.tva la Sc Metchim
C A P I T O L U L 1
PREZENTAREA SI FUNCTIONAREA S.C.
„METCHIM” S.A. PLOIESTI
1.1.Scurt istoric. Forma juridica. Sediul societatii. Durata societatii.
S.C. „METCHIM” S.A. PLOIESTI provine din fosta Întreprindere a Comerțului cu ridicata pentru produse metalo-chimice, mobila si materiale de construcție infiintata prin H.C.N. 772 din 16 iunie 1959 si Ordinul Ministerului Comerțului nr. 10528 din 29 iunie 1959.
Inițial , întreprinderea avea 12 depozite specializate in Municipiul Ploiești, ulterior prin investiții restructurându-se baza materiala in 2 incinte in strada Poligonului nr.2 si zona industriala 5 Ploiesti-Crang.
Obiectul de activitate era comerțul cu ridicata al mărfurilor metalo-chimice, cosmetice, parfumerie, mobila si materiale de construcții in fosta regiune Ploiești actualmente județele Prahova, Dambovita si Buzău.
Din 1990, in temeiul Legii nr.15/1990 privind reorganizarea unitatilor economice de stat ca regii autonome si societatii comerciale si a Legii nr. 31/1990 s-a infiintat prin H.G. 1040/25.09.1990 Societatea Comerciala pe acțiuni „METCHIM” S.A. PLOIESTI.
Pana in 1990 societatea care funcționa ca întreprindere de stat de importanta republicana in subordinea Direcției Generale pentru mărfuri metalo-chimice din cadrul Ministerului Comerțului Interior asigura contractarea cu industria mărfurilor din grupele electrice, electronice, articole pentru construcții, instalații sanitare, chimice, cosmetice, articole de uz casnic si gospodăresc, articole pentru sport-turism, moto-velo, papetărie; de asemenea se asigura distribuția acestor mărfuri in județele Prahova, Dambovita si Buzău prin aprovizionarea franco-magazin ( pentru Prahova) si franco-depozit pentru celelalte doua județe.
S.C.”METCHIM” S.A. este persoana juridica romana, având forma juridica de societate pe acțiuni.
Sediul S.C. „METCHIM” S.A. este in România , localitatea Ploiești, strada Poligonului, nr. 5, județul Prahova.
Durata societatii este nelimitata cu începere de la data înregistrării la Registrul Comerțului de pe lângă Camera de Comerț si Industrie a județului Prahova.
S.C. „METCHIM” S.A. este societate deschisa, si functioneaza conform instrucțiunilor CNVM nr. 9/1996.
1.2. Capitalul social si acțiunile S.C. „METCHIM” S.A.
Capitalul social al S.C. „METCHIM” S.A. Ploiești este in suma de 4.636.400.000 lei, căreia ii corespund un număr de 185.456 acțiuni cu o valoare nominala de 25.000 lei/bucata.
Societatea tine evidenta acțiunilor intr-un registru numerotat, sigilat si parafat de către Președintele Consiliului de Administrație.
Fiecare acțiune subscrisa si vărsata de acționari conferă acestora dreptul de vot in Adunarea Generala a Acționarilor.(A.G.A)
Acțiunile numerotate de la nr. 000001 la nr. 81.433 conform procedurilor de privatizare instituite de Legea nr. 55/1995 reprezentând 43,91% de la nr.81.434 la nr.100.984 conform contractului nr. 396/1995 încheiat cu F.P.S. de la nr.100.985 la nr. 101.141 conform contractului de management si un nr de 84.315 acțiuni apartinand F.P.S. de la nr.101.142 la nr.185.456.
Pentru garantarea plătii ratelor la F.P.S., asociații „METCHIM” constituie drept gaj un număr de 19.551 acțiuni numerotate de la 00001 la nr.19.551 inclusiv.
1.3. Adunarea Generala a Acționarilor. (A.G.A.)
Adunarea Generala a Acționarilor, este organul suprem de conducere al societatii, care decide asupra activitatii acesteia si asigura politica ei economica si comerciala.
Adunarea Generala a Acționarilor este constituita din acționari care pot fi reprezentați in cadrul sedintelor in baza unei procuri speciale.
Adunările Generale ale Acționarilor sunt de doua tipuri si anume: ordinare si extraordinare.
Adunarea Generala Ordinara este obligata:
sa discute, sa aprobe sau sa modifice bilanțul după ascultarea raportului administratorilor si cenzorilor si sa fixeze dividendul;
sa aleagă administratorii si cenzorii;
sa fixeze remunerația cuvenita pentru exercițiul financiar in curs, administratorilor si cenzorilor;
sa stabilească bugetul de venituri si cheltuieli si după caz, programul de activitate pe exercițiul viitor;
– sa se pronunțe asupra gestiunii administratorilor;
sa hotărască gajarea, închirierea sau desființarea uneia sau mai multora din unitatile societatii.
Adunarea Generala Extraordinara se intruneste ori de cate ori este nevoie a se lua o hotărâre pentru:
prelungirea duratei societatii;
mărirea capitalului social;
schimbarea obiectului de activitate;
schimbarea formei societatii;
mutarea sediului;
fuziunea cu alte societati;
reducerea capitalului social sau reîntregirea sa pentru emisiunea de noi acțiuni;
dizolvarea anticipata a societatii;
emisiunea de obligațiuni.
1.4.Conducerea si administrarea societatii.
Societatea este administrata de un Consiliu de Administrație compus din 3 administratori aleși de Adunarea Generala a Acționarilor pe o perioada de 4 ani cu posibilitatea de a fi realeși.
Consiliul de Administrație are următoarele atribuții principale:
aproba orientările in politica de comercializare si operațiunile de import-export;
angajează si concediază personal;
stabilește îndatoririle si împuternicirile personalului societatii pe compartimente;
aproba Regulamentul de organizare si funcționare a societatii;
elaborează strategia si tactica de marketing;
aproba politica de investiții si dotare a unitatii din componenta societatii;
aproba infiintarea si desființarea punctelor de lucru;
aproba operațiunile de credit;
semnează si înaintează spre examinarea AGA bugetul de venituri si cheltuieli, bilanțul si contul de profit si pierderi;
rezolva orice alte probleme curente care privesc conducerea activitatii sau stabilite de AGA;
numește funcționarii societatii si stabilește salariile acestora.
Președintele Consiliului de Administrație este si director general, conduce comitetul de direcție asigurând conducerea operativa a societatii.
Pentru soluționarea problemelor Consiliul de Administrație prin vot numește conducerea executiva, compusa din directori executivi, director comercial si director economic.
1.5.Functiile S.C. „METCHIM” S.A. Ploiești
Funcțiile pe care trebuie sa le îndeplinească S.C. „METCHIM” S.A. sunt următoarele: funcția comerciala, funcția financiar-contabila, funcția personal.
FUNCTIA COMERCIALA incorporează ansamblul proceselor de cunoaștere a cererii si ofertei pieței de procurare nemijlocita a
mărfurilor necesare desfasurarii activitatii firmei si de vânzarea mărfurilor acesteia.
In cadrul funcțiunii comerciale deosebim 3 activitati comerciale: aprovizionarea, vânzarea si marketingul.
Aprovizionarea
Activitatea de aprovizionare a firmei reunește ansamblul atributelor prin care se asigura procurarea mărfurilor, combustibililor si a altor factori necesari realizării obiectivelor societatii.
Atribuțiile de aprovizionare sunt următoarele: participarea la elaborarea strategiei si politicii comerciale a firmei, corelarea necesarului si programului de aprovizionare cu comenzile de la furnizori; elaborarea necesarului de aprovizionare al firmei; încheierea de contracte economice cu furnizorii; asigurarea dimensionării judicioase a stocurilor si preantampinarea ruperilor de stoc.
Vânzarea
Activitatea de vânzare reunește ansamblul atribuțiilor prin care se asigura nemijlocit trecerea produselor din depozitele en-gross in sfera circulației. Atribuțiile de vânzare sunt următoarele: participa la elaborarea strategiei si politicii comerciale a firmei, elaborarea pe baza studierii pieței a planului de vânzare; încheie contracte economice cu clienții: livrează produsele si serviciile. S.C. „METCHIM” S.A. are organizate depozite si magazine proprii de desfacere.
Marketing
Activitatea de marketing cuprinde ansamblul atribuțiilor prin cere se asigura studierea pieței, cunoașterea comportamentului
consumatorilor in vederea stabilirii celor mai adecvate modalitati de creștere a vânzării mărfurilor.
FUNCTIA FINANCIAR-CONTABILA cuprinde: ansablul activitatilor prin care se asigura resursele financiare necesare atingerii obiectivelor firmei precum si evidenta valorica a miscarii întregului sau patrimoniu.
In cadrul funcției financiar-contabile deosebim doua activitati principale si anume: activitatea financiara si cea contabila.
Activitatea financiara:
Ansamblul proceselor prin care se determina si se obțin resursele financiare necesare atingerii obiectivelor firmei reprezintă activitatea financiara. Atribuții privind activitatea financiara sunt următoarele: participa la elaborarea strategiei firmei, fundamentează politica financiara a societatii, eleboreaza bugetul de venituri si cheltuieli, solicita fonduri pentru nevoile suplimentare ce apar in cursul anului, stabilește preturi si tarife pentru produsele si serviciile oferite, asigura efectuarea la termen si in cuantumul stabilit de legile in vigoare a vărsămintelor cuvenite bugetului statului, repartizează profitul cu respectarea prevederilor legale.
Contabiliatea:
Este a doua componenta a funcțiunii financiar-contabile, si reunește ansamblul proceselor prin care se înregistrează si se evidentiaza valoric resursele materiale si financiare ale agentului economic. Atribuțiile contabile sunt următoarele: asigurarea evidentei analitice si sintetice a materialelor, a mărfurilor din magazii, asigurarea evidentei analitice a obiectelor de inventar, asigurarea evidentei realizărilor si rezultatelor economie pe baza
întocmirii bilanțului contabil si a situațiilor principalilor indicatori economico-financiari; organizarea, clasarea, indosarierea si păstrarea la arhiva a tuturor documentelor ce stau la baza operațiilor contabile.
FUNCTIA DE PERSONAL reprezintă ansamblul proceselor din cadrul societatii prin care se asigura resursele umane necesare, precum si utilizarea, dezvoltarea si motivarea acestora. Locul si rolul acestei funcții in S.C. „METCHIM” S.A. Ploiești este in mod firesc, unul de neanlocuit, resursele umane fiind singurele creatoare de valoare si cu valoare de intrebuintare in procesul muncii.
Atribuțiile de personal sunt următoarele:
participarea la elaborarea strategiei si politicii generale a firmei;
elaborarea de propuneri pentru politica de personal a firmei;
stabilirea necesarului de personal pe specialitati;
întocmirea planurilor de pregătire a personalului;
organizarea orientării profesionale a personalului;
organizarea selectionarii, evaluării, promovării si perfectionarii personalului managerial si de execuție;
asigurarea evidentei personalului;
introducerea de forme si metode perfecționate de motivare a personalului;
luarea de masuri pentru imbunatatirea condițiilor de munca si viata ale personalului.
1.6. Sistemul informațional-contabil
Pentru realizarea proceselor de cunoaștere si gestiune se procedează la organizarea datelor si informațiilor intr-un sistem informațional. Informația economica ne ajuta sa observam modul de utilizare a resurselor umane si materiale, sa sesizam si sa examinam critic aspectele pozitive dar si deficientele existente, in vederea luării masurilor ce se impun.
Principala sursa de date a sistemului informațional economic si totodată una din componentele de baza ale acesteia este contabilitatea. Contabilitatea reprezintă un sistem informațional orientat spre cunoașterea si gestionarea valorilor separate patrimonial. In aceasta calitate, ea se delimitează ca un ansamblu de elemente interdependente orientate spre culegerea, prelucrarea, stocarea, analiza si transmiterea informațiilor privind starea si mișcarea patrimoniului. Aceste elemente sunt fondul sau sistemul de informații, suporturile materiale ale informațiilor, mijloacele de prelucrare a datelor, metodele si procedurile de prelucrare a datelor, circuitelor informaționale.
Fondul sau sistemul de informații reprezintă componenta de baza a sistemului informațional contabil. Expresiile concrete ale informațiilor poarta denumirea de date ganizarea orientării profesionale a personalului;
organizarea selectionarii, evaluării, promovării si perfectionarii personalului managerial si de execuție;
asigurarea evidentei personalului;
introducerea de forme si metode perfecționate de motivare a personalului;
luarea de masuri pentru imbunatatirea condițiilor de munca si viata ale personalului.
1.6. Sistemul informațional-contabil
Pentru realizarea proceselor de cunoaștere si gestiune se procedează la organizarea datelor si informațiilor intr-un sistem informațional. Informația economica ne ajuta sa observam modul de utilizare a resurselor umane si materiale, sa sesizam si sa examinam critic aspectele pozitive dar si deficientele existente, in vederea luării masurilor ce se impun.
Principala sursa de date a sistemului informațional economic si totodată una din componentele de baza ale acesteia este contabilitatea. Contabilitatea reprezintă un sistem informațional orientat spre cunoașterea si gestionarea valorilor separate patrimonial. In aceasta calitate, ea se delimitează ca un ansamblu de elemente interdependente orientate spre culegerea, prelucrarea, stocarea, analiza si transmiterea informațiilor privind starea si mișcarea patrimoniului. Aceste elemente sunt fondul sau sistemul de informații, suporturile materiale ale informațiilor, mijloacele de prelucrare a datelor, metodele si procedurile de prelucrare a datelor, circuitelor informaționale.
Fondul sau sistemul de informații reprezintă componenta de baza a sistemului informațional contabil. Expresiile concrete ale informațiilor poarta denumirea de date si ele constau din cifre, formule, simboluri, imagini, litere, cuvinte, propoziții etc.
In cadrul informației economice, informația contabila vehiculează cunostinte de reflectare si control privitoare la situația patrimoniului si rezultatele obținute. Informația contabila are o dubla determinare calitativa sau de identificare si cantitativa sau de stare.
Determinarea calitativa indica felul si natura elementului patrimonial, la care se refera informația. Determinarea cantitativa se refera fie la starea in care se afla elementul patrimonial ( ex. 350kg din produsul x sau disponibilitatile banesti in suma de100.000lei), fie la valoarea definita prin raportare ( ex. costul de achiziție al produsului X este de 5.000lei fata de prețul de vânzare de 6.500lei).
Informațiile care le gestionează si le oferă sistemul informațional contabil se pot delimita in informații de natura juridica si financiara si informații de natura economica.
Informațiile de natura juridica si financiara se refera la operațiunile generate de relațiile cu terții permitand cunoașterea in orice moment a sumelor datorate furnizorilor, angajaților, creditorilor, etc. cat si sumele de primit de la clienți, debitori si alți creanțieri, prezentarea si justificarea către organele fiscale a cifrei de afaceri.
Informațiile de natura economica se refera la cunoașterea costurilor de achiziție a bunurilor, nivelului de rentabilitate realizat in urma vânzărilor pe piața, mărimea valorica a factorilor ce au cauzat sau determinat volumul rezultatelor obținute in cursul si la sfarsitul unui exercițiu financiar si totodată pentru cunoașterea in perspectiva a modului cum vor evolua in perioada următoare situația datoriilor, creanțelor, etc.
Suporturile materiale ale informațiilor au calitatea de a conserva, stoca sau restitui datele. Ele pot reprezenta o hârtie ca document scris sau un alt obiect ( banda magnetica, disc magnetic).
In cadrul contabilitatii, purtătorii de informații constau din: documente justificative, registre de evidenta contabila si situațiile
financiar-contabile de sinteza si raportare precum si din purtătorii tehnici de date.
