U n i v e r s i t a t e a d i n O r a d e a [602254]

U n i v e r s i t a t e a d i n O r a d e a
F a c u l t a t e a d e D r e p t
M a s t e r -A d m i n i s t r a ți e P u b l i c ă
2018
REFERAT
Analiză comparativă între Regiunea Vest –
România și Voievo datul Polonia Mică
(województwo małopolskie) -Polonia
Profesor coordonator: Lector univ. prof. Polgár István József
Student: [anonimizat]

1
Analiză comparativă între Regiunea Vest – România și Voievodatul Polonia
Mică (województwo małopolskie) -Polonia
Regiunea este u n teritoriu cu un ansamblu de caracteristici interne proprii, distincte și
consistente, fie ele fizice sau umane, care îi con feră o anumită unitate semnificativă și care o
disting de alte zone învecinate . Parlamentul European a definit regiunea de dezvoltare ca
fiind un teritoriu care formează din punct de vedere geografic o unit ate netă sau un ansamblu
de teritorii în care ex istă continuitate, în care populația posedă anumite elemente comune și
dorește să își păstreze specificitatea astfel rezultată încât să o dezvolte cu scopul de a stimula
progresul cultural, social și economic. În accepțiunea Consiliului Europei regiunea e ste
unitatea administrativ -teritorială situată imediat sub nivelul statului care are o autoritate
aleasă a administrației publice și mijloace financiare de susținere a acestei autorități.
Regionalizarea a luat naștere ca urmare a unor realități istorice co nstituite pe parcurs din
diferite cauze, cât și pentru a soluționa conflicte născute sau accentuate prin excesiva
centralizare a administrației, pentru a combate birocrația și corupția, pentru a reduce distanța
dintre factorii de decizie ți cei ale căror i nterese se cer a fi corect înțelese și corespunzător
tratate. 1 Studiul parlamentar obținut de cursdeguvernare.ro privind împărțirea administrativă
în Uniunea Europeană identifică 4 modele de regionalizare. Această diversitate de modele
reprezintă o provoc are privind stabilirea de regiuni de dezvoltare comune la nivelu l întregii
Uniuni Europene.
1. Tradiția napoleoniană. Este prezentă în Franța, Italia, Spania, Grecia, Europa
Centrală și de Est. Acest mode se bazează pe centralizarea autorit ății, uniformita te și simetrie.
2. Tradiția germană . Este prezentă în Germania, Austria, Olanda. Acest model
recunoaște – alături de un stat puternic – entități intermediare de autoritate.
3. Tradiția anglo -saxonă. Este prezentă îndeosebi în Marea Britanie. Acest model n u
recunoaște noțiune a de stat ca persoană juridică.
4. Tradiția scandinavă. Suedia și Finlanda aplică acest model. Acasta a preluat de la
modelul francez principiul uniformității, dar l -a aplicat într -un cadru ceva mai descentralizat.

1 ,,Administrație și management public”, 2004, nr. 3, p. 10 4, arti col scris de prep. univ. Mihaela Pacesila ,
Regionalizarea în statele Uniunii Europene

