Turismul și dezvoltarea durabilă [612357]

Turismul și dezvoltarea durabilă

Motto :
„Călătorul vede ceea ce este. Turistul vede ceea ce a venit să vadă.”
(G.K. Chesterton)

INTRODUCERE
Turismul poate fi considerat o formă de a te deplasa pentru a vizita diverse locuri și obiective,
acest lucru implicând și staționarea temporară în locațiile de destinație.
O definiție foarte interesantă provine de la David Weaver și Laura Lawton prin volumul
,, Tourism Management” : turismul este suma de fenomene și relații pornind de la interacțiunile dintre
turiști, industria turismului, guvernele gazdă, universități și organizațiile non -guvernamentale, în
cadrul procesului de atragere, transport, găzduire și organizare a acestor turiști și a altor vizitatori.1
Turismul are ca obiect o producție și un cosum de bunurisau serviciietrogenecare concură la
satisfacerea nevoil or turiștilor, a non -rezidenților.2
Principiile turismului includ următoarele elemente :
– Turismul este un ansamblu de relații și fenomene;
– Două elemente sunt fundamentale: călătoria spre destinație și șederea;
– Acest tip de activitate se defășoară în afara locului de reședință;
– Această deplasare are loc pe o perioadă de timp scurtă;
– Vizitarea obiectivelor are loc din diverse motive, însă din start este exclusă mutarea
permanentă în acea zonă sau angajarea într -un loc de muncă plătit;
– Vizitatorul va utiliza resursele și serviciile locale;
– Nu este un proces neutru în totalitate și poate produce avantaje sau dezavantaje
considerabile societății.
Astfel turismul poate fi văzut ca fiind un fenomen, nu o activitate de producție și ca o experiență
ori proces, nu ca un produs.3

1 Weaver D., Lawton L., Tourism Management , John Wiley & Sons, Milton, Australia, 2002, pag.3.
2 Snak O., Baron P., Neacșu N., Economia turismului , Ed. Expert. București, 2001. pag.22.
3 Theobald W., Iglobal Tourism, Elsevier -Butterworth -Heinemann, 2005, pag 29.

CAPITOLUL 1

1.1.Efectele Turismului asupra economiei

Conceptele moderne privind ariile protejate și parcurile naționale datează din 1872 când
anumiteterenuri au fost excluse în mod deliberat de ladezvoltări urbane și rurale în timpul
colonizăriiStatelor Unite de către europeni. Aceste concepte suntastăzi folosite în cele peste 30000 de
arii p rotejate dinlume. Cu o sută de ani mai târziu au apărut conceptelede durabilitate și dezvoltare
durabilă. Originileacestora se trag de la faimosul Brundtland report din1987 al comisiei mondiale
pentru mediu și dezvoltare , raportul Brundtland a pus în evide nță patru principii cruciale pentru
conceptul dedurabilitate:
– Ideea de planificare holistică, planificareaîncrucișată între sectoare și elaborarea de strategii
– Importanța păstrării principalelor proceseecologice
– Nevoia de a păstra atât moștenirea umanăvaloroasă cât și biodiversitatea.
– Recunoașterea faptului că dezvoltărilezonale ar trebui să se producă în așa fel încât să nu
seajungă la epuizarea resurselor pe termen lung .4
Turismul a fost una din cele mai de succesindustrii în creștere de după război. În 1950 erau
numai 25 de milioane de sosiri de turiști internaționaliîn întreaga lume. Astăzi, peste 650 de milioane
deturiști călătoresc în jurul lumii în fiecare an. Aproapede 10 ori mai mulți turiști decât în 1950
călătoresc înconcediu în propri a lor țară. În timp ce turismul adevenit un instrument puternic de
transferare abunăstării și de creare de locuri de muncă, știm acumcă dezvoltarea turismului necontrolat
are patruinconveniente importante pentru destinațiile turisticeși reprezintă cu adevă rat probleme pentru
ariile protejate.
Turismul poate avea un impact fizic puternic asupra locurilor vizitate: păduri și fermedistruse
pentru a face loc construcțiilor de aeroporturiși drumuri, hoteluri și terenuri de golf – adesea în zone
extrem de pitore ști. Impactul fizic poate fi complex șie xtins -schimbarea profilului plajelor poate cauza
înnămoliri sau eroziuni în alte părți, pârtiile de schi pot provoca alunecări de teren sau potențiale
dezastremajore.
Zone foarte intens vizitate pot suferi eroziun i din cauza numărului mare de vizitatori -eroziunea
montană din zona Alpilor, din Parcurile Naționale din Statele Unite și Himalaya sunt exemple clasice.

