TURISMUL RELIGIOS ÎN MARAMURE Ș – Mănăstirea Bârsana – Editura Ecou Transilvan Cluj-Napoca 2017 MULTICULTURAL BUSINESS INSTITUTE – a multicultural… [617779]

1

Ioana Sorina Chiorean

TURISMUL RELIGIOS ÎN MARAMURE Ș
– Mănăstirea Bârsana –

Editura Ecou Transilvan
Cluj-Napoca
2017 MULTICULTURAL BUSINESS INSTITUTE
– a multicultural social progress roundtable –
INSTITUTUL DELPHY
Institutul pentru Dezvoltare Umană și Comunitară

D E L P H Y

2
Referenți științifici:

Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României
CHIOREAN, IOANA SORI NA
Turismul r eligios ]n Maramure ș / Ioana Sorina Chiorean ; ref. șt.:,
lector – Cluj-Napoca : Ecou Transilvan, 2017
Conține bibliografie
ISBN 978 -606-730-

Editura Ecou Transilvan
Cluj-Napoca, jud Cluj
Tel. 0364.730.441/ 0745.828.7455
[anonimizat]
www.edituraecou.ro

© Ioana Sorina Chiorean , 2017
* Întreg meritul și toată responsabilitatea pentru informațiile cuprinse în
prezentul volum aparțin aut orului.
** Volumul de față reprezintă rezultatul unui program de cer cetare, derulat
în cadrul Facultății de Geografie a Universității Babeș -Bolyai din Cluj -Napoca,
în perioada octombrie 2016 – mai 2017, sub coordonarea Prof.univ.dr. Ștefan
Dezsi , finalizat cu obținerea licenței de specialist în ge ografia turismului .

3

REFERAT

Subsemnatul Ștefan Dezsi, prof. univ. dr. habil. la Fa –
cultatea de Geografie din cadrul Universității „Babeș -Bolyai”
din Cluj -Napoca, am analizat lucrarea propusă de dna. Ioana –
Sorina CHIOREAN, intitulată „ Turismul religios în Maramureș .
Studiu de caz: Mănăstirea Bârsana”, și am ajuns la o serie de
concluzii, inserate mai jos.
Spectrul complex al preocupărilor și activităților din
domeniul geografiei turismului derulate de către autoarea
prezentei lucrări i -au permis abordarea unei teme inedite și
conturarea unei lucrări originale, care are la bază o laborioasă
activitate de cercetare, analiză, prelucrare și interpretare pro –
prie, precedate de o documentare bibliografică, dublată de o
serie de descinderi în teren în vederea culegerii de informați i,
completării celor prelevate din diferite surse, precum și a con –
fruntării și cunoașterii realităților concrete prelevate la fața lo –
cului.
Desigur, opțiunea autoarei pentru această temă și pre –
cum Țara Maramureșului și pentru localitatea Bârsana, respe c-
tiv mănăstirea cu același nume, deopotrivă, este demnă de luat
în considerare, în contextul în care, din păcate pentru această
regiune, în perioada anterioară anului 1989, majoritatea inves –
tițiilor alocate turismului au fost orientate centralizat înspre

4 arealul Brașov -Valea Prahovei și înspre litoralul Mării Negre,
decalajul față de zonele în care s -a investit masiv în turism în
perioada anterioară fiind nu doar dificil de surmontat, ci și
puțin previzibil a se realiza în perioada următoare, în pofida
faptului că autoritățile, anteprenorii din domeniu și populația
locală au început, treptat, să conștientizeze faptul că turismul a
devenit una dintre alternativele cele mai viabile pentru
dezvoltarea regiunii. Acesta este dovedit de proiectele, care,
deși au elaborat diverse strategii și au înaintat felurite soluții
(mai mult sau mai puțin viabile, vizând de regulă locații
punctuale, însă în majoritate rămase la stadiul de intenție), nu
au fost integrate unei strategii coerente și funcționale care să
vizeze ansamblul regional sau susținerea afirmării unor tipuri
sau forme de turism pentru care regiunea relevă o pretabilitate
superioră care – în condițiile unei amenajări adecvate – îi poate
conferi posibilitatea de a concura cu șanse reale în bătălia acer –
bă pentru câștigarea unor fluxuri turistice convergente interne
și externe din ce în ce mai consistente. Misiune pentru înde –
plinirea căreia dna. Ioana -Sorina Chiorean s -a mobilizat adecvat
și a răspuns unor standarde care au condus -o spre o abordare
complexă, cu un caracter practic și aplicativ ușor de decalat.
Pe acest fond, considerăm că subiectul ales pentru stu –
diul de față, inedit ca tematică, este perfect compatibil cu speci –
ficul regiunii în studiu (Țara Maramureșului) și, mai mult, a
localității Bârsana care, prin varietatea și diversitatea compo –
nentelor patrimoniului aparținând civilizației și culturii tradi –
ționale înmagazinează, lucru cunoscut, o valoare materială și
spirituală aparte care o detașează în raport cu componente ale
ofertei turistice p otențiale, conferind, indiscutabil, un caracter

5 de particularitate, civilizației și culturii specifice lumii satului
maramureșan, în care componenta religioasă materială și spiri –
tuală joacă încă un rol major în cadrul comunităților, dovadă
fiind și prezen ța „vie” în toate satele maramureșene a bisericilor
de lemn, care conferă o notă originală și inconfundabilă, pei –
sajului cultural propriu Țării Maramureșului.
Astfel, opțiunea către o astfel de cercetare, pretențioasă
din punct de vedere al pregătirii, ma i ales în domeniul umanist
al autoarei și necesitând cunoașterea realităților complexe dintr -o
regiune geografică aparte, se justifică în condițiile în care, în
acest spațiu se interferează, concentrează și chiar suprapun
stratele de civilizație și cultură care conferă o personalitate uni –
că și o poziție (inclusiv geografică) particulară, prin prisma
categoriilor de resurse antropice cu atractivitate turistică apar –
ținând mediului rural și a patrimoniului cultural -religios,
precum și a modalităților de valo rificare a tuturor acestora, cu
cuprinderea a aproape tuturor formelor de manifestare a turis –
mului cultural, inclusiv a celui cultural -religios (cele asupra
cărora s -a focusat efortul de cercetare a autoarei).
Toate acestea se constituie ca argument în fa voarea
alegerii Țării Maramureșului, a localității Bârsana și a mănăstirii
omonime ca și teritoriu -țintă de investigație, acestea constitu in-
du-se ca un adevărat teren experimental pentru aplicarea
viziunii asupra acestora și a materializării sale concret e în ca –
drul prezenței lucrări.
Pornind de la aceste considerente, autoarea și -a asumat
misiunea de a experimenta o abordare care, dincolo de excursul
teoretic introductiv laborios și coerent menit să aducă clarifi –
cările conceptuale și metodologice necesa re unui asemenea

6 demers complex (care a căutat, și a reușit în bună măsură, să
stabilească cu claritate nu doar problematicile specifice privind
conceptul de turism religios ca și parte integrantă a turismului
cultural, ci și relația statuată între turismu l religios și celelalte
forme de turism, cu întreaga gamă de aspecte specifice iden –
tificate corect de către autoare și, nu în ultimul rând, rolul din
ce în ce mai important și consistent al turismului religios în
dezvoltarea economică) și -a propus deopotr ivă să identifice și o
serie de aspecte cu certe valențe practice și aplicative, concen –
trate pe posibilitățile de valorificare turistică și promovare a
patrimoniului cultural -religios și a celui tradițional deopotrivă
dintr -o regiune geografică -istorică ș i cultural -etnografică de
referință pentru spațiul românesc, care concentrează resurse
turistice cu valențe atractive cu o certă competivitate pe o piață
turistică într -o continuă diversificare și rafinare (o piață în care
activitățile turistice cultural -religioase și cele proprii turismului
rural deopotrivă ocupă un loc din ce în ce mai important) și
care pot motiva și susține afirmarea unor astfel de activități,
resurse care relevă posibilități multiple de valorificare și de
introducere în circuitele turi stice funcționale interne și interna –
ționale de profil a Țării Maramureșului, în general, precum și a
localității Bărsana și a componentei patrimonial -religioase –
simbol a acestei comunități – am numit Mănăstirea Bârsana.
Aceasta a constituit obiectul unu i interesant și complex
studiu de caz, menit a releva rolul și funcția deținută de aceasta
în plan local -regional și valențele sale atractive certe care fac din
aceasta un obiectiv de prim rang al turismului derulat în zonă,
însă cu posibilități de valorif icare superioară pe scară spațial –
geografică mai largă (vezi circuitele turistice propuse de

7 autoare) și a eficienței economice, desigur, în contextul în care
vor fi concepute și traduse în practică o serie de măsuri concrete
care să facă posibil ca acest deziderat să devină o realitate
concretă și palpabilă și care să contureze această destinație ca
un posibil „loc central” al turismului cultural -religios din Țara
Maramureșului – secvență asupra căreia autoarea și -a adus o
contribuție interesantă și utilă pentru cei care sunt chemați să
organizeze, gestioneze și promoveze patrimoniul cultural –
religios și etnografic unic al zonei.
Astfel, misiunea asumată de autoare în cadrul studiului
de față – cea de a iniția o tratare complexă și aprofundată și
totodată s istematică din perspe ctiva geografico -turistică a
patrimoniului cultural -religios inedit, original și cu pregnantă
personalitate turistică și a imagina și a înainta soluții concrete și
viabile menite a oferi posibilitatea concretă a valorificării adec –
vate a acestuia prin intermediul turismului – devine un demers
necesar, menit „a face lumină” într -un domeniu în care, deși
este semnalată existența unor studii calate pe această temă (de
complexitate, grad de aprofundare și valoare științifică diferite),
abordarea complexă din punct de vedere turistic, însă cu un
caracter inter – și multidisciplinar și aplicativ, încă s -a lăsat
așteptată. Aceste aspecte se regăsesc însă în cadrul lucrării pre –
zente spre analiză, care își găsește astfel justificarea inițierii ș i
realizării efective, misiune pentru ducerea căruia la bun sfârșit
autoarea s -a mobilizat exemplar, reușind obținerea unei fina –
lități meritorii ale cărei caracteristici am încercat să le
surprindem și apreciem ca atare.
Având în vedere cele menționate, c onchidem că rezul –
tatul demersului înterprins de dna.

8 Ioana Sorina CHIOREAN const ituie un produs științific
ce răsplătește un remarcabil volum de muncă, de documentare
în teren, bibliografică și redacțională, fiindu -ne prezentat un
tablou științific merit oriu asupra modalităților concrete de
identificare, analiză și identificare, valorificare turistică și pro –
movare a patrimoniului cultural -religios și a celui tradițional
din Țara Maramureșului.
Totodată, cele relevate mai sus au permis autoarei rea –
lizarea unui studiu cu evidente valențe practice și aplicative, iar
utilizarea și/sau adaptarea acestora de o manieră care să
permită surprinderea aspectelor de maximă relevanță pentru
specificul teritoriului analizat și a temei abordate reflectă toto –
dată o fo arte bună cunoaștere a acestuia la scara detaliilor și
resorturilor sale cele mai intime.
Astfel, cercetarea întreprinsă – binevenită și utilă atât în
procesul didactic -geografic de formare a studenților speciali –
zării Geografia turismului din cadrul Facul tății de Geografie,
cât și pentru publicul larg – ne îndreptățește să opinăm ca fiind
oportună acceptarea pentru publicare și diseminare a acestui
material în rândul publicului larg.

Cluj-Napoca,
Prof. univ. dr. habil,
Ștefan Dezsi,
10 august 2017

9

INTRODUCERE

Mănăstirea Bârsana înseamnă credință, liniște, rațiune și o
simplitate aproape de perfecțiune. Credeți că se pot găsi toate acestea
într-un singur loc? Personal am avut o intuiție , o chemare chiar, în
acest sens și de aici s -a desprins dorinț a de a realiza un studiu
personal , care, în final, mi-a confirmat -o intru totul .
Materialul prezentului volum transpune o parte din elementele
sudiului și scoate în evidență turismul religios din Maramureș, mai
precis pelerinajele efectuate la mănăstirile și bisericile de lemn
maramureșene. Aceste edificii religioase sunt adevărate comori
duhovnicești, dispuse să pună în lumină adevăratele învățături
creștine. Odată cu aceste pelerinaje, suntem invitați într -o altă
dimensiune, cea a spiritualității creștin e, care ne arată și ne învață
calea adevărată spre mântuirea sufletului. Fiecare pelerin crede și este
conștient de puterea duhovnicească care există în aceste lăcașuri de
cult și care ajută la aflarea unor răspunsuri pentru întrebări sau
frământări interi oare. Fiecare dintre noi, la un moment dat în viață,
ne regăsim în această postură, de a căuta și de a descoperi soluții
benefice la chestiunile existenței noastre.
Motivația principală pentru Mănăstirea Bârsana, a fost, în
primul rând, pacea lăuntrică pe care am simțit -o fiind în vizită la
această mănăstire, o stare de împlinire și satisfacție văzând tot acel
complex monahal, înconjurat de dealuri și păduri verzi, dând o notă

10 distinctă acelei zone, având astfel sentimentul că sunt mai aproape de
Dumnezeu p rin simplu fapt că mă aflam în acel loc, iar în al doilea
rând, de dorința de a începe o cercetare a turismului mănăstirilor din
Maramureș, cu toate ritualurile specifice acestora – slujbele care se
oficiază cu ocazia hramului, activitățile de zi cu zi ale monahilor care
locuiesc acolo, la care am asistat și eu, unde faptul că oamenii
păstrează încă tradițiile și obiceiurile m -au lăsat plăcut impresionată
până în prezent. Apoi, impactul vizual al peisajului, un loc de o
frumusețe aparte, specifică zonei Mar amureșului, locația aleasă
pentru construirea mănăstirii și întregul areal maramureșean, care
cuprinde o diversitate de atracții turistice a fost un alt motiv ce m-au
determinat să scriu despre acest subiect . Încă din prima clipă când am
fost turist al ace stui locaș, am simțit o conexiune aparte cu această
mănăstire.
Din punctul meu de vedere, Mănăstirea Bârsana este un colț de
rai care invită turiștii prin tot ce oferă, mai ales vara, când totul este
verde, iar alei le care duc de la biserică spre celelalt e clădiri din incinta
mănăstirii sunt pline de flori multicolore. Altarul de vară reprezintă
elementul de legătură arhitecturală între celelalte edificii religioase
aflate în incinta complexului monahal, iar aici se oficiază slujbele pe
timpul verii. Așada r, un obiectiv turistic atractiv din mai multe
puncte de vedere.

