Turismul Valcean

CUPRINS

INTRODUCERE

CAPITOLUL I PREZENTAREA GENERALĂ A JUDEȚULUI

VÂLCEA

Cadrul natural

Istoricul județului

1.3 Condițiile economico-sociale

1.4 Turismul vâlcean

Orașele județului

CAPITOLUL II DELIMITAREA FORMELOR DE TURISM

Turismul balnear

2.2 Turismul montan

Turismul cultural și monahal

Agroturismul

Turismul sportiv și de agrement

CAPTOLUL III BAZA TEHNICO-MATERIALĂ

Baza de cazare și alimentație publică

Baza de agrement

Baza de tratament

CAPITOLUL IV DEZVOLTAREA TURISMULUI PRIN PRISMA

ORIENTĂRII DE MAEKETING

4.1 Politica de marketing turistic

4.2 Adoptarea unui mix de marketing viabil

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

INTRODUCERE

Turismul este un principiu de viată și de dezvoltare, adică o nevoie vitală a omului.

Răspândirea turismului trebuie să permită multor regiuni să-și găsească o vocație nouă, mai ales dacă activitațile tradiționale sunt în declin, să oprească depopularea lor, să le readucă la viață.

Turismul este o sursă multiplă de revitalizare: demografică, economică, patrimonială și culturală. Este o industrie initiala care atrage altele.

Turismul trezește, stimulează sau redescoperă economiile regionale și conduce grupurile sociale catre o stare de prosperitate. În ceea ce privește efectele sociale și politice se poate afirma că turismul suscită crearea de instituții sociale noi (scoli servicii administrative, baze de tratament, etc.), dezvoltă mijloacele de comunicare și de informare, îmbunătățește igiena, locuința și chiar practicile alimentare.

Străbatera unor spații locale, statale, continentale, intercontinentale au reprezentat preocupări ale oamenilor din cele mai vechi timpuri.

Dicționarele preconizează că, din punct de vedere etimologic, termenul “turism” provine din cuvântul englezesc “tour” (calatorie) sau verbul “to tour”, “ to make a tour” (a călători, a face o călătorie), ce a fost creat în Anglia în jurul anilor 1700 pentru a desemna actiunea de a voiaja în Europa, în general, și în Franta, în special. La rândul sau acest termen englez derivă din cuvântul francez “tour” (calatorie, plimbare, drumetie) fiind ulterior preluat de majoritatea limbilor europene cu sensul de călătorie, de agrement, recreere,destindere. Termenul frencez are însă rădăcini și mai adânci derivând din cuvântul grec “tournos” și respectiv cel latin “turnus” și înseamnă tot călătorie dar în circuit, spre deosebire de “periplu” care se referă la calatoria în circuit dar numai pe mare, în jurul unei insule, țări, continent sau în jurul Pamântului.

Din termenul “turism” a derivat și cel de “ turist”, adică persoana care efectuează călătoria pentru plăcerea proprie.

“Homo vizitator” sau în zilele noastre “homo turisticus” reprezintă noțiuni ce argumentează afirmația că omul se mișcă în spațiu și în timp, călătorește, cu alte cuvinte din vremuri imemorabile în timp si va calatori în spatiul cosmic, nu numai cel terestru.

Desi considerat ca un fenomen propriu perioadei contemporane, turismul s-a cristalizat la sfârsitul secolului al XIX – lea iar primele încercari de definire si clasificare a lui dateaza din aceasta perioada.

Una din primele încercari de definire a turismului ca fenomen economic apartine lui R. Guier-Freuler,în lucrarea “Hendbuch der Schweizerischen Voltswirtschaft”(1905) care arata ca “turismul,in sensul modern al cuvântului,este un fenomen al timpurilor noastre,bazat pe cresterea necesitatilor de refacere a sanatatii si schimbarea mediului de viata, pe nasterea si dezvoltarea sentimentului de receptivitate pentru frumusetile naturii”.

Câtiva ani mai târziu, belgianul P.Picard în lucrarea”Industria calatorului”,definea turismul ca “ansamblul organelor si functiilor lor,nu numai din punctul de vedere al celui ce se deplaseaza, al calatorului propriu-zis , dar, în principal , din punctul de vedere al valorilor pe care calatorul le ia cu el si al celor care , in tarile unde soseste cu portofelul doldora,profita direct(in primul rând hotelieri) si indirect de cheltuielile pe care le face spre a-si satisface nevoile de cunostinta sau de placere …”.

În 1940 profesorul elvetian dr.W.Hunziker a elaborat o definitie a turismului,acceptata pe plan modial : “Turimul este ansamblul de relatii si fenomene care rezulta din deplasarea si sejurul persoanelor în afara domiciliului lor, atâta timp cât acestea nu sunt motivate printr-o stabilire permanenta si o activitate lucrativa oarecare”.

Dictionarul enciclopedic român din 1966 propune urmatoarea defrinitie a turismului : “Activitatea cu caracter recreativ sau sportiv,constand in parcurgerea pe jos sau cu diferite mijloace de transport a unor distante pentru vizitarea regiunilor pitoresti al localitatilor,ale obiectivelor culturale,economice,istorice,etc”

“Dictionaire touristique international din 1969” definea turismul “ ca un ansamblu de masuri puse in aplicare pentru organizarea si desfasurarea unor calatorii de agrement sau in alte scopuri, realizate, fie prin intermediul unor organizatii, societati sau agentii specializate, fie pe cont propriu, pe o durata limitata de timp, precum si industria care concura la satisfacerea nevoilor turistilor”, si tot in acest dictionar se preconizeaza ca “turismul se distinge de calatorie prin aceea ca implica , pentru persoana in cauza, pe de o parte, alegerea deliberata a tintei, pe de alta, preocuparea exclusiva pentru satisfacerea placerii sale”.

Cu alte cuvinte,prin turism se intelege ,in primul rând ansamblul de activitati prin care omul isi petrece timpul liber calatorind in alta tara sau localitate pentru a vizita oameni si locuri , monumete si muzee , pentru a-si imbogatii cunostintele generale , pentru a se distra si a face sport , pentru odihna si tratament, etc, iar in al doilea rând, industria creata pentru satisfacerea tuturor nevoilor pentru bunurile si servciile solicitate de turisti la locul de destinatie la un inalt nivel calitativ, si in conditiile protectiei si conservarii resurselor turistice, in special, si-a mediului inconjurator, in general.

România dispune de un vast si valoros potential natural si antropic,ca si de o bogata traditie in domeniul calatoriilor,ceea ce argumenteaza pentru viitor inscrierea turismului intre ramurile de baza ale economiei

În România, semnele unei activitati turistice incep sa apara abia în secolul al XIX-lea determinate fiind de initiativele particulare. Vasile Alecsandri, Nicolae Balcescu, Alecu Russo, Mihail eminescu, Nicolae Filimon, au fost pasionati calatori, prin scrierile lor îndemnînd si pe altii sa calatoreasca.

La sfârsitul secolului al XIX- lea si începutul secolului al XX-lea, Nicolae Iorga, Alexandru Vlahuta, Calistrat Hogas au scris numeroase carti de calatorie, invitatii la cunoasterea frumoaselor meleaguri românesti. Impulsul catre calatoria turistica se facea resimtit si din articolele unor ziaristi ca Nestor Urechia, Mihai Haret, Valeriu Puscasu si altii.

Prin temperament si uzante, românii sunt un popor mobil, dinamic, motivat spre calatorie. Astfel încât, de la sfârsitul secolului al XIX-lea încep sa fie organizate primele grupari, asociatii sau societati create prin hotarârea comuna a unor priteni, cu scopul “de a întrepinde excursiuni”.

În 1875 ia fiinta “Societatea Românâ de Geografie” în cadrul careia se organizau excursii prin tara cu membrii sai.

În 1880, în Transilvania ia fiinta “Societatea Carpatina Ardeleana a Turistilor”, cu membrii cotizanti din Sibiu, Brasov, Cluj, Bucuresti, Viena, Frankfurt/main, Londra.

Turismul in România ar fi putut sa se dezvolte intr-o masura mai mare daca infrastructura de acces nu ar fi fost slab dezvoltata, dac reteaua de cai ferate si sosele ar fi facut legatura cu toate legaturile tarii.

CAPITOLUL I

PREZENTAREA GENERALA A JUDETULUI VÂLCEA

CADRUL NATURAL

Judetul Vâlcea se afla în partea central-sudica a Romaniei, în bazinul mijlociu al raului Olt, la sud de Carpatii Meridionali. Suprafata totala însumeaza 5.765 km, adica 2,4% din teritoriul tarii. Judetul nostru se învecineaza cu judetul Arges, judetul Olt, judetul Dolj, judetul Gorj, judetul Hunedoara, judetul Alba si judetul Sibiu.

In baza legii nr. 151/1997 a dezvoltarii regionale, Valcea face parte, împreuna cu Oltul, Doljul, Gorjul si Mehedinti din Regiunea de Dezvoltare Sud – Vest “Oltenia”.

Impartirea administrativ teritoriala a judetului Valcea cuprinde:1

-doua municipii: Ramnicu Valcea si Dragasani;

-sase orase: Baile Govora, Baile Olanesti, Calimanesti, Brezoi, Horezu, Ocnele Mari;

-77 de comune cu 568 de sate.

Resedinta judetului este municipiul Ramnicu – Valcea.

Relieful este muntos în nord, cu înaltimi care ajung la peste 2.200 m altitudine. Muntii Capatanei si Coziea încadreaza depresiunea Lovistei. In nord patrund parti ale Muntilor Fagaras si Lotrului. Zona centrala si sudica a judetului este dominata de podisuri si dealuri cuprinse între 400 si 800 m altitudine, care fac parte din Subcarpatii Valcii si Podisul Getic.

Formele majore de relief sunt dispuse sub forma unui mare amfiteatru dispus pe directia N-S taiat longitudinal de Valea Oltului. Partea de nord a judetului este dominata de munti apartinând celor doua mari grupe de munti ale Carpatilor Meridionali:

-grupa Muntilor Fagarasi;

-grupa Muntilor Parâng .

Între cele doua grupe de montane se afla depresiunea Lovistea sau Tara Lovistei si pitorescul Defileu al Oltului. Caracteristica pentru zona subcarpatica sunt depresiunile submontane: Depresiunea Jiblea, Depresiunea Pausesti, Depresiunea Pietrari, Depresiunea Horezu si depresiunile intradeluroase închise la exterior de dealuri subcarpatice.

Cea mai mare parte a judetului este reprezentata de treapta podisului piemontan reprezentat prin culmi prelungi înclinate usor pe directia N-S. La formele de relief amintite mai adaugam Valea Oltului care se impune în cadrul reliefului judetului printr-o lunca bine dezvoltata care se largeste mult în partea sudica a judetului prezentând terase bine conturate si conservate mai ales pe partea stânga.

Muntii reprezinta cca. 35% din suprafata judetului. Dintre muntii care apartin judetului amintim:

1. Muntii Fagarasi sunt cuprinsi între Valea Topologului si Valea Oltului, fiind reprezentati prin doua sectoare: în partea nordica a judetului fiind culmea nordica a Muntilor Fagarasi , iar în partea sudica fiind Muntii Cozia.

Potentialul turistic este deosebit fiind reprezentat prin versanti abrupti si prapastiosi, tancuri inaccesibile , circuri glaciare si un interesant relief carpatic alpin.

2. Muntii Cozia sunt separati de Muntii Fagarasi prin Depresiunea Lovistea, prezentând un versant nordic destul de versant nordic destul de abrupt corespunzator unui plan de falie. Catre sud Cozia domina Depresiunea Jiblea, iar spre vest Defileul Oltului. Sunt formati dintr-o roca numita gneiss, datorita altitudinilor mici se încadreaza în grupa muntilor mijlocii.

Muntii Parâng fac parte din Muntii Parâng propriu-zisi. Altitudinile de peste 2.000 ale Parângului au determinat dezvoltarea si extensia ghetarilor cuaternari de vale cu lungimi de peste 5 km.. Prezenta numeroaselor circuri glaciare a favorizat formarea lacurilor glaciare de circ cum ar fi: lacul glaciar Câlcescu, lacul glaciar Gauri, lacul glaciar Zanoaga.

Muntii Latoritei sunt cuprinsi între Valea Lotrului si Valea Latoritei. În privinta apartenentei dupa unii ei apartin Muntilor Parâng , dupa altii ei constituie o unitate bine individualizata.

Muntii Capatânii sunt cuprinsi între Valea Latoritei si Lotrului la nord si Subcarpatii Vâlcii la sud. Reprezinta o ramura desprinsa din Muntii Parâng.

Muntii Lotrului sunt situati între Valea Sadului la nord si Valea Lotrului la sud. Alcatuirea geologica este asemanatoare cu cea a Muntilor Parâng, predominând sisturile cristaline care dau si o nota de masivitate a acestor munti. În zona Valea Doabra de lânga Brezoi si pe Valea Calinestilor si a Betelului muntii sunt alcatuiti din conglomerate slab cimentate. Eroziunea a creat aici forme deosebit de pitoresti asa numitele turtudane, chei înguste, pereti adânci. Mai la vest pe Valea Glodului, tot în conglomerate se întâlneste un alt obiectiv turistic numit TAFON.

Accesul în Muntii Lotrului se face relativ usor dinspre Valea Lotrului pe Vaile Vasilatu, Pascoaia, Voilesita sau pe traseele de culme.

DEALURILE SI DEPRESIUNILE SUBCARPATICE se desfasoara în sudul Muntilor Cozia si Capatânii, ocupând o suprafata de cca. 15% din suprafata judetului. Fac parte din Subcarpatii Vâlcii si ating altitudinea maxima de 871 m. În Dealul Roboaia.

Prezinta o structura cutata, specifica tuturor subcarpatilor si au altitudini în general între 500-800m.. Caracteristice pentru Subcarpati sunt depresiunile submontane : Jiblea, Pietrari, Dobriceni, Smeureni, Pausesti-Maglasi, Muereasca si depresiunile intracolinare: Govora, Ocnele-Mari, Ocnita.

DEALURILE PIEMONTANE, cuprind dealurile si vaile situate în sudul subcarpatilor, facând parte dintr-o mare unitate de relief, denumita Podisul Getic sau Piemontul Getic. Aceasta treapta ocupa cca. 45% din suprafata judetului prezentând o înclinare generala de la nord la sud. Din punct de vedere litologic sunt formate din depozite sedimentare (nisipuri, pietrisuri, marme, argile, gresii) depuse pe un fundament de tip carpatic. Altitudinile variaza între 500 m. în partea de nord la contactul cu subcarpatii si 300 m . în sudul judetului . Catre Olt, dealurile se termina prin terase acoperite cu paduri de stejar, plantatii de pomi si vita de vie. Vaile au aspecte de culoar prezentând una sau mai multe terase, uneori foarte bine conturate, alteori mai sterse.

Depresiunile si vaile sunt propice culturilor agricole, iar pasunile alpine pastoritului.

REȚEAUA HIDROGRAFICĂ este bogata, fiind alimentata de un regim anual al precipitatiilor cuprins între 600 mm si 1.200 mm. Oltul, unul dintre marile rauri ale Romaniei, strabate judetul Valcea de la nord la sud pe o lungime de 130 km, intrând în judetul Vâlcea la localitatea Râul Vadului si iesind în dreptul comunei Voicesti, adunand apele a numeroase rauri si paraie, printre cele mai importante fiind: Lotrul, Topologul, Oltetul, Cerna, Luncavatul, Olanestiul, Bistrita,etc. Debitul lor bogat si constant a permis dezvoltarea unei puternice retele hidroenergetice, în special pe Olt si Lotru.

În functie de caracteristicile fizico-geografice ale unittailor de relief pe care le traverseaza Oltul prezinta doua sectoare:01

sectorul Râul Vadului-Cozia corespunde sectorului montan fiind în acelasi timp sectorul cel mai pitoresc. Începând de la Turnu Rosu începe defileul propriu-zis, lung de cca. 48 km., unul dintre cele mai frumoase defilee din tara. Între Râul Vadului si Câineni, Oltul si-a croit valea printre

versantii cristalini ai Fagarasului si ai Lotrului, dupa care intra în Depresiunea Lovistea, iar valea se largeste permitând aparitia unor asezari omenesti.

Importanta turistica a acestui sector e data numai de peisajul înconjurator, numeroase trasee permitând accesul spre culmea Fagarasului si Lotrului, dar si prin existenta a numeroase obiective antropice.

Dintre afluentii pe care îi primeste Oltul pâna la confluenta cu Lotrul: Valea Robesti si Calinesti pe dreapta, Boia, Titesti si Baias

În aval de confluenta cu Lotrul începe cel de-al doilea sector de defileu de pe teritoriul judetului Vâlcea si cel mai spectaculos, Oltul sapându-si valea printre peretii verticali ai Coziei si Naratului.

Pâna la iesirea din defileu s-a format un sector îngust, lung de cca. 8 km., iar dintre elementele de interes turistic amintim: Vestitele Cârlige (cârligul mare, cârligul mic), Masa lui Traian, iar la iesirea din defileu se afla Manastirea Cozia, Manastirea Turnu.

-sectorul Cozia – Voicesti în aceasta zona, Oltul primeste un manunchi de afluenti, cei mai multi avându-si izvoarele în zonele înalte ale muntilor. Dintre afluentii pe care-i primeste Oltul în acest sector sunt: Mueresca, Olanesti, Bistrita, Govora, Topolog.

VEGETATIA – rolul turistic al vegetatiei consta în:

-componenta asociatiilor vegetale;

-prezenta unor plante endenice si relicte;

-dimensiunea si vârsta anumitor plante;

-ritmurile evolutiilor anuale.

Vegetatia este etajata în functie de altitudine si de clima , deosebind din acest punct de vedere doua etaje:

-etajul alpin;

-etajul padurilor.

Etajul alpin cuprinde doua asociatii vegetale:

-vegetatie alpina;

-vegetatie subalpina.

Vegetatia alpina se întâlneste pe culmile muntilor situata la peste 2200 m, respectiv în Muntii Fagarasi si Parâng si pe suprafete mai restrânse în Muntii Capatânii si Lotrului . Datorita conditiilor climatice lipsesc arborii. Dintre specii amintim bujorul de munte.

Vegetatia subalpina se întâlneste între 1600 – 2200 m. , este reprezentata prin tufanisuri de jneapan, ienupar, merisor, floare de colt, afin.

Etajul padurilor cuprinde paduri de conifere si de foioase care reprezinta cca. 46 % din suprafata judetului Vâlcea.

Padurile de conifere ocupa suprafete variabile ca întindere în Muntii Fagarasi, Muntii Lotrului, Capatânii si Parâng

Padurile de molid se întâlnesc în bazinul Lotrului, aici aflându-se cel mai mare corp de molid din tara si din sud – estul Europei. Padurile de amestec – conifere si fag – se întalnesc între 1200 – 1500 m. , în Muntii Lotrului si Muntii Capatânii.

Padurile de fag se întalnesc la altitudini cuprinse între 600 – 1200 m. . Cele mai importante paduri se întâlnesc pr versantul nordic al Muntilor Capatânii si Cozia, pe versantul sudic al Muntilor Lotrului, în estul depresiunii Lovistea si în dealurile subcarpatice.

Padurile de gorun urca de la altitudinea de 300 m. la altitudinea de 800 m. , iar în masivul Cozia ca urmare a microclimatului ajunge pâna la altitudinea de 1200 m. pe versantul sudic.

Dintre speciile de plante ocrotite pe teritoriul judetului Vâlcea au fost declarate monumente ale naturii 17 specii dintre care amintim:

tisa în Buila Vânturarita, Cheile Olanestilor, Muntii Capatânii;

paduri de larita în Muntii Capatânii, Muntii Latoritei unde se întâlneste si cele mai mari corpuri de larita din tara;

iedera alba în Muntii Cozia;

floarea de colt în Cozia , Naratu , Fagarasi, Parâng;

laleaua pestrita foarte rara se întâlneste în Cozia si în Buila Vânturarita;

În afara plantelor declarate monumente ale naturii si care sunt protejate în toata tara mai exista arbori seculari, declarati monumente ale naturii si ca atare ocrotiti împotriva taierii : gorunii de la Manastirea Dintr-un Lemn; fagul lui Miu de la Ocnele Mari; gorunii seculari de la Budesti.

În prezent pe teritoriul judetului Vâlcea exista 20 de rezervatii naturale care beneficiaza de protectie din partea autoritatilor. Marea majoritate a acestor rezervatii au caracter complex si mentionam: rezervatia Stelu – Dealul Negru; rezervatia de castani de la Sâmbotini; rezervatia Câlcescu; rezervatia Defileul Latoritei; rezervatia Cheile Cheii; rezervatia Bora din Muntii Latoritei, etc.

RESURSE FAUNISTICE: Dintre toate componentele mediului natural fauna este elementul cel mai mobil, fapt ce se rasfrânge asupra modului de integrare în grupa atractiilor turistice si a exploatarii propriu – zise astfel ca parte integranta a unor biocenoze terestre extrem de variate de la un tip de relief la altul, de la un etaj climatic la altul, ea se evidentiaza prin diversitatea sa structurala.

Varietatea si etajarea altitudinala a reliefului judetului precum si conditiile climatice se reflecta în componenta si varietatea faunei. În judetul Vâlcea traiesc 15 specii de animale ocrotite. Din rândul animalelor disparute sau pe cale de disparitie amintim : lostrita pe Valea Lotrului, vulturul barbos, marmota alpina, castorul.

Fauna alpina este reprezentata prin specii de pasarica : acvila de munte; capra neagra ce se întâlneste în toti muntii si unele razatoare care se întalnesc pe culmile Muntilor Fagarasi; Parang; Lotru si Capatânii.

