Turismul Religios O Forma Importanta a Turismului

. Turismul religios o forma importanta a turismului

1.1 Delimitari conceptuale ale turismului

Turismul, este o importanta,chiar vitala sursa de venit, pentru multe țări. Importanța sa a fost recunoscută în Declarația de la Manila in 1980 ca o activitate esențială pentru viața națiunilor din cauza efectelor sale directe asupra sectoarelor sociale, culturale, educaționale, sectoarelor economice ale societăților naționale și asupra relațiilor lor internaționale. Turismul aduce cantități mari de venit într-o economie locală, sub formă de plată pentru bunuri și servicii necesare pentru turisti, reprezentând 30% din lume comerț de servicii, și 6% din exporturile globale  , bunuri și servicii . De asemenea, creează oportunități pentru ocuparea forței de muncă în sectorul serviciilor al economiei asociate cu turismul.  Industriile de servicii care beneficiază de turism includ servicii de transport , cum ar fi companiile aeriene , nave de croazieră , și taxiuri ;Servicii hoteliere , cum ar fi cazari , inclusiv hoteluri și stațiuni ; și divertisment cum ar fi parcuri de distracții , cazinouri , mall-uri , locuri de muzica , si teatre . Acest lucru este un plus față de produsele cumpărate de către turiști, inclusiv suveniruri, haine și alte material.  

“Fenomenul turistic nu este unul nou , primele forme de turism fiind practicate inca din perioada Antichitatii. In istoria omenirii , preocuparile pentru calatorie au fost continue , ca si dorinta de a descoperi si redescoperi locuri , culturi ,tradii ,obiceiuri noi ,etc.”

“Marea inovatie a secolului XX,in materie de turism , a fost transformarea turismului intr-o veritabila “industrie.”

Primul concept care aparut, a fost cel de turist, urmat de conceptul turism. Cuvântul “Turist” apare în Anglia în 1800. Trei ani mai tarziu, el este folosit în limba franceză . Organizația Mondială a Turismului definește turistii ca fiind oameni care călătoresc de placere și stau în locuri în afara mediului lor obișnuit , nu mai mult de un an consecutiv pentru petrecerea timpului liber, pentru afaceri și alte scopuri

Dacă călătoria de agrement pare să existe inca din antichitate, turismul are sens din secolul al  xviii -lea  secol cu dezvoltarea de "Grand Tour” insemnand ”Tur lung.Originea cuvântului provine din engleza “turistic” ,care își găsește rădăcinile în cuvântul francez “rotund” (dus-intors) . Alti autori il desemneaza ca provenind din limba engleza de la verbul "to tour" care inseamna “a calatori”. William F. Theobald (1994) a sugerat că etimologic, cuvantul” tur “este derivat din latinescul "Tornare" și greacă, "Tornos", însemnând "un strung sau cerc, mișcare în jurul unui punct sau axă centrală". Sufixul “ –ism”  este definit ca "o acțiune sau proces; “comportament tipic sau calitate", în timp ce sufixul,” -ist "unul care efectuează o anumită acțiune. Când cuvântul “ tur “și sufixele” -ism “ și  “-ist  “sunt combinate, ele sugerează acțiunea de deplasare într-un cerc. Descrierea unui cerc presupune revenirea la un punct de plecare a lui, deci un “tur” este o călătorie dus-întors, adică actul de a părăsi și în cele din urmă revenind la punctul de plecare inițial. Prin urmare, orice persoana care ia parte la o astfel de călătorie poate fi numit un turist.

În 1941, Hunziker și Krapf au definit turismul ca "suma fenomenelor și relațiilor care rezultă din deplasarea și șederea nerezidenților, în măsura în care nu conduc la ședere permanentă și nu au legătură cu orice activitate remunerata. " .

În 1976, Societatea de Turism din definiția Angliei a fost: "Turismul este, circulația pe termen scurt, temporară a oamenilor de la destinații  în afara locurilor în care trăiesc în mod normal; munca și activitățile lor în timpul sejurului la fiecare destinație includ deplasari pentru toate scopurile.

