Turismul Si Conservarea Biodiversitatii In Arii Protejate

CUPRINS

CUPRINS….. ………………………………………………………………………………..2

Introducere……………………………………………………………………………………4

Scopul lucrării………………….………………………….…………………………………..5

Capitolul I – Descrierea ariei protejate………………………………………………………6

1.1 Localizare …………………………………………………………………………………6

Aria naturală Valea Bâlii se află in extremitatea sud-estica a județului Sibiu (la limită de graniță cu județul Argeș) in Munții Făgăraș, pe teritoriul administrativ al comunei Cărțișoara și este străbătută de drumul național DN7C – Transfăgărășan (Fig.1)……………………….6

1.2 Descriere………………………………………………………………………………….6

Capitolul II – Arii protejate si legislație în domeniu …………………………………………7

2.1 Arii protejate – istoric in context internațional……………..…………………………….7

2.2 Arii protejate – istoric in context național…………………………………………………7

2.3 Legislația in domeniul ariilor protejate…………………………………………………….8

2.4 Județul Sibiu – turismul in arii protejate……………………………………………………8

2.5 Situația actuală și potențialul zonei……………………………………………………….10

Capitolul III Energia verde – noțiuni introductive……………………………………………10

3.1 Soluții propuse – alimentarea cu energie electrică a unei cabane…………………………11

3.2 Descrierea soluției propuse și a amplasamentului………………………………………..11

3.3 Descrierea consumatorilor………………………………………………………………..12

3.4 Transformarea energiei solare în energie electrică……………………………………….12

3.5 Avantaje și dezavantaje ale utilizării energiei solare……………………………………13

3.4 Soarele…………………………………………………………………………………..14

3.5 Efectul fotovoltaic……………………………………………………………………….23

3.6 Sisteme fotovoltaice………………………………………………………………….…23

3.7 Componentele sistemelor fotovoltaice…………………………………………………29

3.8 Calculul necesarului de energie…………………………………………………………31

3.9 Analiza consumului energetic in agro-pensiune………………………………………..31

Capitolul IV- Descrierea și compunerea sistemului propus………………………………..32

Kit solar de 15kW putere instalată…………………………………………………………32

4.1 Descrierea panourilor solare electrice policristaline- IPPP-250W pentru kitul solar trifazat……………………………………………………………………………………….32

4.1.1 Date mecanice pentru panourile solare electrice…………..…………………………..32

IPPP-250W pentru kitul solar de 15kW putere instalată………..…………………………..32

4.1.2 Date electrice(STC) pentru panourile solare…………………..………………………33

electrice IPPP-250W………………………………………………………………………….33

4.2 Descrierea invertorului sinusoidal solar fotovoltaic…………………………………….33

Quattro Victron 48V 5000W 70-100-100……………………………………………………33

4.2.1 Detalii despre invertorul sinusoidal de kit solar trifazat………………………………..34

4.2.2 Date tehnice a invertorului sinus pur a kitului solar trifazat……………………………36

4.3 Descrierea bateriilor pentru kitul solar trifazat…………………………….…………….36

2V 1100Ah L16RE TRJ PL………………………………………………………………….36

4.3.1 Datele tehnice ale bateriilor pentru kitul solar………………………………………….37

trifazat cu 15kW putere instalată………………………………………………………………37

4.4 Descrierea regulatoarelor încărcare solară baterii…………………………………………38

MPPT 150V-70A pentru kitul solar trifazat de 15kW………………………………………..38

4.4.1 Caracteristici tehnice ale regulatorului de baterii solare………………………………..39

4.5 Alegerea amplasamentului sistemului fotovoltaic………………………………………..39

Capitolul V – Impactul asupra mediului………………………………………………………41

5.1 Impactul asupra mediului la montare…………………………………………………….41

5.1.1 Impactul asupra mediului în timpul funcționării………………….……………………42

5.1.2 Impactul asupra mediului după demontare…………………………………………….42

5.1.3 Impactul asupra sănătății populației din zona…………………………………………..42

5.2 Protecția factorilor de mediu………………………………………………………………42

5.2.1 Protecția solului și a subsolului …………………………………………………………42

5.2.2 Protecția calității apelor…………………………………………………………………43

5.2.3 Protecția aerului…………………………………………………………………………43

5.2.4 Protecția ecosistemelor terestre și acvatice……………………………………………..43

5.2.5 Protecția împotrivă radiațiilor…………………………………………………………..44

5.3 Modul de colectare al deșeurilor …………………………………………………………44

5.4 Echiparea edilitara………………………………………………………………………..44

5.5 Obiectivele de utilitate publica……………………………………………………………44

Capitolul VI – Oportunității de finanțare si analiza de risc…………………………………..45

6.1 Oportunități de finanțare………………………………………………………………….45

6.1.1 Aspecte generale privind finanțarea…………….………………………………………45

6.2 Analiza de risc…………………………………………………………………………….48

6.2.1 Riscul de venit…………………………….…………………………………………….48

6.2.2 Riscul de operare……………………………….……………………………………….48

6.3 Avize si acorduri de principiu……………………………………………………………49

Capitolul VI – Concluzii si considerații final………………………………………………..50

Bibliografie……………………………………………………………………………………53

Anexă 1……………………………………………………………………………………….54

Introducere

România este o tara europeana cu o bogata biodiversitate deținând un patrimoniu de resurse genetice de peste 45000 de specii in acord cu ultimele cifre publicate de portalul pentru conservarea biodiversității la nivel global: Global Biodiversity Information Facility. Si totuși, aplicarea de masuri de conservare devine din ce in ce mai dificila si mai costisitoare. Practic, cu cat biodiversitatea este mai mare cu atât eforturile pentru inventariere si monitorizare cresc (Antofie, 2012). Si totuși, astăzi se recunoaște ca biodiversitatea este esențială pentru asigurarea securității alimentare.

Omul a reușit prin acțiunile lui să modeleze constant prin activități agricole, silvice, de transport, minerit, natura înconjurătoare recunoscuta astăzi sub numele de peisaj. Ariile protejate dețin elemente de peisaj unice prin compoziție si armonia parților componente asupra cărora o amprenta reala a avut-o omul (Antofie, 2012).

Printre amenințările ariilor protejate sunt citate activitățile turistice iresponsabile, turismul fiind considerat una dintre activitățile de susținere economica a conservării biodiversității.

Astfel de amenințări sunt identificate astăzi si in județul Sibiu, care are o suprafață de cca 52% acoperita cu arii protejate si care in prezent nu beneficiază de managementul integrat al acestora si mai mult decât atât nu beneficiază de managementul integrat in context județean alături de zonele pentru dezvoltare.

Alegerea studiului privind evaluarea impactului unei pensiuni agroturistice asupra conservării biodiversității poate aduce informații importante pentru elaborarea de recomandări privind dezvoltarea viitoarelor masuri de conservare a biodiversității in aria protejata Valea Bâlii sit Natura 2000.

In ceea ce privește competentele de cercetare dobândite in efectuarea acestui studiu sunt completate de formarea de abilitați specifice după cum urmează:

– realizarea de studii bibliografice accesând literatura științifică de specialitate

– accesarea si aplicarea de metodologii specifice evaluării calității managementului ariilor protejate

– accesarea bazelor de date statistice de la nivel județean, național si European

– realizarea de fotografie științifică in domeniul peisajului

– îmbunătățirea capacității de operare in cadrul unor programe precum: Microsoft Excel si Microsoft Word.

– realizarea de filme didactice;

– interpretarea statistica a datelor;

– capacitatea de identificarea a amenințărilor si masurilor de management in ariile protejate;

– participarea la manifestări științifice studențești de nivel local si național.

Scopul lucarii

Lucrarea are că scop studiul beneficiilor aduse conservării biodiversității prin dezvoltarea unui model de pensiune agro-turisrtică, alimentată cu energie verde, in interiorul sitului Natura 2000 Valea Bâlii.

Cercetarea vizează analiza proceselor tehnologice aplicate, evidențierea punctelor vulnerabile si oferirea de soluții in acord cu ultimele cercetări in domeniu privind evidențierea energiei verzi. Cu alte cuvinte prin acest studiu evidențiem modalități de reducere a consumului de energie produsă din hidrocarburi, în favoarea energiei solare nepoluante, oferind astfel oportunitatea înființării de pensiuni cu un consum extrem de redus de energie verde.

Menționăm ca in acest sens sunt foarte multe publicații in domeniu, cercetarea încadrându-se in tendințele actuale de analiza si studiu a managementului ariilor protejate in scopul conservării biodiversității.

Capitolul I – Descrierea ariei protejate

1.1 Localizare

Aria naturala Valea Bâlii se afla in extremitatea sud-estica a județului Sibiu in Munții Făgăraș, pe teritoriul ce aparține comunei Cărțișoara.Fiind străbătută de drumul național – DN7C – Transfăgărășan (Fig.1).

Figura 1 Localizarea ariei protejate Valea Bâlii, imagini www.google.ro

1.2 Descriere

“Rezervația naturala cu o suprafață de 180 ha a fost declarata arie protejata prin Legea nr.5 din 6 martie 2000 (privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național – Secțiunea a III-a – zone protejate, publicată in Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000) si este suprapusa atât sitului de importanta comunitara – Munții Făgăraș, cat si ariei speciale de protecție avifaunistica – Piemontul Făgăraș.

Valea Bâlii din punct de vedere peisagistic reprezintă o întindere de pajiști, alternând crestelor abrupte cu grohotișuri si stâncării, cu o flora specifica etajului alpin si subalpin al Munților Făgărașului. Pe teritoriul ariei protejate se afla Lacul Balea, lac de origine glaciara.

Aria naturala adăpostește o gama diversa de plante (cu o valoare peisagistica deosebita); printre care: floarea-reginei sau floarea de colt (Leontopodium alpinum), bujorul de munte (Rododendron), capul călugărului (Leontodon pseudotaraxaci), romaniță de munte (Anthemis carpatică), bulbuc de munte (Trolius europaeus), clopoțel (Campanula napuligera), coada vulpii (Alopecurus pratensis); specii floristice protejate la nivel european prin Directivă 92/43/CE (anexă I-a) din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale si a speciilor de fauna si flora sălbatică)’’wikipedia.

Capitolul II – Arii protejate si legislație în domeniu

2.1 Arii protejate – istoric in context internațional

Siturile naturale ale patrimoniului natural universal sunt acele arii naturale protejate al căror scop este ocrotirea si conservarea unor zone de habitat natural in cuprinsul cărora exista elemente naturale a căror valoare este recunoscuta că fiind de importanta universala. Mărimea arealului lor este determinata de cerințele pentru asigurarea integrității si conservării elementelor supuse acestui regim de protecție. In cuprinsul acestor zone pot există comunități umane ale căror activități sunt orientate pentru o dezvoltare compatibila cu cerințele de ocrotire si conservare a sitului natural.

Managementul siturilor naturale ale patrimoniului natural universal se realizează in conformitate cu regulamentele si planurile proprii de ocrotire si conservare, cu respectarea

prevederilor Convenției privind protecția patrimoniului mondial cultural si natural, de sub egida UNESCO.

2.2 Arii protejate – istoric in context național

„In trecut, s-a afirmat ca țelurile comunităților și cele ale ariilor protejate sunt in contradictoriu.Urmare, administrațiile ariilor protejate au impus controale si reguli. Ariile protejate si localnicii se pot ajută reciproc și pot beneficia financiar si in alte moduri de pe urma ariilor protejate.Ariile protejate pot beneficia de pe urma implicării comunității in planificare si management.

Prezenta ariei protejate trebuie sa determine o politica ce încurajează creșterea economiei locale in mod durabil. Localnicii vor vedea valoarea ariei protejate că o sursa de venituri si locuri de munca. Câteva dintre modalitățile de a realiza aceasta sunt:

– comercializarea produselor locale (vin, lichioruri, brânză, miere, apa de izvor, etc.) cu

numele ariei protejate pe eticheta, așa cum fac mânăstirile de multe secole;

– dezvoltarea abilitaților comerciale ale comunităților locale astfel încât ele sa poată sa vina in întâmpinarea nevoilor turiștilor, in special pentru cazare si masa;

– crearea unor ateliere meșteșugărești, deschiderea de puncte de vânzare in interiorul sau exteriorul ariei protejate, astfel încât sa fie încurajată practicarea meseriilor tradiționale si valorificarea artizanatului local;

– utilizarea calităților peisajului si a împrejurimilor liniștite pentru înființarea unor așezăminte de sănătate si case de odihna;

– încurajarea comunităților locale in realizarea unor muzee ale vieții rurale si in găsirea altor cai de evidențiere a relației lor cu natura;

– dezvoltarea agroturismului legat cu vizitarea ariei protejate.