11

I. TURISM ȘI RELIGIE

1. 1. Conceptul de turism religios
ca parte integrantă a turismului cultural

Turismul este un domeniu amplu dezbătut la nivel mon –
dial, național și chiar regional , însă multe cercetări în acest
domeniu au caracter teoretic general. Activitatea turistică se
numără printre fenomenele care s -au impus în epoca contem –
porană. Dorința oamenilor societății de astăzi, de a -și petrece
timpul călătorind, căutând colțuri lini știte de natur ă, vizitând
orașe și sate este nemărginită. Ei caută locuri tradiționale, cu
peisaje desosebite, unde relaxarea este principalul motiv de a fi
acolo.
Turismul, în general, fie el religios sau cultural, este modul
prin care o țară se face cuno scută în lume, și prin care alți
oameni pot vedea resursele naturale, potențialul turistic și
bogățiile țării respective.
Cuvelier (1998) spunea că „ turismul este un ansamblu de
practici asociate abandon ării temporare a reședinței, având drept scop
recreerea, refacerea, nevoia umană de bază a diversivității, desco –
perirea unor noi cunoștințe, experiențe și întâlniri”. Profesorul
elvețian H.Hunziker definea turismul drept: „ ansamblul relațiilor

12 și fenomenelor ce rezultă din deplasarea și sejurul persoanelor în afara
locului de reședință, atât timp cât deplasarea și sejurul nu sunt moti –
vate de o stabilire permanentă sau o activitate lucrativă”. (G.
Postelnicu, 1997, p. 12).
Turismul cultural are la bază câteva cerințe esen țiale, cum
ar fi:
 protejarea și conse rvarea întregului patrimoniu cultural;
 pregătirea și asigurarea unor servicii turistice de calitate
deosebită;
 respectarea modului de via ță a popula ției autohtone.
Turismul cultural se diferențiază față de alte forme de
turism prin anumite aspecte:
 gradul de mobilitate a turi știlor;
 resursele atractive corespunzătoare zonei vizitate;
 disponibilitatea financiară al poten țialilor turi ști;
 nivelul cultural și educațional al turi știlor. (Cristina, Curea,
1994)
Turismul cultural atent organizat poate fi privit și ca o
formă a ecoturismului, prin eforturile de protejare a patri –
moniului cultural.
În turismul cultural, se pot delimita anumite sub -forme de
turism aproape pentru fiecare componentă de patrimoniu: tu –
rism arheologic, turism religios și de pelerinaj, e tnografic etc.1
În cazul turismului religios – între turism și religie există
mai multe interacțiuni și combinații pe baza relației dintre locul
sacru și motivația turistului. Pornind de la turismul religios,

1 http://doctorat.ubbcluj.ro/sustinerea_publica/rezumate/2011/geografie/
Simon_Simona_Alina_Ro

13 putem ajunge și la alte tipuri de turism sau l e putem combina,
de exemplu, dacă mergem să vizităm o mănăstire și în apro –
pierea ei există și un obiectiv turistic, un muzeu, un atelier de
artă sau o rezervație naturală, atunci putem îmbina cele două
elemente.
Pornind de la noțiunea de turism cultural r eligios, putem
vorbi de două mari tendințe de călătorii:
 călătoria unifunc țională, care are drept scop vizitarea
unei mănăstiri sau biserici și vizează strict pelerinul;
 călătoria plurifunc țională, care îmbină aspectele religi –
oase ale călătoriei cu cele strict culturale și care permit vizitarea
unui număr mai mare de obiective turistice.²
Pelerinajul este una dintre primele forme de călătorie, însă
sensul inițial era acela de a te cunoaște mai bine pe tine, de a -ți
cunoaște stările interioare, descoperir ea și cunoașterea sinelui și
a vindecării prin credință.
Conceptul de pelerinaj includea, în urmă cu un secol, călă –
toria către pământuri străine, iar cei care se angajau într -o astfel
de misiune (putea dura până la un an) trebuiau să parcurgă
întregul dru m pe jos, luând în considerare posibilitatea de a nu
ajunge la destinația finală.2
În zilele noastre, pelerinajele se realizează cu ajutorul
mijloacelor de transport (autocar, avion, mașină), pelerinii au
cazare de 4 stele, agențiile de turism oferind o ga mă largă de
circuite cu caracter religios. Printre locurile de pelerinaj pot fi
enumerate și: mormintele sfinte, sanctuarele religioase, osemin –
tele martirilor creștini și bunurile culturale religioase.

2 (https://es.slideshare.net/analozici/turism -religios)

14 Actul pelerinajului este o experiență particulară a v ieții
religioase, în același timp individuală și colectivă, individuală
pentru că fiecare merge cu un scop sau un gând propriu, spre a
cere divinității ceea ce crede de cuviință pentru el, iar colectivă
este din cauză că această călătorie se face în grup, împărtășind
fiecare din experințele de viață.
Pelerinul vizitează aceste locuri pentru a -și hrăni nu doar
ochii sufletului, ci și vederea, imaginația, autocunoașterea, au –
zul. Vizitarea locurilor sfinte aprinde focul dragostei dumne –
zeiești pentru fiecare dintre noi în mod diferit.

1.2. Evoluția turismului religios

În creștinism, pelerinajul are o veche tradiție, mai ales în
Orient, unde se vizitau locurile biblice, mormintele de sfinți și
martiri. Pentru credincioșii creștini, cele mai importante punct e
de pelerinaj era și este orașul Ierusalim, unde există Biserica
Sfântului Mormânt, unde a fost îngropat și unde a înviat Iisus
Hristos, Muntele Athos din Grecia, orașele Nazaret și Bethleem.
Pentru catolici, o importanță deosebită o au centrele de
pelerinaj, precum: Roma, cu Vatican, unde sunt înmormântați
sfinții apostoli Petru și Pavel, Muntele Saint Michel și Lourdes
din Franța, Santiago de Compostella, unde este îngropat sfântul
apostol Iacob.
În Europa Occidentală, o importanță deosebită prezintă
sanctuarele dedicate Fecioarei Maria de la Lourdes, Fatima
(Portugalia), Medjugorie (Bosnia și Herțegovina). Pelerinajul

15 este specific și altor credințe și confesiuni. Astfel, evreii merg în
pelerinaj la Peșterea Patriarhilor de la Makpela de lângă
Hebron, unde se află mormântul patriarhului Avraam, precum
și la Ierusalim, iar musulmanii sunt datorisă meargă cel puțin o
dată în viață în pelerinaj la Mecca, cetatea sfântă, unde s -a
născut profetul Mahomed. Acest pelerinaj durează cinci zile și
reprezintă cea mai mare reuniune a credincioșilor musulmani
din întreaga lume. Alte locuri importante de pelerinaj ale mu –
sulmanilor sunt orașul Medina, unde a trăit p rofetul Mahomed
și moscheea Al -Aqsa din Ierusalim, de unde se crede că acesta
s-a ridicat la cer.3
Pelerinajele și taberele religioase sunt forme ale turismului
religios în grup organizat. În funcție de numărul de turiști,
turismul religios poate fi și individual. Se practică de o anumită
categorie de persoane și vizează atât promovarea valorilor
culturale, cât și a celor spirituale. De aceea, când ne referim la
vizitarea edificiilor religioase, nu se poate face o distincție netă
între turismul cultural și turismul religios.
De exemplu, turiștii care merg la mănăstiri din curiozitate,
din nevoia de a cunoașt e locuri si lucruri noi, sunt atrași de
frumusețea ei prin artă, prin faptul că sunt situate în locuri mai
retrase, pitorești, dar și prin viața deosebită pe care o duc cei ce
locuiesc acolo, iar în momentul întâlnirii cu lăcașul de cult, ei se
tranformă î n pelerini, în sensul că își schimbă vestimentația,
aprind lumânări, se închină la icoane și se roagă. Pe lângă
schimbarea comportamentului, apare un impact înăuntrul aces –

3 http://www.descopera.ro/travelling/4209722 -turismul -religios -pe-
urmele -sfintilor

16 tora. Întâlnirea cu sacrul modifică motivația exterioară a
călătoriei, pelerinul des coperind și o motivație interioară, de alt
ordin decât cel turistic. Acest exercițiu al voinței, răbdării,
curajului, credinței, comunicării și comuniunii cu ceilalți creea –
ză o nouă ipostază a personalității sale umane. Putem afirma că
pelerinajul este, î n acest mod, un instrument de educație
psihologică, socială și civică.

1.3. Relația dintre turismul religios
și celelalte forme de turism

În ultimul timp, tot mai mulți turiști sunt interesați de
religie sau, mai bine spus, de turismul religios. Exista u locuri
sacre, unde se adunau milioane de credincioși în fiecare an,
unde se mai adună și astăzi, și unde numărul turiștilor îl
întrecea pe cel al credincioșilor. Aceste locuri sunt deosebite
prin faptul că au anumite legende și superstiții care atrag
turiștii, și nu numai. Turismul religios este mai amplu și se
adresează mai multor categorii de persoane: oameni interesați
de arhitectură, persoane atrase de vibrația locului, de semni –
ficația numelui dat acelui monument, de locația respectivă, de
legenda au zită despre locul respectiv, tradițiile și obiceiurile
care se fac la o anumită dată din calendar.
Pentru toate acestea si altele, oamenii de diferite categorii
de vârste sunt atrași imediat de farmecul locului și vrăjiți de
legendele și superstițiile auzi te. Turismul religios constă în pe –
lerinajul credincioșilor la lăcașurile de cult, îndeosebi în peri –

17 oada sărbătorilor religioase tradiționale sau a hramurilor mă –
năstirilor și bisericilor. Printre destinațiile religioase unde au loc
manifestări sunt și: zona Maramureș și sărbătorile legate de
Crăciun, tradițiile și obiceiurile maramureșene, dansurile popu –
lare din Bucovina, Mecca și Ierusalim, Santiago de Compostela
etc.
În cadrului turismului religios, pe lângă vizitarea centrelor
de pelerinaj, se mai fac și diferite circuite sau excursii de o zi.
Alături de turismul religiosmai găsim și alte forme de turism:
turismul balnear, turismul estival, turismul montan, turismul
rural, turismul cultural, ecoturismul sau turismul de recreere.
Turismul balnear este specific turismului de odihnă,
cunoscut pentru proprietățile lui curative, pentru apele mine –
rale și termale, pentru tratarea diferitelor afecțiuni, nămolurilor
sacropelice și terapeutice. Acest tip de turism este cunoscut încă
din timpurile antice, cân d oamenii știau și valorificau însușirile
apelor minerale, curei heliomarine și a nămolurilor.
Principalele condiții naturale de cură care participă la
dezvoltarea turismului balnear sunt: climatul, apele minerale,
nămolurile și gazele terapeutice, lacuril e cu proprietăți tera pe-
utice, apele destinate îmbutelierii. Apele minerale și nămolurile
terapeutice sunt cunoscute încă din antichitate ca fiind remedii
naturiste pentru orice boală sau afecțiune. Turismul balnear
reprezintă un sector principal în cadru l industriei românești
datorită efectelor curative. Rolul preventiv al curelor balneare
este bine cunoscut prin creșterea rezistenței generale a orga –
nismului după tratament. Dintre toate formele de turism, turis –
mul balnear este singurul care se bazează p e un potențial cons –
tant, adică se poate practica în orice sezon, deci nu depinde de

18 sezonalitate, iar turiștii care vin sunt în general persoane de
vârsta a treia și vin periodic la tratament în stațiunele balneare.4
Turismul estival este considerat cea m ai importantă formă
de turism din România. Litoralul oferă, pe lângă resursele natu –
rale: plajă, apele mării și resurse balneare (ape termominerale,
nămoluri sapropelice). Pe litoralul românesc al Mării Negre
(244 km) sunt amenajate 12 stațiuni turistice ( Năvodari,
Mamaia, Eforie Nord, Eforie Sud, Techirghiol, Costinești, Nep –
tun, Olimp, Jupiter, Cap Aurora, Venus, Saturn), cu o capacitate
de cazare de 126.900 locuri, reprezentând 43,3% din spațiile de
cazare, suprafețe situate în peste 260 hoteluri de dife rite cate –
gorii. Acest turism se practică doar în sezonul de vară, iunie,
iulie și august fiind lunile cele mai solicitate pentru unitățile de
cazare.
Turismul montan sau turismul de munte s -a dezvoltat
mult, fiind amenajată o bază materială deosebită, uni tăți de ca –
zare (hoteluri, vile, campinguri, cabane etc.), unități de ali –
mentație, baze de agrement, pârtii de schi (aproximativ 80 km),
mijloace de transport prin cablu (aproximativ 60 km de tele –
cabine, telescaune și teleschiuri).
Dezvoltarea turismul ui montan presupune existența unui
potențial natural și antropic turistic (parc, munte, zonă verde,
grădină, muzeu etnografic, lac etc.) care, prin atractivitatea lui,
să ademenească turiștii, iar zona respectivă să fie căutată și
integrată în circuitele t uristice naționale sau internaționale. În
zona de munte, se pot practica diferite sporturi de iarnă și nu
numai, ci se organizează și trasee turistice montane, focuri de

4 http://www.scritub.com/geografie/turism/Forme -de-turism44785.php

19 tabară, campinguri în zonele mai pitorești. În funcție de difi –
cultatea zonei alese, t raseele se fac fie pe jos, fie cu telecabina
sau cu telescaunul.
În cazul turismului rural , motivul dezvoltării turismului în
mediul rural este conștientizarea, de către micii agricultori, a
necesității diversificării activitații atât în cadrul fermei agri cole,
cât și în afara acesteia, prin conexiunea în silvicultură, turism
sau apelând la anumite activitați pe timp determinat, în inte –
riorul economiei locale. Acest tip de turism nu este nou, el fiind
practicat cu mult timp înainte, doar că s -a modificat s tructura și
evoluția lui, azi practicându -se la o scară mai largă. Acest tip de
turism cuprinde, de asemenea, cazare, masă, prestare de servicii
de bază și suplimentare, activități economice, dar și diferite
ocupații tradiționale la care turistul este inv itat să ia parte. În
țările Uniunii Europene, sunt foarte bine puse la punct toate
condițiile de organizare a turismului rural. Prin acest tip de
turism se creează noi locuri de muncă și un venit suplimentar
familiei. Petrecerea concediului la țară are mai multe avantaje,
și anume: apropierea de natură, liniștea, absența populației,
dorința de cunoaștere a obiceiurilor și tradițiilor locale, plăcerea
de a petrece vacanța în locuri diferite, odihna și aerul proaspăt
de munte, consumarea de alimente ecologice rezultate din
propria grădină, cunoștințe noi, într -un cuvânt se adresează
tuturor celor ce iubesc natura și mișcarea în aer liber.5
În ceea ce privește turismul cultural , România are un
patrimoniu cultural -istoric și etnofolcloric de mare valoare și
atractivitate turistică. Există peste 680 de valori de patrimoniu

5 http://www.scritub.com/geografie/turism/Forme -de-turism44785.php

20 cultural de interes național și internațional, între care se
remarcă: biserici și ansambluri mănăstirești, monumente și
ansambluri de arhitecturăși de artă, ansambluri arhitecturale
urbane, cent re istorice și situri arheologice, din care o parte s -au
constituit ca valori ale Patrimoniului Universal sub egida
UNESCO (bisericile fortificate, bisericile cu fresce exterioare,
cetățile dacice , cetatea Sighișoara). Tezaurul etnografic și folc –
loric rom ânesc este, de asemenea, de mare originalitate, fiind
reprezentat prin: arhitectura specifică satelor din provinciile
istorice românești, bisericile de lemn din Maramureș și Sălaj,
prelucrarea lemnului, portul popular, arta decorării, manifestări
etnocultu rale și religioase tradiționale, târguri și expoziții
muzeale etnografice în aer liber sau pavilioane expoziționale.
Acest tip de turism se confruntă cu probleme legate de
infrastructura de acces la siturile arheologice, la mănăstiri sau
parcările pentru v ehicolele mari (autobuze).
Ecoturismul este o formă de turism care presupune legă tura
omului cu natura, cunoașterea și admirația zonei sălbatice.
Turistul poate călători în diferite locații naturale, pentru a stu dia
sau, pur și simplu, pentru a se bucura de peisaj fără a exploata
resursele naturale. Ecoturismul vizează regiuni turis tice
nedezvoltate, în spiritul aprecierii, participării și recep tivității
turiștilor. Excursia urmărește flora, fauna, biogeneza unui ținut,
nevoile oamenilor, cultura și rel ația lor cu regiunea respectivă. O
definiție frumoasă a ecoturismului ar fi: „ activi tatea prin care
industria turistică, turiștii, autoritățile și localnicii cooperează pentru
organizarea și desfășurarea unor călătorii respon sabile în zone
autentice, pen tru a admira bogăția ecologică, pentru a studia, pentru a
întelege și a se bucura de natura și de diversitatea culturală, într -o

