Turismul Urban, O Importanta Componenta Economica Pentru Marile Orase

Economie

Turismul Urban, O Importanta Componenta Economica Pentru Marile Orase

Byadmin ianuarie 1, 2024

TEZĂ DE LICENȚĂ

TEMA: „TURISMUL URBAN,O IMPORTANTĂ COMPONENTĂ ECONOMICĂ PENTRU MARILE ORAȘE”

CUPRINS

INTRODUCERE

CAPITOLUL I

1.1. Turismul:definire;istorie și forme

1.2. Piața turistică

1.3. Turismul urban:definire,forme și rolul în economie .

CAPITOLUL II

2.1. Turism urban la nivel Mondial

2.2. Studiu de evaluare a resurselor turistice în Chișinău.

2.3. Valorificarea potențialului turistic în baza materialelor ‘’ Vila Iris’’.

CAPITOLUL III

3.1. Analiza SWOT a turismului urban in Republica Moldova.

3.2. Strategii de dezvoltare a turismului urban.

CONCLUZII

ANEXE

BIBLIOGRAFIE

INTRODUCERE

Punctul de reper al prezentei lucrări îl constituie necesitatea de cercetare și observare a importanței și contribuției turismului urban la dezvoltarea și prosperarea economică a orașelor ,identificarea unor probleme existente ce stopează dezvoltarea turismului urban în Republica Moldova reprezintă obiectivele majore ale lucrării.

În prezent ,turismul este unul din sectoarele cele mai dinamice și importante componente economice pentru toate țările. Prin turism urban se înțelege nevoia de dezvoltare spirituală și cultura spirituală, datorită existenței a varietății culturilor întilnite în fiecare oraș.

În general, putem constata acualmente faptul că dorința deplasărilor devine o caracteristică tot mai specifică pentru un număr mai mare de oameni. Turismul ca o componentă de lux în Republica Moldova devine în mentalitate populației o normă de viață obișnuită și necesară pentru tot mai mulți.

Dezvoltarea crescîndă a activităților de turism contribuie la progresul științific și tehnologic,și a condus la crearea de servicii suplimentare ca divertisment și agrement.

Forța motrice în dezvoltare turismului urban pe prim plan o reprezintă beneficiile economice pe care le furnizează,orașele fiind cele mai mari producători și consumatori.Turismul stimulează dezvoltarea infrastructurii acest fapt duce la o creștere a veniturilor bugetare prin intermediul incasărilor taxelor.Pe lîngă acest fapt,turismul are capacitatea de a atrage valută străină și diverse investiții.Contribuie la diversificarea economiei , contribuie la crearea industriei care deservesc industria turismului astfel prevede creșterea veniturilor și îmbunătățirea bunăstării cetățenilor Moldovei.

De asemenea,influența turismului asupra economiei este datorată creșterii afacerilor și diversificarea producției de bunuri și servicii datorită, creșterii cererii turiștilor locali și internaționali.

Turismul urban are o contribuție deosebit de importantă în crearea de locuri de muncă și rezolvarea problemei ocupării forței de muncă în orașe.Turismul contribuie la balanța de plăți,care este exprimată ca diferență între cheltuelel turiștilor străini efectuate în Moldova ș cheltuele suportate de rezidenții acestei țări în străinătate.

Insuficiența informației referitoare la varietatea formelor de turism care poate fi practicat în oraș ,și promovarea slabă a contribuit la motivarea alegerii temei cercetate .Potrivit opiniei specialiștilor (Kotler Ph.,Stănciulescu G.) pentru o dezvoltare durabilă a turismului este nevoie de implicarea managementului și marketingului în cercetarea turismului urban ca parte a marketingului serviciilor.

Prin urmare,valorificarea potențialului turistic în zona urbană este actuală și reprezintă o importanță majoră .Scopul cercetării este de a identifica direcția de dezvoltare a turismului urban prin intermediul unor obiective strategice.Însă pentru stabilirea și atingerea unor obiective,ințial trebuie de evidențiat patrimoniul cultural,artistic și istoric ,prin metoda depistării informației referitoare la fiecare element turistic aflat în zona urbană Chișinău ,cu scopule de a iniția o campanie de promovare și informare a potențialelor turiști locali și străini despre valoarea și importanța obiectivelor turistice și a turismului în general.

Lucrarea este compusă din trei capitole și reflectă tema ‚’’Turismul urban , o importantă componentă economică pentru marile orașe’’care reprezintă una de o importanță majoră fiind determinată de creșterea și diversificarea produselor turistice ,și de puterea și dinamicitatea orașului ca centru turistic.

În primul capitol sub denumirea de ’’Industria turismului’’,este caracterizată activitatea de turism în general ,se investighează aspectul teoretic al fenomenului turistic,este prezentată începutul istoric și evoluția turismului,sunt definite noțiunile generale ale turismului și caracterizarea formelor de turism,la fel de important este și analizarea importanței turismului pentru economia unei țări și anume este pus accentul pe turismul urban,cererea-oferta turistică și contribuția acestuia la dezvoltarea țării.Aici sunt caracterizate cît formele clasice ale turismului urban atît și cele moderne care au apărut odată cu dezvoltarea tehnologiilor și creșterii necesităților de recreere a oamenilor.

’’Turismul urban’’ este denumit capitolul doi al lucrării și reflectă informații referitor la turismul urban și cheltuelele provenite în urma acestuia pe plan mondial ,evidențiindu-se cele mai vizitate orașe din lume și obiectivele principale de atracție a turiștilor în aceste orașe.Se face un studiu de evaluare a resurselor turistice în Chișinău pentru a depista competitivitatea orașului cu cele mondiale.Valorificarea potențialului turistic la Hotelul Vila Iris pe baza unui chestionar cu scopul de a identifica necesitățile actuale ale turiștilor.

Capitolul trei poartă denumirea de ‚’’Dezvoltarea turismului’’ prin intermediu acestui capitol se încearcă evaluarea punctelor tari ,slabe,oportunitășilor și amenițărilor ce le caracterizează turismul urban în Republica Moldova ,după care sunt propuse modalități strategice de dezvoltare și promovare a serviciilor turistice .

Creșterea importanței practice a turismului a intensificat preocupările teoretice în acest domeniu,astfel experții ANAT(Asociația Națională a Agențiilor de Turism din Moldova) au contribuit la la elaborarea strategiei de dezvoltare durabilă a turismului în Republica Moldova pentru anii 2003-2015 (aprobată prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova N 1065 din 02.09.2003),Importanța turismului pentru economia țării este abordată în Strategia de dezvoltare a turismului “Turism ,elaborată de către Agenția Turismului a Republicii Moldova.

CAPITOLUL I

1.1Turismul:definire;istorie și forme

Turism -din punct de vedere etimologic,cuvîntul„tur” provine din limba latină (turnare) și din limba greacă (tornos), cu sensul de cerc – mișcarea în jurul unui punct central sau o axă.Preluat în limba engleză cuvîntul tour a căpătat semnificația acțiunii de a se mișca în cerc.În consecință, un‚’’tur’’reprezintă o călătorie dus-întors și cel care întreprinde o astfel de călătorie poartă numele de turist.

Turist -este orice persoană aflată în afara reședinței sale curente pentru o durată de cel puțin 24 de ore și pentru maxim 4 luni cu motive de agrement,sănătate,misiuni sau călătorii de orice fel ca : congrese,seminare pelerinaj.

Turismul reprezintă toate activitățile efectuate pentru și în scopul deplasării persoanelor pentru o perioadă nu mai mare de un an,într-un alt loc decît acela în care locuiesc și muncesc ,a căror ,motivație poate fi vacanță ,afaceri și alte scopuri

Turismul internațional rezultat al deplasării persoanelor în afara granițelor țării lor de reședință.(vezi Schema 1.1)

Schema 1

Clasificarea călătorilor internaționali, realizată de Organizația Mondială a Turismului

Sursa:Coordonarea Turismului (Elena Turcov)

Turismul intern este activitatea practicată de populația unei țări în interiorul granițelor naționale .

Turism urban reprezintă petrecerea timpului liber sau a vacanțelor în orașe pentru desfășurarea activităților precum sunt vizionarea de spectacole, expoziții ,conferințelor,muzeelor ,galeriilor și altele .[2,pag.25]

Forme de turism:

1)Turism cu scopul recreerii – se caracterizează prin turism cu scopul restabilirii fizice sau morale ale organismului.Aici se include turismul în scopul petrecerii vacanței în aceeași destinație pentru o perioada mai lungă de timp.

2)Turism cu scopul cunoașterii culturii-practicat în scopul satisfacerii necesităților spirituale,aceste locuri includ, locuri istorice,vizite la muzee,galerii de arta,turnee muzicale.Turiștii ce călătoresc cu scopul cunoașterii culturii cel mai des sunt interesați de relațiile sociale și politice ale țărilor în care călătoresc .

3)Turism public-include turismul cu scopul vizitării rudelor,prietenilor(în terminologia internațională este cunoscut ca ‚,visiting friends and relatives-VFR”).

4)Turism sportiv –forma de turism practicată în scopul desfășurării unor activități sportive.

5)Turism economic-include călătoriile de interes oficial,vizitele angajaților sau altor persoane cu interes comercial sau de altă natură,participări la tîrguri și expoziții,conferințe,convenții și călătorii stimulatoare.Această formă de turism cunoaște o dezvoltare din ce în ce mai mare,reprezentînd un sector tot mai important prin valoarea lui în cadrul industriei de profil .În ultimul timp au aparut o mulțime de agenții de turism specializate în călătoriile cu scopul economic.

6)Turism social-călătorie în care costul acesteea este suportat parțial sau total de către organizațiile guvernamentale,societăți de caritate,sindicate pentru a crea condiții de călătorii specifice membrilor dezavantajați ai societății(persoane cu venit foarte modest,familii cu un singur părinte,persoane cu handicap,elevi,studenți ,militari).

Specificile turismului social sunt :

Direcția țintă a turismului social reiese din obligațiile societății de a acorda cetățenilor săi acces eficient și antidiscriminatoriu la activitatea de turism.Acest tip de turism ,este accesibil fiecărui cetățean luînd în considerație ,vîrsta ,statutul social și sănătatea .Turismul social este prioritar persoanelor dezavantajate.

Participanții esențiali sunt categoriile determinate ale societății,în primul rînd pensionarii,invalizii,persoanele cu dizabilități,studenții,elevii.Pe lîngă acestea turismul social poate servi ca o reconpensă pentru muncitorii ce îndeplinesc o muncă care influentează negativ starea de sănătate și securitate a acestuia,sursă de motivare pentru angajați și altele.

Sursele de finanțare a turismului social sunt oferite de către stat din fondurile sociale și din fondurile de caritate.

Este un turism organizat de grup practicat în scopul satisfacerii necesităților spirituale,restabilirea sănătații și schimb de experiență .

Acest tip de turism apare sub forma de pachete turistice acreditate ,scutiri pentru transport ,vize

7)Turism politic-este reprezentat de turismul diplomatic ceea ce prevede participarea la congrese,summituri internaționale [16,pag.7]

Înglobat relativ recent printre dorințele de consum ale omului ,calculat ca indiator al calității vieții,turismul merită în totalmente atenția pe care i-o acordă astăzi oamenii din toate domeniile cunoașterii.

Primele activități turistice s-au evidențiat pe la începutul secolului al XVII-lea în Europa,de și noțiunea de turist s-a făcut utilizată abia prin anii 1800.Confirmarea și pronunțarea turismului ca activitate sunt localizate spre sfîrșitul secolului al XIX-lea, odată cu exploatarea apelor termale în țările europene.

Schema 2

Axa cronologică

Sursa:Elaborat de autor

2000 î. Hr.- India și Mesopotamia

Călătoriile în scop comercial au fost considerate foarte importante înca de la începuturile civilizației. Portul Lothal a fost un centrul comercial esențial, situat între civilizațiile de pe valea Indului și cele sumeriere.

600 î.Hr.

În Babilon a existat un muzeu de antichități, deschis pentru public. Egiptenii organizau ceremonii religioase, la care participau credincioși devotați. Mulți oameni vizitau orașele mari pentru a admira opere de artă, în special clădirile cu caracter religios sau monumental. În India, regii călătoreau în interesul imperiului. Aristocrații și plebea sceputurile civilizației. Portul Lothal a fost un centrul comercial esențial, situat între civilizațiile de pe valea Indului și cele sumeriere.

600 î.Hr.

În Babilon a existat un muzeu de antichități, deschis pentru public. Egiptenii organizau ceremonii religioase, la care participau credincioși devotați. Mulți oameni vizitau orașele mari pentru a admira opere de artă, în special clădirile cu caracter religios sau monumental. În India, regii călătoreau în interesul imperiului. Aristocrații și plebea se adunau pentru a fi întîmpinați de zîmbetul celui luminat – marele Buddha.

500 î.Hr. – Civilizația Greacă

Vechii greci vizitau locurile sfinte,băile curative și jocurile festive organizate periodic . Grecii se răsfățau cu diferite festivaluri religioase, iar în mod treptat, aceste activități s-au legat din ce în ce mai mult de plăcerea de a călători și în mod particular, în activități sportive.În vechea Grecie nu existau unități de cazare ,călătorii locuiau la prieteni sau se adăposteau în holul marelor temple.

27 ani î. Hr – Imperiul Roman

Romanii au fost primii în istorie care au proiectat și construit rețele de drumuri care asigurau legătura cu toate părțile Imperiului Roman.În această perioadă își face apariția și construcția hanurilor de-a lungul drumurilor de pe coasta Mării Roșii.Romanii obișnuiau să călătorească în Sicilia, Grecia, Rhodos, Troia sau Egipt. Pentru a face cunoștintă cu locurile cele mai importante ale orașului,străinii erau conduși de ghizi instruiți.

500 ani Era noastră -Evul Mediu

În Evul mediu călătoreau în special comercianții,ambasadorii și în scopuri religioase pelerinii care vizitau locurile sfinte.Un număr mare de călători era conceput din oameni de sțiință ,artiști,calfe și studenți care se îndreptau spre universități și centre culturale.Europenii încearcă să găsească noi rute care să-i facă faimoși sau pentru a găsi noi piețe de desfacere pentru produsele lor.

1700 Era noastră -Marele tur

Un pas înainte în dezvoltarea turismului a fost înregistrat aproximativ în anul 1600 ,în special,datorită studențimii provenite din familii bogate care ,însoțiți de către un tutore , se îndreptau spre universitățile Europei și care ,după finisarea studiilor,făceau o călătorie mai îndelungată în statele europene.De asemenea s-a stabilit și itinerarul obligatoriu pe care un tînăr trebuia să-l parcurgă.Astfel în jurul anului 1700 apare noțiunea de ‚’’grand tour’’.Itinerarul conținea următoarele destinații:Paris,Torino,Florența,Roma,Neapoli,Veneția,Viena și Germania ,durata călătoriei fiind de 3 ani .O dată cu creșterea ritmului de călători s-au dezvoltat comunicațiile și industria hotelieră.Activitatea turistică este inhibată de începerea Razboaielor Napoleoniene, pentru aproximativ 30 de ani, marcînd astfel sfîrșitul modei Grand Tour.

1900 Era noastră- Dezvoltarea stațiunilor ‚’’balneare’’

SPA-urile s-au manifestat sub anumite forme încă din cele mai vechi timpuri, băile romane sau terapiile englezești sunt echivalate cu o stare de recreere și sănătate mai bună. Astfel, numărul resorturilor se aglomerează, permițînd celor de pe malul mării să ia avînt. Întroducerea vapoarelor cu aburi din secolul XIX, înseamnă lărgirea orizontului turistic, resorturile de la mai mare depărtare devenind, cel puțin pentru perioada verii, un loc de întîlnire pentru mulți nobili.

