Turismul Si Regiunea Oltenia

Capitolul 1. Turismul și Regiunea Oltenia

Conceptul de turism

1.1.1 Scurt istoric al apariției și dezvoltării turismului în lume

Cunoscut încă din antichitate, turismul s-a dezvoltat de-a lungul timpului, ajungând să fie în zilele noastre o sursă aducătoare de venituri foarte importantă. Orice societate caută să își evidențieze punctele de atracție turistică în scopul atragerii cât mai multor turiști și,implicit,a cât mai multor venituri.

Primele mențiuni referitoare la acte de turism datează de acum 2000 de ani Î.H. ,când se menționează în sudul Indiei un centru comercial,Portul Lothal,situat între între civilizațiile sumeriene și cele de pe valea Indului. Însă cea mai veche formă de turism organizat este în jurul anului 600 Î.H. , în Imperiul Babilonian și cel Egiptean. În Babilon a existat un muzeu de antichități care putea fi vizitat de către public,iar în Egipt se organizau frecvent diverse ceremonii religioase,la care participau numeroși oameni din diferite părți ale lumii.

Civilizatia greacă descrie multe călătorii în scop de plăcere,pentru a aduce zeilor ofrande în diferite temple situate în numeroase regiuni ale Greciei Antice. Herodot este primul istoric care menționează acte de turism,descriind anumite experințe trăite în jurul Mării Mediteraneene. Tot în Grecia au apărut și primele ghiduri turistice,printre destinațiile preferate numărându-se Atena,Troia sau Sparta.

Turismul începe cu adevărat să se dezvolte în prima jumătate a secolului XVII , fiind o consecință a Renașterii. Studenții de la curtea Marii Britanii sunt încurajați de Regina Elisabeta I să își continue studiile în diferite orașe sau țări ale lumii pentru a-și extinde orizonturile,a căpăta experiență și a învăța limbi noi. Încep să apară alte destinații turistice,cum ar fi Veneția,Florența sau Paris.

Odată cu apariția băilor romane și a terapiilor englezești,turimul capătă un alt scop,acela de îmbunătățire a sănătății. Resorturile de acest gen sunt la mare căutare,iar introducerea in secolul XIX a vapoarelor cu aburi dau avântul necesar dezvoltării turismului.

Curiozitatea si interesul turiștilor crește odată cu obținerea de noi informații influențate de Primul Război Mondial. Statele Unite ale Americii devin o țintă sigură pentru căutătorii de aur.

1.1.2 Apariția și dezvoltarea turismului în România

Turismul în România are la bază turismul balnear,primele atestări istorice menționând Băile Felix în secolul XVI, Bazna în secolul XVII, Băile Herculane în 1734, Olănești în 1760, Borsec în 1770 iar Vatra Dornei în 1788.

Ministerul Turismului și Sporturilor ia naștere în 1971 și are în subordonare 40 de oficii județene de turism.Pe lângă modernizarea și transformarea vechilor stațiuni balneoclimaterice și climaterice, apar și altele noi ca: Mangalia Nord, Năvodari, Voineasa, Costinești, Bâlea Lac, Durău, Piatra Arsă.

În 1982, baza tehnico-materială a turismului cuprindea peste 155000 de locuri pe litoral, peste 38000 de locuri in stațiunile montane de odihnă și practicarea sporturilor de iarnă, în jur de 45000 de locuri in stațiunile de cură balneară și aproximativ 20000 în cabane și alte forme de găzduire.

Pentru ca teritoriul României să fie inclus în circuitul turistic internațional,se punea accent pe dezvoltarea si modernizarea infrastructurii și a căilor de acces și pe valorificarea fondului turistic.

În zilele noastre,turismul românesc se află într-un continuu proces de dezvoltare.

1.1.3 Conceptul de turism

Turismul reprezintă azi,prin rol și conținut,o component foarte importantă a vieții economice și sociale pentru tot mai multe țări. El este considerat o formă de recreere alături de alte activități de petrecere a timpului liber. Turismul presupune deplasarea temporară a persoanelor în afara reședinței obișnuite spre anumite destinații.

În 1905 se conturează prima definiție modernă turismului: ”turismul este un fenomen al timpurilor noastre axat pe creșterea nevoii de refacere a sănătății și schimbare a mediului ce ne înconjoară,pe nașterea și dezvoltarea sentimentului de receptivitate pentru frumusețile naturii” (Ehmeyer Feuler ”Handbuch der Scweizeishen Volkswistshaft”,1905).

Potrivit ultimelor recomandări ale Comisiei de Statistică a Națiunilor Unite (1983),turismul cuprinde activitățile desfășurate de persoane pe durata călătoriilor sau sejururilor în locuri situate în afara reședinței obișnuite pentru o perioadă de timp ce nu depășește un an,cu scop de loisir,afaceri sau alte motive.

După alte opinii, turismul reprezintă "arta de a călători de plăcere " (Bran, F. ,1997) .

Turismul are legături ample și variate cu celelalte componente ale economiei,legături ce se manifestă direct sau indirect,permanent sau periodic. Pentru desfășurarea activității turistice sunt necesare intrări din alte ramuri,cum sunt : transporturile, telecomunicațiile , industria alimentară, construcțiile, cultura, arta. La rândul său, turismul contribuie la asigurarea consumului populației și își aduce o contribuție importantă la dezvoltarea educației,învățământului,sănătății și comerțului.