4 Ioncică Maria(coord), (2004) – Strategia dedezvoltare a sectorului tertiar , Editura Uranus,Bucuresti

Turismul poate avea serioase impacturi culturale. Turiștii sunt bogați și pretențioși. Prezența
turiștilor poate face să dispară obiceiuri locale,poate schimba valoarea terenurilor și piața forței de
muncă cu susul în jos, poate provoca regresul limbilor locale, poate schimba echilibrul politic în
favoarea unor companii multinaționale detașate de probleme le locale. Pierderea proprietății la
nivel local poate duce la pierderea câștigurilor și a controlului local asupra activităților. De asemenea în
cel mai pesimist scenariu, turismul poate conduce la creșterea criminalității și dezvoltarea lumii
interlope.
Transportul la și de la destinațiile turistice poate avea impacturi serioase – nu în cele din urmă
poate avea efecte asupra încălzirii globale și atmosferei. Transportul aerian și transportul auto ard
cantități uriașe de combustibil fosil și eliberează î n atmosferă cantități mari de noxe. La nivelul
terenului deplasarea cu mașini și parcarea mașinilor pot dăuna serios peisajelor și naturii nederanjate
din ariile protejate
Mai subtil chiar, turismul poate distruge viitorul promis prin transformarea unei d estinații
turistice într -o zonă dependentă de banii proveniți din activități turistice ca apoi să fie considerată a nu
mai fila modă sau neinteresantă în continuare. Turismul este o afacere într -un domeniu cu o concurență
acerbă: destinațiile sunt în princ ipal cele „la modă” și supuse schimbărilor inconsecvente ale pieței
turistice. Astfel, produsele turistice la modă au un regim de schimbare ciclic care poate afecta atât
stațiunile turistice mari cât și comunitățile rurale mici.5
Pentru a se realiza un tu rism durabil, este nevoie de o abordare deschisă, de parteneriate cu
factorii interesați. Succesul parteneriatelor depinde de bunăvoința și flexibilitatea factorilor implicați.
Este nevoie de o abordare pe termen lung, lucru greu de realizat într -o lume mo dernă aflată în continua
schimbare. Practicarea turismului necesită dobândirea de deprinderi speciale și este un domeniu cu o
economie de piață concurențială acerbă; flerul, îndemânarea de a accepta riscuri necesare, cunoașterea
pieței turistice și a rețel elor turistice international sunt esențiale.
Partenerii pot fi din sectorul public, sectorul, sectorul privat și din grupurile de interes non
profit.
Parteneriatul presupune: implicarea mass -mediei, educație publică, cursuri de pregătire pentru
lucrători i implicați în turism, elaborarea politicilor de planificare , marketingul și de -marketingul,
elaborarea de regulamente și renunțarea la regulamente când este nevoie, găsirea unui sistem de
stimulare a ideilor noi de către sectorul public și alte sectoare.

5 Stănciulescu Gabriela, (2004) Managementul turismului durabil în centrele urbane , Editura All Beck, București

Tipologia efectelor turismului asupra economiei

Tipuri de efecte Obiective generale ale politicii economice Efecte asupra:

Globale
Strategia dezvoltării Economiei naționale, în general
Dependenței de exterior și noii ordini
economice internaționale

Creșterea în sectoarele de producție Stimulării producției
Folosirii forței de muncă

Parțiale

Sector extern – stabilitate și echilibru extern Echilibrul balanței de plăți
Nivelul ratei de schimb și raportul real al
schimburilor
Masei monetare și circulației bănești
Sector public – gradul de intervenție a statului Veniturile publice – nivel și structură
Cheltuielilor publice
Stabilitatea prețurilor Nivelul inflației
Speculației terenurilor
Echitatea sistemului Modul de distribuție a sistemului

