TVR -PRACTICI JURNALISTICE ANTE ȘI POST DECEMBRISTE Coordonator științific, Conf.dr. Ștefania Bejan Student, Mădălina Florentina Luca Iași Iulie 2017… [620881]

UNIVERSITATEA ,,ALEXANDRU IOAN CUZA” IAȘI
FACULTATEA DE FILOSOFIE ȘI ȘTIINȚE
SOCIAL -POLITICE

LUCRARE DE LICENȚĂ

Coordonator științific,
Conf.dr. Ștefania Bejan
Student: [anonimizat] 2017

UNIVERSITATEA ,,ALEXANDRU IOAN CUZA” IAȘI
FACULTATEA DE FILOSOFIE ȘI ȘTIINȚE
SOCIAL -POLITICE
SPECIALIZAREA
COMUNICARE ȘI RELAȚII PUBLICE

LUCRARE DE LICENȚĂ

TVR -PRACTICI JURNALISTICE ANTE ȘI POST
DECEMBRISTE

Coordonator științific,
Conf.dr. Ștefania Bejan
Student: [anonimizat] 2017

CUPRINS

ARGUMENT ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 4
CAP.I TVR, REȚETĂ DE SUCCES ÎN ARTA JURNALISTISMULUI ………………………….. 7
1.1.Primul pas către televiziune. Începuturile TVR ………………………….. …………………………. 7
1.2. Influența televiziunii pentru societatea românească din perioada comunistă ……………. 10
1.3.Modelul TVR îmbrățișat de televiziunile comerciale din România …………………………. 15
CAP .II DE LA PROPAGANDA PRO -COMUNISTĂ LA CEA PRO -EUROPEANĂ ………. 20
2.1 Televiziunea: armă politic ă sau izvor de cultură ………………………….. ………………………. 20
2.2.Renașterea televiziunii române marcată de revoluția din decembrie 1989 ……………….. 26
2.3. TVR și rolul său de ambasador in mass -media mondială ………………………….. …………. 32
CAP. III ROLUL TELEVIZIUNII ROMÂNE ÎN VIAȚA SOCIALĂ ………………………….. … 37
3.1.Trecerea de la 600 de ore de emisie pe an la emisia continuă. Cenzura pozitivă, cenzura
negativă și transparența ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 37
3.2. Emisiuni de succes ante și post -decembriste. Teatrul în direct la TVR …………………… 42
3.3. TVR, mijloc de comunicație între putere și societatea civilă ………………………….. …….. 47
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 52
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 54

4

ARGUMENT

Nu de puține ori s -a afirmat faptul că mass -media este a patra putere în stat și nu de
puține ori această ipoteză a fost infirmată de evenimentele petrecute în realitatea socială.
Mai degrabă consider această afirmație a fi una utopică întrucât mass -media este
departe de a fi imparțială , insubordo nabilă și echidistantă față de forțele politice , de tendințele
și realitățile cotidiene. Cu părere de rău țin să afirm că mass -media nu este a patra putere în
stat, ci mai mult un aliat f ie al puterii, fie al opoziției, fie al societății civile , al interes elor
legitime sau ilegitime ale diferitor persoane. Acest lucru este generat de oamenii care
controlează și conduc , ,cu mănă de fier” televiziunile, ziarele , revistele, paginile de internet și
alte mijloace de informare în masă care apără interesele și val orile lor comune cu factorii
enumerați mai sus.
Ca ș i celelalt e comunicații de masă , TVR este administrată de oameni , unii
independenți în gândire alții subordonați într -un fel sau altul statului ori unei entități politice
dar toți organizați ierarhic, subordonați unui interes (f inanciar, politic, social etc) . Așa cu m
adevărul cunoaște tot atâtea ,,f ețe” câți oameni să îl relateze , la fel și TVR relatează adevăruri
din diferite perspective, mereu valabile pentru o majoritate de oameni .
Această lucrare de licență dorește să arate tuturor dintr -o perspectivă istorică, faptică,
aceea că pe lângă tendința crescândă a forțelor politice de a acapara întreaga puter e, inclusiv
audio vizualul, TVR s -a situat mereu pe locul din față în observarea desfășu rării istoriei
noastre ante și post -decembriste, fiind martorul direct, obie ctiv și inflexibil al evenimentelor
care din motiv e etice pentru un stat de drept , trebuie știute de toți telespectatorii.
TVR s -a născut și a evoluat într -o desfășurare abruptă ș i crudă a evenimentelor social –
politice , în perioada în care Partidul Muncit oresc Român , devenit apoi Partidul Comunist
Român cotrola practic toate instrumentele de impunere a puteri i. TVR a fost ,,soldatul străin ”
care lupta pentru altă națiune decât a sa, cel cu o altă folozofie decât a puterii, cel care a fost
nevoi t să relatez e forțat aspecte pro pagandistice dar în acelaș i timp cel care prin diferite
emisiuni culturale insufla românilor mesaje criptate și sentimente de libertate, nevoia continuă
a omului de a evolua și de a se îndepărta de obiceiurile primitive, de obligația la munca
forțată, de scalvie și de manipulare.
În funcție de realitățile vremii jurnal iștii TVR, redactorii, scenariștii și toți ceilalți care
au pus umărul în dezvoltarea acestui uriaș al mass -mediei românești au utilizat diferite

5
mijloace, metode, cutume , moștenite sau culese din Occident prin care au î ncercat să redea
din ce în ce ma i fidel evenimentele petrecute în realitate pe micul ecran al românului obișnuit.
Lucrarea va arăta prin exemple concrete rolul TVR în educarea societății românești.
Spre de osebire de alte televiziuni care urmăresc succesul financiar și ratingul emisiunilor,
TVR este printre puținele televiziuni cu datorii și asta nu din prisma organizării defectuoase
ci datorită străduinței de a alimenta telespectatorii cu material de calit ate, real și dificil de
obținut. Vom arăta că TVR este ,,ambasadorul” României în mass -media mondială, este
asemenea unei oglinzi a realităților petrecute pe plaiurile naționale, o modalitate eficientă de
cunoaștere a țării, de promovare a obiceiurilor și monumentelor celor mai de preț ale
românilor.
Doresc să subliniez în această lucrare că TVR a fost și este într -o dezvoltare continuă,
se perfecționează cu fiecare deceniu și începe să arate că este foarte aproape de a deveni
inamovibilă, independentă și supusă doar legilor în vigoare. Un asemenea statut este greu de a
fi apărat în lipsa unui act normativ fundamental precum Constituția României, în care să fie
reglementat. Așa cum Monitorul Oficial al României este reglementat în Constituția actuală în
cuprinsul mai multor articole dar și în Legea nr. 202/1998 privind organizarea Monitorului
Oficial al României,republicată 2013, la fel și Televiziunea Română ar trebui să aibă un statut
oficial, bine reglementat, cunoscut și recunoscut de către toți telespe catorii. În perioada
comunistă Radioteleviziunea Română era statuată prin Decretul nr. 473/1977 privind
organizarea și funcționarea Radioteleviziunii unde însă marele defect era că specifica clar
subordonarea acesteia Partidului Comunist Român.
Acest subi ect l-am abordat din cauza realităților social -politice survenite imediat după
promulgarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr.13/2017 privind modificarea și
completarea Legii nr.135/2010 privind Codul penal și a Legii nr.135/2010 privind Codul de
proced ură penală când posturile de televiziune din România s -au scindat practic în două laturi,
una antiguvernamentală, alta proguvernamentală. Am spus că o televiziune la fel ca orice
mijloc mass -media trebuie să reflecte realitatea. Simpla proiecție a ,,reali tății” redată din mai
multe unghiuri, toate diferite arată cât de subiectivă , manipulatoare și politizată a devenit
televiziunea în general. TVR nu îndeamnă la ură, la revoltă, la schimbarea sau menținerea
puterii ci se rezumă la a reda cât mai fidel și d in unghiul cel mai marcant, generic și
predominant evenimentele care se întâmplă în țară și în străinătate.
Doresc să arăt că TVR se deosebește mult de celelate posturi de televiziune . TVR
refuză statutul de ,,afiș electoral” precum alte posturi de telev iziune. În prezent posturile de
televiziune au devenit mijloc de propagandă, de manipulare, de promovare politică și arată că
România actuală este una a nisipurilor mișcătoare din punct de vedere social -politic în care

6
telespectatorii nu au de ales decât s ă asiste la o ,,campanie electorală continuă”. Televiziunea
Română în scurta ei istorie a vă zut cum se nasc polii de putere , cum se schimbă și cum se
ruinează și consider că nici în viitor nu se va lăsa sedusă de mirajul puterii indus în principal
de clasa politică.
Lucrarea de licență es te structurată în trei capitole , primul capitol va fi dedicat
exclusiv momentului de incipit al Televiunii Române , al dezvoltării sale și voi arăta de ce sunt
de părere că poate fi considerată ca fiind ,,vlăstarul mas s-mediei din România”, o rețetă de
succes in arta jurnalismului. În redactarea conținutului acestui capitol de o mare importanță au
fost experiențele personale petrecute cu ocazia celor două vizite în studioul central al TVR și
materialul consultat la Bibl ioteca Academiei Române din București.
Tema licenței este abordată mai profund în capitolul doi din prezenta lucrare de licență
intitulat ,,De la propaganda pro -comunistă la cea pro -europeană” unde voi prezenta faptul că
utilizarea televziunii ca armă poli tică devine o practică uzuală dar greu de ,,digerat” pentru
unii telespectatori care încearcă să își găsească refugiul în puținele momente de cultură pe
care le difuzează televiziunea. Tot aici vom marca istoria neagră a TVR , momentul Revoluției
din decemb rie 1989 și impactul avut pentru TVR .
În ultimul capitol denumit ,,Rolul Televiziunii Române în viața socială” voi prezenta
efectele produse de acest mijloc de i nformare în masă prin emisia sa, prin emisiunile difuzate ,
prin tipologiile prezentatorilor și nu în ultimul rând prin faptele aduse în atenția
telespectatorilor. Voi arăta de ce consider că televiziunea în general și TVR în particular poate
fi un mijloc de comunicație eficient între putere și societatea civilă, că poate fi monitorul viu
al reali tății, mijloc de culegere a informației și de divertisment. Eu personal nu văd în TVR o
forță ci mai degrabă o voce , un semnal emis de diverși factori ai realității cotidiene asemenea
stimulilor care se găsesc într -un organism. Tot aici voi arăta cum meto da cenzurii poate fi
folosită atât în beneficiul telespectatorului căt și în dezavantajul acestuia.
Realizând o comparație între perioada comunistă și perioada postdecembristă putem
afirma că arsenalul de practici jurnalistice a cunoscut o perpetuă îmbunăt ățire TVR devenind
recunoscută pentru pragmatismul cu care tratează realitatea cotidiană, puterea de sensibilizare
a telespecatorilor și instituțiilor statului , pentru obiectivitatea știrilor, calitatea emisiunilor
culturale și de divertisment dar nu în ul timul rând pentru modul în care a format și
perfecționat oameni și tipare în societate, demni de a fi menționați în carțile de istorie și de a
fi difuzați pe ecranele tuturor.

7
CAP .I TVR, REȚETĂ DE SUCCES ÎN ARTA JURNALISTISMULUI

1.1.Primul pas către televiziune. Începuturile TVR

Secolul al XX -lea, spre deosebire de alte perioade istorice , are cea mai rapidă
dezvoltare tehnologică a umanității. Omul ca ființă socială a încercat întotdeauna prin diferite
mijloace să -și facă viața mai ușoar ă și să modeleze realitatea în funcție de necesitățile sale și
ale comunității. Ideile au stat la baza dezvoltării tehnologiei , fără de care în zilele noastre
viața oamenilor ar părea primitivă .
Începutul secolului al XX -lea marcat de marile bătălii pent ru cucerirea de noi teritorii
a adus în prim plan tehnologia și știința în general ca arme veritabile. Marii conducători s -au
bazat pe oamenii de știință pentru a le crea un mijloc viabil și rapid de comunicare de redare a
imaginilor și a întâmplărilor petr ecute pe câmpul de luptă ori pe terenul inamicului.
Pionierii televiziunii, C.F. Jenkins și J.L. Baird fac primele demonstrații publice
privind televiziunea în deceniul al treilea din secolul XX care au constat în ,,transmiterea
electrică a unor imagini în mișcare, cu două nuanțe de gri.”1
În descoperirea și dezvoltarea incipientă a televiz iunii ,,elementul tehic decisiv pare să
fi fost tubul iconoscop care marchează trecerea de la mjloacele mecanice la cele electronice.”2
Prin televiziune se înțelege în viziunea lui I.V. Kostîkov și a lui V.D. Krîjanovski
,,domeniul tehnicii care asigură – cu ajutorul unor dipozitive fotoelectrice special e și a unor
canale electrice de telecomunicație – posibilitatea de a vedea imaginile u nor obiecte foarte
îndepărtate, care, de regulă, su nt invizibile optic din punctul respectiv.”3 Tot aceștia susțin că
,,scopul final al televiziunii este de a obține, p e ecranul aparatului de recepți e, imaginea unui
obiect care se găseș te în câmpul viz ual al camerei videocaptoare, legate cu aparatul de
recepție prin intermediul unui canal electric de telecomunicație”4. Definiția și scopul
televiziunii sunt redate în cel mai simplist fel tocmai pentru a fi pe înțelesul tânărului public
din acest domeniu de cercetare.
Televiziunea î ncepe să prindă contur prin ,compania de telefoane Bell care ,,reușește
să transmită prin fir un șir de imagini de la Washinghton la New York.”5
În jurul anului 1926 apare televizorul iar începând cu anul 1936 ,,BBC devine prima
televiziune din Europa ca re emite două ore pe zi ”.6 În România oamenii de știință

1 Gheorghe Mitrofan, TELEVIZIUNE -De la videocameră la monitor, Ed. Teora, București, 1996, p.37;
2 Pavel Câmpeanu, Oamenii și televiziunea, Ed. Meridiane, București, 1979, p.8;
3 I.V. Kostîkov , V.D. Krîjanovski, Introducere în televiziune, Ed. Tehnică, 1961, București, p.3;
4 Ibidem.
5 Pavel Câmpeanu , op. cit., p.8;

8
impulsionați de descoperirile științifice din America și Europa au început teste privind
transmiterea de imagini optice în jurul anului 1928.
Prima emisie în România a avut loc în seara de Revelion (31 decembrie) 1956 , când
este realizată prima emisiune de televiziune alb -negru din țară. După mesajul de ,,La mulți
ani!” oferit de crainica Cleo Știber a urmat un reportaj și în final salutul președintelui Marii
Adunări Naționale , Petru Groza. De aici c onchidem că primul personaj politic redat pe
ecranele TVR a fost Petru Groza , fapt care arată funcționarea acestui serviciu public prin voia
conducătorilor țării. Putem afirma că televiziunea în România și implicit TVR au apărut ca o
obligație fundamentată în prevederile primului plan cincinal din anii 1951 -1955.
Anii 1956 -1957 prindea u România într -un context social -politic sub umbrela Uniunii
Sovietice ceea ce a determinat oamenii politici din România să ia modelul URSS -ului în toate
domeniile de activit ate. Întrucât cercetătorii ruși precum Vladimir Zvorîkin și Rosing dețineau
cunoștințe avansate privind televiziunea, în pregătirea transmisiei experimentale din 23 august
1955 au fost invitați specialiști ruși pentru realizarea acesteia din București, înt r-un local ce
aparținea Poștei din Vitan. Abia mai târziu TVR s -a extins și a transmis din studiouril e de pe
strada Molie re iar începând cu anul 1968 a început să emită constant.
Apărută într -o oarecare euforie a evenimentelor și datorită de zvoltării comu niste în
România, TVR arăta prin imaginile sale îndeosebi vizitele oficiale ale conducătorilor de partid
și ale tovarășilor săi, aspect e care doreau să afișeze telespecatorilor grandoare a țării noastre
atât pe plan intern, cât și international ca nucleu d e putere și bogăție în zonă.
,,De la cele două zile pe săptămână cu cât începuse, studioul de televizine bucureștean
ajunge să i naugureze, la 29 aprilie 1968, trasmisiile zilnice; de la cele 571 ore -program,
adresate unui număr de 2987 abonați, realizate în 1957, s -a ajuns în două decenii, deci în
1977, la 4707 ore -program, adresate unui număr de 3161019 abonați.”7
Sub auspiciile muncilor zilnice în care erau agrenate toate persoanele apte de muncă,
în puținele ore de difuzare , TVR reprezenta un refugiu pentru telespecatori sau cum spunea
Alexandu Matei în cartea sa intitulată O tribună captivantă, ,, o fereastră spre lume”.
TVR a continuat să se dezvolte iar la 2 mai 1968 se deschidea cel de -al doilea canal al
televiziunii naționale ,,TVR2”. ,,La început , acesta emitea doar o zi pe săptămână, joia, pentru
ca, de la 16 iunie, să se extindă și duminica, iar de la 20 iulie 1968 și sâmbăta.”8

6 Alexandru Matei, O tribună captivantă:televiziune, ideologie, societate în România socialistă :1965 -1983, Ed.
Curtea veche, 2013 , București, p. 44.
7 Pavel Câmpeanu, op.cit. , p.12
8 Valentin Nicolau, TVR-mărire și decădere. Televiziunea publică în România și modelele euro pene. Ed.
Nemira, București, 2009, p.24

9
Un moment marcant al începuturilor TVR și al dezvoltării sale l -a constituit discursul
lui Nicol ae Ceaușescu din 23 august 1968 , rostit pentr u a sancționa pătrunderea în
Cehoslo vacia a celor cinci state socialiste: Uniunea Sovietică, Polonia, RD Germania,
Bulgaria și Ungaria, membre ale Tratatului de Varșovia, din care făcea parte și România.
Imaginea unui Nicolae Ceau șescu diferit față de viziunea moscovită a fost redată pe micile
ecrane în România apoi difuzată ulterior în Europa și în întreaga lume. Noua imagine politică
a liderului Republicii Socialiste România nu ar fi fost la fel de bine promovată fără TVR,
vizite le ulterioare ale președinților americani Robert Nixon și Gerard Ford nefiind de altfel
întâmplătoare.
În contextul po litic al Primăverii de la Praga , așa cum a fost denumită ocupația
abuzivă a trupelor țărilor membr e ale Tratatului de la Varșovia , TVR a trimis pe
corespondentul său Ilie Ciurescu în teatrul operațiunilor din Cehoslovacia pentru a transmite
informații de actualitate în țară. Acest act a fost considerat și este considerat în continuare ca
fiind ,,primul act de curaj al TVR”. Până în acest mo ment TVR s -a aflat pe poziții de
subordonare direct față de partidul communist care prin s usținătorii săi decidea practic tot ce
trebuia difuzat și promovat.
În opinia mea, începuturile TVR , ca etapă incipientă a dezvoltării sale se termină cu
momentul pr imei trasmisii în culori. Transmisiunea color s -a făcut fără știrea cuplului
Ceaușescu, odată cu festivitățile prilejuite cu ocazia zilei de 23 august 1983. Cu doi ani
înainte de acest eveniment, România era singura țară din Europa care transmitea în si stem alb –
negru , deși avea tehnica necesară pentru a transmite în culori încă de la sfârșitul anilor '70.
Trecerea la sistemul în culori a atras mâhnirea Elenei Ceaușescu care nu a înțeles rostul
acestora și considera această schimbare ca fiind o pierdere de bani ce puteau fi folosiți în alte
scopuri. Evident, această trecere s -a real izat treptat , mai întâi prin sistemul PAL apoi prin
sistemul color combinat cu sistemul alb -negru și într -un final prin redarea integrală a tuturor
transmisiunilor în culori.
Deși TVR funcționează ghidându -se după principii precum: interesul public,
veridicitatea faptelor, respectul acordat persoanei și în special loialiatatea față de public și
comunitatea jurnalistică, acestă instituție mediatică s -a lăsat influențată de personal itățile
politice ale perioadei comuniste ceea ce a dus la trasformarea ei c u timpul, într-o armă politică
veritabilă.