1.1.4 Forme de turism

Forma de turism poate fi caracterizată prin aspectul concret constituit pe asocierea sau îmbinarea serviciilor turistice (transport,cazare,alimentație,agrement) care alcătuiesc produsul turistic precum și modalitatea de comercializare a acestuia.

Un prim criteriu de clasificare, în funcție de proveniența sau originea turiștilor,clasifică turismul astfel:

-Turism intern,practicat de populația unei țări în interiorul granițelor naționale;

-Turism internațional,rezultat al deplasării persoanelor în afara granițelor țării lor de reședință.

În funcție de modalitatea de comercializare a vacanțelor deosebim:

-Turism organizat,caracterizat prin angajarea anticipată a prestației,respectiv a principalelor servicii legate de deplasare și sejur;

-Turism pe cont propriu,în cadrul căruia vizitatorul hotărăște singur destinația,durata deplasării,perioada de realizare,mijlocul de transport,modalitățile de agrement;

-Turism semiorganizat sau mixt,care îmbină trăsăturile specifice celor două forme prezentate anterior,în acest caz o parte a serviciilor sunt stabilite anticipat,iar cealaltă este obținută pe măsura sau în timpul derulării călătoriei.

În funcție de gradul de mobilitate al turistului,turismul poate fi:

-Turism itinerant sau de circulație,turism care se caracterizează printr-un grad de mobilitate ridicat,programul turistic cuprinzând vizitarea mai multor locuri cu șederi scurte în același perimetru;

-Turism de sejur,cu un grad de mobilitate redus,presupune petrecerea vacanței în același loc sau în aceeași localitate indiferent de durata acesteia. Turismul de sejur se împarte la rândul lui în:

Turism de sejur scurt : deplasări ocazionale,evenimente cultural-artistice sau sportive și cele de sfarșit de săptămână;

Turism de sejur mediu în perioada standard de două săptămâni;

Turism de sejur lung,de regulă 30 de zile.

Conform periodicității sau frecvenței de manifestare a cererii se disting :

-Turism continuu,organizat pe întreaga perioadă a anului calendaristic;

-Turism sezonier,legat de existența anumitor condiții naturale sau evenimente culturale,artistice,sportive. În cadrul turismului sezonier întâlnim:

Turism de iarnă,deplasarea având ca scop de practicarea sporturilor de iarnă;

Turism de vară,specific turismului în zonele de litoral,dar poate avea ca destinație și muntele pentru drumeții;

Turism de circumstanță sau ocazional,determinat de participarea la diverse manifestări științifice,culturale,tradiții,obiceiuri.

În funcție de tipul mijlocului de transport folosit în planificarea călătoriei,formele de turism pot fi grupate astfel:

-Drumeții,ce cuprind deplasările pedestre în zone nepoluate în scop recreativ sau de îngrijire a sănătății;

-Turism rutier,cu motocicleta sau automobilul;

-Turism feroviar,utilizat datorită siguranței și a costurilor reduse;

-Turism naval,întalnit mai ales sub forma croazierelor;

-Turism aerian,practicat pe distranțe lungi și foarte lungi ca urmare a vitezei mare de deplasare și confortul călătoriei.

Un alt criteriu și poate cel mai important îl reprezintă motivația călătoriei:

-Loisir,recreere sau vacanțe;

-Vizite la rude sau prieteni;

-Afaceri și motive profesionale;

-Tratamente medicale;

-Pelerinaje;

-Alte motive.

Un ultim criteriu,în funcție de caracteristicile socio-economice ale cererii grupează turismul în:

-Turism particular sau privat,care se referă în principal la cei care călătoresc pe cont propriu și este specific segmentelor de populație cu venituri mari,cu experiență în domeniul călătoriilor,celor care preferă să-și organizeze singuri voiajul și modalitatea de petrecere a timpului liber. Acești turiști manifestă mai multă exigență față de calitatea și diversitatea serviciilor,motiv pentru care această formă se identifică cu turismul de lux;

-Turism social,care se adresează categoriilor de populație cu posibilități financiare modeste,persoane de vârsta a treia,tineri,studenți,locuitori ai satelor și de aceea serviciile cerute sunt de nivel mediu,din punct de vedere al calității și într-o gamă mai restrânsă. Turismul social presupune și promovare unui sistem de facilități (reduceri de tarife,subvenții). Prin trăsăturile sale,turismul social asigură accesul la vacanță a unor categorii defavorizate ale populației,având astfel un rol important de protecție socială.

1.2. Regiunea Oltenia

1.2.1 Scurtă prezentare a regiunii Oltenia

Oltenia este situată în sud-vestul României,fiind formată din 5 județe : Dolj,Gorj,Olt,Vâlcea și Mehedinți.Geografic, Oltenia se situează între râul Olt,Carpații Meridionali,Dunărea și culoarul Timiș-Cerna. Oltenia are o suprafață de 24.095 km².

Inițial,regiunea Oltenia a fost formată doar din județele situate la stânga râului de la care îi provine numele-Olt : Gorj,Vâlcea,Dolj și Mehedinți. Al cincilea județ component al Olteniei de azi,Oltul,a fost anexat mult mai târziu. Tot în regiunea Olteniei era inclus județul Romanați(cu reședința de județ la Caracal) până în anul 1950 când Romanațiul a fost anexat județului Olt.Vâlcea a fost primul județ component al Olteniei. Sursa foto : wikipedia.ro

Cu excepția județului Teleorman,aceste județe alcătuiesc Regiunea de Dezvoltare Sud-Vest,care mai este denumită și Regiunea de Dezvoltare Sud-Vest Oltenia pentru că aproximativ 82,4 % din suprafața ei este alcătuită din regiunea Oltenia.