Amenajarea teritoriului Dezvoltării regionale
Mediului rural
Mișcării demografice

Externe Utilizarea corespunzătoare și protejarea resurselor
umane și naturale Calității mediului
Formării profesionale

Aspecte socio -culturale Obiceiurilor de consum
Instruirii și educației
Schimbărilor sociale și culturale

Sursa : Rodica Minciu, Economia turismului, Editura Uranus, 2000, pag.24

1.2.Factorii cheie

Factorii cheie pentru o strategie de turism durabil în arii protejate din zone rurale includ:
1.2.1. Working with Rurality: Unicitatea șicaracterul deosebit al nișei de piață constituite de
turismul rural este ruralitatea însăși, contactul cu natura , cu societatea rurală tradițională , cu creșterea
animalelor, cu comunitățile de forestieri sau de pescari. Turismul durabil nu ar trebui să fie numai situat
la țară, ar trebui să fie parte a unei societăți rurale funcționale și nu o stațiune turistică loca lizată la o
fostă fermă.
1.2.2. Scale: Activitățile tipic rurale sunt la scară mică, locale și individuale. Turismul rural
durabil ar trebui, de aceea, să se potrivească în dimensiunile zonei rurale unde se desfășoară. În mod
normal dar nu întotdeauna, turismul durabil va fi la scară mică, acest lucru depinde însă mult de
circumstanțele locale. În turismul durabil apropierea de oameni este importantă, iar acest lucru este
posibil datorită activităților la scară mică.6
1.2.3 .Diversificare și nu înlocuire: Țelul turismu lui durabil ar trebui să fie diversificarea
economiei locale
și nu înlocuirea activităților de creștere a animalelor cu activități turistice. Substituirea ar avea trei
pericole: aduce dependență de o singură activitate, provoacă începerea dezvoltării de ti p stațiune
turistică și în acest fel se pierde caracterul de unicitate bazat pe ruralism și natură și începe declinul
agriculturii ducând în final la distrugerea peisajelor și habitatelor. Pierderea peisajelor tradiționale și a
habitatelor înseamnă implici t pierderea unicității și a nișei de piață(unique selling point) pentru turism
și provoacă pierderea ireparabilă a valorilor culturale și naturale.
1.2.4. Tourism as a Tool: Turismul poate fi dezvoltat în două feluri. Poate fi dezvoltat numai
pentru turism în si ne și este posibil ca acest proces să aducă locuri de muncă și bunăstare în zonă sau
poate fi privit într -un context mai larg și folosit ca un instrument de rezolvare sau a atenua anumite
probleme specifice. De exemplu, cazările pot fi dezvoltate sub formă de hoteluri aparținând diferitelor
lanțuri de hoteluri naționale sau internaționale . Aceste rețele care dispun de facilități de marketing și
management deja existente pot avea succes și pot crea locuri de muncă în zona rurală. Conceptele
de turism durab il sugerează o dezvoltare alternativă: Dacă localnicii ar fi proprietarii facilităților
turistice, dezvoltate în urma renovării caselor tradiționale sau prin construcția de clădiri noi, s -ar crea o
serie de