In prezent,Organizatia Mondiala a Turismului (OMT) care este organismul interguvernamental major, care creeaza cadrul general de desfasurare a activitatii turistice in lume a definit turismul astfel : “Turismul reprezinta activitatile efectuate de o persoana ce calatoreste in afara mediului sau obisnuit pt o perioada de timp nespecificata al carui scop principal de calatorie este altul decat cel de a efectua o activitate remunerata in interiorul locului vizitat.”

Turismul este călătorie în scop de recreere, timp liber, religios, de familie sau de afaceri, de obicei, pentru o durată limitată. Turismul este frecvent asociat cu traficul internațional de călători, dar se poate referi de asemenea si la deplasarea într-un alt loc în aceeași țară. El a devenit o activitate renumita, de petrecere a timpului liber la nivel mondial. Turismul poate fi intern sau internațional, precum și turismul internațional care are atât implicații de intrare și ieșire dintr-o țară .

Conform OMT ,exista sase grupe de motive pentru care oamenii utilizeaza turismul: prima grupa se refera la timp liber,odihna ,vacante; a doua reprezinta vizita la rude si prieteni; a treia grupa face referire la afaceri si motive profesionale; a patra grupa reprezinta tratament medical ; a cincea grupa se refera la pelerinaje si alte motivatii religioase ; si a sasea grupa este reprezentata de alte motive.

Turistii sunt clasificati in trei categorii . Acestia sunt turistii propriu-zisi ,care calatoresc de placere ,in timpul lor liber ; turistii de afaceri ,carora le sunt asimilati toti cei care calatoresc din motive profesionale si alte categorii de turisti. Iar dupa durata sejurului,vizitatorii sunt clasificati in doua categorii: excursionistii reprezinta vizitatorii de o zi ,care nu innopteaza in locul vizitat si turistii propriu-zisi sunt acei vizitatori care stau cel putin o noapte in locul vizitat.

1.2 Formele turismului

In general,turismul se referă atât la o migrare ,cat si la actul de călătorie de plăcere în afara zonei sale de viață a omului de zi cu zi, spatiile de locuit obișnuite, precum și de a locui temporar, dar este de asemenea si un sector economic care include toate activități legate de satisfacție și circulația turiștilor 

In functie de calatoria desfasurata de catre un turist,exista mai multe criterii de clasificare a formelor de turism. Cu cat numarul locuitorilor din tari nationale si interntionale creste , pe masura sporirii acestora ,creste si numarul activitatilor turistice desfasurate,de unde rezulta si o multiplicare si diversificare a tipurilor de turism. Astfel,la nivel international,formele de turism sunt impartite astfel :

Forme principale clasificate din punct de vedere geografic impartite la randul lor in turism intern,turism receptor si turism emitator.

Forme asociate structurate din puctul de vedere al orientarii fluxurilor turistice impartite in: turism interior,national si international.

O alta clasificare a formelor de turism ,o reprezinta momentul si modul de angajare a prestatiei turistice.Aici,enumeram urmatoarele categorii de turism: turismul organizat,turismul pe cont propriu si turismul semiorganizat.

Formele turismului sunt structurate si dupa gradul de mobilitate a turistului. Aceste forme fiind impartite astfel: turism de sejur ,turism itinerant si turism de tranzit.

Din punct de vedere al periodicitatii sau frecventei de manifestare a cererii turistice,formele turismului sunt clasificate in turism continuu si turism sezonier.

Cel mai important criteriu de clasificare a formelor de turism este dat de motivatia de deplasare in scop turistic.Aici,putem vorbi de existent urmatoarelor forme de turism : turism de agrement;turism de odihna si recreere; vizite la prieteni si rude ; turism de sanatate ; turism religios si de pelerinaje ; turismul de afaceri ;turismul ethnic si stiintific ; turimul de cumparaturi si turismul sportiv.

Pentru a raspunde diferitelor cereri și gusturilor fiecaruia ,la nivel mondial turismul a fost segmentat în diferite sectoare. Formele de turism esentiale fiind impartite astfel : turism de litoral (turismul bleu);turismul rural (turismul verde) ;turismul montan(turismul alb pe timpul iernii); turismul cultural; turismul balnear(turismul de sanatate) si turismul religios sau pelerinaje.