2000 Era noastră -Turismul in secolul XX

Primul război mondial permite concentrarea la scară largă de noi informații privind teritorii mai puțin valorificate, crescînd curiozitatea potențialilor turiști. Emigrarea masivă spre Statele Unite ale Americii dă startul unui turism permanent, noii căutători de terenuri sau de aur, mișcîndu-se permanent pe continentul nord-american. Pe vechiul continent, apariția mașinilor permit călătoriile pe distanțe mai lungi, într-un timp mult mai scurt, astfel, resorturile de pe malurile mărilor devenind destinații populare În secolul XX, apar avioanele și vapoarele de croazieră care determină produsul turistic. Apar noi oportunități de afaceri, noi zone turistice beneficiază de investiții din ce în ce mai mari. Destinațiile exotice precum insulele din Pacific sau Asia de sud-est se dezvoltă concomitent cu cele mai puțin obișnuite , precum Patagonia, Tibet sau Alaska. Turismul se diversifică și ia amploare, ajungînd în forma în care îl cunoaștem astăzi.[5,pag.11]

În Republica Moldova istoria turismului a înregistrat mișcări fluctuante .Ca urmare a războiului ruso-turc ,Moldova a fost cedată Imperiului Rus ,astfel au urmat schimbări importante de populație, o parte din populația Moldovei împreună cu Turcii și Tătarii care locuiau aici au părăsit teritoriul anexat pentru a se stabili in Dobrogea ,aceștea fiind înlocuiți cu alte etnii ca Bulgari ,Găgăuzi ,Ruși și Ucraineni.În 1918 dupa ce a avut loc Marea Unire, o parte din populația Romînă s-a stabilit în Moldova .Astfel toate schimbările de populație din trecut ,astăzi au contribuit la dezvoltarea turismului ,fapt ce este dovedit de ponderi mai însemnate în numărul total de turiști și excursioniști străini sosiți în Moldova le revin cetățenilor din Romînia ,Federația Rusa, Ucraina și altele. Pînă în secolul XIX-lea Moldova a fost relativ puțin cunoscută ca țară turistică.Turiștii care au vizitat țara noastră făceau parte de obicei din rîndul oamenilor de cultură ,politicieni,comercianți.

Dacă turismul internațional a fost prea puțin dezvoltat ,în schimb circulația internă de călători a fost considerabilă ,raportată la capacitatea economică a țării. Prin temperament și uzanțe ,moldovenii sunt un popor ,mobil ,dinamic și motivat spre călătorii.

Astfel ,au fost înregistrate o serie de asociații turistice (vezi Anexa 1) care organizau călătorii pentru cunoașterea frumuseților țării.În 2002 ‚a fost creată ’’Asociația Națională a Agențiilor de Turism din Moldova’’ din mun.Chișinău ,care are drept scop coordonarea în comun a activității agențiilor de turism.

Ca organizații necomerciale mai funcționează ‘’ Asociația de Dezvoltare a Turismului în Moldova’’ care și-a început activitatea în 2007 cu scopul de a contribui la promovarea turismului, formelor de turism, zonelor turistice, imagini turistice a destinațiilor naționale și regionale, conservarea resurselor turistice naturale și cultural istorice .

În anul 2009 se înființează ‘’Asociația pentru susținerea alternativelor în turism’’activitatea principală al acesteea constă în dezvoltarea turismului rural, la rîndul său turismul rural fiind unul din cele mai solicitate tipuri de turism.

’’Centru de informare turistică din Moldova ‘’ îșî începe activitatea în 2011 obiectivele principale ale acestui centru fiind dezvoltarea, promovarea și multiculturalizarea aspectelor turistice din republica Moldova, prin instrumente și acțiuni extra-regionale acumulate, destinate segmentelor de populații interesate de valorile, cultura și patrimoniul național.

Un rol important în dezvoltarea turismulu modern îl constituie înființarea ,recentă în ianuarie ‘’Asociației Naționale pentru Turism Receptor’’ misiunea acesteia fiind promovarea imaginii Moldovei ca destinație turistică.

1.2 Piața turistică

Prin nouțiunea de ofertă se ințelege ,din punct de vedere economic,cantitatea de bunuri și servicii ce pot fi prezentate pe piața la un anumit preț ,pentru satisfacerea cererii consumatorilor.Spre deosebire de aceasta ,oferta turistică este constituită dintr-un ansamblu de bunuri și servicii propuse consumatorilor pentru satisfacerea trebuințelor turistice,reprezentînd ,deci,un element potențial ce nu se poate scurge înspre solicitatori. De exemplu:Cazarea care se acordă numai unitaților hoteliere,sau clima,relieful, care nu pot fi deplasate pentru întîmpinarea cererii consumatorilor .

Privită din punct de vedere geografic ,oferta turistică ,este constituită din totalitatea resurselor naturale și antropice ale unui anumit spațiu precum și din întreaga gamă de dotări care favorizează valorificarea acestora.Iar pentru o anumită unitate turistică această ofertă este constituită din ceea ce se vinde la cerere sau programat,de fapt,un produs turistic.Produsul turistic solicitat de turiști urmează să fie consumat,ceea ce se traduce,din punc de vedere al evidenței,prin cheltuielile ocazionate de o acțiune turistică .

Acțiunea turistică este cuprinsă în cadrul unui program delimitat în timp și spațiu pe un anumit profil .Această categorie se clasifică în funcție de anumite caracteristici.

Turistul obține deci,de la o unitate turistică,un anumit produs care satisface trebuințele sale de ordin turistic.Acest produs se deosebește de produsele din celelalte ramuri ale producției materiale.Acest produs are o serie de caracteristici:

produsul turistic este un produs complex care se compune din mai multe subproduse :transport ,masa,cazare,agrement;fiecare subprodus prezintă anumite cheltueli privind consumul de muncă vie și muncă materializată;

la realizarea produsului turistic contribuie diferite tehnologii industriale,comerciale,alimentație publică,poștă și telecomunicații.Înțilnite în diferite unități:hoteluri,restaurante,agenții de turism;

elementele care compun produsul turistic nu pot fi stocate;

produsele turistice solicitate direct sau prin contracte sînt condiționate de prezența turistului;

producția și consumul se desfășoară în același timp și în același loc;

produsul turistic nu poate avea o valoare reziduală;

diferitele subproduse turistice,care formează produsul turistic,pot fi subsțituite între ele:avionul cu trenul,hotelul cu camping-ul.

Dat fiind faptul că produsul turistic este compus din mai multe subproduse neomogene,acesta poate avea o sferă mai largă sau mai restrinsă în funcție de cererea solicitatorului,de exemplu:doar cazare,doar masă,sau cazare și masă.

Produsul turistic constă din totalitatea cheltuielilor care reprezintă consumul de valori și plățile privind elementele componente ale acestuia.Aceste cheltuieli sunt de două feluri directe și indirecte,care formează costurile produselor.

Oferta turistică conține diferite resurse și mijloace implicate în acțiune de om pentru exploatarea resurselor.

Resursele turistice sunt de două feluri :naturale și create de om .

Resursele naturale:

clima;

relieful;

vegetația;

lacurile;

rîurile;

izvoarele.

Resursele create de om- sînt constituite:

a)din elementele construite de acesta :

monumente;

muzee;

orașe;

state;

universități;

stadioane.

b)din diferite activități umane:

obiceiuri;

limbă;

folclor;

cultură.

Mijloacele puse în acțiune de om pentru exploatarea resurselor pot fi împarțite în două categorii:

a)echipament cu caracter general

b)echipament cu caracter turistic

Echipamentul cu caracter general,deși este constituit pentru satisfacera unor necesități generale,ajută sau permite ,în plus,desfășurarea acțiunilor turistice.Se poate exemplifica,în primul rînd ,transportul,sănătate ,telecomunicații.

Echipamentul turistic este constituit din acele elemente care se folosesc în mod special pentru a raspunde cererii turistice:clădiri ,utilaje ,mobilier.

Mijloacele turistice sînt puse în acțiune de om în scopul satisfacerii necesităților de ordin turistic,ceea ce generează servicii turistice.

Din punct de vedere al sistemului economic ,oferta turistică ca element prezintă anumite caracteristici cum sunt :

a)dinamizarea economiei naționale ;

b)diversificarea producției economiei naționale;

c)valoarea adaugată la venitul național ;

Datorită faptului că la realizarea turismului contribuie o mulțime de sectoare economice ,această activitate are o acțiune dinamizantă asupra economiei naționale.

Varietatea mare a sectoarelor care contribuie la realizarea activității turistice determină diversificarea producției economiei naționale,o particularitate care ar interesa ,în special ,țările mai puțin dezvoltate.

In ceea ce privește veniturile realizate de subramura turismului ,aceasta contribuie la creșterea venitului național.Această caracteristică plasează turismul în rîndul ramurilor productive ale economie naționale .

Creșterea concurenței pe piața turismului urban ,accentuarea caracterelorde piață a cumpărătorilor,au determinat din partea ofertanților și producătorilor de turism o reacție de adaptare ,concretizată prin mărirea efortului de particularizare a ofertei , creșterea atractivității sale și influențarea printr-o politică de marketing agresivă a dimensiunii si chiar a calității ofertei turistice .

Cererea turistică este formată din totalitatea bunurilor și serviciilor pe care consumatorul dorește și poate să le obțină contra cost,la un moment dat.Această cerere reclamă deplasarea turiștilor în diferite zone geografice-interne sau externe-și prezintă anumite caracteristici precum sunt:

-evoluția convențională-constantă;

-neomogenitate ;

-concentrarea în timp și spațiu.

Există tendința că în cadrul unui climat de liniște ,fară tulburări de ordin politic sau economic,cererea turistică sa fie ,de la o perioadă la alta ,aproximativ aceeași.În caz contrar poate exista o tendință de regres.

În ceea ce privește neomogenitatea ,aceasta este definită de diverse motivații privind voiajul:vacanțe,sport,congrese.

Concentrarea în timp presupune o anumită sezonalitate cunoscînd fiind ca turismul este mai predominant în anumite perioade ale anului.

Concentrarea în spațiu se traduce prin efectuarea cererii : Interne și externe

a) Interne;

-litoralul -vara;

-stațiunile montane- iarna,

b)Extern;

-diferite zone internaționale.

Un itinerar se stabilește în strînsă legătură cu obiectivele de vizitat și cu caracteristicele voiajului :scopul voiajului,perioada avută la dispoziție,serviciile ce urmează să fie prestate în funcție de condițiile materiale,cerințele intelectuale și de sănătate ale turistului.[9,pag.79]

Cererea turistică externă înglobează în sine circulația turistică interregională și circulația turistică într-o regiune .Creșterea în continuu a circulației turistice internaționale,ca rezultat a evoluției dinamice în special a componentei intraregionale ,a cunoscut schimbări structurale și de localizare în ultimul timp.Cele mai mari segmente generatoare și primitoare ale cererii turistice internaționale se află în țările care dețin cea ma mare cerere națională ,cum ar fi țările industrializate.

1.3.Turismul urban:definire,forme și rolul în economie .

Turism urban – formă de turism practicată în zonele urbane, care se caracterizează prin vizitarea obiectivelor istorice, culturale și de agrement, include turul de oraș, plimbările și excursiile. Turismul în orașe și orășele este foarte popular în lume. Turismul urban se bazează pe o gamă largă de obiective istorice și culturale, efectuarea cumpărăturilor, alimentație în restaurante cu specific variat, plimbări, excursii etc. Localitățile urbane funcționează ca puncte de sosire și plecare ale turiștilor în regiunile vizate. În Moldova, municipiul Chișinău este un loc excelent pentru dezvoltarea turismului urban, avînd ca bază străzile înverzite, parcurile, varietatea de clădiri frumoase din punct de vedere arhitectonic, muzeele, restaurantele și cafenelele, evenimentele artistice, galeriile de artă plastică, centrele comerciale. În Chișinău vin mulți oameni de afaceri și persoane oficiale, fapt ce contribuie la susținerea și dezvoltarea turismului urban.

Pornind de la faptul că dezvoltarea economică și socio-culturală a orașelor s-a reflectat în arhitectura acestora ,orașele sunt privite ca centre economice și culturale ,sunt deținătoarele unor variate atracții, potrivite pentru numeroase categorii de vizitatori .Pe măsura ce numărul acestora a crescut ,s-a conturat o formă distinctă de turism,au apărut preocupări privind amenajări specifice destinate diferitelor categorii de vizitatori cît și grija pentru armonizarea acestora cu rigurozitatea funcționării în cele mai bune condiții a așezărilor urbane.

De-a lungul timpului,orașul s-a dovedit a fi un punct de reper în desfășurarea călătoriilor,adică dotăriile acestuia au fost utilizate ca locuri de popas în derularea itinerariilor, fie prin arhitectura clădirilor,monumentelor,sculpturilor și basoreliefurilor utilizate în decorarea clădirilor fie prin elemente ale artei decorative sau peisagistice.

Modernizarea orașaselor pe de o parte cît și varietatea ofertelor acestora pe de altă parte au indus de-a lungul timpului la evidențierea unei forme specifice de turism și anume -Turism urban.Pe măsura intensificării călătoriilor ,această formă de turism a obținut tot mai multă popularitate , bucurîndu-se astăzi de caracteristicile unei forme evidente de călătorie cu motivații foarte diverse.Avînd în vedere exigența adaptării orașului la necesitățile turiștilor,se impune evidențierea a cîtorva aspecte legate de conținutul determinării,mersul turismului urban dar și evaluarea impactului acestuia asupra vieții economice și sociale .[8,pag.26]

Categorii ordinare ale turismului urban:

Turism cultural artistic – teatru, muzee, expoziții, galerii de artă;

Cultura vizuală – cinematografe;

Cultura oral- artistică – teatru, operă, festivaluri de muzică ;

Turismul arheologic și istoric;

Turism al jocurilor de hazard – cazinouri;

Turism sportiv – curse de cai, automobile, vînătoare, tenis, , campionate de hochei;

Turism religios;

Forme cotidiene ale turismului urban

Turism stiințific – congrese, simpozioame

Turismul de afaceri

Turismul de shopping

Turism gastronomic

Turism nocturn – baruri, discoteci,cluburi de noapte ,karaoke .

Forme neconvenționale ale turismului urban

Oraș turistic subacvatic;

Oraș turistic tematic.[5,pag26] (6)

Turismul urban se manifestă ca o componentă importantă a economiei naționale, cu o prezență tot mai activă in viața economică și socială, cu o participare semnificativă la progresul general și, nu în ultimul rînd, ca promotor al globalizării și factor al dezvoltării durabile.

Varietatea activităților incorporate în contextul dezvoltării industriei turistice ca și prezența unora dintre ele în structura altor ramuri ale economiei,conferă turismului caracterul unei ramuri de pătrundere și esență . De aici reiese amploarea și complexitatea legăturilor dintre turism și celelalte componente ale economiei. Aceste relații preiau forme diferite, proclamîndu-se direct sau indirect,permanent sau periodic.

Spre exemplu, pentru desfășurarea activității turistice sunt necesare intrări din alte ramuri ca: agricultura, industria alimentară, industria construcțiilor, industria energetică, a construcțiilor de mașini etc.; de asemenea, turismul are legături directe cu transporturile, telecomunicațiile, cultura și arta.

De aici rezultă că , prin produsele pe care le oferă, turismul contribuie nemijlocit la asigurarea consumului populației, distribuind această sarcină cu educația și învățămîntul, ocrotirea sănătății, comerțul și altele.

Toate acestea denotă poziția importantă a turismului în organizarea mecanismului economic și rolul său activ în procesul de dezvoltare și modernizare a economiei și societății.

