Uber Ridesharing
=== 504ef7c3a6b1fb9f9be1fcb4520b2d2ee25924ea_127773_2 ===
Cap. I. Noțiuni introductive
Prezentarea companiei U B E R
Uber Technologies Inc ( U B E R) este o companie americană internațională de transport în rețea cu sediul în San Francisco, California.
Compania dezvoltă, comercializează și operează aplicația pentru smartphon și tabletă, ”Uber app”. Aplicația de pe telefonul mobil permite clienților să comande limuzine cu șofer sau taxiuri. [1]
Compania Uber a fost înființață ca și "UberCab" de Travis Kalanick și Garrett Camp în 2009 și aplicația Uber app a fost lansată în iunie a aceluași an.
Uber a lansat aplicația pentru iPhone în anul 2010, oferindu-le clienților posibilitatea de a închiria rapid limuzine cu șofer.
Ulterior, pe fondul competiției cu jucători mai mici, compania le-a oferit clienților și posibilitatea de a comanda taxiuri sau mașini cu tarife mai mici decât limuzinele. [1]
Aplicația permite pasagerilor să se conecteze direct prin GPS-ul telefonului mobil cu cea mai apropiată mașină cu șofer înregistrată în baza de date a Uber. Contractarea serviciului și plata se desfășoară exclusiv prin intermediul Uber și nu personal cu șoferul. La destinație, pasagerul nu achită fizic nimic.Tariful este calculat de program în funcție de distanță, viteză și condițiile de trafic.
Serviciile nu se plătesc fizic, contravaloarea călătoriei este reținută în mod automat de pe cardul clientului prin intermediul contului de client. Șoferii își primesc banii într-un depozit și au dreptul la o anumită cotă din nota de plată, restul rămânând companiei.
Compania nu lucrează cu companii de taxi obișnuite, ci cu companii de transport și cu șoferi individuali. Șoferii înscriși în aplicație pot munci când vor și cât vor. [2,3]
Viziunea Uber
”Uber evoluează odată cu lumea. Punând în legătură pasagerii cu șoferii prin intermediul aplicațiilor noastre, facem ca orașele să fie mai accesibile, oferind mai multe posibilități pentru pasageri și mai multe oportunități profesionale pentru șoferi. De la înființarea companiei, în anul 2009, până în prezent, când ne-am lansat în peste 100 de orașe, prezența Uber la nivel mondial, în rapidă expansiune, continuă să apropie oamenii de orașele lor”
UberX, este un serviciu care este diferit ca structura de un serviciu comercial, ofera locuitorilor unui oraș posibilitatea sa împartă o călătorie și costurile aferente acesteia.
Viziunea UBER este de a scoate sute de mii de mașini de pe străzile orașelor din Europa, reducând emisiile de carbon și creând zeci de mii de oportunități economice. Sunt aproape 1 milion de mașini înregistrate în București care sunt folosite, în medie, de 1,3 persoane.
Crescând timpul de utilizare și numărul de persoane care împart o mașină personala, acest număr s-ar putea reduce la 250.000.
Afacere de transport în rețea. Ridesharing
O companie de transport în rețea (Transportation Network Company , TNC) este o companie care utilizează o platformă on-line pentru a conecta pasagerii cu automobilele. folosind vehiculele lor personale, într-un mod non-comercial. [6]
Exemplele includ Lyft, Uber X, Sidecar, Wingz, Summon și Haxi .
Aceste platforme au fost numite "ridesharing ", dar expertii în transport preferă termenul de "ridesourcing", pentru a clarifica faptul că șoferii nu împărtășesc o destinație cu pasagerii lor. (termenul înseamnă obtinerea de șoferi) [9]
Definiția unui TNC a fost creat de California Public Utilities Commission în 2013, ca urmare a unui proces de reglementare în jurul acestei forme noi de transport și încă nereglementate anterior. Înainte de definire, Comisia a încercat să grupeze serviciile TNC în aceeași categorie ca și automobilele. [10]
Grupul industrial Taxi s-a opus creării unei noi categorii, argumentând că afacerile TNC sunt diferite de afacerile lor, ele făcând operațiuni de taxi ilegale. [11]
Comisia a stabilit reglementările pentru serviciile de TNC, și în același timp definiția lor.
Aceste reglemtari au inclus: verificarea autobiografiei unui șofer, instruirea șoferului, restricții de droguri și alcool, acoperirea unei asigurări minime de 1 milion dolari, și licența să fie acordată companiei prin intermediul Comisiei de Utilități Publice (PUC). [12]
Modelul de afacere
Companiile de transport în rețea (network transport companies), au dezvoltat o platformă de calcul care creează o piață online (online marketplace), în care un sofer proprietar și masina sa este înregistrat ca și o companie ce poate oferi propria sa muncă, inclusiv mașina sa – persoanelor care solicită o cursa pe piață.
Serviciile oferite de astfel de companii includ:
întreținerea unei piețe în care clienții plătitori pot găsi mașini pentru închiriere
verificarea mașinilor pentru a se asigura că acestea îndeplinesc standardele de piata proprii ale companiei
livrarea plății de la client către conducătorul auto în tranzacțiile financiare proprii.
Aceste servicii de transport în rețea pot fi în creștere în viitor, din cauza simplității de a solicita o cursă într-o aplicație pe telefonul mobil, pentru satisfacția de a avea o experiență monitorizată de o companie ca un terț, și din cauza prețurilor competitive pentru servicii. [13 ]
Taximetrele pot oferi servicii similare, dar în timp ce cele mai multe orașe impun companiilor de taximetre să satisfacă cerințele unei afaceri, companiile de transport în rețea pot fi scutite de la aceste cerințe, oferind o piață fără să angajeze efectiv șoferi sau să dețină automobile. [13]
Istoric și prezența în lume
Începând din 2012, UBER s-a extins la nivel internațional. Aplicația a fost primită cu aplauze la nivel mondial în mai multe orașe din lume, pentru că a determinat o scădere a tarifelor de transport.
În iunie 2013, valoarea companiei era evaluată la 3,5 miliarde dolari,[20] iar în iunie 2014, valoarea era de 18 miliarde de dolari.[23]
În 2014, ea a experimentat cu caracteristici de ”car pooling” și a făcut și alte actualizări. Klout clasează compania din San Francisco, pe poziția 48 între cele mai puternice companii din America în 2014. [26]
În iunie 2014, compania era prezentă în aproape 140 de orașe din circa 40 de țări și avea milioane de clienți.[23] Tot în iunie 2014, compania avea 900 de angajați și percepea un comision intre 20% – 25% de la șoferi .[24]
Până la mijlocul anului 2015, Uber a fost estimat a fi în valoare de 50 de Bilioane de dolari. [26]
Din mai 2015, serviciul a fost disponibil în 58 de țări și 300 de orașe din lume.[22] [23]
De la lansarea sa, multe alte companii au copiat modelul său de afaceri, tendință care a ajuns să fie numită "Uberification" . [24] [25]
Compania Uber dezvoltîndu-se pe plan internațional, de asemenea, a început să experimenteze litigiile cu guvernele și companiile de taxi din aceste regiuni.
De asemenea, în februarie 2015, Uber a anunțat o colaborare cu Carnegie Mellon pentru a fonda Technology Center Uber avansată, o nouă facilitate în Pittsburgh menită să sprijine cercetarea în dezvoltarea de vehicule cu auto-conducere. [28]
În plus, Uber a extins serviciile sale UberPOOL la Los Angeles și New York City, [29] extinde în continuare în luna martie, pentru a oferi UberPOOL în Austin, Texas, în așteptarea festivalului Southwest. [30]
În aprilie 2015, Uber a redenumit programul UberFRESH ca UberEATS [31] și a extins serviciul pentru a include Barcelona, Los Angeles, Chicago și New York City. [32,33]
În luna următoare, Uber a lansat Coaliția UberMilitary Families, un nou proiect pentru a sprijini inițiativa UberMilitary existentă. Proiectul își propune ca Uber să devină partener cu organizațiile de familie militare existente și de a angaja persoane militare aflate în întreținere, în plus față de veterani, ca șoferi.[34]
De asemenea, în mai 2015, Uber a actualizat aplicația de mobil pentru a include cazarea pentru conducătorii auto care sunt surzi sau cu probleme de auz. [35]
Uber s-a lansat oficial în București în 25 februarie 2015. De atunci, Uber atrage din ce în ce mai mulți șoferi bucureșteni. Nu se cunoaște numărul exact al șoferilor înregistrați ca parteneri, dar cei care au devenit deja parteneri Uber în România, sunt mulțumiți de posibilitatea rotunjirii propriilor venituri.
Eficientizarea traficului din orașele aglomerate este oricând binevenită, cu atât mai mult în București .
Prin intermediul aplicației Uber pentru șoferi, disponibilă acum pe telefon sau pe tabletă în România, orice șofer care îndeplinește condițiile UBER își poate împărți mașina și costurile, cu o altă persoană din aplicația Uber varianta pentru pasageri, în deplină singuranță.
CAP.II. Strategii de promovare a serviciilor Uber
Compania americană Uber oferă proprietarilor de mașini posibilitatea serviciilor de transport prin intermediul unei aplicații care îi pune în legătură cu clienții și asigură și platforma de taxare și gestionare a comenzilor.
În topul 10 celor mai valoaroase start-up-uri din lume nu intră nicio companie din Europa, ci șapte firme americane, două asiatice și una din India. Într-un top mai extins al WSJ, care include 108 companii din lume, majoritatea sunt din Statele Unite și numai nouă din Europa.
Conform Ziarului Financiar din august 2015, Uber are cel mai valoros start-up din lume.
În România Uber are operațiuni din luna februarie a acestui an, doar în București. România este una dintre cele mai „prietenoase“ țări din regiune cu Uber, autoritățile din mai multe țări vecine lansând controale sau amendând compania. Spre exemplu, luna trecută Uber a fost amendată cu 200.000 de leva (100.000 de euro) de Comisia pentru protecția competiției din Bulgaria, conform portalului Novinite.com. [38]
38. Articol publicat în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 05.08.2015
1. Tipuri de automobile Uber
In funcție de necesități, clientul Uber poate alege tipul vehiculului. Există până la cinci tipuri de servicii de vehicule pentru Uber, în funcție de oraș.
Cele cinci tipuri de servicii disponibile sunt: BLACK, UberX, TAXI, SUV, LUX
• BLACK
– Acesta este serviciul original Uber. Alegerea unei mașini BLACK va trimite un Sedan pentru locația aleasă, cu locuri până la 4 persoane.
• TAXI
– Acestă opțiune necesită un taxi care are un acord cu firma Uber. Aceste taxiuri sunt la fel ca orice taxurii normale, cu excepția faptului că se pot plăti prin intermediul aplicației.
• UberX
– Aceasta opțiune trimite o masină obișnuită pentru uzul zilnic.
Mai bune, mai rapide și mai ieftine decât taxiul, cu scaune până la patru persoane. Aceasta este opțiunea de buget Uber.
• SUV
– Acestă opțiune trimite un SUV pentru locația aleasă, cu scaune până la 6 persoane. Acest lucru este semnificativ mai scump decât serviciul BLACK.
. • LUX
– Acestă opțiune trimite o masina de lux high-end la locația aleasă, cu scaune până la patru persoane. Acesta este cel mai scump serviciu Uber.
http://www.wikihow.com/Use-Uber
2. UberSELECT
Este un serviciu add-on la ceea ce Uber oferea și până acum în România, adică UberX. Numai că în timp ce UberX costă 1,39 lei pe km, UberSELECT costă 2,25. Diferența vine de la mașinile folosite, care la SELECT înseamnă mașini noi gen Skoda Octavia / Superb, VW Passat, BMW Seria 5, Audi A4, etc.
http://masinicugiurgeasibratu.ro/ubersoferi-pentru-o-zi
3. TARIFUL DINAMIC
Orice persoană care a locuit vreodată într-un oraș mare a trecut, probabil, prin experiența neplăcută de a încerca să găsească o mașină care să îl ducă acasă într-o seară aglomerată de vineri, după un concert sau dacă plouă. Poate să dureze foarte mult – pentru că toate mașinile sunt ocupate.
Prin modelul dinamic de prețuri, numit în afară „surge pricing” iar în România „tarifare dinamică”, acest lucru este posibil. Iată cum funcționează.
Algoritmele folosite de Uber monitorizează, în timp real, cererea și oferta din oraș. Când sistemele observă o creștere a timpului de așteptare (pentru că nu sunt suficient de mulți șoferi parteneri în apropiere), tarifele dinamice se activează în mod automat. Acest lucru are două efecte:
Cei care nu se grăbesc aleg să aștepte până când prețurile scad din nou – reducând astfel cererea;
Șoferii parteneri din apropiere merg către zona cu tarife mai mari – crescând astfel oferta.
Rezultatul final este că numărul de persoane care doresc o mașină și numărul de șoferi parteneri disponibil se apropie, iar timpul de așteptare începe să scadă.
Uber folosește multiplicatori de tarif – 1,5x sau 2x, de exemplu – pentru a echilibra cererea și oferta. Sistemul actualizează multiplicatorul la fiecare 5 minute, pentru a putea modifica tarifele conform celor mai recente date. Dacă timpul de așteptare continuă să crească, multiplicatorul crește; dacă acestea scad, scade și multiplicatorul. Pentru a asigura că orice tarif este corect și eficient, Uber împarte orașele în zone numite „geofences”.
4. TRANSPARENȚĂ PENTRU UTILIZATORI. Estimator de tarif
Uber pune la dispoziția utilizatorilor un estimator de tarif care se poate folosi pentru a vedea dinainte care va fi prețul. Atunci când intră tarifele dinamice însă, utilizatorii pot vedea cât vor fi taxați. Iată ceea ce apare în aplicație în astfel de perioade:
Când un utilizator deschide aplicația va vedea imediat dacă există sau nu tarif dinamic în zonă – semnul în formă de fulger albastru denotă acest lucru. Dacă utilizatorul face o comandă, apare un ecran în plus care arată care este multiplicatorul de tarif (în cazul de mai sus, este 2,2x) și acesta este rugat să confirme tariful mai mare sau are opțiune de a primi o notificare atunci când acesta scade. Dacă multiplicatorul de tarif este foarte mare (peste 2x), atunci utilizatorul va trebui să scrie manual care este acesta pentru a ne asigura încă o dată că este de acord cu acest tarif mărit.
ALTERNATIVE PENTRU ȘOFERII PARTENERI
Este ușor să intri în sistem ca driver ( uber.com/drive ) , și ai opțiunile „go online”, și „go offline”. Uber România nu oferă date despre câți șoferi activează în sistem, dar spune că majoritatea lor fac asta ca part time job, on the side. Șoferilor le revine 75-80% din preț, ceea ce pare o completare a veniturilor ușor de realizat și fără bătăi de cap.
Când deschid aplicația într-un moment cu tarife dinamice, șoferii parteneri văd o hartă pe care o numim „heat map”. Zonele roșii sunt cele unde tariful dinamic există deja și unde se poate vedea multiplicatorul de tarif. Zonele galbene sunt zone foarte aglomerate unde este posibil să se activeze un tarif dinamic. Șoferii parteneri se pot uita la toată harta orașului, sau doar la anumite porțiuni, pentru a vedea înspre ce zone se pot îndrepta dacă doresc să facă acest lucru. Dacă acceptă un tarif dinamic, vor vedea și ei același semn sub forma unui fulger pentru a confirma tariful mai mare.
SITUAȚII DE CRIZĂ
În situații de criză, când multe persoane încearcă să plece dintr-o zonă foarte repede, tariful dinamic poate să apară foarte rapid în mod automat. Din acest motiv, există opțiunea ca echipele locale Uber să oprească manual tarifele dinamice în situații de criză cum ar fi incendii, inundații sau alte situații sensibile.
Tarifele dinamice rămân în continuare cea mai eficientă metodă de a fluidiza cererea și oferta și de a oferi un serviciu pe care te poți baza oricând.
http://newsroom.uber.com/romania.
Serviciu Uber FAMILY
Începând din 20 august 2015, s-a introdus serviciului uberFAMILY, o nouă opțiune în aplicația Uber prin care se poate comanda o mașină cu scaun pentru copil.
Cu o simplă apăsare de buton și doar 7 lei în plus față de tariful normal, se poate comanda o mașină cu care copilul este dus în siguranță la destinație. Scaunele disponibile sunt pentru copii care au între 9 și 18 kg și există un singur scaun în fiecare mașină.
ÎMPARTE TARIFUL CURSEI
Se poate face sharing la tariful cursei comandate, împărțind valoarea cursei cu prietenii din mașină.
Dacă prietenii acceptă, se va retrage o parte egală de pe cardul fiecărei persoane. Se elimină prin acest mod datoriile și obligațiile amânate.
Promoții Uber
Prima cursă este gratuită cu aplicația Uberx sau pe UberSELECT.
”Nu ai încercat Uber până acum? Descarcă aplicația, introdu codul UBERBUC în secțiunea Promoții și prima cursă este gratuită în limita a 30 lei, pe uberX sau pe UberSELECT. Se aplică Termeni și Condiții conform detaliilor primite la înregistrarea codului.”
http://newsroom.uber.com/romania/ro/2015/11/uberselect_bucuresti/
UberEVENTS
Prin opțiunea de self-service, Uber EVENTS se pot achiziționa curse pentru invitații unui eveniment anume. Astfel se poate organiza un eveniment perfect, de la cele mai mari adunări la cele mai mici serate.