Pe de altă parte, este nevoie de o politica de implicare a localnicilor in planificarea si administrarea ariei protejate, ceea ce va conduce in final la un management comun. Aceasta va da localnicilor sentimentul implicării si al proprietății asupra ariei protejate. Acestea sunt căile de a determină comunitățile sa fie capabile sa aibă grija și să valorifice in sens durabil propriile valori ale patrimoniului natural.

2.3 Legislația in domeniul ariilor protejate

Legea nr. 5 din 06/03/2000, Publicată in Monitorul Oficial, Partea I nr. 152 din 12/04/2000

Legea nr. 49 din 07/04/2011, Publicată in Monitorul Oficial, Partea I nr. 262 din 13/04/2011

Ordonanță de urgenta nr. 57 din 20/06/2007, Publicată in Monitorul Oficial, Partea I nr. 442 din 29/06/2007

Ordonanță de urgentă nr. 154 din 12/11/2008, Publicată in Monitorul Oficial, Partea I nr. 787 din 25/11/2008

2.4 Județul Sibiu – turismul in arii protejate

Programul Bâlea 2030 un proiect de dezvoltare durabilă a turismului montan în masivul Făgăraș conform Strategiei de Dezvoltare a Regiunii Centru pentru perioada 2014-2030 – varianta de lucru.

Favorizat de atractivitatea masivului Făgăraș și a văii Bâlea precum și de accesul în munte oferit de Transfăgarășan, turismul din zona Balea nu s-a dezvoltat în ultimul deceniu în lipsa unui cadru și a unui demers colectiv.

Primăria comunei Cărțișoară resimte nevoia, si o exprima public, de elaborare a unei documentații orientative în vederea construcției unui demers de dezvoltare durabilă și încadrată a turismului în teritoriul sau.

Proprietarii de capacități de cazare și de instalații de transport pe cablu din zona Balea Lac și Balea Cascada exprimă aceeași nevoie.

CJ Sibiu a identificat zona că fiind una cu potențial mare de dezvoltare a turismului și insuficient valorificat.

Gradul de înzăpezire, altitudinea, lipsa unor domenii schiabile cu mare atractivitate în România,creșterea interesului turiștilor romani și străini fata de Carpați, funcționarea unui aeroport internațional la Sibiu, sunt argumente puternice în favoarea dezvoltării, la Balea, a unui domeniu schiabil unic în România.

Completarea investiției cu infrastructuri specifice turismului de vâră, va duce la cererea unei destinații „ 4 sezoane”.

O încadrare corectă din punctul de vedere al Eco-turismului și din cel al urbanismului va conferi acestei destinații atractivitatea necesară dezvoltării unei economii prospere.

Dezvoltarea durabilă a turismului este de natura să schimbe în mod esențial nivelul de trai și calitatea vieții populației din zona și din zonele limitrofe, mai mult decât agricultura și silvicultura.

Alte activități economice sunt relativ dificil de prevăzut, având în vedere specificul montan și dificultățile antrenate de acesta.

Astfel, turismul rămâne opțiunea principală în materie de dezvoltare economică-socială, mai ales că și în plan european el reprezintă un sector prioritar al strategiei de dezvoltare în perioada 2014 – 2030.

Dezvoltarea în zona a acestui sector economic ( industria turismului ) nu poate fi promovată și susținută doar de comună Cărțișoară și nici de cele câteva firme private din zona. Susținerea trebuie să vina și de la nivelul județului Sibiu precum și de la nivel regional și național.

Estimez că o asociere între CJ Sibiu și Comună Cărțișoară poate reprezenta un punct de pornire normal. Asociația trebuie să inițieze primele faze ale proiectului (concept/prefezabilitate, PUZ, fezabilitate, proiect tehnic ) si să procedeze, după lansarea și aprobarea conceptului/ masterplan și a reglementarilor de urbanism ( PUZ ) precum și a fundamentării tehnico-economice ( SF ), la alegerea modului de finanțare/cofinanțare

*** În lucrarea prezentă fac referire, mai jos, la două modele de „partaj” de proiect: comunitar și corporație. Analiza atentă a acestei problematici poate duce la proiecții ce vor putea dinamiza demersul sau, dimpotrivă, încetini realizarea obiectivelor propuse.

*** Am relevat , de asemenea, problematică guvernantei, coordonării, pilotajului, operării. Fără înțelegerea acestor problematici și în absentă acestor structuri și funcțiuni , la nivel județean și local, estimăm că demersul va rămâne fără rezultat.

2.5 Situația actuală și potențialul zonei

Turismul montan beneficiază in Regiunea Centru de condiții naturale excepționale, aproape jumătate din suprafață regiunii fiind ocupata de arealele montane. Diversitatea peisagistica, tradițiile cultural-rurale, ariile naturale protejate, cu numeroase specii de flora si fauna, traseele rutiere și pedestre spectaculoase, precum și unele destinații montane confirmate de multă vreme (Poiana Brașov, Predeal, Bran, Balea, Sâmbătă de Sus, Păltiniș, etc.) fac din Regiunea Centru, primă regiune a tarii din punctul de vedere al potențialului turistic montan.

Câteva date statistice aduc argumente în favoarea unei dinamici diferite în acest domeniu din regiunea Centru comparativ cu alte regiuni:

În Regiunea Centru sunt inventariate 1526 de unități de cazare din care 269 sunt hoteluri, 429 pensiuni și 594 de pensiuni agroturistice.

Regiunea centru deține 53787 de locuri de cazare și ocupă locul 2 în tara după acest criteriu.

În 2012 au frecventat regiunea 1.640.400 turiști = 21% din total turiștii România, din care 18% sunt turiști străini.(sursa-DSS)

Capitolul III . Energia verde – noțiuni introductive

("Energie verde" este un termen care se referă la surse de energie regenerabilă și nepoluanta. Electricitatea generată din surse regenerabile devine din ce in ce mai disponibila. Prin alegerea unor astfel de surse de energie regenerabilă consumatorii pot susține dezvoltarea unor energii curate care vor reduce impactul asupra mediului asociat generării energiei convenționale și vor crește independentă energetica.

Mai mult, când aceste tehnologii pot să vina in ajutorul consumatorului prin reducerea facturilor pentru diferite utilități (apa, încălzire) și printr-un timp de amortizare scurt in cazul sistemelor de încălzire a apei menajere, instalarea unor panouri solare devine o investiție extrem de rentabila in cazul consumatorilor casnici, a hotelurilor, spitalelor etc.

Energia fotovoltaica reprezintă o soluție viabila pentru locațiile care nu beneficiază in prezent de racordare la rețeaua națională de electricitate. In viitor, printr-o legislație corespunzătoare aceste sisteme pot deveni rentabile și pentru consumatorii conectați la rețeaua națională prin eliminarea necesității folosirii unor acumulatori și livrării energiei direct in rețeaua națională.

3.1 Soluții propuse – alimentarea cu energie electrică a unei cabane

”Proiectarea unui sistem de alimentare cu energie electrică produsă din energie solară pentru o pensiune turistică din zona Bâlea

Prin acest proiect se urmărește realizarea unui sistem de alimentare cu energie electrică produsă din energie solară pentru o pensiune turistică din zona Balea. Perioada de activitate a pensiunii este în toate cele patru sezoane. Se urmărește că pensiunea să fie independentă energetic, deci se va proiecta un sistem 'stand-alone'

Figura 2 Sistem solar fotovoltaic 'stand-alone' imagine www.google.ro

Toate elementele sistemului sunt proiectate în funcție de consumul mare din perioada verii.

3.2 Descrierea soluției propuse și a amplasamentului

Dintre cele mai uzuale aplicații a energiei regenerabile este alimentarea cu energie electrică a unui imobil aflat într-o zona fără acces la rețeaua publică. Pentru aceasta aplicație se poate opta pentru alimentare folosind panouri fotovoltaice .

Pensiunea pentru care se dorește proiectarea unui sistem de alimentare cu energie din surse regenerabile este amplasată în sud-estul, jud. Sibiu, amplasamentul fiind situat pe marginea lacului Bâlea, izolat din punct de vedere energetic. Zona Bâlea prezintă un potențial bogat în surse regenerabile dintre care cele mai importante sunt energia solară.

Deoarece pensiunea se găsește pe culoarul de zbor al unor pasări migratoare s-a ales folosirea panourilor fotovoltaice.

Aceasta pensiune va dispune de:

 14 camere, fiecare camera având câte un TV, o baie proprie;

 un receiver satelit;

 2 camere business class, având în plus câte un calculator ;

 bucătărie;

 un restaurant;

 spălătorie;

 iluminat periferic de noapte constând în lămpi solare.

3.3 Descrierea consumatorilor

Tabel 1 Consumatorii energetic de pe amplasament

3.4 Transformarea energiei solare în energie electrică

Energia solară: date generale

Energia radiațiilor solare reprezintă sursa celor mai multor energii regenerabile de pe Pământ: energiile hidrosferei (energia termică a apei (prin încălzire directă sau indirectă), energia cinetică a apei( valuri, curenți marini), energia potențială a apei râurilor), energia geotermală de temperatura joasă, biomasa, etc..

Utilizarea energiei solare datează din antichitate când era folosită la:

 încălzirea spațiilor de locuit;

 la uscarea produselor pentru depozitare:

 Produse agricole (fructe, legume, etc.);

 Produse din carne ( uscarea cârnii de bizon de către amerindieni – America de nord, uscarea peștilor – Delta Dunării, etc.).

Pe lângă aceste utilizări, sursele istorice amintesc utilizarea energiei solare și în alte scopuri decât cele casnice. În urma cu 2000 de ani, în anul 214, inginerul grec Heron din Alexandria a construit un sistem pentru pomparea apei care folosea energia solară drept sursa de energie. Matematicianul grec Arhimede a aparat Orașul grec Siracuza incendiind navele inamice prin folosirea unor oglinzi care focalizau energia solară. Utilizarea energiei solare pentru apărarea orașului Siracuza este cea mai veche atestare a utilizării energiei solare prin concentrarea acesteia.

Energia solară a devenit un subiect foarte popular din momentul în care omenirea a realizat că energia constituie o componentă vitală a existentei sale în condițiile civilizației moderne în multe locuri de pe planeta noastră. Soarele oferă o alternativă viabilă la soluționarea crizei de energie, care devine din ce în ce mai accentuată odată cu creșterea populației globului și ridicarea standardului sau de viață.

Se estimează că rezervele mondiale de gaze naturale vor fi epuizate în câțiva zeci de ani, după care va urma epuizarea petrolului în alți câțiva zeci de ani.

3.5 Avantaje și dezavantaje ale utilizării energiei solare

In estimarea posibilităților de utilizare e energiei solare în aplicațiile terestre trebuie avute în vedere atât avantajele cat și dezavantajele energiei solare.

Principalele avantaje sunt următoarele:

 energia solară este inepuizabilă;

 este o forma de energie nepoluantă pe perioada exploatării;

 este disponibilă practic pretutindeni;

 „combustibilul” solar este gratuit.

Dezavantajele utilizării energiei solare sunt:

 radiația solară incidentă pe Pământ este variabilă, depinzând de ciclul zi/noapte, ciclul anotimpurilor și condițiile meteorologice locale, unghiul radiațiilor solare;

 energia solară la suprafață Pământului este dispersată, atingând la amiaza, în cele mai bune condiții, cca 1kW/m2.

Variabilitatea radiației solare atrage după sine necesitatea prevederii în sistemele energetice solare a unor subsisteme de stocare a energiei în scopul asigurării livrării de energie în funcție de cerere. Din păcate aceasta cerere este de multe ori defazată fata de disponibilitatea energiei solare. Faptul că energia solară este dispersată conduce la necesitatea utilizării unor suprafețe mari de captare, care pot ridică uneori probleme legate de disponibilitatea acestui spațiu. Totuși suprafață necesară pentru a asigură nevoile energetice ale omenirii, folosind energia solară, reprezintă o mică porțiune din suprafață necesară producerii hranei, iar suprafețele cele mai adecvate pentru captarea energiei solare sunt de multe ori suprafețele neadecvate pentru alte scopuri ( de exemplu: acoperișurile clădirilor, deserturile, suprafețele întinse de apa, etc.)

Deja în unele aplicații – cum ar fi încălzirea apei, producerea de energie electrică prin conversie fotoelectrică (destinată unor mici consumatori izolați sau în tehnică spațială), distilarea apei, obținerea unor combustibili și produse chimice prin bioconversie, cuptoarele solare, pompele solare – instalațiile solare au devenit comercializabile în unele țări. În alte aplicații că: încălzirea și climatizarea locuințelor, refrigerarea, uscarea, precum și producerea energiei electrice prin ciclu termodinamic, cercetările și realizările de instalații solare se află într-un stadiu relativ avansat.

