Turismul Speologic în Romania

CAPITOLUL 3. TURISMUL SPEOLOGIC ÎN ROMÂNIA

După ce am prezentat în primele două capitole aspecte teoretice ale speologiei cât și exemple de peșteri analizate din punct de vedere turistic, în al treilea capitol încet vom restrânge aria de analiză și prezentare a speologiei și ne vom îndrepta atenția către turismul speologic din România unde vom prezenta o grupare care coordonează activitatea speologică din România, vom prezenta peșteri reprezentative din România, urmând să vorbim despre speologia din județul Bihor și vom încheia cu studiul nostru de caz constând într-o analiză comparativă între Peștera Meziad și Peștera Urșilor.

3.1 Federația Română de Speologie– principalul organism de coordonare a activității speologice din România

Aducând în discuție această organizație în primul capitol, unde i-am făcut o scurtă descriere și am precizat câtiva din membrii ei, lăsând pentru acest ultim capitol să îi acordăm o atenție mai sporită.

Am văzut că speologia explorativă a început să se dezvolte după anii 60’, când au început să se formeze și primele grupări speologice care au dus la formarea unei comunități numită Comisia Centrață de Speologie Sportivă. Colaborând în permanență cu Institutul de Speologie „Emil Racoviță” acest domeniu a evoluat, astfel că în 1994 apare Federația Română de Speologie, organizație neguvernamentală și totodată membră Uniunii Internaționale de Speologie, Federației Europene de Speologie și Uniunii Balcanice de Speologie.

În cadrul federației activează mai multe organizații care au misiunea de a explora și de a cerceta carstul românesc, respectând anumite politici de dezvoltare locală și regională, de eliminare a monopolului și cele legate de combaterea discriminării. Principalele obiective stabilite de conducere și membrii organizației sunt legate de suport material, tehnic pentru membrii, promovarea acestei ramuri din punct de vedere științific, implementarea tehnicilor de explorare cele mai sigure și conștientizarea importanței protejării și conservării peșterilor.

Federația Română de Speologie este consudă de un președinte, acesta este ales la 4 ani de către Adunarea Generală, formată din reprezentanți ai organizațiilor afiliate. Pentru a asigura buna funcționare a federației în cadrul Biroului Federal, care este numit de președintele FRS și Adunarea Generală, există patru departamente:

Departamentul Relații Internaționale

Departamentul Cadastru

Departamentul Audio-Vizual

Departamentul Speomond

Una din activitățile prin care Federația Română de Speologie vrea ca oamenii să descopere frumusețile subterane și să le stârnească spiritul aventurier este publicarea revistei Speomond, primul număr datând din 1996 urmând alte 12 numere până în 2011, unde oamenilor le sunt prezentate peșteri și diferite formațiuni carstice din țara noastră dar și cele cunoscute la nivel mondial. De asemenea, anul acesta federația va organiza un „curs de teren” – Introducere în geologie cu aplicații în speologie, la Bigăr județul Caraș – Severin, unde membrii participanți vor învăța elemente de mineralogie și petrografie, deriva continentelor, orogeneză iar practic vor studia elemetele de cartare geologică în Munții Almăjului, tipurile de măsurători cu busola geologică.

3.2 Peșteri reprezentative din România

În România există aproximativ 12.400 de peșteri, din care 14 au fost amenajate și electrificate pentru accesul turiștilor. Anual se înregistrează un număr de 300.000 de vizite în cadrul celor 14 peșteri, acest număr fiind în creștere.

Fig. 3.1Locația principalelor peșteri turistice din România

Sursa: World Tourism Organization, „Master Planul pentru turismul național al României 2007-2026”

3.2.1 Peștera Muierii

1951 un grup format din Margareta Dumitrescu, Orghidan, Jana Tanasachi și Valeriu Pușcariu realizează primele observații speologice prin cartarea peșterii a etajului superior și a sectorului sudic din etajul inferior iar peste 20 de ani s-a realizat cartarea întregii peșteri de către G. Diaconu, I. Povară și C. Goran iar cu această ocazie se studiază și sistemul nordic inferior. Peștera Muierii are o lungime de 3566 m, împărțită pe patru nivele, galeriile formându-se prin infiltrarea apei pârâului Galbenu în subteran. Astfel că nivelul superior este reprezentat de o galerie orizontală, cu o prelungindu-se ca un horn depășind 17 m. Această galerie este continuată cu Sala Turcului, fiind considerată una din cele mai frumoase părți ale peșterii datorită stalagmitelor uriașe, concrețiuni de tavan, cruste parietale. Nivelul superior este continuat de Sala Guano, loc de refugiu pentru fauna subterană, în special pentru numeroasele specii de lilieci, deoarece această zonă nu este electrificată și este mai puțin circulată. Accesul către nivelul inferior din cel superior în Galeria Electricienilor, această zonă fiind greu de prezentat datorită prezenței unor galerii dispuse anastomozic. Dintre celelalte zone ale peșterii trebuie amintite Sala Roșie, Galeria Urșilor, Sala Perlelor, aceasta din urmă ieșind în evidență deoarece accesul în sală pe face târâș.

