Turismul Rural al Republicii Moldova

Actualitatea temei.

Serviciile turistice și în general turismul s-au dovedit a fi o bună alternativă de diversificare economică pentru multe state, în special pentru cele slab dezvolate. Multe dintre acestea suferă din cauza producției interne de proastă calitate și a accesului limitat la materiile prime și tehnologiile avansate, turismul aducînd un element de stabilitate. Turismul aparține sectorului terțiar care actualmente reprezintă cea mai importantă și energetică componentă a economiei mondiale. Industria serviciilor turistice este într-o permanentă diversificare datorită apariției noilor forme de turism ca turismul de afaceri, turismul balnear, turismul ecologic. Turismul rural și altele.

În lucrarea dată se acorda atenție asupra serviciilor din turismul rural al Republicii Moldova, formă de turism care a capătat un interes sporit începînd cu anii 50-60 ai secolului trecut ca o reacție împotriva stresului și surmenajului cotidian.

Este recunoscut faptul ca serviciile turistice reprezintă o importantă sursă de venit precum și de faptul că Republica Moldova dispune de un bogat și variat cadru natural, de numeroase resurse turistice primare și secundare amplasate în mediul rural, serviciilor turistice rurale îi revin un rol important în dezvoltarea economico-socială a regiunilor rurale, dezavantajate din punct de vedere economic.

Toate cele menționate reprezintă în ansamblu actualitatea temei investigate.

Scopul tezei de curs. Scopul cercetării constă în fundamentarea strategiilor de dezvoltare a serviciilor turistice, prin valorificarea eficientă a resurselor disponibile și oportunităților existente, urmărindu-se crearea unei noi afaceri în spațiul rural. Realizarea acestui scop a condiționat conturarea următoarelor sarcini ale cercetării științifice care sunt subordonate scopului primar și sunt formulate prin următoarele obiective:

Obiectivele tezei de curs. Reieșind din scopul propus în teză, au fost formulate următoarele obiective:

Analiza modalităților de clasificare a serviciilor și importanța lor în sectorul turistic

Rolul serviciilor turistice de bază și suplimentare în practicarea businessului turistic;

Impactul și analiza particularităților prestării serviciilor in turism;

analiza conținutului și structura serviciilor din practica businessului turistic în Republica Moldova

Impactul și analiza serviciilor pensiunii turistice hanul lui hangan pentru atragerea potențialilor consumatori în mediul rural;

identificarea potențialului rural moldovenesc care se prestează dezvoltării turismului de acest gen;

determinarea gradului în care populația Republicii Moldova necesită servicii de calitate în domeniul turismului rural.

Nivelul de cercetare științifică a tezei de curs. Până în prezent la acest capitol s-a lucrat destul de insistent, însă în comparație cu alte țări din Europa, Republica Moldova mai are de lucrat. O cercetare amănunțită în modalitatea de lansare a unei afaceri în turismul rural până în prezent nu s-a făcut. Studierea lansării afacerii în mediul rural se află în atenția puținilor cercetători din domeniul rural. Putem însă menționa că în Republica Moldova adică la edituri apar lucrări în care se fac încercări în această direcție. Aici putem menționa lucrările următorilor autori:Nicodim Liliana, Puiu Nistoreanu, Vasile Dragoș Miron V., Miron M., Rusu C., Popescu D., Nicolescu R.. În lucrarea „Managementul turismului rural în Republica Moldova: probleme, realități și perspective” scrisă de Glăvan Vasile, Platon Nicolae, Rusu Valeriu se analizează obiectivele implementării strategiei de turism în mediul rural, strategia de dezvoltare a agrementului în mediul rural.

O altă autoare a problemei date esteLupu Nicolae care în lucrarea „Strategii de concentrare a întreprinderilor de turism” propune unele strategii corespunzătoare pentru dezvoltarea turismului. Date referitoare la tema turismului rural și durabil întâlnim și în lucrarea „Managementul resurselor turistice din Republica Moldova” scrisă de Miron Viorel și Tomiță Petru, ei aici au definit căile de eficientizare a instrumentelor manageriale în zonele turistice. După cum observăm surse referitoare la tema dată sunt numeroase și conțin informații diverse, astfel unele informații atestăm și în lucrarea „Ecoturism” scrisă de Bran Florina, Simon Tamara și Nistoreanu Puiu unde studiază principiile dezvoltării durabile. Ioncică Maria, Petrescu Eva-Cristina, Popescu Deliane în lucrarea “Strategii de dezvoltare a sectorului terțiar” oferă niște surse informative destul de interesante despre subiectul dat.

Ca rezultat al muncii multor autori, au apărut un șir de lucrări ce pot fi utilizate pentru o analiză mult mai eficientă a temei date.

Însemnătatea teoretică și practică a tezei de curs. Importanța practică a studiului rezidă din noutatea științifică a investigației efectuate. Rezultatele cercetării pot fi utilizate la desfășurarea unor proiecte de utilizare, la diverse conferințe, sesiuni cu caracter turistic. De asemenea, materialul tezei poate fi util și unui număr mare de cititori preocupați de studierea dezvoltării turismului rural și anume lansării unei afaceri în mediul rural care contribui în dezvoltarea economică a țării. Din punct de vedere teoretic, rezultatele cercetărilor efectuate în lucrare pot fi folosite pentru perfecționarea, amenajarea și echiparea pensiunilor turistice din Republica Moldova.

Lucrarea prezintă interes deosebit prin identificarea unor modalități de cooperare cu organizațiile internaționale din domeniul valorificării turismului rural în Moldova; elaborarea strategiei de promovare a turismului rural moldovenesc pe piața Uniunii Europene și la avantajarea imaginii Moldovei pe arena internațională.

Metode și metodologii a tezei de curs. Ca metodologii și metode de studiu în teză am folosit următoarele:

Metoda inductivă – pe baza mai multor fapte am ajuns la o anumită concluzie;

Metoda analizei – analiza posibilității de lansare a unei afaceri pe teritoriul Republicii Moldova, în special în regiunea Orheiului.

Metoda documentației bibliografice –analiza revistelor, cărților, harților vechi;

Metoda problematico-cronologica, colectarea și studierea documentelor;

Metoda observației – am subliniat zonele care au un potențial turistic înalt;

Metoda sintezei – diverse comparații, comentarii, descrieri.

Structura și conținutul lucrării de curs. Teza este constituită din:

introducere;

cuprins;

3 capitole divizate în 3 subcapitole;

concluzie;

bibliografie;

anexe.

CAPITOLUL I CARACTERISTICA PRINCIPALELOR GRUPE DE SERVICII TURISTICE ȘI ANALIZA PARTICULARITĂȚILE LOR

I.1. Analiza modalităților de clasificare a serviciilor și importanța lor în sectorul turistic

Complexe,dinamice,relativ ample dar extrem de eterogene,serviciile turistice prezintă in general o serie de elemente comune care pot influența deseori in mod determinant modul lor de utilizare finală. Tocmai din acest motiv in literatura de specialitate se intîlnește o paletă destul de bogată în ceea ce privește clasificarea serviciilor turistice.[4, p.35-40]

Analizate din punct de vedere cronologic după evoluția lor de-a lungul timpului, se poate aprecia că primele clasificări din sectorul serviciilor turistice se caracterizau prin simplitate si conciziune, luîndu-se in considerare mai ales natura și caracteristicile serviciilor. În timp, datorită dinamismului și mai ales a creșterii gradului de complexitate a acestui domeniu de activitate, clasificările au devenit mai eleborate și mai consistente în informații.

Tipologia a serviciilor turistice prin luarea in considerare a celor mai relevante criterii:

În funcție de structura produselor turistice oferite, clasificarea succintă a serviciilor turistice se prezintă astfel:

A. Servicii turistice specifice, care includ:

Servicii de bază, care la rindul lor se pot clasifica în:

Servicii de transport;

Servicii de cazare;

Servicii de alimentație;

Servicii complementare;

Servicii cu caracter special (tratamente balneo-medicale, turismul de afaceri și congrese, turismul de vînătoare și pescuit).

B. Servicii turistice nespecifice, includ serviciile cu caracter general, la care pot

apela în diferite împrejurări și turiștii (de ex.: frizerii, cosmetică, transport urban, poștă-telecomunicații, spectacole cultural-sportive etc., neincluse in programele turistice – aranjamente perfectate).

Această clasificare a serviciilor turistice, în care ponderea importantă o dețin serviciile turistice de bază si complementare, deși este cea mai răspîndită, impune unele precizări, în sensul că, în funcție de anumite condiții speciale și de conținutul formelor de turism practicate etc., diferite servicii de bază pot deveni servicii complementare se pot tranforma sau se identifică tot mai mult cu serviciile de bază.

De exemplu, serviciile de transport care se încadrează in categoria serviciilor de bază, pentru turiștii automobiliști cu mijloace de transport proprii, aceleași servicii nu mai sunt incluse în aranjamente practicate de agențiile de turism. Mai mult dacă aceștia dispun de o rulotă (sau cort), însăși serviciile de cazare nu mai sunt de bază, turiștii apelînd fie la solicitarea unor spații de campare, fie la locurile rezervate in campinguri sau in parcajele special amenajate .

În aceeași ordine dfe idei, chiar și o parte din serviciile de alimentație se pot transforma în servicii complementare, în cazul aranjamentelor care includ numai micul dejun in cadrul tarifului unitații de cazare.

Din punctul de vedere al gradului de urgență în care se manifestă cererea populației, întilnim:

Necesitați mai puțin urgente de servicii turistice, a căror satisfacere poate fi

amînată in timp. Cînd acestea pot fi substituite cu alte forme de petrecere a timpului liber – nunți, petreceri etc. – sau cu necesitați sau urgențe pentru diferite mărfuri sau alte servicii.

Necesitați urgente de servicii turistice care nu admit nici o alternativă de amînare a satisfacerii lor, cum sunt de exemplu:

a) cele dictate de limitele (perioadele) de timp în care pot fi efectuate concediile

și vacanțele școlare;

b) cele dictate de peroadele limită de timp în care pot fi practicare anumite forme de turism, care depind de o sezonalitate acută a mișcarii turistice și anumite perioade ale anului calendaristic (vara la mare,iarna la munte etc.);

c) cele dictate de date calendaristice precise ale unor manifestări turistice (participarea la festivaluri, congrese, competiții sportive, sărbători religioase, sesiuni științifice, întîlniri de afaceri etc.);

d) cele dictate de motive de ingrijorare a sănătații (programarea pentru tratamente balneo-climaterice etc.);

3. După momentul în care se manifestă cererea și respectiv de momentul în care se realizează comercializarea sau consumarea serviciilor turistice se disting:

A. Cererea fermă de servicii – manifestată anterior calătoriei turistice. În acest caz , este vorba de cererea manifestată in loc„alitatea, în momentul perfectarii unui aranjament oferit de agenția de turism aleasă de solicitantul de servicii. Cererea fermă de servicii formulată și manifestată anticipat, fiind specifică pentru formele de turism organizat sau semiorganizat.

B. Cererea spontană de servicii – se manifestă de obicei în momentul cînd turistul ajunge la destinația călătoriei sale, ia contact cu ofertele de servicii din localitatea (stațiunea, zona etc.) vizitată.

Este caracteristica pentru toate formele de turism pe cont propriu, unde turiștii solicită serviciile necesare fie direct de la prestatori, fie de la organizatorii locali de turism, care mijlocesc asemenea servicii. De asemenea, se poate manifesta și in cadrul turismului organizat sau semiorganizat, cînd turistul solicită unele servicii care nu au fost prevazute in aranjamentele perfectate (mai ales unele servicii de recreere) în funcție de preferințe sau disponibilitațile lor financiare.