3.4 Soarele

Soarele este o stea de mărime mijlocie, având raza egală cu 695 000 km și un volum de 1.42 ∙ 1018 km3. Distantă medie dintre Soare și Pământ este luată că unitate de măsură în astronomie și are valoarea de 149 450 000 km; distantă maximă se atinge în 4 iulie ( la afeliu – 1.52•108 km)

Figura .3. Aceasta distantă este parcursă de radiația luminoasă în cca. 8 min., cu o viteza de 300 000 km/s .

Studiindu-se deplasarea aparentă a petelor solare s-a ajuns la concluzia că Soarele execută o mișcare de rotație în jurul axei sale având perioada de rotație de cca. 25 zile.

O serie de fenomene ce au loc la suprafață Soarelui ( pete, facule, flocule, protuberante, filamente întunecate) variază în intensitate cu o periodicitate de 11 ani, producând la nivelul Pământului perturbații ale magnetismului terestru, denumite furtuni magnetice. Aceste fenomene au însă o contribuție energetică asupra Pământului mult mai mică decât o are contribuția termică și fotochimică a radiației luminoase care atinge Pământul și provine de la Soare .

Figura 4 Structura Soarelui și fenomene ce au loc la suprafață soarelui

ce influențează radiația solară incidentă pe Pământ imagine www.google.ro

În Figura anterioară se prezintă structura Soarelui. Se apreciază că 90 % din energia dezvoltată în Soare se degaja în regiunea centrală până la o distantă de 0.23 R, care conține 40% din masa Soarelui. La o distantă de 0.7 R de la centru, temperatura scade de la 8 – 40 ∙106 K la 130000 K, iar densitatea scade de la 100 g/cm3 la 0,07g/cm2. De la aceasta distantă și până la suprafață exterioară un rol important îl joacă procesele convective de mișcare a plasmei solare, din care motiv aceasta regiune se numește zona convectivă. În aceasta zona, temperatura scade în continuare până la cca. 5000 K, iar densitatea scade și ea foarte mult, ajungând la cca. 10-8 g/cm3.

Stratul superior al zonei convective se numește fotosfera, și reprezintă un amestec de gaze puternic ionizate capabile de a absorbi și emite un spectru continuu de radiații. Din acest motiv fotosfera este practic opacă pentru radiația care vine din interiorului Soarelui, ea fiind sursa principală a celor mai multe radiații solare care se emit în spațiu [Bostan și alții, 2007].

Ultimă zona este coroana solară constituită din atomi de calciu, fier și nichel, aflați într-un stadiu foarte înalț de ionizare (atomi fără 10 -16 electroni). Temperatura acestei zone este foarte ridicată cca. 106 K, iar densitatea este foarte scăzută. Coroana are o forma neregulată, variabilă în timp .

Deși prezentarea de mai sus, privind structura fizică a Soarelui, cu principalele procese din el, cu gradienții de densitate și de temperatura din diversele straturi componente este simplistă fata de complexitatea reală a proceselor, aceasta are totuși meritul că scoate în evidentă faptul că Soarele nu „funcționează” că un corp absolut negru aflat la o temperatura fixă.

Dimpotrivă, radiația solară este rezultatul proceselor din diversele straturi componente care emit și absorb radiații de diverse lungimi de unda, în spectru continuu sau în linii. Totuși trebuie reținut că pentru multe scopuri practice, după cum vom vedea mai departe (de exemplu, în aparatele și instalațiile solare bazate pe efectul termic al radiațiilor), se poate consideră cu o bună aproximație radiația Soarelui echivalentă cu aceea a unui corp absolut negru aflat la o temperatura de cca. 5762 K. Pe de altă parte, în cazul aparatelor și instalațiilor solare la care principiul de funcționare depinde de anumite lungimi de unda și de distribuția spectrală (de exemplu, în procesele fotochimice și fotovoltaice) se simte nevoia, în proiectarea acestora, de unele cunoștințe mai detaliate cu privire la spectrul solar .

3.4.1 Spectrul radiației solare

În studiul și realizarea instalațiilor energetice solare, unul dintre cei mai importanți parametrii îl constituie fluxul integral de energie radiantă care vine neîncetat de la Soare pe Pământ. De problema determinării acestui parametru se ocupă o ramura specializată a tehnicii de măsurare, actinometria (termenul provine de la cuvintele grecești „actis” – raza și „metron” – măsură). Ea folosește instrumente speciale, numite actinometre sau pirheliometre.

Aceste instrumente se bazează în general, prin folosirea acțiunii termice a razelor solare. De exemplu, cantitatea de energie solară incidentă pe un centimetru pătrat de pe Pământ se poate evalua după creșterea temperaturii apei dintr-un vas aflat sub incidentă razelor solare. Sunt necesare măsuri de precauție speciale, pentru că întreagă cantitate de căldură obținută de la Soare să fie luată în considerare, evitându-se disiparea ei în aer .

Cantitatea de energie care vine de la Soare, și cade în unitatea de timp pe o suprafață unitară, dispusă perpendicular pe razele solare, la distantă de o unitate astronomică (149 450 000 km) de la centrul Soarelui, se numește constantă solară (E0). Măsurări precise au condus la concluzia că nici un fenomen de pe suprafață solară nu influențează mai mult de ±1.5% valoarea ei .

Până relativ recent determinarea valorii constantei solare se făcea prin extrapolarea rezultatelor măturătorilor actinometrice efectuate la nivelul solului (pe munți înalți), luând în considerare transmisivitatea atmosferei în diversele porțiuni ale spectrului solar. Prin astfel de determinări C. G. Abbot a stabilit valoarea constantei solare la 1322 W/m2. Ulterior aceste rezultate au fost completate cu măsurători efectuate din rachete și s-a propus valoarea 1395 W/m2 .

Figura 5 Spectrul luminii solare emise către pământ imagine www.google.ro

Mai recent, că urmare a cercetărilor întreprinse cu ajutorul avioanelor de mare altitudine, a baloanelor și a navelor cosmice, a fost realizată măsurarea directă a intensității solare în afară atmosferei terestre, și s-a propus o nouă valoare standard pentru constantă solară .

Distribuția intensității de radiație din spectru, funcție de lungimea de unda sau de energia fotonilor, interesează că alura în special în cercetările și realizările privind conversia directă a energiei radiante solare în energie electrică în celulele fotovoltaice, precum și în conversia fotochimică.

În figura de mai jos este ilustrat fluxul integral de energie al radiației solare extraterestre, care depinde într-o oarecare măsură de distantă pământ-soare rezultând variații de la o luna la alta. Aceasta variație reprezintă cca. ±3% din valoarea constantei solare E0.

Din fluxul integral de energie radiantă care vine neîncetat de la Soare spre Pământ, și care are valorarea constantei solare E0 ±3%, în afară atmosferei terestre, pe Pământ ajunge o cantitate E ce are o valoare mai mică ( în medie este de circa 0,8 – 0,9 kW/m2); aceasta mărime nu mai este o constantă, ci depinde de factorii geofizici și meteorologici. Și anume, E depinde de următorii factori: latitudine, altitudine, sezon, zi, ora, cantitatea de praf și vapori de apa din atmosfera.

Figura 6. Modul de absorbție si reflectare a radiației solare imagine www.google.ro

De exemplu, la nivelul marii, la tropice, la ora 12, densitatea de putere radiantă E = 1,06kW/m2. În tabelul de mai jos se indică câteva date privind influentă unor factori asupra densității de putere radiantă. Se constată o puternică influentă a umidității atmosferice asupra lui E. Astfel, pe timp noros E scade de la 1.06 la 0.1 kW/m2 , adică practic, devine de 10 ori mai mic.

Tabel 1 Caracteristicile radiației solare in funcție de momentul zilei si condițiile atmosferice

De asemenea, și ora are o anumita influentă prin unghiul sub care cad razele Soarelui pe Pământ. La unghiuri mai mici de 90o (fata de orizontală locului) razele Soarelui traversează o cantitate mai mare de aer atmosferic, astfel că absorbția și dispersia radiațiilor prin atmosfera este mai pronunțată că la ora 12, când grosimea stratului de aer străbătut este minimă. Așa se explică scăderea lui E de la 1,06 la 0,75 kW/m2 în situația în care Soarele se află la 20o deasupra orizontului.

3.4.2 Influentă factorului meteorologic asupra radiației solare

Dintre factorii meteorologici, o influentă deosebită asupra radiației solare la sol o au: transparentă atmosferei, nebulozitatea, felul norilor, grosimea și poziția acestora. Dintre aceștia, influentă cea mai mare o are nebulozitatea și felul norilor, care diminuează în unele zile cu până la peste 90% cantitatea de radiații ce ajunge la sol.

Principalii factori meteorologici care influențează cele trei caracteristici ale radiației solare sunt:

 gradul de acoperire a cerului cu nori;

 felul norilor;

 grosimea stratului norilor.

Valorile maxime ale densității de putere radiantă sunt mai mari primăvară decât toamna, că urmare a opacității mai scăzute a atmosferei, datorită curatorii aerului atmosferic în perioada de iarna prin precipitații. Norii și atmosfera preiau o parte din fluxul radiației solare și-l difuzează spre sol sub forma de radiație difuză. Că urmare, chiar în cazul cerului acoperit cu nori, Pământul primește totuși o parte din radiația solară, densitatea de putere radiantă putând ajunge în acest caz până la 0,6 cal/cm2 min.

Prin însumarea radiațiilor directă și difuză se obține o radiație globală. Din cauza influentei diferite pe care o au asupra celor două componente ale radiației globale nebulozitatea și grosimea stratului de nori, valorile extreme ale fluxului radiației globale au o distribuție anuală mult mai uniformă, în special valorile maxime .

3.4.3 Durata de strălucire a Soarelui

Durata de strălucire a Soarelui, numită și durata de insolație, reprezintă factorul principal de caracterizare a gradului de însorire a unui punct sau zone de pe glob. Ea indică perioada de timp din zi, luna sau an cat Soarele a fost prezent pe cer. Se folosesc două forme ale acestei mărimi caracteristice: durata efectivă și durata relativă (sau fracția de insolație).

Durata efectivă de strălucire a Soarelui reprezintă numărul de ore în care Soarele a strălucit pe cer, exprimată în ore și zecimi de ora. Aceasta durata se obține din înregistrarea unor perforații obținute prin arderea unei diagrame de hârtie negrita, divizată în ore și jumătăți de ora, ardere care se produce prin concentrarea razelor solare de către un glob de sticla sub forma unui fascicol foarte îngust.

Durata relativă (fracția de insolație) reprezintă raportul dintre durata efectivă și durata posibilă, stabilită prin durata „zilei luminoase”, determinată de poziția Pământului fata de Soare, că urmare a mișcărilor sale de rotație și revoluție. Se exprimă sub forma de fracție zecimală sau procentuală .

Distribuția valorilor duratei efective de insolație pune în evidentă zonele cele mai însorite în timpul anului: Delta Dunării (în care partea estică depășește 2400 ore), Litoralul Marii Negre (cu peste 2300 ore), Câmpia Română (cu peste 2200 ore). Regiunile de șes se deosebesc între ele că urmare a influentei circulației curenților de aer, determinată și de relieful muntos învecinat .

Valorile mai scăzute ale duratei de insolație în zonele montane și submontane se datorează nebulozității crescute, caracterizată printr-o frecventă mare a numărului de zile cu ceata și cer noros sau acoperit.

Prin zi cu cer senin se denumește acea zi în care Soarele este complet degajat de nori de la răsărit până la asfințit.

Nebulozitatea este singurul factor care stabilește numărul de zile senine într-o perioada.

În general numărul mediu al zilelor cu cer senin nu depășește 50% din totalul zilelor lunii, cu excepția stațiilor din Delta Dunării și de pe litoral care ajung uneori la peste 75% în luna august. La stațiile de munte, numărul zilelor cu cer senin iarna și toamna îl depășește pe cel din primăvară și vâră . exercitată în zona ecuatorială de vaporii de apa, iar deasupra pustiurilor și a stepelor continentale – de pulberile solide din aer. Cele mai transparente mase de aer pentru radiațiile solare sunt cele continentale arctice sau antarctice, în regim anticiclonic.

După cum s-a văzut mai sus, gradul de opacitate al atmosferei influențează foarte mult valoarea densității puterii radiante solare. O absorbție importantă a radiațiilor solare este Soarele are poziții joase deasupra orizontului și că urmare valoarea densității puterii radiante globale este mică .

Umezeala ridicată a aerului în timpul lunilor de vâră și poluarea atmosferei determină o scădere sensibilă a valorilor densităților puterii de radiație solară.