Chiar dacă din cei 4 km ai peșterii doar 1 km este disponibil pentru a fi vizitat, anual mii de turiști calc entuziasmați „pragul” peșterii, aceasta fiind accesibilă doar prin însoțirea unui ghid. Turul peșterii durează aproximativ o oră, turiștii putând accesa doar nivelul superior care este electrificat și amenajat parțial cu balustrade, platforme, podețe.Programul de vizitare a peșterii este foarte convenabil pentru turiști, aceasta fiind deschisă de la 9:00 – 20:00 în perioada 1 mai – 1 octombrie și de la 9:00 – 17:00 în perioada 1 octombrie – 1 mai. Prețurile de intrare sunt clasificate pe grupe de vârstă, astfel că un adult va plăti 5 Ron, copii, elevii și pensionarii 2 Ron și există de asemenea o taxă foto – video de 2 Ron.

Datorită localizării peșterii, în zonă obiectivele turistice se găsesc în număr limitat, însă putem aminti de:

Stațiunea Balneoclimaterică Săcelu – unde turiștii pot veni pentru a se trata în băile termale, de asemenea în zonă se organizează drumeții, se poate practica pescuitul pentru cei pasionați

Muzeul Arhitecturii Populare Curtișoara –înființat în 1975, acesta deține 30 de obiective care pun în evidență stilul de viață al gorjenilor de-a lungul timpului.

Parcul Național Defileul Jiului

Din punc de vedere al unităților cazare, oferta turistică este una destul de restrânsă, existând în localitatea Baia de Fier doar 4 unități de cazare. Un exemplu ar fi Vila Nico, aceasta este situată la 50 m de peștera Muierii, incluzând un restaurant, o terasă și o grădină. Fiecare cameră este dotată cu TV, Wi-Fi gratuit, baie proprie, iar pentru cei care vin cu mașina proprie Vila asigură și o parcare. Prețurile variază în funcție de felul camerei și de numărul de paturi, însă în general se începe de la 107 lei / pers./noapte.

La 10 minute de mers pe jos din centrul localității se poate ajunge la Pensiunea Casa Noastră, aceasta oferind aceleași servicii însă aici turiștii au la dispoziție o bucătătie comună, se oferă micul dejun și există un serviciu de închiriere de biciclete.

De asemenea, Conacul Bunicilor constituie o importantă unitate de cazare din zonă, aceasta având un farmec aparte, ducându-i pe turiști cu gândul la copilărie, bunici. Pe lângă serviciile oferite, în cadrul unității există un parc de aventură privat, loc de joacă pentru copii, facilități de grătar.

3.2.2 Peștera Ialomiței

Peștera Ialomiței este localizată în Masivul Bucegi, în versantul drept al Cheilor Peșterii de pe Valea Ialomiței, la o altitudine de 1530 m. Primele menționări cu privire la existența peșteri au apărut în 1793 într-o lucrare științifică a lui J. Kleinlauf, acesta prezentând și modul de formare a peșterii prin subteranizarea Horoadei, afluent al Ialomiței, și totodată precizând lungimea peșterii de 1128 m. Peștera nu se remarcă prin anumite atracții turistice spectaculoase, ea prezentând elemente generale specifice peșterilor, însă elementul unic constă în schitul Ialomiței aflat chiar la intrare în peșteră, acesta fiind renovat în urma incendiului prin care a trecut în 1962, fiind cel de-al doilea edificiu de acest gen după schitul din Cheile Bistriței.

Traseul continuă prin urcarea unor scări de lemn a unei galerii de 60 m, pe urmă ajungându-se în Grota Urșilor, denumirea venind de la numeroasele schelete de urs descoperite aici. Îndreptându-se spre sala La Altar turiștii pot vedea râul subteran venind pe o galerie strâmtă, iar odată ajunși în sală datorită concrețiunilor abundente galeria pare înfundată. Temperatura aerului din peșteră variază între 9 – 12 grade Celsius, iar fauna nu prezintă un interes deosebit. Pe de altă parte peștera este importantă din punct de vedere turistic, această zonă fiind una montană cu circulație intensă. Peștera Ialomiței a fost amenajată cu poteci, scări, iar o parte din traseul peșterii este electrificat. De asemenea, taxa de intrare în peșteră este de doar 8 Ron.