Documentele justificative si de evidenta privind taxa pe valoare adăugata ( T.V.A.) sunt:
dispoziția de livrare;
avizul de insotire a mărfii;
factura si chitanța fiscala;
jurnalul pentru cumpărări;
jurnalul pentru vânzări;
borderoul pentru vânzare (încasare).
AVIZUL DE INSOTIRE servește ca document de insotire a mărfii in timpul transportului precum si ca document ce sta la baza întocmirii facturii. Se emite de către compartimentul desfacere care semnează pentru întocmire. Acest document circula astfel:
La furnizor:
la delegatul unitatii care face transportul sau al clientului, pentru semnare de primire ( exemplarul 1 );
la compartimentul desfacere pentru înregistrarea cantitatii livrate in evidentele acestuia si pentru întocmirea facturii (exemplarele 2 si 3 );
la compartimentul financiar-contabil atașat la factura ( ex. 3 ).
La cumpărător:
la magazie, pentru încărcarea in gestiune a mărfurilor primite, după efectuarea recepției de către comisia de recepție si după consemnarea rezultatelor ( exemplarul 1 );
la compartimentul aprovizionare, pentru înregistrarea cantitatilor aprovizionate in evidentele acestuia;
la compartimentul financiar-contabil, pentru înregistrarea in contabilitatea sintetica si analitica, atașat la factura (exempl.1)
La furnizor, avizul de insotire a mărfii ( exempl. 2 ), se arhivează la compartimentul desfacere, iar exemplarul 3 la compartimentul financiar-contabil, atașat la factura; la cumpărător acest document se arhivează la compartimentul financiar-contabil, atașat la exemplarul 1 al facturii.
FACTURA FISCALA servește ca:
document pe baza căruia se intocmeste instrumentul de decontare a mărfurilor livrate;
document de insotire a mărfii pe timpul transportului;
document de încărcare in gestiune a primitorului;
document justificativ de înregistrare in contabilitate.
Factura fiscala se intocmeste in 3 exemplare, la livrarea mărfurilor, de către compartimentul desfacere sau alt compartiment desemnat pe baza dispoziției de livrare, a avizului de insotire a mărfii. Factura fiscala se intocmeste numai de plătitorii de taxa pe valoare adăugata si circula:
la furnizor:
la compartimentul desfacere, in vederea înregistrării in evidentele operative ( exemplarul 2 al facturii la care se anexează dispoziția de livrare );
la compartimentul financiar-contabil pentru înregistrarea in contabilitate ( exemplarul 3 );
la cumpărător:
la compartimentul aprovizionare, pentru confirmarea operațiunii având atașat exemplarul din avizul de insotire al
mărfii, inclusiv nota de recepție si constatare diferente, daca marfa nu a fost insotita de factura pe timpul transportului ( exemplar 1 );
la compartimentul financiar-contabil, pentru acceptarea plătii, precum si pentru înregistrarea in contabilitate ( exemplarul 1 ).
La furnizor, exemplarul 2 al facturii se arhivează la compartimentul desfacere iar exemplarul 3 se arhivează la compartimentul financiar-contabilitate. La cumpărător, factura se arhivează la compartimentul financiar-contabilitate ( exemplarul 1 ).
CHITANTA FISCALA servește ca document de deducere a taxei pe valoare adăugata in cazul cumpărărilor de bunuri si servicii pentru nevoile unitatii când plata acestora se face in numerar, ca document in cazul in care unii agenți economici sunt scutiți de obligația emiterii unei facturi potrivit legii si ca document de înregistrare in contabilitate.
BORDEROUL DE VANZARE servește ca document de centralizare zilnica a vânzărilor ( încasărilor ) in jurnalul de vânzare la stabilirea taxei pe valoare adăugata colectata.
JURNALUL PENTRU CUMPARARI servește ca registru jurnal auxiliar pentru înregistrarea cumpărărilor de valori materiale sau a prestărilor de servicii si ca document de stabilire a taxei pe valoare adăugata deductibila lunar.
JURNALUL PENTRU VANZARI este utilizat ca registru jurnal auxiliar pentru înregistrarea vânzărilor de valori materiale si ca document de stabilire lunara a taxei pe valoarea adăugata colectata
Pentru prelucrarea informațiilor cuprinse in documentele justificative se folosesc registrele de contabilitate.
Societatea comerciala „METCHIM” S.A. Ploiești folosește registrele de contabilitate prezentate de Legea nr. 82/1991 si anume: registrul jurnal, registrul inventar, cartea – mare.
REGISTRUL JURNAL face parte din categoria documentelor contabile in care se înregistrează prin articole contabile operațiunile patrimoniale in ordine cronologica după data întocmirii documentelor sau a intrării lor in unitate.
Atunci când intervin mai multe operațiuni de aceeași natura privind același loc de activitate, acestea pot fi recapitulate intr-un document centralizator, pe baza căruia se face înregistrarea in registrul jurnal.
La S.C. „METCHIM” S.A. Ploiești se intocmeste lunar prin înregistrare cronologica, fara stersaturi si spatii libere, documentele in care se reflecta mișcarea patrimoniului unitatii.
Ministerul Finanțelor a tipizat conținutul registrului jurnal care are următoarele coloane:
In registrul jurnal se trec toate operațiile economice privind mișcarea patrimoniului unitatii indiferent daca acestea au loc in numerar sau prin contul de decontare de la banca, netinandu-se seama daca a avut loc plata sau încasarea efectiva.
Registrul jurnal general se numerotează si se snuruieste si nu circula, fiind document de înregistrare contabila.
REGISTRUL INVENTAR este un document contabil obligatoriu in care se înregistrează toate elementele patrimoniale de activ si pasiv grupate in funcție de natura lor conform posturilor din bilanțul contabil, inventariate potrivit normelor legale ( Legea nr.82/1991 ).
Se intocmeste la sfarsitul anului, fara stersaturi si fara spatii libere, pe baza datelor cuprinse in listele de inventariere si procesele verbale de inventariere a elementelor patrimoniale prin gruparea acestora pe conturi sau grupe de conturi.
Modelul registrului inventar a fost tipizat si are următoarea structura:
Registrul inventar se numerotează si se snuruieste. Acest registru se parafează de către organul fiscal teritorial la începerea activitatii, la încetarea activitatii unitatii, precum si in cazul epuizării filelor din acestea si deschiderii unui nou registru.
Registrul inventar nu circula, fiind document de înregistrare contabila, se arhivează de către unitate care este obligata sa-l păstreze împreuna cu documentele justificative care au stat la baza întocmirii lui.
REGISTRUL CARTEA MARE este un document contabil prevăzut de lege prin intermediul căruia se înscriu lunar, direct sau prin regruparea pe conturi corespondente, înregistrările care s-au efectuat in registrul lunar. In registrul carta mare se stabilește situația fiecărui cont cu date privind soldul inițial, rulaje debitoare, rulaje creditoare si soldul final.
Ministerul Finanțelor a stabilit cartea mare in doua variante:
sub forma unei foi volante A3 tipărite pe ambele fete care servesc pentru stabilirea rulajelor lunare si a soldurilor pe conturile sintetice pentru uzul unitatilor care aplica forma de înregistrare pe jurnale;
sub forma unei foi volante A4, tipărite pe ambele fete denumite si „șah”.
Acest tip de „carte mare” se folosește la unitatile care utilizează forma de înregistrare „maestru-șah”, separat pentru debitul si creditul fiecărui cont sintetic utilizat de către agentul economic.
„Cartea mare” sta la baza întocmirii balanței de verificare prin intermediul căreia se validează certitudinea aritmetica a înregistrărilor efectuate pe parcursul unei luni.
BALANTA DE VERIFICARE ajuta la întocmirea bilanțului. Registrele de contabilitate se numerotează iar la închiderea conturilor, se barează pentru a se preantampina adăugiri ulterioare.
S.C. „METCHIM” S.A. intocmeste balanța de verificare atât pentru conturile sintetice cat si pentru cele analitice. Pentru înregistrarea operațiilor patrimoniale in contabilitate, unitatea ploieșteana folosește formele de înregistrare contabila prevăzute de Legea 82/1991.
Forma de contabilitate reprezintă suma tehnicilor de lucru care se adopta pentru prelucrarea documentelor justificative in toate etapele pana la obținerea bilanțului contabil.
Forma de contabilitate pe jurnale reprezintă particularitatea ca operațiile economico-financiare sunt grupate in genuri de operații având la baza contul sau grupa de conturi care se creditează;
Forma de înregistrare contabila „maestru-șah” prezintă particularitatea ca pentru fiecare cont sintetic se deschid doua fise șah, una pentru debitul contului si una pentru credit.
1.6.1. Circuitul documentelor la S.C. „METCHIM” S.A.
Circuitul documentelor referitoare la contabilitatea T.V.A.-ului la S.C. „METCHIM” S.A. se prezintă astfel:
in cazul aprovizionării circuitul documentelor este următorul: se primește de la furnizori marfa insotita de aviz de expediție si factura; in baza acestei facturi se va intocmi nota de recepție care va pleca la serviciul contabilitate pentru întocmirea jurnalului de cumpărări.
In cazul distribuirii mărfurilor circuitul documentelor se prezintă astfel: se eliberează factura fiscala in baza căreia se intocmeste jurnalul de vânzări.
C A P I T O L U L 2
FUNDAMENTARI TEORETICE PRIVIND
TAXA PE VALOAREA ADAUGATA
Taxa pe valoarea adăugata, cunoscuta sub numele T.V.A., este un impozit indirect asupra consumului de bunuri si servicii, oricare ar fi proveniența lor, din producția indigena sau din import. Fiind un impozit pe consum, cel care suporta aceasta sarcina fiscala este consumatorul final, firma având rolul de a colecta si vărsa la bugetul statului taxa pe valoarea adăugata.
Originile TVA-ului se găsesc in practica fiscala franceza de la sfarsitul deceniului 7, iar in prezent aceasta pârghie fiscala operează in toate tarile Uniunii Europene si in numeroase tari din afara spațiului comunitar.
Principalele avantaje ale TVA-ului sunt:
egalitatea participării diferitelor circuite. Neutralitatea acestui impozit pentru firma este asigurata prin recuperarea TVA-ului aferenta cumpărărilor de bunuri si servicii si destinate producției sau comercializării;
încurajarea investitorilor, prin detaxarea acesteia;
protecție echitabila a fiecărei tari in raport cu străinătatea.
La nivelul Uniunii Europene, TVA-ul constituie un subiect de reglementare sub forma unor directive care au rol de amortizare a legislațiilor fiscale naționale privind TVA, pentru statele comunitare.
In oricare dintre statele in care se aplica TVA-ul, pachetul normativ definește coordonatele, regulile generale si cazurile de excepție ale funcționarii acestui sistem de impozitare.
In tara noastră reglementarea TVA-ului este asigurata de Ordonanța Guvernului nr.3/1992 privind taxa pe valoare adăugata, republicata in M.O. nr. 288/12.12.1995, cu modificările ulterioare. In documentare am utilizat textul actualizat cu modificările si completările intervenite pana al data de 15.02.1998, publicat in Ghid juridic pentru societatile comerciale nr.2/1998 cat si textul Deciziei nr.9/23.07.1997 privind aprobarea soluțiilor referitoare la aplicarea prevederilor Ordonanței Guvernului nr.3/1992 privind TVA-ul, republicata cu modificările ulterioare, publicata in Monitorul Oficial nr.189/08.08.1997 si Monitorul Oficial nr.113/15.03.2000.
2.1.Surse de drept contabil privind taxa pe valoarea adăugata
Principalele coordonate aferente acestui impozit sunt date de:
câmpul de aplicare;
teritorialitatea;
faptul generator de exigibilitate;
baza de impozitare;
deductibilitatea si obligațiile circumscrise in perimetrul de aplicare al TVA.
2.1.1. Câmpul de aplicare
Operațiile pot fi clasificate in raport cu sfera de aplicare a TVA-ului in 3 categorii:
operații impozabile, adică supuse taxei pe valoarea adăugata;
operații impozabile prin opțiune;
operații scutite de taxa pe valoarea adăugata.
A. operațiunile supuse taxei pe valoarea adăugata
Intr-un cadru mai general, operațiile supuse taxei pe valoarea adăugata se împart in doua categorii:
operații care au ca efect transferul proprietatii bunurilor. Indiferent de forma juridica prin care se realizează acest transfer de proprietate: vânzare, schimb de bunuri, aport la capitalul social al societatii comerciale si in unele cazuri chiar predarea cu titlu gratuit:
operații constând in prestarea de servicii. Tinand cont de natura si proveniența bunurilor, operațiile supuse taxei pe valoarea adăugata se împart potrivit legii in:
livrări de bunuri mobile;
transferul proprietatii bunurilor imobiliare intre agenții economici precum si intre aceștia si instituții sau persoane fizice;
prestări de servicii:
importul de bunuri si servicii.
LIVRARI DE BUNURI MOBILE
Livrările de bunuri mobile cuprind toate operațiile prin care se realizează transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor mobile corporale indiferent de forma prin care acest transfer de proprietate se realizează. Cea mai întâlnita forma de transfer a proprietatii bunurilor o constituie vânzarea.
Cazurile speciale de transfer de proprietate ce intra in sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugata, potrivit legii, sunt:
schimburi de bunuri. Exemplu: un producător de motoare auto schimba cu un fabricant de autoturisme 20 de motoare contra unui autoturism. Fiecare agent economic se considera ca a făcut o livrare de bunuri si este obligat la plata taxei pe valoarea adăugata, chiar daca transferul proprietatii bunurilor nu sa făcut contra plata, in lei;
închirierea unor bunuri pe baza unui contract cu clauza trecerii proprietatii asupra bunurilor respective după plata ultimei rate sau la o anumita data;
preluarea de către un agent economic a unor bunuri cumpărate sau fabricate de către acesta in vederea folosirii lor in orice forma in scop personal sau pentru a fi puse la dispoziția altor persoane fizice sau juridice in mod gratuit, cu unele excepții prevăzute de lege.
Excepțiile se refera la bunurile donate in scopuri umanitare si pentru sprijinirea activitatilor sociale, culturale si sportive, precum si cele folosite pentru acțiunile de protocol, reclama si publicitate, insa numai in limita plafoanelor valorice stabilite in baza legii bugetare.
TRANSFERUL PROPRIETATII BUNURILOR IMOBILIARE
In sfera taxei pe valoarea adăugata operațiile privind transferul proprietatii bunurilor imobiliare intre agenții economici precum si intre aceștia si instituții si persoane fizice se realizează conform reglementarilor legale in vigoare. In categoria bunurilor imobiliare in sensul taxei pe valoarea adăugata se cuprind:
toate construcțiile imobile prin natura lor, cum sunt: locuințele, vilele, construcțiile industriale, comerciale, agricole, sau destinate exercitării altor activitati;
terenurile pentru construcții si cele situate in intravilan inclusiv cele aferente localitatilor urbane sau rurale pe care sunt amplasate construcțiile sau alte amenajări ale localitatilor;
bunurile de natura mobiliara care nu pot fi detașate fara a fi deteriorate sau fara a antrena deteriorarea imobilelor insasi, ca de exemplu: instalații de forta, conducte, butoaie de mari dimensiuni introduse in crame, cazane montate in subsoluri tehnice etc.
Transferul proprietatii bunurilor imobiliare intra in sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugata indiferent de forma prin care se realizează: vânzare, schimb, închiriere cu clauza trecerii proprietatii bunurilor respective după plata ultimei rate sau la o anumita data.
PRESTARI SI SERVICII
Prin prestarea de servicii se intelege orice activitate rezultata dintr-un contact sau convenție prin care o persoana se obliga sa efectueze o operațiune in scopul obținerii de profit si care nu are ca obiect livrări de bunuri.