3.5.4 Potențialul energetic solar în zona amplasamentului

România are un potențial mare pentru valorificarea energiei solare datorită poziției geografice și a climei locale, ce au o influentă deosebită . Există zone că Litoralul Marii Negre și Dobrogea, dar și în zonele din sudul tarii, în care fluxul energetic solar anual este cuprins între 1450 – 1600 kwh/mp/an, ceea ce nu înseamnă că în celelalte regiuni nu întâlnim intensitate ridicată a radiației solare. În restul regiunilor tarii, soarele are un flux energetic mediu ce depășește 1250 – 1350 kwh/mp/an .

Figura 7 Harta intensității radiației solare în România imagine www.google.ro

Distribuția geografică a potențialului energetic solar din România arată faptul că aproximativ 50% din teritoriu oferă un flux anual de radiație solară medie ce variază între 1000 – 1500 kwh/mp. În privință valorilor lunare, radiația solară atinge valori maxime în luna iunie respectiv 1.49 kwh/mp/zi iar valori minime în luna februarie de 0.34 kwh/mp/zi .

Potențialul energetic solar este dat de cantitatea medie de energie solară primită în plan orizontal, care este estimată la circa 1600 kwh/mp/an .

În România, în ultimii ani, s-a dezvoltat proiectele din domeniul energiei solare. Acest domeniu s-a dezvoltat pentru că s-a înțeles potențialul energetic solar și s-au susținut și promovat financiar de către stat.

Au fost două moduri de valorificare a acestui potențial și anume: sub forma termică și electrică, respectiv potențial solar-termal și potențial solar-fotovoltaic.

Sistemul solar-termal este realizat cu panouri solare plane sau cu panouri solare cu tuburi vidate, în special pentru zonele cu radiație solară mai mică din Europa. În evaluările de potențial energetic au fost luate în considerare aplicațiile care privesc încălzirea apei, a incintelor/piscinelor (încălzire locuințe, apa caldă menajeră, etc.).

Sistemul solar–fotovoltaic, este sistemul care are scopul de a converti lumina solară în electricitate.

Energia solară este curată, nu produce poluarea aerului, a solului, a apei și nici deșeuri periculoase, nu este nevoie că nici un fel de combustie lichidă sau gazoasă să fie transportată sau arsă. Și pentru că sursa de energie, în acest caz radiația solară, este gratuită și abundentă, sistemele solare pot oferi energie electrică sau termică .

Cu toate acestea, astăzi, aceasta tehnologie se confruntă cu diverse impedimente, în principal costurile construirii unui astfel de sistem, generarea de energie și transportul acesteia, precum și dificultăți în obținerea de finanțare pentru dezvoltarea acestor tehnologii relativ noi.

Evoluțiile tehnologice ale colectorilor solari, de la captatorul până la cele mai moderne construcții existente la ora actuală, captatoare solare cu tuburi vidate, au avut că scop creșterea capacității de absorbție a radiației solare și reducerea într-o proporție cat mai mare a diverselor tipuri de pierderi”Tehnologie electronica

Radiația solară este neuniform distribuită pe întregul Pământ, poziția geografică și condițiile climatice locale, având o influentă deosebită pentru impactul radiației solare asupra suprafeței terestre.

3.5 Efectul fotovoltaic

”Efectul fotovoltaic a fost descoperit în anul 1839 de fizicianul francez Alexandre Edmond Becquerel. În 1876 William G. Adams și Richard E. Day arată acest efect pe un cristal de seleniu. De abia în 1905 Albert Einstein reușește, să explice efectul foto, luând, în 1921 premiul Nobel pentru fizică. În jurul anului 1950 cercetătorii s-au reușit pentru primă oară obținerea unei celule de siliciu cu un randament peste 4%. Până în anii 1970 aceste celule erau utilizate în special în crearea energiei sateliților, însă odată cu criza energetică a anilor ´70 s-a dezvoltat puternic aceasta tehnică.’’tehnologie electronica Țările care au ajutat în dezvoltarea și perfecționarea celulelor fotovoltaice sunt: SUA, Japonia și RFG [Cotfas, 2010].

3.5.1 Efectul fotovoltaic la contactul metal-semiconductor

În corpul solid se află o groapa de potențial. Pentru că aceștia să poată să părăsească corpul solid este necesar să li se transmită energie din exterior. Aceasta poate fi comunicată prin mai multe metode, prin care și iluminarea. Lucrul de ieșire, notat de obicei cu Φ, reprezintă energia necesară pentru a scoate în vid un electron situat la nivelul energetic Fermi într-un solid. Energia necesară pentru a scoate în vid un electron situat la minimul benzii de conducție a unui semiconductor, se numește afinitate.

Dacă un metal se aduce în contact cu un semiconductor, atunci, în mod obișnuit, are loc o redistribuire a sarcinilor și corespunzător, curbarea benzilor de energie în zona din apropierea contactului. Bariera energetică care ia naștere se numește bariera Schottky.

3.6 Sisteme fotovoltaice

3.6.1 Tipuri de sisteme fotovoltaice

Pe lângă generatorul fotovoltaic – celula, modulul, sau panoul fotovoltaic, pentru utilizarea eficientă a energiei electrice mai sunt necesare și alte componente. Spre exemplu, pentru a compensa dependentă generării energiei electrice de nivelul radiației solare, în majoritatea este necesar un mijloc de stocare a energiei electrice, respectiv de un acumulator. Funcționarea corectă a acestuia presupune existentă unui bloc de control a încărcării. Adaptarea parametrilor electrici ai consumatorului la cei ai generatorului fotovoltaic necesită fie un convertor cc-cc, fie unul cc-că, fie ambele. În unele situații generatorul fotovoltaic este dublat de resurse alternative (generator eolian sau diesel). Toate aceste componente funcționând împreună, se constituie într-un sistem, numit sistem fotovoltaic. Sistemele fotovoltaice se împart în două grupe mari:

-sisteme autonome ('stand-alone'), care alimentează consumatori neconectați la rețeaua publică de c.a.;

-sisteme neautonome, sau conectate la rețeaua publică de c.a ('grid – connected').

3.6.2 Sisteme fotovoltaice autonome (stand-alone)

Sistemele fotovoltaice autonome (stand-alone) sunt utilizate pentru locuințe izolate, situate la distante mari fata de rețeaua națională, greu accesibile, sau cu un consum prea mic pentru a fi conectate la rețeaua națională sau acolo unde se dorește o protecție și o intervenție minimă .

Aceste sisteme trebuie să stocheze, folosind baterii, energia produsă de către modulele fotovoltaice pentru a asigură energia necesară chiar și pe timpul nopții sau atunci când nu este soare. Sistemele cu consum mic, pentru iluminare cu becuri LED, pot fi realizate folosind curentul continuu de 12V. Sistemele cu consum mai mare sunt realizate cu curent alternativ de 220V așa cum se poate vedea din imaginea următoare.

Figura 8 Schema unui sistem ('stand-alone') cu alimentare dublă 12v direct

din regulatorul de tensiune si 220v după invertirea tensiunii de la 12v la 220v

imagine www.google.ro

Pentru a obține curent alternativ, similar celui din rețeaua națională, se folosește un invertor, care transformă curentul continuu în curent alternativ de 220V sau 380V trifazat după caz.

Bateriile sunt protejate cu ajutorul regulatorului de încărcare. Acesta este inima sistemelor de tip stand-alone și controlează încărcarea, prelungind durata de viață și eficientă sistemului.

Pentru o dimensionare corectă a instalației este necesară cunoașterea nevoilor de consum zilnic (Watt sau Ah) ale pensiunii.

Figura 9 Sistem autonom dublu 12v-cc:220v-că imagine www.google.ro

Sistemele fotovoltaice independente pot fi realizate în două variante de topologii: magistrală de curent alternativ (CĂ Bus) sau magistrală de curent continuu (CC Bus). Sistemele fotovoltaice de tip magistrală de curent continuu sunt utilizate pentru puteri nominale mici (până la 1-2 kilowați) în timp ce sistemele de tip magistrală de curent alternativ nu sunt limitate în ceea ce privește puterea maximă.

Figura 10 Sistem autonom pentru alimentarea unei grup de clădiri prin compensarea

consumului și posibilitatea suplimentarii acestuia imagine www.google.ro

Principală diferență dintre aceste sisteme constă în felul în care este transformată energia de curent continuu generată de panourile fotovoltaice în energie de curent alternativ necesară pentru alimentarea consumatorilor. Sistemele fotovoltaice de tip magistrală de curent alternativ sunt mai eficiente și un randament mult mai mare decât al sistemelor de tip magistrală de curent continuu pentru că energia panourilor este transformată direct în energie de curent alternativ iar invertoarele de rețea sunt prevăzute cu algoritm de determinare și urmărire a punctului de putere maximă.

Un sistem fotovoltaic de tip magistrală de curent alternativ se compune dintr-un generator fotovoltaic, unul sau mai multe invertoare de rețea, unul sau mai multe invertoare de baterii, o baterie de acumulatori pentru stocarea energiei electrice și opțional un grup electrogen că sursa de rezervă. Invertoarele de rețea pentru aceste sisteme transformă energia de curent continuu generată de panourile fotovoltaice în energie de curent alternativ și o injectează direct în rețeaua electrică a locuinței. Surplusul de energie generat în timpul zilei este stocat în acumulatori cu ajutorul invertoarelor de baterii ,pentru a asigură necesarul de energie pe timpul nopții.

Invertoarele de baterii pentru sistemele fotovoltaice de tip magistrală de curent alternativ sunt bidirectionale și realizează, pe lângă conversia energiei de curent continuu stocată în acumulatori în energie de curent alternativ ori de câte ori consumul este mai mare decât puterea generată de panourile fotovoltaice, și controlul tensiunii și al curentului de încărcare al bateriilor.

Un sistem fotovoltaic de tip magistrală de curent continuu are în compunere un generator fotovoltaic, unul sau mai multe controlere de încărcare baterii, unul sau mai multe invertoare de baterii, o baterie de acumulatori pentru stocarea energiei electrice, și opțional un grup electrogen că sursa de rezervă. În aceste sisteme, energia de curent continuu generată de panourile fotovoltaice este mai întâi stabilizată în tensiune cu ajutorul controlerelor de încărcarea și stocată în baterii de acumulatori. Invertoarele de baterii pentru sistemele fotovoltaice de tip magistrală de curent continuu nu sunt bidirectionale, ele asigură doar conversia energiei de curent continuu de la bornele acumulatorilor în energie de curent alternativ pentru alimentarea consumatorilor.

Sisteme fotovoltaice grid – connected sunt permanent conectate la rețeaua națională de distribuție a energiei electrice. Când sistemul fotovoltaic nu produce suficient pentru acoperirea necesarului de consum, diferență se completează din rețea.

Figură 1 Sisteme fotovoltaice neautonome grid – connected imagine www.google.ro

Atunci când sistemul produce mai multă energie decât necesarul de consum, diferență este introdusă în rețeaua națională.

Un sistem fotovoltaic pentru conectare la rețea este compus din: module fotovoltaice, al căror număr și putere sunt determinate de consumul de energie pe care trebuie să-l acopere și de datele geografice ale amplasamentului invertor, al cărui rol este de a transformă curentul continuu produs de instalația fotovoltaică în curent alternativ.

Sistemul de montaj, în funcție de locul unde se instalează sistemul Cabluri electrice.

În general necesarul mediu de consum al unei familii este acoperit de un sistem fotovoltaic cu o putere de 2kW. Un astfel de sistem ocupă o suprafață de până la 20 m2 și produce până la 2500 kWh anual.

Sistemele fotovoltaice conectate la rețea reprezintă cea mai la îndemână și cea mai oportună investiție a momentului în România, având o rata de profitabilitate foarte mare și o durata de amortizare de aproximativ 6 ani. Tara noastră oferă condiții favorabile. Aproximativ cele mai favorabile din Europa pentru aceste investiții, cadrul legal de promovare a producerii energiei din surse regenerabile fiind prevăzute în Legea nr. 220/2008 completată prin OUG nr. 88/2011. Pentru energia electrică produsă în centrale fotoelectrice se acordă pentru fiecare MWh livrat în rețea 6 certificate verzi având valoarea nominală de 40 Euro care se tranzacționează pe piață la o valoare medie de 52 Euro.

Figura 12 Sistem fotovoltaic neautonom cu posibilitate de alimentare si din SEN

cat si cu posibilitatea de vânzare energie către SEN imagine www.google.ro

Dacă obiectivul (casa, imobil, unitate economică, etc.) este deja conectat la rețea că loc de consum, cei interesați să investească în sisteme fotovoltaice pot opta doar pentru reducerea consumului propriu sau pentru o soluție destinată exclusiv producerii de energie electrică. Din punct de vedere al avizelor și aprobărilor necesare pentru realizarea investițiilor în sisteme fotovoltaice pentru consum propriu procedura este mult mai simplă pentru cele destinate consumului propriu, dar acestea nu beneficiază de schema de sprijin. Certificatele verzi se acordă numai pentru sisteme fotovoltaice a căror producție de energie electrică este injectată integral în rețea și nu este utilizată pentru autoconsum.