Pe lângă turul peșterii, în această zonă a Munților Bucegi, turiștii se mai pot bucura și de alte obiective turistice naturale și culturale, printre care amintim de:

Babele și Sfinxul – acestea sunt monumente naturale aflate pe platoul Bucegilor, cercetătorii fiind de părere că apa și vântul cu ajutorul înghețului și dezghețului au dus la formarea acestor frumuseți naturale.

Castelul Peleș –acesta fiind reședința de vară a regelui Carol I, după moartea sa castelul devine muzeu. Este o construcție deosebită, exteriorul fiind în stilul Renașterii germane, iar interiorul cu cele 160 de încăperi în stiluri diverse, de la cel al Renașterii germane, italiene, rococo francez și chiar cel hispano – maur.

Crucea Eroilor Neamului – aceasta fiind construită pentru a comemora eroii CFR-iști căzuți la datorie în Primul Război Mondial. Lucrarea are dimensiuni impresionante: 28 m înălțime iar fiecare braț al crucii are 7 m lungime fiecare.

Cascada Urlătoarea –reprezintă un alt monument natural, numele venind de la zgomotul apei care cade de la 15 m.

Fiind o zonă muntoasă foarte populară, există numeroase unități de cazare cu grade diferite de confort, la prețuri accesibile tuturor categoriilor sociale. Astfel că dintre cele mai importante amintim de:

Hotel Peștera este un hotel de 3 stele, fiind situat în localitatea Moroeni într-o zonă foarte liniștită. Toate camerele hotelului sunt dotate cu TV, minibar, baie proprie, halat și papuci, uscător de păr, Wi-fi. Pe lângă aceste servicii, în cadrul hotelului există o piscină, un restaurant, o saună, o sală de fitness. Prețurile pe cameră încep de la 150 RON/noapte.

Casa Moroeni este situată la 2 km de centrul comunei, iar pe lângă serviciile generale în prețul fiecărei camere este inclus și micul dejun, iar seara turiștii pot lua cina în restaurantul Casei. De aici există mai multe trasee pentru drumeții, existând posibilitatea de a vizita chiar și lacul Bolboci.

Pensiunea Valea Cocorei este situată chiar în Parcul Național Bucegi, oferind turiștilor cazați aici o priveliște minunată, fiecare cameră având balcon. Din punct de vedere al posibilităților de servire a mesei, oaspeții au la dispoziție restaurantul pensiunii sau pot sta la un grătar în spațiile amenajate special. Pe lângă toate aceste servicii, pensiunea pune la dispoziție și facilități de spălătorie.

3.2.3 Peștera Scărișoara

Peștera Scărișoara este situată în comuna Gârda de Sus, județul Alba, mai fiind cunoscută și ca peștera „Ghețarul de la Scărișoara” în semn de recunoaștere pentru comoara ce o adăpostește și anume uriașul bloc de gheața cu o vechime de 4000 de ani.

realizează doar prin însoțirea unui ghid. Chiar de la intrare se simte aerul rece al peșterii, în timpul verii fiind o temperatură de + 1 grad, iar iarna de – 7 grade.

Continuând traseul peșterii se ajunge în Sala Mare, podeaua acesteia reprezentând doar partea superioară a blocului de gheață din care se ridic conuri de gheață, oferind sălii o anumită înviorare. Galeria se încheie brusc cu un topogan de gheață, și se ajunge astfel în centrul unei săli cunoscută ca și „Biserica” unde apar impresionante stalagmite de gheață mari în care se reflecă spectaculos razele de lumină. Zona turistică se încheie în acest punct, însă din Sala Mare se deschid spre nord și sud spații întunecoase, cunoscute sub denumirile „Rezervația mare” și

nu se oprește aici, aceste galerii ducând la sala Coman unde se adună adevăratele podoabe alepeșterii, de unde se coboară mai mult până la o adâncime de – 105 m. Trebuie precizat faptul că Peștera Scărișoara nu este singura cu gheață din țară, ei i se mai adaugă cel de la peștera Focul Viu și de la Borțig.

Chiar dacă nu are dimeniusi foarte mari, lungimea peșterii fiind doar de 700 m, peștera Scărișoara se situează printre primele locuri în ierarhia speoturistică în Munții Apuseni, printre principalele motive amintim de „prezența ghețarului fosil ca unicat sud-est european, cavernamentul remarcabil prin spectaculozitatea sa, gradul ridicat de concreționare, situarea în perimetrul unui areal cu certă funcție recreativă, poziția relativă favorabilă față de căile de acces”.

