Tva – Alocare Si Impact
TVA – ALOCARE SI IMPACT
CUPRINS
CAPITOLUL 1. INTRODUCERE
1.1. Definitie. Mecanism. Sfera de aplicare
1.2. Obiectul si platitorii taxei pe valorea adaugata
1.3. Operatiuni si persoane scutite de la plata TVA
1.4. Regimul deducerilor
CAPITOLUL 2. NOȚIUNI GENERALE PRIVIND TAXA PE VALOARE ADĂUGATĂ
2.1.Conceptul de taxa pe valoarea adaugata
2.2. Caracteristicile taxei pe valoarea adăugată
2.3. Legislația privitoare la T.V.A.
CAPITOLUL 3. IMPACTUL TVA ASUPRA ACTIVITATII ECONOMICE
3.1.Impactul TVA asupra firmei
3.2.Efecte asupra trezoreriei societatii economice
3.3.Tehnica impunerii multistadiale a valorii adaugate
3.4. Obligatiile agentilor economici si ale administratiilor fiscale
CAPITOLUL 4. STUDIU DE CAZ LA MARELBO PROD COM S.R.L.
4.1. Prezentarea generala a societatii
4.2. Organizarea activitatii privind TVA
4.3. Organizarea contabilitătii privind TVA
4.4 Analiza comparativă a evolutiei taxei pe valoarea adaugată
4.5. Implicatiile taxei pe valoare adăugată asupra rentabilitătii întreprinderii
CAPITOLUL 5. CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE
INTRODUCERE
Taxa pe valoare adaugata este un impozit nou, reglementat pentru prima oara in Franta, cu prilejul reformei fiscale din anii 1954-1955. Dovedindu-si din plin eficienta, taxa pe valoare adaugata a fost introdusa in Uniunea Europeana, in anul 1970, cand au fost emise primele doua directive referitoare la taxa pe valoare adaugata, avand drept scop inlocuirea impozitelor pe consum si pe productie aplicate pana la acea data de catre statele member ale Uniunii Europene.
Conform conceptelor comunitare ,taxa pe valoare adaugata a fost introdusa si in statul nostru ca cel mai evoluat procedeu modern principal de impunere indirecta. In acest sens, actul normativ care cuprinde dispozitiile generale de calcul si plata precizeaza ca aceasta taxa “se aplica fiecarui stadiu al circuitului economic” si ca “valoarea adaugata este echivalenta cu diferenta dintre vanzarile si cumpararile in cadrul aceluiasi stadiu al circuitului economic”.
Prin actul normative instituitor, taxa pe valoare adaugata a fost caracterizata ca impozit indirect care se percepe in general asupra vanzarilor de bunuri denumite operatii privind transferul proprietatii bunurilor, carora le sunt alaturate prestarile de servicii si importul de bunuri si servicii.
Priincipiile generale, unanim acceptate, privind taxa pe valoare adugata sunt: principiul aplicarii unui impozit general ne-cumulativ pe consum, perceput in toate stadiile productiei si distributiei bunurilor si serviciilor; principiul aplicarea unui tratament fiscal egal pentru trazactiile interne si externe (importuri); principiul neutralitatii , conform caruia impozitul aplicat bunurilor si serviciilor este direct proportional cu pretul, indiferent de numarul tranzactiilor care au loc in procesul productiei si distributiei inainte de stadiul in care impozitul este, in sfarsit perceput.
Deoarece implementarea acestui impozit a fost insuficient pregatita, fapt determinat de timpul foarte scurt care a stat la dispozitia institutiilor implicate pentru pregatirea contribuabililor precum si datorita necunoasterii profunde a tuturor realitatilor romanesti, acest prim act normativ care a reglementat taxa pe valoare adaugata, a suferit numeroase modificari pana cand a fost abrogate legea nr.571,din 22 dec.2003
Pentru a-si desfasura activitatile, statul are nevoie de venituri pe care si le asigura din impozite prelevate atat de la persoanele fizice cat si juridice. Dupa trasaturile de fond si forma, impozitele se impart in impozite directe si impozite indirecte.
Impozitele indirecte reprezinta o sursa importanta de venituri ale satului necesare acoperirii cheltuielilor publice si se vireaza la bugetul de stat, in mod obisnuit, de catre agentii economici, insa sunt suportate de catre consumatori, fiind cuprinse in preturile marfurilor si in tarifele lucrarilor sau serviciilor. Printre cele mai importante impozite indirecte este taxa pe valoarea adaugata.
Taxa pe valoarea adaugata este una din cele mai moderne si mai eficiente componente ale politicii fiscale introdusa ca sistem si denumire in 1954, in Franta, extinzandu-se apoi in multe tari din intreaga lume. Incepand cu 1 ianuarie 1970 aceasta a fost adoptata de catre toate tarile Comunitatii Europene care atunci se chema „Piata Comuna”, inlocuind impozitul pe circulatia marfurilor care conducea la impunerea in cascada.
In tara noastra taxa pe valoare adaugata a fost introdusa incepand cu data de 1 iulie 1993.
Taxa pe valoarea adaugata a fost introdusa in Romania prin Ordonanta de Guvern nr. 3/1992, aprobata prin Legea nr.130 din decembrie 1992, si fiind un impozit platit atat de persoanele fizice cat si juridice a capatat o importanta foarte mare. De aceea cunoasterea caracteristicilor acestui impozit este necesara, platitorul trebuie sa cunoasca atat cota acestui impozit dar si sfera de aplicare al acestui impozit.
1.1 Definitie.Mecanism.Sfera de aplicare.
Valoarea adaugata reprezinta diferenta intre valoarea unui bun obtinuta in urma vanzarii lui si valoarea tuturor bunurilor si serviciilor care au fost achizitionate si utilizate pentru a se putea realize acel bun. La nivel macroeconomic, valoarea adaugata a tuturor agentilor economici reprezinta produsul intern brut (PIB).
Taxa pe valoare adaugata este definita-in literatura de specialitate-ca fiind acel impozit indirect care se aplica pe fiecare stadiu al circuitului economic (ciclului de fabricatie si distributie) al unui produs finit, asupra valorii adaugate realizate in fiecare etapa de catre toti cei care contribuie la producerea si desfacerea acelui produs,pana cand el ajunge la consumatorul final.
Mecanismul tehnico-economico-juridic pe baza caruia functioneaza si se realizeaza impunerea in acest caz este, in principiu, urmatorul: pe parcursul intregului proces de fabricatie si distributie, fiecare agent economic achita taxa pe valoarea adaugata furnizorilor sai (odata cu pretul pe care il plateste pentru materiile prime, materiale, energie etc. cu care se aprovizioneaza in scopul realizarii productiei de bunuri), incaseaza apoi TVA (de la cumparatorul bunurilor sale care plateste taxa odata cu pretul), scade intreaga TVA aferenta materialelor aprovizionate si serviciilor ce i-au fost prestate, iar soldul il varsa la bugetul de stat. Suma reprezentand TVA adaugata la pretul de vanzare este evidentiata in contabilitate separate, in fiecare stadium al circuitului economic, exceptand vanzarea catre consumatorul final.
Deci ,taxa pe valoare adaugata este raportata de la un stadiu la altul al procesului de productie si distributie pentru a ajunge la consumatorul final, care suporta TVA ca parte integranta din pretul de vanzare al produsului, serviciul sau lucrarii executate. In esenta, TVA, este un impozit care afecteaza consumul,fiind suportat de catre cel care achizitioneaza si foloseste pentru sine bunul sau serviciul in pretul caruia este incorporat si impozitul.
Ca sistem de impunere indirecta, taxa pe valoare adaugata se poate calcula fie prin aplicarea cotei legale asupra valorii adaugate in fiecare stadiu pe care il parcurge marfa ori serviciul de la producator la consumator, fie facandu-se diferenta intre taxa achitata si taxa colectata.
In sfera de aplicare a taxei pe valoare adaugata sunt operatiunile care indeplinesc cumulative urmatoarele conditii:
constituie o livrare de bunuri sau o prestare de servicii efectuate cu plata;
locul de livrare a bunurilor sau de prestare a serviciilor este considerat a fi in Romania;
livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor este realizata de o persoana impozabila;
livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor sa rezulte din una din activitatile economice prevazute de lege.
In sfera de aplicare a taxei pe valoare adaugata se cuprinde si importul de bunuri.Toate operatiunile care se cuprind in sfera de aplicare a TVA se numesc operatiuni impozabile.
Operatiunile impozabile se grupeaza pe patru categorii astfel:
operatiuni taxabile, pentru care se aplica cotele legale;
operatiuni scutite cu drept de deducere, pentru care nu se datoreaza taxa pe valoare adaugata, dar este permisa deducerea TVA datorate sau platite pentru bunurile sau serviciile achizitionate;
operatiuni scutite fara drept de deducere, pentru care nu se datoreaza TVA si nu este permisa deducerea TVA datorate sau platite pentru bunurile sau serviciile achizitionate;
operatiuni de import scutite de TVA, pentru care nu se datoreaza TVA in vama.
1.2 Obiectul si platitorii taxei pe valoare adaugata
Platitorii taxei pe valoare adaugata sunt persoanele juridice sau sau fizice care, “efectueaza, in maniera independenta, in mod obisnuit sau ocazional, una sau mai multe operatiuni impozabile”,legal specificate ca atare. Sunt platitori ai acestei taxe regiile autonome, intreprinderile si societatile economice agricole, comerciale sau cooperatiste, asociatiile cu scop lucrativ, persoanele fizice si asociatiile familiale autorizate sa desfasoare activitati economice pe baza liberei initiative care efectueaza in mod independent operatiuni impozabile, precum si persoanele fizice sau juridice care importa bunuri sau beneficiaza de servicii sau prestari din strainatate.
Persoanelor impozabile stabilite in strainatate le sunt aplicabile urmatoarele reguli speciale:
prestatorul isi poate desemna un reprezentant fiscal in Romania, care va avea datoria de a indeplini toate obligatiile prevazute de lege
daca persoana stabilita in strainatate nu si-a desemnat un reprezentant fiscal in Romania, beneficiarul serviciilor datoreaza TVA, in numele prestatorului.
Platitorilor de TVA le revin o serie de obligatii, din care retinem:
trebuie sa declare inceperea, schimbarea si incetarea activitatii sale
persoanele inregistrate ca platitori de TVA care realizeaza exclusiv operatiuni ce nu dau dreptul la deducere sau care isi inceteaza activitatea, trebuie sa ceara scoaterea lor din evidenta platitorilor de TVA
persoanele impozabile au obligatia sa emita facturi fiscale pentru livrarile de bunuri sau prestarile de servicii efectuate
persoanele impozabile au anumite obligatii specifice privind evidenta operatiunilor impozabile, intocmirea si depunerea decontului.
Operatiunile impozabile sunt legalmente grupate pe patru categorii:
Livrarea de bunuri este orice transfer al dreptului de proprietate asupra bunurilor de la proprietar catre o alta persoana, direct sau prin persoane care actioneaza in numele acesteia.
Nu constituie, potrivit legii, livrare de bunuri :disparitia sau degradarea unor bunuri ca urmare a distrugerii lor datorita unor calamitati naturale sau a altor cauze de forta majora; bunurile de natura stocurilor degradate calitativ; perisabilitatile, in limitele prevazute de lege; bunurile acordate gratuit din rezerva de stat, ca ajutoare umanitare; acordarea de bunuri in mod gratuit, in cadrul actiunilor de sponsorizare, protocol.
In cazul livrarii de bunuri, locul operatiunilor impozabile este considerat a fi: a) locul unde se gasesc bunurile in momentul in care incepe expedierea sau transportul; b) locul unde se efectueaza instalarea sau montajul; c) locul unde se gasesc bunurile in momentul livrarii; d) locul de plecare al transportului de pasageri
Prestarea de servicii, reprezinta orice operatiune care nu constituie livrare de bunuri.Prestarile de servicii cuprind operatiuni precum:
Inchirierea de bunuri sau transmiterea folosintei bunurilor,in cadrul unui contract de leasing;
Transferul si/sautransmiterea folosintei drepturilor de autor, brevetelor, licentelor, marcilor comerciale;
Angajamentul de a nu desfasura o activitate economica, de a nu concura cu o alta persoana sau de a tolera o actiune ori o situatie;
Locul prestrii serviciilor este considerat a fi locul unde prestatorul isi are stabil sediul activitatii economice sau un sediu permanent de la care serviciile sunt efectuate.
Schimbul de bunuri si/sau servicii, egratuit, in cadrul actiunilor de sponsorizare, protocol.
In cazul livrarii de bunuri, locul operatiunilor impozabile este considerat a fi: a) locul unde se gasesc bunurile in momentul in care incepe expedierea sau transportul; b) locul unde se efectueaza instalarea sau montajul; c) locul unde se gasesc bunurile in momentul livrarii; d) locul de plecare al transportului de pasageri
Prestarea de servicii, reprezinta orice operatiune care nu constituie livrare de bunuri.Prestarile de servicii cuprind operatiuni precum:
Inchirierea de bunuri sau transmiterea folosintei bunurilor,in cadrul unui contract de leasing;
Transferul si/sautransmiterea folosintei drepturilor de autor, brevetelor, licentelor, marcilor comerciale;
Angajamentul de a nu desfasura o activitate economica, de a nu concura cu o alta persoana sau de a tolera o actiune ori o situatie;
Locul prestrii serviciilor este considerat a fi locul unde prestatorul isi are stabil sediul activitatii economice sau un sediu permanent de la care serviciile sunt efectuate.
Schimbul de bunuri si/sau servicii, este supus urmatoarelor reguli; operatiunile privind schimbul de bunuri au efectul a doua livrari separate.In cazul transferului de proprietate asupra unui bun, de catre doi sau mai multi contribuabili, prin intermediul mai multor tranzactii, fiecare operatiune se considera o livrare separate, fiind impozitata distinct.
Importul de bunuri,reprezinta,potrivit Codului fiscal, introducerea in Romania, a unor bunuri provenind dintr-un alt stat.Bunurile care sunt plasate in regimuri vamale suspensive, nu se cuprind in sfera de aplicare a TVA.Importul bunurilor plasate in regimuri vamale suspensive se considera efectuat in statul pe teritoriul caruia bunurile ies din aceste regimuri.
Faptul generator reprezinta momentul in care se considera intrunite,din punct de vedere legal, conditiile necesare constatarii exigibilitatii taxei pe valoare adaugata.Intrunirea faptului generator determina, exigibilitatea TVA, adica dreptul organului fiscal de a pretinde platitorului achitarea taxei datorate bugetului de stat.
De regula, faptul generator si exigibilitatea iau nastere deodata si anume in momentul livrarii sau importului de bunuri, respectiv al prestarilor serviciilor.
Baza de impozitare si cotele de TVA
Pentru operatiunile din interiorul tarii, baza de impozitare a TVA este constituita din:
tot ceea ce constituie contrapartida obtinuta de furnizor ori de prestator din partea cumparatorului, beneficiarului;
preturile de achizitie sau, dupa caz, pretul de cost la momentul livrarii;
suma cheltuielilor efectuate de persoana impozabila pentru executarea prestarilor de servicii.
In baza de impozitare a TVA se cuprind si impozitele, taxele, precum si cheltuielile accesorii, decontate cumparatorului sau clientului.
Baza de impozitare pentru importul de bunuri este constituita din valoarea in vama a marfurilor, la care se adauga taxele vamale, comisionul vamal, accizele si alte taxe datorate pentru importul de bunuri.
Cotele de impunere in cazul taxei pe valoare adaugata sunt in present urmatoarele:
cota standard de 19% care se aplica asupra bazei de impozitare pentru orice operatiune impozabila care nu este scutita de TVA sau care nu este supusa cotei reduse a taxei pe valoare adaugata;
cota redusa de 9%, care se aplica asupra bazei de impozitare pentru urmatoarele livrari de bunuri si/sau prestari de servicii: livrarea de manuale scolare, carti, reviste, ziare; dreptul de intrare la castele, muzee, case memoriale,expozitii; livrari de proteze (cu exceptia protezelor dentare) si de produse ortopedice; medicamente de uz uman si veterinar; cazarea in sistemul hotelier.
1.3 Operatiuni si persoane scutite de la plata TVA
Sunt scutite de TVA o serie de operatiuni de interes general, efectuate in tara, precum: spitalizarea si ingrijirile medicale si operatiunile strans legate de acestea; livrarile de organe, de sange si de lapte (de provenienta umana); activitatea de invatamant desfasurata in conditiile legii; prestarile de servicii culturale si cele din domeniul sportului; realizarea, difuzarea sia retransmisia programelor de radio/televiziune; activitatile de cercetare-dezvoltare si inovare cuprinse in Planul national de cercetare-dezvoltare; unele servicii financiare si bancare.
Sunt scutite de TVA urmatoarele bunuri provenind din import: bunurile a caror livrare in Romania este in orice situatie scutita de TVA; unele bunuri introduse in tara de calatori; marfurile importate si comercializate in regim duty-free; importul de bunuri catre fortele armate ale statelor straine membre NATO pentru uzul acestora; importul de bunuri primate in mod gratuit cu titlu de ajutoare sau donatii; importul de bunuri finantate din imprumuturi nerambursabile acordate de guverne straine sau organisme internationale.