4. În funcție de modalitățile de plată și al momentului cînd are loc realizarea lor serviciile turistice se clasifică în:

A. Servicii cu plată, care la rîndul lor se împart în:

a) Servicii achitate anticipat. Sunt sprecifice serviciilor de bază și complementare nincluse in tariful global de contact (aranjament) pentru turiștii organizați și semiorganizați sau abonamente pentru folosirea unor facilitați de bază materială (piscină, telecabină etc. ) procurate de turiști fie de la ărestatorii de servicii direct, fie la agenția la care au perfectat aranjmentul;

b) Servicii achitate in momentul consumației – cazare, alimentație, transport, agrement etc.;

c) Servicii achitate ulterior consumației- practicat mai ales prin plata pe baza carților de credit;

d) Servicii cu plata in rate- pentru clientela de încredere dar cu surse financiare modeste. Înbină plata anticipată cu plata ulterioară.

B. Servicii aparent gratuite, îmbracă două forme:

a) prestate de unele firme turistice pentru atragerea sau menținerea unui cerc constant stabil de clientelă (de ex. Oferirea cocktai-urilor gratuite la sosirea unor grupuri sau clienți conoscuți, gratuitați pentru parcare, transportul bagajelor etc.). De obicei costul acestora se recuperează din tarifele practicate.

b) prestate pentru sporirea gradului de atractivitatea unor stațiuni sai obiective turistice (de exemplu serviciile de informare turistică a birourilor de cazare, ale comitetelor de inițiativă etc.). Costul lor se acoperă din cotizațiile unităților turistice din stațiunea respectivă.

Importanța acestei clasificări rezidă din condițiile specifice activitații turistice, urmarind delimitatrea decalajului în timp și spațiu dintre cererea turistică fermă, care in cadrul turismului orgainizat comportă achitarea totală sau parțială a tarifelor percepute pentru contacte (aranjamente) perfectate, consumul propriu-zis urmînd să se realizeze ulterior, la destinația convenită.

5. Luînd in considerare caracteristicile cererii, prestațiile de servicii turistice se mai pot clasifica în:

A. Serviciile pentru turismul internațional care la rîndul lor pot fi:

a) prestații turistice externe organizate:

-pentru grupuri de turiști;

-pentru turiști individuali;

b) prestații turistice neorganizate (pentru turiști pe cont propriu);

c) prestații turistice mixte sau semioraganizate.

B. Serviciciile pentruactivitațile de turism intern, îmbrăcînd forma:

a) serviciile programate, organizate pentru turiștii locali (în grupuri sau individual):

– excursii interne;

– excursii peste hotare;

– servicii de odihnă și tratament;

b) serviciile independente (care sunt solicitate spontan sau ocazional pentru cazare, alimentație, agrement etc.).

6. Din punctul de vedere al caracterului prestațiilor, mai mulți specialiști grupează serviciile turistice in următoarele categorii:

a) servicii de informare a clientelei turistice;

b) serviciile de intermediere (de închirieri, de rezervări, eliberarea abonamentelor pentru turiști etc.);

c) servicii și activitați turistice cu caracter special (reuniuni, congrese, festivaluri etc.);

d) servicii și activitați turistice cu caracter cultural-educativ;

e) servicii și activitați turistice cu caracter recreativ;

f) servicii și activitați turistice cu caracter sportiv;

g) servicii pentru tratament și cure balneo-medicale;

h) servicii diverse (schimb valutar, asigurări turistice facultative, servicii financiare etc.).

În concluzie putem spune că serviciile turistice se mai pot clasifica după sfera de localizare a prestării lor, după formele de timp practicate și modalitațile angajării prestației, după natura prestatorilor etc. Toate acestea vin să completeze imaginea bogației și varietății posibilităților de clasificare a serviciilor turistice, precum și direcțiile și posibilitațile de dezvolatere și diversificare a acestora.

I.2. Rolul serviciilor turistice de bază și suplimentare în practicarea businessului turistic

Serviciile de bază sunt destinate satisfacerii unor nevoi esențiale pentru șederea turiștilor în afara reședinței permanente și sunt numite așa pentru că au cea mai mare importanță în motivația cererii turistice.

Statutul de servicii de bază este dat și de ponderea pe care acestea o ocupă în structura totală a cheltuielilor de vacanță (serviciile de bază cum ar fi transportul, cazarea și alimentația ocupă cam 80 – 85 % agrementul 10 – 15%, iar serviciile suplimentare 10-15%).

Această pondere diferă pe forme de turism și pe țări. În concepția modernă de turism, agrementul este considerat serviciul turistic de bază.

Seviciile suplimentare contribuie la crearea mărcii unui produs turistic, la alegerea destinației turistice de către consumatorul turistic. Aceste servicii sunt concepute în scopul diversificării produselor turistice pentru a crește gradul de confort, comoditate al vacanțelor.

În condițiile unor servicii de baza comparabile, serviciile suplimentare pot avea rolul principal în alegerea unei anumite unități de cazare, stațiuni turistice. Ele contribuie la creșterea competitivității stațiunilor și unităților, la creșterea încasărilor din turism, iar la cele care se bazează pe valorificarea factorilor naturali, potențează acțiunea acestora. Unele din serviciile suplimentare au o existenta independentă, iar altele se asociază serviciilor de bază.

Se vor enumera caracteristici al serviciilor suplimentare precum:

-Apar în toate momentele vacanței, dar și înainte ca turistul să aleagă o anumită destinație (servicii de informare).

– Cele mai multe servicii suplimentare se efectuează în unități de cazare .

– Gama acestor servicii depinde de nivelul de confort si de forma de turism, relația fiind proporționalitate directă.

– Unele servicii suplimentare depind de locul unde se află situată unitatea de cazare (organizarea de excursii, vânzarea de presă, procurarea de bilete de concerte, închirierea de cărți, televiziune etc.).

– Unele servicii presupun mijlocirea personalului (ex. cel de recepție) iar altele, contactul nemijlocit al acestuia cu clientul (frizerie, cosmetică, curățatul și călcatul hainelor, spălatul și călcatul lenjeriei de corp).

Cele mai numeroase servicii suplimentare sunt comune tuturor unităților de cazare cu același grad de confort indiferent de locul în care se află acestea, dar se întâlnesc în servicii suplimentare specifice unor unități, din cauza comportamentului acestora a formelor de turism practicate și a motivelor principale pentru care turiștii vin în unitatea respectivă.

Serviciile turistice specifice sunt serviciile suplimentare de comunicare (fax, telefax, telefon), de deplasare (închirierea de automobile, asigurarea parcării, procurarea de bilete de călătorii), de secretariat, traducere și închiriere de săli pentru diverse manifestări. Din grupa serviciilor suplimentare fac parte și acele servicii care asigură destinderea, recrearea turistului. Aceste servicii ce caracterizează prin largi posibilități de diversificare. Ele pot suplini uneori lipsa temporală a factorilor naturali.

Tipul de stațiune își pune amprenta asupra solicitării predominante a unor anumite servicii suplimentare de destindere. De exemplu, în cazul stațiunilor balneare, cele mai solicitate servicii sunt cele cu caracter cultural.

Gama cea mai largă de servicii suplimentare de destindere este specifică hotelurilor și stațiunilor cu sejururi mai lungi (de exemplu stațiunile balneo-climaterice și mai puțin orașele.)

Serviciile suplimentare se grupează astfel: [5, p102]

Servicii de informare a turiștilor. Informarea intervine la nivelul agențiilor de turism, al unităților de cazare și a ramurii de turism. Informația se transmite printr-o multitudine de forme pe tot parcursul călătoriei, dar și înainte de efectuarea acesteia. Informația trebuie să aibă caracter obiectiv și să fie rapidă și completă.

Servicii de intermediari (rezervări și închirieri). Dintre acestea fac parte închirierea de autoturisme, rezervarea de locuri pentru mijloacele de transport, pentru manifestările cultural-artistice, de spații de cazare și închirierea de obiecte pentru practicarea diferitelor sporturi sau necesare sporirii confortului, asociindu-se mai mult serviciilor de cazare.

Servicii culturale recreativ-distractive. Avem aici participarea la manifestări folclorice, organizarea unor concursuri pe diferite teme, vizitarea de muzee, case memoriale, expoziții, organizarea de excursii etc.

Servicii cu caracter sportiv. Pentru acestea trebuie să existe personal de specialitate, dotări adecvate și puncte de închiriere a materialelor sportive.

Servicii cu caracter special determinate de natura particulară a unor forme de turism (servicii de secretariat, traducere, dactilografiere pentru oamenii de afaceri); servicii de îngrijire a persoanelor handicapate, a animalelor turiștilor.

Servicii diverse (schimb valutar-banear, de organizare a meselor festive, asigurări, păstrarea bunurilor de valoare, plata ulterioară a prestației turistice, reduceri de tarife etc.)

În concluzie putem spune că serviciile suplimentare pot fi cu plată și gratuite din punct de vedere al relației dintre client și unitate. Pentru ca serviciile suplimentare să poată fi efectuate corespunzător trebuie să existe spații adecvate, instalații specifice, mobilier, diverse echipamente, personal specializat etc.

I.3 Impactul și analiza particularităților prestării serviciilor in turism

Consumul serviciilor turistice presupune derularea, intr-o anumita ordine, a unor tipuri de activitati, atat specifice, cat si nespecifice turismului, in functie de tipul prestației, momentul si locul prestației, forma de turism etc..

În literatura de specialitate, analiza modului în care sunt structurate și clasificate serviciile turistice se realizează din mai multe puncte de vedere (natura serviciilor, modul în care raspund solicitărilor diferitelor categorii comportamentale ale clientelei turistice, aria de localizare a prestației, modalități de plată etc.), dar, pentru simplificare, vom decurge la o delimitare a acestora în raport cu natura prestației si motivația cererii turistice se intalnesc urmatoarele tipuri de servicii: [6, p. 155-156]

1. Servicii turistice specifice, a caror existența și complexitate sunt determinate de esenta fenomenului turistic ca atare. La randul lor, pot fi grupate astfel:

1.1 servicii turistice de organizare si pregatire a consumului turistic (organizarea calatoriilor, consultanta acordata turistilor, promovare, rezervarea serviciilor etc.);

1.2 servicii de baza, referitoare la activități care reprezintă motivația de bază a calătoriei. În această categorie sunt incluse urmatoarele tipuri de servicii:

1.2.1serviciul de cazare, vizează, prin conținutul său, crearea condițiilor și a confortului necesar adapostirii și odihnei călătorului și inglobează ansamblul activităților desfașurate in spațiul de cazare.

Fiind alcătuit, la randul său, dintr-un grup de prestații oferite turistului pe timpul sejurului, in unitatile de cazare, serviciul de cazare se prezintă ca o activitate complexă, a carei dezvoltare și calitate depinde de cel putin doi factori:

– baza tehnico-materială adecvată (hoteluri, moteluri, hanuri, cabane, popasuri etc.), cu dotari corespunzatoare, astfel incat să poata fi asigurate turiștilor condițiile optime de cazare;

– un personal calificat, de dimensiuni corespunzatoare, care-și desfașoară munca în conditii optime de organizare.

Existența unei minime neconcordanțe între acești factori poate influența in mod negativ calitatea prestației turistice și, de aici, nivelul rezultatelor activității turistice.

Activitatea turistică și serviciile de cazare se află în legături strînse de interdependență. Pe de o parte, industria turistică se dezvoltă ca o consecință a circulației turistice, pe de alta parte, dezvoltarea turismului este conditionată de existenta unor spații de cazare echipate conform standardelor de exigență respective.