În această zonă de graniță dintre județele Bihor și Alba există un număr mare de atracții și obiective turistice, unde turiștii lângă vizitarea peșterii Scărișoara se pot bucura de frumusețile zonei, plecând astfel mult mai încărcați spiritual.

Astfel, chiar lângă Gârda de Sus se află comuna Arieșeni, aceasta fiind cunoscută în mod exclusiv pentru pârtia existentă aici și posibilitățile de practicare a sporturilor de iarnă. Stațiunea oferă pe timpul sezonului de ski servicii de închiere de ski-uri, snowboard-uri, sănii; posibilitatea de a urca până în vârful pârtiei cu tele-scaunul și câteva unități de alimentație publică. Pe lângă sezonul de iarnă, pe timpul verii, toamnei aici se pot organiza tabere școlare, existând unități de cazare special amenajate pentru a întreprinde activități interactive în aer liber. Fiind o zonă muntoasă, aici se pot organiza drumeții sau există trasee montane pentru cei pasionați de adrenalină și aventură, plus că există un număr foarte mare de unități de cazare cu grade diferite de confort, la prețuri accesibile tuturor.

O altă atracție în zonă este Valea Sighiștelului, unde deși lungimea ei este de doar 9 km, jumătate din distanță se parcurge pe pereți verticali, această porțiunea ducând cu gândul la un canion. Aici se organizează drumeții, unde turiștii își pot demonstra rezistența fizică. Tot în această zonă există un număt foarte mare de peșteri mai mici care pot fi vizitate în circuit.

Mergând mai înspre nord de Valea Sighiștelului se poate ajunge la o altă destinație turistică, și anume Cheile Galbenei. Traseele întâlnite aici presupun treceri prin tuneluri și cățărări pe lanțuri, tocmai de aceea sunt recomandate doar turiștilor experimentați, nivelul de dificultate fiind unul ridicat. Pe lângă peisajele minumate întâlnite aici, există în zonă și peșteri, Cascada Evantai și Izbucul Galbenei care pot fi vizitate pe parcursul traseelor.

Datorită numărului mare de atracții turistice din aria peșterii Scărișoara, turiștii au la dispoziție trei unități de cazare în cazul în care vor să își petreacă mai mult timpul în zonă. Astfel, un prim exemplu de unitate de cazare este Cabana Suvenirurilor aflată la 250 m de peștera Scărișoara. Unitatea pune la dispoziția clienților săi camere mobilate simplu, dotate cu băi proprii și comune, TV, bucătărie comună, facilități de grătar, Wi-fi. Prețurile unei camere/noapte începe de la 120 RON.

Trecând la alt tip de unitate de cazare, în această zonă există Conacul Samfirei, care pe lângă serviciile generale acesta oferă posibilitatea turiștilor de a servi masa în cadrul restaurantului din locație, o vedere impresionantă spre munte din toate camerele, loc de joacă pentru copii. De asemenea, în cadrul unității există un oficiu de închiriat biciclete pentru cei pasionați.

Iar ultima dar nu și cea din urmă unitate de cazare fiind Pensiunea Piatra Mândruțului, care oferă oaspeților ei un mediu simplu, familiar. Camerele sunt dotate cu utilitățile necesare, iar pe lângă, conducerea oferă în fiecare dimineață cafea celor cazați aici. Pe timpul iernii turiștii pot veni și echipați de ski deoarece pârtia este situată la 20 de minute de mers cu mașina.

3.2.4 Peștera Vântului

Peștera este situată la 2 km de localitatea Șuncuiuș, la periferia nordică a Munților Pădurea Craiului, pe versantul stâng al văii Crișului Repede. Descoperită în anul 1957 de Bagameri Bela, peștera la început avea o lungime de 500 m, în urma cercetărilor și explorărilor efectuate până în anul 1967 peștera avea deja o dimensiune de 15 km.

cea mai lungă peșteră din țară cu 22 kmlungime. Observându-se potențialul peșterii, explorările se întețesc într-un mod alert, cei de la Clubul de Speologie „Emil Racoviță” din București publică în 1979 prima descriere geomorfologică a peșterii iar noi sectoare au fost descoperite ajungându-se ca în anul 1989 peștera Vântului să prezinte o lungime de 40 km. După anii 90’ se începe recartarea peșterii, însă de data aceasta se folosesc echipamente moderne. Explorările nu s-au oprit iar la sfârșitul anul 2000 peștera atinsese o lungime de 47 km, urmând o perioadă în care cei de la Cercul Speologilor Amatori realizează un traseu turistic al peșterii, cu această ocazie de delimitează zona exterioară de protecție al Ariei Naturale Protejate Peștera Vântului.