Sunt scutite de TVA persoanele impozabile a caror cifra de afaceri anuala este inferioara plafonului de 2 miliarde lei (plafon de scutire).Aceste persoane pot insa opta pentru aplicarea regimului normal de TVA.
1.4 Regimul deducerilor
Taxa pe valoare adaugata datorita bugetului de stat se stabileste ca diferenta intre valoarea taxei facturata pentru bunurile livrate si a taxei aferente bunurilor si serviciilor achizitionate sau executate in unitatile proprii.
Prin urmare, platitorii de TVA au dreptul la deducerea taxei aferente bunurilor sau serviciilor destinate realizarii de operatiuni impozabile. Dreptul la deducere ia nastere in momentul in care taxa pe valoare adaugata deductibila devine exigibila.
Atunci cand taxa pe valoare adaugata aferenta bunurilor si serviciilor achizitionate de o persoana impozabila este mai mare decat taxa pe valoare adaugata colectata, rezulta un excedent in perioada de raportare, denumit suma negativa a taxei pe valoare adaugata.
Cand taxa pe valoare adaugata aferenta operatiunilor taxabile, denumita taxa colectata, este mai mare decat TVA aferenta bunurilor si serviciilor achizitionate, rezulta o diferenta denumita taxa pe valoare adaugata de plata.
Dupa determinarea taxei de plata sau a sumei negative a TVA, persoanele impozabile sunt obligate sa efectueze regularizarile prin decontul de taxa pe valoare adugata.
Persoanele impozabile pot solicita rambursarea soldului sumei negative a TVA sau pot raporta acel sold in decontul perioadei fiscale urmatoare.
Printr-un text nou introdus in Codul fiscal deOrdonanta Guvernului nr.83/2004, art.160,a fost instituita asa-numita “taxare inversa” pentru unele categorii de bunuri: deseurile si resturile de metale feroase si neferoase, terenurile de orice fel, cladiri sau parti de cladiri, materialul lemnos, animalele vii. Pe aceasta cale, operatiunea ramane impozabila dar TVA nu mai este platita intre agentii economici care sunt inregistrati ca platitori de TVA.
CAPITOLUL 2. NOȚIUNI GENERALE PRIVIND TAXA PE VALOARE ADĂUGATĂ
2.1. Conceptul de taxa pe valoarea adaugata
Taxa pe valoarea adaugata este un impozit indirect, aparut relativ de curand in peisajul sistemelor fiscale din diferite state. Acest impozit are o arie de raspandire destul de larga la nivelul globului. Pe parcursul timpului, de la aparitia acestuia in Franta in anul 1954, tot mai multe state au manifestat interes pentru introducerea lui in sistemul fiscal propriu.
La baza aparitie taxei pe valoarea adaugata sta impozitul pe circulatia marfurilor. Trecere la taxa pe valoarea adaugata a facut posibila evitarea impozitarii in cascada a circulatiei marfurilor. Prin impozitarea in cascada, care era caracteristica impozitului pe circulatia marfurilor, avea loc o impunere a unei materii impozabile care continea impozitul pe circulatia marfurilor datorat anterior, ajungandu-se astfel la a calcula impozitul afrent unui venit impozabil in cadrul caruia era cuprins impozitul datorat anterior.
Dupa cum am mentionat anterior, taxa pe valoarea adaugata a aparut pentru prima oara in Franta in anul 1954, in sfera de actiune a acesteia fiind incluse serviciile si comertul cu ridicata.Ulterior, sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugata a fost extinsa si asupra altor activitati, in special asupra comertului cu amanuntul(generalizarea taxei pe valoarea adaugata avand loc in Franta in ianuarie 1968).
Concomitent cu Franta si alte state ale lumii au introdus taxa pe valoarea adaugata, iar in Uniunea Europeana organele de decizie au declarat acest impozit ca impozit general pentru state, mergand ulterior pe linia armonizarii legislatiei tarilor comunitare. O cota prelevata din taxa pe valoarea adaugata colectata de statele Uniunii Europene constituie un venit al bugetului Uniunii.
Taxa pe valoarea adaugata este un impozit indirect deoarece se aplica pe fiecare stadiu al circuitului economic al produsului final, asupra valorii adaugate realizata de producatori, inclusiv asupra distributiei catre consumatorul final.
2.2. Caracteristicile taxei pe valoarea adăugată
Caracteristicile taxei pe valoarea adăugată sunt:
Taxa pe valoarea adăugată este un impozit neutru, pentru că afectează prețul final al unui bun sau al unui serviciu în momentul în care acesta ajunge la consumatorul final, indiferent de numărul operațiunilor care preced livrarea la consumatorul final.
Neutralitatea impozitului este asigurată de aplicarea acestuia asupra valorii adăugate în fiecare stadiu al circuitului economic al unui bun sau serviciu.
Valoarea adăugată reprezintă diferența dintre încasările obținute din vânzarea bunurilor sau prestarea serviciilor și plățile efectuate pentru bunuri și servicii aferente aceluiași stadiu al circuitului economic.
Taxa pe valoare adăugată trebuie să permită aplicarea principiului destinației, conform căruia impozitarea bunului se face în țara în care se consumă. De aceea, bunurile importate se impozitează la fel ca și bunurile produse în țară, iar bunurile exportate se detaxează prin aplicarea scutirii de taxă pe valoarea adăugată cu drept de deducere.
Aplicarea taxei pe valoarea adăugată în aceeași cotă asupra bunurilor din țară, cât și asupra bunurilor similare importate, asigură ameliorarea poziției concurențiale a întreprinderilor românești pe piața internă, iar prin aplicarea regimului de scutire de taxa pe valoarea adăugată cu drept de deducere pentru exportul de bunuri, transporturi și prestările de servicii legate direct de exportul bunurilor, se asigură întărirea poziției concurențiale a întreprinderilor românești pe piețele externe.
Taxa pe valoarea adăugată are un caracter universal, deoarece se aplică asupra tuturor bunurilor și serviciilor din economie, rezultate atât din activitatea curentă de exploatare, cât și din activitatea financiară de fructificare a capitalurilor disponibile.
Taxa pe valoarea adăugată este un impozit unic deoarece indiferent de circuitul pe care îl parcurge materia primă până la realizarea produsului finit, este același ca nivel al cotei, taxa nefiind dependentă de întinderea circuitului economic.
Taxa pe valoarea adăugată este un impozit cu plata fracționată, adică ea se calculează pe fiecare stadiu care intervine în realizarea și valorificarea produsului.
Taxa pe valoarea adăugată se caracterizează prin transparență, pentru că asigură fiecărui subiect impozabil posibilitatea de a cunoaște exact și concret care este mărimea impozitului și a obligației de plată ce-i revine.
În sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată se cuprind operațiunile care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:
a) constituie o livrare de bunuri sau o prestare de servicii, efectuate cu plată;
b) locul de livrare a bunurilor sau de prestare a serviciilor este considerat a fi în România;
c) livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor este realizată de o persoană impozabilă;
d) livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor să rezulte dintr-o activitate economică.
2.3. Legislația privitoare la T.V.A.
Obiectivul prioritar al politicii fiscale în domeniul taxei pe valoarea adăugată îl reprezintă continuarea procesului de armonizare a legislației naționale cu cea comunitară în domeniu. În Acordul de aderare a României la Uniunea Europeană se arată că armonizarea legislației prezente și viitoare la cea comunitară constituie o condiție importantă pe linia integrării totală a țării noastre în structurile europene, adaptarea sistemului fiscal la cerințele mecanismelor pieței unice fiind unul dintre obiectivele stabilite după aderarea României la Uniunea Europeană.
Astfel, la 1 iulie 1993 impozitul pe circulația mărfurilor a fost înlocuit cu taxa pe valoarea adăugată. Principalul neajuns al impozitului pe circulația mărfurilor constă în posibilitatea repetabilității impunerii sale. Acesta avea caracter de impozit în cascadă, în sensul că se aplica în mod repetat pe diferite faze ale producerii unui produs, scumpindu-l artificial și făcându-l necompetitiv.
În continuare vom urmării evoluția metodelor de percepere și așezare a taxei pe valoarea adăugată, punând accent pe noul Cod fiscal ce reglementează taxa pe valoarea adăugată în prezent.
2.3.1. Operațiunile impozabile și locul lor
De la introducerea taxei pe valoarea adăugată în România cu ajutorul OG 3/1992, aplicarea ei fiind amânată până la 1 iunie 1993, sfera de aplicare a acestei taxe și-a menținut compoziția până în prezent. Astfel noul Cod fiscal prevede că operațiunile cuprinse în sfera de aplicare sunt:
Livrările de bunuri;
Prestările de servicii;
Schimburi de bunuri sau servicii;
Importul de bunuri
Livrarea de bunuri
Livrarea de bunuri reprezintă orice transfer al dreptului de proprietate asupra bunurilor de la proprietar către o altă persoană, direct sau prin persoane care acționează în numele acestora.
Bunurile supuse livrării sunt: bunuri corporale mobile și imobile, energia electrică, energia termică, gazele naturale, agentul frigorific, etc.
Ordonanța guvernamentală nr. 3 din 1992 stabilește câteva operațiuni care sunt asimilate cu livrările de bunuri, și anume:
predarea efectivă a bunurilor către o altă persoană în cadrul unui contract care prevede că plata se efectuează în rate sau orice alt tip de contract ce prevede că proprietatea este atribuită cel mai târziu în momentul plății ultimei scadențe.
În Codul Fiscal din 2007 cât și în cel din 2004, contractele de leasing fac excepție de la această regulă.
preluarea de către persoane impozabile a bunurilor achiziționate sau fabricate de către acestea pentru a fi utilizate în scopuri care nu au legătură cu activitatea economică desfășurată, sau pentru a fi puse la dispoziție altor persoane în mod gratuit, constituie livrare de bunuri efectuată cu plată, dacă taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor respective sau părților lor componente a fost dedusă total sau parțial.
În cazul a două sau mai multe transferuri succesive ale dreptului de proprietate asupra unui bun, fiecare transfer este considerat o livrare separată a bunului, chiar dacă acesta este transferat direct beneficiarului final.
În anul 2000, ordonanța de urgență nr. 17 aduce nou următoarele operațiuni incluse în sfera de aplicare a TVA:
transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor în urma executării silite;
trecerea în domeniul public a unor bunuri din patrimoniul persoanelor impozabile, în condițiile prevăzute de legislația referitoare la proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, în schimbul unei despăgubiri;
Legea nr. 345 din 2002 vine cu unele completări în ceea ce privește livrările de bunuri. Astfel, la cele enumerate mai sus se mai adaugă:
transmiterea de bunuri efectuată pe baza unui contract de comision la cumpărare sau la vânzare, atunci când comisionarul acționează în nume propriu dar în contul comitentului;
bunurile constatate lipsă, precum și bunurile degradate calitativ care nu mai pot fi valorificate, cu excepția bunurilor distruse ca urmare a unor calamități naturale sau a altor cauze de forță majoră și a bunurilor perisabile în limitele prevăzute de lege;
orice distribuire de bunuri din activele unei societăți comerciale către asociații sau acționarii săi, inclusiv o distribuire de bunuri legată de lichidarea sau de dizolvarea fără lichidare a societății, constituie livrare de bunuri efectuată cu plată;
aportul în natură la capitalul social acordat de o persoană impozabilă înregistrată ca plătitor de taxă pe valoarea adăugată, care pentru bunurile respective a exercitat dreptul de deducere total sau parțial, unei persoane impozabile care nu are drept de deducere a taxei pe valoarea adăugată;
produsele agricole reținute drept plată în natură a prestației efectuate de persoane impozabile înregistrate ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată, care prestează servicii pentru obținerea și/sau prelucrarea produselor agricole, precum și plata în natură a arendei;
plata în natură a salariilor și a dividendelor reprezintă livrare de bunuri;
Noul cod fiscal nu completează cu nimic la operațiunile enumerate mai sus, însă acesta le structurează astfel încât să fie cât mai bine înțelese de către plătitorii de taxă pe valoarea adăugată.
Pe lângă operațiunile considerate livrări de bunuri, actele normative emise de-a lungul timpului au prezentat și operațiunile care nu sunt considerate livrări.
În anul 2002 această categorie de operațiuni este mult mai bine conturată, adică sunt enumerate operațiunile care nu sunt cuprinse în sfera livrărilor de bunuri.
Conform Legii nr 345/2002 și Normelor de aplicare a acestei legi, următoarele operațiuni nu constituie livrare de bunuri:
bunurile distruse ca urmare a unor calamități naturale sau a altor cauze de forță majoră;
acordarea de bunuri în mod gratuit în cadrul acțiunilor de sponsorizare, de mecenat , de protocol, precum și alte destinații prevăzute de lege;
bunurile acordate gratuit din rezerva de stat ca ajutoare umanitare externe sau interne;
transferul de bunuri efectuat cu ocazia operațiunilor de transfer total sau parțial de active și pasive ca urmare a fuziunii și divizării, indiferent dacă e facută cu plată sau nu;
aportul în natură la capitalul social al unei societăți comerciale nu constituie livrare de bunuri dacă primitorului activelor i-ar fi fost permisă deducerea integrala a taxei pe valoarea adăugată, dacă aceasta s-ar fi aplicat transferului respectiv.
Noul Cod Fiscal vine în completarea acestei legi cu următoarele operațiuni, care nu constituie livrare de bunuri:
bunurile degradate calitativ care nu mai pot fi valorificate, în măsura în care cheltuielile sunt deductibile la calculul impozitului pe profit;
perisabilitățile în limitele prevăzute prin lege;
acordarea în mod gratuit de bunuri ca mostre în cadrul campaniilor publicitare, pentru încercarea produselor sau pentru demonstrații la punctele de vânzare, alte bunuri acordate în scopul stimulării vânzărilor;
casarea bunurilor de natura mijloacelor fixe, chiar și înainte de expirarea duratei normale de întrebuințare, nu constituie livrare de bunuri din punct de vedere al taxei pe valoarea adăugată.
Bunurile acordate gratuit în cadrul acțiunilor de protocol nu sunt considerate livrări de bunuri în limita în care sunt deductibile la calculul impozitului pe profit cheltuielile de protocol.
Bunurile acordate gratuit în cadrul acțiunilor de sponsorizare și mecenat nu sunt considerate livrări de bunuri în limita a 30/55 din cifra de afaceri, și nu se întocmește factura fiscală pentru acordarea acestor bunuri.
Încadrarea în plafoanele legale se determină pe baza datelor raportate prin situațiile financiare anuale. Nu se iau în calcul pentru încadrarea în aceste limite sponsorizările, acțiunile de mecenat sau alte acțiuni prevăzute prin legi, acordate în numerar. Depășirea limitelor constituie livrare de bunuri și se colectează taxa pe valoarea adăugată, dacă s-a exercitat dreptul de deducere a taxei pe valoarea adăugată corespunzătoare depășirii.
2) Prestări de servicii
Prestările de servicii sunt considerate operațiunile care nu constituie livrări de bunuri.
În ordonanța guvernamentală nr.3/1992 prestările de servicii nu sunt tratate separat, ci împreună cu livrările de bunuri. Abia în anul 2002 prin legea nr. 345 prestările de servicii sunt tratate separat. În această lege este dată o listă cu operațiuni considerate servicii.
Noul Cod Fiscal generalizează aceste operațiuni și ele se prezintă sub următoarea formă:
închirierea de bunuri sau transmiterea folosinței bunurilor în cadrul unui contract de leasing;
transferul și/sau transmiterea folosinței drepturilor de autor, brevetelor, licențelor, mărcilor comerciale și a altor drepturi similare;
angajamentul de a nu desfășura o activitate economică, de a nu concura cu altă persoană , sau de a tolera o acțiune sau o situație;
prestările de servicii efectuate în baza unui ordin emis de/sau în numele unei autorități publice sau potrivit legii;
intermedierea efectuată de comisionari care acționează în numele și în contul comitentului atunci când intervin într-o livrare de bunuri sau o prestare de servicii.
Se considera prestări de servicii cu plată următoarele:
utilizarea temporară a bunurilor care fac parte din activele unei persoane impozabile, în scopuri ce nu au legătură cu activitatea sa economică, sau pentru a fi puse la dispoziție, în vederea utilizării în mod gratuit, altor persoane, dacă taxa pe valoarea adăugată pentru bunurile respective a fost dedusă total sau parțial;
prestările de servicii efectuate în mod gratuit de către o persoană impozabilă în scopuri care nu au legătură cu activitatea sa economică, pentru uzul personal al angajaților săi sau al altor persoane, dacă taxa pe valoarea adăugată aferentă acestor prestări a fost dedusă total sau parțial.
Nu se consideră prestare de serviciu efectuată cu plată utilizarea bunurilor și prestările de servicii menționate mai sus, efectuate în limitele și potrivit destinațiilor prevăzute prin lege, precum și prestările de servicii efectuate în scopuri publicitare sau în scopul stimulării vânzărilor.