Fauna padurilor de conifere este mai bogata si mai variata ca urmare a conditiilor de viata favorabile specifice etajului. Daca în privinta speciilor de mamifere nu gasim elemente caracteristice etajului, pasarile în schimb îsi au reprezentanti specifici cum ar fi: cocosul de munte se întalneste în Muntii Cozia, Fagarasi,1 Lotrului, Latoritei, Capatânii, râsul , pisica salbatica.

Pe sol se întalneste vipera comuna, vipera cu corn, soparla de munte, iepurele, jderul, vulpea, mistretul.

Fauna padurilor de foioase este specifica atât padurilor montane cât si celor din dealurile subcarpatice si zonelor piemontane si anume: vulpea, iepurele, capriorii, cerbii, lopatarii, mistretii.

Specii de animale ocrotite pe teritoriul judetului Vâlcea mentionam : ursul, rasul, pisica salbatica, capriorul, cerbul carpatin, capra neagra, cocosul de munte, cerbul lopatar, corbul.

ISTORICUL JUDEȚULUI

Atestarea documentara a judetului Valcea este datata 8 ianuarie 1392, fiind cuprinsa în Condica Manastirii Cozia, loc unde se conserva hrisovul dat de domnul Tarii Romanesti, Mircea cel Batrn (1386 – 1418), care daruia manastirii toate drepturile asupra “albinaritului din judetul Valcea”.

Vietuirea umana pe aceste meleaguri este mult mai veche. Depozitul fosilier descoperit la Bugiulesti ( comuna Tetoiu ), dateaza de 2.000.000 – 1.800.000 de ani si face dovada celei mai îndepartate urme de locuire pe continentul european.

Prin descoperirile facute în mai toate localitatile valcene, specialistii Muzeului judetean de istorie au pus în lumina existenta unor întinse arii de locuire si a unor stralucite civilizatii preistorice. De mare interes sunt descoperirile din cetatile dacice de la Ocnita, Gradistea, Roesti si Tetoiu, un adevarat sistem defensiv pentru apararea dinspre sus – est a resedintei regilor Daciei din Muntii Orastiei.

Cercetarile de la Ocnita au dus la identificarea anticei cetati dacice Buridava în apropierea masivului de sare de la Ocnele Mari. S – au descoperit acolo fragmente ceramice inscriptionate REB si BUR, precum si un fragment de vas avand inscriptia BASILEOS THIAMARCOS EPOIEI, pastrand memoria unui rege local, contemporan cu împaratul roman Octavian Augustus.

În epoca stapanirii romane (106 – 271), teritoriul judetului a fost strabatut de o mare artera de comunicatii care facea legatura între trritoriile sud – dunarene si principalele orase – castre de dincolo de munti, în Transilvania. Ea era protejata de o puternica linie fortificata foemata din castrele Rusidava (Dragasani), Pons Aluti (Ionesti), Buridava (Stolniceni), Castra Traiana (Sambotini), Arutela (Bivolari), Praetorium (Racovita), si Pons Vetus (Caineni).

În anii care au urmat retragerii romane din Dacia (271), bastinasii ramasi nemiscati pe pamanturile lor au avut de înfruntat puternica invazie a popoarelor migratoare. Nenumarate obsti satesti identificate la Costesti, Goranu, Inatesti, Ionestii Govorei, Lacusteni, Stefanesti si prin alte locuri, ce îsi duceau existenta printre dealurile împadurite si vaile din apropierea muntilor, au contribuit din plin la formarea statului Tara Romaneasca. Diploma Cavalerilor Ioaniti din anul 1247 consemneaza existenta în zona Valcei a cnezatului lui Farcas . La 9 – 12 noiembrie 1330, în depresiunea Lovistei, oastea lui Basarab I a învins armata ungara a regelui Carol Robert de Anjou, pecetluind cu sange independenta Tarii Romanesti. Întregul ev mediu reprezinta, pentru judetul Valcea, epoca de constituire a frumosului si bogatului patrimoniu de monumente istorice de arhitectura si arta.

Mircea cel Batran a zidit între 1386 – 1388 Manastire Cozia, monument de arhitectura medievala romaneasca, pe plan triconic, cu o savanta decoratie a fatadelor. Cozia a fost principalul model al arhitecturii religioase din Valahia vreme de patru secole. În chiliiile sale si – au gasit adapost mari carturari precum Filos-Filotei, Mardarie Cozianul, Ghenadie Cozianul, Grigore Ieromonahul si altii. Doua morminte voievodale adapostesc osemintele marelui ctitor Mircea cel Batran si ale lui Tofana, mama lui Mihai Viteazul (1593 – 1601).

Manastirea Govora, ctitorie a lui Vlad Dracul a fost ridicata in deceniul al cincilea al veacului al XV-lea .Mnastirea avea sa devina un centru cultural de o deosebita vitalitate. Aici a luat nastere o scola de copisti si gramatici intre care va stralucii Mihail Moxa, autorul primei istorii universale limba romana. Domnul Tarii Romanesti Matei Basarab a infiintat aici, in 1637, o tipografie de sub teascurile careia a iesit Pravila de la Govora, cea dintâi carte de legi din cultura româneasca. Leagan al culturii românesti este si Manastirea Bistrita, ctitorie a boierilor Craiovesti, refacuta de voievodul Neagoe Basarab, devenind un centru monastic pentru tot sud-estul Europei.

Secolul al XVII-ale este dominat de personalitatea voievodului Matei Basarab cel “cel care a infrumusetat tara cu tot felul de zidiri, manastiri, case domnesti care se pomenesc si pana astazi”, dupa cum scria Radu Popescu. Intre 1635-1637 el a ctitorit Manastirea Arnota, capodopera a arhitecturii românesti din acel veac, pentru a adaposti osemintele tatalui sau si pentru a-i deveni si lui loc de vecii. Reparatiile ulterioare nu au schimbat trasaturile initiale ale arhitecturii , picturii si sculpturii. O superba piatra tombala realizata de sculpotrul sibian Elias Nicolai intregeste mormantul domnitorului, care este completat cu o frumoasa fresca votiva realizata de pictorul Stroie din Târgoviste.

La renasterea spirituala a epocii si-au adus contributia si Manastirile Surpatele si Dintr-un Lemn, care preced eclatanta epoca brancoveneasca, din arhitectura Valahiei. Complexul de la Hurezi este efigia cu putere de simbol a artei feudale românesti. Mesterii care au ridicat, din porunca domnitorului Constantin Brâncoveanu asezamântul monahal au pus bazele unui stil propriu , cunoscut ca stilul brancovenesc.

Renasterea spirituala se intregeste in mod fericit cu tipografia de limba romana înfiintata in 1705 pe lânga Episcopia de Râmnic din initiativa lui Antin Ivireanul, viitorul mitropoilit al Valahiei. Judetul Vâlcea se transforma intr-un centru de iradiere a culturii crestine în tot sud-estul Europei. Marile biblioteci si scolile manastirilor, tipografiile, au fost slujite de carturari cu activitate deosebita ca Antim Ivireanul, Damaschin Voinescu, Petru Râmniceanu Climent, Grigore Socoteanu si multi altii.

Cartile tiparite la Râmnic au fost raspândite în toate tarile române medivale (Transilvania , Moldova , Valahia ) din nordul Maramuresului pâna în

sudul Dunarii, din Banat pâna dincolo de Nistru, fiind purtatoare ale constiintei de neam si a ideii unei patrii unice .

În secolul al XIX-le, mai multe evenimente de importanta nationala s-au derulat pe teritoriul judetului. Aici s-a desfasurat ultimul act al Revolutiei de la 1821, condusa de Tudor Vladimirescu si considerata începutul istoriei moderne a României. La Râureni a fost organizata tabara militara a revolutionarilor anului 1848 din Valahia, comandata de generalul Gheorghe Magheru. În acelasi an 1848, a fost cântat la Râmnic, pentru prima data – pe versurile lui Andrei Muresanu si muzica lui Anton Pann – cantecul “Desteapta-te române”, actualul imn national al României.

Marile momente istorice (unirea Tarii Românesti cu Moldova în 1859. , Cucerirea independetei de stat în 1877-1878 , Primul razboi mondial, si Marea Unire de al 1 Decembrie 1918, Al doile razboi mondial etc.) au cuprins în vârtejul lor si tinutul Vâlcei. În anii dee început ai regimului comunist, în perioada stalinista, grupuri înarmate de anticomunisti au luptat în muntii din judet cu speranta ca vor reusi sa zadarniceasca o situatie ce fusese impusa României din afara.

Marele numar de monumente istorice si monastice situeaza judetul pe locul doi în tara la acest capitol .

1.3 CONDIȚIILE ECONOMICO-SOCIALE

Industria judetului cuprinde toate domeniile de activitate necesare unei

dezvoltari economico-sociale armonioase: chimia, constructiile de masini, energetica, exploatarea carbunelui, a petrolului si a gazelor naturale, exploatarea si prelucrarea lemnului, constructiile industriale si civile, industria usoara si alimentara.

Chimia vâlceana are doua unitati emblematice pentru întreaga industri româneasca: S.C. OLTCHIM S.A si UZINELE SODICE GOVORA S.A.

La S.C OLTCHIM S.A. se fabrica peste 70 de produse necesare industriei, agriculturii si constructiilor, exportate în 40 de tari ale lumii.

UZINELE GOVORA S.A exporta cca. 50% din productie, realizata dupa o experienta de 30 de ani. Produsele sunt exportate si apreciate în peste 40 de tari din lumea întreaga.

Industria constructoare de masini este reprezentata de Societatea Comerciala, cu capital mixt franco-român, VILMAR S.A. Râmnicu Vâlcea, ROTI AUTO Dragasani si HERVIL Râmnicu Valcea. VILMAR este în România principalul producator de utilaje, utilaje si echipamente pentru industriile: chimica, petrochimica, de extractiea petrolului energetica,

miniera, metalurgica, alimentara, nucleara, electrotehnica, a cauciucului, a celulozeisi a hârtiei, a transporturilor (feroviare si rutiere), a materialelor de constructii. S.C. ROTI AUTO realizeaza toate tipurile de jenti pentru autoturismele fabricate în tara; HERVIL produce o gama foarte larga de echipamente pentru actionari hidraulice pe care le livreaza atât întreprinderilor din tara, cât si la export.

Fabrica de încaltaminte din cauciuc Dragasani (S.C. EINCA S.A.) realizeaza cizme de protectie, încaltaminte cu fete textile si cin cauciuc, încaltaminte sport pentru toate varstele etc., a caror calitate este recunoscuta de multa vreme. De altfel, fabrica din Dragasani a asigurat întregul necesar de încaltaminte sport pentru Olimpiada de la Munchen din anul 1972.

S,C. VÂLCEANA S.A. din Râmnicu Vâlcea este recunoscuta pentru calitatea încaltamintei si îmbracamintei din piele. Ea exporta o buna parte a produselor sale în Germania, Italia, Cipru, Israel etc.

Ramura industriei lemnului este prezenta prin doua mari societati: COZIA FOREST si CARPATINA. Cea dintâi este specializata în exploatarea si prelucrarea primara a lemnului, iar a doua în realizarea de mobila de calitate deosebita, pe care o exporta mai ales în Suedia, Germania si Belgia.

Industria alimentara a judetului dispune de fabrici moderne care livreaza pietei conserve de legume si fructe, carne si preparate din carne pâine, lapte si preparate din lapte, bauturi alcoolice si racoritoare.

Agricultura a realizat în anii 1994 si 1995 prin producatorii individuali si asociati, cele mai mari productii de grâu si orez din tara. Sectorul zootehnic, cu un imens potential înca neexploatat pe deplin, se afla si el în plina afirmare.

Statiunea de cercetare si productie pomicola Vâlcea este unul din marile centre de profil ale tarii. Cu ajutorul ei, în decursul anilor, suprafata cultivata cu pomi fructiferi a ajuns la aproximativ 33.000 ha.

Renumita podgorie a Dragasanilor, unde vita – de – vie se cultiva de peste 8.000 de ani, se afla sub îndrumarea Statiunii de cercetare viti-vinicola. De-a lungul timpului, au fost create aici noi soiuri de struguri, atât pentru consum, cât si pentru vinificatie. Calitatea exceptionala a vinurilor de Dragasani ( care se compara cu cele mai bune din lume) a adus producatorilor peste 200 de medalii, dintre care 80 de aur , obtinute la concursuri internationale de prestigiu organizate la Paris, Viena, Milano, Montpellier, Ljubliana, Budapesta, Bratislava, Freiburg, Sofia, Stuttgart, București.

POPULAȚIA:

La nivelul unitații teritoriale (judete, municipii, orase, comune ), datele cu privire la populatie se refera la populatia stabila.

Populatia stabila a unei localitati la 1 iulie (1 ianuarie) cuprinde:

-persoanele care la data de 1 iulie (1 ianuarie) aveau domiciliul permanent în localitatea respectiva;

-persoanele care la data de 1 iulie (1 ianuarie) aveau resedinta temporara în localitatea respectiva.

Populatia stabila a unei localitati nu cuprinde persoanele care la data de 1 iulie (1 ianuarie) aveau resedinta temporara în alte localitatii.

POPULATIA PE SEXE (STABILA)

tab. nr. 1.1

Din tabelul nr.1.1. se poate observa că populația masculină este în scadere fată de populația feminină cu 1,78 %, iar pe total se înregistrază o tendință descrescătoare a populației.

POPULATIA PE MEDII DE VIATA

tab nr. 1.2

În cadrul acestui tabel se poate observa că din punctul de vedere al mediului de viață, populația din mediul urban a crescut cu 6 900 persoane în anul 2003 față de anul 1995, spre deosebire de cea din mediul rural, care în aceeași perioada a scazut cu 15 243 de persoane.

POPULATIA PE LOCALITATI

LA 1 IULIE 2003

tab nr. 1.3

Din acest tabel se constată că ponderea populației din municipii si orașe în total populație pe județ a crescut în perioada 1997 – 2003 cu 1,62 %, iar gradul de urbanizare al județului Vâlcea este de 41,3%.

TURISMUL VÂLCEAN

Tinuturile cu un pitoresc fara seaman si bogatia apelor tamaduitoare, cu care bunul Dumnezeu a înzestrat judetul Vâlcea, au favorizat dezvoltarea unui turism in primul rând balnear. Apele minerale de la Calimanesti – Caciulata, de la Baile Govora si Baile Olanesti fac adevarate minuni in tratarea unui spectru larg de afectiuni.

Baile Govora poseda factori naturali de cura balneara: ape cloruro-sodice iodurate, bromurate, sulfuroase, namoluri minerale si sapropelice, tratamentele facându-se tot timpul anului pentru afectiuni ale aparatului locomotor, ale aparatului respirator, afectiuni neurologice periferice si centrale.

Baile Olanesti este si ea o statiune permanenta, cu ape oligominerale , slab sulfuroase, hipotone, cloruro-sodice, calcice, magneziene, bicarbonatate, iodurate, sulfuroase si bromurate, care alina suferintele provocate de afectinui ale tubului digestiv si ale glandelor anexe, ale rinichilor si ale cailor urinare, ale bolilor metabolice (guta, diabet, obezitate), ale bolilor alergice, cutanate si respiratorii.

Apele statiunii Calimanesti-Caciulata se folosesc în tratarea afectiunilor tubului digestiv, al celor hepatobiliare, a rinichilor si cailor urinare, în bolile de nutritie si metabolice, în afectiuni ale aparatului locomotor, neurologice periferice profesionale. Sunt ape termanle (12 – 49,5 grade Celsius) si atermale, cu efecte curative uneori miraculoase.

Doua statiuni montane – Voineasa si Vidra – aflate la peste 1.200 m altitudine, ofera o placuta reconfortare si practicarea unor sporturi de iarna si vara.

Traseele turistice vâlcene îi calauzesc pe doritori spre cele mai felurite puncte de interes: muzee, case memoriale, târguri taranesti, jone folclorice peisaje montane, pesteri , chei salbatice, rezervatii de flora si fauna, etc. De-a lungul lor exista posibilitati de popas: aproape 150 de hoteluri, vile, campinguri moteluri, cabane. Cea mai cunoscuta societate de turism a judetului, care ofera servicii de calitate clientilor sai, este S.C.Alutus S.A.

Printre alte obiective turistice de mare interes se mai numara si:01

– Schitul Ostrov care a fost ctitorit de catre Neagoe Basarab si sotia sa Despina

si se afla pe o insula în mijlocul rîului Olt , aproape de Calimanesti . Aici s-au calugarit Despina , sotia lui Neagoe Badsarab si Teofana , mama lui Mihai Viteazul..

– Casa Memoriala Anton Pann gazduita de un edificiu, datând din secolul XVIII , în care scriitorul a locuit între anii 1826 –1828 si 1835-1837. A fost inaugurata pe 10 decembrie 1967.

– Muzeul de Arta “Casa Simian” care s-a construit în anul 1921 printr-o donatie a familiei Capeleanu . Muzeul contine un valoros patrimoniu artistic, cu opere de Tonitza, Grigorescu, Pciurea, Baba, Pallady .

– Muzeul Satului Vâlcean este amenajat în aer liber la 6 km de Râmnicul Vâlcea si a fost deschis în 1974. Cuprinde 67 de case construite în stil arhitectonic vâlcean care contin o interesanta colectie de instalatii tehnice traditionale. Deasemenea, aici sunt reconstituite o scoala, un han, o stâna si câteva ateliere mestesugaresti.

– Parcul Mircea cel Batrân se afla în centrul orasului si este unul dintre cele mai iubite locuri de plimbare ale vâlcenilor.

– Gradina pubilca Zavoi inaugurata ca loc de plimbare în 1856. Decor natural deosebit, în care nuferii sunt o aparitie inedita .

– Parcul Ostroveni un loc ideal pentru relaxare în weekend, amenajat cu bazine, terenuri sportive si debarcader, sat de vacanta si gradina zoologica.

Pentru judetul Vâlcea, turismul reprezinta unul dintre sectoarele cu mare potential de dezvoltare în cadrul economiei regionale si un excelent mijloc de afirmare a identitatii culturale.

1.6 ORAȘELE JUDEȚULUI

MUNICIPIUL RÂMNICU VÂLCEA

Resedinta judetului Vâlcea – este asezată în zona dealurilor subcarpatice, pe malul drept al Oltului, pe unul din principalele drumuri nationale (DN 7), care leaga Capitala de Sibiu si drumul international E 15 A, care strabate tara de la vest spre sud.

Râmnicul are o populatie de peste 100.000 locuitori, aflându-se la intersectia unor drumuri stravechi, unde se întretaiau “drumul Oltului”, “Calea Traiana” cu “drumul Argesului” din est, “al Jiului” din vest si “al sarii” din sud. Este situat la sudul Carpatilor Meridionali, pe “traseele” inferioare ale Oltului; orasul este strajuit la vest de dealurile Cetatuia, Petrisor si Troian, iar la est de malurile Oltului.

Exista dovezi ale existentei vietii locuitorilor pe aceste meleaguri înca din cele mai vechi timpuri. Sapaturile arheologice au scos la iveala importante marturii istorice. Astfel, în satul Valea Râii, lânga Râul Sarat, se afla o asezare din epoca bronzului, care apartine culturii Verbicioara. La Stolniceni, pe urmele unei vechi asezari dacice, s-au descoperit ruinele unui castru roman – Buridava -, iar la Cazanesti s-au gasit urme de ceramica romana.

Râmnicul este atestat documentar într-un hrisov al lui Mircea cel Batrân, la 20 mai 1388, si în timpul domniei acestuia devine oras domnesc. Situat la rascrucea unor importante drumuri comerciale a favorizat dezvoltarea schimburilor, Vâlcea devenind un important centru comercial românesc.

Începând din secolul al XVII – lea, Râmnicu Vâlcea devine si un centru tipografic. Aici în 1643 îsi deschide portile prima fabrica de hârtie din Tara Româneasca; tot aici domnitorul Constantin Brâncoveanu, în anul 1705, instaleaza o tiparnita, în fruntea careia aduce pe unul dintre cei mai luminati carturari ai timpului, Antim Ivireanu.

De sub teascurile acesteia apar printre altele: primul “Manual didactic si de norme etice “ , una dintre primele “ Gramatici “ în limba româna, scrisa de Ienachita Vacarescu. Dintr-o statistica a anilor 1508 – 1830 reiese ca în cele 31 de centre tipografice existente, Rânmicu Vâlcea avea un loc de frunte, alaturi de Bucuresti, Iasi, Blaj, Brasov.

Secolul XVII înscrie orasul si printre principalele centre mestesugaresti de prelucrare si comercializare a lemnului si vinului. Astazi orasul este o puternica cetate a industriei românesti, o moderna asezare urbana. Cartierele Ostroveni, 1 Mai, Petrisor, Traian, Nord, Sud ca si minunatul centru dau personalitate si originalitate acestei asezari moderne.

Industria orasului este reprezentata de cele doua unitati emblematice pentru întreaga industrie româneasca – S.C. OLTCHIM S.A. si UZINELE SODICE GOVORA S.A.

La S.C OLTCHIM S.A. se fabrica peste 70 de produse necesare industriei, agriculturii si constructiilor, exportate în 40 de tari ale lumii.

UZINELE SODICE GOVORA S.A exporta cca. 50% din productie, realizata dupa o experienta de 30 de ani. Produsele sunt exportate si apreciate în peste 40 de tari din lumea întreaga.

Industria constructoare de masini este reprezentata de Societatea Comerciala, cu capital mixt franco-român, VILMAR S.A Râmnicu Vâlcea si HERVIL Râmnicu Valcea. VILMAR este în România principalul producator de utilaje, utilaje si echipamente pentru industriile: chimica, petrochimica, de extractiea petrolului energetica, miniera, metalurgica, alimentara, nucleara, electrotehnica, a cauciucului, a celulozeisi a hârtiei, a transporturilor (feroviare si rutiere), a materialelor de constructii. HERVIL produce o gama foarte larga de echipamente pentru actionari hidraulice pe care le livreaza atât întreprinderilor din tara, cât si la export.