Având în vedere dimensiunea impresionantă a peșterii, putem afirma că acest aspect reprezintă o consecință a existenței variatelor resurse recreative. Aici putem aminti de meandrele „Emil Racoviță”, acestea prezentând o grupare, dezvoltare și asociere care nu mai este prezentă într-o altă formațiune carstică din România și nici din Europa. Alte „monumente” pe care turiștii le pot întâlni sunt Galeria Hipodromul, Sala Metalul, Sala Titanilor; în aceasta din urmă existând conuri de dărâmături și cupole incredibile formate în urma prăbușirilor, fapt care atestă că peșterile se află într-o continuă evoluție. Analizând din punct de vedere turistic, peștera Vântului se confruntă cu problema legată de răspândirea atracțiilor turistice din cadrul peșterii, acestea fiind greu de introdus în circuit, motivul fiind lipsa de motivații speoturistice și totodată, deși se alocă fonduri, acestea sunt îndreptate într-un procent majoritar spre aspecte morfologice.

Peștera fiind situată în zona localității Șuncuiuș, există multe atracții turistice, aici practicându-se mai mult turismul de aventură. Astfel, un prim exemplu de obiectiv turistic este peștera Vadu Crișului, aceasta aflându-se în custodia Muzeului Țării Crișurilor din Oradea a fost supusă unor amenajări, astăzi fiind la dispoziția turiștilor spre vizitare. Traseul peșterii având o lungime de doar 500 m, nu necesită echipament special, un ghid fiind mereu prezent la intrare în zilele cu program.

Altă atracție în zonă o reprezintă traseele montane marcate. Turiștii pot alege dintre traseul de la peștera Vadu Crișului – Șuncuiuș și cel de la Șuncuiuș către peștera Bătrânului. Primul are o lungime de 9 km, parcurgându-se în 3h ½ – 4h, cu diferențe de nivel + 450 m/ – 450 m. Iar cel de-al doilea are o lungime de 8 km, cu diferențe de nivel + 400 m/ – 100 m, cu durată de parcurgere 3h– 3h 1/2.

3.3 Speologia în județul Bihor

Putem afirma că județul Bihor este un paradis al reliefului carstic, atât prin frumusețile și splendorile subterane cât și prin numărul impresionant de peșteri existente, cifrele vorbind de la sine: din patrimoniul speologic al Munților Apuseni de 6000 de peșteri, aproximativ 3000 se găsesc în județul Bihor.

Fig. 3.2 Număr peșteri raportat la forma de relief

Sursa: Pompei Cocean, „Munții Apuseni – Procese și forme carstice”, Editura Academiei Române, București, 2000, pag. 166, grafic realizat de autor

De asemenea, tot aici există arii protejate importante ce includ și peșteri de o valoare deosebită: Parcul Natural Apuseni, situl Natura 2000 Defileul Crișului Repede – Pădurea Craiului sau situl Natura 2000 Tășad. Dintre acestea cel mai important este Parcul Natural Apuseni, cu peșterile cele mai deosebite aflate în județul Bihor, printre cele mai importante amintim de:

Tabel 3.1 Peșteri – arii protejate din Parcul Natural Apuseni

Sursa: http://www.capdd-bihor.org/index.php/arii-protejate/79-arii-naturale-protejate-din-judetul-bihor, tabel realizat de autor

Putem observa din tabel faptul că trei peșteri importante se află în Bazinul Roșia, bazin care prezintă un potențial speologic și speoturistic extraordinar. Tot din cadrul peșterilor existente în județul Bihor, unele prezintă anumite puncte importante:

Peștera Urșilor – cea mai vizitată peșteră din România ( cu 100.000 turiști/an)

Peștera Vântului – cea mai lungă peșteră din România ( cu o lungime de 42 km)

Peștera Cetățile Ponorului – cu cea mai înaltă intrare de peșteră din România ( 76m)

Peștera din Valea Rea –situată în primele 10 peșteri de pe Terra din punct de vedere al mineralogic ( 35 de tipuri de minerale)

Analizând din punct de vedere turistic, județul Bihor este un exemplu demn de urmat datorită peșterilor amenajate turistic, ariile protejate carstice atât pentru turismul în masă cât și pentru cel speologic, punând în valoare un patrimoniul turistic excepțional.