Persoana impozabilă care acționează în nume propriu, dar în contul unei alte persoane în legătură cu o prestare de servicii, se consideră că a primit și a prestat ea însăși acele servicii.
În cazul prestării unui serviciu de către mai multe persoane impozabile, prin tranzacții succesive, fiecare tranzacție se consideră o prestare separată și se impozitează distinct, chiar dacă serviciul respectiv este prestat direct către beneficiarul final.
Schimburi de bunuri sau servicii
În cazul unei operațiuni care implică o livrare de bunuri și/sau o prestare de servicii în schimbul unei livrări de bunuri și/sau prestări de servicii fiecare persoană impozabilă se consideră ca a efectuat o livrare de bunuri și/sau o prestare de servicii cu plată.
Importul de bunuri
Se consideră import de bunuri intrarea de bunuri în România provenind dintr-un alt stat.
Codul fiscal completează în ceea ce privește importul de bunuri cu câteva reglementări.
Atunci când bunurile sunt plasate după intrarea lor în țară în regimuri vamale suspensive, nu se cuprind în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată. Totuși, acestea sunt supuse reglementărilor vamale în ce privește plata sau, după caz, garantarea drepturilor de import pe perioada cât se află în regim vamal suspensiv.
Importul bunurilor plasate în regimuri vamale suspensive este efectuat în statul pe teritoriul căruia bunurile ies din aceste regimuri.
Nu se cuprinde în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată livrarea bunurilor aflate în regimuri vamale suspensive.
Regimurile vamale suspensive sunt operațiuni cu titlu temporar care au drept efect suspendarea plății taxelor vamale. Regimurile vamale suspensive sunt următoarele: tranzitul vamal, antrepozitul vamal, perfecționarea activă, transformarea sub control vamal, admiterea temporară și perfecționarea pasivă.
2.3.2. Persoanele impozabile și obligațiile acestora
Este considerată persoană impozabilă orice persoană care desfășoară, de o manieră independentă și indiferent de loc, activități economice oricare ar fi scopul sau rezultatul acestei activități.
Angajații sau orice alte persoane legate de angajator printr-un contract individual de muncă sau prin orice alte instrumente juridice care creează un raport angajator/angajat în ceea ce privește condițiile de muncă, remunerarea sau alte obligații ale angajatorului nu acționează independent.
Instituțiile publice nu sunt persoane impozabile pentru activitățile care sunt desfășurate în calitate de autorități publice, chiar dacă pentru desfășurarea acestor activități se percep cotizații, onorarii, redevențe, taxe sau alte plăți.
În codul din 2007 este prevăzută o derogare de la această regulă:
„Instituțiile publice nu sunt persoane impozabile pentru activitățile care sunt desfășurate în calitate de autorități publice, chiar daca pentru desfășurarea acestor activități se percep cotizații, onorarii, redevențe, taxe sau alte plăți, cu excepția acelor activități care ar produce distorsiuni concurențiale daca instituțiile publice ar fi tratate ca persoane neimpozabile, precum și a celor prevăzute la alin. (5) și (6)”
Persoanele care sunt obligate să plătească taxa pe valoarea adăugată pentru operațiunile din interiorul țarii sunt:
persoanele impozabile înregistrate ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată, pentru operațiunile taxabile realizate;
beneficiarii prestărilor de servicii taxabile, indiferent dacă sunt sau nu înregistrați ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată, efectuate de persoane impozabile stabilite în străinătate.
La importul de bunuri plătitorii taxei pe valoarea adăugată sunt persoanele care importă bunuri în România. Persoanele fizice datorează taxă pe valoarea adăugată pentru bunurile introduse în țară potrivit regulamentului vamal aplicabil acestora.
Dacă o persoană impozabilă stabilită în străinătate realizează prestări de servicii taxabile pentru care locul prestării este considerat a fi în România, altele decât cele prevăzute mai sus, se va proceda astfel:
prestatorul își poate desemna un reprezentant fiscal în România, care are obligația de a îndeplini în numele persoanei stabilite în străinătate toate obligațiile prevăzute de acest titlu, inclusiv obligația de a solicita înregistrarea fiscală în scopul taxei pe valoarea adăugată, în numele persoanei străine;
în cazul în care persoana stabilită în străinătate nu își desemnează un reprezentant fiscal în România, beneficiarul serviciilor datorează taxă pe valoarea adăugată, în numele prestatorului.
În cazul livrărilor de bunuri taxabile pentru care locul livrării este considerat a fi în România, efectuate de persoane stabilite în străinătate, acestea au obligația să desemneze un reprezentant fiscal în România.
Persoanele impozabile stabilite în străinătate care desfășoară operațiuni scutite cu drept de deducere în România au dreptul să-și desemneze un reprezentant fiscal pentru aceste operațiuni.
Regimul de scutire
Legea nr. 345/2002 prevedea ca plafonul de scutire să fie la nivelul de 1,5 miliarde lei, iar în anul 2003 ajunge la nivelul de 1,7 miliarde lei.
Începând cu anul 2007 sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată persoanele impozabile a căror cifră de afaceri anuală, declarată sau realizată, este inferioară plafonului de 35.000 euro, al cărui echivalent în lei se stabilește la cursul de schimb comunicat de Banca Națională a României la data aderării și se rotunjește la următoarea mie poate solicita scutirea de taxa, numita regim special de scutire, pentru operațiunile prevăzute la art. 126 alin. (1) din Codul Fiscal 2007, cu excepția livrărilor intracomunitare de mijloace de transport noi, scutite conform art. 143 alin. (2) lit. b) din același Cod Fiscal 2007
Cifra de afaceri este constituită din valoarea totala, exclusiv taxa, a livrărilor de bunuri și a prestărilor de servicii care ar fi taxabile daca nu ar fi desfășurate de o mica întreprindere, efectuate de persoana impozabilă în cursul unui an calendaristic, incluzând și operațiunile scutite cu drept de deducere și pe cele scutite fără drept de deducere prevăzute la art. 141 alin. (2) lit. a), b), e) și f), daca acestea nu sunt accesorii activității principale, cu excepția următoarelor:
a) livrările de active fixe corporale sau necorporale, astfel cum sunt definite la art. 125 1 alin. (1) pct. 3 Codul Fiscal 2007, efectuate de persoana impozabila;
b) livrările intracomunitare de mijloace de transport noi, scutite conform art. 143 alin. (2) lit. b) din Codul Fiscal 2007.
Obligațiile plătitorilor
Persoanele impozabile care realizează operațiuni taxabile și/sau operațiuni scutite cu drept de deducere au obligații cu privire la înregistrarea la organele fiscale, la întocmirea documentelor, la evidența operațiunilor și la plata taxei pe valoarea adăugată.
Obligații cu privire la înregistrarea la organele fiscale
Persoanele impozabile pot solicita înregistrarea ca plătitor de taxă pe valoarea adăugată în următoarele situații:
la înființare, dacă declară că urmează să realizeze o cifră de afaceri peste plafonul de reducere de 35000 de euro.
la înființare, dacă declară că urmează sa realizeze o cifră de afaceri sub plafonul de scutire, dar optează pentru taxarea acestor operațiuni;
după înregistrarea fiscală, dacă depășește plafonul de scutire în termen de 15 zile;
după înregistrarea fiscală, persoanele impozabile care nu sunt înregistrate ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată, dacă realizează operațiuni sub plafonul de scutire prevăzut de lege, dar doresc să opteze pentru taxarea acestora, trebuie să solicite în prealabil înregistrarea ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată.
În cazul în care operațiunile scutite de taxa pe valoarea adăugată devin operațiuni taxabile, persoanele impozabile care nu sunt înregistrate ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată, sunt obligate să solicite înregistrarea ca plătitori ai taxei în termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a modificării legislative, dacă declară că urmează să realizeze o cifră de afaceri peste plafonul de scutire.
Persoanele impozabile neînregistrate ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată, care au în obiectul de activitate desfășurarea în exclusivitate de operațiuni scutite cu privire la arendarea, concesionarea și închirierea de bunuri imobile, cu anumite excepții care vor fi prezentate în capitolul de scutiri, dar doresc să opteze pentru taxarea acestora, parțial sau integral, trebuie în prealabil să solicite înregistrarea ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată.
În cazul unor schimbări legislative, prin care operațiunile taxabile devin scutite fără drept de deducere, persoanele impozabile înregistrate ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată au obligația să aplice scutirea de la data intrării în vigoare a actului normativ care reglementează modificarea respectivă.
Orice persoană impozabilă înregistrată ca plătitor de taxă pe valoarea adăugată care realizează exclusiv operațiuni care nu dau drept de deducere, trebuie să solicite scoaterea din evidență ca plătitor de taxă pe valoarea adăugată.
Orice persoană impozabilă înregistrată ca plătitor de taxă pe valoarea adăugată trebuie să solicite scoaterea din evidența ca plătitor de taxă pe valoarea adăugată în caz de încetare a activității, în termen de 15 zile de la data actului în care se consemnează situația respectivă. Taxa pe valoarea adăugată datorată la bugetul de stat trebuie achitată înainte de scoaterea din evidență ca plătitor de taxă pe valoarea adăugată, cu excepția situației în care activitatea acesteia a fost preluată de către altă persoană impozabilă înregistrată ca plătitor de taxă pe valoarea adăugată.
2. Întocmirea facturilor fiscale
Orice persoană impozabilă înregistrată ca plătitor de taxă pe valoarea adăugată are obligația să emită factură fiscală pentru livrările de bunuri sau prestările de servicii efectuate, către fiecare beneficiar. Persoanele impozabile care nu sunt înregistrate ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată nu au dreptul să emită facturi fiscale și nici să înscrie taxa pe valoarea adăugată, pentru livrările de bunuri și/sau prestările de servicii efectuate către altă persoană, în documentele emise.
Pentru livrări de bunuri factura fiscală se emite la data livrării de bunuri iar pentru prestări de servicii cel mai târziu la finele lunii în care prestarea serviciului a fost finalizată.
Pentru bunurile livrate cu aviz de însoțire, factura fiscală trebuie emisă în termen de 5 zile, inclusiv, de la data livrării, fără a depăși finele lunii în care a avut loc livrarea.
Pentru prestările de servicii efectuate de prestatori cu sediul sau domiciliul în străinătate, pentru care beneficiarii au obligația plății taxei pe valoarea adăugată, aceștia din urmă dacă sunt înregistrați ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată trebuie sa autofactureze operațiunile respective prin emiterea unei facturi fiscale la data primirii facturii prestatorului, sau la data efectuării plății către prestator, în cazul în care nu s-a primit factura prestatorului până la această dată. Operațiunile de leasing extern se autofacturează de către beneficiarii din România, înregistrați ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată, la data stabilită prin contract pentru plata ratelor de leasing ți/sau la data plății de sume în avans.
Pentru livrările de bunuri și prestările de servicii care se efectuează continuu, cum sunt energia electrică, energia termică, gazele naturale, apa, serviciile telefonice și altele asemenea, factura fiscală trebuie emisă la data la care intervine exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată, cu excepțiile prevăzute în alte acte normative.
În cazul operațiunilor de leasing intern, a operațiunilor de închiriere, concesionare sau arendare de bunuri, factura fiscală trebuie să fie emisă la fiecare din datele specificate în contract pentru plata ratelor, chiriei, redevenței sau arendei, după caz. În cazul încasării de avansuri față de data prevăzută în contract, se emite factura fiscală la data încasării avansului.
Dacă plata pentru operațiuni taxabile este încasată înainte ca bunurile să fie livrate sau înaintea finalizării prestării serviciilor, factura fiscală trebuie să fie emisă în termen de 5 zile de la fiecare dată când este încasat un avans.
Factura fiscală trebuie să cuprindă următoarele informații:
seria și numărul facturii;
data emiterii facturii;
numele, adresa și codul de înregistrare fiscală al persoanei care emite factura;
numele, adresa și codul de înregistrare fiscală, după caz, al beneficiarului de bunuri sau servicii;
denumirea și cantitatea bunurilor livrate, denumirea serviciilor prestate;
valoarea bunurilor sau serviciilor, exclusiv taxa pe valoarea adăugată;
cota de taxă pe valoarea adăugată sau mențiunea „scutit cu drept de deducere”, „scutit fără drept de deducere”, „neimpozabil” sau „neinclus în baza de impozitare”, după caz;
valoarea taxei pe valoarea adăugată, pentru operațiunile taxabile.
Persoanele impozabile înregistrate ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată nu au obligația să emită factură fiscală pentru următoarele operațiuni:
transportul persoanelor cu taximetre, precum și transportul persoanelor pe baza biletelor de călătorie sau a abonamentelor;
livrări de bunuri prin magazinele de comerț cu amănuntul și prestări de servicii către populație, consemnate în documente fără nominalizarea cumpărătorului;
livrări de bunuri și prestări de servicii consemnate în documente specifice aprobate prin lege.
3. Evidența operațiunilor impozabile și depunerea decontului
Persoanele impozabile înregistrate ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată au următoarele obligații din punct de vedere al evidenței operațiunilor impozabile:
să țină evidența contabilă potrivit legii, astfel încât să poată determina baza de impozitare și taxa pe valoarea adăugată colectată pentru livrările de bunuri și/sau prestările de servicii efectuate, precum și cea deductibilă aferentă achizițiilor;
să asigure condițiile necesare pentru emiterea documentelor, prelucrarea informațiilor și conducerea evidențelor prevăzute de reglementările în domeniul taxei pe valoarea adăugată;
să furnizeze autorităților fiscale toate justificările necesare în vederea stabilirii operațiunilor realizate atât la sediul principal, cât și la subunități;
să contabilizeze distinct veniturile și cheltuielile rezultate din operațiunile asocierilor în participațiune.
Persoanele înregistrate ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată trebuie să întocmească și să depună la autoritatea fiscală competentă pentru fiecare perioadă fiscală, până la data de 25 a lunii următoare perioadei fiscale inclusiv, decontul de taxă pe valoarea adăugată, potrivit modelului stabilit de Ministerul Finanțelor Publice.
Plata taxei pe valoarea adăugată la buget
Persoanele obligate la plata taxei trebuie să achite taxa pe valoarea adăugată datorată stabilită prin decontul întocmit pentru fiecare perioadă fiscală, sau prin decontul special, până la data la care au obligația depunerii acestora.
Taxa pe valoarea adăugată pentru importuri de bunuri, cu excepția celor scutite de taxa pe valoarea adăugată, se plătește la organul vamal în conformitate cu regulile în vigoare privind plata drepturilor de import. Plata taxei pe valoarea adăugată se amână în următoarele cazuri:
pe o perioada de 12 luni de la data efectuării importului, în cazul mașinilor industriale, utilajelor tehnologice, instalațiilor, echipamentelor, aparatelor de măsură și control, automatizărilor, care se importă în vederea efectuării de investiții, precum și în cazul mașinilor agricole și a mijloacelor de transport destinate realizării de activități productive;
pe perioada de 30 de luni de la data înregistrării statistice la Agenția Română pentru Investiții Străine, în cazul mașinilor industriale, utilajelor tehnologice, instalațiilor, echipamentelor, aparatelor de măsură și control, automatizărilor și mijloacelor de transport destinate realizării de activități productive, importate de persoane impozabile care realizează investiții conform prevederilor Legii nr. 332/2001 privind promovarea investițiilor directe cu impact semnificativ în economie, cu modificările ulterioare;
pe o perioada de 120 de zile de la data efectuării importului, în cazul bunurilor mobile corporale care nu se produc în România sau sunt deficitare în țară, stabilite prin ordin al ministrului finanțelor publice și sunt importate în vederea realizării obiectului de activitate.
2.3.3. Cotele de impunere
Cotele de impunere reprezintă impozitul aferent unei unități de impunere. Cotele de impunere pot fi stabilite în sumă fixă sau în cote procentuale (proporționale, progresive, regresive). Cota aplicată pentru taxa pe valoarea adăugată este o cotă procentuală proporțională, adică rămâne neschimbată, indiferent de mărimea bazei de calcul.
De-a lungul perioadei de aplicare a taxei pe valoarea adăugată, au fost utilizate mai multe tipuri de cote (cota normală, cota redusă, cota 0). Acestea au suportat numeroase modificări, care vor fi prezentate în această lucrare.
Cota normală, care se aplică tuturor operațiunilor impozabile, cu excepția celor scutite da taxă pe valoare adăugată și celor asupra cărora se aplică celelalte cote existente la acel moment, prezintă următoarea evoluție:
În anul 1992, anul introducerii taxei pe valoarea adăugată, cota normală a fost de 18%;
În anul 1998 cota normală a crescut la 22%.
Reforma fiscală din anul 1999, aplicabilă din 2000 aduce noi modificări în ceea ce privește mărimea cotei standard, astfel aceasta este redusă până la nivelul de 19%, nivel păstrat până în prezent.
Cota redusă a fost introdusă în sistemul taxei pe valoarea adăugată încă de la apariția acestui impozit. Aceasta a cunoscut numeroase modificări atât în ceea ce privește mărimea cotei, cât și operațiunile supuse acestei cote.
