârșită de către mamă, a căpatat un nomen iuris propriu astfel că obiectul juridic special nu îl mai constituie ansamblul relațiilor sociale a căror formare,desfăsurare și dezvoltare normală este categoric legată de ocrotirea vieții copilului nou-născut,ocrotire ce impunea respectarea dreptului la viața a oricărui nou-născut ci relațiile sociale a căror existență este asigurată prin apărarea familiei și a membrilor acesteia împotriva actelor care aduc atingere acestor relații.

Orice atingere adusă unui membru de familie(ucidere sau vătămare) aduce în primul rând atingere relațiilor sociale privind viața,integritatea și sănătatea acestuia și numai în secundar se pot aduce atingeri familiei,membrilor săi.

Criteriul după care infracțiunile săvârșite asupra unui membru de familie au fost grupate într-un capitol special a fost acela al obiectului juridic al ocrotirii penale,anume relațiile sociale privind ocrotirea nu a vieții persoanei, în deosebi ci a membrilor de familie.

O schimbare o constituie adăugarea sintagmei “dar nu mai târziu de 24 de ore “,sintagmă care fixează o condiție temporară ,esențială în calificarea infracțiunii și stabilește cu exactitate termenul în care subiectul pasiv calificat al infracțiunii are calitatea de nou –născut( cu ajutorul medicinei ,se va putea stabili cu exactitate timpul săvârșirii faptei).

Conform alin.(2).art200 Cod Penal:”Dacă faptele prevăzute în art 193-195 sunt săvârșite asupra copilului nou-născut imediat după naștere, dar nu mai târziu de 24 de ore, de către mama aflată în stare de tulburare psihică, limitele speciale ale pedepsei sunt de 1 luna și , respectiv,3 ani, se stipulează o nouă formă tip a infracțiunii.

Un alt tip de modificare se poate vedea și privind tratamentul sancționator, el fiind unul mai blând.Sintagma “tulburare pricinuită de către nastere”a fost înlocuită cu sintagma “ tulburare psihică”.

Actualul Cod penal este caracterizat prin noutate datorită noii denumiri,noului conținut legal și tratamentului sancționator mai blând.

2.SITUAȚII TRANZITORII

Codul penal actual a fost modificat succesiv printr-o serie de legi speciale. Până la 8 decembrie 2008 au intrat în vigoare următoarele modificări:

Dec. Curții Constituționale nr.214/1997,Dec. Curții Constituționale nr.436/1997,Dec. Curții Constituționale nr.25/1998,Dec. Curții Constituționale nr. 177/1998,Dec. Curții Constituționale nr.5/1999,Dec. Curții Constituționale nr.150/1999,Dec. Curții Constituționale nr.165/1999,Legea nr.143/2000,Legea nr. 197/2000,Ordonanța de urgență a Guvernului nr.207/2000,Ordonanța de urgență a Guvernului nr.19/2001,Ordonanța de urgenta a Guvernului nr 89/2001,Legea nr. 456/2001,Legea nr.20/2002,Legea nr.61/2002,Legea nr 169/2002,Ordonanța de urgență a Guvernului nr.58/2002,Ordonanța de urgență a Guvernului nr.93/2002,Ordonanța de urgență a Guvernului nr.143/2002,Ordonanța de urgență a Guvernului nr.109/2004,Legea nr.85/2005,Legea nr.160/2005,Legea nr.247/2005,Legea nr.278/2006,Ordonanța de urgență a Guvernului nr.60/2006,Dec. Curții Constituționale nr.62/2007,Legea nr.337/2007,Legea nr 58/2008,Ordonanța de urgență a Guvernului nr 198/2008.

Situațiile tranzitorii creează probleme privind aplicarea legii,vom avea la dispoziție spre aplicare legea penală veche (teoria ultraactivității ) ,legea penală nouă (teoria retroactivității ) sau legea penală mai favorabilă (mittior lex).

Pentru situațiile întâlnite se vor avea în vedere următoarele criterii de determinare a legii mai favorabile pentru autorul ce comite o infracțiune iar în timpul comiterii apare o succesiune de legi :

• condițiile de incriminare a faptei

• condițiile de tragere la răspundere penală ;

• natura și durata sancțiunii ;

• termenul de precripție a răspunderii penale ;

• cauzele de agravare și de atenuare a pedepsei;

• existența pedepselor complementare și accesorii;

• dispoziții privitoare la tentativă ;

Aplicarea obligatorie a legii mai favorabile necesită următoarele condiții :

a)să existe o hotărâre definitivă de condamnare la pedeapsa detențiunii pe viață, închisoare sau amenda;

b) după rămănerea definitivă a hotărârii de condamnare, dar înainte de executarea completă a pedepsei închisorii sau amenzii să intervină o lege penală nouă;

c) să intervină o lege penală nouă după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, dar înainte de executarea completă a pedepsei închisorii sau amenzii;

d) legea penală nouă să fie mai favorabilă, adică să prevadă o pedeapsă mai blândă decât cea prevazută în legea veche; caracterul mai favorabil al legii noi se verifică prin compararea maximului special al pedepsei prevăzute în cele două legi și a dispozițiilor privitoare la cauzele care agravează sau atenuează răspunderea penală, modificând limitele legale ale pedepsei.

e) pedeapsa definitiv aplicată să depășească maximul special al pedepsei prevăzute în legea nouă pentru infracțiunea săvârșită.