Principalele activitati ce se încadrează in categoria prestărilor de servicii sunt:
lucrările de construcții montaj intra in categoria prestărilor de servicii. Daca agentul economic construiește in vederea vânzării activitatea respectiva intra in categoria transferului proprietatii bunurilor imobiliare;
închirierea de bunuri mobile sau imobile. Aceasta activitate poate avea si caracter de bunuri mobile sau imobile daca in contractul de închiriere se prevede clauza trecerii dreptului de proprietate asupra bunului respectiv după plata ultimei rate sau la o anumita data;
operațiile de orice natura. Daca intr-o unitate specializata in lucrări de reparații se realizează si bunuri noi sau recondiționate in vederea vânzării, aceasta activitate nu mai are caracter de prestare de servicii ci pe acela de livrare de bunuri, când acestea au fost livrate;
bunuri realizate cu materialul clientului. In situația in care se încasează numai contravaloarea activitatii de confecționare si a materialelor auxiliare apartinand executorului, ce au fost utilizate pentru executarea lucrării, operația se încadrează la prestări servicii. Daca materialul pus la dispoziție de client se decontează acestuia iar bunul confecționat se vinde cu un preț care cuprinde si valoarea materialului adus de client, operație se încadrează la nivel de bunuri.
Delimitarea operațiilor încadrate ca livrări de bunuri mobile sau imobile de cele încadrate ca prestări de servicii are importanta mai ales din punct de vedere al determinării bazei de impozitare. Astfel, in cazul livrării de bunuri baza de impozitare o reprezintă preturile negociate care cuprind totalitatea cheltuielilor ocazionate de fabricarea si livrarea bunurilor la care se adaugă profitul vânzătorului precum si accizele datorate statului după caz.
IMPORTUL DE BUNURI SI SERVICII
Deși operațiile realizate cu bunuri sau servicii din import sunt similare celor realizate cu bunuri sau servicii din tara, au fost totuși nominalizate distinct in actele normative elaborate, întrucât condițiile in funcție de care bunurile sau serviciile din import intra in sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugata sunt diferite de cele stabilite pentru bunurile sau serviciile realizate in tara.
Principalele diferențieri constau in:
operațiile privind transferul proprietatii bunurilor si prestărilor de servicii din tara sunt supuse taxei pe valoarea adăugata numai daca sunt realizate de persoane fizice si juridice care au calitatea de agenți economici si deci le realizează in cadrul exercitării activitatilor lor profesionale; importurile de bunuri si servicii intra in sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugata indiferent de calitatea persoanelor fizice sau juridice care le efectuează: agenți economici sau persoane fizice neanregistrate ( particulare );
criteriile in funcție de care se acorda scutiri de taxa pe valoarea adăugata pentru livrările de bunuri si servicii din tara sunt reglementate de articolul nr.6 din Ordonanța de Urgenta publicata in Monitorul Oficial nr. 113 din 15.03.2000 pentru importurile de bunuri si servicii, scutirea de taxa vamala prevăzuta in regulamentul vamal de import al României conduce si la scutirea de taxa pe valoarea adăugata.
Scutirea de taxa pe valoarea adăugata la unele bunuri si servicii realizate in tara se aplica si la bunurile si serviciile similare din import, ca de exemplu: carne, lapte praf, ulei de floarea soarelui
si soia, unt, medicamente.
Produsele si serviciile din import menționate mai sus sunt scutite indiferent daca beneficiarul este sau nu înregistrat ca agent economic.
B. operațiunile impozabile prin opțiune
Agenții economici precum si unitatile economice din cadrul altor persoane juridice care efectuează operațiuni exonerate de taxa pe valoarea adăugata pot opta pentru plata acestei taxe, pentru intrega activitate sau numai pentru o parte a acesteia.
O serie de operații nu intra in sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugata. Este vorba despre livrările de bunuri si prestările de servicii rezultate din activitatea specifica autorizata, efectuata de: asociațiile fara scop lucrativ, pentru activitatile având caracter social-filantropic; organizațiile care desfasoara activitati de natura religioasa, politica sau civica; organizațiile sindicale, pentru activitatile legate direct de apărarea colectiva a intereselor materiale si morale ale membrilor lor; instituțiilor publice, pentru activitatile lor administrative, sociale, educative, de apărare, ordine publica, siguranța statului, culturale si sportive.
Pentru operațiunile efectuate in mod sistematic, direct sau prin unitati subordonate, cu scopul obținerii de profit, persoanele juridice enunțate anterior sunt supuse taxei pe valoarea adăugata.
D. operațiuni scutite de taxa pe valoarea adăugata
Exonerarea de T.V.A. actioneaza la nivelul:
livrărilor de bunuri si prestărilor de servicii rezultate din activitatea specific autorizata, efectuata in tara de:
unitatile sanitare, inclusiv veterinare si de asistenta sociala: sanatorii, dispensare, cabinete si laboratoare medicale, centre de îngrijire si asistenta, centre de integrare pentru terapie ocupaționala etc.;
unitatile si instituțiile de invatamant cuprinse in sistemul național de invatamant;
unitatile care desfasoara, potrivit legii activitate de cercetare-dezvoltare si inovare, executa programe, teme, proiecte precum si acțiuni componente ale Programului Național de cercetare stiintifica si dezvoltare tehnologica sau ale Planului Național de cercetare-dezvoltare si inovare;
gospodăriile agricole individuale si asociațiile de tip private ale acestora; casele de economii, fondurile de plasament, casele de ajutor reciproc, casele de schimb valutar; societatile bancare; societatile de asigurare/reasigurare; editarea, tipărirea si vânzarea de ziare, carti si reviste, exclusiv activitatile cu caracter de reclama si publicitate; o serie de produse si servicii livrate/prestate către populație prevăzute in mod expres in textele legale cum sunt: consumul casnic de energie termica, activitatile agenților economici, precum si cele care îndeplinesc condițiile unei activitati desfasurate de asociațiile, organizațiile publice si alte asemenea persoane juridice cu o cifra de afaceri declarata organului fiscal competent sau, după caz, realizata e pana la 50 milioane lei anual; alte operații conform prevederilor legale, importurile de bunuri care potrivit prevederilor legale, sunt scutite de taxa vamala, cu unele excepții prevăzute de lege.
Din categoria importurilor scutite de taxa pe valoarea adăugata fac parte: reparațiile si transformările de nave si aeronave romanești in străinătate, bunurile din import similare celor realizate in tara scutite de plata taxei pe valoarea adăugata potrivit legii; mijloacele de transport, mărfuri si alte bunuri provenite din străinătate care se introduc direct in zonele libere; licențe de firme si programe; drepturi de transmisii; abonamente la agenții de știri externe si altele de aceasta natura destinate activitatii de radio si televiziune; importul de bunuri efectuat de instituțiile publice, direct sau prin comisionari finanțate din împrumuturi de pe piața externa cu garanție de stat; mărfurile importate si comercializate in regim duty-free.
2.1.2. Teritorialitatea
Sunt supuse taxei pe valoarea adăugata operațiunile referitoare la transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor situate pe teritoriul României.
Bunurile provenite din import sunt impozabile in România la înregistrarea declarației vamale după intrarea acestora in tara.
Prestările de servicii sunt impozabile in România când locul prestării se considera a fi in România in conformitate cu criteriile de teritorialitate stabilite prin normele de aplicare a Ordonanței de Urgenta publicata in Monitorul Oficial Nr. 113 din 15 martie 2000.
2.1.3. Faptul generator si exigibilitatea taxei pe valoarea adăugata
Obligația de plata a taxei pe valoarea adăugata ia naștere la data efectuării livrărilor de bunuri sau transferul de bunuri imobile si/sau a serviciilor.
Pentru livrările de bunuri si/sau servicii cu plata in rate obligația de plata a taxei pe valoarea adăugata intervine la data prevăzuta pentru plata ratelor, cotele aplicate operațiunilor impozabile sunt cele din momentul la care ia naștere obligația de plata a taxei pe valoarea adăugata.
Pentru importuri, termenul de plata a taxei pe valoarea adăugata ia naștere la momentul înregistrării declarației vamale.
Termenele de plata: pentru ratele prevăzute in contractele de leasing, pentru operațiunile de leasing, la data vânzării către beneficiari in cazul operațiunilor efectuate prin intermediari sau prin consignație, data emiterii documentelor in care se consemnează preluarea de către contribuabili a unor bunuri din activele societatii comerciale pentru a fi utilizate in scopuri care nu au legătura cu activitatea economica desfasurata de aceștia sau pentru a fi puse la dispoziția altor persoane fizice sau juridice in mod gratuit; la data când documentele confirma prestarea de către contribuabili a unor servicii in scopuri care nu au legătura cu activitatea economica desfasurata.
Taxa pe valoarea adăugata devine exigibila atunci când organul fiscal este indreptatit sa solicite plătitorilor de taxa pe valoarea adăugata plata taxei datorate bugetului de stat.
Exigibilitatea ia naștere, de regula la data efectuării livrărilor bunurilor mobile, transferul proprietatii bunurilor imobile sau prestări servicii.
Pentru livrările de bunuri si/sau prestările de servicii care se efectuează continuu: energie electrica, termica, gaze naturale, apa, servicii telefonice, etc., precum si cele pentru care se înregistrează avansuri, exigibilitatea intervine la data stabilirii debitului clientului pe baza de factura fiscala sau alt document.
Antreprenorii de lucrări imobiliare pot sa opteze pentru plata taxei pe valoarea adăugata la efectuarea livrărilor.
2.1.4. Baza de impozitare
Baza de impozitare reprezintă contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate, exclusiv taxa pe valoarea adăugata.
Baza de impozitare este determinata de :
preturile negociate intre vânzător si cumpărător precum si alte cheltuieli datorate de cumpărător pentru livrările de bunuri si care nu au fost cuprinse in preț. Aceste preturi cuprind si accizele stabilite conform normelor legale;
preturile de piața sau, in lipsa acestora, costurile de producție ale bunurilor;
valoarea in vama, determinata potrivit legii, la care se adaugă taxa vamala, alte taxe si accize datorate pentru bunurile importate;
preturile de piața, sau in lipsa acestora, costurile aferente serviciilor prestate de contribuabili in scopuri care nu au legatura cu
activitatea economica desfasurata de aceștia sau pentru alte persoane fizice sau juridice in mod gratuit;
preturile vânzărilor efectuate din depozitele vămilor sau preturile stabilite prin licitație.
Nu se cuprind in baza de impozitare următoarele:
remizele si alte reduceri de preț acordate de furnizor direct clientului in vederea stimulării vânzărilor;
penalitatile pentru neindeplinirea totala sau parțiala a obligațiunilor contractuale;
dobânzile percepute pentru: plați cu întârziere, operațiuni de leasing, vânzări cu plata in rate la termene de peste 90 de zile;
sumele achitate de furnizor sau prestator in contul clientului si care apoi se decontează acestuia;
ambalajele care circula intre furnizorii de marfa si clienți, prin schimb, fara facturare;
sumele încasate de la bugetul de stat sau de la bugetele locale de către contribuabilii inregistrati la organele fiscale ca plătitorii de TVA si care sunt destinate finantarii investițiilor, acoperirii diferentelor de preț si de tarif, finantarii stocurilor de produse cu destinație speciala.
In cazul in care cumpărătorii returneaza ambalajele in care s-a expediat marfa, suma impozabila va fi redusa corespunzător.
2.1.5. Cotele de impozitare
Taxa pe valoarea adăugata se calculează prin aplicarea cotei stabilite asupra bazei de impozitare.
In România, in prezent, se aplica următoarele cote de impozitare:
cota de 19% pentru operațiunile privind livrările de bunuri mobile si transferului proprietatii bunurilor imobileefectuate in tara, prestările de servicii precum si importul cu excepția celor cărora li se aplica cota 0;
cota 0 pentru exportul de bunuri si prestările de servicii legate direct de exportul bunurilor, efectuate de contribuabili cu sediul in România, a căror contravaloare se încasează in valuta in conturi bancare deschise la bănci autorizate de Banca Naționala a României. Prin derogare de la aceste prevederi, beneficiază de cota 0 (zero) exporturile de bunuri ce se efectuează in sistem barter; transportul internațional de persoane in si din străinătate, efectuat de contribuabili autorizați prin curse regulate, precum si prestările de servicii legate direct de acestea; transportul de persoane si mărfuri, in si din porturile si aeroporturile din România, cu nave si aeronave sub pavilion romanesc, comandate de beneficiari din strainatate trecerea mijloacelor de transport de mărfuri si de calatori cu mijloace de transport fluvial specializate, intre România si statele vecine; transportul aferent mărfurilor din import efectuate pe parcurs intern externpana la punctul de întocmire a declarației vamale si vămuire, prestări de servicii efectuate de contribuabili cu domiciliul in România, contractele cu beneficiarii din strainatate unde contravaloarea se încasează in valuta, prin conturi bancare deschise la bănci autorizate de B.N.R., materialele, accesoriile si alte bunuri care sunt introduse din teritoriul vamal al României in zonele libere cu îndeplinirea formalitatilor de export; bunurile si serviciile in favoarea misiunilor
diplomatice, a oficiilor consulare si a reprezentantelor internaționale
interguvernamentale acreditate in România precum si personalul acestora, pe baza de reciprocitate; bunurile cumpărate din expozițiile organizate in România, precum si din rețeaua comerciala; bunurile sau serviciile finanțate din ajutoare sau împrumuturi nerambursabile acordate de guvernele străine, organizațiile non-profit, donații, construcții de locuințe, extinderea, consolidarea si reabilitarea locuințelor existente; construcții de lacasuri de cult religios.
2.1.6. Deductibilitatea
Contribuabilii inregistrati ca plătitori de taxa pe valoarea adăugata au dreptul la deducere a taxei aferente bunurilor si serviciilor achiziționate, destinate realizării de:
operațiuni supuse taxei pe valoarea adăugata conform celor prezentate la cotele de impozitare;
bunuri si servicii scutite de taxa pentru care, prin lege, se prevede in mod expres dreptul de deducere;
acțiuni de sponsorizare, reclama si publicitate precum si alte acțiuni prevăzute de lege, cu respectarea plafoanelor si destinațiilor prevăzute in aceasta.
Taxa pe valoarea adăugata datorata bugetului de stat se stabilește ca diferența intre valoarea taxei facturate pentru bunurile livrate si serviciile prestate si a taxei aferente intrărilor.
Diferența de taxa in plus sau in minus se regularizează pe baza de deconturi ale plătitorilor.
Pentru efectuarea dreptului de deducere a taxei pa valoare adăugata aferente intrărilor, contribuabilii sunt obligați:
sa justifice suma taxei prin documente întocmite conform legii de către contribuabila, inregistrati ca plătitori de TVA;
sa justifice ca bunurile in cauza sunt destinate pentru nevoile firmei si/sau proprietatea acesteia.
Dreptul de deducere privește numai taxa ce este înscrisa intr-o factura fiscala sau in alt document legal care se refera la bunuri sau servicii.
Contribuabilii care folosesc pentru nevoile firmei bunuri si servicii achiziționate, au dreptul sa deducă integral taxa pe valoarea adăugata aferenta intrărilor numai daca sunt destinate realizării operațiunilor aferente plătitorilor de taxa pe valoarea adăugata.
In situația in care aceștia realizează atât operațiuni specifice plătitorilor de TVA cat si alte operațiuni scutite de aceasta taxa, dreptul de deducere se determina in raport cu participarea bunurilor si/sau serviciilor respective la realizarea operațiunilor specifice plătitorilor de taxa pe valoarea adăugata.
Dreptul de deducere se exercita lunar prin reținerea din suma reprezentând taxa pe valoarea adăugata aferenta bunurilor livrate si/sau serviciilor prestate aferente intrărilor.
