UBB -Facultatea de Geografie Extensia Universitară Zalău [606948]

UBB -Facultatea de Geografie Extensia Universitară Zalău

1

CUPRINS

INTRODUCERE ………………………………………………………………… ..…..2
I.BAZA TEORETICĂ ȘI METODOLOGICĂ A LUCRĂ RII……………… ………..4
1.1.Noțiuni teoreti ce privind dezvoltarea turistică rurală și regională ………… ..…… 4
1.2.Metode de cercetare utilizate…………………………………………………….. .10
1.2.1.Metode generale de cercetare……………………………. ………………………….. 10
1.2.2.Metode regionale …………………………….. ……………….. ……………….. 11
II. REGIUNEA ADMINISTRATIV -TERITORIALĂ HIDA -DRAGU ………….. ..15
2.1. Localizarea administrativ -teritorială ……………………………………………… ..15
2.2.Elementele fizico -geografice definitorii ………………………………………………………….. .18
2.3. Elementele identitare de geografie umană (așezări, locuitori, economie etc) ………. .26
III. POTENȚIALUL TURISTIC ȘI GRADUL DE VALORIFICARE ÎN
REGIUNEA DE STUDIU ……………………………………………………………………………… …34
3.1. Potenț ialul turistic natural ……………………………………………………… .34
3.2. Potenț ialul turistic antropic…………………………………………………….. ..40
IV.STRATEGII DE VALORIFICARE Ș I INTEGRARE TURISTIC Ă………….. ..49
4.1. Analiza S.W.O.T pe componenț a de turism……………………………………………….. …55
4.2. Strategia pentru turism rural …………………………………………….… ………… …51
V. CONCLUZII ȘI RECOMANDĂ RI……………………………………………. …..53
BIBLIOGRAFIE …………………………………… ………………………………… …54

UBB -Facultatea de Geografie Extensia Universitară Zalău

2

INTRODUCERE

Motivația ale gerii ca și tematică de licență ”Potențialul ș i dezvoltarea turismului rural in
microsistemul regional Hida -Dragu”, este dată de dorința de a sco ate în evidență zona, fiind o
regiune cu un potenț ial turistic bogat. Aceste comune prezintă o mare varietate de valori
culturale, istorice, etnografice, precum și un cadru natural armonios î mbinat cu un fond
peisagistic variat ș i pitoresc.
Prezentarea potențialului turistic de la nivelul microregiunii studiate permite totodată și o
redare a gr adului de dezvoltare al acestui domeniu, dar și identificarea unor strategii viitoare
pentru o mai bună valorificare tur istică, ceea ce presupune o bună cunoaș tere a comunei, a
componentelor de bază ș i totodată al mediului geografic.
Prin urmare scopul l ucrării constă în:
 definirea principalelor concepte cu privire la turismul rural, aplicate lucrării;
 identificarea pretabilității practicării diverselor tipuri de turism pe baza
potențialului existent care se redă prin intermediul descrierii ;
 prezentarea f ormelor de valorificare turistică existente;
 elaborarea unor strategii de valorificare care ar duce la includerea zonei in
circuite turistice locale si nu numai.
Fiecare loc are un farmec si o istorie proprie ceea ce trebuie valorificat și făcut cunoscut
tuturor, și cum altfel, dacă nu prin turism? Pentru regiunea de studiu, Hida -Dragu, potenț ialul
turistic prezintă o sursă multiplă de oportunități în ceea ce privește exploatarea turistică atât din
punct de vedere al obiectivelor de origine a ntropică, cât ș i al ineditului creat d e peisajele acestei
zone. Potențialul turistic al părții de sud al Sălajului, beneficiază de diverse ș i spectaculoase
forme de relief, îmbinate armonios pe î ntreg teritoriul, înzestrat cu elemente de floră și faună

UBB -Facultatea de Geografie Extensia Universitară Zalău

3
boga tă, cu numeroa se monumente ș i castele is torice, care ar putea fi inclusă în ariile de
convergență turistică a ță rii noastre1”.
Acțiunile de dezvoltare economică și turistică a zonei cât ș i promovarea turismului local
vor fi un punct de plecare pentru o comună modernă și prosperă, un motiv de mândrie pentru
locuitorii săi care vor fi motivaț i să rămână î n comunitate, ceea ce reprezintă totodată și
actualitatea cercetării pentru acest studiu.

1 Medve Aurel, Daroczi Iosif , Coste Gheorghe -Obiective turistice, Editura Scoala Noastra , Zalau, 2011 , pag 5

UBB -Facultatea de Geografie Extensia Universitară Zalău

4
I.
BAZA TEORETICĂ Ș I METODOLOGICĂ A LUCRĂ RII

1.1. Noțiuni teoreti ce privind dezvoltarea turistică rurală ș i regional ă
”Turismul a devenit una dintre cele mai complexe ramuri economice din lume , în
derularea sa fiind implicată întreaga societate, valorificând potențialul natural ș i antropic
al unei zone, îmbogăț indu-le continuu, satisfăcând multiple motivaț ii umane, având un
rol multiplicator, introducând î n circuitul e conomic laturi inedite cum sunt : peisajul,
ospitalitatea, solicitudinea și informaț ia.”2
Turismul rural își are activitatea pe ariile ex traurbane, utilizâ nd pensiunile,
agrot uristice pentru servirea mesei ș i totodată beneficiază de atracț iile turistice naturale
sau cele create de om , care bine înțeles are o importanț ă deosebită pentru turiști
recreâ ndu-se, luând o cură de aer curat, sporturi sau chiar un tratament balnear. Din
păcate există foarte multe zone unicate în Româ nia, poate și î n lume din punct de vedere
al pe isajelor, care nu pot fi integrate î n rețeaua de turism din cauza a multor factori cum
sunt: infrastr uctura, lipsa că ilor de acces, a curentului electric sau multe alte
impedimente pentru practicarea turismului rural.
Dezvo ltarea turismului rural ar fi într -o continuă creș tere dacă atunci când ne
gândim la etnografie așteptăm ca unele zone etnografice să fie promovate, deoarece toate
aceste lucruri, prin prezentarea specificu lui local al etnoculturii tradiționale ar da o altă
imagine. Acest aspect contribuie la o cr eștere econo mică a vieții satului avâ nd
posib ilitatea de a încuraja activită țile tradiț ionale locale, produse agro alimentare pentru
consumul turiștilor sau vâ nzarea prin activitatea lor sezonieră și permanentă , iar atelierele
artizanale să nu fie transfor mate în amin tiri neplă cute.
Fie că este vorba d e turism rural sau de alt tip de turism , con ținutul activită ții se
circumscrie coordonatelor:

2 Aurel Gheorghilaș ,Geografia turismului, Metode de analiză in turism,Editura Universitară ,Bucuresti 2014 pag 11

UBB -Facultatea de Geografie Extensia Universitară Zalău

5
 Spaț iul rural – este cu aspect referitoare la așezare, din punct de vedere al
mărimii , densității populaț iei, structurii sociale, modului de utilizare al terenului, dar ș i
al mijloace lor de confort . Se spune că ”fără existenț a oamenil or nu poate fi suport al
convieț uirii, un spațiu fără produse nu poate ră spunde tuturor nevoilor consumatorilor
de turism”
 Locuitorii – care au păstrat și păstrează cu drag obiceiurile și tradiț iile,
oamenii în lipsa spaț iului sau a produselor dispun numai d e o capacitate de primire
redusă .
 Potențial turistic . Conceptul de potenț ial turistic a fost definit de că tre
Organizaț ia Mondială a Turismului ș i alte organis me de profil din cadrul Comunităț ii
Europene ca fiind un ansamblu de componente naturale, culturale ș i socio -economice
care arată posibilită țile de valorificare în plan turistic și oferă sau dau o anumită
funcț ionalita te teritoriului, având un rol esențial în dezvoltarea activită ților î n turism .”3
În ca drul potențialul ui turistic s e disting: potențialul turistic natural format
din totalitatea resurselor turistice oferite de cadrul natu ral: relief , condiții climatice,
ape, asociații vegetale, faună, rezervații și parcuri naturale, respectiv potențialul
turistic antropic alcătuit din totalitatea resurselor turistice de factură cultural -istorică
și tehnico -economică, reprezentate de: vestigii arheol ogice și istorice, monumente de
arhitectură religioasă și laică, muzee, monumente de artă plastică, elemente de
etnografie și folclor, construcții cu diferite destinații, adică rezultatul evoluției
civilizației umane într -un anumit teritoriu.
 Infrastructur a turistic ă, cuprinde totalitatea amenajă rilor crea te de
oameni prin intermediul că rora e ste valorificat fondul turistic. În baza acestor
amenajă ri cuprind toate dotă rile tehnice ș i edilitare necesare asigură rii tuturor
serviciilor reclamate de buna desfăș urare a fenomenului turistic. Aici avem incluse
capacită țile de cazare și alimentaț ie publică , rețeaua de servicii aferente turismului,
mijloace de agrement, recreere, divertisment, tratament, căi de comunicaț ii, dotări
comerciale ș i alte elemente de infr astructură (rețele de energie electrică , energie
termică , apă potabilă , canalizare, servicii bancare ș i servicii sanitare.

3 Meli nda Candea,Tamara Simion, Potenț ialul turistic a l Romaniei, Editura Universitară , Bucuresti, 2006, pag 11

UBB -Facultatea de Geografie Extensia Universitară Zalău

6
Din elementele de infrastructură turistică ale comunei Hida lipsesc doar două
elemente: structurile de cazare și cele de cură. Acestea pot fi însă compensate de
apropierea localității de orașul Jibou (aflat l a 26 km), care poate oferi turiș tilor și
aceste elemente. În orașul Jibou există trei unități de cazare. Complexul turistic
„Alex” are o bază de cazare ce cuprinde 25 de camere modern utilate (10 cu pa turi
matrimoniale, 13 cu 2 paturi și 2 apartamente), fiecare dotată cu televizor, telefon,
baie, încălzire centrală și mini -bar. Pensiunea „Cassa Ando”, de trei stele, dispune de
8 camere, cu 16 locuri de cazare, iar Pensiunea „Eden”, poate oferi 15 locuri de
cazare, în camere cu 1,2, sau 3 paturi plus 7 căsuțe cu câte 2 locuri.
 Resurse le turist ice-includ atracț iile turistice pentru vizitare, elementele
naturale sau antropice care pot fi valorif icate prin activitatea turistică care generează
mai multe forme de turism. Aici putem lua în considerare faptul că cele mai multe
forme de turism favoriz ează atracț ia turiș tilor cum sunt urmă toarele : izvoarele
minerale și nămolul favorizează turismul balnear, zăpada ș i râurile favorizează
turismul sportiv, diferitele tipuri de bioclimat și aerul ozonat favorizează turismul
climateric, agricultura montană -agroturismul, satele favorizează turismul rural, orașele
favorizează turismul urban etc.