Atunci evenimentul poate fi unul de succes, și în plus, se obține siguranța că oaspeții pot ajunge ”la” și ”de la” cu ușurință.
Există Evenimentul tip Door-to-door și evenimentul pentru Gazdă (Host)
Aplicații pentru vacanță Uber
Una dintre cele mai mari probleme ale turiștilor este transportul în comun. În toate țările din lume, indiferent de gradul de dezvoltare, străinii au semnalat numeroase probleme cu taximetriștii.
În condițiile în care majoritatea aeroporturilor din lume sunt dotate acum cu WiFi, Uber ar putea fi o modalitate extrem de ușoară de a călători între locul de aterizare și hotelul la care vă cazați.
În România, tarifele practicate de cei de la Uber în București sunt aproape similare cu cele ale firmelor de taximetrie obișnuite, însă în alte țări, serviciul vă va ajuta să economisiți o sumă destul de mare de bani. Uber poate fi descărcată atât pentruAndroid, cât și pentru iOS.
http://playtech.ro/2015/aplicatii-pentru-vacanta-care-iti-vor-face-vara-mai-frumoasa
Brand Ambassador Uber
Brand Ambassadorul UBER poate participa la evenimente, organizează chiar el evenimente sau participă lângă echipa locală atunci când are nevoie de ajutor.
Ceea ce este foarte bine pentru brand Ambassador, este că nu există o rețetă general valabilă pentru a avea succes. Brand Ambassadorii UBER sunt plătiți după activitatea și rezultatele lor.
Va avea un comision pentru fiecare utilizator activ pe care îl generează sau plata pe ora dacă participă la evenimente.
Rolul unui Brand Ambassador este foarte simplu – trebuie să aducă cat mai multi utilizatori noi la Uber, care să inceapa să călătoreasca folosind aplicația.
Va primi toate resursele necesare pentru a putea face asta și pentru a avea succes și propriul cod promo (personalizat și unic), care va face recrutarea și promovarea de utilizatori noi foarte ușoară.
In plus, va avea UBER SWAG ( Uber-tricouri, Uber-ochelari și alte lucruri Uber) pentru el personal și pentru cei pe care vrea să ii convingă, și multe alte lucruri în funcție de campaniile care rulează.
http://www.uberbucharestba.com
Google evaluează la 3,5 mld. $ o aplicație de comandat limuzine cu șofer și taxiuri, 26 august 2013, Adrian Seceleanu, Ziarul financiar, accesat la 12 octombrie 2014
Aplicația de servicii alternative taximetriei Uber ar putea intra pe piața din Bulgaria, 7 august 2014, Daniela Stoican,Ziarul financiar, accesat la 12 octombrie 2014
Aplicația Uber, spaima taximetriștilor din marile capitale ale lumii, va fi funcțională și în România, 12 octombrie 2014, Adina Vlad, Adevărul, accesat la 12 octombrie 2014
Uber, compania și aplicația care ar putea aduce la extincție taximetria și face inutilă deținerea unei mașini personale, 16 iunie 2014, Bogdan Cojocaru, Ziarul financiar, accesat la 12 octombrie 2014
Compania care a inventat autostopul online susține că angajează 20.000 de persoane pe lună, 14 iunie 2014, Cătălina Butan, Ziarul financiar, accesat la 12 octombrie 2014
"DECISION ADOPTING RULES AND REGULATIONS TO PROTECT PUBLIC SAFETY WHILE ALLOWING NEW ENTRANTS TO THE TRANSPORTATION INDUSTRY" (PDF). California Public Utilities Commission. Retrieved 26 Nov 2013.
Geron, Tomio (9 Sep 2013). "California Becomes First State To Regulate Ridesharing Services Lyft, Sidecar, UberX". Forbes. Retrieved 23 Oct 2013.
Yeung, Ken (19 Sep 2013). "California Becomes First State To Regulate Ridesharing Services Uber, Lyft, Sidecar, Wingz and InstantCab". TheNextWeb. Retrieved 19 Nov 2013.
Rayle, L., S. Shaheen, N. Chan, D. Dai, and R. Cervero. App-Based, On-Demand Ride Services: Comparing Taxi and Ridesourcing Trips and User Characteristics in San Francisco. University of California Transportation Center, 2014.
Ride-Sharing Startups Get California Cease-And-Desist Letters – Forbes
In California, They're Not Taxis, They're "Transportation Network Companies" – WNYC
California PUC Proposes Legalizing Ride-Sharing From Startups Lyft, SideCar, Uber – Forbes
Rott, Nate (August 8, 2013). "California's New Rules Could Change The Rideshare Game". npr.org. Retrieved 22 August2014
Rusli, Evelyn (June 6, 2014). "Uber Dispatches trips". Wall Street Journal. Retrieved November 7, 2014.
Goode, Lauren (June 17, 2011). "Worth It? An App to Get a Cab". The Wall Street Journal. Dow Jones & Company.
"Where is Uber Currently Available?". Uber.com. Retrieved May 26, 2015
"Amman,you are UBER's 300th city!". Uber.com. Retrieved May 26, 2015.
"Apple Pay's Real Killer App: The Uber-ification of Local Services". Huffington Post. Retrieved January 5, 2015.
"Uberification of the US Service Economy". Schlaf. Retrieved January 5, 2014.
Afp (2015-02-03). "'Sharing economy' reshapes markets, as complaints rise | Daily Mail Online". Dailymail.co.uk. Retrieved
James Bacon (3 February 2012). "Innovation Uber Alles; Personal-Driver Service Can Revolutionize Transportation Services". The Washington Times. Retrieved 16 December 2014.
Christine Lagorio-Chafkin. "Resistance is Futile". INC.com. Retrieved 17 December 2014.
"First Round Uber". First Round Capital. Retrieved 16 December 2014.
Christine Lagorio-Chafkin. "How Uber Is Going To Hire 1,000 People This Year". INC.com. Retrieved 16 December2014.
Ellen Huet (11 December 2014). "Uber's Global Expansion In Five Seconds". Forbes. Retrieved 19 December 2014.
Elizabeth Hu (12 June 2014). "Uber's Rapid Growth Pits Innovation Against Existing Laws". NPR Morning Edition. Retrieved16 December 2014.
Devin Coldeway (2 February 2015). "Uber Teams Up With Carnegie Mellon on Self-Driving Car Research". NBCNews. Retrieved 9 March 2015.
Tracy Lien (18 February 2015). "Uber to launch carpooling service in Los Angeles on Thursday". The Los Angeles Times. Retrieved 29 May 2015.
Ryan Lawler (9 March 2015). "Uber And Lyft Urge Users To Share Rides With Other Passengers During SXSW".TechCrunch. Retrieved 9 March 2015.
Chris O'Brien (19 February 2015). "Uber launches its first international meal delivery service with UberEATS in Barcelona".VentureBeat. Retrieved 2 June 2015.
Alex Fitzpatrick (29 April 2015). "Uber Is About to Change Dramatically". Time. Retrieved 28 May 2015.
Jon Fingas (28 April 2015). "Uber's food delivery service launches in four cities". EnGadget. Retrieved 28 May 2015.
Marco della Cava (13 May 2015). "Uber hopes to draft more military families". USA Today. Retrieved 28 May 2015.
Davey Alba (28 May 2015). "Uber unveils app update to help its deaf drivers". Wired. Retrieved 28 May 2015.
www.uber.com – Site web oficial
www.soferuber.com – Invitație pentru a deveni șofer partener Uber în România
=== 504ef7c3a6b1fb9f9be1fcb4520b2d2ee25924ea_128481_1 ===
Cap. I. Noțiuni introductive
Prezentarea companiei U B E R
Uber Technologies Inc ( U B E R) este o companie americană internațională de transport în rețea cu sediul în San Francisco, California.
Compania dezvoltă, comercializează și operează aplicația pentru smartphon și tabletă, ”Uber app”. Aplicația de pe telefonul mobil permite clienților să comande limuzine cu șofer sau taxiuri. Applicația Uber poate fi descărcată atât pentru Android, cât și pentru iOS. [1]
Compania Uber a fost înființață ca și "UberCab" de Travis Kalanick și Garrett Camp în 2009 și aplicația Uber app a fost lansată în iunie a aceluași an.
Uber a lansat aplicația pentru iPhone în anul 2010, oferindu-le clienților posibilitatea de a închiria rapid limuzine cu șofer.
Ulterior, pe fondul competiției cu jucători mai mici, compania le-a oferit clienților și posibilitatea de a comanda taxiuri sau mașini cu tarife mai mici decât limuzinele. [1]
Aplicația permite pasagerilor să se conecteze direct prin GPS-ul telefonului mobil cu cea mai apropiată mașină cu șofer înregistrată în baza de date a firmei Uber.
Contractarea și plata serviciului de transport se face exclusiv prin intermediul Uber și nu personal cu șoferul. La destinație, pasagerul nu achită fizic nimic.Tariful este calculat de program în funcție de distanță, viteză și condițiile de trafic.
Serviciile nu se plătesc fizic, contravaloarea călătoriei este reținută în mod automat de pe cardul clientului prin intermediul contului de client înregistrat anterior. Șoferii își primesc banii într-un depozit și au dreptul la o anumită cotă din nota de plată, restul rămânând companiei.
Compania UBER nu lucrează cu companii de taxi obișnuite, ci cu companii de transport și cu șoferi individuali, profesioniști sau neprofesioniști dispuși să ofere contra cost servicii de transport, Șoferii înscriși în aplicație pot munci când doresc și cât timp doresc. [2], [3]
Viziunea Uber
”Uber evoluează odată cu lumea. Punând în legătură pasagerii cu șoferii prin intermediul aplicațiilor noastre, facem ca orașele să fie mai accesibile, oferind mai multe posibilități pentru pasageri și mai multe oportunități profesionale pentru șoferi. De la înființarea companiei, în anul 2009, până în prezent, când ne-am lansat în peste 100 de orașe, prezența Uber la nivel mondial, în rapidă expansiune, continuă să apropie oamenii de orașele lor”
UberX, serviciul de transport lansat de Firma Uber, este un serviciu diferit ca structura de un serviciu comercial, și care ofera locuitorilor unui oraș posibilitatea să împartă între ei o călătorie și costurile aferente acesteia.
Viziunea UBER este de a scoate sute de mii de mașini de pe străzile orașelor din Europa, reducând emisiile de carbon și creând zeci de mii de oportunități economice, atțt pentru șoferii proprietari ai mașinilor, cât și pentru clienții unei curse.
Sunt aproape 1 milion de mașini înregistrate în București la firma Uber, care sunt folosite, în medie, de 1,3 persoane/ mașină.
Crescând timpul de utilizare și numărul de persoane care împart o mașină personală, acest număr s-ar putea reduce de la un milion la 250.000 de mașini.
Afacere de transport în rețea. Ridesharing
O companie de transport în rețea (Transportation Network Company, TNC) este o companie care utilizează o platformă on-line pentru a conecta pasagerii cu automobilele. folosind vehiculele lor personale, într-un mod non-comercial. [6]
Exemplele includ Lyft, Uber X, Sidecar, Wingz, Summon și Haxi .
Aceste platforme au fost numite "ridesharing", dar expertii în transport preferă termenul de "ridesourcing", pentru a clarifica faptul că șoferii nu împărtășesc o destinație cu pasagerii lor. (termenul înseamnă obținerea de șoferi) [9]
Definiția unui TNC a fost creat de California Public Utilities Commission în 2013, ca urmare a unui proces de reglementare în jurul acestei forme noi de transport și încă nereglementate anterior. Înainte de definire, Comisia a încercat să grupeze serviciile TNC în aceeași categorie ca și automobilele. [10]
Grupul industrial Taxi s-a opus creării unei noi categorii, argumentând că afacerile TNC sunt diferite de afacerile lor, ele făcând operațiuni ilegale de taxi. [11]
Comisia a stabilit reglementările pentru serviciile de TNC, și în același timp definiția lor, Transportation Network Company.
Aceste reglementări au inclus: verificarea autobiografiei unui șofer, instruirea șoferului, restricții de droguri și alcool, acoperirea unei asigurări minime de 1 milion dolari, și licența să fie acordată companiei prin intermediul Comisiei de Utilități Publice (PUC). [12]
Modelul de afacere
Companiile de transport în rețea (network transport companies), au dezvoltat o platformă de calcul care creează o piață online (online marketplace), în care un sofer proprietar și masina sa este înregistrat ca și o companie ce poate oferi propria sa muncă, inclusiv mașina sa – persoanelor care solicită o cursa pe piață.
Serviciile oferite de astfel de companii includ:
întreținerea unei piețe în care clienții plătitori pot găsi mașini pentru închiriere
verificarea mașinilor pentru a se asigura că acestea îndeplinesc standardele de piata proprii ale companiei
livrarea plății de la client către conducătorul auto în tranzacțiile financiare proprii.
Aceste servicii de transport în rețea pot fi în creștere în viitor, din cauza simplității de a solicita o cursă într-o aplicație pe telefonul mobil, pentru satisfacția de a avea o experiență monitorizată de o companie ca un terț, și din cauza prețurilor competitive pentru servicii. [13 ]
Taximetrele pot oferi servicii similare, dar în timp ce cele mai multe orașe impun companiilor de taximetre să satisfacă cerințele unei afaceri, companiile de transport în rețea pot fi scutite de la aceste cerințe, oferind o piață fără să angajeze efectiv șoferi sau să dețină automobile. [13]
Istoric și prezența în lume
Începând din 2012, UBER s-a extins la nivel internațional. Aplicația a fost primită cu aplauze la nivel mondial în mai multe orașe din lume, pentru că a determinat o scădere a tarifelor de transport.
În iunie 2013, valoarea companiei era evaluată la 3,5 miliarde dolari,[20] iar în iunie 2014, valoarea era de 18 miliarde de dolari.[23]
În 2014, ea a experimentat cu caracteristici de ”car pooling” și a făcut și alte actualizări. Klout clasează compania din San Francisco, pe poziția 48 între cele mai puternice companii din America în 2014. [26]
În iunie 2014, compania era prezentă în aproape 140 de orașe din circa 40 de țări și avea milioane de clienți.[23] Tot în iunie 2014, compania avea 900 de angajați și percepea un comision intre 20% – 25% de la șoferi .[24]
Până la mijlocul anului 2015, Uber a fost estimat a fi în valoare de 50 de Bilioane de dolari. [26]
Din mai 2015, serviciul a fost disponibil în 58 de țări și 300 de orașe din lume.[22] [23]
De la lansarea sa, multe alte companii au copiat modelul său de afaceri, tendință care a ajuns să fie numită "Uberification" . [24] [25]
Compania Uber dezvoltîndu-se pe plan internațional, de asemenea, a început să experimenteze litigiile cu guvernele și companiile de taxi din aceste regiuni.
De asemenea, în februarie 2015, Uber a anunțat o colaborare cu Carnegie Mellon pentru a fonda Technology Center Uber avansată, o nouă facilitate în Pittsburgh menită să sprijine cercetarea în dezvoltarea de vehicule cu auto-conducere. [28]
În plus, Uber a extins serviciile sale UberPOOL la Los Angeles și New York City, [29] extinde în continuare în luna martie, pentru a oferi UberPOOL în Austin, Texas, în așteptarea festivalului Southwest. [30]
În aprilie 2015, Uber a redenumit programul UberFRESH ca UberEATS [31] și a extins serviciul pentru a include Barcelona, Los Angeles, Chicago și New York City. [32,33]
În luna următoare, Uber a lansat Coaliția UberMilitary Families, un nou proiect pentru a sprijini inițiativa UberMilitary existentă. Proiectul își propune ca Uber să devină partener cu organizațiile de familie militare existente și de a angaja persoane militare aflate în întreținere, în plus față de veterani, ca șoferi.[34]
De asemenea, în mai 2015, Uber a actualizat aplicația de mobil pentru a include cazarea pentru conducătorii auto care sunt surzi sau cu probleme de auz. [35]
Uber s-a lansat oficial în București în 25 februarie 2015. De atunci, Uber atrage din ce în ce mai mulți șoferi bucureșteni. Nu se cunoaște numărul exact al șoferilor înregistrați ca parteneri, dar cei care au devenit deja parteneri Uber în România, sunt mulțumiți de posibilitatea rotunjirii propriilor venituri.
Eficientizarea traficului din orașele aglomerate este oricând binevenită, cu atât mai mult în București .
Prin intermediul aplicației Uber pentru șoferi, disponibilă acum pe telefon sau pe tabletă în România, orice șofer care îndeplinește condițiile UBER își poate împărți mașina și costurile, cu o altă persoană din aplicația Uber varianta pentru pasageri, în deplină singuranță.
Uber în lume în 02.06.2015
Cap. 2. Strategii de marketing pe piața românească
2.1. Afacerea Uber. Cum schimba Uber modelele de business
În era “uberizării”, prin simpla apăsare a unui buton pe smartphone se pune în legătură cererea cu oferta și se creează o nouă economie, față de vechiul tip de business.
Cum faci un business pentru transportul persoanelor când nu ai mașină sau șoferi?
Travis Kalanick când a lansat Uber a creat un loc care să îi pună la un loc pe cei care au o mașină și sunt dispuși să facă bani cu ea și pe cei care vor să ajungă din punctul A în punctul B în condiții decente și fara să-și facă griji legate de costul cursei. Ca de obicei, ideile geniale sunt simple. Astăzi, compania este evaluata la 40 de miliarde de dolari, o suma uriașă pentru o companie tech lansata acum cinci ani.