In cazul in care, taxa aferenta intrărilor este mai mare decât taxa aferenta ieșirilor diferența se regularizează prin:
compensarea efectuata de contribuabil in limita taxei de plata rezultata din decontul lunii anterioare sau din deconturile lunilor următoare după caz;
compensarea efectuata de organele fiscale in termen de 30 de zile de la data depunerii cererii de către contribuabil după cum urmează:
cu alte impozite si taxe datorate bugetului de stat de către contribuabil;
cu taxa pe valoarea adăugata datorata bugetului de stat de furnizorii sau prestatorii de servicii, in limita taxei rezultate din facturile fiscale aferente bunurilor livrate sau/si serviciilor prestate beneficiarului (care solicita compensarea), neachitate pana la data efectuării controlului;
rambursarea efectuata de organele fiscale a diferenței de taxa rămasa după compensare se efectuează in termen de 30 de zile de la data depunerii cererii de rambursare pe baza documentației stabilite prin ordin de ministrul finanțelor si a verificărilor efectuate de organele teritoriale.
Rambursarea se efectuează pentru contribuabili din a căror deconturi lunare depuse la organul fiscal teritorial rezulta taxa de rambursat timp de 3 luni consecutiv. Ca o excepție rambursarea se face lunar pentru următorii contribuabili după cum urmează:
operațiuni de export;
unitati productive noi, pana la punerea in funcțiune;
operațiuni de import-export si care au diferente rezultate din actele constatatoare ale organelor vamale.
Nu beneficiază de rambursarea efectiva a sumelor, contribuabilii care nu au achitat total sau parțial facturile furnizorilor sau/si prestatorilor din tara din care sa rezulte taxa pe valoarea adăugata deductibila.
2.1.7. Obligațiile plătitorilor
Contribuabilii care realizează operațiuni supuse taxei pe valoarea adăugata au următoarele obligații:
Cu privire la înregistrarea la organele fiscale:
sa depună la organul fiscal competent, o declarație de înregistrare fiscale in termen de 15 zile de la data eliberării certificatului de înmatriculare, a autorizației de funcționare;
contribuabilii care devin plătitori de taxa pe valoarea adăugata ca urmare a depasirii plafonului de scutire;
sa solicite organului fiscal scoaterea din evidenta ca plătitor de TVA, in caz de încetare a activitatii, in termen de 15 zile de la data actului legal in care se consemnează situația respectiva.
Cu privire la întocmirea documentelor:
sa se consemneze livrările de bunuri si/sau prestările de servicii in actele fiscale sau documentele legal aprobate si sa se completeze toate datele prevăzute de acesta. Pentru livrarea de bunuri si servicii cu valoarea taxei mai mare de 20 mil. lei, la aceste documente se mai anexează si copia de pe documentul care atesta calitatea de plătitor de TVA;
contribuabilii plătitori de taxa pe valoarea adăugata sunt obligați sa solicite de la furnizori sau prestatori facturi fiscale sau documente legal aprobate;
contribuabilii inregistrati ca plătitori de TVA nu au obligația sa
emită facturi fiscale in cazul următoarelor operațiuni:
transport de taximetre, precum si transport de persoane pe baza de bilete de calatorie si abonamente;
vânzări de bunuri si/sau servicii consemnate in documentele specifice;
vânzări de bunuri si/sau prestatori de servicii pentru populație pe baza de documente fara nominalizări privind cumpărătorul;
importatorii sunt obligați sa întocmească declarația vamala de import, direct sau prin reprezentanții autorizați, si sa determine:
taxele vamale, valoarea in vama, alte taxe si accize pe baza acestora sa se calculeze taxa pe valoarea adăugata datorata bugetului de stat.
Cu privire la evidenta operațiunilor:
sa tina evidenta contabila, care sa le permită sa determine baza de impozitare si taxa pe valoarea adăugata facturata. Contribuabilii care realizează operațiuni impozabile au obligația sa asigure condițiile necesare pentru emiterea documentelor, prelucrarea informațiilor si conducerea evidentelor prevăzute de reglementările in domeniul taxei pe valoarea adăugata;
sa întocmească si sa depună lunar la organul fiscal, pana la data de 25 a lunii următoare, decontul de TVA;
sa se furnizeze organelor fiscale toate justificările necesare in vederea stabilirii operațiunilor impozabile executate atât de sediile centrale, cat si de subunitati;
sa contabilizeze distinct veniturile si cheltuielile determinate de operațiunile asociațiilor in participatiune.
Cu privire la plata taxei pe valoarea adăugata:
sa achite taxa datorata bugetului statului potrivit decontului lunar pana la 25 ale lunii următoare;
sa achite taxa pe valoarea adăugata aferenta bunurilor din import definitiv, la organul vamal, conform regimului in vigoare privind plata taxelor vamale. Se suspenda plata taxei pe valoarea adăugata, la organele vamale pe termen de 120 de zile, pentru utilaje, instalații si echipamente industriale care se importa in vederea efectuării si derulării investițiilor prin care se realizează o unitate productiva noua sau se dezvolta o unitate deja existenta;
sa achite TVA aferenta operațiunile de leasing, corespunzător sumelor si termenelor de plata prevăzute in contractele încheiate cu finanțatori din străinătate. In cazul in care, la expirarea contractului de leasing, bunurile care fac obiectul acestuia, trec in proprietatea beneficiarului, se datorează taxa pe valoarea adăugata, pentru valoarea la care se face transferul de proprietate a bunurilor respective;
sa achite taxa datorata bugetului de stat anterior depunerii cererii la organul fiscal pentru scoaterea din evidenta ca plătitor de TVA, in caz de încetare a activitatii.
2.2. Structura decontului privind taxa pe valoarea adăugata
Decontul privind taxa pe valoarea adăugata se completează lunar de agenții economici care sunt inregistrati la organele fiscale ca plătitori de taxa pe valoarea adăugata.
Decontul privind taxa pe valoarea adăugata are in structura sa 3(trei) componente:
date de identificare a plătitorului ( denumire plătitor de TVA, cod fiscal, data luării in evidenta si adresa plătitorului);
taxa pe valoarea adăugata colectata;
date privind taxa pe valoarea adăugata.
Rândul 1: vânzări in tara in care se preiau totalurile coloanelor 11 si 12 din jurnalul pentru vânzări reprezentând baza de impozitare si taxa pe valoarea adăugata;
Rândul 2: regularizări se vor evidenția sumele rezultate din corectarea sumelor din deconturile anterioare precum si sumele aferente operațiunilor neexigibile existente in sold la finele lunii anterioare, care au devenit exigibile in luna in care se intocmeste decontul;
Rândul 3: export- se vor evidenția operațiunile de export;
Rândul 4: scutite cu dreptul de deducere- se vor evidenția operațiunile cu drept de deducere;
Rândul 5: scutite fara drept de deducere- se vor evidenția operațiunile scutite fara drept de deducere;
Rândul 6: (1+2+3+4+5)- nu se cuprind sumele care potrivit legii, nu intra in baza de impozitare, inclusiv suma reprezentând contribuția la fondul special de drumuri publice:
Rândul 7: se înscrie rata determinata.
Taxa pe valoarea adăugata deductibila;
Rândul 8: cumpărări pentru nevoile agentului economic;
Rândul 9: regularizări;
Rândul 10: taxa pe valoarea adăugata deductibila (8+9);
Rândul 11: taxa pe valoarea adăugata de dedus se va înscrie suma rezultata după aplicarea proratei;
Rândul 12: cumpărări supuse criteriilor specifice de exercitare a dreptului de deducere se vor evidenția cumpărările destinate realizării de bunuri si servicii scutite cu drept de deducere;
Rândul 13: cumpărări scutite de taxa pe valoarea adăugata se va prelua bunurile si serviciile achiziționate de neplatitorii de taxa pe valoarea adăugata, precum si cele care au legătura directa cu activitatea agentului economic;
Rândul 14: total taxa pe valoarea adăugata de dedus (11+12);
Rândul 15: total (8+9+12+13);
Rândul 16: taxa pe valoarea adăugata din luna de raportare;
Rândul 17: taxa de rambursat pentru luna de raportare (14-16);
Rândul 18: suma de rambursat din luna precedenta (rândul 26 din decontul lunii anterioare);
Rândul 19: suma de plata din luna precedenta (rândul 25 din decontul lunii anterioare);
Rândul 20: suma pentru care sa acordat rambursarea sau compensarea in luna de raportare;
Rândul 21: suma plătita in luna de raportare se va înscrie totalul plaților efectuate pentru debitele restante si curente de la data depunerii decontului anterior pana la data depunerii prezentului decont;
Rândul 22: taxa pe valoarea adăugata compensata;
Rândul 23: taxa pe valoarea adăugata efectiv restituita cumpărătorilor străini;
Rândul 24: bonificație pentru plata in termenul legal.
Sumele înscrise la rândul 25, respectiv la rândul 26, corespund cu soldul contului 4423 „TVA de plata”, respectiv cu soldul contului 4424 „TVA de recuperat”, după caz.
Decontul privind taxa pe valoarea adăugata se intocmeste in doua exemplare:
exemplarul 1 se depune la administrația financiara:
exemplarul 2 ramane la agentul economic.
C A P I T O L U L 3
PREZENTAREA SI FUNCTIONAREA
CONTURILOR PRIVIND TAXA PE VALOAREA
ADAUGATA
Contul sintetic de gradul – I – 442 „Taxa pe valoarea adăugata”, care este un cont neoperational se detaliază in cinci conturi sintetice de gradul al doilea după cum urmează:
4423 „Taxa pe valoarea adăugata de plata”
4424 „Taxa pe valoarea adăugata de recuperat”
4426 „Taxa pe valoarea adăugata deductibila”
4427 „Taxa pe valoarea adăugata colectata”
4428 „Taxa pe valoarea adăugata neexigibila”
Contul 4423 „Taxa pe valoarea adăugata de plata”
Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta taxei pe valoarea adăugata de plătit bugetului statului.
Contul 4423 „Taxa pe valoarea adăugata de plata” este un cont cu funcție contabila de pasiv.
In creditul contului 4423 „taxa pe valoarea adăugata de plata” se înregistrează :
diferentele rezultate la finele perioadei intre taxa pe valoarea adăugata colectata(4427) mai mare si taxa pe valoarea adăugata deductibila(4426);
In debitul contului 4423 „taxa pe valoarea adăugata de plata” se înregistrează:
platile efectuate către bugetul statului reprezentând taxa pe valoarea adăugata;
taxa pe valoarea adăugata de recuperat, compensata.
Soldul contului reprezintă taxa pe valoarea adăugata exigibila de plata.
Contul 4424 „Taxa pe valoarea adăugata de recuperat”
Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta taxei pe valoarea adăugata de recuperat de la bugetul de stat.
Contul 4424 „taxa pe valoarea adăugata de recuperat” este un cont cu funcție contabila de activ.
In debitul contului 4424 „taxa pe valoarea adăugata de recuperat” se înregistrează:
diferente rezultate la sfarsitul perioadei intre taxa pe valoarea adăugata colectata mai mica si taxa pe valoarea adăugata deductibila mai mare(4426).
In creditul contului 4424 „taxa pe valoarea adăugata de recuperat” se înregistrează:
taxa pe valoarea adăugata încasata de la bugetul de stat in baza cererii de rambursare sau taxa pe valoarea adăugata de recuperat compensata, in perioadele următoare de timp cu taxa pe valoarea adăugata de plata (512,4423).
Soldul contului reprezintă taxa pe valoarea adăugata de recuperat de la bugetul statului.
Contul 4426 „Taxa pe valoarea adăugata deductibila”
Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta taxei pe valoarea adăugata înscrisa in facturile emise de furnizori pentru bunurile, serviciile si lucrările achiziționate de unitate, sau aferenta mijloacelor fixe realizate in regie proprie, deductibila din punct de vedere fiscal.
Contul 4426 „taxa pe valoarea adăugata deductibila” este cont cu funcție contabila de activ.
In debitul contului 4426 „taxa pe valoarea adăugata deductibila” se înregistrează:
sumele reprezentând taxa pe valoarea adăugata deductibila potrivit legii (401,404,512,4428,542);
sumele reprezentând taxa pe valoarea adăugata aferenta mijloacelor fixe realizate in regie proprie.
In creditul contului 4426 „taxa pe valoarea adăugata deductibila” se înregistrează:
sumele deductibile din taxa pe valoarea adăugata colectata (4427);
sumele reprezentând taxa pe valoarea adăugata colectata ce urmează a se incasa de la bugetul statului (4424);
cu prorata din taxa pe valoarea adăugata deductibila, devenita nedeductibila (635).
La sfarsitul perioadei contul nu prezintă sold.
Taxa pe valoarea adăugata deductibila se calculează si înregistrează ca o creanța asupra bugetului statului.
Contul 4427 „Taxa pe valoarea adăugata colectata”
Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta sumelor datorate de unitatea patrimoniala bugetului de stat, reprezentând taxa pe valoarea adăugata aferenta vânzărilor de bunuri si servicii sau executărilor de lucrări.
Contul 4427 „taxa pe valoarea adăugata colectata” este cont cu funcție contabila de pasiv.
In creditul contului se înregistrează:
taxa pe valoarea adăugata aferenta mijloacelor fixe realizate in regie proprie (4426);
taxa pe valoarea adăugata înscrisa in facturile emise către clienți sau alte documente legale reprezentând vânzările de mărfuri si bunuri, prestările de servicii si executărilor de lucrări (411,461,531,428);
taxa pe valoarea adăugata aferenta lipsurilor imputate (428,461);
taxa pe valoarea adăugata neexigibila devenita exigibila in cursul lunii (4428);
taxa pe valoarea adăugata aferenta bunurilor si serviciilor folosite in scop personal sau predat cu titlu gratuit, cea aferenta peste normele legale neimputabile precum si cea aferenta bunurilor si serviciilor acordate salariaților sub forma de avantaje in natura (635).
In debitul contului se înregistrează:
taxa pe valoarea adăugata de plata bugetului statului (4423);
sumele reprezentând taxa pe valoarea adăugata deductibila (4426);
sumele reprezentând taxa pe valoarea adăugata aferenta clienților insolvabili scoși din activ (416).
La sfarsitul perioadei, contul nu prezintă sold.
Taxa pe valoarea adăugata colectata, se calculează si înregistrează ca o datorie fata de bugetul de stat.
Contul 4428 „Taxa pe valoarea adăugata neexigibila”
Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta taxei pe valoarea adăugata neexigibila rezultata din vânzările si cumpărările de bunuri, servicii, lucrări efectuate cu plata in rate, precum si cea inclusa in prețul cu amănuntul la unitatile comerciale ce țin evidenta la acest preț.
Contul 4428 ”taxa pe valoarea adăugata neexigibila” este un cont bifunctional.
In creditul contului 4428 „taxa pe valoarea adăugata neexigibila” se înregistrează:
taxa pe valoarea adăugata aferenta livrărilor de bunuri, prestărilor de servicii si executărilor de lucrări cu plata in rate (411);
taxa pe valoarea adăugata aferenta livrărilor de bunuri, prestărilor de servicii si executărilor de lucrări pentru care nu sau întocmit facturi (418);
taxa pe valoarea adăugata aferenta mărfurilor din unitatile comerciale cu amănuntul (371);
taxa pe valoarea adăugata aferenta cumpărărilor efectuate cu plata in rate, precum si cea aferenta facturilor sosite, devenite deductibila (4426).
In debitul contului 4428 „taxa pe valoarea adăugata neexigibila” se înregistrează:
taxa pe valoarea adăugata aferenta facturilor nesosite (408);
taxa pe valoarea adăugata aferenta cumpărărilor cu plata in rate (401,404);
taxa pe valoarea adăugata aferenta vânzărilor de mărfuri in unitatile comerciale cu amănuntul (371);
taxa pe valoarea adăugata aferenta vânzărilor de bunuri, serviciilor sau prestărilor de lucrări cu plata in rate, devenita exigibila in cursul exercițiului (4427).
Soldul contului reprezintă taxa pe valoarea adăugata neexigibila.