 Produsele – fie produse agroalimentare fie produse turistice naturale ;

 Regiune turistică – cuvâ ntul regiune pr ovine din latinescul”regionem” și
se regăsește î n majoritatea limbilor europene. Odată cu trecerea timpului s -au
dezvoltat regiunile turistice unde turismul reprezintă principala activitate economică.
Putem numi regiune turistică orice teritoriu care include propria sa imagine, un
ansamblu de componente naturale și antropice valorificâ nd toate re sursele trecând î n
mai multe faze de dezvoltare .”Carta Comunitară a Regionalizării defineș te regiunea
ca”un teritoriu care formează din punct de vedere geografic, o unitate netă sau un
ansamblu similar de terit orii în care există continuitate, în care populaț ia posedă

UBB -Facultatea de Geografie Extensia Universitară Zalău

7
anumi te elemente comune și care dorește să -și păstreze s pecificitatea astfel rezultată și
să dezvolte cu scopul de a stimula proce sul cultural, social ș i economic .”4
Turismul rural este o formă de turism care se desfășoară î n mediu rural, valorifică
resurse turistice l ocale ș i regionale. Utilizează diferite spații de cazare, hanuri , adăposturi, sate
turistice, și îmbracă forme variate de sej ur cu un spectru larg de motivaț ii cum a r fi odihnă ,
practicarea unor sporturi sau de ce nu, recreerea, putându-se practica pe toată durata anului,
implicând, costuri reduse, grad de risc scă zut, reprezentâ nd o modali tate de diversificare a
activităț ilor economice.
Această formă de turism are un conț inut, care de asemenea es te exprimat prin tipologia
unităților de cazare și alimentaț ie, acțiuni de agrement, intensitatea fluxurilor turistice, în
perfectă armonie cu mediul înconjură tor, mediul na tural al zonelor receptoare urmă rind chiar
amenajarea, refacerea mediului, îmbunătățirea calităț ii acestuia, posibili tatea cunoaș terii directe a
tradiț iilor poporului româ n.
Turismul rural se definește a fi ”ansamb luri de bunuri ș i servi cii, oferite de gospodăria
țărănească spre consumul persoanelor care vin pen tru o perioadă de timp în spaț iul rural pentru
relaxare, agrement, odihn ă”5. Este o modalitate de completare a ofertei turistice pentru Jud ețul
Sălaj prin :
 valorificarea spaț iului rural
 valorificarea tradiț iilor cultural e
 valorificarea datinilor strămoșeș ti
 agroturismul, iar aici fac parte pensi unile și spați ile de cazare cu
masa specifică zonei
 apariția satelor turistice cu î nsemn la intrare conform legendei
turistic e a anumitor tipuri cum ar fi cel etnografic pe care îl regă sim
Daca stăm să ne gandim la parț ile componente al turismului rural ș i regional, ne- am da
seama ca cele mai importante ș i de durata pot fi:

4 Maria -Cristina STEFA N,Dezvoltare regională și locală,Editura Economică 2008,Bucuresti ,pag 10
5 Ana-Maria Corpade ,Turism rural ,Notiț e de curs

UBB -Facultatea de Geografie Extensia Universitară Zalău

8
 mediul, a cărei valoare î n turism este esenț ială pentru a se putea
bucura ș i generaț iile urmă toare;
 turismul sa fie considerat o activitate pozitivă de care să
benef icieze atât mediul ambiant câ t și turiș tii;
 relația dintre turism ș i mediul înconjurător să se îndrepte spre
dezvoltare astfel î ncat activitate a turistică sa fie pe termen lu ng.
Satul româ nesc prin turism rural ș i agroturism ”poate deveni o poartă de intrare în
lumea tradiț iilor și datinilor populare româneș ti”. Turismul rural s -a născut din dorinț a de
evadare î ntr-un mediu mai puțin amenajat, unde nivelul preț ului este modic, caracterizat printr –
un accentuat grad de elasticitate a servici ilor, care se vor putea adapta rapid la o mare diversitate
de preferinț e a turiș tilor. Ca urmare a dispersă rii ofertei turistice principale ș i secundare, turismul
rural se remarcă prin mai multe trasături: echipamente le sale sunt difuze î n teritoriu, clientela
este dispersată , acoperirea ansamblului te ritorial ș i a structurilo r pe fluxuri se face fară a se ț ine
seama de limitele administrative.
În viziunea Uniunii Europene ”politicile de dezvoltare regională desemnează un
ansamblu de mă suri planificate și promovate de autoritațile administraț iei publice, centrale ș i
locale, în partener iat cu actori publici sau privaț i, prin valorificarea eficientă a potenț ialului
regional sau rural, în scopul asigurării creș terii economice, dinamice și durabile și al
îmbunatațirii condiț iilor de viață .”6
Acest concept de dezvoltare regională se referă în mod direct la procesul de creștere a
capacită ții de u tilizare a factorilor de producț ie, forța de muncă de care poate dispune o regiune.
Dezvoltarea regional ă
Luând î n consid erare necesitatea adaptă rii spațiului urban ș i rural româ nesc, la cerinț ele
UE, prin promovarea unui sector efici ent din punct de vedere social ș i economic strategia
Comunei Dragu ș i Hida stabileș te principalele direcț ii de dezvoltare a comunităț ii locale. În
urmă torii 4 ani comunele Dragu și Hida î și propun să devin ă una dintre zonele Să lajului cel e

6 Maria -Cristina STEFAN ,Dezvoltare regională și locală ,Editura economică ,2008,Bucuresti pag 15

UBB -Facultatea de Geografie Extensia Universitară Zalău

9
mai dezvoltate care au la bază valorificarea resurselor locale, atragerea investitorilor , revigorarea
tradițiilor și punerea î n valoare a poziț ionarii geografice î n deplin respect cu mediul î nconjură tor.
Dezvoltarea turismului va ț ine cont de principiile dezvoltării durabile, in sensul
conservă rii și protejării patrimoniului natural ș i cultural, dar ș i reduceri presiunii an tropice
asupra mediului, inerentă î n condițiile practicării turismului pe scara largă .7
Aceste două Comune Hida și Dragu își propun să devină localită ți reper pentru
dezvoltarea comunitaț ilor rurale autentice printr -o bună mobilizare a autoritaților ș i cetățenilor
din zonă , precum și îmbunătă țirea calităț ii vieț ii locuitorilor din aceste comune. Comuna Dragu
din Judetul Sălaj aparț ine de Regiunea de Dezvoltare Nord Vest. Reprezentanții organizaț iilor î n
domeniul dezvoltarii regionale au elaborat un plan de dezvoltare regională ca bază pentru
fundamentarea strategiei na ționale de dezvoltare regională .
Acest plan de dezvoltare include și teritoriul cu potenț ial turistic ridicat, datorită
patrimoniului arhitectural, cultural, arhelogic ș i natural de mare valoare. Diversele teorii privind
”dezvoltarea regional ă” au ca princi pale elemente de diferenț iere de apreciere și modul de
interpretare a nivelului atins î n dezvoltare, stabilir ea obiectivelor acestei dezvoltă ri, dar mai ales,
se deosebesc prin soluț iile propuse pentru realizarea obiectivelor respective .”8
Mulți turiș ti sunt atraș i de aventură , recreere , timp liber, asociată cu zonele naturale,
izolate , alții doresc să încurajeze practicile de conservare a zonelor rurale, zonelor liniș tite,
utilizând tot ce îi stă î n putinț ă pentru a schimba ș i a co ntribui la dezvoltarea comunitaț ilor
locale. Dezvoltarea unei regi uni cu un potențial turistic puț in valorificat, necesit ă o mare
tenacitate, mai întă i pentru a câ știga o cotă pe piață și apoi pen tru a o menține pe termen lung ș i
pe poziț ia dobandită în timp.
Dezvoltarea acestor activitaț i recreative a fectează în proporț ii diferite integritatea și
compoziț ia florei, faunei, climatului, habitatului prin: suprasolicitarea de că tre turiș ti a poienilor
din zona imediat apropiată care desigur poate duce la degradarea asociaț iilor vegetale,

7 Adina Liana Camarda, Ioan Ovidiu Birsan, Dezvoltare durabil ă a turismului regional / Strategii ș i modele
economico -matematice, Editura Uranus, Bucuresti, 2004, pag 65
8 Valeriu Iuhas , Dezvoltare economică regională (Implicatii economice si sociale) Editura Enemia, Deva 2004

UBB -Facultatea de Geografie Extensia Universitară Zalău

10
practicarea turismului neorganizat, prin faptul ca fiecare per soană , turist îș i alege propriul său
acces spre diferite locuri fără a ț ine cont de anumite aspecte.
”Legea nr 151/19 98 privind dezvoltarea regională a Romaniei, legea fundamen tală a
dezvoltarii regionale, este legea care stabileste obiectivele, cadrul institutional, competentele si
instrumentele specifice necesare promovarii p oliticii de dezvoltare regională .”9
1.2 Metode de cercetare utilizate.
1.2.1 Metode generale de cerceta re.
Metoda de cercetare are o stransă legatură cu prospectarea turistică care se referă la
cercetarea unei zone, a unei regiuni pentru a descoperi infor mații utile, în vederea punerii î n
valoare a resurselor turistice atractive, printr -o est imare calitativă și cantitativă a acestor resurse.
Reliefarea particularităților unor resurse atractive strict individualizate, aparținând unor
grupe de obiective, au menirea de a oferi factorilor implicați în promovarea turismului
argumentele necesare formulări i opțiunilor și luării deciziilor de amenajare și integrare a lor în
circuitele exploatării economice de profil, încât amenajarea respectivă să nu devină un caz izolat,
o inițiativă strict localizată, ci un element al unei mărci teritoriale sistemice, cu r ol bine definit și
funcții corect precizate10.
Pompei Cocean propune o metodă de estimare valorică a potențialului turistic atractiv,
prin atribuire de indici valorici, în funcție de modul în care obiectivul turistic considerat unitate –
etalon al unei regiuni, răspunde la următoarele criterii;
– modul în care obiectivul se instituie în unicat local, regional, național,
internațional;
– valențele turistice înmagazinate de obiectiv (dimensiuni, fizionomie, vârstă,
structură, f uncție);
-timpul și modul cum satisface cererea turistică;

9 Frents,Gabriela, Aspecte ale p oliticii de dezvoltare regională in Romania ,Editura Oscar Print,Bucuresti 2003 pag
105
10 Pompei Cocean, , Prospectare și geoinformare turistică , Ed. Presa Universitar ă Clujană, Cluj -Napoca, 2001, pag
41.

UBB -Facultatea de Geografie Extensia Universitară Zalău

11
-gradul de dificultate al amenajării și punerii în valoare;

Metodele utilizate în prospectarea turistică vizează și o viitoare regionare turistică, o
delimitare a subdiviziuni lor, pentru identificarea relațiilor care definesc sistemul turistic ca
agregat teritorial, economic și social funcțional. Din aceste considerente există similitudini între
metodele utilizate în prospectarea turistică și cele ale geografiei regionale. Astf el sunt trei etape
esențiale: etapa de acumulare de informații, a doua etapă este cea a analizei iar etapa finală este
cea deliberativă . 11
Documentarea bibliografică are rolul de a acumula necesarul de informații, pentru a
fixa reperele cunoașterii fenomen ului până în momentul demarării noilor introspecții, și de a
obține informații utile ce pot fi folosite pentru a ilustra evoluția fenomenelor până la data
efectuării studiilor respective .
Observația , rămâne cea mai eficientă metodă de investigație, vizând o gamă extrem de
largă de procese derulate în câmpul regional, atât într -o manieră selectivă, specifică, pe
componente sistemice. Contactul cu realitatea poate fi realizat prin intermediul reprezentărilor
grafice(hărți, diagrame, schițe, desene), fotografi i, aerofotograme, la care se adaugă în mod
obligatoriu cercetarea în teren.
La fel ca si observaț ia, ancheta se constituie într -o metodă de mare eficiență în
acumularea de informații, mai ales pentru componentele demografice și sociale ale cercetării.
Interviul, chestionarul și sondajul sunt procedee utilizate în mod frecvent, iar aplicarea lor și
eficiența metodelor trebuie să țină cont de mai multe trăsături: adresabilitatea la grupurile sociale
caracteristice (grupuri țintă), cuprinderea tuturor cate goriilor de vârstă, a tuturor comunităților
etnice, nivelul de educație existent la nivelul comunității .12

1.2.2 Metoda regională
In ceea ce priveș te cercetarea î n teren, putem spune ca s-a produs la momentul vizită rii
obiectivelor din cele două zone, în vederea folosirii și inregistrarea observaț iilor pe hâ rtie su b

11 Pompei Cocean, Geografie Regională , Ediția a II -a, Ed. Presa Universitar ă Clujană, Cluj -Napoca, 2005, pag . 127 –
128.
12 Pompei Cocean, Geografie Regională… pag. 131 .