Ceea ce diferențiază Uber de alte companii tech este componenta sa non-tech: oamenii plătesc pentru serviciile de transport pe care le accesează prin intermediul Uber, iar compania ia 20% din costul fiecărei curse.
Compania nu trebuie să caute surse de monetizare a aplicației. Cu alte cuvinte, generarea de venituri se produce imediat și continuu, principala grija a Uber fiind ca șoferii din sistem să se ridice la standardele dorite de clienți și ca tot mai mulți să se înscrie în sistem, fiindăa cererea pare să fie inca uriașa peste tot în lume.
Din luna februarie 2015, Uber și-a lansat serviciile și la București, ca parte a campaniei de extindere a companiei în Europa. Asta după ce, în ianuarie, Travis Kalanick, CEO al Uber, a declarat că în 2015 compania are “planuri mari” pentru șoferii, călătorii și orașele din Europa. “Ne vom concentra pe încheierea de noi parteneriate cu orașele europene pentru a oferi inovație și beneficii economice acestora”, au spus oficialii companiei Uber într-un interviu acordat atunci pentru Biz. Serviciul lansat în Bucuresti este Uber X, serviciul de baza de ride-sharing al companiei, în care practic se poate înscrie orice tip de mașină. Exista inca patru niveluri de servicii Uber: Taxi, Black, SUV și Lux.
Uber este foarte atent în definirea serviciilor sale, spunând că ceea ce oferă compania este o platformă peer-to-peer, diferită structural de activitățile comerciale ale șoferilor de taxi profesioniști. “Noi oferim mijloace complementare și alternative de deplasare prin oraș, iar asta nu înseamnă că nu mai poți folosi taxiurile, metroul, autobuzele sau bicicletele”, afirma oficialii companiei.
In prezent, Uber oferă servicii în peste 280 de orașe din toată lumea și numai în Statele Unite are 160.000 de șoferi care lucrează regulat pentru compania Uber. Este un impact uriaș pentru o companie care gravitează în jurul unei aplicații și el ne semnalează ascensiunea unei noi piețe a muncii bazate tocmai pe aplicații IT.
Se vorbește despre despre “uberizarea” multor domenii de afaceri.
Extrapolând ceea ce Uber a făcut pentru taxiuri, ne putem referi la noile tehnologii care vor putea defalca joburi tradiționale în mai multe task-uri care să fie alocate oamenilor doar când este nevoie de ele, salariile fiind stabilite pe baza dinamicii permanente a cererii și ofertei, iar performanta fiecărui muncitor fiind urmărită și revizuita constant.
Practic, companiile de tip Uber alocă mai eficient oamenii și activele lor, nu doar informații. Se poate spune că definim o noua categorie de muncă, care nu este full-time, dar nu este nici conducerea propriului business.
Afacerea Uber are la baza un principiu simplu: apeși un buton pe smartphone și ceva se întâmpla în viața reală. Nu dai un share pe Facebook, nu pui o poza pe Instagram, ci chemi o mașină cu șofer, care câștiga bani de pe urma acestui serviciu.
Astfel de companii creează valoare practic din nimic sau distrug valoare din economia tradițională?
Inventează modalități noi și flexibile pentru ca cei care au nevoie de bani să muncească sau contribuie la distrugerea joburilor full-time?
Șoferul tipic de la Uber este bărbat, absolvent de facultate, căsătorit și cu copii, care suplimentează un job cu norma întreagă sau unul part-time conducând cam 15 ore pe săptămâna și efectuând 20-30 de curse, ca să câștige suplimentar 300-400 de dolari săptămânal (asta înainte de a pune la socoteala benzina și costurile de întreținere a mașinii). Cel puțin asta arată un studiu recent realizat chiar la cererea Uber de Alan Krueger, economist la Princeton și fost consilier economic al președintelui Barack Obama. Practic, șoferii care lucrează pentru Uber nu decid să facă bani cu mașina lor fiindcă nu își găsesc de muncă, ci lucrează pentru Uber fiindcă nu au suficient de muncă.
2.2. Ce înseamnă sharing economy.
Pentru ce viitorul afacerilor este colaborarea
Conceptul de sharing economy se referă la economia bazată pe bunuri pe care cetățenii le împart
Economia colaborativă este un sistem socio-economic clădit pe conceptul folosirii în comun a resurselor fizice și umane. Ea cuprinde creerea, producerea, distribuția, comerțul și consumul de bunuri și servicii de către persoane și organizații, în mod comun.[1]
Conceptul socio-economic este construit în jurul ideii că prin conectarea și colaborarea între membrii unei rețele și prin împărțirea resurselor – timp, bani, mașini, locuințe, expertiză, abilități etc. – se maximizează valoarea obținută de părțile implicate.
În acest cadru, atributele distincte ale produselor și serviciilor sunt rapid imitate de către concurență, sau sunt percepute de consumatori ca fiind lipsite de importanță. [2]
Pincipii de bază [3]
Valoarea nefolosită este valoare pierdută
Deșeuri ca materie primă
Acces nu proprietate
Informație transparentă și liberă
Încredere
Densitatea urbană favorizează colaborarea
Conform Wise Finance Solutions, la nivelul economiei mondiale asistăm la o schimbare de paradigmă, bazată pe sharing economy, care poate redefini fundamental valori, ierarhii și comportamente.
Promotoarea acestei schimbări este așa-numita „generație conectată”.
Aceasta include persoanele native digital și prezintă caracteristici ca: tendința de a forma comunități active, de a nu fi pasivi, utilizarea paginilor de social media și plăcerea de a genera conținut. În acest context, numărul și importanța platformelor care au la bază modelul acesta de business va crește.
Acest lucru se întâmplă pe fondul creșterii populației lumii și scăderii resurselor, dezvoltându-se ecosisteme transparente, nu proprii, bazate pe încredere, în care orice resursă nefolosită reprezintă valoare pierdută.
În plus, modelul egalează șansele tuturor participanților. Democratizarea în domenii variate, cum ar fi tehnologie, marketing, educație, finanțare, design, producție și nu numai, se accentuează și facilitează dezvoltarea conceptului de sharing economy. [2]
Dintre cele mai cunoscute produse adaptate acestui tip de economie este Uber, cu un startup cu o valoare estimată de aproape 50 de miliarde de dolari. Interesant este faptul că Uber a ajuns să valoreze mai mult decât unii dintre cei mai mari producători de autovehicule din Statele Unite ale Americii. Mai exact, atât Ford, cât și General Motors valorează aproximativ 56,4 miliarde de dolari, cu mult sub serviciul de ride-sharing.
Un alt exemplu de afacere colaborativă, afacerea Airbnb (Air Bed & Breakfast) a pornit în 2008 de la inițiativa unor tineri americani care au observat că piața oferă prea puține opțiuni de cazare ieftine și confortabile. Ei și-au propus să lanseze un website pe care atât călătorii în căutare de un pat confortabil, cât și proprietarii care au ceva de închiriat pe termen scurt sau mediu să se poată întâlni pentru un schimb reciproc avantajos. Practic, AirBnb face aceeași treabă ca un site de booking hotelier clasic – Booking.com, Agoda, Venere etc – doar că majoritatea proprietăților pe care le listează sunt deținute și gestionate de particulari.
Matofska, Benita. „What is the Sharing Economy?”. The People Who Share Blog. Accesat la 29 iulie 2014.
http://playtech.ro/2015/uber-si-airbnb-ce-inseamna-pentru-Romania-economia-bazata-pe-bunuri-pe-care-cetatenii-le-impart
https://ro.wikipedia.org/wiki/Economie colaborativă
Servicii și Strategii de promovare Uber
Compania Uber oferă proprietarilor de mașini posibilitatea serviciilor de transport prin intermediul unei aplicații care îi pune în legătură cu clienții și asigură și platforma de taxare și gestionare a comenzilor.
Tipuri de automobile Uber
In funcție de necesități, clientul Uber poate alege tipul vehiculului. Există până la cinci tipuri de servicii de vehicule pentru Uber, în funcție de oraș.
Cele cinci tipuri de servicii care sunt disponibile:
• BLACK
Acesta este serviciul original Uber. Alegerea unei mașini BLACK va trimite un Sedan pentru locația dorită, cu locuri până la 4 persoane.
• TAXI
Acestă opțiune necesită un taxi care are un acord cu firma Uber. Aceste taxiuri sunt la fel ca orice taxi normale, cu excepția faptului că se pot plăti prin intermediul aplicației.
• UberX
Aceasta trimite o mașină obișnuită pentru utilizarea zilnică.
Sunt mai bune, mai rapide și mai ieftine decât taxiul, cu scaune până la patru persoane. Aceasta este opțiunea de buget Uber.
• SUV
– Acestă opțiune trimite un SUV pentru locația dvs. cu scaune până la 6 persoane. Acest lucru este semnificativ mai scump decât serviciul BLACK
• LUX
– Acestă opțiune trimite o masina de lux high-end la locația cerută, cu scaune până la patru persoane. Acesta este cel mai scump serviciu Uber.
http://www.wikihow.com/Use-Uber
UberSELECT
Este un serviciu add-on la ceea ce Uber oferea și până acum în România, adică UberX. Numai că în timp ce UberX costă 1,39 lei pe km, UberSELECT costă 2,25.
Diferența vine de la mașinile folosite, care la SELECT înseamnă mașini noi gen Skoda Octavia / Superb, VW Passat, BMW Seria 5, Audi A4, etc
http://masinicugiurgeasibratu.ro/ubersoferi-pentru-o-zi
Promoții Uber
Prima cursă este gratuită cu aplicația Uberx sau pe UberSELECT.
”Nu ai încercat Uber până acum? Descarcă aplicația, introdu codul UBERBUC în secțiunea Promoții și prima cursă este gratuită în limita a 30 lei, pe uberX sau pe UberSELECT. Se aplică Termeni și Condiții conform detaliilor primite la înregistrarea codului.”
http://newsroom.uber.com/romania/ro/2015/11/uberselect_bucuresti/
Serviciu Uber FAMILY
Începând din 20 august 2015, s-a introdus serviciului uberFAMILY, o nouă opțiune în aplicația Uber prin care se poate comanda o mașină cu scaun pentru copil.
Cu o simplă apăsare de buton și doar 7 lei în plus față de tariful normal, se poate comanda o mașină cu care copilul este dus în siguranță la destinație. Scaunele disponibile sunt pentru copii care au între 9 și 18 kg și există un singur scaun în fiecare mașină.
Serviciul Împarte tariful cursei
Se poate face sharing la tariful cursei comandate, împărțind valoarea cursei cu prietenii din mașină.
Dacă prietenii acceptă, se va retrage o parte egală de pe cardul fiecărei persoane. Se elimină prin acest mod datoriile și obligațiile amânate.
Tariful dinamic
Orice persoană care a locuit într-un oraș mare a trecut prin experiența neplăcută de a încerca să găsească o mașină care să o ducă acasă într-o seară aglomerată de vineri, după un concert sau dacă plouă.
Poate să dureze foarte mult – dacă ești suficient de norocos să găsești ceva – pentru că toate mașinile sunt ocupate. Prin modelul dinamic de prețuri, numit în afară „surge pricing” iar în România, în afacerea Uber „tarifare dinamică”, acest lucru este posibil.
Iată cum funcționează.
Algoritmele folosite de Uber monitorizează, în timp real, cererea și oferta din oraș. Când sistemele observă o creștere a timpului de așteptare (pentru că nu sunt suficient de mulți șoferi parteneri în apropiere), tarifele dinamice se activează în mod automat. Acest lucru are două efecte:
Cei care nu se grăbesc aleg să aștepte până când prețurile scad din nou – reducând astfel cererea;
Șoferii parteneri din apropiere merg către zona cu tarife mai mari – crescând astfel oferta.
Rezultatul final este că numărul de persoane care doresc o mașină și numărul de șoferi parteneri disponibil se apropie, iar timpul de așteptare începe să scadă.
Uber folosește multiplicatori de tarif – 1,5x sau 2x, de exemplu – pentru a echilibra cererea și oferta. Sistemul actualizează multiplicatorul la fiecare 5 minute, pentru a putea modifica tarifele conform celor mai recente date. Dacă timpul de așteptare continuă să crească, multiplicatorul crește; dacă acestea scad, scade și multiplicatorul.
Pentru a asigura că orice tarif este corect și eficient, Uber împarte orașele în zone numite „geofences”.
Transparență pentru utilizatori. Estimator de tarif
Uber pune la dispoziția utilizatorilor un estimator de tarif care se poate folosi pentru a vedea dinainte care va fi prețul călătoriei. Însă atunci când intră tarifele dinamice, utilizatorii pot vedea cât vor fi taxați. Iată ceea ce apare în aplicație în astfel de perioade:
Când un utilizator deschide aplicația va vedea imediat dacă există sau nu tarif dinamic în zonă – semnul în formă de fulger albastru denotă acest lucru.
Dacă utilizatorul face o comandă, apare un ecran în plus care arată care este multiplicatorul de tarif (în cazul de mai sus, este 2,2x) și acesta este rugat să confirme tariful mai mare sau are opțiune de a primi o notificare atunci când acesta scade.
Dacă multiplicatorul de tarif este foarte mare (peste 2x), atunci utilizatorul va trebui să scrie manual care este acesta pentru a ne asigura încă o dată că este de acord cu acest tarif mărit.
Alternative pentru șoferii parteneri
Este ușor să intri în sistem ca driver (uber.com/drive), și să ai opțiunile „go online”, și „go offline”. Uber România nu oferă date despre câți șoferi activează în sistem, dar spune că majoritatea lor fac asta ca și part time job, on the side.
Șoferilor le revine 75-80% din preț, ceea ce pare o completare a veniturilor ușor de realizat și fără bătăi de cap.
Când deschid aplicația într-un moment cu tarife dinamice, șoferii parteneri văd o hartă pe care o numim „heat map”. Zonele roșii sunt cele unde tariful dinamic există deja și unde se poate vedea multiplicatorul de tarif.
Zonele galbene sunt zone foarte aglomerate unde este posibil să se activeze un tarif dinamic.
Șoferii parteneri se pot uita la toată harta orașului, sau doar la anumite porțiuni, pentru a vedea înspre ce zone se pot îndrepta dacă doresc să facă acest lucru.
Dacă acceptă un tarif dinamic, vor vedea și ei același semn sub forma unui fulger pentru a confirma tariful mai mare.
Situațiile de criză
În situații de criză, când multe persoane încearcă să plece dintr-o zonă foarte repede, tariful dinamic poate să apară foarte rapid în mod automat.
Din acest motiv, există opțiunea ca echipele locale Uber să oprească manual tarifele dinamice în situații de criză cum ar fi incendii, inundații sau alte situații sensibile.
Tarifele dinamice rămân în continuare cea mai eficientă metodă de a fluidiza cererea și oferta și de a oferi un serviciu pe care te poți baza oricând.
http://newsroom.uber.com/romania.
UberEVENTS
Prin opțiunea de self-service, Uber EVENTS se pot achiziționa curse pentru invitații unui eveniment anume. Astfel se poate organiza un eveniment perfect, de la cele mai mari adunări cu invitaț, până la serate mai mici.
Atunci evenimentul poate deveni unul de succes, și în plus, se obține siguranța că oaspeții pot ajunge ”la” și ”de la” cu ușurință.
Există Evenimentul Door-to-door și în plus, cel pentru Gazdă (Host)
Aplicații pentru vacanță Uber
Una dintre cele mai mari probleme ale turiștilor este transportul în comun.
În toate țările din lume, indiferent de gradul de dezvoltare, străinii au semnalat numeroase probleme cu taximetriștii.
În condițiile în care majoritatea aeroporturilor din lume sunt dotate acum cu WiFi, Uber ar putea fi o modalitate extrem de ușoară de a călători între locul de aterizare și hotelul la care vă cazați.
În România, tarifele practicate de firma Uber în București sunt aproape similare cu cele ale firmelor de taximetrie obișnuite, însă în alte țări, serviciul ajută la economisireaunei sume destul de mare de bani.
http://playtech.ro/2015/aplicatii-pentru-vacanta-care-iti-vor-face-vara-mai-frumoasa
Brand Ambassador Uber
Brand Ambassadorul UBER poate participa la evenimente, organizează chiar el evenimente sau participă langa echipa locală atunci când are nevoie de ajutor.
Ceea ce este foarte bine pentru brand Ambassador, este că nu exista o rețetă general valabilă pentru a avea succes. Brand Ambassadorii UBER sunt platiți după activitatea și rezultatele lor.
Va avea un comision pentru fiecare utilizator activ pe care îl generează sau plata pe oră daca participă la evenimente.
Rolul unui Brand Ambassador este foarte simplu – trebuie să aducă cât mai mulți utilizatori noi la Uber, care să înceapă să călătorească folosind aplicația.
Va primi toate resursele necesare pentru a putea face asta și pentru a avea succes și propriul cod promo (personalizat și unic), care va face recrutarea și promovarea de utilizatori noi foarte ușoară.