1.2.2 Caracterizarea județelor Olteniei

Oltenia este alcătuită din următoarele județe:

-Dolj;

-Gorj;

-Mehedinți;

-Olt;

-Vâlcea.

Județul Dolj

Este situat în partea de sud-vest a țării,limitele convenționale separându-l de județul Mehedinți la vest,de județul Gorj la nord,de județul Vâlcea la nord-est și de județul Olt la est. Pe latura sudică limita este naturală și este constituită de cursul Dunării,care formează granița cu Bulgaria pe o lungime de 150 km. Reședința de județ este municipiul Craiova,cunoscut și sub numele de capitala Olteniei,oraș în care locuiesc aproximativ 269.506 locuitori.

Județul Dolj dispune de o importantă rețea pentru transportul feroviar și rutier,folosește artera de navigație a Dunării și are legături aeriene cu alte orașe ale țării. Sursa foto : wikipedia.ro

Varietatea reliefului,patrimoniul local bogat în monumentele naturale,istorice,de artă și arhitectură cât și faptul că unele localități constituie puncte de tranzit pentru călători,sunt condiții pentru dezvoltarea continuă a activității turistice.

Județul Dolj dispune de un număr limitat de obiective turistice naturale(Rezervația Ornitologică de la Ciupercenii Noi,păduri și Parcul Nicolae Romanescu din Craiova), însă compensează prin obiectivele turistice din orașele județului : Teatrul Național ”Marin Sorescu” , Casa Băniei, Muzeul Olteniei, Muzeul de Artă etc.

Conform Direcției Regionale de Statistică Dolj,la sfârșitul anului 2013,în județul Dolj exista un număr de 51 de unități de cazare,dintre care 33 de hoteluri,moteluri și hosteluri, 15 pensiuni turistice și 2 vile turistice. Conform aceleași surse,numărul de turiști cazați în 2013 în județ a fost de 85.847,cu 2823 mai mulți turiști față de anul 2012.

Județul Gorj

Este situat în partea de sud-vest a țării, în nordul Olteniei. În partea de nord se învecinează cu județul Hunedoara, în est cu județul Vâlcea,în sud cu județul Dolj,în sud-vest cu județul Mehedinți și în vest cu județul Caraș-Severin. Municipiul Târgu-Jiu este reședința de județ,fiindși cel mai mare oraș,cu o populație de 96.562 de locuitori.

Fiind așezat în imediata apropiere a masivelor muntoase Parâng,Godeanu și a Munților Cernei județul Gorj se situează printre puținele regiuni ale țării în care se îmbină armonios o serie de factori care pledează pentru o intensă activitate turistică,județul Gorj având avantajul de a dispune de atracții turistice de o foarte mare originalitate, Sursa foto : wikipedia.ro

cum ar fi cel mai vechi așezământ monahal – Mănăstirea Tismana , culele și Muzeul Etnografic de la Curtișoara.

Frumuseți naturale deosebite pot fi văzute în localitățile Valea Sohodolului,Valea cu Pești,Rânca,Obârșia Lotrului. De asemenea, Târgu-Jiu este o atracție turistică prin expunerea unor sculpturi create de Constantin Brâncuși,sau ca fiind locul de datină al Ecaterinei Teodoroiu.

Direcția Regională de Statistică Gorj estimează că la finele anului 2013 existau 79 de unități de cazare(22 hoteluri si moteluri,7 cabane turistice,2 vile turistice,18 pensiuni turistice,25 pensiuni agroturistice,4 hosteluri și 1 popas turistic). În județ au sosit aproximativ 75.100 de turiști în 2013.

Județul Mehedinți

Județul Mehedinți este situat în partea de sud-vest a țării,învecinându-se la nord cu județul Gorj,la sud-est cu județul Dolj,iar la vest cu județul Caraș-Severin. Orașul-port la Dunăre Drobeta Turnu Severin este reședința județului Mehedinți, populația municipiului ridicându-se la 112.012 locuitori.

Județul are un potențial turistic deosebit cu posibilități de sejur și tranzit,încă nevalorificat datorită infrastructurii insuficient dezvoltate,a monumentelor și siturilor arheologice și istorice. Principalele zone de interes turistic sunt: Sursa foto : wikipedia.ro

-Zona ”Porțile de Fier I”, cuprinzând subzonele Cazane,Sistemul hidroenergetic și de navigație ”Porțile de Fier”,insulele Golu și Șimian,fenomene earstice- Peștera Topolniței,Ponoare,Stațiunea balneoclimaterică Bala.

-Zona Strehaia cuprinzând mănăstirile Strehaia și Gura Motru.

-Zona ”Porțile de Fier II”,cu posibilități de trecere a frontierei în Serbia.

În anul 2013 în județul Mehedinți numărul total al structurilor de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică a fost de 42,împărțindu-se astfel : 15 hoteluri,moteluri si hosteluri, 12 pensiuni turistice urbane si 15 pensiuni turistice rurale. Aceste unități de cazare au beneficiat de un număr total de turiști de 52.300( conform Direcției Regionale de Statistică Mehedinți).