10
1.2. Influența televiziunii pentru societatea românească din perioada
comunistă

Deși în istoria televiziuii data de 31 decembrie 1956 reprezintă inaugrarea televiziunii
de stat, în realitate acest mijloc de informare a pătruns în spatiu l carpato -danubiano -pontic
mult mai devreme.
Primii români care au efectuat experimente privind televiziune a au făcut acest lucru
abia la patruzeci de ani după ce Ayrton și Perry realizaseră primele studii în acest domeniu.
Societatea românească interbelică, mobilizată prin alte mijloace de informare în masă precum
ziarele și radioul , privea cu entuz iasm apariția televiziunii în România. Drept urmare, ziarul
,,Universul” relatează în data de 25 octombrie 1937 sub titlul ,,Cel dintâi post de televiziune
din România va începe să funcționeze peste câteva zile la București”.
Desigur, acest eveniment nu reprezintă întocmai apariția unui post de televiziune în
adevăratul sens al cuvâ ntului, fiind doar demonstartiv. Acesată demonstrație a fost la iniț iativa
inginerului Christian Musce leanu și cu aportul firmei olandeze Philips. Instalația de
televiziune ,, era echipată la emisie cu un sistem mecanic cu disc Nipkow, având 45 de linii;
transmisia se făcea cu o frecvență a cadrelor de 12,5 Hz, iar imaginea era recompusă
electronic, folosind un tub catodic cu diametrul de 7 cm, emițătorul aveao putere de de 20 W,
și emitea pe lungimea de 80 m”9. Așadar, societatea românească precomunistă era
nerăbdătoare să adapteze inovațiile din spatiu l occidental realităților din România.
Cel de -Al Doilea Război Mondial, ororile aduse de acesta și venirea comuniștilor la
putere a u constituit în opinia mea o întârziere în proce sul dezvoltării televiziunii în România.
Este drept că f orțele politice s -au concentrat în acele momente asupra economiei ,
îmbunătățirii forțelor armate, acțiunilor de spionaj și mai puțin dezvoltări i proiectelor privind
mass -media. Partidul Muncitoresc Român condus de dr. Petru Groza era concentra t în primă
etapă la problema colectivizării și a înlăturării dușmanilor de partid iar asta presupunea
folosirea unei tactici opace , adică ascunderea defec telor sistemului de societate spre a nu fi
exploatate . Cum t eleviziunea putea oricând să dezvă luie aceste neajunsuri , liderii politici din
acea vreme au ignorat problema implementării televiziunii în România în mod deliberat.
După 1950, înțelegând posibilitățile ac estui serviciu și faptul că putea fi utilizat în
folosul puterii, oamenii de știință d in Romînia au fost lăsați să reînceapă studiile în acest
domeniu. Anii 1957 -1965 arătau că foarte puțini români beneficiau de serviciul public de stat
al televiziunii, însă în doar cinci ani (1965 -1970) numărul abonaților se triplează ajungând de
la 500000 la 1500000. Această perioadă coincide și cu succesul pe plan international al lui

9 Buletinul Muzeului Științei și Tehnicii ,,Ștefan Procopiu”Iași, An VIII, nr.8, 2014,Iași

11
Nicolae Ceaușescu , fiind perioada de relativă liberalizare în care societatea încerca să
recupereze decalajul de cultură cauzat de partidul com unist.
O altă dovadă a interesului pentru televiziune o constituie apariția celui de -al doilea
post al TVR , în anul 1968. Oricât de mul t TVR a dorit să fie indepe ndent f ață de clasa politică
comunistă , datorită presiunii și modalității de finanțare a fost nu de puține ori forțată să
difuzeze mesaje d e propagandă, dezinformare și stahano vism economic.
Schimbările de -a lungul istoriei î n interiorul regimului s-au o glindit și în TVR
observâdu -se liberalizarea din anii '60, precum și restaurarea controlului politic din perioada
imediat următoare a anului 1971, când au apărut tezele din 1 iulie care au marcat
minirevoluția culturală impusă de Nicolae Ceaușescu.
Rolul educativ al televiziunii în perioa da comunistă nu poate fi ignora t sub p retextul
mesajelor de propagandă difuzate. TVR prin programele de știri, emisiunile culturale și de
divertisment a arătat telespectatorilor o realitate virtuală dar realizabilă. Filmel e și teatrul în
direct la TVR au permis dezvoltarea imaginației telespectatorilor care au putut astfel să se
concentreze și altor nevoi decât cele privind munca, banii și nevoile personale.
Deși televiziunea de multe ori prezintă sentimentele altor oameni , telespectatorii și-au
imaginat că ei sunt actorii principali, fapt care în opinia mea , le-a dat curaj și optimism pentru
un trai mai bun în viață. Simpla idee de ,,a apărea pe sticlă” făcea din șoimii patriei, pionieri și
UTC -iști adevărați difuzori ai mesajului de propagandă a partidu lui com unist. Partidul practic
dădea oportunitatea de a fi public și ,,faimos” cu prețul de a fi pion în jocul politic.
Serbările de 1 mai muncitoresc la care participau numeroși oameni erau transmise în
direct la TVR iar cântecul cel mai popular ,,1 mai muncitoresc” se reda de cel puțin zece ori
pe zi. Alt e cântece vibrante de propagandă dar care atrăgeau o audiență deosebit ă mai erau
,,Te slăvim Românie” , ,,Mulțumim din inimă Partidului” , ,,Macarale” iar după 1984
,,Magi strala albastră”.
Marile evenimente petrecute în lume dar și în țară au fost surprinse de camerele TVR
și difuzate telespectatorilor. Printre cele mai importante astfel de momente amintim: discursul
lui Nicolae Ceaușescu de la 21 august 1968 privind inva darea Cehoslovaciei , inundațiile
devastatoare din mai 1970, prima notă de zece a Nadiei Comăneci de la Jocurile Olimpice
susținute la Montreal din vara anului 1976, urmările tragice ale cutremurului din martie 1977,
câștigarea Cupei campionilor europeni de către Steaua București în 1986 și nu în ultimul rând
Revoluția din decembrie 1989.
Dacă în ceea ce privește discursul lui Nicolae Ceaușescu din 1968 am mai vorbit în
subcapitolul anterior , trebuie să arăt importanța difuzării de către TVR a celorlalte ma ri
evenimente în rândurile următoare.

12
În mai 1970 zăpezile stânse în de cursul iernii s -au topit brusc și din cauza unor noi
precipitații , debitele râurilor au crescut considerabil . Au fost inundații devastatoare iar în
acele clipe de haos forțele Min isterului de Interne au evacuate aproximativ 300000 de oameni
și au întreprins nenumărate acțiuni de salvare. În total au fost afectate 1600 de localități, au
fost avariate sau distruse în totalitate zeci de mii de case iar din totalul suprafeței agricole din
țară, aproximativ o zecime a fost sub ape. În acele clipe de coșmar TVR s -a mobilizat și l -a
urmat î ndeaproape pe liderul Nicolae Ceaușescu suprinzând imaginile copleșitoare ale
dezastrului. Arhivele TVR sunt mărturia scrisă și înregistrată a faptului că jurnaliștii foloseau
un elicopter din care au reușit să surprindă adevăratele proporții ale acestui cataclism. Deși nu
au fost filmate în direct, fiind redate ulterior telespectatorilor, imaginile au avut un impact
pozitiv asupra populației care a înțel es faptul că în preajma unor dez astre lumea trebuie să fie
unită. Cu ocazia difuză rii imaginilor pentru prima dată TVR a realizat funcția de liant social
iar populaț ia a reacționat colectând haine , alimente și nu în ultimul rând acționând voluntar
pentru a jutorarea sinistraților.
Sentimentul national a triumfat cu momentul ,,de zece” al Nadiei Comâneci care la
Montreal, Canada, a reușit perfecțiunea în gimnastică. Lumea întreagă precum și românii au
putut observa calitatea gimnasticii din România iar acest lucru a fost privit pe plan intern ca
pe o adevărată realizare. Evident, liderii politici de atunci și -au însușit meritele victoriei prin
așa-zisul suport acordat delegației României și pregătirii lotului de gimnatică român. TVR
prin acest moment a modela t în opinia mea tiparele viitorilor sportivi din România având
funcția de ,, formator” sau de modelare a personalității. Micii telespecatori văzând succesul
Nadiei au vrut să o imite sau chiar să o depășeasă. Imaginile transmise de TVR care o
infățișau p e mica Nadia îmbrățișată de Nicolae Ceaușesc u au stârnit interesul copiilor și
adulților iar sportul , pentru prima data a făcut publicitate României în lume.
Pavel Câmpeanu în cartea sa ,,Oam enii și televiziunea ” descrie prin câteva cuvinte ,
cred eu, cel mai bine următoru l mare eveniment difuzat de TVR: ,,Confrunta tă cu seismul din
4 martie 1977 , populația din România a demonstrat o impresionantă stăpânire de sine și o
imensă rezervă de solidaritate umană. Fact orii care au făcut posibil acest comporta ment
așteaptă să fie studiați și identificați. Prin rolul pe care și l -a asumat și exercitat și prin ecoul
produs , televiziunea face pa rte, credem dintre acești factori .” La fel ca în momentul din
urma inundațiilor a anului 1970 , și acum TVR a reușit să mobilizeze ma sele și să stârnească
sentimentu l de întrajutorare. Imaginile surprinse de jurnaliștii TVR au sensibilizat românii de
pretutindeni iar meritul TVR constituie un model , un etalon pentru toate televiziunile
următoare. Mass -media din zilele n oastre utilizează acest instrument al sensibilizării nu doar

13
în scopuri morale ci ,din păcate , și pentru acapararea audienței sau anihilarea concurenței pe
piață.
Deja în istoria relativ modernă a TVR se înscrie evenimentul difuzat cu ocazia
susținerii fi nale Cupei Campionilor Europeni. În acea zi magică din 1986 echipa românească
Steaua București s -a impus la loviturile de departajare împotriva mult mai b ine cotatei echipă
a Barcelonei. Trimful a fost redat pe ecranele TVR iar românii au putut sărbători împre ună cu
jucătorii imensul succes international. Pentr u a face înțeles tuturor impor tanța acestui suc ces
este de ajuns să ne raportăm la mediatizarea unei finale de Liga Campionilor din zilele noastre
care datorită spectacolul ui fotbalistic, este privi tă de mai mult de un milliard de oameni în
același timp.
Istoria comunistă a TVR s -a încheiat cu un triumf , acela al dezrobirii de sub liderul
autocrat Nicolae Ceaușescu. Pentru a explica mai bine acest moment voi face o scurtă
incursiune în istoria româ nilor. După vizitele lui Nicolae Ceaușescu în țările asiatice din anul
1971 , acesta și -a schimbat complet viziunea asupra politi cii, spun eu , din orgoliu, devenind
mult mai autoritar. Un deceniu mai târziu acesta a luat decizia rambursării în întregime a
împrumutului extern , decizie care în preajma anului 1989 avea să ne mulțumească întreaga
populație deoarece sub pretextul economisirii resurselor naționale s -a ajuns la o stare avansată
de sărăcie. Manifestațiile din România au început la Timișoara , între 1 6-17 decembrie 1989
când au murit foarte mulți protestatari. Nicolae Ceaușescu simțind per icolul unei revoluții
naționale , prin oamenii săi de încredere și prin Securitate a ajuns să influențeze negativ șefia
TVR astfel încât a în ceput să se difuzeze pe televeziunea națională știri false precum ca ar fi
fost mutilate mult mai multe p ersoane decît cifra reală, acest lucru făcându -l cu scopul de a
decreta o mobilizare națională pentru stâ rpirea ,,inamicilor poporului” (protestanții). ,,Văzând
cadavrele de la Timișoara pe micul ecran nu puteai pune la îndo ială cifra de ,,60000 de
morți”, unii vorbeau chiar de 70000 , pe care îi provocase în câteva zile insurecția română.”10
Aceste minciuni transmise prin TVR erau de fapt instrumentul terorii deghizat, folos it
deliberat și organizat de Nicolae Ceaușescu pentru a opri manifestațiile și pentru a descur aja
manifestanții. Contrar scopului urmărit de Nicolae Ceaușescu, datorită nemulțumirilor
societății și a încrederii în o eventuală intervenție armată din partea americanilor,
manifestațiile s -au sporit iar la data de 21 decembrie 1989 Revoluția română din București a
fost transmisă în direct de către TVR , fiind prima revoluție transmisă în direct pe plan
mondial. Noii conducători au fost aduși în atenția cetățeni lor prin TVR imediat după
răstur narea regimului lui Nicolae Ceaușescu prin înfățișarea membrilor Frontului Salvării
Naționale (FSN) care strigau în cor și parcă cu o ușoară suprindere : ,,Am câștigat! Am

10 Elena Dan, Minciuni mass -media , Ed. Scripta , București , 1992, p.51

14
câștigat!” Această schimbare de tipul ,,Regele a murit. Tră iască regel e!” s -a produs și în
conducerea , gândirea și practicile jurnalistice ale TVR.
Toate evenimentele redate de TVR publicului său au produs schimbări în viitorul
apropiat. Oamenii din societatea comunistă , spre deosebire de oamenii act uali , nu puneau la
îndoială imaginile transmise la fel cum se întîmplă în zilele noastre deoarece TVR era
întruchiparea autorității de stat, toate rep ortajele , discursurile și imaginile redate fiind strict
verificate iar la nevoie, supuse cenz urii. Din ac est punct de vedere , raportând situația la
perioada actuală putem spune că TVR a pierdut din încredere.
Per ansamblu mă raliez opiniei lui Ignacio Ramonet care în publicația ,,Le monde
diplomatique” afirma: ,,comunismul (…) o altă barbarie a secolului XX alături de Nazism.”11
Din 1985 Nicole Ceaușescu a redus drastic timpii de emisie la TVR , astfel programul
zilnic fiind de numai două ore. Acest lucru s -a întâmplat de oarece î n scopul nebunesc al
lidelui co munist de a încerca plătirea într -un timp record a datoriei externe , acesta a dorit
eficientizarea muncitorilor și conce ntrarea lor spre muncă. Cele două ore pe zi erau alocate
promovării liderului co munist , unor scurte emisiuni de știri și intonării imnului national.
Acea perioadă ,,neagră ” s-a făcut simțită și în echipa TVR care a realizat că nu este
corect ceea ce se difuzează pe canalul national de televiziune. Un al motiv , evident , necredibil
pentru care s -a trecut la emisia cu două ore pe zi este că s -a dorit reducerea consumului de
energie elctrică. În urma studiilor realizate de Constanța Cioban dar și insistențelor unor
oamenii importanți din TVR , din anul 1988 s -a mai alocat încă o oră de emisie pe zi.
Este lesn e de înțeles nemulțumirea creată în rândul telespectator ilor. De la mo mentele
de glorie , de la emisia zilnică atât a programului 1 cât și a programului 2 s -a ajuns la redarea
unei realități obscure și minmalizate, la o stare de înapoiere și primitivism.
În opinia mea , rațiile nu au fost impuse d oar în alimentație și utilită ți, ci și în cultură și
divertisment. Din acest motiv cred că nu este o afirmație deplasată să considerăm rația zilnică
de televi ziune la două ore pe zi de persoană, ace asta fiind o re alitate care nu poate fi
combătută.
Practicile jurnalistice comuniste a u fost influențate de regim și supuse aprobării
liderului com unist. Societatea rom ânească era împiedicată cu bună știință să vadă echilibrul
social și bunăstarea locui torilor țărilor capitaliste , comparativ cu penuria din România. Se
încerca prin asta păstrarea stării de înapoiere culturală și înrobirea românilor.
În concluzie , TVR a avut un rol foarte important în modelarea societății românești din
perioada comunistă , atât în bine câ t și în rău, dar ceea ce este esenț ial este că influența

11Ibidem , p.54

15
negativă s -a exercitat datorită pres iunii constante și covârșitoare a oamenilor unicului partid și
nu unor decizii libere .