In plus, va primi UBER SWAG ( Uber-tricouri, Uber-ochelari și alte lucruri Uber) pentru elsi pentru cei pe care îi va convinge, și multe alte lucruri în funcție de campaniile care rulează.
http://www.uberbucharestba.com
=== 504ef7c3a6b1fb9f9be1fcb4520b2d2ee25924ea_128481_2 ===
Cap III. Oportunitățile afacerii Uber de extindere pe o piață europeană și în România
Potrivit unui studiu realizat de iSense Solutions, deși doar 14% dintre români au auzit pana acum de aplicația pentru smartphone Uber, și de această afacere, 88% consideră conceptul aplicației util și 73% sunt dispuși să o utilizeze. Doar 18% dintre respondenții studiului au afirmat că ar utiliza aplicația doar că șoferi, în timp ce aproape 28% sunt dispuși să o folosească din postura de pasageri.
Există și un procent de 27% care a afirmat că ar utiliza aplicația și ca șofer, și ca pasager.
Până în prezent, aplicațiile de acest gen din România s-au concentrat pe comenzile la taxiuri, cea mai populară fiind Speed Taxi – 10% dintre participanții la sondaj afirmă că o folosesc, în timp ce 40% au auzit de ea, deși nu o utilizează. [1]
UberX a fost cel care a adus o creștere exploziva pentru compania Uber începând cu finalul anului 2013, iar astăzi peste 80% dintre șoferii companiei Uber fac parte din acest program.
Acum ascensiunea Uber este considerată un avertisment pentru alte industrii. Recent, Mark Carney, guvernatorul Băncii Angliei, a spus că este posibil ca unele companii tech să facă băncilor ceea ce face Uber taximetriștilor: să le anihileze afacerile înainte că guvernele să apuce să facă noi reglementari referitoare la activitatea acestui tip de start-up-uri.
Desigur, în multe orașe taxiurile sunt monopoluri sau există carteluri care țin prețurile sus, oferind la schimb servicii de calitate scăzută. Cu Uber, cel putin teoretic, clienții pot evita astfel de situații și pot obliga și taxiurile tradiționale să concureze la același nivel de calitate.
La fel și în cazul băncilor, firmele de taxi se tem, de fapt, că nu vor putea face față unei avalanșe de servicii financiare, în special în zona de transferuri de bani pe plan internațional, mult mai simplu de utilizat și mai ieftine.
O altă problemă a sistemului este posibilitatea ca, pe viitor, computerele și algoritmii, și nu oamenii, să stabilească Ce și Cât vom munci.
Apariția unor joburi cum este cel de șofer la Uber este, practic, concluzia logică a unui sistem economic și tehnologic în care eficiența este principala virtute. Aceste servicii au succes fiindcă folosesc mai eficient timpul disponibil pe care îl dețin oamenii.
Practic, oamenii au ajuns să-și monetizeze timpul liber. [1]
Zi de zi Uber își continua creșterea și este tot mai popular printre investitori.
In urma presiunii venite din partea acestora, compania a extins cea mai recentă rundă de finanțare cu un miliard de dolari, ceea ce aduce totalul acestei runde la 2,8 miliarde de dolari.
Aceasta la doar câteva săptămâni după ce Uber mai finalizase o rundă de 1,2 miliarde de dolari, care la rândul ei venea după alte 4 miliarde de dolari de la investitori, printre care se număra și o divizie a Băncii de investiții Goldman Sachs.
In prezent Uber este evaluată la 40 de miliarde de dolari, fiind depăsită doar de Xiaomi, producătorul chinez de smartphone-uri, în ceea ce privește start-up-urile de tehnologie încă nelistate la bursă.
“Participarea în Seria E de finanțare a Uber subliniază încrederea investitorilor în creșterea Uber”, a declarat Nairi Hourdajian, directorul de comunicare al companiei.
Banii sunt extrem de necesari pentru ca Uber să își poată continua creșterea rapidă.
Compania vrea să extindă inițiativa UberPool, care combina mai multi pasageri ce se îndreaptă spre aceeași destinație și le permite acestora să împartă costurile.
De asemenea, extinderea în Europa și în zona Asia-Pacific necesită și ea fonduri importante. Ca să reușească în China, compania va trebui probabil să cheltuie serios ca să poată lupta contra serviciilor unor companii ca Didi Dache și Kuaidi Dache, liderii Pieței de taxiuri care și-au anunțat recent intenția de a fuziona, urmând să dețină astfel peste 90% din piața de profil.
Intre timp, și cel mai mare concurent din SUA al Uber face rost de bani; Lyft a deschis o rundă de refinanțare de cel puțin 250 de milioane de dolari, la care și-a anunțat deja participarea un investitor important, grupul chinez Alibaba.
Uber a înțeles provocarea și în ianuarie 2015, compania a lansat în Hong Kong un nou serviciu de transport de bunuri, nu de persoane, numit UberCargo. Acesta permite transportul oricărui tip de obiect. După plasarea comenzii, în câteva minute sosește o camionetă și obiectele sunt încărcate de către utilizator, care poate cere, însă, și ajutorul șoferului. Cine vrea poate să meargă în mașină cu “coletul”, al cărui traseu îl poate oricum urmări permanent în aplicație. Prețurile sunt calculate pe baza distanței, dar și a timpului de livrare.
In Hong Kong există deja două start-up-uri de tip “Uber pentru logistica”: Lalamove (sau EasyVan) a primit recent o finanțare de 10 milioane de dolari, iar GoGoVan a adunat 6,5 milioane de dolari în faza de seed investing și în 2014 a mai primit 10 milioane de dolari investiție de pe rețeaua sociala chineza Renren.
UberCargo pare destinat în principal companiilor, dar cei de la Lalamove afirma că exista și o cerere semnificativa din partea consumatorilor individuali. Iată cum ironia face că cineva care a copiat modelul Uber ajunge să fie copiat la rândul său chiar de către Uber. [1]
Concluzii
În limbile de origine anglo-saxonă „economia colaborativă” este adesea numită și economia în comun (sharing economy), economie de la persoană la persoană („peer-to-peer” ori P2P), economie integrată (mesh economy) sau consum colaborativ.
Aceste sisteme există într-o multitudine de forme și folosesc frecvent puterea calculatoarelor pentru a permite accesul la informație persoanelor, companiilor, organizațiilor neguvernamentale și guvernelor, acces la informație care permite distribuirea, împarțirea și refolosirea excesului de bunuri și servicii. [2]
Un punct de vedere prevalent este că dacă informația despre bunuri este disponibilă pe scară largă atunci valoarea acelor bunuri poate să crească atât pentru companii cât și pentru persoane și comunitați. [3]
Consumul colaborativ, ca fenomen, este o categorie de înțelegeri cu caracter economic în care participanții au acces în comun la bunuri și servicii.
Acesta diferă de sistemul actual unde fiecare participant este singurul proprietar al bunului sau serviciului consumat. [4] [5]. Adeseori acest model este posibil folosind tehnologia și comunitațile P2P. [6]
Modelul de economie colaborativă este folosit în piețe online cu caracter general precum eBay, Craigslist, Taskrabbit sau Krrb, sau în piețe online specializate cum ar fi: cazare direct la persoană particulară (Airbnb), împrumut de bani (Lendingclub), transport cu mașina particulară în zona urbană (Uber sau Zipcar), schimb valutar (www.Midpoint.com) etc.[7]
Acest model de afacere se bazează pe folosirea în comun sau integrarea calificării și a experienței participanților cât și a bunurilor și serviciilor.
Modelul de afacere integrată este ajutat de tehnologie care face eficientă legătura între oameni, bunuri și servicii, și are ca rezultat formarea de comunități, organizații și modele de activitate noi, atât private cât și publice.
Tehnologiile precum cea mobilă, internetul, rețele de comunicații, media socială, imprimante 3D, senzori, permit acum persoanelor și organizațiilor să folosească în comun resursele existente, în loc să aștepte pentru sectorul privat sau guvernul ca să ofere bunurile și serviciile dorite.
Dintre cele mai cunoscute produse adaptate acestui tip de economie este Uber, cu un startup cu o valoare estimată de aproape 50 de miliarde de dolari. Interesant este faptul că Uber a ajuns să valoreze mai mult decât unii dintre cei mai mari producători de autovehicule din Statele Unite ale Americii. Mai exact, atât Ford, cât și General Motors valorează aproximativ 56,4 miliarde de dolari, cu mult sub serviciul de ride-sharing. [2]
De asemenea, afacerea Airbnb (Air Bed & Breakfast) a pornit în 2008 de la inițiativa unor tineri americani care au observat că piața oferă prea puține opțiuni de cazare ieftine și confortabile. Ei și-au propus să lanseze un website pe care atât călătorii în căutare de un pat confortabil, cât și proprietarii care au ceva de închiriat pe termen scurt sau mediu să se poată întâlni pentru un schimb reciproc avantajos. Practic, AirBnb face aceeași lucru că și un site de booking hotelier clasic – Booking.com, Agoda, Venere etc – doar că majoritatea proprietăților pe care le listează sunt deținute și gestionate de particulari. [2]
Aceste modele de tipul persoană-persoană [8] crează oportunități noi pentru persoane, comunități, guverne și corporații să aibă tranzacții și să colaboreze. Termenul de „The Mesh economy” a fost introdus de Lisa Gansky în „The Mesh: Why the Future of Business is Sharing”. [9]
Succesul Uber a declanșat o revoluție, denumită de unii “economia rasplatei imediate”. După ce Uber a deschis calea, in Silicon Valley aproape orice nou start-up in orice domeniu posibil se prezenta investitorilor despre “un Uber pentru domeniul X”.
Grație smartphone-urilor conectate la internet, tinerii întreprinzători folosesc tehnologia pentru a face legătura dintre o masă mare de clienți dispuși să plătească pentru un serviciu convenabil – cu mici afaceri sau oameni care caută un loc de munca flexibil.
Criticii spun că, pentru ca un astfel de sistem să funcționeze, trebuie să exista două lucruri si niciunul dintre ele nu este un iPhone.
In primul rand, trebuie ca piața sa fie suficient de mare pentru a putea fi scalată, altfel nu poți lansa decât servicii de lux pentru o clientelă selectă.
In al doilea rând, trebuie să existe o clasă muncitoare suficient de mare dispusă să lucreze pe o sumă care să îndeplinească două condiții: să fie suficient de mica încât clienților să li se pare avantajoasă, dar suficient de mare ca intermediarul (Uber, în cazul nostru) să poată avea marja de profit acceptabilă.
Uberizarea, economia on-demand, ar putea avea beneficii clare: tehnologia ne-ar permite mai multă flexibilitate în timpul unei zile, fiindcă serviciul se mulează pe programul personal, și nu invers. Problema este că un astfel de model ar face veniturile imprevizibile și ar spori insecuritatea. Din punctul de vedere al companiilor însă, poate fi un sistem extrem de eficient, în care vor plăti doar munca efectuată și doar atunci când este nevoie de ea. [10]
http://playtech.ro/2015/Uber-si-Airbnb-ce-inseamna-pentru-Romania-economia-bazata-pe-bunuri-pe-care-cetatenii-le-impart
Sundararajan, Arun. „From Zipcar to the Sharing Economy”. January 3, 2013. Harvard Business Review. Accesat la 13 iunie 2013.
Geron, Tomio (9 noiembrie 2012). „Airbnb Had $56 Million Impact On San Francisco: Study”. Forbes. Accesat la 13 iunie 2013.
Botsman, Rachel, and Roo Rogers. What's Mine Is Yours: The Rise of Collaborative Consumption. New York: Harper Business, 2010.
Hamari, J., Sjöklint, M., & Ukkonen, A. (2013). „The Sharing Economy: Why People Participate în Collaborative Consumption”. SSRN Working paper.
Sharing Is Contagious: An Infographic on the Rise of Collaborative Consumption | Design on GOOD
Harvard Business School Club of New York
Bauwens, Michel. „The Political Economy of Peer Production”. CTTheory.
Gansky, Lisa (1 septembrie 2010). The Mesh: Why the Future of Business is Sharing. New York: Portfolio. ISBN1591843715
=== 504ef7c3a6b1fb9f9be1fcb4520b2d2ee25924ea_128483_1 ===
Cap. 1. Noțiuni introductive
Prezentarea companiei U B E R
Uber Technologies Inc ( U B E R) este o companie americană internațională de transport în rețea cu sediul în San Francisco, California.
Compania dezvoltă, comercializează și operează aplicația pentru smartphon și tabletă, ”Uber app”. Aplicația de pe telefonul mobil permite clienților să comande limuzine cu șofer sau taxiuri. Applicația Uber poate fi descărcată atât pentru Android, cât și pentru iOS. [1]
Compania Uber a fost înființață ca și "UberCab" de Travis Kalanick și Garrett Camp în 2009 și aplicația Uber app a fost lansată în iunie a aceluași an.
Uber a lansat aplicația pentru iPhone în anul 2010, oferindu-le clienților posibilitatea de a închiria rapid limuzine cu șofer.
Ulterior, pe fondul competiției cu jucători mai mici, compania le-a oferit clienților și posibilitatea de a comanda taxiuri sau mașini cu tarife mai mici decât limuzinele. [1]
Aplicația permite pasagerilor să se conecteze direct prin GPS-ul telefonului mobil cu cea mai apropiată mașină cu șofer înregistrată în baza de date a firmei Uber.
Contractarea și plata serviciului de transport se face exclusiv prin intermediul Uber și nu personal cu șoferul. La destinație, pasagerul nu achită fizic nimic.Tariful este calculat de program în funcție de distanță, viteză și condițiile de trafic.
Serviciile nu se plătesc fizic, contravaloarea călătoriei este reținută în mod automat de pe cardul clientului prin intermediul contului de client înregistrat anterior. Șoferii își primesc banii într-un depozit și au dreptul la o anumită cotă din nota de plată, restul rămânând companiei.
Compania UBER nu lucrează cu companii de taxi obișnuite, ci cu companii de transport și cu șoferi individuali, profesioniști sau neprofesioniști dispuși să ofere contra cost servicii de transport, Șoferii înscriși în aplicație pot munci când doresc și cât timp doresc. [2], [3]
Viziunea Uber
”Uber evoluează odată cu lumea. Punând în legătură pasagerii cu șoferii prin intermediul aplicațiilor noastre, facem ca orașele să fie mai accesibile, oferind mai multe posibilități pentru pasageri și mai multe oportunități profesionale pentru șoferi. De la înființarea companiei, în anul 2009, până în prezent, când ne-am lansat în peste 100 de orașe, prezența Uber la nivel mondial, în rapidă expansiune, continuă să apropie oamenii de orașele lor”
UberX, serviciul de transport lansat de Firma Uber, este un serviciu diferit ca structura de un serviciu comercial, și care ofera locuitorilor unui oraș posibilitatea să împartă între ei o călătorie și costurile aferente acesteia.
Viziunea UBER este de a scoate sute de mii de mașini de pe străzile orașelor din Europa, reducând emisiile de carbon și creând zeci de mii de oportunități economice, atțt pentru șoferii proprietari ai mașinilor, cât și pentru clienții unei curse.
Sunt aproape 1 milion de mașini înregistrate în București la firma Uber, care sunt folosite, în medie, de 1,3 persoane/ mașină.
Crescând timpul de utilizare și numărul de persoane care împart o mașină personală, acest număr s-ar putea reduce de la un milion la 250.000 de mașini.
Afacere de transport în rețea. Ridesharing
O companie de transport în rețea (Transportation Network Company, TNC) este o companie care utilizează o platformă on-line pentru a conecta pasagerii cu automobilele. folosind vehiculele lor personale, într-un mod non-comercial. [6]
Exemplele includ Lyft, Uber X, Sidecar, Wingz, Summon și Haxi .
Aceste platforme au fost numite "ridesharing", dar expertii în transport preferă termenul de "ridesourcing", pentru a clarifica faptul că șoferii nu împărtășesc o destinație cu pasagerii lor. (termenul înseamnă obținerea de șoferi) [9]
Definiția unui TNC a fost creat de California Public Utilities Commission în 2013, ca urmare a unui proces de reglementare în jurul acestei forme noi de transport și încă nereglementate anterior. Înainte de definire, Comisia a încercat să grupeze serviciile TNC în aceeași categorie ca și automobilele. [10]
Grupul industrial Taxi s-a opus creării unei noi categorii, argumentând că afacerile TNC sunt diferite de afacerile lor, ele făcând operațiuni ilegale de taxi. [11]
Comisia a stabilit reglementările pentru serviciile de TNC, și în același timp definiția lor, Transportation Network Company.
Aceste reglementări au inclus: verificarea autobiografiei unui șofer, instruirea șoferului, restricții de droguri și alcool, acoperirea unei asigurări minime de 1 milion dolari, și licența să fie acordată companiei prin intermediul Comisiei de Utilități Publice (PUC). [12]
Modelul de afacere
Companiile de transport în rețea (network transport companies), au dezvoltat o platformă de calcul care creează o piață online (online marketplace), în care un sofer proprietar și masina sa este înregistrat ca și o companie ce poate oferi propria sa muncă, inclusiv mașina sa – persoanelor care solicită o cursa pe piață.
Serviciile oferite de astfel de companii includ:
întreținerea unei piețe în care clienții plătitori pot găsi mașini pentru închiriere
verificarea mașinilor pentru a se asigura că acestea îndeplinesc standardele de piata proprii ale companiei
livrarea plății de la client către conducătorul auto în tranzacțiile financiare proprii.