Desfășurarea economiei turistice constă dintr-o cerere pe de o parte și dintr-un consum de bunuri și servicii specifice pe de altă parte , ceea ce dinamizează o creștere în sfera producției acestora. Concomitent, cererea turistică determină o adaptare a ofertei, care se încorporeză între altele,în dezvoltarea bazei tehnico-materiale a acestui sector și, indirect, în impulsionarea producției ramurilor participante la construirea și echiparea spațiilor de cazare și alimentație, modernizarea rețelei de drumuri, realizarea de mijloace de transport, de instalații pentru agrement

Desfășurarea economiei turistice constă dintr-o cerere pe de o parte și dintr-un consum de bunuri și servicii specifice pe de altă parte , ceea ce dinamizează o creștere în sfera producției acestora. Concomitent, cererea turistică determină o adaptare a ofertei, care se încorporeză între altele,în dezvoltarea bazei tehnico-materiale a acestui sector și, indirect, în impulsionarea producției ramurilor participante la construirea și echiparea spațiilor de cazare și alimentație, modernizarea rețelei de drumuri, realizarea de mijloace de transport, de instalații pentru agrement.

Prin dezvoltarea turismului se obține, așadar, un semnificativ spor de producție. Turismul contribuie la crearea de P.I.B. , are și o contribuție importantă la realizarea valorii adăugate. Prin specificul său – activitate de servicii, consum mare de forță de muncă , de inteligență și creativitate – turismul participă la crearea valorii adăugate într-o proporție sporită a ramurilor apropiate din punctul de vedere al nivelului de dezvoltare.

Turismul are, totodată, și un important efect de antrenare, de stimulare a producției în alte domenii, rezultat al caracterului său de ramură de interferență și sinteză.

Studiile, realizate de Organizația Mondială a Turismului disting și grupeaza efectele turismului în trei categorii:

efectele globale;

efecte parțiale asupra economiei naționale, respectiv asupra agenților.

efecte externe, în domeniul socio-cultural, fizic și cel al resurselor umane, cu rezultate economice indirecte. [18]

Tabel 1

Tipologia efectelor turismului asupra economiei.

Sursa: adaptat dupa O.M.T.

Importanța turismului pentru economia mondială

Turismul mondial este definit în mod ordinar prin sosirile turistice internaționale și încasările de la turismul internațional. Evoluția acestor indicatori demonstrează tendința permanentă de creștere în climatul industriei turistice mondiale.

Analiza economică a turismului urban trebuie să răsăpundă întrebărilor privind cauzele și mecanismele care declanșează circulația persoanelor în calitate de consumatori de la locul de reședință spre anumite destinații ,dimensiunea ,structura ,și dinamica acestei circulații ,precum și agenții economici care o influențează.

Turismul urban a devenit o componentă principală a procesului de specializare generală ,alături de celelalte servicii și de producția de mărfuri .Pentru foarte multe țări turismul a reprezentatchiar șansa de activare a economiei naționale pînă la acel prag de dezvoltare care le propuls ăn categoria țărilor dezvoltate ,cu potențialul economic în plin proces de expansiune.Pentru alte țări supradimensionarea turismului a fost generatoare a unor perturbări economice și sociale ,a determinat drenarea valorilor create de munca națională spre exterior,a alertat cultura și mediul încojurător .Între cele două ,extreme ale efectelor induse de turism se plaseazaă majoritatea țărilor lumii,în care includerea adecvată a turismului printre activitățile economice generatoare de încasări valutare influențează pozitiv balanța de plăți cît si procesul creșterii economice în ansambluș său .

Turismul reprezintă forță majoră globală a dezvoltării, prosperității și bunăstării, dovadă decisiva constituind datele statistice.

Astfel conform Organizației Mondiale a Turismului , în anul 2012 turismul la nivel internațional a constituit 9% din PIB, deținînd 1 din 11 locuri de muncă, 1,3 bilioane dolari venituri din export și o cotă-parte de 6% în exportul mondial. Circulația turiștilor este în continuă creștere, în 2009 fiind înregistrați 894 mln, 952 mln în 2010, 996 mln în 2011 și 1035 mlrd în 2012.

Diagrama 1

Sursa: Adaptat dupa Organizația Mondială a Turismului

Turismul reprezintă totodată, o cale de valorificare superioară a tuturor categoriilor de resurse și, în mod deosebit, a celor naturale.

Elemente cum sunt: frumusețea peisajului, calitățile curative ale apelor minerale sau termale, condițiile de climă, evenimente cultural artistice, monumente de artă, vestigii istorice, tradiția populară, își găsesc cea mai bună valorificare prin intermediul turismului. Mai mult, în cazul comercializării acestor resurse în turismul internațional, se asigură un spor de venit, rezultat al costurilor de producție, mai mici pe piață internă față de cea internațională. De asemenea, față de alte ramuri dominate de economiile majore, turismul se poate dezvolta și prin valorificarea resurselor de mici segmente, fiind, din acest punct de vedere, o componentă importantă a economiilor locale. [18]

Pe lîngă impactul asupra economiei regiunilor și zonelor receptoare de turiști, rezultate din atragerea lor în circuitul de valori, dezvoltarea turismului are consecințe asupra geografiei acestora, asupra urbanizării și construcției de locuințe, amenajării de drumuri, realizării de servicii publice. El favorizează de asemenea, utilizarea pe plan local a diferitelor resurse, a disponibilităților de forță de muncă.

Efectele economice ale turismului denotă și alte forme de manifestare; dintre acestea se impune a fi menționată contribuția sa la asigurarea unei circulații bănești echilibrate, realizată deopotrivă pe seama turismului intern și internațional. Astfel, în cazul turismului intern, prin cheltuielile făcute de turiști pentru procurarea de bunuri și servicii specifice, este redată circulației o parte din veniturile obținute de aceștia; se realizează în acest fel, o echilibrare a cererii turistice cu ofertă , reducîndu-se constrîngerile inflaționiste. Pe de alta parte, produsele turistice mai luxoase, mai complexe, presupun din partea turiștilor, cheltuieli mai mari față de consumurile conjugale.

Turismul joaca un rol important în economie și prin faptul că generează noi locuri de muncă, avînd, din acest punct de vedere, o contribuție majoră la atragerea excedentului de forță de munca din alte sectoare și, implicit, la diminuarea șomajului.

Astfel, complexitatea industriei turistice, diversitatea gusturilor și preferințelor consumatorilor turiști, necesitatea individualizării vacanțelor etc., pe de o parte, și posibilitățile relativ limitate de mecanizare – automatizare a operațiunilor turistice și ca urmare consumul mare de forță de muncă pe de altă parte, se reflectă în proporția superioară a celor ocupați în sfera turismului față de ramurile cu structura apropiată. Totodată, dezvoltarea turismului, cuantificat în creșterea numărului persoanelor ce întreprind o călătorie, a distanțelor de deplasare, a timpului alocat vacanțelor , atrage după sine majorarea cantitativă a celor implicați în organizarea și desfășurarea călătoriilor cît și în servirea turiștilor.

În concordanță cu aceste evoluții și caracteristici, s-au înregistrat creșteri importante ale numărului celor care lucrează în hoteluri și restaurante, transporturi, agenții de turism, prestații de agrement, conducerea administrativă a aparatului turistic. Aceste activități se regăsesc total sau parțial, în structura industriei turistice, ceea ce face dificilă evaluarea cu rigurozitate a numărului celor ocupați în turism; totodată, trebuie menționat ca aria de cuprindere a industriei turistice este sensibil diferită de la o țară la alta, accentuînd greutățile de comensurare din acest sector.

Diagrama 2

Volumul încasărilor din activitatea de turism, total, mii lei

Sursa: Strategia sectorială de cheltuieli pentru sectorul dezvoltării turismului, 2012-2014

In aceste condiții, capată importanță deosebită problemele legate de identificarea și delimitarea activităților specifice turistice și a celor nespecifice, precum și evaluarea proporției de participare a acestora în satisfacerea nevoilor turiștilor.

Un aspect aparte al relației turism – forță de muncă îl constituie efectul indirect al creșterii numărului celor ocupați în acest sector. Ca consumator de bunuri și servicii, turismul influențează pozitiv utilizarea forței de muncă în toate ramurile contopite ale acestuia, care sunt: agricultura, industria alimentară, industria ușoară, construcții, industria materialelor de construcție . .[11]

Pe lîngă toate acestea, turismul reprezintă și o cale de valorificare superioară a tuturor categoriilor de resurse și în special a celor naturale: frumusețea peisajelor, calitațile curative ale apelor minerale sau termale, condițiile de climă.

Turismul internațional și echilibrarea balanței de plăți externe

Una dintre trăsăturile majore ale evoluției economiei mondiale o reprezintă creșterea și diversificarea schimburilor internaționale. Astfel, turismul apare ca o componentă importantă a relațiilor economice internaționale..

Există țări care realizează pînă la 80% din PIB (I-le Maldive) din activitatea turistică, dar și țări cu o economie dezvoltată (Franța 7.3% PIB, Elveția 7.7% PIB) care au ponderi ridicate ale activității turistice în PIB. Față de această situație, în Moldova, turismul contribuie cu aproximativ 1 % la realizarea PIB .Trebuie accentuat și faptul că turismul poate să asigure prosperitatea unor zone defavorizate, putînd fi un remediu pentru regiunile dezindustrializate. Această prin dezvoltarea unor zone mai puțin bogate în resurse cu valoare economică mare, dar cu importante și atractive resurse turistice naturale și antropice. Datorită acestui fapt el este considerat o pîrghie de ameliorare a dezechilibrelor interregionale.

O alta configurație de manifestare a efectelor economice ale turismului o reprezintă contribuția sa la asigurarea unei circulații bănesți echilibrate, realizată în aceeași măsură pe seama turismului intern și internațional.

Una dintre caracteristicile majore ale evoluției economiei mondiale o reprezintă creșterea și diversificarea schimburilor internaționale. De aici rezulta că , turismul apare ca o parte componentă importantă a relațiilor economice internaționale.

Este evident faptul că turismul face parte din structura vînzărilor invizibile mondiale, comerțul invizibil este o formă a schimburilor economice internaționale care nu au ca obiect o marfă.

Comerțul invizibil determină și formează „balanța serviciilor", componentă importantă a balanței de plăți externe a unei țări. În cadrul balanței serviciilor, veniturile și cheltuielile provenite din activitatea turistică se înregistrează în contul balanțier numit „călătorii". Astfel, în creditul acestui cont se înscriu veniturile rezultate din activitatea turistică, iar în debit cheltuielile suportate în urma desfășurării activității turistice.

În legătură cu rolul turismului în echilibrarea balanței de plăți externe a unei țări, în funcție de mărimea și semnul soldului contului „călătorii", dar și de mărimea și semnul soldurilor negative sau pozitive a celorlalte conturi balanțiere, putem avea una din următoarele situații:

a) Atunci cînd contul „călătorii" are un sold pozitiv, atunci acesta poate contribui,

• reducerea deficitului balanței de plăți;

• echilibrarea balanței de plăți;

• cresterea excedentului balanței de plăți.

b)Atunici cînd contul „călătorii" are un sold negativ, atunci acesta poate contribui la:

• cresterea deficitului balanței de plăți;

• reducerea excedentului balanței de plăți;

• dezechilibrarea balanței de plăți.

Pentru a însuși și mai bine locul și rolul turismului în componența balanței de plăți externe a unei țări, analizele economice trebuie să conțină și alte elemente ce țin de obiectivele esențiale ale politicii comerciale și chiar cu cele ale politicii externe, în general.[7]

Impactul social al turismului

Pe lînga efectele economice, turismul are și o profundă semnificație socio-umană. El acționează, prin natura sa, atît asupra turiștilor în mod direct, cît și asupra populației din zonele vizitate. De asemenea, consecințele turismului se răsfrîng și asupra calității mediului, a utilizării timpului liber și nu în ultimul rînd asupra legăturilor dintre popoare.

Turismul este, în raport cu toate, un element care favorizează comunicarea, schimbul de idei, de informații, stimulînd extinderea orizontului cultural cu influența asupra formării intelectuale.

Una dintre cele mai importante funcții ale turismului constă în rolul său stimulant, în condiția sa de a contribui la regenerarea capacității de muncă a populației, atît prin formele de odihnă, cît și prin formele de tratamente balneo-medicale. Concomitent turismul reprezintă un mijloc de educație, de ridicare a nivelului de instruire, de cultura și civilizație a oamenilor.

Deci , turismul contribuie nu doar la satisfacerea nevoilor materiale, ci și la satisfacerea nevoilor sufletești ale oamenilor.

În conformitate cu unele cerințe de ordin social, turismul se afirmă și ca un important mijloc de utilizare a timpului liber. Evoluția contemporană a economiei mondiale este caracterizată de tendința de extindere a timpului liber, fapt ce ridică probleme privind organizarea și utilizarea eficientă a acestuia.

Daca analizăm activitatea turistică ca pe una de producție, cu intrări și ieșiri, se observă că aceasta presupune valorificarea unei game variate de resurse, cele naturale avînd un rol fundamental. În consecință, turismul exercită influența asupra mediului și componentelor sale.

Tot în contextul socio-economic, dar și politic, trebuie menționat rolul deosebit de important al turismului în intensificarea și diversificarea legăturilor între națiuni pe plan global, într-adevăr, alături de comerțul propriu-zis, turismul internațional tinde să devină una din formele principale de legătură dintre oameni ce viețuiesc pe continente diferite.

Turismul și ocuparea forței de muncă

Turismul, prin faptul că este un mare consumator de muncă vie, are un rol primordial în economie, el creează noi locuri de muncă.

De asemenea, ramînînd tot în sfera relației turism-forță de munca, trebuie amintit efectul indirect al creșterii numărului celor ocupați în acest sector. Studiile arată că un loc de muncă direct din turism poate crea 1-3 locuri de munca indirecte și induse. Aceasta se explică prin aceea că turismul, fiind un mare consumator de bunuri și servicii, influențează benefic utilizarea forței de muncă în ramurile furnizoare ale acestuia. Dezvoltarea turismului are o serie de consecințe asupra utilizării resurselor umane în sensul creării de noi locuri de muncă, determinării unui nivel relativ ridicat de instruire a unor structuri profesionale și pe funcții. Specificitatea activității turistice, complexitatea sa, dată de multitudinea și varietatea componentelor, își pun amprenta asupra necesarului de personal și structurii acestuia, asupra exigenței lor privind pregătirea și selecția, asupra eficienței utilizării forței de muncă.

Resursele umane în turism au un rol important în stimularea cererii, crearea unei atmosfere de destindere, formularea deciziei de cumpărare, formarea și menținerea interesului, simpatiei pentru un anumit produs turistic sau destinație de vacanță, unitate hotelieră sau de alimentație, mijloc de transport sau formă de agrement etc. și respectiv în determinarea revenirii turistului. .[10]

Volumul încasărilor din activitatea de turism a crescut de la 145,6 mil. lei în 2003 pînă la 708 mil. lei în 2010, din care cota majoră aparține turismului international . În volumul total de încasări din activitatea turistică ponderea majoră o constituie turismul internațional, care este în creștere permanentă, pe cînd încasările din turismul intern cresc pînă în 2008, apoi descresc în 2009 și 2010.[22]

Turismul urban ca parte componentă a industriei turistice, reprezintă interes economic major datorită faptului că orașele sunt generatoare de fluxuri de turiști ,din motiv că anume aici se concentrează cel mai mare numară de:

Unități de cazare și agenții de turism care la rîndul lor generează locuri de muncă .

Întreprinderi cît naționale atît și internaționale -datorită cărora se organizează diferite congrese, seminare cu scopul de instruire sau prezentare de produse sau servicii noi .

Monumente ,teatre, muzee, cinematografe -fiind atractive pentru practicarea turismului cultural.

Mănăstiri și biserici care facilitează turismul religios .

Ansamblul acestor elemente presupun un aflux de turiști mai mare și la rîndul său și un aflux de mijloace bănești fie provenite de la turiști care cheltuie pentru cazare ,alimentație și divertisment,precum și indirect din taxe,vize ,impozitele pe venit al angajaților din domeniul industriei turistice .