3.4 Peștera Meziad vs. Peștera Urșilor

3.4.1 Peștera Meziad – prezentare

Peștera este situată în Valea Meziadului, județul Bihor, în partea vestică a Munților Apuseni. Aceasta are dimensiuni foarte mari, fiind printre primele peșteri amenajate și este considerată una din cele mai mari peșteri din România. Peștera are două nivele de carstificare:

Nivelul inferior, cu o lungime de 1.542 m, caracterizându-se prin spații deschise, cu dimensiuni care variază între 20-30 metri lățime și 15-20 metri înălțime. După parcurgerea a aproximativ 400 metri, galeriile devin înguste și greu accesibile, nefiind incluse în traseul turistic

Nivelul superior, cu o lungime de 3.208 metri, prezentând trei galerii importante: Galeria descendentă, Galena de joncțiune și Gâtul dracului. În regiunea Podului Natural unde cele două nivele se suprapun se creează o imagine impresionantă, înălțimea totală a cavernamentului ajungând aici la 35 metri.

Peștera a fost vizitată încă de la prima jumătate a secolului XIX de către austriacul A. Schmidl, care a realizat o descriere complexă și un profil sumar; acesta fiind urmat de E. Balogh care aduce completări predecesorului său. S-au mai realizat cercetări biospeologice de către Emil Racoviță împreună cu R. Jeannel, cât și paleontologic – antropologic de către M. Roșca, C. Rișcuția.

efectivă a peșterii, mai pot descoperii obiectivele culturale din zonă, printre care amintim de: vărăritulcare este un obicei tradițional poate și datorită faptului că munții sunt formați într-un procent mare din calcar. De asemenea, există Muzeul satului din Remetea unde turiștii pot găși obiecte tradiționale românești și maghiare. Amintim și de meșteșugurile tradiționale cum ar fi:

Meșteșugurile casnice (torsul, urzitul, năvăditul, țesutul, cusutul) – apanajul muncii femeii, au răzbătut prin timp, alături de valorile create în jurul unorsimboluri prezente prin intermediul motivelor stilizate, pe țesăturile și costumele populare din zonă.

Portul popular – este unul din elementele care definesc specificul etnic al zonei. În zonă mai puteți vedea portul popular pe viu, mai ales la marile sărbători.

Încondeiatul ouălor (împistrire, roșire, vopsire)

Și nu în ultimul rând se poate vizita Moara de lemn din Roșia, fiind singura care funcționează în zonă. După vizită de obicei proprietarul moarei, domnul Burtic Gheorghe, îi bine dispune pe turiști prin cântatul la vioară.

Pe lângă atracțiile culturale mai sunt și cele naturale, după cum am menționat anterior această zonă fiind „împânzită” de peșteri, aceastea constituind principalele atracții naturale, dintre care amintim de Peștera cu Cristale din Mina Farcu, Peștera Ciur – Ponor, Peștera Ciur – Izbuc, Peștera Doboș; dar și din chei: Cheile Albioarei, Cheile Cuților, Cheile Lazurilor.

În această zonă a județului Bihor, fiind foarte bogată în atracții culturale și naturale, există și numeroare unități de cazare care le oferă posibilitatea turiștilor de a-și planifica excursiile pe mai multe zile. Tradițional Casa și Camping Turul sunt două din unitățile de cazare existente în zonă, unde turiștii se pot odihnii într-un mediu curat, simplu.

Tradițional Casa este un complex de case deschis pentru turiști, vizitatori în scopul petrecerii timpului liber, recreeri într-un mediu simplu, primitor, aducând aminte de casa bunicilor. Turiștii vor fi surprinși de simplitatea construcțiilor de lemn, de ornamentele interioare tradiționale românești, de liniștea zonei și bineînțeles, diferitele metode de relaxare activă existente în zonă care le vor aduce o satisfacție spirituală ridicată. Complexul de află pe platoul Runcuri, lângă localitățile Roșia și Remetea, pe coama unui deal, cu o privire extraordinară către Munții Apuseni. Oamenii cazați aici vor putea beneficia și de activitățile de agrement, care vor stimula activ prin explorarea zonei pe bicicletă, dezvoltarea abilităților de a trage cu arcul, parcurgerea unor trasee montane și pentru cei pasionați de adrenalină datul cu tiroliana întinsă peste o dolină.

Camping Turul se află în localitatea Remetea, la poalele munților Apuseni, zona fiind foarte bogată din punct de vedere al numărului de peșteri iar turiștii se pot bucura de natură în toată splendoarea ei și de tradițiile satelor păstrate de sute de ani. Cei care doresc să vină în vacanță sau doar în weekend la Camping Turul au la dispoziție 10 căsuțe de lemn, interiorul fiind alcătuit dintr-un pat dublu și unul supraetajat, iar afară fiecare căsuță are verandă acoperită, cu scaune; de asemenea există grupuri sanitare și wi-fi gratuit. În împrejurimi turiștii pot vizita cele două biserici de lemn de la Șoimuș și Gurbești, pot practica pescuitul pe râul situat cam la 1 km de camping, se poate explora zona prin închirierea de ATV-uri și Quads-uri iar dacă aceștia doresc să vadă cele mai frumoase locuri din Munții Apuseni există ghizi care le pot asigura acest serviciu.