Serviciul de cazare, pe langă cazarea propriu-zisă, este completat de o serie de prestații suplimentare (alimentație, activitati de informare, comerciale etc.), intre care există relații de interferență și care sunt dezvoltate în funcție de specificul fiecărei unități de cazare.

Cazarea constituie, însă, principala funcție îndeplinită de unitatea de cazare, obiectivul său principal fiind asigurarea condițiilor de odihnă si igienă ale turistului, prin intermediul unui echipament corespunzator.

1.2.2 Serviciul de alimentație determină, la rîndul său, calitatea prestației

turistice in ansamblul ei, influențează atat conținutul, cat si atractivitatea ofertei turistice și are implicații directe asupra modului de orientare a fluxurilor turistice.

Alimentația publică intrunește anumite trăsături specifice și raspunde unor cerințe tipice, dintre care amintim: [7, p.79]

necesitatea prezenței in orice moment-cheie al consumului turistic, astfel incît să permită asigurarea procurării hranei de către turist, răspunzînd cerinței de satisfacere a nevoii cotidiene de hrană;

necesitatea prezenței unei tipologii largi de unități de alimentație publică, prin care să se poată satisface o paleta largă de trebuințe, atat de bază (hrana), cît și de divertisment;

in cazul turismului balneo-medical, serviciul de alimentație publică indeplinește un rol suplimentar, anume acela de a contribui, in mod direct, la reușita tratamentului, prin asigurarea unui regim de hrană adecvat;

necesitatea asigurarii unui mod de hrană adecvat, atît pentru turiștii autohtoni, cît și pentru turiștii străini, conform specificului anumitor țări sau zone geografice.

Constituindu-se intr-o componenta de importanță majoră a ofertei turistice, serviciul de alimentație publică este supus unui proces continuu de perfecționare si modernizare (de exemplu, din punct de vedere al modernizarii structurii rețelei, se remarca tendinta de creare a unor unitati cu funcții complexe, precum si a unor noi tipuri de unitați, mai bine adaptate specificului unor segmente de clienți) și, în acelasi timp, de diversificare, prin oferirea unor prestații cu caracter complementar.

1.2.3 Serviciul de transport turistic are un rol determinant în creșterea calității prestației turistice, deoarece, prin intermediul sau, este asigurat accesul turiștilor in zonele de interes turistic, intalnirea cererii cu oferta turistica și, prin aceasta, transformarea lor din stare potențială, intr-una efectivă.

Deoarece timpul total de vacanță al unui turist poate fi considerat, dintr-un anumit punct de vedere, că este compus din două elemente și anume, timp de transport și timp de sejur, rezultă necesitatea asigurarii unui transport rapid, care să permită reducerea timpului de deplasare, atît între punctele-cheie ale itinerariilor turistice, cît și la nivelul unei stațiuni sau localități.

2.Servicii turistice nespecifice, asigurate de către diferite unitati prestatoare de servicii, de care turiștii beneficiază în anumite imprejurări: transport in comun, gospodărie comunală, reparații și intreținere, telecomunicații, servicii de igienă si infrumusețare etc., care, in mod indirect, contribuie la satisfacerea nevoilor turiștilor.

În concluzie putem spune că datorită ponderii ridicate a costurilor serviciilor de transport în tarifele pentru un aranjament turistic, este necesar sa se realizeze o optimizare a transportului, atît prin utilizarea rațională a mijloacelor de transport, cît și prin combinarea eficientă a formelor tipice de transport: rutier, feroviar, aerian, naval. În urma celor prezentate mai sus, putem spune ca rolul acestor patru tipuri de servicii de bază nu este intotdeauna acelasi, uneori chiar, unul dintre ele putînd lipsi intr-o prestație turistică, dar, pentru a satisface motivația turistică, firmele prestatoare ale acestor servicii trebuie să coopereze între ele, astfel incît să asigure turistului satisfacție deplină.

CAPITOLUL II ANALIZA CONȚINUTULUI ȘI STRUCTURA SERVICIILOR DIN PRACTICA BUSINESSULUI TURISTIC ÎN REPUBLICA MOLDOVA

II.1. Analiza potențialului serviciilor de alimentare și cazare în atragerea consumatorilor spre sectorul turistic din mediul rural al Republicii Moldova

Serviciul de cazare

”Cazarea este serviciul central oferit de o pensiune rurală. De aceea, acest serviciu trebuie să fie de o calitate superioară”. [8, p.57]

În Republica Moldova însă atît calitatea serviciilor cît și numărul unitaților cu proprietăți de cazare și alimentație pentru turiști în mediul rural sunt insuficiente,conform datelor oficiale doar cca. 5% din totalul unitaților de cazare prestează servicii în cadrul turismului rural, este vorba de 51 de pensiuni și agropensiuni [ anexa IV] care concentrează un fond de cazare sub 3% . În anul 2010 în aceste unitați de cazare sau deservit cca. 13,3 mii persoane adică aproximativ 5,8% din totalul clienților unitaților de cazare existent în țară [anexa III].

Conform Biroului Național de Statistică a Republicii Moldova numărul turiștilor cazați în perioada 2004-2010 a crescut de 35 de ori de la 372 persoane pînă la 13290 persoane [anexa II], respectiv în urma cererii pozitive a produslui turistic rural numărul de locuri în pensiuni și agropensiuni în aceeași perioadă 2004-2010 a crescut de cca. 8,5 ori.[anexa I]

Deși numărul pensiunilor și agropensiunilor a crescut, turismul rural este prost promovat în țara noastră,indicii de mai sus reprezentînd creșteri nesemnificative în comparație cu alte țari care dezvoltă acest tip de turism.

Deficiențe: Insuficiența de hoteluri în orașele republicii, cu excepția capitalei, sau nealinierea celor existente la standardele internaționale. [ 1 ]

Structurile de cazare care percep tarife reduse (hoteluri de 1-2 stele) nu corespund standardelor internaționale.

Majoritatea structurilor de cazare nu corespund categoriilor de clasificare.

Renovarea structurilor de cazare decurge încet din cauza lipsei de investiții capitale și de surse financiare.

Nu există facilități de acces în structurile de cazare pentru persoane cu handicap, și aceasta nici nu reprezintă o cerință obligatorie pentru construcția noilor unitați de cazare.

Personalul, în majoritate, nu cunoaște limbile de circulație internațională.

Lipsesc condițiile de pregătire inițială, profesională, de perfecționare și recalificare a personalului.

Prezentarea datelor cu privire la rata de ocupare a unităților de cazare este incompletă și este efectuată doar anual.

Cazarea turiștilor în mediul rural are loc conform unor norme mai simplificate față de turismul clasic și adaptate specificului acestei forme de turism. Departamentul Dezvoltarea Turismului al Republicii Moldovaa stabilit și recomandă folosirea Normelor metodologice de clasificare a structurilor de primire turistică .

În mediul rural al Republicii Moldova pot fi utilizate toate tipurile de unități de cazare (hoteluri, vile, bungalouri, tabere de odihnă, campinguri, pensiuni turistice, pensiuni agroturistice, cazare la localnici etc.). Totuși cele mai adecvate structuri de primire pentru țara noastră, cu condițiile sale specifice, sunt pensiunile turistice și agroturistice. Aceste structuri de primire se vor situa în afara zonelor de poluare și cu elemente de risc pentru sănătatea și viața turiștilor. Deasemenea este recomandabil ca toate dotările din camerele și grupurile sanitare puse la dispoziția turiștilor să fie folosite doar de aceștia. Nu se admite ca lucrurile personale ale gazdei să fie prezente în spațiile de cazare ale turiștilor.

Serviciul de alimenație în mediul rural

Turiștii moderni sunt deprinși ca în timpul calătoriei hrana să fie servită în condiții de confort sporit: ei prețuiesc în mod deosebit ambianța plăcută a localului, meniul cît mai diversificat, alimente de calitate superioară, servirea impecabilă ș.a.m.d. Proprietarii unităților de alimentație trebuie să considere aceste cerințe a lor. [9, p.72]

Serviciile turistice de alimentație în Republica Moldova sunt reglementate de:

Regulile de organizare a preparării și comercializării produselor și prestării serviciilor în alimentația publică.

Regulamentul de clasificare a întreprinderilor de alimentație publică pe categorii în încadrare după nivelul de servire. [2]

Normele metodologice și criteriilor de clasificare a structurilor de primire turistice in Republica Moldova cu funcțiuni de casare și servire a mesei pentru turiști. [3]

Clasificarea unitaților de alimentație pe teritoriul Republicii Moldova, în conformitate cu reglementările amintite, este indicată în [anexa V].

Sortimentul bucatelor și al băuturilor sunt elaborate autonom de fiecare unitate de alimentație în conformitate cu normele sanitare și regimurile tehnologice de preparare a produselor.

Prestatorul stabilește meniurile, listele de prețuri la băuturile alcoolice, precum și lista serviciilor suplimentare. Acestea sunt executate la un nivel înnalt artistic în vederea informării la timp și eficiente a consumatorului. Este necesar ca personalul unităților de alimentație să posede o formare profesională pe măsură. Ca regulă generală chelnerii (ospătarii) sunt cei care deservesc ăn mod exclusiv clienții în restaurante, baruri și cafenele. Regimul de lucru al fiecărei unități de alimentație din teritoriul rural se stabilește de către organele adminitrației locale, printr-o hotărîre a acestora. Acesta este fixat în autorizația de amplasare pe teritoriu sau în locurile special amenajate comerțului ambulant.

Aceste reguli sunt valabile pe întreg teritoriul Republicii Moldova. Totuși, unitățile de alimentație pentru turiști ar putea diversifica și ameliora serviciile lor.

În concluzie putem spune că proprietarii pensiunilor agroturistice ar putea oferi spre consum bucate tradiționale și locale din producția agricolă proprie: pîine și copturi de casă, preparate pe bază de carne de pasăre, vită, porc, mirodenii tradiționale , băuturi după rețete tradiționale și locale ș.a.m.d..

II.2. Caracteristica și rolul serviciilor de agrement destinate petrecerii timpului liber

Agrementul este ansamblul mijloacelor și formelor capabile să asigure individului o stare de bună dispoziție, de plăcere, să dea senzația unei satisfacții, a unei împliniri, să lase o impresie și o amintire plăcută.

Uneori agrementul poate fi motivul principal al călătoriei turistice. Rolul său este în realitate cu activitatea turistică și cu nevoile turistului.

În realitate cu activitatea turistică agrementul contribuie la crearea gradului de atractivitate a stațiunilor turistice, la individualizarea și diversificarea ofertei turistice; creșterea încărcărilor și a eficienței economice (stimulează cererea turistică) prelungirea sezonului turistic sau atenuarea concentrării sezoniere etc.

În relație cu nevoile turistului agrementul contribuie la destinderea, recrearea acestuia și la amuzamentul, atmosfera de comunicare a turistului (destindere psihică).

Agrementul în turismul rural

Desfășurîndu-se în mediul rural, agrementul se deosebește de cel din turismul clasic. Peisajele deosebite în care sunt așezate localitățile rurale ale Republicii Moldova, constituie o modalitate de relaxare și destindere pentru turiști, aceștia putînd admira natura și frumusețile ei.