1.3.Modelul TVR îmbrățișat de televiziunile comerciale din România

În perioada comunistă serviciul român de televiziune cunoscut și sub numele de
SRTV, compus din cele două canale respectiv TVR1 si TVR2 era practic singurul instrument
modern al mass -mediei românești. Constituțiile comuniste prin prevederile lor nu permite au
ca o ,,armă” atât de puternică precum televiziunea să fie folosită de oamenii din afara
partidului sau de către societatea ci vilă. Această categorie socială , sau cum îmi place mie să o
denumesc, ,,adevărata putere”, nu avea niciun cuvânt de spus, fiin d în totalitate sub controlul
PCR -ului care o monitoriza atent sub toate aspectele. Deși SRTV trebuia să fie serviciul
public în sprijinul și folosul comunității, nu era decât un instrument de propagandă al
regimului comunist.
Odată cu revoluția din decem brie 1989 și cu trecerea la capitalism, din punct de vedere
economic și la democrație din punct de vedere politic, s -a oferit o mai largă libertate de
exprimare pentru societatea civilă.
Conform lui Ion Stavre ,,p rima mare tranformare în domeniul televiziunii din România
după 1989 este apariția unui număr de canale de televiziune, fenomen explicabil pri n faptul că
o societate închisă , cum a fost societatea românească, a avut un uriaș deficit de informare și
comunicare .”12
În anul 1992 intră în vigoare legea audiovizualului (Legea nr.48 din 1992), perioadă
de la care Consiliul Naționalul al Audiovizualului începe să acorde licențe televiziunilor
pentru emisie terestră. Cu toate acestea, primul canal de televiziune comerci al apăruse încă
din anul 1991 și era intitulat ,,SOTI” ("Societatea pentru Organizarea unei Televiziuni
Independente") care difuza după ora 23 ,00. Trebuie să menționăm că acest canal era difuzat
pe frecvențele canalului de stat TVR 2.
În următorii ani, 199 3-1994 apar pe rând canalele de televiziune private Antena 1 si
Tele 7 ABC iar în 1995 apare PRO TV. ,, Față de perioada 1993 -1995, când au fost făcute
primele investiții serioase în audiovizual, doar Tele 7 abc a dispărut, după peri oada sa de aur,
când d omina piața în strânsă concurență cu televiziunea de stat.(…) Nou -apărute, canalele
Antena 1 și PRO TV și -au creat rețele din cumulul de licențe locale, și s -au extins, treptat, din

12 Ion Stavre, Reconstrucția societății românești prin audiovizua l, Ed.Nemira, București,2004, p.38

16
punct de vedere tehnic, momentul de cotitură reprezentându -l expansiunea cablului în mediul
urban (peste 70% în mediul urban, încă din anii 2000). Toate acestea, dar și rigiditatea și lipsa
de adaptare a conținutului la nevoile publicului au erodat masiv audiența SRTV .”13
TVR nu a fost singurul care a suferit după explozia tele viziunii comerciale după cu m
explică și Valentin Nicolau: ,, Apariția canalelor private a zdruncinat monopolul serviciilor
publice de televiziune provenite din televiziunile de stat în țările în tranziție și au dus la
scăderi rapide ale audienței acestora . Totodată, în țările foste comuniste, serviciile publice de
televiziune se confruntă cu interferențe și presiuni politice, dar și cu neajunsuri de ordin
deontologic, determinate în primul rând de mediul concurențial în care posturile TV publice
își des fășoară activitatea.”14
Așadar toate țările foste comuniste care au avut servicii publice de televiziune ,,au
pierdut teren” în fața capitalismului impregnat și în acest domeniu de piață. Audiența a
început ușor, ușor să prindă valoare fiind asemenea oricărui bun de consum pentru care
populația era în stare să plătească pentru vizionarea programelor preferate.
Ion Stavre în cartea Reconstrucția societ ății românești prin audiovizual explică foarte
concis cum românii au găsit în televiziune un refugiu, o sursă de divertisment. ,,Audiovizualul
românesc s -a dezvoltat exploziv după decembrie 1989. Setea de libertate și de informații a dus
la un consum de televiziune, conform datelor din 2003, aproape dublu față de media
europeană. Desigur, mai există un motiv care ex plică această situație, vizibl atât în statistici
cât și în buzunarele românilor: sărărcia. In această, situație televiziunea devine cel mai ieftin
divertism ent și opțiunea este determinate în primul rând economic.”15
În prezent TVR funcționează sub control ul Parlamentului fiind organizată conform
Legii nr.41/1994 privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiofuziiune și
Societății Române de Televiziune , totodată statutul său este de instituție publică și cuprinde
următoarele canale de televi ziune: TVR 1, TVR 2, TVR 3, TVR Internațional, TVR Cultural ,
TVR HD.
Deși încearcă să cuprindă tot arealul în ceea ce privește emisiunile difuzate și căutate
de către telespec tatori, datorită numărului crescut de televiziuni comerciale audiența TVR are
trend descendent. Canale importante precum PRO TV, Antena 1, Kanal D, Realitat ea TV au
implementat în politica lor editorială după modelul TVR, în special emisiuni de știri,
divertisment, muzică și film.

13 Manuela Preoteasa, Raluca -Nicoleta Radu, Economia Mass -Medi a, Ed. Polirom,Iași, p.113
14 Valentin Nicolau, op.cit. , pp. 51 -52
15 Ion Stavre, op. cit , p.145

17
Începând cu anii 2000 și continuând până în prezent, posturile comerciale și -au
orientat politica către emisiuni cu caracter specific și nu general. De exemplu unele canale
difuzează fie doar filme, fie doar știri, fie doar muzică iar altele doar cultură și artă. Acest
model este unul bun deoarece telespectato rii nu mai sunt nevoiți să aștepte în fața
televizorului până la emisiunea preferată , ci doar schimbă canalul pentru a urmări ceea ce
doresc. Evident aceste canale se adresează unui număr restrâns de telespectatori, dar însumate
ele diminuează audiența TV R.
Cuno aștem faptul că ,, Primele canale de televiziune (PRO TV -fost canal 31 ș i Antena1)
au apărut ca posturi specializate: PRO TV a fos t la origine un canal de sport iar Antena 1 un
canal de filme. Odată cu formarea personalului, cele două posturi s-au transformat în posturi
generalist e, încercând să se distanțeze, ca identitate, de postul public de televiziune.”16
TVR la începuturile sale s -a inspirat de asemenea după canalele de știri deja existente
în lume, însă a fost copiat la rândul său în ceea ce privește forma de prezentare a acestor
materiale, orele de difuzare, subiectele abordate.
În prezent posturile de televiziune care prezintă știri cotidiene au mai multe rubrici
respectiv: știri generale, rubric a de spo rt, rubrica meteo dar și altele. În primii ani de emisie
aceste rubrici erau integrate în materialul principal fără mai fi difernțiate în vreun fel.
Canalele comerciale au înțeles că pot exploata acest aspect și au făcut subiecte aparte
prezentate de perso ane specia lizate în respectivul domeniu. Așa cum George Marinescu a fost
promovat ca personalitate jurnalistică între anii 1969 -1990, fiind prezentatorul emisiunilor de
știri ale TVR, la fel și celelalte canale au investit timp și efort pentru a -si crea un simbol care
să dăinuie peste timp. În prezent putem afirma că personalitatea marcantă a PRO TV -ului este
Andreea Esca, prezentatoarea știrilor. Deasemenea putem face o paralelă între Ortansa Jude
care prezenta rubrica meteo în perioada com unistă la TVR si Florin Busuioc , contemporan,
cunoscut sub pseudonimul ,,Busu”, prezentatorul rubricii vremea din cadrul știrilor PRO TV.
Am evidențiat aceste aspect pentru a sublinia că modelul TVR, cel puțin din unele aspecte a
fost îmbrățișat și de alte canale de telev iziune. Din alt unghi țin să arăt faptul că televiziunile
comerciale au progresat și s -au extins după modelul TVR, plecând de la un singur canal la
început iar apoi cu timpul devenind adevărate trusturi media. Așa cum TVR numără în
prezent 6 canale de tel eviziune la fel și alte canale de televiziune s -au multiplicat. De exemplu
PRO TV face parte din trustul ,,Mediapro” alături de PRO TV Internațional, PRO TV
Chișinău, Acasă TV, Pro Cinema, Sprt.ro, MTV România s.a., iar despre Antena 1 putem
spune că face parte din trustul ,,Intact” alături de Antena 3, Antena Stars (fosta Antena 2),
Antena Internațional, Happy Channel, Zu TV.

16 Ion Stavre, op.cit. , p.38

18
Întrucăt în perioada comunistă TVR 1 si TVR 2 erau singurele canale de televiziune
care transmiteau evenimentele socio -culturale din țară dar și din stăinătate, celelalte canale
comerciale apărute după 1989 au fost nevoite să apeleze la arhivele TVR pentru a relata
despre evenimentele petrecute în trecut.
Una dintre diferențele semnificative dintre TVR și televiziunile comerciale o
constituie scopul urmărit de producătorii acestora. TVR fiind serviciu public sub egida
Parlamentului este menit să respecte legea audiovizualului și să promoveze valorile culturale
românești atât pe plan national cât și mondial și totodată să contribuie la e ducarea societății.
Pe de altă parte televiziunile comerciale urmăresc audiența și mai departe profitul. Așadar
televiziunile comerciale sunt capabile și au libertatea de a reda pe micile ecrane emisiuni care
poate nu sunt educative și nu sunt în concordan ță cu aspirațiile naționale ale societății dar care
oferă telespectatorului exact ceea ce are nevoie. Mă raliez opin iei că ,,î n cazul canalelor
private balanța între informație și spectacol se înclină în favoarea spectacolului, în timp ce
televiziunile de stat vor acorda prioritate știrilor, documentarelor sau emisiunilor culturale”17.
Așa cum am precizat anterior televiziunile comerciale au implementat în organizarea
lor și în difu zarea programelor modelul TVR. Principalele evenimente sportive erau transmis e
de TVR care promova valorile naționale peste hotare și transmitea în același timp succesele
românilor obținute în afara granițelor apoi făcute cunoscute în plan national. După revoluție
canalelele comerciale au acaparat și această latură de audiență și t reptat au difuzat fie în
exclusivitate, fie alternativ evenimente sportive, culturale de interes mondial sau Eur opean
precum: Formula 1, Campionatul Mondial de Fotbal, Liga Campionilor etc. Pe lângă aceste
permutări s -a observant și trendul migrației person alităților TVR către televiziunile
comerciale , ocazie cu care îi menționez pe Andreea Marin, Moise Guran, Delia Budeanu,
Gabriel Coveșeanu cunoscut drept ,, Cove” dar și alții.
TVR a promovat deasemenea, cultura și identitatea națională manifestată prin d ansul
și cântecele populare românești, obiceiuri și v estimentația tradițională. Plecâ nd de la aceste
aspecte, unele posturi de televiziune cum ar fi Etno TV(inființat în anul 2002) și Favorit TV
au adoptat programul TV după modelul emisiunii Tezaur Folcl oric apărută în anul 1988 la
TVR, acestea difuzând n on-stop emisiuni cu caracter muzical, de tip populară.
Analizând asemănările și deosebirile dintre TVR televiziunile comerciale doresc să fac
referire la discuțiile tip dezbatere a le unor persoane importa nte din rândul TVR care au avut
loc în emisiunea Adevăruri și răspunsuri despre TVR din săptămâna 29 februarie – 3 martie
2016. Irina Radu în această dezbatere susținută în prima ediție a săptămânii, mai exact cea

17 Adrian Gav rilescu, Noii precupeti. Intelectualii publici din România de după 1989, Ed. Compania,București,
2006,p.151.

19
care a avut loc în data de 29 februarie a a rătat că ,,televiziunea publică trebuie criticată de
toată lumea pentru că fiecare consideră că trebuie să -l reprezinte. Însă nu se poate face
televiziune pentru fiecare în parte, trebuie să găsim numitorul comun. (…) Ceea ce trebuie să
califice existența TVR este calitatea, oamenii valoroși, genul de emisiuni care nu se produc la
televiziunile comerciale”.
TVR și oamenii care o compun conștientizează problemele, lipsurile și cauzele care
determină lipsa audienței dar în același timp au realizat care sunt s copurile TVR și prin ce
lucruri trebuie să -și continue existența. Dacă mă gândesc la primul lucru, cel mai semnificativ
care separă ideologia TVR față de restul televiziunilor este acela că televiziunile comerciale
au ales ,,să vândă” și să promoveze aspec te din lumea mondenă, aspecte fie dintr -o realitate
utopică a fericirii și a luxului, fie dintr -o realitate cruntă, prea amară pentru publicul obișnuit.
Televiziunile comerciale caută efectul de șoc, motivul care să -l țintuiască pe spectator în
canapele ur mărind emisiuni care nu oferă prea multă educație sau divertisment de calitate.
Pun în evidență faptul că dacă am face o paralelă grafică între nivelul alfabetismului
din școli la nivel național și ratingul TVR, vom observa că liniile coincid . Prin urmare
educația din școli este un factor important pentru alegerea materialului TV urmărit. De
exemplu, în foarte puține cazuri, un copil care aba ndonează școala în primii ani, va alege să
urmărească emisiunile culturale care se găsesc în grila de programe ale TV R. Televiziunile
comerciale au speculat această lipsă de educație oferind acestei categorii de public material
TV p e gustul ei în care se promovează violența, bârfa, sexualitatea, revolta, prostia. Este drept
că nu trebuie să generalizăm și să extindem toa te aceste trăsături fiecărui post de televiziune
privat, însă elementul comun fiecaruia este senzaționalul. Chiar dacă uneori vizionând
emisiunile TVR, unor persoane li s -ar părea plictisitoare, sunt și anumite persoane care
constituie publicul fidel al TV R ce apreciază informațiile de calitate primite de la oameni de
calitate.
În concluzie, desi sfera canalelor comerciale din întrega lume a oferit posibilitatea
celor din România de ,,a fura” din tehnicile jurnalistice ale acestora, totuși, modelul TVR a
fost îmbrățișat în sensul că noile televiziuni comerciale apărute în țară au urmărit emisiunile
de succes redate de serviciul public de televiziune din România și le -au exploatat sub alte
forme într -o manieră proprie.

20
CAP .II DE LA PROPAGANDA PRO -COMUNISTĂ LA CEA PRO –
EUROPEANĂ

2.1 Televiziunea: armă politică sau izvor de cultură

Televiziunea spre deosebire de radio, presa scrisă, cinematograf și chiar internet are
atuul redării către telespectatori a unui conținut bine organizat, structurat, pe înțelesul tuturor .
În opinia mea televiziunea rămâne cel mai dezvoltat mijloc de informare de masă . Mai
departe, în continuarea ideii arăt faptul că această informare către telespectatori o văd a fi
structurată pe mai multe niveluri : informare culturală, informare socio -profesională, informare
politico -ideologică și informare economică.
În televiziune găsim rolul acesta informativ, respectiv urmărind un anumit conținut,
telespectatorul deprinde una sau mai multe concluzii. În funcție de conținutul prezentat, acesta
poate învăța și afla noutăți din lumea artistică prin intermediul informării culturale, poate
învăța cum să -și creeze relații în societate, să -ți găsească un loc de muncă, să -și facă prieteni
prin intermediul in formării socio -profesionale. Unul dintre cele mai pregnante niveluri de
informare difuzat de către televiziune este informarea politi co-ideologică, cea prin care sunt
răspândite idei și care folosește diverse metode de persuasiune . Nu în ultimul rând
televiziunea mai folosește informarea economică care include arta publicității, libera
concurență , sondajele econom ice, migrația forței de muncă și alte le, ce doresc a fi puse în
evidența telespectatorilor din simplul motiv al creșterii nivelului de trai al acestora . Acest
mijloc de informare în masă poate fi studiat sub multe alte aspect și pot fi găsite nenumărate
funcți i, scopuri și pract ici.
Istoria TVR poate fi împărțită în două mari perioade cărora le sunt tangente două
practici jurnalistice distincte. Ne referim aici la propaganda pro -comunistă și propaganda pro –
europeană.
Termenul de propagandă întâlnește astăzi foarte multe înțelesuri și de finiții,
majoritatea având un c aracter negativ. La origine acest termen ,,a fost utilizat în secolul XVII
de către Papa Grigore al XV – lea, care a întrunit o congregație ,,pentru propagarea credinței”
(de propaganda fide): cuvîntul desemna atunci acțiunea de propagare a unei doctrine
relegioase și avea să înglobeze ulterior, în momentul revoluției franceze răspândirea ideilor
politice”18

18 Remy Reieffel, Sociologia mass -media, Ed. Polirom, Iași, 2008, p. 62

21
Mai târziu propaganda avea să fie folosită asupra persoanelor ,, fie pentru a le face să
acționeze într -un anumit sens (…) fie, dimpotrivă, pentru a le determina să rămână pasivi și a
le descuraja să se opună anumitor acțiuni ale puterii sau ale unui grup antagonist.”19
Părerea mea cu privire la propagandă este că aceasta desemnează arta publicității, o
publi citate însă mult mai agresivă deoarece nu promovează vânzarea sau cumărarea unor
bunuri sau servicii ci poate decide soarta colectivității prin îmbrățișarea și cultivarea de idei.
Pavel Câmpeanu arată în cartea ,,Oamenii și televiziunea” că ,, mesajul prop agan distic
are prin esența lui un c aracter teleologic. El propune un sistem de valori și deci o viziune
despre lume și despre sine”20
O idee asemănătoare este formulată și de către Remy Rieffel în cartea ,,Sociologia
mass -media ” care precizează că ,, propag anda este în primul rând o tehnică menită să se
adreseze în același timp individului și masei – altfel spus, unor persoane incluse într -o masă
anonimă și unei mulțimi văzută ca ansamblu de indivizi …”21
Atât în perioada comunistă cât și în cea post-comunistă, propaganda s -a folosit prin
intermediul televiziunii iar în România, îndeosebi prin TVR , pentru a convinge publicul să
adere la o anumită ide ologie sau să nu se opună aceste ia. Dacă pentru propaganda din timpul
regimului comunist există s uficiente mărturii care să demonstreze cum era folosit TVR în
interesul Partidului Comunist pentru perioada de după Revoluție ace astă practică a
propagandei a îmbrăcat o formă ,,cameleonică” , una care să nu fie ușor de depistat de
persoanele cu scopuri ad verse Puterii. Această nouă formă de propagandă s-a manifestat la
TVR mult mai subtil , prin ocolirea unor aspecte de interes public (ex: subiectul desecretizării
arhivelor SIPA), ordine directe din partea conducerii TVR către subordonați despre ce trebuie
dat pe post și ce trebuie ignorat sau chiar pr evederi legale interpretabile: ,,nu trebuie să
servească sub nici un motiv ca mijloace de defăimare a țării și a națiunii ”22. Părerea mea este
că datoria TVR este de a reflecta realitatea lucrurilor din țară pe ntru remedierea sau
îmbunătățirea anumitor aspecte, lucru care conform textului legal, ar putea fi interpretat ca o
,,defăimare a țării și a națiunii”.
In definirea televiziunii ajungem inevitabil și la întrebarea: ,, Televiziunea este o armă
politică sau un izvor de cultură?” Eu cred că televiziunea sub influența politicului este atât
armă politică cât și izvor de cultură. La TVR atât în perioada comunistă cât și după trecerea la
democrație au fost redate conținuturi cu aspect politic care îndemnau telespe ctatorii la

19 Guy Durandin, L'information, la desinformation et la realite, Ed. PUF, Paris, 1993, p. 138 în Remy Reieffel,
Sociologia mass -media, Ed. Polirom, Iași, 2008,p.83
20 Pavel Câmpeanu, op. cit, p.158
21 Remy Reieffel, op.ci, ,p. 64
22 Art.4 , Legea nr.41/1994*) din 17 iunie 1994 privind organizarea ș i funcționarea Soci etății Române de
Radiofuziiune ș i Societății Române de Televiziune