S,C. VÂLCEANA S.A. din Râmnicu Vâlcea este recunoscuta pentru calitatea încaltamintei si îmbracamintei din piele. Ea exporta o buna parte a produselor sale în Germania, Italia, Cipru, Israel etc.

Industria alimentara a orasului dispune de fabrici moderne care livreaza pietei conserve de legume si fructe, carne si preparate din carne pâine, lapte si preparate din lapte, bauturi alcoolice si racoritoare Agricultura a realizat în anii 1994 si 1995 prin producatorii individuali si asociati, cele mai mari productii de grâu si orez din tara. Sectorul zootehnic, cu un imens potential înca neexploatat pe deplin, se afla si el în plina afirmare. OBIECTIVE TURISTICE:

Unitati Muzeale:

-Muzeul judetean de istorie;

-Sectia de arta plastica a Muzeului judetean;

– Colectiile de etnografie si arta populara din comuna Bujoreni care este un muzeu în aer liber;

-Complexul muzeistic Gh. Magheru;

-Casa memoriala “Anton Pann”, construita în stilul arhitecturii traditionale românesti. Sunt expuse obiecte si lucrari apartinând lui Anton Pann, precum si o bogata colectie de manuscrise si editii principale ale operei sale.

Vetre Istorice:

-Buridava aflata la marginea satului Stolniceni ridicata de romani pe urmele unei puternice asezari dacice.

Monumente Voievodale:

-Cetatuia aflata pe dealul cu acelasi nume, strajuieste poarta nordica a Râmnicului, construita între anii 1677-1680 de ierarhul Teodosie pe ruinele alteia vechi, renovata în 1850-1853;

-Ctitoria lui Mircea Voievod – zidita de Mircea Voievod, fiul lui Mihnea cel Rau, înainte de 1510;

-Ctitoria lui Patrascu Voda, zidita de acesta între anii 1554-1557;

-Complexul arhitectonic al Episcopiei, care a jucat un rol însemnat în istoria culturii românesti.

Statuile Râmnicului:

-Monumentul Independentei aflat la poalele Dealului Capela, la capatul Bulevardului Tudor Vladimirescu, ridicat în 1915, în memoria eroilor pentru independenta patriei (1877-1878), de catre sculptorul I. Iordanescu;

-Obeliscul 1848 si Placa memoriala dedicata Revolutiei de la 1848 aflate la poalele dealului Troian, ridicate în 1073 în amintirea anului revolutionar 1848, pe locul unde se afla tabara generalului Gh. Magheru;

-Bustul monumental Constantin Brâncoveanu, opera sculptorului râmnicean C. Mihailescu, inaugurat în 1913;

-Statuia lui Barbu Stirbei ridicata în 1912-1914;

-Statuia lui Mircea cel Mare ridicata în anul 1966;

-Bustul monumental Nicolae Balcescu;

-Placa memoriala 1848;

-Bustul lui Traian;

-Bustul lui Anton Pann.

Locuri de Odihna si Agrement

-Parcul Mircea cel Batrân, situat în centrul municipiului;

-Parcul Zavoi aflat între malul Olanestiului si iazul morilor;

-Dealul Capela situat la o altitudine de 440 metri în partea vestica a asezarii de pe malul Oltului;

-Baza de agrement si popasul turistic Ostroveni, aflat la sud de cartierul Ostroveni, cu bazine de înot (apa sarata si dulce) si locuri de parcare .

MUNICIPIUL DRAGASANI

Situat pe malul drept al Oltului, la intersectia unor importante drumuri comerciale ce vin de la Craiova , Slatina , Pitesti ,Târgu Jiu si Râmnicu Vâlcea, localitatea s-a dezvoltat înca din vechime ca târg. Orasul s-a ridicat pe locul si în jurul Castrului roman Rusidava de pe limesul Altuan, construit în vremea împaratului Hadrian. Ruinele acestui castru sunt situate în zona actualului Cartier Momotesti, lânga “Drumul Domnului de Roua”. Tot pe aici trece si “Drumul roman”, întâlnit la circa 250 metri de soseua nationala. În urma investigatiilor efectuate în perimetrul vechii asezari, s-au gasit vase romane, caramizi, apeducte. Pe dealul Gârdestilor, în partea dreapta a pârâului Pesceana a existat o cetate dacica.

Prima atestare documentara a Dragasaniului dateaza din 7 iunie 1535.0 1 Vechi sunt si satele ce au intrat în componenta orasului Dragasani: Momotesti atestat la 12 iulie 1527, Zlatarei atestat la 10 august 1519 în unul dintre documentele lui Neagoe Basarab si Gârdesti atestat în 3 iunie 1548. În secolul al VXIII- lea, localitatea Dragasani apare mentionata ca târg. Localitatea se gaseste la 53 kilometri pe calea ferata si la 55 kilometrii pe drumul national de Râmnicu Vâlcea.

Despre evenimentele cu larg rasunet în istria românilor la care a luat parte si populatia din Dragasani ne amintesc monumentul bastionului sacru, ridicat în amintirea luptei dintre eteristi si turci din 1821, si bustul lui Tudor Vladimirescu din parcul central, dezvelit în 1970, opera sculptorului V. Nastasescu.

Orasul Dragasani, orasul de la poarta sudica a judetului, este renumit datorita celebrelor sale podgorii cunoscute înca din vremuri stravechi. Vinurile de Dragasani au participat, de-a lungul anilor , la diferite expozitii internationale si nationale, fiind rasplatite cu diferite medalii si diplome. Istoria viticulturii dragasenene este oglindita la Muzeul viei si vinului din strada 23 August.

Orasul Dragasani este un centru industrial dezvoltat având hidrocentrala pe râul Olt, constructii de masini ROTI AUTO- JENTI AUTO, industrie chimica si industria alimentara.

Sectorul agricol este foarte dezvoltat. STATIUNEA de CERCETARI Si PRODUCTIE VITICOLA din 1936 a obtinut câteva soiuri de struguri de mare productivitate si calitate deosebitsa. Agricultura mai cuprinde si sectorul cerealier si ferme zootehnice, complexe avicole si apicole. Populatia acestui centru urban este de 22693 locuitori.

În împrejurimi se pot vizita : comuna Ionesti, centru viticol si popas turistic, ruinele castrului Pons Aluti rezervatia de cerb lopatar, Stefanesti aflata la 5 kilometri de Dragasani unde se afla casa memoriala a folcloristului Teodor Balasel, Ctitoria din Serbanesti aflata la sud de Stefanesti, Schitul Dobruta Stefanesti monument istoric, Lungesti- monument istoric ctitorie a domnitorului Constantin Brâncoveanu, cu o valoroasa pictura de Pârvu Mutu realizata în 1700.

HOREZU

Oras situat în vestul judetului Vâlcea, în depresiunea subcarpatica cu acelasi nume ce face parte din Subcarpatii Oltetului, la confluenta pâraielor Râmnestilor, Ursanilor cu Luncavatul. La sud-vest se înalta Magura Slatioarei, la vest Dealul Coasta Cerbului, iar la sud Dealul Otesani Fata. Perimetrul construit se afla la altitudini cuprinse între 450 metri si 520 metri catre nord nord-vest

Prima scoala se înfiinteaza aici în 1838. Horezu este un traditional centru al ceramicii populare: din 1971 se organizeaza în luna iunie, TÂRGUL CERAMICII “COCOSUL DE HUREZ”.De altfel la Casa de Cultura se pooate vizita Expozitia de ceramica, iar diverse colectii de arta populara pot fi vizitate la mesterii din cartierul olarilor. Ceramica de Horezeu este realizata dintr-o argila extrasa din Dealul Neamtului.

Documentar Horezu este mentionat prima data în timpul lui Vlad Calugarul la 5 sptembrie 1487. Asezarea evolueaza initial ca loc de popas pe drumul de sub munte ce unea Râmnicul Vâlcea de Târgul Jiu. Dupa 1780 a devenit cunoscut ca Târgul Horezu . Populatia este de 7368 locuitori.

În împrejurimi se pot vizita: ansamblul de arhitectura medievala Mâmastirea Hurezu ctitorit de Constantin Brâncoveanu în 1607 – 1697, Costesti unde se gaseste o colectie muzeala de arhitectura Bistrita, Cheile Bistritei Vâlcene, Pestera cu Lilieci si Pestera Haiducilor. Manastirea monument istoric si de arhitectura Arnota ctitorita de Matei Basarab.

Cazarea turistilor în orasul Horezu este posibila la popasul turistic Stejarii.1

CALIMANESTI CACIULATA

Construind castrul de la Arutela, romanii au descoperit aici izvoare de ape minerale si termale pe care le-au folosit pentru vindecarea ranilor si înlaturarera durerilor reumatismale, continuând probabil mai vechile traditii dacice. Peste secole, într-un articol aparut în 1872 în “Curierul românesc” se mentioneaza efectul terapeutical acestor ape, iar doi animai târziu Dr. Meyer, trimis de domnitorul Grigore Ghica “sa caute ape minerale prin tara” a facut o scurta prezentare a celor descoperite în aceste locuri.

La mijlocul veacului trecut, diligenta lui Napoleon al III – lea al Frantei poposea aici pentru a lua apa necesara tratamentului recomandat acestuia de dr. Carol Davilla.

În 1868 se facea prima analiza chimica a apei si cinci ani mai târziu aparea recunoasterea internationala a acestora, prin medaliile obtinute la expozitia de la Viena. La expozitia internationala de alimentatie si ape minerale de la Bruxellles, din anul 1983, probele de ape minerale de aici au fost distinse cu “Diploma de Grand Prix” si medalia de aur. Astazi, mii de tursti din tara si de peste hotare sosesc pentru tratament, odihna sau refacerea potentialului de munca în aceasta statiune de pe valea Oltului. O statiune veche ca atestare, dar noua prin arhitectura si dotarile medicale, o adevarata perla a Oltului.

Asezare geografica

Orasul este situat la poalele Carpatilor Meridionali, în depresiunea Jiblea – Berislavesti, pe partea dreapta a Oltului, dominata în pareta de nord de evantaiul format de muntii Cozia(1668 metri) – Narutu (1509 metri), munceii Lotrisorului, defileul Oltului si valea Lotrisorului. Altitudine 260 – 280 metri, climat blând, colinar, fara schimbari bruste de temperatura (media anuala +10 grade Celsius), deosebit de favorabil curei balneare, în tot timpul anului. Durata mare de stralucire a soarelui, regim moderat al vânturilor pe directia nord – sud, aer mereu împrospatat de padurile din apropiere.

Cai de Acces

Drumul national 7 sau european 81, Bucuresti – Râmnicu Vâlcea 175 kilometri, Calimanesti – Caciulata 18 kilometri, cale ferata.

Factori Naturali de Cura

Ape minerale sulfuroase, clorurate, bromurate, sodice, calcice, magneziene,în majoritate hipotone cu o mineralizare totala cuprinsa între 0,5 –11,49 g/l provenite din izvoare naturale si din sonde, folosite atât în cura interna cât si în cea externa.

Indicatii Terapeutice

La Calimanesti – Caciulata – Cozia se trateaza cu excelente rezultate afectiunile reno – urinare, sechele postoperatorii ale rinichilor si cailor urinare, afectiunile tubului digestiv si glandele anexe

Apele termale din zona si celelalte dotari de care dispune statiunea maresc mult aria afectiunilor tratabile. Astfel, se trateaza aici bolile aparatului locomotor, spondioza, poliartrite, spondiliteanchilozante, discopatii, sechele posttraumatice, entorse etc.

Microstatiunea Cozia dispune de o sectie ultramoderna de hidroterapie, care cuprinde, între altele, dus subacval si dus scotian, bai galvanice cu acid carbonic, si namol sapropelic si saune.

Pe lânga procedurile balneare se aplica si tratamente cu produse geriatrice. Statiunea dispune de cabinete de cosmetica si stomatologie. Toate tratamentele în aceasta statiune se excuta în 7 baze de tratament, dotate cu aparatura moderna.

Baza de Cazare si Alimentatie Publica

Cazarea se face în hotelurile Central din Calimanesti, Vâlcea din Caciulata, Cozia si Oltul din Cozia, case de odihna , casute în popasurile turistice Seaca, Arutela, cât si în Casa de odihna si tratament a sindicatelor.

Masa se serveste în pensiuni, restaurante, bufete, ceainarii si terase. Pentru agrement: sala de jocuri mecanice, popicarie mecanica, cluburi, terenuri de sport, plimbari cu vaporasul sau barca pe lacul de acumulare, piscine acoperite si descoperite cu apa termala drumetii în masivul Cozia . Excursii pentru vizitarea monumentelor istorice si a celor mai pitoresti zone din judetul Vâlcea si în judetele limitrofe, cinematografe spectacole cultural artistice, teatru, manifestari sportive

Obiective Turistice

– Complexul arhitectural si ctitoria lui Mircea cel Mare de la Cozia a fost zidit între anii 1386-1388, monument de arhitectura medievala româneasca. Cozia a fost principalul model al arhitecturii religioase din Valahia vreme de patru secole.

– Castrul Arutela (137 –138 era noastra)

– Rezervatia naturala Cozia, cu o suprafata de 5.000 hectare, reprezinta o arie cu o valoare peisagistica deosebita în care mediul natural nu a suferit modificari însemnate prin activitatea antropica anterioara si în care se mentine un echilibru între factorii de mediu si activitatea umana.

– Parcul Ostrov este un parc minunat destinat plimbarilor si odihnei, fiind înconjurat de apele învolburate ale Oltului.

BAILE OLANESTI

Aflat într-un pitoresc cadru natural, cu o clima placuta si bogate resurse hidrominerale, statiunea s-adezvoltat din vremuri stravechi. Unii certcetatori afirma ca numele localitatii Olanesti provine de la olanele din care se faceau apeductele romane din aceasta statiune .

Localitatea este atestata documentar în 1527, când voievodul Radu de la Afumati întareste fratelui sau Albu si spatarului Radu toate propietatile pe care le-a avut Radu Goran în Olanesti.

Descoperita pe la mijlocul secolului al XVIII – lea, analizate din punct de vedere chimic în 1830 si mentionate în 1837 în prima lucrare de balneologie generala aparuta în România, apele minerale ale acestei statiuni au primit medalia de aur la expozitia internationala de la Viena din 1873. Calitatile terapeutice ale apelor minerale de la Baile Olanesti sunt cotate astazi pe acelasi plan cu cele de al Baden Baden, Karlovy – Vary, Aix les Bains etc.

Asezare Geografica

Este asezata pe valea râului Olanesti, într-un cadru natural deosebit de încântator, în partea dreapta a vaii Oltului la 18 kilometri de municipiul Râmnicu Vâlcea, altitudine 450 metri, în mijlocul unei depresiuni subcarpatice, închisa spre nord de coline si dealuri, având între 900 – 1000 metri altitudine.

Climat cu influente mediteraneene cu presiunea atmosferica cuprinsa între 742,2 m iarna si 738,2 mm vara, nebulozitatea în general scazuta, temperatura medie anuala este de 8,5 grade Celsius si verile sunt racoroase iar verile sunt blânde. Vegetatia bogata determina ozonificarea puternica a atmosferei.

Cai de Acces:

-Cale ferata Bucuresti – Sibiu cu oprire în Râmnicu Vâlcea ;

-Drumul National 7 (E 81 ) Bucuresti – Râmnicu Vâlcea + drumul national 64 A pâna în statiune ;

– Drumul national 67 Târgu Jiu – Râmnicu Vâlcea + drumul national 64 A

– Dragasani – Râmnicu Vâlcea + drumul natiomal 64 A ;

Indicatii Terapeutice

În statiunea Baile Olanesti profilul major este tratarea bolilor aparatului urinar, ale bolilor aparatului digestiv si glandelor anexe : ficat, vezica biliara , pancreas , a bolilor de nutritie si de metabolism. În ultimul timp a luat amploare tratarea bolilor alergice, atât cele cutante, digestive, cât si bolile alergice respiratorii .

Folosirea apelor sulfuroase din izvoarele 7 si 15 de la Olanesti în tratarea afectiunilor alergice de tipul urticariei, purigo eczemelor si a altora, administrate în cura externa, cât si per os si injectat, au trecut cu succes proba timpului.

În asociere cu profilul major se mai trateaza la Olanesti boli ale sistemului nervos central si periferic, reumatismul cronic degenerativ si abarticular, precum si boli ORL si ginecologice .

Statiunea are si o baza de tratament cu instalatii pentru bai calde cu apa minerala la cada. Exista 24 de buvete de unde pacientii iau apa minerala în conditii de maxima igiena, instalatii pentru inhalatii si aerosoli, sala pentru gimnastica medical, masaj si împachetari de parafina.

Baza de Cazare si Alimentatie

Cazarea se face în hotelul Olanesti, Parâng, case de odihna toate dotate cu încalzire centrala si casute la popas turistic. Masa se serveste în restaurante bufete, terase, pensiuni si ceainarii.

Obiective Turistice

Monument Istoric provenit din Albac satul lui Horea ;

Valea Cheii drumul national 64 A, în stanga spre vest .

BAILE GOVORA

A fost declarat oras în anul 1927 si are o populatie de circa 3000 de locuitori. Vechile hrisoave aduc prima mentiune despre izvoarele minerale din Govora, la 21 septembrie 1949. Se vorbeste despre hotarele Occinei Hinta, întarita lacasului monahal de catre voievodul Radu cel Mare, care sunt fixate si la “ Vârful care fierbe” situat între Gatejesti si Prajila de unde actualmente se extrage apa minerala . Din aceasta informatie se poate trage concluzia ca apele din “Vârful care fierbe” au fost folosite empiric înca din evul mediu

Doctor A. Bernard – conducatorul laboratorului de chimie al univresitatii din Bucuresti – efectueaza primele analize chimice ale apelor minerale în 1884, iar în 1886 acestea sunt reanalizate de catre inginerul Anghel Saligny, începându – se folosirea lor pe scara mai larga la tratarea militarilor suferinzi . Tot în acest an generalul dr. N Popescu Zorileanu studiaza apele din punct de vedere al actiunilor fiziologice si terapeutice; in urma rezultatelor obtinute, se iau masuri de captarea izvoarelor si construirea stabilimentelor de bai, de vile si de hoteluri si de organizarea transportului bolnavilor pâna în statiune.

Asezare Geografica

Este situata la o altitudinede 330 – 380 metri pe valea pârâului Hinta, într – o zona cu farmec deosebit. Este asezata în zona subcarpatica a Vâlcii, la 20 kilometri de Râmnicu Vâlcea. Beneficiaza de un climat dulce, cu influente mediteraneene, cu veri racoroase si ierni blande si de o serie de factori naturali de cura care au creat faima statiunii.

Factori Naturali de Cura

– Apele minerale, renumite pentru calitatile terapeutice si varietatea lor ;

– Namolul mineral si namolul sapropelic fosil ;

Indicatii terapeutice

Aici se trateaza:

Afectiuni ale aparatului respirator ;

Afectiuni ale aparatului locomotor ;

Afectiuni neurologice periferice si centrale ;

Anumite boli asociate ;

Statiunea dispune de :

Instalatii pentru bai calde cu ape minerale iodurate ;

Bazin cu apa minerala;

Instalatii pentru împachetari cu namol cald ;

Instalatii pentru bai cu esenta de brad ;

Instalatii pentru kinoterapie ;

Buvete cu apa minerala pentru cura interna ;

Aerosoli ;

Posibilitati de investigatie functionla si în scop diagnostic ;

Baza de Cazare si Alimentatie

Cazarea se face în Hotelul Parc, Oltenia, case de odihna si doua popasuri turistice, Casa de odihna a sinducatelor. Alimentatia publica se face prin restaurante, pensiuni, bufete, ceainarii, terase.

Agrement

Sala de jocuri mecanice ;

Popicarie în aer liber ;

Cluburi ;

Biblioteci ;

Sala de cinematograf si spectacole de teatru ;

Terenuri de sport ;

Strand în aer liber cu apa iodata si dulce ;

Excursii pentru vizitarea unor locuri istorice ;

Obiective turistice :

Muzeul de istorie si carte veche ;

Manastirea Dintr-un Lemn ;

Manastirea Surpatele ;

Piscul Baba Floarea ;

BREZOI

Oras situat în nordul judetului Vâlcea. Asezat pe valea Lotrului în apropierea confluentei acestuia cu Oltul în depresiunea Lovistei unde ocupă compartimentul cu acelasi nume din sud vestul acesteia .

Situat în cadrul pitoresc al unei depresiuni intramontane, orasul este strajuit la nord de culmile Muntilor Lotrului, în imediata sa apropiere aflându – se vârful Turtudeanu sau Brezoi si la sud Muntii Capatânii .

Prima atestare documentara dateaza din 1576 într – un document emis de cancelaria lui Radu Paise, când apare cu numele actual.01 Loclitatea s – a dezvoltat pe fondul unor activitati legate de pastorit si lucrul la padure. Localitatea a fost declarata oras în anul 1968 .

Împreuna cu asezarile înconjuratoare localitatea are o populatie de 7555 locuitori . Lucrarile de amenajare hidroelectrica a Lotrului au favorizat dezvoltarea orasului în ceea ce priveste industria si aspectul edilitar .