Principalele forme de agrement în mediul rural sunt:

Odihna și recreerea în mijlocul naturii prin contemplarea peisajelor rurale;

Vizitarea monumentelor istorice și culturale;

Participarea la diferite munci agricole tradiționale;

Degustări de vinuri și participarea la procesul producerii acestora;

Organizarea unor festivaluri folclorice;

Organizarea de concursuri anuale pentru coruri și pentru soliști de muzică populară;

Tîrguri și concursuri zonale pentru: produse agroalimentare, produse de artizanat, animale etc.;

Întîlniri ale ”fiilor satului” (cu persoalități notorii care născut s-au activat în localitate);

Sărbătoarea pădurii;

Concursuri de pescuit;

Concursuri pe meserii tradiționale locale;

Inițiere în arta echitației;

Organizarea de vînători;

Organizarea navigației pe unele rîuri interne;

Organizarea de excursii și drumeții în localitate și împrejurimi;

Organizarea culesului fructelor de pădure, ciupercilor, strugurilor, legumelor, fructelor;

Organizarea turismului pentru copii prin amenajări specifice (teren de joacă,acțiuni culturale ș.a) etc.

În concluzie putem spune că principale forme de agrement pentru care optează turiștii sunt: odihna și recreerea într-un cadru natural nepoluat, excursii tematice, practicarea sportului, elemente de natură culturală (etnografie, folclor, arhitectură țărănească etc.), degustări de vinuri și participarea la producerea acestora, precum și participaea la diferite munci agricole tradiționale.

II.3. Analiza strategiilor statale de promovare și efectele promovării serviciilor sectorului turistic din Republica Moldova

În ultimul deceniu în Republica Moldova sau elaborat un șir de strategii de dezvoltare și promovare a turismului, acestea sunt :

Strategia de dezvoltare durabilă a turismului in Republica Moldova pentru anii

2003-2015 și Planul de acțiuni, parte integrală a strategiei nominalizate, adoptată prin Hotărirea Guvernului nr. 1065 din 2 septembrie 2003.

– Programul Național in domeniul turismului „Drumul Vinului in Moldova", aprobat prin Hotărirea Guvernului nr.554 din 24 mai 2004.

– Programul Național „Satul Moldovenesc” 2005-2015.

Analiza serviciilor sectorului turismului conform Strategiei de Dezoltare durabilă a turismului in Repubica Moldova:

Turismul este un sector complex care asigură ospitalitate comercială vizitatorilor țării, valorifică economic non-degradant patrimoniul atractiv important, diversifică economia locală, asigură servicii de recreație populației și vizitatorilor. Turiștii moldoveni asigură într-o măsură tot mai mare dezvoltarea sectorului, iar necesitățile acestora sunt tot mai solicitante din punct de vedere calitativ. Moldovenii reprezintă segmente importante pe piața turistică a unor țări din regiune.

Tur-operatori și agenții de turism Intermediarii de turism din Moldova sunt cei mai mari consolidatori organizați ai fluxurilor de turiști și excursioniști pe traseele naționale și regionale. Activitatea lor este vizibilă prin sporirea continuă a mobilității moldovenilor prin regiune. Numărul companiilor de turism este în creștere, care asigură incasări dinamice pozitive din turismul organizat de ieșire.

Incasările din deservirea turiștilor cu motivație afaceri au o dinamică generală pozitivă, însă sunt expuse mai puternic factorilor externi. Turismul de agreement pentru străini în Moldova a avut la fel o dinamică pozitivă încrezută cu o creștere ușoară de cca. 8,6% anual.

În perioada 2003-2010 moldovenii au cheltuit în străinătate tot mai mult (în medie cu cca. 45% creștere anuală decît anul precedent). În Moldova sumele zilnice a moldovenilor cheltuite prin agenții au crescut anual cu 38,5%. Astfel turistul moldovean este cel mai important client a agențiilor naționale de turism.

Structuri de primire turistică cu funcții de cazare și servire a mesei În RM sunt active 250 de unități de cazare cu un fond de cazare de 28370 locuri. 3/5 sunt structuri de odihnă cu un fond de cazare de 75,5% din total, 116 structuri de cazare activează permanent. Sectorul hotelier a restabilit numărul de cazări la nivelul anului 1998 după un declin major, a angajat mai mult personal, a introdus pe piață un nou fond de cazare, inclusiv în afara municipiului Chișinău. În Chișinău s-a mărit numărul de unități de cazare cu 67,7 %, inclusiv s-a mărit de 3,9 ori numărul de hoteluri. 97 săli de conferințe sunt în structuri de cazare în Republica Moldova, inclusiv 53 în structuri cu confort de 3-5 stele. Sistemul național de clasificare instituit în 2003 permite activitatea de cazare în 12 categorii de unități.

În 10 ani s-a dublat numărul de unități de cazare, inclusiv s-a mărit de 4 ori numărul de hoteluri, iar structurile de odihnă au crescut cu 36,2%. S-a investit în ultimii 10 ani de 3 ori mai mult în construcția de structuri de cazare cu regim permanent. Investițiile sunt în special promovate de companii private.

Organizarea activității de excursii. Activitatea ghizilor Republica Moldova este o țară mică cu o diversitate mare de obiecte de interes turistic amplasat la distanți mici de la principalele orașe – centre hoteliere. Excursiile permit vizitatorilor să cunoască direct atracțiile turistice ale diverselor destinații din Moldova. Un număr important din vizitatorii țării din rețeaua organizată de turism procură excursii de la agențiile de turism naționale, iar excursionistul național formează cel mai mare contingent. În 2010 pe traseele excursioniste din țară au călătorit 8370 moldoveni sau 22,9 persoane zilnic.

Excursiile în Republica Moldova rămân produse turistice eftine și accesibile unui număr mare de clienți. Costul acestora variază de la 6-7 euro/pers în grup pentru o excursie de pînă la 100 km tur-retur pînă la 50-60 euro/pers în grup la o degustație de vinuri. Excursiile cele mai solicitate rămân: vinării, Chișinău, mănăstiri, care formează oferta generală pentru turismul intern și internațional de intrare.

Transport auto : Republica Moldova este străbătută de importante artere rutiere, care leagă țara de piețele din regiune. Puncte de acces în țară sunt repartizate relativ uniform pe perimetrul frontierei de stat, fapt care avantajează traficul internațional de pasageri. În anul 2010 au intrat în țară cca. 5 mln moldoveni și cca. 1,88 mln cetățeni străini (27,43%).

Rețeaua internă de drumuri auto este relativ diversificată. În programul de reconstrucți a drumurilor, reparația acestor artere reprezintă o prioritate, și drept consecință pînă în 2014 vor fi reparate un număr importante de trasee turistice naționale.

Transportul auto este cel mai des utilizat mijloc de deplasare spre Moldova și pe teritoriul țării.

Companiile de turism, dar și alți organizatori de călătorii, preferă în 2/3 transportul auto pe rute internaționale și 100% pe rute interne.

Agențiile de turism au elaborat un sistem de trasee turistice naționale, 7 dintre care sunt parte a unui program național “Drumul vinului”, alte 5 au fost detalizate de către ghizii naționali. Majoritatea traseelor funcționale au un grad mare de utilizare a drumurilor naționale, la care sunt conectate pînă la 10% din drumuri locale (cu segmente de proastă calitate de maxim 2-3 km).

Transport feroviar: Republica Moldova este conectată cu principalele orașe din regiune. Recent s-au construit un segment de cale ferată între Cahul și Giurgiulești, astfel parcursul total al CFM constituie 1157 km. Cursele interne circulă zilnic și asigură conectivitatea cu localitățile pe segmente importante. Strategia infrastructurii transportului terestru pe anii 2008-2017 prevede acțiuni de reformare a CFM.

Transport aerian: Transportul avia înregistrează în Republica Moldova în ultimul timp o dinamică susținută cu o rată anuală de creștere de cca. 32%. Aeroportul International Chisinau renovat corespunde standardelor internationale si deserveste o retea semnificativa de linii aeriene. 15 companii aeriene ale Republicii Moldova și straine presteaza servicii de transport pasageri prin curse regulate si charter, asigurind legaturi directe cu 26 de destinatii (creștere cu 23%), iar cu transbordari – cu majoritatea tarilor lumii. Cele mai populare destinații sunt Moscova (26,75%), Istanbul (11,90%), Antalya (5,93%), Viena (5,65%), Munchen (5,55%) și Verona (5,27%). În ultimii 8 ani parcul de aeronave din țară a sporit cu cca. 16% numărul navelor pentru pasageri. Aeroportul Internațional Chișinău și-a elaborat un Master Plan pentru perioada 2010-2030, care include valorificarea mai eficientă a poziției sale, atragerea de noi curse și companii, utilizarea activelor, îmbunătățirea infrastructurii la sol, modernizarea parcului de aeronave.

Transport fluvial: Două căi navigabile interne de importanță internațională de categoria E sunt în Republica Moldova pe Nistru și Prut, la fel țara dispune de un sector (430 m) al malului pe fluviul Dunărea.

Rîurile care oferă trasee navigabile de cca. 558 km (41,2%) pe Nistru pe segmentul Palanca-Dubăsari-Soroca, iar pe Prut – traseul Giurgiulești – Ungheni. Aici sunt situate porturile: Portul Fluvial Rîbnița; Portul Fluvial Bender; raionul de mărfuri Varnița; Portul Fluvial Ungheni, Portul de pasageri Giurgiulești și alte cheiuri. Complexul portuar Giurgiulești se incadrează în coridorul VII pan-european, coridorul TRACECA și poate fi utilizat nu numai pentru importul și exportul mărfurilor în/din Republica Moldova dar și pentru tranzitul pasagerilor în/din UE și alte state a bazinului Dunărean.

Atracții turistice antropice și natural: Atracțiile naționale sunt principalii motivatori pentru călătorii pe teritoriul Moldovei. În Moldova sunt peste 15 mii atracți turistice antropice și peste 300 arii naturale importante. Dezvoltarea obiectelor patrimoniului turistic se asigură prin amenajarea turistică teritorială în conformitate cu documentația de urbanism și amenajare a teritoriului (PATN, 2008).

Suprafețele împădurite reprezintă pentru Moldova un potențial important de atracție a turiștilor (cca.11,6% din teritoriul țării). Cca.45% din total sunt pădurile de recreare și cele destinate conservării naturii și trebuie să servească pentru activități excursioniste, agrement organizat și tratament balnear ca alternative diverselor tipuri de turism neorganizat. Amenajările turistice pentru zonele naționale de agrement aferente bazinelor acvatice (Vadul lui Vodă, Soroca, Vatra, etc.) sunt reglementate clar în Moldova. În țară există un sistem complex de arii naturale sub protecție de stat: 12 categorii de zone naturale protejate (peste 66,5 mii ha), din care fac parte 178 de diverse tipuri de rezervații, 130 monumente ale naturii și 433 arbori seculari.

În Moldova au fost atestate câteva mii de stațiuni preistorice, circa 400 seliști tripoliene (~ 5-6 mii de ani în urmă), circa 50 grădiști fortificate antice, circa 500 seliști medievale timpurii, numeroase cetăți medievale din pământ, 6 cetăți medievale din piatră (în diferite stadii de conservare), peste 1000 monumente de arhitectură protejate, circa 50 mănăstiri ortodoxe.

Atracțiile turistice amplasate în localități (mănăstiri, biserici, complexe muzeale, parcuri) beneficiază de drumuri locale de acces relativ întreținute pe parcursul întregului an.

În Moldova sunt activi cca. 20 ghizi profesioniști de turism, care cunosc traseele spre atracțiile naționale, și sunt angajați de cca. 85 agenții de turism din Chișinău și instituțiile de învățămînt. Sunt cca. 340 ghizi locali care de regulă sunt angajați ai muzeelor locale și practică la solicitare excursii extramuzeale spre unele atracții specifice locului. În raza de 30 km de la oricare obiect turistic din Moldova poate fi angajat un ghid local.