UBB -Facultatea de Geografie Extensia Universitară Zalău

12
forma descrierilor sau a schiț elor. Un alt procedeu de cercetare regio nală este fotografierea,
cartarea topografică , folosirea diferitelor site -uri, prin caracterizarea sumar ă a obiectivelor ș i
peisajelor regionale, ca unită ți teritoriale de studiu.
Principala tehnică și cea mai frumoasă și mai interesantă a fost observarea ș i
recunoaș terea terenului d e la înă lțimi în urma veder ii pano ramice de pe punctele cele mai î nalte.
O analiza principală fă cută de această dată se referă la desfacerea întregului în pă rți
simple; analizarea și informaț ia despre relief, vegetaț ie, faună , populaț ie, așezări, monumente
istorice, biserici din lemn, conace, etnografie.
”Calea indicată impune geografului, pe de o parte să selecț ioneze din materialul adunat
de stiinț ele vecine numai datele n ecesare atingerii scopului și explicarii î ntregului teritorial
caracterizat prin liniile lui fundamentale ș i specifice, pe de altă parte să culeagă el însuși, prin
metoda care -i aparț ine, din natură sau din h ărți verificate, tot ceea ce reprezintă cu adevarat
participarea fiecarui element la const ruirea și funcț ionarea î ntregului teri torial, precum ș i
reflexul acestui întreg în aspectul ș i în modul de comportare a fiecărui element î n parte . ”13
Pompei Cocean14 spune despre cercetare în teren că trebuie realizată astfel;
– documentarea bibliografică, riguroasă și complexă asupra specificului
zonei rurale î n care este integrată așezarea studiată ;
– vechimea așeză rii , evoluția sa în timp, specificul demografic;
– descinderea in teren unde, de la oficialitațile locale, se obțin
inform ațiile de ultima oră asupra numă rului ș i structurii profesionale, a standardului de viată
actual;
– se fac observ ații asupra monumentelor de arhitectură (biserici din
lemn, conace, castele)

13 Vintila Mihailescu, Geografia teoretica ,Editura Academiei Republicii socialiste Romania,Bucuresti,1968
14 Pompei Cocean, Geografia regionala , , Ediția a II -a, Ed. Presa Universitară Clujană, Cluj -Napoca, 2005

UBB -Facultatea de Geografie Extensia Universitară Zalău

13
”Să nu uită m niciodat ă că ceea ce majoritatea absolută a promot orilor tu rismului
românesc uită ș i anume: străinii care ne vizitează ț ara doresc un produs turistic nou, pe care nu l
-au gă sit și nu l -au consumat în locul de baș tină”15.
Un exemplu de aplicabilitate în cazul localității Hida (județul Sălaj) o poate reprezenta
”Aria Naturală protejată Racâș – Hida”. Obiectivul este unicat regional datorită asociațiilor de
Narcissus stellaris (narcise) . Situl este valoros datorită prezenței abundente, pe o suprafață de
241 de hectare, a mai multor specii vegetale endem ice. Aria reprezintă un sit de interes botanic,
ecologic și peisagistic, cuprinzând păduri cu stejar și carpen, păduri cu Melampyrum bihariense,
stepe și pajiști calcaroase . În cadrul sitului comunitar este prezent habitatul prioritar Păduri
dacice de ste jar și carpen, cod Natura 2000 . Aceste porțiuni largi ale sitului sunt acoperite
primăvara cu asociații de Narcissus stellaris . Cu o amenajare adecvată și complexă, în care să fie
incluse într -un circuit turistic și alte obiective naturale ( Stânca Dracul ui, Grădina Zmeilor ,
cuestele ce mărginesc interfluviile Almașului) și antropice ( biserici de lemn, conace, cimitire,
construcții), pot reține turiștii în zonă 2 -3 zile. Datorită importanței acestui habitat, unic în
județul Sălaj, este necesară conservare a acestei arii naturale și a biodiversității, care sunt
periclitate de pășunatul nerațional, distrugerea florei, drumuri de ho tar, șanțuri de drenare a apei.
”Rezultatul concret al aplicării metodei regionale este sistematizarea (organizarea)
teritoriului aflat în studiu, respectiv delimitarea unor areale funcționale care, conform
principiului avantajului comparativ, urmează să se constituie nu numai în cea mai optimă formă
de exploatare a bazei de susținere locală, ci și în componente sistemice specifice, de mare
viabilitate ”16
În urma cercetarii din zona Dragu, am avut placerea de a descoperi i informații ș i imagini
interesante, descoperind locuri de valoare, locuri unde fiecare turist își poate afla pentru un
moment liniștea.
Printre cele mai deosebite locuri cercetate vă voi prezint a pe scurt câteva:
 Biserica din lemn Sf. Vasile , o constructie din anul 1806, din satul Dragu ;

15 Pompei Cocean,Stefan Dezsi , Prospectare și geoinformare turistică , Presa Universara Clujeana,,Cluj Napoca
2001 pag 39
16 ***, Citat preluat din documentatia Primariei Comunei Dragu, Judetul Salaj ,Strategia de dezvoltare a comunei
,2014

UBB -Facultatea de Geografie Extensia Universitară Zalău

14
 Biserica de lemn ”Sf Dumitru ”, o construc ție făcută din secolul al -18-lea, din
Adalin, adusă în anul 1901 din satul Borș a(Cluj), spun să tenii;
 Biserica din lemn ”Sfinții Arhangheli Mihail ș i Gavril ” din satul Voivodeni,
construită î n anu l 1822 fiind î ncadrat ca monument istoric;
 Castelul” Bethlen ” din satul Dragu, fiind un monument istoric;
 ”Pivniț ele Grofului”
 Situl Arheologic ” La Poduri ” din satul Dragu
 Situl arheologic ”Zapodea de la Piatra ”
 ”Parcul dendrologic ” din satul Dragu
 ”Moara cu val țuri”.

UBB -Facultatea de Geografie Extensia Universitară Zalău

15

II
REGIUNEA ADMINISTRATIV -TERITORIALĂ HIDA -DRAGU

2.1 Localizarea administrativ – teritorială .

Fig. 2. Localizarea regiunii de studiu la nivelul județul ui Sălaj .

a. Comuna Hida este localizată în partea de sud -est a județului Sălaj, în
Depresiunea Almașului, parte componentă a Podișului Someșan, și este integrată în bazinul
hidrografic al Văii Almașului (afluent al Someșului). Bazinul Văii Almașului se suprapune din
punct de ved ere geografic peste Depresiunea Almașului, unitate de relief situată în partea de sud
și de est a județului Sălaj, fiind inclusă integral în limitele județului . (Vezi fig 2 )

UBB -Facultatea de Geografie Extensia Universitară Zalău

16

Cu o suprafata totală de 101,72 km, Comuna Hida cuprinde 8 localitaț i, Hida reșe dință
de comună, Baica, Miluani, Păduriș, Racîș, Sînpetru -Almașului, Stupini și Trestia. Localitatea
Hida se află la 37 km față de Zalău, reședința județului Sălaj, la 26 km față de Jibou și la
aproximativ 57 km față de orașul Cluj -Napoca. Satul aflat la cea mai mic ă distanță este Baica,
practic sat contop it cu satul reședință de comună. L imita dintre ele fiind mai degrabă
superficială, iar la cea mai mare distanță se află satul Trestia (12 km). În rest distanțele dintre
reședință de comună și celela lte sate variază între 5 -8 Km.
Comuna Hida se învecinează în partea de nord cu comunele Bălan, Românași și Gârbou,
la vest cu Sânmihaiu Almașului și cumpăna de ape dintre Almaș și Agrij, la sud cu comuna
Zimbor, la est și sud -est cu comuna Dragu iar la nord -est cu comuna Gârbou. Situată în
prelungirea DN 1G, și traversată de apele Almașului, la nord de comuna Hida se află comuna
Bălan, limita dintre cele două comune (mai exact între satele Racîș și Chendrea ) este
reprezentată de o porțiune înălța tă numită Dâmbu Șurii. Hotarul dintre comunele Hida și
Românași urmează îndeaproape cumpăna de ape dintre râurile Almaș și Agrij, altitudinile
menținându -se la peste 400 m. De asemenea în partea de nord și nord -est limita dintre localitățile
Trestia și Pă duriș (aparținătoare comunei Hida ) și comuna Gârbou o formează interfluviul
Almaș -Gârbou .
Accesul în comună se realizează în principal pe drumul național DN 1G, dinspre Jibou,
respectiv dinspre Sânmihaiu Almașului. Legătura cu orașul Zalău se face pe DN 1G până la
Sânmihaiu Almașului, iar de acolo pe drumul europen E81 (DN 1F), prin localitățile Poarta
Sălajului -Românași -Ciumărna, iar d upă traversarea Munților Meseș , se ajunge în Zalău. Cel mai
apropiat oraș este Jibou, la o distanță de 26 km, legătu ra fiind axată pe DN 1G, situat în până la
ieșirea din Tihău, unde se intersectează cu DN 1H pe care se continuă drumul până la Jibou. .
Accesul spre orașul Cluj -Napoca se poate realiza atât pe drumul european E 81( DN 1F) pe
traseul Sânmihaiu Almașului -Chendremal -Zimbor -Sutor -Sâncraiu Almașului -Topa Mică –
Mihăiești -Sântpaul -Mera -Rădaia -Baciu -Cluj-Napoca, cât și pe DJ 109 spre Dragu -Așchileu –
Răscruci, de unde se iese în DN 1 C Dej – Cluj-Napoca.
”Prima atestare documentară a centrului de comuna datează d in anul 1333, cand aș ezare a
de la acea vreme era cunoscută sub numele de Sacerdos de Hidalmas. Cu excepț ia satului
Paduris, care este atestat documentar doar din anul 1956, toate celelalte așeză ri au fost atestate

UBB -Facultatea de Geografie Extensia Universitară Zalău

17
documentar in intervalul cuprins intre secolul al XIV -lea si al – XV – lea (Baica -1396, Miluani –
1461, Racas – 1350, Sampetru Almasului – 1350, Stupini – 1366 si Trestia – 1336).”17
b. Comuna Dragu este așezată î n limita sud -estică a judetului Să laj cu judetul Cluj,
pe cursu l superior al Vă ii Dragului î n zona de contact a Depresiuni i Almas – Agrij cu Dealurile
Simiș na- Garbou, la 45 de km distanță de municipiul Zală u pe drumul județ ean 109, Așchileu –
Mic-Dragu -Hida și 33,4 km fată de oraș ul Jibou, cel mai apropiat centru urban. Ocupă o
suprafată de 87.91 k m pătraț i, ceea ce reprezintă 2,28% din suprafața totală a județ ului.
Comuna are ca vecinătaț i urmatoarele unită ți administrativ – teritoriale : la Nord, Comuna
Hida ; la Est Comuna Penticeu ; la Sud Comuna Aschileu ; laVest Comun a Zimbor.
Transportul public este asigurat prin intermediul firmelor particulare. Principalele artere
de circulaț ie care strabat teritori ul comunei, sunt drumurile județ ene modernizate, limita
județ ului Cluj – Dragu – Hida ( DN 1 G) ș i limita judetului Cluj – Voievod eni – Dragu care fac
legatura cu județ ul Cluj, respectiv Zalau -Jibou, in timp ce satele Adalin, Fantanele, Ugrutiu,
Voivodeni sunt legate de arterele principale de circul ație prin drumurile comunale .( Fig.3)

Fig. 3 Principalele artere de circulaț ie care strabat teritoriul comunei (sursa: google maps )

17 Atlasul localităților județului Să laj, Editura Suncart,2004 Cluj Napoca , pag 139

UBB -Facultatea de Geografie Extensia Universitară Zalău

18
2.2 Elemente le fizico -geografice definitorii

Mediul geog rafic este un ansamblu de imensă complexitate alcătuit din componente
naturale ș i antropice între care se stabilesc legă turi reciproce, și care ca urmare a evoluț iei în
timp au creat structuri funcț ionale distincte oferite observaț iei sub forma de peisaj geografic .18
Așadar peisajul reprezintă o unitate sau o porț iune geografico -ecologică din î nvelișul
geosferic care posedă trasă turi prop rii diferite de la cele ale porț iunilor î nvecinate de care es te
desparțită prin limite naturale ș i este formată din reunirea mai multor ecosisteme locale sau
regionale caracteristice.19

Relieful

Comuna Hida este localizată în Depresiunea Almașului ( unitate de relief peste care se
suprapune integral bazinul hidrografic al râul ui Almaș, afluent al Someșului), care-i adună apele
în bună parte din depresiunea omonimă. Din punct de vedere geomorf ologic, unitatea este o parte
din Podișul Someș an, situat la est de lanțul intracarpatic Munții Meseș ului, Dealurile Dumbrava
și Culmea Prisnelului.
”Valea Almaș ului prezinta un aspect de culoar depresionar, fiind dominată de culmile
interfluviale, care se situează între 400 -500m c u Vâ rful Ză podii de 450,8 m, Vârful Gatii de
461,2 m, Dealul Furcuț a cu 434,6 m, Dealul Că rbunari cu 478,1 m, Dealul Stupini de 464,9 m,
Dealul Răpa Roș ie cu 489,9 m, Dealul Merilor de 476,6 m , Dealul Coasta Mare cu 417,5 m.”20
Conform datelor din Studiul Monografic Hida al autorului Dorin Pintilie, se spune că
relieful structural dă nota dominantă morfologiei regiunii ținand cont de faptul că modelarea s -a
exercitat pe un substrat alcă tuit din gresii, argile marmoase, microconglomerate ș i nisipuri.
Culoarul Văii Almașului prezintă sectoar e de î nmlă știnire, mai ales la nivelul luncii, dar și la
baza versanților sau a fronturilor de cuestă .
Cuestele caracterizate prin fronturi relativ î nalte(100 -200m), fragmentare accentuată î n
urma acțiunii ravenelor și torenț ilor, cu form e diverse care au dus la alunecări de teren ș i

18 Abrudan Ioan ,curs si seminar, Arii si Situri Protejate
19 ***, https//.ro.wikipedia.org
20 Dorin Pintilie, Mariana Pintilie, Studiul Monografic Hida ,Cluj Napoca , 1999 , p. 4