21 manieră care nu exploatează resursele și care va ține cont de impactul
asupra mediului și de susținerea pe care o poate da aces ta activităților
produsului turistic și a bunăstării populației locale, în ideea de menține
viabilitatea în arealul respectiv pe o perioadă nedefinită de timp ”.6
„România deține în prezent 12 parcuri naționale, cu o suprafață
total de 306,989 ha, 14 parcur i naturale cu o suprafață de 772,128 ha.
Suprafața totală a parcurilor naționale, parcurilor naturale și
rezervațiilor biosferei este de 1.655.333 ha (121.779 ha – suprafața
maritimă), ceea ce reprezintă 6,43% din suprafața terestră a țării.
Acestea sunt gr upate astfel: 12 parcuri naționale (306,989 ha), 14
parcuri naturale (772,128 ha), rezervația Biosfera Dunării (576,216
ha). În afara parcurilor naționale, parcurilor naturale și rezervațiilor
biosferei, există circa 800 de rezervații științifice, monument e ale
naturii și rezervații naturale, ale căror suprafață totală nu a fost încă
determintă, însă este estimată la aproximativ 169.000 hectare. Prin
urmare, suprafața terestră a ariilor naturale protejate acoperă 7,14%
din suprafața terestră a țării la fine le anului 2004, Rezervația Biosferei
„Delta Dunării”. Din rețeaua națională de arii naturale protejate, Delta
Dunării se distinge, atât ca suprafață, cât și cu privire la nivelul
diversității biologice, având triplu statut internațional: Rezervație a
Biosferei, Sit Ramsar (zonă umedă de importanță internațională), Sit al
Patrimoniului Mondial Natural și Cultural. În anul 2000, datorită
stării favorabile de conservare în care se află sistemele ecologice și
speciile din Delta Dunării, Consiliul Europei a acor dat Diploma
Europeană acestei rezervații ”.7

6 http://www.scritub.com/geografie/turism/DEFINIREA -NOTIUNII -DE-
ECOTURIS24291382.php
7 http://www.scritub.com/geografie/turi sm/Forme -de-turism44785.php

22 Turismul de recreere și de agrement este o formă frecvent
întâlnită, oferind un bun prilej de a cunoaște locuri noi, istoria
și obiceiurile lor. Din acest punct de vedere, el se interferează cu
așa-numitul turism cultural. Scopul fundamental al practicării
sale este satisfacerea nevoilor recreative ale populației antrenată
în munci solicitante, cu mare consum de energie fizică și
psihică, sau locuind în ecosisteme recunoscute prin stresul lor
cotidian. În general, predomină turismul de scurtă și medie
durată, echivalent weekend -ului sau unei fracțiuni de concediu
de odihnă.
Turismul de recreere valorifică, în primul rând, însușirile
estetice ale fondului turistic, aparținând cadrului natural. Pe de
o parte, reconst ruiește o punte între om și natură, oferindu -i
acestuia posibilitatea ca, într -un cadru nou, să se elibereze de
presiunea vieții cotidiene. Din această cauză, „ schimbarea lo –
cului” reprezintă o condiție a recreerii și agrementului.
Premisele turismului rel igios și pelerinajelor pun în lumină
o adevărată conjunctură pe care o au părțile implicate și care se
dovedește foarte rentabilă. Forma veche de turism religios este
înlocuită de o nouă eră (o industrie dinamică, în care se
comercializează produse turisti ce de prim rang, care se bazează
pe calitatea serviciilor de cazare, alimentație, transport, agre –
ment, și care se adresează tuturor categoriilor de turiști, fie ei
tineri sau în vârstă). România este renumită pentru obiectivele
cultural -religioase și cea mai mare densitate de lăcașuri de cult,
motiv pentru care țara noastră este favorita succesului în acest
domeniu.
Toate aceste forme de turism au în comun deplasarea per –
soanelor de la locul de reședință la destinația aleasă, orga –

23 nizarea traseului, mijlo acele de transport folosite, potențialul
turistic etc. Turismul este considerat unul dintre cele mai
dinamice sectoare economice, cu o evoluție mereu ascendentă,
chiar în perioade ocazionale nefavorabile din punct de vedere
politic, economic și social.
Diferența dintre această formă de turism și altele o consti –
tuie motivația religioasă a pelerinului.

1.4. Pelerinajul, formă de manifestare
a turismului religios

Pelerinajul „este un fenomen religios cu dimensiuni foarte largi
în timp și spațiu, care de curge dintr -o experiență religioasă. Originile
sale se pierd în timp, iar ca extindere geografică, este aproape cosmic,
iar a pleca în pelerinaj este un act important în viața oricărui cre –
dincios. Componentă a antropologiei religioase, acesta este un feno –
men ce interesează directsau indirect pe istorici, geografici, econo –
miști, folcloriști, filozofi, sociologi, etnologici, și nu în ultimul rând pe
teologi”. 8
În studiul termenilor „pelerin -pelerinaj” se detașează patru
mari arii culturale, și anume:
 drum ul – a se îndrepta spre casa lui Dumnezeu pe pă –
mânt, pentru a dobândi casă cerească, mersul implicând o
încercare și un scop;

8 https://biblioteca.regielive.ro/referate/comert/perspectivele -turismului –
religios -in-romania -120070.html

24  ritualul care trebuie îndeplinit în timpul drumului și la
sfârșitul acestuia: rugăciuni, cântări, post etc;
 încercarea de transfo rmare lăuntrică, pentru a cores –
punde cerințelor acceptării omului în împărăția cerească;
 sărbătoarea – celebrarea unui timp sacru care confirmă
orice manifestare pelerină.9
Turismul religios are o vechime de secole, manifestat de
cele mai multe ori sub fo rma pelerinajului. El implică din partea
turiștilor un anumit nivel de instruire și de cultură pentru a
aprecia obiectivele din punctul de vedere al arhitecturii, al
valorii și al semnificațiilor spirituale. Scopul unui pelerinaj,
dincolo de nevoia de cuno aștere și de plăcere estetică, este
dorința unei experiențe divine.
„Turismul religios este acel tip de turism care are ca scop
vizitarea edificiilor religioase cu implicații de ordin spiritual. Prin
acest act, omul caută încă din zorii conștiinței sale să -și clădească
anumite adăposturi intime, unde să poată comunica nestingherit cu
divinitatea.
Se constată o răspândire generalizată a obiectivelor turistice din
această categorie (edificiile religioase) pe toate continentele și în toate
statele, densități m ai ridicate constatându -se acolo unde societățile
umane s -au consolidat mai timpuriu și au avut o creativitate, pe toate
planurile, mai bogată ”. (P. Cocean, 2016, p. 24).
„Mănăstirile alcătuiesc ansambluri arhitectonice centrate în
jurul unui edificiu de c ult din categoría bisericilor sau catedralelor. Pe
lângă funcția religioasă propriu -zisă, mănăstirile sunt și habitate

9 https://biblioteca.regielive.ro/referate/comert/perspectivele -turismului –
religios -in-romania -120070.html

25 caracteristice, producătoare de bunuri și atracții turistice (articole de
artizanat, hramuri, pelerinaje). În îndelungata lor existență, au debe-
nit frecvent centre de cultură și învățământ, adunând în chiliile lor
valori de prim ordin (tipărituri, manuscrise, cărți vechi etc.). ” (P.
Cocean, 2006, p. 36)
Pelerinajul are propria sa istorie culturală. Practicile de
pelerinaj și motivațiile ac estor practici s -au schimbat de la o
perioadă la alta. Destinațiile primelor pelerinaje au fost
Pământul Sfânt sau locurile vizitate de Hristos și apostoli (în
secolul al III -lea). Mai târziu, acestora li s -au adăugat mormin –
tele și locurile unde se păstra u moaștele sfinților, martirilor și
apostolilor (în secolul al IV -lea). În Europa Evului Mediu tim –
puriu (secolele IX și X), s -au format locurile de pelerinaj unde
aveau loc aparițiile îngerilor (în primul rând Sfântul Mihail și
venerarea Fecioarei Maria). Mai târziu (în secolele XIII și XIV),
apar minunile și locurile de pelerinaj ale euharistiei.
Pelerinajul se transformă într -un fenomen de masă, dispare
zona de atracție locală de mai devreme, îmbracă un caracter
național, se scurtează timpul alocat parcu rgerii drumului
presupus de pelerinaj și timpul alocat vizitării locurilor sfinte. În
consecință, în contextul modernității, trăirea religioasă în cadrul
pelerinajului pierde din profunzimea interioară care îi era
caracteristică altădată.
Pelerinajul este văzut ca o călătorie la locuri sfinte, întâlniri
sau manifestări cu caracter religios. După opiniile represen –
tanților bisericii, pelerinajul nu vizează doar influențarea psihi –
cului prin instalarea liniștii sufletești, împlinirea spirituală, ci
consideră că o cale de atingere a acestei stări este biciuirea
fizicului. Călătoria în sine, la locurile sfinte, ar trebui sa fie o

26 penitență, o suferință necesară pentru atingerea unui anumit
nivel spiritual. Ca urmare confortul, relaxarea, distracția și alte
forme de distragere nu ar avea ce să căute în pelerinaj. Văzut în
felul acesta, pelerinajul are prea puține puncte comune cu
turismul. De multe ori, măicuțele și călugării din diverse lăca șuri
religioase se simt chiar agresați de cei care nu caută împlinirea
spirituală, ci doar „ curiozități ale vieții monahale sau a lăcașurilor
sfinte”.10
Dintotdeauna, turismul a fost considerat o formă de călăto –
rie sacră sau spirituală. Trebuie să pleci, să ieși din mediul tău
obișnuit pentru a te regăsi. Călătoria cu orice sc op înseamnă o
desprindere, o experimentare care de multe ori influențează și
schimbă persoana.
Pelerinajul, în stil tradițional, înseamnă călătoria ca o
penitență, însă astăzi lucrurile au început să se schimbe. Chiar
dacă preotul însoțește grupul, se acce ptă stilul de viață al
pelerinului actual și se optează pentru hoteluri de 4 – 5 stele,
transport cu avionul, utilizarea telefoanelor mobile și a lapto –
purilor. În felul acesta, turismul religios aduce beneficii atât
participanților cât și beneficiarilor.
„Pelerinajul are diferite motivații, în funcție de fiecare persoană, și
anume:
 pelerinul vrea să atingă locul sfânt sau moaștele sfântului în
care și prin care s -a arătat prezența sfințitoare a lui Dumnezeu într -un
mod desosebit de intens, pentru ca el, pel erinul, să -și intensifice
credința și iubirea sa pentru Dumnezeu;

10 http://polit ici.weebly.com/turism/turism -religios -ecumenic -si-pelerinaj

27  pelerinajul se face pentru a intensifica rugăciunea și viața
spirituală, în general;
 pelerinajul este adesea un act spiritual de mulțumire adusă lui
Dumnezeu pentru binefacerile primite de l a el;
 pelerinajul cuprinde un act de pocăință pentru păcate, fiind
completat cu mărturisirea păcatelor și rugăciuni de iertare pentru
mântuirea sufletului;
 actul pelerinajului poate fi motivat și de o dorință puternică de
a primi ajutorul lui Dumnezeu, pen tru a realiza o lucrare importantă
sau de a primi vindecarea de o boală fizică sau psihică ”. 11
Pelerinajul religios este o căutare în lumea aceasta a ceea ce
nu este din lumea aceasta: „împărăția lui Dumnezeu ”, despre care
Domnul nostru Iisus Hristos a spu s: „Căutați mai întâi împărăția
lui Dumnezeu ” (Matei 6,33), dar și: „ Împărăția mea nu este din lumea
aceasta” (Ioan 18,36).
Credința, ca experiență a pelerinului spre o patrie sfântă,
cerească, nouă aleasă și binecuvântată de Dumnezeu, este
dinamica vieții spirituale în Sfânta Scriptură. Căutarea acestei
părți cerești este, în același timp, pregustare, prin credință și
speranță, a prezenței ei în viața spirituală a credinciosului
(Efeseni 3, 16 -19). Această dimensiune a vieții creștine, de pre –
gustare a împ ărăției lui Dumnezeu prin credință, a fost descrisă
în Epistola către Diognet astfel: creștinii „ locuiesc fiecare în propria
sa patrie, dar ca niște străini…Orice țară străină este patria lor și orice
patrie le este o țară străină ”. Dumnezeu -pelerinul în căutarea
omului și omul -pelerin deplin îndreptat spre Dumnezeu se arată

11 http://www.crestinortodox.ro/sfaturi -duhovnicesti/pelerinajul -intelesul –
folosul -pelerinajului -68447.html

28 în taina lui Hristos (Ioan 16,28; 12,32). Fiul lui Dumnezeu se naște
în lume ca Om, pe când Maria și Iosif se aflau în călătorie,
pelerini în Betleem, apoi pleacă pentru o vreme în ex il, în Egipt.
Pelerinajul are și un sens profetic, pe care un teolog
contemporan îl descrie astfel: „ Aceste adunări ale unui popor (de
pelerini n.n.) care cântă credința sa simbolizează și inaugurează
adunarea multiplă a neamurilor (națiunilor) anunțată în ultimele
capitole ale (cărții) lui Isaia și marile vedenii ale Apocalipsei. De la
Avraam încoace, toți oamenii credinței sunt, de altfel, pelerini mergând
prin pustie către Țara Făgăduită; puțin câte puțin, ei își dau seama că
Hristos îi însoțește pe cale și îi învită să -L recunoască ” (Luca 24,35).12
În experiența spirituală a pelerinajului, cei care au credința
mai slabă, au prilejul să o întărească văzând credința mai puter –
nică a altora; cei care au răbdare mai puțină, se întăresc, văzând
răbdarea altora , iar cei care se roagă mai puțin și mai superfi cial,
se îmbogățesc și se înnoiesc din rugăciunea fierbinte a altora, a
tuturor. În pelerinaj suntem influențați de alții și in fluențăm pe
alții prin felul nostru de a fi prezenți acolo. În general, peleri nii
sunt oameni însetați de mai multă viață spiri tuală, pe care nu o
oferă întotdeauna propria lor parohie sau mănăstire, sau pentru
că s-au prea obișnuit cu acestea. Peleri najul învinge rutina. În
pelerinaj, Duhul Sfânt trezește în om o dorință mai mare de
sfințenie, de înnoire a vieții. Când pelerinajul este însoțit de
rugăciuni, de priveghere, de spove danie, de împărtașire
euharistică, de convorbiri duhovnicești cu alți pelerini, el este un
izvor de bucurie și de pace interioară, un prilej de îmbogăți re

12 http://www.crestinortodox.ro/sfaturi -duhovnicesti/pelerinajul -intelesul –
folosul -pelerin ajului -68447.html

29 spirituală. Pelerinajul autentic este o multiplă binecuvântare
pentru persoane și popoare atunci când devine răspuns la
apelul -îndemn: „ Căutați pacea cu toții și sfințenia fără de care nimeni
nu va vedea pe Dumnezeu ” (Evrei 12,14).13

1.5. Forme ale tur ismului religios

Formele turismului religios sunt specifice tuturor tipurilor
de turism. Pompei Cocean și Ștefan Dezsi apreciază zece criterii
în funcție de care aceste forme de turism se disting: criteriul
distanței, criteriul duratei, criteriul provenie nței, criteriul numă –
rului de participanți, criteriul gradului de organizare, criteriul
modului de desfășurare, criteriul mijloacelor de transport, cri –
teriul vârstei turiștilor, criteriul social și criteriul regiunii de
destinație. (P. Cocean, S. Dezsi, 2 009, p. 217 -218)
În funcție de distanță, turismul se practică în trei variante
diferite, și anume: turismul de distanță mică – care se referă la
deplasări scurte de câteva ore până la 1 -2 zile în zona periur –
bană; turismul de distanță mare – care se desfăș oară în afara
zonei periurbane sau a localității de reședință cu o durată medie
pe o distanță de sute de kilometri și turismul la distanță foarte
mare – cuprinde activități desfășurate la nivel continental sau în
interiorul unor țări cu o suprafață deosebi tă, cum ar fi: Brazilia,
Rusia sau China. (P. Cocean, S. Dezsi, 2009, p. 219 -220).