Organizarea odihnei și agrementului: În prezent pe teritoriul Republicii Moldova este instituit un sistem de zone de recreere aferente bazinelor acvatice de importanță națională. Plajele reprezintă forma cea mai des utilizată a zonelor de recreere aferente bazinelor acvatice. 11,8% din călătorii interni apelează la o agenție pentru organizarea odihnei pe teritoriul național. ¾ din fondul de cazare în Moldova este specializat pentru odihna cetățenilor țării și a oaspeților ei. 57% din locuri de cazare sunt concentrate în taberele estivale pentru copii și 18% în baze de odihnă. Numărul în creștere de consumatori în tabere, introducerea în circuitul turistic a noilor capacități, crează oportunități pentru relansarea mai multor destinații turistice.

Informatizarea domeniului Web-urile turistice moldovene conțin ingormații generale despre Moldova, au un caracter complex și sunt accesibile principalilor piețe țintă. Recent se implementează sistemul informatic E-Turism care are drept scop restructurarea sistemului infomațional în turism, inclusiv extinderea softului existent pentru includerea activităților de promovare, dezvoltare și autorizare, creare și administrare a bazei de date integrale privind destinațiile turistice, circulația turistică, structurile de cazare, elaborarea ghidurilor structurilor și a agențiilor de turism din Moldova, implementarea Contului Satelit în Turism și elaborarea ghidului investitorului în turism și al fondurilor de susținere a ramurei.

Pregătirea de specialitate a cadrelor Mai multe instituții de învățămînt licențiate pregătesc cadre pentru industria turistică. Perfecționarea cadrelor în turism este asigurat de Centrul National de Perfectionare a Cadrelor din Industria Turismului.

În hotelărie întreprinderile cheltuie mai mult (cu 63% spor anual, exceptînd perioada post criză) pentru formare profesionala a angajatilor. Acțiunile din Strategiei de Dezvolatre a Turismului pentru crearea unei Școli de hotelărie rămîn valabile în continuare.

Gradul de realizare a trategiei în anii 2003-2011

Strategia de dezvoltare a turismului are un grad redus de realizare, precum și un impact nesemnificativ asupra domeniului, iar în lipsa actualizării acesteia la fiecare 3 ani a determinat autoritățile centrale să ignore frecvent documentul (inclusiv la elaborarea altor documente de politici publice: Progranul Național „Satul moldovenesc”, Programul Național „Drumul vinului”, sau în noua redacție a legii turismului). Principalele probleme în implementarea Strategiei de Dezvoltare a Turismului țin de:

Calitatea planului de acțiuni a Strategiei de Dezvoltare a Turismului:

• Acțiunile nu au avut buget dedicat

• Sunt multe scopuri și acțiuni formulate vag, uneori cu responsabili neidentificați

• Multe acțiuni sunt puse pe responsabilitatea altor Autorități Publice Centrale (50%)

• Nu sunt prevăzute dezvoltare de capacități Autoritatea Națională de Turism pentru coordonarea activităților delegate altor Autorități Publice Centrale (50%)

• Multe acțiuni reprezintă doar etape de implementare

• Responsabilitatea uneori este neadecvat transferată altor Autorități Publice Centrale (ex: Ministerul Agriculturii pentru imlementarea programului turistic "Drumul vinului", Ministerul Culturii inițiator pentru reconstrucția drumurilor de acces spre atracțiile turistice, Guvernul pentru reconstructia Palatului Republicii, DDT pentru îmbunătățiri la construcțiile noi a facilităților pentru pers. cu handicap).

Grad de realizare Strategia de Dezvolatre a Turismului:

• Grad redus de realizare a acțiunilor Strategiei de Dezvoltare aTurismului (sub 5%, din care sub 1% cu efortul nemijlocit al Autorității Naționale de Turism)

• Cca. 50% din acțiuni parțial realizate sunt rodul eforturilor altor Autorități Publice Centrale, fără implicarea activă a Autorității Naționale de Turism

• Strategia de Dezvolatre a Turismului nu a fost actualizată dupa 2005, astfel acțiunile nu au fost concretizate și corelate la realitățile de pe piață.

Strategia de dezvoltare a turismului a avut totuși un impact semnificativ la nivel de:

A prezentat un cadru sistematizat de probleme, care urmează să fie soluționate pentru dezvoltarea țării ca destinație turistică atractivă

Percepție clară a complexității industriei turismului

Necesităților concrete care pot fi asigurate doar prin parteneriate strategice cu alte Autorități Publice Centrale și Autorități Publice Locale, precum și alți actori de pe piața turistică

Prioritizarea eforturilor pe direcții strategice relativ echilibrate pe subdomenii

Corelarea cu alte strategii sectoriale, produse în aceiași perioadă

A servit drept fundament, fie și declarativ, pentru alte documente de politici publice în turism și acțiuni concrete pentru îmbunătățirea managementului sectorului.

Prevederele Strategiei de Dezvolatre a Turismului care au contribuit la impulsionarea activității turistice

Sistematizarea problemelor și structurarea acțiunilor în cadrul unor direcții strategice pentru intervenții

Planificarea unor măsuri concrete care au produs noi angajamente a Autorității Publice Centrale pentru dezvoltarea sectorului (Programul Național „Satul Moldovenesc”, Programul Național „Drumul vinului în Moldova”, Planul de Acțiuni UE-RM)

Formularea unor standarde pentru ospitalitatea moldovenească (Normative pentru structurile de primire turistice, Criterii pentru brevetarea personalului din industria turismului)

Implementarea unor proiecte și acțiuni finanțate de donatori externi (web turism, logo-ul și conceptul de vizibilitate a materialelor promoționale de turism, vizite de studii, etc.)

Aplicarea pentru prima dată a unor principii de prognoză a evoluțiilor în sector și determinarea angajamentelor pentru aplicarea Conturilor Satelit de Turism în raportarea statistică

Sporirea angajamentelor sectorului privat pentru aplicarea calității în ospitalitate

Disciplinarea raporturilor dintre prestatorii de servicii turistice și oaspeții Moldovei.

Prevederile generale care nu au fost efective.

Dezvoltarea turismului intern, deși declarat o prioritate, prin cadrul confuz de acțiuni, caracterul declarativ și fară un buget asigurat, a fost restricționată în final în legislația de turism

Dezvoltarea turismului receptor, deși prioritate în Strategia de Dezvoltare a Turismului, a fost implementată doar prin măsuri administrative restrictive (obligativitatea de a deservi 50/100 turiști străini în Moldova – condiție pentru licențierea intermediarilor).

Caracterul confuz și ne structurat a acțiunilor externe au dus la promovarea unei imagini inconsistente a Moldovei ca destinație turistică

Ignorarea dezvoltării teritoriale a turismului, de aici și prevederi confuze de dezvoltare a destinațiilor turistice după caracterul unor zone economice libere

Prevederi exclusiviste referitor la Centrul Național de Perfectare a Cadrelor în Industria Turismului, astfel compromiterea procesului de brevetare/certificare a personalului de turism prin monopolizarea de facto a serviciilor de perfecționare în industrie

Au fost abandonate prevederile de monitorizare și corecție a implementării Planului de acțiuni a Strategiei de Dezvoltare a Turismului, astfel sectorul s-a dezvoltat în lipsa unei administrări eficiente a ramurei

În concluzie putem spune că în Strategia de Dezvoltare a Turismului au lipsit prevederi clare referitor la dezvoltarea de capacități pentru Autoritatea Națională de Turism pentru comunicare și management al ramurei, chiar dacă cca. 50% din acțiuni au fost delegate altor Autorități Publice Centrale și Autorități Publice Locale.

CAPITOLUL III CARACTERISTICA GENERALĂ ȘI SERVICIILE TURISTICE A PENSIUNEI HANUL LUI HANGAN

Câțiva ani în urma doamna Emilia Hanganu a primit prin moștenire de la părinții ei o casă amplasată în satul Lalova, într-o regiune pitorească, aproape de malul Nistrului.

Odată ce în rază de cca. sunt amplasate mănăstirile Saharna și Țîpova, familia Hanganu a văzut oportunitatea de a dezvolta o afacere în domeniul turismului rural contribuind astfel la îmbunătățirea infrastructurii locale. Între timp s-a obținut posibilitatea includerii complexului turistic care se preconiza a fi creat în ruta turistică a Republicii Moldova. De asemenea în octombrie fost adoptată Strategia Națională de Dezvoltare a Turismului în Republica Moldova care prevedea printre alte măsuri și crearea infrastructurii la nivel local.[26]

În această ordine de idei s-a hotărît că o parte din construcțiile primite prin moștenire să fie dărimate, iar în locul lor să fie construit un complex turistic care va include o casă de locuit ,un restaurant, cîteva beciuri, 2 terase și o grădină cu 2 bazine.[28, p.111]

Respectiv ideea de afacere a fost bazată pe conceptul de a oferi turiștilor posibilitatea de a trăi cîteva clipe în armonie cu satul și natura, în același timp fiind oferit un confort cu care turiștii sunt deja obișnuiți. Principalul scop la acel moment era ca toate construcțiile, serviciile, bucatele oferite să poarte o amprentă națională, ceea ce le va diferenția puternic de serviciile similare din alte țări.[28, p.124]

III.1. Analiza serviciilor de bază ca punte de dezvoltare a businessului turistic rural

La moment, pensiunea agroturistică “Hanul lui Hanganu” prezintă 3 case tradiționale, garaj, sauă, sală polivalentă, 3 terase, parcare , 3 bazine decorative cu pește, vie, livadă, ș.a.[28, p.163]

Prima dintre cele 3 case tradiționale conține: 7 odăi, fiecare dotată cu grup sanitar și cîte o sobă la 2 odăi care se va încalzi cu lemne(cărbune). Tot aici este un salon comun cu șemineu cu ieșire la terasă. Deocamdată această casă se află în construcție, darea ei în exploatare fiind preconizată pentru primăvara anului 2009.[1.p 12]

A doua casă conține:

O bucătărie dotată cu plită de gaz, cuptor electric, grătar, cuptor cu microunde, cuptor de copt, plită cu lemne, s.a.

O anexă a bucatariei în care se păstrează 2 frigidere, congelatorul, vesela, ustensilele de bucătărie din inox, unele produse alimentare, ș.a.

O sufragerie cu grup sanitar (cadă cu duș, lavoar, wc, apă caldă și rece), șemineu, televizor și o masă extraordinară din stejar cu scaune.

Două băști (odăi tradiționale moldovenești), fiecare avînd grup sanitary (cadă cu duș, lavoar, wc, apă caldă și rece), șemineu, lejancă, dulap pentru haine cu umerașe, masă pentru calculator, masuță rotundă cu scăunele.

Garajul care la moment se folosește ca atelier de lucru pentru a nu incomoda turiștii.

Doua terase deasupra acestei case, de la care se deschide o panoramă superbă spre Nistru cu cuptor de copt și grătar. Aici ar putea fi deservite circa 100 de persoane. Sub acoperisul uneia din terase este perfect amenajată o fîneață care servește drept spațiu de cazare în perioada caldă a anului.