UBB -Facultatea de Geografie Extensia Universitară Zalău

19
pluviodenudatie21, iar pe langă aceste cueste mai întâ lnim și cueste secundare pe afluenț ii mai
mici, cueste u nghiulare c are se caracterizeaz ă print -o dinamică activă condiț ionată de eroziunea
areală și torenț ială. În funcț ie de substratul pe care se dezvoltă , există cueste oligocene, cu
lungimi de 2 -10 km, pante accentuate de 30 -40 grade și fronturi de 75 -125 m și cueste m iocene
pe dreapta vă ilor Ugruț iului, Dragului ș i Sâmpetrului.
Monoclinurile care se menț in pe pachete de roci mai dure, apărute î n urma modelă rii
selective, ele apar sub forma unor versanți mai atenuaț i, care sunt afectați de torenț i, ravene și
alunecă ri de teren.
Substrat geologic . Entitaț ile structurale geologice, de pe teritoriul comunei, sunt dispuse
sub forma unui monoclin extins, cu o că dere dinspre nord -vest spre sud -est, cu aproximativ 7
grade, iar cele mai vechi entită ți apar la vest de localitatea Hida ș i sunt reprezentate de
formaț iuni oli gocen -superioare (epoca geologică aparținâ nd perioadei superioare a paleogenului)
stratele de Cetate, de Zimbor și Sânm ihai care asociază gresii și argile vă rgate.”Mai apa r de
asemenea sub forma unei fâșii depozite burdigaliene, strate de Coruș și Chechiș , alcătuite din
nisipuri ș i argile negre. Straturile de pe acest terioriu Hida -Dragu sunt reprezentate de molasă ,
cuprinzând argile mă rnoase, gresii, conglomerate fiind întâlnite la est de Valea Almaș ului. La
toate aceste se mai adaugă depozite cuaternare de luncă (pietrișuri rulate ș i nisipuri).”22
Valorificarea morfologi ei existente de către aș ezările umane, este evidentă în cazul
tuturor satelor componente al comunei Hida, care și -au găsit adăpostul d e-alungul vă ii, acestea
fiind satele Hida și Racâș pe Valea Almaș ului, Baica pe Valea Mare, Trestia pe valea omonimă .
Toate ”f ormele de relief sunt disp use practic sub nivelul suprafeț ei de eroziune de 500 -600m, în
care ș i unii martori structurali, sunt in cluși din punct de vedere altimetric.”23. Așa cum spunea
într-un st udiu monografic Dorin Pintilie și Mariana Pintilie că cele mai reduse înalț imi sunt
localizate la nivelul luncii Văii Almaș ului(229 m cu confluența Almașului cu pârâ ul Trestia) iar
cele mai mari se găsesc î n partea estică a regiunii studiate, pe interfluviul Almaș –
Gârbou(Vf.Ciociohiș ului – 519m, Dealul Ciuha -516,2 ș i Dealul Cacovei -595,1m)24.

21 Ioan Abrudan ,Dealurile Salajului,Studiu de geografie integrate ,Editura Caiete Silvane pag 47
22 Dorin Pintilie,Mariana Pintilie, Studiul Monografic Hida ,Cluj Napoca 1999
23 Dorin Pintilie,Mariana Pintilie ,Studiul Mon ografic Hida ,Cluj Napoca,1999
24 Ibidem pag 6

UBB -Facultatea de Geografie Extensia Universitară Zalău

20

Fig.4 Relieful comunei D ragu .Sursa:Arhiva Proprie

Relieful comunei Dragu ( vezi fig 5 ) este un relief foarte variat, este predominant de
dealuri, altitudini maxime care nu trec de 600 m(Vf.Ciuha avand 550m), Vf. Gâș tii de 451 m ș i
Vf. Pana de 420 m. Intre formele geomorgologice se mai recunosc 4 terase; terasele oraș ului, pe
care sunt construite așezările omeneș ti, satele Dragu, Adalin, Ugruțiu ș i Voivodeni, terasa a -2-a
este puțin estinsă , terasa a -3-a prezintă sub forma de podiș uri mai ex tinse ca de exemplu; Poduri
la Dragu, Dosu din Adalin, Cerit de Ugruț iu, Arie și Modiră u de Voivodeni și Mesteceni la
Fântâ nele. La baza pantelor găsim colmată ri din con uri de dejecț ie, iar în lunca pâ raielor avem
șesuri î nguste.

Fig.5 Harta Dealurile Salajului . Sursa Google25

25
***, https://www.google.com/search?q=harta+dealurile+salajului&rlz=1C1GCEA_enRO776RO776&tbm=isch&sour

UBB -Facultatea de Geografie Extensia Universitară Zalău

21

Clima
Clima tul comunei Dragu se caracterizează printr -un tip de climat temperat -continental,
cu variaț ii mari de temperatură , cu ierni reci și veri mai puț in că lduroase. Temperatura medie
anuală este curprină intre izotermele de 6 si 8 grade, fiind mai aproape de cea de 8 grade, decât
de cea de 6 grade.
Temperatura medie î n timpul iernii este de -4 grade, iar în timpul verii 18 grade.
Perioada primului înghet de toamnă se poate aprecia la 15-20 septembrie cu o frecvență de 1 din
5 ani, adică 20% ș i a ultimului îngheț de primavară 15 -20 mai cu acee ași frecvențaă. Dacă nu se
manifestă îngheț în aceste două perioade ale anului , vegeția se dezvoltă nestingherită de la 10 -15
aprilie, până la sfâ rșitul lunii oc tombrie, începutul lunii noiembrie26. Datorită existenței
Masivului Meseș , cantitatea medie anuală a precipitațiilor se ridică la 600 mm cu variații foarte
mari de la un an la altul. Seceta este mai frecventă în partea a -2-a a verii și î nceputul toam nei și
apare mai rar î n timpul primă varii. În comuna Dragu predomină vânturile din sectorul vestic ș i
nord-vestic, iar intensitatea lor nu este dă unatoare, așezările omeneș ti fiind așezate î n văi bine
adăpostite de vâ nturi.
Poziția geografică a comunei Hida, î n interiorul Depresiunii Almașului, în partea de nord –
vest a țării, se încadrează în sectorul cu climă temperat continentală moderată, caracteristice
regiunilor vestice și nord -vestice ale României. Masele dominante sunt cele vestice, respectiv
sud-estice, cu aer cald pe perioada verii , și nordice, pe perioada iernii cu invazii de aer rece,
polar. Particularitățile topoclimatice locale sunt date de relief (prin altitudine, înclinarea și
expoziția versanților, grad de fragmentare), hidrografie, vegetație (p rin gradul de acoperire și
tipul de vegetați e) și de activitățile antropice.
Prin poziția ”adapostită ” prin Masivul Meses ș i prin caract erul de culoar depresionar al
văii Almașului, în cadrul regiunii se resimt uș oare creșteri de temperatură a mediei anu ale cu
aproximativ 1 grad, și printr – o scă dere a precipitațiilor. Temperatura medie anuală inregistrează
valori ap roximative de 7 -9 grade Celsius , cele mai sc ăzute sunt de -4 grade î n luna ianuarie, iar
cele mai ridicate fiind î n luna iulie de 19 grade Celsius. Dintre f ormele termice locale se

ce=i https/www.dealurile salajului, &ictx=1&fir=DaqKsNvueBUl4M%253A%252CbjREHsTXkeF –
HM%252C_&vet=1&usg=AI4_ -kTs-FBn9qJ14UyujxAVCu9f030_vw&sa=X&ved=2ahUKEwiq -tT6-
_DiAhVJyaQKHXX8ANoQ9QEwAnoECAYQCA#imgrc=_&vet=1
26 Monografia comunei Dragu ,Județul Să laj,1973 -1974 pag 5

UBB -Facultatea de Geografie Extensia Universitară Zalău

22
remarcă fenomenul de îngheț , care are o frecvenț ă destul de mare pe timp ul iernii și mai redus
toamna ș i primă vara, când poate provoca pagube destul de mari î n ceea ce priveș te agricultura.

Hidrogra fia

Din punct de vedere hidrografic 97% din teritoriul comunei Dragu, aparț ine bazinului
someș an, făcand parte din afluentul Almașul, și numai 3% bazinului Someșului Mic, conectat
prin Valea Borș ei. ”Cumpă na apelor dintre cele doua bazine hidrografice prin satul Ugruțiu ș i
continuă în satul Dragu ș i Adalin apoi stră bate Voivodeni și Fântâ nele. Comu na Dragu are
scurgerea apelor către Valea Almaș ului prin partea de hotar numita Ză podia boului, Valea
podurilor și Pârâ ul Dragului”27. Așadar , înainte de a t rece din hotarul comunei Dragu primeș te
din stanga apele din Corta prin pă raul Cortei. Ugruțiu î și varsă apele printr -un pârâ u ce
traversează o par te a hotarului satului Miluani ș i a satului Dragu. Apele din satul Fântâ nele se
varsă î n Valea Almașului prin păraul Fizeș ce izvoraște din acest sat ș i trec e prin Stupini și
Sâmpetru Almașului î nainte de vă rsare .”28 Acele pâ raie de care am amintit mai sus în general
au un debit mic de 2 – 4l pe secundă ș i curgeri intermitente, în timp de secetă acest e pâraie seacă ,
cu excepția Vă ii Dragului, avand un debit de 7 -8 l pe secundă . La topirea ză pezii, în anotimpul
primă vara, se pro duc frecvent inundații care le întâ lnim mai mult pe ratul Dragului.
Rețeaua hidrografică de pe raza comunei Hida, aparț ine râului Almaș , care are o lungime
de 63 km, izvorând din Masivul Meseș , și se formează prin unirea a două pâraie Valea Peșterii ș i
Valea Fildului și drenează depresiunea Almaș. Are un caracter subsecvent, văi largi, favorabile
așezărilor, prezintă o piață de adunare a apelor (pe teritoriul comunei Hida) și sunt frecvente
suprafețele cu exces de umiditate, condiționate de panta redusă de scurgere și de periodicitatea
inundațiilor. Principalii af luenți sunt pârâurile: Băbiu unit cu Cioltul, Ruginoasa, Benea,
Sâncraiul, Ug ruțiu, Dragu, Glodul unit cu Valea Mare, Jernâul. La Hida se remarcă piața de
adunare a apelor spre care converg aflu enții primiți pe raza comunei: pârâurile Dragu, Ugruțiu,
Sânpertului, Trestia pe dreapta, respectiv, pârâurile: Valea Mare și Jernăul pe partea stângă.

27 Monografia comunei Dragu
28 Ibidem

UBB -Facultatea de Geografie Extensia Universitară Zalău

23
Regimul de alimentare este pluvionial ș i redus din ape subterane.Cele mai mari debite
sunt legate de topirea zapezii, și atunci cand apar p loile de primăvară ș i vară .
Suprafețele lacustre lipsesc de pe teritoriul comunei Hida, cu excepția m icilor
iazuri(formate prin îndiguirea unor cursuri de apă și prin excavațiile din albia râului și de pe
locul fostelor exploatări miniere) folosite pentru irigații și rar pentru pescuit .
Valea Almașului reprezintă compartimentu l sud -estic al Depresiunii Almaș -Agrij, din
nord-vestul Podișului Someșan. La Hida, râ ul Almaș are un debit m ediu multianual de 1,8 cm
cubi. Depresiunea Almaș -Agrij constituie un fo st golf umplut cu sedimente terțiare în care s -au
adâncit cele două vă i, Almașul ș i Valea Agrijului. ”29
Vegetația ș i fauna zonei cercetate
Vegetaț ia de pe acest teritoriu Hida -Dragu, este specifică zonei deluroase, și predomină
asociaț ii vegetale carpatice. Datorită reliefului de deal cu altitudini coborate și a influențelor
climatice oceanice resi mțite în culoarul depresionar al Almaș ului, regiunea se î ncadrează în
etajul stejarului (fig.6), predominâ nd asociațiile de cer (Quercus cerris ), gorun (Quercus
petreae )(fig.7). Pădurile de cer , ocupă cele mai numeroase suprafețe, atât pe versanții vestici ai
Văii Almaș ului din care fac parte padurea Sâ nmihaiului, Baicii și Racâ șului cât și pe cei estici
cum sunt pă durile Miluanului, Hida, Sânpetru, Trestiei.

