Turismul Rural In Delta Dunarii Organizarea Unui Sejur In Zona Caraorman

CUPRINS

1.NOTIUNEA DE TURISM RURAL

1.1. IMPORTANTA………………………………………………………….. pag 3

1.2. POLITICA EUROPEANA DE DEZVOLTARE A TURISMULUI RURAL……….……………………………………………………..………..… pag 6

1.3. BENEFICIILE SOCIALE SI ECONOMICE ALE TURISMULUI RURAL PENTRU DEZVOLTAREA SATULUI ROMANESC ……………………………………………..……………………….……………. pag 8

2. COMPONENTELE TURISMULUI RURAL ………………………. pag 13

3.TURISMUL RURAL IN DELTA DUNARII

@ ZONA CARAORMAN…………………………………………..…..….pag 17

4.ORGANIZAREA UNUI SEJUR IN ZONA

CARAORMAN………………………………………………..….pag 23

5.CONCLUZII SI PROPUNERI………………………………………… pag 25

6. BIBLIOGRAFIE…………………………………………………………. pag 27

1. NOTIUNEA DE TURISM RURAL

1.1.Importanta turismului rural

In zilele noastre oamenii sunt atrași tot mai mult de frumosul, puritatea, armonia vieții rurale, de un mediu natural mai puțin alterat. Tot mai mulți turiști doresc să cunoască “pe viu” ospitalitatea, obiceiurile gastronomice, artizanatul și ritualurile satesti. Odihna,aerul curat,consumul de alimente proaspete,degustarea vinurilor,a unor preparate din gastronomia taraneasca,sunt argumente solide pentru practicarea turismului rural.Turismul rural are drept scop ridicarea nivelului de trai în regiunile rurale, ajută la păstrarea culturii moștenite și în același reduce fenomenul de migrație,fiind o componentă principală în dezvoltarea teritorială a țării, lucru subliniat și de țările dezvoltate (Franța, Germania, Austria, Țări1e Scandinave, Irlanda etc.) Europa în această nouă criză se îndreaptă spre zonele rurale, ceea ce oferă o șansă buna celor interesați în turismul rural. Turismul rural este o definiție formată din doi termeni: turism și spațiu rural, cu sensuri foarte exacte care trebuie să fie explicate. Turismul este o activitate economică caracterizată de un ansamblu de bunuri și servicii oferite persoanelor care iau parte într-o astfel de activitate, care sunt numiți turiști. Trebuie amintit faptul că, pentru a putea vorbi despre fenomenul turistic dintr-o anumită zonă, este necesar să se verifice existența unui flux de turiști care să viziteze zona respectivă. Pentru ca turiștii să vină, e nevoie mai întâi să existe posibilitatea de cazare. Dacă nu se procedează așa, vor exista numai fluxuri de turiști care nu vor contribui la dezvoltarea bogăției zonei, ci numai vor utiliza resursele fără altă posibilitate de a oferi beneficii importante pentru comunitate. Spațiul rural, cealaltă componentă a produsului turistic, este mult mai dificil de definit. In general, putem aprecia că spațiul rural este un spațiu cultural rezultat din relația dintre natură și activitatea umană de-a lungul mai multor secole. Astfel, în zona rurală, urmele activității productive legate de sectorul primar, cum ar fi clădirile, modificările peisajului sau amenajarea și dezvoltarea teritoriului sunt încă prezente și active. Se poate porni de la premisa că turistul are nevoie de turism rural, dar și satul are nevoie de turism rural. După viața agitată și stresul marilor orașe, turistul român sau străin își dorește o vacanță liniștită în contact cu natura, cu tradiționalul (un european din patru își petrece vacanța la țara).

Viitorul spațiului rural e o problemă pe care Uniunea Europeană a conștientizat-o de mai bine de zece ani. Problemele create de situația zonelor rurale ( reducerea veniturilor din agricultură, exodul rural, picrderea tradițiilor ) recomandă dezvoltarea turismului rural ca stimulator al economiei rurale. Există o serie de motive economice, sociale și culturale care recomandă dezvoltarea inițiativelor turistice în zone rurale ca și stimulator al economiei rurale. Turismul rural nu s-a născut într-o formă spontană, ci a fost creat în urma cercetărilor și proiectat de către Guvernele și Ministerele Agriculturii și Turismului din țările Comunitații Europene pentru a da răspunsuri la o serie de probleme create de situația zonelor rurale și anume:

  reducerea puternică a veniturilor agrare

   îmbătrânirea și abandonarea agriculturii

noua cerere privind mcdiul

stabilitatca populației

Motivațiile principale ale turismului rural sunt cele de ordin social, cultural și economic, putând fi sintetizate astfel:

Motive sociale

criza agriculturii: noile condiții economice și legislative din Europa determină tendința de dispariție pe care o manifestă gospodăriile mici și tradiționale

abandonarea pământurilor de cultură, precum și a sarcinilor cu specific rural

creșterea șomajului în rândul tinerilor exodul rural: familiile țăranilorpleacă la oraș pentru a-și căuta de lucru .