CAP. V ELEMENTE DE DREPT COMPARAT

În zilele noastre, legiutorii codurilor penale raportându-se la tendințele actuale,încercând a proteja drepturile și libertățile fundamentale prin metode eficiente de protecție acestora au creat texte legale care să fie conforme cu legislațiile internaționale.

Astfel pentru a prezenta concepțiile și altor legiuitori ,este necesară menționarea celor două curente legislative,unul prin care infracțiunea de ucidere ori vătămarea nou-născutului săvârșită de către mamă este incriminată ca infracțiune distinctă și unul potrivit căruia infracțiunea de uciderea ori vătămarea nou-născutului săvârșită de către mamă nu are o reglemtare distinctă.

Codul peruan prevedea în anul 1927 că femeia cu bună reputație care pentru a ascunde rușinea își omoară copilul în timpul nașterii ,va fi pedepsită cu închisoarea de gradul 5.Dacă infracțiunea era săvârsită de către bunicii materni,în aceleași circumstanțe, pedeapsa era închisoarea de gradul 1,în afară de aceste cazuri,uciderea copilului era pedepsită cu închisoarea de gradul 3.

În Codul Austriei, în anul 1927 se prevedea că dacă mama în timpul nașterii,își ucidea copilul ori nu lasă să i se furnizeze asistență necesară actului nașterii, era pedepsită cu închisoarea de la 10 la 20 de ani .

În Codul penal german, uciderea ori vătămare a nou-născutului săvârșită de către mamă nu are o incriminare distinctă,fiind prezentă în Cap.16 al Părții speciale intitulat „Infracțiuni contra vieții” , la paragr.212 se precizează că „Dacă o persoană ucide o altă persoană,fără să poată fi considerată asasin,persoana respectivă primește pedeapsa cu închisoare de cel puțin 5 ani.” ,iar la paragraful următor legiuitorul german prevede : “Dacă o persoană ucide o altă persoană datorită faptului că a fost adusă ,fără vina sa,într-o stare de furie de către victimă,deoarece victima a brutalizat-o,pe ea sau pe un membru al familiei sale sau i-a adresat o insultă gravă,sau există ate circumstanțe atenuante,persoana respectivă primește pedeapsa cu închisoare între 1 an și 10 ani”

Examinând ultimele prevederi coroborate vom putea observa că omorul săvârșit cu reținerea circumstanței atenuante „a tulburării sufletești profunde” poate îmbrăca forma infracțiunii de ucidere ori vătămare a nou-născutului săvârșită de către mamă,atât timp cât nu există o incriminare distinctă în cod.

În Codul penal maghiar,infracțiunea de ucidere ori vătămare a nou-născutului săvârșită de către mamă reprezintă “fapta femeii care își ucide copilul în timpul nașterii sau copilul născut,imediat după naștere,pedepsindu-se cu privarea de libertate de la 1 la 5 ani”

A se observa sintagmele “imediat după naștere” și “în timpul nașterii” care fixează două condiții, text normativ diferit de cel creat de legiuitorul român care incriminează uciderea ori vătămarea nou-născutului săvârșită de către mamă doar imediat după naștere , uciderea ori vătămarea nou-născutului în timpul nașterii consituind o trăsătură esențială pentru infracțiunea de vătămarea fătului.

Privitor la textul legal maghiar, a se vedea că spre deosebire de textul legal român ,infracțiunea nu se petrece sub imperiul stării de tulburare psihică pricinuită de naștere, condiție esențială pentru calificarea faptei drept uciderea ori vătămarea nou-născutului săvârșită de către mamă în dreptul român.

Statul italian prin Codul său penal încriminează fapta de ucidere ori vătămare a nou-născutului săvârșită de către mamă,prin art.578:”Fapta mamei care provoacă moartea propriului copil nou-născut imediat după naștere sau al fătului în timpul nașterii, atunci când se află într-o stare de abandon material și moral în timpul nașterii sau imediat după naștere”.