13 http://www.crestinortodox.ro/sfaturi -duhovnicesti/pelerinajul -intelesul –
folosul -pelerinajului -68447.html

30 După criteriul duratei, turismul poate să aibă următoarele
forme: turismul de scurtă durată, care se realizează la sfârșit de
săptămână sau pentru una sau 3 zile fie la dis tanțe mici fie la
distanțe mari și care implică mari grupe de populație; turismul
de durata medie – se practică mai mult în vacanțe sau în concedii
și se desfășoară în afara granițelor naționale și turis mul de durată
lungă, care implică turismul de vizita re a rudelor și prietenilor și
se aplică populației cu un timp liber mai mare (pensionari,
studenți, liber profesioniști) (P. Cocean, S. Dezsi, 2009, p. 220 –
221).
Criteriul provenienței împarte turismul în: turism intern,
care se desfășoară în interiorul granițelor politic e – adminis trati-
ve ale unei țări și asigură funcționarea și dezvoltarea infra –
structurii de profil și turismul internațional, care se realizează în
afara hotarelor țării de proveniență a turiștilor săi, turism care
are un rol foarte im portant în echilibrul economic al țărilor
vizitate. (P. Cocean, S. Dezsi, 2009, p. 221).
După numărul de participanți al numărului de turiști, avem:
turism individual, practicat de o categorie de persoane cu
venituri mai mari și care folosesc mijloc de tr ansport propriu și
turismul de grup, care are ca specific faptul că turiștii beneficiază
de tarife mai reduse, nu îi implică în planificarea și organizarea
călătoriei și presupune categorii ale populațiilor cu cerințe mai
modeste față de oferta turistică.
În funcție de gradul de organizare, formele turistice pot fi:
organizate, pentru grupuri de turiști de diferite mărimi, cărora le
oferă avantajul de nu fi implicați în organizarea și desfă șurarea
actului recreativ; semiorganizate, care oferă gru pului de turiști
posibilitatea desfășurării unui program individual (exem ple:

31 croaziere, călătorii charter), pe lângă pro gramul principal
construit de agenții și neorganizate, care dau participanților
libertate deplină în alegerea condițiilor excursiei, forme ca re
valorifică mai intens fondul turistic. (P. Cocean, S. Dezsi, 2009, p.
222).
Criteriul modului de desfășurare distinge între: turismul
continuu, care are ca specific particularitățile de funcționare a
infrastructurii și are loc în baze utilizate pe peri oada întregului
an, din orașe mari, noduri principale de transport sau stațiuni
balneoclimaterice; turismul sezonier, în perioada a două sezoa ne
potrivite recreerii, unde se diferențiază turismul estival (litoral
sau montan) și turismul hivernal (montan) și turismul de
circumstanță, cu o durată de la câteva ore la câteva zile și
activități în tot timpul anului (P. Cocean, S. Dezsi, 2009, p. 223).
În funcție de mijloacele de transport utilizate, activitățile
turistice pot fi: pedestre, în zona periurbană s au în regiunile
muntoase unde nu se găsesc căi de acces, activități care oferă cea
mai strânsă legătură între om și natură; rutiere, care fac parte din
cea mai dinamică formă de turism actuală si presupun
participanți mulți, fie pe distanțe scurte (ciclotu rismul de
exemplu), lungi sau foarte lungi (cu motociclete, automobile,
autocare); feroviare, care oferă mijloace de transport cu un
confort crescut, potrivite pentru deplasări pe distanțe mari;
aeriene, practicate de persoane cu venituri mari la distanțe foarte
mari (cu avioane, deltaplane și elicoptere) și navale,
predominante pe lacurile interioare, în anumite sectoare ale
râurilor și fluviilor sau în zonele litorale (cu plute arhaice,
ambarcațiuni sau nave de pasageri).

32 Un alt criteriu în funcție de car e turismul se împarte este
vârsta turiștilor, iar aici se evidențiază: turismul practicat de elevi
și studenți (recreativ sau cultural), turismul practicat de
persoanele mature (polivalent) și turismul practicat de persoa –
nele de vârsta a treia (curativ). Criteriul social presupune activi –
tăți pentru persoanele cu venituri modeste, care benefeciază de
unele facilități prin intermediul instituțiilor de asistență socială
sau a altor tipuri de instituții publice. Regiunea de destinație este
un alt criteriu pen tru clasificarea formelor de turism, care se
stabilește în funcție de opțiunile diferitelor categoriilor de turiști
(P. Cocean, S. Dezsi, 2009, p. 224).
Conform autoarei Pădurean Mihaela, turismul religios îm –
bracă următoarele forme de manifestare:
 vizite la lăcașurile sfinte;
 pelerinaje religioase;
 tabere religioase pentru tineret.
Formele de practicare ale turismului religios sunt într -o
continuă transformare, în funcție de nevoile individuale ale tu riș-
tilor și de evoluția mijloacelor de transport. To todată, turis mul
religios poate fi practicat și prin îmbinarea mai multor forme de
turism.

1.6. Rolul turismului religios
în dezvoltarea economică

Impactul economic al turismului poate fi calculat în mai
multe modalități, folosind o gamă de indicator i de bază, care
demonstrează contribuția sectorului la economie în sens larg.

33 Printre acești indicatori, se numără veniturile din operațiunile
valutare și contribuția acestora la contul călătoriilor din Balanța
de Plăți, cheltuielile și veniturile din turi sm, contribuția
turismului la PIB (produs intern brut), contribuția la câștigurile
Statului, efectul de multiplicare și crearea locurilor de muncă.
Rolul turismului în dezvoltarea economică -socială, intensitatea
acțiunilor sale diferă semnificativ de la o țară la alta, în funcție
de nivelul de dezvoltare și de politica promovată față de el.
Eficiența turismului înseamnă, în primul rând, gospodărirea
rațională a materiilor prime, a combustibilului și a energiei, a
forței de muncă și atracțiile naturale, prec um și folosirea
integrală a capacităților de cazare, de transport, de alimentație
sau a fondurilor financiare. Eficiența exprimă oportunitatea de
cheltuieli, de introducere a unor tehnologii noi de producție, de
dezvoltare și modernizare, în măsura în care activitățile
desfășurate răspund nevoilor turiștilor.
Numărul total de turiști este un barometru absolut, care
exprimă numărul persoanelor cetățeni români și străini ce
călătoresc în afara localităților în care își au domiciliul stabil pe
o perioadă mai mică de 12 luni și stau cel puțin o noapte într -o
unitate de cazare turistică. Este un indice fizic care poate
exprima: acțiunea turistică, numărul total de turiști, numărul
total de zile/turist, numărul mediu zilnic de turiști, perioada
medie a sejurului, densitatea circulației turistice și preferința
relativă a turiștilor.
Turismul a devenit un serviciu extrem de dinamic, ce
trebuie să se adapteze schimbărilor mediului economic, modi –
ficării comportamentului și cerințelor consumatorilor, schim –
bărilor str ucturale ale economiei și ocupării forței de muncă și

34 nu în ultimul rând, perspectivei integrării europene. Analizele
întreprinse pentru măsurarea incidențelor globale ale cheltu –
ielilor turiștilor asupra unei economii naționale au surprins
acest fenomen s ub denumirea de „ efectul multiplicator al
turismului ”.
Este vorba, în primul rând, despre un așa -numit efect
direct, care constă în creșterea veniturilor în sectorul turistic
(salarii, profituri ale hotelurilor, restaurantelor, agențiilor tour –
operatoare), ca urmare a cheltuielilor efectuate de turiști în de –
cursul unei anumite perioade de timp, de obicei un an. În al
doilea rând, avem în vedere efectul indirect, care vizează
impactul creșterii cheltuielilor pentru serviciile turistice asupra
ramurilor prod ucătoare de bunuri de consum la care firmele
turistice apelează în mod inevitabil pentru a -și susține oferta
turistică la parametri competitivi. Iar în al treilea rând, poate fi
urmărit și un efect indus asupra întregii economii naționale,
deoarece atât ve niturile celor ce lucrează nemijlocit în turism,
cât și cele ce revin sectorului producător de bunuri de consum
sunt reinvestite în vederea procurării altor mărfuri și servicii de
care au nevoie.
Indicând cele trei efecte menționate mai sus, se poate vedea
că ele își găsesc reflectarea în următoarele transformări pozitive :
 „creșterea produsului intern brut total, ca urmare a
impulsului generat de sporirea cu o unitate bănească a veniturilor
obținute din activitatea turistică;
 sporirea volumului vânzărilor r ezultate din tranzacțiile
economice;
 multiplicarea veniturilor, ca urmare a unei unități adiționale
de cheltuială turistică;

35  crearea de noi locuri de muncă în aproape toate ramurile
economiei naționale, cu care turismul se află în legătură directă sau
indirectă;
 mărirea veniturilor bugetului de stat prin posibilitatea impo –
zitării unor activități economice prospere de pe urma dezvoltării
turismului;
 efectul multiplicator al turismului asupra comerțului exterior,
îndeosebi a celui invizibil” (G. Postelnicu, 1996, p. 54 -55).
Se apreciază, în acest sens, că atunci când un vizitator
achită nota de plată la un hotel sau la o pensiune, direcția
hotelului va utiliza banii pentru a achita diverse datorii pe care
le-a contractat, sau pentru a realiza noi investiții d e care vor
beneficia alți turiști în perioadele imediat următoare. La rândul
lor, beneficiarii vor utiliza banii primiți pentru a achita propriile
lor datorii și a -și acoperi propriile trebuințe. Banii inițiali ai
turismului pot fi, astfel, cheltuiți de câ teva ori în economia
națională, fiind repartizați între diferite sectoare și provocând,
de fiecare dată, noi venituri. Această serie neîntreruptă a
transformărilor banilor constituie tocmai efectul multiplicator
(G. Postelnicu, 1996, p. 54 -55).
Vizitele la locurile culturale, istorice și religioase sunt
influențate de mulți factori, cum ar fi: caracteristicile intereselor
turiștilor, gradul de cultură generală și nivelul educațional al
acestora, cunoștințele preliminare ale țării sau părți ale acesteia,
precum și moștenirea sa culturală și istorică, posibilitățile
financiare, percepțiile psihologice ale religiilor, obiceiurile și
modul de viață.

36

37

II. SCURT ISTORIC
AL MARAMURE ȘULUI

Maramureșul este o regiune geografică și etno -culturală
aflată pe teritoriul României și al Ucrainei, alcătuită din Depre –
siunea Maramureșului, aflată pe cursul superior al văii Tisei și
versanții munților care o înconjoară: Munții Oașului, Gutâi,
Țibleș și Rodnei spre vest și sud, și munții Mara mureșului la est
și nord.

Fig. 1. Harta județului Maramureș (Sursa:
https://www.google.ro/search?q=harta+judetului+maramures&h )

38 Suprafața județului este de 6.304 km pătrați: din ac easta 43%
aparține zonelor de munte, 30% sunt dealuri, podișuri și
piemonturi, iar 27% sunt depresiuni, lunci și terase.
Relieful Maramureșului este variat, aparținând unor uni tăți
geomorfologice majore distincte. Clima este temperat conti nental
moderată , cu veri răcoroase și ierni deosebit de reci cu e evidentă
diferențiere pe unități de relief și altitudine. Valorile medii ale
temperaturii medii anuale variază în funcție de altitudine, între
8-9 grade în depresiuni și 0 grade în zona mon tană înaltă.
Hidrografia este reprezentată de râuri ce se varsă în Tisa:
Vișeu, Iza, Someșul în sud cu afluenții Lăpuș și Bârsău.

Fig. 2 . Râurile din Maramure (Sursa:
https://www.google.ro/search?q=harta+cu+raurile+maramures)

Maramureșul este una dintre cele mai frumo ase zone ale
lumii, aici păstrându -se cu sfințenie obiceiurile și tradițiile, din
generație în generație.
Tradiția lemnului este încă actuală și fiecare maramureșean
se mândrește cu ea, bisericile și mănăstirile care atrag o mulțime

39 de turiști, vestitele p orți maramureșene, casele țăra nilor cu
ferestrele cât palma, care încă mai amintesc de tradiția și timpul
de odinioară. Mai vezi și acum oameni îmbrăcați în haine
tradiționale la muncile câmpului. Cimitirul Vesel din Săpânța
este unic în lume și este embl ematic pentru țara Maramureșului.
Ce se mai distinge este credința oamenilor care este redată de
bisericile vechi de lemn de câteva sute de ani.
Tradițiile ocupă un loc important în viața și în sufletul
acestui ținut și, de aceea, aici se trăiește intens f iecare săr bătoare,
fie ea laică sau religioasă. Iar portul popular este obligatoriu la
sărbătorile religioase importante.
Rădăcinile culturale și religioase ale Maramureșului sunt
străvechi. Datorită poziționării geografice a Maramureșului,
aproape de cen trul geografic al Europei, acesta a fost populat de
o varietate de popoare, cum ar fi români, ucrainieni, ma ghiari.
De-a lungul secolelor, aceste popoare au rămas credin cioase
propriilor culturi și credințe, iar acest lucru se vede în costumele
populare, arhitectură și specialități culinare specifice.
Unul dintre cele mai importante aspecte ale moștenirii
culturale maramureșene derivă din puternica influență pe care a
avut -o religia. Religia ortodoxă predomină în această regiune,
dar putem găsi și comuni tăți de romano -catolici și greco -catolici.
Monumentele religioase ale Bisericii Ortodoxe din Maramureș
sunt spectaculoase, cele mai răspândite monumente fiind
bisericile din lemn construite în stil gotic, caracterizându -se prin
clopotnițele înalte din lemn .14

14 http://www.visitmaramures.ro/index.php?task=category&c ategory =
religious_cultural_heritage&lg=RO –

40 Majoritatea bisericilor de lemn datează din secolele XVII și
XVIII, iar din cele aproximativ 100 de biserici din lemn, 8 sunt
incluse pe lista patrimoniului UNESCO. Biserica din Surdești
este cea mai mare construcție din lemn din lume, realizată din
lemn de stejar și lemn de brad. Interiorul este acoperit de
picturi ce înfățișează scene din Biblie.
Maramureșul este locul în care tradițiile și obiceiurile sunt
neschimbate de secole. Oamenii au evitat ca negura timpului să
se așeze peste moștenirile lor. D e exemplu, tradițiile Pascale din
Maramureș sunt simple, credincioșii împărțindu -și timpul între
lucrul casei și rugăciune. În Săptămâna Patimilor, bisericile sunt
pline de credincioși, care lasă treburile deoparte, să asculte
deniile și să își curețe sufl etul înainte de Învierea Domnului. În
Vinerea Mare, se vopseau ouăle (cu coji de ceapă) în culoarea
roșie, simbol al sângelui vărsat de Hristos, iar sâmbăta se
pomenesc morții, se merge la cimitir, și se fac pomeniri pentru
sufletele răposaților.