Motive culturale

creșterea numărului de case din spațiul rural care nu sunt ocupate sau întreținute

slaba folosire a clăidirilor tradiționale

dispariția meșteșugurilor

distrugerea moștenirii de artă locală

pierderea tradițiilor

abandonarea grijii și preocupării față de locurile frumoase din natură care sunt oferite de spațiul rural

Motive economice

   veniturile foarte mici provenite din agricultură

       dificultăți în comercializarea produselor agricole furnizate de gospodăriile țărănești

     evoluția prețurilor

     surplusul de produse agricole .

1.2.Politica europeana de dezvoltare a turismului rural

În România, precum și în Uniunea Europeană, din cauze relative, dar în mod clar au apărut diferențe majore între anumite regiuni, diferențe care în mod general erau defavorabile mediului rural fața de cel urban. Aceasta a generat un nivel de trai mai scăzut al populației din mediul rural (învățământ, sănătate, posibilități de angajare, nivelul veniturilor), fapt care conduce la tensiuni sociale crescânde, atragând după sine necesitatea implicării factorilor politici responsabili.

Pentru a atenua cauzele acestor diferențe, în U.E. s-au înființat asociații și sau alocat fonduri financiare,s-au dat chiar și legi speciale, care au un rol din ce în ce mai important în dezvoltarea mediu1ui rural.Fondurile speciale înființate și puse la dispoziție de U.E., sunt accesibile numai în condițiile existenței unor programe de dezvoltare regională bine definite. Se consideră mult mai importantă calitatea vieții decât cantitatea bunurilor consumate. Dintre natură, societate și economie, elementul constant este natura, celelalte existând doar prin interacțiunea lor. Din acest punct de vedere sunt esențiale, hotărâtoare doar nevoile naturale, iar societatea și mai ales economia trebuie să se adapteze la acestea. Eficiența socială a dezvoltării regionale și în special a celei rurale este asigurată prin partenierate și programe, iar eficiența economică prin concentrarea resurselor și cofinanțare. În Europa găsim numeroase legi și publicații referitoare la acest domeniu.Declarația de la Cork și Carta Europeană a Zonelor Rurale sunt considerate ca puncte de referință. Principiile susținute de acestea au devenit parte integranta a politicii U.E.

Obiectivele Declarației de la Cork pot fi sintetizate în următoarele:

     prevenirea migratiei populației de la sate

        lupta împotriva sărăciei

        crearea de noi locuri de muncă

       eliminarea dezavantajelor, satisfacerea nevoilor crescânde de sănătate, de dezvoltare a personalității, a condițiilor de munca și de odihnă

În ideile prezentate în Carta Europeană a Zonelor Rurale, programele de dezvoltare trebuie să se bazeze pe avantajele locale și pe factorii regionali, să susțină inițiativa privată și să promoveze prin orice mijloace dezvoltarea bazată pe forțe proprii. Țările din centrul și estul Europei aflate pe calea reformei necesită 0 atenție din ce în ce mai mare.Trebuie implementate strategii politice speciale pentru rezolvarea problemelor specifice, dar implementarea acestor proiecte trebuie realizată de fiecare țara în parte.

În anul 1987, Consiliul U.E. propune relansarea spațiului rural printr-un program larg care avea ca obiective:

      păstrarea identitații culturale

     salvarea și punerea în valoare a patrimoniului cultural european ca factor de ameliorare a vieții și ca sursă de dezvoltare sociă,economică și culturală. S-au avut în vedere mai multe țări, mai multe regiuni și mai multe tematici.Tematicile au avut diverse semnificații, diverse dimensiuni și particularități locale.

A fost propusă următoarea schemă de lucru: specialiști din toată Europa au identificat rutele și au elaborat hărți s-a creat o emblemă comună pentru vizualizarea pe întreg teritoriul european s-a trecut la coordonarea unui ansamblu pe acțiuni asociative cu parteneri publici și privați adresându-se în principal tineretului Accste începuturi s-au realizat printr-un atelier creat-ATEART-AteIier Transfrontalier pour l'Environement et les Actions en Rural Teritoire Scopul a fost acela de dezvoltare regională, de a găsi apropieri transfrontaliere, de a favoriza cunoașterea altor popoare, acceptarea diferențelor și promovarea dialogului cultural comun, care să ducă la protejarea bogățiilor naturale și spirituale ale fiecărui popor. Acțiunile au devenit acțiuni pilot în ideea de a servi ca exemple în actiunile ce vor urma pe intreg teritoriul european.