În împrejurimi se pot vizita:

-Pe Valea Oltului, la circa 10,5 kilometri pe drumul national 7 european 81 Cornetu, ctitoria vornicului Mares Bajescu ;

-Copaceni ( 12 kilometri comuna Racovita ) unde se gasesc ruinele catsrului roman Praetorium ;

-Racovita cu ruinele unui alt castru roman ;

– Amenajarile hidro – electrice Lotru – Ciunget Malaia si Bradisor ;

-Muntii Lotrului si ai Capatânii ;

În aval pe Valea Oltului la 8 kilometri se afla popasul turistic Lotrisor.02

OCNELE MARI – OCNITA

Statiune sezoniera – functioneaza numai vara – localitatea are traditii vechi înca de pe vremea daco – romanilor, fiind legata de exploatarea sarii, existenta din abundenta aici .

În jurul anului 1833 se trece la folosirea apei sarate din asa numita “ Balta rosie” la bai calde încalzirea realizându – se cu bolovani încinsi pe foc. Primul studiu asupra acestor ape minerale s- a realizat în anul 1863 de doctor Patzelt din Bucuresti, care semnaleaza efectele terapeutice ale acestor ape .

În ultimele decenii s–au facut noi amenajari prin modernizarea vilelor, amenajarea plajelor, a bailor. A fost dat în functiune un restaurant, un cinematograf, un popas turistic modern cu bungalouri.

Cerectarile arheologice din zona atesta faptul ca în perimetrul actualei localitati Ocnita se afla Buridava dacica .

Asezare Geografica

Este situata între coline împadurite, la 8 kilometri de Râmnicu Vâlcea. Climat de deal si coline cu o temperatura medie ce oscileaza între 20 – 22 grade celsius .

Factori terapeutici

Apa lacului helioterm, namolul sapropelic fosil au facut vestita statiunea Ocnele Mari .

Mineralizarea apelor din Ocnita depaseste 250 g NaCl/l . De aici se extrage si solutia de sare concentrata principala materie prima a Combinatului de Produse Sodice Govora .

Baza de Cazare si Alimentatie Publica

Cazarea se face în vile precum si în bungalouri si casute. Masa se serveste la pensiune , restaurant , bufete.

Agrement

Cinematograf ;

Sala de spectacole, teatru, muzica , manifestari cultural – artistice ;

Terenuri de sport ;

Drumetii si plimbari în aer liber ;

Obiective turistuce :

Rezervatia arheologica Buridava Dacica ;

Expozitia de arheologie ;

Fagul Miului ;

Lacul Doamnei ;

Monumentul eroilor .

VOINEASA

Din Brezoi pe valea Lotrului, la 72 de kilometri de Râmnicu Vâlcea patrundem în statiunea Voineasa, înfiintata în 1981 .

Voineasa si împrejurimile sale daruiesc cele mai depline satisfactii iubitorilor muntelui si ai frumusetilor naturii. Muntii Lotrului, cu pajisti însorite între paduri de brad , molid si fag, vaile cu lacuri populate de pastravi, cu chei pitoresti si cascade înspumate, constitue o adevarata încântare.

Asezare Geografica

Este amplasata într – un cadru natural deosebit de pitoresc, pe valea râului Lotru, la poalele muntilor cu acelasi nume. Situata la o altitudine de 650 metri, inconjurata de paduri de conifere si foioase, cu un climat subalpin , blând, cu aer pur si ozonat, bogat în aerosoli si esente volatile de brad. Statiunea ofera în orice anotimp o atmosfera de liniste si deconectare.

Indicatii Terapeutice

Aici se trateaza: afectiuni ale aparatului locomotor, ale cailor respiratorii, nervoza astenica , surmenaj fizic si intelectual, alte boli asociate si odihna .

Agrement :

-Biblioteca ;

-Sali de vizionare de programe TV ;

-Club de vacanta cu discoteca s i jocuri distractive ;

-Sala de spectacole si proiectii filme;

-Terenuri de sport ;

-Excursii pentru vizitarea locurilor istorice si pitoresti din judet si din împrejurimi ; -Din Voineasa, pe soseaua în curs de asfaltare, se urca spre Valea Manaileasa, ajungându – se în statiunea Vidra.1

CAPITOLUL II

DELIMITAREA FORMELOR DE TURISM

2.1 TURISMUL BALNEAR

Vâlcea se înscrie printre județele cu fond balnear remarcabil, ceea ce a făcut ca activitatea balneară să aibă o veche tradiție și să cunoască o amplă dezvoltare aici.

Dincolo de evoluția circulației turistice din ultimii ani determinată de factori conjuncturali, neconcludenți pentru tendințele pe termen lung ale turismului balnear, cercetările și studiile efectuate asupra cererii turistice releva existenta unei importante cereri potențiale a populației românești pentru turismul de sănătate.

Prin urmare turismul balnear vâlcean are sarcina de a-și menține tradiția și renumele în condițiile unei concurențe tot mai aprige, de a se dezvolta și adapta tendințelor internaționale, pastrând însă produsul turistic balnear local nealterat.

Pe plan internațional, turismul pentru întreținere și repunere în formă este înțeles ca o noțiune superioară, pentru o oferta de servicii ce înglobeaza atât domeniul turismului balnear cât și turismul recreativ, de odihnă.

În ceea ce privește turismul balnear, pe piața europeană se constată noi tendințe:

– o îndepartare de cura medicală tradițională, catre servicii ce vizează menținerea sănătății, fitness și întreținerea frumuseții;

includerea în profilul stațiunilor a serviciilor de sănătate “nebalneare” – foarte scumpe în alte țări, cum ar fi tratamentele stomatologice, tratamentele cosmetice , etc.

specializarea unor stațiuni pentru cura recuperatorie și profilaxie pe segmentele copii si sportivi.

În privința turismului recreativ, asociat acum, în mod obligatoriu turismului balnear, constatăm schimbări importante în preferinșele populației, astfel:

se dorește combinarea activităților “cu specific balnear” cu plimbari în natură, scurte drumeții montane, cure de mișcare și activități sportive, plaja, baie, înot, etc.

sunt căutate atât ștrandurile termale în aer liber, pișcinele acoperite, saunele, terenurile de sport dar și spațiile amenajate pentru picnic, bowling, discotecile, sălile de spectacol, cazinourile, etc.

Toate acestea trebuiesc amplasate în stațiuni în așa fel încât accesul turiștilor să fie facilitat de amenajări (sosele , parcari) de infrastructura corespunzatoare.

Se apreciază că doar îmbinarea celor doua forme de servicii turistice – balnear și recreativ – poate duce la revitalizarea și dezvoltarea pe viitor a stațiunilor vâlcene.

În plus este necesară o rapidă modernizare a hotelurilor, pensiunilor, locurilor de campare și altor forme de cazare din ariile turistice menționate. Deasemenea este de dorit apariția formulelor de parteneriat public – privat la nivelul unor regiuni cu mare potențial turistic în domeniul balnear, în cadrul căruia să fie asociate întreprinderi hoteliere independente din mai multe stațiuni, puternic sprijinite de administrațiile locale.

Remodelarea complexelor balneare vâlcene, în sensul specializarii si adaptării noilor cerințe, la posibilitățile financiare ale clientelei interne și externe, este obiectivul esențial ce trebuie urmărit cu perseverență, eliminându – se totodată inadecvările functionale și organizatorice generate de vechiul concept al “turismului balnear de masa”.

Resursele hidrotermale deosebite ale județului nostru au dus la dezvoltarea în timp a unor stațiuni balneoclimaterice de renume.

Călimăneștiul , Olăneștiul , Govora și Ocnele Mari sunt nume cunoscute de toată lumea , cu o carte de vizită impresionantă.

BAILE OLANESTI – stațiune situată la 20 km. nord-vest de Râmnicu Vâlcea , este singurul loc din țară unde se efectuează tratament pentru desensibilizarea organismului la bolnavii cu diverse afecțiuni alergice, prin injecții cu apă minerală sulfuroasă izotonă ; deasemenea se mai fac tratamente pentru unele boli profesionale (intoxicatii cianice cu metale grele, Mg , Pb si Zn).

Stațiunea Băile Olănești este una dintre puținele localități din țară care întrunește în chip armonios doi factori naturali de cură: factorul climatic și factorul hidromineral constituit din apele minerale.

Băile Olănești ocupă primul loc printre stațiunile balneoclimaterice din România în ceea ce privește numărul de izvoare .1

Primele stabilimente balneare au fost ridicate la Olanești la începutul secolului al XIX-lea , iar renumele lor a facut rapid înconjurul Europei.

Medaliate cu aur la Expoziția Internațională de la Viena – 1873, apele minerale de la Olăneși au fost analizate din punct de vedere chimic încă din 1830. Cele peste 30 de izvoare minerale exploatate și astăzi , plasează Olaneștiul pe unul din locurile fruntașe în Europa , pe același palier cu Aix les Bains , Baden-Baden sau Karlovy-Vary.

Băile Olănești reprezintă singurul loc din țară unde se efectuează tratament pentru desensibilizarea organismului la bolnavii cu diverse afecțiuni alergice, prin injecții cu apă minerală sulfuroasă izotonă; de asemenea se mai fac tratamente pentru unele boli profesionale – intoxicații cu metale grele, Mg., Pb. Și Zn.

CALIMANESTI – CACIULATA – stațiune balneoclimaterică de mare renume se gasește amplasată la 18 km. nord de Râmnic , la altitudinea de 260 m. Cele 5000 de locuri de cazare și bazele de tratament moderne asigură un confort deosebit vizitatorilor.

Captate cu ajutorul unor sonde de mare adâncime (cca 1.200 m.), cele 12 izvoare de ape minerale atermale și doua termale , sunt folosite în tratamentul balnear de cura interna specific afectiunilor aparatului cigestiv , hepatobiliar , renal de nutriție și metabolism ; la Căciulata se fac și tratamente ale aparatului locomotor , ale sistemului nervos periferic și ale unor boil profesionale.

Pentru a evidenția calitățile terapeutice ale acestor ape e suficient sa amintim că Napoleon al III-lea , la recomandarea doctorului Carol Davila , se trata cu apa minerala adusă cu digilenta de la izvoarele din Călimănești.

În stațiune funcționeaza o secție clinica a Institutului de Medicina Fizica, Balneoclimatologie și Recuperare din București, precum și baza clinică a catedrei de specialitate din cadrul Institutului de Medicină și Farmacie din capitală.

BAILE GOVORA – stațiune renumită pentru tratamentul afecțiunilor respiratorii, O.R.L., digestive și ale aparatului locomotor.

Înfiintată în 1886 stațiunea Băile Govora este una dintre cele mai bogate din lume în ape minerale iodate – a doua din Europa – și unica în România , prin marea concentrare de elemente chimice aflate în apă.

Situată la 21 km. sud-vest de Râmnicu Vâlcea , la o altitudine de cca 350 m. într-o zona deluroasă , împădurită cu fag, stejar și brad, stațiunea beneficiază de un climat dulce, cu influențe mediteraneene, având un aer puternic ozonat, bogat în aerosoli și ioni negativi.

Băile Govora sunt recomandate în cure interne sau externe ale aparatului respirator, locomotor, ale sistemului neurologic periferic sau central și în anumite boli asociate.

Trebuie totuși să menționăm ca în aceste orașe stațiuni se practică doar așa numitul turism “la bai “, celelalte forme de turism “mai sportive” fiind înca într-un stadiu incipient.

2.2 TURISMUL MONTAN

Turismul montan beneficiază de condiții deosebite de cazare și petrecere a vacanțelor în stațiunile de acum celebre, Voineasa și Vidra.

Zona montană, reprezentând 1/3 din suprafața județului, oferă atracții formidabile: chei, cascade, peșteri, peste 80 de trasee marcate și întreținute, posibilitatea practicării alpinismului, schiului, pescuitului și vânătorii sportive, precum și numeroase puncte de belvedere.

În cadrul grupei montane Parang-Cindrel se înscrie și pitoreasca Valea Lotrului, aflată între Muntii Lotrului (2.224) si Muntii Latoritei (2.063). Se impun privirii peisaje alpine deosebite : forme glaciare sălbatice, asemănătoare cu cele din Alpi, defileul și cataractele Lotrului, lacurile glaciare din apropierea Obârșiei Lotrului de la Galbenul și Petrimanu, dar mai ales amplul domeniu schiabil din Muntii Latoritei.

Accesul în această zonă este favorizat de existența drumurilor naționale DN7, DN7A și Transalpina DN67A, care străbate de la sud la nord, la peste 2.000 m altitudine Muntii Parang si Cindrel.

Armonia teritoriului, priveliștile de o rara frumusețe din defileele Oltului, Lotrului, Lotrișorului și Bistriței, salba de lacuri de acumulare, dintre care nu putem să nu amintim Bradișorul și Vidra, pârtiile de schi și traseele turistice, toate la un loc fac ca turistul să se simtă bine și să revină în aceste locuri.

Zona montană a județului Vâlcea cuprinde de fapt patru perimetre oarecum distincte :

a) Stațiunile de pe Valea Lotrului, respectiv Voineasa, Vidra și Obârșia Lotrului;

b) Țara Loviștei din stânga Oltului, pe culoarul Curtea de Argeș, Șuici, Perișani, Câineni;

c) Parcul Național Cozia;

d) Zona Munților Căpățânii.

Fiecare dintre aceste patru perimetre are probleme specifice ce pot fi însă rezolvate pe termen mediu, astfel încât patrimoniul natural de care dispun, să poata fi pus în valoare.

a) Stațiunile de pe Valea Lotrului, respectiv Voineasa, Vidra și Obârșia Lotrului

Stațiunea Voineasa

Stațiunea Voineasa este o stațiune permanentă, situată într-un cadru natural deosebit de pitoresc, pe valea râului Lotru, la poalele munților cu același nume. Situată la o altitudine de 650 metri, înconjurată de păduri de conifere și foioase, cu un climat subalpin, blând, cu aer pur și ozonat, bogat în aerosoli și esnțe volatile de brad.

Stațiunea oferă în orice anotimp o atmosferă de liniște și deconectare.

puncte tari :

– zona montană cu resurse naturale, altitudine moderată (650-700 m), climat subalpin blând cu veri răcoroase și ierni blânde;

– atracții deosebite : pescuit în râurile Lotru, Voineșița și în lacurile Brădișor; vânătoarea în pădurile din împrejurimi;

– zona bine împadurită, propice exploatărilor forestiere.

puncte slabe:

– baza materială din turism, respectiv baza de cazare si tratament trebuie modernizate;

– inexistența unei baze corespunzatoare de agrement atât în ceea ce privește celelalte activități sportive;

– lipsa informațiilor privind traseele turistice din zonă.

Vidra este o stațiune montană aflată la peste 1200 m altitudine, care oferă o plăcută reconfortare și practicarea unor sporturi de iarnă și de vară.

puncte tari :

– zona montană, recomandată atât în sezonul rece cât și în cel cald, cu un peisaj și resurse naturale deosebite, propice practicării sporturilor de iarnă, altitudine 1400-1450 m, cu aer puternic ozonat, bogat în ioni negativi și esențe volatile de brad, grad de poluare zero

– baza de agrement : existenta unei pârtii de schi amenajate si a unei instalatii de transport pe cablu (telescaun); posibilitatea practicarii de schi nautic si alte sporturi pe apa;

– atracții deosebite : pescuit de păstrăvi în râul Lotru și în lacul Vidra, vânătoare în împrejurimi.

puncte slabe :

– baza materială, a carei construcție trebuie finalizată;

– alte amenajări, dotari și modernizări ce trebuie realizate cât mai curând.

Obârsia Lotrului, stațiune montană, aflată în curs de modernizare, permite practicarea sporturilor de iarnă, întâlnindu-se priveliști mirifice.

puncte tari :

– zona montană, recomandată atât în sezonul rece cât și în cel cald, cu un peisaj și resurse naturale deosebite, altitudine 1400 m., cu aer puternic ozonat, bogat în ioni negativi și esente volatile de brad, grad de poluare zero ;

– atracții deosebite : pescuit de păstrăvi în râul Lotru, vânătoare în împrejurimi , vizitarea lacului glaciar Câlcescu.

puncte slabe

– baza materială – în prezent existând doar un camping cu casuțe ;

– inexistența unei baze de agrement ;

– inexistența informațiilor privind traseele turistice din zonă .

b) Țara Loviștei din stânga Oltului, pe culoarul Curtea de Argeș, Șuici, Perișani, Câineni

Țara Loviștei din stanga Oltului este astăzi izolată de restul judeșului, neavând drumuri de acces asfaltate care să permită accesul turiștilor în zonă.

Esențial pentru acest perimetru este, prin urmare, să se realizeze modernizarea drumului ce leaga comuna Câineni de comuna Șuici din judetul Argeș.

Un asemenea traseu modernizat, plus legăturile lui cu Valea Oltului ar permite să readucem în actualitate problema turismului în Țara Loviștei. Ar fi fost posibil ca, în timp, aici să apară ceva asemanator culoarului Rucar-Bran.

c) Parcul național Cozia

Cu o suprafață de 17.100 ha, Parcul Național Cozia include spații importante din masivul Cozia și de asemenea spații muntoase din nord-vestul Munților Căpățânii, spațiu cunoscut sub numele de Narățu.

Dacă până în anul 1989 exista Rezervația stiințifică complexa Cozia-Narățu cu o suprafață de 7.092 ha, la data de 27 ianuarie 1990, Ordinul nr. 7 al Ministerului Aprlor, Padurilor si Mediului înconjurator stabileste obligativitatea organelor silvice de a gospodari în regim de protectie înca 12 arii în afara Muntilor Retezat, arii care erau numite Parcuri Nationale, între care se afla si Cozia.

La data de 4 decembrie 2000 în Monitorul Oficial al României nr. 625 este publicată Ordonanța de urgență nr. 236 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și a faunei salbatice, ordonantă ce completează în mod fericit legislatia privitoare la ariile naturale protejate în general si a Coziei în particular.

În condițiile actuale ale dezvoltării tehnico-economice și ale cerințelor societății, protecția factorilor naturali a devenit o problemă foarte complicată, ajunsă la un grad foarte înalt de institutionalizare, practic la nivel mondial. Integrată întrutotul fenomenului de globalizare a proceselor socio-politice, se află în preocupările multor organisme internaționale și guvernamentale specializate.

Oricare eșantion de ecosistem pentru a fi protejat trebuie inclus într-un program de supraveghere continuă și de cercetare în funcție de ambianța în care se află UINC (Uniunea Internationala pentru Conservarea Naturii, organism neguvernamental al ONU) a definit ca arie protejată orice teritoriu precis delimitat, organizat și amenajat și într-o anumită formă, în masură să raspundă la obiectivele de conservare specifice.0 1

Parcul natural reprezintă o arie cu o valoare peisagistică deosebită în care mediul natural nu a suferit modificări însemnate prin activitatea antropică anterioară și în care se menține un echilibru între factorii de mediu și activitatea umană.

Prin rezoluția celei de a X-a adunării generale a UINC (din noiembrie 1969, de la New Delhi) s-au adoptat definiția de parc național și recomandările către guvernele tuturor țărilor de respectarea normelor de constituirea unei astfel de unitati.

Parcul național este un teritoriu relativ întins, asociind ecosisteme puțin modificate sau nemodificate antropic, cu specii vegetale și animale, șisturi

geomorfologice, puncte fosiliere și fenomene geologice de interes deosebit stiințific și educativ, incluzând peisaje naturale de mare valoare estetică.

Este un teritoriu în care se aplică măsuri de ordin guvernamental pentru eliminarea oricăror intervenții de exploatare și pentru respectarea totala a condițiilor ecologice, geomoefologice și estetice care justifică instituirea parcului național. Un teritoriu posibil de utilizat în scopuri recreative, educative și culturale. În limitele parcului național pot fi și sunt cuprinse :

– rezervații științifice;

– rezervații naturale sub regim privat care nu pot fi supuse controlului statului;

– rezervații speciale de conservare;

– arii populate și exploatate supuse unor planuri de amenajare, sunt admise numai lucrări de întreținere a ecosistemelor.

Managementul unui parc natural cuprinde lucrările practice necesare transpunerii în practică a conceptelor și planurilor privind ocrotirea și utilizarea teritoriului parcului.

Sarcinile administrației parcului se clasifică în 4 domenii principale:

1.sarcini de conducere și coordonare în interiorul parcului;

2.elaborarea și asigurarea relațiilor de comunicare între parc și instituțiile externe, ca și în interiorul parcului;

3.răspunderea pentru realizarea practică a sarcinilor fixate în cadrul parcului pe tema ocrotirii naturii, întreținerii peisajului, educației ecologice, turism;

4.îndeplinirea sarcinilor proprii de cercetare, ca și inițierea și acordarea de premii și titluri în domeniul cercetării științifice.

Responsabilitatea în ceea ce privește administrarea parcului revin în egală masură Directorului (administratorul principal), Consiliului de administrație și Consiliului științific (alcatuit din membrii titulari si membrii de onoare). Aceste componente trebuie să colaboreze strâns evitându-se orice disfuncționalități în circuitul informativ decizional.

d) ZONA MUNTILOR CAPATÂNII

Munții Căpățânii, ce se întind de la Călimănești până la Vaideeni sunt încă insuficient cunoscuți și puși în valoare.

În Munții Căpățânii cele mai ridicate altitudini se înregistrează în partea de vest a masivului Narățu (1.550m. în Cârligele Olanestilor). Din acest nod orografic

pornesc spre nord numeroase contraforturi muntoase scurte și înclinate iar spre Olt, culmi cu aspect de muchii punctate de vârfurile: Sturii -1380m, Foarfeca – 857m, Plaiul Lotrisorului -876m, vârful Olaneștilor -1416m, Dosul Pamâmtului -1219m, Fruntea lui Dat -1179m.

Mai departe spre vest, cel mai cunoscut masiv este Buila-Vânturarița1849m, care prin formele de relief, componentele învelișului vegetal și elementele de faună, ca și prin peisajele specufice merită a fi inclus într-o arie protejată de mari dimensiuni, mai ales ca exista deja rezervatii naturale cu protectie stricta în perimetrul sau.