Racordarea la SEN pentru sisteme fotovoltaice destinate consumului propriu se face pe racordul existent, iar dacă nu se solicită mărirea puterii avizul tehnic de racordare se obține în circa 1-2 luni de la demararea procedurii. Racordarea la SEN pentru sisteme fotovoltaice destinate exclusiv livrării în rețea a energiei electrice produse se face pe un cablu de record separat de racordul de consum. Măsurarea energiei injectate în sistemul Național se face cu un contor separat, iar investitorul vinde energia pe piață de energie electrică (OPCOM), că orice alt producător obținând pentru aceasta prețul pieței, iar pentru acoperirea integrală a costurilor de producere și obținerea unui profit primește pentru fiecare 1 MWh de energie electrică livrat în rețea 6 certificate verzi care pot fi tranzacționate în limitele de preț legal stabilite.

3.7 Componentele sistemelor fotovoltaice

Componentă de baza a oricărui sistem fotovoltaic este panoul (modulul) fotovoltaic, fabricat prin interconectarea a mai multor celule fotovoltaice.

Celula solară a fost utilizată până nu demult că sursa de energie doar în aplicațiile spațiale.

În ultimii ani industria în domeniu a cunoscut o creștere deosebită datorită progreselor înregistrate în tehnologia semiconductorilor, materia de baza a celulei fotovoltaice fiind siliciul.

Există astăzi diverse clasificări ale celulelor fotovoltaice. Astfel, clasificarea se poate face în funcție de:

Grosimea stratului materialului: celule cu strat gros și celule cu strat subțire; Tipul de material: materiale semiconductoare (Si, Ge, CdTe, GaAs, GaAlAs, GaInAsP, InAs, InSb, InP sau CuInSe), materiale organice sau utilizarea pigmenților organici.

Tipul joncțiunii: unică joncțiune, multijonctiune sau tandem; Evoluția tehnologiei de fabricație: celule de primă generație (Si, ), a doua generație (celule cu strat subțire), a treia generație (celule organice)

În urma procedeului de fabricație și structura materiei prime celulele pot fi:

 Celule monocristaline (siliciul monocristalin). Celulele sunt fabricate prin taiere dintr-un cristal de siliciu cilindric. Este cea mai eficientă tehnologie fotovoltaică, avantajul celulelor monocristaline fiind eficientă ridicată (în jur de 15%). Procesul de fabricație fiind mai complex, este mai costisitor decât alte celule de siliciu;

 Celule policristaline se fabrică prin taiere de straturi subțiri din siliciu topit și recristalizat. Procesul de fabricație este mai Puțin costisitor, iar eficientă celulelor ajunge la aproximativ 12%. Celulele policristaline au o textura granulară;

 Celule de siliciu amorf, acestea se compun din atomi de siliciu care se regăsesc într-un strat subțire și omogen dar cu o structura mai rară decât cea cristalină. Aceste celule absorb mai eficient lumina, deci ele pot fi mai subțiri și pot fi fixate pe diverse suprafețe atât rigide, cat și flexibile. În general eficientă lor este în jur de 6%.

Pentru a forma un sistem complet, acestea mai trebuie să includă și alte echipamente, pentru că energia generată să poată fi utilizată în sisteme de utilizare clasice, în funcție de nevoi. Aceste echipamente sunt: invertorul (transformă curentul continuu în curent alternativ) baterii de acumulatori, sisteme de conectare, etc.

3.7.1 Structura sistemului fotovoltaic independent.

Un sistem autonom ( curent alternativ ) este compus în general din 10 sau mai multe panouri fotovoltaice, mai multe acumulatoare și unul sau mai multe invertoare. În cazul în care sunt conectați consumatori de putere mare și se necesită o funcționare continuu (frigidere, congelatoare, sisteme de supraveghere etc. ), în acest caz conectarea mai multor invertoare este soluția optimă.

Pentru a preveni supraîncărcarea bateriei sau descărcarea completă a acesteia se folosește un regulator (controler) de încărcare, montat între generatorul fotovoltaic și acumulator. Regulatorul de incarnare conține, de obicei și o dioda de protecție la descărcare, care previne descărcarea bateriei pe timp de noapte prin generatorul fotovoltaic. Un regulator de încărcare bun consumă foarte Puțin și are o tensiune de mers în gol scăzută, ceea ce protejează acumulatorul să nu se descarce.

Acumulatorul înmagazinează energia produsă de generatorul fotovoltaic și o furnizează consumatorului în caz de vreme rea sau pe timpul nopții. Dispozitivele care se alimentează de la generatorul fotovoltaic folosesc pentru stocare cel mai des baterii nichel – cadmiu (NiCd) sau nichel – metal hidrid (NiMH). Totuși se folosesc și baterii cu plumb, baterii litiu – ion sau condensatori (numiți și condensatori dublu strat).

În sistemele fotovoltaice care alimentează reședințe permanente, care au cicluri de încărcare/descărcare zilnice, se folosesc, de obicei, baterii cu anozi tubulari . Acestea au un număr mare de cicluri și prin urmare, durata de viață mai lungă. Adesea, se folosesc baterii normale de mașină deoarece sunt mai ușor de procurat și sunt mai ieftine.

Pentru adaptarea tensiunii de ieșire a generatorului la tensiunea necesară consumatorului se folosește un regulator de tensiune. Pentru dispozitivele alimentate de celule fotovoltaice, regulatorul este, de obicei, un convertor c.c./c.c. (curent continuu / curent continuu), care transformă un curent continuu de o anumita valoare în curent continuu cu alta valoare.

Menționez că sistemul sugerat de mine are nevoie de aproximativ de 6 ore de lumina intensă, nu neapărat soare.

3.8 Calculul necesarului de energie

Puterea electrică este egală cu produsul dintre tensiune și intensitate, iar unitatea să de măsură este Watt-ul (W).

Energia consumată de un aparat se măsoară în kilowați-ora. Consumul este dat de produsul dintre puterea (exprimată în KW) și numărul de ore de funcționare.”tehnologie electronica

3.9 Analiza consumului energetic in agro-pensiune

Analiza are rolul de a determină consumul maxim de energie pentru alegerea puterii optime a sistemului fotovoltaic ce v-a echipa investiția.

Cunoașterea acestui necesar este utilă pentru erijarea surplusului de energie spre alte activități curente specifice activității.Ex.debitarea masei lemnoase necesare încălzire, grătare.

Tabel 2 de analiză a consumului maxim de energie pentru alegerea

optima a sistemului fotovoltaic de echipare a investiției

Tabel 3 Calculul necesarului de energie electrica când pensiunea nu este locuita

Capitolul IV- Descrierea și compunerea sistemului propus

Kit solar de 15kW putere instalată

”Kitul fotovoltaic trifazat este indicat pentru construcții izolate sau acolo unde bransarea este imposibilă sau nerecomandată.Compus din 60 de panouri fotovoltaice policristaline de înaltă calitate și din 24 de baterii solare cu trei invertoare trifazate de o mare eficientă.

Acest kit solar fotovoltaic de 15kW este compus din:

• 60 de panouri electrice policristaline de calitate Premium – IPPP. Producția medie zilnică anuală a kitului fotovoltaic este de 51kWh;

• Bancul remarcabil de acumulatori compus din 24 de baterii solare de 2 volți 1110 amperi marca Trojan, au până la 1600 de cicluri la 50% DOD și pot stoca până la 53kWh.

• Regulatoarele de încărcare Victron MPPT îmbunătățesc remarcabil colectarea de energie solară cu până la 30%;

• Cele 3 invertoare Victron sunt setate pentru sistem trifazic, se pot lega până la 10 unități în paralel.

4.1 Descrierea panourilor solare electrice policristaline- IPPP-250W pentru kitul solar trifazat

Panourile fotovoltaice policristaline Idella Power Poly Premium din gama Premium de 250W au o eficientă de 15,06% ceea ce determină că orice kit solar să beneficieze de un plus de valoare. Mai mult de atât, au un randament garantat timp de 25 de ani. Indiferent dacă sunt amplasate pe acoperiș sau pe sol pot genera suficientă energie pentru consum. Aceste panouri solare policristaline sunt ideale pentru kiturile solare trifazate.

4.1.1 Date mecanice pentru panourile solare electrice

IPPP-250W pentru kitul solar de 15kW putere instalată

• Celule: Policristaline;

• Număr celule: 60 în serie;

• Dimensiune: 1665 x 999 x 35 mm;

• Greutate: 18,7 kg;

• Grosime sticla: 3,2 mm;

• Conector: MC4 – IP67.

Figura 13 Panou fotovoltaic policristalin imagine www.google.ro

4.1.2 Date electrice(STC) pentru panourile solare electrice IPPP-250W

• Modul tip: Policristalin;

• Putere nominală (Pmax): 250W;

• Tensiune în circuit deschis (Voc): 37,52 V;

• Curent de scurtcircuit (Isc): 8,53 A;

• Tensiune la putere maximă (Vmpp): 30,73 V;

• Curent la putere maxima (Isc): 8,15 A;

• Eficientă: 15,06%;

• Tolerantă pozitivă de 0/+5W;

• 25 de ani randament garantat!

4.2 Descrierea invertorului sinusoidal solar fotovoltaic

Quattro Victron 48V 5000W 70-100-100

Invertoarele pentru panouri fotovoltaice policristaline din gama Quattro sunt invertoare sinus pur. În ceea ce privește tehnologia solară fotovoltaică, invertoarele solare Quattro se diferențiază de alte invertoare datorită posibilității de conectare la două surse independente, având două intrări de CĂ. Pentru un set complet de panouri fotovoltaice, se poate opta pentru unul dintre kiturile fotovoltaice 48V.

Figura 14.Invertor sinusoidal solar fotovoltaic Quattro Victron 48V 5000W 70-100-100

Site de prezentare a firmei Solenttech

4.2.1 Detalii despre invertorul sinusoidal de kit solar trifazat

Două intrări de CA, cu comutator incorporate – Invertorul sinusoidal solar fotovoltaic Quattro poate fi conectat la două surse independente de CA, cum ar fi rețeaua electrică și un generator sau două generatoare. Invertorul Quattro se va conecta automat la sursa activă.

Două ieșiri de CA – Ieșirea principală are funcționalitate neîntreruptă. Invertorul sinusoidal solar fotovoltaic Quattro preia furnizarea la consumatorii conectați în cazul unei defecțiuni la rețea când puterea de susținere sau puterea generatorului este scăzută. Acest lucru se întâmplă atât de repede (în mai Puțin de 20 milisecunde) încât calculatoarele și alte echipamente electronice vor continuă să funcționeze fără întreruperi. Cea de a doua ieșire funcționează doar când CA este disponibil la una dintre intrările Quattro-ului. Consumatori care nu ar trebui să descarce bateria, că de exemplu un încălzitor de apa, pot fi conectați la aceasta ieșire.

Teoretic, putere nelimitată datorită funcționării în paralel – Pot funcționă în paralel până la 10 invertoare Quattro pentru a atinge o putere de ieșire mai mare. De exemplu, zece invertoare Quattro 48/10000/140, vor furniza 90 kW/ 100 kVA putere de ieșire cu o capacitate de încărcare de 1400 A.

Posibilitate de funcționare trifazică – Trei unități pot fi configurate pentru o ieșire trifazică. Dar conectarea nu se limitează aici: până la 10 seturi de 3 unități pot fi conectate în paralel pentru un invertor mare de 270 kW / 300kVA și o capacitate de încărcare mai mare de 4000 A.

Control de putere – Power Control – Având de a face cu puterea limitată a generatorului, de sprijin sau cea de la rețea.

Invertorul sinusoidal solar fotovoltaic Quattro este un încărcător de acumulatori foarte puternic, de aceea va absorbi foarte mult curent de la generator sau de la alt furnizor de energie (aproape 16A per invertor la 230VAC). Cu panoul de control poate fi¬ setat un curent maxim de la generator sau un curent maxim de sprijin. Invertorul Quattro va ține cont apoi de alți consumatori în CĂ și va folosi pentru încărcare doar curentul produs extra, prevenind astfel suprasolicitarea generatorului sau a sursei de sprijin.