Fig 7. Padure de gorun Sursa Google30

29 Ioan Abrudan.Aurel Medve Ghidul ariilor naturale protejate din județul Să laj,Editura Scoala noastră ,Zalau
,2008 .pag 87
30
https://www.google.com/search?rlz=1C1GCE A_enRO776RO776&biw=1131&bih=591&tbm=isch&sa=1&ei=19IJXbD
kHo6igQalzrUI&q=paduri+de+gorun&oq=paduri+de&gs_l=img.1.1.35i39l2j0l8.115135.118082..120157…1

UBB -Facultatea de Geografie Extensia Universitară Zalău

24

Fig 6 Padure de stejar . Sursa Google31
Arbuștii sunt foarte bine dezvoltaț i în această zonă din care face parte: alunul, lemnul
câinesc, sânger, socul roș u, măceșul, porumbarul etc. O vegetați e erbacee foarte bine dezvoltată ,
variată , cu o floră de primăvară, cu pa jiști valorificate prin pașuni ș i fânețe, fiind alcă tuite din
ierburi mezofile la care se adaugă diferite specii de trifoi. Dintre rarită țile floristice de pe
teritoriul comunelor menționam ”Poiana cu narcise , (vezi fig 8), cu o suprafata de 1,5 ha, unde
printre ierburi avem ș i narcisele( Naecisus angusfolius) numite de localnici ”cocoră țele,,.

Fig 8 . Poiana cu narcise Racas . Sursa Google32

31
https://www.google.com/search?q=paduri+de+stejar&rlz=1C1GCEA_enRO776RO776&tbm=isch&source=iu&ictx=
1&fi r=gxewwZGfgmghI M%253A%252Ct -ZcjyuHKaToSM%252C_

UBB -Facultatea de Geografie Extensia Universitară Zalău

25

Fauna specifică zonei este cara cteristică pădurilor de foioase ș i a luncilor. În pădurile
noastre mai populează lupul (Canis Lupus ) , mistrețul (Sus scrofa ), căprioara (Capreolus
capreolus ), viezure (Meles meles ), veverița (Sciurus vulgaris ) (fig.9), iepure de câ mp (Lepus
europaeus ) și vulpea (Canis vulpes ). Păsările sunt reprezentate de pițigoi (Parus ), vrabie (Passer
domesticus ), mierla (Turdus merula ), privighetoare (Luscinia megarhyncos) etc.

Fig.9 Veverita . Sursa Google33
Reptilele cele mai ră spandite pe teritoriul comunei sunt șarpele orb (Anguis fragilis),
șoparla de camp (Lacerta agilis )(fig.10 ), gușterul (Lacerta viridi s viridis), iar dintre amfibieni ,
broaștele .(fig.11 )

Fig. 10 Șoparla de camp Sursa Google34 Fig.11 Broasca Sursa Google35

32
https://www.google.com/search?rlz=1C1GCEA_enRO776RO776&tbm=isch&sa=1&ei=GsQHXZavDYSUkwWCl6HgA
w&q=poiana+cu+narcise+racas
33
https://www.google.com/search?q=veverita&rlz=1C1GCEA_enRO776RO776&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=
0ahUKEwjYkaiz8_TiAhUxsKQKHTtNAdAQ_AUIECgB&biw

UBB -Facultatea de Geografie Extensia Universitară Zalău

26
Solurile
Pe teritoriul comunei Hida , solurile sunt reprezentate de argiluvisoluri (solurile brune,
soluri brune luvice ș i luvisoluri), ocupâ nd cea mai mare parte a teritoriului, întalnite atât pe
platouri câ t și pe versanții slab inclinaț i, molisoluri care sunt des afectate de eroziunea torențială ,
cambisoluri, soluri hidromorfe apar î n lunci la confluenț a Almașului cu afluenții edificând arii
de înmlăș tinire..36 . Datorită arealelor de alunecări de teren a Văii Almașului provoacă
scoaterea din circuitul agricol a zeci de hectar e de teren iar din aceasta cauză se rec omandă
evitarea pașunatului pe anumite perioade care pe viit or ar avea efecte secundare creâ nd un peisaj
dezagreabil, iar producția realizată variaza de la an la an în care se ține cont ș i de cantitatea
precipitațiilor.
Agenția Naț ională pentru Protecț ia Mediului , spune ca agricultura poate fi o sursă de
poluare a solului prin declanșarea și favorizarea proceselor de eroziune, saturare, compactare,
prin folosirea pesticidelor, în special al celor neselective, și utilizarea în exces a îngrașă mintelor
chimice. În Hida suprafaț a poluată 1,05 ha, și aparține de SC.Să lajul..37
Resursele pri ncipale ale teritoriului sunt că rbunii bruni, iar orizonturile productive de
cărbune sunt cantonate în stratele de la Sânmihai ș i stratele de la Zimbor. Cărbunele brun d in
perimetrul comunei Hida face parte din categoria că rbunilor negrii lucioși, semilucioși ș i mați.
2.3 Element e identitare de geografie umană
”Geografia umană studiază populația, așezările și activită țile desfașurate de catre oameni,
care se includ in sfera geografiei economice, a geografiei sociale, a geografiei politice, a
geografiei culturale, a geografiei istorice si a toponimiei, toate acestea î n stransă relaț ie cu

34
https://www.google.com/search?q=soparla+de+camp&rlz=1C1GCEA_enRO776RO776&source=lnms&tbm=isch&sa
=X&ved=0ahUKEwixh auU9PTiAhXPGuwKHQ
35
https://www.google.com/search?rlz=1C1GCEA_enRO776RO776&biw=1131&bih=591&tbm =isch&sa=1&ei=wdQJXY
yiI-GE1fAP -Oms4AE&q=broasca&oq=broasca&gs_l=img.1.0
36 Dorin Pintilie,Mariana Pintilie, Studiul Monografic Hida ,Cluj Napoca 1999
37 ***,Se intamplă la Hida www.Graiul Salajului.ro

UBB -Facultatea de Geografie Extensia Universitară Zalău

27
factorii mediului natural.”38 Teoria vizează resursele umane, habitatul, activitaț ile economice,
funcț iile sociale și politice pr in care se afirmă o entitate naț ională în limitele unor teritorii.
Așezările umane sunt ”r ezultatul unui timp î ndelungat ș i dinamic proces de umanizare a
spațiului geografic, realizate de comunitaț ile sociale prin multitudinea activitaților care s -au
succedat ori s-au suprapus î ntr-o anumită regiune geografică ”39. Amintite documentar încă din
secolul al XIV -lea așezările din zona Hida se remarcă printr -o dispunere într -o rețea densă încă
din Evul Med iu, perioadă din care ele nu și -au întrerupt existența și continuitatea de locuire,
chiar dacă vetrele satelor s -au modificat de -a lungul timpului.
Prin gruparea teritorială a mai multor locuințe ș i realizare a unui mod de convițuire
socială au rezultat aș ezarile umane. Ele au cunoscut î n evoluția lor perioade de declin și de
înflorire, unele au dispă rut iar altele s -au păstrat pană în zilele noastre.

Fig.12 .Structura satului Hida .Sursa:Arhiva proprie

38 Nicolae Ilinca, Geografia umană, populația și aș ezarile editia a -3-a ,Editura cd press 2009 pag 15
39 Dr. Vasile Cucu, dr.Ion Iordan,dr. Dumitru Alexandru,.dr. Dragos Buga,dr.Constantin ,drDimitrie
Oancea,dr.Ioan.Popovici,dr.Ion Sandru,dr.Ion Velcea/ Geografia Romaniei, Geografia umana si economica
Universitatea din Bucuresti ,Institutul de Geografie,Editura Academiei Repub licii Socialiste Romania,Bucureș ti
1984

UBB -Facultatea de Geografie Extensia Universitară Zalău

28

Fig.12 Structura satului Dragu .Sursa:Arhiva proprie

Structura satului tradițional (vezi fig.1 1 și fig 12) in diferite etape a existenței sale este
rezultatul interacțiunii factorilor naturali, economici, istorici și socio -politici. Teritoriul satelor
comunei Hida a fost imparțit î n 2 grupe adică satul intravilan -hotarul ș i extravilanul. Intravilanul
cuprinde a gospodă riile și s uprafețe de teren aferente fiecă rei familii. Satul tradiț ional era separat
de hotar prin gardurile gospodă riilor și prin î nsemne de lemn numite ”ră stâgniri” așezate î n
punc tele î n care ulițele satului pă trundeau î n hotar.

Fig.13.Casă tradițională .Arhiva proprie Fig. 14 Casă traditionala.Arhiva proprie

UBB -Facultatea de Geografie Extensia Universitară Zalău

29

Tradiționale le case cu acele camere cu tindă cu ”corlan”(nișe de captare a fumului din
cauza inexistenței hornului) cum spun localnicii satului Dragu, sobe cu plită , patul etajat cu pe rne
acoperit cu ț oale colorate țesute la război , iar deasupra patului erau bă tute în cui e acele tablori
din pâ nză, se numeau ”peretare”, prosoapele atarnate numite ”șterguri” la farfuriile pictate cu
diferite modele tradiționale (vezi fig. 15) vasele erau pă strate î n ”stelaje”care erau polițe, rafturi
din lemn, acoperite cu o bucată de perdea, gătitul se facea pe ”fiteu ” fiind soba din metal,
încălzită cu lemne , acoperișuri acoperite cu paie, cu pereți din bâ rne lipiți cu lut. Odata cu
trecerea tim pului acele case vechi au fost î nlocuite cu case cu per eții din lemn, dar tencuite, cu
două sau ma i multe încă peri locuibile, păstrand prispa tradițională (vezi fig. 13 si 14) sau chiar cu
scândură simplă la unele familii cu situație precară.

Fig. 15 Farfuriile ornate agațate pe perete .Arhiva proprie

UBB -Facultatea de Geografie Extensia Universitară Zalău

30
Cele mai multe dintre case mai au atașată o construcție aparte în acee ași curte, numită
”bucatarie de vara” sau ”cohe” cum spunea bunica , în car e se locuiește și se gă tește pe parcursul
verii, casa mare fiind păstrată î ntotdeauna curată pregatită de să rbatoare. În apropierea casei, în
curte se afla ș i ”șura” folosită la depozitarea cere alelor și a utilajelor agricole , și ”poiata” unde
sunt adăpostite animalele, paiele și iarba uscată numit fâ n(vezi fig. 16).

Fig. 16 ”Șura”.Sursa:Arhiva proprie

”Roșteiul” este construit din 4 picioare de lem n înconjurat de un gard de sarmă cu
acoperiș iar î n el se pune ”malaiul,, numit porumb. Mai exista și ”afumatoarea” unde după
tăierea porcului de Cr ăciun se pun bucațile de carne prinse cu ”câ rlije” și puse la afumat. Din
informația culeasă de la localnici referitor la interiorul casei, spuneau că masa era așezată în cel
mai bun loc al î ncaperii, era o singură masă dintr -o singură bucata, din fag, mese le și lă zile de

UBB -Facultatea de Geografie Extensia Universitară Zalău

31
zestre, nelipsite din orice casă și erau fă cute de meșteri specializați î n lădarit, în care depozitau
textilele țesute la razboi.
”Din casele bătrâ nești nu lipsea niciodată icoana iar sub aceasta î n zilele de să rbătoare
și vinerea ardea intotdeauna candela ”40.

Popula ția
Populaț ia comunei Hida se î nscrie i ndirect prin rețeaua de așezari ș i reprezintă semnul
concret al repartiției și a modului ei de grupare. In urma recensămâ ntului din anul 2011 , județul
Sălaj este printre județele din țară cu o populație destul de redus ă de 248,015 de locuitori.
În ceea ce priveș te comuna Hida la recensământul din anul 2011 s -au inregistrat 2721
locuitori iar densitatea medie este de 30,88 locuitori p e kilometru pă trat, majoritatea locuitorilor
sunt români î n proporție de aproximativ 93,4%, maghiari 1,1% , locuitori de etnie rromă 4,94% ;
și 0,06 alte naționalită ți.
În urmă cu câ țiva ani, s-a produs o modificare semnificativă din punct de vedere al
structu rii confesionale. La începutul secolului XX , structura confesională era formată din
ortodocș i, în satele Hida, Racâ ș, Sânpetru și Miluani, greco -catolici î n Trestia și Stupini, la care
se adaugă reformații și mozaicii. În anul 2002 în comuna Hida erau: ortodocși -2815;
penticostali -113, baptiști -73; reformați -40; romano -catolici -8; greco -catolici -4; creștini de rit
vechi -9; creștini după evanghelie -4; mozaici -2; unitarieni -1; alte religii -78; fără religie -1
Conform datelor preluate de la dna primar al com unei Dragu, comform recensam antului
efectuat in 2011 populaț ia comunei Dragu se ridica la 1427 de locuitori, în scădere față de
recensămâ ntul din anul 2002, când se î nregistrau 1573 de locuitori., Majoritatea locuitorilor sunt
româ ni(61,18%) cu o minoritat e de romi(29,64%) iar aproximativ 8,41% nu se cunosc etniile.
Din punct de vedere confesional, majori tatea locuitorilor sunt ortodocș i (75,19%),
penticostali(13,81%) iar pentru 8,48% nu se c unoaște apartenenț a confesională .