6 ***Strategia de turism durabil a României,proiect

avantaje în plus. În primul rând localnicii ar fi puternic motivați să rămână în zonă și să mențină
activitățile tradiționale. Localnicii și -ar mări în acest fel mult orizontul dobândind deprinderi și
cunoștințe noi, vor avea nevoie de cursuri de pregătire care însă sunt benefice pentru diversificarea
activităților.
Comunitatea are de asemenea interesul de a renova clădirile existente mai mult decât de a
construi altele noi care probabil nici nu s -ar potrivi în contextul rural existent. Profitul rezultat din
turism va rămâne în comunitate. Conceptul de t urism ca instrument poate fi folosit pentru conservarea
naturii în ariile protejate, pentru revitalizarea serviciilor pe căile ferate rurale, pentru creșterea
veniturilor în piețele de desfacere cu amănuntul, pentru păstrarea funcțională a altor tipuri de servicii
furnizate de comunitatea locală.
1.2.5. Empowerment and local control: Conceptul conform căruia controlul turismului și
beneficiile provenite din turism trebuie să se centreze în comunitățile locale reprezintă esența turismului
durabil. Astfel poate aju ta la conservarea valorilor locale, poate aduce venituri zonelor aflate în declin,
poate reactiva viața politico -socială în zone care și -au pierdut speranța. Controlul local presupune
formarea în comunitatea locală de deprinderi și cunoștințe diverse, dezv oltarea de succes presupune
întotdeauna perfecționare, educare și o continuă informare a
comunității și a membrilor săi .
Încă de la început, comunitățile locale și factorii interesați în turism ar trebui să fie implicați în
procesul de elaborare a strategiei chiar dacă acest proces poate fi lung și dificil.
1.2.6. Diversificarea economiei: deși turismul poate părea pentru multe comunități rurale ca și
pentru liderii lor drept un panaceu universal pentru problemele lor, există amenințări mari legate de
dezvoltarea turismului ca unică sursă de activități economice. Turismul este o industrie competitivă cu
o ”moda” care se poate schimba foarte rapid. Comunitățile rurale pot întâmpina probleme serioase dacă
se bazează total numai pe piața turistică. Pentru ca turismul să rămână unul rural trebuie să încurajeze o
economie autentic rurală cu fermieri prosperi, cu
viață rurală funcțională și o scenă culturală autentică și originală.7
1.2.7. Marketing: Există tendința ca marketingul să fie nu fie considerat destul de im portant pe
lista priorităților când se proiectează strategiile de turism prietenoase față de mediu sau comunități.
Oricum, în cazul strategiilor de turism rural durabil, marketingul efectiv este un element vital.
Este o activitate care necesită o specializ are profesională înaltă fără de care întreaga strategie poate da

7 ***Strategia de turi sm durabil a României,proiect

greș. Unul dintre elementele esențiale este constituit de înțelegerea nișelor specifice de piață care țin
cont de calitățile speciale ale ariilor protejate.8
1.3. Conceptul de turism durabil
Turismul durabil este un concept menit nu să stopeze turismul ci să -l dirijeze în interesul tuturor
părților implicate: habitatele gazdă și comunitățile lor,turiștii și industria turistică propriu zisă.
Astfel, se tinde spre atingerea unui echilibru între dezvoltare și conservare, spr e găsirea celei
mai bune forme de turism pentru o anumită zonă , luându -se în considerare ecologia și cultura acesteia.
Pentru atingerea acestui echilibru este posibil să fie necesară
limitarea sau chiar stoparea dezvoltării extensive, sunt necesare o gamă largă de măsuri de management
turistic.
În conceptul de turism durabil nu se planifică numai activitățile și dezvoltarea turistică, se
integrează turismul într -o relație echilibrată care include și viitoarele dezvoltări în contextul atingerii
scopurilor de conservare. Elaborarea unei viziuni bine gândite pe termen lung este esențială și ea ar
trebui elaborată nu
numai în favoarea ci împreună cu toți factorii implicați.
Turismul durabil poate include ecoturismul. Dar în timp ce ecoturismul se concentreaz ă asupra
oamenilor care contemplă natura, peisajele naturale și societățile tradiționale, conceptul de turism
durabil se potrivește a fi aplicat și în cazul turismului de masă.
Dezvoltarea ecoturismului poate fi problematică în cazuri deoarece zonele natu rale și societățile
tradiționale au dificultăți mult mai mari în a face față diverselor presiuni turistice decât au stațiunile
turistice care sunt conduse profesional. Astfel turismul durabil reprezintă mai mult decât ecoturismul:
înglobează un ecoturism d e succes și mult mai mult decât atât.9
Principiile esențiale pe care se bazează dezvoltarea durabilă sunt :
a. Stabilirea limitelor ecologice, a normelor de consum și a standardelor, cu reducerea
consumurilor nejustificate;
b. Distribuirea activității și realocarea resurselor, satisfacerea nevoilor esențiale ale vieții, și
creștere economică;
c. Creșterea demografică fiind în concordanță cu potențialul ecosistemelor explorabile și
menținerea unui optim de populație, ;