Fig. 3. & Fig. 4.Sărbători Pascale în Maramureș
(Sursa: https://www.google.ro/search?q=poze+cu+sarbatori+pascale+in
+maramures&tbm )

41 „În Duminica de Paști, înainte de a merge la slujbă, se puneau
într-un vas cu apă proaspătă un ou roșu și un ban, apa în care se
spălau toți ai casei. Moneda de argint se lăsa trei zile în apă, iar apoi
se dădea cadou la un copil, ca talisman purtător de noroc ”. În noap –
tea și ziua de Paști, se t răgea cu arma, ca „ dovadă a păzirii
mormântului unde a fost pus Iisus și de bucurie pentru Învierea sa . În
momentul când se trăgeau clopotele de Înviere, fetele mergeau la o apă
curgătoare, cu o crenguță de busuioc pe care o băgau în apă și apoi se
stropeau, să fie „bine văzute” de toată lumea și sănătoase. Cojile de ou
vopsit se păstrau ca medicament pentru animale până la Rusalii, dată
când erau îngropate în grădină” (pentru a feri recoltele de dău –
nători). Între serviciul religios de Înviere și slujba de amiază,
copiii mergeau din casă în casă cu urarea „ Hristos a înviat! ”,
primind în schimb bani și ouă roșii. Se credea că nu este bine să
dormi în marea zi de Sărbătoare, pentru că „ astfel va ploua
fânul”. A doua zi se organizau dansuri cu muzică, postul f iind
gata, semn sigur că încep iar petrecerile și nunțile.15
Sărbătorile de iarnă sunt, de asemenea, prilej de bucurie,
voie bună, chefuri, colinde, mâncăruri tradiționale, obiceiul de
umblat cu „ Viflaimul ” și „ Steaua”. Maramureșul înglobează
toată viața ru rală neschimbată, obiceiurile țăranului român și
modul lor de viață. Orice trecător, musafir sau turist, ce
poposește prin zonă, are oportunitatea de a face un pas înapoi
în timp și de a fi martorul unei vieți simple, trudite în natura
acestui meleag. „Cu o zi înainte de Crăciun, sătenii pun într -o
găleată cu apă o potcoavă. Primul va bea gospodarul, apoi o va da

15 http://www.dtr.ro/turism/traditii -si-obiceiuri/traditii -de-paste -din-zona –
maramuresului

42 vitelor, pentru ca acestea să fie tari ca fierul. Găinilor li se va da
mâncare din ciur sau sită, ca în anii următori să facă ouă mai
multe.”16

Fig. 5. Tradiții și obiceiuri de Crăciun în Maramureș
(Sursa : https://www.google.ro/search?q=traditii+si+ obiceiuri +in+
maramures+de+craciun)

Fig. 6. Tradiții și obiceiuri de Crăciun î n Maramureș
(Sursa: https://www.google.ro/search?q=traditii+si+
obiceiuri +in+maramures+de+craciun)

16 https://www.google.ro/search?q=traditii+s i+obiceiuri+in+maramure
s+de+craciun

43 „Se curăță hornurile caselor, iar funinginea se pune la rădăcina
pomilor, pentru a avea un rod mai bogat. În Ajun, în Maramureș
grajdurile se ung cu usturoi, pentru a alunga strigoii și duhurile
necurate. În dimineața de Crăciun, în Maramureș, se zice că e bine să
ne spălăm pe față cu apă curgătoare, luată anume dintr -o vale, în care
punem și o monedă de argint, pentru ca tot anul să fim curați ca
argintul, feriți de bube și beteșuguri, care vor merge pe vale în jos.
În seara de Crăciun, până la Anul Nou, fetele care doresc să își
cunoască viitorul lor ursit iau puțină mâncare și o pun într -o ulcică.
Apoi, în seara de Anul Nou, înconjoară casa de nouă ori, iar a noua
oară uitându -se pe fereastră, îl văd pe cel sortit mâncând din ulcică .”17

17 http://www.ilovemaramures.com/maramures -arta-traditii -obiceiuri/

44

45

III. FUNCȚIA TURISTICĂ
A OBIECTIVELOR RELIGIOASE
DIN MARAMURE Ș

3.1. Biserica – mod de manifestare
al credin ței și al artei

Cuvântul „ biserică” vine din grecescul „ ekklesia”, care era
folosit și înainte de Domnul Nostru Iisus Hristos și are sem –
nificație de „ adunare”, dar mai ales de o adunare pentru rezol –
varea chest iunilor publice sau politice. Biserica adevărată este
adunarea celor care au crezut din toată inima în Domnul
Nostru Iisus Hristos, au încheiat legământ cu el, au fost născuți
din nou și acum trăiesc o viață sfântă, conform învățăturii
Sfintelor Scripturi.
De asemenea, Biserica a avut și are un rol religios moral,
acela de a sădi în sufletele credincioșilor credința în Dumnezeu,
dragostea de aproapele, chemându -i să urmeze sfaturile Mân –
tuitorului (M. Păcurariu, 2000, p. 8).
Iată ce ne relatează Biblia desp re felul de organizare și de
trai al primei Biserici: „ Cei ce au primit propovăduirea lui au fost
botezați; și, în ziua aceea, la numărul ucenicilor s -au adăugat aproape

46 trei mii de suflete. Ei stăruiau în învățătura apostolilor, în legătura
frățească, în frângerea pâinii și în rugăciuni. Fiecare era plin de frică,
și prin apostoli se făceau multe minuni și semne. Toți cei ce credeau
erau împreună la un loc și aveau toate de obște. Își vindeau ogoarele și
averile, și banii îi împărțeau între toți, după nevo ile fiecăruia. Toți
împreună erau nelipsiți de la Templu în fiecare zi, frângeau pâinea
acasă și luau hrana cu bucurie și curăție de inimă. Ei lăudau pe
Dumnezeu și erau plăcuți înaintea întregului norod. Și Domnul
adăuga în fiecare zi la numărul lor pe ce i ce erau mântuiți”. (Faptele
apostolilor 2:41 -47)
În baza acestui text, putem scoate în evidență următoarele
adevăruri despre Biserică:
 Biserica era alcătuită din cei care au primit propo vădui –
rea lui Pavel, adică din cei ce s -au pocăit și au intrat în N oul
Legământ cu Domnul Iisus Hristos;
 toți membrii bisericii persistau în învățătura Apostolilor,
care la acel moment era încă în forma orală, dar noi acum o
avem în scrierile Noului Testament;
 toți membrii Bisericii insistau în legătura frățească și
aceasta se vede din felul cum se îngrijeau unii de alții, să nu
ducă nimeni lipsă de nimic;
 toți membrii Bisericii perseverau în frângerea pâinii,
aceasta fiind lăsată de Domnul Iisus Hristos ca un semn de
amintire și de cercetare pentru cei ce au intrat în no ul legământ
cu El;
 toți membrii Bisericii stăruiau în rugăciuni;
 primii creștini nu aveau încă un local al lor, cum au cele
mai multe biserici locale azi, ci se adunau în curtea Templului;

47 deci, accentul nu era pus pe local, ci pe oamenii care se adunau
acolo și pe învățătura pe care o primeau.18
Omul are un dor nespus după Dumnezeu, după sfințenie.
Acest dor se află în orice ființă umană. Acest dor după sfințenie
se manifestă în mai multe feluri. Închinarea la sfintele moaște
este o manifestare a dorinței o mului de a -L vedea, a -L simți și a
trăi în preajma Lui Dumnezeu. Proximitatea sfinților aduce apă
vie, după care însetează sufletul omului. Pe mulți oameni, greu –
tățile vieții îi apropie mai mult de Dumnezeu. Harul lui
Dumnezeu este mult mai aproape de omu l zăvorât de ispitirile
vremii. În vreme de criză, precum este definită perioada pe care
o parcurgem, omul simte nevoia să fie lângă Dumnezeu. Efortul
pelerinilor de a merge să se închine la sfintele moaște este un
răspuns la criza care domină lumea. Omul vine încărcat de
poverile acestei vieți, iar după ce este atins de harul Sfântului
Duh devine mai răbdător în fața greutăților vieții.19
Biserica este viața de comuniune a oamenilor cu
Dumnezeu prin Hristos în Duhul Sfânt, manifestată concret
prin acte de c redință, prin participarea la aceleași Sfinte Taine și
slujbe săvârșite de cei investiți cu puterea Duhului Sfânt în
acest sens de către Hristos însuși, episcopii, preoții cărora le
revine, tot datorită puterii Duhului Sfânt.
Tradiția Bisericii este exprim ată nu numai prin cuvinte,
acțiuni și gesturi folosite în timpul slujbei, ci și prin artă: prin
linia și culoarea Icoanelor Sfinte. O icoană nu este numai o

18 https://moldovacrestina.md/biserica -identitatea -scopul/
19 https://doxo logia.ro/hramul -sfintei -cuvioase –
parascheva/interviu/inchinarea -la-sfintele -moaste -o-manifestare -credintei

48 imagine religioasă menită să trezească emoții, ci și un mod prin
care ni se arată Dumnezeu. Prin Ic oane, creștinul ortodox are o
viziune asupra vieții spirituale. Deoarece Icoana face parte din
Tradiție, pictorii de icoane nu sunt liberi să adapteze sau să
inoveze după bunul plac, pentru că opera lor trebuie să reflecte
nu numai propriile sentimente asc etice, ci și gândirea Bisericii.
Inspirația artistică nu este exclusă, dar se circumscrie în anu –
mite reguli. Este important ca pictorii de icoane să fie buni ar –
tiști, dar este și mai important să fie niște creștini adevărați, să
trăiască în spiritul Trad iției, să se pregătească pentru munca lor
prin spovedanie și împărtășanie (T. Ware, 1993, p. 206).
Biserica a contribuit sub o formă destul de importantă în
dezvoltarea artei românești. Ridicarea de lăcașuri de închinare a
dus la dezvoltarea arhitecturii, picturii, sculpturii, broderiei,
argintăriei etc. Unii ierarhi au avut un rol important în această
privință, au dat sfaturi domnitorilor să ridice biserici sau mă –
năstiri, alții chiar ei înșiși au pictat anumite mănăstiri (M.
Păcurariu, 2000, p. 9).

3.2. Mănăstirile, obiective de mare atrac ție turistică

Mănăstirea mai este numită și „ locuință izolată ”, (din limba
greacă) este un așezământ religios în care trăiesc, după anumite
reguli ascetice, călugări și călugărițe, sau un ansamblu de clă –
diri care alc ătuiesc un astfel de așezământ.
În cultul ortodox, mănăstirea are în centrul de compoziție
biserica, în jurul căreia se află construcțiile anexe:

49  Chiliile (încăperile pentru folosința călugărilor din mănăs –
tire);
 Trapeza (sala de mese din mănăstirea ortodo xă);
 Arhondaricul (spațiu al unei mănăstiri ortodoxe destinat
pentru găzduirea oaspeților și a pelerinilor);
 Paraclisul (mică biserică cu destinații restrânse, echivalentă
ortodoxă a capelei din cultul catolic);
 Cuhnia (bucătăria);
 Turnul -clopotniță (acest a fiind, de obicei, turn de poartă ).
Mănăstirile sunt unice în lume prin arhitectura lor, prin
pictura interioară și exterioară, prin locația aleasă, împreju rimi-
le, dealurile sau zidurile de apărare care atrag turiști de pretu –
tindeni.
Mănăstirile sunt v izitate de către foarte multe persoane, fie
în scop spiritual, fie în scop cultural. Persoane care sunt atrase
de arhitectură, pictură și peisaje vin să cunoască mănăstirile din
toată țara. Sunt câteva mănăstiri în țară care, pe lângă rolul lor,
ajută la e ducarea și îngrijirea copiilor orfani (exemplu: Mănăs –
tirea Dumbrava din județul Alba).
România este unicul loc din lume unde mai multe Mănăs –
tiri Ortodoxe cu exteriorul lor deosebit și frescele interioare au
fost păstrate și transmise din timpuri medieval e, iar datorită
unicității și valorii artistice au fost adăugate pe Lista Inter –
națională a Moștenirilor UNESCO. Pentru pictarea lor, s -au
folosit Albastrul de Voroneț, Roșul de Humor sau Verdele de
Arbore, pictorii descriind scene biblice ale pământului ș i ale
raiului, momente din viața Mântuitorului și a Fecioarei Maria,
istorisiri despre începuturile omenirii și viața după moarte. Alte
Mănăstiri impresionează prin stilul gotic combinat cu tradițio –

50 nala construcție din lemn cu turlele înalte. Mănăstirile au și ele
poveștile și istoria lor, fiecare este unică în felul ei datorită
amplasării, peisajului, tradițiilor ce se păstrează încă, preoților
și călugărilor care au slujit sau încă slujesc acolo. Datorită
peisajului, care uimește și impresionează turistu l, apoi legen –
dele ce se povestesc despre locația respectivă, toate acestea la
un loc atrag oamenii în mod desosebit ( Mănăstirile și schiturile
României, Nemira, 2002).

3.3. Potențialul atractiv al mănăstirilor
și bisericilor din Maramure ș

Potențialul atractiv al mănăstirilor și bisericilor constituie
toate acele elemente naturale și antropice de pe o regiune, care
stârnesc curiozitatea turistului, cele naturale fiind relieful, loca –
ția respectivă, pădurile din zonă, clima, iar cele antropice sunt
construcțiile făcute de om, de exemplu: lăcașurile de cult,
monumentele de artă, tot felul de amenajări pentru turiști sau
credincioși.
În primul rând, cred că fiecare își definește în mintea lui ce
este mai important de luat în seamă la vizitarea unei astfel de
locații de cult. Unii vin pentru a cunoaște zona, pentru a se sim –
ți mai aproape de Dumnezeu, alții pentru a fi informați despre
religia altor neamuri, alții poate pentru a remarca arhitectura
lăcașului de cult, pentru a observa anumite aspecte din zona
respectivă. De obicei, mănăstirile au potențial turistic și atractiv
fie din cauză că au foarte buni preoți sau călugări care slujesc

51 acolo, fie sunt amplasate în mijlocul naturii și creează acea stare
de liniște sufletească.
Turiștii vor fi atrași de ima ginea, măreția, autenticitatea,
originalitatea, frumusețea unor componente ale potențialului
turistic (picturi deosebite, clădirile impunătoare, flori și plante
etc.).
Peisajul este cel care atrage în primul rând un turist, apoi
celelalte forme urmează a f i observate, fiecare în funcție de inte –
rese și percepții. Peisajul mirific, cu pădurile care înconjoară
zona respectivă, vegetația, plantele și ierburile specifice zonei,
tradițiile și obiceiurile care se practică în fiecare zonă a
României, toate acestea la un loc formează potențialul atractiv
al zonei.
Este bine să reamintim că dragostea lui Dumnezeu față de
oameni este dată prin prezența acestor lăcașuri de cult, care
sunt un adevărat izvor de putere dumnezeiască. În primul
rând, fiecare mănăstire sau b iserică are ceva deosebit pentru
care este cunoscută, de exemplu: Icoana Făcătoare de Minuni a
Maicii Domnului care se află în mai multe lăcașuri de cult din
țară (Mănăstirea Nicula, Putna), moaștele Sfinților, care consti –
tuie tot un prilej de pelerinaj ș i atracție turistică. Aceste izvoare
de lumină sfântă au atras credincioșii conștienți de răspunsurile
sfinte pe care le au (Mănăstirile și schiturile României, 2002, p.
75).

52

53

IV. HRAMUL –
MOMENT DE PELERINAJ

Cuvântul „ hram” vine din limba slav onă, și înseamnă
„casă”, o casă remarcabilă în care locuiește Dumnezeu și cu
aleșii Săi. Orice lăcaș de cult ortodox poartă numele unui sfânt,
a unui praznic împărătesc, sau a unei sărbători. În momentul
alegerii locului pentru construirea casei de rugăciu ne, se sfin –
țește și se decide hramul care urmează a fi slujit. Așa cum fie –
care creștin primește la botez un nume, la fel și o biserică, atunci
când e sfințită de către arhiereu sau episcop, primește numele
unui sfânt, în cinstea căruia a fost zidită și c are de acum o
patronează și o păzește. Prin sfințirea bisericii, hramul devine
îngerul păzitor al bisericii, patronul său spiritual.
Cu privire la sensul duhovnicesc al hramului, acesta are o
întreită semnificație în viața Bisericii și a comunității, și an ume:
 religioasă;
 morală;
 unitate națională.
Hramul are același rol în viața bisericii ca îngerul păzitor în
viața credincioșilor. El este paznicul bisericii, protejează de
calamități, războaie, cutremure, distrugeri, apă, foc, de vrăjma –
șii văzuți și nevăzuți. Hramul păzește continuu viața spirituală
a credincioșilor, care vin cu regularitate la lăcașul sfânt, scă –

54 pându -i de necazuri și supărări. În timp ce îngerul păzitor se
îngrijește de salvarea unui singur suflet creștinesc, hramul bi se-
ricii ocrotește viața și se îngrijește de mântuirea tururor credin –
cioșilor bisericii.
Pelerinajele la hram și la praznicele de cinstire și venerare a
moaștelor sfinților au un loc central în viața duhovnicească a
credinciosului. Sunt izvoare de credinț ă, o reînviere a elanului
religios -moral al credincioșilor, ocazie de strângere a legăturilor
de frățietate între toți românii.
Cu ocazia hramului, se oficiază Sfânta Liturghie de către
un sobor de preoți și diaconi, în prezența unui număr mare de
credincioși. Se organizează de către credincioși o masă la care
pot participa tot cei care au fost prezenți la slujbă. Se împarte la
fiecare om prezent cozonac sau sarmale, după caz. Când se ofi –
ciază o slujbă cu ocazia hramului bisericii, se adună credincioși
de pretutindeni, cât și oficialități din mas -media ( Istoria Bisericii
Ortodoxe , Aldo Press, 1993).