CAPITOLUL II

2.1. Turism urban la nivel Mondial

Marele orașe reprezintă un interes din punct de vedere politic, economic și cultural ,avînd un rol important în stabilirea relațiilor cît interne atît și externe.Megapolisurile atrag anual un număr mare de turiști astfel devenind adevarate centre culturale ,sociale și economice .Contribuind la creșterea economiei și dezvoltarea acestora . Prin urmare orașele cele mai înalt industrializate se plasează în topul clasamentului cu cel mai mare venit din turism :

Topul orașelor cu cel mai mare venit din turism anul 2013

1 New York , SUA – 18,6 miliarde (USD) 11,52 mil ( turiști)

Multe dintre cartierele și monumentele orașului au o popularitate foarte mare în întreaga lume.Statuia Libertății primea milioanele de emigranți ce veneau în America la sfîrșitul secolului al XIX-lea și începutul celui de-al XX-lea.

Strada Wall Street din Manhattan este un centru financiar important și este sediul bursei americane New York Stock Exchange (NYSE). Orașul găzduiește de asemenea unele dintre cele mai înalte clădiri din lume, incluzînd Empire State Building. Turnurile gemene World Trade Center din Manhattan care au fost distruse în atentatele din 11 septembrie 2001

2 Londra ,Marea Britanie -16,3 miliarde (USD) 15,96 mil (turiști)

Londra este unul din cele mai cosmopoliteorașe din Europa și din lume. Aici locuiesc, permanent sau temporar, mulți dintre cei mai bogați oameni ai lumii.

În Londra se găsesc sediile a numeroase insțituții și corporații de importanță globală; multe clădiri importante: palate, muzee, teatre, săli de concerte, aeroporturi, stații de cale ferată, numeroase ambasade și consulate.

Westminster și Biserica Sf.Margareta din Londra au fost înscrise în anul 1987 pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO.

3 Paris ,Franșa -14,6 miliarde (USD) 13,92 mil (turiști)

Parisul și regiunea sa conțin 3.800 de monumente istorice. Parisul este astăzi unul dintre cele mai mari centre economice și culturale din lume, iar influența sa în politică,educație, divertisment,mass-mmedia, modă, știință și arte contribuie la considerarea sa drept unul dintre cele mai importante orașe din lume. Acesta găzduiește sediul mai multor organizații internaționale, cum ar fi: UNESCO,Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, Camera Internațională de Comerț.

4 Bangkok, Thailanda – 14,3 miliarde (USD) 15,98 mil (turiști)

Bangkok este capitala și cel mai mare oraș a Thailandei, cu o populație de 8.538.610 de locuitori. Orașul este printre cele mai populare destinații de turism din lume, și în ultimii ani a devenit un centru economic și social.

5 Singapore ,Singapore – 13,5 miliarde (USD) 11,75 mil (turiști)

Singapore este o destinație de călătorii foarte populară, astfel, turismul este una dintre cel mai mari industrii. Centrul comercial Orchard Road din Singapore este una din cele mai cunoscute și populare atracții turistice. Pentru a atrage și mai mulți turisti, guvernul a decis să legalizeze jocurile de noroc și a permis construirea a două stațiuni cazino la Marina Sentosa de Sud în 2005. Mîncarea a fost, de asemenea, puternic promovată ca un punct de atracție pentru turiști, Festivalul Alimentar de la Singapore organizat în luna iulie în fiecare an sărbătorind bucătăria locală.Singapore se profilează rapid, ca un important centru de turism medical – circa 200000 străini solicitînd anual îngrijiri medicale.

6 Tokyo, Japonia – 12,7 miliarde (USD) 5,80 mil ( turiști)

Tokyo Cea mai impunătoare construcție o reprezintă turnul televiziunii avînd , în partea de vest a orașului. În centrul orașului se găsesc: poșta, ministerele, gara centrală, precum și Palatul Imperial împrejmuit de ziduri medievale și șanțuri de apă. În partea de nord se desfășoară cartierul universităților Meiji și Nihon, muzeul transporturilor și marele parc Ueno-cu Universitatea Tokio, numeroase muzee și grădina zoologică. În estul orașului se găsește Templul Kannon datînd din secolul al XVIII-lea. În sudul cartierului general se află parcul Hibya cu clădirea Curții Supreme, iar înspre sud-est Ginza, cartierul luxului, hotelurilor și magazinelor universale moderne. Aici se aliniază strada Harumi. În contrast cu acest cartier, se află cartierul Shinjuku denumit “sfîrșitul lumii”, un cartier unde predomina mizeria și sărăcia, nu cu mult timp în urmă.

7 Seul , Coreea – 10,8 miliarde (USD) 8,19 mil (turiști)

Seul este capitala Coreei Zona Națională a Capitalei Seul găzduiește patru locuri din patrimoniul UNESCO: palatul Changdeokgung, fortăreața Hwaseong, templul Jongmyo și Mormintele Regale ale Dinasției Joseon. În Seul se află sediile principale ale multinaționalelor Samsung, LG și Hyundai.

8 Dubai,Emiratele Arabe Unite – 10,4 miliarde (USD) 9,89 mil (turiști)

Dubai sursa principala a economiei revine din turism ,aviație ,imobile și servicii financiare . Dubai a atras recent atenția lumii prin mai multe proiecte innovatoare de construcție de mari dimensiuni și evenimente sportive. Orașul a devenit simbolic prin zgîrie-norii sai și clădirile înalte, cum ar fi cea mai inalta din lume, Burj Khalifa, în plus față de proiecte ambițioase de dezvoltare, inclusiv insule artificiale, hoteluri, și unele dintre cele mai mari mall-uri din regiune și în lume.

9 Sydney ,Australia – 10,4 miliarde (USD) 6,5 mil ( turiști)

Sydney deține recordul superlativelor în Australia: este cel mai mare oraș, cel mai mare centru industrial, cultural și financiar, cel mai mare port, cel mai mare nod de comunicație.În centrul orașului se află și cea mai mare aglomerație de zgîrie-nori, de magazine, de galerii, de baruri și de restaurante.

10 Barcelona ,Spania – 8,9 miliarde (USD) 8,41 mil (turiști)

Barcelona oferă o oportunitate unică pentru turiști, de a se plimba de la rămășițele romane spre cetatea medievală, și spre orașul modern cu bulevardele sale deschise și toate intersecțiile lăsate largi de colțurile clădirilor tăiate în mod unic. Centrul istoric al orașului este aproape plat, în timp ce orașul modern se întinde spre dealurile înconjurătoare, avînd străzi ce cresc în altitudine. [20]

Vizitatorii internaționali ai unui centru urban optează pentru aglomerarea de noi cunoștinte și experiență în special din domeniul artei ,culturii ,divertisment precum și istoria orașelor reprezintă un interes pentru turiști . Acesți vizitatori precum și cheltuelile acestora reprezintă un catalizator puternic ce contribuie la dezvoltarea culturii urbane tot odata pastrînd trecutul istoric și unicitatea fiecarui oraș.

Schema 3

Tendințe în dezvoltarea turismului urban.

Sursa :Elaborat de autor.

Beneficiile turismului internațional depășește frecvent tot ceea ce poate fi calculat în bani ,dar afectează foarte mult calitatea și dinamismul culturii urbane în sine .În măsura încare orașele reușesc să atragă mai mulți turiști există inevitabil procesul de inbunătățire a infrastructurii publice și a facilităților .Mai mulți vizitatori mai multe investiții ,acest circuit conduce la dezvoltarea orașelor.Întreprinderile sunt încurajate să investească în orașe ,creeînd noi locuri de muncă și astfel crește venitul orașelor.

Exista mai multe motive pentru care oamenii aleg ca trasee orașele ,insă unul din cele mai importante sun vizitarea atracțiilor. Acestea pot fi clădiri istorice,muzee,panorama orașului sau chiar parcurile Orașele au avut întodeauna un rol important în dezvoltarea turismului global .

2.2. Studiu de evaluare a resurselor turistice în Chișinău.

Prezentarea orașului

Localizarea:Europa de Sud-Est la 47°2` Latitudine Nordică 28°50 Longitudine Vestică

Pozitia geografica:Chisinău, capitala Republicii Moldova, cel mai mare centru politic, administrativ, economic, științific și cultural al Moldovei.Este situat în partea centrală a spațiului geografic dintre Prut și Nistru. Suprafața totală a municipiului Chișinău constituie .

Schema 4

Harta Orașului Chișinău

Sursa: http://itmoldova.com/2012/06/05/map-chisinau-md-informatie-urbanistica-accesibila-in-regim-on-line/

Scurt Istoric

1436 -Prima mențiune documentară a Chișinăului ca localitate datează din 17 iulie cînd domnii Țării Moldovei Ilie și Ștefan…au dat și i-au întărit lui Oncea-logăfăt pentru credincioasă slujbă mai multe sate pe Răut . Stabilind hotarele acestor sate, documentul menționează :și la Băc, de cealaltă parte , pe valea ce cade în dreptul Cheșenăului lui Acbaș, la Fîntîna unde este Seliștea Tătărească în dreptul păduricii.În documentul: Hrisovul emis de domnitorii Ilie și Ștefan pentru Oancea-logofăt.

1712 – Chișinăul va fi numit în documentele interne în exclusivitate oraș.

1739 – Orașul a fost incendiat de turci ca urmare a ajutorului acordat de către moldoveni armatei rusești în lupta de la cetatea Hotin. Refacerea din ruine a orașului Chișinău a avut loc cu schimbarea vetrei sale istorice, mai favorabilă pentru comerț devenind partea de nord-vest a orașului.

1808 – Orașul crește prin așezarea aici a coloniștilor sud-dunăreni. Atunci a fost introdusă administrația rusă și a fost organizat sistemul de percepere a impozitelor de la locuitori.

1927 – S-a realizat prima rută aeriană pe distanța Chișinău-București. În anii următori la Chișinău a fost construit aeroportul de pasageri.

După independență, capitala republicii a fost centrul vieții economice și politice, unde apărură numeroase întreprinderi și magazine, ziare și reviste, consulate și ambasade străine, sedii ale partidelor.

Populația

Populația stabilă total – 785,1 mii locuitori, populația urbană – 716,8 mii locuitori, orașul Chișinău – 674500 locuitori, populația rurală – 68,3 mii locuitori.

Structura administrativ-teritorială

Total localități – 35 inclusiv: municipiul Chișinău, sectoare ale municipiului – 5, orașe – 6: în ele localități rurale – 2, sate (comune) – 12, localități din componența satelor (comunelor – 26 ).

Economia

Principalele domenii care caracterizează economia municipiului Chișinău sunt: comerțul, industria, construcția, transportul, telecomunicațiile și activitatea financiară. În economia Republicii Moldova în anul 2007 cota-parte a municipiului Chișinău a constituit: în volumul serviciilor cu plată prestate populație – 59,5; în volumul vînzărilor cu amănuntul – 56,9; în volumul investițiilor în capital fix valorificate – 49,7; în numărul agenților economici – 50,0; în volumul producției industriale – 49,7; din volumul total al producției industriale a municipiului Chișinău circa 80,3 % revine industriei de prelucrare. În municipiul Chișinău au fost inregistrați 78,1 mii agenți economici.

Cultura

În municipiul Chișinău funcționează instituțiile culturale: Muzee – 11, inclusiv municipale – 2, teatre – 13, inclusiv municipale – 3, instituții organizatoare de concerte – 4, instituții culturale – 27, inclusiv municipale – 20, biblioteci publice – 46, inclusiv municipale – 36, grădina Zoologică – 1, circ – 1.

Resurse naturale:

Parcul „Valea Morilor’’ lacul din această zonă au fost construite în anul 1952 pe o suprafață de . Parcul are 4 intrări și dispune de o floră variată.În parc se găsesc Cinematograful ’’De Zi’’,Teatrul de vară cu 5000 de locuri,Pavilionul de sah și joc de dame ,Orșul pentru copii ,,Andrieș’’.Aici putem admira și Monumentul militarilor căzuți la datorie,Scara Cascadelor,Centrul cultural american.

Gradina publică Ștefan cel Mare și Sfînt din Chișinău este cel mai vechi parc realizat și construit într-un stil clasic.Amenajarea acestuia sub formă de gradină publică s-a terminat în anul 1835.Aici au fost plantați diferiți arbori și arbusți și 1000 de salcîmi .În parc se află două havuzuri arteziene,spațiul de joacă pentru copii și spații de recreere.Tot aici este și monumentul lui Ștefan cel Mare și Aleea Clasicilor,cu 12 busturi ale clasicilor din literatura romînă.În această gradină se găsesc copaci foarte vechi care ajung pînă la vîrsta de 170 de ani.Totodată ,este unul dintre cele mai vechi modele de arhitectură peisagistica din Republica Moldova.

Scuarul Catedralei este situat în centrul orașului, se învecinează cu Piața Marii Adunări Naționale pe toată lungimea acesteia. El are opt intrări, de la care cîteva alee duc direct spre locul deschis din față Catedralei. Parcul a fost sădit în 1836 și în prezent are suprafața de . Iarna, în perioada sărbătorilor de Crăciun, parcul devine un loc pentru distracții, unde este împodobit pomul de crăciun și sunt organizate petreceri colective.

Parcul "Valea Trandafirilor"cîndva pe locul parcului era un masiv de pădure de peste 145 de ha, unde erau încorporate sectoare de plantații de trandafiri. Barajele vechi opreau pîrîul, formînd o cascadă de iazuri. La sfarșitul anilor 60 s-a început aranjarea parcului. Barajele au fost intărite, lacurile au fost curățate și au fost sădite alee noi.In parc sunt peste 50 de feluri de copaci și arbusți. Anume rozele, au sugerat populației locale un nume mai simplu și mai frumos pentru parc – Valea Trandafirilor . În interiorul parcului se află restaurante, plaje, terenuri pentru copii și pentru sport. La marginea parcului, lîngă str. Trandafirilor, se află Memorialul victimelor de la Cernobîl și un parc de distracție, unicul din Chișinău în care funcționează o roată panoramică.

Parcul "La izvor"Parcul “La izvor” este cel mai tînăr din Chișinău, fiind sădit în 1972. El se află în partea de nord-vest la ieșirea din oraș pe strada Calea Eșilor. Aria totală a parcului este de 150 de ha. Compoziția parcului este determinată de o cascadă de iazuri legate de canale. Aici au fost puși salcîmi, mesteacăni, plopi. Alea principală duce la un pod original de la care se deschide o priveliște feerică la insula povesților, destinata odihnei copiilor. Pe teritoriul parcului se află un restaurant cu aceiași denumire.

Parcul Rîșcani separă două sectoare – Rîșcani și Ciocana. Aria parcului este de . El a fost construit în 1970 în baza unui masiv natural de pădure. În parc predomină specii locale a copacilor: salcîmi, tei, plopi și salcii. În centrul parcului este situat unul dintre cele mai mari lacuri din Chișinău.

Parcul Dendrariu reprezintă suprafețe terestre și acvatice în limitele cărora sînt create în mod artificial colecții de arbori și arbuști și alte specii vegetale autohtone și exotice ce prezintă interes științific aplicativ, semnificative din punct de vedere național prin valoarea lor ecologică, științifică și estetică deosebită, combinate în diverse modele scenice, care conferă teritoriului respectiv un aspect deosebit de atractiv, fiind supuse unui regim de administrare special, în scopul protejării și conservării biodiversității.

Gradina Botanică are multe spații deschise, multe edificii, galerii, grădini, lacuri, dar veți fi încîntați aveți în partea de jos a parcului lîngă cascadele de lacuri. Tot aici destul de des puteți vedea diverse păsări rațe sălbatice, porumbei sălbatici, sturzi și alte păsări. [21]

Schema 5

Resurse antropice

.