Județul Olt

Situat în sudul țării și axat pe cursul inferior al râului ce i-a dat numele,județul Olt este unul dintre județele riverane ale Dunării,învecinându-se la est cu județele Argeș și Teleorman,la vest cu județul Dolj,la nord-vest cu Vâlcea iar la sud Dunărea desparte județul de Bulgaria pe o distanță de 47 de km. Slatina este reședința și cel mai mare oraș al județului,fiind situat pe malul stâng al Oltului,având o populație de 79.171 de locuitori.

Județul dispune de un patrimoniu turistic format îndeosebi din obiective social-istorice,la care se adaugă cele naturale. În municipiul Sursa foto : wikipedia.ro

Slatina (atestat documentar în 1368) se află numeroase monumente străvechi: Schitul Clocociov,ctitorie a lui Mihai Viteazul (1594),Schitul Strehareți(1672),Școala practică de agricultură(1883). Importante vestigii istorice se află în zona orașului Caracal,unde s-au găsit urme ale culturii materiale de pe vremea romanilor,drumul care unea vechile așezări Romula și Sucidava. În Corabia,orașul port la Dunăre,se află muzeul în care sunt expuse valoroase colecții arheologice din neolitic,getodacice,daco-romane și bizantine care ilustrează istoria acestor locuri.

Alte obiective turistice din județ sunt : rezervațiile naturale de la Topana și Seaca-Optășanu,Biserica de lemn de la Leleasca,Castrul Roman Sucidava,Casa Memorială a marelui diplomat român Nicolae Titulescu din comuna cu același nume.

Conform Direcției Regionale de Statistică Olt, în 2012 se aflau în județ aproximativ 18 unități de cazare (10 hoteluri și moteluri,1 hostel,6 pensiuni turistice și 1 bungalow). În același an, județul Olt a fost vizitat de un număr de 36.572 de turiști, înregistrând o creștere de peste 10.000 de turiști fată de anul 2011.

Județul Vâlcea

Județul Vâlcea este așezat în jumătatea sudică a țării și cuprinde teritorii aparținând unor variate regiuni geografice,fiind străbătut de la nord la sud de râul Olt. La nord se învecinează cu județele Sibiu și Alba,la vest cu Hunedoara și Gorj,la sud-vest cu Dolj,la sud și sud-est cu Olt iar la est cu Argeș. Reședința de județ este municipiul Râmicu Vâlcea,cel mai mare oraș al județului. Este un important nod care unește trei drumuri naționale(DN64,DN67 ȘI DN7) și unul european(E81). Numărul de locuitori ai reședinței de județ este de 98.776. Sursa foto : wikipedia.ro

Prin așezarea sa geografică,județul Vâlcea beneficiază de toate caracteristicile unei zone turistice complexe : relief variat,resurse naturale din belșug,o mulțime de izvoare cu ape minerale,un fond cinegetic valoros,climă blândă pe tot parcursul anului. Armonia teritoriului cu priveliștea de o neasemuită frumusețe – defileele Oltului și Lotrișorului, cataractele Lotrului,cheile Bistriței – apoi salba de stațiuni balenoclimaterice-Călimănești, Olănești, Govora, Ocnele Mari – monumentele de artă, rezervațiile naturale , locurile istorice, conferă acestui colț de țară o deosebită atracție în privința turismului și largi posibilități de dezvoltare.

Numărul de turiști care au vizitat județul Vâlcea în anul 2014 a fost de aproximativ 30.326,cazați în cele 211 de unități de cazare turistică existente în județ (41 de hoteluri,11 hanuri și moteluri,3 cabane turistice,46 de vile,7 campinguri,48 de pensiuni urbane,39 pensiuni rurale,4 popasuri turistice și 4 tabere),conform Direcției Regionale de Statistică Vâlcea.

Capitolul 2.Factori favorizanți și defavorizanți ai turismului în Regiunea Sud-Vest Oltenia

2.1. Factori favorizanți

Printre factorii care favorizează dezvoltarea turistică a Regiunii Sud-Vest Oltenia se numără :

1. Regiune care face legătura între regiunile Banat și Muntenia (Bucuresti) :

Prin Regiunea Sud Vest Oltenia trec 3 axe de prioritate ale rețelei europene de transport:

-Axa 7 rutieră. Compania Națională de Drumuri Naționale și Autostrăzi România a demarat un proiect privind modernizarea și crearea de variante de rute ocolitoare pe traseul axei 7 rutiere,un proiect care are valoarea maximă de 85 % din totalul cheltuielilor eligibile.

-Axa 18 fluviul Dunarea. Se dorește îmbunătățirea condițiilor de navigare de-a lungul axei Ten-T 18,prin creșterea calității ecluzelor navigabile.

-Axa 22 feroviară. Din Programul Operațional Sectorial de Transport 2007-2013 a făcut parte și reabilitarea sau modernizarea tunelurilor,gărilor și podurilor aferente axei de transport Tnt-T 22,precum și modernizarea stațiilor de alimentare cu energie electrică a axei.

Toate aceste proiecte nu fac altceva decât să îmbunătățească constant principalele mijloace de acces în regiune și să majoreze astfel numărul turiștilor sosiți în Oltenia,oferind în același timp o calitate în creștere a transportului pe teritoriul regiunii. Cu toate acestea,mai este nevoie de investiții semnificative în infrastructură pentru ca aceasta să ajungă măcar la nivelul altor state europene.