ECONOM IA
Funcțiunea economică a teritoriului este agricultura, industria fiind reprezentată doar prin
unitați de interes local. Localitatea Hida este î nzestrată cu dotă rile neces are funcției de centru de

40 https://adevarul.ro/locale/ cum-aratau -casele -taranilor -suta-ani-erau-mici-ziua-trebuia -arda -opaitul -femeil e-
poata -coase -tese-razboi

UBB -Facultatea de Geografie Extensia Universitară Zalău

32
comună , școala cu 16 săli de clasă , grădinița de copii, biblioteca comunală , cu un numar foarte
mare de că rți, aproximativ 13000 , dispensar medical. Econ omia regiunii se împarte î n două
sectoare economice, agricultura ș i industria.
Agricultura a ră mas ramura de bază a ”ță ranilor”. După desfințarea sistemului
cooperatist, prin care s -au retrocedat suprafețele agricole vechilor proprietari, s-au produs
modificari î n evoluția activitaților agricole. Cu toate că s -a dezvoltat cultura cerealelor, creșterea
animalelor, pomicultura și legumicu ltura, datorită trecerii la agricultura privată, aspectele
negative se datorează diminuării producțivității muncii, neinteresul tinerilor pentru agricultură.
Suprafețele ocupate cu livezi sunt mici în primul rând datorită îmbătrânirii pomilor
fructiferi, neînlocuiți de alții noi. Principalele specii cultivate sunt prunul și mărul, la care se
adaugă, sub forma arborilor izolați: vișinul, părul, nucul și mai rar piersicul.
Producțiile la hectar și cap de animal au scăzut datorită faptului că multe terenur i nu sunt
lucrate chiar dacă ele prezintă potențial agricol, aspectele determinate de îmbătrânirea populației
de la sate și creșterii costurilor la lucrările agrotehnice, uzării utilajelor, prețurilor tot mai mari la
combustibil, ierbicide, îngrășăminte ca pșunilor și a arbuștilor fructiferi, dar momentan la nivelul
comunei suprafețele sunt mici, pe lângă gospodăriile individuale. O suprafață mai mare cultivată
cu căpșuni și arbuști fructiferi sunt deținute de Pepinierele Hida, suprafața de cultură fiind de
aproximativ 3,5 ha. Acestea oferă spre cumpărare stoloni de căpșuni și o gamă variată de arbuști
fructiferi (coacăz, agriș, zmeur etc.), pomi fructiferi, îngrășăminte chimice necesare plantelor,
informații utile privind cultura speciilor precizate mai su s.
În ceea ce privește creșterea animalelor, predomină ovinele și bovinele. Creșterea
ovinelor și bovinelor este favorizată de suprafețele întinse de fânețe și pășuni naturale, respectiv
de posibilitățile de cultivare a p orumbului și plantelor furajere , iar creșterea porcinelor se
bazează pe cultura cartofului.

Industria
Pe lângă activitățile agricole în comuna Hida se înregistrează în ultimii 15 ani și o
creștere a producției de factură industrială și a serviciilor. O ramură ce a dus la dezvoltarea
industriei din zonă este firma Obelix, care din anul 20 05 a inceput producția de mobilă mai
precis canapele, fotolii, iar o parte din ele au destinația Ikea, cel mai mare distribuitor de

UBB -Facultatea de Geografie Extensia Universitară Zalău

33
mobilier și decorațiuni, int erioare din lume. ”Timp de cațiva ani, am furnizat subansamble
pentru unul dintre cei mai mari productori de scaun tâmplărești din Româ nia”, se mâ ndrește
Alexa .Obelix Hida are circa opt ani , singurul furnizor de ambalaje din lemn pentru țevile
produse de că tre Tenaris Silcotub ”41 și firma ”Sentosa”care se ocupa cu vopsele,pigmenti etc.
Activitățile comerciale și de alimentație publică au cunoscut o creștere, în ultimii ani,
fiind reprezentate de trei unități comerciale de tip supermarket, la care se adaugă unități mai
mici (alimen tare, textile, piese pentru autoturisme și autocamioane, produse electrice și
electronice, materiale de construcție). În Hida există o unitate de alimentație publică de tip
restaurant, ce poate asigura desevirea a aproximativ 150 persoane. De asemenea exi stă un club
cu activitate la sfârșit de săptămână precum și trei unități de tip bar cu activitate zilnică
.
Transporturile
Căile rutiere fie că sunt drumuri comunale ori ulițe din interiorul satului, au stat mereu în
atenția conducerii primă riei. ”Prin fo ndul Româ n de Dezvoltare Socială s-au obț inut bani pentru
reabil itarea a doua segmente de drum în satele Stupini ș i Trestia, și înca doi km î ntre localizațile
Chendrea ș i Trestia, iar drumul care leagă centr ul comunei de Mă nastirea Strâ mba a fost tratat de
un covor astfaltic.”42
Localitatea este relativ izolată de căile feroviare, cea mai apropiată gară este la 26 km, la
Jibou, astfel transporturile se pot realiza numai prin căi rutiere.
Infrastructura de transport cuprinde atât drumuri asfaltate, modernizate, cât și drumuri cu
îmbrăcăminte asfaltică sau doar pietruite. Pe teritoriul comunei Hida circulă 4 autobuze pe
următoarele direcții: Hida -Zalău, Hida -Huedin, Hida -Cluj, Hida -Jibou.

41 http://www.graiulsalajului.ro
42 http://www.graiulsalajului.ro/ Hida-o-comuna -intr-o-continuă -modernizare

UBB -Facultatea de Geografie Extensia Universitară Zalău

34

III.
POTENȚIALUL TURISTIC Ș I GRADUL DE VALORIFICARE
ÎN REGIUNEA DE STUDIU

3.1 Potențialul turistic natural

Ca definiț ie clară putem spune ca potenți alul turistic natural reprezintă totalitatea
resur selor turistice pe care le oferă cadrul natural prin componentele sale; relief, condiții
climatice, ape, vegetație și faună . Cadrul natural este bogat, variat , cu o structură peisagistică
deosebită . Potențialul turistic a acestui terioritoriu este dat de ansamblul resurselo r care se
găsesc în această zonă, vorbim de resursele naturale câ t și de cele antropice. Această zonă Hida,
Dragu, sunt unitați administrativ -teritoriale, pe teritoriul că rora există o concentr are mare a
resurselor naturale ș i antropice, care pot duce la generarea dezvoltă rii turismului sau a mai
multor forme de turism .
Pe teritoriul Hida –Dragu avem prezente 3 arii naturale protejate; ”Stânca
Dracului ”,”Poiana cu narcise” din Racâș ș i ”Grădina Zmeilor ” fiind situate î n treimea
inferioară a râului Almaș , însă mai avem prezentă ș i cascada ” Valul Miresei ”

Stânca Dracului
Stânca poate fi observată cu uș urinț a pe drumul național dintre Sânmihaiul Almașului ș i
Hida. Rezervația naturală ”Gresiile de pe Stâ nca Dracului,” este confirmată ca arie protejată de
interes național prin Legea 5/2000. Este formată din mai multe straturi de gresii, o formațiune
geologică, care datorită procedeului de eroziune, au luat forma unei ”ciuperci ”.(vezi Fig 1 7)
Se spune ca ar exista ș i o legend ă: Dracul s -a supărat pe să teni, iar într-o noapte făra lună
s-a hotarat să pună în aplicare un gâ nd ră u, pentru a opri apele râului Almaș , cu o stâ ncă uriaș ă

UBB -Facultatea de Geografie Extensia Universitară Zalău

35
Speriat de cantatul cocoșului, dracul ș i-a pierdut puterile,vraja s -a stins iar stânca a că zut pe lo cul
unde se află acum.

Fig.1 7. Stanca Dracului .Sursa:Arhiva proprie
Pe baza unor an alize a persoanelor care au cerce tat zona, se spune ca ar avea aceiaș i ani
cu gresiile din ”Gradina Zmeilor ”, si că s -ar crede că este ceva adevă r în legenda de la Hida.
”Stânca Dracului„ s-a format pe locul unde se află la ora actuală , prin detaș area ei din parchetul
de gresii ca urmare a eroziunii a torenților, a acțiunii aerului, vântului, asupra stratelor fisurate.
Programul National de Dezvoltare Rurala 2007 -2013, au integrat î n programul lor punerea în
valoare ș i introducerea î n circuitul turistic al ariei protejate gresiile de la această stancă.

UBB -Facultatea de Geografie Extensia Universitară Zalău

36

Poiana cu narc ise-Racaș -Hida
Este o arie protejată de interes naț ional ce corespunde categoriei a -IV-a IUCN(rezervaț ie
natural ă de tip floristic ș i peisagistic) pe teritoriul administrativ Hi da, având o suprafață de 1,5
ha, iar terenul este situat la o altitudine medie de 260m. Se află la 21 km fată de Jibou, 45 de km
de Zalău și 65 de km fată de Cluj -Napoca .(vezi Fig. 18 )

Fig.18 Poiana cu narcise din Racâ ș.Sursa Google43

Pe lângă narcise (Narcissus stelaris ) rezervația ad ăposteș te un ecosistem de pajiș te bine
conservat, cu o bogată diversitate floristică . Perioada de infl orire a narciselor este cuprinsă între
lunile aprilie -mai. Poiana cu narcise se află cuprinsă în Siturile Natura 2000.
Ca și tipuri de vegetație cu prinde pă duri cu stejar și carpen, stepe ș i pajiș ti calcaroase.
Floristic, adaposteste o serie de specii de plante rare ș i endemice cum sunt; Hepatica
transsilvanica(Crucea Voinicului Fig. 19), Aconitum lycoctonum(omagul Fig .20 ), Lathyrus
transsilvanicus(mazariche Fig.21)

43 http://www.naturatransilvaniei.ro/2013/05/poiana -cu-narcise -de-la-racas -hida.html

UBB -Facultatea de Geografie Extensia Universitară Zalău

37

Fig. 19 Cruc ea voinicului.Sursa Google44 Fig. 20 Omagul . Sursa Google45

Fig.21 Măzaric he.Sursa Google46
Vegeta ția forestieră a dealurilor este formată de stejar( Querqus robur ) si
carpen( Carpinus betulus) , cer(Q.cerris ) și gorun( Q.petraea) , ulm(Ulmus campestre) , tei(Tilia
cordata) , frasin( Fraxinus excelsior ). Stratul arbusticol cuprinde specii precum; darmozul

44 https://gradina.acasa.ro/plante -de-gradina -113/crucea -voinicului -172111.html .
45
https://www.google.com/search?q=omagul+galben&rlz=1C1GCEA_enRO776RO776&source=lnms&tbm= isch&sa=X
&
46
https://www.google.com/search?q=mazariche+de+primavara&rlz=1C1GCEA_enRO776RO776&source=lnms&tbm=
isch&sa=X&ved=0ahUKEwjPj_rN8fTiAhWGh1wKHeNQBiIQ_AUIECgB&biw=1131&bih=591#imgrc=rg

UBB -Facultatea de Geografie Extensia Universitară Zalău

38
(Viburnum lantan )(fig.22 ), paducelul( Crategus monagyna )(fig. 23 ), macieșul( Rosa canina ),
lemnul râ ios(Evonymus verrucosa ), sângerul( Cornus sanquinea ), socul( Sambucus nigra (fig.24 )
murul( Rubus cesius) ,etc.