A treia casă este una veche în care locuiesc gazdele. Ea însa urmează a fi parțial distrusă în timpul apropiat. În locul acesteia se va construi alta mai mare și mai multifuncțională. Tot aici este sauna cu lemne și un mic bazin. O altă parte a acestei case o constituie sala polivalentă de aproximativ unde ar putea fi deserviți circa 150 persoane.[1. P.89]

Designul agropensiunii “Hanul lui Hanganu” este cu totul și cu totul special. În primul rînd prin faptul că de la cele trei terase, sufragerie și sală se deschide o panoramă superbă spre Nistru. Toată curtea este frumos înpînzită cu plante diverse, iar bazinele decorative și podețurile, ce duc în cele doua băsti, adaugă amploare splendorii. În spatele casei este o vie de aproximativ 250 tufe și o livada de opt ani care conține circa 100 diverși pomi fructiferi.[11, p.13]

Din cauza că pensiunea agroturistică „Hanul lui Hanganu” funcționează parțial, ea nu a fost deocamdată clasificată. Analizînd criteriile de clasificare a agropensiunilor eu as atribui „Hanul lui Hanganu” la categoria de 3 stele.[11, p.29]

III.2. Modalități de petrecere a timpului liber la pensiunea Hanul lui Hangan

Pe lîngă serviciile de bază pensiunea rurală ,,Hanul lui Hanganu” oferă un spectru larg de prestații turistice suplimentare: de agrement, sportive, culturale, gastronomice ș.a.

Drept exemple sunt:

Sauna cu piscină

Vînatul

Pescuitul

Zboruri cu parapanta

Plimbările cu barca pe Nistru

Plimbările cu căruța sau cu sania cu cai

Degustarea vinului și a mierii de albine

Vizitarea atelierelor de meșteșugărit din sat

Organizarea programelor folclorice cu participarea ansamblului local ș.a.[28, p.18]

Totodată ,,Hanul lui Hanganu” propune diferite oferte pentru evenimentele tradiționale ca Anul Nou, Craciunul, Paștele ș.a. cu obiceiurile moldovenești: sacrificarea porcului de Crăciun, uratul, vopsirea ouălor de Paști ș.a.

Zona in care este amplasată Hanul lui Hangan, dispune de un numar mare de obiective turistice. La numai 2 km distanta este amplasat renumitul complex Tipova care cuprinde:

1. Manastirea rupestra Tipova (sec. XI);

2. Biserica "Adormirea Maicii Domnului";

3. Canionul Tipova;

4. Numeroase cascade si izvoare.[28, p.38]

La 10 km de pensiune este situat complexul cultural-istoric Saharna care include:

1. Cetatea geto-dacica "Saharna Mica" (sec. IV-III i.e.n);

2. Cetatea geto-dacica "Saharna Mare" (sec. IV-III i.e.n);

3. Manastirea "Sfinta Treime";

4. Talpa Maicii Domnului;

5. Complexul monastic rupestru (sec. XV);

6. Asezarea geto-dacica din sec. IX-VIII i.e.n.;

7. Conacul mosieresc Apostolopulo Eugenia (sf.sec. XIX);

8. Figura din piatra in spirala (epoca bronzului);

9. Cascada "Groapa Tiganului". Izvoare medievale.[28, p.198]

Vizitarea acestor complexe cu barca, cu caruta sau cu automobilul vă va lasă impresii de neuitat.

Pentru amatorii de odihna activa HANUL LUI HANGANU organizează vinatul, pescuitul, paraturismul s.a.

III.3. Caracteristica și analiza modalităților de promovare a pensiunii Hanul lui Hangan

Pensiunea agroturistică „Hanul lui Hanganu” folosește diverse tipuri de distribuire și promovare a serviciilor cum ar fi:

Participarea la expoziții și seminare

Este membru al Federației Naționale a Fermierilor din Moldova

Contracte cu mai multe agențiile de turism din Moldova

Carte de vizită pe pagina web: www.turism.md

Participarea în cadrul unor emisiuni la radio (Meridian Turistic) și televizor (Baștina)

Distribuirea ofertelor speciale prin poștă

Articole în diverse reviste și ziare (Shopping; Natura; Bussiness Elita ;ș.a.)

Pagina web personală www.hanulhanganu.md

Pentru a se concepe și implementa o politică coerentă și eficientă de promovare a pensiunilor în Republica Moldova, este necesară elaborarea unui sistem de abordări sistemice a acestui scop. Aspectele principale de care urmează a se ține cont sunt promovarea turistică la nivel național și internațional și marketingul turistic.[28, p.129]

Una din părțile componente ale infrastructurii turistice este sistemul existent creat de promovare și propagare a turismului, inclusive prin reclama. Reclama ofertei pensiunilor are o însemnătate decisive în formarea și orientarea direcționala a contingentelor de turiști. Pentru aceasta se cheltuiesc mulți bani. Activarea pensiunilor turistice din alte stat demonstrează ca in medie 5-6% din veniturile obținute în aceasta ramura a economiei sunt cheltuite pentru reclama. Cu propagarea patrimoniului de monumente si obiective de interes turistic in republica Moldova se ocupa atât instituțiile și agenții economici din sfera turismului,cit și cele mai diverse instituții științifice sau de învățământ și organizații de creație sau obstesti,ce au o oarecare atributie la sfera data.[40, p.130]

Una din părțile componente ale infrastructurii turistice este sistemul existent creat de promovare și propagare a pensiunilor, inclusiv prin reclamă. Reclama ofertei turistice are o însemnătate decisivă în formarea și orientarea direcțională a contingentelor de turiști. Cu propagarea patrimoniului de monumente și obiective de interes turistic în republica Moldova se ocupă atît instituțiile și agenții economici din sfera turismului, cît și cele mai diverse instituții (științifice, de învățămînt) și organizații (de creație, obștești), ce au o oarecare atribuție la sfera dată. Primele fac acest lucru în mod special, organizat, făcînd prin diferite modalități acte de reclamă, celelalte – ocazițional, concomitent cu alte activități. [39, p.21]

Se evidențiază în primul rînd următoarele forme de reclamă: editorială sau de publicitate (publicații curente – ziare, reviste și cele necurente – manuale, studii speciale, îndrumare, ghizi, broșuri, cataloage, pliante, afișe, hărți, etc.), audiovizuală ( prin conferințe, întruniri, expoziții, tîrguri, festivități, comunicări între persoane particulare), radiotelevizată (emisiuni speciale), poștală ( prin imaginile pe peliculi, timbre, cărți poștale, ilustrații), computerizată ( folosirea informației din Internet). [40, p.21-22 ]

Se evedentiază în primul rînd urmatoarele forme de reclama:editoriala sau de publicitate(publicatii curente-ziare,reviste si cele necurente-manuale,studii speciale, indrumare,ghizi,brosuri,cataloage,pliante,afise,harti),audiovizuala(intruniri,expozitii,tirguri,festivitati,comunicari intre persoane particulare),radiotelevizata(emisiuni speciale),postala(prin imaginiile pe plicuri, timbre, carti postale, ilustratii), compiuterizată (folosirea informatiei din Internet)

Din edițiile speciale care apar în Republica Moldova pot fi mentionate revistele “Moldova Pitorească”,”Attitude”-revista ilustrată de bord a companiei “Air Moldova”,ziarele “Natura”,”Turismul”-Departamentul Dezvoltarii Turismului, ”Kpyuc”-editarea pe contul unor agenții economice,Buletinul informativ REC MOLDOVA,revistele istoricilor din Republica Moldova “Cugetul”-revista de istorie și culturală,”Info HIS”-buletin informativ al Asociatiei Nationale a tinerilor istorici. Reclama publicitara foarte diversă oferă solicitanților cotidianului “Makler”si revista de limba engleza”Welcome Moldova”.[32, p.4]

Merită atenție hărțile turistice și cele ale monumentelor naturale și antropice întocmite de diverse colective de autori.

O însemnatate deosebită pentru dezvoltarea pensiunilor au expozițiile internaționale specializate “Sports,Leisure,Tourism,organizate anual în pavilionul de la “Moldexpo”.[39, p.21]

Chiar și la momentul actual sunt organizate expoziția de Tourism care oferă posibilitatea turiștilor de a se informa și de ași alege sejurul dorit sau mai bine spus o vacanță de neuitat.

Există opinii (chiar din partea conducerii și oficialităților Republicii Moldova)că turismul ar putea fi propagate și prin festivitățile de tipul “Hramul Satului”,”Sărbatoarea Vinului”.[29, p.109] Însa în condițiile culturii scăzute a consumatorilor băuturii alcoolice tradiționale,atare festivitați se pun sub semnul întrebării,deoarece vizitatorul străin nu va fi încîntat să admire beții colective de proporții mari.

CONCLUZIE

Republica Moldova, din punct de vedere al amplasării geografice prezintă posibilități extrem de favorabile pentru dezvoltarea turismului rural, țara nostră are o climă foarte blînda și în trecut teritoriul de astăzi al republicii a fost albia marii Sarmatice retrasă acum 5 milioane de ani în urmă. Datorită acestui fapt teritoriul țării este plin de dealuri, văi, canioane, caldeire-hîrtoape, rîpe gigantice și numeroase pante care seamănă cu valuri marine pietrificate și încremenite, locuri care trebuiesc valorificate și care reprezintă puncte de atracție turistică.

Punctele forte:

Din punct de vedere legislativ domeniul turismului cit și serviciilor turistice este adminitrat de Agenția Centrală de specialitate subordonată direct Guvernului, există cadrul legal și de reglementare a turismului, documente relevante de politici: Strategia de dezvoltare durabilă a turismului, Programe Naționale Drumul vinului și Satul moldovenesc, Program de impulsionare a turismului rural, cît și normative de calitate pentru ospitalitatea moldovenească la destinație.

Punctele slabe:

Țara noatră are o bază solidă care permite dezvoltarea turismului și serviciilor turistice însă cu toate acestea Moldova continuă să rămînă o destinație apreciată de un numar limitat de turiști străini, cadrul legislativ este insuficient aplicat și armonizat, calitatea ospitalității moldovenești diferă de la o destinație la alta și cel mai rău, diferă chiar de la un turist la altul ca în cazul menționat la pensiunea „Hanul lui Hanganu” , ceea ce demontrează că nu avem un personal suficient de pregatit pentru ospitalitatea moldovenească calitativă și infrastructura suficient dezvoltată pentru servicii de turism.

Oportunități:

Republica Moldova este membru al organismelor internaționale reprezentative (Organizația Mondială a Turismului, Comisia Dunăreană pentru Turism, GUAM, etc.) și este situată în apropiere de UE și respectiv de piețele mari de consum a serviciilor turistice. Deasemenea este posibil de a mări consumul de servicii turistice ca rezultat al creșterii calității serviciilor și competivității lor, la fel și prin activizarea legăturilor tradiționale cu alte țări.

Deoarece actualmente turismul rural la pensiunile rurale Hanul lui Hangan se dezvoltă intens și tot mai rapid, afacerile turistice în mediul rural pot aduce un venit enorm care ar ajuta țara să iasă din sărăcia ce persistă pe teritoriul ei.

Succesul complexului turistic dat, se datorează mai multor factori care l-au ajutat să se mențină pe linia de plutire, piața turistică în cazul dat.

Punctele forte care au menținut și dezvoltat afacerea sunt: amplasarea reușită și accesibilă totodată, un spațiu larg pentru agrement, calitatea înaltă a bucatelor, consumul de alimente proaspete, prețuri mai mult sau mai puțin accesibile, perspicacitatea în afaceri a conducerii.

Analizând și cercetând pe teren, calitatea serviciilor oferite, amenajarea și dotarea unității de cazare și alimentare, amenajarea teritoriului, am ajuns la concluzia că complexele turistice date se încadrează în categoria de clasificare 2-3 stele conform standardelor de clasificare internaționale.

Punctul vulnerabil, după părerea mea este la nivel organizațional, lucrul cu personalul nu ar strica o disciplină mai riguroasă și se simte lipsa organizării diferitor măsuri distractive pentru turiști.