Centrul pentru Arii Protejate și Dezvoltare Durabilă Bihor implementează Proiectul „Peștera Meziad, o peșteră pentru natură și oameni”, care vizează refacerea amenajărilor ce țin de balustrade, trepte, punți cât și introducerea unui sistem de iluminat pe tehnologia „Show caves lightning systems” cu lămpi LED. Astfel, acest proiect promovează peștera dar cu această promovare și inovare vine și o dezvoltare a comunității locale ca destinație turistică.

3.4.2 Peștera Urșilor

Aceasta este localizată în comuna Pietroasa, județul Bihor, fiind cea mai vizitată peșteră din România cu aproximativ 100.000 de turiști anual. Peștera a fost descoperită de Traian Curta la data de 17 septembrie 1975 când s-a încercat distrugerea ei pentru ca exploatarea minieră să poată continua. Ea a fost salvată, studiată, amenajată până în anul 1978, însă abia în 1980 a fost inaugurată oficial, oferind posibilitatea doritorilor să se bucure de frumusețile ei. Denumirea provine de la oasele de urși de Caverna găsite înăuntru, vechi de 17.000 de ani, aceștia rămânând blocați în peșteră în urma unui cutremur care a blocat ieșirea. Din punct de vedere structural, peștera este împărțită în 3 galerii:

stalactite, stalagmite. Iar ultima, dar nu și cea din urmă, Galeria Lumânărilor unde sunt prezente stalactite sub formă de lumânări și formațiuni cu forme bizare care lasă loc turiștilor pentru interpretare.

Peștera poate fi vizitată doar prin însoțirea unui ghid, aceasta fiind disponibilă zilnic, în fiecare perioadă a anului între orele 10:00 – 17:00. Taxele percepute pentru vizitare se aplică, la fel, în funcție de vârstă. Adulții vor plăti 20 Ron, copii 15 Ron, taxă fotografiere 15 Ron și taxă filmare 25 Ron.

Fiind o zonă bogată în obiective turistice, cei veniți să viziteze peștera pot opta pentru și pentru un sejur în care să viziteze mai multe atracții. Dintre acestea amintim de Stâna de Vale, Zona Padiș, Valea Sighiștel. Stâna de Vale este localizată în județul Bihor, în munții Vlădeasa, oferind un cadru natural extraordinar, care împreună cu arta populară, folclorul, invită turiștii la drumeții ce oferă mari satisfacții. În zonă se mai pot vizita Vârful Poieni, Cascada Izvorul Minunilor, Cascada Iadolina, centrul folcloric Budureasa.

Zona Padiș este situată în partea nordică a Munților Bihor, fiind formată din Cetățile Ponorului, Poiana Vărășoaia, Poiana Cuciulata, Cheile Galbenei, Obârșia Văii Boga. Turiștii pot practica turismul de adrenalină, existând numeroase trasee cu grad ridicat de dificultate.

Valea Sighiștelului este situată în județul Bihor, fiind o rezervație naturală de tip mixt ce prezintă sectoare de chei, canioane, peșteri; unde turiștii pot participa la drumeții organizate în acest cadru natural excepțional.

În apropierea peșterii există numeroase unități de cazare, la care turiștii pot apela pentru a se bucura de vacanță pe mai multe zile. Un prim exemplu este Pensiunea Anișoara, aflată la 1 km de peșteră și pune la dispoziția turiștilor 10 camere dotate cu cabine de duș, televizor, Wi-fi, balcoane. În cadrul pensiunii există un restaurant unde cei cazați pot servi mese delicioase atât la micul dejun, la prânz cât și la cină. Pe timpul verii se pot face grătare, fiind în curte spațiu amenajat special. Prețurile pe cameră variază între 60 Ron – 100 Ron, în funcție de tipul camerei. Un al doilea exemplu este Casa Otilia, situată la 1.5 km de peștera Urșilor, care pe lângă serviciile generale oferă posibilitatea turiștilor de a-și găti singuri în bucătăria comună și de aprovizionare cu diverse alimente din grădina unității. Prețul pe noapte este de 70 Ron sau există posibilitatea de a închiria toată unitatea la prețul de 400 Ron/ noapte. Cabana Riversound reprezintă o altă unitate de cazare, aflată într-un spațiu spectaculos, cu o natură netulburată unde turiștii pot practica pescuitul, drumeții. Cabana prezintă spații de joacă pentru copii, terenuri de fotbal și volei, spații amenajate pentru grătar.