PowerAssist – Amplificarea capacității puterii generatorului sau a puterii de sprijin. Aceste caracteristici duc principiile controlului puterii la o alta dimensiune, permițând echipamentului Quattro să suplimenteze capacitatea sursei alternative. Acolo unde puterea maximă este adesea necesară doar pentru o perioada limitată de timp, invertorul cu sinus pur Quattro asigură imediat compensarea diferenței de putere de la generator sau de la sursa de sprijin prin energie de la baterii. Când consumul scade, puterea neutilizată este direcționată pentru încărcarea acumulatorului.

Energie solară fotovoltaică: sursa de curent disponibilă chiar și în cazul căderii rețelei. Invertorul Quattro poate ¬fi utilizat atât în sisteme cu panouri fotovoltaice ce sunt sau nu conectate la rețea cat și în cazul altor sisteme ce folosesc energie alternativă.

Configurarea sistemului nu a fost niciodată mai ușoară – După instalare, echipamentul Quattro este gata de utilizare. Dacă setările trebuie modificate, acest lucru poate fi făcut în câteva minute cu o nouă procedura de setare a comutatorului DIP. Atât funcționarea în paralel și cat și cea trifazică pot fi programate prin intermediul comutatoarelor DIP, fără ajutor computerizat. Alternativ, VE.Net poate fi utilizat în locul comutatoarelor DIP. Software-uri că VE.Bus Quick Configure și VE.Bus System Configurator, sunt disponibile pentru configurarea unor noi și avansate caracteristici.

4.2.2 Date tehnice a invertorului sinus pur a kitului solar trifazat

• Dimensiuni: 470 x 350 x 280 mm;

• Greutate invertor sinusoidal solar fotovoltaic: 34 kg;

• Putere generată în CA la 25 °C: 5000 VA;

• Putere generată la 25 °C / 40 °C: 4500 / 4000 W;

• Puterea de vârf: 10000 W;

• Tensiune CĂ la ieșire / frecventă: 230VAC +/- 2% 50Hz +/- 0,1%;

• Nivelul de tensiune la intrare: 38 – 66 V;

• Eficientă maximă: 95%;

• Putere la sarcina zero: 25 W;

• Protecție: a – g;

• Gama temperaturii de operare: -20°C +50°C (răcire cu ajutorul ventilatorului);

• Umiditate (lipsa condensului): maxim 95%;

• Standarde: EN 60335-1, EN 60335-2-29, EN55014-1, EN 55014-2, EN 61000-3-3, 2004/104/EC.

4.3 Descrierea bateriilor pentru kitul solar trifazat

2V 1100Ah L16RE TRJ PL

Bateriile solare din Gama Premium. Aplicațiile care utilizează energie regenerabilă funcționează în condiții dificile, precum cele cu temperaturi variabile sau extreme, în locații îndepărtate unde generarea energiei depinde caracterul instabil al soarelui sau al vântului. Proiectate pentru a rezistă la un ciclu de viață de 10 ani, bateriile Trojan de tip deep-cycle (cu descărcare adâncă) din Gama Premium sunt menite să reziste în condițiile dificile în care funcționează aplicațiile care utilizează energie regenerabilă. Gama Premium incorporează componente inovatoare precum Trojan’s DuraGrid™, separatorul MaxGuard® XL și tehnologiile Alpha Plus® Paște care asigură o performantă superioară, o durabilitate extremă și o durata de utilizare foarte lungă. Strategia produselor Trojan se axează asupra unui simplu obiectiv – fabricarea unor baterii de cea mai bună calitate din domeniu, motiv pentru care Gama Premium Trojan este testată conform standardelor IEC.

Baterii DEEP CYCLE FLOODED, 1600 cicluri la 50% DOD – Model – L16RE-2V – Premium Line

Figura 15 Baterii DEEP CYCLE FLOODED, 1600 cicluri la 50% DOD –

Model – L16RE-2V – Premium Line – Site de prezentare a magazinului ESOLAR

4.3.1 Datele tehnice ale bateriilor pentru kitul solar

trifazat cu 15kW putere instalată

• Tensiune(V): 2;

• Capacitate(Ah) 5 ore: 909;

• Capacitate(Ah) 20 ore: 1110;

• Capacitate(Ah) 100 ore: 1235;

• Kilowatt consum la 100 ore KWh: 2.47;

• Terminal: 5;

• Lungime(mm): 295;

• Lățime(mm): 178;

• Înălțime(mm):450;

• Greutate(KG): 54.

4.4 Descrierea regulatoarelor încărcare solară baterii

MPPT 150V-70A pentru kitul solar trifazat de 15kW

Regulator solar util pentru o casa cu un acoperiș întreg de panouri fotovoltaice. Face fata la încărcarea unui banc de baterii solare necesar stocării energiei pe timp de noapte sau pentru zilele înnorate.

Regulatorul BlueSolar MPPT 150/70 de la Victron Energy este alegerea perfectă pentru sisteme medii și mari. Sistemul de urmărire MPPT este unul dintre cele mai rapide de pe piață (se așteaptă un plus de 30% fata de un regulator PWM sau 10% fata de un alt regulator MPPT). Tensiunea de intrare de 150V permite înserierea a câte 3 panouri on-grid.

Figura 16 regulatoarelor încărcare solară baterii

MPPT 150V-70A pentru kitul solar trifazat de 15kW

Site de prezentare a firmei Solenttech

4.4.1 Caracteristici tehnice ale regulatorului de baterii solare

• Tensiune sistem/acumulatori: 12/24/36/48 V autoselectabil;

• Putere panouri fotovoltaice: 12V-1000W / 24V-2000W / 48V-4000W;

• Tensiunea maximă a panourilor fotovoltaice (Voc): 150 V;

• Curent maxim de încărcare: 70 A;

• Randament/Eficientă maximă: 98%;

• Releu auxiliar programabil;

• Afișaj digital;

• Clasa protecție: IP20;

• Temperatura de funcționare: -40/+60 grade C;

• Dimensiuni: 350 x 160 x 135 mm;

• Greutate: 4,2 kg.

www.esolar.ro

4.5 Alegerea amplasamentului sistemului fotovoltaic

”Metoda aleasă pentru montarea panourilor fotovoltaice se face pe acoperișul pensiunii. Este preferabil să se monteze panourile pe partea sudică pentru o eficientă cat mai mare.În acest sens la construcția pensiunii s-a ținut cont de orientarea construcției fata de soare iar realizarea șarpantelor a fost concepută să fie la un unghi convenabil fata de raza de incidentă a soarelui.

În figura de mai jos se arată un exemplu de amplasare a panourilor.

Figura 17 .Modul de amplasare a panourilor fotovoltaice pe acoperișul cabanei

imagine www.google.ro

Modulele fotovoltaice pot fi montate pe aproape orice suprafață a unei clădiri care are contact cu soarele în cea mai mare parte a zilei. Acoperișurile sunt în mod obișnuit locația cea mai bună a sistemelor fotovoltaice , dar modulele fotovoltaice pot fi montate și pe fațade, parasolare, etc.

Echipamentele următoare: invertoare, baterii și regulatoare se vor monta în interiorul pensiunii într-o camera special aleasă fără umezeala.

În imaginea ce urmează vom arată montarea echipamentelor în camera tehnica fig. 18

Figura 18 Interiorul unei camere tehnice în care s-a amplasat întreagă aparatura

ce deservește panourile fotovoltaice ale cabanei.

imagine www.google.ro

Aceste sisteme fotovoltaice sunt fiabile din punctul de vedere ale întreținerii. Nu necesită o întreținere foarte laborioasă.”www.creaza.com

Tot ce înseamnă întreținere se rezumă la păstrarea curată și clară a panourilor solare.

Capitolul V – Impactul asupra mediului

Electricitatea generată din surse regenerabile devine din ce în mai disponibilă. Prin alegerea unor astfel de surse de energie regenerabilă consumatorii pot susține dezvoltarea unor energii curate care vor reduce impactul asupra mediului asociat generării energiei convenționale și vor crește independentă energetică, de ex stâlpii de iluminat cu panouri solare fotovoltaice.

Mai mult, când aceste tehnologii pot să vina în ajutorul consumatorului prin reducerea facturilor pentru diferite utilități (apa, încălzire) și printr-un timp de amortizare scurt în cazul sistemelor de încălzire a apei menajere, adoptarea unui astfel de sistem devine o investiție extrem de rentabilă în cazul consumatorilor casnici, a hotelurilor, spitalelor etc.

Energia fotovoltaică și eoliană reprezintă o soluție viabilă pentru locațiile care nu beneficiază în prezent de racordare la rețeaua națională de electricitate. În viitor, printr-o legislație corespunzătoare aceste sisteme pot deveni rentabile și pentru consumatorii conectați la rețeaua națională prin eliminarea necesității folosirii unor acumulatori și livrării energiei direct în rețeaua națională.

Sursele regenerabile dețin un potențial energetic important și oferă disponibilități nelimitate de utilizare pe plan local și Național. Valorificarea surselor regenerabile de energie se realizează pe baza a trei premise importante conferite de acestea și anume: accesibilitate, disponibilitate și acceptabilitate.

Parcuri fotovoltaice cu stâlpi de iluminat cu panouri fotovoltaice și pompele de căldură sunt soluții eficiente de viitor.

5.1 Impactul asupra mediului la montare

La montarea acestui sistem fotovoltaic, dacă se curată de deșeuri ( foliile de protecție care sunt desprinse de pe panouri, plasticele cablurilor după izolarea lor, etc.), nu poluează cu nimic mediul înconjurător. Din contra, pentru că este o energie regenerabilă și soarele este pur adică nu conține deșeuri toxice, nu emite nimic poluant, este de recomandat o astfel de structura. Singură poluare a mediului este transportarea acestora spre locul unde trebuie montate.

5.1.1 Impactul asupra mediului în timpul funcționării

În timpul funcționării sistemului, mediul nu este afectat cu absolut nici o poluare, din cauza că bateriile sunt cu gel, ele nu conțin Pb, deci, nu afectează cu nimic. După 10 ani, e recomandată schimbarea acestor baterii, cu unele noi, pentru că nu mai sunt eficiente în ciclul încărcat-descărcat. Ele trebuie duse la un colector de baterii, este interzisă aruncarea lor la deșeurile menajere.

5.1.2 Impactul asupra mediului după demontare

După demontarea acestui sistem, mediul înconjurător rămâne intact, la fel cum a fost și înaintea montării acestui sistem. La demontare, trebuie chemați specialiști care se ocupă în domeniul energiei. Unele componente din acest sistem pot fi reciclați.

Modul de utilizare al terenului:

Terenul având destinația ,, Cabana agrement''. Acestea se încadrează la categoria ,,dotări edilitare urbanistice a teritoriului''. Schimbarea destinației acestora se va face în conformitate cu legislația în vigoare privind amenajarea

5.1.3 Impactul asupra sănătății populației din zona

Atât pe perioada montării cat și pe cea a funcționării nu are impact negativ asupra așezărilor umane. Amplasamentul propus se află în afară siturilor istorice, de arhitectura sau care prezintă vreun interes tradițional sau turistic. Va avea efecte benefice asupra comunității locale atât prin crearea de noi locuri de munca cat și prin contribuția semnificativă la bugetul local.

5.2 Protecția factorilor de mediu

5.2.1 Protecția solului și a subsolului .

Având în vedere faptul ca pe amplasament nu vor fi stocate materii prime si materiale a căror caracteristici fizico-chimice sa genereze pericolul contaminării solului, coroborat cu masurile de protecție adoptate înca din faza de realizare a componentelor panourilor fotovoltaice (descrise anterior) apreciem ca instalarea si funcționarea panourilor fotovoltaice pe amplasamentul propus nu va avea un impact negativ asupra calității solului. În cazul în care se vor face excavări, pământul rezultat din acest proces va fi dat primăriei pentru a fi folosit în agricultura sau alte lucrări de construcție. De altfel, modificările solului sunt reversibile, acesta putând fi adus la starea inițială după dezafectarea construcției.

5.2.2 Protecția calității apelor

Construirea și funcționarea pe amplasament a cabanei nu va genera un impact negativ asupra apelor de suprafață sau subterane. Mai mult, energia electrică produsă pentru acoperirea necesarului energetic va conduce la reducerea funcționării unor instalații termoenergetice si implicit la diminuarea cantităților de poluanți evacuați în apele de suprafață sau infiltrați în apele subterane, la nivel zonal/Național. Procesele tehnologice desfășurate pe amplasament nu generează ape uzate tehnologice si nu conduc la poluarea apei pluviale.

5.2.3 Protecția aerului

Amplasarea si funcționarea cabanei nu va provoca impact negativ asupra calității aerului în zona. Efectele pozitive asupra calității aerului Producerea energiei electrice prin conversie fotovoltaica a energiei solare nu provoacă emisii de substanțe poluante in atmosfera, fiecare kWh produs prin sursa fotovoltaica permițând evitarea răspândirii in atmosfera a 0,3 – 0,5 kg de CO2 (gaz responsabil de efectul de sera) produs prin metoda tradițională termoelectrica, metoda folosită in România pentru producerea a circa 60% din producția de energie electrica națională.