Aceste servicii de transport în rețea pot fi în creștere în viitor, din cauza simplității de a solicita o cursă într-o aplicație pe telefonul mobil, pentru satisfacția de a avea o experiență monitorizată de o companie ca un terț, și din cauza prețurilor competitive pentru servicii. [13 ]
Taximetrele pot oferi servicii similare, dar în timp ce cele mai multe orașe impun companiilor de taximetre să satisfacă cerințele unei afaceri, companiile de transport în rețea pot fi scutite de la aceste cerințe, oferind o piață fără să angajeze efectiv șoferi sau să dețină automobile. [13]
Istoric și prezența în lume
Începând din 2012, UBER s-a extins la nivel internațional. Aplicația a fost primită cu aplauze la nivel mondial în mai multe orașe din lume, pentru că a determinat o scădere a tarifelor de transport.
În iunie 2013, valoarea companiei era evaluată la 3,5 miliarde dolari,[20] iar în iunie 2014, valoarea era de 18 miliarde de dolari.[23]
În 2014, ea a experimentat cu caracteristici de ”car pooling” și a făcut și alte actualizări. Klout clasează compania din San Francisco, pe poziția 48 între cele mai puternice companii din America în 2014. [26]
În iunie 2014, compania era prezentă în aproape 140 de orașe din circa 40 de țări și avea milioane de clienți.[23] Tot în iunie 2014, compania avea 900 de angajați și percepea un comision intre 20% – 25% de la șoferi .[24]
Până la mijlocul anului 2015, Uber a fost estimat a fi în valoare de 50 de Bilioane de dolari. [26]
Din mai 2015, serviciul a fost disponibil în 58 de țări și 300 de orașe din lume.[22] [23]
De la lansarea sa, multe alte companii au copiat modelul său de afaceri, tendință care a ajuns să fie numită "Uberification" . [24] [25]
Compania Uber dezvoltîndu-se pe plan internațional, de asemenea, a început să experimenteze litigiile cu guvernele și companiile de taxi din aceste regiuni.
De asemenea, în februarie 2015, Uber a anunțat o colaborare cu Carnegie Mellon pentru a fonda Technology Center Uber avansată, o nouă facilitate în Pittsburgh menită să sprijine cercetarea în dezvoltarea de vehicule cu auto-conducere. [28]
În plus, Uber a extins serviciile sale UberPOOL la Los Angeles și New York City, [29] extinde în continuare în luna martie, pentru a oferi UberPOOL în Austin, Texas, în așteptarea festivalului Southwest. [30]
În aprilie 2015, Uber a redenumit programul UberFRESH ca UberEATS [31] și a extins serviciul pentru a include Barcelona, Los Angeles, Chicago și New York City. [32,33]
În luna următoare, Uber a lansat Coaliția UberMilitary Families, un nou proiect pentru a sprijini inițiativa UberMilitary existentă. Proiectul își propune ca Uber să devină partener cu organizațiile de familie militare existente și de a angaja persoane militare aflate în întreținere, în plus față de veterani, ca șoferi.[34]
De asemenea, în mai 2015, Uber a actualizat aplicația de mobil pentru a include cazarea pentru conducătorii auto care sunt surzi sau cu probleme de auz. [35]
Uber s-a lansat oficial în București în 25 februarie 2015. De atunci, Uber atrage din ce în ce mai mulți șoferi bucureșteni. Nu se cunoaște numărul exact al șoferilor înregistrați ca parteneri, dar cei care au devenit deja parteneri Uber în România, sunt mulțumiți de posibilitatea rotunjirii propriilor venituri.
Eficientizarea traficului din orașele aglomerate este oricând binevenită, cu atât mai mult în București .
Prin intermediul aplicației Uber pentru șoferi, disponibilă acum pe telefon sau pe tabletă în România, orice șofer care îndeplinește condițiile UBER își poate împărți mașina și costurile, cu o altă persoană din aplicația Uber varianta pentru pasageri, în deplină singuranță.
Uber în lume la 02.06.2015
Cap. 2. Strategii de marketing pe piața românească
2.1. Afacerea Uber. Cum schimba Uber modelele de business
În era “uberizării”, prin simpla apăsare a unui buton pe smartphone se pune în legătură cererea cu oferta și se creează o nouă economie, față de vechiul tip de business.
Cum faci un business pentru transportul persoanelor când nu ai mașină sau șoferi?
Travis Kalanick când a lansat Uber a creat un loc care să îi pună la un loc pe cei care au o mașină și sunt dispuși să facă bani cu ea și pe cei care vor să ajungă din punctul A în punctul B în condiții decente și fara să-și facă griji legate de costul cursei. Ca de obicei, ideile geniale sunt simple. Astăzi, compania este evaluata la 40 de miliarde de dolari, o suma uriașă pentru o companie tech lansata acum cinci ani.
Ceea ce diferențiază Uber de alte companii tech este componenta sa non-tech: oamenii plătesc pentru serviciile de transport pe care le accesează prin intermediul Uber, iar compania ia 20% din costul fiecărei curse.
Compania nu trebuie să caute surse de monetizare a aplicației. Cu alte cuvinte, generarea de venituri se produce imediat și continuu, principala grija a Uber fiind ca șoferii din sistem să se ridice la standardele dorite de clienți și ca tot mai mulți să se înscrie în sistem, fiindăa cererea pare să fie inca uriașa peste tot în lume.
Din luna februarie 2015, Uber și-a lansat serviciile și la București, ca parte a campaniei de extindere a companiei în Europa. Asta după ce, în ianuarie, Travis Kalanick, CEO al Uber, a declarat că în 2015 compania are “planuri mari” pentru șoferii, călătorii și orașele din Europa. “Ne vom concentra pe încheierea de noi parteneriate cu orașele europene pentru a oferi inovație și beneficii economice acestora”, au spus oficialii companiei Uber într-un interviu acordat atunci pentru Biz. Serviciul lansat în Bucuresti este Uber X, serviciul de baza de ride-sharing al companiei, în care practic se poate înscrie orice tip de mașină. Exista inca patru niveluri de servicii Uber: Taxi, Black, SUV și Lux.
Uber este foarte atent în definirea serviciilor sale, spunând că ceea ce oferă compania este o platformă peer-to-peer, diferită structural de activitățile comerciale ale șoferilor de taxi profesioniști. “Noi oferim mijloace complementare și alternative de deplasare prin oraș, iar asta nu înseamnă că nu mai poți folosi taxiurile, metroul, autobuzele sau bicicletele”, afirma oficialii companiei.
In prezent, Uber oferă servicii în peste 280 de orașe din toată lumea și numai în Statele Unite are 160.000 de șoferi care lucrează regulat pentru compania Uber. Este un impact uriaș pentru o companie care gravitează în jurul unei aplicații și el ne semnalează ascensiunea unei noi piețe a muncii bazate tocmai pe aplicații IT.
Se vorbește despre despre “uberizarea” multor domenii de afaceri.
Extrapolând ceea ce Uber a făcut pentru taxiuri, ne putem referi la noile tehnologii care vor putea defalca joburi tradiționale în mai multe task-uri care să fie alocate oamenilor doar când este nevoie de ele, salariile fiind stabilite pe baza dinamicii permanente a cererii și ofertei, iar performanta fiecărui muncitor fiind urmărită și revizuita constant.
Practic, companiile de tip Uber alocă mai eficient oamenii și activele lor, nu doar informații. Se poate spune că definim o noua categorie de muncă, care nu este full-time, dar nu este nici conducerea propriului business.
Afacerea Uber are la baza un principiu simplu: apeși un buton pe smartphone și ceva se întâmpla în viața reală. Nu dai un share pe Facebook, nu pui o poza pe Instagram, ci chemi o mașină cu șofer, care câștiga bani de pe urma acestui serviciu.
Astfel de companii creează valoare practic din nimic sau distrug valoare din economia tradițională?
Inventează modalități noi și flexibile pentru ca cei care au nevoie de bani să muncească sau contribuie la distrugerea joburilor full-time?
Șoferul tipic de la Uber este bărbat, absolvent de facultate, căsătorit și cu copii, care suplimentează un job cu norma întreagă sau unul part-time conducând cam 15 ore pe săptămâna și efectuând 20-30 de curse, ca să câștige suplimentar 300-400 de dolari săptămânal (asta înainte de a pune la socoteala benzina și costurile de întreținere a mașinii). Cel puțin asta arată un studiu recent realizat chiar la cererea Uber de Alan Krueger, economist la Princeton și fost consilier economic al președintelui Barack Obama. Practic, șoferii care lucrează pentru Uber nu decid să facă bani cu mașina lor fiindcă nu își găsesc de muncă, ci lucrează pentru Uber fiindcă nu au suficient de muncă.
2.2. Ce înseamnă sharing economy.
Pentru ce viitorul afacerilor este colaborarea
Conceptul de sharing economy se referă la economia bazată pe bunuri pe care cetățenii le împart
Economia colaborativă este un sistem socio-economic clădit pe conceptul folosirii în comun a resurselor fizice și umane. Ea cuprinde creerea, producerea, distribuția, comerțul și consumul de bunuri și servicii de către persoane și organizații, în mod comun.[1]
Conceptul socio-economic este construit în jurul ideii că prin conectarea și colaborarea între membrii unei rețele și prin împărțirea resurselor – timp, bani, mașini, locuințe, expertiză, abilități etc. – se maximizează valoarea obținută de părțile implicate.
În acest cadru, atributele distincte ale produselor și serviciilor sunt rapid imitate de către concurență, sau sunt percepute de consumatori ca fiind lipsite de importanță. [2]
Pincipii de bază: [3]
Valoarea nefolosită este valoare pierdută
Deșeuri ca materie primă
Acces nu proprietate
Informație transparentă și liberă
Încredere
Densitatea urbană favorizează colaborarea
Conform Wise Finance Solutions, la nivelul economiei mondiale asistăm la o schimbare de paradigmă, bazată pe sharing economy, care poate redefini fundamental valori, ierarhii și comportamente.
Promotoarea acestei schimbări este așa-numita „generație conectată”.
Aceasta include persoanele native digital și prezintă caracteristici ca: tendința de a forma comunități active, de a nu fi pasivi, utilizarea paginilor de social media și plăcerea de a genera conținut. În acest context, numărul și importanța platformelor care au la bază modelul acesta de business va crește.
Acest lucru se întâmplă pe fondul creșterii populației lumii și scăderii resurselor, dezvoltându-se ecosisteme transparente, nu proprii, bazate pe încredere, în care orice resursă nefolosită reprezintă valoare pierdută.
În plus, modelul egalează șansele tuturor participanților. Democratizarea în domenii variate, cum ar fi tehnologie, marketing, educație, finanțare, design, producție și nu numai, se accentuează și facilitează dezvoltarea conceptului de sharing economy. [2]
Dintre cele mai cunoscute produse adaptate acestui tip de economie este Uber, cu un startup cu o valoare estimată de aproape 50 de miliarde de dolari. Interesant este faptul că Uber a ajuns să valoreze mai mult decât unii dintre cei mai mari producători de autovehicule din Statele Unite ale Americii. Mai exact, atât Ford, cât și General Motors valorează aproximativ 56,4 miliarde de dolari, cu mult sub serviciul de ride-sharing.
Un alt exemplu de afacere colaborativă, afacerea Airbnb (Air Bed & Breakfast) a pornit în 2008 de la inițiativa unor tineri americani care au observat că piața oferă prea puține opțiuni de cazare ieftine și confortabile. Ei și-au propus să lanseze un website pe care atât călătorii în căutare de un pat confortabil, cât și proprietarii care au ceva de închiriat pe termen scurt sau mediu să se poată întâlni pentru un schimb reciproc avantajos. Practic, AirBnb face aceeași treabă ca un site de booking hotelier clasic – Booking.com, Agoda, Venere etc – doar că majoritatea proprietăților pe care le listează sunt deținute și gestionate de particulari.
Matofska, Benita. „What is the Sharing Economy?”. The People Who Share Blog. Accesat la 29 iulie 2014.
http://playtech.ro/2015/uber-si-airbnb-ce-inseamna-pentru-Romania-economia-bazata-pe-bunuri-pe-care-cetatenii-le-impart
https://ro.wikipedia.org/wiki/Economie colaborativă
Servicii și Strategii de promovare Uber
Compania Uber oferă proprietarilor de mașini posibilitatea serviciilor de transport prin intermediul unei aplicații care îi pune în legătură cu clienții și asigură și platforma de taxare și gestionare a comenzilor.
Tipuri de automobile Uber
In funcție de necesități, clientul Uber poate alege tipul vehiculului. Există până la cinci tipuri de servicii de vehicule pentru Uber, în funcție de oraș.
Cele cinci tipuri de servicii care sunt disponibile:
• BLACK
Acesta este serviciul original Uber. Alegerea unei mașini BLACK va trimite un Sedan pentru locația dorită, cu locuri până la 4 persoane.
• TAXI
Acestă opțiune necesită un taxi care are un acord cu firma Uber. Taxiurile sunt la fel ca orice taxi normale, cu excepția faptului că se pot plăti prin intermediul aplicației.
• UberX
Acest serviciu trimite o mașină obișnuită pentru utilizarea zilnică. Sunt mai bune, mai rapide și mai ieftine decât taxiul, cu scaune până la patru persoane. Este opțiunea de buget Uber.
• SUV
Acestă opțiune trimite un SUV la locația cerută, cu scaune până la 6 persoane. Acest serviciu este semnificativ mai scump decât serviciul BLACK
• LUX
Acestă opțiune trimite o mașină de lux high-end la locația cerută, cu scaune până la patru persoane. Este cel mai scump serviciu Uber.
http://www.wikihow.com/Use-Uber
UberSELECT
Este un serviciu add-on la ceea ce Uber oferea și până acum în România, adică UberX. Numai că în timp ce UberX costă 1,39 lei pe km, UberSELECT costă 2,25.
Diferența vine de la mașinile folosite, care la SELECT înseamnă mașini noi gen Skoda, Octavia / Superb, VW Passat, BMW Seria 5, Audi A4, etc.
http://masinicugiurgeasibratu.ro/ubersoferi-pentru-o-zi
Promoții Uber
Prima cursă pentru un client este gratuită cu aplicația UberX sau pe UberSELECT.
”Nu ai încercat Uber până acum? Descarcă aplicația, introdu codul UBERBUC în secțiunea Promoții și prima cursă este gratuită în limita a 30 lei, pe uberX sau pe UberSELECT. Se aplică Termeni și Condiții conform detaliilor primite la înregistrarea codului.”
(http://newsroom.uber.com/romania/ro/2015/11/uberselect_bucuresti)
Serviciu Uber FAMILY
Începând din 20 august 2015, s-a introdus serviciului UberFAMILY, o nouă opțiune în aplicația Uber prin care se poate comanda o mașină cu scaun pentru copil.
Cu o simplă apăsare de buton și doar 7 lei în plus față de tariful normal, se poate comanda o mașină cu care copilul este dus în siguranță la destinație. Scaunele disponibile sunt pentru copii care au între 9 și 18 kg și există un singur scaun în fiecare mașină.
Serviciul Împarte tariful cursei
Se poate face sharing la tariful cursei comandate, împărțind valoarea cursei cu prietenii din mașină.
Dacă prietenii acceptă, se va retrage o parte egală de pe cardul fiecărei persoane. Se elimină prin acest mod datoriile și obligațiile amânate.
Tariful dinamic
Orice persoană care a locuit într-un oraș mare a trecut prin experiența neplăcută de a încerca să găsească o mașină care să o ducă acasă într-o seară aglomerată de vineri, după un concert sau dacă plouă.
Poate să dureze foarte mult – dacă ești suficient de norocos să găsești ceva – pentru că toate mașinile sunt ocupate. Prin modelul dinamic de prețuri, numit în afară „surge pricing” iar în România, în afacerea Uber „tarifare dinamică”, acest lucru este posibil.
Iată cum funcționează.
Algoritmele folosite de Uber monitorizează, în timp real, cererea și oferta din oraș. Când sistemele observă o creștere a timpului de așteptare (pentru că nu sunt suficient de mulți șoferi parteneri în apropiere), tarifele dinamice se activează în mod automat. Acest lucru are două efecte:
Cei care nu se grăbesc aleg să aștepte până când prețurile scad din nou – reducând astfel cererea;
Șoferii parteneri din apropiere merg către zona cu tarife mai mari – crescând astfel oferta.
Rezultatul final este că numărul de persoane care doresc o mașină și numărul de șoferi parteneri disponibil se apropie, iar timpul de așteptare începe să scadă.
Uber folosește multiplicatori de tarif – 1,5x sau 2x, de exemplu – pentru a echilibra cererea și oferta. Sistemul actualizează multiplicatorul la fiecare 5 minute, pentru a putea modifica tarifele conform celor mai recente date. Dacă timpul de așteptare continuă să crească, multiplicatorul crește; dacă acestea scad, scade și multiplicatorul.
Pentru a asigura că orice tarif este corect și eficient, Uber împarte orașele în zone numite „geofences”.
Transparență pentru utilizatori. Estimator de tarif
Uber pune la dispoziția utilizatorilor un estimator de tarif care se poate folosi pentru a vedea dinainte care va fi prețul călătoriei. Însă atunci când intră tarifele dinamice, utilizatorii pot vedea cât vor fi taxați. Iată ceea ce apare în aplicație în astfel de perioade:
Când un utilizator deschide aplicația va vedea imediat dacă există sau nu tarif dinamic în zonă – semnul în formă de fulger albastru denotă acest lucru.