1.3. Beneficiile sociale si economice ale turismului rural pentru satul romanesc

Activitatea turistică poate să rezolve unele dintre problemele economice și de muncă în care este implicată populația rurală. Avantajele care se obțin în urma practicării turismului rural pot fi de natură economică și de natură socio-culturală. Dintre acestea putem menționa:

Stabilizarea populației prin fixarea forței de muncă

Aceasta este o consecință extrem de importantă pentru majoritatea zonelor rurale, confruntate în general cu fenomenul de depopulare, survenit în special ca urmare a absenței unei perspective materiale certe a locuitorilor

Aportul de lichidităti provenite din prestații turistice pot ajuta la conservarea locurilor de muncă în servicii precum comerțul, cazarea turistică, transport local, asistența medicală. Ele pot aduce venituri suplimentare agricultorilor, muncitorilor silvici, pescarilor. Chiar dacă conservarea locurilor de muncă reprezintă un obiectiv mai puțin atrăgător decât crearea de noi locuri de muncă, ea poate contribui la viabilitatea comunităților rurale și în special a celor de tip marginal, care nu beneficiază de efectele de polarizare urbană. Studiile efectuate în zonele rurale au confirmat rolul turismului în conservarea locurilor de muncă și diminuarea fenomenului de poluare.

Crearea de noi locuri de muncă

Crearea de noi locuri de muncă este posibilă în condițiile în care implementarea locală a turismului rural este realizată cu succes. Acest fapt este asociat în special practicilor hoteliere și de restaurant. În spațiul rural, reușita acestora crează perspective pentru cazarea turiștilor la localnici, ceea ce va duce implicit la amplificarea activităților legate de comerțul cu produse alimentare, de artizanat, transport, valorificarea patrimoniului local etc.

Diversificarea modului de utilizare a forței de muncă

Marea majoritate a zone lor rurale prezintă o slabă diversitate în modul de utilizare a forței de muncă, ocupată aproape în totalitate în sectorul agricol. Diversificarea activităților într-un context turistico-economic favorabil poate atrage după sine de asemenea stabilizarea populației rurale.

Pluriactivitatea

Pluriactivitatea este o altă consecință benefică a turismului rural. Ea desemnează situația în care, la nivel individual sau familial, asigurarea existenței se realizează prin prestarea unor activități suplimentare (cel puțin una), în completarea activității de bază. Astfel, un agricultor poate avea disponibilitatea de a închiria camere, de a ajuta administrația locală prin prestarea unor servicii turistice (ghid, animator, monitor de schi ș.a.).

Pluriactivitatea permite realizarea unor venituri suplimentare, atât în contextul declinului unui tip de activitate, cât și în cel al constrângerilor generate de ritmicitatea sezonieră a activităților agricole.rale.

Pluriactivitatea

Pluriactivitatea este o altă consecință benefică a turismului rural. Ea desemnează situația în care, la nivel individual sau familial, asigurarea existenței se realizează prin prestarea unor activități suplimentare (cel puțin una), în completarea activității de bază. Astfel, un agricultor poate avea disponibilitatea de a închiria camere, de a ajuta administrația locală prin prestarea unor servicii turistice (ghid, animator, monitor de schi ș.a.).

Pluriactivitatea permite realizarea unor venituri suplimentare, atât în contextul declinului unui tip de activitate, cât și în cel al constrângerilor generate de ritmicitatea sezonieră a activităților agricole.

Promovarea și dezvoltarea serviciilor

Promovarea și dezvoltarea serviciilor este un aspect esențial, cu atât mai mult cu cât numeroase colectivități rurale sunt grevate înca frecvent de absența unor facilități de servicii corespunzătoare. Cererea suplimentară de produse, cauzată de creșterea numerică a clientelei (inclusiv a celei turistice)

poate permite expansiunea rețelei comerciale, susținerea unor lucrări de ameliorare a habitatului (modemizarea drumurilor, canalizări, electrificări, semnalizări rutiere și turistice), dezvoltarea transportului în comun, a serviciilor poștale și de comunicație . Este la fel de importantă atragerea și menținerea clientelei, cât și sporirea acesteia; acest fapt nu se realizează de la sine, fiind necesară 0 politică concentrată a tuturor variabilelor care acționează asupra clientelei. La nivelul sarcinilor, se impune ca ele să dobăndească disponibilitatea de a oferi servicii de calitate, susceptibile permanent de reînnoire, de adaptare la dinamica rapidă a motivațiilor turistului. În special în cazul așezărilor rurale izolate, care nu au disponibilitatea de a asigura și sustine servicii numeroase, turismul rural poate ajuta la menținerea viabilității lor. Evident, este de presupus că respectivele așezări să posede elemente particulare de atracție turistică, iar fenomenul de circulație turistică să fie stimulat și amplificat prin comercializarea adecvată a ofertei turistice.

Susținerea economică a agricultorilor este 0 problemă majoră în mediile economice și politice. Numeroase studii efectuate în țări cu tradiție în turism rural au evidențiat că veniturile medii ale agricultorilor pot fi mărite prin oferirea diferitelor forme de cazare, prin promovarea vizitelor în fermele agricole care posedă diverse funcții de atracție (echitație, vinificație, legumicultură, apicultură etc.), prin vânzarea produselor specifice gospodăriei sau satului.