5.2.4 Protecția ecosistemelor terestre și acvatice

Deoarece suprafețele din aceasta locație sunt terenuri slab productive predominant pietroase, fitodiversitatea zonei nu va fi afectată nici pe perioada instalării panourilor fotovoltaice nici pe perioada funcționării

5.2.5. Protecția la zgomot și vibrații

Pe toată perioada de funcționare nu vor există zgomote sau vibrații produse de aceasta. Pe perioada construcției singurul zgomot va fi cel produs de mașinile muncitorilor și de utilajele cu care vor fi transportate panourile fotovoltaice, dar acestea nu vor depăși limitele admise.

5.2.6. Protecția împotrivă radiațiilor

Nu este cazul.

5.3 Modul de colectare al deșeurilor

Procesul tehnologic de producere a energiei electrice prin conversia energiei solare, cu ajutorul panourilor fotovoltaice nu generează deșeuri în mod direct. În cazul în care va fi necesară schimbarea unei piese sau a unui subansamblu acestea vor fi predate unor firme de colectare specializate. După expirarea duratei de viață a panourilor fotovoltaice acestea vor fi demontate și dezmembrate, cea mai mare parte a componentelor fiind reutilizabile. Astfel, aluminiul și sticla pot fi reciclate în proporție de 100% iar cauciucul care intră în componentă garniturilor va fi incinerat în instalații specializate de ardere cu recuperarea căldurii produse.

Deșeurile menajere rezultate vor fi colectate, sortate și transportate la groapa de gunoi a localității .

5.4 Echiparea edilitara

Alimentare cu apa –surse locale.

Canalizare menajera, canalizare pluvială nu necesită prevederea de separatoare de hidrocarburi.

Telecomunicații În conformitate cu ridicările topografice efectuate, în zona este amplasată o rețea de telefonie.

Alimentare cu energie termică Nu este cazul.

5.5 Obiectivele de utilitate publica

Nu au fost prevăzute astfel de obiective din punct de vedere al proiectului propus, obiectivele de utilitate publică ale localității nefiind prezente în perimetrul zonei studiate și nici în vecinătatea acesteia. Investitorul va execută pe cheltuiala proprie rețeaua de drumuri necesară accesului .

Capitolul VI – Oportunității de finanțare si analiza de risc

Obiectivul general al strategiei sectorului energetic îl constituie satisfacerea necesarului de energie atât in prezent, cat si pe termen mediu și lung, la un preț cat mai scăzut, adecvat unei economii moderne de piață si unui standard de viață civilizat, în condiții de calitate, siguranță în alimentare, cu respectarea principiilor dezvoltării durabile.”

6.1 Oportunități de finanțare

6.1.1 Aspecte generale privind finanțarea

Persoanele interesate să își câștige independentă fata de sursele convenționale de producere a energiei, să diminueze amprenta ecologică asupra planetei si să crească valoarea locuinței lor pot opta pentru instalarea de panouri solare. Mai mult decât atât, ei pot beneficia chiar și de o subvenție a panourilor solare care poate acoperi până la 90% din costul achiziționării acestora.

Se estimează că radiația solară care atinge pământul într-o ora poate genera suficientă energie încât să acopere nevoile întregii populații pentru un an de zile, dar din păcate tehnologia utilizată pentru captarea și transformarea acestei radiații în energie este incă în curs de perfecționare. Acest fapt duce la menținerea unor costuri destul de ridicate aferente achiziționării și montării panourilor solare. O subvenție a panourilor solare reprezintă cea mai bună soluție pentru utilizarea acestor dispozitive la scara largă, dar din păcate, prea puțini oameni sunt conștienți de acest lucru .

O subvenție a panourilor solare reprezintă cel mai bun demers făcut de autorități pentru a încurajă populația să aleagă o sursa alternativă de energie. Încurajarea exploatării “energiei verzi” vine pe fondul amenințării crizei energetice și al gradului alarmant de poluare la care a ajuns planeta în prezent. Prin urmare, autoritățile au hotărât să ofere acces la o subvenție a panourilor solare atât persoanelor fizice, cat și celor juridice. Acest ajutor financiar pentru achiziționarea și instalarea de panouri solare este oferit de Administrația Fondului pentru Mediu care pune totodată la dispoziția persoanelor interesate toate informațiile necesare pentru obținerea finanțării. Pe lângă un ghid foarte bine structurat, aceștia pot beneficia și de o lista cu firmele autorizate să furnizeze panouri solare, precum și de consultantă de care au nevoie pentru a opta pentru sistemul adecvat nevoilor și cerințelor lor .

De reținut este faptul că pentru a obține o subvenție a panourilor solare trebuie să îndeplinit un set minim de cerințe, iar documentația aferentă cererii de finanțare este destul de sumară. În momentul în care consumatorul alege furnizorul și un anumit sistem de panouri, se pot demara procedurile pentru obținerea finanțării. Criteriile de eligibilitate sunt relativ simple și prin urmare etapele procesului se pot derula cu repeziciune deoarece documentele necesare se pot depune în aproximativ două zile la agențiile județene pentru Protecția Mediului. Persoanele eligibile pentru a beneficia de o subvenție a panourilor solare sunt anunțate într-un timp foarte scurt, iar banii sunt virați direct în contul companiei care se ocupă de comercializarea și instalarea sistemului. Toate aceste măsuri sunt luate pentru a permite unui număr cat mai mare de cetățeni să beneficieze de toate avantajele oferite de utilizarea panourilor solare.

Un aspect care trebuie reținut este faptul că înainte de a solicită o subvenție a panourilor solare consumatorul trebuie să stabilească exact ce tip de sistem dorește să instaleze. Există două categorii de sisteme: panouri solare termice și fotovoltaice, fiecare beneficiind de o subvenție a panourilor solare diferită și nu toți consumatorii sunt eligibili pentru ambele tipuri de finanțări. Mai mult decât atât, prețurile panourilor fotovoltaice sunt semnificativ mai mari și prin urmare, consumatorul va trebui să investească o suma considerabilă pentru instalarea unui astfel de sistem. Totuși, având în vedere beneficiile oferite de exploatarea “energiei verzi”, fiecare consumator ar trebui să depună eforturile necesare pentru a obține o subvenție panouri solare.

Promovarea energiilor regenerabile este unul dintre obiectivele principale ale politicii energetice europene. Astfel cum s-a indicat anterior, obiectivul este dublarea proporției de energie regenerabilă din consumul energetic total până în 2010, în vederea atingerii procentului de 15 %, și creșterea proporției de surse regenerabile de energie pentru piață internă a electricității până la 22,1 % din producția totală (Directivă 2001/77/CE). Decizia 1230/2003/CE „Energie inteligentă pentru Europa” conține măsuri de promovare a utilizării surselor regenerabile de energie și de creștere a eficientei energetice. Există subprograme de susținere a proiectelor de dezvoltare durabilă și a proiectelor de consolidare a cooperării între UE și țările în curs de dezvoltare privind sursele regenerabile de energie. Bugetul programului-cadru pentru perioada 2013-2016 ajunge la 200 milioane EUR, deși atât Comisia, cat și PE au susținut acordarea unor fonduri mai mari.

Directivă 2002/91/CE privind performantă energetică a clădirilor (în special izolația, climatizarea și utilizarea surselor regenerabile de energie) a fost adoptată în 2002 (punerea să în aplicare fiind prevăzută pentru 2006). Aceasta abordează, în special, o metoda de valorificare a performantei energetice a clădirilor, normele minime aplicabile clădirilor mari și sistemele de certificare energetică.

Prin propunerea de directivă din iulie 2002, Comisia dorea să determine accelerarea dezvoltării și utilizării cogenerării sau a producției combinate de căldură și electricitate (CCE). Producția de electricitate și căldură în cadrul unui proces integrat unic permite realizarea economiilor de energie primară și constituie astfel un nou instrument de realizare a obiectivelor politicii energetice europene. Aceasta propunere a generat discuții controversate atât în Consiliu, cat și în PE și vizează, în special, stabilirea unei definiții omogene a electricității produse în centralele CCE. Directivă a fost adoptată prin codecizie în februarie 2004 (2004/8/CE).

În mai 2003 a fost adoptată Directivă 2003/30/CE de promovare a utilizării biocombustibililor și a altor combustibili regenerabili pentru transport. Directivă vizează promovarea utilizării biocombustibililor și a altor combustibili regenerabili în vederea înlocuirii motorinei sau a petrolului pentru transporturi în fiecare stat membru, spre a contribui la realizarea obiectivelor precum acordurile privind schimbările climatice, securitatea aprovizionării ecologice și promovarea surselor regenerabile de energie. Directivă solicită statelor membre să asigure comercializarea unei proporții minime de biocombustibili și alți combustibili regenerabili și, în acest scop, să stabilească obiective indicative naționale. Valorile de referință pentru obiectivele prevăzute prin directivă sunt următoarele: 2 % până la 31 decembrie 2005 și 5,75 % până la 31 decembrie 2010, valorile fiind calculate pe baza conținutului energetic de petrol și motorina comercializat pentru transport.

La 5 aprilie 2006 a fost adoptată Directivă 2006/32/CE (de abrogare a Directivei 93/76/CEE a Consiliului) privind eficientă energetică la utilizatorii finali și serviciile energetice. Aceasta viza consolidarea eficientei energetice în UE și promovarea pieței serviciilor energetice (precum iluminatul, încălzirea, apa caldă și ventilația etc.).

În mai 2004, Comisia a adoptat o comunicare către Consiliu și Parlament care propunea o evaluare a efectelor contribuției surselor regenerabile de energie în UE și a prezentat propuneri privind acțiuni concrete [COM(2004) 366].

În consecință, în rezoluția să privind proporția energiilor regenerabile în UE și propunerile de acțiuni concrete (2004/2153(INI)), Parlamentul European a recunoscut importantă unică a energiilor regenerabile și a subliniat necesitatea stabilirii unor obiective obligatorii pentru 2020, astfel incit să se adreseze un semnal clar tuturor actorilor pieței, precum și responsabililor politici naționali, subliniind faptul că energiile regenerabile sunt energiile viitorului în UE și că acestea se înscriu în strategia să de mediu și industrială. Ulterior, la 7 decembrie 2005, Comisia a publicat o comunicare intitulată „Planul de acțiune în domeniul biomasei” [COM(2005) 628], care stabilea măsurile destinate consolidării dezvoltării energiei de biomasa obținută din lemn, deșeuri și culturi agricole, prin crearea unor măsuri de stimulare bazate pe piață și prin eliminarea obstacolelor în calea dezvoltării pieței. Comunicarea Comisiei intitulată „O strategie UE în favoarea biocombustibililor”, [COM(2006) 34], din 8 februarie 2006, viza promovarea biocombustibililor și pregătirea terenului pentru utilizarea acestora la scara largă și analiza oportunităților pentru țările în curs de dezvoltare.

Cartea verde intitulată „O strategie europeană pentru o energie durabilă, competitivă și sigură” acordă o atenție deosebită energiilor regenerabile, al căror potențial nu va fi realizat pe deplin decât printr-un angajament pe termen lung privind dezvoltarea și instalarea surselor regenerabile de energie. De asemenea, Comisia intenționează să elaboreze o Foaie de parcurs pentru sursele regenerabile de energie.

6.2 Analiza de risc

Analiza de risc vizează estimarea distribuției de probabilitate a modificărilor indicatorilor de performanta financiara (si economica, după caz). Rezultatele analizei de risc se pot exprimă că medie estimată si deviație standard a acestor indicatori.

6.2.1 Riscul de venit

Riscul de venit (riscul de a nu se respectă preturile stabilite prin contractul de achiziționare sau orice alt angajament care conduce la obținerea energiei la un preț stabilit)

Din motive tehnice, este greu de luat în calcul riscul de finalizare că având valori de luat în seama, având în vedere pe de o parte  Managementul de proiect, specialiștii implicați din partea CJ Sibiu și a consultantului tehnic;  Întinderea pe 3 luni a unor procese care ar putea fi realizate și mai repede (amenajare teren, import panouri PV și invertoare, montat instalație), este tocmai o strategie de minimizare a acestui risc potențial.