Marcarea traseelor, construcția refugiilor și a cabanelor în zonă, popularizarea prin hărți și pliante a acestui parc supranumit “Piatra Craiului” a vâlcii ar fi doar câteva măsuri ce ar putea contribui substanțial la introducerea Munților Căpățânii în circuitul turistic național si internațional.

Toate localitațile “de sub munte” au sarcina să-și alaboreze propriile strategii de dezvoltare a turismului în zonă, ținând seama de această avuție.

Popularizarea traseelor turistice tradiționale, marcarea unor itinerarii noi, amenajarea de locuri de campare, cabane, pensiuni, puncte de informare, toate la un loc pot stimula turismul și pot reînvia tradiția turismului în zona montană, adică drumeția.

2.3 TURISMUL CULTURAL SI MONAHAL

Turismul cultural este forma de turism care poate asigura valorificarea integrală a resurselor turistice antropice și în primul rând a patrimoniului cultural.

Patrimoniul cultural istoric județean care înglobează bunuri mobile și imobile cu valoare deosebită, este o marturie a potențialului creator al oamenilor de pe aceste locuri binecuvântate de Dumnezeu, ale “Olteniei de sub munte”.

Valoarea deosebită a zestrei patrimoniale este conferită atât de componentele arheologice cât și etnografice, respectiv monumente, muzee în aer liber (Muzeul Satului de la Bujoreni, Culele de la Maldarești), precum și mai ales splendida arhitectură de cult, reprezentativă pentru evul mediu românesc.

Salba de biserici si manastiri construite de voievozii munteni din judetul Vâlcea constituie un serios motiv de mândrie locala dar si nationala.

Aici în “Oltenia de sub munte” se afla cateva dintre perlele României, constructii arhitectonice unicat, de o inestimabila valoare, simboluri ale trecutului si prezentului ortodoxiei pe aceste maleaguri.

Vatră de spiritualitate potrivită pentru liniștea sufletească județul Vâlcea renumit pentru frumusețea și varietatea peisajului ocupă locul I în ceea ce privește gradul de concentrare al mânăstirilor, multe din acestea fiind unicat precum mânăstirea Cozia, Hurezi, Govora, Bistrița, Dintr-un Lemn, Surpatele, Arnota și Episcopia Râmniculu.

Mânăstirea Arnota este situată la 56 km. de Rm. Vâlcea pe teritoriul comunei Costești, capodopera a arhitecturii românesti din acel veac a fost ridicată în anul 1634 de către Matei Basarab la începutul domniei sale, a fost reparată și extinsă de Constantin Brâncoveanu între anii 1705-1706 și apoi “preînnoită” între anii 1852-1856 de către domnitorul Barbu Știrbei.

Reparatiile ulterioare nu au schimbat trasaturile initiale ale arhitecturii, picturii si sculpturii. O superba piatra tombala realizata de sculptorul sibian Elias Nicolai întregeste mormântul domnitorului care este completat cu o frumoasă frescă vitivă realizată de pictorul Stroie din Târgoviște.

Mânăstirea Bistrița situată la 43 km. de Rm. Vâlcea pe teritoriul comunei Costești este ctitoria boierilor Craiovești și a fost ridicată între anii 1492-1493, apoi reparată de Constantin Brâncoveanu în anul 1684.

Aici se găsesc moaștele Sfântului Grigore Decapolitul aduse de Barbu Craiovescu în anul 1497.

Mânăstirea Cornetu este situată la 45 km. de Rm. Vâlcea pe Valea Oltului în comuna Racovița, la 2 km. de gara Cornetu.

Mânăstirea Cozia a fost zidită între anii 1386-1388 de către Mircea cel Bătrân, monument de arhitectură medievală românească, pe plan triconic, cu o savantă decorație a fațadelor.

Cozia a fost principalul model al arhitecturii religioase din Valahia vreme de patru secole. În chiliile sale și – au găsit adăpost mari cărturari precum Filos-Filoftei, Mardarie Cozianul,

Ghanadie Cozianul și alții. Două morminte voievodale adăpostesc osemintele marelui ctitor Mircea cel Bătrân și ale mamei lui Mihai Viteazul, Tofana.

Mânăstirea Dintr-un Lemn se află la cca 30 km. de Rm. Vâlcea și a fost ridicată de Ancuța, fiica Doamnei Chiara și a lui Mircea Ciobanul și așa cum spune legenda a fost construită dintr-un singur lemn de stejar.

Mânăstirea Frăsinei situată la cca 25 km. de Rm. Vâlcea, în comuna Muereasca. Biserica cu hramul “Adormirea Maicii Domnului”, cu întregul ansamblu de clădiri în formă de cetate, este ctitoria Shântului Calinic, episcopul Râmnicului care a zidit-o între anii 1861-1863 când o și sfințește. Viața monahală de aici se călăuzește după cea de la Sfântul Munte Athos.

Mânăstirea Govora, ctitorie a lui Vlad Dracul a fost ridicată în deceniul al cincilea al veacului al XV-lea. Mânăstirea avea să devină un centru cultural de o deosebită vitalitate. Aici a luat naștere o școală de copiști și gramatici între care va strălucii Mihai Moxa, autorul primei istorii universale limba româna. Domnul Țării Românești Matei Basarab a înființat aici în 1637 o tipografie de sub teascurile căreia a ieșit Pravila de la Govora, cea dintâi carte de legi din cultura românească.

Mânăstirea Hurezi situată la 50 km. de Rm. Vâlcea, în orașul Horezu. Este unul din cele mai valoroase monumente de artă feudală din Țara Românească, o expresie desăvârșită a cunoscutului stil brâncovenesc și un depozit de cărți și manuscrise prețioase. După ce a devenit Domn al Țării Românești în anul 1688, Constantin Brâncoveanu a început lucrările de construire a complexului Hurezi, care au fost încheiate în anul 1697.

Mânăstirea Stânișoara se află pe teritoriul orașului Călimănești la 5 km. de gara Turnu, pe Valea Păușa-Stânișoara. În anul 1747 s-a zidit o biserică cu osardia lui Gheorghe Clucerul și a altor boieri din Pitești, pe vremea când ispravnic și egumen la Cozia era Ghenadie Trhimandritul. În anul 1788. Mânăstirea a fost pustiită de năvălitori, biserica arsă, iar călugării omorâți.

Mânăstirea Surpatele aflată în comuna Frâncești, satul Surpatele la 33 km. de Rm. Vâlcea și la 3 km. de Mânăstirea Dintr-un Lemn are hramul “Sfânta Treime”.

Mânăstirea Turnu aparține orașului Călimănești și se află la 600 m. de stația CFR Turnu. Este așezată sub muntele cel mare al Coziei, cu înfățișare de turn, de unde și denumirea de Mânăstirea Turnu. La Turnu au sihăstrit în chiliile de piatră care se văd și astăzi, mulți călugări necunosuți, într-una din ele sihăstrind chiar și mama celui dintâi episcop al Argeșului, Iosif, pe nume Marta, sfârșită din viață în anul 1793, anul instalării fiului său ca episcop.

Mulțimea mânăstirilor și schiturilor de pe actualul teritoriu al Episcopiei Râmnicului, se constituie în tot atâtea mărturii ale credinței și evlaviei noastre străbune, asupra istoriei naționale, ca și asupra puterilor creatoare ale poporului român. Fiecare în parte reprezinta un act de identitate națională, dovada peremptorie că dacă națiunea română s-a plamadit odata cu creștinismul ei, acesta s-a plantat organic într-un mediu a carui spiritualitate, mergand împreună și contopindu-se putea năzui spre una din cele mai fericite sinteze etnice ale Europei “popor ortodox de limba latină “.

Turismul “ la mânăstiri “ se dezvoltă constant și trebuie să apreciem aici, în mod deosebit, eforturile depuse de Episcopia Râmnicului pentru reconstrucția unor mânăstiri și pentru reamenajarea altora, unde s-au creat condiții deosebite, atât pentru viața monahală, cât și pentru vizitatori.

Obiectivele generale urmarite în acest domeniu pot fi sistematizate dupa cum urmează:

a) Susținerea acțiunilor de conservare, restaurare sau achiziționare de noi bunuri culturale; îmbogățirea pe această cale a colecțiilor existente și sprijinirea creării altora noi.

b)Realizarea unui centru de informații culturale inclusiv pentru turismul cultural religios, în care sa fie puse la dispoziția cetățenilor toate amănuntele necesare.

c) Extinderea și modernizarea, în locurile de pelerinaj a parcărilor, construirea unor unități de cazare moderne, a unor unități de alimentație publică cu specific local, a unor noi locuri de campare organizată etc .

d) Realizarea de către cei interesați a unoir itinerarii culturale și de pelerinaj în județ, intr-o gama variată și beneficiind de servicii deosebite .

e) Agrementarea circuitelor culturale cu focuri de tabără, gustări la iarbă verde cu specialități ale gastronomieii românești, degustări de vinuri cules de fructe de pădure, etc .

f) Încurajarea apariției unor evenimente cu tematică, care să se desfășoare în cladirile sau pe locurile cu valoare istorică.

g) Mărirea animației și atractivității muzeelor prin utilizarea de actori în costume de epocă, a spectacolelor de sunet și lumină, prin prezența meșterilor populari.

h) Diversificarea gamei de produse vîndute la muzee, inclusiv a obiectelor de cult specifice mânăstirilor.

i) Valorificarea pe plan internațional a valorilor de excepție ale patrimoniului județean prin schimburi internaționale cu organizarea de expoziții tematice sau ateliere de creație.

j) Îmbunătățirea infrastructurii generale a județului, cu precădere în zonele turistice, pentru a facilita accesul vizitatorilor în aceste puncte.

Vorbind despre itinerarii culturale, noi credem ca ar trebui ca zona “ Olteniei de sub munte “, formată din județele Vâlcea și Gorj să fie privită ca un singur “bloc cultural “ și prin urmare să fie proiectate astfel de itinerarii care să includă Cozia, Hurezul, Tismana și Polovragi, adică obiective din ambele județe.

Așa cum, în general se vorbește despre “ mânăstirile din Nordul Moldovei “ și nu despre cele din Suceava sau Neamț, așa și la noi ar trebui impusă sintagma “ mânăstirile din Oltenia de sub munte “.1

2.4 AGROTURISMUL

Agroturismul este cea de a patra direcție de dezvoltare a turismului vâlcean . Ca să cunoști cu adevarat Vâlcea , ca să descoperi bogăția peisajelor și patrimoniul cultural, să întâlnești locuitorii săi cu modul lor de viață, cu tradițiile și obiceiurile lor, există cu adevarat o singură posibilitate – vacanta la țara . În județul Vâlcea se întâlnește agroturism montan, viticol, pastoral și cultural.

Agroturism montan aferent zonei de nord a județului unde există un bogat fond cinegetic, iar în apele de munte un bogat fond de munte. Există posibilitatea practicării vânătorii și pescuitului. Se pot organiza în perioada sezonului de pescuit și vânătoare concursuri de de pescuit, vânat, urmate de organizarea unor mese cu meniuri bazate, în principal, pe preparate din vânat și pește.

Reprezentând o treime din suprafața județului, zona montană oferă atracții turistice variate: frumusețea peisajului, numeroase puncte de belvedere, chei, cascade, abruptur și stâncării, peșteri și un important domeniu schiabil. Domeniul schiabil însumează suprafețe considerabile în arealul Obârșia Lotrului, sub vârfurile Ștefan și Cărbunele, în apropierea stațiunii Vidra sub dealul Hoților și curmătura Vidruței. În stațiunea Vidra un loc important în cadrul ofertei de agrement îl poate constitui o bază pentru sporturi nautice. În acest sens există posibilitatea amenajării unui debarcader în apropierea zonei centrale a stațiunii dotat cu bărci cu rame, șalupe și vaporașe.

Agroturism viticol specific zonei Drăgășani și localităților limitrofe unde se găsesc importante domenii cultivate cu viță-de-vie. Regiunea este renumită atât pe plan intern cât și internațional pentru vinurile de o deosebită calitate. Totodată aici se mai întâlnește și o rețea de crame care atrage un anumit sector de turiști interesați în degustarea vinurilor și catalogarea buchetului acestora.

Agroturism pastoral practicabil atât în Depresiunea Subcarpatică Horezu, cât și în satele de oieri din depresiunile subcarpatice, sate dezvoltate din punct de vedere economic, dar care păstrează și elemente tradiționale de arhitectură, etnografie și folclor și unde există și posibilități de cazare în locuințe particulare.

Agroturism cultural valorificat prin diverse circuite, monumente culturale, istorice, arhitecturale, moderne sau medievale, precum și elemente de etnografie și folclor. Această formă de turism se poate practica în arealele:depresiunea Subcarpatică Horezu (Mânăstirea hurezi, Centrul de Ceramică Populară Horezu), Depresiunea Govora-Olănești (cu numeroase monumente istorice și arhitecturale), Dealurile Subcarpatice, Culoarul oltului, Munții Coziei. O iportanță aparte o poate avea turismul religios practicabil pe diferite itinerarii, bisericile și mânăstirile din județ sunt obiective turistice deosebit de valoroase.

Fermele si pensiunile agroturistice, raspândite pe întreg teritoriul judetului, practica un turism rural bine organizat, vâlcenii fiind recunoscuti pentru ospitalitatea lor În zona rurala a judetului poate fi admirata o extraordinara arhitectura populara foarte bine pastrată, mai ales în satele de deal și de la munte. Aceași vocație pentru frumos o vadește și ceramica populară de Horezu, arta țesutului covoarelor, costumele populare etc .

Asociația pentru turism rural, ecologic și cultural Rm.Vâlcea propune doritorilor vacanțe idilice, organizate în zone cu aer patriarhal, în contact direct cu natura, cu cazare în pensiuni agroturistice de doua și trei stele in localitatile: Calimanești, Govora, Horezu, Olanești, Mălaia, Vaideeni, Vlădești și Voineasa.

Prețurile convenabile sunt un argument în plus pentru turiști, pe langă frumusețea peisajului, existenta lacurilor de acumulare, izvoarele minerale si masivele de sare, munții cu traseele lor turistice, tuica de Vâlcea și cramele Drăgășanilor.

Început în 1994, procesul de promovare a turismului rural în țara noastră se dezvoltă cu greutate, aflându-se în acest momemnt cu mult sub potențialul de exploatare. Factorii care contribuie la aceasta încetineală se numesc: lipsa implicării autorităților locale în susținerea acestui tip de turism, necunoașterea procedurilor ce trebuiesc parcurse pentru atragerea de fonduri nerambursabile pentru dezvoltarea de afaceri de turism local, lipsa de informații in legatură cu acest sector, precum și lipsa unei strategii clare de promovare .

În august 1994, Guvernul României a adoptat Ordonanta nr.62, privind stabilirea unor facilitați pentru dezvoltarea sistemului de turism rural din zona montana, Delta Dunării și Litoralul Mării Negre, adoptata și modificata ulterior prin legea nr.145/1994. Actele normative au constituit pasul de plecare în legiferarea activității de turismm rural, în baza lor constituindu-se primele pensiuni agroturistice.

Totuși, legislația în discuție s-a dovedit ineficientă și neadecvată stării de fapt a economiei în ansamblu si de aceea, Autoritatea Națională de Turism a inițiat și înaintat spre aprobare guvernului , Ordonanta nr.63/1997, adoptată și modificată de legea nr.187/1998.

Conform legii, persoanele fizice, asociațiile familiale și societațile comerciale care au ca obiect unic de activitate asigurarea de servicii turistice în pensiuni turistice și agroturistice, beneficiaza de unele facilități, precum scutirea de plata impozitului pe venit respectiv pe profit, pe o perioada de zece ani de la data clasificării, prioritate la racordarea la rețeaua electrică, de alimentare cu apă și canalizare, de distribuție a gazului metan sau de linii telefonice .

Deasemenea Ministerul Turismului, în colaborare cu asociațiile profesionale, asigură asistența tehnică de specialitate și prezintă gratuit oferta turistică, în materialele și acțiunile de promovare întreprinse de birourile sale de informare turistică din țară și străinatate.

Plata pentru consumul casnic de energie electrică, gaz metan și pentru serviciile de telecomunicații în pensiunile respective se va face la nivelul stabilit pentru persoanele fizice. La acestea se adaugă acordarea de credite cu dobândă preferențială, pe o perioada de zece ani, pentru dezvolatrea și /sau modernizarea capacităților de cazare, dobânda fiind stabilită la nivel de 50% din nivelul de pe piata bancară.

Toate aceste prevederi legislative se aplică pensiunilor turistice sau agroturistice cu o capacitate de cazare de până la zece camere, totalizând maxim treizeci de locuri și care funcționează în locuințele cetățenilor sau în clădiri independente. Principala condiție pentru ca deținătorii de pensiuni să beneficieze de facilitățile prevăzute este clasificarea corespunzatoare serviciilor acordate turistilor. Dreptul de clasificare îl are numai Direcția Generală de Autorizare și Control din cadrul Ministerului Turismului, iar acțiunea constă din obținerea unor avize și aprobări necesare atât clasificarii cât și omologarii.

2.5 TURISMUL SPORTIV ȘI DE AGREMENT

Când discutăm despre sport avem tendinta să ne gândim la fotbal, tenis sau gimnastică, ca să enumerăm doar câteva dintre disciplinele sportive în care românii exceleaza.

Totuși, mai există și alte forme de a atrage turiști, în afara organizării marilor competiții de pe stadioane sau din salile de sport .

Ne referim aici , cu precadere, la trei directii de actiune ce pot duce la amplificarea fluxului de turisti în judetul nostru , respectiv : vânatoarea , pescuitul si sporturile muntelui .

Pădurile și lacurile din Vâlcea oferă un cadru natural deosebit de atractiv pentru împatimiți de vănatoare și sport.

Vânătoarea, sportul regilor, a fost precticată până la revoluție de o minoritate, care și-o putea permite.

Acum lucrurile se schimbă ; tot mai multe persoane cu posibilități materiale doresc să intre în tagma vânătorilor sportivi.

În plus, în condrii României întâlnim din ce in ce mai mulți vânători italieni, germani sau francezi. Toți aceștia pot aduce venituri județelor care știu să-i atragă.

Vâlcea are, de la natură, o bogăție mare, aurul verde, pădurea ce se întinde pe 14852 ha, ocupând locul doi în țară.

Organizația în doisprezece ocoale silvice, Romsilva – Filiala Vâlcea s-a axat cu precădere pe exploatarea și valorificarea masei lemnoase ; iată însă ca a venit acum momentul să ne interesăm mai îndeaproape de ceea ce poartă numele de “fonduri de vânatoare “ din pădurile vâlcene.

Acum acest potential nu este pus pe deplin în valoare .

O mai bună cunoaștere a “domeniilor de vânatoare “, a cabanelor, a traseelor montane, a locurilor de popas și camping, toate la un loc pot duce la mărirea exponențială a numărului de astfel de amatori de turism sportiv ce ne vor vizita județul în mod organizat. Inspectoratul pentru regim cinegetic, asociațile de vânători sportivi. Romsilva și autoritățile locale vor trebui să analizeze împreună felul în care poate fi pus mai bine în valoare potențialul cinegetic al județului și cum pot fi organizate serviciile conexe acestui tip de turism sportiv.

Pescuitul sportiv, pe lacurile si râurile județului nostru, este un domeniu ce se cere grabnic organizat, reglementat și exploatat în beneficiul comunităților locale.

Dacă astăzi se practică, din păcate, un pescuit haotic și de multe ori in afara legii, existând întotdeauna scuza “ sărăciei” braconierilor de ocazie, în viitor acest sport poate evolua către formele civilizate pe care deocamdată le vedem doar la televizor.

Considerăm că trebuie gândit un program de amenajare al lacurilor județului pentru piscicultură și pescuit sportiv, aceasta implicând, pe lânga lucrări de dragaj și amenajare maluri, debarcadere, puncte turistice, restaurante cu specific pescăresc, locuri de campare etc .

La acest program de perspectivă își pot aduce contribuția atât instituțiile statului și să ne gândim la toți cei ce fac parte din Comitetul de Bazin, cât și Asociațile de Pescari și mai ales comunitățile locale reprezentate prin Consiliile Locale.

Alături de domeniile de vânătoare, locurile și râruile amenajate corespunzator pot reprezenta în viitor adevarate puncte de atracție turistică pentru județul Vâlcea .

Muntele ramâne în continuare plin de mistere, de tainice chemări, dar și de sfidări la adresa posibilităților noastre fizice prin alpinism . Alpinismul este unul dintre sporturile extreme. Există din ce în ce mai mulți amatori de astfel de senzații extreme, pe masură ce posibilitățile materiale ale tinerilor cresc.

Dar, pentru a-i atrage în județ pe cei doritori să practice alpinismul este nevoie, nu numai de munți cu trasee dificile ci și de reclamă adecvată și de o întreagă logistică pe plan local.

Este o direcție de acțiune ce trebuie avută în vedere de întreprinzători dar și de autorități.

Vorbind despre turismul sportiv și de agrement, nu putem omite să amitim la acest capitol și de taberele școlare, care, prin excelență se ocupă cu organizarea vacanțelor pentru tinerele generații.