În Codul penal suedez,se prevede în Partea a doua,Cap.3 intitulat „Infracțiuni contra vieții și sănătății”, la Secțiunea 3, că “Femeia aflată într-o stare de tulburare pricinuită de naștere care își ucide copilul nou-născut va fi condamnată la pedeapsa cu închisoarea pe o perioadă de maximum șase ani pentru infracțiunea de pruncucidere”

A se observa că în legislația penală suedeză, infracțiunea de ucidere ori vătămare a nou-născutului săvârșită de către mamă are o încadrare distinctă,se identifică o singură cerință esențială și anume starea de tulburare pricinuită de naștere și lipsește cerința esențială a uciderii /vătămării copilului imediat după naștere.

Tratamentul sancționator suedez pentru infracțiune este mai blând decât tratamentul sancționator rezervat infracțiunii de către legiuitorul român.

Codul penal portughez definește infracțiunea de uciderea ori vătămarea nou-născutului săvârșită de către mamă ca fiind : “Mama care își ucide copilul în timpul nașterii sau după aceasta și fiind încă sub influența perturbatoare primește pedeapsa cu închisoare de la 1 la 5 ani”.

A se observa că regimul sancționator este unul mai blând,subiectul activ al infracțiunii este calificat ca și în legislația română și că infracțiunea se poate săvârși atât în timpul nașterii cât și după naștere.

În ceea ce privesc condițiile esențiale, legiuitorul portughez a prevăzut în norma de incriminare și trăsătura esențială a uciderii copilului sub influența unei stări perturbatoare ca și legiuitorul român.

În legea penală franceză,conform art. 221 alin.(4):“uciderea ori vătămarea nou-născutului săvârșită de către mamă este sancționată ca omor comis asupra unui minor până la vârsta de 15 ani”.

CAP. VI CONCLUZII ȘI PROPUNERI DE LEGE FERENDA

Infracțiunea ce face obiectul cercetării științifice este o infracțiune de autonomă, încadrată separat de celelalte infracțiunii care aduc atingere vieții umane ,integrității corporale , sănătății situată în capitolul“Infracțiuni contra membrilor de familie”.Este o infracțiune specială datorită calității calificate a subiectului activ al infracțiunii,reprezintă o variantă atenuată a infracțiunii de omor ,săvârșită de către mama nou-născutului sub influența unei stări de tulburare pricinuită de naștere precum și conform alin.(2) al art.200 Cod faptele prevăzute art 193-195 ale Codului penal săvârșite asupra pruncului sub influența stării de tulburare psihică pricinuită de naștere , cu un tratament sancționator mai blând față de infracțiunea de omor.

Din cercetarea realizată cu ocazia elaborării lucrării de dimplomă consider că privitor la conținutul textului legal ar trebui adusă următoarea modificare și anume introducerea în textul legal al sintagmei „în timpul nașterii” ca și condiție temporală de comitere a faptei deoarece în opinia multor autori din doctrina internațională ,opinie la care și eu ader se consideră intensitatea durerilor nașterii ca fiind mai mare în timpul nașterii decât după actul nașterii și deoarece pruncul se află la granița dintre mediul extern și mediul în care s-a dezvoltat fapta ar trebui considerată ca fiind infracțiune de uciderea ori vătămarea nou-născutului săvârșită de către mamă.

Momentul în care durerile nașterii se intensifică este momentul în care practic fătul este expluzat în mediul extrauterin ,fapt ce îl găsesc mai propriu pentru săvârșirea infracțiunii, deoarece actul expulzării contribuie la maximizarea intensității durerii.

BIBLIOGRAFIE

1. Conf. univ .dr. Petre Dungan,Considerații asupra incriminării sau neincriminării pruncuciderii,Revista Dreptul ,nr.4/2012

2. George Antoniu (coordonator și autor), Constantin Duvac, Daniela Iuliana Lămășanu, Ilie Pascu, Tudorel Toader, Constantin Sima, Ioana Vasiu, Explicații preliminare ale noului Cod penal, vol. III, Partea specială, Editura Universul Juridic, București, 2013.

3. Vasile Dobrinoiu, Ilie Pascu, Mihai Adrian Hotca, Ioan Chiș, Mirela Gorunescu, Costică Păun, Maxim Dobrinoiu, Norel Neagu, Mircea Constantin Sinescu, Noul Cod penal comentat. Partea specială, vol. II, Editura Universul Juridic, București, 2012.

4. Constantin Duvac, Drept penal. Partea specială, vol. I și II, Editura Universul Juridic, București, 2013;

5. Petre Dungan, Tiberiu Medeanu, Viorel Pașca, Manual de drept penal. Partea specială, vol. I și II, Editura Universul Juridic, București, 2012/2013.