22
sprijinirea puterii și care îi marginalizau pe cei care se opuneau. Cele două perioade sunt
totuși diferite în ce ea ce privește mijloacele de constrângere folosite alternativ. Securitatea din
perioada comunistă a jucat un rol esential în anihil area dușmanilor partidului unic , pe când în
perioada de după 1989 noile legi erau cele care pedepseau f ormațiunile și ideologiile cu
caracter xenofob, antisemit, totalitarist, în general cele văzute ca fiind un pericol pentru
umanitate. Al tfel spus, propa ganda comunistă era însoțită de un mijloc de const ângere real,
eficient, pe când, propaganda pro -europeană încearcă să fie apărată de un sistem de l egi care
de multe ori este inef icient. Pe de altă parte televiziunea este un izvor de cultură deoarece
aceasta este capabilă să formeze oameni, tipologii și chiar diferite colectivități culturale.
TVR la rândul său a promovat idei și concept e pentru un public care le-a preluat și
aplicat în viaț a de zi cu zi. La fel cum conquistadorii propagau civilizația europ eană peste tot
în lume așa și TVR a propagat mesajele unor diferite personalități naționale pe întreg teritoriul
românesc.
Delia Budeanu, cunoscuta prezentatoare a TVR în perioada anilor ’70 -’80, într-un
interviu acordat pentru ziarul ,, Adevărul” descrie amănunțit cum se manifesta propaganda în
interior ul televiz iunii: ,, Lucrurile stăteau așa: în interior eram niște pioni, în sistemul interior
de funcționare al celei mai importante mașini de propagandă , care era Televiziunea Română.
Prezentatorii nu erau niște identități distincte. Nici numele nu ni se punea pe ecr an. Oamenii
nu erau importanți. Oamenii din Televiziune sau din afara ei. Așa cum funcționa
Televiziunea, așa funcționa țara. În momentul când ieșeam pe poarta instituției întâlneam
simpatie. Și deveneam eu. O persoană cu o identitate, cu o biografie.”23
Vorbind despre Securitate și despre partid ul comunist , Delia Budeanu în același
interviu ar ată că ,, el era aerul pe care -l respiram. Noi respiram acel aer perfect controlat.
Sistemul ne -a indus i dea că și dacă respiram puțin altfel se va ști. Puteți înțelege ce e acea
frică generalizată, teama ca stare? Da, mie mi -a fost foarte frică de ei.”24
Propaganda se făcea forțând oamenii din tele viziune să promoveze idei pe care nici ei
nu le agreau. Simpl ul fapt că Securitatea monitoriza toți cetățenii dar și zvonurile că aceștia
mazileau pe ce i care dădeau semne că se împotrivesc partidului erau destule motive pentru ca
prezentatorii TVR, redactorii și toți ceilalți din interiorul acestei instituții să se comporte ca
niște pioni obedienți și să nu pună întrebări față de politica partidului. Propaganda comunistă
a însemnat practic o limitare a oamenilor de cultură de la TVR deoarece aceștia nu -și puteau
fructifica întregul potential pe plan profe sional, aș a cum a spus Delia Budeanu totul a fost o
continuă ,, dedublare”. Teroarea din interiorul TVR este descrisă de Delia Budeanu în cele

23 Delia Budeanu, Respiram în TVR un aer perfect controlat , Data accesării 26.04.2017
24 Ibidem

23
două rânduri de pe coperta cărții sale ,,Live” : ,,Ne făceam că îi luăm în serios (oamenii
partidului) ca ei să ne lase să n e trăim viețile. De fapt în timp ce noi ne făceam că trăim ei ni
le furau” .
Practicile Partidului comunist au fost promovate de TVR. În aceea perioadă postul
national transmitea știri despre succesele partidului în toate domeniile. Oamenii în viziunea
partidului trebuiau convinși că ideologia pe care au îmbrățișat -o este una benefică pentru
societate. Această armă politică repezentată de televiziune a fost îndreptată de către partidul
comunist în special către intelectuali. Propaga nda continuă de la TVR men ită ,,să spele
creierul ” cetățenilor a întărit acest regim al terorii deoarece a arătat doar aspectele lui poz itive
nu și pe cele negative precum sărăcia, cruzimile făcute de securiști, izolarea pe plan
international etc.
În opinia mea o televiziune liberă și necenzu rată în perioada comunistă ar fi rezultat
imediat în răsturnarea regimului deoarece așa cum am arătat anterior, aceasta are posibilitatea
de a mobiliza masele. Pe lângă folosirea sa ca armă politică, TVR a fost și un izvor de cultură
politizat. ,,Politizarea subiectelor a fost urmărită cu tenacitate de politica de stat! Nici mâlul
inundațiilor, nici molozul stâns după cutremur, nici cultura rapiței și a viței -de-vie, nici
șeptelul unei zootehnii glorioase, nici prefața vreunei traduceri din Thom as Mann, nici
transmisiunile directe de concert simfonic nu au fost scutite de politizare. Adecvat, firește dar
nici o exprimare culturală sau jurnalistică nu a fost îngăduită în limitele ei firești.”25
Pentru comuniști nu a fost greu să politizeze televizi unea. Acești a au reușit practic și
falsificarea istoriei românilor cu ajutorul istoricul ui Mihai Roller renegând părinții patriei
noast re naționale (dacii și romanii) deci simpla infiltrare a oamenilor din partid și politizarea
acesteia a fost o nim ica toa tă, mai ales în lipsa unei rezistențe. Pentru si stem problema
politizării televiziunii se traduce prin controlul efectiv al oamenilor care o formau.
Cultura promovată de TVR în perioada comunistă se extindea doar în limitele trasate
de regimul totalitar . Toate ideile care depășeau aceste limite erau cenzurate, astfel partidul
prin propaganda făcută la TVR încerca să evite o posibilă revolt ă. Față de cultura promovată
în perioada comunistă, cultura actuală tinde către o ușoară comoditate în care se neglijeaz ă din
ce în ce mai mult corectit udinea în vorbire, comportamentul civilizat, vestimentația decentă și
alte asemenea caracteristici care disting specia umană de alte ființe.
Din păcate am aceeași părere că ,,p ostcomunismul i -a îngăduit televiziunii româneș ti
să-și dezvolte o component ă culturală care se manifestă destul de modest prin emisiuni de
profil pe canale de stat sau comerciale.”26

25 Delia Budeanu, Live, Ed. Vremea, București, 2008, p. 178
26 Adrian Gavrilescu, op.cit. , p.137

24
Cultura este și trebuie să fie promovată prin televiziune doarece ,,televiziunea este
singura activitate pe care o au toate clasele sociale și toate categoriile de vârstă realizând
astfel legătura dintre toate mediile.”27
Linia dintre a fi un mijloc de cultură și o armă politică este foarte subțire dacă vorbim
despre televiziune și nu putem vorbi doar despre una dintre aceste categorii fără să facem
referire și la cealaltă. Politicul influențează cultura dar ș i cultura influențează politicul. Ideile
pot deveni curente culturale, apoi ideologii politice . În cele din urmă ideologiile poli tice
impunând forța de constângere au posibilitatea de a modifica și controla cultura unei
civilizații.
Am arătat că în perioada în care regimul com unist era la putere , politicul era inclus în
toate programele culturale difuzate de TVR. Urmează sa mai de monst răm cum cultura poate
promova politicul. Cel mai el ocvent exemplu îl reprezintă ceremoniile cu ocazia sărbătoririi
zilei de 23 august sau a zilei de 1 mai muncitoresc, când practic se exer cita prin televiziune un
nou cu rent cultural, cultul personalit ății.
Același motiv pe care l -am enunțat anterior pentru a arăta de c e ar trebui să fie și de ce
este promovată cultura prin intermediul televiziunii , este valabil și pentru propagandă
deoarece este singurul mijloc la care au acces toate categoriile de vâr stă, deci asigură o
răspândire mult mai amplă a ideilor transmise.
Odată cu libertatea de exprimare care a îneput să fie garantată protejată după anul
1989 și conținutul materialelor difuzate la TVR a suferit modificări. Telespectatorii au avut
astfel pos ibilitatea într -o lume în care internetul încă nu se făcuse cunoscut, de a fi în posesia
unor informații și date noi din cultura promovată de Occident. Noua filosofie occidentală este
menită să lase liberta tea telespectatorului de a deprinde singur conc luziile, pe seama celor
difuzate , pe când în societatea comunistă acestea erau sugerate, repetate la nesfârșit și singura
concluzie pe care o putea decide cel aflat în fața televizorului era în concordanță cu ideile
promovate de regim.
La fel ca un ui cititor, și telespectatorului trebuie să i se acorde libertatea de a avea
acces la întregul conținut fără nicio cenzură, fă ră vreo piedică de a vedea ceea ce a vrut să
transmită emitentul. ,,Dacă audiovizualul reprezintă în anumite cazuri, un instrument cu
ajutoru l căruia crește posibilitatea de a lua cuvântul în domeniul politic, nu trebuie totuși să
subestimăm obstacolele și contrânger ile care marchează aceste dispoz itive: oamenii de rând
care sunt invitați pe un platou de televiziune au capacități de exprimare i negale, selecția

27 Dominique Wolton, Penser la communication, Ed. Flammarion, Paris, 1997, p. 97 în Remy Reieffel,
Sociologia mass -media, Ed. Polirom, Iași, 2008, p. 43

25
participanților este controlată, nu au dreptul de a răspunde sau de a dezvolta idea etc.”28
Așadar nici în perioada actuală nu pu tem vorbi de o echitate în ceea ce privește libertatea de
exprimare din audiovizual.
Dacă TVR este încă televiziune de stat și respect ă anumite principicii etice precum
veridicitatea, confidențialitatea și corectitudi nea informațiilor , televiziunile comerciale lipsite
de orice inhibiție și chiar fără frica de eventualele măsuri luate de Consiliul Natțional a l
Audiovizualului difuzează diverse material e care în opinia mea reduc nivelul de cultură într -o
măsură mai mare , decât îl promovează.
Deși România este o țară democratică, propaganda politică continuă să fie folosită la
televiziune cu o singură diferență: în perioada comunistă televiziunea de stat era cea ca re
difuza mesajele de propagandă iar în perioada post -comunistă diversele canale comerciale
sunt c ele care folosesc propaganda ca mijloc de înavuțire personală, popularizare a imaginii
publice și manipu lare a telespectatorilor pentru apărarea unor diverse interese .
Imaginile transmise de TVR la data de 23 august 1989 cu ocazia sărbătoririi a 45 de
ani de la lo vitura de stat și de la începutu l colaborării cu URSS îl înfățișau pe Nicolae
Ceaușescu împreună cu soția sa Elena Ceaușescu pe o scenă imensă în fața cărora defilau sub
cântece închinate lor, numeroși simpatizanți ai partidului. Aceștia nu numai că erau îmbrăcați
corespunzător sărbătorii, purtând simbolul Partidului Comunist Român dar și transmiteau
mesaje vizuale prin jocuri dinamice de slăvire a partidului. Cu această ocazie crainica de la
TVR spunea următoarele cuvinte :,, Cu dragoste ne exprimăm mândria pentru prezent și falnic
viitor, Partidul Ceaușescu România.” După aceste cuvinte pionierii co muniști au repetat în cor
același slogan. Vedem astfel că propaganda comunistă și chiar ceau șistă acapara întregul
ecran al televizorului iar telespectatorul român nu putea urmări altceva decât pr omovarea
imaginii liderului com unist.
Pentru a demonstra că TVR a fost un verit abil izvor de cultură este arhi sufiecient să
enunțăm câteva dintre emisiunile cele mai de succes difuzate de TVR de la începuturi și până
în prezent: ,,Telenciclopedia”, ,,Viața satului”, ,,Tezaur folcloric”, ,,Revelionul la TVR”,
,,Reflector”, Festivalul ,,Cerbul de aur”, ,,Eurovisio n”, ,,Tra nsfocator”, serialul TV ,,Fram,
ursul polar”, ,,Garantat 100%” și altele .
În perioada contemporană ,,propaganda prin intermediul mass -media nu este doar o
artă: ea a devenit adevărată știință exe rcitată de profesioniști ai manipulării.”29 Cultura ca și

28 Remy Reieffel, op.cit ,p. 31
29Ibidem , p. 68

26
propaganda vor continua să fie difuzate la televiziune, fiind într -o acerbă competiție
interferând și anulându -se reciproc.
Conclu zionăm acest sub capitol arătând faptul că televiziunea , datorită posibilităților
imense în ceea ce priveș te subiectele ce pot fi abordate , cos turilor de producție, publicul
variat care are acces la aceasta, precum și conținutul complex și complet , va rămâne cel ma i
important mijloc de propagandă politică și d e culturalizare a telespectatorului.

2.2.Renașterea televiziunii române marcată de revoluția din decembrie
1989

Momentul Revoluției române din 1899 este văzut de mulți autori, jurnaliști, critici dar
și istorici drept un moment ,,negru” în istoria TVR. Catalogarea ace asta negativă a istoriei
TVR din anii de trecere la democ ratie se datorează faptului că TVR a rămas un mijloc de
propagandă și în anii următori revolutiei din decembrie 1989, la fel ca în perioada comunistă,
însă controlată de către a lți ac tori, în contradictoriu cu tendința normală a societății de a se
liberaliza pe toate planurile.
Am arătat în subcapitolul anterior că această ură pentru liderii comuniști a crescut
treptat în inimile românilor și a izbucnit spontan mai întâi în Timoșoara apoi în București și în
toată țara.
Fără a se gândi la consecințe, o nouă clasă politică formată cu predominanță din foști
membri comuniști a manipulat societatea civilă folosindu -se de radio, presa scrisă, televiziune
și implicit, de TVR. În momentul prel uării puterii de la fostul lider politic, Nicolae Ceaușescu,
Societatea Română de Televiziune (TVR) era condusă de Petre Constantin. Imediat după
revoluție conducerea a fost schimbată, alternându -si președinția numiții Aurel Dragoș
Munteanu ( dec.1989 -ian.1990) și Răvan Theodorescu (1990 -1992 ). Este lesne de înțeles că
nouă formațiune politică, Frontul Salvării Naționale a căutat să înlocuiască oamenii vechi cu
alții noi, care aveau concepții asemănatoare cu ale lor sau care ptuteau fi controlați.
Anii 1989 și 1990 au reprezentat o perioadă zbuciumată nu doar pentru po pulație ci și
pentru membrii partidelor incipiente, tuturor fiindu -le frică de o eventuală reîntoarcere a
comuniștilor la putere.
Revoluția română a schimbat TVR din mai multe aspecte printre care, menționăm că:
,,timp de câteva luni după evenimentele din decembrie 1989 actuala televiziune publică era

27
numită Televiziunea Română Liberă, marcând astfel dorința de a transforma fosta televiziune
într-o ,,televiziune publică”, după modelul celor exi stente în democrațiile occidentale.”30
Această ,,istorie neagră” este legată mai ales de difuzarea în direct a revoluției de către
TVR. Pentru FSN și membrii acestei formațiuni politice era important ca populația să
cunoască faptul că regimul comunist a fos t înlăturat dar în același timp să îi sprijine în lupta
pentru anihilarea tuturor amenințărilor și implicit a presupușilor ,,teroriști”.
La data de 22 decembrie 1989 ora 10 ,51 ,, fără nici un fel de anunț prealabil la radio,
postul de televiziune se deschi de la o oră la care telespectatorii nu erau obișnuiți. (…) Du pă o
miră scurtă și semnalul muz ical, a apărut sigla TVR si imediat a intrat în emisie Studioul 4. În
cadru, crainicul George Marinescu.”31 Cu ocazia intrării în emisie George Marinescu avea să
citească ,,Decret prezidențial cu privire la instituirea stării de necessitate pe întreg teritoriul
țării.” Decretul, dat de către Nicolae Ceaușescu în grabă, arăta teama acestuia survenită după
evenimentele revoluționare de la Timișoara când forțele de ordine au intrat cu tancuri în
mulțime și au deschis focul fără avertisment față de populația civilă, totul soldându -se cu un
adevărat masacru.
La ora 12 ,51 în aceeași zi un grup de revoluționari ,, d e aproximativ 30 de civili (între
care se pot recuno aște Țugui, Șold, Holban, Cazimir, Caramitru, Dinescu, Brateș Ciurescu,
Modreanu, Alex Mica, Rizea ș.a) pătrund în studioul 4 al TVR cu ajutorul forțelor armate
trecute de partea protestatarilor și încear că să se facă auziți și văzuți de toată țara.”32
La scut timp Ion Caramitru, în direct spunea : ,, -Fraților, mulțumită lui Dumnezeu (își
face cruce) ne aflăm în studiourile televiziunii. Am reușit să ajungem aici în spatele tancurilor
cu armată , cu studenț ime și cu oamenii care vedeți și cu mii și mii de români și de alte
naționalități care ne -au condus.”33
În continuare poetul Mircea Dinescu a trecut în fața microfonului rostind următoarele:
,,-Peste 10 minute vom da un apel către populație. Vă rog să vă p us…să vă păstrați calmul,
sînt momente în care Dumnezeu și -a întors fața către români. Să ne uităm către Dumnezeu ,
câteva minute înainte de a vorbi , înainte ca să apelăm la toate forțele ale armatei noastre
(ridică vocea) armata din București e cu noi, di ctatorul a fugit…apelăm…facem un apel către
Ministerul forțelor de interne să depună armele, să intre în cazarmă… poporul e cu noi. (…)
Toți (de -a valma) – Televiziunea e cu noi!”34

30 Valentin Nicolau, op.cit. , p.33
31 Televiziunea Română, Mihai Tatulici, Revoluția română în direct, Vol I , 1990, p.19
32 Ibidem , p.20 -21
33 Ibidem , p.21
34 Ibidem , p.21

28
Din aceste două discursuri aparținând lui Ion Caramitru și Mircea Dinescu ob servăm
preluarea treptată a puterii de stat dar și acapararea TVR fără niciun fel de opoziție. Practic în
acele momente, TVR era unealta revoluției românilor care aveau nevoie de TVR doar ca
mijloc de comunicație.
Cât despre fuga liderului Ceaușescu, este necesar să arătăm că atunci când acesta
încerca să liniștească mulțimea ( cu câteva minute înainte de intrarea în emisie a
revoluționarilor), a părăsit clădirea Comitetului Central pe calea aerului, cu ajutorul unui
elicopter. Dictatorul avea să se ascundă , pentru ca apoi în data de 25 decembrie 1989 să fie
judecat și executat alături de soția sa, Elena Ceaușescu.
De la etapa cenzurii comuniste, TVR trecea într -o altă fază, cea în care transmitea
imagini ale unei realități crunte. Telespectatorii au putut u rmări filmări cu luptele sângeroase
din stradă, focuri de armă asupra mulțimii, tancuri intrând în grupuri de civili și alte scene de
o cruzime rară. Acele imagini nu erau editate de profesionișri ci de oameni focalizați pe
scopul Frontului Salvării Națion ale, acela de a -și justifica faptele și crimele comise pentru
înlăturarea regimului comunist.
Așa cum spune și Delia Budeanu în cartea ,,Live”: ,, Studioul 4 al Televiziunii (…)
devenise centrul de comandă, centrul de informații, inima evenimentelor. Voci neautorizate,
s-a demonstrat ulterior, chemau civilii să apere Televiziunea ca redută a cuceririlor
revoluționare încă în fașă transformând -o în actor pe scena revoluției.”
În momentele revoluției din 1989, TVR difuza programe la cererea unor diverse
personalități care ,,dictau prin telefon ce și când să se difuzeze. Se răspundea la 4 telefoane tot
timpul, la un telefon era Felicia Meleșcanu, la altul Mihai Tatulici, unul era pe pupitrul nostru,
mi-era groază să răspund la el. Ioan Simion Pop a stat pe un fotoliu toată noaptea și a răspuns
la telefon, nu a avut nevoie de nimic, nu s -a mișcat din fotoliu.”35 Observăm astfel că cei care
controlau TVR erau de fapt controlați și terorizați să facă parte din programul revolutionar. În
acele mom ente TVR exista do ar cu numele, s ediul TVR și oamenii săi erau adevărata
necesitate a celor din FSN.
Aspectele arătate de Mihai Tatulici și prezentate de noi anterior, sunt confirmate și de
Delia Budeanu: ,,Colegii mei aflați în jurul orei 4 după -amiaza în studiouri n -au ma i plecat
zile întregi. Eu am revenit pe 25 decembrie, i -am găsit nedormiți, năuci (…). Informațiile
veneau prin telefon. Presiunea exterioară era uriașă. Cereau timp de antenă, și în general îl
primeau ofițeri, țărani, actori, preoți, marinari.”36