Sursa :Elaborat de autor

Obiective religioase

Orașul Chișinău cuprinde un număr vast de obiective religioase ,care sunt 24 la număr în oraș,acest fapt denotă că moldovenii sunt un popor de bună credință .Obiectivele religioase reprezintă un interes cît pentru piața turistică în general ,atît și pentru dezvoltarea turismului urban.Pelerinajul fiind o parte indinspensabilă din viața oricărui creștin .Unele din cele mai reprezentative obiective religioase din mediul urban care impresionează pe de o parte prin arhitectură și prin modul de desfășurare a activităților religioase pe de altă parte,din Chișinău sunt:

Catedrala Nașterea Domnului reprezintă monument de arhitectură construit în centrul capitalei lîngă Piața Marea Adunare Națională,biserica are o vchime de 84 de ani .Ieea de amplasare a bisericii în centrul orașului îi aparține Mitropolitului Gavriil Bănulescu-Bodoni. Proiectul a fost elaborat de arhitectul A. Melnicov, profesor al Academiei de Arte din Sankt-Petersburg .Pictura interiorului a fost realizată în spiritul curentului nou din arta picturală bisericească rusă . Alături de Catedrală a fost înălțată și clopotnița în patru niveluri, respectînd tradiția arhitecturii ruse. În anul fost construit un turn prin care se face intrarea în scuarul catedralei numit Porțile Sfinte. Pe fațăda dinspre Piața Marii Adunări Naționale a fost instalat un orologiu, cadou din partea meșterului ceasornicar Șilberman încă la mijlocul secolului XIX și un clopot mare cu o greutate de . În anul 1956 Catedrala Nașterea Domnului este trecută la rang de biserică parohială. În noaptea de 22 spre 23 decembrie 1962, comunișții au aruncat în aer clopotnița, iar Catedrala a fost transformată ulterior în sală de expoziții. În perioada de renaștere națională, 1989-1991 edificiul a fost retrocedat Bisericii. Redeschiderea s-a produs pe 25 august 1996, odată cu sfințirea Crucii de pe Catedrală. Tot la 25 august a fost pusă piatra de temelie pentru reconstrucția clopotniței finisată în anul 1997

Catedrala Sfîntul Mare Mucenic Teodor Tiron. Monument de arhitectură de însemnătate națională, introdus în Registrul monumentelor de istorie și cultură a municipiului Chișinău, este situată pe strada Ciuflea 12. Catedrala constituie un templu din piatră albă, cu nouă cupole aurite, construit de frații Ciufli: Teodor și Anastasie .

Biserica Schimbarea la Față a Mîntuitorului. A fost inițial capela "Sf. Împărați Constantin și Elena" a gimnaziului nr. 2 pentru băieți, iar în perioada interbelică – Liceul militar "Mihai Viteazul. Are planul de tip cruce greacă înscrisă, cu patru piloni pe care se sprijină tamburul circular al cupolei. Aspectul exterior este decorat în spiritul stilului ruso-bizantin. În fața intrării este construit un pridvor cu coloane robuste.

Biserica Acoperemîntul Maicii Domnului. Este una dintre cele mai vechi biserici de cult din republică și din Chișinău. Data edificării bisericii nu se cunoaște exact și se pare că pornește din perioada 1739-1752, avîndu-l drept ctitor pe pîrcălabul Chișinăului Vasile Mazarachi.

Biserica Adormirea Maicii Domnului. Se află pe str. Bulgară 21 din capitală. Este monument de arhitectură de însemnătate națională. A fost construită în 1892 de comunitatea ortodoxă de rit vechi rus, care recunoștea Șinodul Rus. Biserica este de mici proporții cu o structură spațială șimplă, tradițională pentru bisericile ruseșți.

Biserica Buna Vestire. A fost ridicată în anul 1810 pe locul unei biserici mai vechi. Are caracteristicile arhitecturii bisericilor ieșene din secolul al XVIII-lea.

Biserica Sf. Dumitru. Se află pe str. Traian 3, din capitală. A fost ridicată în anul 1902. În arhitectura ei domină stilului eclectic în baza clasicismului cu elemente din arhitectura rusă.

Biserica Sf. Mare Mucenic Gheorghe. Se află pe str .Sf.Gheorghe 4.. Construcția a fost inițiată de comunitatea bulgărească, concepută pentru comunitatea bulgarilor, în a căror cartier se afla.

Catedrala Înălțarea Domnului. Prima biserică a apărut pe acest loc în 1807 ridicată de comunitatea bulgarilor. Statut de catedrală biserica capătă în anul 1815. Urmare unui incediu imens. este refăcută total între anii 1827–1830, în stil baroc.

Biserica armenească apostolică Sf. Maica Domnului.Se află pe str. Piața Veche 8, din capitală. Este monument de arhitectură de însemnătate națională. Biserica aparține comunității armeneșți care au construit-o în perioada 1803-1804, fiind folosite fundațiile unei biserici moldovenești mai vechi. În 1885 biserica a fost restaurată în timpul acestei reconstrucții au fost introduce forme caracteristice Armeniei istorice, acoperișul clopotniței devenind piramidal.

Biserica Sf. Panteleimon.Se află pe str. Vlaicu Pîrcălab 42-B, din capitală. A fost construită în anul 1891 arhitectA.I.Bernardazzi.Evocă aspectul arhitectural exterior al unei biserici caracteristice pentru Grecia.

Biserica Sf. Cuvioasa Teodora de la Sihla. Arhitectură stilistică otomană și rusă din secolul al XVII-lea, combinate cu valențe artistice noi. În perioada sovietică a fost închisă iar în fost remisă Mitropoliei Basarabiei de stil vechi.

Biserica Duminica Tuturor Sfinților. Construcția bisericii a început în anul 1818, planul ei fiind aprobat de mitropolitul Gavriil Bănulescu-Bodoni și finisată în anul 1930. Partea cilindrică a bisericii e cea mai veche și reprezintă capela cimitirului ortodox,fondat pe acest loc în 1814.

Catedrala romano-catolică Providența Divină A fost ridicată, de către comunitatea romano-catolică din Chișinău, în mare majoritate compusă din polonezi. Arhitectura catedralei a fost realizată în spiritul neoclasicismului tardiv, influențat de arhitectura Renașterii italiene.

Capela Învierea Mîntuitorului.Se află pe str.Trandafirilor 11 din capitală pe teritoriul cimitirului armenesc. Este monument de arhitectură, artă și istorie de însemnătate națională. Tot aspectul acestei capele face trimitere la lăcașurile de cult din perioada de înflorire a arhitecturii ecleziastice din secolele XII-XIII din Armenia istorică.

Capela familiei Oganowici. Este paraclisul cimitirului catolic: polonez și armenesc. Aspectul clădirii este specific clădirilor de cult de mici proporții din perioada de înflorire a arhitecturii gotice din secolele XII-XIII din Europa de est, inclusiv din Polonia și Galiția de unde se trăgeau polonezii și armenii catolici veniți în Basarabia.[19]

Obiective istorice și culturale

Cultura și istoria reprezintă imaginea oricărui oraș ,în care trecutul si prezentul devine un tot întreg ,fiecare element din istoria orașului transmite un mesaj pentru fiecare locuitor,vizitator ,turist.Tendința de a păstra memoria unor evenimente de semnificație majoră a condus inconștient la construcția și creeare unor edificii,monumente,muzee care la rîndul lor reprezintă nu doar o amintire,ci și o atracție turistică atît pentru localnici cît și pentru oaspeții care doresc sa cunoască un oraș,o cultură ,o istorie –nouă.

Cultura Chișinăului de-a lungul timpului a fost influențată de diferiți factori ca: trecutul istoric,migrație,schimbări de populație ,modă însă tradițiile și obiceiurile principale nu au suferit modificări majore ,fiind indinspensabile de cultura urbană.Astfel redînd nuanțe de unicitate orașului și sporind interesul turistic.

Muzeele din Chișinău reprezintă un adevărat patrimoniu cultural al orașului și a țării

Muzeul Național de Istorie a Moldovei. deține astăzi circa 300 000 de piese de patrimoniu și colecții din arheologie, documente, fotografii, numismatică, cărți, obiecte uzuale și etnografice, artă decorativă și artă plastică. Din colecția arheologică poate fi găsită spada tracică de bronz , tezaurul de monede getice de la Stolniceni cruci encolpioane de țip bizanțin din secolele XI-XIII etc Lunar, muzeul organizează expoziții temațice cu piese din fondurile proprii sau în colaborare cu alte insțituții, ambasade și centre culturale.

Tabel 2

Lista muzeelor din Chișinău.

Sursa:Elaborat de autor

Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală.Colecția muzeului cuprinde peste 140 de mii de piese de mare importanță șțiințifică și patrimonială. Unicat, în acest muzeu este scheletul unui mamut descoperit în anul 1961 lîngă satul Pripiceni-Rezeși, raionul Rezina. Colecțiile etnografice ale muzeului numără peste 50 de mii de piese. Un loc aparte îl ocupă costumele naționale și covoarele basarabene.

Muzeul de Arheologie și Etnografie al Academiei de Științe din Moldova.Exponatele etnografice reflectă cultura materială și spirituală, ocupațiile de bază ale poporului romîn: unelte agricole, covoare, prosoape, piese de port popular etc. Exponatele arheologice, reflectă dezvoltarea societății umane din epoca paleoliticului pînă în evul mediu tîrziu.

Muzeul Național de Arte Plastice. Operele de artă din patrimoniul muzeisțic sunt grupate în 5 secții: artă medievală și creație populară; artă basarabeană și contemporană; artă rusă, vest europeană și orientală, scenografie și artă decorativ-aplicativă.

Muzeul Pedagogic Republican. sunt expuse materiale cu privire la organizarea primelor școli pe lîngă mănăsțiri , materiale cu privire la unirea Basarabiei cu Romînia (1918); , materialele cu privire la dezvoltarea învățămîntului general , materiale despre dezvoltarea educației preșcolare,materiale ce se referă la dezvoltarea învățămîntului superior și mediu de specialitate.

Muzeul Memorial al Voluntărilor Bulgari. În muzeu pot fi văzute: documente, obiecte, gravuri, mostre de armament, numeroase fotografii ale originarilor din Chișinău, participanți la luptele pentru eliberarea Bulgariei.

Turnul orașului Chișinău.Înălțimea turnului pînă la cornișă este de .În interiorul turnului s-a păstrat o scară în formă de spirală, de pe platforma de sus poate fi văzută panorama orașului de astăzi.

Casa-muzeul "A.V. Șciusev".Muzeul deține și o bogată bibliografie referitor la arhitectura Chișinăului și arhitecții care au contribuit la construirea unor edificii memorabile în capitală.

Evenimente

Pe lîngă sărbătorile naționale ca Ziua Limbii,Ziua Independenței și Ziua Orașului care este renumit prin organizarea a diferitor spectacolele și expoziții plasate de-a lungul străzii principale a orașului,numeroase ocazii pentru festivități au loc în Moldova periodic.În fiecare an la Chișinău se organizează cîteva festivaluri (Lista evenimentelor ANEXA 2) internaționale ca:

"Vă Invită Maria Bieșu " festival de operă și balet care are loc în luna septembrie aici Chișinăul are posibilitatea să se întîlnească cu ce cele mai mari vedete din operă și balet

Festivaluri internaționale de jazz, "Zilele Muzicii Noi "

Festivalurile teatrale "One Man Show"

Bienala Teatrului "Eugene Ionesco",

Sărbătoarea Vinului .În care se sărbătorește sfîrșitul recoltei strugurilor și nașterea vinului nou. Începînd din 2002, Chișinăul și întreaga țară se transformă într-un centru de expoziție pentru vinificatorii autohtoni . Această zi a fost declarată Ziua Națională a Vinului

"Mărțișor" festival de muzică clasică, populară de estradă și jazz . Tradiționalul festival de muzică Mărțișor, care a început în 1967, are loc în fiecare an în Moldova de pe 1 pîna pe 10 martie. Ansambluri de artă ale amatorilor și vedetele de muzică din alte țări sunt invitați să participe la festival.

Concertele rock și festivalurile sunt organizate periodic în capitala țării. De exemplu, în fiecare an festivalul de muzică rock ”Ave Beatles" se desfășoară în memoria lui John Lennon.

Festivalului Internațional Ethno Jazz a luat naștere în 2002. El a fost organizat datorită dorinței de a sărbători cea de a 10-a aniversare a grupului Ethno Jazz, Trigon. Pentru că Trigon au mulți prieteni muzicieni din diferite țări, festivalul a devenit un eveniment internațional

Din 2001 la Chișinău se desfășoară festivalul internațional de film documentar „Cronograf”. În cadrul festivalului se proiectează și premiază filme documentare realizate de regizori din diverse șări ale lumii. Festivalul este unicul festival de film documentar din Moldova,

Festivalul de film al țărilor francofone, Marii Britanii, Japoniei, SUA, Israel, și Poloniei. Pe parcursul festivaluilui, sunt realizate gratis pentru spectatori, mai multe concerte memorabile.“Muzică contemporană din Japonia”, “Muzică generată de arta plastică”,“Nopțile pianistice”, “Muzică americană în Moldova”, varianta de concert al operei lui Mozart “Flautul fermecat”

Anual, în Republica Moldova sunt organizate peste 20 de festivaluri, concursuri, tîrguri și peste 65 329 de acțiuni culturale locale cu o audiență de 9 000 000 persoane.

Meserii populare

Meșteșugăritul reprezintă una din cele mai valorificate atracții turistice cît pe plan urban atît si pe cel național ,tendința turiștilor de a obține lucruri cît mai originale a contribuit da dezvoltarea și promovarea meseriilor populare.În Chișinău există o Uniune a Meșterilor Populari din Moldova care este o organizație de creație, neguvernamentală, non-profit,

Uniunea execută diverse comenzi la solicitările consumatorilor:

confecționează piese de port, costume populare în tradiție, respectînd specificul zonal pentru colective etnofolclorice;gamă largă de articole artizanale;

piese de ritual, de împodobire a interiorului, suvenire din argilă, metal, lemn,piele-toate modelate manual, brodate, țesute,sculptate în lemn.

restaurează și confecționează instrumente populare: fluiere, cavale, cimpoaie, cobze, viori, ocarine, țilinci;

confecționează piese de mobilier sculptate în lemn, împletite în lozie;

amenajează interioare în stil național;

confecționează lucrări de proporții în piatră, metal și alte materiale naturale.

Bazarul de Suveniruri din Chișinău – este principala piață de artizanat a orașului. Se pot găsi obiecte făcute de mînă, picturi și relicve din trecut. Negocierea prețului este posibilă. Este localizat pe Bulevarul Ștefan cel Mare adiacent cu Teatrul Național Mihail Eminescu ,de aici pot procura suvenire ,porturi naționale și multe alte obiecte de artizanat ,cît localnicii atît și oaspeții țării.[12]

Turism de afaceri în Chișinău

Pe lîngă monumentele ,arhitectura și festivitățile sale , Chișinăul reprezintă un interes pentru turismul de afacerii în special pentru antreprenorii și invevstitorii străini. Dezvoltarea economică a orașului a contribuit la atracția capitalurilor din exterior. Se observă o tendință crescătoare al numărului de agenți din diferite țări ,acest fapt influențează benefic cît dezvoltarea economiei în continuare,atît și avîntul în domeniul turismului – hotelel,agențiele de turism și cele de transport datorită acestui fapt înregistrează încasări mai mari.

Tabel 3

Cele mai mari companii cu capital străin ce activează în Moldova.

Sursa :Elaborat de autor

2.3Valorificarea potențialului turistic în baza materialelor ‘’ Vila Iris’’.

În componența sectorului terțiar putem localiza turismul și industria ospitalității prin însăși
structura activităților pe care le desfășoară, prin complexul de prestații pe care le furnizează în turism. Într-o economie națională, importanța turismului și a ospitalității crește zilnic.

Dezvoltarea turismului a dus, indinspensabil, la dezvoltarea industriei hoteliere, datorită creșterii a cererii unei game variate de servicii. Buna organizare a activității de turism a dus la dezvoltarea businessului hotelier și la pregătirea unui personal calificat, capabil să asigure un grad înalt al calității și să îndeplinească toate cerințele clienților.În Chișinău, se constată o dezvoltare continuă a industriei ospitalității, a industriei hoteliere. Scopul principal al antreprenorilor din domeniul industriei hoteliere constă în aceea ca prin serviciile prestate să determine turiștii să revină la acel hotel la care au mai fost.