55

V. MĂNĂSTIREA BÂRSANA
– Studiu de caz

Comuna Bârsana este una dintre destinațiile preferate ale
pelerinilor și turiștilor din țară și străinăta te datorită Mănăstirii
Bârsana, în primul rând, portului popular îmbrăcat în fiecare
duminică și sărbătoare, atât de adulți cât și de copii, bisericii de
lemn și bucătăriei tradiționale maramureșene.
Hotarul comunei Bârsana are o întindere de 6.209 hectar e,
cu diferite forme de relief: partea cea mai joasă a graniței este în
albia râului Iza, având înălțimea de 302 m; pe marginea râului,
se află Șesul Izei, care reprezintă principalul teren arabil al
comunei și diverse văi și dealuri. De asemenea, Bârsana este
una dintre cele peste o sută de localități vechi ale Țării Mara –
mureșului, amintită în manuscrisele secolului XIV (N. Roșca,
2008, p. 10 -11).
Vechea casă de rugăciune din Bârsana a însemnat, toto –
dată, o școală pentru preoții din zonă. De aici, de la mănăstire,
se achiziționau cărți de cult românești, tipărite și aduse din
Moldova și icoane pictate în atelierele lor proprii (Broșura
Mănăstirea Bârsana).

56

Fig. 7. Mănăstirea Bârsana
(Sursa: https://www.google.ro/search?q=mănăstirea+bârsana)

Biserica d in lemn din Bârsana este inclusă în patrimoniul
Unesco și este unul dintre obiectivele care atrage anual sute de
turiști (Revista Eu iubesc România , p. 124).

Fig. 8. Simbolul Mănăstirii Bârsana
Fig. 9. Drumul spre Mănăstirea Bârsana

Legenda înce pe în jurul anului 1711, când un preot văduv
împreună cu fiul său s -au retras pe Valea Slătioarei și au
construit o biserică din lemn. După câțiva ani, a devenit episcop
și a decis să mute biserica pe platforma actualei mănăstiri,

57 transformând -o în schit p entru călugări. Mai târziu, călugării
părăsesc biserica, iar aceasta se închide până când doi țărani,
pictori de biserici, decid să picteze interiorul bisericii, rezultând
cel mai frumos ansamblu decorativ din Maramureș, în stil
baroc.
În locul unde a fost vechea mănăstire din Bârsana, a existat
o livadă, iar după al doilea război mondial, a intrat în posesia
parohiei. În anul 1991, bârsănenii au stabilit să construiască o
nouă mănăstire pe locul celei vechi, începând a aduna lemne
pentru biserică. Prea Sfi nțitul Iustinian, episcopul Maramu –
reșului și Sătmarului de atunci, a sfințit piatra de temelie a noii
mănăstiri, având hramul „ Soborul Sfinților 12 Apostoli ”, iar la 30
iunie 1993, s -a prăznuit pentru prima dată hramul noii mănăs –
tiri. După un an, episcop ul Maramureșului și Sătmarului a
prezentat -o pe călugărița Filofteia Oltean ca viitoare stareță a
mănăstirii (c.f. primăria -bârsana.ro).
Mănăstirea Bârsana, așezată pe Valea Izei, este o icoană a
sufletului ortodox maramureșan, un loc sfânt, unde natura se
unește cu Biserica în Sfânta Liturghie cosmică.
Comuna Bârsana este situată pe malul drept al pitoreștii
văi a Izei, pe a treia treaptă de relief din depresiunea intermon –
tană sau intercarpatică a Maramureșului, la o distanță de 20 de
km de municipiul Sig hetul Marmației și 66 de km de reședința
județului, municipiul Baia Mare. Întins pe o suprafață de 6.209
ha, hotarul Bârsanei se învecinează cu hotarele localităților
Nănești, Cornești, Văleni, Slătioara, Petrova și Coștiui (P.
Lenghel -Izanu, Baia Mare, p. 7). Mănăstirea aparține de Epis –
copia Ortodoxă Română a Maramureșului și Sătmarului.

58 Hram: 30 iunie, Soborul celor 12 Apostoli (Gabriela
Tătărău, House of Guides, p. 79)
Maica Stareță: Filofteia Oltean
Anul sfințirii: 1761
Mănăstirea Bârsana este cel mai frumos ansamblu de lemn
din lume (mai poate fi egalat numai de cel de la Săpânța, aflat
în construcție). Complexul mănăstiresc este construit pe un
platou de deal, la baza unor dealuri și mai înalte, aflate la nord,
acoperite cu păduri din specii de foioa se (V.Dumitrache, 2002,
p. 214). De asemenea, pe aceste ținuturi ale Bârsanei găsim o
categorie bogată de floră îmbelșugată, fiind una dintre cele mai
sălbatice zone din Europa de Est, unde putem găsi animale
precum urși, lupi, lincși, căprioare, ce trăies c în pădurile
misterioase de fag. Această comună este una dintre cele mai
fermecătoare și mai vizitate de către turiști și de credincioși.
Mai este numită și „ Muntele Athos de Maramureș ” sau „Perla Văii
Izei” (Revista Eu iubesc România ).
Bârsana are cu ce se lăuda: de la cele mai vechi și impor –
tante lăcașuri de cult de pe Valea Izei, cele mai multe legende și
povești, cei mai mulți meșteri pricepuți până la c ele mai multe
pensiuni (Revista Eu iubesc România ).
Din documentele scrise, descoperim că la începu tul seco –
lului XIV -lea, pământul Bârsănii se numea „ terra Zurduky ” sau,
prin traducere „ pământul de la strâmtoare ”. Toate acestea reies
dintr -o diplomă pe care regele Carol Robert I o oferă cneazului
Stanislau pentru fidelitate și serviciile aduse.
Numele de „ Bârsan” se crede că -și are originea de la oile
bârsane, adjectivul aplicat la lâna oilor cu semnificațiile: des,
moale și lung.

59 Tatăl lui Stanislau a crescut multe „ oi bârsane ”, iar de acolo i –
a rămas porecla de „ Bârsan” (P. Lenghel -Izanu, 1979, p. 14) .
Obiective turistice în Bârsana:
 Biserica din lemn;
 Mănăstirea Bârsana;
 Muzeul școlar;
 Muzeul sculptorului Ioan Bârsan;
Biserica de lemn din Bârsana se află pe dealul Jbâr și este
vechea mănăstire; nu trebuie confundată cu cea nouă, biserica de
lemn din complexul monahal Mănăstirea Bârsana. Este veche din
anul 1711 și are hramul: „ Intrarea Maicii Domnului în Biserică ”.
Biserica a fost mutată pe Valea Izei, aproximativ în anul 1739 pe
locul unui cimitir, iar în 1806, interiorul bisericii a fost repictat,
fiind influențat de stilurile baroc și rococo. Ca aproape în orice
biserică, picturile cuprind scene din Biblie, ca „ Judecata de apoi ”,
îngerii și Iisus cu evanghelia în mână. Pentru a ajunge la biserică,
este nevoie să trecem prin curtea unei gospodării, u șa fiind
mereu deschisă. La intrare în curte se află un panou informativ
cu sigla Patrimoniului Mondial UNESCO.
Muzeul Școlar este situat în curtea școlii centrale din
comuna Bârsana. Construcția este veche și a fost folosită ca
școală. În momentul de față , este folosită ca muzeu care adă –
postește diferite colecții de obiecte, documente istorice. De
asemenea, aici se țin lecții cu elevii și diverse manifestări
culturale.
Muzeul sculptorului Ioan Toader se află în Bârsana și este
un mic atelier din lemn, und e sunt expuse toate creațiile mește –
rului, de la fotografii cu oameni importanți, până la sculpturi,

60 trofee ale familiei și tot ce se poate realiza din lemn (biserică în
miniatură, urși, cutii, păsări, troițe etc.).
Complexul mănăstiresc cuprinde următoare le:
o Biserica în stil maramureșean;
o altarul de vară;
o aghiasmatarul;
o stăreția;
o Casa Voievodală;
o casa maicilor;
o Casa artistului;
o casa duhovnicului;
o arhondaricul;
o prăznicarul cu trapeză;
o Muzeul de icoane și carte veche Gavril de la Bârsana;
o turnul -clopotniță;
o poarta maramureșană;
o monumentul funerar;
o drumul de acces;
o loc pentru aprinderea lumânărilor;
o troițe;
o lac;
o pod peste lac
o alei care duc la diferite obiective;
o parcare.

Intrarea în mănăstire se face pe sub o poartă mara mureșană,
scuptată în lemn de stejar de meșterii locali. Poarta repre zintă un
simbol cu mai multe sensuri: în primul rând, poarta vestește
intrarea într -un spațiu; pe această poartă este sculptată crucea,

61 anunțând pătrunderea într -o locație sfântă, un lăcaș minunat de
smerenie și rugăciune. Poarta mai poate însemna trecerea spre o
altă dimensiune încărcată de simboluri și semni ficații; poate face
referire la un punct de trecere dintr -o zonă în alta; ușa sau poarta
mai poate însemna o ieșire dintr -o situație anume sau observarea
unei noi per spective; poarta maramu reșeană oferă pelerinilor
ocazia de a explora înăuntrul lor o nouă dimensiune, odată cu
pășirea pe aleile răsuciteale grădinii interioare ale Mănăstirii
Bârsana. Aceasta apare sub forma tre cerii și înspre o altă lume, a
maicilor, u nde postul, privegherea, rugăciunea, viața simplă sunt
caracteristice, în centrul tuturor fiind dragostea față de
Dumnezeu.20

Fig. 10. Poarta de lemn maramureșeană Bârsana
(Sursa: https://www.google.ro/search?q=poarta+ maramureseana
+din+barsana )

În stânga, imediat după intrarea în curtea Mănăstirii, se află
magazinul de obiecte bisericești, unde se pot găsi diferite cărți de

20 http://www.manastireabarsana.ro/ansamblu.html

62 învățătură, obiecte religioase, suveniruri trad iționale specifice
zonei Maramureșului. În continuare, în dreapta, avem Biserica
de lemn, unde se săvârșește Liturghia. În zilele de peste
săptămână, slujbele încep la ora 7 dimineața prin citirea unui
Acatist, iar în continuare se săvârșește Sfânta Liturg hie. În dumi –
nici și sărbători, sfintele slujbe se înfăptuiesc în aceeași ordine,
însă încep la ora 9.30 dimineața, respectiv la 17.00 după -masa
(când are loc slujba vecerniei). Slujba de dimineață de la Biserica
de lemn începe după orarul stabilit, unde s unt prezenți o mul –
țime de credincioși îmbrăcați în costume tradiționale maramu –
reșene, inclusiv copii de toate vârstele, frumos gătiți. Slujba se
oficiază în Biserica de lemn, iar pe perioada verii, se mută în
altarul de vară.
Planul bisericii este alcătu it din pridvor supraetajat pe latura
de vest, pronaos tăvănit și naos acoperit cu bolta semicilindrică
supraînalțată, care împreună formează un corp dreptunghiular
căruia i se adaugă absida altarului, cu cinci laturi scurte la exte –
rior. Pereții exteriori sunt împodobiți cu motivul frânghiei
răsucite, sculptat în relief. Biserica are formă de cruce și are două
nivele: demisol și parter. Biserica are în față un pridvor construit
din lemn de stejar, sculptat cu elemente decorative maramu –
reșene. Crucea din vâ rful bisericii cântărește 500 kg și are o
înălțime de 7 m (N. Roșca, 2008, p. 134).
De la biserică începe o alee pietruită cu multe flori multi –
colore, care duce spre Stăreție, o clădire supraetajată în stil
maramureșan. În stânga aleii, se află altarul d e vară unde se
oficiază slujbele cu ocazia hramului.

63

Fig. 11 a. Fig. 11 b.
Biserica de lemn Bârsana

Altarul de vară este așezat în partea centrală din spațiul
care formează incinta mănăstirii. Aici se oficiază Sfintele
Liturghii Arhierești la pră znuirea hramului. Tot aici se oficiază
Sfintele Liturghii în duminici și sărbători din anotimpurile cal –
de, precum și alte slujbe importante. Altarul de vară este ele –
mentul de arhitectură în jurul căruia se rotește întregul complex
monahal. Este elementul de arhitectură relativ nou, care
prelungește conceptul arhitecturii populare specifice Mara –
mureșului Istoric. Prin construirea acestui altar de vară, s -a
obținut un loc meditativ, în care trecutul devine viabil și
reprezintă o punte de legătură cu viitor ul. Maramureșul istoric
are o tradiție specifică privitoare la cinstirea Sfinților Apostoli.
De obicei, această sărbătoare este de o durată de trei zile, în
29, 30 iunie și 1 iulie. Cele mai importante sunt primele două
zile. În ziua de 29 iunie, sunt sărb ătoriți Sfinții Petru și Pavel,
când se fac slujbe specifice în toate bisericile, iar unii credincioși
fac pelerinaje la mănăstirile cu acest hram. La prăznuirea hra –
mului mănăstirii și cinstirea celor 12 Apostoli, vin zeci de preoți

64 și zeci de mii de cred incioși. Când s -a plănuit altarul de vară, s –
a ținut cont de importanța acestei sărbători, dar și de perspec –
tiva mănăstirii (N. Roșca, 2008, p. 144 -145).

Fig. 12 a. Fig. 12 b.
Altarul de vară

În apropierea turnului, e xistă un muzeu de icoane și carte
veche, denumit„ Episcopul Gavril de Bârsana ”. Aceste icoane se
pictează în atelierele de pictură ale mănăstirii, unde maicile
perfecționează arta pictării pe diferite suporturi (lemn sau
sticlă).
Văzându -se așa flux mare de turiști și credincioși atrași de
tradițiile, autenticitatea și frumusețile zonei Valea Izei, au
apreciat necesară construirea și aranjarea unui muzeu care să
împlinească funcțiile mănăstirii. Muzeul este un edificiu struc –
turat pe trei nivele: demisol, p arter și etaj. Demisolul și parterul
sunt construite pe un ansamblu de pereți din cărămidă, iar
etajul este construit din lemn. Toate aceste spații sunt făcute în
așa fel pentru a avea imaginea de ansamblu a unei case țără –
nești maramureșene, cu mobilier ș i motive florale din lemn.

65

Fig. 13. Muzeul Bârsana Fig. 14 a.

Fig. 14 b. Fig. 14 c. Interiorul muzeului
(Sursa: https://www.google.ro/search?q=p oze+muzeu
+manastirea+barsana )

Comuna Bârsana „ este înconjurată de dealuri acoperite cu
livezi de pomi fructiferi și păduri de foioase, oferă priveliști pitorești și
un farmec specific datorat și arhitecturii care se integrează armonios
în cadrul natural ”. (P. Lenghel -Izanu, 1979, p. 38)
Clopotnița se află într -un turn mare, amplasat în partea
sud-estică a structurii mănăstirești. Pe sub bolta largă și înaltă a
turnului se face intrarea în incinta mănăstirii. Arcada din fața
bolții poartă inscripția bibli că: „Aceasta nu e alta fară numai casa
lui Dumnezeu, aceasta este poarta cerului ”(Facerea 28, 17). Turnul,
prin înălțimea și robustețea lui, prin arcada cu inscripția biblică,

66 creează o impresie remarcabilă credincioșilor, pelerinilor sau
vizitatorilor ca re vin la Mănăstirea Bârsana. Aceasta creează
emoții plăcute, cucernicie, trezește conștiința că trecând pe sub
acel turn, ești într -un spațiu sfânt și binecuvântat (N. Roșca,
2008, p. 148 -149). Turnul -clopotniță este instalat pe dunga
terasei, iar la etaj ul cel mai de sus al turnului, într -un foișor
deschis, se găsesc clopotele, care sunt transmițătoare de sunete
puternice, iar când sunt trase se aude ecoul lor în toată regi –
unea, iar credincioșii sunt chemați la rugăciune (N. Roșca, 2008,
p. 149 -150).