8 ***Strategia de turism durabil a României,proiect
9 Lector univ dr. Carmen NASTASE , Revista de turism, nr.3 , Suceava, România

d. Păstrarea arealelor naturale care susțin patrimoniul genetic al florei și faumei și c onservarea
resurselor de bază ;
e. Creșterea efortului tehnologic , a cces legal la resurse, și folosirea rațională a acestora;
f. Stabilirea unei rate minime de consumare și exploatarea de a resurselor ,,inepuizabil e”;
g. Rolul comunității locale asupra luării deciziilor de dezvoltare locală .
Pornind de la punctele cheie ale dezvoltarii durabile, impactul asupra activităților turistice va
produce următoarele efecte positive :
a. Creșterea vizibilității unor localități c u resurse natural reduse;
b. Realizarea unor dotări turistice corespunzătoare, prin u tilizarea tere nurilor slab productive
agricol.
c. Prin obținerea de noi venituri din noi taxe și impozite locale odata cu creșterea pu terii
economice a localităților.
Impactul negativ ar fi exploatarea resurselor naturale ale acelei zone și distrugerea treptata a
mediului înconjurător. Activitățile turistice într -o arie protejată trebuie sa fie în concordanță cu
capacitatea de încărcare ecologică și cu particularităț ile ecosistemelor existente.
Amenajarea și valorificareaturistica adecvată și prudentă, ca și gestioinarea eficace trebuie să
devină punctul forte pentru păstrarea integrității ecologice . Principiul director al dezvoltării turismului
într-o astfel de zonă protejată trebuie să fie acela de exploatare echilibrată a tuturor resurselor natura le,
umane și culturale, într -un mod care să asigure satisfacții deosebite turiștilor și posibilității de
dezvoltare echilibrată și durabilă a așezărilor turistice aferente.10
1.4.Dezvolta rea turismului
Dezvolta rea turismului vizează patru direcții:
2. Direcția economică : exploatarea durabilă a resurselor turistice și a mediului înconjurător
natural și construit;
3. Direcția ecologică : protejarea și conservarea resurselor turistice și a ecosistemelor care se
circumscriu acestora ( reducerea și reciclarea deșeurilor) ;
4. Direcția socială : protejarea și dezvoltarea economică și socio -culturală a comunității locale din
arealul respectiv
5. Direcția financiară : surse de finanțare pentru protejarea mediului, a habita telor naturale și
construite și a economiei comunităților locale

10 Nistoreanu P., Ecoturism și turism rural, Editura ASE, 2006, Pag.30.

Impactul turismului asupra mediului

Impactul negativ Problemele care apar

Schimbări asupra florei și faunei – Distrugerea habitatului
– Vânătoarea excesivă
– Migrația animalelor deranjată
– Distrugerea vegetației de catre vehicule sau turiști
– Distrugerea vegetației pentru a o adapta noilor cerințe

Poluare – Poluarea apei prin deversări
– Poluarea aerului
– Poluarea sonoră

Eroziunea solului – Compactarea solului, fapt ce poate duce la alunecări d e
teren
– Creșterea riscului de avalanșe
– Distrugerea monumentelor naturii
– Surparea malurilor apelor curgătoare

Resurse naturale – Epuizarea resursel or de apă
– Epuizarea resurselor de combustibili fosili
– Creșterea riscului de apariție a incendiilor
– Supra-exploatarea resurselor
Deșeuri – Deșeuri de la turiști
– Deșeuri de la diverse companii
Impact vizual – Dezordine
– Gunoi
– Ape menajere
Impact ul pozitiv Benefic ii
Economic – Venituri crescute
– Nivel de trai îmbunătățit
– Posibilități de angajare a localnicilor
Fizic – Aranjarea spațiului înconjurător
– Restaurarea cladirilor de patrimoniu
Social – Activități distractive
– Creșterea calității serviciilor

Sursa : Tribe J., Font X., Griffiths N., Vickery R., Yale K., Enviromental Management for Rural
Tourism and Recreation, Cassel UK, 2000, pag. 42.