Astfel fidelizarea clienților și promovarea unităților de cazare din Chișinău și din restul țării va conduce la majorarea numarului de turiști .

Turismul urban este determinat de o gamă variată a ofertelor de cazare ,astfel cel mai important număr de unități ce prestează servicii de cazare sunt centrate în capitala Republicii Mpldova.

Principalel tipuri de structuri de primire turistică cu funcșiune de cazare pe care le putem valorifica în Chișinău sunt:

hotel – este destinat cazării turiștilor în clădiri, care pune la dispoziția acestora camere sau apartamente dotate corespunzător clasificării hotelurilor de 5-1 stele, prestează servicii specifice și dispune de recepție și de spații de servire a mesei.

hotel-apartament– este alcătuit din apartamente sau garsoniere, astfel dotate încît să asigure păstrarea și prepararea alimentelor, precum și servirea mesei în incinta acestora.

vilă turistică – structură de primire turistică cu capacitate de cazare mai redusă, funcționînd în clădire independentă, situată, de regulă, în zone de interes turistic și care prestează servicii specifice turișților.

pensiune turistică– este situată într-o localitate urbană sau rurală, cu o capacitate între 3 și 20 de camere, funcționînd în locuințe private sau în clădiri independente, care așigură și pregățirea, și servirea mesei.

apartament sau cameră de închiriat în locuințe familiale– reprezintă un număr limitat de spații din locuințe private, care asigură și posibilitatea de pregătire a hranei în comun cu locatarul.[1]

Prezentarea întreprinderii

“VILA IRIS” reprezintă o rețea hotelieră cu o experiență de mai bine de 6 ani în oferirea serviciilor de cazare în Chișinău.

Vila Iris este situată într-o zonă pitorească a orașului Chișinău, în imediata apropiere de Aeroportul Internațional, Grădina Botanică și Porțile Orașului, a diverselor organizații non-guvernamentale și bănci comerciale.

Hotelul își începe desfășurarea activității sale în Octombrie 2007.

De la deschidere Vila Iris a colaborat cu foarte multe companii, și a acumulat numeroși clienți fideli, cum ar fi: companiile aeriene ”Moldavian Airlines”, ”Air-Moldova Internațional”, ”Fly-Level”, ”Acamedia de Sțiinte”, ”Coca–Cola’’, ”Valan”, ”Fundația Soros”, ”Camera de Comerț Moldo-Italiană”, ”Filarmonica Națională”, ”Ministerul Tineretului și Sportului”, ”Universitatea de Medicină”, ”Solei Turism”, ”Societate pe acțiuni Franzeluța”, ”Teatrul Dramatic”, etc.

Cu scopul de a promova și tendința managementului hotelului de a suplini camerele ,întreprinderea colaborează cu agențiile de turism.Cu toate agențiile de turism se colaborează pe bază de contract cu comision, cu organizații de stat prin contract de achiziții.

În anul 2011 Hotelul a fost renovat și dotat comform ultimilor performanțe.

Hotelul Vila IRIS propune oaspeților sǎi toate condițiile necesare pentru o cazare confortabilă.Vila dispune de 11 camere de tip single și double, fiind dotate cu televizor, telefon, mini-bar. internet Wi-Fi, climatizoare, încǎlzire autonomǎ. Camerele au cîte 2 seturi de prosoape, ciupici, halate, produse de igiena necesare: șampon, săpun, plasă pentru păr, săpun lichid, periuțe/pastă de dinți, gel de duș.

În incinta hoteluli oaspeții servesc micul dejun care este de tip masă suedeza, este inclus în preț, la fel parcare gratuită și internet Wi-Fi, Room service, Servicii de realizare a biletelor de avion, Servicii de traducător.

Imaginea 1

Tarifele „Vila Iris”

Sursa: elaborat de autor.

În preț se include:

Utilizarea internetului WI-FI

Parcare

Micul dejun

TV prin satelit

Transfer hotel-aeroport

Servicii de translator

Spălătorie

Servicii de rezervare a biletelor avia

Informații

Achitarea se acceptă în:

Numerar

Transfer bancar

Carduri bancare: Visa,Visa Electron,Master Card,Maestro.

Amplasarea hotelului este una din punctele forte ale sale ,este unul din motivele principale care determină cît pe oamenii de afaceri atît și pe persoanele care vizitează Moldova pentru odihnă și relaxare. Nivelul înalt de deservire și personalul ospitalier permite satisfacerea nevoelor consumatorilor.La dorința oaspeților pot fi organizate excursii în Moldova ,la vinăriile din Cricova,Mileștii Mici și altele sau la locurile sfinte-biserici și mănăstiri .

La solicitarea turiștiilor se oferă informații despre evenimentele culturale,care se petrec sau se vor petrece în Moldova.Pe lîngă cea mai mare pondere de unități de cazare pe care o deține centrul urban , aici putem detecta și o serie de motivații care îi determină pe turiști să practice un tip sau altul de turism .

Astfel Biroul Național de Statistică informează că, în anul 2013 agențiile de turism și turoperatorii au acordat servicii turistice la 204,9 mii de turiști și excursioniști cu diferite motivații.

Tabel 4

Turismul organizat de agențiile de turism și turoperatori.

Sursa : Adaptat conform Biroului Național de Statistică

Anual tot mai mulți turiști aleg centrul urban pentru desfășurarea activităților de turism deoarece orașul întrunește în sine o gamă variată de motive pentru care acesta este ales .

Pentru crearea imaginei turistice urbane și în special pentru detectarea motivelor și scopurile principale ce-i determină pe respondenți să practice turismul urban ,cu scopul de a cunoaște și înțelege direcția în care trebuie să se dezvolte turismul urban,astfel,afost efectuată o cercetare pe bază de chestionar(ANEXA 3) ,în care au fost rugați 30 de persoane cazate în cadrul Hotelul ‘’Vila Iris ‘’ să raspundă la urmatoarele întrebari : Persoanele au fost selectate în mod aleatoriu indiferent de țară de origine

1 Cît de des practică turismul?

2 Ce motive i-au determinat sa viziteze orașul Chișinău?

3 Cunoasteți obiectivele turistice din Chișinău?

4 Ce a-r dori să viziteze în Chișinău?

5Care este factorul decizional în alegerea hotelului?

Conform datelor efectuate în urma cercetărilor ,observăm că :

Majoritatea respondenților analizați practică activitatea de turism în mărime medie 12 persoan,10 oaspeti practică frecvent și 8 rar.

Diagrama 3

Rezultatele sondajului la întrebarea nr 1

Sursa:Elaborat de autor

Motivele care i-au determinat să practice turism urban sunt preponderent în favoarea afacerilor și celor profesionale 10,după care urmează desfășurarea diferitor evenimente astfel de răspuns au dat 7 din cei 30 de turiști intervievați,cu scopul de a participa sau asita la conferințe au venit 5 persoane din rîndul celor care au răspuns la întrebări și respectiv vacanțele și alte motive au acumulat același număr a cîte 4 persoane care au ales aceste motive.

Diagrama 4

Rezultatele sondajului la întrebarea nr 2

Sursa:Elaborat de autor

Nivelul de cunoaștere a obiectivelor turistice ale orașului ,contribuie la determinarea gradului de informare a turiștilor despre Chișinău ,aceasta ne va permite să punem accent pe informarea abundentă turiștilor despre resursele turistice pe care le deține orașul .

Diagrama 5

Rezultatele sondajului la întrebarea nr 3

Sursa:Elaborat de autor

Majoritatea respondenților sunt informați referitor la ceea ce cuprinde turismul urban 15 din 30 cunosc principalele obiective ,7 nu cunosc și 8 persoane cunosc toate resursele turistice ale capitalei.

Necesitățile și dolianțele turiștilor reprezintă sursa principala de informare pentru promovare și dezvoltarea turismului urban ,pe lîngă activitatea principala a turiștilor aceștea solicită servicii auxiliare ,peprimul loc conform datelor obținute turiștii ar dori să viziteze diferite locarului de agrement ,urmate de vizitarea obiectvelor culturale si istorice dupa care turistii solicita intrezes la participarea diferitor conferinte vizitarea centrelor comerciale și mai puțin urmărirea festivalurilor .

Diagrama 6

Rezultatele sondajului la întrebarea nr 4

Sursa:Elaborat de autor

Ca parte indinspensabilă de industria turismului ,serviciile hoteliere reprezintă una din primele surse din care turistul capătă informații despre un oraș sau altu.Prin urmare decizia consumatorului este determinată de diferiți factori decizionali ca preț,calitate,amplasare , odată ce turistul a decis care este unitatea de cazare potrivită acesta optează pentru diferite servicii suplimentare ca transport,divertisment și altele acest fapt la rîndul său conduce la creșterea și dezvoltarea economiei

Diagrama 7

Rezultatele sondajului la întrebarea nr 5

Sursa:Elaborat de autor

Majoritatea turiștilor intervievați ,preferă ca tariful pe cameră să fie unul mediu și să corespundă clasificării, de aici rezultă că în Chișinău ar trebui să se construiască hotele cu prețuri medii ,al doilea dupa importanță factor de decizie a locului unde preferă să se cazeze este poziția față de principalele obiective turistice ,această dorință reiese din faptul că turiștii doresc pe lingă activitatea primordială ,să cunoască și obiectivele turistice ale Chișinăului.Confortul și serviciile oferite de către gazdă joacă și el un rol important .

Studiul efectuat asupra potențialului turistic în zona urbană ne ajută la asimilarea corectă a necesităților, și însușirea direcției de dezvoltare în continuare a turismului cît urban atît și național.

Astfel contopirea în zona urbană a mai multor forme de turism contribuie la dezvoltarea orașului Chișinău ,evenimentele culturale și festive reprezintă un punct principal de atracție pentru turiști acest fapt se poate obeserva și din ,’’Graficele Cazărilor’’(ANEXA 4 ) la Hotelul ‚’’ Vila Iris’’ conform cărora se poate observa că în perioada sărbătorilor Hotelul este suprasolicitat pe cînd în zilele obișnuite mai puțin .

Firmele încearcă să-și demonstreze calitatea serviciului și prin proba materială a acestuia și prin prezentare.Un hotel își va crea un aspect și un stil sesizabil al modului în care îi tratează pe clienți , care să comunice propunerea de valoare pentru client – indiferent dacă e vorba de curățenie impecabilă, promptitudine a servirii sau vreun alt avantaj. În fine, unele firme pot să aleagă între mai multe tipuri de procese să-și furnizeze serviciul.

În hoteluri spre exemplu ,pentru a spori interesul și a atrage cît mai mulți turiști pot fi create diferite servicii suplimentare .Hotelul ’’Vila Iris’’ ,spre exemplu oferă clienților săi o deservire de 24 de ore și oferă servicii de loundry pentru cei ce au nevoie la un preț mult mai mic decît cel ce îl oferă serviciile de curățare .

La fel pentru a fideliza și a intra în contact cu oaspeții ,hotelul ’’Vila Iris’’ poate să organizeze cine ,și prînzuri în incinta hotelului la solicitarea turiștilor.

CAPITOLUL III

3.1 Analiza SWOT a turismului urban in Republica Moldova.

Dezvoltarea turismului metropolian reprezinta obiectivul de baza pentru dezvoltarea și prosperarea cît a orașului atît și a economiei fiecarui stat în general .

Pentru determinarea principalelor factori ce determină dezvoltarea orașelor este nevoie de o analiză profundă a fiecarei componente ale acestora cît și planificarea durabilă .

Turismul urban poate aduce localnicilor beneficii prin creearea de noi locuri de muncǎ în structurile turistice dar și prin veniturile suplimentare obținute din taxele pentru muzee și teatre, cheltuielile turiștilor în restaurante și în alte unități de alimentație.

Acestea duc la creșterea veniturilor, ameliorînd calitatea vieții locuitorilor, impozitele și taxele locale permițînd dezvoltarea infrastructurii, instalațiilor, echipamentelor și serviciilor în folosul comunitǎții locale – spații verzi, spații recreative, parcuri, dotǎri tehnico-edilitare, alimentare cu apǎ, energie electricǎ, școli, dispensare etc. De toate acestea profitǎ atît populația localǎ cît și turistul.

Prin turism sunt finanțate adesea și activitǎți culturale ca spectacole de teatru, muzicale, festivaluri, reuniuni, expoziții, competiții sportive care antreneazǎ și populația localǎ. Aceasta duce la creșterea nivelului de culturǎ și civilizație al locuitorilor din zona turisticǎ respectivǎ, largirea orizontului de cunoaștere al acestora, schimb de cunoștințe și experiențe între sat și oraș.

Un alt efect pozitiv determinat de activitatea turisticǎ este efectul multiplicator al acestuia. Astfel banii primiți de la vizitatori sunt repartizați în diferitele sectoare ale economiei naționale, pentru achiziționarea de echipamente moderne, achiziționarea de mǎrfuri, plata personalului, provocînd de fiecare datǎ noi venituri și realizînd investiții de care vor beneficia viitorii vizitatori. .[4]

Astfel, turismul poate fi bine integrat în structura urbană, iar problemele pot fi minimizate. Procedura de planificare a dezvoltării turismului urban reprezintă baza pentru realizarea studiilor de prefezabilitate, stabilește obiectivele și dirijează analizele, formulează planuri alternative și selectează sistematic planul optim, face recomandări privind elementele institiționale, de implementare și de management. Studiile de piață trebuie în considerare atracțiile disponibile, rolul zonei urbane ca bază de plecare a turiștilor pentru vizite în regiune, posibilitățile de a furniza servicii pentru călătorii de afaceri și pentru turismul de vacanță.

Zonele urbane au multe obiective de importanță istorică și cartiere cu potențial turistic mare, acestea trebuie evaluate iar apoi sprijinite în vederea dezvoltării unor noi atracții, facilități și servicii. Se poate valorifica activitatea muzeelor și a teatrelor existente, pot fi dezvoltate zonele comerciale, pentru a deveni cît mai interesante pentru turiști. În orașele unde există grădini zoologice, grădini botanice, centre culturale, pot atrage turiștii dacă sunt dezvoltate și îmbunătățite folosind tehnici moderne. În momentul realizării planului trebuie luate în considerare și atracțiile accesibile situate în afara zonei urbane.

În planificarea turismului urban un punct foarte important îl constituie dezvoltarea de facilități pentru întîlniri de afaceri, conferințe și convenții, care pot atrage mulți turiști în afaceri. Construirea de facilități pentru conferințe este foarte costisitoare, dar turismul de afaceri este foarte competitivși de aceea trebuie făcută o analiză serioasă în ceea ce privește fezabilitate acestei forme de turism în anumite zone urbane. Orașele istorice și zonele istorice ale orașelor, dacă sunt bine restaurate și valorificate, oferă un potențial însemnat pentru dezvoltarea turismului bazat pe teme istorice și stiluri arhitecturale. Planificarea zonelor istorice necesită considerații speciale, legate de îmbunătățirea accesului în zonele dificile, pe străzile înguste și în parcurile care să minimizeze aglomerarea traficului. Analiza SWOT reprezintă o generalizare a auditutlui de markeing care interpretează punctele tari, punctele slabe ale mediului intern ,oportunități și amenințări din exterior.Pentru a se putea propune o strategie de relansare a turismului urban în Republicii Moldova este necesară o analiză a situației actuale ,ca destinație turistică internațională din perspectiva de marketing,astfel vom putea depista zonele de acțiune și modalitățile de intervenție.[13,pag.29-30]

Tabel 5

Analiza SWOT la turismul uban în Republica Moldova

Sursa: VIOREL MIRON, Relatii Comerciale dintre Republica Moldova si tarile Uniunii Europene in domeniul turismului,Chisinau:Expert Grup 2007

Trebuie avută în vedere conservarea întregii regiuni istorice, iar unele cădiri istorice importante pot deveni prin restaurarea și dezvoltarea lor muzee. Multe clădiri istorice pot deveni facilități pentru turiști, ca centre de cazare, restaurante și magazine, exteriorul acestora fiind convertite la o funcție modernă, dar menținîndu-și caracterul istoric.