6. Revista de drept penal 1994-2013

7.Noul Cod penal

8.Codul penal

9.Mihail Udroiu , Drept penal.Parte specială., Noul Cod penal ed.C.H.Beck București 2014

10.Mihail Udroiu , Drept penal.Parte generală., Noul Cod penal ed.C.H.Beck București 2014

11. 16.Ro.wikipedia.org/wiki/Codul_penal_al_Romaniei

12. www.legeaz.net

13.Constantin Duvac, Tratat de drept penal,Editura C.H.Beck 2009 ,Bucuresti.

14.lector univ.Alexandru Boroi, Pruncuciderea și uciderea din culpă, Ministerul afacerilor interne,Academia de poliție Alexandru Ion Cuza Ed.Ministerului de Interne ,anul 1992 .

15. Curs de medicina legală ,Facultatea din Iași Vol 3

16. www.Dexonline.ro

17.Gheorghe Iulian-Ioniță, Revista de drept penal , Asociația Română de Științe Penale , Ed.Universul Juridic,Bucuresti 2014.

18. O.Loghin.A.Filipas

19.Gheorghe-Iulian Ioniță, Drept penal .Parte specială Ed. a doua revazută și adăugită,Ed.Universul Juridic . ,Bucuresti , 2012

20.Conf.univ.dr.Petre Dungan, Drept penal.Parte Specială, vol.1 ,București,2006,Ed.Lumina Lex.

21.Trib.Suprem.col . pen, dec. nr 23/1955 în Culegere de decizii pe anul 1955

22.Trib Suprem, dec,indrumare nr 2/1976, în Culegere de decizii pe anul 1976

23. C.S.J., Secția pen., dec.nr.1/179/2000, Dreptul, nr.5/2001, p.41

24. Madalina Cora Jurist ,Aspecte teoretice în materia infracțiunii de pruncucidere.

25.Tribunalul Suprem ,Secția Penala Decizia nr.3865 în 1971-pg 297-Ministerul afacerilor interne.Academia de poliție Alexandru Ion Cuza “Pruncuciderea și uciderea din culpă “ lector univ.Alexandru Boroi Ed Ministerului de Interne 1992 .

26.Constantin Duvac, Tratat de drept penal,Editura C.H.Beck 2009 ,București

27.Jurist Dobrică Denis-Lucia ,Lucrare de licență, Uciderea ori vătămarea nou-născutului săvârșită de către mamă

28.Dr.Elisabeta Boțian, Drept Penal ,Parte specială,comentariu privind infracțiunea de ucidere ori vătămare a nou-născutului săvârșită de către mamă.

29.Prof.dr.Gheorghiță Mateuț , O caracterizare a pruncuciderii în lumina teoriei și practicii penale. Revista Dreptul, anul 9:Seria a 3-a Nr 8/2000 30.Gheorghe Iulian-Ioniță, Revista de drept penal , Asociația Română de Științe Penale , Ed.Universul Juridic,Bucuresti 2014,pg.84

31.https://dexonline.ro/definitie/ombilical

32.http://www.csid.ro/dictionar-medical/cefalhematom-11521832/

33.Valeriu Cușnir, Radion Cojocaru, Caracteristica criminalistică și elementul probatoriu al pruncuciderii,Revista de stiințe penale ,Anuar anul 3 2007

34.https://dexonline.ro/definitie/hematom/paradigma

35.Mihai Claudiu Munteanu ,Revista Dreptul, p.110 ,Seria a 3-a Nr.4/1999

36. Tribunalul Suprem ,Secția Penală Decizia nr.3865 în 1971- Ministerul afacerilor interne.Academia de poliție Alexandru Ion Cuza “Pruncuciderea și uciderea din culpă “ lector univ.Alexandru Boroi Ed Ministerului de Interne, Anul1992.

37.http://wol.jw.org/ro/wol/d/r34/lp-m/102003410

38.https://dexonline.ro/definitie/delir

39.Mihai Ardeleanu, Laborator de Sănătate Mintală Tg-Mureș,Expertiza medico-legală psihiatrică în pruncucidere:dificultăți și soluții Harald Jung, Institutul de Medicină-Legală Tg-Mureș,Dreptul, Seria a-3a Nr.10/2002 Uniunea Juristilor din Romania

40.Culegere de decizii pe anul 1971

41.Petre Dungan, Considerații asupra incriminării sau neincriminării pruncuciderii,Revista Dreptul , Nr.9/2009 Ed.C.H.Beck,pg.158

42.http://www.dictionaronline.ro/expresii_latinesti.php?id=pater%20familiaswww.legeaz.net

43.Ro.wikipedia.org/wiki/Codul_penal_al_Romaniei

44.http://www.rasfoiesc.com/legal/drept/PRINCIPIUL-APLICARII-LEGII-PEN54.php

45.Jurist Călin Carola –Elena, Lucrare de diplomă,Loviri sau vătămări cauzatoare de moarte,Anul 2015