Dintre toate aceste forme de turism vom face referire doar la cele care au acelasi punct comun.Acestea sunt urmatoarele:

Turismul rural sau turismul verde corespunde vacantei la tara si are ca motivatie reintoarcerea la natura ,la viata si la obiceiurile traditionale. Este definit ca fiind petrecerea vacantei in spatiul rural .

Opiniile despre acest turism sunt distribuite pe o scara foarte larga ,de la o simpla sedere in zonele rurale pana la cele care impun o lista lunga de criterii legate de comportamentul consumatorilor si anume: sederea in gospodariile taranesti , consumul de produse agro-alimentare proaspete , participarea la activitati economice specifice ,etc.

Activitatile cele mai practicate in mediul rural sunt pescuitul ,ciclismul si drumetiile ,urmate de alte activitati de natura timpului liber cum este golful ,calaria ,alpinismul.

Turismul montan sau turismul alb pe timpul iernii reprezinta turismul desfasurat la munte .Muntele reprezinta una din principalele destinatii de vacanta ,iar evolutia cererii este in crestere.

Motivatiile posibile pentru cei care aleg muntele sunt skiul ,alpinismul ,drumetia , cercetarile botanice,glaciare ,etc.Muntele este marcat prin vârfuri foarte înalte de trafic în timpul sărbătorilor de Crăciun și de Paști, februarie și, în general, printr-o sezonalitate dubla.

Turismul cultural sau turismul urban se refera la calatoriile turistice realizate in orase. Turistii a caror vacanta se desfasoara intr-un anumit oras au posibilitatea de a vizita urmatoarele: asezari istorice ,galerii de arta , teatre ,muzee, evenimente cultural ,festivaluri ,targuri ,comunitati entice si regiuni ,comori arhitecturale si arhitectonice ,parcuri nationale si statale.

Turismul medical sau turismul balnear Se refera la deplasarea persoanelor de diferite varste, sexe, si profesii diferite care merg in statiuni balneoclimaterice,ori in localitati cu factori naturali de cura pentru diferite motive , cum ar fi : pentru ingrijirea sanatatatii ,pentru odihna, cura de substante balneare naturale ( ape minerale sau termominerale ,namoluri terapeutice etc.) cu exctracte sau medicamente pe baza de plante , pentru profilaxie ,intinerire , infrumusetare sau numai pentru turism .

Turismul religios( pelerinajele )este unul din cele mai vechi forme de migratie turistica. Sunt multe Sarbatori si comemarari religioase care sunt respectate de multi turisti si sunt ocazii privilegiate de a petrece timpul cu familia .

1.3 Turismul religios sfera de cuprindere

Forma autentica a pelerinajului era o calatorie pe care omul o initia cu scopul de a simti“lumina interioara”,astfel pelerinajul devenea un eveniment “fiintial complet”,o experienta prin care omul se intorcea schimbat. Pelerinajul era inchinat in totalitate vizitarii manastirilor,locurilor Sfinte sau a moastelor,de catre cei credinciosi, care se simteau mai aproape de Dumnezeu si isi intareau crendinta ortodoxa prin descoperirea acestora.Pelerinul reprezinta persoana credincioasa care citeste rugaciuni ,posteste , se spovedeste ,se impartaseste,da pomelnice la bisericile si manastirile la care merge sa se roage.Pelerinul este persoana care participa la pelerinaj.

In zilele noastre,pelerinajul a fost inlocuit cu turismul religios in care omul numai mediteaza ci doar viziteaza, el numai parcurge un drum interior ,ci doar un drum exterior, o excursie printre frumusetile exterioare.Turistul religios prefera sa fotografieze cele Sfinte,decat sa fie in comuniune cu Divitatea.Turistul religios se diferentiaza de pelerin prin faptul ca aceasta se deplaseaza cu scopul de a vizita edificiile religioase ,pe cand pelerinul se deplaseaza la locul Sfant pentru a se ruga si pentru a asista la slujbele sustinute de preoti sau de calugari (in cazul manastirilor).