Regulamentul de exploatare a zonelor istorice precizează că arhitectura clădirilor istorice nu poate fi modificată decît dacă este avizată în mod expres. Clădirilor care sunt proprietate privată li se pot acorda stimulente pentru a încuraja restaurarea lor. Autoritățile locale trebuie să-și asume rolul de inițiator în restaurarea clădirilor importante și să ofere asistență tehnică și avantaje proprietarilor clădirilor.

Clădirile noi construite în zona istorică trebuie să fie concepute în stilul istoric al zonei sau într-un stil contemporan care este compatibil cu cel istoric. Beneficiile economice obținute din turism și creșterea valorii proprietății, justifică costul conservării acestor clădiri.

În realizarea analizei SWOT ,Chișinăul și alte orașe ale Moldovei trebuie privit ca o destinație turistică unitară care deține atît puncte tari cît și slabe pe o piață turistică în permanentă mișcare,beneficiind de oportunități,dar și lovindu-se și de amenințări.

Turismul urban în Republica Moldova este unul preferențial ,în Chîșinău sunt concentrate cele mai multe unități de cazare ,agenții de turism ,agrement și evenimente socio-culturale Municipiul

Chișinău este una dintre cele mai solicitate desținații turistice din Republica Moldova. Aceasta se explică prin poziția avantajoasă în mijlocul țării, propriul aeroport internațional, nod al căilor rutiere și ferate, numărul relativ mare a locurilor de cazare, cea mai diversificată ofertă turistică națională, patrimoniu variat, un grad mai înalt de exploatare a resurselor turistice decît media pe țară.

Turismul urban poate fi foarte important pentru o zonă, de aceea trebuie realizate planuri de turism urban. Satele, orașele, zonele cu valoare istorică trebuie valorificate astfel încît să aibă caracter de atractivitate pentru turiști și în același timp să ofere acestora diverse facilități. În zonele urbane se impune crearea unor centre care să furnizeze informații turistice complete.

Trebuie dezvoltat un centru de informare pentru zona urbană și împrejurimi, care să dispună de materiale informative și să asigure informații, pliante, prezentări audovizuale, cărți și suveniruri.

Zonele urbane servesc ca porți de intrare în regiunile și zonele turistice sau ca atracții principale pentru zonele arheologice și parcurile pe care le posedă, astfel turismul poate fi o activitate socioeconomică foarte importantă în orașe.

Unele zone urbane au importanță în realizarea de afaceri, atrăgînd astfel călătoriile de afaceri și oferind facilități petru conferințe și întîlniri.

Planificarea turismului urban trebuie realizată ca o componentă integrată a planificării orașului sau a planului de dezvoltare a unui cartier al orașului datorită faptului că dezvoltarea turismului în zonele urbane poate prezenta unele probleme legate de dezvoltarea hotelurilor, clădirilor pentru birouri, congestionarea traficului și uneori suprautilizarea principalelor atracții.

3.2 Strategii de dezvoltare a turismului urban.

O strategie reprezintă o totalitate de activități ca : planificare ,organizare și pregătirea operațiunilor cu scopul de a atinge obiectivele propuse .[6,pag405]

Strategia de dezvoltare a turismului urban conține următoarele trăsături :

Schema 6

Strategia turismului.

Sursa:Elaborat de autor

a)Permanent strategia constă în realizarea unor obiective importante în vederea soluționării unei probleme sau dezvoltarea unei activități existente. Obiectivele sunt cele care creează fundamentul motivațional și acțional al strategiei, calitatea lor fiind determinantă pentru performanțele viitoare ale activității propuse spre dezvoltare.

În industria turismului pot fi definite următoarele obiective importante:

Obiective economice

Mărirea încasărilor

Mărirea contribuției turismului la crearea de PIB

Mărirea legăturilor economice cu alte sectoare

Mărirea veniturilor nete

Mărirea ocupărei forței de muncă

Obiective privind mediul înconjurător

Protejarea și înbunătățirea mediului turistic urban prin respectarea normelor legislative ,cu scopul de a armoniza activitatea turismului cu mediul înconjurător.

Obiective de dezvoltare a produsului turistic

Dezvoltarea și modernizarea produsului turistic ,pentru a căpăta originalitate

Optimizarea componentelor culturale

Creșterea calității și mărirea capacității amenajărilor turistice

Valorifiarea standartului serviciilor ,în conformitate cu categoria și prețul utilizat

Obiective de marketing

Crearea unei imagini pozitive și corecte a Moldovei pe piețele turistice

Majorarea numărului de turiști și la fel a cheltuielilor medii al acestora

Implicarea sectorului privat în comercializarea programelor turistice

Obiective culturale

Protejarea și promovarea culturii și tradițiilor din Moldova

c) Sfera de cuprindere a strategiei este activitatea de turism în ansamblul său , sau unele departamente aparte . Chiar și atunci cînd se referă direct doar la anumite sector – hotelier sau agrement , de exemplu – strategia de dezvoltare are la bază, de regulă, luarea în considerare a problemelor generale de organizare a turismului .

d) Contextul strategiei se referă la elementele esențiale, specificîndu-se asupra evoluțiilor , indiferent dacă acestea reprezintă sau nu schimbări față de perioada precedentă. Datorită strategie se prevăd mutații tehnologice, comerciale, financiare, manageriale și altele care pot să asigure supraviețuirea și dezvoltarea cît turismului urban în special ,atît cît și turismul în general.

e) Strategia turismului se bazează pe abordarea corelativă a turismului și mediului înconjurător. Prevederile strategiei au în vedere, în mare măsură, realizarea unei corelații cît mai armonioase între turism și mediul înconjurător.

f) Strategia reflectă, într-o anumită măsură, interesele mai multor părți . Și anume conținutul strategiei reflectă interesele agențiilor de turism,hotelelor,companiilor de transport , managerilor, salariaților, clienților sau furnizorilor cît și interesele autorităților în general .Asocierea mai multor organe contribuie la îndeplinirea mai rapidă și mai eficace a unui scop.Cu cît această reflectare este mai cuprinzătoare și mai puternică, cu atît șansele strategie devin mai favorabile.

g) Obținerea cît mai multor performanțe constituie întotdeauna, dovada unei bune strategii. Astfel evaluarea performanțelor conduce la cunoașterea direcției de elaborare și dezvoltare a unei noi strategii cu introducerea unor elemente innovatoare.

h) Prin modul cum este concepută strategia este necesar să aibă în vedere și să favorizeze desfășurarea unui intens proces de învățare organizațională. Prin aceasta, se desemnează nu numai însușirea de noi cunoștințe din domeniul industriei turistice de către salariații, dar și transformarea lor în noi abilități care ar ajuta si favoriza implimentarea corectă și calitativă a obiectivelor propuse în strategie Învățarea are în vedere – aspect esențial în planul implementării strategiei – capacitatea profesioniștilor de a sesiza schimbările în mediul în care activează. [15]

Turismul face parte din sfera prestării serviciilor ,astfel un marketing bine stabilit contribuie la dezvoltarea acestei industrii cît în prezent atît și o dezvoltare durabilă .În dezvoltarea turismului cei 7P constituie un fundament pentru dezvoltarea și promovarea turismului național și în special cel urban. Astfel Kotler accentuează faptul existenței pe lîngă ce-i 4P existenți ,încă 3P propuși de către Booms și Bittner .

politica de produs

politica de preț

politica de plasare

politica de promovare

politica de personal

proba materială

procesul de prestări

Produsul Turistic Urban

Astfel dezvoltarea produsului turistic urban are la bază următoarele obiective :

Promovarea atracțiilor turistice istorice și culturale nu doar în Chișinău dar și în alte orașe ca Orhei este o localitate cu valori și tradiții culturale bogate. Urba dispune de 63 monumente istorico-memoriale, de artă și arhitectură,Bălți care este reprezentat de un șir de monumente arhitecturale de mare valoare istorică și culturală.Dintre ele este necesar ,în primul rind de menționat cîteva lăcașede cult .Aici se înalță Biserica Veche din 1775,biserica Sf Nicolae,cu clopotniță aparte ,construită în stil roman și catholic.Întreprinderi Barza Albă,Monumentul lui Ștefan cel Mare , Galeria de artă „Antioh Cantemir”,. Teatrul Național „Vasile Alecsandri”., și multe altele care prezintă interes cultural.

Înbunătățirea sau reînoirea unor unități de cazare și a altor subdiviziuni. Ca de exemplu: reconstrucția hotelelor ca Turist, Cosmos și relansarea hotelului Național a căror amplasare este în zona central a orașului lîngă principalele monumente de arhitectură și principalele centre administrative aceasta fiind favorabilă pentru turiști .

Organizarea mai multor evenimente sportive ,festivaluri ,conferințe internaționale ,acestea la rîndul lor vor contribui la promovarea și informarea turiștilor internațional despre turismul local .

Crearea unor circuite ,a unor itinerarii a căror tematică va fi vizitarea orașelor Moldovei.

Dezvoltarea produselor turistice care deosebesc orașele Moldovei de restul orașelor și în special originalitatea tradițiilor și obiceiurilor ,gastronomiei ,culturii și arhitecturii vechi .

Conform certetării efectuate anterior prin metoda chestionarului putem observa că pentru dezvoltarea turismului în continuare aceste obiective constituie un punct de referință important .

Prețul la produsele turistice

Prețul reprezintă un factor foarte important cît în economie atît și în domeniul turismului ,astfel toate serviciile prestate trebuie să corespundă calității și prețului propus.Pentru dezvoltarea turismului urban putem să folosim metoda comparativă a prețurilor ,adica să accentuăm faptul că în Moldova prețurile la unele servicii sunt mai ieftine decît în alte orașe ,și că de suma economisită turistul poate să mai viziteze o altă destinație din Moldova . Prețul la produsul turistic trebuie să fie unul adeccvat ci nu unul exagerat .

Plasament

Pentru dezvoltarea turismului este necesar ca acest segment să se orienteze cît pe piața națională atît și pe cea internațională ,stabilirea unor legături externe cu alte agenții din exterior și plasarea produsului turistic pe cît mai multe piețe posibile va constitui un avantaj și un accelerator al dezvoltării și prosperării.

Promovare

Promovarea reprezintă activitatea ce comunică meritele produsului și convinge clientul să-l cumpere. Ea este folosită din motive variate. De exemplu,

Promovarea în turism este o parte indinspensabilă care este fi utilizată pentru informarea turiștilor, agenșiilor privind ofertele pe piața turistică sau apariția unor destinații noi. Promovarea este importantă deoarece ea oferă posibilitatea de informare a turiștilor despre caracteristicile unei destinații.[3]

Acțiunile promoționale în domeniul turismului,au în vedere atragerea cît a turiștilor noi atît și pastrarea celor existenți ,datorită caracterul său general de promovare turistică .Astfel pe lîngă organismele teritoriale și naționale ale statutului interest în atragerea de noi turiști ca Asociația Națională a Agențiilor de Turism și altele o contribuție majoră o au și unele organizații internaționale ca Organizația Mondială de Turism care au misiunea de promovare și dezvoltare a turismului și economiei în general.Activitatea de promovare a produsului turistic este o formă specifică de comunicare ,care constă în transmiterea prin intermediul diferitor căi, a mesajelor informative.

Tabel 6

Mixul Promoțional în turism

Sursa:Adaptat Strategii de marketing în turism (Felicia Stancioiu)

Personalul din turism

Odată cu dezvoltarea comerțului internațional și a relațiilor la nivel mondial în toate domeniile de activitate umană ,sunt în creștere eforturile oamenilor de știință și managerilor diverselor organizații pentru a îmbunătăți conducerea personalului .

Industria turismului este unică prin faptul că angajații săi sunt parte a produsului. Analiza de economică în domeniul turism de afaceri a arătat că , atunci cînd vine vorba de îmbunătățirea managementului organizației turistice , atenția se concentrează pe probleme de mediu , de piață , concurenți, clienți , etc , însă în industria turismului ar trebui să se pună accent asupra conducerii personalului .

Personalul din industria turismului reprezintă o parte importantă a produsului final , unul dintre principalele avantaje concurențiale ale organizației reprezintă personalul din turism , calitatea serviciilor în organizațiile turistice depinde de priceperea și decalitățile angajaților . Satisfacție a clienților din sectorul serviciilor se realizează datorită amabilității personalului și receptivității sale. Astfel , gestionarea eficientă a oamenilor este una dintre cele mai importante funcții ale Organizației de Turism. Unul dintre conceptele -cheie în dezvoltarea industriei turismului la nivel microeconomic reprezintă managemntul personalului .

O caracteristică importantă a produsului turistic care se distinge de produsul industrial reprezintă implicarea activă a forțelor de muncă în procesul de producție. Astfel , factorul uman are o influență puternică asupra eterogenității și calitatății acestuia .Pentru a menține calitatea serviciilor multor organizații turistice dezvolta standarde de servicii – un set de reguli obligatorii de servicii turistice , care sunt concepute pentru a asigura nivelul de calitate stabilit pentru toate operațiunile din turism. Principala misiune a personalului din industia turistică este de a :

– Identificarea și evaluarea cerințelor fiecărui turist;

– Evaluarea percepției fiecarui turist la serviciul oferit;

-Capacitatea de adaptare rapidă la procesul de prestare a serviciului , pentru a asigura satisfacția fiecărui client aparte .

Astfel ,în prezent pe lîngă calificarea în turism ,cunoașterea tehnologiilor și managementului , de asemenea personalul trebuie să demonstreze pregătire psihologică adecvată ,să dețină abilități de comunicare și convingere. Tot mai multă valoare capătă valoare calitățile personale ale angajaților ca intuițiea ,experiența ,calificarea și capacitatea de a evalua situația din diferite laturi ,inclusiv și din punct de vedere al turistului ,capacitățile creative și inovatoare pentru rezolvarea unor probleme.Astfel,pentru dezvoltarea turismului este nevoie de un personal care să fie activ și dinamic.

Proba materială în turism

Aceasta se referă la întreg mediul în care serviciul este prezentat și vîndut către turiști. Acesta include toate elementele tangibile care creeaza percepții despre serviciul oferit. Drept exemplu în turism poate fi un hotel , dovezile fizice includ interiorul clădirii,personalul, certificatele, diplomele, revistele, broșurile.Toate aceste lucruri, fie pozitiv sau negativ vor afecta consumatorul cu privire la serviciul care va fi oferit .Deci ,unul din factorii chee ce formează noțiunea de calitate ,reprezintă satisfacerea necesităților turiștilor, astfel ne fiind informat încă despre serviciul ce va urma să fie prestat turistul începe să-și creeze o imagine despre un serviciul sau altul , din momentul cînd a intrat într-o agenție de turism ,hotel,restaurant,muzeu și așa mai departe,obiectele înconjurătoare transmit informații despre nivelul și clasificare companiilor încă înainte ca turistul să solicite un serviciu.Un rol important îl au panourile informaționale,imaginile ,pozele efectuate într-o calitate bună. Astfel o ambianță plăcută și o amenajare bună a unor edificii contribuie la factorul decizional al turistului,astfel creeinduse o imagine pozitivă a Moldovei ca destinație turistică .