35 Ibidem , p.294
36 Delia Budeanu, op.cit. , p. 154

29
Televiziu nea Română în momentul revoluției, în opinia mea a fost mai dirijată decât în
perioada ceaușistă. Evident că acest control nu a durat mai mult de un an, însă a arătat că cel
mai important mijloc de informare în masă poate fi cucerit și folosit, în funcție de interese.
Începând cu 21 decembrie 1989, continuând cu 22 decembrie 1989 și următoarele zile, au
avut loc schimbări esențiale de viziune politică , toate redate la TVR. Principalele decrete din
partea puterii erau comunicate prin TVR care devenise un f el de ,,Monitor Oficial” .
Personal , sunt de aceeași părere că: ,,r evoluția Română transmisă în direct la postul
public schimbă fața televiziunii, considerată mai departe un ideal i nstrument de creare a
solidarită ții dar și de testare a strategiilor, mani pulării pe grupuri mari.”37
Zilele imediate Revoluției au fost dedicate la TVR exclusive disecării acestui
eveniment social -politic. Știrile, fi e că acuzau regimul communist, fie că îl promovau pe așa-
zisul regim democratic iar emisiunile culturale se reduc eau drastic. Prin aceste metode liderii
politici post -decembriști foloseau o continuă metodă de ,,spălare a creierului ” care să -i aducă
de partea lor până și pe cei mai înfocați susținători ai fostului partid.
Dacă mediul urban era în predominanță recepti v la regimul democratic, țăranii pe de
altă parte au fost profund surprinși de Revoluție neînțelegând motivele care au stat la baza
loviturii de stat. În România anilor '90 populația din mediul rural nu era atât de dezvoltată
tehnic ca cea din mediul urba n, astfel doar o familie din zece deținea un televizor în locuință.
Țăranii duceau o luptă înverșunată prin cultivarea pământului, fiind convinși că munca le va
aduce în cele din urmă prosperitate și în mediul din care provin.
Noua clasă politică s -a folo sit la maxim de TVR în limitele posibile, până în momentul
în care ,,tentaculele” comunismului au încetat să se mai facă simțite. Mă refer aici la perioada
de după 1992 când erau deja formate principalele instituți i democratice ale statului, era
elaborată noua Constituție și apoi legea audiovizualului. Toate acestea fondate pe principiul
liberei exprimări au împiedicat factorii Puterii să acționeze propagandistic la aceeași
intensitate.
Revoluția Română văzută în direct la TVR constituie și astăzi un model de preluare a
puterii de stat prin forță și de manipulare a opiniei publice. Acest lucru este dovedit istoric
prin modul unic de răsturnare a regimuluin comunist din lume. Dacă în țări precum
Cehoslovacia, Ungaria, Polonia și RDG tranziția către democrație s-a făcut în mod pașnic,
prin manisfe stații în stradă sau reformarea sistemului politic, România a fost singura țară din
,,blocul comunist” unde răsturnarea regimului s -a făcut prin forță. Din acest motiv, f enomenul
Revoluției Române a fost intens studiat iar imaginile din arhiva TVR au fost căutate și de alte
posturi din Occident precum BBC, ABS iar subiectul Revoluției continuă să stârnească

37 Adrian Gavrilescu, op.cit. , p.149

30
interes. Odată cu liniștirea apelor pe scena politică și solidificarea pârghiilor puterii, TVR a
devenit mai orga nizată iar conținutul emisiunilor difuzate s -a diversificat. TVR a trecut sub
controlul Parlamentului odată cu adoptarea noii Constituții din anul 1991, astfel viziunea
televiziunii de stat, conducerea și mai departe conținutul difuzat nu mai erau control ate de o
mână de oameni ci, prin reprezentanți aleși, de către poporul româ n.
TVR devenea pilon al dezvoltării democrației în România prin emisiunile culturale de
după revoluție și se încerca reducerea decalajului dintre România și Occident în ceea ce
privește domeniul cultural. Prin știrile sale, TVR aducea în atenția cetățenilor și aspectele
negative, nu doar pe cele pozitive, iar reușitele pe plan finaciar care priveau România erau
redate într -o manieră cât mai fidelă cu realitatea, în contradicție astfel cu staho novismul
exagerat din perioada comunistă când se exagerau rezultatele muncii a milio ane de români
doar pentru mulțumirea ,,tovarășului Ceaușescu”.
Revoluția Română transmisă în direct de către TVR nu se rezumă doar la ore le de
emisie din str adă, ci până la primele alegeri democratice și până la adoptarea Constituției.
Schimbările politice au determinat și anumite schimbări de conținut al emisiei TVR. De
exemplu: ,, perioada monopolului de stat, devenită apoi publică, a marcat puternic, în pri mii
ani după 1989, structura modului de jurnalism de televiziune:un discurs obiectivant, o
informație preponderant instituțională/politică dominată de evenimentele de rutină din spatiul
public și o relație ierarhizată, unidirecțională cu un telespectator p oziționat (discursiv) ,,în
afara” dispozitivului.”38
Reportajul, ca procedeu j urnalistic a cunoscut mari schimbări datorită investițiilor în
mijloacele de transport, aparatură tehnică dar și adaptarea la modelul occidental de
transmitere a știrilor din tere n, la specificul românesc. În perioada comunistă, reportajele din
teren erau foarte puține ca număr. După căderea comunismului, aproape orice știre de la nivel
local era transmisă în direct sau înregistrat, de către un reporter. Așadar ,,anostul ” platou d e
unde se difuzau știrile era variat după revoluție cu diferitele locații din România și din lume.
Revoluția din 1989 avea însă să -i aducă televiziunii române mai mulți rivali,
referindu -ne aici la îmbogățirea posturilor de televiziune dar și a altor mijlo ace de informare
în masă, idee prezentată de altfel și de către Rosemarie Haineș :,, t recerea României de la
totalitarism la democrație a atras după sine două fenomene sociale majore: dezvoltarea mass –
media și reconfigurarea politicului (…). Libertatea de expresie și deci emanciparea presei,
pluralismul ei oferă imaginea unei societăți dinamice și pluraliste.”39

38 Mirela Lazăr, Noua televiziune și jurnalismul de spectacol , Ed. Polirom, Iași, 2008, p.39
39 Rosemarie Haineș, Televiziunea și reconfigurarea politicului: studii de caz:alegerile prezedențiale din
România din anii 1996 și 2000 , Ed.Polirom, 2002, București, p.165

31
Așa-zisa ,,monopolizare a informației la nivel national”40 a fost fructificată de TVR
după revoluție și până spre 1994 în pofita apariției unui nou p ost de televiziune denumit
SOTI( Societatea pentru Organizarea unei Televiziuni Independente). Posturile comerciale
apărute ulterior (PRO TV, Antena 1) au preluat încetul cu încetul din audiență prin
diversificarea conținutului difuzat.
Mihai Coman, import antă personalitate din domeniul jurnalismului, în cartea sa
,,Mass -media în România post -comunistă” arată foarte amănunțit cum s -a dezvoltat TVR
după revoluție ș i cum și -a schimbat opțiunile î n ceea ce privește conținutul și emi siunile:
,,televizi unea publică al cărei canal principal, TVR1, nu a fost concurat până la jumătatea
deceniului de competitor i semnificativi a reacționat diferit: o perioadă de timp grila ei de
programe a fost una mixtă cu un număr important de emisiuni cu finalitate cultura lă și
educativă (teatru, documentare științifică filme de artă, emisiuni de dezbatere culturală); după
1996 când supremația ei a fost evident amenințată ea a abandonat pur și simplu obligațiile
cultural -educative și a promovat mimetic și fără o strategie c lară programele de tip comercial.
Celălalt canal, TVR2, (care acoperă 60%) din teritoriu a avut evoluții sinuoase fiind construit
ca o anexă a primului canal pentru a difuza emisiuni mai puțin importante.”41
Cu privire la cele enunțate de Mihai Coman țin to tuși să contrazic afirmația că după
1996 TVR ,, a abandonat e misiunile cultural -educative.” Printre exemplele cele mai elocvente
de emisiuni culturale care îl contrazic sunt ,,Teleenciclopedia” și ,, Tezaur Folcloric”.
Totodată unele dintre emisiunile cult ural-educative au fost difuzate sub alte forme, respectiv
TVR a preferat să nu dedice întregi emisiuni evenimentelor culturale sau educative ci să le
includă în conținutul știrilor matinale, de prânz sau de seară. Întărind argumentul arăt că
anumite even imente socio -culturale au început să fie difuzate chiar dacă au avut caracter
periodic, precum spectacolul ,,Eurovis ion” care este difuzat de TVR anual, din 1994 și până
în prezent.
Părerea mea este împărtășită și de către observatorul mass -media Liviu Antonesei
care își expune punctul de v edere în cartea lui Peter Gross, Colosul cu picioarele de lut și
referindu -se la anul 1995: ,, u rmărind programele de știri la TVR, ai impresia că România este
o tară în care expozițiile și târgurile sunt deschise perman ent și se organizează permanent
simpozioane. Între o grevă și deschiderea unei expoziții unui pictor obscur, TVR o va alege
întotdeauna pe a doua.”42

40 Adrian Gavrilescu, op.cit , p.150
41 Mihai Coman, Mass -media în perioada post -comunistă , Ed.Polirom,2003, București,p.98
42 Peter Gross, Colosul cu picioare de lut -Aspecte ale presei românești post -comuniste, Ed. Polirom,1999, Iași,
p.129

32
Noul regim politic, cel democratic s -a folosit de mass -media în continuare pentru
manipularea opiniei pub lice. Totuși, TVR fiind sub controlul unui parlament format din
membrii unor mai multe partide, nu a mai putut fi folosită ca armă politică după anul 1992. În
schimb, actorii politici d in perioada 1992 și până în prez ent au acaparat posturile de
televiziu ne comerciale și le -au transformat în mijloace proprii de propagandă.
Efectul dorit de acești factori politici nu are aceeași intens itate ca atunci când TVR era
arma partidului comunist sau când TVR se afla sub controlul FSN deoarece în acele timpuri
era singura televiziune urmărită de toată populația, pe când în perioada la care facem referire,
cetățeanul are posibilitatea de a urmări diverse canale și de a schimba programul dacă nu este
de accord sau dacă nu împărtășește ideile difuzate de aceasta.
Deci, cu toate schimbările care au intervenit pe plan politic, TVR s -a adaptat oricărei
situații și, până la urmă tot politicul a fost cel care a decis (prin legi scrise) ca Televiziunea
Română să rămână independent, sub controlul unui Parlament diversificat și să nu mai fie
folosită ca armă politică.

2.3. TVR și rolul său de ambasador in mass -media mondială

TVR în calitatea sa de serviciu public nation al de televiziune a fost, este și va fi
reprezentativ pentru imaginea României în lume și pentru stabilirea unor relații cu celelalte
televiziuni naționale, fiind asemenea unui ,,ambasador” care promovează toate evenimentele
petrecute în spațiu l intern și internaț ional cu bune și cu rel e.
Deși a fost o lungă perioadă restrâns ca emisie și cenzurat de regimul comunist, din
anul 1995 TVR, prin canalul TVR Internațional, începe să transmită și să fie recepționat și de
către românii din afara granițelor țării. Acest post a luat ființă după intrarea în vigoare a Legii
nr. 41/1994 însă a fost lansat oficial pe 1 decembrie 1995.
În viziunea lui Valentin Nicolau exprimată în cartea ,, TVR -mărire și decădere.
Televiziunea publică în România și modelele europene” TVR Internațional este ,, canalul
public de televiziune care promovează imaginea României în lume reprezentând pe plan
audiovizual corespondentul ca nalelor internaționale europene , cum ar fi T V5, BBC World,
TVE, RAI Internaț ional, Polonia TV, Duna TV etc.”

33
În prezent TVR Internațional poa te fi recepționat de pe toate continentele lumii, 24 de
ore din 24 la o calitate a imaginii foarte ridicată, fiind de altfel primul post de televiziune care
a realizat acest lucru.
Producătorul executiv al TVR Internațional, Cristina Leorenț declara într -un interviu
în anul 2014 că ,, pentru români, TVR Inte rnațional înseamnă legătura cu ț ara, cultura și limba
română, nostalgia amintiri lor legate de zonele unde au tră it sau unde au rămas rudele lor, dar
și posibilitatea de a afla informații despre locuri de muncă, destinații de vacanță și investiții pe
care ar dori să le facă în țară.”43
Un pas important pentru TVR a fost alinierea sa cu alte televiziuni naționale din
Europa, aliniere care s -a făcut prin adeziunea sa la European Broadcasting Union (EBU).
Această organizație numără ,, 74 de membri activi din 56 de țări din întreaga lume, în special
în Europa. ”44 Principalul merit al acestei legături e ste difuzarea Concursului Muzică
Eurovision.
După activarea canalului TVR Internațional românii din afara țări i dar și străinii au
putut viziona atât imagini petrecute în timp real dar și prețioase imagini din arhivele TVR.
TVR este un ,,ambasador” al mass -mediei românești în lume deoarece este un serviciu
public de televiziune iar ,,serviciile publice de televizi une se bucură de un statut privilegiat la
nivelul stabilirii politicii europene, fiind considerate un element vital pentru democrație dar și
o parte esențială a culturii europene.”45
Cristina Leorenț, actualul producător executiv al TVR Internațional (ianuarie 2014 –
prezent) și -a propus să facă din acest canal de televiziune un adevărat sprijin pentru românii
de dincolo de frontiere și să le ofere întotdeauna material de cea mai bună ca litate. Încă de la
început a vrut să -și pună amprenta asupra a ceea ce urma să se difuzeze. Emisiunea ,,Lumea
și noi” este considerată a fi ,, vârful de lance al postului TVR Internațional”46 și constituie
începutul unei noi ere pentru acest canal de telev iziune. Producătorul își propune să înlăture
imaginea negativă a postului datorată redifuzări i continue a acelorași emisiuni , astfel a luat
decizia de a crea emisiuni producție proprie. Cristina Leorenț spunea în anul 2014 într -un
interviu acordat pentru ,,Pagini românești” că ,,tronsonul de emisiuni Lumea și noi , difuzat de
luni până vineri , la ora 20,30 și retransmis la ora 02, 30 (orele României), este îndrăgit și
lăudat de membrii comunităților românești din străinătate. Filmele pe care TVR Internaționa l
le promovează sunt un pilon important în grila postului și aduc întâlniri cu cinematografia de

43TVR Internațional, în per manentă legătură cu diaspora , Data accesării 19.05.2017
44 Constantin Schifirneț (coord.), Europenizarea societății românești și mass -media, Ed.Comunicare.ro,
București, 2011, p. 105
45 Valentin Nicolau, op.cit. , p.51
46 TVR+ , Data accesării 19.05.2017

34
aur, dar și cu noul val de regizori români. Acestea au ore speciale de difuzare pentru America
de Nord. Cu siguranță, programele de știri și actualitate, trans misiunile sportive, dar și
emisiunile culturale, religioase, pentru copii, de agricultură, turism, de divertisment, folclor,
cu imagini din arhiva TVR, preluate de la TVR 1, TVR 2 și TVR 3 sunt apreciate de românii
din străinătate.”47
Printre evenimentele c are au făcut cinste României la nivel mondial se numără
redifuzarea în limba română a Jocurilor Olimpice din anul 1976, unde Nadia Comăneci,
gimnasta română a obținut prima notă de 10 din istoria Jocurilor Olimpice, red ifuzarea
primului zbor în spatiu l cos mic al unui român, eveniment care s -a petrecut în anul 1981,
protagonist fiind Dumitru Prunariu dar și alte multe evenimente transmise lumii întregi din
arhivele TVR.
Emisiunile difuzate de TVR pe plan internaț ional sunt de cele mai multe ori preluate
de pe alte canale ale Televiziunii Române p recum TVR1, TVR2, TVR Cultural și se
adresează în special vorbitorilor de limba română. Ca excepție de la regulă emisiunile
culturale difuzate de TVR Internațional pot fi urmărite și de străini care pot cunoaște ast fel
locuri de interes turistic dar și informații despre organizarea unor evenimente anuale la care
își pot rezerva din timp accesul și plănui resursele.
Românii din Diaspora care nu au acces la internet pot viziona prin TVR Internațional
evenimentele pe trecute în timp real, întâmplate în țară sau în străinătate, fiind un bun
centralizator de date întrucât difuzează nu doar știri obișnuite ci și știri despre evenimente
culturale mai puțin mediatizate pe TVR1, TVR2 sau alte canale de televiziune. Pe lângă TVR
Internațional, TVR mai emite în mediul ext ern prin diviziunea sa, TVR Moldova canal
destinat cetățenilor din Republica Moldova.
Documentarele producție proprie realizate pentru TVR Internațional au avut un
impact răsunător, obținând a stfel aprecieri internationale. De exemplu, documentarul
,,Tochitură de miel cu ceapă și unt de oaie” realizat de Iulian Foișor pentru TVR Internațional,
a fost selectat în competiția oficială -la secțiunea cadRO -a Festivalului Internațional de Film
Documen tar CRONOGRAF, Chișinău, 2013.”48
Rolul său de ambassador al mass -mediei românești este argumentat și de faptul că
TVR face parte din mai multe organizații din domeniul audiovizualului printre care se
numără:,, European Broadcastin Union ( EBU), European Gr oup of Television Advertising
(EGTA), Asociația Televiziunilor Publice Regionale din Europa (CIRCOM Regional),

47 TVR Internațional, în permanentă legătură cu dia spora Data accesării 19.05.2017
48 TVR+ ,Data accesării 19.05.2017

35
Federația Internațională a Arhivelor de Televiziune (IFTA).”49 Toate aceste colaborări asigură
TVR -ului o imagine competitivă în țară și în lume p recum și posibilitatea acestuia de a difuza
evenimente de interes mondial printre care Eurovision, Campionatele Mondiale și Europene
de Gimnastică, Campionatele Mondiale și Europene de Fotbal, Jocurile Olimpice etc.
Pentru conținutul difuzat, TVR Intern ațional a fost premiat nu o dată ci de mai multe
ori la nivel i nternaț ional în cadrul festivalului intenațional Hot Bird TV Awards la diferite
categorii. În anul 2006, TVR Internațional ,,a fost premiat la categoria Inovație a produsului,
inivație tehnologic ă, dinamism pe piață”50 iar în anul 2008 ,,a obținut premiul categoriei
National Window, pentru reportajul ,,Italieni versus romi” , realizat de Aurelia Tescaru.”51
Istoria românilor poate fi revăzută prin diferite documentare difuzate de -a lungul
timpului d e către TVR Internațional care este un mijloc de educare nu numai pe plan intern ci
și extern.
Datorită politicii dezorganizate și a managementului defectuos, încep ând cu anul 2000
și până în prez ent TVR a acumulat mari datorii, fapt pentru care EBU a deci s sancționarea
României prin neparticiparea la ediția Eurovision din anul 2016. Ulterior, în urma achitării
datoriei, TVR a primit drept de participare și difuzare la acest concurs care promoveaza
diversitatea culturală.
Rapoartele de activit ate ale TVR di n perioada recentă arată că ,, emisiunile
informative, sportive, talk -show -urile politice, juridice, economice, emisiunile despre
evenimente în care sunt implicate românii din comunitățile din afara granițelor, filmele
artistice românești, producțiile de di vertisment, spectacolele de muzică și folclor, festivalurile
naționa le și internaț ionale sunt programele care au alcătuit oferta TVR Internațional.”52
În ultima perioadă se observă o strânsă colaborare între marile televiziuni naționale,
fapt care permite nu doar eficientizarea costurilor de producție dar și o mai bună înțegere a
evenimentelor din teren.
Adeseori vedem în audiovizual imagini preluate de alte canale de televiziune fie
datorită faptului că aceste canale au avut exclusivitate în transmiterea evenimentului, fie
pentru faptul că ele conțin imagini mai sugestive sau de o mai bună calitate.
În jurnalele sale, TVR s -a folosit de multe ori de imagini și materiale preluate de la
giganții mediatici europeni și mondiali. Imaginile filmate de TVR în ti mpul Revoluției din
decembrie 1999 au fost preluate de canale de tel eviziune internaț ionale pentru a putea
evidenția în amănunt detaliile căderii ,,Cortinei de Fier”. Totodată televiziunile din alte state

49 Grilele de programe ale TVR se redefinesc , Data accesării,19.05.2017
50 TVR Internațional, premiat la Hot Bird TV Awards 2006 , Data accesării 19.05. 2017
51 TVR Internațional, premiat la Veneția , Data accesării 19.05.2017
52 Raport de activitate TVR pentru anii 2013,2014,2015

36
au apelat la transmisiunile TVR în defavoarea canal elor comerciale din România întrucât
postul national de televiziune a reușit să tran smită imagini fără a le altera conținutul și fără a
le nuanța din punct de vedere politic.
TVR, prin canalul TVR Internațional oferă o imagine arbitrară a evenimentelor
petrecute în România și în străinătate, o viziune comună cu a majorității. Asemenea unui
ambasador, TVR promovează drepturile românilor din străinătate la informare și dreptul de a
beneficia de același nivel de cultură de care beneficiază telespectatorii din România.
TVR își propune promovarea culturii minorităților naționale și în afara granițelor țării
pentru asigurarea unui climat de pace favorabil dezvoltării multietnice a românilor. De
exemplu unele emisiuni sunt difuzate în limba germană sau limba magh iară. Prin aceste
emisiuni difuzate în mai multe limbi, străinii pot înțelege cum s -au păstrat, sau deopotrivă
schimbat obiceiurile neamurilor lor care trăiesc pe meleagurile românești.
Televiziunile comerciale au încercat mereu să domine televiziunile pu blice însă în
opinia mea, întotdeauna cele din urmă vor fi privite ca adevărați ambasadori deooarece
beneficiază de autoritatea statelor din care provin și reprezintă interesele legitime ale
cetațeanului sub sancțiunea legilor ce le reglementează activitat ea și a Constituției .