2. Regiunea este cel mai mare producător de energie din România cu resurse regenerabile.Relieful și rețeaua hidrologică asigură regiunii rolul principal în totalul producției hidroelectrice,prin folosirea la maxim a potențialului râurilor Olt și Jiu și a fluviului Dunărea care traversează Oltenia . Tot aici se află și centralele hidroenergetice Porțile de Fier( care produce 50 % din hidroenergia României ) ,iar în apropierea zonelor miniere Motru-Valea Jiului funcționează două dintre cele mai mare centrale termoelectrice din România, Rovinari și Turceni.

Sistemul hidroenergetic Porțile de Fier I ocupă locul 1 în topul celor mai mari hidrocentrale de pe Dunăre și se află printre cele mai mari constructii hidroenergetice din Europa. Lacul de acumulare al barajului înglobează zona Defileului Dunării,de asemenea cel mai mare defileu al Europei și totodată cel mai pitoresc,întinzându-se între Baziaș și Orșova. Muzeul Hidrocentralei Porțile de Fier I a fost inaugurat în 1976,oferind turiștilor date hidrologice,caracteristicile Dunării dar și numeroase mărturii și dovezi materiale ale așezărilor și impactului uman în zonă. Tot în cadrul muzeului se poate vizita Sala turbinelor,unde se pot admira cele 6 turbine Kaplan.

3.Regiunea dispune de importante zăcăminte de resurse minerale (cărbune,izvoare minerale,roci de construcție).

Printre cele mai importante stațiuni balneoclimaterice ale Olteniei se numără Băile Olănești , Băile Govora , Băile Călimănești – Căciulata, Ocnele Mari.

În stațiunea Băile Olănești se află cele mai multe izvoare naturale din țară, peste 30 la număr,bogate în iod,hidrogen sulfurat,clor,sodiu,ocupând locul 1 în România. Stațiunea mai este denumită și ”Izvoarele de aur”.

În 1873 au fost trimise la Expoziția Internațională de la Viena mostre din apele minerale ale Băilor Olănești,unde au caștigat medalia de aur. Stațiunea oferă turiștilor gamă variată de modalități de relaxare și de petrecere a timpului liber : rezervații naturale ( Rezervația de tisă, Rezervația Stogul, Rezervația Lacul Frumos) , peșteri (Peștera Caprelor ,Peștera cu Lac,Peștera Munteanu ) , lacuri cu nuferi albi și galbeni, dar și baze de tratament,piscine,cluburi,trasee off-road,paintball etc. În ultima vreme,Băile Olănești se bucură de o mare popularitate în rândul turiștilor,dovadă stând faptul că,pentru prima dată în ultimii 6 ani,stațiunea a fost ocupată 100 % de Revelion în 2014.

Băile Govora se află la 21 de km de Râmnicu Vâlcea , la o altitudine de 360 m. Stațiunea este atestată ca stațiune balneoclimaterică națională a României. Aici se găsesc spații comerciale, asistență medicală permanentă,muzeu de arheologie, terenuri sportive,parc balnear care se întinde pe aproximativ 15 hectare. Apele minerale ale stațiunii (iodurate,bromurate,sulfuroase,sodice) tratează afecțiuni ale aparatului respirator,aparatului locomotor,aparatului digestiv și renal,având un profil terapeutic de peste 100 de ani. În stațiune se pot vizita mănăstiri,schituri,muzee, Castrul Roman de la Arutela,Peștera Urșilor.

Băile Călimănești – Căciulata se numără printre cele mai prestigioase stațiuni baalneoclimaterice din lume. Baza de tratament de la Căciulata este cea mai mare din țară. Aici se fac aproximativ 6.000 de tratamente zilnic,tratamente care tratează afecțiuni digestive,hepatobiliare,renale,reumatismale,nutriționale,respiratorii etc.

În anul 1869 Împaratul Napoleon al III lea al Franței a urmat o cură cu apă de la Călimănești. În 1893,apele minerale ale stațiunilor gemene Călimănești-Căciulata au obținut medalia de aur la Bruxelles,la Expoziția Internațională de Produse Alimentare și Ape Minerale.

Factorii naturali cu efect terapeutic sunt reprezentați de climă și de izvoarele minerale descoperite încă din 1827,ape cu temperatură,compoziție chimică și concentrație extrem de variate. Obiectivele turistice sunt impresionante,mănăstiri, Parcul Național Cozia, Complexul Muzeal de la Măldărești etc.

În Ocnele Mari,stațiune situată în județul Vâlcea se găsește cea mai mare salină din țară,întinzându-se pe o suprafață de 20.000 de kilometri pătrați. În anul 1812 s-au deschis primele baze de tratament folosind apa sărată provenită din Balta Roșie,o fostă gură de ocnă. Datorită numărului impresionant de turiști care veneau să viziteze stațiunea din Craiova,orașul a căpătat denumirea de Marea Craiovei. Conform descoperirilor arheologice,aici s-ar fi aflat cunoscutul centru tribal Buridava.

Parcul turistic al salinei are în componență un muzeu,o biserică,restaurant,baruri,un teren de tenis,fotbal,baschet,locuri de joacă pentru copii. Cea mai des întalnită cură este cea cu aerosoli salini,care,prin inhalare,tratează diferite afecțiuni dar mai ales cele respiratorii.