2
Regiunile de Dezvolta re ale Român iei sunt importante pentru dezvoltarea economiei si
bineînțeles pentru cresterea nivelului de trai, ceea ce cu totii ne dorim . Regiunea de Vest este
considerată a fi o regiune în creștere, cu rezultate economice superioare mediei naționale,
adesea pe locul doi, după Regiunea București -Ilfov. Regiunea Ves t este situată la granița cu
Ungaria și Serbia, are o suprafață de 32.034 Km2 (13,4 % din supra fața țării) și este compusă
din 42 orașe (din care 12 municipii) și 276 comune (318 unități administrativ teritoriale),
grupate în patru județe: Arad, Caraș -Severin, Hunedoara și Timiș. Această regiune de
dezvoltare a fost constituită la 28 octombrie 1998. Ca și celelate regiuni de dezvo ltare, nu are
puteri administrative, funcțiile sale principale fiind coordonarea proiectelor de dezvoltare
regională și absorbția fondurilor de la Uniunea Europeană. Regiunea face parte din
Euroregiunea Dunăre – Criș – Mureș – Tisa (DCMT), care implică cel e patru județe ale
Regiunii Vest, trei comitate din Ungaria și regiunea autonomă Voivodina din Serbia.
Euroregiunea a fost înființată î n 1997 pe baza unui protocol de colaborare semnat de către
reprezentanții autoritățil or locale din cadrul regiunilor comp onente. Regiuni vecine: Regiunea
de dezvoltare Nord -Vest, Regiunea de dezvoltare Centru și Regiunea de dezvoltare Sud -Vest
Oltenia .
În Polonia, regiunile (voievodatele) au fost constitui te în baza Legii regiunilor (1998) și
funcționează pe baza principiulu i descentraliză rii și autonomiei, fără ca prin domeniul d e
competență al regiunii, să se afecte ze independența districtelor și autorităților locale.2
Regiunile (voievodatele) sunt cele mai mari entități adm inistrative și sunt în număr de 16.
Structura lor cuprinde un corp administrativ (sejmik wojwodzki) și un corp executiv (zarzad
wojwodzki), condus de un mareșal. Voivodatele au suprafața cuprinsă între 9.412 km2 și
35.589 km2 și o populație cuprinsă între 1.000.061 și 5.130.000 locuitori. Regiunile au
competențe în special în domeniul apei, drumurilor, sănătății, serviciilor sociale, educației,
culturii și dezvoltării economice. Voievodatul Polonia Mică (în poloneză: województwo
małopolskie) este o regiune administrativă în sudul Pol oniei la granița cu Slovacia, fiind unul
din cele mai dens populate voievodate ale țării. Capitala voievodatului este orașul Cracovia .
Are o suprafață de 15,108 km2 și o populație de 3,267,731 locuitori (2006). Acesta a fost
creat ă la 1 ianuarie 1999 din f osta Cracovia, Tarnow, Nowy Sącz și părți din voievodatele
Bielsko -Biała, Katowice, Kielce și voievodatul Krosno, în conformitate cu reformele

2 „Managementul Intercultural”, Volumul XVI, Nr. 1 (30), 2014, p. 215, articol scris de Florina Popa, Aspecte
privind formele de regionalizare în Uniunea Europeană

3
guvernului polonez local adoptate în 1998. 3 Obiectivul esențial al reformei administrative
poloneze era îndeplinirea exigențelor Chartei Autonomiei Locale a Consiliului Europei,
semnată de Polonia în 1994, dar și a dreptului comunitar, în perspectiva aderării Poloniei la
Uniunea Europeană.
Teritoriu/populație
Populație Suprafața teritoriului Număr Euroregiuni
România 19,71 mi lioane
(2016) 238.397 km² 8 (fără personalitate
juridică)
Polonia 37,95 milioane
(2016) 312.679 km² 16 (cu personalitate
juridică)

Conform rezultatelor Recensământului Populației din anul 2011, Regiunea Vest are o
populație de 1828 ,3 mii locuitori. Se remarcă și caracterul multietnic al populației din
regiune, fapt refle ctat în învățământ, unde se utilizează și limbile minorităților etnice sau o
limbă de circulație internațională. La 01.01.2017, conform Balanței Forței de Muncă,
resursele de muncă ale re giunii au fost în număr de 1177 ,2 mii persoane, din care populația
ocupată civilă reprezenta 70 ,9%. Rata șomajului înregistrat la data de 31 august 2017 a fo st
de 2,2% fiind înregistrați 7 ,2 mii șomeri.
Din punct de vedere al participării la principalele activități economice, ponderea
populației ocupate civile în industr ie și construcții este de 37 ,7%, în timp ce populația
ocupată civilă în agricultură, sil vicultură și pescuit este de 17 ,5% iar în servicii este
predominantă (44 ,8%). Regiunea Vest manifestă avantaje competitive importante față de
celelalte regiuni din România. Condițiile pedoclimaterice din Regiunea Vest favorizează o
exploatare agricolă eficientă. De asemenea, se constată interesul ridicat al investitorilor din
UE pen tru terenurile agricole din regiune, aceștia cultivând produse agricole bio și ecologice
destinate exportului.
Voievodatul Polonia Mică are în prezent o populație de 3,406 milioane locuitori.
Cracovia e ste unul dintre cele mai vechi și mai mari municipii din Polonia Mică. În 20 15
popula ția municipiului era de 754.056 locuitori. Nucleul istoric al municipiului este situat pe
malul Vistul ei, la piciorul colinei Wawel, în sudul țării, în regiu nea Polonia Mică