Dezvoltarea durabilă a turismului depinde în mod direct sau indirect de
dezvo ltarea durabilă a altor domenii11.
Îmbunătățirea generală a infrastructurii, scăderea corupției, creșterea economică,
creșterea nivelului de trai etc. vor conduce la crearea de condiții necesare în dezvoltarea durabilă
a turismului .
Lumea se află în continuă schimbare și transformările din domeniul valorilor sociale,
economice, și politice au loc în timpul celei mai îndelungate perioade de stagnare economică
prin care trec mai multe țări din lumea dezvoltată: dezvoltarea industria lă continuă a determinat
apariția unui puternic impact asupra mediului
înconjurător.
Este în interesul turismului să fie activ în problema dezvoltării durabile și să lucreze în
cooperare cu celelalte indu strii în asigurarea calității bazei de resu rse și a supraviețuirii acestuia.
Nu trebuie uitat faptul că este esen țial ca turismul să fie politic acceptat drept o prioritate,
fără a și compromit e durabilitatea. Fără suport și angajament politic pentru turismul durabil,
programele turistice baza te pe principiile dezvoltării durabile nu vor mai fi implementate.
Deoarece turismul durabil reprezintă un scop , trebuie înțeles că orice tip de dezvoltare
care include dezvoltarea turismului dă naștere la anumite schimbări într o zonă.
Nu trebuie să uităm că dacă patrimoniul natural al unei zone (fie ea și arie protejată)
atrage turiștii, odată ce el este degradat , turiștii se v or îndepărta la fel de repede, lăsând în urmă o
populație care trebuie să suporte consecințele datorate atât degradăr ii mediului de viață, a
resurselor naturale, cât și a scăderii veniturilor din turism.12
Un exemplu de dezvoltare durabilă – ecologică a unei zone turisti ce etalon în identitatea
județului Mehedinți este Parcul Natural Porțile de Fier care întrunește în spațiul său geografic o
serie de „superlative” dintre care ami ntim:
Defileul Dunării – cel mai lung defileu din Europa (134 k m); cel mai întins Parc Natural
din România (115655 ha); cea mai mare amenajare hidroenergetică din România (Sistemul
Hidroenergetic și de Navigație Porțile de Fier I) aria protejată cu cea mai mare diversitate etnică
din România diversitatea geologică și geomorfologică deosebită ce îi poate conferi statutul de

11 Mc K ercher, 1993
12 Mazilu, M. , (2004a), „Ecotur ism și ame najări tur istice , Editura Scrisul Românesc, Craiova.

muzeu geologic în aer liber; diversitatea biologică mare – peste 1600 taxoni vegetali (plante
superioare) și peste 5200 taxoni faunisti ci; diversitatea ridicată a asociațiilor vegetale, în acest
spațiu fiind identificate 171 de asociații , din care 26 sunt endemice pentru România și 21 de
interes comunitar ; prezența unor zone umede care constituie habitate importante pentru specii de
păsăr i protejate la nive l mondial; urme de așezări umane din perioada paleolitică, mezolitică,
neolitică – mărturii care atestă istoricul locuirii zonei: cetăți, mănăstiri, biserici; clădiri cu
valoare istorică și arhitectura lă, mori de apă unice ca system de funcționare .13
Turismul durabil este un mod de a concepe și de a planifica și gestiona
durabil activitățile turistice. În același timp el presupune și o schimbare în stilul de gestionare, în
comportamente, în mentalități și obiceiuri. 14
Nu există „rețete” de reușită în der ularea unui turism durabil, dar putem ține cont de
câteva „piste” de intervenție: promovarea unui plan de acțiune în parteneriat cu actorii „cheie” în
derularea fenomenului turistic, inclusiv implicarea liderilor din industrie; demis tificarea sensului
dezvoltării durabile; comunicarea în domeniul dezvoltării durabile; integrarea dezvoltării
durabile ca factor de valorificare a industriei turistice și mizarea pe legăturile strânse între
calitate și turism durabil; integrarea dezvoltării durabile în formarea prof esională a viitorilor
„gestionari” ai fenomenului turistic; recunoașterea și promovarea caz urilor de succes de
dezvoltare durabilă; educarea turismului în spiritul dezvoltării durabile pentru a face cele mai
bune alegeri în derularea act ului turistic. 15

13 Mazilu, M. , (2004b), Ecologie și protec ția mediului înconjur ător, Editura Mirton, Timișoara.
14 Revista de Marketing Online – Vol.1, Nr. 4
15 Muntele, I. și Iațu, C. , (2003) ,Geografia turismului , Editura Sedcom Libris, Iași.