4. Competitivitatea dintre industria lemnului și serviciile de transport este ridicată,subcarpații Olteniei și zonele muntoase dispunând de facilități de exploatare și transport,permițând totodată și dezvoltarea agroturismului.

Agroturismul este o formă de turism, practicată cu precădere în zonele rurale,care are ca scop asigurarea în cadrul gospodăriei rurale a serviciilor de cazare,masă și agrement. Astfel se folosesc și valorifică resursele naturale și antropice ale zonei, permițând în același timp și creșterea nivelului de trai al populației rurale. În Oltenia , cele mai cunoscute sate turistice sunt :

-Izbiceni,sat localizat pe malul drept al Oltului,în Câmpia Romanațiului. Satul este recunoscut la nivel național pentru ”roșiile de Izbiceni”,cele mai bune din țară. Satul este urmărit și de două legende locale : prima,legată de Sfântul Ioan Botezătorul care,în drumul său spre Iordan,arunca cenușă în fiecare fântână nepăzită întâlnită în drumul său,pentru a-i pedepsi pe oameni pentru nepăsarea lor. În noaptea dinspre Bobotează,sătenii păzesc și astăzi fântânile,pentru ca a doua zi să poată merge cu Iordanitul cu apă curată,cum se cuvine. A doua legendă povestește fapta curajoasă a unui sătean care,în timpul Primului Război Mondial,pentru ca ”Drapelul de luptă al Regimentului 1 Infanterie Dolj” să nu fie capturat de armata germană,l-a îngropat la el în curte,devenind astfel eroul locului din vremea aceea. De asemenea, la 10 kilometri distanță de Izbiceni se află cetatea Sucidava,una dintre cele mi vechi cetăți ridicate de daci și Lacul Izbiceni,unde împătimiții pescuitului pot practica într-un cadru natural acest sport.

-Satul Hobița,locul de baștină al lui Constantin Brâncuși,situat în județul Gorj,la 24 de kilometri de Târgu Jiu. În Hobița,principalul meșteșug este tâmplăria,practicat de majoritatea sătenilor. Aici se află și Casa Memorială Constantin Brâncuși,care păstrează încă elementele și decorațiunile specifice vremii în care se năștea,pe 19 februarie 1876,cunoscutul sculptor român. Biserica din Hobița este ctitorită în 1821 de bunicul sculptorului,Ion Brâncuși,când a fost reconstruită tot din lemn,după ce a fot arsă în timpul revoluției lui Tudor Vladimirescu de către turci. În împrejurimi se află Biserica de Lemn din Peștișani și stejarul lui Tudor Vladimirescu din Brădiceni.

-Polovragi,sat situat în județul Gorj,la 50 de km de Târgu Jiu și 60 de km de Râmnicu Vâlcea. Locuitorii satului încă păstrează credința conform căreia zeul dacilor Zamolxis a trăit în Peștera Polovragi. Printre atracțiile locului se numără Mănăstirea Polovragi,construită la poalele Muntelui Piatra Polovragilor, Cetatea Dacică de pe Platoul Pietrei Polovragiului,cetate de refugiu folosită de daci în secolele II – I î.e.n,Crucea lui Ursache,cioplită în piatră dură și vizibilă din satul Polovragi și Peștera Polovragi,unde trăiește o specie de lilieci numită popular lilieci cu potcoavă.

5. In Craiova se află Universitatea din Craiova,unul dintre cele mai importante centre universitare din țară. În regiune sunt în funcțiune un număr de 3 Universități de stat (2 în Craiova și una în Târgu-Jiu) și 5 universități cu învățământ privat.

Universitatea din Craiova este înfiiințată în anul 1947,situându-se în ultimii 20 de ani în top 10 al universităților din România conform clasamentelor naționale și internaționale. Totodată, Universitatea din Craiova are 122 de parteneri ERASMUS și 25 de alți parteneri în Asia,Africa,America de Nord și de Sud și Europa,facilitând sosirea studenților străini în Craiova,dar și oferirea studenților români de oportunități privind programele de studiu sau de practică în străinătate.

6. Un alt factor important în dezvoltarea turistica a regiunii îl constituie fluviul Dunărea,o resursă importantă nu numai pentru industrie,cât și pentru turism .

Frontiera naturală a regiunii Oltenia cu Bulgaria și Serbia se întinde pe o lungime de 600 kilometri,fiind reprezentată de Dunăre. Porturile dunărene Orșova,Drobeta Turnu-Severin și Calafat constituie un mare atuu al dezvoltării turismului în regiune,având un mare potențial,neexploatat încă la maxima lui capacitate,urmând a fi adăugate în lista porturilor d croazieră de pe Dunăre. De asemenea,3 județe ale regiunii au ieșire la Dunare : Olt, Dolj și Mehedinți,putându-se valorifica potențialul de exploatare a fluviului ca fiind un coridor de transport cu cost redus. Construcția podului Calafat-Vidin care oferă acces rutier și feroviar către Bulgaria,Turcia,Grecia, Orientul Apropiat și Mijlociu a fost încă un pas în dezvoltarea turismului. Există numeroase proiecte de reabilitare a Dunării.

7. Regiunea Sud Vest Oltenia dispune de un potențial crescut pentru turismul montan,balnear,religios,rural,arii protejate,atracții culturale,parcuri naturale,ape minerale. Totodată,a crescut și interesul pentru mediu și protecția sa,datorită existenței cadrului natural nepoluat și a calității ridicate a apelor și a aerului în zonele montane.