37
CAP. III ROLUL TELEVIZIUNII ROMÂNE ÎN VIAȚA SOCIALĂ

3.1.Trecerea de la 600 de ore de emisie pe an la e misia continuă. Cenzura
pozitivă , cenzura negativă și transparența

Ultimii o su tă de ani au marcat o evoluție explozivă a tehnologiei și implicit a vieții
sociale a oamenilor care au folosit diversele mijloace tehnice pentru dezvoltarea lor în toate
planurile. Televiziunea are un rol deosebit în dezvoltarea vieții sociale a individului . În
Româ nia, acest rol și l -a asumat în perioada 1957 -1989 și chiar pâ nă spre sfâ rștul anului 1994
TVR , care deținea controlul pe piața audiovizualului, fiind cel mai bun formator de imagine al
cetățeanului româ n.
Personal, sunt de aceeași părere cu cea exprimată de Pavel C âmpeanu precum că
,,pentru societățile cu o dezvoltare economică și culturală întârziată introducerea televiziunii
și utilizarea ei corespunzătoare pot reprezenta factori de progres extrem de productivi.
Televiziunea poate juca un rol decisiv în lu pta contra subdezvoltării, pentru alfabetizare,
pentru ameliorarea unor tehnici productive, pentru popularizarea unor deprinderi de igienă
etc.”53
Tot Pavel Câmpeanu arată și efectele negativ e care se pot produce respectiv că ,,pe
măsură ce societățile sunt mai dezvoltate iar problemele omului depășesc imperativele
stomacului incluzându -și-le pe cele ale imaginației, studiul posibelelor efecte disfuncționale
ale televiziunii devine din ce în ce mai necesar. Prima condiție p entru întrebuințarea utilă a
oricărui instrument este evitarea întrebuințării lui nocive.”54
Pe parcursul dezvoltării istorice a TVR începută cu cele 600 de ore de emisie pe an și
continuând până în zilelel e noastre cu emisie neî ncetată, oamenii care au con trolat direct sau
indirect această instituție au folosit numeroase mijloace și procedee tehnice, precum cenzura
și variatele sala forme în scopuri uneori etice alte ori imorale și licite sau ilicite.
Doresc să exprim ideea că până și dezvoltarea greoaie a televiziunii din punct de
vedere al orelor de emisie și ramificării canalelor TVR af ișează o formă de cenzură prin care
oamenii din fruntea regimului comunist nu doreau să arate cetățenilor adevărata realitate
pentru a -i împiedica pe aceștia să o compare, să o analizeze sub toate formele cu cea din țările
mai dezvoltate. Consider că această șovăire a dezvoltării sociale a cetățeanului român a fost
folosită de comuniști ca mijloc de înrobire a românilor și a transformării acestora din oameni
liberi în muncit ori ai statului.

53 Pavel Câmpeanu, op.cit. , p.131
54 Ibidem, p.131

38
Nomenclatura, așa cum era denumită clasa oamenilor politici d in perioada comunistă,
se situa pe o poziție evidentă de superioritate față de restul populației iar egalitatea deplină și
proprietatea comună, principii de bază a le epocii de aur erau încălcate flagrant. De la apariția
sa, TVR a fost utilizată de clasa politică pentru a evidenția ,, mersul bun al lucrurilor” sub
umbrela regimului.
Pentru a explica cum influențează cenzura percepția telespectatorilor trebuie să
identi ficăm mai întâi formele acesteia, apariția, apoi să ne facem o i magine cât mai amplă în
ceea ce privește definirea cenzurii.
Articolul ,, Cenzura ca mec anism de apărare a ideologiei în democrație și totalitarism”
scris de Daniel Ionică în revista Sfera Poli ticii prezintă în mod succint dar complex , rolul
jucat de cenzură atât în societațile democratice cât și toatalitare, întregul său articol putând fi
redus la următoarea afirmație: ,, Cenzura este un instrument vital pentru unele (regimuri) și un
rău necesa r pentru altele (regimuri), însă scopul ultim este asemănător: apărarea și perpetuarea
modului considerat a fi cel legitim de a conduce și a vedea felul în care lumea trebuie să
existe.”55
Despre cenzură is toria lumii ne poate da numeroase exemple. Unul dintre acestea
poate ,, cel mai celebru și cel mai răspândit si stem de cen zură al epocii era cel al Biser icii
Catolice cu al său Index al cărților interzise . Indexul era un catalog tipărit – poate mai bine
descris ca ,,un anti -catalog” -al cărților tip ărite pe care credincioșilor li se interzicea să le
citească.”56
Dicționarul explicativ al limbii române actual atribuie mai multe sensuri termenului
cenzură, însă cel de bază rămâne acela că semnifică u n ,, control exercitat de anumite organe
ale unui stat asupra publicațiilor, spectacolelor, emisiunilor și , în timp de război asupra
corespondenței trimisă prin poștă.”
Observăm deci c ă cenzura nu are aici o conotație neapărat negativă, având mai mult
un rol de ,,filtru” pentru a împied ica receptorul de a vedea imaginea de ansamblu a realității.
Din această definiție consider că cenzu ra îmbracă două forme respectiv , cenz ura pozitivă și
cenzura negativă . Opusul cenzurii consider că este transparența sau lipsa controlului.
Așa cum am ară tat anterior cenzura a fost folosită de regimul comunist în toate zonele
mass -mediei românești, deci și la TVR , însă având un scop ,, nociv” pentru populație întrucât
a împiedicat viața social ă a indivizilor.

55 Daniel Ionică, Cenzura ca mijloc de apărare a ideologiei în democrație și totalitarism , Data accesării
25.05.2017
56 Asa Briggs, Peter Burke, Mass -media.O istorie s ocială.De la Gutenberg la Internet , Ed. Polirom, Iași, 2005,
p.53

39
Cenzura pozitivă pe de altă parte , poate fi fo losită și este folos ită pentru a proteja
anumite categorii de persoane să vizioneze ori să asculte conținuturi care le -ar putea afecta
normal a dezvoltare social ă.
Efectele cenzurii pozitive se pot vedea și î n cadrul TVR, mai ales atunci câ nd este
difuzat Telejurn alul sau filme care nu trebuie văzute de anumite categorii de vârste.
Mesajele video și/sau audio care avertizează telespectatorii cu privire la faptul că
materialele ce urmează să fie difuzate se adresează numai anumitor categorii pot ap ărea
înaintea difuzării sau chiar și în timpul vizionării, cum ar fi de exemplu acele pictograme care
indică vizionarea doar ,,cu acordul părinților” (AP) sau sunt exceptate categoriile de vârstă :
persoanele sub 15 ani , persoanele sub 18 ani .
Aici include m și avertizările făcute pentru protejarea persoanelor care suferă de
epilepsie au alte boli psihice care datorită vizionării anumitor ima gini pot izbucni în crize.
TVR dar și canalele comerciale din România mai folosesc cenzura prin afișarea
neclară a ima ginii s au acoperirea anumitor persoane , obiecte sau înscrisuri cu o ,,bulină” de
culoare distinctă, acest lucru întâmplându -se pentru a feri telespectatorii de imagini
dezgustătoare, care pot afecta emotional, de nuditate, cruzime etc.
În ceea ce privește transparența sau lipsa controlului asupra conținutului difuzat în
mediul audiovizual, consider că aceasta ar avea efecte mult mai grave și dăunătoare societății
decât cenzura negativă deoarece interesele financiare și egoismul oamenilor poate duce la
difuzarea unor conținuturi negative asupra populației precum: pornografia, cruz imea față d e
animale și/sau oameni, violenț a, consumul de alcool și alte subsanțe nocive. Toate aceste
,,produse TV” odată privite de către copii dar și alte categorii sociale care trebuie ocrotite , pot
altera psihicul și comportamentul acestora.
În perioada comunistă TVR se supunea legilor țării ca oricare instituție mass -media și
trebuia să respecte Constituția Republicii Socialiste din anul 1965 care aducea restrângeri
libetăț ilor fundamentale. Astfel în textul fundamental era stipulat că ,, Libertatea cuvântului,
presei, întrunirilor, mitingurilor și demonstrațiilor nu pot fi folosite în scopuri potrivnice
orînduirii socialiste și intereselor celor care muncesc.”57
Instrumentul pr in care regimul comu ninist folosea cenzura purta numele de Direcția
Generală a Presei și Tipăriturilor care din anul 1965 se transformă în Consiliul de Stat al
Presei și Tipăriturilor.
Raportul Comitetului Central al Partidului Comunist din anul 1968 trans mitea anumite
direcții ,,trasate” de Nicolae Ceaușe scu mass -mediei respectiv că ,, presa, radioul și
televiziunea și -au câștigat prețuirea celor mai largi mase. (…) Radioteleviziunea trebuie să

57 Art.29 din Constitutia Republicii Socialiste România 1965

40
realizeze o continuă îmbogățire calitativă a emisiunilor, o mai mare varietate a temelor, care
să îmbrățișeze toate aspectele vieții sociale precum și perfecționarea mijloacelor de
prezentare. Ea trebuie să manifeste o exigență sporită în alcătuirea programelor, prezentâ nd
opere de literatură, teatru, cinematografie cu un profund conținut social, spectacole și emisiuni
muzicale de înaltă ținută artistică, aducându -și contribuția la lărgirea orizontului politic și
cultural al ma selor, la formarea gustului estetic și la satisf acerea cerințelor lor de frumos.” 58
Aceste in dicații date de liderul comunist ve neau în contextul în care Ceaușescu, nou
ajuns la putere , dorea să se facă remarcat prin critica adusă împotriva fostului conducător,
Gheorghe Gheorghiu -Dej.
Într-un interviu acordat ziarului Evenimentul zilei , Florin Brătescu ,, primul bărbat din
televiziunea românească” povestea cum în anii preluării puterii de către Nicolae Ceaușescu,
acesta folosea emisiunea Reflector, emisiune cu tentă critică pentru a evidenția deficiențele
datorate politicii duse de către anteces orul să u. Insă această expunere reală a stărilor de fapt
nu a durat mult , după cum el însuși explică: ,, am mers cu Reflector până când am intrat în
epoca Ceaușescu și nu îi mai convenea. Emisiunea a avut asemenea priză încât nimeni nu
avea curaj să zică să încetăm. S -au găsit pretexte.”59
O altă mărtuire importantă prin care se evidențiază puterea cenzurii în cadrul TVR este
prezentată în interviul acordat de Delia Budeanu ,, cunoscuta crainică a Televiziunii Române”
pentu ziarul Adevărul prin care aceasta relata că ,, fișa postului nostru nu prevedea redactarea
textelor. Erai obligat să trăiești în perimetrul a o sută de cuvinte. Acolo în interiorul lor se
petrecea tot.”60 Marea personalitate a TVR ar fi dorit să își exploateze mai mult talentele , nu
doar să recite ceva dictat de alții, ci și să rostească aspecte create de ea, păreri proprii.
Grila programelor TVR din perioada 1965 -1980 a trezit nemulț umiri lui Nicolae
Ceaușescu, soției sale dar și apropiaților întrucât ceea ce se difuza conținea anumite ,, imitații
occidentale ” și se considera că prin această metodă a copierii ,,se prezenta fals capacitatea lui
creatore” , afirmația făcând referire la poporul roman. Nu erau pe placul liderului nici
,,maimuțărelile” prezentatorilor bărbați și nici ,,ținutele indecente” ale prezentatoarelor.
În raportul din anul 1969 al Comitetului Central al PCR, Nicolae Ceaușescu dorea ca
,,televiziunea – urmărită azi în România de milioane de cetățeni – trebuie să devină o tribună de
dezbatere captivantă a problemelor economic e, politice, sociale și etice care preocupă
societatea noastră, o scenă de prim rang a celei mai valoroase arte și culturi naționale și

58 Raportul C.C. al P.C.R. la Congresul al IX -lea al partidului in Nicolae Ceaușescu, România pe drumul
desăvârșirii construcției s ocialste – Rapoarte, cuvîntări, articole , Ed. Politică, București, 1968, p. 91 -92
59 Gabriel Fereșteanu, O poveste de excepție! Florin Bră tescu, PRIMUL bărbat din TELEVIZIUNEA
românească! , Data accesării 25.05.2017
60

41
universale, un instrument de masă pentru perfecționarea multilaterală a omului, pentru
formarea conștiinței socialiste a tuturor cetățenilor patriei noastre.”61
Etapa comunistă a TVR a fost una controlată, supusă cenzurii și supravegherii
partidului unic în aceeași manieră în care Securitatea monitoriza societatea românească. Pe
lângă aspectele negative ale cenzurii, TVR a știut totuși și a reușit să difuzeze programe ale
căror conținuturi nu aduceau atingere dezvoltării normale a indivizilor și din acest punct de
vede re, realizând o paralelă cu cee a ce se întâmplă în zilelel noastre , consider că are ,, un
plus”.
Trecerea de la practicile jurnalistice comuniste la cele post -decembriste nu a
împiedicat diverșii actori ai Pu terii să acționeze din umbră folosind cenzura asupra TVR.
Exemple privitoare la cum ,, cenzura de la TVR ” continuă , sunt numeroase însă le voi
evidenția doar pe cele mai elocvente, pe cele care au o încărcătură impo rtantă asupra
evenimentelor ce au în prim plan actorii politici din țara noastră.
Un exemplu recent al dovezii că cenzura a continuat să fie o practică la TVR îl
constituie întâmplarea din anul 2015 când la întâlnirea ministrului MAE cu omologul său
german, Frank Walter Steinmeier, oficialul roman i -a oferit acestuia o broșură pe care era
imprimată harta Franței dar colorată în drapelul Germaniei, întâmplare care nu a fost difuzată
de TVR.
Narcisa I orga, fost membru al C.N.A. a reacționat imediat la acest lucru prin postarea
făcută pe blogul său in titulată ,,Ce vede tot pământul, nu difuzează TVR: știrea despre broșura
MAE a fost cenzurată.” Bl oggerul se arăta foate indignat de faptul că ,,știrea a f ost ratată
inexplicabil luni , când s -a produs evenimentul iar marți a fost scoasă din buleti nul informativ
al TVR la ordinul lui Claudiu Lucaci, director de știri. Abia ieri după ce ministrul de externe
anunțat demisia purtătorului de cuvânt și după ce pri m-ministrul a avut o poziție publică pe
subiect, a îndrăznit si TVR să difuzeze știrea.”62
În februarie 2014, Beatrice Comănescu, fost director al TVR Internațional, a declarat
că Stelian Tănase (fost președinte interi mar al TVR) a contactat -o telef onic și i-a cerut să
scoată de pe post documentarul ,, Moștenirea clandestină” pe motiv că ar face ,, propagandă
comunistă.”
În societatea contemporană a devenit tot mai evident rolul televiziunii , care în opinia
mea trebuie să educe și să cultive pe telescpecatori , scopuri care nu ar putea fi realizate fără o

61 Raportul Comitetului Central al Partidului Comunist Român cu privire la activitatea P.C.R. în perioada dintre
Congresul al IX -lea și Congresul al X -lea și sarcinile de viito r ale partidului în Congresul al X -lea al Partidului
Comunist Român 6 -12 august 1969, Ed. Politică, București,1969, p.73
62 Nrcisa Iorga, Ce vede tot pământul, nu difuzează TVR: știrea despre broșura MAE a fost cenzurată , Data
accesării 25.05.2017

42
riguroasă și atentă selectarea a conținuturilor prezentate, lucru ce poate fi realizat prin cenzura
pozitivă.