Pe lângă beneficiile de ordin economic care pot incita agricultorii să se angajeze în activtățiti turistice, nu pot fi ignorate beneficiile de ordin social. ea urmare a contactelor cu citadinii, pe langă aportul de varietate În modul de viață speciflc, adeseori solitar, sătenii pot deveni mai bine informați despre o serie de probleme de actualitate care pot avea impact favorabil asupra propriei lor condiții social-economice și culturale. Promovarca și susținerea artei populare, a industriei locale de artizanat

Arta și artizanatul rural ocupă un loc important în patrimoniul cultural al fiecărei țări. Turismul rural poate ajuta aceste activități atât prin recunoașterea importanței lor, cât și prin comercializarea produselor de artizanat. Țara noastră este privilegiată din acest punct de vedere, date fiind enorma diversitate și autenticitate a creațiilor artistice rurale.Pe lângă dimensionarea economică pe care o implică, aceste preocupări reprezintă mesaje de exceptională valoare asupra vocațiilor spirituale ale comunităților rurale românești și nemijlocit, mijloace ideale de promovare a imaginii favorabile și de stimulare a interesului turistic. Festivalurile de artă populară și de producție artizanală sunt mecanisme ideale care facilitează comercialiarea și promovarea creației turistice rurale și conturează atracția turistică. Existența acestora, dublată de o mediatizare adecvată, poate constitui prima parghie aptă să asigure înscrierea unei așezări rurale în sfera activității turistice. Pe lângă faptul că realizează o extindere a aportului cultural propriu, festivalurile și alte manifestări de acest gen, facilitează accesul în mediul respectiv a altor colectivități artistice, ceea ce contribuie la îmbogățirea vieții culturale.

Reabilitarea patrimoniului edilitar

Reabilitarea patrimoniului edilitar se realizează în condițiile existenței unui flux turistic, în principal pe doua căi. În primul rând conservarea sau restaurarea obiectelor de interes istoric sau cultural poate fi obținută prin practicarea unor taxe de acces. În al doilea rând, crearea unui potențial de cazare implică restaurarea și repunerea în circuit a imobilelor părăsite ca urmare a fenomenului de depopulare.Sporirea gradului de confort la nivelul clădirilor care au camere disponibile pentru închiriat, executarea unei infrastcturi de recreere (spații verzi, amenajări pentru pescuit, promenade, circuite pentru cicloturism și echitație etc.), pe termen lung, sunt inițiative benefice pentru comunitatea însăși, ca beneficiară a investițiilor făcute. Toate acestea diminuează motivațiile de strămutare ale generației tinere și pot contribui la revenirea emigranților sau chiar la instalarea de noi locuitori.

Atragerea de noi investiții

Turismul rural prezintă avantajul că acționează în sensul deschiderii de noi perspective investiționale. Astfel, turismul înlesnește o punere în contact a oamenilor proveniți din cele mai diverse medii, iar ideile și acțiunile, dirijate spre valorificarea superioară a diverselor resurse locale, survin inerent.Între turiștii potențiali ai mediului rural se pot înscrie și oameni de afaceri care au abilitatea de a sesiza mai rapid perspectivele implantării de noi activități și perspectivele financiare ale acestora, aspecte care pot fi benefice prin efectele lor pentru comunitatea rurală (locuri de muncă, modernizarea infrastructurii și a serviciilor. pătrunderea în circuitul informațional etc.). Evident că păstrarea unor amintiri plăcute despre vacanțele rurale poate incita oamenii de afaceri la demararea investițiilor în mediul respectiv.

Pe scurt, ca orice activitate de tip productiv, și turismul rural poate antrena efecte sinergetice de creștere, prin atragerea de noi variabile în procesul de proiectare și în strategia de funcționare.

2. Componentele turismului rural

Produsul turistic rural. Comportamentul turistic al ultimelor decenii evidențiază tot mai clar existența unor obiective concrete ale vacanțelor și în consecință, produsele turistice oferite trebuie elaborate pornind tocmai de la motivațiile care stau la baza obiectivelor respective. Astfel, se vorbește despre turismul de descoperire, de recuperare, educativ, religios, sportiv etc. Fiecare dintre aceste forme necesită produse susceptibile să răspundă aspirațiilor clientelei specifice. Pentru a se înscrie într-o dinamică a progresului, prestatorii și responsabilii turismului trebuie să prospecteze necontenit noi căi de ofertă pornind de la o cunoaștere cât mai bună a clientelei turistice, a modului său de viață, a mentalităților și a aspirațiilor sale, exprimate sau neexprimate. În majoritatea cazurilor, pentru a putea fi promovată cererea și ulterior amplificată pe măsură ce se manifestă, ea trebuie anticipată. În acest scop trebuie adoptată și urmărită cu consecvență o anumită logică a produselor turistice. Produsul turistic prezintă o structură complexă manifestată în diverse combinații ale elementelor componente (cazare, hrană, transport, primire, animație, calitatea peisajului, excursii, tratament balnear, servicii ș.a.) practicate și dozate în funcție de cerere. Pricipial se disting două tipuri de elemente componente: primare sau de bază, incluzând cazarea, hrana și transportul și respectiv cele secundare sau auxiliare: primirea, animația, agrementul, activitățile sportive, agrementul, balneoterapia ș.a.Produsul turistic trebuie să îmbine elementele componente și în funcție de circumstanțele mediului înconjurător. Produsul turistic poate avea o paletă mai restrânsă limitată la componentele de bază (transport+cazare; cazare; cazare+masă) dacă turistul are garanția practicării unor activități la alegere în proximitate (plimbări în natură, echitație, înot, pescuit ș.a) aspect care "condiționează" de fapt vânzarea cazării. Paleta ofertei poate fi amplificată în mod corespunzător (cazare+demipensiune; cazare+pensiune completă, transport ș.a.) atunci când efectul de atractivitate al componentelor auxiliare (diverse forme de agrement, balneoterapie, calitatea peisajului ș.a.) este cert, ușor de generat și se concretizează în conturarea unui flux turistic bine definit sub aspect cantitativ, compus dintr-o clientelă relativ fidelă. În toate cazurile trebuie prevăzute servicii publice comerciale, administrative, de asistență medicală etc. Nu este însă suficientă proiectarea și construirea acestor produse. Ele trebuie să fie integrate într-un ansamblu suficient de larg pentru a putea atrage un număr cât mai mare de turiști. Această necesitate se impune cu atât mai mult cu cât, adeseori, cererea turiștilor poate fi imprecis conturată. În această situație doar existența unei game de produse poate garanta stabilirea unor relații comerciale între turist și produsul turistic oferit. Produsul turistic, la fel ca și produsul industrial, comercial sau de altă natură, nu are forță comercială dacă nu satisface cel puțin una dintre următoarele cerințe:

– imagine de marcă

– raport optim calitate-preț

– unicitate pe piață

– asigurarea unei game largi de elemente turistice

Fără îndoială, așezările rurale care să ofere produse unice pe piață sunt mai puțin numeroase. Ele sunt reprezentate prin depozitarele unor valori reprezentative ale patrimoniului național, precum mănăstirile din nordul Moldovei și Subcarpații Olteniei, bisericile și porțile, definitorii pentru civilizația lemnului din satele maramureșene, gospodăriile fortificate din sudul Transilvaniei, centrele tradiționale de olărit, de prelucrare a fibrelor textile etc. În așezările privilegiate din acest punct de vedere există practic suficiente atuuri care să permită afirmarea unui sistem de prestații turistice care să garanteze calitatea unor servicii de marcă care să se impună inclusiv prin vehicularea unor coduri emblematice în circuitul turistic intern și chiar internațional.

Evident că afirmarea și păstrarea unei imagini de marcă a prestației turistice necesită existența unui raport optim între natura ofertei calitatea serviciilor și prețul perceput, raport care trebuie protejat de abuzurile financiare și de neglijențele profesionale. Pe de altă parte, posibilitățile de înscriere a așezărilor rurale în circuitul turistic sunt practic nelimitate, având în vedere varietatea multiformă a spațiului rural. Referindu-ne la spațiul rural românesc acesta permite elaborarea unei game extrem de diverse de produse turistice, în concordanță cu resursele specifice și localizarea teritorială. Pot fi avute în vedere amenajarea turistică a satelor situate de-a lungul principalelor axe de pasaj dintre regiunile turistice consacrate (litoralul, Valea Prahovei, Valea Oltului, Bucovina, Maramureșul etc.), a satelor de altitudine, ca puncte de sprijin pentru turismul montan, a celor specializate pe anumite tipuri de activități agricole (viticole, pomicole, legumicole, pastorale etc.) ca puncte de practicare a agroturismului ș.a.

Gama variată a ofertei constituie un avantaj major al turismului românesc, implicit a celui rural. Dincolo de hotelurile cu grad de confort mediu sau ridicat, specifice orașelor și stațiunilor turistice, spațiul rural oferă o infinitate de posibilități profitabile: pensiunile, campingurile și găzduirea în gospodăriile țărănești pot suține o gamă largă de activități precum plimbări pedestre, turism cultural, turism fluvial, pescuit, vânătoare, echitație, sporturi de iarnă, cicloturism etc.

Această caracteristică are și o semnificație aparte din punct de vedere comercial. Astfel, poate să existe concurență între două produse turistice de aceeași natură însă ea dispare între produsele de natură diferită din moment ce ele sunt destinate unor clientele diferite. Practic, nu există concurență între turismul hotelier și cel de camping, între motel și gospodăria țărănească cu spații de primire amenajate , între pescuit și cicloturism, între vizitarea muzeelor și sporturile nautice etc. Prin urmare, trebuie adaptată fiecare gamă de produse la specificul fiecărei piețe.

Gama optimă este un ansamblu de produse turistice destinate unor clientele, pe cât posibil mai variate, incluzând deopotrivă pe cele înstărite și pe cele mai sărace, “teribiliști” și sedentari, tineri și vârstnici, familiști și nefamiliști etc. Propunând game de servicii cât mai extinse se creează opțiuni justificate pentru cucerirea de noi piețe. Fiecare tip de așezare rurală oferă posibilități particulare și ridică în consecință probleme specifice. De aceea, produsul turistic oferit trebuie elaborat tocmai în funcție de prezența diferitelor componente în raport cu caracterul individualizat al așezării.