În ceea ce privește noile oferte de servicii diverse și agrement am unele sugestii pentru activitatea de mai departe a complexelor turistice Hanul lui Hangan. Pentru a-și spori popularitatea printre turiști în cadrul acestor complexe turistice s-ar putea de inclus așa activități de agreement ca: hipizmul, plimbatul cu luntre pe lac, comercializarea suvenirelor, organizarea unor seri folclorice și excursiilor pe teritoriul Moldovei. Toate aceste servicii oferite serviciilor contra plată ar aduce un venit sporit complexului turistic. Dar totodată ar mai favoriza și la atragerea unui număr destul de însemnat de turiști, atît autohtoni cît și străini.

Ca o concluzie generală aș putea spune că Hanul lui Hangan ar putea deveni în peste câțiva ani una din cele mai bine dezvoltate și populare zone turistice ale Moldovei, acest lucru datorându-se și faptului că aici, pe teritoriul s. Lalova au fost reperate niște vestigii istorice de mare importanță pentru științele istorice naționale și nu numai. Dar pentru realizarea acestui plan de dezvoltare sunt necesare de făcut săpături arheologice, dar deocamdată aceste lucrări nu și-au găsit finanțator. Lipsa de finanțe fiind problema de bază a R. Moldova, după care vine deja problema drumurilor deteriorate, nivelul și de trai etc.

BIBLIOGRAFIE

MONOGRAFII

Agenția Națională de Dezvoltare Rurală: ACSA. Afaceri în turismul rural.Chișinău: Editura Chișinău, 2005. – 112p.

Balaure V. Marketingul în alimentație public și turism. București: Editura ASE, 1984. – 189p.

Bărănescu Rodica. Turism și alimentația publică, București:Editura Didactică și Pedagogică, 1975. – 247p.

Bran Florina, Marin Dinu, Șimon Tamara. Economia turismului și mediul înconjurător. București: Editura Economică, 1998. – 264 p.

Cosmescu I. Turismul, fenomen complex contemporan. București: Editura Economică, 1998. – 245 p

Cristuneanu Cristina. Strategii și tranzacții în turism internațional. București:Editura ALL BECK, 2006. – 430p.

Draica Constantin. Turism Internațional:Practici de elaborare și distribuție a produsului turistic. București:Editura ALL BECK, 1999. – 145p.

Erdeli G.,Istrati I. Amenajarea turistică, București: Editura Univers, 1996. – 162p.

Frîncu N., Dragomir V. Reguli de protocol și comportare în societate, București: Editura Expert, 1973. – 200p.

Glăvan V. Amenajarea turistica a teritoriului, București: Editura Eden 1996. – 198p.

Glăvan Vasile, Platon Nicolae, Rusu Valeriu. Managementul turismului rural în Republica Moldova: probleme, realități și perspective. Chișinău: Editura Bons-Offices, 2004. – 144 p.

Hapenciuc Cristian Valentin. Cercetarea statistică în turism . București: Editura Didactică și Pedagogică, 2003. – 212p.

Ioncica M. Strategii de dezvoltare a sectorului terțiar. București: Editura Uranus, 2004. – 174p.

Ionescu Ion. Turismul fenomen social-economic și cultural. București: Editura Oscar Print, 2002. – 227p.

Joloncovschi A.,Florea S. Turismul ecologic și rural:realități și perspective. Chișinău:Editura Prometeu, 2001. – 157p.

Lazăr S., Solcan A. Turism Rural: Ghidul gospodarului. Chișinău:Editura Sirius, 2004. – 102p.

Lupu Nicolae . Hotelul – Economie și management III. București:Editura ALL BECK, 2002. – 510p.

Lupu Nicolae. Strategii de concentrare a întreprinderilor de turism.București:Editura Economică, 2002. – 254p.

Melinda Cândea, Florina Bran. Spațiul geografic românesc-organizare, amenajare, dezvoltare. București: Editura Economica, 2001. – 448p.

Minciu Rodica. Amenajarea turistică a teritoriului, Bucuresti; Editura Sylvi 1995. – 187p.

Minciu Rodica. Economia și tehnica serviciilor de alimentație publică și turism. Bucuresti: Editura ASE, 1986. – 308p.

Minciu Rodica.Economia Turismului,București: Editura Uranius 2005. – 312p.

Neacșu N., Cernescu A. Economia turismului – Studii de caz. Reglementări. București: Editura Uranus 2002. – 304p.

Nicolescu Radu. Serviciile în turism.Alimentația publică, București:Editura Sport – Turism , 1988. – 230p.

Nistoreanu Puiu. Management оn turism. Bucureєti: A.S.E., 2002. – 222 pag.

Nistoreanu Puiu. Turism rural. O afacere mică cu perpective mari. București: Editura Didactică și Pedagogică, 1999. – 256 p.

Planificarea afacerii.Ghid pentru antreprenori, instructori și consultanți. Chișinău: BIZPRO, 2003. – 125p.

Sirodov Igor. Turismul în Republica Moldova.Studiu de geografie Umană, Chișinău: Editura Chișinău, 2002. – 185p.

Snak O. Managementul serviciilor în turism. București: Editura Academia Română de Management, 2004. -234 pag.

Snak O., Neacsu N., Baron P. Economia turismului, Bucuresti: Editura Expert 2001. – 600p.

Stănciulescu G. și colectivul. Strategii și politici regionale de dezvoltare durabilă a spațiului dunărean. București: Editura ASE, 2004. – 180p.

Stănciulescu G. și colectivul. Evaluarea întreprinderilor hoteliere. Oferta hotelieră mondială. București: Editura Uranus, 2003. – 220p.

Stănciulescu Gabriela. Managementul operațiunilor de turism, București:Editura All Beck 2003. – 432p.

Stoina C.,Spînu M. Turism și marketing turistic. București:Editura Fundației România de Mâine, 2003. – 112p.

Țigu Gabriela. Etica afacerilor în turism. București: Editura Uranus, 2003. – 243 p.

Zaharia Valentina. Economia și organizarea serviciilor hoteliere și de alimentație, București: Editura Lumina Lex 2002. – 182p.

Биржаков М.Б. Введение в туризм. Москва – Санкт-Петербург: Невский Фонд, 2000. – 520c.

Жукова М.А. Индустрия туризма: менеджмент организации, Москва: Изд.Финансы и статистика 2004. – 197с.

Карпов С. ,Чумак Ж. Напитки нашего стола.Кишинев: Картя Молдовеняскэ, 1983. – 155с.

Квартальнов В.А. Туризм. Москва: Проспект, 2006. – 344 с.

Чудновский А.Д. , Жукова М.А. Менеджмент в туризме и гостиничном хозяйстве , Москва: Изд.Кнорус 2006. – 318с.

LEGISLAȚIE

Legea Turismului Republicii Moldova Nr.324 -XVI din 24 februarie 2006.

"Monitorul Oficial al R. Moldova" Nr. 99-103 din 06.06.2003. Hotărîrea Republicii Moldova cu privire la aprobarea Normelor metodologice și criteriilor de clasificare a structurilor de primire turistice cu funcțiuni de cazare și de servire a mesei Nr. 643 din 27.05.2003

ADRESE WEB

www.turism.md

www.statistica.md

www.altavista.com

www.world-tourism.org

ANEXE

ANEXE I

Fig.1 Capacitatea existentă de primire a pensiunilor agroturistice (pe locuri)

Sursa: http://www.statistica.md/category.php?l=ro&idc=293&

ANEXA II

Fig.2 Numarul turiștilor cazați în agropensiunile turistice în perioada 2004-2010

Sursa: http://www.statistica.md/category.php?l=ro&idc=293&

ANEXA III

Fig.3 Evoluția performanțelor pensiunilor și agropensiunilor în Republica Moldova

Sursa: Analiza diagnostic a sectorului turistic din RM 2003-2010, pag.98

ANEXA IV

Fig.4 Pensiuni agroturistice în Republica Moldova

Sursa: http://www.tur.md/rom/section/760/

ANEXA V

Clasificare unităților de alimentație pe teritoriul Republicii Moldova

Sursa: Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 770 din 17.11.1995 // Monitorul Oficial nr.17-18/112 din 21.03.1996

ANEXA VI

Tarife servicii prestate pensiunea turistică ”Hanul lui Hanganu” , EUR:

Saună cu lemne- 10/oră

Program folkloric ansamblul local– 20

Excursie la Țâpova (caruta/sania)– 6,5; barca cu motor-15; Ora de așteptare- 5

Excursie la Saharna (barca cu motor)- 35; Ora de așteptare- 5

Ghid local (l.română, l.rusă)- 10

Parapantism: parapanta în arendă- 10/oră, instruire (3 zile)

Pescuit: arenda unelte de pescuit- 1,5/oră;

Prânz/cină pescărească- 12

Vizitare ateliere de încondeiat ouăle pascale-1/pers.

Degustare miere- 3/pers.

Degustare vinuri locale – 2/pers

Sursa: http://ilis.md/index.php/ro/hanul-lui-hanganu.html

ANEXA VII

ANEXA VIII

Numărul total al turiștilor străini sosiți în structurile de primire turistică colective

ANEXA IX

Indicele de utilizare netă al locurilor de cazare

ANEXA X

MENIU

SPECIALITĂłILE CASEI:

Păstrăv afumat cu sos de hrean si paine 70gr 8,00 LEI

Filé de păstrăv in fulgi de porumb cu cartofi natur 250gr/70gr/150gr 28,00 LEI

Filé păstrăv, fulgi de porumb, sos de pătrunjel

Cotlet de berbecuț cu sos de ciuperci, mămăliguță 150gr/70gr/150gr 22,00 LEI

Pulpă de ied la grătăr cu mămăliguță 150gr/50gr/150gr 22,00 LEI

Stropit cu vin si usturoi

Sarmale cu mămăliguță 200gr/150gr 20,00 LEI

GUSTĂRI RECI

Gustare țărănească 120gr 8,00 LEI

Preparate tradiționale din porc (tobă, jumere, caltaboș, sângerete) împreună cu brânză telemea, servite cu ceapă verde, usturoi și varză murată. La cerere, se poate alcătui combinația dorită de către Dumneavoastră.

Gustare rece simpla 120gr 8,00 LEI

Mezeluri superioare (salam sibiu, șuncă praga, mușchi file) asortate cu brânzeturi de calitate și cu legume de sezon (roșii, castraveți). La cerere, se poate alcătui combinația dorită de către Dumneavoastră.

Muschiuleț de berbecuț afumat cu pâine 70gr 8,00 LEI

Piftie de porc afumată cu paine 70gr 8,00 LEI

Cârnati uscați Poienița cu pâine 100gr 8,00 LEI

Filé de păstrăv afumat cu sos de hrean si pâine 80gr 8,00 LEI

Gustare Poienița 20gr/20gr/20gr/20gr/20gr 10,00 LEI

Berbecuț afumat, file păstrăv afumat, telemea, brânză burduf, slănină afumată, ceapă rosie

Păstrăv afumat cu sos de hrean si pâine 150gr 15,00 LEI

Platou de casă cu pâine 300gr 25,00 LEI

Păstrăv afumat, slănină afumată, telemea, brânză de burduf, jumeri, țuică

Platou Ciobănesc ptr. 2 persoane cu pâine 40gr/40gr/40gr/40gr/40gr/40gr 25,00 LEI

Afumături: Pecie porc, Visli oaie, cărnati, slănină, jumeri, brânză de burduf, telemea, ceapa rosie

GUSTĂRI CALDE

Gustare caldă simpla 120gr 8,00 LEI

Alcătuită din ficăței de pui, ciuperci umplute, bulete din cașcaval, flori din cabanos prăjit, cu decor din legume.

Cascaval pane 120gr 7,00 LEI

Cașcaval de calitate superioară, tapetat cu pesmet și prăjit rapid în ulei fierbinte.