3 https://ro.wikipedia.org/wiki/Voievodatul_Polonia_Mic%C4%83

4
(Małopolska). Din 1999 este re ședința voievodatului Polonia Mic ă, anterior fiind re ședința
voievodatului Cracoviei (din secolul al XIV -lea).
În mod tradi țional Cracovia a fost considerat ă ca fiind unul dintre municipiile
importante ale Poloniei din punc t de vedere artistic, cultural și științific. Reprezi ntă totodat ă
fosta re ședință a regilor polonezi și este considerat ă de mul ți ca fiind inima Poloniei, av ând o
istorie de peste 1000 de ani.
Turism
În ceea ce privește Regiunea Vest, condiții speciale pentru practicarea agroturismului
se află în județul Caraș -Severin, în Munții Apuseni (î n vecinătatea orașului Brad), câ t și în
vestul și sudul județului Hunedoara (Sarmisegetuza – aici fiind situate vechile vestigii ale
fostei capitale ale regatului Daciei din perioada preromană). Ulpia Traiana Sarmizegetusa
(nume complet: Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa) a fost capitala
provinciei romane Dacia. Situată la o distanță de 40 d e km de Sarmizegetusa Regia, capitala
anterioară a regatului dac, colonia Ulpia Traiana a fost întemeiată după cucerirea acestuia de
către împăratul Traian, între anii 108 -110. Amfiteatrul este cel mai impunător edificiu al
complexului. A fost construit în prima jumătate a secolului al II -lea. În incinta lui aveau loc
lupte de gladiatori, încăierări între animale sălbatice și oameni, reprezentații de teatru,
declamații și alte manifestații publice.
Cadrul geografic variat al Regiunii Vest, rezultă din împle tirea armonioasă a zonelor
muntoase, predominante în județele Caraș -Severin și Hunedoara, cu cele de deal și câmpie,
predominante în județele Timiș și Arad. Regiunea este brăzdată de o rețea hidrografică bine
dezvoltată, tributară Dunării. Biodiversitate a regiunii beneficiază de statut de protecție pe
teritoriul a 5 Parcuri Naționale (Parcul Național Retezat, Parcul Național Domogled – Valea
Cernei, Parcul Național Cheile Nerei – Beușnița, Parcul Național Semenic – Cheile Carașului,
Parcul Național Defileul Jiului), 4 parcuri naturale (Parcul Natural Lunca Mureșului, Parcul
Natural Porțile de Fier, Parcul Natural Grădiștea Muncelului – Cioclovina, Geoparcul
Dinozaurilor Țara Hațegului), 34 situri de importanță comunitară, 15 arii de protecție specială
avifa unistică, 11 parcuri dendrologice și 122 de rezervații naturale. Teritoriul acestor arii
protejate se suprapune parțial sau total generând un cadru natural unic pentru conservarea
numeroaselor specii de floră și faună sălbatică de importanță națională și comunitară.4

4 http://biodiversitate.mmediu.ro/romanian -biodiversity/despre -biodiversitate/reguinea -vest-timisoara/