Regiunea Olteniei se poate mândri cu nenumărate stațiuni turistice,unele aflându-se chiar în topul celor mai cunoscute din România : Obârșia Lotrului, Rânca-Transalpina,Vidra,Horezu,Voineasa dar și stațiuni de tratament : Călimănești , Căciulata , Ocnele Mari , Govora ,Săcelu sau Băile Olănești.

Stațiunea Obârșia Lotrului este un popas de trecere la o altitudine de 1400 metri între județele Vâlcea și Hunedoara, întinzându-se pe o suprafață de 3 h. Principalele atracții locale sunt reprezentate de aerul curat,odihnă activă-drumeții sau excursii pr traseul izvoarele Lotrului–Lacul glaciar Gâlcescu,conturul lacului Vidra,noile atracții turistice de la Lotrioara și Rânca,peisaj natural deosebit,aer puternic ozonat bogat în esențe de brad și ioni negativi, pescuit de păstrăvi în Lotru,vânătoare în împrejurimi.

Stațiunea Rânca este o stațiune relativ nouă,situată în județul Gorj la 1600 metri altitudine,pe șoseaua Transalpina,cel mai înalt drum montan de la noi din țară. Rânca este o stațiune sezonieră,cu un puternic flux de turiști iarna.Datorită prezenței celor 3 pârtii de ski și a factorilor meteorologici favorabili ( precipitații dense sub formă de ninsoare,permițând întinderea sezonului de ski pe parcursul a 4-5 luni pe an),stațiunea este una dintre cele mai renumite stațiuni montane din Carpați. Pentru a reduce sezonalitatea stațiunii,localnicii au pus la dispoziția turiștilor plimbări cu atv-ul , drumeții montane, parapantă ,off-road,rafting , moto,canyoning,pescuit sportiv și de vânătoare etc.

Stațiunea Vidra dorea să fie perla Munților Lotrului, însă revoluția din 1989 a pus capăt acestui vis. Lacul Vidra constituie principala atracție turistică a stațiunii,fiind un lac de acumulare care se întinde pe aproximativ 8 kilometri lungime și 1,4 lățime. Lacul colectează apele montane învecinate pentru a pune în funcțiune Hidrocentrala Lotru-Ciunget, care este cea mai mare hidrocentrală de pe râurile interioare ale României,hidrocentrală deschisă pentru vizitare de către turiști. Tot aici se află și barajele galbenu,Petrimanu,Balindru și Jidoaia. Cel mai mare avantaj al Stațiunii Vidra îl constituie faptul că poate fi vizitată atât în sezonul cald cât și în cel rece. Aici stratul de zăpadă favorabil ski-ului rezistă până la 6 luni pe an. Însă în realitate,stațiunea are nevoie de o binevenită serie de investiții pentru îmbunătățiri,deoarece este o zonă cu un imens potențial turistic.

Stațiunea Horezu este situată la jumătatea distanței dintre Râmnicu Vâlcea și Târgu Jiu,fiind una dintre cele mai recunoscute atracții turistice ale Olteniei și declarată stațiune de interes național. Stațiunea este recunoscută drept un important centru etnografic,datorită îndeletnicirilor tradiționale ale locuitorilor : olăritul,creștera animalelor,practicarea pomiculturii și exploatarea și prelucrarea lemnului. În regiune se află și nenumărate atracții religioase,cum ar fi Mănăstirea Hurezi,Bistrița,Surpatele sau Jgheaburi. Un alt obiectiv turistic zonal este Complexul Muzeal Măldărești,format din Cula Greceanu, Cula Duca și Cula I.Gh.Duca. Aici se desfășoară Târgul anual de olărit ”Cocoșul de Hurez”,la care participă toți olarii din România. Atracțiile naturale ale zonei sunt Cheile Bistriței,calcarele masivului Buila-Vânturița,Peștera Muierii și Peștera Polovragi.

Stațiunea Voineasa este încă o dovadă vie a potențialului turistic uriaș al României lăsat în paragină. Voineasa este cea mai veche așezare de pe Valea Lotrului,oferind peisaje naturale care îți taie răsuflarea,climat montan tonic,Cheile Latoriței și un număr impresionant de cascade și lacuri : Cascada Apa Spânzurată,Cascada Moara Dracilor, Cascada Piatra Fetii, Lacul Petrimanul,Lacul Iezeru,Lacul Latoriței și Lacul Violeta. Tot aici se poate vizita și Peștera Laptelui,situată pe Valea Rudăresei și ale cărei relicve fosile se află la Muzeul Național de Istorie Vâlcea.

8. Regiunea se situează pe locul 2 ca număr și importanță a vechilor mănăstiri,acest lucru favorizând dezvoltarea turismului ecumenic,existența nenumăratelor tradiții,a folclorului,a gastronomiei bazate pe produse naturale locale. Printre cele mai importante mănăstiri din Regiunea Olteniei se numără:Mănăstirea Stânișoara,Mănăstirea Lainici, Mănăstirea Turnu, Mănăstirea Mraconia, Mănăstirea Cornețu, Mănăstirea Calui, Mănăstirea Vișina, Mănăstirea Sfânta Ana, Mănăstirea Dintr-un Lemn, Mănăstirea Vodița, Mănăstirea Bistrița, Mănăstirea Cozia, Mănăstirea Tismana, Mănăstirea Govora, Mănăstirea Polovragi, Mănăstirea Crasna,Schitul Iezer,Schitul Păpușa,Schitul Pahomie,Schitul Fedeleșoiu,Peștera Sfântului Grigorie Decapolitul etc.