3.Turismul rural in Delta Dunarii Zona Caraorman!

Un paradis natural se intinde la varsarea Dunarii in Marea Neagra, acolo unde fluviul isi incheie lunga calatorie de 2860 km (1788 de mile) de la izvorul sau din Muntii Padurea Neagra din Germania. Secole de-a randul, suprafata Deltei s-a extins datorita malului adus de fluviu, formandu-se astfel o retea de canale, de lacuri, de insule acoperite cu stuf, de paduri tropicale, de pasuni si de dune de nisip care acum acopera o suprafata de aproape 5640 km2 (2200 de mile patrate). Acest incredibil taram al apelor adaposteste peste trei sute de specii de pasari si nenumarate specii de pesti, de la sturioni la crapi si bibani, in timp ce varietatea de 1150 de specii de plante cuprinde de la liane impletite pe trunchiurile copacilor in padurile de stejar pana la nuferi. Nu e deci de mirare ca UNESCO a desemnat Delta Dunarii ca fiind o "Rezervatie a Biosferei".

Timp de cinci mii de ani, o mica comunitate a trait in deplina armonie cu extraordinarul ecosistem al Deltei, castigandu-si existenta din pescuit, cresterea animalelor si din recoltarea stufului. Satele, unde singurele cai de acces sunt canalele care le strabat, par a fi neatinse de trecerea timpului. Ca vizitator, puteti explora cu barca acest uimitor refugiu natural de o liniste si un calm depline, aceasta experienta facandu-va sa va imaginati ca ati patruns intr-adevar in paginile unui reportaj din revista National Geographic. Punctul de plecare pentru o aventura in Delta este de obicei Tulcea, un oras aproape la fel de vechi ca si Roma, situat in apropiere de locul unde Dunarea se desparte in cele trei brate principale, deci unde incepe lunca. In Tulcea veti gasi hoteluri moderne si muzee de Stiinte naturale ale Deltei. Orasul se afla la o distanta de 71 km (45 de mile) de Sulina, o asezare aproape la fel de veche, aflata la celalalt capat al bratului Sulina. Intre aceste doua puncte se pot face croaziere, in timpul carora turistii pot admira, de pe confortabilele punti ale vaporaselor, flora, fauna si satele Deltei. Optsprezece rezervatii protejate si zone "tampon" sunt raspandite pe tot cuprinsul Deltei si puteti ajunge la ele strabatand canale inguste, trecand pe langa plauri acoperiti cu stuf si pe langa paduri, prin locurile in care pelicanii si cormoranii se aduna ca sa prinda peste. Daca doriti sa explorati acest tinut salbatic in liniste, inchiriati o barca cu vasle si plimbati-va pe canalele cele mai mici. In acest scop, veti avea nevoie de un permis eliberat de rezervatia Biosferei

Daca va opriti intr-un sat de pe malul apei, veti descoperi pescarii gatindu-si propria versiune a borsului rusesc la foc in aer liber. Cei care au gusturi mai rafinate pot incerca heringul de Dunare, crochete de morun sau nisetru prajit, care pot fi insotite de savuroasele vinuri locale Aligote, Muscat sau Merlot, in restaurantele din Tulcea sau Sulina. Acest tinut salbatic al apelor va face sa descoperiti multe lucruri uimitoare. O excursie in Delta va ramane o amintire de neuitat din toate punctele de vedere Numele Caraorman vine din limba turca si inseamna Padurea Neagra.Satul se intinde pe o lungime de 3.5km si aproximativ 500 m latime ,fiind situate pe grindul Caraorman,intre bratul Sulina si Sfantul Gheorghe.Populatia satului,oameni gospodari si ospiatlieri,este compusa din 80% romani,10% lipoveni si 10% ucrainieni,iar indeletnicirea de baza o reprezinta pescuitul.

Caraormanul este un sat "aerisit", cu gradini mari si gospodari instarite. Specific satului din Caraorman ,sunt casele cu acoperisul din stuff,care au un farmec rustic aparte,in Delta Dunarii stuful este foarte utilizat ca material de constructii pentru acoperisuri.

Fig.nr.1

Pe un teren nisipos de origine marina s-a dezvoltat o padure de stejari, al carei nume Caraorman inseamna in etimologia turca Padurea Neagra.Stejarii vechi, cu ramuri impunatoare si vegetatia bogata fac o umbra atat de deasa incat exista locuri foarte intunecoase de aici si numele acestei paduri.

Fig.nr.2

Pe teritoriul Deltei Dunarii exista mai multe centre de colectare a pestelui, numite cherhanale. In general acestea sunt construite din materiale autohtone, acoperisul din stuf asigura o buna izolatie termica, mai ales in perioadele de vara cand temperaturile ridicate pot determina alterarea pestelui. In camerele frigorifice de depozitare a pestelui racirea se realizeaza cu ajutorul ghetii transportate de la Tulcea. La

Caraorman este un sat de pescari, care isi intind plasele de pescuit in lacurile si canelele din jurul satului. In ultimii ani pescarii din Caraorman prefera sa pescuiasca in locurile din est, datorita prezentei cherhanalei in aceasta zona. Lacurile din partea de vest chiar daca dispun de bogate resurse piscicole nu sunt atat de cautate, deoarece accesul in aceste zone este mai greu: pentru un traseu direct trebuie strabatute dunele de nisip.