3.4.3 Peștera Meziad vs. Peștera Urșilor – analiză comparativă

Tabel 3.2 Peștera Meziad vs. Peștera Urșilor – criterii analiză comparativă

Sursa: tabel realizat de autor

În tabelul prezentat mai sus se poate observa o scurtă prezentare a peșterilor Urșilor și Meziad, schițată pe criterii alese pentru a scoate în evidență calitățile și caracteristicile turistice. Este drept a începe prin a observa modul de acces la locații, pentru ambele exemple fiind în apropiere un drum național, în cazul peșterii Meziad existând posibilitatea de a alege un drum european, DN 76 fiind în construcții, turiștii pot folosi această rută pentru a mai salva din timp. Mijloacele de transport până la destinații sunt reprezentate de autoturismul propriu, autocare în cazul în care sunt excursii organizate sau un alt mod pentru a ajunge la peștera Meziad, sunt autobuze care merg din Beiuș spre Meziad dar au o cursă pe zi ceea ce nu le oferă vizitatorilor flexibilitate în coordonarea timpului. Ajunși la destinație, în cazul peșterii Urșilor, cei veniți își vor putea parca mașina sau autocarul într-o parcare special amenajată, fiind păzită permanent. Pe de altă parte, turiștii de la peștera Meziad vor trebui să își lase mașina la o distanță de aproximativ 300 m, într-un spațiu forestier deschis, neamenajat.

Ambele peșteri percep o taxă de intrare modestă, aici incluzând turul peșteri, ghidajul, echipamentul facultativ constând într-o cască de protecție iar în cazul peșterii Meziad este inclusă și taxa foto și video, cei de la peștera Urșilor optând pentru astfel de taxe, separat. Peșterile sunt amenajate la standarde internaționale pentru a fi vizitate, cu sisteme de iluminat, poteci, balustrade. Sistemul de iluminat utilizat în peștera Meziad este bazat pe lămpi LED, implementat în cadrul proiectului „Peștera Meziad, o peșteră pentru natură și oameni” de către cei de la Centrul de Arii Protejate și de Dezvoltare Durabilă Bihor, sistem care are un impact redus asupra mediului peșterii. Potecile și balustradele sunt din fibră de plastic, fiind un material sigur care, la fel, are un impact minim asupra mediului ajutând conservarea peșterii. Peștera Urșilor este amenajată cu sistem de iluminat alimentat de la rețea însă în zonele cu formațiuni carstice deosebite sunt folosite lămpi LED; potecile sunt din beton iar balustradele din fier topit.

Un punct forte pentru ambele peșteri îl constituie posibilitatea turiștilor de a se delecta în zonă prin vizitarea muzeului speologic și achiziționarea de suveniruri de la tarabe, în cazul peșterii Urșilor, iar cei care au vizitat peștera Meziad se pot da cu tiroliana aflată chiar la intrarea în peșteră sau cei pasionați de adrenalină pot parcurge traseul via ferrata. Turiștii care optează pentru un sejur mai lung pentru a vizita obiectivele turistice din apropierea peșterilor, menționate la prezentarea celor două peșteri, au la dispoziție și unități de cazare cu diferite grade de confort, la prețuri accesibile pentru fiecare categorie socială.

Ambele cazuri analizate au puncte tari și puncte slabe, semn care ne arată unde ar trebui să se pună accentul pentru dezvoltare, amenajare sau conservare; aspecte care se răsfrâng asupra numărului de turiști. Se poate observa în cazul peșterii Urșilor că prezintă un interes pentru amenajare, pentru practicarea turismului în masă prin amenajarea unei săli de așteptare și sistem de intrare, prin prezența parcării, prin stimularea consumului la tarabele și muzeul speologic, prin impunerea unor taxe suplimentare pentru fotografiere și video; însă se pune mai puțin preț pe conservarea peșterii, pe organizarea grupurilor de vizitare mai restrânse. Peștera Meziad prezintă opusul situației de la peștera Urșilor,aici eforturile bazându-se pe protejarea peșterii, reducerea impactului asupra mediului începând de la frecvența vizitelor, la sistemul de iluminat, și până la materialele de amenajare a peșterii. Observând numărul de turiști pe anul 2014, peștera Urșilor prezintă un număr de 70.000 de turiști iar peștera Meziad cu 15.400 de turiști. Putem afirma că, criterii precum lungimea (peștera Urșilor 1.500 m și peștera Meziad 4.750 m), amenajarea interioară constituie aspecte secundare în luare deciziei de vizitare în comparație cu infrastructura, dezvoltarea regională, posibilitățile de divertisment din zonă.

Suntem de părere că pentru a stimula și a menține turismul speologic trebuie adoptat un echilibru între implementarea și organizarea activității turistice cu protejarea și conservarea mediului peșterilor.