Turism religios este denumit , în mod obișnuit turismul de credinta.El reprezinta tipul de turism  , unde oamenii călătoresc individual sau în grupuri de pelerinaj si are drept scop vizitarea edificiilor religioase cu implicatii de ordin spiritual .Este format din diverse forme de manifestare ,acestea fiind vizite la lacasurile sfinte, pelerinaje religioase ,tabere religioase .

“Notiunea de turism cultural religios este formata din doua categorii de tendinte de calatorii :prima tendinta se refera la calatoria unifunctionala , care are un singur scop de natura religioasa,iar cel care participa la acest gen de calatorie este strict pelerinul,iar a doua tendinta se refera la calatoria plurifunctionala ,care imbina aspectele religioase ale calatoriei cu cele strict culturale si care permit vizitarea unui numar mai mare de obiective turistice.”

Firmele de pelerinaje ,din zilele noastre sunt moduri moderne de promovare a Divinitatii si a culturii ecumenice locale si internationale. Acestea controleaza,pun de acord doua sau mai multe parti si indruma actiunile de organizare a pelerinajelor.Aceste organizatii ofera o serie de servicii cum ar fi :excursiile pentru crestini din tara si strainatate ; pelerinaje pentru pelerine , expeditii si tabere de studii, cazare in casele oaspectilor si in spatiile de primire ale manastirilor , servicii de informare pentru turism religios. Cele mai multe pelerinaje sunt organizate spre : Ierusalim,Instambul , Roma ,Lourdes si Santiago de Compostella.

Actvitatile care favorizeaza turismul religios sunt reunite cu obiectivele turistice concretizate a unui domeniu de activitate.diversificand oferta unui teritoriu.Practicarea acestor activitati depinde de prezenta edificiilor turistice, cum ar fi pelerinajele si hramurile desfasurate sub indrumarea unor schituri sau manastiri.Alte activitati asemanatoare mai sunt si evenimentele culturale religioase ,expozitii de icoane si obiecte de cult si concerte de muzica religioasa.

Atractiile turistice religioase sunt reprezentate de edificiile religioase care sunt risipite pe toate continentele si care alcatuiesc puncte de atractie importante prin evolutia si stilurile arhitecturii acestora,Un alt punct de atractie il reprezinta lacasurile Sfinte de inchinacine si meditatie care sunt diverse.La inceput acestea au fost reprezentate de pesteri si labirinturi intunecate unde omul a construit primele altare de cult.Cu timpul , interiorul sufletului acestuia l-au determinat la zidirea si varietatea edificiilor ,in stransa legatura cu numeroasele religii ,traditii, cu marimea de dezvoltare a societatii etc.Din categoria edificiilor turistice ale lumii fac parte sanctuarele ,templele ,bisericile ,catedralele,moscheiele,sinagogile ,manastirile ,mausoleele si cimitirele.

1.4 Factorii de influenta ai turismului

Turismul este influentat de o serie de factori care opereaza in momente si locuri diferite , pe plan local ,regional ,national ,international si global. Acestia sunt de mai multe tipuri in functie de urmatoarele criterii:

Din punct de vedere al continutului,factorii care influenteaza turismul sunt de mai multe feluri si anume: economici ,tehnici;sociali;demografici;naturali; psihologici,educative si de civilizatie ; organizatorici si politici.

In functie de importanta acestora , factorii sunt primari si secundari.

Dupa durata actiunii lor avem factori cu actiune permanenta sau de durata; factori sezonieri sau cu actiune ciclica si factori conjuncturali sau accidentali.

Din punctul de vedere al sensului de actiune avem urmatoarele forme de factori : exogeni activitatii turistice si endogeni activitatii turistice;

Dupa profilul de marketing enumeram :factori ai cererii turistice ; factori ai ofertei turistice; factori ai confruntarii cererii cu oferta.

Dupa efectul asupra turismului factorii sunt: cauzali (stresul, urbanizarea);factori favorizanti si factori de franare relativa ;

Dupa gradul de atractivitate exista : factori de atractie (peisaje deosebite , atractii turistice unice, originale); si factori relativ restrictivi(aglomeratia , poluarea).