Fig. 15 a. Fig. 15 b.
Clopotnița și magazinul bisericesc

Stăreția este construită pe patru nivele: demisol, parter, etaj
și mansardă. Demisolul este făcut din beton armat, parterul are
trei intrări, iar în jur are patru terase direcționate după punctele
cardinale. La etaj se află chilii, bibliotecă, baie și paraclisul
mic,care se ridică și la mansardă. Acoperișul este realizat din
dranițe de brad. Stăreția a fost construită pentru maicile care

67 stăteau cu chirie și era o necesitate pentru ele adăpostindu -se
acolo.²¹

Fig. 16 a. Fig. 16 b.
Stăreția
(Sursa: https://www.google.ro/search?q=poze+cu +staretia+barsana )

Stăreția21
Aleile din incinta mănăstirii sunt pietruite cu lespezi de
andezit, iar pe marginile aleilor se află straturi de flori de toate
culorile. Toate aceste flori și verdeață, împreună cu clădirile
înalte ale complexului mănăstiresc, zona împădurită și lacul cu
pod, fac ca peisajul să fie de un farmec aparte și dau senzația de
liniște și pace. Troițele de la mănăstire sunt amenajate în diferite
colțuri ale ansamblului mănăstiresc și ne amintesc că suntem
într-un spațiu sfânt, sacru.
Casa maicilor este o clădire cu trei nivele: demisol, parter și
etaj. La demi sol se află o magazie și centrala termică, parterul și
etajul are chilii cu intrări separate și băi. La fiecare nivel al
clădirii, se află terase cu flori de toate tipurile, viu colorate, care
dau un aspect superb edificiului. În această casă, măicuțele se
roagă, fac rugăciuni în particular, meditează după fiecare zi de

21 https://www.google.ro/search?q=poze+cu+staretia+barsana

68 activitate, deoarece ele sunt la datorie în fiecare zi. Casa nu a
fost dintotdeauna așa; la început, stareța și cu o maică au locuit
într-un loc mai puțin locuibil, până au găsit mai aproape de ele
o casă pustie de unde au închiriat demisolul, de la proprietarii
clădirii. Între timp, maica stareță a mai adus câteva surori, iar
toate au muncit și au ajutat timp de doi ani la ridicarea stăreției
pe care o vedem azi. Trebuie să luăm în considera re că totul a
pornit de la zero, adică de la iarba verde și s -a ajuns la un
complex mănăstiresc și asta datorită credinței, speranței și
muncii realizate zi de zi (N. Roșca, 2008, p. 153).

Fig. 17. Casa maicilor Bârsana (Sursa:
https://www.google.ro/search?q=casa+maicilor+barsana&source=lnms
&tbm=isch&sa )

Părintele Gheorghe Urda, parohul din Bârsana, împreună
cu arhitectul Dorel Cordoș au conceput tot acest complex arhi-
tectural care, privit de sus, seamănă cu o uriașă spirală dacică,
ce se rotește în jurul altarului de vară. În momentul de față, sunt
12 maici, asemenea hramului bisericii: „ Soborul celor 12 apostoli ”.
Toate comunitățile Maramureșului au pornit de la un
sâmbure inițial și anume „ vatra satului ”, care prin creșterea

69 populației s -au extins și au ocupat toate văile principale ale
așezării. Studiul așezării comunei Bârsana pornește de la vatra
inițială ce constituia Valea Caselor, și anume toate locuințele
erau construite de -a lungul șoselei principale care mergea para –
lel cu râul Iza. Bârsana este una dintre cele mai mari așezări
rurale ale județului Maramureș, iar după locul de amplasare,
avem două categorii de gospodării:
o cele din vatra satului (aproximat iv 700), care formează
mulțimile și dau specificul de sat „ adunat”;
o cele „ din câmp ”, locuitorii care se numesc „ câmpeni”,
satele de tip „ răsfirat” și „ risipit” (P. Lenghel -Izanu, 1979, p. 36).
Gospodăria țărănească din Bârsana se înregistrează, în
general, în tipologia gospodăriilor maramureșene. Noțiunea de
bază este casa de locuit, la care se adaugă, în funcție de statutul
fiecăruia, alte elemente, după cum ar fi:
 grajdul – construcție simplă pentru adăpostirea anima –
lelor (vaci, cai, viței);
 cotețele – de asemenea, sunt făcute pentru porci, găini,
sau câini;
 șopronul – este un loc pentru depozitarea fânului, cu pa –
tru stâlpi și un acoperiș;
 staulul oilor – construcție simplă cu sau fără acoperiș
folosită pentru iernatul oilor, așezată de obicei în grădină ;
 colejna – adăpostește carul și uneltele de arat, lemnele de
foc;
 coșul pentru mălai – fabricat din nuiele împletite și păs –
trează știuleții de porumb peste iarnă;

70  cămara pentru brânză și cereale – construcție separată de
forma unei case, cu o încăpere și pridvor în miniatură, care se
găsea în gospodăriile mai mari;
 fântâna – cu roată sau cu cârlig;
 gardurile exterioare și interioare făcute din nuiele neaco –
perite, scânduri interpuse orizontal între stâlpi.
Din structura gospodăriilor țărănești din Bârsana au dis –
părut o serie de anexe care nu se mai folosesc: „ rîșnița” pentru
păsat, „oloiernițele ”, „piuele” pentru sfărâmat sâmburi de do –
vleac, „ tocila” etc. Arhitectura gospodăriilor este specifică stilu –
lui maramureșan, majoritatea construcțiilor fiind din lemn de
stejar cioplit, așezate pe un mur din bolovani de râu sau piatră,
iar pe straturi se înalță apoi pereții din bârne cioplite și
modelate cu securea.
În general, casa și celelalte anexe gospodărești, pe lângă
rolul lor de strict utilitar, poartă o a mprentă măiestrită, dovadă
a unei perspicacități deosebite a locuitorilor comunei. Porțile de
la intrarea în gospodărie, casele vechi, înfățișează însemnele
diferitelor versiuni ca: „ pomul vieții ”, „ rozete solare ”, „ funia
răsucită”, „dintele de lup ”, „ghinda”, cu diferite frunze de stejar
sau alte motive florale, sculptate adânc în lemn, mărci și sim –
boluri reprezentative transmise din generație în generație.
Amintim aici de câțiva meșteri populari locali, pricepuți în
sculptura lemnului: Ioan Știopei, Teod or Bârsan, Vasile Știopei,
Carol Frink și Vasile Lenghel.
Portul popular al bârsănenilor este ales în funcție de aria
de răspândire a zonei etno -folclorice a Maramureșului; el este
omogen, atât prin ornamente și tonuri cromatice, cât și prin
simplitatea l ui (P. Lenghel -Izanu, 1979, p. 38).

71 Principalele ocupații ale oamenilor din Bârsana sunt
agricultura și creșterea vitelor, iar femeile se ocupă de gospo –
dărie și fabricarea portului popular maramureșean. Ștergurile
pentru icoane confecționate din pânză de cânepă sau numai
bumbac le găsim ca elemente principale în decorarea interio –
rului țărănesc. Pe lângă aceste șterguri, se mai fac și „ săculețe de
perini”, „fețe demasă ”, „țoluri” sau covoare, care reprezintă o
formă de măiestrie și artă a femeilor din Bârs ana. Mai amintim
aici și obiceiurile care se practică: de Crăciun și Anul Nou,
obiceiul de nuntă, obiceiuri la naștere, obiceiuri la înmor –
mântare etc. (P. Lenghel -Izanu, 1979, p. 88).
Există și obiceiuri de primăvară, unde oamenii ies la mun –
cile agricole doar în anumite zile din săptămână, adică marțea,
joia și sâmbăta, iar caii sau boii prinși la jug se afumau înainte
pentru a -i feri de boli (P. Lenghel -Izanu, 1979, p. 115).
Pentru cei care doresc să viziteze mănăstirea Bârsana, o pot
face zilnic în inte rvalul orar de 9.00 -17.00, fără taxă de intrare.
În cadrul mănăstirii se află camere special amenajate pentru
pelerinii care vin să stea mai multe zile, se poate servi și masa
acolo, doar că trebuie anunțat. Zi de zi vedem turiști din țara
noastră la mănăs tire, dar și de peste hotare. În cursul săptă –
mânii sunt mai puțini iar în week -end mai mulți deoarece există
mai mult timp liber. Fluxurile turistice sunt mai mari cu ocazia
hramului decât într -o zi obișnuită, deoarece pe data de 30 iunie,
când este hramu l mănăstirii, se adună credincioșii din toata
țara. Numărul mediu de nopți de cazare pe turist este de apro –
ximativ 2 -4 zile, în funcție de disponibilatea fiecăruia. Pe lângă
pelerini, vin o mulțime de oficialități, un sobor de preoți, epis –
copi și Înaltpr easfințitul Andrei Andreicuț care oficiază sfânta

72 Liturghie. Numărul credincioșilor depășește 5000 de persoane
în ziua hramului, iar slujba se oficiază afară, unde este frumos
amenajat altarul de vară care face legătura prin niște alei cu
celelalte clădiri din incintă.
Din relatările fostului Arhiepiscop al Maramureșului și
Sătmarului, Iustinian Chira, aflăm cum s -a săvârșit sfânta
Liturghie în altarul de vară a mănăstirii Bârsana cu ocazia
hramului pe 30 iunie, din 2016. Ne spune că a fost o frumoasă zi
de vară și ne descrie cum a decurs ziua împreună cu toată
comunitatea care a luat parte la această sărbătoare (broșura
Reflecții , caietele 193, 194).

73

VI. POSIBILITĂ ȚI DE VALORIFICARE
TURISTICĂ A MĂNĂSTIRILOR
DIN MARAMUREȘUL ISTORIC

6.1. Posibilită ți de cazare și servicii suplimentare
pentru turi ști/pelerini în Maramureș

În ceea ce privește infrastructura de cazare a mănăstirii, în
incinta ansamblului există locuri de cazare doar pe perioada
verii, din mai până în septembrie, în patu ri de câte 8, 10, 25 și 30
paturi cu grup sanitar comun și fără apă caldă. Prețurile pentru
găzduirea la mănăstire sunt simbolice, aproximativ 10 lei de
persoană în camere comune.
Pe lângă aceasta, mănăstirea a cumpărat două case vecine
care au fost constr uite pe terenul mănăstirii de lângă drum.
Pentru cei care doresc să mai rămână la mănăstire, se pot caza
la Vila Bârsana , unde sunt condiții foarte bune de cazare și
prețuri pe măsură. În vilă există 54 de locuri: 16 camere duble, 3
apartamente cu 4 locuri , 3 apartamente cu 3 locuri bine mobi –
late și dotate.

74 De asemenea, se poate servi și masa, dar trebuie anunțat
din timp. Toate aceste condiții sunt pentru pelerinii care vin de
departe și vr eau să rămână mai multe zile.

Fig. 18. Vila Bârsana
Fig. 19. Interiorul vilei Bârsana
(Sursa: https://www.google.ro/search?q=VILA+++bârsana )

Mai sunt și alte pensiuni în Bârsana, precum Pensiunea
Mălinul, care oferă condiții deosebite de cazare, în stil tr adițio-
nal maramureșan. Pensiunea are 6 camere cu pat dublu, dotă –
rile necesare cazarii: baie, bucătărie, tv, internet și o terasă afară
pentru grătar sau o masă în familie. Prețul unei nopți de cazare
este de 70 ron/persoană.

Fig. 2 0 a. Fig. 20 b. Pensiunea Mălinul
(Sursa: https://www.google.ro/search?q=poze+pensiunea
+malinul+barsana )

75 Pensiunea Trandafirul Albastru , de asemenea, are condiții
de cazare p entru mai multe persoane sau chiar familii cu copii.
Pensiunea oferă 25 locuri cu paturi matrimoniale, twin sau cu 3
paturi (copii); este doar pentru cazare, nu se oferă masă.

Fig. 21 a. Fig. 21 b.
Pensiunea Trandafirul Albastru
(Sursa: http://www.lapensiuni.ro/cazare –
maramures/maramures/Pensiunea -Trandafirul -Albastru )

Pensiunea Frații Pașca este situată în Bârsana, la 20 km de
Sighetu -Marmației, clădirea este construită din lemn de brad,
cu un interior în stil rustic.
Capacitatea pensiunii este de 40 de locuri, camere ame na-
jate în stil maramureșan, cu țoluri de lână pe paturi și șterguri
cusute manual având motive florale; de asemenea, pensiunea
deține baie proprie și încălzire centrală.
Pensiunea oferă și masă, deținând un restaurant la parterul
clădirii cu o capacitate de 50 de locuri, unde se pot organiza
diferite evenimente: botezuri, nunți, petreceri, seminarii și alte
evenimente de acest gen.

76

Fig. 22 a. Fig. 22 b.
Pensiunea Frații Pașca
(Sursa: http://www.turistinfo.ro/barsana/cazare –
barsana/pensiunea_fratii_pasca/poze -pensiunea_fratii_pasca –
c103284.html )

La cerere, se organizează diferite vizite la Mănăstirea Bâr –
sana, Muzeul Satului din Sighet, Cimitirul Vesel din Săpânța,
Memorialul durerii din Sighet, Mănăstirea Peri, plimbare cu
trăsura sau cu sania, vânătoare, p escuit, vizită la atelierul meș –
terului Toader Bârsan, plimbare cu mocănița la Vișeu de Sus –
Valea Vaserului, petreceri muzicale. Capacitatea totală de caza –
re a pensiunii este de 8 spații de cazare.
În zonă, se mai află și alte unități de cazare:
Pensiune a Denisa Văleni , situată la 8 km distanță de
Bârsana, care oferă cazare și masă pe toată perioada anului, iar
prețurile sunt în funcție de intervalul de timp ales. Se poate
închiria pe o zi sau pe mai multe, o cameră sau integral toată
pensiunea. Tarifele pe zi/noapte încep de la 90 ron pe cameră,
iar in weekend sunt de 100 -110 ron/zi, în funcție de persoanele
care se cazează. La grupuri mai mari de 8 persoane, se face o
reducere de 5%. Prețul total pentru întreaga capacitate de
cazare este de 450 ron/zi. La 10 km de Bârsana, în comuna
Oncești, se poate găsi, de asemenea, cazare la pensiuni sau la

77 case particulare. Toate aceste pensiuni ar fi cel mai aproape de
Mănăstirea Bârsana și sunt pentru cei care vreau să petreacă
câteva zile de rugăciune și recreere.

6.2. Posibile trasee turistice.
Conceperea unui traseu turistic tematic

Comuna Bârsana este o zonă cu potențial turistic natural și
antropic și este un loc de pelerinaj pentru toate categoriile de
vârste,iar din această locație se pot organiza diferite trasee turistice
la mănăstirile din apropiere. Pentru cei interesați, se pot concepe
trasee turistice ce includ și servirea mesei la local nici, mâncăruri
tradiționale din Maramureș. Aceste itinerarii turistice oferă toate
condițiile necesare unei vacanțe de câteva zile, cazare, masă și
diferite activități care se pot organiza în cadrul sejurului.

Fig. 23. Afiș turistic
(Sursa: https://www.google.ro/search?q=imagini+din +
maramures&source=lnms&tbm =isch&sa)

78 1. Traseul Bisericilor de lemn UNESCO din Maramureș
Itinerariu: Cluj-Napoca -Gherla -Dej-Baia -Mare -Bârsana –
Budești – Desești – Ieud – Poienile Izei-Rogoz -Șurdești -Plopiș –
Zalău -Cluj-Napoca – 685 km
Perioada de derulare: 15-19 mai 2017
Durata: 5 zile/ 4 nopți

Fig. 24. Itinerariul traseului turistic
(http://distanta.ro/ )

Fig. 25 a. Pliant turistic Mănăstirea Bârsana
Fig. 25 b. Pliant turistic Mănăstirea Bârsana

79 Ziua 1
Cluj -Napoca -Bârsana – 178 km
Plecarea din Cluj -Napoca este la ora 8.00 dimineața spre
Mănăstirea Bârsana, distanța de 178 km, iar durata de 3 h, plus
pauzele de masă . Ajungem în jur de ora 12.00 în Bârsana, unde
ne cazăm la Pensiunea Bârsana. După -masă, vizităm biserica cu
același nume având hramul „ Intrarea Maicii Domnului în
Biserică”. A fost construită în 1720 pe locul alteia mai vechi, care
a fost arsă de tătari. Biserica este făcută din lemn de stejar, are
acoperiș dublu, turn cu foișor deschis și un coif conic. Apar
motive de sculptură în formă de funie împletită, iar pictura
reprezintă scene din viața lui Iisus și a Fecioarei Maria. Biserica
se poate vizita zilnic între orele 9.00 -17.00, fără taxă de intrare.