Taxa pe valoarea adăugata neexigibila intervine in cazul operațiilor cumpărare-vânzare pentru care nu s-au întocmit documentele de facturare pana la închiderea exercițiului pentru livrările de bunuri, lucrări si servicii cu plata in rate, precum si cea introdusa in prețul de vânzare cu amănuntul la unitatile comerciale ce țin evidenta la acest preț.
REGULARIZAREA TAXEI PE VALOAREA ADAUGATA
Cu ocazia exigibilitatii lunare pe baza decontului privind operațiile realizate si taxa pe valoarea adăugata aferenta , se stabilește taxa pe valoarea adăugata de plata sau de recuperat. In acest scop se procedează la compensarea soldurilor conturilor 4426 „taxa pe valoarea adăugata deductibila” si 4427 „taxa pe valoarea adăugata colectat”. Diferența constatata se regularizează astfel:
daca taxa pe valoarea adăugata deductibila este mai mare decât taxa pe valoarea adăugata colectata, contul 4426 „taxa pe valoarea adăugata deductibila” are sold debitor.
Diferența se compensează cu taxa pe valoarea adăugata datorata bugetului statului din lunile următoare sau se încasează pe baza cererii de rambursare.
In cazul in care deconturile întocmite pe o perioada de trei luni consecutiv, sumele datorate bugetului de stat nu acoperă integral taxa deductibila, diferența se rambursează de organul fiscal competent in termen de 30 de zile de la data depunerii decontului aferent lunii a treia si a cererii de rambursare.
daca taxa pe valoarea adăugata colectata este mai mare decât taxa pe valoarea adăugata deductibila, contul 4427 „taxa pe valoarea adăugata colectata” are un sold creditor.
Daca nu este cazul compensării cu taxa pe valoarea adăugata de recuperat din luna precedenta, diferența se achita pana la data de 25 ale lunii următoare.
3.1. Contabilitatea operațiunilor de intrare
in cursul lunii aprilie 2000, SC METCHIM SA a efectuat următoarele operațiuni de intrare:
3.04.2000 cumpăra de la SC COMCEH SA Calarasi 30.000 caiete a cate 2.000 lei/bucata. Pe factura valoarea produsului fara taxa pe valoarea adăugata este de 60.000.000 lei, taxa pe valoarea adăugata calculata fiind de 11.400.000 lei, sume ce se achita cu carnete cec cu limita de suma.
înregistrarea aprovizionării:
% = 401 (furnizori) 71.400.000lei
371 (mărfuri) 60.000.000lei
4426 (T.V.A . 11.400.000lei
deductibila)
înregistrarea achitării furnizorului:
401 = 5126 71.400.000lei
(furnizori) (carnete cu limita de suma)
se înregistrează adaosul comercial de 10%:
371 = 378 6.000.000lei
(mărfuri) (diferența de preț la mărfuri)
4.04.2000 SC METCHIM SA cumpăra in limita fondului de protocol si reclama din magazinele de desfacere cu amănuntul, tigari si cafea pentru care plateste suma de 179.104lei din care T.V.A. 27.304lei. In contabilitate se înregistrează:
% = 5311 179.104lei
623 (casa in lei) 151.800lei
(ch. de reclama si protocol)
27.304lei
(T.V.A. deductibila)
6.04.2000 SC METCHIM SA cumpăra de la SC ARCTIC SA Gaesti 10 frigidere in valoarea de 3.200.000lei/bucata exclusiv taxa pe valoarea adăugata, aceasta din urma acordându-i clientului o remiza de 2% si un rabat de 1,5%. Potrivit prevederilor legale, remizele si alte reduceri de preț acordate de furnizor direct clientului nu se includ in baza de impozitare.
Frigidere 32.000.000lei
Remiza 2% 6.400.000lei
Total 31.360.000lei
Rabat 1,5% 470.400lei
Total 30.889.600lei
Taxa pe valoarea adăugata 5.869.024lei
Înregistrările in contabilitate sunt următoarele:
achiziția de mărfuri de la furnizori:
% = 401 36.758.624lei 371(mărfuri) (furnizori) 30.889.600lei
4426(T.V.A.deductibila) 5.869.024lei
înregistrarea adaosului comercial de 10%:
371 (mărfuri) = 378 3.088.960lei
(dif. de preț la mărfuri)
10.04.2000 SC METCHIM SA Ploiești cumpăra un autoturism Dacia 1307 de la uzina SC AUTOMOBILE DACIA SA Pitești in valoare de 68.251.020lei exclusiv TVA. Taxa pe valoarea adăugata este in valoare de 12.967.694lei. se înregistrează in contabilitate pe baza facturii nr.15 din 10.04.2000:
Valoare la preț de cumpărare 63.251.000lei
Cheltuieli de transport 250.000lei
T.V.A. deductibila 19% 11.430.180lei
Total factura 74.931.180lei
Avans acordat 30.000.000lei
T.V.A. aferenta avansului 5.700.000lei
Valoarea neta de plata 39.231.180lei
înregistrarea avansului acordat, pe baza cecului bancar:
% = 5121 35.700.000lei
(conturi la bănci in lei) 30.000.000lei
(furnizori-debitori)
4426(TVA deductibila) 11.430.180lei
recepția automobilului intrat in patrimoniu:
% = 404 74.931.180lei
212(mijloace fixe) (furnizori-imobilizări) 63.501.000lei
4426(TVA deductibil) 11.430.180lei
achitarea furnizorului, cu reținerea avansului acordat pe baza de cec bancar:
404 = % 74.931.180lei
(furnizori-imobilizări) 409 30.000.000lei
(furnizori-debitori)
5.700.000lei
(TVA deductibila)
39.231.180lei
(conturi la bănci in lei)
10.04.2000 SC METCHIM SA cumpăra pe credit comercial materii prime constând in cafea, îndulcitor si concentrat suc in valoare de 1.000.000lei, iar cheltuielile de transport sunt înscrise in factura de 82.500lei, TVA=19%.
% = 401(furnizori) 1.288.175lei
300(materii prime) 1.082.500lei
4426(TVA deductibila) 205.675lei
11.04.2000 SC METCHIM SA cumpăra ambalaje de la SC VRANCARD SA Adjud la prețul prestabilit de 2.534.890lei, preț de facturare 2.734.890lei, cheltuieli de transport-aprovizionare facturate 200.000lei, TVA =19%.
In acest caz pe baza facturii fiscale se va înregistra:
% = 401 3.254.519lei
381(ambalaje) (furnizori) 2.534.890lei
388(dif. de preț la ambalaje) 200.000lei
4426(TVA deductibila) 519.629lei
13.04.2000 SC METCHIM SA expediază la SC ASTRA SRL material lemnos (PAL) pentru confecționarea de birouri.
Se va înregistra pe baza „bonului de predare, transfer” astfel:
354 = 341 15.256.000lei
(produse aflate la terți) (semifabricate)
15.04.2000 SC METCHIM SA pe baza facturii primite de la SC ASTRA SRL, care cuprinde cheltuieli de prelucrare a produselor si cheltuieli de transport in valoare de 3.521.000lei, facturate, se va face înregistrarea următoare:
% = 401 4.189.990lei
628 (furnizori) 3.521.000lei
(alte ch. cu serv. executate de terți)
668.990lei
(TVA deductibila)
17.04.2000 SC METCHIM SA înregistrează reantoarcerea in unitate a produselor prelucrate, prin înregistrarea:
341 = 354 19.445.990lei
(semifabricate) (produse aflate la terți)
18.04.2000 SC METCHIM SA primește marfa constând in detergent OMO, BONA, TIDE, săpun LUX de la SC DERO LEVER SA Ploiești in valoare de 40.262.000lei exclusiv TVA. Marfa este primita fara factura:
% = 408 47.911.780lei
371(mărfuri) (furnizori- facturi nesosite) 40.262.000 lei
7.649.780lei
(TVA neexigibila)
19.04.2000 SC METCHIM SA primește factura pentru mărfurile livrate de SC DERO LEVER in valoare de 40.262.000lei, TVA=19%, înregistrata anterior ca o datorie neexigibila, determina următoarele doua înregistrări:
înregistrarea primirii facturii:
408 = 401 47.911.780lei
(furnizori facturi nesosite) (furnizori)
taxa pe valoarea adăugata neexigibila devine exigibila:
4426 = 4428 7.645.780lei
„TVA deductibila” „TVA neexigibila”
20.04.2000 SC METCHIM SA cumpăra de la SC COCA-COLA SA coca-cola, fanta si sprite la doze de 0,25l in valoare de 345.000lei, pentru magazinul alimentar propriu din incinta societatii, cu ambalaje restituibile in valoare de 56.000lei.
In contabilitatea societatii se înregistrează astfel:
a) % = 401 477.190lei
371 „mărfuri” „furnizori” 345.000lei
409 „furnizori-debitori” 56.000lei
4426 „TVA deductibila” 76.190lei
b) se înregistrează adaosul comercial si TVA neexigibila de 19% aplicata la prețul de cumpărare + adaos (20%):
371 = % 147.660lei
„mărfuri” 378 69.000lei
„dif. de preț la mărfuri”
4428 78.660lei
„TVA neexigibila”
21.04.2000 SC METCHIM SA cumpăra un televizor in valoare de 4.392.000lei cu plata in rate de la SC TEZEU SRL, la cumpărare fiind scadenta prima rata de 2.000.000lei iar diferența de 2.392.000 lei urmând a fi achitata in 3 rate egale, la care se adaugă TVA =19%. In contabilitate se va înregistra astfel:
% = 401 5.226.480lei
371 „mărfuri” „furnizori” 4.392.000lei
4426 „TVA deductibila” 380.000lei
4428 „TVA neexigibila” 454.480lei
22.04.2000 SC METCHIM SA oferă unui grup de salariați o excursie la Sinaia organizata prin intermediul SC MUNTENIA SA pentru weekend-ul 22-23 apr. Factura primita evidentiaza valoarea fara TVA la suma de 12.542.000lei si TVA in valoare de 2.382.980 lei. Plata se face prin contul de la banca.
% = 401 „furnizori” 14.924.980lei
12.542.000lei
„ch. cu bilete pentru deplasări
detasari si transferări
2.382.980lei
„TVA deductibila”
24.04.2000 SC METCHIM SA primește o factura pentru consumul de energie electrica de la SC CONEL SA in suma totala de 1.223.000lei din care TVA in valoare de 232.370lei.
Înregistrarea in contabilitate se va face astfel:
% = 401 „furnizori” 1.223.000lei
990.630lei
„alte cheltuieli cu serviciile
executate de terți”
232.370lei
„TVA deductibila”
24.04.2000 SC METCHIM SA achizitioneaza produse elector-casnice marca LEWIS din Austria la prețul de 10.000$ la cursul 19.450 lei/$, condiția de livrare C.I.F. (portul romanesc Constanta): – taxa vamala este de 10% din valoarea in vama;
– comisionul vamal este de 0,5%.
Cheltuieli cu transportul intern pana la destinație in suma de 4.000.000lei + TVA executate de o firma de transport, achitate cu dispoziție de plata. Plata furnizorului extern se face după 10 zile.
Fisa de calcul a importului:
Valoarea facturii 10.000$x19.450lei=194.500.000lei
Taxa vamala 19.450.000lei
Comision 972.500lei
Cost de achiziție in vama 214.922.500lei
Taxa pe valoarea adăugata 40.835.275lei
înregistrarea facturii:
371 = 401 194.500.000lei
„mărfuri” „furnizori”
cheltuieli făcute in vama: taxa vamala+comosion+TVA:
% = 401 61.257.775lei
371 „mărfuri” „furnizori” 20.422.500lei
4426 „TVA deductibila” 40.835.275lei
plata cheltuielilor in vama:
401 = 5126 61.257.775lei
„furnizori” „carnete de cec cu limita de suma”
cheltuieli cu transportul intern si TVA aferenta:
4.000.000lei x 19%=760.000lei
% = 401 4.760.000lei
371 „furnizori” 4.000.000lei
„mărfuri”
760.000lei
„TVA deductibila”
achitarea cheltuielilor interne:
401 = 5121 4.760.000lei
„furnizori” „conturi la bănci in lei”
25.04.2000 SC METCHIM SA primește factura pentru utilitati de la SC SALUB SA in suma de 1.552.000lei, cu TVA inclus, in valoare de 294.880lei
In jurnalul pentru cumpărări si in contabilitate se înregistrează:
% = 401 1.552.000lei
628 „ furnizori” 1.257.120lei
„alte ch. cu serv. exec. de terți”
294.880lei
„ TVA deductibila”
26.04.2000 SC METCHIM SA cumpăra pentru magazinul alimentar propriu ulei, margarina si cafea de la SC WISANNA SA in valoare de 2.429.000lei din care TVA=461.510lei. In magazinul alimentar se practica adaos de 20%.
înregistrarea aprovizionării cu mărfuri:
% = 401 2.429.000lei
371 „ furnizori” 1.967.490lei
„ mărfuri”
461.510lei
„ TVA deductibila”
înregistrarea adaosului comercial si a TVA neexigibila:
371 = % 842.086lei
„ mărfuri” 378 393.498lei
„ dif. de preț la mărfuri”
4428 488.588lei „ TVA neexigibila”
3.2. Contabilitatea operațiunilor de ieșire
03.04.2000 SC METCHIM SA vinde la SC OMNIA SA mărfuri constând in:
100 caiete x 2.200lei/buc.=220.000lei
20 frigidere ARCTIC x 3.500.000lei/buc.=70.000.000lei
valoarea totala facturata 70.220.000lei
411 = % 83.561.800lei
„ clienți” 707 70.220.000lei
„ venit din vânzarea marf.”
13.341.800lei
„ TVA colectata”
04.04.2000 Se imputa un obiect de inventar in valoare de 250.000lei (un calculator de birou)
scoaterea din gestiune:
602 = 321 250.000lei
„ ch. privind obiectele „ obiecte de inventar”
de inventar”
imputarea propriu-zisa:
428 = % 297.500lei
„ alte datorii si creanțe 758 250.000lei
in leg. cu personalul” „ alte venituri din exp.”
4427 47.500lei
„ TVA colectata”
06.04.2000 SC METCHIM SA vinde la SC MERCUR SA articole sport constând in : rucsaci, corturi, saci de dormit in valoare de 60.253.000lei, iar TVA este in valoare de 11.448.070lei. Nu se emite factura in momentul livrării mărfurilor.
418 = % 71.701.070lei
„ clienți-facturi de 707 60.253.000lei
întocmit” „ venituri din vânzarea marf.
4428 11.448.070lei
„ TVA neexigibila”
07.04.2000 SC METCHIM SA emite factura aferenta mărfurilor livrate SC MERCUR SA anterior:
411 = 418 71.701.040lei
„ clienți” „ clienți-facturi de întocmit”
TVA neexigibila devine exigibila:
4428 = 4427 11.448.070lei
„ TVA neexigibila” „ TVA colectata”
07.04.2000 SC METCHIM SA vinde la licitație o camionata ARO pentru care încasează suma de 60.500.000lei si calculează TVA in valoare de 11.495.000lei. Banii sunt depuși la casieria unitatii. Se înregistrează in jurnalul de vânzări si in contabilitate:
411 = % 71.495.000lei
„ clienți” 7721 60.500.000lei
„ venit. din cedarea activ.”
4427 11.495.000lei
7721 = % 60.500.000lei
„ venit. din cedarea activ.” 212 46.736.250lei
„ mijloace fixe”
13.763.750lei
„ fond de dezv.”