6.2.2 Riscul de operare

Riscul de operare (care include si riscul tehnologic); este acela in care proiectul nu se ridica la nivelul corespunzător fluxului de venituri si cheltuieli fie prin nerespectarea producției de energie calculate in proiect, fie din cauza costurilor operării si mentenanței care depășesc previziunile de buget). Riscul de operare a fost aproape eliminat prin angajarea serviciilor de garanție tehnică. Cat privește riscul tehnologic că instalația să nu producă cantitatea de energie preconizată, acesta este cel mult teoretic, fără relevant în realitate deoarece:

• Calculul tehnologic din evaluarea potențialului energetic solar al locației a ales valori conservatoare . Evaluarea potențialului resursei regenerabile in amplasament, pe baza de măsurători;

• Calculele sunt bazate pe măsurători multiple pe o perioada de peste 50 de ani de date. Strategie de minimizarea a riscurilor În final, reamintim că toate aceste riscuri sunt insignifiante că pondere, că șansă probabilistică de realizare, iar aplicantul (viitor beneficiar) CJ Sibiu dispune de importante surse financiare și de o forță economică impresionantă raportat la mărimea proiectului propus. Așa încât putem consideră că riscurile de finalizare și de operare pot fi ușor contracarate chiar și în probabilitatea redusă că vreuna din valorile de comutare calculate anterior să prindă viață pentru o perioada anume.

6.2.3.Sursele de finanțare a investiției

Sursele de finanțare a investițiilor se constituie in conformitate cu legislația in vigoare si constau din fonduri proprii, fonduri de la bugetul de stat/bugetul local, credite externe garantate sau contractate de stat, fonduri externe nerambursabile si alte surse legal constituite.

6.3 Avize si acorduri de principiu

Avize si acorduri de principiu (exemple)

1. avizul beneficiarului de investiție privind necesitatea si oportunitatea investiției;

2. certificatul de urbanism;

3. avize de principiu privind asigurarea utilităților ;

4. acordul de mediu;

5. alte avize si acorduri de principiu specifice.

Piese desenate:

1. plan de amplasare in zona (1:25000 – 1:5000);

2. plan general (1: 2000 – 1:500);

3. planuri si secțiuni generale de arhitectura, rezistenta, instalații, inclusiv planuri de coordonare a tuturor specialităților ce concura la realizarea proiectului;

4. planuri speciale, profile longitudinale, profile transversale, după caz.

Capitolul VI – Concluzii si considerații final

A. Efectul benefic prin metode nepoluante nu poate fi contestat, deoarece aceasta metoda asigură producerea de energie eliminând emisiile poluante specifice altor metode.

B. Panourile fotovoltaică nu produce nici un fel de poluare asupra factorilor de mediu în perioada de funcționare și după aceasta deoarece energia fotovoltaică este o energie verde.

C. Amplasarea în aria protejată nu afectează flora sau fauna.

D. Cabana are un impact peisagistic pozitiv și va contribui la dezvoltarea economiei locale.

Indiferent de nivelul de dezvoltare, panourile solare reprezintă o investiție folosita din ce in ce mai mult in statele lumii. Într-o cercetare recenta, oamenii de știință au descoperit noi avantaje ale acestei metode de producere a energiei electrice din surse regenerabile. Deoarece ne confruntam tot mai mult cu probleme legate de eficienta energetica a clădirilor, cercetătorii americani de la Universitatea din California, Sân Diego, au realizat un studiu prin care au arătat ca panourile solare sunt totodată capabile sa aibă si un efect de răcire asupra clădirilor pe care sunt montate.

Anterior descoperirii efectului de răcire al panourilor fotovoltaice, pentru a îmbunătăți eficienta energetica si confortul unui imobil, se plantau copaci in poziții strategice, in jurul acestuia, pentru a oferi umbra, păstrând locul mai rece, decât daca ar fi complet expus la soare

Studiul experimental al efectului de răcire al panourilor fotovoltaice a fost realizat de inginerul Jan Kleissal si de echipa să de cercetare de la Universitatea din California. Folosind imagini termice, cercetătorii au descoperit ca pe timpul zilei, un acoperiș care dispune de panouri solare are o temperatura mai mica cu 2.8°C comparativ cu clădirile care nu au montate astfel de dispozitive solare. In urma unor calcule, s-a ajuns la concluzia ca in timpul unui an, clădirile cu panouri solare vor consumă cu 38% mai putina energie pentru răcire. Echipa de cercetare a constatat, de asemenea, ca panourile solare au si rol izolator, astfel ca, pe timpul nopții, clădirea pierde mai putina căldură.

In concluzie, pe lângă furnizarea de energie alternativa, panourile solare fotovoltaice montate pe acoperiș ar putea avea, de asemenea, avantajul suplimentar de răcire a clădirii pe care sunt montate. Efectul de răcire este echivalent cu o reducere de 5% la prețul panoului solar.

La începutul anului 2001 Comisia Europeana a adoptat al șaselea program de acțiune in domeniul mediului, o noua strategie de mediu care cuprinde prioritățile pentru următorii cinci pana la zece ani. Programul „Mediu 2010: Viitorul nostru, Alegerea noastră” se concentrează pe patru mari domenii de acțiune: schimbări climatice, sănătate si mediu, natura si biodiversitate si gestionarea resurselor naturale. Pentru fiecare dintre aceste domenii sunt prezentate problemele, definite obiectivele si propuse masurilor prioritare. Acest program este parte integranta a strategiei de dezvoltare durabila a Comunității Europene. Unul dintre cele mai importante aspecte subliniate de acest program consta in continuarea integrării obiectivelor de mediu in alte politici sectoriale precum transporturi, energie, agricultura si acțiuni la nivel local si regional pentru promovarea dezvoltării durabile. Cel de-al șaselea program de acțiune pentru mediu include un plan de acțiuni care propune masuri concrete si precizează in același timp si competentele ce revin instituțiilor UE si statelor membre in legătură cu stoparea pierderii biodiversității pana in 2010.

Referitor la transpunerea Directivei „Habitate” in legislația națională se constata ca nu este suficienta includerea prevederilor directivei in legislația specifica protecției naturii (OUG nr. 57/2007). In vederea transpunerii conforme a prevederile art. 6 din directiva se impune si integrarea evaluării adecvate in procedurile existente in legislația privind evaluarea de mediu pentru planuri si programe si evaluarea impactului de mediu pentru proiecte.

Aceasta evaluare adecvata consta in analiza potențialelor efecte negative semnificative pe care un plan/program/proiect le poate induce speciilor si/sau habitatelor de interes comunitar.

Așadar, se poate afirmă ca România a trecut la un nivel superior in ceea ce privește relația cu Uniunea Europeana, in sensul ca de la efortul de armonizare a legislației naționale cu aquis-ului comunitar se impune in prezent trecerea la implementarea legislației de transpunere.

Planurile si/sau proiectele publice sau private pentru care trebuie stabilita necesitatea efectuării evaluării de mediu sau evaluării impactului asupra mediului sunt cele care sunt realizate in cadrul unei arii naturale protejate, indirect legate de aceasta sau necesare pentru managementul ariei naturale protejate, si care, fie individual, fie cu alte planuri/proiecte, pot avea efecte negative asupra ariei naturale protejate, avându-se in vedere obiectivele de conservare. Acordul de mediu sau avizul de mediu pentru proiectele sau planurile menționate anterior se pot emite de către autoritatea competenta pentru protecția de mediu doar in cazul in care se demonstrează ca proiectul/planul nu afectează in mod negativ integritatea unei arii naturale protejate. Sunt prevăzute si excepții de la prevederile prezentate anterior. Astfel, alin. (4) al art. 28 din OUG nr. 57/2007 prevede ca in cazul in care evaluarea de mediu/evaluarea impactului asupra mediului releva efecte negative semnificative asupra ariei naturale protejate si, in lipsa unor soluții alternative, proiectul/planul trebuie totuși realizat din considerente imperative de interes public major, inclusiv din rațiuni de ordin social sau economic, autoritatea competenta pentru protecția mediului emite avizul de mediu, respectiv acordul de mediu, numai după stabilirea masurilor compensatorii necesare pentru a proteja coerenta rețelei naționale de arii naturale protejate sau cea globala a rețelei Natura 2000.

OUG nr. 195/2005 privind protecția mediului, cu modificările si completările ulterioare, act normativ adoptat înainte de implementarea rețelei Natura 2000, reglementează doar evaluarea impactului asupra mediului , că fiind „un proces menit sa identifice, sa descrie și să stabilească, in funcție de fiecare caz si in conformitate cu legislația in vigoare, efectele directe si indirecte, sinergice, cumulative, principale si secundare ale unui proiect asupra sănătății oamenilor si a mediului”.

Bibliografie

1. Antofie MM., 2011, The red list of crop varietis for România – Lista roșie a varietăților plantelor de cultura din România: Editura Universității "Lucian Blaga" din Sibiu, ISBN 978-606-12-0208-9

2. Antofie MM., 2012, Conservarea biodiversitații- considerente politice si legislative, Editura Universității "Lucian Blaga" din Sibiu,

3. Bălan M., Energii regenerabile, Editura UT PREȘ, Cluj Napoca, 2007, limba română, disponibilă online : http://www.termo.utcluj.ro/regenerabile/ (accesat 12 iunie 2012).

4. Bostan I., Dulgheru V., Sobor I., Bostan I., Sisteme de conversie a energiilor regenerabile, eoliană, solară, hidraulică, Chisinau, Tehnică-Info,2007.

5. Danescu A., Bucurenciu S, Petrescu, S, Utilizarea energiei solare, București, Editura Tehnică, 1980.

6. Cotfas Daniel Tudor, Celule fotovoltaice, Editura Universității Transilvania din Brașov, 2010

7. Tomas Markvart, Solar Electricity Second edition, Jhon Wiley & Sons, LDT, 2000 (limba engleză)

8. Paulescu M., Schlett Z., Conversia fotovoltaică a energiei solare, Editura Mirton, Timișoara, 2011

9. Sapanulescu Ion, Celule solare, Editura științifică și enciclopedică, București, 1983

10. Negreanu Mircea, Balata, Ghe., De la efectul fotovoltaic la celula solară, Editura Albatros, București, 1981.

Anexă 1

Lista explicației figurilor si tabelelor

Figura 1 Localizarea ariei protejate Valea Bâlii, imagini imagine www.google.ro ………..….6

Figura 2 Sistem solar fotovoltaic 'stand-alone' imagine www.google.ro…………………………….11

Figura 3 Mișcarea de revoluție a Pământului imagine www.google.ro……………………………..15

Figura 4 Structura Soarelui și fenomene ce au loc la suprafață imagine www.google.ro…….15

Figura 5 Spectrul luminii solare emise către pământ imagine www.google.ro……………………17

Figura 6. Modul de absorbție si reflectare a radiației solare imagine www.google.ro………….18

Figura 7 Harta intensității radiației solare în România www.google.ro……………………………..21

Figura 8 Schema unui sistem ('stand-alone') cu alimentare dublă 12v direct din regulatorul de tensiune si 220v după invertirea tensiunii de la 12v la 220v imagine www.google.ro………………………………………………………………………………………………………….24

Figura 9 Sistem autonom dublu 12v-cc:220v-că www.google.ro……………………………………..25

Figura 10 Sistem autonom pentru alimentarea unei grup de clădiri prin compensarea consumului și posibilitatea suplimentarii acestuia www.google.ro…………………………………..25

Figura 11 Sisteme fotovoltaice neautonome grid – connected www.google.ro…………………..26

Figura 12 Sistem fotovoltaic neautonom cu posibilitate de alimentare www.google.ro……….28

Figura 13 Panou fotovoltaic policristalin imagine www.google.ro……………………………………33

Figura 14.Invertor sinusoidal solar fotovoltaic Quattro Victron 48V 5000W 70-100-100 Site de prezentare a firmei Solenttech………………………………………………………………34

Figura 15 Baterii DEEP CYCLE FLOODED, 1600 cicluri la 50% DOD –Model – L16RE-2V – Premium Line – Site de prezentare a magazinului ESOLAR…………………………………….37

Figura 16 regulatoarelor încărcare solară baterii MPPT 150V-70A pentru kitul solar trifazat de 15kW Site de prezentare a firmei Solenttech………………………………………………38

Figura 17 .Modul de amplasare a panourilor fotovoltaice pe acoperișul cabanei imagine www.google.ro………………………………………………………………………………………………………….39

Figura 18 Interiorul unei camere tehnice în care s-a amplasat întreagă aparatura ce deservește panourile fotovoltaice ale cabanei. imagine www.google.ro…………………………………………..40

Tabel 1 Consumatorii energetic de pe amplasament………………………………………….12

Tabel 2 Caracteristicile radiației solare în funcție de momentul zilei și condițiile

Atmosferice…………………………………………………………………………………..19

Tabel 3 de analiza a consumului maxim de energie pentru alegerea optimă a sistemului fotovoltaic de echipare a investiției …….…………………………………………………….31

Tabel 4 Calculul necesarului de energie electrică când pensiunea nu este locuită……………31