3.2. Emisiuni de succes ante și post -decembriste. Teatrul în direct la TVR

Făcând abstracție de toți factorii externi care au dirijat și influențat TVR de la origini
și până în prez ent, această instituție mass -media a reușit în pofida multor neajunsu ri să
realizeze emisiunii desăvâ rșite care au rămas ca amitiri nostalgice în memo ria româ nilor și din
care s -au cules informații utile pentru modelarea societății românești.
Televiziunea Română a por nit greoi drumul său istoric, cu un singur program care
însuma doar 600 de ore de emisie pe an din care doar două ore de emisie pe zi, format alb –
negru, fonduri puține, control strict din partea regimului și alți asemenea factori interni sau
externi care coroborați parcă au impulsionat valorile instituți ei media, fiind create adevărate
,,refugii” pentru telespectatori. Aceste ,,refugii” sunt reprezentate de teatrul în direct la TVR,
emisiuni de știri, de divertisment, de anchetă, de muzică, filme și documentare.
Anul 1957 a debutat cu transmisiunea în direct a specatacolelor de teatru pe care astăzi
le cunoaștem sub denumirea ,,Teatru în dire ct la TVR”. Prima piesă de teatru difuzată la TVR
a fost ,,Ziariștii” de Alexandru Mirodan, avându -l în rol principal pe Radu Beligan. Teatrul a
îmbinat aspectele pozitive și negative ale societății, tipare pe care orice telespectator le putea
găsi în lume a de zi cu zi, momente de dramă și de comedie care au stârnit un adevărat interes.
Putem afirma că teatrul televizat la TVR este ,,părintele” divertismentului în audiovizualul
românesc.
De la momentul transmiterii la TVR a primei piese de teatru, aces tea s -au înmulțit,
drept pentru care enumerăm: ,,Avarul” de Moliere , ,,Pescărușul” de Cehov , ,,Insula” de
Mihail Sebastian și alte asemenea piese răsunătoare. Perioada de glorie a teatrului în direct la
TVR s -a desfășurat între anii 1968 -1970 când TVR a primit premii la Festivalul Internațional
de Teatru de Televiziune de la Sofia pentru piesele: ,,Surorile Boga”, ,,Discurs pentru o
floare”, ,,Teatrul”.
Difuzarea acestor spectacole de teatru nu numai că a lărgit audiența TVR dar a și
promovat teatrul în România. Teles pectatorii de rând puteau urmări o piesă de teatru fără a se
mai deplas a la sala de spectacole și fără a fi nevoiți să aștepte la rând pentru cumpărarea

43
biletelor . Arhiva TVR a imortalizat nume celebre din zona te atrului românesc , astfel țin să îi
menționez pe:Gina Patrichi, Dan Nuțu, Irina Petrescu, Liliana Tomescu sau George
Constantin.
Printre emisiunile cele mai longevive transmise de TVR regăsim programul de
Revelion care deși este difuzat o singură dată pe an , a fost nelipsit de pe mic ile ecrane ale
TVR până în prezent. Emisiunile cele mai de success din perioada de debut a TVR au fost
cele destinate păstrării tradiției din mediul rural, precum Viața satului și Tezaur folcloric .
,,Viața sa tului”, emisiune difuzată începând cu anul 1958, prezenta aspect e din
societatea românească rurală, problem e cu care se întâlneau țăranii, ino vații în agricultură dar
și tradiții străvechi care se doreau a fi promovate. Întrucât dezvoltarea televiziunii a pornit din
mediul urban această emisiune nu a avut aderență la public în primii ani, fiind de mai multe
ori scoasă din grila de programe. Odată cu răspândirea tehnologiei, difuzarea TVR pe întreg
teritoriul țării și intrarea Românniei în Uniunea Europeană, emisunea Viața satului a fost
readusă pe mic ile ecrane, fiind și în zilele noastre apreciată de tinerii fermieri care găsesc
informații utile în vederea accesării fondurilor europene, obținerea subvențiilor de la APIA
dar și modalități prin care își pot crește producția.
Altă emisiune ce pune accent pe tradiția românească este Teazaur folcloric difuzată
încă din anul 1982 și prezentată de Mărioara Murărescu, ,, ambasadoarea folclorului
românesc”. Emisiunea promovează muzica populară, tradiții și obiceiuri din toate regiunile
țării, dansuri și voie bu nă. Ca și Viața satului , s-a bucurat și se bucură în continuare de mare
succes în principal în mediul rural, având un public alcătuit în special de persoanele de vârsta
a treia. Emisiunea și -a continuat difuzarea și în perioada post -decembristă iar decesul
regretatei prezentatore nu a împiedicat ascensiunea acestei emisiuni.
Cum am prezentat și în sub capitolele anterioare, emisiunile de știri de la TVR s -au
bucurat de mare audiență, fiind vocea autorității de stat. Prima emisiune informativă din
Români a a fost difuzată sub titlul ,, Informațiile după -amiezii” , devenită din 20 martie 1958
,,Jurnalul Televiziunii”, emisiune prin care românii erau la current cu informațiile de pe plan
național și internațional. În zilele noastre emisiunea de știri a dev enit cunoscută sub
denumirea ,, Telejurnalul” iar pe parcurs s -a ramificat fiind transmis ă în mai multe momente
ale zilei.
Datorită filmărilor de o calitate jurnalistică superioară , datorită profesionalismului și
actualității știrilor, Telejurnalul TVR a fost preferat de român i o lun gă perioadă de timp, iar
în prez ent se află într -o luptă acerb ă cu ,, Obeservatorul” Antenei1 , cu ,,Știrile PRO TV” și
cu știrile preze ntate la canalul Realitatea TV, aspecte care pot fi observate din tabel ul următor:

44
63

Odată cu venirea la putere a lui Nicolae Ceaușescu și cu schimbarea politicii de stat în
raport cu URSS la TVR s -a observant o schimbare astfel : ,,Televiziunea Română se achit ă de
sarcinile ideologice care -i revin, totuși, î ntr-un stat satelit al URSS, mai ales în preajma
evenimentelor politice pe care trebuie să le celebreze. (…) Împreună cu artele publice –
literatura, muzica pop și filmul – televiziunea română cunoaște după 1965, vreme de câțiva ani,
o dezvoltarre unică în istoria ei de dinaintea lui decembrie 1989 și o autoritate publică pe care
nu avea să o regăsească niciodată, nici după 22 decembrie 1989.”64
În această perioadă a anilor '60 -'70 s-au făcut remarcate emisiunile Transfocator și
Reflector , ambele de tip anchetă care aveau ca temă identificarea lipsurilor și cri ticarea celor
care prin greșelile sau abuzurile lor au provocat diverse daune societatții. Nicolae Ceaușescu
s-a folosit de aceste emisiuni în special de Reflector pentru a-și atrage popularitatea, arătâ nd
lipsurile d in perioada antecesorului său. Emisiunile au avut succes în răndul maselor deoarece
se bazau pe o documentare riguroasă evidențiând dovezi pentru ipotezele prezentate și
reliefa u aspect e pe care doar puțini români le cunoșteau.
Emisiunea Reflector este co nsiderată de unii autori ca fiind ,,strămoșul viitoarelor
emisiuni de investigație” deoarece modelul său a fost copiat și de alte televiziuni prezentând
același format însă sub alt nume pr ecum: România, te iubesc (PRO TV), Cu ochii'n 4 (TVR1 ),
Asta-i România( Kanal D ). Deși initial emi siunea ,,critica defectele de m entalitate și de
atitudini -fără aluzii ideologice sau politice”65 nu a trecut mult timp și ,, profilul emisiunii se

63 Manuela Preoteasa, Raluca -Nicoleta Radu, op.cit ., p.104
64 Alexandru Matei, op.cit, . p. 67
65 Ibidem , p. 93

45
modifică în 1968”66 când apare și schimbarea politicii ceaușiste în raport cu cea a țărilor
membre Tratatului de la Varșovia.
Tot din acea perioadă face parte și debutul cunoscutei emisiuni Teleenciclopedia .
Prima ediție a fost în direct , când un crainic prezenta subiectele emisiunii. De regulă
Teleenciclopedia se difuza în fiecar e sâmbătă de la ora 18, 50, program neschimbat și astăzi.
Fiind ,,emisiune magazin", telespectatorul a re acces la cunoștințe din domeniul ar tei, istoriei,
fizicii dar și din lumea vie și cultură în toate formele sale. Scopul emisiunii a fost și este
ridicar ea nivelului de cultură al telespectatorilor prin informații corecte și bine cercetate.
Cu toate că emisiunea în perioada comunistă nu a abordat subiecte politice , Comitetul
Central al P.C.R nu a ezitat să interzică difuzarea oricăror informații care pune au într -o
lumină favorabilă capitalismul și a oricăror date despre regii României sau despre religie .
Subiectele cenzurate în perioada comunistă au putut fi redate telespectatorilor după
,,prăbușirea” regimul autoritar.
Analizând programul săptămânal al TVR din perioada 1970 -1980 , sunt de aceeași
părere cu Alexandru Matei care arăta că ,,Luni este ziua dez baterii economice și sociale
(emisiuni informative, descriptive și aniversare), a concursurilor televizate, a romanelor
foileton; marți, este seara de t eatru, ziua emisiunilor pentru copii și adolescenți; miercuri este
seara socială și literară, dar și a Telecinematecii -a filmului de artă, iar joi, revine teatrului;
vineri, din nou emisiuni pentru tineri, emisiuni științifice; sâmbăta este se ara de var ietăți de
film, dar ș i a emisiunii celei mai lungi ș i mai puțin marcate de ideologie pe care a realizat -o
vreodată televiziunea română -Teleenciclopedia.”67
Un loc cu totul și cu totul aparte l -a avut Telecinemateca care a a re meritul de a fi
difuzat cele mai faimoase filme de nivel national și international. Victoria Bucur este
creatoarea faimosului generic al Telecinematecii care pune în prim plan figuri ale actorilor din
cunoscutele filme dar și scene faimoase. În interviul acordat ziarului Adevărul din dat a de 29
decembrie 2009, aceasta a declara t că ,,eu am idee f ixă: o emisiune nu se poate afirma fără
generic. (…) eu știam această melodie a lui Chaplin, ,, This is my song” din filmul ,, Contesa
din Hong Kong”. Nu rulase la noi, nu -l știa nimeni, dar știa m că melodia e foarte frumoasă și
atunci am ținut foarte mult să o alegem pentru fundalul sonor.” 68
Printre filmele care s -au bucurat de un real success în rândul telespectatorilor amintim:
,,All about Eve” (în rol principal Bette Davis), ,,Casablanca” ( Humphrey Bo gart în rol

66 Ibidem , p.93
67 Ibidem , p.147
68 Viorica Bucur : „O emisiune nu se poate afirma fără generic“ , Data accesării 2.06.2017

46
principal), ,,Rebec ca” cu Laurence Olivier și Joan Fontain, ,,Notorius” (Ingrid Bergman și
Cary Grant), ,,Vertigo”, ,,Torn Curtain” (Paul Newman și Julie Andrews) și multe altele.
Colecția de filme românești văzută de telespecta torii TVR este alcătuită printre altele
de: ,,Toate pânzele sus”, ,,D' ale Carnavalului”, ,, Pistruiatul”, ,,Mărgelatul”, ,,Cireșarii” dar și
colecția filmelor care îi are protagoniști pe Dem Rădulescu, Amza Pelea, Comisarul Roman.
În seria filmelor de succes difuzate de TVR se înscrie și serialul: , Dallas” care
paradoxal față de sfera de influență în care se afla România , arăta o lume a capitalismului, un
simbol al prieteniei dintre România și Statele Unite ale Americii. Nicolae Ceaușescu a fost un
mare fan a serialului, fiind fotografiat purtând o pălărie de cowboy similar ă cu cea purtată de
actorul J.R. interpretat de Larry Hangman. Acest serial considerat de mulți o telenovelă a avut
ca principală consecință emanciparea românilor către un trai de viață mai bun. M așinile de
lux, vestimentația, tehnologia folosită, locurile de unde se filma, mâncarea, toate acestea
văzute în serialul ,,Dallas” au ,, deschis ochii” românilor care au început să fie din ce în ce mai
nemulțumiți de nivelul de trai din România. În opinia mea această ,,porție de capitalism” a
fost picătura care a umplut pah arul și care a favorizat revoluț ia din decembrie 1989.
Efecte pozitive s -au întâlnit ș i în domeniu l modei unde atât femeile cât și bărbații au
început să -și compună ținutele aseme nea personajelor din film. În sfera social ă serialul a
produs mai multe efecte precum: folosirea unor replici din film în viața reală, folosirea de
pseudonime sau porecle , imitarea gesturilor actorilor și altele.
Datorită audienței crescânde a TVR, li derul comunist și -a dat seama că oamenii
muncesc mai puțin din cauza ,,televizorului” și astfel , începând cu anul 1985 reduce emisa la
programul principal la numai două ore pe zi iar apoi TVR2 a fost suspendat. Nicolae
Ceaușescu considera că pentru acoperirea datoriei externe este nevoie de economisire în toate
planurile și sectoarele de activitate și de o accentuare a muncii. Toate măsurile negative
pentru populație s -au văzut în revoluția din anul 1989 când România a ales democrația ca
sistem politic și capit alismul ca sistem economic.
După căderea comunismului , TVR s -a extins asfel încat au apărut noi programe
precum: TVR 2 care își reia activitatea 1990 , TVR Intenațional care începe să emită începând
cu anul 1995 apoi în anul 2000, respectiv 200 8 sunt în ființate TVR Cultural ,TVR3, TVR
HD, și TVR Info.
Schimbarea politică a influențat și modul de gândire al oamenilor care alcătuiau
televiziunea română, fiind promovate emisiuni de toate genurile. La fel ca în timpul
comunismului , în perioada 1989 -prezent s -au făcut remarcate o serie de emisuni care au atras
o audienșă semnificativă printre care menționăm: ,,Garantat100%”, ,,Surprize, Surpize”,
,,Dănutz SRL”, ,,Universul credinței”, Profesionițrii”, ,,O dată -n viață”, ,,Lozul cel mare”,

47
,,D'ale lu' Mitică”. La aceste emisiuni se adaugă și ,,veteranele”: ,,Tezaur folcloric”,
,,Telenciclopedia”, ,,Viața satului”.
Față de programul emisiunilor din pe rioada comunistă când emisiunill e erau difuzate
la aceeași oră în fiecare seară, în perioada contemporană grila de programe poate fi schimbtă
uneori de la zi la zi datorită evenimentelor cu impact social ridicat din țară sau din străinătate
datorită audienței scăzute dar și ca strategie a directorului de emisie.
În cee a ce privește programul de filme, acesta este vari at. De regulă filmele românești
au întâietate la TVR Cultural și la TVR 2 iar filmele străine se difuzează la TVR 1.
Printre cele mai importante evenimente socio -culturale unde TVR are exclusivitate pe
plan national se numără: Eurovision, Festivalul de muzică George Enescu iar în urmă cu
câțiva ani Cerbul de aur, Festivalul de muzică Mamaia.
Evenimentele sportive se bucură de mare audiență la TVR, mai ales cele de nivel
international precum Campionatul Mondial de Gimnastică, Jocurile Olimpice, Europenele de
gimnastică.
Toate aceste emisiuni cumulate reprezintă eforul jurnaliștilor, redactorilor,
scenografilor, prezentatorilor dar și a altor oameni din sfera televiziunii care împreună au
îmbogățit tezaurul TVR promovând identitatea națională a neamului românesc.

3.3. TVR, mijloc de comunicație între putere și societatea civilă

TVR a devenit un mijloc de comu nicație util între Putere și so cietatea civilă oda tă cu
înlăturarea regimului com unist și instaur area democrației în România. Această instituție de
stat este organizată și funcționează pe baza regulilor și principiilor cuprinse în Legea
nr.41/199 4 din 17 i unie 1994 privind organizarea și funcționarea Soci etății Române de
Radiofuziiune ș i Societății Ro mâne de Televiziune.
Televiziunea a cunoscut în decursul istoriei nenumărate definiții , accepțiunile
termenului multiplicându -se odată cu avansarea tehnicii. Deși ,,termenul televiziune fusese
inventat – în franceză – în 1900”69, în opinia mea râmâne valabilă și în zilele noastre definiția
exprimată de I.V.Kostîrkov și V.D.Krîjanovski conform căreia televiziunea desemnează
,,domeniul tehnicii care asigură – cu ajutorul unor dipozitive fotoelectrice speciale și a unor

69 Asa Briggs, Peter Burke, op.cit . , p.160

48
canale electrice de telecomunicație – posib ilitatea de a vedea imaginile unor obiecte foarte
îndepărtate, care, de regulă, sunt invizibile optic din punctul respectiv.”70
Pentru a înțelege însă de ce acest mijloc tehnic de comunicație realizează o legătură
între Putere și societatea civilă trebuie mai întâi arăta t ce înțelegem prin acești terme ni.
Puterea în sens politic este cons tituită de autoritatea statului , adică de ansamb lul
persoanelor, instituțiilor ș i normelor juridice care o reglementează, toate văzute ca un întreg și
funcționând pe baza susținerii și recunoașterii de către cetățenii statului.
Societatea civilă în schimb , desemnează oam enii obișnuiți ca simple persoane fizice
ori asociați în diverse entități precum patronatele, sindicatele, O.N.G -urile și altele asem enea
care împreună militează pentru respectarea drepturilor și obligațiilor cetățenești. Acest al
doilea element respectiv, societatea civilă are rolul, nu doar în democrație ci și în tel eviziune
de a ajusta ine chitățile din spatiu l public, de a contrabalansa Puterea.
Societatea civilă se face auzită la radio, la televiziune, în presa scrisă , prin informările
de orice fel trimise către jurnaliști, redactori, reporteri sau alte persoane ca re au rolul de a
informa publicul. In urma unui amplu proces de selecționare și editare a materialelor
informaționale primite, televizunea va difuza aspect ele de interes public către toți cetățenii.
Difuzarea ș tirilor de orice fel din spatiu l public prod uce mai multe efecte, cele mai
importante fiind: informarea telespectatorilor și sensibilizarea autorităților de stat.
Un exemplu pentru a arăta cum funcționează acest sistem este situația în care un
cetățean obișnuit sesizează scriptic sau prin înregistr ări audio -video o faptă de corupție a unui
funcționar public. În aceasă situaț ie postul de televiziune va face verifică rile de rigoare iar în
caz de confirmare , va prezenta aspectele constata te către publicul larg. În urma difuzării
acestui conținut nu num ai că telespectatorii vor urmări i ndignați comportamentul
funcționarului public dar și autoritațile de stat se vor sesiza din oficiu și vor lua toate măsurile
legale pentru sancționare respectivului salariat și repararea imaginii instituției.
În zilele noa stre televiziunea a devenit o in stituț ie de rang înalt , cu puterea de a
mobiliza masele iar cuvântul său ,,atârnă greu” în realizarea mecanismului democratic.
Asemenea unui ,,avocat”, televiziunea în general , apără interesele cetățenilor și se dore ște a f i
un motor care să ,,pună în mișcare” toate ,,articulațiile statului”. Acest rol îl joacă în România
TVR, prin cele 6 canale principale dar și prin cele 5 teritoriale.
Un eveniment intens mediatizat pe ecranele telespectorilor din România dar și din
străin ătate l -a reprezentat manifestaț iile din stradă , din capitala țării dar și din alte orașe din
teritoriu care au avut loc odată cu adoptarea de către Guvern a Ordonanței de Urgență
nr.13/2017 privind modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codu l Penal și a

70 I.V. Kostîkov , V.D. Krîjanovski, op.cit. , p.3;

49
Legii nr.135/2010 privind Codul de procedură penală prin care anumite fapte as imilate
corupției erau practic înlăturate din Codul Penal. Intensa mediatizare pe toate canalele de
televiziune dar și pe rețelele de socializare a determinat Putere a, referindu -ne aici la
Președinte, Guvern, Parlament, să renunțe la această initiativă legislativă.
Ceea ce încearcă televiziunea să promoveze este starea de normalitate dintr -o
societate. În România, TVR ca parte component ă din Societatea Română de Televizune are
obligația ,,să asigure (…) pluralism ul, libera exprimare a ideilor ș i opiniilor, libera
comu nicare a informațiilor, precum ș i informarea corectă a opiniei publice”.71
Am arătat astfel cum societatea civilă poate infl uența Puterea însă trebui e să
demonstrăm și că acest mec anism funcționează și invers.
Statul român prin instituțiile sale central e și locale as igură ,,autonomia și independența
editorial ă a serviciilor publice de radiodifuzine și de televiziune (care) sunt generate prin lege
iar programele acestora sunt ocrotite de orice ingerințe al e autorităților publice precum ș i de
influențele oricăror partide , formațiuni social -politice, sindicatele, organisme comerciale și
economice sau grupuri de presiune.”72 Această prevedere legală după cum am văzut și în
capitolele anterioare nu a fost întotdeauna respecatată din cauza dorinței de acaparare a
îmtregii puteri politice . În prezent singura instituție de stat capabilă să sancționeze TVR -ul
este Consiliul Național al Aud iovizualului care funcționează în baza Legii nr. 48/1992.
În momentul în care un eveniment important din scena politică a avut sau urmează să
aibă loc , precum organizarea unui referendum sau ale unor alegeri, Puterea prin reprezentanții
săi și purtătorii d e cuvânt aduc în atenția instituțiilor mass -media necesitatea organizării unor
informări către cetățeni, cele mai cunoscute fiind conferința de presă , luarea de poziție ș i
dezbaterea televizată. În cadrul acestor activități mediatizate, Puterea prezintă an umite aspecte
mult mai repede și mai ușor decât prin publicarea lor în Monitorul Oficial al României cu
scopul de a fi respectate de către toți cetățenii care se afl ă pe teritoriul României. Acest
exercițiu de autoritat e de stat funcționează foarte bi ne în țările mult dezvoltate cum ar fi
Statele Unite ale Americii, Germania, Franța și Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de
Nord , întrucât publicul mult prea ocupat cu a ctivitățile zilnice n u accesează legile nou intrate
în vigoare , ci caută în schi mb informații de interes de public.