Județul Vâlcea are o baza impresionantă de cazare pentru acest segment “special” de turiști, respectiv copii și elevi și anume :

TABARA COZIA

– situată în Stațiunea Călimănești, lânga Mânăstirea Cozia

– funcționează permanent cu 100 loc/serie și sezonier cu 180 loc/serie în vile cu 2-6 paturi în cameră

– dispune de cantină proprie cu 130 loc/serie, două cluburi, baza sportivă, aparatură audio-video și practică cultural sportivă

– în zonă pot fi vizitate: Mânăstirea Cozia, Mânăstirea Turnu, Mânăstirea Stânișoara, Castrul Roman “ Arutela “, Stațiunea Călimănești , Rezervația Cozia-Defileul

– gara de debarcare: Călimănești

TABARA BRADISOR

– este situată în localitatea Malaia, pe drumul ce leaga Valea Oltului de stațiunea Voineasa

– functionează permanent cu 60 loc/serie și sezonier cu 250 loc/serie în

vile cu 2-4 paturi în cameră

– dispune de cantină proprie cu 150 loc/serie, club, baza sportiva, aparatura audio-video și practică cultural sportivă

– în zonă pot fi vizitate: Stațiunea Voineasa, orașul Brezoi, Barajul Bradisor, Vidra, Obârșia Lotrului și păstrăvăria .

gara de debarcare: Lotru

TABARA OCNITA

– este situată în stațiunea Ocnele Mari

– funcționează sezonier cu 80 loc/serie în vile cu 2-20 paturi în cameră

– dispune de cantină proprie cu 80 loc/serie, club, aparatura audio-video și practică cultural sportivă

– în zonă pot fi vizitate: Stațiunea Ocnele Mari, Stațiunea Ocnița, Salina Ocnele Mari, muzeul și ruinele Cetății dacice Buridava

– gara de debarcare: Râmnicu Vâlcea

TABARA ARUTELA

– este situată în Stațiunea Călimănești, la poalele muntelui Cozia

– funcționează sezonier cu 300 loc/serie în vile cu 2-10 paturi în cameră

– dispune de cantină proprie cu 200 loc/serie , un club, aparatură audio-video și practică cultural sportivă

– în zonă pot fi vizitate: Mânăstirea Cozia, Mânăstirea Turnu, Mânăstirea Stânișoara, Castrul Roman “Arutela”, Stațiunea Călimănești – Căciulata

gara de debarcare: Călimănești

TABARA ARUTELA

– este situată în Stațiunea Călimănești, pe malul stâng al Oltului

– funcționează sezonier cu 250 loc/serie în vile cu 2-10 paturi în camere

– dispune de cantină proprie cu 150 loc/serie, un club, aparatură audio-video și practică cultural sportivă

– în zonă pot fi vizitate: Mânăstirea Cozia, Mânăstirea Turnu, Mânăstirea Stânișoara, Castrul Roman “ Arutela”, Stațiunea Călimănești – Căciulata

– gara de debarcare : Călimănești

Considerăm că și pe segmentul “ taberelor școlare “ și al organizării la munte a vacanțelor elevilor, județul nostru poate deveni un concurent redutabil pentru litoral și pentru mulți alții.

Rămâne să “forțăm” dezvoltarea și modernizarea acestui sector și probabil satisfactiile nu vor întârzia să apara.

În sfârsit, relieful variat al județului, permite organizarea altor doua tipuri de întreceri sportive și anume la concursurile de orientare turistică și la cele de motocros.

Este cunoscut faptul că în anul 2000, zona montană a Vâlcii a fost inclusă în traseul raliului de motociclism și automobile de teren Paris – Istambul “ Master Raid “ , porțiunea românească purtând numele “ Carpat Raid”.

A fost un început frumos ce ar trebui continuat și diversificat în viitor.

CAPITOLUL III

BAZA TEHNICO-MATERIALA

Desfășurarea activitații turistice presupune existența, alături de elementelede atracție, a unor mijloace materiale adecvate, capabile să asigure satisfacerea cerințelor turiștilor pe durata și cu ocazia realizării voiajelor. Aceste

mijloace cunoscute sub denumirea de baza tehnico-materiala se prezintă într-o structură diversă și anume: unități de cazare și alimentație , mijloace de

transport, instalații de agrement etc., adaptată specificului nevoilor turiștilor,

funcțiilor economice și sociale ale turismului.

Baza tehnico-materială este reprezentată de ansamblul mijloacelor tehnice de producție utilizate în scopul obținerii de bunuri și servicii specifice, destinate consumului turistic.

Baza tehnico-materială folosește drept criteriu de clasificare destinația principală și delimitează două mari categorii și anume: baza tehnico-materială specific turistică și baza tehnico-materială generală (infrastructura).

BAZA DE CAZARE SI ALIMENTATIE

Capacitatea de cazare ramâne cel mai caracteristic element component al bazei materiale a turismului și pentru considerentul că celelalte elemente ale bazei materiale îndeplinesc funcții mult mai eterogene și deci participă cu pondere relativ mai oscilantă la încasările provenite din activitatea turistică.

În general prin capacitați de cazare se înteleg acele dotări de bază materiala care asigură înnoptarea și odihna turiștilor pe o anumită durată de timp în baza unor tarife determinate, diferențiate în funcție de gradul lor de confort, perioada de an (sezon) în care sunt solicitate serviciile de cazare etc.

Structurile de cazare turistică cuprind : structuri hoteliere, extrahoteliere si nepermanente.

a) structuri hoteliere

Hotelaria este forma traditionala a cazarii turistice.În limbajul cotidian se foloseste tot mai mult termenul de “industrie hoteliera”, sau industria serviciilor de cazare si alimentatie care cuprinde urmatoarele structuri de primire hotelul, motelul, pensiunea, hanul, care dispun de servicii de cazare si alimentatie furnizate în aceeasi incita, cu spatii de alimentatie individualizate si cu personal de servire adecvat.

Industria hoteliera este reprezentata de industria serviciilor de primire care furnizeaza servicii de cazare si alimentatie a turistilor. Industria serviciilor de primire turistice secundare este reprezentata de totalitatea structurilor de primire care ofera doar servicii de cazare (vile, cabane, bungalouri, campinguri

b) structuri extrahoteliere :

Cazarea extrahoteliera cuprinde :

Resedintele secundare reprezinta unitatile de cazare care pot fi în proprietate deplina, în coproprietate sau proprietate multipla. Cea mai dinamica dintre formele resedintelor secundare este coproprietatea, care presupune programe imobiliare vândute în coproprietate si care include servicii si prestari asigurate de o societate de gestiune. Aceste resedinte sunt folosite de proprietari pentru uzul propriu, dar si pentru a le închiria prin intermediul unei societati gestionare.

Resedintele secundare în mutiproprietate implica posibilitatea unei familii de a-si petrece vacanta în propria lor proprietate cumparând un apartament într-un hotel pentru un timp partajat denumit unitate de time sharing (T.S.), având dreptul de a-l folosi în scop personal, de a-l ceda spre folosinta unor prieteni sau rude sau de a-l închiria unor solicitanti.

Apartamentele mobilate ocupa un loc important ca forma de cazare sezoniera, folosindu-se ca modalitate suplimentara a ofertei turistice în vârfurile de sezon.

Unitatile sociale de cazare reunesc sate de vacanta, centre de tineret, hanuri pentru tineret, case familiale de vacanta.

c) structuri de cazare nepermanente :

Acestea sunt reprezentate de campinguri, zone de agrement care sunt organizate pe terenuri special amenajate; terenurile pot fi clasificate pe clase sau se pot amenaja pe orice teren cu acordul proprietarului.

În baza prevederilor Hotarârii Guvernului nr. 112/1995 privind clasificarea pe stele si categorii a structurilor de primire turistice, în iunie 1995 a fost emis Ordinul Ministrului Turismului nr. 56 pentru aprobarea normelor metodologice si a criteriilor privind clasificarea pe stele si categorii a structurilor de primire turistice. În conformitate cu actele normative amintite, la care se adauga si Ordonanta Guvernului nr. 63/1997, publicata în Monitorul Oficial, Partea I, nr.22/1997, cu modificarile aprobate prin Legea nr. 187/1998, în judetul Valcea functioneaza urmatoarele tipuri de unitati cu functiuni de cazare turistica.

Caracterizarea unităților cu activitate hotelieră din județul Vâlcea

tab. nr. 3.1

Sursa: Prelucrare după Ordonanța Ministerului Turismului nr. 56/1995, Monitorul Oficial nr. 220/1995, Ordonanța guvernului nr. 63/1997

Pornind de la aceste acte normative întâlnim în judetul nostru urmatoarele tipuri de unitati cu activitate turistica :

Evoluția structurii de primire turistică din județul Vâlcea

tab. nr. 3.2

Dupa cum se poate observa din acest tabel, hotelurile si vilele turistice domina piata hoteliera a judetului, ponderea acestora modificcându-se de la 84% în 1995 la 73% în 2002. Aceasta scadere se datoreaza scoaterii din circuitul turistic în anul 2002 a 24 vile ca urmare a degradarii acestora.

Daca din punct de vedere al capacitatii de cazare, judetul Vâlcea ocupa un loc fruntas, în schimb, din punct de vedere al gradului de confort, cu exceptia unitatilor realizate în ultima perioada, majoritatea celorlalte nu sunt adaptate cerintelor turismului modern.

Putem remarca deasemenea, ponderea foarteredusa a turismului montan, în totala contradictie cu potentialul existemt în unele zone cum sunt: Valea Latoritei, Muntii Capatanii, Muntii Fagaras, zone total lipsite de dotari si amenajari pentru turismul organizat.

Continua scadere a circulatiei turistice în general si a turismului international în special (cu o pondere de sub 2% din total) se datoreste mai multor factori între care trebuie sa mentionam conjuctura economica actuala, dar si slaba reclama ce se face zonei noastre.

În acest moment, oferta locurilor de cazare din judet este reprezentata, în principal, de hoteluri cu 67,5% din total locuri si de vile turistice cu 10,9%, celelalte tipuri de unitati oferind doar 21,6% din totalul locurilor de cazare.

În ceea ce privește circulația turistica, cu toate ca județul Vâlcea oferă posibilitați nenumărate de odihnă si tratament, aceasta a înregistrat scăderi de la an la an. Astfel, în anul 2001, față de anul 2000, numărul turiștilor cazați a scazit cu 5,9%, iar în 2002 față de 2001, cu 1,8%. Ponderea turiștilor străini în numărul total al turiștilor cazați se menține la un nivel foarte scăzut, respectiv, de 1,7% în 2000, iar la nivelul anului 2002 de 2,1%, ceea ce demonstrează că încă nu ne situăm la standardele europene sau internaționale în ceea ce privește confortul unităților de cazare.

Un alt indicator care caracterizează gradul de ocupare al capacităților de cazare turistică, atât pe județ, cât și pe unități de cazare, este “indicele de utilizare a capacității în funcțiune”.

Indicele de utilizare a capacității de cazare în funcțiune (%)

tab. nr. 3.3

Realitatea cotidiană demonstrează că infrastructura turistică, importantă și variată la noi în județ, din motive binecunoscute, în ultimul deceniu nu a fost nici întreținută corespunzător și nici administrată adecvat.

Deși în anul 2003 numărul unităților de cazare a crescut cu unu, numărul locurilor de cazare a scăzut cu 156. Aceasta se datorează faptului că în anul 2003 au fost scoase din circuitul turistic un număr de patru vile din localitatea Călimănești, datorită condițiilor improprii de cazare.

În același timp, au intrat în circuitul turistic un număr de patru pensiuni, două în Râmnicu-Vâlcea, una în Călimănești și una în Ocnele Mari.

Numărul turiștilor a scăzut în anul 2003 cu 8,4%, în timp ce numărul înnoptărilor a crescut cu 1,9%. Deasemenea, indicele de utilizare a capacității de cazare în funcțiune a crescut cu 3,1%. Din numărul total de turiști, 97,9% au fost turiști români și numai 2,1% turiști străini.

O altă componentă a bazei tehnico- materiale a turismului o reprezintă unitățile de alimentație publică, ce se adresează atât rezidenților, cât și turiștilor, ceea ce face dificilă o analiză riguroasă și detaliată a principalelor tendințe din evoluția și structura celor destinate turismului. Acest segment este alcătuit din unități cu profil complex, menite să asigure atât condiții de servire a mesei, cât și de divertisment, amplasate în zonele turistice sau pe marile artere de circulație, cu o varietate tipologică și de confort, similară celei hoteliere funcționând într-o relație de interdependență cu unitățile de cazare și înscriindu-se,în privința organizării, în tendința de concentrare în lanțuri.1

Serviciile de alimentație se înscriu de asemenea, în categoriile prestațiilor de bază și au ca destinații satisfacerea trebuințelor de hrană ale turiștilor, dar și a unor nevoi de recreere și distracție. Ele se dezvoltă în relație cu serviciile de cazare sau independent de acestea.

În realizarea efectivă a serviciilor de alimentație trebuie avută în vedere adaptarea lor fiecărui moment al călătoriei, specificul formelor de turism și particularităților segmentelor de turiști.

Ca activitate econmică, alimentația publică este deosebit de complexă și nu se rezumă doar la satisfacerea în exclusivitate a nevoii consumatorului turistic.2

Abordată prin prisma poziției sale de componentă a produsului turistic, respectiv a serviciilor de bază, alimentația publică determină calitatea prestației turistice în ansamblul ei, influențează conținutul și atractivitatea ofertei turistice cu majore implicții asupra dimensiunilor și orientării fluxurilor turistice.3

Unitățile de alimentație destinate servirii turiștilor se disting prin următoarele caracteristici funcțional – comerciale:1

1. Restaurantul – este locul public care îmbină activitatea de producție cu cea de servire, punând la dispoziția clientului o gamă diversificată de preparate culinare, produse de patiserie-cofetărie, băuturi și unele produse pentru fumători.

Există diferite forme de restaurant și anume :

a) Restaurant clasic – local public cu profil gastronomic în care se servește un larg sortiment de preparate culinare, produse de cofetărie, patiserie și înghețată, fructe, băuturi nealcoolice și alcoolice,produse de tutun, etc. Asemenea restaurante se întâlnesc în Rm. Vâlcea în centru: Union și Parc, iar pe dealul Capela restaurantul Capela.

b) Restaurantul specializat – servește un sortiment specific de preparate culinare și băuturi care se află permanent în lista-meniu, în condițiile unor amenajări și dotări clasice sau adecvate structurii sortimentului (pescăresc, vânătoresc, rotiserie, zahana, dietetic, lactovegetarian, familial, pensiune etc.), care formează obiectul specializării. Întâlnim în Vâlcea restaurantul Alutus, în cadrul căruia se poate servi pe terasă “berea la litru”, situat în centrul orașului.

c) Restaurantul cu specific – este o unitate de alimentație de recreere și divertisment care, prin dotare, profil, ținuta vestimentară a lucrătorilor,meniurilor recreative și structura sortimentală trebuie să reprezinte obiceiuri gastronomice locale, naționale și tradiționale ori specifice diferitelor zone. Din această categorie fac parte:

Crama – desface o gamă largă de vinuri, acestea putând fi servite atât îmbuteliate, cât și neîmbuteliate, oferite în carafe sau căni din ceramică. Întâlnim crama Vâlceana.

Restaurantul cu specific local – pune în valoare bucataria specifica unor zone geografice din tara. În Vâlcea se poate vorbi despre restaurantul Seytour , unde o data pe saptamana se organizeaza seara greceasca.

Restaurantul cu specific national – pune in valoare traditiile culinare ale unui popor .

Braseria – asigura în tot cursul anului servirea consumatorilor, în pricipal cu preparate reci, minuturi, un sortiment restrans de mancaruri, specialitati de cofetarie-patiserie, bauturi nealcoolice calde si reci, bauturi alcoolice fine si un sortiment bogat de bere, cum este braseria Alutus, care se afla în incinta restaurantului Alutus, situat în centru, pe terasa.

e) Beraria – este o unitate specifica pentru desfacerea berii de mai

multe sortimente în recipienti speciali ( tap, halba, cana ), cum este restaurantul

Zimbrul situat pe Bulevardul General Magheru.

f) Gradina de vara – este o unitate amenajata în aer liber, dotata cu mobilier specific de gradina si decorat în mod adecvat cum ar fi Modern situata vis-a-vis de cinematograful cu acelasi nume.

2. Barul – este unitate de alimetatie cu program de zi sau de noapte, în care se serveste un sortiment diversificat de bauturi alcoolice si nealcoolice si o gama restransa de preparate culinare, de exemplu barul Intim situat pe terasa.

Unitati de tipul fast-food

a) Restaurant – autoservire. Este o unitate de desfacere rapida, în care consumatorii îsi aleg si se servesc singuri cu preparatele culinare calde si reci si bauturi alcoolice si nealcoolice la sticla.

Pizzerie – unitate specilizata în desfacerea sortimentelor de pizza.

c) Snak-bar – unitate caracterizata prin existenta unei tejghele – bar, cu un front de servire care sa permita accesul unui numar mare de consumatori, serviti direct la tejghea cu sortimente pregatite total sau partial in fata lor.

4. Cofetaria – unitate specializata pentru desfacerea unui sortiment larg de prajituri, torturi, fursecuri, inghetata, bomboane, patiserie finana, bauturi nealcoolice calde si reci si unele bauturi alcoolice fine.

5. Patiseria – unitate specializata pentru consumul pe loc sau desfacerea la domiciliu a productiei proprii specifice , în stare calda, cum este Miorita Dobritoiu din centru, Calea lui Traian , nr.126.

Localurile de alimentatie publica din Ramnicul Valcea sunt de obicei primitoare si ofera meniuri diverse, multe dintre ele cu specific romanesc.

Restaurantele mai cunoscute datorita traditiei sau calitatii serviciilor oferite sunt : Alutus, Capela, Casa Valceana, Union, Belvedre, Zavoi, Bulevard, Parc, Familial, Cina, Tic-Tac, Ateneu – program de noapte, Nord, Riviera, Lotru Sud, Cazino, Supca, Marmiv.1

3.2 BAZA DE AGREMENT

Baza pentru agrement cuprinde o gamă de mijloace și dotări destinate să asigure posibilități cât mai largi și diversificate pentru petrecerea plăcută a timpului liber de către turiști. O grupare generală sugerează varietatea și importanța acestei componente a bazei tehnico- materiale destinate distracțiilor : cluburi, săli de jocuri, săli polivalente, parcuri de distracții.

În rețeaua de turism funcționează o importantă bază de agrement, care sugerează și multitudinea activităților legate de prezența acestora în diferitele localități și unități turistice și anume: parcuri distractive, discoteci, jocuri mecanice, sporturi agrementive.

Cel mai frecvent, organizarea agrementului de particularizează pe formele de turism cunoscute, clasificate, în funcție de destinațiile de călătorie:

de litoral;

montan – de vară și de iarnă;

balnear;

în orașe (pe trasee turistice).

AGREMENTUL BALNEAR – se dezvoltă în general în funcție de profilul stațiunii și grupele de vârstă care frecventează stațiunea. Acesta poate fi compus din:

ștranduri termale în aer liber;

piscine acoperite;

saune, terenuri de sport;

bowling, carusele, pârtii de schi, săniuțe;

telescaun, jocuri mecanice;

cinema, bibliotecă;

muzee, discoteci, săli de spectacole;

săli de audițiimuzicale;

parcuri de agrement – distracții;

piste de atletism, teren pentru cros;

cazinou;

săli multifuncționale, cluburi, etc.

Stațiunea Călimănești-Căciulata dispune de: sală de jocuri mecanice, popicărie mecanică, cluburi, terenuri de sport, piscine acoperite și descoperite cu apă termală, cinematografe, spectacole cultural artistice, teatru, manifestări artistice.

Stațiunea Băile-Olănești dispune de sală de jocuri mecanice, discotecă, parc de agrement, săli de spectacole.

Stațiunea Băile-Govora dispune de popicărie în aer liber, sală de jocuri mecanice, cluburi, biblioteci, sală de cinematograf și spectacole de teatru, terenuri de sport , ștrand în aer liber cu apă iodată și dulce.1

Mijloacele și echipamentele de agrement existente în

zonele montane sunt reprezentate de: pârtii de schi, pârtii pentru sănii, pentru bob; patinoare artificiale, piscine acoperite, terenuri de fotbal, tenis, baschet, săli polivalente, stadioane, cinematografe, biblioteci, săli cu jocuri, etc.

În ceea ce privește mijloacele și echipamentele de agrement în centrele urbane, pentru petrecerea în mod plăcut a timpului liber se are în vedere tot ceea ce a creat civilizația în domeniu și care se adresează în general populației rezidente, dar și celor care vizitează localitatea.

Dintre mijloacele de agrement din centrele urbane se pot aminti:2 marile oglinzi de apă amenajate și dotate pentru agrement; parcurile și grădinile publice; parcurile de distracție pentru copii, ștrandurile amenajate, bazinele sportive, stadioanele și bibliotecile, grădini zoologice și botanice, muzee, expoziții, teatre, cinematografe.

Atunci când se discută despre sport există tendința de a face trimitere imediat la fotbal, tenis sau gimnastică. Totuși există și alte forme de a atrage turiștii, în afara organizării marilor competiții de pe stadioane sau din sălile de sport. Se au în vedere aici trei direcții de acțiune ce pot duce la amplificarea fluxului de turiști în județul Vâlcea;respectiv: vânătoarea, pescuitul și sporturile muntelui.

Pădurile și lacurile din Vâlcea oferă un cadru deosebit de atractiv pentru împătimiții de vânătoare și pescuit.

Vânătoarea, sportul regilor, a fost practicată până la revoluție de o minoritate, care și-o putea permite. Acum lucrurile s-au mai schimbat, tot mai multe persoane, cu posibilități materiale doresc să intre în tagma vânătorilor sportivi. În plus, în codrii României întâlnim din ce în ce mai mulți vânători italieni, germani sau francezi. Toți aceștia pot aduce venituri judeșelor care știu să îi atragă.

Vâlcea are de la natură, o mare bogăție, aurul verde, pădurea ce se întinde pe o suprafață de 292.172 ha, adică 50,7% din teritoriul județului.