09.04.2000 SC METCHIM SA obține in cursul lunii produse sub forma de cafea măcinata, băuturi răcoritoare in valoarea de 1.500.000lei:
obținerea de produse finite:
345 = 711 1.500.000lei
„ produse finite” „ venit. din prod. stocata”
se preda la magazinul alimentar propriu de desfacere cu amănuntul ( adaos comercial 20%):
371 = % 2.142.000lei
„ mărfuri” 345 „prod. finite” 1.500.000lei 378 „dif de preț „ 300.000lei
4428 „TVA neexigibila” 342.000lei
vânzarea prin magazinul alimentar propriu a produselor finite:
5311 = % 2.142.000lei
„casa in lei” 707 1.800.000lei
„ venit. din vânzarea marf.”
4427 342.000lei
„ TVA colectata”
11.04.2000 SC METCHIM SA distribuie echipament de lucru in valoare de 1.000.000lei: cota unitatii=50%: cota salariatilor=50%. In contabilitate se fac următoarele înregistrări:
înregistrarea cheltuielilor cu echipamentul de lucru:
602 = 321 500.000lei
„ch. cu obiectele de inv.” „obiecte de inventar”
înregistrarea cotei de 50% suportata de salariați:
428 = % 595.000lei
„alte datorii si creanțe 321 500.000lei
in leg. cu personalul” „obiecte de inventar”
4427 95.000lei
„TVA colectata”
11.04.2000 SC METCHIM SA transporta mărfuri constând in anvelope bicicleta pentru a fi vândute prin magazinele proprii de prezentare si desfacere:
– preț înregistrare =1.800.000lei
– adaos comercial= 540.000lei
– TVA neexigibila = 444.600lei
371 = % 2.784.600lei
„ mărfuri” 371 1.800.000lei
„ mărfuri”
540.000lei
„dif. de preț la mărfuri”
4428 444.600lei
„ TVA neexigibila”
12.04.2000 SC METCHIM SA evidentiaza unele reduceri comerciale la preturile acordate ulterior facturării la articolele CAMPING Urziceni in valoare de 5.000.000lei:
% = 411 5.950.000lei
707 „ clienți” 5.000.000lei
„ venituri din vânzarea marf.”
950.000lei
„TVA deductibila”
13.04.2000 SC METCHIM SA stornează înregistrarea privind returnarea mărfurilor către furnizorul SC ARCTIC SA Gaesti a doua frigidere:
401 = % 7.616.000lei
„furnizori” 371 6.400.000lei
„ mărfuri”
1.216.000lei
„TVA deductibila”
SC METCHIM SA vinde către SC WOLF SRL 200 becuri la prețul de 4.200lei/bucata:
– preț înregistrare: 200×4.200=840.000lei
– TVA colectata 159.600lei
999.600lei
411 = % 999.600lei
„clienți” 707 840.000lei
„venit. din vânzarea marf.”
159.600lei
„TVA colectata”
17.04.2000 SC METCHIM SA înregistrează sume datorate unitatii de personalul ei, reprezentând chirii pentru spatiile unitatii:
428 = % 2.380.000lei
„alte datorii si creanțe 706 2.000.000lei
in leg. cu personalul” „venituri din redevențe,
locații de gestiune si chirii”
4427 380.000lei
„TVA colectata”
18.04.2000 SC METCHIM SA Ploiești încasează in numerar servicii de transport cu chitanța fiscala in valoare de 600.000lei +TVA aferenta de 114.000lei:
5311 = % 714.000lei
„casa in lei” 704 600.000lei
4427 114.000lei
19.04.200 SC METCHIM SA vinde anvelope VICTORIA către SC MERCUR SA cu plata in numerar in valoare de 5.000.000lei +TVA aferent:
5311 = % 5.950.000lei
„ casa in lei” 707 5.000.000lei
„venituri din vânzarea de mărfuri”
4427 950.000lei
„TVA colectata”
– 21.04.2000 SC METCHIM SA trece suma de 999.600lei pe pierderi, inclusiv TVA aferenta deoarece SC WOLF SRL a dat faliment:
% = 416 999.600lei
654 „clienți incerți’ 840.000lei
„ pierderi din creanțe”
4427 159.600lei
„TVA colectata”
In cursul lunii SC METCHIM SA vinde en-detail mărfuri in valoare de 56.550.000lei din care TVA este de 10.179.000lei:
vânzarea propriu-zisa a mărfurilor en-detail:
5311 = % 56.550.000lei
„ casa in lei” 707 46.371.000lei
„venit. din vânzarea marf”
4427 10.179.000lei
„TVA colectata”
descărcarea de gestiune pentru mărfurile vândute cu amănuntul:
% = 371 56.550.000lei
„mărfuri” 37.096.800lei
„ch. privind mărfurile”
9.274.200lei
„dif. de preț la mărfuri”
4428 10.179.000lei
„TVA neexigibila”
3.3. Regularizarea taxei pe valoarea adăugata
La sfarsitul lunii se constata ca taxa pe valoarea adăugata deductibila este mai mare decât taxa pe valoarea adăugata colectata, in acest caz conturile trebuie soldate la sfarsitul lunii, insa prin diferența rezulta o taxa pe valoarea adăugata de recuperat, după cum urmează:
% = 4426 85.330.907lei
4427 „TVA deductibila” 47.480.370lei
„TVA colectata”
37.850.537lei
„TVA de recuperat”
3.4. Pro rata taxei pe valoarea adăugata
S.C. „METCHIM” S.A. nu livrează bunuri si servicii scutite de taxa pe valoarea adăugata.
Ponderea operațiilor = Livrări de bunuri si servicii impozabile X100
Impozabile (k) Total livrări de bunuri si servicii
Ponderea operatiilor=244.494.000lei x100=100%
Impozabile (k) 244.494.000lei
C A P I T O L U L 4
ANALIZA PE BAZA DE BILANT
4.1. Prezentarea documentelor de sinteza
Analiza pe baza de bilanț are ca obiectiv sa stabilească un diagnostic asupra situației financiare si rentabilitatii întreprinderii. In mod corespunzător, analiza se structurează pe doua categorii de probleme:
analiza situației patrimoniului prin prisma echilibrului financiar, lichiditatii si solvabilitatii întreprinderii;
analiza rezultatelor.
Toate acestea sunt elemente ale diagnosticului financiar, care formează tabloul pe baza căruia se pot trage concluzii asupra unitatii si perspectivei acesteia.
Primul document pe aceasta direcție este raportul administratorilor, prevăzut la articolul 128 din legea 31/1990 privind societatile comerciale, care se prezintă in adunarea acționarilor si care trebuie făcute referiri concrete cu privire la:
realizarea sarcinilor privind organizarea si conducerea contabilitatii, înregistrarea sistematica a documentelor, respectarea regulilor de întocmire a bilanțului si punerea in acord cu situația reala a elementelor patrimoniale pe baza inventarului;
respectarea normelor metodologice privind întocmirea bilanțului contabil si a anexelor, evaluarea elementelor patrimoniale,
concluzii rezultate din analiza posturilor de bilanț, referitoare la indicii si indicatorii activitatii generale si specifice.
Bilanțul contabil a pătruns in lumea teoriei si practicii economice ca un model de sintetizare in expresie băneasca, la un moment dat, a relațiilor de echilibru dintre activele si pasivele patrimoniale. Privit in totalitatea si structuralitatea sa bilanțul contabil constituie principala sursa informaționala pe baza căreia se face analiza financiara. Din componentele bilanțului contabil, fiecare are un anumit rol in analiza financiara.
Potrivit legii nr.82/1991 art. 27, bilanțul contabil se intocmeste obligatoriu anual, precum si in situația fuziunii sau încetării activitatii regiilor autonome, societatilor comerciale, instituțiilor publice, unitatilor cooperatiste, asociațiilor si celorlalte persoane juridice si fizice care au calitatea de comerciant.
Deoarece exercițiul financiar începe la 1 ianuarie si se încheie la 31 decembrie, in acest scop pe baza bilanțului contabil se determina:
situația patrimoniului care este de forma:
situația neta a patrimoniului= active patrimoniale- datorii
(capitaluri proprii)
situația financiara:
trezoreria= fond de rulment- necesar de fond de rulment
rezultatul obținut se calculează prin relația: rezultatul contabil= venituri- cheltuieli.
In modelul de contabilitate din România, bilanțul contabil in formația sa completa este alcătuit din:
bilanț;
contul de profit si pierdere;
anexa la bilanț;
raportul de gestiune.
Lucrările preliminare sunt denumite lucrări de închidere a exercițiului, fiind structurate astfel:
stabilirea balanței înainte de inventariere are ca scop stabilirea soldurilor scriptice, date de soldurile conturilor, in sensul ca acestea sa reflecte operații economice si financiare reale consemnate in documentele justificative si înregistrate in concordanta cu normele metodologice de utilizare a conturilor;
inventarierea generala a patrimoniului reprezintă lucrarea preliminară prin care se stabilește situația reala a patrimoniului;
contabilitatea operațiilor de regularizare;
operații privind regularizarea plusurilor si minusurilor de inventar;
operații privind calculul amortizărilor;
operații privind provizioanele pentru deprecieri;
operații privind provizioanele pentru riscuri si cheltuieli;
operații privind provizioanele reglementate;
diferente de conversie si de curs valutar;
operații privind delimitarea in timp a veniturilor si cheltuielilor.
balanța conturilor după inventariere.
Funcția acestei balanțe se manifesta cu precădere pentru pregătirea informației necesare determinării rezultatului exercițiului si asigurarea suportului informațional necesar redactării bilanțului contabil:
determinarea rezultatului exercițiului;
impozitarea profitului;
distribuirea rezultatului exercițiului;
redactarea bilanțului contabil.
Contul de profit si pierdere sau contul de rezultate este documentul contabil de sinteza care măsoară performantele activitatii unei întreprinderi, in cursul unei perioade date. Măsurarea performantelor întreprinderii vizează, in mod esențial măsurarea profitului, care poate fi abordat, astăzi din trei unghiuri:
patrimonial, care pleacă de la ecuația juridica a bilanțului:
active – datorii = capitaluri proprii
economic, definește rezultatul ca diferența intre venituri si cheltuieli:
venituri – cheltuieli = rezultatul exercițiului
financiar, prin deducerea amortizării din fluxurile nete de trezorerie.
Pe baza acestui formular se determina indicatorii financiari ca diferente intre veniturile realizate pe o perioada de 1 an si cheltuielile aferente aceleiași perioade.
Acești indicatori sunt:
rezultatul din exploatare = venituri din – cheltuieli din
exploatare exploatare
rezultatul financiar = venituri financiare – cheltuieli financiare
rezultatul curent al exercițiului = rezultatul din – rezultatul
exploatare financiar
rezultatul excepțional = venituri – cheltuieli
excepționale excepționale
rezultatul brut al exercițiului = venituri totale- cheltuieli totale
rezultatul net al exercițiului = rezultatul brut – impozitul pe
al exercițiului profit
O alta componenta a bilanțului contabil in forma sa completa este anexa la bilanț. Insuficienta informațiilor furnizate de bilanț si contul de profit si pierdere nu permit obținerea unei imagini fidele asupra patrimoniului, rezultatelor si situațiilor financiare, de aceea este nevoie de informații suplimentare care sunt prezentate in anexe.
Potrivit normelor contabile romanești, anexa este un document contabil de sinteza care cuprinde de fapt mai multe situații si anume:
Anexa nr.1: „Repartizarea profitului”
Anexa nr.2: „Situația stocurilor si a producției in curs de execuție”
Anexe nr.3: „Situația creanțelor si a datoriilor”
Anexa nr.4: „Situația altor provizioane”
Anexa nr.5a: „Date informative”
Anexa nr.5b: „Plați restante”
Anexa nr.5c: „Impozite, taxe si alte obligații datorate si vărsate”
Anexa nr.6: „Situația activelor imobilizate”
Anexa nr.7: „Alte informații privind regulile si metodele contabile si date complementare”
4.2. Prezentarea situației patrimoniului
Constatam o scădere a stocurilor de materii prime, materiale consumabile, obiecte de inventar si baracamente de la 59.669.000lei la 50.311.000lei, in timp ce stocurile de mărfuri au înregistrat o creștere de la 1.180.481.000lei la 1.988.937.000lei, de asemenea se mai observa si o creștere a stocurilor de ambalaje, care pe total a dus la o creștere a stocurilor de la 1.343.374.000lei la 2.038.908.000lei.
Aceasta creștere de stocuri duce implicit si la creșterea taxei pe valoarea adăugata deductibila, deoarece stocurile au fost achiziționate de la furnizori pe baza de factura.
Constatam ca furnizorii debitori au crescut de la 88.514.000lei la 110.446.000lei, clienții si efectele de primit, clienții incerți, clienți facturi de întocmit au înregistrat o creștere de la 448.998.000lei la 865.742.000lei in timp ce celelalte creanțe au scăzut de la 14.732.000lei la 9.030.000lei, care pe total a dus la o creștere a creanțelor de la 552.244.000lei la 985.218.000lei.
Creșterea creanțelor a dus la creșterea taxei pe valoarea adăugata colectata aferenta, deoarece mărfurile vândute clienților sunt purtătoare de TVA.
Remarcam o creștere a furnizorilor de la 1.642.712.000lei la 2.822.074.000lei, a clienților creditori de la 4.693.000lei la 1.369.000lei, care pe total se constata creșterea datoriilor de la
1.852.391.000lei la 3.084.669.000lei.
Aceasta creștere a datoriilor duce implicit la o creștere a taxei pe valoarea adăugata deductibila care trebuie sa fie plătita furnizorilor pe baza facturilor întocmite de aceștia.
Se constata o creștere a cifrei de afaceri de la 14.147.571.000lei la 19.431.539.000lei, o creștere a producției exercițiului si a altor venituri de exploatare, care pe total a dus la o creștere a veniturilor din exploatare de la 14.149.723.000lei la 19.446.829.000lei.
Constatam o creștere a cheltuielilor privind mărfurile de la 12.774.526.000lei la 17.276.492.000lei, a cheltuielilor cu materiile prime de la 247.000.000lei la 143.000.000lei, a cheltuielilor cu materialele consumabile de la 70.502.000lei la 116.752.000lei, a cheltuielilor cu energia si apa de la 31.495.000lei la 35.622.000lei, a altor cheltuieli materiale de la 1.359.000lei la 177.723.000lei si a cheltuielilor cu lucrările si serviciile executate de terți de la 121.338.000lei la 274.501.000lei, care pe total a dus la o creștere a cheltuielilor materiale si a serviciilor executate de terți de la 224.941.000lei la 452.224.000lei.
Creșterea cheltuielilor materiale a lucrărilor si serviciilor executate de terți a dus la o creștere a taxei pe valoarea adăugata deductibila aferenta cumpărătorilor de la furnizori.
4.3. Analiza ratelor de structura
Metoda ratelor constituie, așa cum s-a mai subliniat, un instrument operațional si eficient al analizei financiare. Ratele de
structura financiara se stabilesc ca raport intre un post din activ sau pasiv si totalul bilanțului, precum si ca raport intre diferite componente de activ, respectiv de pasiv. In ciuda simplitatii sate tehnice, aceasta metoda furnizează informații edificatoare privind situația financiara a întreprinderii, mai ales in cazul analizelor comparative in timp si spațiu.
Analiza ratelor de structura a activului
In sistemul ratelor de structura a activului, cele mai semnificative ca valoare informativa si totodată mai frecvent recomandate de literatura de specialitate sunt: rata imobilizărilor, rata stocurilor, rata creanțelor, rata disponibilitatilor. Toate acestea reflecta preponderent aspecte privind patrimoniul economic al întreprinderii, apartenența sectoriala, natura activitatii si mai puțin aspecte legate de politica sa financiara.
Rata activelor imobilizate (Ri), calculata ca raport intre activele imobilizate si totalul bilanțului, reprezintă de fapt ponderea elementelor patrimoniale ce servesc întreprinderii permanent in totalul patrimoniului:
Ri= Active imobilizate x100
Activ total
4.474.946.000
Ri0= x100=68%
6.584.169.000
4.522.564.000
Ri1= x100=57,1%
7.918.780.000
Se observa ca gradul de investire a capitalului in societatea METCHIM SA a scăzut in perioada curenta fata de perioada de baza cu 10,9%.