În anul 1992 cota redusă era de 9% și se aplica pentru următoarele operațiuni:
carne de animale și păsări domestice inclusiv organe și măruntaie, vândute în stare proaspătă, ca produse și conserve;
pește și produse din pește, inclusiv semiconserve și conserve, exclusiv icre;
lapte, lapte praf și produse lactate;
uleiuri și grăsimi comestibile;
medicamente de uz uman și veterinar, substanțe farmaceutice, plante medicinale, aparatură de tehnică medicală și alte bunuri destinate exclusiv utilizării în scopuri medicale, chirurgicale, dentare sau veterinare.
Începând cu data de 1 ianuarie 1995, dată de la care s-a modificat lista produselor și serviciilor scutite de plata taxei pe valoarea adăugată.
Cota redusã de 9% se aplică de agenții economici producători, importatori și de cei care comercializează produsele de mai sus, cu excepția agenților economici din rețeaua de alimentație publică și, a celor care practică adaosul comercial de alimentație publică.
Începând cu data de 1 septembrie 1995 cota de 9% se aplicã și pentru:
animale vii din speciile: bovine, porcine, ovine și caprine;
păsări vii din specii domestice;
lucrări agricole și de îmbunătățiri funciare;
îngrășăminte chimice și minerale, insecticide, fungicide și ierbicide;
legume și fructe proaspete.
Începând cu data de 1 februarie 1996, cota redusă de 9% se aplică și pentru activitățile de reclamă și publicitate efectuate prin ziare și reviste, cu excepția publicațiilor cu profil de reclamă și publicitate, precum și a agențiilor de reclamă și publicitate care sunt organizate și funcționează ca persoane juridice distincte.
Începând cu data de 1 ianuarie 1997, cota redusă de 9% se aplică și pentru:
legume și fructe comestibile congelate, uscate, deshidratate, conservate sau prelucrate;
ouă de păsări din specii domestice;
făină, griș, mălai, paste făinoase, biscuiți, zahăr, orez;
uniforme pentru copiii din învățământul preșcolar și primar;
articole de îmbrăcăminte și încălțăminte pentru nou-născuți;
transportul în comun urban de călători, inclusiv cel care parcurge și o distanță în afara urbanului;
proteze și produse ortopedice.
Anul 1998 este marcat de creșterea cotei reduse la 11%. În plus se mai adaugă la lista de bunuri și servicii supuse acestei cote următoarele:
articole de îmbrăcăminte și încălțăminte pentru copii sub un an;
semințe, certificate și tratate fitosanitar, de floarea – soarelui, porumb hibrid și sfeclă de zahăr;
pâine, grâu de consum și pentru semințe.
În anul 2000 cota redusă este eliminată, urmând a fi reintrodusă în sistemul taxei pe valoarea adăugată în anul 2007 prin noul cod fiscal.
Cota redusă a taxei pe valoarea adăugată este de 9% și se aplică asupra bazei de impozitare pentru următoarele prestări de servicii și/sau livrări de bunuri, care până în prezent erau scutite fără drept de deducere:
dreptul de intrare la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice, monumente de arhitectură și arheologice, grădini zoologice și botanice, târguri, expoziții;
livrarea de manuale școlare și cărți, exclusiv activitățile de publicitate efectuate prin intermediul acestora;
livrările de proteze de orice fel și accesoriile ale acestora, cu excepția protezelor dentare;
livrările de produse ortopedice;
S-a mai introdus taxa pe valoarea adăugată și pentru:
medicamente de uz uman și veterinar;
Cota zero se aplică mai ales exporturilor.
În anul 1992 această cotă se aplică pentru:
exportul de bunuri și prestările de servicii legate direct de exportul bunurilor, efectuate de agenții economici cu sediul în România.
prestările de servicii efectuate de agenții economici cu sediul în România, contractate cu beneficiari din străinătate;
transportul internațional de persoane în și din străinătate, efectuat de agenții economici autorizați cu sediul în România;
bunurile și serviciile în favoarea directă a misiunilor diplomatice, a oficiilor consulare și a reprezentanților internaționale interguvernamentale acreditate în România, precum și a personalului acestora, în condițiile stabilite de Ministerul Finanțelor pe bazã de reciprocitate;
bunurile cumpărate din expozițiile organizate în România, precum și din rețeaua comercială, expediate sau transportate în străinătate de către cumpărătorul care nu are domiciliul sau sediul în România, în condițiile stabilite de Ministerul Finanțelor;
bunurile și serviciile destinate realizării unor obiective pe teritoriul României cu finanțare directă asigurată, din ajutoare sau împrumuturi nerambursabile acordate de guverne străine, de organisme internaționale, precum și de organizații nonprofit și de caritate, în condițiile stabilite de Ministerul Finanțelor;
materialele, accesoriile și alte bunuri care sunt introduse din teritoriul vamal al României în zonele libere cu îndeplinirea formalităților de export.
În anul 1997 se aduc noi completări la lista livrărilor de bunuri și prestărilor de servicii supuse cotei zero:
transportul de marfă și de persoane, în și din porturile și aeroporturile din România, cu nave și avioane românești, comandate de beneficiari cu sediul în străinătate;
trecerea mijloacelor de transport, de mărfuri și de călători cu mijloace de transport fluvial specializate, între România și statele vecine;
transportul și prestările de servicii accesorii transportului, aferente mărfurilor din import, efectuate pe parcurs extern și pe parcurs intern până la punctul de vămuire și de întocmire a declarației vamale;
livrările de bunuri destinate utilizării sau încorporării în nave și aeronave care prestează transporturi internaționale de persoane și de mărfuri;
prestările de servicii efectuate în porturi și aeroporturi, aferente navelor de comerț maritim și pe fluvii internaționale, precum și aeronavelor aparținând companiilor de transport străine;
reparațiile la mijloacele de transport contractate cu beneficiari din străinătate.
În anul 2000 sunt aduse următoarele modificări:
construcția de locuințe, extinderea, consolidarea și reabilitarea locuințelor existente;
construcția de lăcașuri de cult religios.
În anul 2002 s-a renunțat la această cotă zero, condiție impusă pentru a adera la structurile Uniunii Europene.
CAPITOLUL 3
IMPACTUL TVA ASUPRA ACTIVITATII ECONOMICE
3.1.Impactul TVA asupra firmei
Introducerea (1iulie 1994) taxei pe valoarea adaugata (forma pe consun), principiul destinatiei, metoda facturarii (sau a creditarii) a permis exonerarea completa a exporturilor de impozitul care greveaza bunurile si serviciile exportate. Fiind un impozit unic multistadial, cu plata fractionata, acesta se aplica asupra valorii adaugate realizate in fiecare stadiu al circuitului economic, indiferent de lungimea acestuia. Colectarea se realizeaza ce catre agentii economici care realizeaza operatiunile impozabile. Incidenta se realizeaza asupra consumatorilor care sunt platitorii reali.
Taxa pe valoarea adaugata a contribuit alaturi de liberalizarea relatiilor economice, la eliminarea distorsiunilor din structura productiei si consumului.Initial operatiunile impozabile prin optiune si cele scutite au fost extrem de reduse. Alaturi de cota zero se practica o cota unica de 18%. Aceste aspecte structurale au contribuit la un grad ridicat de neutralitate fiscala. Ulterior insa acesta a scazut, ca urmare a introducerii unei cote reduse de 9%, a multiplicarii operatiunilor scutite si a suspendarii platii impozitului pentru unele bunuri economice impozabile.
Obtinerea unei finalitati financiare, constituie unica ratiune pentru care s-a decis in 1998, cresterea cotei reduse de la 9% la 11% si a cotei normale de la 18% la 22%.
In sfera de aplicare intra in principiu toate operatiunile economice cu plata si cele asimilate acestora, care genereaza un transfer al dreptului de propietate, la care se adauga prestarile de servicii. Deci, nu prezinta importanta daca transferul dreptului de proprietare intervine, ca urmare a unei vanzari, predari cu titlu gratuit, schimb de bunuri, inchiriere cu clauza trecerii propietatii asupra bunurilor dupa plata ultimei rate sau la o anumita data, produsele realizate se utilizeazapentru activitatea proprie de catre agentii aconomici. Indiferent de numarul tranzactiilor, fiecare operatiune care genereaza un transfer al dreptului de propietare asupra unui bun mobil sau imobil, este impusa distinct.
Conform principuilui destinatiei bunurile si serviciile sunt impozabile in tara unde acestea se consuma. Deci, indiferent daca acestea au fost produse in Romania sau provin din import, devin impozabile daca sunt consumate in tara, iae cele destinate consumatorilor externi sunt exonerate. Acest principiu este acceptat si aplicat de tarile europene care aplica TVA pe consum, intrucat permite stimularea exporturilor prin exonerare. Desi regulile GATT sunt respectate, acest principiu e criticat de tarile care nu aplica TVA. Se considera ca importurile sunt penalizate in tarile care aplica TVA. Totusi la randul lor, tarile care aplica impozitul ce cifra de afaceri recurg la exonerarea exporturilor, restituiri ale impozitului inclus in pret, alaturi de taxe vamale si contingentari cantitative si valorice pentru importuri.
Unele operatiuni economice fie nu sunt cuprinse in sfera de aplicare, fie sunt scutite, fie beneficiaza de suspendarea platii, fie de cota zero. In stabilirea acestora s-a avut un vedere fie motivatii tehnicce, fie natura operatiunilor, fie finalitati de natura economica sau sociala.
Baza impozabila este reprezentata de contravaloarea bunurilor livrate si serviciilor prestate exclusiv pe valoarea adaugata.Determinarea acesteia este influentata de caracteristicile economice ale operatiunilor impozabile.Baza impozabila este reprezentata fie de valoarea la vama la care se adauga alte taxe si accize, fie de preturile sau tarife negociate, fie de costurile bunurilor executate, etc.
Operatiunile incluse in sfera de aplicare sunt impuse fie prin cota normala , fie prin cota redusa.Acestea dau dreptul la deducerea impozitului, spre deosebire de operatiunile care nu sunt cuprinse in sfera de aplicare.
Din punct de vedere al exercitarii dreptului de deducere, operatiunile scutite se impart in doua categorii. Intr-o prima categorie intra operatiunile economice pentru care se aplica cota zero la facturare. Acestea dau dreptul la deducerea taxei pe valoarea adaugata aferenta bunurilor si serviciilor cumparate sau realizate in unitatile proprii. Deci impozitul de pe intreg circuitul economic pana la livrare reflectat in pretul sau tariful final este deductibil.In a doua categorie intra, operatiunile scutite pentru care furnizorii sau prestatorii nu au dreptul la deducerea impozitului aferent bunurilor sau serviciilor scutite. In consecinta, impozitul de pe intreg circuitul economic aferent bunurilor sau serviciilor scutite se vor reflecta in costul acestora.Preturile sau tarifele bunurilor si respectiv serviciilor scutite cuprind o cota de taxa pe valoarea adaugata mai redusa, comparativ cu a celorlalte incluse in sfera de aplicare.
Operatiunile economice care beneficiaza de suspendarea platii taxei pe valoarea adaugata la cererea importatorilor, pe baza de documente justificative si in conditiile indeplinirii cumulative a cerintelor legale, nu genereaza plata impozitului, desi acesta se calculeaza, se inscrie in Declaratia vamala si se centralizeaza la Ministerul Finantelor. Importatorul evidentiaza impozitul in jurnalul de cumparari si in decontul lunar concomitent cu taxa colectata si taxa deductibila.
Tehnica de impunere a valorii adaugate se bazeaza deci pe mecanismul deducerilor. Taxa pe valoarea adaugata de varsat la buget sau de regularizat cu acesta, se determina pentru ansamblul operatiunilor realizate in decurs de o luna in functie de TVA colectata, TVA deductibila si ponderea operatiunilor incluse in sfera de aplicare,a operatiunilor scutite pentru care se aplica cota zero si a operatiunilor care beneficiaza de suspendarea platii, in totalul operatiunilor realizate in perioada pentru care se face decontarea.Eliminand impunerea in cascada, mecanismul deducerilor asigura transparenta si imbunatatirea neutraliltatii relative a impozitului.
Aplicarea taxei pe valoarea adaugata permite, comparabilitatea intre costurile bunurilor si serviciilor economice similare produse de diversi producatori pe piata interna, precum si in raport cu cele produse pe piata externa. Taxa pe valoarea adaugata este neutra fata de organizarea structurilor productive si lungimea circuitelor economice.Acest impozit unic cu plata fractionata stimuleaza dezvoltarea pe orizontala a activitatilor economice si procesul concurential.Se asigura deci neutralitatea intre activitatile economice integrate pe verticala, si cele care practica specializarea si cooperarea pe orizontala.Acest impozit stimuleaza investitiile agentilor economici, intrucat valoarea taxei pe valoarea adaugata care a lovit investitiile poate fi dedusa imediat.Practic acesta constituie o subventie fiscala a investitiilor.
Intrucat exgibilitatea fiscala se produce in momentul realizarii faptului generator legat de transmiterea dreptului de proprietatea si nu al incasarii contravalorii bunurilor economice, este descurajata recurgerea la creditul comercial.Exigibilitatea fiscala este anticipata faptului generator cand factura este emisa inaintea transmiterii efective a dreptului de proprietate.In cazul acordarii de avansuri sau a unor decontari succesive, exigibilitatea se produce la data incasarii acestora si numai cu aprobarea organului fiscal la data stabilirii debitului clientului pe baza de factura. Totusi pentru vanzarile de bunuri si prestari de servicii cu plata in rate, exigibilitatea apare numai pentru suma prevazuta a fi incasata in luna pentru care se intocmeste decontul.Accelerarea decontarilor intre intreprinderi are efecte pozitive asupra circulatiei monetare, cat si asupra fluxurilor de trezorerie ale agentilor economici.
Existenta decalajelor de timp intre momentul incasarii bunurilor livrate sau serviciilor prestate, comparativ cu al platii bunurilor sau serviciilor cumparate, al datei exigibilitatii financiare( platii catre buget ), al momentului compensarii sau rambursarii diferentei negative, produce efecte fiscale de natura diferira, dar de acelasi sens cu a fluxurilor economice de baza( vanzari, cumparari)asupra bugetelor de trezorerie ale agentilor economici.Rambursarea rapida a diferentei de taxa aferenta operatiunilor de export, comparativ cu termenele prevazute pentru restul operatiunilor are in vedere influenta asupra fluxurilor de trezorerie.Scopul este de a descuraja crearea unor stocuri supranormative de materii prime, materiale, productia de stoc si lipsa disciplinei financiare in decontarile agentilor economici.
Datorita intereselor divergenteale vanzatorilor si cumparatorilor cu privire la dreptul de deducere, acestia sunt interesati sa inscrie in facuri pretul real.Inscrierea in factura a taxei pe valorea adaugata permite organelor fiscale sa efectueze controale in conexiune inversa.Alaturi de un control mai eficient al fraudei fiscale, sea sigura protejarea fluxului fiscal, cu implicatii pozitive asupra soldului bugetar.La randul sau, acesta influenteaza asupra fenomenului inflationist si de evictiune.
Scutirea de impozit a operatiunilor economice realizate de agentii economici a caror cifra de afaceri este sub plafonul fiscal prestabilit, sau realizeaza bunuri economice scutite, creste costurile marginale si diminueaza marja bruta, atunci cand preturile practicate pe piata nu permit repercursiunea integrala a impozitului.In plus acestia rup lantul deducerilor, atunci cand acestia produc sau livreaza mai departe bunuri economice. In consecinta, clientii acestora care sunt platitori de taxa pe valoare adaugata sunt defavorizati, intrucat nu pot sa deduca impozitul inclus in preturilor bunurilor cumparate.Apar distorsiuni fiscale care afecteaza procesul concurential, decizional si gestiunuea financiara a agentilor economici.Consecinta finala este disparitia agentilor economici neviabili concurential.
3.2.Efecte asupra trezoreriei societatii economice
Alaturi de restul fluxurilor de trezorerie , prelevarile fiscale, posibilitatea recurgerii la credite bancare, conditiile de acordare si de rambursare a acestora influenteaza asupra echilibrului pe termen scurt al Bugetului de trezorerie. Intensitatea efectelor produse de prelevarile fiscale asupra fluxurilor de trezorerie este accentuata de sensibilitatea materiei impozabile, regimul deducerilor si reducerilor fiscale , nivelul cotelor, data exogibilitatii financiare a impozitelor, costurile fiscale ale amenzilor si penalitatilor aplicate de organele de control si instabilitatea legislatiei fiscale. Datorita ponderii detinute si influentei exercitate in totalul fluxurilor fiscale, o parte dintre acestea necesita a fi analizate, pentru a reflecta modul de aparitie a efectelor asupra trezoreriei.