Oltenia se bucură de o bogată cultură a tradițiilor și obiceiurilor locale,care pot apărea la sărbători,la nunți,la înmormântări etc. Dansurile populare specifice oltenilor sunt repezi,dinamice,recunoscute la nivel național:brâul și brâulețul, hora oltenească, alunelul, călușarii,dudele etc.

Printre tradițiile locului se numără:Plugușorul, Ignatul, Capra, Sorcoveții, orații de nuntă, darea la grindă, dragobetele, culesul sânzienelor, ziua recoltei etc.

9. Pe teritoriul regiunii se află nenumărate vestigii și obiective culturale și istorice: Situl arheologic de la Almăj, Așezarea fortificată de la Castrele Traiane, Situl arheologic de la Cârcea, Cetatea dacică Pelendava, Castrul roman de la Desa, Castrele romane de la Plosca, Cetatea geto-dacică de la Voița, Centrul istoric al Craiovei,Mausoleul familiei Filișanu etc.

10. Poziționarea parțială a celui mai mare parc național Domogled-Valea Cernei și a celui mai mare parc natural-Porțile de Fier- constiuie un alt avantaj al regiunii,atât din punct de vedere turistic cât și al transportului către parcurile sus menționate.

11. Craiova – capitală europeană 2021 : Primind titlul de Capitală Europeană în 2021,Craiova poate avea un impact imens asupra turismului Olteniei. Titlul asigură avantaje în domenii variate : cultura,social,economic și mai ales la nivel turistic. Motivele pentru care Craiova ar putea fi ales ca oraș capitală europeană sunt nenumărate : un puternic trecut istoric ( Mihai Viteazu , cetatea Pelendava), existența unuia dintre cele mai prestigioase și frumoase parcuri urbane din Europa : Parcul Nicolae Romanescu, numeroase personalități s-au născut în zonă : Adrian Păunescu,Amza Pellea,Theodor Aman,Marin Sorescu,Henri Coandă și alții.

Orașul Craiova este cel mai important oraș al Olteniei,fiind totodată și unul dintre cele mai importante orașe ale României,fiin menționat în istorie în jurul anului 400 î.Hr. Între anii 1770-1771 Craiova a fost capitala Țării Românești. Craiova a fost, încă din vechime, un târg important, principala îndeletnicire economică fiind comerțul. Orașul dispune de numeroase obiective turistice,care recent au fost recondiționate,în lumina anunțării candidaturii pentru titlul de Capitală Culturală Europeană 2021.

Parcul Romanescu este cel mai mare parc al Craiovei și este considerat cel mai mare parc natural din estul Europei. Parcul se întinde pe o suprafață de 96 de hectare și cuprinde o întindere de apă de 4 ha, un pod suspendat, hipodrom,restarante,un amfiteatru de spectacole și o grădină zoologică care se numără printre cele mai vechi din țară,fiind inaugurată în 1906.

Muzeul de Artă sau Palatul Constantin Mihail a fost înființat în anul 1908,iar în 1913 a fost găzda regelui Carol I și al familiei sale. Muzeul pune la dispoziția publicului colecții de pictură universală și românească,lucrări semnate de pictori celebrii ( Constantin Lecca, Ștefan Luchian, Nicolae Tonitza,Theodor Aman) dar și șapte sculpturi ale lui Constantin Brâncuși. Obiectele sunt expuse în 3 galerii : Galeria de Artă Universală, Galeria de Artă Românească și Cabinetul Constantin Brâncuși.

Teatrul Național Marin Sorescu a fost fondat în 1850,iar actuala clădire a fost inaugurată în 1973. Teatrul este primul teatru din Europa de est care a avut onoarea de a deveni membru al Convenției Teatrale Europene. Pe scena teatrului național s-au perindat mulți actori de seamă ai teatrului românesc : Amza Pellea, Aristizza Romanescu, Gheprghe Cozorici, Silvia Popovici, Victor Rebengiuc etc.

Muzeul Olteniei a fost înființat în anul 1928 și se află în prezent în fosta Școală de fete a bisericii Madona Dudu. Muzeul cuprinde numeroase colecții : paleontologice, entomologică, oologică, malacologică, ornitologică,mamalogică, ierbar sau colecții de mineralogie.

Casa Băniei este cea mai veche așezare laică a Craiovei, datând din anul 1699, fiind ridicată de Constantin Brâncoveanu. Casa Băniei face parte din Secția de Etnografie a Muzeului Olteniei și organizează expoziții permanente sau temporare prezentând valori etnografice,de artă tradițională (icoane,țesături,ceramică,ouă încondeiate,instrumente de muzică etc).

Alte obiective turistice ale ”Cetății Băniei” sunt : numeroase biserici ( Catedrala Sfântul Dumitru, Biserica Madona Dudu, Biserica Evanghelică, Biserica Sfânta Treime etc), Grădina Botanică , Casa Memorială Elena Farago, Castrul Roman Pelendava, Mănăstirea Coșuna.

2.2 Factori defavorizanți

Infrastructura slab dezvoltată este redată de inexistența unei autostrăzi în regiune, absența unei căi ferate de legătură cu Bulgaria, porturile și infrastructura aeroportuară slab dezvoltată.