O mai bună cunoaștere a domeniilor de vânătoare, a cabanelor, a traseelor montane, a locurilor de popas și camping, toate la un loc pot duce la mărirea exponențială a numărului da astfel de amatori de turism sportiv ce ne vor vizita județul în mod organizat. Inspectoratul pentru regim cinegetic, asociațiile de vânători sportvi, Romsilva și autoritățile localke vor trebui să analizeze împreună felul în care poate fi pus mai bine în valoare potențialu cinegetic al județului și cum pot fi organizate servicii conexe acestui tip de turism.

B. Pescuitul sportiv, pe lacurile și râurile județului Vâlcea, este un domeniu ce se cere grabnic organizat, reglementat și exploatat în beneficiul comunităților locale. Dacă astăzi se practică, din păcate un pescuit haotic și de multe ori în afara legii, existând întotdeauna scuza “sărăciei” braconierilor de ocazie, în viitor acest sport poate evolua către formele civilizate pe care deocamdată le vedem doar la televizor.

Alături de domeniile de vânătoare, lacurile și râurile amenajate corespunzător, pot reprezenta în viitor puncte de atracție turistică pentru județul Vâlcea.

C. Muntele rămâne în continuare plin de mistere, de tainice chemări, dar și de sfidări la adresa posibilităților noastre fizice prin alpinism. Vorbind despre turismul sportiv și de agrement, nu pot fi omise, în acest domeniu, taberele școlare, care prin excelență se ocupă cu organizarea vacanțelor pentru tinerele generații.

LOCURI DE AGREMENT ÎN RÂMNICU VÂLCEA

Grădina publică Zăvoi – a fost amenajată între albia largă a râului Olănești și iazul Morilor, ca “loc de preumblare obștească” în anul 1856. Intrarea se face printr-o poartă monumentală. În cadrul acestei grădini publice există un loc cu nuferi, fântâni și monumente importante.1

Parcul Mircea cel Bătrân – amplasat în centrul orașului, este încadrat pe aproape trei laturi de ziduri înalte, cu contraforturi. Intrarea se face și dinspre Terasă. Parcul reprezintă un loc iubit atât de tineri, cât și de vârstnici, iar până în ani ’60 era principalul loc de plimbare, împreună cu Bulevardul Tudor Vladimirescu și Terasa.

Dealul Capela este un loc de promenadă preferat de râmniceni. Un drum pietruit duce până la Boul de piatră – loc cu semnificații legendare, de unde se deschide o priveliște deosebită.

Faleza Olănești care are cale de acces din centru spre cartierul Ostroveni.

Faleza Oltului în special noaptea priveliștea este minunată.

Parcul Ostroveni este cel mai “tânăr” loc de agrement, amplasat la marginea orașului, are bazine cu apă, terenuri sportive, o grădină zoologică, sat de vacanță.

LOCURI DE AGREMENT ÎN CĂLIMĂNEȘTI-CĂCIULATA

Parcul Ostrov este un parc minunat destinat plimbărilor și odihnei fiind înconjurat de apele line ale Oltului.

Parcul Național Cozia cu o suprafață de 17.100 ha, include spații importante din masivul Cozia și deasemenea spații muntoase din nord-vestul Munților Căpățânii, spațiu cunoscut sub numele de Narățu.

3.3 BAZA DE TRATAMENT

În stațiunile balneare concomitent cu spațiile de cazare, s-a dezvoltat și o bază de tratament modernă integrată în baza de cazare. În cadrul acestor baze se efectuează zilnic mii de proceduri pentru tratarea afecțiunlo încadrate în monenclatorul OMS.

Baza de tratament din stațiunea Băile Govora

Stațiunea Govora este profilată datorită factorilor naturali terapeutici, climă și apele minerale existente în tratamentul bolilor aparatului respirator, boli oto-rino-laringologice și boli cronice ale aparatului locomotor ca profile de bază. În general presiunea atmosferică în Govora este caracterizată prin ușoare variații sezoniere, deci foarte favorabilă tratamentului. Atât minimele cât și maximele barometrice sunt mai accentuate în timpul iernii și mai atenuate vara.

Deci, condițiile bioclimatice din toate anotimpurile sunt favorabile pentru tratament balnear și climatic. Boiclimatul stațiunii Govora are acțiune nespecifică, tonică și sedativă, factor important în tratamentul balnear.

Apele minerale constituie factorii naturali de bază în tratamentul bolilor indicate. Apele minerale sunt sărate-iodurate-bromurate, sărate-sulfuroase și izvoare de cură internă cu apă mineralizată, sulfuroasă, bicarbonată, sulfatată, calcinată sodică, magneziană. Este singura stațiune din țară care aceste feluri de ape.

Apele cloro-sodice iodurate bromurate cu degajări de gaze sunt ape de adâncime cu concentație mare, exploatate prin sonde. Govora este una dintre cele mai bogate stațiuni în ape iodurate și bromurate din Europa. Moret o citează a doua pe Europa, după Pechelebronne din Alsacia.

Apele din Govora conțin până la 38,3 mg la mie brom și iod până la 41,8 mg la mie. Atât iodul cât și bromul sunt de origine organică, rezultate din putrezirea micilor alge. Caracteristica apelor de zăcământ este, de asemenea, prezența amoniului. Sunt ape captate în sonde, la adâncimi de la 90-1860 m. Apele clorurate-iodurate-bromurate din sonde sunt ape vechi, fosile, formând pânze-pungi. Apele de sondă având circulație înceată iar pe de altă parte contactul dintre ele și rocile din jur fiind foarte vechi, vor prezenta o mineralizare aproape constantă.

Apele de zăcământ de la Govora sunt însoțite de emanații de gaze, încât unele sonde datorită acestor emanații de gaze debitează fără intervenția pompelor.

Apele concentrate sărate sulfuroase captate de 6 puțuri sunt legate genetic de depozitele de sare din miocen ale depresiunii și anume de orizontul șisturilor cu radiolari, orizont alcătuit din șisturi argiloase, bogate în sulf de fier. Sunt ape cu o mineralizație mare.

Apele izvorului de cură internă slab mineralizate sunt caracterizate printr-o concentrație mică de hidrogen sulfurat și clor, dar bogate în bicarbonați. Ele apar din depozitele sarmațiene destul de abundente pe Valea Hinței care sunt formate spre bază din marme negricioase, urmate apoi de bancuri de nisip, cu pachete de marme și intercalații de gresii. 1

Baza de tratament din stațiunea Băile Govora dispune de instalații pentru băi calde cu ape minerale, împachetări cu nămol, buvete pentru cura internă, instalații pentru electroterapie, instalații pentru terapie respiratorie.

Baza de tratament din stațiunea Băile Olănești

Băile Olănești ocupă primul loc printre stațiunile balneoclimaterice din România în ceea ce privește numărul de izvoare, debitul total zilnic al acestora, ca și varietatea compoziției și a concentrației apelor minerale.

Primele studii chimice asupra apelor mineral de la Olănești au fost efectuate în anii 1829-1830 de către dr. Karl Friedrich. În 1910 dr. Ion Puturianu a grupat izvoarele minerale în mai multe categorii după compoziția chimică și acțiunea lor asupra organismului:

14 izvoare iodurate;

6 izvoare sulfurate și clorurat sodice;

4 izvoare cu gaze diuretice;

4 izvoare bicarbonat sodic, cu emanații abundente de gaze;

2 izvoare purgative;

2 izvoare feruginoase;

2 izvoare având compoziție mixtă;

În anii1920-1922 hidrogiologul dr. Krett de la firma “Rumpul” din Viena în urma studiilor efectuate la Băile Olănești, a ajuns la concluzia că debitul și temperatura apelor minerale rămân constante sau variază foarte puțin. În urma analizelor, în 1926 izvoarele minerale din Olănești, după concentrație au fost clasificate în 3 grupe;

ape hipotone ( izvoarele minerale nr. 24,12,11,14,10,6)

ape izotone ( izvoarele minerale nr. 5,7,30)

ape foarte ușor hipertone ( izvoarele minerale nr. 19,3,20)

Radioactivitatea apelor minerale din Băile Olănești, a atras deasemenea interesul cercetărilor de-a lungul timpului. Astfel aceste studii au arătat că raddioactivitatea apelor minerale este sub valoarea normală pentru apele de suprafață, deci nu sunt ape minerale radioactive.

În statiunea Baile Olanesti profilul major este tratarea bolilor aparatului urinar, ale bolilor aparatului digestiv si glandelor anexe : ficat, vezica biliara , pancreas, a bolilor de nutritie si de metabolism. În ultimul timp a luat amploare tratarea bolilor alergice, atât cele cutante, digestive, cât si bolile alergice respiratorii .

Folosirea apelor sulfuroase din izvoarele 7 si 15 de la Olanesti în tratarea afectiunilor alergice de tipul urticariei, purigo eczemelor si a altora, administrate în cura externa, cât si per os si injectat, au trecut cu succes proba timpului.

În asociere cu profilul major se mai trateaza la Olanesti boli ale sistemului nervos central si periferic, reumatismul cronic degenerativ si abarticular, precum si boli ORL si ginecologice .

Statiunea are si o baza de tratament cu instalatii pentru bai calde cu apa minerala la cada. Exista 24 de buvete de unde pacientii iau apa minerala în conditii de maxima igiena, instalatii pentru inhalatii si aerosoli, sala pentru gimnastica medical, masaj si împachetari de parafina.

Baza de tratament din stațiunea Călimănești-Căciulata

Stațiunea Călimănești-Căciulata constituie, fără îndoială, atât prin peisajele variate pe care le oferă, cât și prin diversitatea factorilor de cură, perla stațiunilor de pe Valea Oltului.

Faima apelor minerale crește an de an și împăratul Franței, Napoleon al III-lea, la recomandarea doctorului Carol Davila, primea apă minerală de Căciulata în damigene, transportate cu regularitate în Franța, cu diligența. În 1873, la Expoziția Internațională a apelor minerale de la Viena, apei de Căciulata i se atribuie “Medalia de aur”, iar butelii de Călimănești obțin mențiuni, ca o recunoaștere a proprietăților curatve ale acestor ape.

Apele minerale constituie principalul potențial turistic natural, care au făcut cunoscută stațiunea, atăt pe plan național cât și internațional. Apele minerale de la Călimănești-Căciulata sun cunoscute de pe timpul dacilor și romanilor ( cele de la Arutela).

Ele pot fi clasificate astfel:1

După temperatură:

ape reci sub 20 grade Celsius – sunt majoritatea;

ape termale, care sunt de 3 categorii.

– hipotermale (20-30 grade Celsius) – Cozia izvoarale 3și 4

– termale (42-43 grade Celsius) – forajele 1004 Căciulata, izvoarele 1și 5 din Cozia

– geotermale (peste 87 grade Celsius) – forajele 1006 Căciulata, 1007 Călimănești și 1008 Cozia.

După mineralizare (la litru):

ape olgominerale – Călimănești izvoarele 7și 14;

ape hipotone – majoritatea surselor de cură internă;

ape izotone – Călimănești izvoarele 5 și 8;

ape hipertone – Călimănești izvorul 6.

După compoziția chimică:

ape sulfuroase;

ape cloruro sodice;

ape calcice,

ape magneziene.

Apele minerale izvorăsc din conglomerate eocene, totdeauna la contact cu strate de marme. Numărul izvarelor captate este de 33. În Căciulata există un izvor captat la o depărtare de 4 m. de malul Oltului. El era cunoscut altădată sub numele de izvorul lui Golescu, iar astăzi sub numele de Căciulata.

Pentru cura internă se utilizează următoarele izvoare de pe malul drept al Oltului, variate în concentrație, dar aproape identice din punct de vedere al compoziției.

Izvorul nr. 6 este cel mai concentrat, utilizat în special în constipațiile atone rebele, cât și pentru spălarea achilor în blefaroconjuntivitele cronice.

Izvorul nr.7 ,cel mai slab mineralizat, utilizat atăt de bolnavi, cât și de localnici, ca apă potabilă.

Izvorul nr. 8, puternic mineralizat, constituie apa de elecție pentru hepato-colesticitele cronice cât și gastro-colitele ana și hipo-acide. Este utilizat, de asemenea, cu succes, sub formă de injecții intramusculare în alergii de diverse etiologii, precum și în diferite eczeme ale pielii.

Izvorul nr. 14 este o apă minerală hipotomă, utilizată în gastroduodenite hiperacide și ulcere gastroduodenale cronice.

Izvorul Căciulata I, cunoscut încă din 1830, având în bolile de rinichi o justificată reputație internațională, are o apă limpede, cu gust plăcut, puțin sărat, cu miros de hidrogen sulfurat puțin pronunțat, cu reacție slab alcalină, având o temperatură de 12 grade Celsius.

Izvorul Căciulata II cuprinde și gaz metan.

Izvorul Căciulata III are o temperatură de 53 grade Celsius și un debit enorm.

Izvoarele Păușa I și Păușa II, aflate pe malul stâng al Oltului, cu ape hipotone, sulfuroase, bicarbonate, conținând clorură de sodiu în cantități inferioare izvorului Căciulata I.

Pentru cura externă se utilizează izvoarele nr. 9,10,11,12 și 12 bis ( la Căciulata). Apele acestor izvoare, sulfuroase, clorurate, sunt colectate într-un mare rezervor și încălzite înainte de utilizare, la temperatura dorită.

Lângă izvorul nr. 6 din Parcul Central Călimănești se află o frumoasă peșteră care nu este însă, redată circuitului turistic, datorită gazelor emanate. În 1977, din peșteră s-a adunt nămol, care a fost ambalat în pungi și trimis la baza de tratament Cozia, pentru a fi folosit la împachetări cu nămol.

La Calimanesti – Caciulata – Cozia se trateaza cu excelente rezultate afectiunile reno – urinare, sechele postoperatorii ale rinichilor si cailor urinare, afectiunile tubului digestiv si glandele anexe

Apele termale din zona si celelalte dotari de care dispune statiunea maresc mult aria afectiunilor tratabile. Astfel, se trateaza aici bolile aparatului locomotor, spondioza, poliartrite, spondiliteanchilozante, discopatii, sechele posttraumatice, entorse etc.

Microstatiunea Cozia dispune de o sectie ultramoderna de hidroterapie, care cuprinde, între altele, dus subacval si dus scotian, bai galvanice cu acid carbonic, si namol sapropelic si saune.

Pe lânga procedurile balneare se aplica si tratamente cu produse geriatrice. Statiunea dispune de cabinete de cosmetica si stomatologie. Toate tratamentele în aceasta statiune se excuta în 7 baze de tratament, dotate cu aparatura moderna. 1

CAPITOLUL IV

POLITICA DE MARKETING TURISTIC

Dezvoltarea fără precedent a industriei turistice a impus perfecționarea activității manageriale a întreprinderilor de turism în vederea realizării de produse turistice care să satisfacă în cât mai mare măsură necesitățile și dorințele turiștilor. Alegerea produselor turistice, a piețelor globale sau a piețelor țintă, a politicilor de preț , distribuție, promovare, parteneriat, a personalului prestator de servicii, combinarea și promovarea serviciilor în vaderea diversificării produsului turistic constituie scopul și esența marketingului turistic.

Industria turistică reprezintă un segment al industriei serviciilor, dar aplicarea în mod specific a marketingului în domeniul turismului s-a realizat cu mult timp înaintea conceptualizării marketingului serviciilor. Serviciile oferite de industria turistică au anumite caracteristici prin care se diferențiază de celelalte servicii, pe care marketerii trebuie să le aibă în vedere, și anume:

1. preponderența factorului emoțional, în raport cu cel rațional în decizia de cumpărare a produsului turistic.

Serviciile turistice se oferă numai în mod direct consumatorului. Necesitatea cumpărării unui serviciu turistic este stabilită la nivelul gândirii fiecărui consumator în funcție de imaginea și experiența pe care le are. Din alternativele oferite de întreprinderile turistice, va fi aleasă cea despre care consumatorul și-a format cea mai bună imagine și care îi oferă în momentul respectiv cele mai mari satisfacții personale.

2.complexitatea serviciilor turistice

Serviciile turistice în general se oferă consumatorului sub formă de pachete în acre sunt incluse servicii de informare, transport, cazare, masă, agrement, tratament etc. Sau orice alte combinații ale lor. În afara acestora, se mai pot consuma și alte servicii complementare, dintre care unele au caracter de necesitate. Volumul serviciilor oferite în timpul unui sejur nu se poate estima, întreprinderile turistice trebuind, să aibă competența și posibilitatea satisfacerii oricărei dorințe a consumatorului.

3. dependemța serviciilor turistice de serviciile oferite de întreprinderile complementare.

Serviciile turistice sunt oferite consumatorilor prin intermediul întreprinderilor de turism, dar prestate de către firme complementare.

Astfel untr-un pachet de vacanță oferit, transportul este realizat de una sau mai multe firme de profil angajate de întreprinderea de turism, cazarea se poate efectua în una sau mai multe structuri de primire turistică, masa poate fi servită într-unul sau mai multe restaurante, etc.

Marketerii întreprinderilor turistice trebuie să aibă în vedere atăt calitatea serviciilor oferite de personalul angajat al întreprinderii turistice, cât și de calitatea serviciilor oferite de întreprinderile complementare și mai mult chiar să urmărească evoluția lor economico-socială în timp.

4. influența canalelor de distribuție utilizate.

Serviciile turistice se oferă consumatorului prin intermediari de au un rol important nu numai în distribuție, ci și în decizia de cumpărare a consumatorului.

Deși într-un pachet de vacanță serviciile turistice prestate de firme specializate, consumatorii primesc sfaturi despre calitatea serviciilor de la intermediari care, în același timp, sun considerați experți de către consumatori.

5. sezonalitatea serviciilor turistice

În funcție de destinație, cererea pentru serviciile turistice prezintă un caracter sezonier pronunțat. Din acest motiv, elementele mixului de marketing sun utilizate în mod diferit. Astfel, în timp ce promovarea se face în special în extrasezon, prețul și distibuția ating valori maxime în sezon.

Aplicarea marketingului în turism a condus și va conduce la dezvoltarea lui fără precedent, dar expansiunea poate avea impact negativ asupra mediului înconjurător și asupra comunității locale. Pentru evitarea lui, marketingul trebuie să aibă în vedere strategii corespunzătoare, cunoscute sub denumirea de “merketing verde”.1

Complexitatea problematicii marketingului impune o gamă largă de strategii ce trebuie abordate în cadrul politicii de marketing, cea mai cuprinzătoare și importantă strategie fiind strategia de piață, denumită și “ nucleul politicii de marketing”, celelalte având un cămp relativ limitat.2

Datorită complexității ei există o multitudine de opțiuni strategice pe care marketingul trebuie să le aibă în vedere și care pot fi grupate, în funcție de poziția întreprinderii în:

– strategia creșterii, respectiv a dezvoltării activității de piață, a întreprinderii pe una sau mai multe piețe dinamice,

– strategia menținerii activității de piață, caracteristică, întreprinderilor cu potențial limitat pe piețe saturate,

– strategia restrângerii activității de piață, caracteristică întreprinderilor care trebuie să-și reorienteze profilul de activitate în situația în care piața este în regres.

După poziția întreprinderii față de structurile pieței sunt cunoscute srategia nediferențiată, strategia diferențiată și strategia concentrată.

Strategia nediferențiată este acea strategie adoptată de întreprindere în cazul în care se adresează pieței în mod global, fără a ține seama de segmentarea ei, utilizând același mix de marketing pentru toate piețel țintă. În turism , această strategie se întălnește mai rar datotită complexității produselor turistice și a necesității degmentării pieței ca urmare a multiplelor moduri în care consumatorii își exprimă dorințele.

Strategia diferențiată se utilizează de întreprinderi pentru țintirea mai multor segmente de piață cărora le oferă produse sau servicii specifice. În industria turistică există chiar întreprinderi ce operează sub diferite mărci sau nume comerciale, în funcție de segmantul de piață căruia se adresează.

Strategia concentrată este folosită în cazul în care întreprinderile își concentrează atenția asupra unui segment de piață pe care îl servesc și căruia îi cunosc foarte bine necesitățile, având o reputație privind modul de satisfacere a acestuia.

Opțiunea pentru una din cele trei strategii este impusă de mai mulți factori. În turism este utilizată strategia concentrată de majoritatea hotelurilor și stațiunilor care, în competiție directă cu marile lanțuri naționale și internaționale, furnizează servicii unice sau contacte personale pentru a atrage turiștii în scop de afaceri sau de recreere. Ele oferă un singur produs ce servește necesităților și dorințelor câtorva segmente de piață.

Pentru produse ce se prezintț într-o gamă largă se folosește mai mult strategia diferențiată. Punctul tare al acestei strategii îl constituie specializarea și atenția deosebită pentru necesitățile unei anumite piețe-țintă. Este recunoscută necesitatea unor foteluri specializate în conferințe. Acestea, spre deosebire de lanțurile hoteliere sunt dotate cu echipamente audio-vizuale, mobilier corespunzător, etc, pentru a satisface necesitățile unor astfel de întâlniri și în acest scop au angajat personal cu pregătire specială.

Există și alte specializări în turism, respectiv agenții de turism care-și concentrează atenția pe pachete de vacanță exclusive, luxoase, adesea cu destinații mai puțin obișnuite. În cazul lansării pe piață a unui produs turistic, este de preferat strategia concentrată, dacă este predestinat unui anumit segment de piață, și strategia nediferențiată în cazul produselor cu utilizare largă.

Un element important în dezvoltarea strategiilor de marketing în industria turistică, susținut de specialiști, îl constituie formarea, menținerea și intensificarea relațiilor cu consumatorii, furnizorii, turoperatorii, agențiile de turism și chiar cu concurența, cunoscut în literatura de specialitate ca “ marketing relațional”.