Fluxul fiscal reprezentat de plata impozitului pe societate influenteaza asupra trezoreriei prin intermediul bazei impozabile, corei de impozitare si datei exigibilitatii financiare. Atunci cand prin legislatia fiscala se acorda dreptul de deducere a unor provizioane fiscale( pentru studii de cercetare, cresteri de preturi, crearea unor filiale, litigii, etc.) influenta e dubla. Aceasta apare mai intai in momentul constituirii provizionului si ulterior in momentul reintegrarii. Dimensiunea provizionului constituit si a partii neutralizate, evolutia inflatiei in intervalul de timp dupa care are loc reintregirea, precum si situatia financiara a societatii in momentul reintregirii constituie factori care influenteaza asupra dimensiunii efectului asupra trezoreriei. Amortizarea fiscala de tip degresiv si accelerat, reportarea rezultatelor deficitare prin economiile temporarede impozit produce efecte pozitive asupra trezoreriei.
Existenta si cresterea decalajului de timp intre momentul realizarii beneficiilor si plata acestora are un efect pozitiv. Daca in plus se are in vedere, obligatia platii unor avansuri in functie de beneficiile perioadei precedente, atunci acest flux fiscal prezinta o importanta sporita. Atunci cand societarea este in expansiune si/sau mediul economic este inflationist efectul este pozitiv. In schimb in situatia in care societatea inregistreaza involutia persistenta a beneficiilor realizate, efectul asupra trezoreriei se amplifica, dar de aceasta data in defavoarea societatii intrucat lichiditatile sunt afectate.
Desi TVA are incidenta asupra consumatorilor, abaterea neta a fluxurilor de TVA respectiv diferenta dintre TVA colectata asupra vanzarilor si TVA deductibila asupra cumparatorilor, produce efecte asupra trezoreriei.
In situatia in care incasarea facturilor de la clienti si a TVA aferenta are loc dupa exercitarea dreptului de deducere si plata sumei datorata catre buget, TVA aferenta marfurilor vandute si neincasate influenteaza negativ lichiditatea si starea de echilibru a trezoreriei societatii vanzatoare. In schimb, atunci cand plata facturilor catre furnizori are loc dupa exercitarea dreptului de deducere de catre societatea cumparatoare, TVA exercita o influenta pozitiva asupra trezoreriei.
In ambele situatii intensitatea efectelor depinde de ponderea valorica a facturilor neincasate in totalul valoric al facturilor emise si respectiv de ponderea valorica a facturilor restante la plata in totalul valoric al bunurilor si serviciilor cumparate, in cadrul intervalului de timp legal prevazut pentru intocmirea decontului de TVA.
TVA descurajeaza recurgerea la creditul comercial datorita influentei asupra trezoreriei. TVA aferenta avansurilor platite furnizorilor pentru marfurile care urmeaza a fi primite, devine deductibila la platitorii avansurilor, numai din momentul intocmirii facturii de catre furnizori. In consecinta TVA alaturi de sumele platite ca avansuri diminueaza lichiditatile trezoreriei. TVA aferenta aconturilor primite de la clienti in contul marfurilor care urmeaza a fi livrate majoreaza suma totala a TVA colectate in momentul primirii acontului. Daca intocmirea facturii de catre beneficiarii acontului intervine dupa intocmirea decontului de TVA influenta negativa a fluxurilor de TVA aferenta aconturilor primite se suprapune cu influenta partial pozitiva a sumelor( diminuate cu valoare TVA) primite ca aconturi. Efectul final depinde de ansamblul operatiunilor desfasurate.
Prin urmare, intervalele de timp in care au loc plati catre furnizori ca urmare a achitarii unor facturi fie in avans, fie in momentul, fie dupa transmiterea dreptului de proprietate, la care se adauga influenta datorata intervalelor de timp la care au loc incasari de la clienti fie sub forma de aconturi, fie in momentul, fie dupa transmiterea dreptului de proprietate, in raport cu intervalul de timp in care are loc exercitarea dreptului de deducere si stabilirea TVA ( dedusa de plata sau de incasat), genereaza efecte pozitive dar si negative asupra trezoreriei.Efectul final depinde de ponderea efectului dominant asupra lichiditatii trezoreriei.
Cand TVA deductibila este mai mare decat TVA colectata,atunci pentru TVA dedusa societatea are un drept de creanta asupra bugetului statului.Cresterea intervalului de timp este prevazut de legislatia fiscala in care societatea isi poate recupera dreptul sau de creanta, influenteaza negativ asupra trezoreriei societatii.Evident ca pentru bugetul statului, aceata constituie o finantare temporara care nu este purtatoare de dobanda.Rambursarea de catre bugetul statului lunar a TVA aferenta operatiunilor de export, alaturi de stimularea acestuia, contribuie la imbunatatirea lichiditatii trezoreriei.Acest efect pozitiv este partial diminuat atunci cand societatea trebuie sa plateasca o cautiune pentru eventualele sunt incorect rambursate.
3.3.Tehnica impunerii multistadiale a valorii adaugate
Tehnica impunerii multistadiale a valorii adaugate aparuta in anul 1954 in Franta a inlocuit treptat tehnicile bazate pe impunerea unistadiala sau multistadiala a cifrei de afaceri bture in majoritatea tarilor dezvoltate dar si din alte tari. Actualmente indiferent de gradul lor de dezvoltare economina, saizeci de tari situate pe toate continentele aplica aceasta tehnica de impunere, datorita avantajelor sale care nu pot fi contestate.
3.3.1. Avantaje generale
In raport cu tehnica impunerii unistadiale aceasta asigura impunerea mai usoara a serviciilor, asigura posibilitatea deducerii impozitului care greveaza bunurile de investitii si usureaza exonerarea exporturilor.
Comparativ cu tehnica impunerii multistadiale de tip cumulativ, cuantumul prelevarii fiscale nu e influentat de lungimea circuitului economic, de gradul de specializare sau integrare a activitatilor la nivelul societatilor , eliminand tendinta de integrare pe verticala , aparitia fenomenului piramidal sau al bulgarelui de zapada si distorsionarea relatiilor concurentiale.
In consecinta aceasta tehnica combina avantajul impunerii unistadiale, in sensul ca prelevarea fiscala ramane identica pentru acelasi produs indiferent de circuitul acestuia in economie, cu avantajul impunerii fiecarui stadiu, regasibil in impunerea multistadiala cumulativa, dar in conditiile in care plata este fractionata la nivelul fiecarui stadiu. Aceste doua avantaje sunt asigurate prin mecanismul deducerilor si platilor fractionate, in scopul impunerii consumului final.
Comparativ cu tehnicile precedente neutralitatea acesteia nu poate sa fie contestata. Aceasta se manifesta la nivelul circuitelor de productie si de comercializare interna, al schimburilor internationale la nivelul structurii de productie si a trezoreriei agentului economic.
La nivelul productiei mecanismul deducerilor asigura neutralitatea intre structurile de tip vertical in raport cu cele de tip orizontal si in ceea ce priveste structura factorilor de productie utilizati. In ceea ce priveste influenta asupra trezoreriei aceasta reflecta fluxurile de TVA alaturi de restul fluxurilor monetare si fiscale. Neutralitatea impozitului consta in faptul ca, in principiu, nu determina nicio obligatie asupra trezoreriei unei sicietati( cu exceptia penalizarilor fiscale). Efectele pe care TVA le produce asupra trezoreriei se datoreaza abaterilor temporare care apar intre data cumpararii, data livrarii, data platii si respectiv a incasarii bunurilor si serviciilor, data deducerii si a platii obligatiei fiscale. In consecinta aceasta tehnica de impunere stimuleaza accelerarea decontarilor intre societati si descurajeaza vanzarile pe credit comercial, influentand pozitiv asupra circulatiei monetare. In consecinta, scaderea neutralitatii nu se datoreaza mecanismului de impunere. Aceasta constituie o consecinta a modului de gestionare a societatilor. Tehnica reflecta sau penalizeaza erorile decizionale si nu influenteaza calitatea deciziilor.
3.4. Obligatiile agentilor economici si ale administratiilor fiscale
Societatile care efectueaza operatiuni in cadrul spatiului intracomunitar sunt obligate:
sa declare inceperea si incetarea activitatii economice;
sa utilizeze numarul individual de identificare in facturi, declaratii de schimb, registre de prelucrare si declaratii de TVA. Acestea sunt stabilite de administratiile fiscale, fiind compuse din 13 caractere: codul tarii, cheia, numarul SIREN.
sa inscrie in facturi: numerele de identificare a partilor participante la realizarea operatiunilor, data si numarul facturii si sa specifice pentru fiecare produs inscris in factura, denumirea si cantitatea de bunuri sau servicii, pretul unitar sau valoarea serviciului, rabatul, cota de TVA aplicata. Societatile sunt obligate sa stabileasca la piciorul facturii, suma totala fara TVA si valoarea TVA aferenta ansamblului operatiunilor reflectate in factura.
sa prezinte in mod distinct toate operatiunile efectuate in interiorul pietei unice europene, fata de cele din afara acesteia, in cadrul declaratiei de TVA.
sa intocmeasca lunar o "declaratie privind schimburile de bunuri", realizate cu parteneri din celelalte state comunitare. Aceasta cuprinde numai cumpararile si livrarile de bunuri din sfera de aplicare a sistemului statistic comunitar, "INTRA-STAT". Scopul e de natura statistica si fiscala.
sa organizeze si sa conduca evidenta contabila
sa calculeze si sa declare:
TVA aferenta cumpararilor intracomunitare pe baza facturilor primite de la furnizorii din cadrul pietei unice europene, aplicand la suma totala fara taxa convertita in moneda deviza nationala, cota utilizata in tara sa;
TVA aferenta operatiunilor efectuate in interiorul tarii
TVA calculata si platita la vama pentru cumpararile din afara pietei unice europene;
TVA exigibila asupra tuturor operatiunilor efectuate lunat.
In acest scop societatile vor calcula si utiliza prorata provizioanelor in cursul anului, urmand ca la sfarsitul acestuia regularizarea sa se faca pe baza proratei definitive.
La randul lor administratiile fiscale au obligatia de a supraveghea si controla respectarea dispoziilorcomunitare si a legislatiei fiscale privind utilizarea numarului personal de identificare, utilizarea documentelor legale, respectarea regimului de impunere a operatiunilor intracomunitare si a celor efectuate cu parteneri din afara pietei unice europene, verificarea ratelor de schimb, a modului de realizare a deducerilor, a calculului, platii si respectiv restituirii TVA.
Acestea dispun de o baza de date comuna, in scopul verificarii informatiilor declarate de agentii economici si de dreptul de a efectua investigatii, in baza unei proceduri numita a "dreptului de ancheta". Aceasta are ca obiect controlul inopinat asupra facturilor, registrelor, documentelor societatii si elementelor fizice.
Sanctiunile constau in aplicarea de amenzi fiscale iar, in caz cde recidiva se poate ajunge la pedeapsa privata de libertate.
Pentru a impiedica circulatia ilicita a bunurilor, serviciile vamale au dreptul de a executa controale asupra acestora la frontierele intracomunitare. Controlul asupra frontierelorexterne ale spatiului unic european e intarit. Cooperarea intre administratiile fiscale ale tarilor membre urmareste prevenirea, descurajarea si identificarea fraudei fiscale, manifestandu-se o grija deosebita pentru dezvoltarea sa permanenta.
CAPITOLUL 4
STUDIU DE CAZ MARELBO PROD COM S.R.L.
4.1. Prezentarea generala a societatii
S.C. Marelbo Prod Com. S.R.L. a fost infiintata in anul 1994 si este situata in Vicovu de Sus, judetul Suceava,Romania.
Cu un efectiv de 189 de angajati in 2011 societatea a crescut numarul angajatilor pana in 2014 pana la 209, S.C. Marelbo Prod Com. S.R.L. produce o gama larga de: incaltaminte dama – ghete, pantofi, sandale, cizme, saboti. In principal, produsele si serviciile noastre se adreseaza pietei din Romania.
Orice produs sau serviciu prestat de firma noastra are la baza rezultatele analizei profilului beneficiarilor sai, a cerintelor si asteptarilor acestora. Toti angajatii nostri sunt orientati spre rezultate si actioneaza decisiv pentru a le obtine.
Bucurandu-ne de o reputatie foarte buna in randul clientilor nostri, suntem siguri ca produsele si serviciile companiei noastre va vor oferi o satisfactie garantata.
Afacerile care merita facute sunt cele bune, cele foarte bune si cele impreuna cu noi.
Echipa pe care se bazeaza, seriozitatea ofertei si relatiile excelente cu partenerii de afaceri reprezintă garantia faptului ca oferă servicii de cea mai buna calitate. Firma plasează în centrul atentiei clientul, cu necesitatile si dorintele sale.
Profitul net din anul 2011 care era 990,774 pana in anul 2014 s-a ridicat incredibil de repede la suma de 4,294,001 iar cifra de afaceri din 2011 cu suma de 20,534,008 pana in 2014 a crescut pana la 35,036,147 .
Societatea are relații comerciale de colaborare atat cu clienti cât si cu furnizori. În acest moment societatea acționează în peste 10 județe: Galați, Brăila, Tulcea, Ialomita, Arges, Prahova, Brasov, Dâmbovita, Radauti, Suceava, Bacau, Iasi, Roman, Targu Neamt , Piatra Neamt, Călărasi și Constanța.
4.2. Organizarea activitatii privind TVA
Organizarea activităsii Societătii S.C. Marelbo Prod Com. S.R.L. este ilustrata prin urmatoarea organigramă.
La nivelul S.C. Marelbo Prod Com. S.R.L. contabilitatea este organizată si se conduce in compartimentul financiar-contabil, raspunderea pentru aplicarea corespunzatoare a reglementarilor fiscale revenindu-i directorului economic. Acest compartiment este subordonat directorului general, dar totodata colaboreaza cu toate departamentele functionale ale firmei.
La nivelul întreprinderii, jurnalele, registrele, evidentele si alte documente similare se intocmesc în cadrul compartimentului financiar-contabil, astfel încât sa cuprinda cel putin elementele prevazute pentru fiecare dintre acestea.
Documentele nu sunt formulare tipizate stabilite de Ministerul Economiei si Finantelor. Fiecare persoana impozabilă poate sa îsi stabileasca modelul documentelor pe baza carora determina taxa colectată si taxa deductibilă, conform specificului propriu de activitate.
In cadrul societătii S.C. Marelbo Prod Com. S.R.L., documentele prevazute se intocmesc prin utilizarea sistemului informatic.
Evidența TVA deductibilă și colectată se conduce cu ajutorul Jurnalului pentru cumpărări și a Jurnalului pentru vânzări. S-au verificat documentele justificative care au stat la baza înregistrării TVA deductibilă și colectată în perioada Ianuarie 2008 – Decembrie 2010, documente care corespund pozițiilor din aceste jurnale.
Jurnalul pentru vânzari, serveste ca:
registru jurnal auxiliar pentru înregistrarea vânzarilor de bunuri si servicii;
document de stabilire lunară a TVA colectat;
document de control al unor operatii înregistrate în contabilitate.
Se completează într-un singur exemplar în care se înregistrează zilnic pe baza documentelor tipizate cu regim special, elementele necesare determinării corecte a TVA colectată.
Jurnalul pentru cumpărări serveste ca:
document de stabilire lunară a TVA deductibila;
registru fiscal auxiliar pentru înregistrarea cumpararilor de valori materiale sau a prestarilor de servicii;
document de control a unor operatii înregistrate în contabilitate.
În jurnal se înscriu toate documentele aferente intrarilor de bunuri si servicii pentru nevoile firmei, indiferent de destinatia lor, pentru realizarea de operatiuni impozabile.
Înregistrările contabile pentru a determina, în final, taxa pe valoarea adăugată de plată sau taxa pe valoarea adăugată de recuperat prezintă unele particularități:
dacă întreaga activitate economică a întreprinderii și totalitatea vânzărilor sunt supuse plății taxei pe valoarea adăugată;
dacă sunt activități scutite de taxă pe valoarea adăugată;
dacă întreprinderea are livrări la export pentru care este stabilită cota zero;
Intreaga activitate desfasurată de S.C. Marelbo Prod Com. S.R.L. este supusă plății taxei pe valoarea adăugată.
După ce vânzările și cumpărările au fost înregistrate în jurnale se face diferența între taxa pe valoarea adăugată colectată și taxa pe valoarea adăugată deductibilă.
Sunt posibile următoarele situații:
dacă TVA colectată TVA deductibilă → TVA de plată
dacă TVA colectată TVA deductibilă → TVA de recuperat de la buget
Bonurile fiscale de benzina sunt supuse deducerii dar nu si bonurile fiscale neînsotite de factură fiscală.
S.C. Marelbo Prod Com. S.R.L. a achizitonat în perioada analizata pe parcursul prezentului studiu de caz bunuri cum ar fi produse de papetarie si detergenti pe baza de bonuri fiscale neînsotite de facturi, iar acestea au fost corect înregistrate în Jurnalul de Cumparari, la rubrica neimpozabile. De asemenea, bunurile fiscale privind servicii de intretinere a autoturismelor au fost tratate în conformitate cu prevederile legale, fiind înregistrate în Registrul de Cumpărări la rubrica de scutite/neimpozabile.
Decontul de TVA
Pe baza datelor centralizate lunar în aceste jurnale, agentii economici au obligatia completarii si depunerii la unitatea fiscală teritoriala a decontului de TVA, în care se evidentiaza TVA colectata si suma impozabila, TVA deductibila si suma impozabilă, TVA de plata sau de recuperat, după caz.