Procesul de prestare

Procesul de prestare a serviciilor turistice denotă modul în care o anumită acțiune este efectuată. Marketingul turistic trebuie să aibă în vedere toate procedurile, programele, mecanismele, activitățile zilnice care sunt practicate atunci cînd activitatea de turism este în plina sa desfășurare. De exemplu, în cazul în care un turist este nevoit să aștepte un timp îndelungat într-o agenție sau hotel obținerea consultanței sau informației ,el tinde să rămînă nemulțumiți, chiar dacă obține toate informațiile necesare într-un final. Următorul lucru pe care să ia în considerare în mixul de marketing este procesul și modul în care sunt livrate serviciile ,odată cu dezvoltarea comerțului online majoritatea agenților dețin un web-site pe care aceștea își plasează informația despre serviciile oferite ,astfel și acest site trebuie să funcționeze permanent pentru ca odată accesîndul turistul să poată obține informația dorită indiferent de locul unde se află și ora.Cu alte cuvinte,procesul de prestare a serviciilor din turism reprezintă procesul de transformare a informației în prestarea de servicii. Procesul ca element al mixului de marketing trebuie privit ca o pîrghie pe care managerii firmelor prestatoare o folosesc pentru a determina reacții din partea clienților.[14]

Pentru înființarea și finalizarea unor strategii de marketing în domeniul turismului, luate în vedere aspecte legate de elementele mixului de marketing, ținînd cont de faptul că în general noțiunea de marketing este răspîndită cît în domeniul bunurilor materiale,atît și în sfera serviciilor turistice trebuie sa se realizeze o revizuire și o completarea mixului de marketing pentru o mai bună înțelegere al fenomenului turistic în linii generale .

Destinația turistică zona Urbană reprezintă un sistem deoarece este un ansamblu de elemente cu anumite trăsături comune care formează un tot întreg. Politicile și strategiile mixului de marketing pot fi abordate dintr-o perspectivă de ansamblu sau din cea a elementelor sale componente. Destinația turistică zona Urbană se poate clasifica în subdestinații componente.datorită faptului că orașul este o destinație în sine integră dar și elementele turistice care se găsesc în oraș pot fi considerate destinații independente. Astfel valorificînd potențialul turistic al unei urbe putem să implimentăm cît strategii de dezvoltare pentru întreaga zonă urbană sau pentru fiecare element al acestea în particular .Datorită instrumentelor de marketing turismul urban poate să-și realizeze obiectivele strategice pentru o continuă dezvoltare cît actuală atît și durabilă .Printr-o , altă definire mixul de marketing involvă un anumit produs, oferit la un preț stabilit, cu ajutorul unei anumite promovări pentru a comunica ceva turiștilor despre produsul touristic și o anumită cale prin care produsul devine accesibil la locul consumului.

Planul strategic de dezvoltare a turismului urban în Republica Moldova

Patrimoniul urban

A identifica obiectivele prioritare ale bunurilor materiale și spirituale urbane pentru a fi valorificate în turismul național și internațional.

A identifica noi obiectivev patrimoniale cît din Chișinău atît și din Bălți,Comrat ,Briceni,Fălești altele , pentru a le promova .

Restaurare a acestor obiective noi ,cu includerea facilităților pentru turiști și valorificare importanței istorice ale acestora .

Implementarea acțiunilor de atragere a finanțării cît din interiorul atît și din interiorul statului pentru acoperirea cheltuielelor pentru identificarea și restaurarea obiectivelor .

A facilita accesul vizitatorilor la obiectivele turistice.

A crea panouri informative calitative ce se referă la obiectivele majore ale patrimoniului cultural si istoric urban.

Crearea unor monumente,sculpturi ,clădiri , noi cu un design original care să diferențieze orașul de altele și facîndul mai atractiv .

Susținerea și inființarea unor proiecte ca ‘’Clepsidra’’ (care presupune construcția unei clepsidere cu înălțimea de 12 metri ,Nisipul din această clepsidră se va scurge timp de 2 ani dupa care va fi întoarsă).

Turism ecologic în mediul urban

A implementa un program național de dezvoltare si promovare a ecoturismului în orașe,promovarea parcurilor ,grădinilor botanice .

Informarea turiștilor străini despre posibilitățile de practicare a turismului ecologic și în zonele urbane

Protejarea pădurilor ,rîurilor ,lacurilor și parcurilor ,la fel și montarea unor mici panouri informative care să conțină informație interesantă în diferite limbi despre istorie ,distanța și altele.

Agenților economici din turism

Diversificarea produselor turistice și anume creare cît de circuite cu tematica ‘’Orașele Moldovei’’ atît și în fiecare oraș separat organizarea de City Breaku-ri pentru vizitarea anumitor orașe .

A elabora și desfășura o campanie promoțională ,a orașului Chișinău ca centru economic principal al Moldovei sau Chișinău-ca o destinație necunoscută pentru cei care doresc deja au vizitat principalele orașe globale si doresc să viziteze orașe noi.

A asigura o gamă variată de materiale promoționale și informaționale despre produsul turistic deja existent.

Oferirea informației de amplasare a obiectivelor turistice: hoteluri,restaurant ,evenimente,și activități,atracții,itinerarii prin intermediul hărților ,și a le distribui pe plan internațional.

A asigura accesul la informația privind circulația mijloacelor de transport .

A perfecțion distribuirea pe cale electronică a informației turistice și utilizarea rețelelor de socializare pentru promovarea turismului urban ăn , de a dezvolta sisteme electronice de rezervare.

Conștientizarea importanței turismului urban pentru economie.

A elabora un program de conștientizarea a importanței turismului ,prin intermediul mass-media,care va consta în reprezentarea , atracțiilor și produselor turistice și avantajele atragerii vizitatorilor din străinătate pentru dezvoltarea țării.

A educa populația din Republica în spiritul cunoaștientizării beneficiilor provenite din activitatea de turism cît din punct de vedere financiar atît și social .

Susținerea tinerilor antreprenori pri acordarea de informații și experiențe .

Promovarea investițiilor

Încurajarea investițiilor în întreprinderile și construcțiile din domeniul turismului.

Accentuarea avantajelor investițiilor în turism ,prin intermediul acordării informațiilor referitoare la piața turistică și la prognozele pe viitor .

A acorda suport agenților economici la elaborarea și promovarea proiectelor investiționale

Transport

Îmbunătățirea drumurilor folosite în cadrul circulației turistice.

A instala indicatoare turistice , pentru rutele și obiectivele turistice majore.

Promovarea transportului feroviar și aerian.

Implicarea companiilor de transport în promovarea turismului , prin intermediul oferii pleantelor, broșurilor,orarul evenimentelor culturale,conferințelor și festivalurilor.

Cazare

A contribui la susținerea unor noi proiecte referitor la construcția unor hotele și restaurant.

Construcția a mai multor hotele care ar satisface necesitățile turiștilor cît la capitolul calitatea serviciilor atît și la preț.

Oferirea de servicii suplimentare și anume oferirea excursiilor prin oraș ,sau a vinăriilor , mănăstirilor din apropierea orașelor .

A edita un ghid al structurilor de primire cu funcțiuni de cazare turistică din orașele Republicii.

A elabora ghiduri în diferite limbi,și de a le distribui cît în format electronic atît și în tipar agențiilor de turism globale.

Cazarea turiștilor în vecinatatea obiectivelor culturale.

Dezvoltarea și promovarea turismului în orașe trebuie să aibă susținerea agențiilor de turism și a autorităților publice locale și naționale prin capacitatea acestora de a răspunde așteptărilor și nevoilor turiștilor ,care reprezintă interes accentuat față de de bogatele și variatele obiective culturale, cumpărături, de afaceri, agrement, , sport și multe alte atracții noi . Autoritățile locale trebuie să ofere garanție în ceea ce privește dezvoltarea și gestionarea turismului în modul în care beneficiile rezultate în urma îmbunătățirii facilităților pentru menținerea turismului ,să nu conducă la deteriorarea mediului urban, dar la prosperarea acestuia . Astfel,este foarte important de a utiliza marketingului pentru zona cu scopul de a crea o structură economică eficientă, și de a promova orașul ca destinație turistică majoră.

CONCLUZII

Actualmente ,turismul reprezintă prin caracteristicile sale și rolul său ,un domeniu distinct de activitate și la fel reprezintă și o parte inseparabilă a vieții economice și sociale pentru Republica Moldova,turismul urban este văzut ca un potențial generator de profit.Concluzionînd studiul efectuat asupra sectorului turistic din oraș am observat potențialul orașului de a se afirma din punct de vedere turistic cît pe plan național atît și pe cel internațional.

După analiza efectuată ,concluziile care pot fi relevate sunt:orașele Republicii Moldova dispun de un patrimoniu natural și antropic de valoare națională,majoritatea elementelor turistice urbane aflîndu-se în orașul Chișinău și care pot fi vizitate timp de o zi.Infrastructura orașului Chișinău are nevoie de ameliorare ,dar accesul la produsele turistice în oraș nu întîlnește obstacole.Chișinău este un oraș în care se poate practica mai multe forme și tipuri de turism care trebuie promovate și implimentate unele strategii noi de atragere a turiștilor.

Conform studiilor efectuate orașul este solicitat în turism de afaceri și profesional ,pe lîngă activitatea principală turiștii doresc să viziteze obiectivele turistice principale ale orașului ,majoritatea acestora cunosc cîteva din ele .Ceea ce privește influența sectorului cultural și artistic asupra turismului urban observăm că în perioada cînd se desfășoară festivaluri și evenimente culturale fluxul de turiști crește .În Chișinău ponderea desfășurării evenimentelor și festivalurilor este în creștere, principalele festivaluri sunt :Festivalul internațional de muzică ‘’Mărțișor’’, Festivalul internațional al Vedetelor de Operă și Balet “Invită Maria Bieșu”, Ziua Națională a Vinului :Tîrgul Național al meșterilor populari „Tezaur”, Festivalul internațional Ethno jazz și altel.Totuși până în acest moment doar un singur festival: Ziua Națională a Vinului;
Tîrgul Național al meșterilor populari „Tezaur”reușește să atragă atenția pe plan internațional.

În concluzie se poate afirma că orașul Chișinău are potential cultural , evident trebuie însă faptul că trebuie îmbogățiă aria , în ceea ce privește evenimentele cultural artistice care se desfășoară în oraș.

Sectorul turistic din oraș poate să conducă la regenerarea a acestuia și să devină un substituient pentru alte industrii, reiese din analiza circulației turistice pentru Chișinău.

În acest moment sectorul turistic urban din Chișinău reușește să fie un contribualbil la bugetul statului în deosebi prin intermediul componenței de cazare și agențiilor de turism. Chișinău este un oraș în care turismul este încă în perioada de creare, dar care are toate perspectivele pentru a deveni în viitor un centru turisticdezvoltat cu renume național și internațional, însă pentru aceasta este nevoie de a se implica în cadrul turismului urban , atît mediul public cît și cel privat, astfel doar prin cooperare.

și dezvoltarea a proiectelor comune se va reuși atingerea obiectivelor majore ce ar satisface interesele ambelor părți . Prin intermediul studiului realizat s-a reușit atingerea unor obiective stabilite chiar dacă au apărut pe parcursul cercetării unele dificultăți în culegerea informației. Este un studiu care a reușit să surprindă sectorul turistic din Chișinău pe baza valorificării potențialului turistic pentru a identifica imaginea turistică urbană și pe baza chestionarului pentru a stabili necesitățile și interesele reale ale turiștilor și în același timp a venit cu sugestii pentru rezolvarea sau suplinirea unor goluri ,pentru a îmbunătăți imaginea Chișinăului și atragerea de noi turiști și investișii.

ANEXE

Anexa 1

Lista Asociațiilor Turistice

Anexa 2

Lista evenimentelor și manifestărilor culturale și artistice desfășurate în or.Chișinău.

Anexa 3

Chestionar

Bună ziuanumele meu este Irina, sunt student la [anonimizat] de Management. Vă rugăm să răspundeți l întrebarile dinchestionar cu scopul de a volorificapotențialul turistic în orașul Chișinău. Vă mulțumim anticipat!

Cît de des practicați turismul?

frecvent

mediu

rar

Răspuns:

Ce motive v-au determinat să vizitați orașul Chișinău?

afaceri și profesionale

conferințe

vacanțe

evenimente

alte

Răspuns:

Cunoașteți obiectivele turistice în Chișinîu?

toate

nu

câteva

Răspuns:

Ce ați prefera să vizitați înChișinău?

festivaluri

conferințe

molluri,magazine

obiective istorico-culturale

restaurant,baruri,cluburi,cafenele

Răspuns:

Care este factorul decizional în alegerea hotelului?

comfortul și serviciile oferite

tariful pe camera pe noapte

poziția față de principalele obiective turistice(muzee, centre comerciale,aeroport)

Răspuns:

Anexa 4

Graficele cazărilor în perioada sărbătorilor

BIBLIOGRAFIE

Acte normative

[HOTĂRÎREA cu privire la aprobarea Normelor metodologice și criteriilor de clasificarea structurilor de primire turistică cu funcțiuni de cazare și de servire a meseinr. 643 din 27.05.2003]

În Limba Română

AURELIA FELICIA STANCIOIU ‘’Dictionar de terminologie Turistica ’’, Bucuresti:Editura Economica,1999. [25,pag.246]

AURELIA FELICIA STANCIOIU Strategii de marketing in turism ,Editura Economica Bucuresti 2004 [151-154pag256]

BRAN FLORINA ; SIMON TAMARA; NISTOREANU PUIU Ecoturism Bucuresti Editura Economica 2000 [25-33,pag175]

CRISTUREANU CRISTINA’’ Economia si politica turismului international ‘’,Bucuresti Abeona , 1992. [11,pag.245]

DUMITRU HINCU,Dictionar explicativ scolar ,Chisinau Editura Stiinta 2000 [405,pag507]

ELENA TURCOV ‚’’Directii de dezvoltare si promovare a turismului in Republica Moldova [102-103,pag127]

GABRIELA STANCIULESCU ‘’ Managementul turismului durabil in centrele urbane‘’, Bucuresti : Editura Economica, 200 [26,pag224]

IOAN COSMESCU ‘’Turismul : fenomen complex contemporan ‘’,Bucuresti : Editura Economica , 1998. [79,pag280]

OSCAR SNAK,PETRE BARON,NICOLAE NEACSU ‘’Economia turismului’’, Bucuresti :Editura: Pro Universitaria Editia: a II a – 2006 [36-41,pag603]

RODICA MINCIU ‘’Economia turismului‘’,Bucuresti:Editura Uranus,2004[p11-15;286 -288,pag312]

VICTOR LADANIUC, TUDOR TOPA ,Localitatea Republicii : itinerar documentar -publicist ilustrat. Vol. – Ch / alcat.:; Agenția Nat. de Presa " Moldpres". – Chișinău : s.n., 2001. – 644p [562-583,pag.644]

VIOREL MIRON ,Relatii Comerciale dintre Republica Moldova si tarile Uniunii Europene in domeniul turismului,Chisinau:Expert Grup 2007 [29-30,pag53]

Traduceri

PHILIP KOTLER ‚’’Managementul Marketingului’’Editura Teora Editia: a V-a 2008 [587,pag 1300]

În Limba Rusă

Л. В. БАУМГАРТЕН’’Стратегический менеджмент в туризме’’,Москва Издание’’Академия’’ 2007.[22-45,pag352]

Н.И. КАБУШКИН’’ Менегмент Турузма’’ ,Мн.: БГЭУ, 1999 [7,pag.233]

În alte limbi

CHRIS HAMNETT , NOAM SHOVAL ,’’ Museums as ‘Flagships of Urban Development’’ King’s College, London 2003 [5,pag26]

Surse electronice:

Agenția Turismului a Republicii Moldova: “Turismul în economia mondială”. [citat:25.02.2014] Disponibil: http://turism.gov.md/index.php?pag=sec&id=61

Centrul istoric al Chișinăului”Bisericile Municipiului Chișinău” , 2008 [citat: 06.05.2014] Disponibil:http://www.monument.sit.md/biserici/

MasterCard Global Destination Cities Index , 2012 [citat: 16.03.2014] Disponibil:http://newsroom.mastercard.com/wpcontent/uploads/2012/06/MasterCard_Global_Destination_Cities_Index_2012.pdf

Moldovenii”Parcurile Chișinăului” , 13 iun 2012 [citat: 28.03.2014] Disponibil:http://www.moldovenii.md/md/section/331/content/6822

Strategia sectorială decheltuieli pentru sectorul turismului 2012-2014. [citat: 01.03.2014] Disponibil: http://www.mf.gov.md/common/files/CCTM%202012-2014/Anexa_16_Turizm.pdf