Dacă utilizatorul face o comandă, apare un ecran în plus care arată care este multiplicatorul de tarif (în cazul de mai sus, este 2,2x) și acesta este rugat să confirme tariful mai mare sau are opțiune de a primi o notificare atunci când acesta scade.
Dacă multiplicatorul de tarif este foarte mare (peste 2x), atunci utilizatorul va trebui să scrie manual care este acesta pentru a ne asigura încă o dată că este de acord cu acest tarif mărit.
Alternative pentru șoferii parteneri
Este ușor să intri în sistem ca driver (uber.com/drive), și să ai opțiunile „go online”, și „go offline”. Uber România nu oferă date despre câți șoferi activează în sistem, dar spune că majoritatea lor fac asta ca și part time job, on the side.
Șoferilor le revine 75-80% din preț, ceea ce pare o completare a veniturilor ușor de realizat și fără bătăi de cap.
Când deschid aplicația într-un moment cu tarife dinamice, șoferii parteneri văd o hartă pe care o numim „heat map”. Zonele roșii sunt cele unde tariful dinamic există deja și unde se poate vedea multiplicatorul de tarif.
Zonele galbene sunt zone foarte aglomerate unde este posibil să se activeze un tarif dinamic.
Șoferii parteneri se pot uita la toată harta orașului, sau doar la anumite porțiuni, pentru a vedea înspre ce zone se pot îndrepta dacă doresc să facă acest lucru.
Dacă acceptă un tarif dinamic, vor vedea și ei același semn sub forma unui fulger pentru a confirma tariful mai mare.
Situațiile de criză
În situații de criză, când multe persoane încearcă să plece dintr-o zonă foarte repede, tariful dinamic poate să apară foarte rapid în mod automat.
Din acest motiv, există opțiunea ca echipele locale Uber să oprească manual tarifele dinamice în situații de criză cum ar fi incendii, inundații sau alte situații sensibile.
Tarifele dinamice rămân în continuare cea mai eficientă metodă de a fluidiza cererea și oferta și de a oferi un serviciu pe care te poți baza oricând.
http://newsroom.uber.com/romania.
UberEVENTS
Prin opțiunea de self-service, Uber EVENTS se pot achiziționa curse pentru invitații unui eveniment anume. Astfel se poate organiza un eveniment perfect, de la cele mai mari adunări cu invitaț, până la serate mai mici.
Atunci evenimentul poate deveni unul de succes, și în plus, se obține siguranța că oaspeții pot ajunge ”la” și ”de la” cu ușurință.
Există Evenimentul Door-to-door și în plus, cel pentru Gazdă (Host)
Aplicații pentru vacanță Uber
Una dintre cele mai mari probleme ale turiștilor este transportul în comun.
În toate țările din lume, indiferent de gradul de dezvoltare, străinii au semnalat numeroase probleme cu taximetriștii.
În condițiile în care majoritatea aeroporturilor din lume sunt dotate acum cu WiFi, Uber ar putea fi o modalitate extrem de ușoară de a călători între locul de aterizare și hotelul la care vă cazați.
În România, tarifele practicate de firma Uber în București sunt aproape similare cu cele ale firmelor de taximetrie obișnuite, însă în alte țări, serviciul ajută la economisireaunei sume destul de mare de bani.
http://playtech.ro/2015/aplicatii-pentru-vacanta-care-iti-vor-face-vara-mai-frumoasa
Brand Ambassador Uber
Brand Ambassadorul UBER poate participa la evenimente, organizează chiar el evenimente sau participă langa echipa locală atunci când are nevoie de ajutor.
Ceea ce este foarte bine pentru brand Ambassador, este că nu exista o rețetă general valabilă pentru a avea succes. Brand Ambassadorii UBER sunt platiți după activitatea și rezultatele lor.
Va avea un comision pentru fiecare utilizator activ pe care îl generează sau plata pe oră daca participă la evenimente.
Rolul unui Brand Ambassador este foarte simplu – trebuie să aducă cât mai mulți utilizatori noi la Uber, care să înceapă să călătorească folosind aplicația.
Va primi toate resursele necesare pentru a putea face asta și pentru a avea succes și propriul cod promo (personalizat și unic), care va face recrutarea și promovarea de utilizatori noi foarte ușoară.
In plus, va primi UBER SWAG ( Uber-tricouri, Uber-ochelari și alte lucruri Uber) pentru elsi pentru cei pe care îi va convinge, și multe alte lucruri în funcție de campaniile care rulează.
http://www.uberbucharestba.com
Cap 3. Oportunitățile afacerii Uber de extindere pe piața mondială și în România
Potrivit unui studiu realizat de iSense Solutions, deși doar 14% dintre români au auzit pana acum de aplicația pentru smartphone Uber, și de această afacere, 88% consideră conceptul aplicației util și 73% sunt dispuși să o utilizeze. Doar 18% dintre respondenții studiului au afirmat că ar utiliza aplicația doar ca șoferi, în timp ce aproape 28% sunt dispuși să o folosească din postura de pasageri.
Există și un procent de 27% din cei chestionați care au afirmat că ar utiliza aplicația atât ca șofer, dar și ca pasager.
Până în prezent, aplicațiile de acest gen din România s-au concentrat pe comenzile la taxiuri, cea mai populară fiind Speed Taxi – 10% dintre participanții la sondaj afirmă că o folosesc, în timp ce 40% au auzit de ea, deși nu o utilizează. [1]
Pe plan global, Programul UberX a fost cel care a adus o creștere exploziva pentru compania Uber începând cu finalul anului 2013, iar astăzi peste 80% dintre șoferii companiei americane Uber fac parte din acest program.
Acum ascensiunea afacerii Uber este considerată un avertisment pentru alte industrii. Recent, Mark Carney, guvernatorul Băncii Angliei, a spus că este posibil ca unele companii tech să facă băncilor ceea ce face afacerea Uber taximetriștilor: să le anihileze afacerile înainte că guvernele să apuce să facă noi reglementari referitoare la activitatea acestui tip de start-up-uri.
Desigur, în multe orașe taxiurile sunt monopoluri sau există carteluri care țin prețurile sus, oferind la schimb servicii de calitate scăzută. Cu firma Uber, cel putin teoretic, clienții pot evita astfel de situații și pot obliga și taxiurile tradiționale să concureze la același nivel de calitate.
La fel și în cazul băncilor, firmele de taxi se tem, de fapt, că nu vor putea face față unei avalanșe de servicii financiare, în special în zona de transferuri de bani pe plan internațional, mult mai simplu de utilizat și mai ieftine.
O altă problemă a sistemului este posibilitatea ca, pe viitor, computerele și algoritmii, și nu oamenii, să stabilească Ce și Cât vom munci.
Apariția unor joburi cum este cel de șofer la Uber este, practic, concluzia logică a unui sistem economic și tehnologic în care eficiența este principala virtute. Aceste servicii au succes fiindcă folosesc mai eficient timpul disponibil pe care îl dețin oamenii.
Practic, oamenii au ajuns să-și monetizeze timpul liber. [1]
Zi de zi Uber își continua creșterea și este tot mai popular printre investitori.
In urma presiunii venite din partea acestora, compania a extins cea mai recentă rundă de finanțare cu un miliard de dolari, ceea ce aduce totalul acestei runde la 2,8 miliarde de dolari.
Aceasta la doar câteva săptămâni după ce Uber mai finalizase o rundă de 1,2 miliarde de dolari, care la rândul ei venea după alte 4 miliarde de dolari de la investitori, printre care se număra și o divizie a Băncii de investiții Goldman Sachs.
In prezent Uber este evaluată la 40 de miliarde de dolari, fiind depăsită doar de Xiaomi, producătorul chinez de smartphone-uri, în ceea ce privește start-up-urile de tehnologie încă nelistate la bursă.
“Participarea în Seria E de finanțare a Uber subliniază încrederea investitorilor în creșterea Uber”, a declarat Nairi Hourdajian, directorul de comunicare al companiei.
Banii sunt extrem de necesari pentru ca Uber să își poată continua creșterea rapidă.
Compania vrea să extindă inițiativa UberPool, care combina mai multi pasageri ce se îndreaptă spre aceeași destinație și le permite acestora să împartă costurile.
De asemenea, extinderea în Europa și în zona Asia-Pacific necesită și ea fonduri importante. Ca să reușească în China, compania va trebui probabil să cheltuie serios ca să poată lupta contra serviciilor unor companii ca Didi Dache și Kuaidi Dache, liderii Pieței de taxiuri care și-au anunțat recent intenția de a fuziona, urmând să dețină astfel peste 90% din piața de profil.
Intre timp, și cel mai mare concurent din SUA al Uber face rost de bani; Lyft a deschis o rundă de refinanțare de cel puțin 250 de milioane de dolari, la care și-a anunțat deja participarea un investitor important, grupul chinez Alibaba.
Uber a înțeles provocarea și în ianuarie 2015, compania a lansat în Hong Kong un nou serviciu de transport de bunuri, nu de persoane, numit UberCargo. Acesta permite transportul oricărui tip de obiect. După plasarea comenzii, în câteva minute sosește o camionetă și obiectele sunt încărcate de către utilizator, care poate cere, însă, și ajutorul șoferului. Cine vrea poate să meargă în mașină cu “coletul”, al cărui traseu îl poate oricum urmări permanent în aplicație. Prețurile sunt calculate pe baza distanței, dar și a timpului de livrare.
In Hong Kong există deja două start-up-uri de tip “Uber pentru logistica”: Lalamove (sau EasyVan) a primit recent o finanțare de 10 milioane de dolari, iar GoGoVan a adunat 6,5 milioane de dolari în faza de seed investing și în 2014 a mai primit 10 milioane de dolari investiție de pe rețeaua sociala chineza Renren.
UberCargo pare destinat în principal companiilor, dar cei de la Lalamove afirma că exista și o cerere semnificativa din partea consumatorilor individuali.
Iată cum ironia face ca cineva care a copiat modelul Uber ajunge să fie copiat la rândul său chiar de către Uber. [1]
=== 504ef7c3a6b1fb9f9be1fcb4520b2d2ee25924ea_128743_1 ===
Cap III. Oportunitățile afacerii Uber de extindere pe o piață europeană și în România
Potrivit unui studiu realizat de iSense Solutions, deși doar 14% dintre români au auzit pana acum de aplicația pentru smartphone Uber, și de această afacere, 88% consideră conceptul aplicației util și 73% sunt dispuși să o utilizeze. Doar 18% dintre respondenții studiului au afirmat că ar utiliza aplicația doar că șoferi, în timp ce aproape 28% sunt dispuși să o folosească din postura de pasageri.
Există și un procent de 27% care a afirmat că ar utiliza aplicația și ca șofer, și ca pasager.
Până în prezent, aplicațiile de acest gen din România s-au concentrat pe comenzile la taxiuri, cea mai populară fiind Speed Taxi – 10% dintre participanții la sondaj afirmă că o folosesc, în timp ce 40% au auzit de ea, deși nu o utilizează. [1]
UberX a fost cel care a adus o creștere exploziva pentru compania Uber începând cu finalul anului 2013, iar astăzi peste 80% dintre șoferii companiei Uber fac parte din acest program.
Acum ascensiunea Uber este considerată un avertisment pentru alte industrii.
Desigur, în multe orașe taxiurile sunt monopoluri sau există carteluri care țin prețurile sus, oferind la schimb servicii de calitate scăzută. Cu Uber, cel putin teoretic, clienții pot evita astfel de situații și pot obliga și taxiurile tradiționale să concureze la același nivel de calitate.
La fel și în cazul băncilor, firmele de taxi se tem, de fapt, că nu vor putea face față unei avalanșe de servicii financiare, în special în zona de transferuri de bani pe plan internațional, mult mai simplu de utilizat și mai ieftine.
O altă problemă a sistemului este posibilitatea ca, pe viitor, computerele și algoritmii, și nu oamenii, să stabilească Ce și Cât vom munci.
Apariția unor joburi cum este cel de șofer la Uber este, practic, concluzia logică a unui sistem economic și tehnologic în care eficiența este principala virtute. Aceste servicii au succes fiindcă folosesc mai eficient timpul disponibil pe care îl dețin oamenii.
Practic, oamenii au ajuns să-și monetizeze timpul liber. [1]
Zi de zi Uber își continua creșterea și este tot mai popular printre investitori.
In urma presiunii venite din partea acestora, compania a extins cea mai recentă rundă de finanțare cu un miliard de dolari, ceea ce aduce totalul acestei runde la 2,8 miliarde de dolari.
Aceasta la doar câteva săptămâni după ce Uber mai finalizase o rundă de 1,2 miliarde de dolari, care la rândul ei venea după alte 4 miliarde de dolari de la investitori, printre care se număra și o divizie a Băncii de investiții Goldman Sachs.
In prezent Uber este evaluată la 40 de miliarde de dolari, fiind depăsită doar de Xiaomi, producătorul chinez de smartphone-uri, în ceea ce privește start-up-urile de tehnologie încă nelistate la bursă.
“Participarea în Seria E de finanțare a Uber subliniază încrederea investitorilor în creșterea Uber”, a declarat Nairi Hourdajian, directorul de comunicare al companiei.
Banii sunt extrem de necesari pentru ca Uber să își poată continua creșterea rapidă.
Compania vrea să extindă inițiativa UberPool, care combina mai multi pasageri ce se îndreaptă spre aceeași destinație și le permite acestora să împartă costurile.
De asemenea, extinderea în Europa și în zona Asia-Pacific necesită și ea fonduri importante. Ca să reușească în China, compania va trebui probabil să cheltuie serios ca să poată lupta contra serviciilor unor companii ca Didi Dache și Kuaidi Dache, liderii Pieței de taxiuri care și-au anunțat recent intenția de a fuziona, urmând să dețină astfel peste 90% din piața de profil.
Intre timp, și cel mai mare concurent din SUA al Uber face rost de bani; Lyft a deschis o rundă de refinanțare de cel puțin 250 de milioane de dolari, la care și-a anunțat deja participarea un investitor important, grupul chinez Alibaba.
Uber a înțeles provocarea și în ianuarie 2015, compania a lansat în Hong Kong un nou serviciu de transport de bunuri, nu de persoane, numit UberCargo. Acesta permite transportul oricărui tip de obiect. După plasarea comenzii, în câteva minute sosește o camionetă și obiectele sunt încărcate de către utilizator, care poate cere, însă, și ajutorul șoferului. Cine vrea poate să meargă în mașină cu “coletul”, al cărui traseu îl poate oricum urmări permanent în aplicație. Prețurile sunt calculate pe baza distanței, dar și a timpului de livrare.
In Hong Kong există deja două start-up-uri de tip “Uber pentru logistica”: Lalamove (sau EasyVan) a primit recent o finanțare de 10 milioane de dolari, iar GoGoVan a adunat 6,5 milioane de dolari în faza de seed investing și în 2014 a mai primit 10 milioane de dolari investiție de pe rețeaua sociala chineza Renren.
UberCargo pare destinat în principal companiilor, dar cei de la Lalamove afirma că exista și o cerere semnificativa din partea consumatorilor individuali. Iată cum ironia face că cineva care a copiat modelul Uber ajunge să fie copiat la rândul său chiar de către Uber. [1]
Transparență în servicii și contactless
Khazzam, responsabil pentru lansarea afacerii Uber, afirmă că Uber nu este un serviciu de taximetrie, ci o companie de tehnologie al cărei scop este ”îmbunătățirea mobilității urbane”.
”UberX nu este un serviciu de taximetrie. Nu așa a fost gândit. În opinia mea, e ceva care va avea un impact mult mai mare în următorii 20 de ani în ceea ce privește mobilitatea urbană în România. Este un serviciu care conectează oamenii cu șoferii personali. Sunt mult mai mulți șoferi personali cu automobile personale decât sunt automobile comerciale pe această piață. Serviciul uberX îți permite, prin apăsarea unui buton, să te conectezi cu un prieten, cu un coleg, cu o rudă, și să fii luat cu mașina”, spune el.
”Uber ține de împărțirea automobilelor și de împărțirea costurilor. Vrem să îmbunătățim modul în care oamenii ajung dintr-un loc în altul prin tehnologia pe care Uber a dezvoltat-o pe smartphone-uri”.
”Scopul este de a te conecta la mașini care sunt deja pe stradă, la oameni simpli, ca mine sau ca tine. Serviciul lansat astăzi te conectează cu persoane care au 21 de ani sau mai mult, care au mașini mai noi de 10 ani și care au trecut printr-un proces strict de verificare. Am setat un standard și suntem de părere că 21 de ani este vârsta optimă pentru a duce pe cineva cu mașina și am implementat această abordare și aici”, explică reprezentantul companiei.
Serviciul funcționează strict pe bază de aplicație. Nu există dispecerat, nu există aparate de taxat, ci doar smartphone-urile și aplicațiile. ”Plata se face automat și tariful este calculat pe baza traseului urmărit prin GPS. Telefoanele șoferului și al pasagerului sunt conectate și la finalul cursei, suma de plată afișată va fi aceeași pe ambele dispozitive. E un sistem foarte bine optimizat în ultimii patru sau cinci ani”, explică americanul.
Prima dată când intri în aplicația Uber, clientul este nevoit să-și facă un cont și să-și introducă datele cardului bancar. Cu toate că numeroase studii arată că românii sunt foarte circumspecți când vine vorba de plățile online sau prin mobil, Khazzam este de părere că România este o piață foarte bună pentru acest serviciu și vede plățile prin mobil drept viitorul tranzacțiilor.