După înregistrarea operațiilor contabile cronologice și sistematice, la finalul exercițiului se înregistrează în contabilitate regularizarea de TVA. Această operație se realizeză în momentul în care s-a întocmit jurnalul de cumpărări, respectiv jurnalul de vânzări. Taxa pe valoarea adăugată se regularizează prin diferența dintre TVA deductibilă înregistrată în jurnalul de cumpărări și TVA colectată înregistrată în jurnalul de vânzări.
În urma acestor regularizări se întocmește lunar pe baza jurnalelor de vânzări și a jurnalelor de cumpărări, decontul de TVA (anexa nr.1), care se depune la Direcția Generală a Finanțelor Publice pâna la data de 25 a lunii următoare, potrivit prevederilor art. 156 din Codul Fiscal
Decontul de taxa în cadrul S.C. Marelbo Prod Com. S.R.L.. cuprinde:
Suma taxei deductibile pentru care ia nastere dreptul de deducere în perioada fiscală de raportare;
Suma taxei colectate a cărei exigibilitate ia nastere în perioada fiscală de raportare si, după caz, suma taxei colectate care nu a fost inscrisa în decontul perioadei fiscale în care a luat nastere exigibilitatea taxei, precum si alte informatii prevazute în modelul stabilit de Ministerul Finantelor Publice.
Datele inscrise incorect intr-un decont de taxa se pot corecta prin decontul unei perioade fiscale ulterioare si se vor inscrie la randurile de regularizării.
Decontul de taxă se depune la organele fiscale competente pentru fiecare perioada fiscală până la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei în care se încheie perioada fiscală respectiva.
Operatiuni inregistrate în anul 2008
Martie
Societatea a efectuat cumpărări de servicii si produse după cum urmează:
Pe baza acestor facturi societatea a întocmit Registrul Jurnalul de Cumpărări. Pe baza sumelor din facturi s-au făcut înregistrări contabile.
Societatea a efectuat vânzări de produse după cum urmează:
Pe baza acestor facturi societatea a întocmit Registrul Jurnal de Vânzări. Pe baza sumelor din facturi s-au făcut înregistrări contabile.
Toatal Jurnal Cumpărări a fost de 27 561 ron, iar Totalul Jurnalului Vânzări a fost de 15821,71 ron deoarece aferent vânzărilor în valoare totala de 23 266,88 ron, au fost inregistrate si 3 retururi în valoare toatala de 7445.17 ron.
Pe baza sumelor din facturile fiscale si din jurnalele de vânzare si cumparare, au fost intocmite fisele analitice ale conturilor de TVA si s-a completat “Decontul privind taxa pe valoarea adăugată”.
Deoarece cifra de afaceri a anului anterior nu a depasit suma de 100.000 de euro, societatea va depune Decontul de taxa pe valoare adăugată trimestrial.
În perioada ianuarie-martie 2008 societatea a livrat bunuri în valoare totala de 74 205 ron cu TVA aferentă de 14 099 ron si a achizitionat bunuri si servicii în valoare totala de 60 839 ron cu TVA aferentă de 11 559 ron. Astfel, Taxa de plată în perioada de raportare a fost de 2 540 ron.
Iunie
Societatea a efectuat cumpărări de servicii si produse după cum urmează:
Pe baza acestor facturi societatea a întocmit Registrul Jurnalul de Cumpărări. Pe baza sumelor din facturi s-au făcut înregistrări contabile.
Societatea a efectuat vânzări de produse după cum urmează:
Pe baza acestor facturi societatea a întocmit Registrul Jurnal de Vânzări. Pe baza sumelor din facturi s-au făcut înregistrări contabile.
Toatal Jurnal Cumpărări a fost de 37 816 ron, iar Totalul jurnalului Vânzări a fost de 21 189.58 ron deoarece aferent vânzărilor în valoare totala de 23 305 ron, au fost inregistrate si 3 retururi în valoare toatala de 2 106.42 ron.
În perioada aprilie-iunie 2008 societatea a livrat bunuri în valoare totala de 108 957 ron cu TVA aferentă de 20 702 ron si a achizitionat bunuri si servicii în valoare totala de 85 036 ron cu TVA aferentă de 15 966 ron. Astfel, Taxa de plata în perioada de raportare a fost de 4 736 ron.
Septembrie
Societatea a efectuat cumpărări de servicii si produse după cum urmează:
Pe baza acestor facturi societatea a întocmit Registrul Jurnalul de Cumpărări. Pe baza sumelor din facturi s-au făcut înregistrări contabile.
Societatea a efectuat vânzări de produse după cum urmează:
Pe baza acestor facturi societatea a întocmit Registrul Jurnal de Vânzări. Pe baza sumelor din facturi s-au făcut înregistrări contabile.
Toatal Jurnal Cumpărări a fost de 48 545.11 ron, iar Totalul jurnalului Vânzări a fost de 29 662.96 ron
În perioada iulie-septembrie 2008 societatea a livrat bunuri în valoare totala de 84 242 ron cu TVA aferentă de 16 006 ron si a achizitionat bunuri si servicii în valoare totala de 69 416 ron cu TVA aferentă de 13 189 ron. Astfel, Taxa de plata în perioada de raportare a fost de 2 817 ron.
Decembrie
Societatea a efectuat cumpărări de servicii si produse după cum urmează:
Pe baza acestor facturi societatea a întocmit Registrul Jurnalul de Cumpărări. Pe baza sumelor din facturi s-au făcut înregistrări contabile.
Incepând cu luna Noiembrie, societatea a încheiat un contract de închiriere a unui spatiu comercial de desfacere în vederea promovarii produselor. Deasemenea societatea a încheiat un contract cu o firma de curierat rapid pentru a reduce costurile provenite din utilizarea mai multor firme de curierat.
În luna Octombrie, contractul uneia din masini cumparata în leasing s-a terminat.
Societatea a efectuat vânzări de produse după cum urmează:
Pe baza acestor facturi societatea a întocmit Registrul Jurnal de Vânzări. Pe baza sumelor din facturi s-au făcut înregistrări contabile.
Totalul Jurnal Cumpărări a fost de 36 135.79 ron.Totalul Jurnalului de Vânzări a fost de 26 706 ron.
În perioada octombrie-decembrie 2008 societatea a livrat bunuri în valoare totala de 139 203 ron cu TVA aferentă de 26 449 ron si a achizitionat bunuri si servicii în valoare totala de 101 706 ron cu TVA aferentă de 19 324 ron. Astfel, Taxa de plata în perioada de raportare a fost de 7125 ron.
Operatiuni inregistrate în anul 2009
Martie
Societatea a efectuat cumpărări de servicii si produse după cum urmează:
Pe baza acestor facturi societatea a întocmit Registrul Jurnalul de Cumpărări. Pe baza sumelor din facturi s-au făcut înregistrări contabile.
În aceasta luna societatea încheie un contract de leasing pt un alt autoturism.
Societatea a efectuat vânzări de produse după cum urmează:
Pe baza acestor facturi societatea a întocmit Registrul Jurnal de Vânzări. Pe baza sumelor din facturi s-au făcut înregistrări contabile.
Toatal Jurnal Cumpărări a fost de 36 114 ron, iar Totalul jurnalului Vânzări a fost de 40 136 ron.
Deoarece Cifra de Afaceri a anului trecut a depasit suma de 100.000 de euro, Decontul de TVA se va depune de către societate lunar.
Societatea a livrat bunuri în valoare totala de 40 136 ron cu TVA aferentă de 7 626 ron si a achizitionat bunuri si servicii în valoare totala de 36 114 ron cu TVA aferentă de 6 862 ron. Astfel, Taxa de plata în perioada de raportare a fost de 764 ron.
Iunie
Societatea a efectuat cumpărări de servicii si produse după cum urmează:
Pe baza acestor facturi societatea a întocmit Registrul Jurnalul de Cumpărări. Pe baza sumelor din facturi s-au făcut înregistrări contabile.
Societatea a efectuat vânzări de produse după cum urmează:
Pe baza acestor facturi societatea a întocmit Registrul Jurnal de Vânzări. Pe baza sumelor din facturi s-au făcut înregistrări contabile.
Toatal Jurnal Cumpărări a fost de 33 775 ron, iar Totalul jurnalului Vânzări a fost de 46 699 ron.
Societatea a livrat bunuri în valoare totala de 46 699 ron cu TVA aferentă de 8 873 ron si a achizitionat bunuri si servicii în valoare totala de 33 775 ron cu TVA aferentă de 6 417 ron. Astfel, Taxa de plata în perioada de raportare a fost de 2 456 ron.
Septembrie
Societatea a efectuat cumpărări de servicii si produse după cum urmează:
Pe baza acestor facturi societatea a întocmit Registrul Jurnalul de Cumpărări. Pe baza sumelor din facturi s-au făcut înregistrări contabile.
Societatea a efectuat vânzări de produse după cum urmează:
Pe baza acestor facturi societatea a întocmit Registrul Jurnal de Vânzări. Pe baza sumelor din facturi s-au făcut înregistrări contabile.
Toatal Jurnal Cumpărări a fost de 58 711 ron iar Totalul jurnalului Vânzări a fost de 103 195 ron.
Societatea a livrat bunuri în valoare totala de 103 195 ron cu TVA aferentă de 19 607 ron si a achizitionat bunuri si servicii în valoare totala de 58 711 ron cu TVA aferentă de 11 155 ron . Astfel, Taxa de plata în perioada de raportare a fost de 8 452 ron.
Decembrie
Societatea a efectuat cumpărări de servicii si produse după cum urmează:
Pe baza acestor facturi societatea a întocmit Registrul Jurnalul de Cumpărări. Pe baza sumelor din facturi s-au făcut înregistrări contabile.
Societatea a efectuat vânzări de produse după cum urmează:
Pe baza acestor facturi societatea a întocmit Registrul Jurnal de Vânzări. Pe baza sumelor din facturi s-au făcut înregistrări contabile.
Toatal Jurnal Cumpărări a fost de 17 776 ron, iar Totalul jurnalului Vânzări a fost de 21 121 ron.
Societatea a livrat bunuri în valoare totala de 21 121 ron cu TVA aferent de 4012 ron si a achizitionat bunuri si servicii în valoare totala de 17 776 ron cu TVA aferent de 3 377 ron. Astfel, Taxa de plata în perioada de raportare a fost de 635 ron.
Operatiuni inregistrate în anul 2010
Martie
Societatea a efectuat cumpărări de servicii si produse după cum urmează:
Pe baza acestor facturi societatea a întocmit Registrul Jurnalul de Cumpărări.Pe baza sumelor din facturi s-au făcut înregistrări contabile.
Societatea a efectuat vânzări de produse după cum urmează:
Pe baza acestor facturi societatea a întocmit Registrul Jurnal de Vânzări. Pe baza sumelor din facturi s-au făcut înregistrări contabile.
Total Jurnal Cumpărări a fost de 49 623 ron , iar Totalul jurnalului Vânzări a fost de 59 612 ron .
Societatea a livrat bunuri în valoare totala de 59 612 ron cu TVA aferent de 11 326 ron si a achizitionat bunuri si servicii în valoare totala de 49 623 ron cu TVA aferent de 9 428 ron. Astfel, Taxa de plata în perioada de raportare a fost de 1 898 ron.
Iunie
Societatea a efectuat cumpărări de servicii si produse după cum urmează:
Pe baza acestor facturi societatea a întocmit Registrul Jurnalul de Cumpărări.Pe baza sumelor din facturi s-au făcut înregistrări contabile.
Societatea a efectuat vânzări de produse după cum urmează:
Pe baza acestor facturi societatea a întocmit Registrul Jurnal de Vânzări.Pe baza sumelor din facturi s-au făcut înregistrări contabile.Toatal Jurnal Cumpărări a fost de 58 100 ron, iar Totalul jurnalului Vânzări a fost de 68 724 ron .
Societatea a livrat bunuri în valoare totala de 68 724 ron cu TVA aferent de 13 058 ron si a achizitionat bunuri si servicii în valoare totala de 58 100 ron cu TVA aferent de 11 699 ron. Astfel, Taxa de plata în perioada de raportare a fost de 2 019 ron.
Septembrie
Societatea a efectuat cumpărări de servicii si produse după cum urmează:
Pe baza acestor facturi societatea a întocmit Registrul Jurnalul de Cumpărări. Pe baza sumelor din facturi s-au făcut înregistrări contabile.
Societatea a efectuat vânzări de produse după cum urmează:
Pe baza acestor facturi societatea a întocmit Registrul Jurnal de Vânzări.Pe baza sumelor din facturi s-au făcut înregistrări contabile.Toatal Jurnal Cumpărări a fost de 68 525 ron ,iar Totalul jurnalului Vânzări a fost de 67 910 ron .
Societatea a livrat bunuri în valoare totala de 67 910 ron cu TVA aferent de 12 903 ron si a achizitionat bunuri si servicii în valoare totala de 68 525 ron cu TVA aferent de 13 020 ron. Astfel, Taxa de plata în perioada de raportare a fost o suma negativa de -117 ron.
Deoarece achizitiile au devansat livrarile ne confruntam cu o Taxa pe valoare adăugată de recuperat.Societatea alege reportatrea acestei sume pentru luna urmatoare.
Decembrie
Societatea a efectuat cumpărări de servicii si produse după cum urmează:
Pe baza acestor facturi societatea a întocmit Registrul Jurnalul de Cumpărări.Pe baza sumelor din facturi s-au făcut înregistrări contabile.
Societatea a efectuat vânzări de produse după cum urmează:
Pe baza acestor facturi societatea a întocmit Registrul Jurnal de Vânzări.Pe baza sumelor din facturi s-au făcut înregistrări contabile.
Toatal Jurnal Cumpărări a fost de 35 867 ron , iar Totalul jurnalului Vânzări a fost de 38 550 ron .
Societatea a livrat bunuri în valoare totala de 38 550 ron cu TVA aferent de 7 324 ron si a achizitionat bunuri si servicii în valoare totala de 35 867 ron cu TVA aferent de 6 815 ron. Astfel, Taxa de plata în perioada de raportare a fost de 509 ron.
3.3. Organizarea contabilitătii privind TVA
Compartimentul contabilitate al unitătii este organizat conform prevederilor articolului 11 din Legea Contabilitătii nr. 82/1991 cu modificarile si completările ulterioare pe compartimente distincte conduse de contabilul sef.
Compartimentele care functioneaza în cadrul unitătii sunt:
Compartimentul Aprovizionare – desfacere
Compartimentul contabilitate
Compartimentul financiar
În cadrul compartimentului Aprovizionare – desfacere se întocmesc comenzile către furnizori în vederea aprovizionării unitătii cu mărfurile necesare activitatii de comercializare pe care o desfasoara.
Documentele justificative care stau la baza înregistrărilor în evidentele contabile ale întreprinderii sunt prezentate în continuare, avându-se în vedere compartimentele în cadrul cărora aceastea sunt întocmite :
APROVIZIONAREA
La sosirea mărfii aceasta este receptionată de către gestionar si comisia de receptie care confruntă cantitătile din factură cu cele existente faptic. De asemenea se face si o verificare a calitătii mărfurilor primite.
Dacă nu s-au constatat diferente se întocmeste nota de intrare receptie (anexa nr.3)
al cărei număr este trecut pe spatele facturii; gestionarul semnează de primirea mărfii.
De aici factura merge la contabilitate unde este trecută în registrul de scadentă.
NOTA DE INTRARE RECEPtIE SI CONSTATARE DE DIFERENTE
Serveste ca:
-document pentru receptia valorilor materiale
-document justificativ pentru încărcarea în gestiune
-act de probă în litigii cu caărăusii si furnizorii pentru diferentele constatate la receptie
-document justificativ de înregistrare în evidenta marfurilor si în contabilitate
Circulă la:
-magazie după semnarea de către comisia de receptie, delegatii furnizorului si gestionar
-la compartimentul de aprovizionare pentru înregistrarea cantitatilor aprovizionate si certificarea efectuarii plătilor către furnizor
-la compartimentul financiar – contabil pentru înregistrarea în contabilitatea sintetica si analitică
Se arhivează la compartimentul financiar – contabil. Nota de intrare receptie la sfirsitul lunii este contabilizată pe fiecare gestiune si apoi pe total gestiuni.
În cadrul S.C. Marelbo Prod Com. S.R.L. se achizitionează bunuri folosite pentru nevoile firmei – nu se achiziâineaza bunuri în scopul revânzării lor în formă brută, ci doar bunuri de natura materiilor prime, utilizate la producerea de încăltăminte. În acest sens, pe NIR nu este trecut un adaos comercial, acesta fiind stabilit asupra produsului finit. Întreprinderea practică un adaos comercial cuprons între 0-75%. În momentul înregistrării adaosului comercial, TVA-ul aferent este înregistrat în contul 4428, TVA neexigibil, până la data vanzării, când se va trece în contul 4427 TVA colectată.
DESFACEREA – LIVRAREA marfurilor din magazie către clienti se face pe baza de factură fiscală care se întocmeste normal în trei exemplare de către compartimentul desfacere si se semnează de către reprezentantii acestuia.