5
5
În ceea ce privește voievodatul Polonia Mică, un prim punct de atracție turistică îl
reprezintă Castelul Rega l de pe Dealul Wawel , poate cel mai cunoscut obiectiv turistic și
monument istoric din Cracovi a. Castelul in sine este pur și simplu minunat, restaurat cu
atenție și transform at într-un uria ș muzeu. Ansamblul ce g ăzduia altadat ă regii și reginele
Poloniei este aglomerat în permanen ță, pentru c ă atractiile sunt pe masur ă. Epoca de aur a
Cracoviei a f ost între anii 1506 și 1572 c ând regii Sigismund I si II au angajat pictori italieni
și arhitec ți pentru a reconstrui re ședinta regal ă Wawel. Capela S igismund este cea mai
important ă creație în stil renascentist din Polonia. Cu toate c ă în timpul celui d e-al Doilea
Război Mondial guvernatorul general german a jefuit mai tot ceea ce i s -a părut de valoare,
aici se g ăsesc încă mari colec ții de mobil ă rară, de tablouri și faimoasel e tapiserii flamande de
Arras. În Camera tezaurului se g ăsesc bijuterii deoseb ite, armuri și însemn e regale printre
care sabia de încoronare dat ând din anul 1320.
6
O vizită la Auschwitz -Birkenau e o experien ță care greu se poate transcrie în cuvinte.
Dimensiune a imens ă a fostului lag ăr de concentrare nazi st e primul lucru care te “love ște”, pe
masur ă ce te apropii de intrarea în muzeul din Oswiecim. Amenajat în memoria celor peste

5 Parcul natural Porțile de Fier
6 Castelul Wawel

6
1,1 mi lioane de victime naziste care și-au găsit sf ârșitul aici in timpul celui de -al Doilea
Razboi Mondial, Auschwitz -Birkenau a fost vizitat de peste 25 milioane de oameni.
7
Economie/industrie
În Regiunea Vest însemnate resurse de subsol (huilă, antracit, metale colorate, argint,
aur, roci d ure, zăcăminte radio active, izvoare termale și minerale), so l (păduri cu esențe
valoroase, soluri fertile), climat favorabil, legături de transport facile cu centrul Eu ropei și o
populație laborioasă reprezintă coordonatele economice . Ca și în cazul celorlalte regiuni de
dezvoltare, teritoriul r egiunii Vest – România poate fi împărțit în două subregiuni, confruntate
cu probleme structurale distincte și grad diferit de dezvoltare. Prima, include teritoriul
județelor Caraș -Severin și Hunedoara, la care se adaugă orașul Nădrag și aria adiacentă
acestuia, l ocalizate în jud. Timiș. Aici s -au dezvoltat timpuriu, încă din sec 19, ramuri ale
industriei extractive, siderurgice, metalurgice și ale industriei conexe, cum este industria
constructoare de mașini. Cea de -a doua subregiune cuprinde teritoriul județelor Timiș și
Arad. Această subregiune cu dezvoltare industrială timpurie, complexă și diversificată este în
prezent arealul favorit al investițiilor străine productive în România. Pe fondul creării a
numeroase locuri de muncă ce necesită populație cu o calificare înaltă, și a exodului masiv al
forței de muncă din ultimii ani, subzona se confruntă cu o lipsă tot mai accentuată de forță de
muncă corespunzătoare. Noile investiții în acest areal se lo vesc de lipsa infrastructurilor
corespunzătoare pentru dez voltare (alimentare cu apă si căi de comunicații).
Pe categorii de ind ustrie, putem vorbi de industrie siderurgică în Hunedoara și Reșița,
construcția de maș ini grele (Reșița), echipamente mecanice (Leoni – Arad, UCM Reșița,
Stimal și UMT Timișoara), echipamente electrice și electrotehnice (Leoni, Contor Zenner –
Arad, Elba, Bega, Siemens, Electromotor, Solectron), echipamente auto (Kromberg și
Schubert – Timișoara, și Delphi – Sânnicolaul Mare, Takata – Arad, Eybl – Deta), mobilă fină
(Arad, Lugoj, Caransebeș, Timișoara), chimică (Continental Timișoara, Mondial – Lugoj,
Solventul – Timișoara, Linde -Timișoara), materiale de construcții (ciment – Deva, marmură