Fig.24 Flori de soc.Sursa:Arhiva proprie Fig.23 Paduc elul.Sursa Google47

Fig.22 Darmozu l. Sursa:Goog le48

Vegetația pajiștilor naturale de la Izvoarele Jernaului este bogată și variată , speciile
dominante fiind gramineele; păiușul( Festuca rubra) , iarba campului( Agrostis repens ), părul

47
https://www.google.com/search?q=paducelul&rlz=1C1GCEA_enRO776RO776&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved
=0ahUKEwjSzPmM9_TiAhXFiFwK HZnzARAQ_AUIECgB&biw=1131&bih=591#imgrc=C8fHvBgyzZkY0M:
48
https://www.google.com/search?rlz=1C1GCEA_enRO776RO776& biw=1131&bih=591&tbm=isch&sa=1&ei=qdEJXb
ePBYmQ8gKProPACA&q=darmozul&

UBB -Facultatea de Geografie Extensia Universitară Zalău

39
porcului( Nardus stricta) , pirul( Agropiron repens) . Deasupra ac estor ierburi se înalță o plantă
otravitoare pentru om și animale, cu frunze mari numită „stirigoaie”( Veratrum nigrum ). În aceste
pajiști naturale printre ierburi , vegetează specia Narcisus angustifolius , numită de săteni
”cocoroț ea”.
Accesu l spre această rezervație naturală se face din satul Racâ ș, situat pe DN1G(Tihă u-
Hida). Narcisele trebuie admirate, mângâ iate, fotografiate sau filmate. Ele nu trebuie rupte și
duse acasă , spre a le așeza î ntr-o vază , căci este plantă ocrotită de lege, iar locul ei este î n poiană ,
unde se pot admira î n fiecare primă vară și de generațiile câte vin după noi, spune proferosul
Abrudan Ioan.
”În lipsa unor panouri explicative și de avertizare, accesul oamenilor, al animalelor, ș i al
vehiculelor este restricț ionat, contribuind la î nrăutațirea condițiilor de mediu din această
valoroasă rezervație.49
Arboretul cu stejarul rosu
Este un areal care p oate fi considerat ș i valorifică ca un veritabil parc dendrologic, aflat
în satul Dragu, în incinta ș colii(.vezi Fig 25)

Fig 25 . Arboretul cu stejarul rosu.Sursa:Arhiva proprie

49 Ioan Abrudan,Aurel Medve,Ghidul ariilor naturale protejate din judetul Salaj,pag 93

UBB -Facultatea de Geografie Extensia Universitară Zalău

40
3.2 Potentialul turistic antropic
” Potenț ialul turistic antropic cuprinde creați ile omului de -a lungul timpului, concretizate
în elemente de cultură , istorie, artă ș i civilizaț ie, care prin caracteristic ile lor atrag grupurile de
turiști. ”50
Elementele principale ale potenț ialului turistic antropic sunt:
– vestigii arheologice și monumente de artă (cetă ți, castele, statui, biserici)
– etnografie ș i folclor
– instituț ii și evenimente cultural – artistice
Potenț ialul turistic a acestui teritoriu este dat de ansamblu l resurselor care se găsesc în
această zonă , vorbim de resursele naturale câ t și de cele antropice. Această zonă Hida – Dragu,
sunt unitati administrativ -teritoriale, pe teritoriul cărora există o concentr are mare a resurselor
naturale ș i antropice, care pot d uce la generarea dezvoltarii turismului sau a mai multor forme de
turism.
Perioada secolelor XV II- XVIII se ramarcă din punct de vedere confesional, prin
construcț ia bisericilor de l emn din satele de pe Valea Almaș ului, construcția lor continuâ nd și în
secolul al XIX -lea.
Principalele obiective de ordin turistic de pe acest teritoriu al comunei Hi da;
 Conacul ”Hatfaludy” din Hida
 Conacul |”Morca” din Hida
 Biserica din lem n ”Sfinții Arhangheli”din Baica
 Biserica din lemn”Adormi rea Maicii Domnului din Pă duriș
 Biserica din lemn ”Sfinții Arhangheli”din Miluani
 Biserica din lem n ”Sfinții Arhangheli”din Racâ ș
 Biserica din lemn”Sfinții Arhangheli” din Sâ mpetru Almașului

50 Aurel Medve,Iosif Daroczi,Gheorghe Coste , Obiective turistice in nordul judetului Salaj, Editura Sco ala
Noastra,Zalau 2011,pag 33

UBB -Facultatea de Geografie Extensia Universitară Zalău

41
Pe teritoriul c omunei Dragu am identificat urmă toarele obiective turist ice antropice care
datorita î ncărcă turii lor istorice și culturale, merită să fie puse î n valoare din punct de vedere
turistic.
 Biserica din lemn”Sfantul Vasile cel Mare” din Dragu fiind un monument de
arhitectură datat ă din 1809;
 Castelul ”Bethlen”co nstruit pe locul unei vechi cetă ți, în secolulul XVIII –
XIX;
 Moara cu valțuri
 Biserica din lemn ”Sfinții Arhangheli” din Voivodeni fiind u n monument de
arhitectură datată din anul 1820, o construcție splendidă cu picturi de mare
valoare;
Edificii religioase
Conacul ”Hatfaludy” din Hida
A fost construit î n secolul XIX, de familia Hatfaludi , pentru fiul lor Istvan, cadou din
partea parintilor lui. Din păcate nu se cunosc multe informaț ii, conacul a devenit reședința lui
Istvan până î n momentul în care a fost dată legea naț ionaliză rii. După ce regimul comunist a
naționalizat toate pr oprietă țile de cei cu avere, Conacul Hatfaludi a fost folosit pe post de sediu al
Intreprinderii Agricole de stat, apoi a intrat î n posesia socrului surorii mele, nu se ș tie cu
exactitate anul, undeva prin 1980, fiind inginer agricol pe comună , iar acest conac este locul de
naștere a soț ului surorii mele, Mihai Sastras. Azi, au noi proprietari, dar clădirea se află într-o
stare de degradare avansată .(vezi Fig.26 )

UBB -Facultatea de Geografie Extensia Universitară Zalău

42

Fig.26 Conacul Hatfaludi din Hida .Sursa:Arhiva proprie

Conacul Morca
Acest conac a apar ținut familiei Morca de la inceputul secolului XX, aflâ ndu-se pe strada
Mihai Eminescu nr. 9.din Hida. Clădirea este bine conse rvată faț ă de conacul Hatfaludy. Multă
vreme acest conac a fost sediul dispensarului veterinar .(vezi Fig. 27 )

UBB -Facultatea de Geografie Extensia Universitară Zalău

43

Fig.2 7 Conacul Morca .Sursa:Arhiva proprie

Un alt obiectiv turistic poate fi ”cimitirul evreiesc” din Hida, existenț a unei comunită ți
evreieș ti fiind c ea mai mare comunitate evreiască de pe Valea Almaș ului, înainte de cel de -al
doilea Ră zboi Mondial, aproximativ 450 de evrei pe raza comunei, din care cei m ulți erau din
Hida.
Muzeul de Istorie și Artă Zală u, arată că, pe raza comunei Hida mai putem numi situri
arheologice; ” Olariș te”, ”Dealul Că rbunari”, ”Dealul Blidarului”, iar în Sâmpetru Almașului
găsim; ”Gura Corbului” ș i ”Cetățuia”.

Castelul Bethlen
Acest conac se afl ă în localitatea Dragu , este un ansamblu de monumente istorice, fiind
construit în urmă cu 400 de ani, castelul are o istorie aparte , între anii 1622 -1628, iar în anul
1722 castelul a ajuns în propr ietatea familiei Wesselenyi .Clădirea a fost reconstruită de nobilul
Wesselenyi Istvan al – VI- lea, ca mai apoi sa fie oferit familiei Bethlen. În timpul regimului

UBB -Facultatea de Geografie Extensia Universitară Zalău

44
comunist, o sală a castelului a fost folosită chi ar și pe post de că min cultural. Azi, conacul este in
stare de degradare, nu mai are geamuri, uși iar pereții sunt degradaț i.(Fig. 28 )

Fig. 28 Castelul Bethlen .Sursa:Arhiva proprie

Moara cu Valțuri
Aflandu -se pe teritoriul localita ții Dragu, și în posesia primăriei comunei Dragu, este o
moar ă construit ă de aproximativ 90 de ani prin anii 1928 , fiind construit ă de un evreu, ș i este
printre pu ținele mori care se mai gă sesc î n toată țara, dar este ne funcț ionabilă . ”În acealaș i an au
fost aduse valțurile cu tăvă lugi, de la firma Guanț Danubius din Budapesta, ș i a fost naționalizată
în anul 1948, iar de atunci s -a folosit pâ nă nu demult”51 (Fig. 29 )

51 https://www.salajeanul.ro/moara -din-dragu .

UBB -Facultatea de Geografie Extensia Universitară Zalău

45

Fig.29 Moara cu Valțuri . Sursa:Arhiva proprie

Biseri ca din lemn ”Sfinții Arhangheli Mihail si Gavril”
Biserica se află în satul Baica comuna Hida, din judetul Să laj și datează din anul 1645,
conform unei inscripț ii de pe piatră aflată în altar , astăzi este inclusă pe lista monumentelor
istorice . Din informaț iile rămase din tată în fiu, din st rămoși î n strămoși, se ș tie faptul că
biserica a fost mutată dintr -o altă parte a satului, din partea de V de pe dealul Poniț a, la șosea,
unde se află și în zilele noastre . (Fig. 30 )

Fig.30 Biserica de lemn din Baica.Sursa:Arhiva proprie

UBB -Facultatea de Geografie Extensia Universitară Zalău

46
Mănă stirea ”Strâ mba” din Păduriș

Biserica aparține fostei Mănăstiri Strâmba -Fizeș, construită î n jurul anului 1500. După
anul 1996, s -a construit un nou ansambl u monahal, care a fost sfințit î n anul 2002. Este unul
dintre cele mai vechi locaș uri de cult din jude ț, un loc unde ne simț im mai aproa pe de
Dumnezeu. Aici găsim icoana Maicii Domnului cu Pruncul, identică cu cea de la Manastirea
Nicula. Biserica a fost pictat ă de zugravul Ioan Pop din Românași, î n 1792 . Hramul Mănă stirii
este Adormirea Maicii Domnu lui, iar al doilea hram este Nașterea Maicii Domnului și Izvorul
Tămă durii. Localnicii spun că Mănăstirea Strâ mba a apărut prin darul unei femei bogate care
avea un picior strâ mb, a cărei fiică era foarte bolnavă. Ea rugase pusnicii ce se rugau pe acele
meleaguri să se roage pentru ea, să se f acă bine, promițandu -le că dacă după rugaciunile lor f etița
se va face bine vor primi în schimb, pămâ nturile ei pe ntru a putea construi o biserică .
Mănăstirea deține ș i o mini gradină zoologică în care pot fi văzute diferite păsări ș i
animale, cum sunt; p orumbei, păuni, papagali, câini, că prioare și diferite specii de flori, toate
fiind amenajate î n colaborare cu Gradina Botanică Vasile Fati din Jibou. (Fig. 3 1)

Fig. 3 1 Ansamblul Monahal Stramba .Sursa:Arhiva proprie

UBB -Facultatea de Geografie Extensia Universitară Zalău

47
Biserica ” Sf Arhangheli Mihail ș i Gavril ”

Nu se știu prea multe informații despre această mănă stire, deoarece în satul Miluani sunt
foarte puț ini locuitori, dar am aflat că datează din anul 1320. Aceasta se deosebește de celălalte
biserici prin faptul că este de zid și piatră , cu turnul clopotniță mai scurt .(vezi Fig. 32 )

Fig. 32 Biserica Sf. Arhangheli Mihail ș i Gavril.Sursa:Arhiva proprie

Biserica ”Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril ”din Racâș

Este una dintre cele mai enigmatice biserici din Transilvania , este asemăn ătoare
bisericilor din Maramu reș, construită în formă de navă, a fost ridicată în anul 1558 iar apoi prin
anul 1760 a fost reparată ș i supraî năltată. În 1783 biserică a fost pictată iar acum se află pe lista
monumentelor istorice. Icoanele și carțile vechi sunt pă strate la muzeul din Zalău.(Fig. 33 )

Fig. 33 Biserica Sf.Arhangheli Mihail ș i Gavril. Sursa:Arhiva proprie

UBB -Facultatea de Geografie Extensia Universitară Zalău

48

Biserica „ Sfinții Arhangheli Petru si Pavel” din Sampetru Almașului
Despre aceast ă biseric ă se știe doar că datează din secolul XVII – lea, fiind declarată
monument istoric. Biserica a fost construită după toa te regulile monahale, cu 3 despărțituri î n
interior, pranaos, naos ș i altar. În anul 1948 localnicii rămând făra biserică prin dispariția sa, a
fost adusă în sat această biserică monahală, î n timpu l păstoririi preotului Petru Roș ca.(Fig. 34 )

Fig. 34 Biserica Sf. Arhangheli Petru si Pa vel. Sursa:Arhiva proprie

Biserica Sf.Vasile cel Mare din Dragu
Acest sfâ nt loc aș din satul Dragu , comuna Dragu, a fost declarată monument istoric,
avand un turn deosebit de înalt care atrage atenț ia celor care trec pe -acolo. A fost ridicată î ntre
anii 1806 -1809, reiese din scrisul aflat deasupra uș ii de la intrare, când s -a și pictat, dar din
păcate pictura î n zilele noastre este foarte degradată de umezeală, dar este foarte bine întreținută
de părintele care slujește î n sat.