Cașcaval parizian 120gr 7,00 LEI

Cașcaval de calitate superioară, trecut prin un amestec de ou cu făină și prăjit rapid în ulei fierbinte.

Cărnăcior rulat la tigaie cu mămăliguță 100gr/70gr 8,00 LEI

Mămăliguță cu brânză si smântână 200gr 10,00 LEI

Specialitate românească tradițională; la dorința Dumneavoastră, se poate servi cu brânză proaspătă de vaci sau cu brânză telemea.

Ficăței de pui la tigaie 200gr 10,00 LEI

Ficăței proaspeți de pasăre prăjiți în ulei și condimentați cu usturoi, piper și vin.

Aripi prăjite de pui 200gr 10,00 LEI

Aripi condimentate de pui, prăjite în ulei fierbinte, crocante.

Bulz moldovenesc 250gr 10,00 LEI

Mămăliguță, brânză de burduf, slănină împănată, ou

Omletă simplă 120gr 5,00 LEI

Ouă proaspete de găină, bătute spumă și prăjite rapid în ulei fierbinte. La cererea Dumneavoatră se poate asezona cu diferite mezeluri, ciuperci sau legume.

Ochiuri cu șuncă 120gr 6,00 LEI

Varianta românească a specialității englezești "ham and eggs": ouă proaspete de găină, prăjite sub formă de ochiuri și asezonate cu șuncă.

CIORBE

Ciorbă de păstrăv cu ardei iute si pâine 80gr/320gr 10,00 LEI

Ciorbă de burtă cu ardei iute, smantana si pâine 80gr/320gr 10,00 LEI

Preparat tradițional, obținut din burtă de vacă și legume fierte împreună. Se servește dreasă cu gălbenuș de ou, smântână, mujdei de usturoi și lămâie.

Ciorbă de perișoare cu ardei iute și pâine 80gr/320gr/80gr 10,00 LEI

Ciorbă de fasole cu afumătură, salată de ceapă, pâine 80gr/320gr/80gr 10,00 LEI

Ciorbă tărănească de văcuță cu smântână, ardei iute, pâine 80gr/320gr/50gr 10,00 LEI

Preparat tradițional românesc, din carne de văcuță și legume fierte împreună. Se servește decorată cu tarhon și pătrunjel.

Ciorbă acră de pui (bivoliță) cu ardei iute, pâine 80gr/320gr/50gr 10,00 LEI

Supă rasol de pui cu tăiței cu paine 80gr/320gr 10,00 LEI

Supă cu carne de pasăre și tăiței de casă. Se servește decorată cu verdeață.

Supă cremă de legume cu paine si smantana 80gr/320gr/50gr 10,00 LEI

Cremă din legume fierte și pasate. Se servește cu crutoane din pâine și smântână.

PREPARATE DIN PĂSTRĂV

Păstrăv la grătar cu mujdei de usturoi, mămăliguță 250gr/70gr/150gr 15,00 LEI

Păstrăv la tigaie cu mujdei de usturoi, mămăliguță 250gr/70gr/150gr 15,00 LEI

Filé de păstrăv la grătar cu cartofi natur 200gr/150gr 20,00 LEI

Plachie de păstrăv cu mămăliguță 250gr/100gr/150gr 18,00 LEI

Păstrăv umplut cu legume cu cartofi natur 250gr/100gr/150gr 24,00 LEI

Filé de păstrăv pané cu cartofi prăjiți 250gr/150gr 24,00 LEI

Păstrăv á la Carol 250gr/70gr/150gr 24,00 LEI

Păstrăv, vin alb, usturoi, smântână, busuioc

Filé de păstrăv în fulgi de porumb cu cartofi natur 250gr/70gr/150gr 28,00 LEI

Filé păstrăv, fulgi de porumb, sos de pătrunjel

PREPARATE DIN CARNE DE BERBECUȚ

Muschiuleț de berbecuț afumat cu pâine 70gr 8,00 LEI

Pastramă de berbecuț cu mujdei de usturoi, mămăliguță 150gr/50gr/150gr 22,00 LEI

Cotlet de berbecuț cu sos de ciuperci, mămăliguță 150gr/70gr/150gr 22,00 LEI

PREPARATE DIN CARNE DE IED

Pulpă de ied la grătăr cu mămăliguță 150gr/50gr/150gr 22,00 LEI

Stropit cu vin si usturoi

Ied cu mămăliguță 200gr/70gr/150gr 22,00 LEI

Tocăniță din pulpă ied, usturoi, ceapă, vin alb

PREPARATE DIN CARNE DE VITĂ

Muschi de vită la grătar cu cartofi natur 150gr/100gr 24,00 LEI

Filé mignons cu cartofi la cuptor 150gr/80gr 28,00 LEI

Muschi de vită, vin alb, piper verde, smântână

PREPARATE DIN CARNE DE BIVOLIȚĂ

Tocaniță de bivoliță cu cartofi piure 200gr/70gr/150gr 22,00 LEI

Muschi de bivoliță Poienița la grătăr cu cartofi țărănesti 200gr/50gr/150gr 28,00 LEI

Servit pe piatră încinsă cu sos de măr

PREPARATE DIN CARNE DE PORC

Ceafă la grătăr cu cartofi prăjiți 150gr/150gr 15,00 LEI

Cotlet la grătăr cu cartofi prăjiți 150gr/150gr 15,00 LEI

Snițel de porc cu cartofi prăjiți 150gr/150gr 18,00 LEI

Pomana porcului cu mămăliguță 150gr/150gr 18,00 LEI

Pulpă de porc, vin alb, usturoi

Cǎrnați la tigaie cu varză călită 200gr/150gr 18,00 LEI

Rulada de porc cu cartofi țărănesti 150gr/50gr/50gr/150gr 18,00 LEI

Muschi de porc, pecie porc, cas, rosie

Tochitură cu mămăliguță 100gr/80gr/150gr 18,00 LEI

Pulpă de porc, sos de rosii, mămăligă, ou, telemea de oaie

Frigǎrui asortate cu cartofi prăjiți 200gr/150gr 18,00 LEI

Cotlet porc, cârnați afumat, ceapă, gogosar gras

PREPARATE DIN CARNE DE PUI

Piept de pui la grătar cu cartofi prăjiți 150gr/150gr 15,00 LEI

Piept de pui pané cu cartofi prăjiți 150gr/150gr 15,00 LEI

Ostropel de pui cu cartofi piure 150gr/80gr/150gr 18,00 LEI

Piept de pui, vin alb, usturoi, sos de rosii

PREPARATE PENTRU VEGETARIENI

Supă cremă de legume 300gr 7,00 LEI

Salată grecească 250gr 12,00 LEI

Salată verde, ceapă, ulei măsline, rosii, măsline, castraveți, telemea

Ciuperci la cuptor 150gr 9,00 LEI

Orez cu legume 150gr 7,00 LEI

Mămăliguță cu brânză si smântână 200gr 12,00 LEI

Preparate de sezon 150gr 9,00 LEI

Ciuperci, dovlecei pané, vinete, …

GARNITURI

Cartofi prăjiți 100gr 4,00 LEI

Cartofi natur 100gr 4,00 LEI

Cartofi cu cascaval si smântână 150gr 5,00 LEI

Cartofi la cuptor cu usturoi si pătrunjel 150gr 5,00 LEI

Cartofi țărănesti 150gr 5,00 LEI

Legume soté 100gr 5,00 LEI

Ciuperci soté 100gr 5,00 LEI

Varzǎ cǎlitǎ 150gr 5,00 LEI

SALATE

Salată de varză cruda 150gr 3,00 LEI

Salată de castraveți murați 150gr 5,00 LEI

Salată de gogosari murați 150gr 5,00 LEI

Salată de rosii si castraveți 150gr 5,00 LEI

Salată de murături asortate 150gr 5,00 LEI

Salată de sezon 150gr 5,00 LEI

Salată de sfeclă roșie cu hrean 150gr 5,00 LEI

Sfeclă roșie și hrean,preparate cu ulei de măsline,oțet și zahăr.

Salată grecească 150gr 5,00 LEI

Castraveți verzi,roșii,ardei gras,ceapă,măsline,preparate cu ulei,piper și sare.Se servește cu telemea și lămâie.

DESERTURI

Clătite cu branză si stafide / dulceață / înghețată 60gr/50gr 5,00 LEI

Plăcintă cu brânză si stafide 180gr 5,00 LEI

Plăcintă cu mere 180gr 5,00 LEI

Plăcintă cu Rabarbură 180 gr 5,00 LEI

Ruladă de biscuiți 100gr 6,00 LEI

Inghețată 180gr 7,00 LEI

Inghețată naturalǎ de casǎ fǎcută din lapte natural propriu

Papanasi cu smântână si dulceață 180gr 10,00 LEI

Gogosi cu branza dulce de vaci servite cu dulceata si smantana.

Platou cu fructe proaspete (pentru două persoane) 300gr 13,00 LEI

Banane, kiwi ,portocale, struguri, pepene galben, mere. La dorința Dumneavoastră, se pot adăuga și diferite sortimente de brînzeturi.

BĂUTURI NEALCOOLICE

Apă plată / minerală 0.5 l 2,00 LEI

Apă plată / minerală 1.00 l 3,00 LEI

Cafea 100 ml 3,00 LEI

Ceai 200 ml 3,00 LEI

Espresso 50 ml 3,00 LEI

Cappucino 200 ml 4,00 LEI

Suc de mere natural 0.33 l 4,00 LEI

VIN ALB

VINUL CASEI

Sauvignon 1.00 l 20,00 LEI

Traminer 1.00 l 20,00 LEI

JIDVEI

Riesling 0.75 l 20,00 LEI

Sauvignon Blanc 0.75 l 25,00 LEI

Dry Muscat 0.75 l 25,00 LEI

MURFATLAR

Chardonnay / Pinot Gris 0.75 l 20,00 LEI

Sec de Murfatlar (Sauvignon Blanc) 0.75 l 25,00 LEI

VIN ROSU

VIN FIERT 0.25 l 6,00 LEI

VINUL CASEI

Cabernet Sauvignon 1.00 l 20,00 LEI

MURFATLAR

Pinot Noir 0.75 l 20,00 LEI

Merlot 0.75 l 20,00 LEI

Cabernet Sauvignon 0.75 l 20,00 LEI

Cabernet Sauvignon 0.75 l 35,00 LEI

BERE

Heineken 0.5 l 5,00 LEI

Gősser 0.5 l 5,00 LEI

Silva Black 0.5 l 5,00 LEI

Stella Artois 0.5 l 5,00 LEI

Stella Artois fără alcool 0.5 l 5,00 LEI

Weissbier (Malteser) bere germană din grâu 0.5 l 10,00 LEI

COCKTAILURI

Gin tonic 250 ml 12,00 LEI

Gin, Kinley

White Lady 150 ml 14,00 LEI

Gin, coniac, suc de lămâie, gheață

Take Five 150 ml 14,00 LEI

Gin, suc de lămâie, suc de portocale, sirop de zahăr, grenadine, gheață

Campari Orange 250 ml 14,00 LEI

Campari, suc de portocale

Bloody Mary 250 ml 14,00 LEI

Vodca, suc de rosii

LISTA DE PREPARATE ȘI BĂUTURI

ANEXA XI

Hanul lui Hangan vedere generală

ANEXA XII

Terasa

ANEXA XIII

Organizarea distracției la Pensiunea Hanul lui Hangan

ANEXA XIV

Mămăligă la gura sobei la Pensiunea Hanul lui Hangan

ANEXA XV

Sala mare de petreceri

ANEXA XVI

Amenajarea mesei de sărbătoare