Un exemplu de relație frecvent întâlnit îl reprezintă loialitatea consumatorilor întreprinderii de turism. În acest sens, există chiar expresia “vânzători preferați”. Companiile de transport aerian, lanțurile hoteliere etc, extind afacerile cu agențiile de turism selectate prin oferirea de comisioane sau procente din volumul vânzărilor . Prin aceste facilități se urmărește ca agenția de turism respectivă să devină furnizor preferat al produselor lor turistice.

Misiunea strategiei : pornind de la patrimoniul cultural și natural, ținând cont de infrastructura existentă în acest moment în județ, strategia își propune să creeze un cadru care, prin acțiuni coerente, să dezvolte oferta turistică vâlceană astfel încât, în perspectiva integrării României în Uniunea Europeană și în contextul edificării unei societăți demografice, orientată ferm spre economia de piață, peste zece ani veniturile obținute din activitățile turistice să dețină o pondere de cca 20% din PIB-ul județului.

Srategia de dezvoltare a turismului trebuie să țină cont atât de situația existentă în România în acest domeniu, cât și de evoluțiile viitoare previzibile. Trebuie subliniat faptul că realizarea unei piețe turistice durabile a devenit o necesitate stringentă, pentru că numai pe o astfel de piață se pot genera investiții în sectoarele cele mai promițătoare și profitabile, investiții care vor atrage după sine dezvoltarea întregii zone.

A.Obiective strategice de dezvoltare a turismului vâlcean

(schema nr. 1)

1. Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii generale cu precădere în localitățile cu potențial turistic ridicat,

2. Punerea în valoare, prin acțiuni specifice a patrimoniului natural și cultural,

3. Dezvoltarea și modernizarea bazei turistice din județ și promovarea serviciilor turistice de calitate,

4. Conservarea tradițiilor, păstrarea identității culturale locale și promovarea unor noi forme de turism:

– turism cultural și monastic,

– turism montan și de agrement,

– agroturism,

5. Dezvoltarea instituțională și formare profesională în domeniu.

B. Țintele tactice – ce vor permite atingerea obiectivelor strategice.

a) Coordonarea politicilor și a acțiunilor din turism,

b) Crearea cadrului instituțional necesar coordonării politicilor ce vizează dezvoltarea turistică cu cele privind educația, cultura și cultele, protecția mediului, dezvoltarea regională și chiar cooperarea transfrontalieră,

c) Dezvoltarea capitalului uman,

d) Dezvoltarea și diversificarea ofertei turistice propriu-zise,

e) Acțiuni concrete de promovare a ofertei turistice vâlcene pe o piață în continuă expansiune și diversificare, ale cărei exigențe cresc continuu,

f) Acțiuni concrete de protejare a patrimoniului natural și cultural al județului și punerea în valoare a acestuia

C. Interconexiuni

Relațiile ce se pot stabili între obiectivele generale ale strategiei și acțiunile specifice pot fi explicate pe baza interconexiunilor logice – prezentate în schema nr. 2.

Astfel la nivelului Consiliului Județean în calitatea sa de coordonator al Consiililor Locale, se poate realiza o sinteză a priorităților într-o viziune unitară. Evident, este nevoie ca fiecare Consiliu Local să-și “proiecteze”, mai întâi, propriul viitor și să-și cristalizeze opțiunile într-o strategie proprie.

Coordonarea politicilor și acțiunilor la nivelul Consiliilor Locale și a Consiliului Județean duce, cu siguranță, la realizarea:

– unei mai rapide modernizări și dezvoltări a infrastructurii locale și județene,

– unui program coerent și riguros de punere în valoare a patrimoniului natural și cultural existent în județ,

– unei dezvoltări echilibrate a bazei turistice propriu-zise și a serviciilor adiacente acestora,

– un ansamblu de programe de dezvoltare a potențialului uman ce activează în domeniul turismului și serviciilor conexe,

2. Acțunea concertată a societăților comerciale cu activitate în turism, a asociațiilor patronale, a asociațiilor de promovare a turismului vâlcean, a consumatorilor de servicii turistice, a societății civile în general, duce cu siguranță la “amplificarea cereri și la diversificarea ofertei de servicii”.

3. Dezvoltarea “forțelor pieței” are drept consecințe directe, atât modernizarea bazei turistice a județului (în întregime privatizată) cât și perfecționarea și punerea în valoare a potențialului uman ce activează în domeniu.

Dar, trebuie subliniat că, principalul efect al dezvoltării pieței turistice constă în mărirea veniturilor obținute de agenții economici din acest sector.

Puterea financiară mărită a firmelor, duce, implicit, la reluarea investițiilor în active și în capitalul uman, deci la reluarea ciclului expus mai sus cu o singură consecință ”creșterea pieței” = creștere economică pentru comunitate.

4.2 ADOPTAREA UNUI MIX DE MARKETING TURISTIC VIABIL

Ideea antrenarii resurselor in combinatii difertite , astfel incat sa permita intreprinderii realizarea unui contact eficient cu piata , a condus al nasterea conceptului de marketing mix .

Din resursele pe care le are al dispozitie, intreprinderea poate realiza o paleta larga de combinatii; in limitele profilului in care s-a specializat, activitatea sa va putea dobandii concretizari foarte diferite. De aici si relaitv intinsa varietate a modalitatilor de realizare a contactelor intreprinderii cu exteriorul, cu piata.

Prin conceptul de marketing mix se poate intelege, deci, orientarea activitatii de marketing a intreprinderii – in functie de resursele interne si de conditiile pietii -, prin combinarea intr-un tot unitar, coerent, sub forma unor programe , a elementelor de produs , pret, distributie si promovare.1

Marketingul turistic este un proces planificat de identificare, anticipare și satisfacere în mod profitabil a cerințelor consumatorului de produse turistice. Definiția relevă faptul că dorințele consumatorului de produse turistice trebuie cunoscute și satisfăcute în totalitate, prin produse și/sau servicii turistice de cea mai bună calitate, întregul mecanism organizatoric al întreprinderilor de turism fiind subordonat acestui țel.

Calitatea serviciilor se diferențiază de calitatea produselor din următoarele motive:

a. aprecierea calității servicilor nu este întotdeauna suficient de exactă, indicatorii prin care se măsoară nu au exactitatea celr de la produse și, ca urmare, există un grad mai mare de subiectivism,

b. serviciile se caracterizează printr-un grad mai mare de variabilitate față de produsele altor industrii,

c. cercetarea calității serviciilor a rămas mult în urmă, comparativ cu alte domenii,

d. insatisfacția consumatorului în situația în care calitatea serviciului nu corespunde cerințelor sale, este mai mare și se manifestă imediat,

e. întreprinderile de turi, își diferențiază produse de cele ale concurenței prin adăugarea unor servicii complementare, ceea ce le conferă un avantaj competitiv.

Din studiile efectuate asupra calitatii serviciilor turistice s-a desprins ideea existentei unor potentiale decalaje intre :

asteptarile consumatorilor si perceptia conducerii intreprinderilor prestatoare de servicii ,

perceptia conducerii si caracteristicile calitatii serviciilor ,

caracteristicile calitatii si livrarea serviciilor prestate ,

livrarea serviciilor si comunicatiile externe ,

serviciile asteptate si serviciile percepute de consumator.

In scopul diminuarii sau chiar al eliminarii acestor decalaje si al realizarii obiectivelor intreprinderii , marketerii in turism au studiat implicatiile conceptului de calitate pentru cele patru elemente ale mixului de marketing

Produsul turistic este esential pentru ceea ce consumatorul cumpara in scopul satisfacerii dorintelor si a necesitatilor lui . Produsul constituie conduita pe care o adoptă firma referitor la dimensiunile, structura și evoluția gamei de produse și servicii ce fac obiectul propriei sale activități. Calitatea lui este elementul care indeplineste in mod satisfacator scopul pentru care a fost cumparat. Exista o multime de cai in care calitatea si produsul turistic sunt legate si anume :

calitatea caracteristicilor desemnate ale produsului ,

produsul turistic primit include atat serviciul propriu-zis pe care consumatorul il primeste, cat si atitudinile si competenta personalului prestator,

increderea sau lipsa increderii in produsul turistic livrat ,

imaginea si reputatia produsului turistic constituie un factor important in procesul de luare a deciziilor pentru cumparatorii “ de prima data “, care nu au o experienta anterioara a produsului.

În ceea ce privește județul Vâlcea, în acest moment, oferta locurilor de cazare din județ este reprezentată, în principal de hoteluri cu 67,5% din total locuri și de vile turistice cu 10,9%, celelalte tipuri de unități oferind doar 21,6% din totalul locurilor de cazare.

Dacă din punct de vedere al capacității de cazare, județul Vâlcea ocupă un loc fruntaș, în schimb, din punct de vedere al gradului de confort, cu excepția unităților realizate în ultima perioadă, majoritatea celorlalte nu sunt adaptate cerințelor turismului modern.

Pretul produsului turistic este legat de calitatatea lui . Prețul se află în stânsă legătură cu produsul, fiind unul dintre elementele acorporale ale produsului. Acesta din urmă poate exista și fără preț, dar în absența produsului, prețul, fie el și numai imaginar sau potențial, nu are obiect.

Consumatorii tind sa cumpere nivelul calitatii oferit de catre producatori , astfel incat raportul calitate – pret sa fie cat mai mare. Totusi , contrar unor opinii care sustin egalitate intre calitate si pret , calitatea exista la toate nivelurile pretului, daca ea satisface dorintele si nevoile consumatorilor .

Un exemplu in turism il constituie sectorul de cazare, unde multi turisti sunt multumiti in conditiile “ bed and breakfast “ la un tarif mai mic, in timp ce alti turisti sunt multumiti numai daca stau in hoteluri renumite din centrul orasului. Preturi diferite ale serviciului ofera consumatorului, in general avantaje diferite, dar calitatea este apreciata doar in masura in care serviciul îi satisface necesitatile si / sau dorintele. Pntru multi consumatori nu se pune problema pretului, ci a modului in care necesitatile sau dorintele lor au fost satisfacute.

Distributia , conceptul de distribuție se referă, mai întâi, la “traseul” pe care îl parcurg produsele pe piață, până ajung la consumatori. Producătorul, intermadiarii și consumatorul – participanți la deplasarea succesivă a produselor de-a lungul acestui traseu – alcătuiesc ceea ce în terminologia marketingului se numește un “ canal de distribuție”.

Distribuția ca element al mixului de marketing, este legata de calitatea produsului turistic prin :

a . usurinta cumpararii de catre potentialii consumatori a produsului turistic prin agentiile de turism,

calitatea serviciului oferit prin intermediari care distribuie produsul intreprinderii si increderea in ei,

acuratetea mesajelor transmise de intermediari potentialilor consumatori referitoare la produsul intreprinderii de turism.

Lipsa de acuratete a mesajelor poate avea ca efect de scurta durata cresterea vanzarilor, dar pe termen lung pot conduce la insatisfactia consumatorului pe fondul unei deficiente calitatative repetate a produsului, necorespunzator asteptarilor lui. Din aceste cauze, intreprinderile de turism trebuie sa dezvolte relatii mai strinse cu distribuitorii lor.

Promovarea produsului turistic este importanta in crearea imaginii despre calitatea produsului oferit . În sistemul relațiilor cu mediul economic social, cu piața, eforturile de marketing ale întreprinderii moderne nu se pot limita la producerea și distribuția de bunuri și servicii; ele implică totodată, o permanentă și complexă comunicare cu mediul extern, cu piața, care presupune o informare atentă a consumatorilor potențiali și a intermediarilor, acțiuni specifice de influențare a comportamentului de cumpărare și de consum, de sprijinire a procesului de vânzare.

Ea poate influenta in mare masura decizia cumparatorului din doua considerente :

calitatea materialului promotional prezentat potentialului consumator prin agentia de turism ce consta in calitatea hartiei si alegerea culorilor precum si in varietatea imaginilor destinatiei,

continutul informatiilor, calitatea si acuratetea lor.

Calitatea in actiunile promotionale poate fi vazuta de consumatori si prin recomandarile facute de agentii in legatura cu siguranta consumului produsului oferit de firma, de exemplu:

recomandarea zonelor dintr-un oras care trebuie evitate din cauza nivelului mare al criminalitatii,

recomandari privind timpul de expunere la soare pentru a prevenii cancerul de piele etc.

Astfel de recomandari pot abate consumatorii de la cumpararea unui pachet de vacanta pentru o anumita destinatie, dar ei vor capata incredere in turoperatorii sau in agentiile de turism respective prin care isi pot cumpara un produs echivalent intr-o alta destinatie.

Promovarea turismului în județul Vâlcea este insuficientă ceea ce a condus la scăderea circulației turistice în general și a turismului internațional în special.

Calitatea reprezinta in mod evident o problema importanta pentru intreprinderile de turism, dat fiind si faptul ca este un concept subiectiv, dependent de modul de apreciere al fiecarui consumator de produse turistice, dar in acelasi timp propblema calitatii revine atat conducerii intreprinderii, managerului, care trebuie sa elaboreze politica in domeniul calitatii, sa o incadreze in strategia generala a intreprinderi, cat si angajatilor, prin preocuparea lor, in scopul ridicarii performantei activitatii lor.01

Structura concretă a mixului, poziția ocupată de fiecare dintre elementele sale componente vor depinde de posibilitățile întreprinderii și de solicitările pieței. Fiecare dinre cele patru componente ale mixului poate constitui o adevărată constelație de instrumente, din care se aleg cele mai potrivite condițiilor date și se alcătuiește o combinație, un submix.

Nota caracteristică a mixului de marketing va fi dată de piața în care acesta ar urma să se înscrie, să se aplice practic. De regulă, în cadrul celor patru componente ale mixului, accentul cade asupra primei componente – politica de produs: în definitiv, produsul este principalul mijloc de comunicare a întreprinderii cu piața.

Mixul de marketing nu conține în mod obligatoriu, în toate cazurile, ansamblul celor patru elemente ale sale. El se poate limita la două-trei sau chiar la un singur element.

Indiferent câte dintre cele patru elemente sunt prezemte cu schimbări efective față de perioadele anterioare și indiferent asupra căruia cade accentul principal al preocupărilor întreprinderii, o cerință de bază a realismului mixului de marketing o constituie judicioasa corelare a acestor elemente. Lipsa de corelare poate diminua sau chiar pune în pericol realizarea efectului global urmărit.

Iar toate aceste elemente se cer corelate, la rândul lor, cu strategia de piață a întreprinderii. În ultimă analiză, mixul de marketing nu este decât modalitatea practică de promovare a unei strategii de piață, de a-i concretiza căile și atinge obiectivele.

O altă problamă importantă, care intervine în stabilirea mixului de marketing o constituie optimizarea eforturilor de marketing. Practic fiind vorba de o alegere dintre cele mai multe variante posibile care pot duce la un anumit efect, intră în discuție criteriul eficienței economice. Creșterea, până la un anumit nivel, a volumului vânzărilor pe piață poate fi obținută fie prin ridicarea calității produselor, fie prin reducerea prețurilor, fie prin antrenarea unei rețele mai largi și mai diversificate de distribuție, fie prin amplificarea activității promoționale; același efect poate fi însă obținut prin antrenarea simultană a mai multor sau a tuturor acestor căi.

Dificultatea alegerii soluției optime constă în faptul că impactul eforturilor de marketing, adică al celor necesare pentru punerea în aplicare a mixului, nu este linear.

CONCLUZII

Turismul poate contribui la dezvoltarea unor zone mai puțin bogate in resurse ce ar putea asigura dezvoltarea unei industrii prelucrătoare sau întreprinderi, dar bogate în resurse turisrice naturale și antropice – ape minerale domeniu schiabil, oglinzi de apa, etc – care ar putea atrage fluxurile turistice și ar putea duce la dezvoltarea localiățtilor existente ca stațiuni turistice.

Prin condițiile existente și amenajările ce se impun, aceasta activitate isi pune amprenta la ridicarea economica și culturală a zonelor turistice și la asigurarea unor condiții de viață mai bune pentru populația acestor perimetre.

Prin turism sunt valorificate resurse turistice antropice: cultural – istorice cu mare forță de atracție. Practica a demonstrat ca astfel de regiuni pot intra in circuitul economic cu investiții inițiale minime, capabile însă să determine o dezvoltare în sens larg a unor activitățti economice producatoare de venit național și totodată capabile să absoarbă forța de muncă disponibilă.

Ca activitate complexă, turismul este considerat ca o parghie de atenuare a dezechilibrelor interregionale și intraregionale, privită la scara mondială, natională sau locală.

Odată cu atragerea în circuitul de valori a unor zone turistice, turismul are consecință asupra geografiei acestora, asupra urbanizării și construcției de locuinte, amenajării de drumuri, realizării de servicii publice, industrializării, etc.

Se cunoaște faptul că turismul este un mare consumator de forță de muncă vie, în dezvoltarea lui favorizează utilizarea pe plan local a diferitelor resurse și disponibilităților de forțe de muncă.

Ca efecte ale acestor dezvoltări ale zonelor turistice putem aminti: stabilizarea forței de muncă și eliminarea fenomenelor de migrare a acesteia . Pe lângă locurile de muncă permanente turismul asigură și locuri de muncă sezoniere.

Trebuie amintită și vocația ecologică a turismului, indispensabile fiind în strategia de dezvoltare a zonelor turistice măsurile de protejare a mediului, a valorilor de existență și civilizație umană, a peisajului, a apei, aerului, florei , faunei.

Totodată activitatea turistică are și un efect economic benefic la asigurarea unei circulații bănești normale. În procesul lui turismul presupune o creștere sporită de bunuri și servicii cu repercursiuni pozitive în sferele de producție ale acestora. Impune o adaptare a ofertei materializată în primul rând prin dezvoltarea structurilor de primire și indirect prin stimularea producției ramurilor participante la echiparea spațiilor de cazare și alimentație, la modernizarea acestora, la realizarea de mijloace de transport, de instalații de agrement ca și la construirea de drumuri.

Industria turistică prin aportul adus asupra diferitelor zone turistice are un important efect de antrenare decurgând din faptul că prin prisma trăsăturilor sale esențiale și activităților ce le generează, turismul se plasează la interferența activităților economice cu cele sociale.

Dezvoltarea turismului reprezintă o necesitate incontestabilă pentru economiile moderne. Dinamismul vieții economice contemporane, înscrierea județului în circuitul și circulația națională cât și mondială, creșterea dorinței de schimbare de decor, de divertisment, ca și creșterea generală a timpului liber și a veniturilor – toate acestea fac tot mai necesară dezvoltarea turismului.

Ținuturile mirifice, de basm și legendă, cu un pitoresc fără seamăn cu care bunul Dumnezeu a înzestrat județul vâlcea, au favorizat dezvoltarea turismului, prin punerea în valoare a acestui tezaur neprețuit.

Se impune să amintim despre apele minerale de la Călimănrști-Căciulata, cele de la Băile Govora și Băile Olănești, care fac adevărate minuni în tratarea unor afecțiuni.

Amintim și despre rezervațiile naturale din Munții Coziei și Munții Căpățânii, unde sunt ocrotite, ca monumente ale naturii, o serie de specii rare din flora și fauna României.

Totodată Valea Oltului, străjuită de păduri seculare, este de departe cea mai spectaculoasă și mai atractivă zonă, rivalizând prin minunăția peisajului cu cele mai încântătoare locuri din Europa.

Mânăstirile Cozia, Hurezi, Govora, Bistrița, Mânăstirea Dintr-un Lemn, Surpatele, Arnota, fiecare cu istoria ei pe cât de interesantă, pe atât de tulburătoare.

BIBLIOGRAFIE

1. Bran F., Roșu A., – Economia turismului și mediului înconjurător, Ed. economică, București,1996;

2. Cosmescu I. – Turismul, Ed. Economică, București, 2000

3. Dinculescu V, Petraru C – Băile Govora stațiune balneoclimatică, Ed. Mirador, București, 1992

4. Dumitrescu D. – Resurse turistice locale, note de curs, 2002

5. Florescu C. – Marketing, Ed. Independența Economică, 1997 Bucuresti , 1992

6. Minciu Rodica – Economia turismului, Ed. Uranus, București, 2000

7. Oscar Snak – Economia turismului, Ed. Expert, București, 2001

8. Oficiul judetean de – Vâlcea turistica va asteapta ,

turism 1974

9. Prefectura si Consiliul – Strategii de dezvoltare si

Judetean Vâlcea promovare a turismului in

judetul Vâlcea ,2001

10. Stăncioiu Aurelia – Strategii de marketing în turism, Ed. Economică, București, 2000

11. Zamfirescu D. – Calimanesti 2000 , 1997

12. Vlășceanu Gh., I. Ianoș – Orașele României, Ed. Odeon, București,1998

13. ***, – “Curierul de Vâlcea “,anul XII , NR.3121,2001

14. ***, – Anuarul statistic al județului Vâlcea, 1999-2000

=== 7405 ===

CUPRINS

INTRODUCERE

CAPITOLUL I PREZENTAREA GENERALĂ A JUDEȚULUI

VÂLCEA

Cadrul natural

Istoricul județului

1.3 Condițiile economico-sociale

1.4 Turismul vâlcean

Orașele județului

CAPITOLUL II DELIMITAREA FORMELOR DE TURISM

Turismul balnear

2.2 Turismul montan

Turismul cultural și monahal

Agroturismul

Turismul sportiv și de agrement

CAPTOLUL III BAZA TEHNICO-MATERIALĂ

Baza de cazare și alimentație publică

Baza de agrement

Baza de tratament

CAPITOLUL IV DEZVOLTAREA TURISMULUI PRIN PRISMA

ORIENTĂRII DE MAEKETING

4.1 Politica de marketing turistic

4.2 Adoptarea unui mix de marketing viabil

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

pagini 88