Biserica din lemn ”Mihail ș i Gavril din Dragu
A fost restaurată parțial î n 1977, starea ei fii nd foarte bună și î n zilele noastre , încă se slujeș te de
sărbatorile mari de peste an. Este o b iserică foarte vizitată de turiști din toate părțile ț ării,
admirâ nd frumuseț ea ei. Cărțile ș i icoanele au fost predate Protopopiatului Zalău și sunt păstrate
în depozite speciale

UBB -Facultatea de Geografie Extensia Universitară Zalău

49
IV.
STRATEGII DE VALORIFICARE
ȘI INTEGRARE TURISTI CĂ

4.1. Analiza S.W.O.T. pe componenta de turism.
PUNCTE TARI
Existen ța obiectivelor tu ristice antropice: biserici din lemn, edificii istorice (conace,
construcț ii, cimitire)
– Acces la drumul european E 81
– Existenț a telefoniei digitale, internet, cablu, accesul uș or la informații privind
zonele turistice ș i obiectivele
– Existența pieț ei agroal imentare ș i a târgului de la începutul fiecă rei săptămâ ni
pentru valorificarea ș i vânzarea produse lor agricole și meșteșugăreș ti
– Existenț a unui restaurant modernizat numit ”La Groza”, care poate deser vi
aproximativ 200 de persoane
– Existența să lii de sport, făcută prin fonduri europene, a terenului sportiv
sintetic, teren de fotbal;
– Posibilitatea practicării turismului religios ș i cultural ;
– Existenț a unui Centru de Informare Turistică în comuna din apropiere

PUNCTE SLABE
– Insuficiența promovă rii a obiectivelor antropice
– Lipsa u nor pliante, broș uri, reclame
– Drumurile comunale nu sunt î ntreținute corespunză tor;
– Deteriorarea constrcuț iilor vechi ca de exemplu Conacul Hat faludi din
Hida

UBB -Facultatea de Geografie Extensia Universitară Zalău

50
– Lipsa unor stații de peco pe raza comunelor
– Lipsa spaț iilor adecvate recreă rii pentru copii
– Opțiuni reduse de ocupare a forței de muncă în turism
– Lipsa canalizării pe teritoriu
OPORTUNIT ĂȚI
– Încadrarea bisericilor de lemn din Hida, Baica și Racâș în Circuitul
Bisericilor de lemn din Sălaj;
– Existența unor surse de finanțare județene și guvernamentale,
– Condiții de practicare a sporturilor de sală și pe teren sintetic;
– Plasarea comunei la distanțe mici de orașele Cluj -Napoca, Zalău, Jibou;
– Posibilitatea practicării pelerinajului religios, și a turismului cultural;
– Reabilitarea prin proiecte a unor clădiri de patrimoniu.
RISCURI
– Insufici enta promovare a obiectivelor turistice antropice
– Migrația forței de muncă tinere;
– Îmbătrânirea populației în unele sate;
– Degradarea construcțiilor, edificiilor religioase și istorice;
– Pierderea meștașugurilor tradiționale;
– Lipsa unor cursuri de reconversie profesională.
– Urban izarea populaț iei care poate duce la degradarea obiectivelor
turistice.

UBB -Facultatea de Geografie Extensia Universitară Zalău

51

4.2 Strategia pentru turism rural
Obiectivul pricipal dezvoltă rii turimului rural este de a crea premisele adecvate
dezvol tării unei structuri administrativ -teritoriale româneș ti care trebuie să corespund ă cerin țelor
Uniunii Europene.
Având î n vedere faptul că circulaț ia turistică internă a scă zut vizibil datorită venit urilor
mici cu care se co nfruntă majoritatea populației î n această perioadă , pune î n prac tică turismul
rural, dezvol tarea încet încet a zonelor turistice , a zonelor cu un potenț ial turistic bine valorifi cat
prin:
 Creșterea atractivitaț ii zonale pr in valorificarea resurselor locale ;
 Sprijinirea gospodă riilor familial e pentru transformarea î n unitaț i de cazare
turistice
 Imbunătăț irea infrastructurii de utilităț i și mediu
 Reabilitarea ș i modernizarea unita ților de cultură , inclusiv asi gurarea bazei
materiale necesară punerii î n valoare, prin programe și acț iuni concrete, a
elementelor cultural –tradiț ioanale
 Crearea unor pro duse turistice locale ca premiză a dezvol tării activitaț ilor de
turism rural
 Amenajar ea unor case tradiționale pentru primire tu ristică și pentru a constitui un
model pentru conservarea patrimoniului local
 Integrarea bisericilor de lemn î n circuite turistice religioase
 Crearea de produse turistice care să conducă la valorizarea obiectivelor istorice
și de cadrul natural
 Introducere a în circuitul turistic a tradițiilor și obiectivelor cultural e aparținând
minorităților naționale î n scopul dezvoltării și promovă rii turismului
De asemenea ar fi necesar ă afișarea panourilor informative referitoare la trecutul lor. În
materie de agreement s -ar putea constr ui o serie de tras ee de drumeț ii în conexiune cu vizitarea
obiectivelor turistice , respectiv a unor miniparcuri de recreere, iar în apropierea lor existenț a
unor restaurant e, pensiuni, puncte de alimentare auto etc. Cu toate a cestea este nevoie de o mai
bună publicitate în domeniul turismului din zonă prin editarea pliantelor , a unor panouri
informative nu numai pe supraf ața comunei ci ș i la nivel județean și naț ional.

UBB -Facultatea de Geografie Extensia Universitară Zalău

52
Pentru dezvoltarea turistică a zonei se poate avea î n vedere r educerea fenomenului
migrator că tre oraș e,mai ales a segmentului de populație mai tână ră, care ar putea să devină
antreprenori î n turism. Pentru o mai bună organizare a activităților cu caracter turistic ar fi
necesară consolidarea infrastructurii turistice: existența unor unității de cazare, îmbunătățirea
drumurilor, promovarea ineditului local, specializarea unor persoane în turism.
Prin obiectivele turist ice pe care le are comuna Hida ș i Dragu at ât naturale c ât și
antropice poate reprezenta o zon ă de interes pentru cei dispuși să viziteze aceste locuri încărcate
de puternice rezonanț e culturale și istorice.

UBB -Facultatea de Geografie Extensia Universitară Zalău

53

V.
CONCLUZII ȘI RECOMA NDĂRI

În urma studiului real izat și a cercetării efectuate î n teren pe teritoriu l acestor două
comune Hida ș i Dragu, se poate concluziona că turismul religios și cel cultural constă într-o
oportunitate de dezvol tare a turismului î n judetul Să laj. Aș adar, am realizat că Valea Almașului
ar putea deveni o destinaț ie turi stică atat pentru turiștii străini câ t și pentru cei din țară .
Pentru ca acestă regiune să devină cunoscută , atat la nivel județean cat și național sau
internațional, aceasta necesită o promovare prin diferite mijloace cum ar fi publicitatea prin
diferite broș uri, publicitate la tv, internet, fotografii, crearea un ui Centru de Informare turistică
pe acest teritoriu care să ofere informaț iile necesare fie telef onic fie pe calea internetului ș i a site –
turilor .
După cum s -a văzut pe parcursul documen tării î n acest spaț iu turistic , nu există spațiu de
cazare ș i servicii capabil sa tr eacă peste bariera excursiilor ș i a turiș tilor de weekend. În județul
Sălaj sunt deosebit de multe elemente valoroa se din punct de vedere turistic , care pot fi incluse
într-un circuit.
Se pare c ă la nivel j udețean, administrația locală nu are un interes, ca să ducă la
valorificarea potențialului turistic ș i la o bună dezvoltare a zonei. Pentru o mai bună organizare a
activităților cu caracter turistic ar fi necesară consolidarea infrastructurii turistice: existența unor
unității de cazare, îmbunătățirea drumurilor, promovarea ineditului local, specializarea unor
persoane în turism .

UBB -Facultatea de Geografie Extensia Universitară Zalău

54

BIBLIOGRAFIE

ABRUDAN , I.,(2014 ), Dealurile Salajului, Studiu de geografie integrate ,Editura Caiete Silvane
ABRUDAN , I., MEDVE , A.,(2008 ), Ghidul ariilor naturale protejate din județul Salaj , Editura
Școala Noastră
ABRUDAN , I. , Notițe de curs ș i seminar, Arii si Situri Protejate , (2011)
CAMARDA , Adina Liana, BIRSAN , I. O. , (2004 ), Dezvoltare durabilă a turismului regional ,
Strategii și modele economico -matematice, Editura Uranus, București
CANDEA Melinda, SIMION Tamara, (2006), Potenț ialul turistic al Romaniei , Editur a
Universitară Bucuresti
COCEAN P., (2005), Geografie Regională , Ediția a II -a, Ed. Presa Universitar ă Clujană, Cluj –
Napoca

COCEAN P., DEZSI , Ș., (2001) , Prospectare și geoinformare turistică , Ed. Presa Universitară
Clujană, Cluj -Napoca
CORPADE , Ana-Maria , Turism rural, Notite de curs, (2019 )
CUCU , V., IORDAN , I., ALEXANDRU , et all. , (1984) , Geog rafia Romaniei,Geografia
umana ș i economică , Univ ersitatea din București , Institutul de Geografie, Editura Academiei
Republicii Socialiste Romania, Bucureș ti
FRENTS , Gabriela, (2003 ), Aspecte ale po liticii de dezvoltare regională in Romania , Editura
Oscar Prin t, București
MEDVE , Aurel, DAROCZI , I., COSTE , G.,(2011 ),Obiective turistice in nordul județului Salaj,
Editura Școala Noastră, Zalău
MIHAILESCU , V.,( 1968) , Geografia teoretic ă Editura Academiei Republicii s ocialiste
Romania, București
OLARU , S., (2005 ), Salaj , Locuri de poveste ,povestea locurilor , Editura Caiete Silvane, Zală u
PINTILIE , D., PINTILIE , Mariana, (1999), Studiul Monografic Hida ,Cluj Napoca

UBB -Facultatea de Geografie Extensia Universitară Zalău

55
ȘTEFAN , Ana Maria -Cristina, (2008 ), Dezvoltare regională și local ă , Editura economică ,
Bucureș ti
***, (2004 ), Atlasul l ocalitaților județului Să laj, Editura Suncart, Cluj Napoca

20. ***,(2014), Strategia de dezvoltare a comunei Dragu , Primaria Comunei Dragu, Judetul
Salaj ,

21 . ***(1973 -1974), Monografia comunei Dragu , Judetul Salaj, fara autori
22 . *** Moara din Dragu, URL: https://www.salajeanul.ro/moara -din-dragu .23
*** Comuna Hida , URL: https://www.google.com/search?q=comuna+ Hida&rlz=1C1GCEA _enRO77
6RO776&source=lnms&tbm=isch&
23.***, Se intamplă la Hida www.Graiul Salajului.ro
24.***Case tradiț ionale,URL: https://adevarul.ro/locale/ cum-aratau -casele -taranilor -suta-ani-
erau-mici-ziua-trebuia -arda -opaitul -femeile -poata -coase -tese-razboi
25. *** Poiana cu Narcise de la Racaș URL: http://www.naturatransilvaniei.ro/2013/05/poiana -cu-
narcise -de-la-racas -hida.html
26. *** Păducelul URL: https://www.google.com/search?q=paducelul&rlz=1C1GCEA_ enRO776RO77
6&source= lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwjng -ip8vTiAhVRQUEAHU5zA MkQ_AUIECgB&biw=113
1&bih=591
27.*** Paduri de gorun URL: https://www.google.com/search?rlz=1C1GCEA_enRO 776RO776&biw=1131
&bih=591&tbm=isch&sa=1&ei=19IJXbDkHo6igQalzrUI&q=paduri+de+gorun&oq=paduri+de&gs_l=img.1.1.35i39l2j
0l8.115135.118082..12015 7…1

28.*** Veveriț a URL: https://www.google.com/search?q=veverita&rlz=1C1 GCEA_enRO776RO776 &source=
lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwjYkaiz8_TiAhUxsKQKHTtNAdAQ_AUIECgB&biw
29. ***Animale să lbatice URL: https://www.google.com/search?q=soparla+de+camp&rlz=
1C1GCEA_enRO776RO776&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwixhauU9PTiAhXPGuwKHQ

UBB -Facultatea de Geografie Extensia Universitară Zalău

56

DECLARAȚIE

Subsemnatul ………………………. ……………. candidat la examenul de licență/disertație
la Facultatea de Geografie a Universității Babeș -Bolyai, specializarea Geografia turismului, declar pe
propria răspundere că lucrarea de față respectă standardele de etică profesional ă și constituie
rezultatul muncii mele, pe baza cercetărilor personale de cabinet și de teren. De asemenea, declar că
informații necesare elaborării lucrării au fost obținute din surse care au fost citate și indicate,
conform normelor academice, în text, l a note de subsol și în bibliografia finală. Declar că lucrarea nu
a fost preluată, parțial sau total, de pe site -uri de comercializare a lucrărilor de absolvire și nu a mai
fost susținută de un alt absolvent al Facultății de Geografie sau a oricărei alte i nstituții de învățământ
superior din România sau din străinătate.

Data,
19.06.2019
Semnătura,
………………………………………..

UBB -Facultatea de Geografie Extensia Universitară Zalău

57