Fig.nr.3

3.1.Turismul rural in zona Caraorman

In Caraorman ,turismul rural poate fi realizat si practicat sub mai multe aspecte:Turismul de cunastere este realizat de turisti pentru a vizita imprejurimile zonei si cu scopul de a acumula cat mai multe informatii despre punctele de interes ale Caraormanului.Cei care vin in aceasta zona doar pentru a se relaxa,putand inchiria diferite barci,cu scopul de a se destined si de a respire un aer mai curat decat cel din marile aglomerari urbane, practica turismul de odihna. Pe de alta parte,amatorii de vanatoare si pescuit se opresc la turimul sportiv iar cei ce vor sa cunoasca monumentele naturale ale acestuia,pot face zboruri de agreement deasupara Caraormanului.

3.2.Pensiunea Grindul Verde

Prezenatre genearala

Pe grindul Caraormanului exista pensiunea Grndul Verde(de 2 margarete) Ea a fosi infiintata in anul 1999 si este situata in mijlocul Deltei Dunarii intre bratele Sulina si Sf.Gheorghe pe grindul Caraorman, in imediata apropiere a padurii Caraorman (rezervatie naturala a biosferei) si a dunelor de nisip. La rindul sau, grindul Caraorman e inconjurat de o multime de lacuri, canale, mlastini si ostroave, habitate traditionale pentru zeci de specii de pasarii, animale si pesti. Este un excelent punct de plecare spre diverse destinatii din Delta sau de pe tarmul Marii Negre.

Detaliile despre serviciile oferite sunt urmatoarele: Cazarea se face intr-o casa cu etaj, in dormitoare cu doua sau trei paturi dotate cu saltele relaxa. Pensiunea dispune de bai (cu apa calda, grup sanitar, etc), cite una la doua dormitoare. Bucataria se bazeaza, in general, pe retete specifice zonei, din carne, peste, vanat, moluste, crustacee cit si pe retete traditionale romanesti. Meniurile se stabilesc in functie de sugestiile turistilor. Sunt folosite produse de pe piata locala, proaspete, ne tratate chimic. Oaspetii acestei pensiuni sunt membrii familiei Moga,fiecare avand sarcini precise si anume sotii se ocupa de cazare,asigurarea meselor zilnice ale clientilor si cuartenia zilnica,in timp ce fiul familiei in varsta de 25 ani este ghidul local al pensiunii,fiind si pregatit in acest domeniu.

Facilitati:

grup sanitar propriu,apa calda non-stop;pentru produsele culinare oferite se foloseste materie prima de o calitate deosebita iar meniul zilei este stabilit de comun accord cu turistii. Se organizeaza excursii cu barca cu motor in complexul de lacuri Gorgova-Isacova cu un cunoscator al Deltei Dunarii ,vorbitor de limba engleza,franceza si rusa.In iazul propriu se poate practica pesuitul sportiv iar la un foc de tabara se pot depana amintiri.

Ca servicii optionale amintim: Partide de pescuit, fotosafarii, birdwatching, excursii in imprejurimi, cu carute trase de cai, salupe, barci cu motor sau la rame. De asemenea, se pot organiza, la cererea clientilor, microcircuite personalizate pe durata unui week-end, a cinci zile, a unei saptamini, etc. Aceste circuite vor include cele mai pitoresti locuri din Delta Dunarii si vor avea ca scop observarea florei si faunei, a culturii si traditiilor locului, a modului de viata al pescarilor. Pretul tuturor acestor activitatii este negociabil, in functie de marimea grupului, durata deplasarii, mijlocul de transport ales. Pentru partidele de pescuit se ofera momeli (gratuit ) si se obtin permise de pescuit (la cerere). Pentru toate aceste activitati se ofera optional serviciul specializat de ghid. La cerere se organizeaza seri festive

Pentru o sedere de peste trei zile, pentru grupuri mai mari de 6 persoane (inclusiv), se organizeaza gratuit doua excursii cu urmatoarele destinatii, optionale:

padurea Caraorman, padure de tip mediteranean – Stejarul Ingenunchiat, cel mai mare si cel mai batrin din Delta Dunarii (400 de ani, 4.8 m circumferinta;

dunele de nisip;

cherhanaua Caraorman.

Toate acestea “ traduse “ in termeni de marketing reprezinta politica de promovare a pensiunii si a serviciilor acesteia.

4.Organizarea unui sejur in zona Caraorman

Intai de toate va prezentam invitatia facuta de gazdele pensiunii Grindul Verde :

“ Gazdele pensiunii Grindul Verde va invita cu o deosebita placere sa va petreceti un sejur de neuitat in aceasta”imparatie”a apelor,unde puteti intalni cele mai neasteptate locuri si cei mai ospitalieri si mai amabili oameni.Usile pensiunii va sunt larg deschise,iar domnul Moga Marin si sotia va stau oricand la dispozitie.