7 Auschwitz -Birkenau

7
– Simeria, lacuri și vopseluri – Timișoara), textilă și confecții (Lugoj, Caransebeș, Timișoara,
Arad), pielărie, alimentară, băuturi (bere, alcool, ape minerale). Județ ul Timiș are contribuția
cea mai ridicată la cifra de afaceri tot ală realizată în regiune, și cea mai ridicată productivitate
a muncii (măsurată prin c ifra de afaceri). În anul 2005, investițiile străine directe în Regiunea
Vest au r eprezentat 1,491 milioa ne Euro. În vederea stimulării mediului de afaceri, a fost
susținută dezvoltarea de parcuri industriale (Parcul Industrial Timișoara și Zona Industrială
Arad prin Phare CES 2001, Parcul Industrial Hunedoara prin Ordinul MDP nr.20/2003, Zona
Industrială Val ea Țerovei – Reșița, prin Phare CES 2004 -2006), acestea oferind spații pentru
desfășu rarea activităților și servicii pentru investitori.
Economia regiunii Polonia Mică include tehnologie avansată, bănci, industriile chimice
și metalurgice, cărbune, minereu, procesarea hranei, și spiritul industriei de tutun. Cel mai
industrializat oraș din voievodatul Polonia Mică este Cracovia. Cea mai mare întreprindere
regională funcționează aici, Uzina Siderurgică Tadeusz Sendzimir din Nowa Huta, are 17.500
angajați. Un alt centru industrial important este situat în partea de vest, în cartierul Chrzanów
(care se ocupă în principal cu producția de locomotive) și în Oświęcim (combinat chimic).
Parcul tehnologic Cracovia este o zonă economică specială. În voievodat există aproape
210.000 de firme înregistrate, cea mai mare parte fiind întreprinderi mici și mijlocii, dintre
care 234 aparț in sectorului de stat. Investițiile străine, în creștere în regiune, a ajuns la
aproximativ 18.3 miliarde dolari până la sfârșitul anului 2006. Regiunile sau voievodatele
sunt cele mai mari entități administrative și c uprind in structura lor un corp administrativ ales
prin vot direct si un corp executiv condus de un mareșal, numit de premier. De asemenea,
regiunile au competențe în domeniul dr umurilor, apei, sănătății, serviciilor sociale, educației,
culturii și dezvoltării economice. Voievodatele poloneze au însa autonomie normativă, adică
pot emite propriile reguli în funcționarea regiunii, până la adoptarea de programe școlare
proprii si ma i dispun de autonomie financiară , încadrându -se astfel în cerințele UE.
Programele operaționale au coeziune au fost gestionate la nivel regional. Odată cu creșterea
economică pe baza fondurilor europene, în Polonia au apărut și dezechilibrele între regiun i.
Apare astfel necesitatea ca fiecare nouă diviziune administrativ -regională să cuprindă at ât
județe bogate cât și sărace. Daca la intrarea în Uniunea Europeană în 2004, Polonia avea un

8
PIB sub media europeană, în 2012 PIB -ul crescuse cu o treime , până l a 21.310 $ pe cap de
locuitor , iar nota de angajare crescuse de la 51% la 57%.8

Concluzii
Principalele scopuri ale regionalizării sunt prevenirea dezech ilibrelor regional e și
îmbunătățirea nivelului de absorbție a fondurilor europene . Daca este implementat
corespunzător , modelul polonez de regionalizare ar putea aduce o lungă perioadă de
prosperitate României , implicit un asemenea proces constituie ref ormarea totală a sistemului
de fonduri europene și introducerea unui nou concept în administr ația românească ,
meritocrația. De asemenea , regionalizarea poate conduce la impunerea unor politici
economice benefice care să asocieze capacitatea administrativă macroeconomică cu
capacitatea de evoluție a economiei reale a noilor regiuni. Procesul regionalizării nu este însă
lipsit de amenințări. Regionalizarea va determina în același timp un posibil val de
restructurări care va duce la o creștere a șomajului. Transferul de competențe către regiuni ,
de la nivelul Guvernului și al Consili ilor Județene va determina implicit și transferul de
personal ceea ce va duce la o restructurare a acestuia.

8 „ECOSTUDENT – Revistă de cercetare științifică a studenților economiști ”, Nr. 1 , Editura „ACADEMICA
BRÂNCUȘI” Târgu Jiu , 2013, p. 38, articol scris de Mitică Georgeta -Camelia , Este regionali zarea poloneză un
model pentru România ?