Factura fiscală serveste ca:
document de însotire a mărfii pe timpul transportului
document de încărcare în gestiunea primitorului (clientului)
document justificativ de înregistrare în contabilitate (furnizorului si cumpărătorului)
Circulă la:
compartimentul financiar, pentru acordarea vizei de control preventiv
la persoanele care dispun încasări si plăti din contul de la banca al unitătii
la compartimentul desfacere, în vederea înregistrării în evidentele operative si pentru eventualele reclamatii ale clientilor (exemplarul 2 al facturii, la care se adauga dispozitia de livrare)
la compartimentul financiar – contabil, pentru înregistrarea în contabilitate (exemplarul 3)
Se arhiveaza:
la compartimentul desfacere (exemplarul 2)
la compartimentul financiar – contabil (exemplarul 3)
La sfîrsitul fiecărei zile se întocmeste borderoul de livrare în două exemplare pe fiecare gestiune în parte de către serviciul desfacere.
Acestea ajung la serviciul contabilitate insotite de exemplarul 3 al facturii. Aici se face verificarea aritmetică a calculelor si în cazul în care se constată erori se corectează atât factura cât si borderoul.
Facturile fiscale de achizitie a bunurilor sunt înregistrate zilnic în registrul de vânzari, fiind luate în calcul la întocmirea decontului de TVA.
La sfarsitul lunii pe baza totalului din lună, defalcat se poate întocmi nota contabila 2 – livrări mărfuri din gestiune.
Aceste două note contabile – 1 si 2 stau la baza întocmirii decontului de Taxa pe valoare adăugată.
Conturi utilizate la înregistrarea taxei pe valoarea adaugată în evidentele contabile ale S.C. Marelbo Prod Com. S.R.L.:
Contului 442 „Taxa pe valoarea adăugată”, care este un cont sintetic de gradul I neoperațional, care prin conturile sintetice de gradul II nominalizate mai jos, asigură evidența și reflectarea în contabilitate a impozitului indirect general de consum pe transportul bunurilor și serviciilor:
Contul 4423 „T.V.A. de plată” este un cont operațional, având funcția contabilă de pasiv, în a cărui conținut economic se regăsește obligația de plată a întreprinderii, rezultată din operațiunile de acest gen. Se creditează cu valoarea T.V.A.-ului de plătit bugetului de stat, dacă T.V.A.-ul colectat are un rulaj creditor mai mare decât contul de T.V.A. deductibilă. Se debitează cu sumele plătite la bugetul de stat, reprezentând taxa pe valoarea adăugată și cu taxa pe valoarea adăugată de recuperat, compensată în perioadele următoare cu T.V.A. de plată, datorii prescrise anulate. Contul realizeză principiul de bază, pe care se sprijină acest tip de impozit, și anume principiul deductibilității. Soldul creditor reprezintă taxa pe valoarea adăugată constituită ca obligație, exigibilă la plată, dar neplătită.
Contul 4424 „T.V.A. de recuperat” este un cont cu funcția contabilă de activ, în debitul căruia se înregistrează la sfârșitul fiecărei luni, când din închiderea contului privind taxa pe valoarea adăugată a rezultat T.V.A. de recuperat de la bugetul statului, respectiv atunci când valoarea T.V.A.-ului deductibilă este mai mare decât valoare T.V.A.-ului colectată, situație în care rezultă o creanță față de bugetul statului. Se creditează cu sumele recuperate de la buget sau ca urmare a operațiunilor de compensare, prin diminuarea în lunile următoare a T.V.A.-ului de plată. Soldul contului exprimă valoarea T.V.A.-ului de încasat de la bugetul statului sau de recuperat în perioada următoare.
Contul 4426 „T.V.A. deductibilă” este un cont cu funcția contabilă de activ, în a cărui conținut economic se regăsește taxa pe valoarea adăugată înscrisă în facturile furnizorilor de bunuri și servicii, deductibilă din punct de vedere fiscal. Se debitează cu sumele reprezentând taxa pe valoarea adăugată aferentă cumpărătorilor. Se creditează cu sumele deductibile din taxa pe valoarea adăugată înregistrate deductibile scazute/compensate din T.V.A. colectată, cu sumele reprezentând taxa pe valoarea adăugată deductibilă ce depășesc valoarea taxei pe valoarea adăugată colectată ce urmează a se încasa de la bugetul statului/ diferențele rezultate la sfârșitul perioadei între T.V.A. deductibilă și T.V.A. colectată.
Contul 4427 „T.V.A. colectată” este un cont cu funcția contabilă de pasiv, a cărui conținut economic asigură reflectarea în contabilitate a taxei pe valoarea adăugată aferentă operațiunilor de vânzare din întreprindere a bunurilor și serviciilor. Se creditează cu taxa pe valoarea adăugată aferentă mijloacelor fixe realizate în regie proprie, taxa pe valoarea adăugată înscrisă în facturile emise către clienți sau alte documente legale reprezentând vânzările de mărfuri și bunuri, prestările de servicii și executările de lucrări/ serviciile prestate, taxa pe valoarea adăugată aferentă avansurilor încasate. Se debitează cu sumele reprezentând taxa pe valoarea adăugată plătibilă bugetului de stat. La sfârșitul fiecărei luni se soldează în corespondență cu T.V.A. deductibilă și T.V.A. de plată.
Contul 4428 „T.V.A. neexigibilă” este un cont bifuncțional, în care se înregistrează valoarea taxei pe valoarea adăugată neexigibilă, provenită din operațiunile de vânzare și cumpărare, pentru care nu s-au întocmit acte legale. În creditul contului se înregistrează taxa pe valoarea adăugată, aferentă livrărilor de bunuri, prestărilor de servicii și executărilor de lucrări cu plata în rate conform prevederilor legale, mărfurilor din unitățile comerciale cu amanuntul, livrărilor de bunuri, prestărilor de servicii și executărilor de lucrări pentru care nu s-au întocmit facturi. În debitul contului se înregistrează taxa pe valoarea adăugată, aferentă cumpărărilor efectuate cu plata în rate conform prevederilor legale, vânzărilor de mărfuri din unitățile comerciale cu amănuntul, vânzărilor de bunuri și servicii sau prestărilor de lucrări cu plata în rate, devenită exigibilă în cursul exercitiului și taxa pe valoarea adăugată amânată la plată. Soldul contului reprezintă taxa pe valoarea adăugată neexigibilă.
Înregistrările contabile pentru a determina, în final, taxa pe valoarea adăugată de plată sau taxa pe valoarea adăugată de recuperat prezintă unele particularități:
dacă întreaga activitate economică a întreprinderii și totalitatea vânzărilor sunt supuse plății taxei pe valoarea adăugată;
dacă sunt activități scutite de taxă pe valoarea adăugată;
dacă întreprinderea are livrări la export pentru care este stabilită cota zero;
particularități privind contabilitatea taxei pe valoarea adăugată de regularizat.
După ce vânzările și cumpărările au fost înregistrate în jurnale se face diferența între taxa pe valoarea adăugată colectată și taxa pe valoarea adăugată deductibilă.
Sunt posibile următoarele situații :
dacă TVA colectată TVA deductibilă → TVA de plată
înregistrarea TVA deductibilă
% = 401 „Furnizori” 1547
301 „Materii prime” 1300
4426 „TVA deductibilă” 247
înregistrarea TVA colectată
4111 „Clienți” = % 11305
701 „Venituri din vânzarea 9500
produselor finite”
4427 „TVA colectată” 1805
închiderea conturilor de taxă pe valoarea adăugată
4427 „TVA colectată” = % 1805
4426 „TVA deductibilă” 247
4423 „TVA de plată” 1558
înregistrarea plății prin virament bancar
4423 „TVA de plată” = 5121 „Conturi la bănci în lei” 1558
dacă TVA colectată TVA deductibilă → TVA de recuperat de la buget
închiderea conturilor de taxă pe valoarea adăugată
% = 4426 „TVA deductibilă” 700
4427 „TVA colectată” 400
4424 „TVA de recuperat” 300
înregistrarea recuperării de la buget prin contul bancar
5121 „Conturi la bănci în lei” = 4424 „TVA de recuperat” 300
3.4 Analiza comparativă a evolutiei taxei pe valoarea adaugată
Compararea evolutiei TVA deductibilă si a TVA colectată în cursul anului 2008
Se observă asemănarea între curba de evolutie a TVA colectatî si a curbei de evolutie a TVA deductibilă, fapt ce indică o strânsă corelare a volumului vânzărilor cu cel al achizitiei de bunuri si servicii. Această curelare provine si din faptul S.C. Marelbo Prod Com. S.R.L. a avut o buna politică de previzionare a vânzarilor pe perioade calendaristice.
Compararea evolutiei TVA deductibilă si a TVA colectată în cursul anului 2009
În cursul anului 2009 se observă faptul că în cadrul întreprinderii există traiectorii inegale ale curbelor de tax ape valoarea adaugata supuse compararii. Astfel în perioada iulie – august, societatea a prevăzut o crestere a nivelului vânzărilor în perioada imediat urmatoare si a crescut stocul materiilor prime, rezultând astfel TVA de recuperate. Ulterior, adaosul
commercial, nivelul ridicat al vanzarilor si productivitatea muncii au condus la realizarea unei cifre de afaceri semnificative în perioada august-octombrie. Taxa ape valoarea adaugată de plată obtinută în această perioadă nu a avut o influentă semnificativă asupra trezoreriei firmei, având în vedere faptul că majoritatea vanzărilor s-a realizat cu numerar.
Compararea evolutiei TVA deductibilă si a TVA colectată în cursul anului 2008
În primul trimestru al anului 2010, se observă faptul că nivelul stocurilor realizate în perioada precedentă a fost suficient pentru necesarul de productie previzionat. Drept rezultat, societatea a avut TVA de plată. În perioada urmăatore, respective începând cu luna aprilie, nivelul vânzărilor previzionate a fost strâns corelat cu nivelul stocurilor, fapt ce a condus la o tax ape valoarea adaugata de plata relativ .
4.5. Implicatiile taxei pe valoare adăugată asupra rentabilitătii întreprinderii
4.5.1 Taxa pe valoare adăugată în raport cu rezultatele întreprinderii
În cazul TVA se pune problema evaluării patrimoniului determinat de măsurarea activelor si pasivelor cheltuielilor si veniturilor. Fiscalitatea si-a însusit unul dintre principiile contabilitătii, si anume metodele de evaluare ale patrimoniului trebuie să fie aceleasi în tot cursul exercitiului financiar si de la un exercitiu la altul. Dacă în cazuri justificate se schimbă metodele, trebuie calculate influentele asupra situatiei patrimoniale si financiare, precum si asupra nivelului contului de rezultate. TVA generează costuri pentru întreprindere în calitatea sa de colector fiscal. Aceste costuri pot fi determinate de urmatoarele categorii: costuri directe, costuri de gestiune si costuri de trezorerie.
Costurile directe intervin în cazul în care TVA nu este deductibilă în totalitate, partea nedeductibila fiind cuprinsă în costul de achizitie al bunului respectiv si în situatia în care întreprinderea este ea însăsi asimilată consumatorului final.
Pentru a-si lua în calcul dimensiunea fiscală a afacerilor, agentul economic trebuie să-si analizeze foarte bine obiectul de activitate. Dacă consumurile intermediare, ca participante la valoarea adăugată, sunt mari, atunci poate să aprecieze luarea în considerare a capacitătii fiscale si este decizia sa normală de optiune ca plătitor de TVA. Pentru un agent economic, al cărui obiect de activitate îl constituie prestările de servicii, prin analize, consultatii, evaluare, proiectare si în general exploatarea inteligentei, consumurile intermediare vor fi mai mici.
În asemenea situatii, întreprinderea nu va opta pentru o gestiune eficientă, pentru plata TVA, deoarece aceasta va fi suportată de client, iar în concurentă cu alte întreprinderi neplătitoare de TVA, va renunta la serviciile sale, chiar dacă calitatea lucrărilor prestate este de nivel înalt.
Respectând principiul costului istoric privind evaluarea bunurilor intrate în patrimoniu cu titlu oneros, TVA, ca parte nedeductibila, trebuie să fie cuprinsă în costul bunului achizitionat si nu în contul 635 Cheltuieli cu alte impozite, taxe si vărsăminte asimilate, asa cum spre exemplu se înregistrează operatiunile de export import.
Cresterea costului de achizitie prin includerea taxei fiscale nedeductibile conduce implicit la cresterea cheltuielilor de exploatare si micsorarea rezultatului contabil.
Costurile de gestiune sunt generate de rolul întreprinderii de colector fiscal privind TVA. În acest scop, trebuie întocmite documentele justificative si registrele privind TVA. De asemenea, trebuie organizată o evidentă contabilă riguroasă, detaliată, complexă pentru a dispune de timp si de informatiile necesare întocmirii decontului de TVA, necesitând o fortă de muncă deloc neglijabilă. Colectarea TVA se derulează, nu în putine cazuri, pe fondul riscului de insolvabilitate al clientilor si al litigiilor ce pot interveni în relatiile cu furnizorii. Costurile de gestiune implică fortă de muncă suplimentară si deci, cresterea cheltuielilor cu muncă vie.
Costurile de trezorerie sunt determinate de intervalul de timp între creantele asupra bugetului de stat privind TVA deductibilă la intrare si datoriile fată de bugetul de stat privind TVA colectată la iesire.
TVA generează creditul clienti si creditul furnizori. Aceste diferente sunt regularizate până la data de 25 a lunii următoare. TVA de plată se achită pe baza decontului TVA depus. În schimb, TVA de recuperat se rambursează selectiv pentru anumiti agenti economici, în termen de maximum 30 de zile de la depunerea decontului, a cererii de rambursare si a documentatiei justificative.
Pentru alti agenti economici, TVA de recuperat se compensează cu TVA de plată în lunile următoare. În situatia în care, pe o durată de trei luni, TVA de recuperat nu este compensată integral de TVA de plată, diferenta se rambursează de organul fiscal în termen de 30 de zile de la depunerea decontului aferent lunii a treia si a cererii de rambursare.
TVA angajează un cost legat de gestiunea trezoreriei pentru avansurile încasate la clientii creditori. Din punct de vedere fiscal, avansurile sunt purtătoare de TVA si se facturează.
Dacă în luna respectivă, agentul economic nu are consumuri intermediare, deci TVA deductibila sau mărimea sa este nesemnificativă, furnizorul de bunuri are obligatia de a vira un buget integral TVA aferentă avansurilor încasate. Prin suma virată la buget se creează la unitatea furnizoare o reducere de disponibilităti bănesti, sumă ce nu se poate recupera decât în lunile următoare. Această situatie poate conduce întreprinderea furnizoare în întârzieri la plată unor obligatii scadente.
Există si posibilitatea ca derularea operatiunii pentru care s-a încasat avansul să nu se mai realizeze, avansul urmând a fi restituit integral clientului.
Întrucât virarea la buget a TVA calculată pentru avansurile încasate a avut loc, recuperarea urmează a se realiza în lunile urmatoare de la alte operatiuni sau prin rambursarea de la buget. Este de preferat renuntarea înregistrarii TVA asupra avansurilor încasate /platite.
O situatie deosebită între relatiile comerciale ale agentului economic o reprezintă pierderea, deprecierea sau distrugerea bunurilor pe timpul transportului către client. Stabilirea taxei datorate se face în strânsă corelatie cu prevederile contractuale. Dacă bunurile s-au pierdut pe timpul transportului către client si contractul îl face responsabil pentru orice pierdere înregistrată după predarea bunului, furnizorul datorează taxa aferentă bunurilor respective, clientul având drept de deducere a taxei cuprinse în factura furnizorului în masura în care bunurile erau destinate realizarii de operatii impozabile.
Pentru bunurile destinate unor operatii, scutite de taxe sau cheltuieli care nu au legatură directă cu activitatea firmei, TVA aferentă bunurilor pierdute pe timpul transportului nu poate fi dedusă.
Dacă contractul îl face responsabil pe furnizor pentru pierderile intervenite înainte de predarea la client, există două posibilităti de solutionare:
a. în situatia în care furnizorul nu a emis factura, atunci nu datorează TVA, deoarece se consideră că nu s-a efectuat livrarea lor. În situatia inversă se datorează taxa inclusă în factură.
b. Dacă clientul refuză plata facturii deoarece nu a primit marfa, problema se reglementeaza prin emiterea unei noi facturi, în rosu, pentru taxa de scazut. Legea nr. 345/2002 privind TVA nu permite deductibilitatea TVA pentru bunuri lipsa, pierdute pe timpul transportului, depreciate calitativ, constatate pe baza de inventariere peste normele legale neimputabile.
Există situatii în care beneficiarii bunurilor sau serviciilor sunt declarati insolvabili prin hotarâri judecatoresti definitive, iar furnizorii si prestatorii de servicii beneficiază de dreptul de deducere prin restituire de la bugetul statului a TVA corespunzatoare sumelor ce nu pot fi încasate.