Rata imobilizărilor corporale (Ric)
Imobilizări corporale
Ric= x100
Activ total
4.474.715.000
Ric0= x100=67,9%
6.584.169.000
4.519.489.000
Ric1= x100=57,07%
7.918.780.000
Ric a scăzut cu 10,8% in condițiile in care imobilizările corporale au rămas relativ constante fata de perioada de baza, acest lucru se datorează creșterii celorlalte active.
Rata imobilizărilor financiare (Rif)
Imobilizări financiare
Rif= x100
Activ total
98.000
Rif0= x100=0,001%
6.584.169.000
1.745.000
Rif1= x100=0,02%
7.918.780.000
Politica de investiții financiare este strâns legata de mărimea întreprinderii. Aceasta explica valorile mici ale ratei imobilizărilor financiare in cazul firmelor mici.
Situația ratelor de structura a activelor imobilizate in cadrul SC METCHIM SA se prezintă astfel:
Ca tendința, se apreciază favorabil reducerea ratelor activelor imobilizate si a celor corporale, care semnifica o creștere a flexibilitatii firmei, a capacitatii de a se adapta la eventuale schimbări ale mediului economic.
Rata activelor circulante (Rac)
Active circulante
Rac= x100
Activ total
2.107.811.000
Rac0= x100=32,01%
6.584.169.000
3.387.684.000
Rac1= x100=42,78%
7.918.780.000
Se observa o creștere a activelor circulante cu 10,77%.
Ca si in cazul activelor imobilizate, pentru procesul de decizie operațional se recomanda ratele analitice ale activelor circulante: rata stocurilor, rata creanțelor com., rata disponib. si plasamantelor.
stocuri
Rata stocurilor (Rs) = x100
Activ total
1.343.374.000
Rs0= x100=20,4%
6.584.169.000
2.038.908.000
Rs1= x100=25,7%
7.918.780.000
Rata stocurilor înregistrează valori scăzute de unde rezulta o rotație a stocurilor relativ mare care duce la o transformare rapida a stocurilor in lichiditati cu consecințe pozitive asupra SC METCHIM .
Deoarece stocurile au o pondere relativ scăzuta in totalul activului, rezulta ca si taxa pe valoarea adăugata deductibila aferenta stocurilor înregistrează valori mici in totalul activului.
Stocurile sunt formate dintr-o serie de elemente: materii prime, producție neterminata, produse finite, mărfuri; ponderea lor in patrimoniul firmei si evoluția in timp constituie informații indispensabile fundamentării politicii comerciale. In acest scop se calculează: materii prime
Rata materiilor prime Rmp= x100
Active circulante
223.000
Rmp0= x100=0,01%
2.107.811.000
106.000
Rmp1= x100=0,0004%
2.387.684.000
Rata materiilor prime înregistrează valori mici deoarece SC METCHIM SA realizează in principal o activitate comerciala si nu de producție: mărfuri
Rata stocurilor de mărfuri (Rsm)= x100
Active circulante
1.280.431.000
Rsm0 = x100=60,7%
2.107.811.000
1.982.937.000
Rsm1= x100=58,5%
3.387.684.000
Sunt preponderente stocurile de mărfuri deoarece firma in cauza realizează o activitate de comerț, de unde rezulta ca taxa pe valoarea adăugata are o valoare însemnata in totalul mărfurilor.
Creanțe comerciale
Rata creanțelor comerciale (Rc)= x100
Activ total
Mărimea acestei rate este determinata de natura relațiilor firmei cu partenerii externi din aval, de termenele de plata pe care le acorda clientelei sale.
995.495.000
Rc0= x100=12,57%
7.918.780.000
555.166.000
Rc1= x100=8,43%
6.584.169.000
Se observa o pondere mica a creanțelor comerciale. Acest lucru se explica prin durata mica de rotație a acestora. Cum creanțele comerciale au o pondere mica in totalul activului, TVA colectata având pondere corespunzătoare cotei de T.V.A.
in valoarea creanțelor comerciale, rezulta ca TVA influenteaza rata
creanțelor comerciale in aceeași măsura, adică mica.
Rata disponibilitatilor banesti si plasamentelor(Rd,p)
Disponibilitati+titluri de plasament
Rd,p = x100
Activ total
212.193.000
Rd,p0= x100=3,2%
6.584.169.000
363.558.000
Rd,p1= x100
7.918.780.000
Rata aceasta, reflecta ponderea disponibilitatilor banesti in patrimoniul firmei. Acesta înregistrează valori mici, acest lucru datorându-se si unor plați concentrate in aceste perioade pentru care s-au calculat aceste rate.
Pe lângă aceste rate de structura propriu-zisa a activului in analiza financiara se folosesc si anumite rate derivate, construite prin raportarea anumitor fluxuri extrabilantiere la diferite posturi ale bilanțului. Ordinea in care sunt prezentate in continuare aceste rate derivate nu vizează importanta lor, ci păstrarea unei coerente cu clasarea posturilor in bilanț. Amortiz. cumulata
Rata de uzura a activelor corporale (Ru)= x100
345.246.000 Imobiliz. corporale
Ru0= x100=7.7%
4.474.715.000
479.977.000
Ru1= x100=10,6%
4.519.489.000
Din aceste doua rate rezulta ca uzura imobilizărilor corporale indica o valoare mica.
Rata de modernizare a activelor corporale (Rm):
investiții
Rm= x100
Imobilizări corporale
0 0
Rm0= x100=0; Rm1= x100=0
4.474.715.000 4.519.489.000
Aceasta valoare „0” a ratelor de modernizează rezulta din cauza lipsei de investiții pe parcursul celor doua perioade.
Rata de rotație a activelor corporale (Rr)
Cifra de afaceri
Rr= x100
Imobilizări corporale
14.147.571.000
Rr0= x100=3,16%
4.474.715.000
19.431.539.000
Rr1= x100=4,29%
4.519.489.000
Se observa o creștere a ratei de rotație a activelor corporale de la 3,16% la 4,29%
Analiza artelor de structura a pasivului
Ratele de structura a pasivului permit aprecierea politicii financiare a firmei prin punerea in evidenta a unor aspecte privind stabilitatea si autonomia financiara a acesteia.
Rata stabilitatii financiare (Rsf)
Rsf reflecta legătura dintre capitalul permanent de care întreprinderea dispune in mod stabil si patrimoniul total.
Se poate calcula după relațiile:
Capital permanent
1. Rsf= x100
pasiv total
4.731.778.000
Rsf0= x100=71,8%
6.584.169.000
4.834.111.000
Rsf1= x100=61,04%
7.918.780.000
SC METCHIM SA înregistrează o stabilitate financiara in scădere de la 71,8% la 61,04%.
Datorii pe termen scurt
2. Rsf= x100
pasiv total
1.852.391.000
Rsf0= x100=28,13%
6.584.169.000
3.084.669.000
Rsf1= x100=38,95%
7.918.780.000
SC METCHIM SA înregistrează o stabilitate financiara scăzuta care are totuși o creștere de 10,82% fata de perioada de baza.
Deci, pentru taxa pe valoarea adăugata de plata care face parte din datoriile pe termen scurt exista si riscul de a nu fi plătita la timp.
Rata autonomiei financiare globale (Rafg)
Capitalul propriu
Rafg= x100
Pasiv total
Rafg0=71,8%
Rafg1=61,04%
Rata autonomiei financiare globale înregistrează o scădere de 10% fata de perioada de baza.
Rata de îndatorare globala (Rig):
Datorii totale
Rig= x100
Pasiv total
Aceasta rata măsoară pondera obligațiilor in patrimoniul firmei.
Rig0=28,13%
Rig1=38,95%
Rata de îndatorare globala a crescut simțitor pe seama obligațiilor pe termen scurt, influentand negativ capacitatea de îndatorare a unitatii.
Ca si in cazul activului, pentru pasiv se pot calcula si anumite rate derivate. Cea mai semnificativa pentru procesul de decizie este durata de rotație a datoriilor si in special a creditului furnizori:
furnizori
Rcfzile= x100
Consumurile provenind de la terți
Consumurile provenind de la terți (cp)=ch. privind mărfurile+ ch. cu materii prime+ ch. cu materii consumabile+ ch. cu energia si apa+ alte ch. materiale+ ch. si servicii executate de terți.
Cp0= 13.103.070.000lei
Cp1= 17.906.439.000lei
1.642.712.000
Rcfzile0= x360=37zile
13.103.070.000+13.103.070.000×19%
2.822.074.000
Rcfzile1= x360=47zile
17.906.439.000+17.906.439.000×19%
durata de rotație a datoriilor furnizori a crescut de la 37zile la 47zile, aceasta indica de fapt nr. de zile necesare pentru rotația datoriilor. Se observa ca furnizorii, consumurile provenind de la terți, au crescut, determinând o creștere a TVA.
De asemenea se poate calcula rata de rotație a capitalurilor proprii: capitaluri proprii
Rcp= x100
Cifra de afaceri
4.731.778.000
Rcp0= x 360=120zile
14.147.571.000
4.834.111.000
Rcp1= x 360=90zile
19.431.539.000
Se poate observa ca rata de rotație a capitalurilor proprii a scăzut de la 120 zile la 90 zile fiind influențata in cea mai mare măsura de creșterea taxei pa valoarea adăugata.
4.4. Analiza statistica a riscului de faliment pe baza bilanțului patrimonial
Analiza financiar patrimoniala este in esența o analiza statica in care sunt prioritare valoarea si solvabilitatea firmei.
Acest tip de analiza a reprezentat mult timp in teoria economica singura modalitate de analiza a riscului.
Principalele instrumente la care recurge analiza financiara pentru investigarea riscului de faliment sunt fondul de rulment si metoda ratelor.
ACTIV MII LEI PASIV
Fondul de rulment patrimonial; semnificația in termen de echilibru financiar
Așa cum se știe in accepțiunea patrimoniala, activul si pasivul sunt formate din doua mari clase:
o masa relativ permanenta (cu o durata mai mare de un an) formata din activul imobilizat (A.I.) si capitalul permanent (C.P.);
o masa mobila (cu o durata< un an) alcătuita din activul circulant (A.C.) si obligațiile pe termen scurt (D.T.S.).
Figura reprezintă structura generala a bilanțului patrimonial
Potrivit teoriei patrimoniale, o întreprindere este, daca asigura, echilibrul maselor de aceeași durata, respecta următoarele reguli financiare:
activul imobilizat (A.I.)= capitalul permanent (C.P.);
activul circulant (A.C.)= datorii pe termen scurt (D.T.S.).
Respectarea stricta a acestor ecuații de echilibru presupune o activitate fara întreruperi si o regularizare perfecta in privința încasărilor. Cu alte cuvinte întreprinderea trebuie sa dispună la fiecare scadenta a unei obligațiuni, de disponibilitati suficiente pentru a le achita.
Realizarea practica a acestor cerințe este dificila deoarece activele si pasivele sunt asimetrice din punct de vedere al riscului. In timp ce exigibilitatea obligațiilor pe termen scurt este certa, transformarea activului in disponibilitati este aleatoare, putând fi perturbate de o serie de factori economici, financiari si conjuncturali.
Aceasta asimetrie impune necesitatea constituirii unei rezerve, a unei marje in măsura sa facă fata „neregularitatile de scadenta”, cunoscuta in teoria economica sub denumirea de fond de rulment patrimonial.
Fondul de rulment poate fi definit:
pornind de la elementele cuprinse in parte superioara a bilanțului:
FR=CP-AI=3.611.693.000-3.348.181.000=263.512.000LEI
Reluând secvențial graficul anterior obținem:
Prin urmare, fondul de rulment reprezintă acea parte din capitalul permanent care depaseste valoarea activelor imobilizate nete si poate fi afectata finantarii activelor circulante.
pornind de la elementele de la baza bilanțului:
FR=AC-DTS
FR=3.348.181.000-3.084.669.000=263.512lei
Deci fondul de rulment reprezintă excedentul activelor circulante peste valoarea obligațiilor pe termen scurt.
Se înregistrează astfel un excedent de lichiditati potențiale pe termen scurt. SC METCHIM SA are o situație favorabila in termeni de solvabilitate pentru ca este in măsura sa facă fata obligațiilor la scadenta, dispunând in plus de un stoc tampon de lichiditati potențiale.
Ponderea taxei pe valoarea adăugata in totalul datoriilor pe termen scurt =0,94%, având o influenta mica in totalul datoriilor pe termen scurt, practic influențabil pentru tot fondul de rulment.
Analiza statistica a riscului de faliment prin metoda ratelor de solvabilitate
Ratele de solvabilitate realizează o raportare a activelor realizabile la datoriile exigibile in vederea evaluării riscului de faliment. Ratele frecvent utilizate sunt:
Rata solvabilitatii generale (Rsg) care compara ansamblul lichiditatilor potențiale asociate activelor circulante cu ansamblul obligațiilor scadente sub un an. Se calculează astfel:
Activ circulant
Rsg= x100
Datorii pe termen scurt
3.348.181.
Rsg= x100= 109,5
3.084.669
Rata solvabilitatii generale permite aprecierea gradului de acoperire a DTS de către activul circulant. Aceasta valoare supraunitara indica existenta unor active circulante mai mari decât datoriile pe termen scurt si prin urmare utilizarea unei parți din capitalul permanent pentru finanțarea exploatării.
Daca datoriile pe termen scurt, din care face parte si taxa pe valoarea adăugata de plata, ar fi fost mai mari, rata solvabilitatii generale ar fi fost subunitara si nu s-ar mai fi apelat la utilizarea unei parți din capitalul permanent pentru finanțarea exploatării si ar fi
determinat o corespondenta deplina intre activele circulante si sursele corespunzătoare.
Rata solvabilitatii generale este echivalenta cu așa-zisa „rata a fondului de rulment” (Rfr):
Capitalul permanent
Rfr= x100
Activ imobilizat
3.611.693.000
Rfr= x100= 108%
3.348.181.000
Aceasta rata este supraunitara când la acoperirea activelor circulante concura, pe lângă datorii pe termen scurt si capitalul permanent.
Rata solvabilitatii parțiale (Rsp) care exclude stocurile din activele circulante, acestea constituind elementul cel mai incert din punct de vedere al valorii si lichiditatii sale:
Active circulante-stocuri
Rsp =
Datorii pe termen scurt
3.348.181.000-2.038.908.000
Rsp = = 0,42
3.084.669.000
creanțe+ titluri de plasament+ disponibilitati
Rsp =
Datorii pe termen scurt
995.495.000+0+334.083.000
Rsp = = 0,42
3.084.669.000
Rata solvabilitatii parțiale exprima capacitatea întreprinderii de a onora obligațiile pe termen scurt din creanțe si disponibilitati. Se observa ca rata solvabilitatii parțiale este egala cu 0,42, foarte
departe de a reprezenta o situație optima in ceea ce privește solvabilitatea. In teoria economica se precizează ca o rata cuprinsa intre 0,8 si 1 ar reprezenta o situație optima , deci datoriile pe termen scurt care cuprind si taxa pe valoarea adăugata ar fi trebuit sa fie mai mari decât numărătorul.
Rata solvabilitatii imediate (Rsi), care pune in corespondenta elementele cele mai lichide ale activului cu obligațiile pe termen scurt:
Plasamente+ disponibilitati
Rsi =
Datorii pe termen scurt
0+334.083
Rsi =
3.094.669
In teoria economica se apreciază ca Rsi trebuie sa fie > 0,3.
Solvabilitatea SC METCHIM SA înregistrează valori foarte scăzute si deci echilibrul financiar al întreprinderii este nefavorabil, se apreciază ca datoriile pe termen scurt care includ si taxa pe valoarea adăugata sunt plătite intr-o mica măsura din plasamente si disponibilitati (10%).