”Cred că românii sunt pregătiți pentru plățile prin aplicație. Plățile mobile reprezintă viitorul. Fiecare piață este diferită, rata de adopție a smartphone-urilor și a cărților de credit variază, dar în general trendurile arată o creștere a plăților digitale. Vedem în București un oraș ideal pentru asemenea serviciu și credem că în următoarele luni și în următorii ani, din ce în ce mai multe persoane vor fi obișnuite să plătească cu mobilul. Este un tip de tranzacție foarte sigur. Fiecare plată care trece prin aplicația Uber este electronică, oferind transparență industriei de transporturi, lucru care a lipsit până acum”, opinează el. [11]
Siguranța, o problemă rezolvată în afacerea Uber
La nivel global au existat numeroase controverse privind siguranța utilizatorilor de Uber.
”Luăm siguranța foarte în serios la Uber. De fiecare dată când faci comandă prin aplicație, vei vedea numele șoferului, o fotografie a lui, numărul de înmatriculare al mașinii. Te conectezi cu un șofer pe care l-am cunoscut față în față, ale cărui documente le-am verificat. Dacă ai orice fel de problemă, poți trimite feedback echipei românești care va răspunde în maximum șase ore de la sesizare”, spune Rob Khazzam, .
Cei care vor să devină șoferi Uber trebuie să nu aibă antecedente penale, să facă dovada punctelor de penalizare și să treacă cu brio de un interviu cu membrii echipei Uber România.
”Suntem fizic în România. Nu comunicăm prin email sau prin telefon, ci avem o echipă locală. Fiecare șofer cu care te conectezi prin aplicație a trecut printr-un interviu, a avut parte de un training privind aplicația și le-am verificat cu atenție profilul. Așa știi mereu că te urci în mașină cu o persoană care are carnet de șofer, asigurare la mașină, care nu are cazier și nici nu a avut probleme în trafic”, spune reprezentantul companiei.
Pe lângă această verificare, aplicația dispune și de un sistem prin care șoferii primesc note de la pasageri, în funcție de cât sunt de politicoși, cât de bine conduc sau cât de curată este mașina. Șoferii care primesc ratinguri proaste și se abat de la regulile de conduită pot fi dați afară din program. În plus, persoana care dă un rating prost este contactată pentru a clarifica problemele. În situații extreme, datele șoferilor pot ajunge la organele de justiție.
”De fiecare dată când faci un drum, șoferul care te duce primește un rating. Iar acest sistem este unul dintre motivele pentru care persoanele apreciază Uber. Dacă faci 100 de curse ca șofer, vei avea 100 de ratinguri, iar noi analizăm acele ratinguri foarte atent și comunicăm cu șoferii pentru a optimiza serviciul.”
Concurența și afacerea Uber
Cu toate că abia s-a lansat în București, serviciul Uber a stârnit deja reacții puternice din partea reprezentanților taximetriștilor.
Mihai Ghișă, președintele Asociației Transportatorilor în Regim de Taxi și Închiriere (APTTI), atrage atenția că, odată cu lansarea programului Uber în România, intervine în piață concurența neloioală, întrucât șoferii Uber beneficiază de reguli mult mai laxe decât taximetriștii autorizați.
El crede că intrarea Uber pe piața din București va afecta comenzile taximetriștilor autorizați, având în vedere că vor fi mai multe mașini, dar același număr de clienți. Totuși, președintele APTTI spune că lipsa de experiență a șoferilor Uber se va resimți. „Problema cea mare cu care se vor confrunta cei de la Uber este că nu vor avea șoferi profesioniști, aceștia nu vor ști să meargă la adresă, la noi navigația nu funcționează ca în alte state“, a spus Ghișă. El a adăugat că serviciul va fi unul profitabil pentru Uber, însă nu și pentru șoferii care vor oferi servicii pentru această companie, întrucât acesta va avea de acoperit anumite costuri – carburanți, service și altele. În plus, în alte state europene, tariful pentru taxi este mult mai mare, astfel că Uber devine o alternativă avantajoasă pentru consumatori.
În general, compania Uber percepe 20% din tariful final al fiecărei curse efectuate. Practic, pentru o cursă de 10 lei, șoferul primește 8 lei. [11]
Fenomenul Uber – cum a eliminat aplicatia cash-ul din tranzactie
Aplicatia Uber este cel mai bun exemplu de schimbare a modalității plăților în prezent. “Fenomenul Uber transforma mobilitatea urbană. Practic în acest schimb sau tranzactionare nu exista cash. Totul este digital, simplu și precis. în momentul de fata exista posibilitatea în tarile dezvoltare de a plăți taxiul cu cardul. Ei bine, acest lucru se va schimba o data cu trecerea timpului, iar tariful calatoriei va putea fi achitat direct cu telefonul mobil sau orice alt dispozitiv care va avea suport pentru astfel de plati. Acesta este trendul, iar mai devreme sau mai tarziu cu totii își vor da seama de avantajele sale. Este inevitabil sa treci la digital: totul converge spre aceasta directie”, a mai aratat oficialul MasterCard.
Potrivit unei statistici a MasterCard, unul dintre cei mai importanti furnizori de servicii financiare la nivel global, sunt țări în care chiar și 80% dintre utilizatori opteaza pentru plată contactless la comercianti, însă momentan media globala în tarile dezvoltate este de circa 20% din totalul plăților .
“In prezent, lucram la dezvoltarea de noi solutii pe segmentul de mobile – plăți precum Apple Pay sau Samsung Pay și incercam dezvoltarea acestui segment în care vedem un mare potential de dezvoltare. Avem în momentul de fata peste 100 de modele de terminale mobile care suporta sistemul de plată prin intermediul NFC (Near Field Communication)”, a declarat intr-un interviu acordat ziarului wall-street –
Ed McLaughlin, chief emerging payments officer în cadrul MasterCard.
Chiar și asa, subliniaza McLaughlin, încă vorbim despre un număr limitat de piețe care suporta momentan sistemul de plată prin telefon, dar întrevede ca acesta va fi viitorul sistemului civilizat și eficient de plată. “Sunt în prezent 15 țări în care se pot efectua plăți cu telefonul, dar este o piață într-o continua dezvoltare. Observăm o crestere a cererii aparuta o data cu lansarea noilor smartphone-uri din piata, iar acest lucru se va uniformiza cand toti marii producatori vor lansa servicii de profil”, a adaugat seful noilor tehnologii de plăți din cadrul MasterCard.
Cumparaturile contactless și cele prin intermediul dispozitivelor mobile vor reprezenta viitorul în industria plăților electronice în urmatorii ani, modalitati de plată adoptate de catre tot mai multi comercianti și tot mai multe tari, lucru care în opinia jucatorilor din piata face mai usoara viata celor din jur.
Miza în momentul de fata rămâne, fără indoiala, cea a plăților fără contact, acolo unde reprezentantii MasterCard au inregistrat cateva statistici chiar interesante. în Australia, de exemplu, un retailer a reusit ca anul trecut sa inregistreze 80% din plăți fără contact, o performanta uriasa, avand în vedere ca media globala a pietelor dezvoltate este undeva la 20%.
“Cele mai mari piețe în domeniul contactless sunt în afara SUA, ceea ce este un lucru interesant. Avem piete precum Canada, Australia, Olanda, Turcia – care sunt piete fantastice pentru segmentul de plăți contactless. Exista chiar și un retailer în Australia, în care ponderea plăților contactless a fost de peste 80% în cursul anului trecut. (…) în Cehia, de exemplu, una din doua plăți este realizata prin intermediul contactless. în regiunea Europei Centrale și de Est – Polonia și Cehia sunt cele mai dezvoltate state”, a mai completat Ed McLaughlin.
Deși au început să apară și primele semne ale introducerii plăților contactless în România, țara noastra încă este una în care domina cash-ul, un volum foarte mare de romani încă obisnuind sa își retraga salariul de la bancomat încă din prima zi în care il primesc. Reprezentantii MasterCard dau însă asigurari ca acest obicei se va schimba o data cu popularizarea fenomenului de plăți fără contact, care faciliteaza foarte mult ușurința în achizitia de produse sau servicii.
“ România este o țară dezvoltată în jurul cash-ului, spre deosebire de țările din nordul Europei care se pregatesc să elimine acest inconvenient. Vedem România ca o piață cu un potential urias, motiv pentru care trebuie sa lucram cu bancile și cu retailerii pentru a implementa și mai bine sistemul și a renunta la cash. Piete ca România sunt oportunitati uriase. Oamenii gândesc diferit când vine vorba de plăți . Cand vor identifica sistemul de plată contactless ca este util vor capata încredere, iar acest lucru va schimba mentalitatea din prezent. Suntem aceeiasi oameni cand folosim dispozitivele, indiferent ca vorbim despre plăți le prin contactless sau prin dispozitive mobile”, a mai punctat McLaughlin.
Responsabilul pe dezvoltarea serviciilor de plăți din cadrul Mastercard mai spune ca se contureaza în prezent o convergenta din lumea obișnuită spre cea digitala. “Contactatul este doar o piesa din experienta utilizatorilor și din tot acest proces. Am investit mult timp în dezvoltarea platformei de plată contactless. Nu este vorba despre cum funcționează, ci despre ce avantaje îmi aduce mie ca și posesor. Ceea ce vedem este ca oamenii migrează către un produs nou când își dau seama ca le aduce un avantaj”.
deși au existat nenumărate critici referitoare la cat de ușor poate fi fraudat un sistem de plată contacteze, reprezentantul MasterCard da asigurări ca tranzacțiile sunt extrem de sigure. “Ideea este ca nu pierzi nimic. Cel mai important lucru este ca vrem sa ne asiguram ca tranzacțiile sunt cele mai sigure. Daca pierzi telefonul, în cazul unei plăți cu mobilul, atunci avem o soluție prin care blocam accesul imediat la dispozitivul pierdut / furat. Într-un secol al digitalului, în care utilizatorul folosește atât un smartphone cat și un alt dispozitiv asociat (ceas inteligent, brățara inteligenta) – daca se intampla ca telefonul sa fie pierdut, atunci numarul acestuia este blocat, dar device-ul asociat va putea funcționa în continuare pe post de backup”, a mai arătat acesta. [11]
Totuși, Khazzam spune că Uber nu este un serviciu de taximetrie, ci o companie de tehnologie al cărei scop ar fi ”îmbunătățirea mobilității urbane”.
”Uber nu este un serviciu de taximetrie. Nu așa a fost gândit. În opinia mea, e ceva care va avea un impact mult mai mare în următorii 20 de ani în ceea ce privește mobilitatea urbană în România. Este un serviciu care conectează oamenii cu șoferii personali. Sunt mult mai mulți șoferi personali cu automobile personale decât sunt automobile comerciale pe această piață”, spune el.
Compania americană oferă, la nivel global, mai multe tipuri de servicii,”Uber îți permite, prin apăsarea unui buton, să te conectezi cu un prieten, cu un coleg, cu o rudă, și să fii luat cu mașina”, spune el.
”Uber ține de împărțirea automobilelor și de împărțirea costurilor. Vrem să îmbunătățim modul în care oamenii ajung dintr-un loc în altul prin tehnologia pe care Uber a dezvoltat-o pe smartphone-uri”.
”Scopul este de a te conecta la mașini care sunt deja pe stradă, la oameni simpli, ca mine sau ca tine. Serviciul lansat astăzi te conectează cu persoane care au 21 de ani sau mai mult, care au mașini mai noi de 10 ani și care au trecut printr-un proces strict de verificare”, spune el. De ce 21 de ani și nu 18, adică vârsta la care poți obține carnetul în România? ”Am setat un standard și suntem de părere că 21 de ani este vârsta optimă pentru a duce pe cineva cu mașina și am implementat această abordare și aici”, explică reprezentantul companiei.
Serviciul funcționează strict pe bază de aplicație (disponibilă gratuit, atât pentru Android, cât și pentru iOS). Nu există dispecerat, nu există aparate de taxat, ci doar smartphone-urile și aplicațiile. ”Plata se face automat și tariful este calculat pe baza traseului urmărit prin GPS. Telefoanele șoferului și al pasagerului sunt conectate și la finalul cursei, suma de plată afișată va fi aceeași pe ambele dispozitive. E un sistem foarte bine optimizat în ultimii patru sau cinci ani”, explică americanul.
Prima dată când intri în aplicația Uber, va fi nevoie să-ți faci un cont și să-ți introduci datele cardului bancar. Cu toate că numeroase studii arată că românii sunt foarte circumspecți când vine vorba de plățile online sau prin mobil, Khazzam este de părere că România este o piață foarte bună pentru acest serviciu și vede plățile prin mobil drept viitorul tranzacțiilor.
”Cred că românii sunt pregătiți pentru plățile prin aplicație. Plățile mobile reprezintă viitorul. Fiecare piață este diferită, rata de adopție a smartphone-urilor și a cărților de credit variază, dar în general trendurile arată o creștere a plăților digitale. Vedem în București un oraș ideal pentru lansarea unui asemenea serviciu și credem că în următoarele luni și în următorii ani, din ce în ce mai multe persoane vor fi obișnuite să plătească cu mobilul. Este un tip de tranzacție foarte sigur. Fiecare plată care trece prin aplicația Uber este electronică, oferind transparență industriei de transporturi, lucru care a lipsit până acum”, opinează el.
Siguranța în afacerea Uber
La nivel global au existat numeroase controverse privind siguranța utilizatorilor de Uber.
”Luăm siguranța foarte în serios la Uber. De fiecare dată când faci comandă prin aplicație, vei vedea numele șoferului, o fotografie a lui, numărul de înmatriculare al mașinii. Te conectezi cu un șofer pe care l-am cunoscut față în față, ale cărui documente le-am verificat. Dacă ai orice fel de problemă, poți trimite feedback echipei românești care va răspunde în maximum șase ore de la sesizare”, spune Rob Khazzam.
Cei care vor să devină șoferi Uber trebuie să nu aibă antecedente penale, să facă dovada punctelor de penalizare și să treacă cu brio de un interviu cu membrii echipei Uber România.
”Suntem fizic în România. Nu comunicăm prin email sau prin telefon, ci avem o echipă locală. Fiecare șofer cu care te conectezi prin aplicație a trecut printr-un interviu, a avut parte de un training privind aplicația și le-am verificat cu atenție profilul. Așa știi mereu că te urci în mașină cu o persoană care are carnet de șofer, asigurare la mașină, care nu are cazier și nici nu a avut probleme în trafic”, spune reprezentantul companiei.
Pe lângă această verificare, aplicația dispune și de un sistem prin care șoferii primesc note de la pasageri, în funcție de cât sunt de politicoși, cât de bine conduc sau cât de curată este mașina. Șoferii care primesc ratinguri proaste și se abat de la regulile de conduită pot fi dați afară din program. În plus, persoana care dă un rating prost este contactată pentru a clarifica problemele. În situații extreme, datele șoferilor pot ajunge la organele de justiție.
”De fiecare dată când faci un drum, șoferul care te duce primește un rating. Iar acest sistem este unul dintre motivele pentru care persoanele apreciază Uber. Dacă faci 100 de curse ca șofer, vei avea 100 de ratinguri, iar noi analizăm acele ratinguri foarte atent și comunicăm cu șoferii pentru a optimiza serviciul.”
Concurența
Cu toate că abia s-a lansat în București, serviciul Uber a stârnit deja reacții puternice din partea reprezentanților taximetriștilor.
Mihai Ghișă, președintele Asociației Transportatorilor în Regim de Taxi și Închiriere (APTTI), atrage atenția că, odată cu lansarea programului Uber în România, intervine în piață concurența neloioală, întrucât șoferii Uber beneficiază de reguli mult mai laxe decât taximetriștii autorizați.
„Taxează altfel decât noi, sunt autorizați altfel decât noi, dar serviciul oferit este același – transport persoane. Noi trebuie să avem anumite mașini, în funcție de anumite criterii, la ei se vor accepta mașini cu două uși, cu nouă locuri etc“, a spus Ghișă, pentru Adevărul.
El crede că intrarea Uber pe piața din București va afecta comenzile taximetriștilor autorizați, având în vedere că vor fi mai multe mașini, dar același număr de clienți. Totuși, președintele APTTI spune că lipsa de experiență a șoferilor Uber se va resimți. „Problema cea mare cu care se vor confrunta cei de la Uber este că nu vor avea șoferi profesioniști, aceștia nu vor ști să meargă la adresă, la noi navigația nu funcționează ca în alte state“, a spus Ghișă. El a adăugat că serviciul va fi unul profitabil pentru Uber, însă nu și pentru șoferii care vor oferi servicii pentru această companie, întrucât acesta va avea de acoperit anumite costuri – carburanți, service și altele. În plus, în alte state europene, tariful pentru taxi este mult mai mare, astfel că Uber devine o alternativă avantajoasă pentru consumatori.
În general, compania Uber percepe 20% din tariful final al fiecărei curse efectuate. Practic, pentru o cursă de 10 lei, șoferul primește 8 lei. [11]
Obiectivul companiei este să ofere o alternativă la mijloacele obișnuite de transport, folosind tehnologie modernă și modalități de plată flexibile. Accesul la serviciile Uber se face prin intermediul unei aplicații de pe smartphone, care conectează pasagerii și șoferii. Uber listează printre avantajele serviciului său siguranța și costul redus al curselor, întrucât șoferii sunt aleși individual în urma unui interviu, iar plată se face automat prin intermediul aplicației, iar costul se împarte în mod egal pentru fiecare călător în parte..