71 Art. 3, Legea nr.41/1994*) din 17 iunie 1994 privind organizarea ș i funcționarea Soci etății Române de
Radiofuziiune ș i Societății Româ ne de Televiziune.
72 Art.8, Legea nr.41/1994*) din 17 iunie 1994 privind organizarea ș i funcționarea Soci etății Române de
Radiofuziiune ș i Societății Române de Televiziune.

50
Se observă în ultimul timp, referindu -ne aici la România, o explo atare a informațiilor
din spatiu l public de către televiziunile comerciale și redarea lor sub o altă ,,nuanță politică”
decât cea reală sau chiar falsifica rea știrilor.
Întrucât TVR este finanțată exclusiv prin bani publici nu poate fi demonstrat u n interes
pentru anumite partide sau personalități din sfera politică. Pe altă parte, televiziunile
comerciale din dorința de a face profit apelează sau acceptă (d e) la anumiți sponsori sume
considera bile de bani pentru a populariza sau fraterniza în rândul telespecatorilor o anumită
entitate politică.
Așa cum este cuprins în prevedrrile art.9 din Legea 41/1994 privind organizarea ș i
funcționarea Soci etății Române de Radiofuziiune ș i Societății Române de Televiziune,
,,serviciile publice de radioteleviziune și de televiziune sunt obligate să tran smită, cu prioritate
și în mod gratuit, comunicatele sau mesajele de interes public primite de la Parlament,
Preledintele României, Consiliul Suprem de Apărare a Țării de la Guvern”, aceasta
însemnând că și TVR -ul este oblig at să difuzeze respectivele com unicate.
Cu toate că misiunea TVR și rolul său în societate sunt construite în mod liber fără
constrângeri și fără implicar ea statului român, totuși l egiuitorul a impus anumite restricții în
ceea ce privește conținutul difuzat, cea mai importantă fiind în opinia mea aceea că
,,programele Societății Române de Radioteleviziune și ale Societății Române de Televiziune
nu trebuie s ă servească sub nici un motiv ca mijloace de defăimare a țării și a națiunii, să nu
îndemne la război de agresiune, la ură națională, rasială, de clasă sau religioasă, să nu incite la
discriminare, la separatismteritorial sau la violență publică, să nu pro page manifestările
obscene, contrare bunelor moravuri.”73
Realizând o paralelă între ceea ce s -a întâmplat cu ocazia manifestațiilor survenite
după adoptarea Ordonanței de Urgență nr.13/2017 privind modificarea și completarea Legii
nr.286/2009 privind Codul Penal și a Legii nr.135/2010 privind Codul de procedură penală
precizez că TVR a avut o poziție neutră între susținătorii Guvernului Grindeanu și cei din
opoziție, între adoptarea actului normativ și abrogarea acestuia. TVR a prezentat evenimentele
din ța ră într -o manieră care să nu incite la separatism, ură, agresiune și a încercat să nu
propage și să popularizeze în spațiul public manifestările contrare bunurilor moravuri. Pe
ecranele televizoarelor, TVR a transmis imagini ale ambelor manifestații atât a celor care
susțineau Guvernul Grindeanu câ t și a celor care îl doreau înlăturat. Consider că aceasta este o

73 Art.5 1994 privind organizarea ți funcționarea Soci etății Române de Radiofuziiune ș i Societății Române de
Televiziune.

51
dovadă de profesionalism jurnalistic de înalt nivel , unic pentru o televiziune din România cum
este Televiziunea Română.
TVR se dezice de la acele știri care nu pot fi verificate prin mijloace morale și legale ș i
prezintă publicului doar ceea ce este în totalitate corect, moral, legal și de interes. Cosmin
Prelipceanu, prezentatorul Jurnalului TVR declara într-un interviu că ,,știrile noas tre sunt
clare, sunt explicate ș i sunt marile subiecte. Nu atacăm subiecte marginale, de nișă, chestiuni
care s -ar putea adresa unei anumite categorii. Ne adresăm oamenilor care sunt lăsați deoparte
de celelalte televiziuni. Cele 22 de milioane de români au în perman ent o televiziune a lor.
Pentru că pe această televiziune o plătesc! Informația relevantă, serioasă, adevărată, care are
impact asupra vieții celor 22 de milioane de români se află în Jurnalul Televiziunii
Române.”74
Motiv ul real pentru care TVR respectă anumite norme cu privire la redactarea
conținutului nu este acela că îi este impus prin lege ci , cred eu că , datorită profesnalismului
jurnaliștilor și ideii după care acești a se ghidează, respectiv că reprezintă vocea poporului,
având o datorie morală. De exemplu unui om lipsit de principii morale îi va fi greu să respecte
o lege dar un ui om care respectă o lege poate în acelaș timp să fie lipsit de principii morale
deoarece nici o lege nu este atât de cuprinzătoare încât să prevadă toate situațiile posibile în
acel domeniu.
Închidem acest subiect în care televiziunea este privită ca un mijloc de comunicație
între Putere și societatea civilă exprimând idea că acest serviciu public va fi mereu ,,câinele de
pază al democrației” urmărind să promoveze și să apere o ,,putere” care apaține întregului
popor ș i nu doar unui cerc restr âns al Puterii.

74 C.Prelipceanu, în H.Ghibuțiu, ,,Noii știriști de la stat”, TVmania, nr.12,20.03.200, p.11 în Mirela Lazăr, Noua
televiziune și jurnalismul de spectacol , Ed. Polirom, Iași, 2008, p.59

52
CONCLUZII

Pornind de la începuturile TVR și ajungând în zilele noastre , am putut observa
schimbările care s -au produs treptat sau brusc, lucrurile bune și memorabile dar și cele rele
care poate se doresc a fi uitat e, dar care toate împreună contează deoarece au împins această
instituție de informare în masă către o dezvoltare armonioasă în spiritul apărării interesului
general.
Apărută într -o conjunctură politică în care românii se aflau sub teroare, fiind incluși în
asociațiile de muncă colectivă pentru a putea exporta pentru ,,ceilalți” toate resursele țării,
TVR a reușit c u pași mărunți să creeze acea stare de evadare din cotidian prin care românii să
poată uita de cenzura și limitările sub care trăiau. Cu toate că orele de emisie erau tot pentru
a-l prea mări pe conducătorul statului, filmele, emisiunile culturale, dansur ile populare au
putut readuce la viață societatea românească după cele două războaie mondiale.
Practicile ante și post -decembriste ale TVR s -au concretizat în fapt prin modul în care
s-au realizat reportajele din teren, interviurile, știrile, evenimentele televizate, lucrului în
echipă dintre membrii TVR dar și modului în care aceștia au înțeles ce și în ce mod să
prezi nte evenimentele către public. Aceste practic e au evoluat permanent în paral el cu
dezvoltarea tehnologică și cu schimbările din scena polit ică românească care au generat o
audiență crescândă an de an și atragerea unui public țintă loial pentru emisiuni culturale de
calitate.
TVR a învățat să transmită material de calitate atât prin în grădirile impuse de regimul
comunist, de cenzură și emisia de numai două ore pe zi cât și în perioada relativ
contemporană când liberalismul tinde să se transforme în tr-o politică a haosului.
Personalități le jurnalistice care au transcendat istoria TVR constituie modele pentru
viitorii aspiranți ai domeniului jur nalistic și posibili precursori ce vor purta mai departe și vor
îmbogăți tezaurul Televiziunii Române.
Munca jurnalistică a fost realizată în diverse locații însă toate datele au fost
centralizate la sediul TVR din Calea Dorobanților. Am putut observa cu ochii mei clădirile
TVR și studioul central, felul în care colaborează toți lucrătorii acestei instituții, dăruirea din
spatele camerei dar și din fața ei și profesionalismul prezentatorilo r cu ocazia celor două
vizite efectuate, din care una cu ocazia zil ei ,,Porților deschise”.
Dăruirea și interesul pentru pub lic nu este doar un miraj care ț ine strict cât se filmează
ci dimpotrivă, am avut ocazia să întâlnesc oameni cu largă deschidere, receptivi la toate
întrebările mele și care se declarau foarte mulțum iți de faptul că lucrează la TVR. M -am

53
simțit mândră să am onoarea de a păși pe urmele personalităților jurnalistice și să mimez
luarea unui interviu chiar din platoul Telejurnalului TVR.
Esențiale în lucrarea de licență au fost și informațiile oferite de doamna Mirela Vișan
din cadrul compartimentului Arhiva Multimedia care m -a sprijinit în demersul inițiat,
oferindu -mi posibilitatea de a avea acces la Arhivele TVR.
Experiențele personale au fost completate cu documentarea și cercetarea, astfel am
primit date și indicații prin corespondența email cu oameni din interiorul TVR dar și de la
publicații de ziare și reviste precum ,,Revista22”, ziarul ,,Adevărul” care m -au făcut să înțeleg
mai bine fenomenul jurnalistic din cadrul TVR ori să -mi confirm anumite păreri.
Deși metodele de lucru și practicile jurnalistice au evoluat țelurile TVR au rămas în
principiu aceleași astfel unul dintre cele mai importante scopuri ale acestei instituții de
televiziune a fost îndeplinit și este în continuă dezvoltare referindu -ne aici la educarea și
culturalizarea maselor.
În pofida concurenței apărute după revoluția comunistă când insdustria televiziunilor
comerciale ,,a explodat”, TVR a continuat să rămână un etalon de profesionalism,
obiectivitate și complexitate în ceea c e privește știrile difuzate pe canalele sale.
TVR a format caractere și a influențat telespectatorii impregnându -se în stilul lor de
viață, lucru care poate fi observant din obiceiurile cotidienele ale oamenilor de a povesti ce au
văzut la televizor și ce lucruri i -au impresionat. Asemnea torței olimpice, mesajul TVR poate
fi transmis prin viu grai de la o persoană la alta observându -se în acest caz cum acționează
funcția de liant social.
Cu toate că practicile jurnalistice de la TVR au fost și vor fi mer eu într -o continuă
schimbare, țelurile sale vor rămâne similar e la fel ca și publicul care urmărește televiziunea
publică, caracterele umane care o compun și reputaț ia de ,,mamut al televiziunii”, o enitate
aparte, uriașă ca instituție mass -media datorită prestigiului acumulat care lasă impresia că a
existat în viața socială românească din toate timpurile transcendând parcă evenimentele
importante ce au scris istoria românilor.
Fără doar și poate arhivele TVR constitu ie adevărate bogății pentru Româ nia, o istorie
televizată a unei națiuni zbuciumate, surprinsă în toate formele sale , de la agonie la extaz și
invers, o capodoperă jurnalistică ce poate nu va fi niciodată egalată.

54
BIBLIOGRAFIE

I Tratate monografii, cursuri universitare și alte lucrări de specialitate

1. Budeanu, Delia, Live, Editura ,,Vremea”, București, 2008;
2. Briggs, Asa, Peter Burke, Mass -media.O istorie socială.De la Gutenberg la Internet ,
Editura ,,Polirom”, Iași, 2005;
3. Câmpeanu, Pavel, Oamenii și televiziunea , Editura ,,Meridiane”, București, 1979;
4. Coman, Mihai, Manual de Jurnalism – Tehnici fundamentale de redactare , Editura
”Polirom”, Ediția a II -a, volumul II, Iași, 2001 ;
5. Coman, Mihai, Mass -media în perioada post -comunistă , Editura ,,Polirom”,
București, 2003;
6. Dan, Elena, Minciuni mass -media , Editura ,,Scripta” , București , 1992;
7. DeFleur, Melvin L., Sandra Ball -Rokeach, Teorii ale comunicării de masă , Editura
,,Polirom”, Iași,1999;
8. Gavrilescu, Adrian, Noii precupeti. Intelectualii publici din România de după 1989 ,
Editura ,,Compa nia”, București, 2006;
9. Gross, Peter, Colosul cu picio are de lut -Aspecte ale presei românești post -comuniste ,
Editura ,,Polirom”, Iași, 1999;
10. Haineș, Rosemarie, Televiziunea și reconfigurarea politicului: studii de caz: alegerile
prezedențiale din România d in anii 1996 și 2000 , Editura ,,Polirom”, București, 2002;
11. Kostîkov, I.V., Krîjanovski,V.D., Introducere în televiziune, Editura ,,Tehnică”,
București, 1961;
12. Lazăr, Mirela, Noua televiziune și jurnalismul de spectacol , Editura ,,Polirom”, Iași,
2008;
13. Matei, Alexandru, O tribună captivantă:televiziune , ideologie, societate în România
socialistă:1965 -1983, Editura ,,Curtea veche”, București, 2013 ;
14. Mitrofan, Gheorghe, TELEVIZIUNE -De la videocameră la monitor , Editura ,,Teora”,
București, 1996;
15. Murgescu, Bo gdan, Istoria României în texte, Editura ,,Corint”, București, 2001;
16. Nicolau,Valentin, TVR-mărire și decădere. Televiziunea publică în România și
modelele europene. Editura ,,Nemira”, București, 2009;
17. Pailliart, Isabelle (coord.), Spațiul public și comunicarea , Editura ,,Polirom”, Iași,
2002

55
18. Pop, Doru, Mass media și democrația , Editura ,,Polirom”, Iași, 2001;
19. Preoteasa, Manuela, Radu, Raluca -Nicoleta, Economia Mass -Media , Editura
,,Polirom”, Iași, 2012;
20. Reieffel, Remy, Sociologia mass -media , Editura ,,Polirom”, Iași, 2008;
21. Sardar, Ziauddin, Borin Van Loon, Cîte ceva despre Mass -media , Editura ,,Curtea
veche”, București, 2001;
22. Schifirneț, Constantin (coord.) Europenizarea societății românești și mass -media ,
Editura ,,Comunicare.ro”, București, 2011 ;
23. Stavre, Ion, Reconstrucția societății românești prin audiovizual , Editura ,,Nemira”,
București, 2004;
24. Televiziunea Română, Tatulici Mihai, Revoluția română în direct , Vol I, 1990;
25. Văcaru, Vasile, Alb -negru și culoare în televiziune, Editura ,,Albatros”, Buc urești,
1975;
26. Zoe Petre, Manual de Istorie clasa a XII -a,Editura Corint, București, 2007;

II Articole și studii de specialitate

1. Buletinul Muzeului Științei și Tehnicii ,,Ștefan Procopiu”Iași , An VIII, nr.8, 2014,Iași;
2. Wolton, Dominique, Penser la communication , Ed. Flammarion, Paris, 1997;
3. Gabriel Fereșteanu, O poveste de excepție! Florin Brătescu, PRIMUL bărbat din
TELEVIZIUNEA românească!, Evenimentul zilei, 25 decembrie 2016 ;
4. Guy Durandin, L'information, la desinformation et la realite, Ed. PUF , Paris, 1993;
5. Raport de activitate TVR pentru anii 2013,2014, 2015

III Acte normative

1. Constitutia Republicii Socialiste România 1965;
2. Raportul C.C. al P.C.R. la Congresul al IX -lea al partidului in Nicolae Ceaușescu,
România pe drumul desăvârșirii con strucției socialste – Rapoarte, cuvîntări, articole,
Ed. Politică, București, 1968;
3. Raportul Comitetului Central al Partidului Comunist Român cu privire la activitatea
P.C.R. în perioada dintre Congresul al IX -lea și Congresul al X -lea și sarcinile de

56
viitor ale partidului în Congresul al X -lea al Partidului Comunist Român 6 -12 august
1969, Ed. Politică, București,1969;
4. Decretul nr.473 din 24 decembrie 1977 privind organizarea și funcționarea
Radioteleviziunii Române;
5. Decret -Lege nr.136/11 mai 1990 privind unele măsuri referitoare la Radioteleviziunea
Română;
6. Legea nr.41/1994*) din 17 iunie 1994 privind organizarea și funcționarea Societății
Române de Radiofuziiune și Societății Române de Televiziune;
7. Legea nr.544 din 12 octombrie 2001 privind liberal acces la informațiile de interes
public;
8. Legea audiovizualului nr.504/2002;
9. Hotărârea nr.478 din 6 iulie 2016 pentru modificarea și completarea Normelor
metodologice de aplicare a Legii nr.544/2001 privind liberal acces la informațiile de
interes public, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.123/2002;

IV Filme și documentare

1. Nadia , regizat de Alan Cooke, 1984;
2. De Crăciun ne -am luat rația de libertate , regizat de Cornel Mihalache, Cătălina
Fermoaga, 1990;
3. Autobiografia lui Nicolae Ceaușescu , regizat de A ndrei Ujică, 2010;
4. Piepturi goale și buzunare pline , realizat de Cornel Mihalache, 2012;

V Surse web

1. www.adevarul.ro
2. www.dcnews.ro
3. www.cnsas.ro
4. www.evz.ro
5. www.gandul.info
6. www.historia.ro
7. www.hotnews.ro

57
8. www.revista22.ro
9. www.tvr.ro
10. www.tvrplus.ro
11. www.sferapoliticii.ro

VI Alte surse de informare

1. Note și observații directe cu ocazia efectuării a două vizite la sediul TVR localizat în
Calea Dorobanților nr. 191, sector 1, București, cod 010.565 ;
2. Note și observații directe la Biblioteca Academiei Române situată în Calea Victoriei
125, Sector 1, București .