C A P I T O L U L 5
APLICATIE INFORMATICA PENTRU EVIDENTA
TAXEI PE VALOAREA ADAUGATA
Aplicația este conceputa pentru evidenta recepțiilor si facturilor de furnizor cu evidențierea taxei pe valoarea adăugata si a bazelor de impozitare pe cote de impozitare. Introducerea facturilor se face având o baza de date de furnizori cu care societatea METCHIM SA are relații, dar exista posibilitatea, prin interogări succesive chiar in meniul de introducere facturi, de actualizare (introducere noi furnizori) a bazei de date de furnizori.
Programul de introducere date face si o validare a datelor introduse si avertizează in cazul in care suma bazei de impozitare si TVA aferent bazei nu este valoarea facturii respective.
Aplicația are si un meniu de calcul adaos comercial si unul de arhivare a datelor dintr-o luna si initializari pentru luna următoare.
Rapoartele pe care le generează aplicația sunt: Jurnalul de Cumpărări, Centralizatori recepții si nota contabila aferenta.
Baza de date a aplicației este baza de date dbase generata cu Foxpro, iar sistemul de gestiune a bazei de date folosit ca si limbajul in care sunt făcute programele este Foxpro 2.6. Ea cuprinde următoarele fișiere (tabele) ale bazei de date:
< furn. dbf > – este fișierul cu datele despre furnizorii cu care METCHIM SA a avut relații;
< nir. dbf > – fișierul in care se înregistrează datele primare introduse lunar;
< nirt. dbf > – fișier de arhiva pentru societate, in care la emiterea notelor contabile dintr-o luna se completează cu datele dir. < nir. dbf >.
Structura acestor fișiere este cuprinsa in anexa 6.1.
Rapoartele pe care le generează aplicația sunt făcute cu generatorul propriu Foxpro (anexa 6.2.)
Programele aplicației sunt detaliate in anexa 6.3.
Schema de funcționare a aplicației:
Furnizori
Documente primare
Procedura calcul
Nir Nirt
Jurnal cumpărări centralizator recepții nota contabila
ANEXA 6.1.
Structure for database: C: \ VIOREL\ NIRT.DBF
Number of data records: 34
Date of last update : 06/14/01
Code Page : 0
Field Field Name Type Width Dec Index Collate
1 NRNIR Character 10
2 DATANIR Date 8
3 NRFACT Character 10
4 DAFACT Date 8
5 DENF Character 30
6 CODF Character 10
7 VALFACT Numeric 13
8 VALREC Numeric 13
9 NEIMP Numeric 13
10 BAZAIMP11 Numeric 13
11 BAZAIMP22 Numeric 13
12 BAZA Numeric 13
13 BAZAD Numeric 13
14 TVA22F Numeric 13
15 TVA11F Numeric 13
16 TVAF Numeric 13
17 ADCOM Numeric 13
18 BAZAD11 Numeric 13
19 BAZAD22 Numeric 13
20 TVA22D Numeric 13
21 TVA11D Numeric 13
22 TVAD Numeric 13
Total ** 285
Structure for database: C:\ VIOREL \ NIR.DBF
Number of data records: 3
Date of last update : 06/14/01
Code page : 0
Field Field Name Type Width Dec Index Collate
1 NRNIR Character 10
2 DATANIR Date 8
3 NRFACT Character 10
4 DATAFACT Date 8
5 DENF Character 30
6 CODF Character 10
7 VALFACT Numeric 13
8 VALREC Numeric 13
9 NEIMP Numeric 13
10 BAZAIMP11 Numeric 13
11 BAZAIMP22 Numeric 13
12 BAZA Numeric 13
13 BAZAD Numeric 13
14 TVA22F Numeric 13
15 TVA11F Numeric 13
16 TVAF Numeric 13
17 ADCOM Numeric 13
18 BAZAD11 Numeric 13
19 BAZAD22 Numeric 13
20 TVA22D Numeric 13
21 TVA11D Numeric 13
22 TVAD Numeric 13
**Total** 285
Structure for database: C:\ VIOREL \ FURN.DBF
Number of data records: 10
Date of last update : 06/15/01
Code page : 0
Field Field Name Type Width Dec Index Collate
1 CODF Character 10
2 DENF Character 30
3 LOCALITATE Character 30
4 STRADA Character 30
5 PERS. CONT Character 30
**Total** 131
Numele programului – TVA – VIOREL LITA
PROCEDURE Prel
@ 0,0 clear
@ 1,10 say „Realizat de Lița Viorel”
DEFINE POPUP mlret FROM 1,50 TO 10,80
DEFINE BAR 1 of mlret PROMPT „INTRARE MARFA”
DEFINE BAR 2 of mlret PROMPT „CALCUL 378(ADAOS)”
DEFINE BAR 3 of mlret PROMPT „JURNAL CUMPARARI’
DEFINE BAR 4 of mlret PROMPT „ CENTRALIZ. RECEPTII”
DEFINE BAR 5 of mlret PROMPT „ NOTA CONTABILA”
DEFINE BAR 6 of mlret PROMPT „ ARHIVARE-INITIALIZ.”
DEFINE BAR 7 of mlret PROMPT „ REVENIRE”
on selection popup mlret do citt
activate popup mlret
procedure citt
DO CASE
case bar ( ) =1
DO INT1
case bar ( ) =2
DO CALC
case bar ( ) =3
DO DENL
USE NIRT
PUBLIC L
L=’
Set date french
@ 15,1 SAY „LUNA SI ANUL PT. JURNAL” GET L PICT ’XXXXXXXXXXXXXXXX’
READ
use nir
REPO FORM JURNAL
CLOS ALL
CASE BAR ( ) = 4
USE NIRT
REPO FORM CENTREC
CLOS ALL
CASE BAR ( ) = 5
do nota
CASE BAR ( ) = 6
USE NIRT
APPE FROM NIR
CASE BAR ( ) = 7
retu
endcase
***Procedura inițializare luna***
set talk off
stor 0 to 1
PUBLIC CRT
*public nl, nll
CRT = 0
CRT = CRE + 1
*@ 3,3 say „dați luna < ex.1 >” get nl pict 99
*read
public array denl (12)
denl (1) = ’ianuarie’
denl (2) = ’februarie’
denl (3) = ’martie’
denl (4) = ’aprilie’
denl (5) = ’mai’
denl (6) = ’iunie’
denl (7) = ’iulie’
denl (8) = ’august’
denl (9) = ’septembrie’
denl (10) = ’octombrie’
denl (11) = ’noiembrie’
denl (12) = ’decembrie’
***<Procedura calcul adaos>***
SET TALK OFF
td1=0
td2=0
USE NIR
GO TOP
DO WIHLE .NOT. EOF ( )
BAZA1=BAZA imp22
BAZA2=BAZA imp11
ad1=adcom
IF BAZA1>0
td1=(baza1+ad1)*0
ENDIF
IF BAZA2>0
td2=(baza2+ad1)*19/100
ENDIF
repl tva22d with td1
repl tva11d with td2
REPL BAZA WITH BAZA1=BAZA2
REPL BAZAD WITH BAZA1+BAZA2+TD1+TD2
SKIP
ENDDO
CLOS ALL
***<Procedura introducere date>***
set talk off
clear
r=’y’
cl=” ’’
ras=’y’
sele1
use nir
sele2
use furn
@1,1say ”doriți introducere după cod fiscal[y/n]” get cl pict „x”
read
if file (‚i.idx’)=.T.
dele file i.idx
end if
if upper(cl)=’y’
inde on codf to i
else
inde on denf to i
ENDIF
sele1
valr=0
nrn1=’ ‚
nrf1=’ ‚
den1=’ ‚
cod1=’ ‚
datan=date( )
dataf=date( )
val1=0
val2=0
nei1=0
baza1=0
baza2=0
baza11=0
baza22=0
ti1=0
c2=” „
ti2=0
ad1=0
td1=0
td2=0
DO WHILE UPPER ®=”Y”
RAS=”Y”
@ 3,2say „număr nir:”
@ 3.17get nrn1 pict „xxxxxxxxxxxxxxx”
read
do while upper(ras)=”y”
@ 4,2 say”data nir:”
@ 4,17 get datan pict”xxxxxxxxxxxxxx”
@ 5,1say”numar factura:”
@ 5,17get nrf1 pict „xxxxxxxxxxxxxxxxx”
@ 6,2say”data factura:”
@ 6,17get dataf pict „xxxxxxxxxxxxx”
read
if upper(cl)=”y”
@ 7,2say „cod fiscal:”
@ 7,17get cod1 pict”xxxxxxxxxxxxxx”
read
sele2
seek cod1
if fond( )=.T.
den1=denf
@ 8.17get den1
else
@ 8,2say”den furnizor:”
@8,17 get den1 pict”xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx”
read
appe blan
repl codf with cod1
repl denf with den1
reinde
endif
sele1
else
@ 8,2 say”den furnizor:”
@8,17get den1 pict „xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx”
read
sele2
seek den1
if found( )=.T.
cod 1=codf
@ 7,17say cod1
else
@ 7,2 say „cod fiscal:”
@7,17 get cod1 pict „ xxxxxxxxxxx”
read
appe blan
repl codf with cod1
real denf with den1
reinde
endif
sele 1
ENDIF
@ 11,1 say „valoare factura: „
@ 11,23 get val1 pict „99999999999999”
@ 11,40 say „ valoare recepție: „
@ 11,65 get valr pict „99999999999999”
*@ 10,2 say „valoare neimp :”
*@ 10,17 get nei1 pict „9999999999999”
@ 12,1 say „baza imp 0% factura:”
@ 12,23 get baza1 pict „999999999999”
@ 12,4 say „baza imp 0% recepție:”
@ 12,65 get baza 11 pict” 99999999999”
@ 13.1 say „baza imp 19% factura:”
@ 13,23 get baza 2 pict „999999999999”
@ 13.4 say „baza imp 19% recepție:”
@ 13,65 get baza 22 pict „999999999999”
*@ 14,1 say „ tva0% factura:”
*@ 14,23 get til pict „9999999999999”
*@ 14.4 say „ tva0% recepție :”
*@ 14,65 get ted1 pict „9999999999999”
@ 15,1 say „ tva 19% factura:”
@ 15,23 get ti2 pict „ 999999999999”
@ 15,4 say „tva 19% recepție :”
@ 15,65 get td2 pict „999999999999”
*@ 15,2 say „adaos com:”
*@ 15.17 get ad1 pict „999999999999”
read
val2=baza1+baza2+ti1+ti2
if val1 # val2
@ 18,4 say „ atenție greseala! „
@ 19,4 say „ valoarea facturii # baza+tva „
@ 20,4 say „ doriți introducere in fișier”
@ 20 7 get c2 pict „x”
read
*if upper (c2)=”y”
ENDIF
SELE1
appe blan
repl nrnir with nrn1
repl datanir with datan
repl nrfact with nrf1
repl datafapt with dataf
repl denf with den1
repl codf with cod1
repl valfact with val1
repl valrec with valr
repl neimp with nei1
repl bazaimp22 with baza1
repl bazaimp11 with baza2
repl tva22f with ti1
repl tva11f with ti2
*repl adcom with ad1
repl bazad22 with baza11
repl bazad11 with baza22
repl tva22d with td1
repl tva11d with td2
REPL BAZA WITH BAZA1+BAZA2
REPL BAZAD WITH BAZA1+BAZA2+AD1+TD1+TD2
REPL TVAF WITH TI1+TI2
REPL TVAD WITH TD1+TD2
*endif
@ 18,4 to 21,8 clear
@ 17,1 say „mai aveți poziții la nir[y/n]”get ras pict”x”
read
enddo
@ 20,2 say „continuați [y/n]” get r pict „x”
read
nrn1=’ ‚
nrf1=’ ‚
den1=’ ‚
cod1=’ ‚
*datan=date ( )
*dataf=date ( )
val1=0
nei1=0
baza1=0
baza2=0
ti1=0
ti2=0
ad1=0
td1=0
td2=0
enddo
close all
***<Procedura generare nota contabila>***
SET TALK OFF
use NIRT
SUM BAZA, ADCOM, TVAD, BAZAD, TVAF TO BAZA1, ADCOM1, TVAD1, BAZAD1, TVAF1.
*SET PRINT ON
*SET DEVI TO PRINT
@ 1,5 SAY „NOTA CONTABILA”
@ 4,1 SAY „371=%”
@ 6,2 SAY „401”
@ 6.3 say baza1
@ 8,2 say „378”
@ 8,3 say adcom1
@10,2 say „4428”
@ 10,3 say tvad1
*@ 12,1 say „total”
*@ 12,3 say adcom 1+baza1+tvad
@ 14,1 say „4426=401”
@ 14,3 say tvaf1
set print off
set devi to screen
close all
C A P I T O L U L 6
CONCLUZII
Activitatea S.C.”METCHIM” S.A. Ploiești, poate fi caracterizata ca eficienta, in perioada analizata in ceea ce privește rezultatele economice.
Așa cum a reieșit din situația analizata, deși conjunctura economica post-revoluționara a fost in general defavorabila, societatea in cauza, înregistrează o stabilitate financiara ridicata, dar care s-a degradat sensibil in timp (61,04% in N0 fata de 71,08% in N1).
De asemenea dispune de autonomie financiara, capitalul propriu reprezentând atât in N0 cat si in N1 mai mult de jumătate din valoarea patrimoniului unitatii.
Pe ansamblul societatii „METCHIM” S.A. se constata o majorare a cheltuielilor fata de perioada de referința ( 37,65% ), situație justificata din punct de vedere economic de amplificarea volumului de activitate, evidențiata prin dinamica sa ( ICA=137,35% -comparativ cu perioada precedenta ).
Din aceasta creștere a cifrei de afaceri rezulta si o creștere a taxei pe valoarea adăugata colectata aferenta, fiind influențata in mare măsura de creșterea inflației fata de perioada de baza.
In condițiile de creștere a cifrei de afaceri rezulta o sporire a potențialului firmei care-i permite sa-si consolideze poziția pe piața.
In ceea ce privește taxa pe valoarea adăugata datorata bugetului statului, S.C. „METCHIM” S.A. avea de plata suma de 710.909.000 lei din care a vărsat suma de 627.639.000 lei, iar suma rămasa de plata cu termenul in anul următor este de 83.270.000 lei;
In cursul anului nu s-a înregistrat taxa pe valoarea adăugata de recuperat.
Pentru optimizarea activitatii comerciale a S.C. „METCHIM” S.A. aducem următoarele recomandări:
sa sporească numărul de magazine proprii de desfacere si vânzare;
sa respecte prevederile contractuale încheiate cu clienții săi;
aplicarea unei cote de adaos comercial cat mai avantajoasa, acordarea de reduceri financiare si comerciale;
organizarea activitatii de marketing;
intensificarea si efiencitizarea activitatii de promovare a vânzărilor către terți;
adoptarea de politici agresive de piața;
perfecționarea sistemelor de desfacere;
sa preîntâmpine incidența care poate sa apară datorita taxei pe valoarea adăugata asupra trezoreriei proprii, atunci când exista decalaje intre fluxurile de încasări si cele de plați ( de exemplu, obligația de plata la bugetul de stat a taxei pe valoarea adăugata care nu a fost încasata de la clienți creaza o presiune asupra trezoreriei firmei );
sa stabilească termene apropiate de achitare a facturilor întocmite de societate clienților;
folosirea intensiva a imobilizărilor corporale si reducerea nevoii de fond de rulment;
alegerea celor mai avantajoase forme de decontare;
tinerea unei evidente clare si la zi a evidentelor contabile si de decontare;
aplicarea unor sancțiuni economice si financiare (despăgubiri, amenzi, dobânzi) in cazul neindeplinirii clauzelor contractuale.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: .tva la Sc Metchim (ID: 130426)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.