Planul este ca prin intermediul Uber, compania să ajute la decongestionarea traficului, oferind posibilitatea de transporta până la patru pasageri în același timp.
Fenomenul Uber – aplicația de mobil a eliminat cash-ul din tranzacție prin plată contactless
Aplicația Uber, este cel mai bun exemplu de schimbare a moralității plăților în prezent. “Fenomenul Uber transforma mobilitatea urbană. Practic în acest schimb sau tranzacționare nu exista cash. Totul este digital, simplu și precis, în momentul de fata exista posibilitatea în țările dezvoltate de a plăți taxiul cu cardul. Ei bine, acest lucru se va schimba o data cu trecerea timpului, iar tariful călătoriei va putea fi achitat direct cu telefonul mobil sau orice alt dispozitiv care va avea suport pentru astfel de plăți . Acesta este trendul, iar mai devreme sau mai târziu cu toții își vor da seama de avantajele sale. Este inevitabil să trecem la digital: totul converge spre aceasta direcție”, a mai arătat oficialul MasterCard.
Potrivit unei statistici a MasterCard, unul dintre cei mai importanți furnizori de servicii financiare la nivel global, sunt țări în care chiar și 80% dintre utilizatori optează pentru plată contactless la comercianți, însă momentan media globală în țările dezvoltate este de circa 20% din totalul plăților.
“In prezent, lucram la dezvoltarea de noi soluții pe segmentul de mobile – plăți precum Apple Pay sau Samsung Pay și încercam dezvoltarea acestui segment în care vedem un mare potențial de dezvoltare. (…) Avem în momentul de fata peste 100 de modele de terminale mobile care suporta sistemul de plată prin intermediul NFC (Near Field Communication)”, a declarat într-un interviu acordat ziarului wall-street.ro Ed , emerging payments officer în McLaughlin Mastercard
Chiar și așa, subliniază McLaughlin, încă vorbim despre un număr limitat de piese care suporta momentan sistemul de plată prin telefon, dar întrevede ca acesta va fi viitorul sistemului civilizat și eficient de plata. “Sunt în prezent 15 tari în care se pot efectua plăți cu telefonul, dar este o piață într-o continua dezvoltare. Observam o creștere a cererii apăruta o data cu lansarea noilor smartphone-uri din piața, iar acest lucru se va uniformiza când toți marii producători vor lansa servicii de profil”, a adăugat seful noilor tehnologii de plăți din cadrul MasterCard.
Cumpărăturile contactless și cele prin intermediul dispozitivelor mobile vor reprezenta viitorul în industria plăților electronice în următorii ani, modalități de plată adoptate de către tot mai multi comercianți și tot mai multe tari, lucru care în opinia jucătorilor din piața face mai ușoară viața celor din jur. [12]
Miza în momentul de față rămâne, fără îndoială, cea a plăților fără contact, acolo unde reprezentanții MasterCard au înregistrat câteva statistici chiar interesante. în Australia, de exemplu, un retailer a reușit ca anul trecut sa înregistrez 80% din plăți fără contact, o performanță uriașa, având în vedere ca media globala a pieselor dezvoltate este undeva la 20%.
“Cele mai mari piețe în domeniul contactless sunt în afara SUA, ceea ce este un lucru interesant. Avem piețe precum Canada, Australia, Olanda, Turcia – care sunt piețe fantastice pentru segmentul de plăți contactless. Exista chiar și un retailer în Australia, în care ponderea plăților contactless a fost de peste 80% în cursul anului trecut în Cehia, de exemplu, una din doua plăți este realizata prin intermediul contactless. în regiunea Europei Centrale și de Est – Polonia și Cehia sunt cele mai dezvoltate state”, a mai completat Ed McLaughlin.
Deși au început sa apăra și primele semne ale introducerii plăților contactless în România, țara noastră încă este una în care domină cash-ul, un volum foarte mare de romani încă obișnuind să își retragă salariul de la bancomat încă din prima zi în care îl primesc. Reprezentanții MasterCard dau însă asigurări ca acest obicei se va schimba o data cu popularizarea fenomenului de plăți fără contact, care facilitează foarte mult ușurința în achiziția de produse sau servicii.
“România este o țară dezvoltata în jurul cash-ului, spre deosebire de tarile din nordul Europei care se pregătesc sa elimine acest inconvenient. Vedem România ca o țară cu un potențial uriaș, motiv pentru care trebuie sa lucram cu băncile și cu retalierii pentru a implementa și mai bine sistemul și a renunța la cash. Poate ca Romanii sunt oportunități uriașe. (…) Oamenii gândesc diferit când vine vorba de plăți. Când vor identifica sistemul de plată contacteze ca este util vor căpăta încredere, iar acest lucru va schimba mentalitatea din prezent. (…) Suntem aceeași oameni când folosim dispozitivele, indiferent ca vorbim despre plățile prin contactless sau prin dispozitive mobile”, a mai punctat McLaughlin.
Responsabilul pe dezvoltarea serviciilor de plăți din cadrul Mastercard mai spune ca se conturează în prezent o convergenta din lumea obișnuită spre cea digitala.
“Contactless-ul este doar o piesa din experiența utilizatorilor și din tot acest proces. Am investit mult timp în dezvoltarea platformei de plată contactless. Nu este vorba despre cum funcționează, ci despre ce avantaje îmi aduce mie ca și posesor. Ceea ce vedem este ca oamenii migrează către un produs nou când își dau seama ca le aduce un avantaj”.
Deși au existat nenumărate critici referitoare la cat de ușor poate fi fraudat un sistem de plată contactless, reprezentantul MasterCard dă asigurări că tranzacțiile sunt extrem de sigure. “Ideea este ca nu pierzi nimic. Cel mai important lucru este ca vrem sa ne asiguram ca tranzacțiile sunt cele mai sigure. Daca pierzi telefonul, în cazul unei plăți cu mobilul, atunci avem o soluție prin care blocăm accesul imediat la dispozitivul pierdut/furat. Într-un secol al digitalului, în care utilizatorul folosește atât un smartphone cat și un alt dispozitiv asociat (ceas inteligent, brățara inteligentă) – dacă se întâmplă ca telefonul sa fie pierdut, atunci numărul acestuia este blocat, dar device-ul asociat va putea funcționa în continuare pe post de backup”, a mai arătat acesta. [13]
Extinderea Uber pe piața orașului Cluj
Întrebat, într-un interviu, dacă Uber va fi lansat și în alte orașe din țară, Rob Khazzam, responsabil pentru lansarea Uber în țările din regiune, a declarat că acest lucru s-ar putea întâmpla în 2016.
Planul companiei ar fi să se extindă în țară. Clujenii îl vor și ei de ceva timp (cei de la Uber au deja date în acest sens). Venim în curând, spune, de la conferința Techsylvania, la Cluj, reprezentantul companiei, Jambu Palaniappan, Regional General Manager pentru Europa Centrală și de Est.
Uber a ajuns până acum în 58 de țări și 311 orașe și se extinde, arată reprezentantul companiei, de pe scena conferinței Techsylvania. În singurul oraș din România unde aplicația a ajuns până acum, în București, timpul mediu în care o mașină ajunge la client este de 6,12 minute, potrivit cifrelor companiei. Creșterea numărului de utilizatori pentru astfel de aplicații ar revoluționa transportul urban, susține reprezentantul companiei: deplasarea devine mai rapidă, mai eficientă și mai ecologică, iar scăderea numărului de mașini care aglomerează orașele e una dintre primele consecințe ale extinderii tehnologiei. Sau cel puțin asta susține Palaniappan. „Eu în Germania nu mai am nevoie de mașină”, întărește moderatorul Philipp Kandal, german care conduce un business în IT la Cluj.
Nevoia pentru astfel de servicii este foarte mare în orașe în care transportul public nu este foarte bine dezvoltat, mai subliniază reprezentantul Uber, care amintește și beneficiile în ceea ce privește siguranța călătoriilor: cu această aplicație, șoferul știe pe cine ia în mașină înainte să își întâlnească clientul, iar plată este asigurată (totul se întâmplă prin intermediul tehnologiei). Doar fiindcă ceva funcționează acum, nu garantează succesul, mai cred creatorii Uber. Așa „inovăm în continuare”, spune responsabilul de piața din Europa Centrală și de Est. Sunt căutate îmbunătățiri chiar și în ceea ce privește identificarea de soluții noi pentru modalitățile de plată.
“Tot mai mulți șoferi vin la noi. Clienții încep să folosească tot mai des aplicația. Dacă inițial aceasta era utilizată mai ales în weekend sau pentru a ajunge la aeroport, acum ea este tot mai des folosită pentru drumuri de afaceri în timpul zilei”.
“Scopul nostru este să reducem numărul de mașini necesare, în așa fel încât și un oraș cum e Clujul să funcționeze mai eficient. Gândiți-vă cum ar fi ca acum, când ieșim din această sală, să mergem fiecare la mașina lui. Sau cum ar fi să împărțim patru oameni o mașină! E nevoie de mai puține mașini în trafic și costurile scad la un sfert pentru fiecare”, arată reprezentantul Uber. Cu ajutorul tehnologiei, se pot identifica locurile în care e nevoie de șoferi ori se pot sincroniza drumurile mai multor clienți care au de ajuns în aceeași zonă, pentru eficientizarea transportului. Palaniappan anticipează și întrebarea cunoscătorilor, având în vedere că în Cluj există deja interes de a descărca această aplicație care nu e încă valabilă în România în afara Bucureștiului. Când veniți la Cluj?„Curând”, e răspunsul șefului de regiune al Uber.
Uber se apropie de aniversarea primului an pe piața din România și începe să dezvăluie planurile pentru 2016, care vizează în primul rând o extindere a operațiunilor. Serviciul care permite transportul persoanelor în regim de taxi intenționează să se lanseze în cel puțin încă un oraș în prima parte a anului viitor.
"Vom lansa noi orașe, pe lista noastră fiind Clujul, Timișoara și Iașiul, cel puțin una din locații urmând să fie inaugurată la începutul anului 2016", a precizat Nicoleta Schroeder, manager general Uber România, pentru publicația Wall Street.
În prezent, Uber are în București 40.000 de utilizatori, ceea ce face din Capitală orașul cu cea mai mare creștere din Europa Centrală și de Est. Principalele avantaje Uber comparativ cu taxiurile traidiționale sunt mașinile mai curate și șoferii mai civilizați. [14]
Concluzii
În limbile de origine anglo-saxonă „economia colaborativă” este adesea numită și economia în comun (sharing economy), economie de la persoană la persoană („peer-to-peer” ori P2P), economie integrată (mesh economy) sau consum colaborativ.
Aceste sisteme există într-o multitudine de forme și folosesc frecvent puterea calculatoarelor pentru a permite accesul la informație persoanelor, companiilor, organizațiilor neguvernamentale și guvernelor, acces la informație care permite distribuirea, împarțirea și refolosirea excesului de bunuri și servicii. [2]
Un punct de vedere prevalent este că dacă informația despre bunuri este disponibilă pe scară largă atunci valoarea acelor bunuri poate să crească atât pentru companii cât și pentru persoane și comunitați. [3]
Consumul colaborativ, ca fenomen, este o categorie de înțelegeri cu caracter economic în care participanții au acces în comun la bunuri și servicii.
Acesta diferă de sistemul actual unde fiecare participant este singurul proprietar al bunului sau serviciului consumat. [4] [5]. Adeseori acest model este posibil folosind tehnologia și comunitațile P2P. [6]
Modelul de economie colaborativă este folosit în piețe online cu caracter general precum eBay, Craigslist, Taskrabbit sau Krrb, sau în piețe online specializate cum ar fi: cazare direct la persoană particulară (Airbnb), împrumut de bani (Lendingclub), transport cu mașina particulară în zona urbană (Uber sau Zipcar), schimb valutar (www.Midpoint.com) etc. [11]
Acest model de afacere se bazează pe folosirea în comun sau integrarea calificării și a experienței participanților cât și a bunurilor și serviciilor.
Modelul de afacere integrată este ajutat de tehnologie care face eficientă legătura între oameni, bunuri și servicii, și are ca rezultat formarea de comunități, organizații și modele de activitate noi, atât private cât și publice.
Tehnologiile precum cea mobilă, internetul, rețele de comunicații, media socială, imprimante 3D, senzori, permit acum persoanelor și organizațiilor să folosească în comun resursele existente, în loc să aștepte pentru sectorul privat sau guvernul ca să ofere bunurile și serviciile dorite.
Dintre cele mai cunoscute produse adaptate acestui tip de economie este Uber, cu un startup cu o valoare estimată de aproape 50 de miliarde de dolari. Interesant este faptul că Uber a ajuns să valoreze mai mult decât unii dintre cei mai mari producători de autovehicule din Statele Unite ale Americii. Mai exact, atât Ford, cât și General Motors valorează aproximativ 56,4 miliarde de dolari, cu mult sub serviciul de ride-sharing. [2]
De asemenea, afacerea Airbnb (Air Bed & Breakfast) a pornit în 2008 de la inițiativa unor tineri americani care au observat că piața oferă prea puține opțiuni de cazare ieftine și confortabile. Ei și-au propus să lanseze un website pe care atât călătorii în căutare de un pat confortabil, cât și proprietarii care au ceva de închiriat pe termen scurt sau mediu să se poată întâlni pentru un schimb reciproc avantajos. Practic, AirBnb face aceeași lucru că și un site de booking hotelier clasic – Booking.com, Agoda, Venere etc – doar că majoritatea proprietăților pe care le listează sunt deținute și gestionate de particulari. [2]
Aceste modele de tipul persoană-persoană [12] crează oportunități noi pentru persoane, comunități, guverne și corporații să aibă tranzacții și să colaboreze. Termenul de „The Mesh economy” a fost introdus de Lisa Gansky în „The Mesh: Why the Future of Business is Sharing”. [13]
Succesul Uber a declanșat o revoluție, denumită de unii “economia rasplatei imediate”. După ce Uber a deschis calea, in Silicon Valley aproape orice nou start-up in orice domeniu posibil se prezenta investitorilor despre “un Uber pentru domeniul X”.
Grație smartphone-urilor conectate la internet, tinerii întreprinzători folosesc tehnologia pentru a face legătura dintre o masă mare de clienți dispuși să plătească pentru un serviciu convenabil – cu mici afaceri sau oameni care caută un loc de munca flexibil.
Criticii spun că, pentru ca un astfel de sistem să funcționeze, trebuie să exista două lucruri si niciunul dintre ele nu este un iPhone.
In primul rand, trebuie ca piața sa fie suficient de mare pentru a putea fi scalată, altfel nu poți lansa decât servicii de lux pentru o clientelă selectă.
In al doilea rând, trebuie să existe o clasă muncitoare suficient de mare dispusă să lucreze pe o sumă care să îndeplinească două condiții: să fie suficient de mica încât clienților să li se pare avantajoasă, dar suficient de mare ca intermediarul (Uber, în cazul nostru) să poată avea marja de profit acceptabilă.
Uberizarea, economia on-demand, ar putea avea beneficii clare: tehnologia ne-ar permite mai multă flexibilitate în timpul unei zile, fiindcă serviciul se mulează pe programul personal, și nu invers. Problema este că un astfel de model ar face veniturile imprevizibile și ar spori insecuritatea. Din punctul de vedere al companiilor însă, poate fi un sistem extrem de eficient, în care vor plăti doar munca efectuată și doar atunci când este nevoie de ea. [14]
Bibliografie:
http://playtech.ro/2015/Uber-si-Airbnb-ce-inseamna-pentru-Romania-economia-bazata-pe-bunuri-pe-care-cetatenii-le-impart
Sundararajan, Arun. „From Zipcar to the Sharing Economy”. January 3, 2013. Harvard Business Review. Accesat la 13 iunie 2013.
Geron, Tomio (9 noiembrie 2012). „Airbnb Had $56 Million Impact On San Francisco: Study”. Forbes. Accesat la 13 iunie 2013.
Botsman, Rachel, and Roo Rogers. What's Mine Is Yours: The Rise of Collaborative Consumption. New York: Harper Business, 2010.
Hamari, J., Sjöklint, M., & Ukkonen, A. (2013). „The Sharing Economy: Why People Participate în Collaborative Consumption”. SSRN Working paper.
Sharing Is Contagious: An Infographic on the Rise of Collaborative Consumption | Design on GOOD
Harvard Business School Club of New York
Bauwens, Michel. „The Political Economy of Peer Production”. CTTheory.
Gansky, Lisa (1 septembrie 2010). The Mesh: Why the Future of Business is Sharing. New York: Portfolio. ISBN1591843715
http://playtech.ro/2015/uber- România -uberx/
http://playtech.ro/2015/iraportul-6-lucruri-despre-uber/
http://www.wall-street.ro/articol/eCommerce/180988/interviu-mastercard-plati
https://clujcapitala.ro/2015/11/
=== 504ef7c3a6b1fb9f9be1fcb4520b2d2ee25924ea_128744_1 ===
Aplicatia Uber in windows
=== 504ef7c3a6b1fb9f9be1fcb4520b2d2ee25924ea_128744_2 ===
Statistici si Infografice relative la afacerea Uber
http://uberexpansion.com/tag/infographic/
http://uberexpansion.com/lyft-vs-uber-side-by-side-comparison/
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Uber Ridesharing (ID: 124684)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.