Nu ezitati san e contactati si sa veniti la minunata noastra pensiune,si va promitem ca nu veti regreta.”

Programul de 4 zile presupune vizitarea unor obiective,iar ca mijloc de transport vom apela la autocar.

Etapele sejurului:

Ziua a I-a

Familia Popescu, formata din sotii Popescu Ion si Steliana si copii Mariana si Iulian, in calitate de turisti se cazeaza pe data de 18.03.2009 la orele 11 la pensiunea Grindul Verde din Caraorman,familiarizandu-se cu gazdele care le vor prezenta oferta pensiunii. Tursistii vor alege doua camere cu cate doua paturi si vor solicita serviciul de demipensiune care consta in mic dejun si cina. Acestia vor beneficia gratuit de serviciile ghidului care le va pregatii atat lor cat si celorlalti turisti aflati in pensiune un program turistic special. Pana la orele 20:30 cand vor servi cina familia Popescu va face cunostinta cu satul Caraorman intr-un trenulet tras de 6 cai, acompaniati de ghidul turistic si de alti turisti, pentru a afla cat mai multe despre istoria satului si despre principalele atractii ale acestuia:casele cu acoperisuri din stuf,biserica si chearhanaua unde se colecteaza pestele.

Fig.nr.4 Fig.nr.5 Fig.nr.6

Ziua a II-a

La ora 08:00 familaia Popescu ia micul dejun, la ora 10:00 li se prezinta programul intocmit de ghid pentru petrecerea timpului ,program care consta intr-o plimbare cu o barca cu motor pe grindul Caraorman, unde se afla cel mai mare si batran stejar din Delta Dunarii numit “Stejarul Ingenuncheat”-mare atractia naturala.

Fig.nr.7

Seara la orele 20:30 acestia au parte de un meniu special, cu specific pescaresc.

Ziua a III-a

Iau micul dejun dupa ora 08:00,dupa care vor merge la pescuit unde isi vor inchiria undite,iar la ora 17:00 vor realize un tur cu barca cu motor in jurul Caraormanului. In jurul orelor 21:00 vor participa la un foc de tabara realizat de gazde.

Ziua a IV-a

Turistii servesc micul dejun la ora stabilita,Fiind ultima zi de sedere familia Popescu va avea un program liber pana la orele 14:00 cand vor parasi pensiunea.Inainte de a pleca familia Popecu se declara multumita de serviciile de care au beneficiat si multumesc gazdelor pentru amabilitatea de care au dat dovada,gazdele la randul lor ureaza turistilor ramas bun,sperand ca viitorul concediu sa-l pertreaca tot la pensiunea lor. Invitatia facuta de gazdele pensiunii Grindul Verde suna cam asa:

5.Concluzii si propuneri

In cadrul turismului rural din Delta Dunarii in general si in satul Caraorman in special se disting cateva tendinte si anume:

Numarul de turisti care doresc sa-si satisfaca hobby-urile si interesele lor speciale bazate pe natura este din ce in ce mai mare;

Turistii devin din ce in ce mai experimentati si sofisticati si asteapta atractii de buna calitate,utilitati si servicii pe masura/preturi adecvate calitatii in calatoriile lor;

Odata cu integrarea Romaniei in Uniunea Europeana,calatoriile de afaceri sau pentru congrese ,conferinte reuniuni etc,continua sa se dezvolte aducand beneficii tot mai mari organizatorilor;

Turismul utilizeaza intr-o masura tot mai mare,tehnologia moderna in servicii de rezervare sau de marketing:in ultima perioada Internet-ul devenind un mijloc tot mai important de informare si de marketing.

Analizand toate aceste lucruri putem contura cateva propuneri privind turismul rural al paradisului numit Delta Dunarii.

Intensificarea actiunilor de promovare a produsului turistic oferit,folosind din ce in ce mai mult mijloace moderne de promovare precum internetul;

Politica mediului sa fie directionata spre dezvoltarea cunostintelor ecologice,pastrarea curata a mediului inconjurator;

Ridicarea nivelului de calitate a serviciilor oferite turistilor,prin imbinarea utilului cu placutul,servicii de agreement ,concursuri distractive cu premii simbolice legate si de traditai locului si altele;

Refacerea retelei de drumuri care permit accesul spre diferite zone turistice;

Corelarea justa a raportului Pret-Calitate la serviciile oferite turistului;

BIBLIOGRAFIE

@ ISTRATE IOAN,TURISMUL-UN FENOMEN IN MISCARE,EDITURA SPORT-TURISM,BUCURESTI,1988 @

@ SERVICIILE IN TURISM-ALIMENTATIE PUBLICA – RADU NICOLESCU,EDITURA .SPORT-TURISM, BUCURESTI ,1998 @

@ HTTP://WWW.CARAORMAN./VACANTA.RO