In perioada 2008 – 2009 societatea S.C. Marelbo Prod Com. S.R.L. a avut o cifra de afaceri crescatoare. Printr-o corelare foarte buna a nivelului vânzărilor cu nivelul achizitiilor de materii prime si servicii, taxa pe valoare adaugata de plata a avut o evolutie relativ constanta, fara modificari majore. Această corelare provine si din faptul ca S.C. Marelbo Prod Com. S.R.L. a avut o buna politică de previzionare a vânzarilor pe perioade calendaristice.
4.5.2 Analiza impactului TVA asupra situatiei financiar-patrimoniale si asupra fluxurilor de trezorerie
Analiza impactului TVA asupra situatiei financiar-patrimoniale si asupra fluxurilor de trezorerie se referă la influenta acesteia asupra pozitiei financiare si a indicatorilor echilibrului financiar.
În situatia în care agentul economic are de plată la bugetul de stat TVA, această sumă trebuie achitată în data de 25 a lunii următoare, rezultă că agentul respectiv beneficiază de un surplus de trezorerie pentru 25 de zile, cu conditia ca suma pentru vânzările efectuate să fie încasată de la terti până la data de întâi a lunii următoare. În caz contrar se reduce proportional cu numărul de zile aferente neîncasării contravalorii facturilor emise.
Societatea a achizitionat servicii si produsein luna ianuarie 2008 în valoare de 39 243 lei, din care:
– cost achizitie 32 977lei
– TVA deductibilă 6 266 lei
În cursul aceleiasi luni, a vândut mărfuri în valoare de 27 954 lei din care:
– pret de vânzare 23 489 lei
– TVA colectată 4465 lei
Rezultă că are de plată la bugetul de stat suma de 1 801 lei.
În situatia în care vânzările sunt constante, pentru cele 25 de zile se generează fluxuri de trezorerie nete de 1 801 lei, care contribuie la mentinerea echilibrului trezoreriei, după cum reiese din următorul tabel.
Dacă clientii achită factura după 10 zile de la data scadentei, fluxurile de trezorerie nete se reduc cu 720,4 lei. În situatia în care clientii nu au achitat factura, agentul economic este pus în situatia de a apela la un imprumut de 1 801 lei, fie a sista platile scadente către terti pentru a achita TVA datorat bugetului de stat.
În situatia în care vânzarile ramân constante si termenul de scadentă nu se modifică, societatea beneficiază din partea statului de un credit constant în valoare de 1 801 lei pe luna, caz în care societatea realizează un profit suplimentar determinat de rata dobânzii practicată de băncile comerciale, pentru creditul bancar neangajat.
4.5.3.Influenta cheltuielilor de exploatare angajate de TVA asupra rezultatelor întreprinderii
Având în vedere ca TVA conduce la cresterea costului de achizitie prin includerea taxei fiscale nedeductibile, în situatia în care TVA nu este deductibilă în totalitate si în situatia în care întreprinderea este ea însăsi asimilată consumatorului final, implicit cresc cheltuielile de exploatare si se micsorează rezultatul contabil.
Cresterea cheltuielilor de exploatare implică modificarea soldurilor intermediare de gestiune.
Societatea S.C. Marelbo Prod Com. S.R.L. are prin efectul legii prorata de 100% astfel, situatia generală nu este afectată si nici rentabilitatea întreprinderii.
Pentru agentii economici supusi plătii TVA, care livrează bunuri si servicii impozabile si nu au prorata 100%, situatia generala este afectata influentând rentabilitatea întreprinderii. TVA conduce la cresterea costurilor.
Pentru cei care livreaza bunuri si servicii care prin efectul legii sunt scutite de plata TVA, se majorează cheltuielile de exploatare. Astfel, marja comerciala se va diminua în cazul unui raport integrat al TVA asupra rentabilitătii întreprinderii, cu TVA nedeductibilă aferentă livrarilor de bunuri scutite. Aceasta va conduce la diminuarea valorii adaugate, excedentul brut din exploatare, rezultatului exploatarii, rezultatului curent si rezultatului exercitiului cu valoarea corespunzatoare TVA nedeductibilă.
In anul 2008 se observaa modificări ale valorii cifrei de afaceri, modificări ce au influentat direct si in aceleasi sensuri calorile taxei pe valoare adăugată de plată.
In anul 2009 evolutia taxei pe valoare adăugată de plata a fost strans legată de evolutia nivelului vânzărilor. Aceasta situatie rezulta din o buna si eficientă aplicare a politicilor de previzionare a vânzarilor pe perioade calendaristice.
Desi in anul 2010 Societatea Marelbo a înregistrat fluctuatii semnificative ale nivelului vânzărilor, a reusit sa obtină o taxa pe valoare adăugată de plată relativ constantă. Datorita nivelului ridicat de materii prime achizitionat la inceputul anului si a unui nivel mic de vânzări raportat la aceiasi perioadă, marimea taxei pe valoare adăugată deductibila a fost mai mare decat cea a taxei pe valoare adăugată colectată, astfel, societatea a inregistrat o taxa pe valoare adăugată de recuperat. Insa in luna februarie stocurile de materii prime au fost suficiente pentru nivelul vînzărilor iar achizitiile au fost mult inferioare vânzărilor ceea ce a generat o taxa pe valoare adăugată de plata relativ mare, in comparatie cu perioada urmatoare in care societatea a reusit sa coreleze foarte bine achizitiile cu vânzările.
CONCLUZII
Într-o economie normală, unde aprovizionarea, producția și comercializarea produselor finite se desfășoară ritmic, TVA incită la o activitate performantă în toate aceste stadii. Cumpărătorul are interesul să-și optimizeze stocurile, apropiind cât mai mult momentul aprovizionării de acela al lansării lor în fabricație; producătorul este interesat să producă rapid, cu costuri cât mai mici și la o calitate corespunzătoare pentru a fi competitiv pe piață, iar furnizorul interesat să-și vândă cât mai grabnic mărfurile produse și să le încaseze rapid, dat fiind faptul că el datorează TVA la livrarea mărfurilor și nu la încasarea acestora.
În felul acesta, prin eforturi conjugate, se reduce perioada de imobilizare a sumelor plătite ca TVA în momentul cumpărării mărfurilor, vânzând cât mai grabnic propriile produse și recuperând din TVA colectat pe cel deductibil.
Pe lângă avantajele evidente, TVA are și unele neajunsuri propri impozitelor indirecte. Este vorba mai întâi de regresivitatea sa în raport cu mărimea veniturilor consumatorului, fiind mai greu de suportat decătre cei cu venituri mici și familii numeroase. Prin scutirea sau impozitarea cu cote reduse a produselor vitale și prin suprataxarea veniturilor nemetrica a consumului de lux cu incovenient a fost în parte corectat.
Pe de altă parte TVA poate exercita o presiune inflaționistă dacă salariile se indexează în raport cu evoluția prețurilor.
În ciuda complexității metodelor de impozitare, avantajele impozitului unic încasat fracționat sunt evidente ; datorită acestora modelul francez de impozitare a valorii adăugate s-a generalizat în țările U.E. iar în prezent se aplică în peste 70 de țări.
Presedintele Traian Basescu a dat in repetate randuri declaratii referitoare la situatia taxei pe valoare adăugata in Romania, de actualitate fiind cea prin care acesta propune o cota a taxei pe valoare adăugată nemodificata in conditiile actuale de criză.
Deasemenea liderul PNL Crin Antonescu a declarat, luni 1 iunie 2009, la o dezbatere privind relansarea economiei românești, că actuala criză poate fi trecută cu bine dacă România urmează trei direcții: statul minimal, taxe în favoarea prosperității, respectiv cotă unică de 10% și TVA de 15 % .
In cadrul lucrarii am abordat problematica taxei pe valoare adăugata din perspectiva societătii S.C. Marelbo Prod Com. S.R.L. evidențiând influența TVA-ului asupra rentabilitătii si rezultatelor întreprinderii, asupra situatiei financiar-patrimoniale si a fluxurilor de trezorerie, lichiditătii si solvabilitătii întreprinderii dar si influenta cheltuielilor de exploatare angajate de taxa pe valoare adăugată asupra rezultatelor întreprinderii.
S.C. Marelbo Prod Com. S.R.L. în calitatea de plătitoare de TVA, susține și înțelege importanța cotei pe valoarea adăugată pentru bugetul statului, TVA-ul având o pondere considerabilă în formarea acestuia.
Deși activitatea pe care o desfășoară nu este una foarte „bogată”, societatea propune revizuirea TVA-ului, considerând că este necesară să se găsească o soluție pentru înlocuirea TVA-ului, cu condiția ca noua taxă să nu determine o creștere a sarcinii fiscale a întreprinderilor sau cetățenilor și că orice modificare adusă reglementărilor în vigoare referitoare la TVA trebuie să reducă substanțial riscul de fraudă, să excludă noi riscuri și, mai presus de orice, să nu genereze o birocrație excesivă pentru societăți și pentru autorități.
BIBLIOGRAFIE
1. Stoica Emilia "Finante publice" Ed. Cartea Studenteasca , Bucuresti , 2009
2. Vacarel I. "Finante Publice" Ed . Didactica si Pedagogica , Bucuresti , 2002
3. Iulian Vacarel – coordonator , Finante publice , Editura Didactica si pedagogica, Bucuresti, 2003
4. Iulian Vacarel , Politici fiscale si bugetare in Romania 1990-2000 , Editura Expert , Bucuresti , 2001
5. Tatiana Mosteanu – coordonator , Buget si trezorarie publica, editia a III -a , Editura Tribunala Economica , Bucuresti 2002
6.Alexandru, F, Aspecte privind reglementarea TVA în țările dezvoltate, Finanțe Bănci Asigurări, nr.1, ianuarie 2003.
7. Budugan, D., Georgescu , I. „Bazele contabilității” , Editura Sedcom libris, Iași, 2003
Dincă, A, Expert fiscal – Taxa pe valoarea adăugată, Editura Civio Reviste Specializate, București, 2002
8. Horomnea, E. „Bazele contabilității concepte și aplicații” , Editura Sedcom libris, Iași, 2004
9. Moșteanu,T. „Finanțe publice – note de curs și aplicații pentru seminar” , Editura Universitară, București, 2005
10. Popescu, Gh., Popescu, V. „Contabilitatea armonizată simplificată cu directivele europene și fiscalitatea societății comerciale” , Editia a II a ,Editura Gestiunea, București, 2003
11. Popescu, N. „Finanțe publice” , Editura Economică, București, 2005
12. Țâțu, L. „ Fiscalitate – aplicații practice” , ediția a II a, ASE, București, 2005
13. Țâțu, L. ș.a. „Fiscalitate de la lege la practică” , ediția a III a, Editura Ch.Beck, București, 2006
14. Văcărel, I., Bistriceanu, Gh., Moșteanu, F. „Finanțe publice” , ediția a IV a , Editura Didactica și Pedagogica , București, 2004
15. Vintilă, G, Călin, M, Vintilă, N, Fiscalitate, Editura Economică, București, 2002.
*** – Hotărârea Guvernului nr. 598/2002 pentru aprobarea Normelor de aplicare a Legii nr. 345/2002 privind taxa pe valoarea adăugată, publicată în Monitorul Oficial nr. 437 din 22 iunie 2002.
*** – Legea nr. 110/1997 pentru modificarea articolului 6 litera A i) punctul 6 din Ordonanța Guvernului nr.3/1992 privind taxa pe valoarea adăugată, publicată în Monitorul Oficial nr. 142 din 7 iulie 1997.
*** – Legea nr. 345/2002 privind taxa pe valoarea adăugată, publicată în Monitorul Oficial nr. 371 din 1 iunie 2002.
*** -Legea nr. 571/2003 actualizata pana la 7 sept.2006 (forma aplicată din 1 ianuarie 2007)
*** – Ordonanța de Urgență nr. 17/2000 privind taxa pe valoarea adăugată, publicată în Monitorul Oficial nr. 113 din 15 martie 2000.
*** – Ordonanța de Urgență nr. 33/1998 cu privire la modificarea și completarea art. 6 din Ordonanța Guvernului nr. 3/1992 privind taxa pe valoarea adăugată, publicată în Monitorul Oficial nr. 432 din 16 noiembrie 1998.
*** – Ordonanța Guvernului nr. 2/1996 cu privire la completarea și modificarea unor reglementări referitoare la taxa pe valoarea adăugată, publicată în Monitorul Oficial nr. 19 din 26 ianuarie 1996.
*** – Ordonanța Guvernului nr. 21/1996 privind completarea și modificarea unor reglementări referitoare la taxa pe valoarea adăugată, publicată în Monitorul Oficial nr. 170 din 30 iulie 1996.
*** – Ordonanța Guvernului nr. 3/1992 privind taxa pe valoarea adăugată, publicată în Monitorul Oficial nr. 288 din 12 decembrie 1995.
*** – Site-ul Fondului Monetar Internațional.
*** – Site-ul Ministerului de Integrare Europeană în România.
*** – Site-ul Ministerului Finanțelor Publice.
*** – Site-ul Uniunii Europene.
BIBLIOGRAFIE
1. Stoica Emilia "Finante publice" Ed. Cartea Studenteasca , Bucuresti , 2009
2. Vacarel I. "Finante Publice" Ed . Didactica si Pedagogica , Bucuresti , 2002
3. Iulian Vacarel – coordonator , Finante publice , Editura Didactica si pedagogica, Bucuresti, 2003
4. Iulian Vacarel , Politici fiscale si bugetare in Romania 1990-2000 , Editura Expert , Bucuresti , 2001
5. Tatiana Mosteanu – coordonator , Buget si trezorarie publica, editia a III -a , Editura Tribunala Economica , Bucuresti 2002
6.Alexandru, F, Aspecte privind reglementarea TVA în țările dezvoltate, Finanțe Bănci Asigurări, nr.1, ianuarie 2003.
7. Budugan, D., Georgescu , I. „Bazele contabilității” , Editura Sedcom libris, Iași, 2003
Dincă, A, Expert fiscal – Taxa pe valoarea adăugată, Editura Civio Reviste Specializate, București, 2002
8. Horomnea, E. „Bazele contabilității concepte și aplicații” , Editura Sedcom libris, Iași, 2004
9. Moșteanu,T. „Finanțe publice – note de curs și aplicații pentru seminar” , Editura Universitară, București, 2005
10. Popescu, Gh., Popescu, V. „Contabilitatea armonizată simplificată cu directivele europene și fiscalitatea societății comerciale” , Editia a II a ,Editura Gestiunea, București, 2003
11. Popescu, N. „Finanțe publice” , Editura Economică, București, 2005
12. Țâțu, L. „ Fiscalitate – aplicații practice” , ediția a II a, ASE, București, 2005
13. Țâțu, L. ș.a. „Fiscalitate de la lege la practică” , ediția a III a, Editura Ch.Beck, București, 2006
14. Văcărel, I., Bistriceanu, Gh., Moșteanu, F. „Finanțe publice” , ediția a IV a , Editura Didactica și Pedagogica , București, 2004
15. Vintilă, G, Călin, M, Vintilă, N, Fiscalitate, Editura Economică, București, 2002.
*** – Hotărârea Guvernului nr. 598/2002 pentru aprobarea Normelor de aplicare a Legii nr. 345/2002 privind taxa pe valoarea adăugată, publicată în Monitorul Oficial nr. 437 din 22 iunie 2002.
*** – Legea nr. 110/1997 pentru modificarea articolului 6 litera A i) punctul 6 din Ordonanța Guvernului nr.3/1992 privind taxa pe valoarea adăugată, publicată în Monitorul Oficial nr. 142 din 7 iulie 1997.
*** – Legea nr. 345/2002 privind taxa pe valoarea adăugată, publicată în Monitorul Oficial nr. 371 din 1 iunie 2002.
*** -Legea nr. 571/2003 actualizata pana la 7 sept.2006 (forma aplicată din 1 ianuarie 2007)
*** – Ordonanța de Urgență nr. 17/2000 privind taxa pe valoarea adăugată, publicată în Monitorul Oficial nr. 113 din 15 martie 2000.
*** – Ordonanța de Urgență nr. 33/1998 cu privire la modificarea și completarea art. 6 din Ordonanța Guvernului nr. 3/1992 privind taxa pe valoarea adăugată, publicată în Monitorul Oficial nr. 432 din 16 noiembrie 1998.
*** – Ordonanța Guvernului nr. 2/1996 cu privire la completarea și modificarea unor reglementări referitoare la taxa pe valoarea adăugată, publicată în Monitorul Oficial nr. 19 din 26 ianuarie 1996.
*** – Ordonanța Guvernului nr. 21/1996 privind completarea și modificarea unor reglementări referitoare la taxa pe valoarea adăugată, publicată în Monitorul Oficial nr. 170 din 30 iulie 1996.
*** – Ordonanța Guvernului nr. 3/1992 privind taxa pe valoarea adăugată, publicată în Monitorul Oficial nr. 288 din 12 decembrie 1995.
*** – Site-ul Fondului Monetar Internațional.
*** – Site-ul Ministerului de Integrare Europeană în România.
*** – Site-ul Ministerului Finanțelor Publice.
*** – Site-ul Uniunii Europene.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Tva – Alocare Si Impact (ID: 148418)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.