Ziua 2
Bârsana -Budești -Desești–46 km
Luăm micul -dejun, iar apoi ne îndreptăm spre Budești ,
pentru a vizita biserica cu hramul „ Sfântul Nicolae ”, construită
în anul 1643, cu o arhitectură tipic maramureșeană. Are o
înălțime de 38 m, iar acoperișul este în două trepte. Pictura
rupestră, opera zugravilor Alexandru Ponehalski și Ianos Opriș
este variată și bine conservată. Aici găsim cămașa de zale a
celebrului haiduc Pintea Viteazul (1670 -1703) și o impresio –
nantă colecție de icoane pe sticlă. Taxa pentru intrare este de 3
ron/persoană.
După ce servim prânzul, mergem de la Budești spre
Desești pen tru a vedea biserica cu hramul „ Cuvioasa Paras –
chiva”, construită în 1770 pe locul altei biserici mai vechi. Aici

80 putem admira pictura realizată în 1780 înfățișând diverse scene
biblice. Taxa este de 2 ron/persoană.

Ziua 3
Bârsana – Ieud -Poienile Izei – 40 km
La ora 10.00 dimineața este plecarea spre Ieud pentru a
vizita biserica cu hramul „ Nașterea Maicii Domnului ” construită
în jurul anului 1620. Aici, în podul bisericii, s -a descoperit
„Codicele de la Ieud”, primul document în limba română scris
cu lit ere chirilice. Din cauza vechimii, se poate vizita doar
pronaosul, iar taxa de intrare este de 3 ron/persoană. După ce
am văzut biserica, mergem pentru a lua prânzul, iar de acolo ne
îndreptăm spre biserica din Poienile Izei cu hramul „ Cuvioasa
Paraschiva ”, construită în 1604, una dintre cele mai vechi biserici
de lemn din Maramureș. Este o construcție de mici dimensiuni,
cu acoperiș în două trepte. Nu există curent electric în biserică,
iar taxa pentru vizitare este de 4 ron/persoană.

Ziua 4
Bârsana –Rogoz-Șurdești – 101 km
După micul dejun servit la pensiune, mergem spre Rogoz
la biserica cu hramul „ Sfinții Arhangheli ”, ridicată în 1663 pe
locul uneia mai vechi arsă de tătari. Biserica este construită din
lemn de ulm și se deosebește prin abundența de or namente
prin intrarea pe latura sudică, dar și pe acoperișul unitar. În
biserică găsim un frumos candelabru de lemn, precum și câteva
icoane valoroase pe lemn și sticlă. Nu se percepe taxă pentru
vizitarea acestei biserici. După masa de prânz, ne îndreptăm
spre Șurdești, la biserica cu hramul „ Sfinții Arhangheli Mihail și

81 Gavril”, construită în 1766 și considerată cea mai înaltă biserică
de lemn din România, de 54 m, iar cea totală 72 m. Este
construită din lemn de stejar, iar podeaua este din piatră. Se
disting ușile împărătești frumoase, precum și câteva icoane
valoroase. Nu există taxă de intrare, dar cine dorește, poate să
lăse donație bisericii (Eu iubesc România, p. 71).

Ziua 5
Bârsana – Plopiș -Cluj -Napoca – 313 km
Dimineața la ora 8.00 este plecarea spre Plopiș, ultima
biserică din cele 8 UNESCO. Biserica are hramul „ Sfinții
Arhangheli ”, construită între anii 1798 -1805. În momentul
ridicării, erau doar 49 de familii, iar prețul construcției a fost de
49 de galbeni, unul pentru fiecare familie. Înaltă de 47 m,
biserica îmbină stilul maramureșean cu cel nord -transilvănean.
Pictura este foarte bine conservată, însă doar pe tavan și pe
partea superioară a pereților. Înăuntru putem găsi o cruce de
lemn veche și două cărți de rugăciune de valoare. Nu există
taxă pentru vizitarea ei. După vizitarea bisericii, ne îndreptăm
spre Cluj -Napoca, cu oprire în Zalău pentru a lua prânzul.

82 Tabelul. 1. Calcul de preț pentru traseul turistic

Nr. Persoane
plătitoare 17
Ghid 1
SERVICII PREȚ PREȚ TOTAL
Transport
microbuz 2 lei/ km
685km*2 lei
1.370 lei
Cazare
100 lei/ noapte
17 pers*100 lei
1.700 lei
Masă
60 lei /zi /3 mese
17 pers*60 lei
1.020 lei
Intrări la
obiective 15 lei total/ pers
15 lei*17 pers
255 lei
Total
chelt.
directe
4.345 lei
Comision 15 % 7.821 lei
TVA 20 % 869 lei

Preț total
produs 5.214 lei
Preț vânzare 13.035 lei
Preț vânzare
/persoană
766 lei/pers

2. Traseu turistic: „ Maramureșul de altă dată ”
Itinerariu: Cluj-Napoca -Gherla -Dej-Baia -Mare -Cavnic –
Sighetu -Marmației -Borșa -Năsăud -Bistrița -Gherla -Cluj-
Napoca – 504 km
Perioada de derulare: 23-28 mai 2017
Durata: 6 zile / 5 nopți

83

Fig. 26. Itinerariul traseului turistic (http://distanta.ro/ )

Ziua 1
Cluj -Napoca – Baia Mare – 148 km
Pornirea se face la ora 8.00 dimineața, de la Sala Sporturilor
„Horia Damian ”. Ajungem în jurul orei 11.00 în Baia Mare.
Vizităm Muzeul de Etnografie și de Artă Populară.
Orarul muzeului: Marți – Duminică 10 -20 (mai – septem –
brie)
Muzeul ne arată expo ziția pavilionară de etnografie și artă
populară, unde ne sunt prezentate ocupațiile tradiționale prin –
cipale și secundare, instalații tehnice, obiecte aparținând artei
populare, ceramică, mobilier și uz casnic.22

22http://www.baiamare.ro/ro/Descopera -Baia -Mare/Obiective -turistice -si-
atractii/Muzee/Muzeul -de-Etnografie -si-Arta -Populara/

84

Fig. 27 a. Fig. 27 b.
Muzeul de Et nografie și Artă Populară Baia -Mare
(Sursa: https://www.google.ro/search?q=Baia –
mare.+Vizit%C4%83m+Muzeul+de+Etnografie)

În jurul orei 12.30, luăm prânzul în Baia Mare la resta u-
rantul Casa Crișan situat la intrarea în Parcul Municipal „ Regina
Maria”. După prânz, mergem să vizităm Muzeul de Minera lo-
gie din Baia Mare, care găzduiește o expoziție în care sunt ex –
puse peste 1000 de eșantione minerale, roci și fosile. „ Muzeul de
Mineralogie din Baia Mare este cel mai mare muzeu regional din
Europa, multe dintre exponate fiind considerate unicate mondiale și
valori de patrimoniu. ”23
Cazarea se face la Pensiunea Pictorilor din Baia Mare, am –
plasată în apropierea centrului vechi.

Ziua 2
Baia Mare – SighetuMarmației – 66 km
După micul dejun, ne îndreptăm spre Sighetu Marmației
pentru a vizita Memorialul durerii, fostă închisoare comunistă.
Odată intrați înăuntru, auzim casetele audio și audio prezen –

23 https://ro.wikipedia.org/wiki/Muzeul_de_Mineralogie_Baia_Mare

85 tând istoria clădirii. Fundația Academică Civică a preluat ruina
fostei închisori în anul 1993 să o transforme în muzeu ma i
departe. Fosta închisoare încearcă să reconstituie mediul în care
deținuții își duceau zilele. Închisoarea are 50 de săli restaurate,
fiecare cu diferite obiecte de tortură. La amiază, mergem să
luăm prânzul la Casa Veche aproape de obiectivele vizitate.
De la fosta închisoare, ne deplasăm spre Muzeul Satului
Maramureșean din Sighetu Marmației, un loc în aer liber care te
binedispune și te relaxează în același timp. Muzeul este întins
pe o suprafață destul de mare, de câteva hectare, iar intrarea se
face pe o uliță, unde în stânga și în dreapta observăm casele
țărănești cu obiecte vechi. Aici putem admira diferite monu –
mente de arhitectură țărănească, mecanisme pentru munca la
câmp, lucruri și obiecte interesante pentru populație. Gospo –
dăriile, ulițele, arh itectura caselor, cât și amenajările interioare
sunt specifice Maramureșului, majoritatea construcțiilor fiind
din lemn de stejar, brad sau molid cu fundație din piatră. Mu –
zeul este spațiul unde descoperi viața satului așa cum era ea cu
mulți ani în urmă, tradițiile și obiceiurile străbunilor noștri, cât
și exemple de locuințe ucrainiene, maghiare și evreiești.
Cazarea în Sighetu Marmației se face la Pensiunea Konnak.

Fig. 28. Memorialul Durerii Sighetu -Marmației
Fig. 29. Muzeul Satului Maramureșan Sighet

86 Ziua 3
Sighetu Marmației – Bârsana – Borșa – 81 km
După micul dejun, pornim spre Complexul turistic mona –
hal Bârsana, una dintre cele opt biserici aflate pe Lista Moș te-
nirilor Internaționale a UNESCO, considerându -se printre cele
mai frumoase mănăs tiri din Maramureș.
Mănăstirea este situată la 22 km de Sighetu Marmației,
într-un locbinecuvântat, cu un decor de poveste. Această co –
mună este una dintre cele mai fermecătoare și mai vizitate de
către turiști și credincioși. Mai este numită și „ Muntele A thos de
Maramureș ” sau „Perla Văii Izei ” (Revista: Eu iubesc România, p.
124). Este o zonă de deal înconjurată de păduri, iar complexul
este chiar în mijlocul aces tui spațiu.
Observăm la intrare poarta maramureșeană sculptată din
lemn, specifică Maramureșu lui; imediat după aceea se află în
partea stângă, magazinul bisericesc, biserica, altarul de vară,
muzeul cu icoane pe sticlă, casa maicilor, stăreția. După vizi –
tarea mănăstirii, mergem să vedem atelierul lui Toader Bârsan,
omul cel mai cunoscut din Maramu reș, după frații Petreuș.
De ani de zile, sculptează în lemn troițe, porți, icoane, dife –
rite obiecte și minunății, păstrând astfel tradiția acestui vechi
meșteșug. După vizitarea acestor locații, ne îndreptăm spre
Borșa, unde luăm cina și ne cazăm la Pensi unea Steaua Nor –
dului din Borșa.

87

Fig. 30. Mănăstirea Bârsana Fig. 31. Atelierul meșterului
Toader Bârsan
(Sursa: https://www.google.ro/search?q=atelierul+toader+barsan)

Ziua 4
Borșa -Rezervația Pietrosul Rodnei – 15 km
După micul dejun, mergem într -o drumeție spre vârful
Pietrosul Mare, la 2303 m altitudine, considerat cel mai înalt
vârf din întregul lanț al Carpaților Orientali. Este cea mai mare
rezervație naturală din nordul țării, iar în cadrul acesteia putem
admira lacul Iezer, care are forma hărții României, la o
altidudine de 1825 m.
Drumul este accesibil de parcurs pe jos, iar la final, când
ajungem în vârf, priveliștea este spectaculoasă, un peisaj
impresionant asupra împrejurimilor. Urcarea se face pe un
drum de munte, iar la aproximativ 4,5 km, 2 ore de mers pe jos
întâlnim Stația Meteo, unde ne odihnim câteva minute. După o
pauză de 15 minute, pornim spre lacul Iezer – cel care are forma
României. Urcând mai departe traseul în zig -zag, putem găsi
zăpadă chiar spre vârful muntelui, iar acolo sus simțim cum
cerul se îmbină cu pământul, sunt una și aceeași unitate.

88 Traseul se face în aproximativ 6 ore de urcare cu pauze și 4 ore
de coborâre.

Fig. 32. Urcare spre Vf. Pietrosul Fig. 33. Lacul Iezer

Ziua 5
Borșa – Vișeu de sus – 22 km
La ora 8 d imineața, ne întâlnim în fața pensiunii, pentru a
merge spre Vișeu de Sus. La ora 9 este plecarea pe traseul Vișeu
de Sus – Paltin, Valea Vaserului cu Mocănița, construită după
primul război mondial cu scopul de a transporta lemn, iar mai
târziu și turiști i interesați de o plimbare cu această locomotivă
cu aburi.
Traseul începe din stația de tren Vișeu de Sus, urmându -și
cursul mai întâi printre casele din Vișeu, iar apoi prin pădurea
sălbatică, croindu -și drum pe lângă stâncile abrupte ale
strâmtorii și fă cându -și intrarea în munți prin tunelurile întu –
necoase. Se fac câteva opriri până la stația Paltin, care este, de
fapt, punctul de sosire al trenurilor cu aburi regulate pentru
turiști. Se parcurg 21,6 km de la Vișeu de Sus până la stația
Paltin. Aici găsi m diverse magazine cu suveniruri, terase pen –
tru a lua masa și diferite manifestări de muzică populară. Peisa –
jul este unul impresionant, natura liniștită este întreruptă de

89 râul care curge zgomotos, iar din când în când, se aud
fluierăturile pătrunzătoare a le mocăniței care trece șuierând
prin munți. Spre seară, ne reîntoarcem la Borșa, pentru cazare
peste noapte.24

Fig. 24 a. Fig. 24 b.
Traseul Mocăniței, Valea Vaserului

Ziua 6
Borșa – Năsăud –Beclean – Gherla – Cluj -Napoca –
180 km
Servim micu l dejun, iar după aceea ne îndreptăm spre
Beclean, pentru a ne relaxa în complexul turistic Băile Figa. Aici
putem găsi diferite bazine cu apă sărată și apă dulce amenajate
în aer liber, înconjurate de terase pentru a servi masa.
Există, de asemenea, în cl ădirea ridicată în mijlocul com –
plexului saună, jacuzzi, săli de masaj, săli de fitness, cabinet
medical. Petrecem câteva ore la bazin pentru a ne odihni, iar
după -masă pornim spre Cluj -Napoca.

24 http://www.romanianmonasteries.org/ro/maramures/mocanita

90

Fig. 25 a. Fig. 25 b. Băile Figa, Beclean
Sursa: https://www.google.ro/search?q=figa+bistrita+nasaud

Tabelul. 2. Calcul de preț pentru traseul turistic
Număr persoane
de plătit: 15
Ghid: 1
SERVICII PREȚ PREȚ TOTAL
Transport
microbuz 3,5 ron / km
3,5 ron*500
km 1.750 ron

Cazare 480 ron / 5
nopți 2.400 ron
Masă 65 ron / zi /
pers.* 15
persoane
390 ron / pers
/ 6 zile
390 ron *15
persoane
5.850 ron
Intrări la
obiective 15 ron*15
pers.
4 ron*15 pers.
2 ron*15 pers.
45 ron*15
pers .
10 ron*15
pers.

1.140 ron

91 TOTAL
CHELTUIELI
DIRECTE
11.140 ron
Comision 15% 2.005 ron
TVA 20% 2.228 ron
Preț total produs 13.368 ron
Preț vânzare 15.373 ron
Preț
vânzare/persoană
1.024 ron

3. Mănăstirile din Maramureș
Itinerariu: Cluj-Napoca –Mănăstirea Sfânta Ana -Rohia –
Mănăstirea Rohița – Mănăstirea Bârsana – Mănăstirea Peri –
Săpânța – Mănăstirea Moisei – Mănăstirea Portărița – Cluj-
Napoca – 656 km
Perioada de derulare: 22-25 iunie 2017
Durata: 4 zile / 3 nopți

Fig. 26. Itinera riu turistic (Sursa: http://distanta.ro/ )

92 Ziua 1
Cluj -Napoca – Mănăstirea Sfânta Ana -Rohia– Mănăstirea
Rohița– 96 km
Pornirea se face la ora 8 dimineața din fața Catedralei
Ortodoxe din Cluj. Parcugem două ore, plus pau ze, iar la
amiază ajungem la Mănăstirea Rohia. Așezată într -un cadru
natural în mijlocul unei păduri de fag și stejar, mănăstirea este
menită să ajute pe cei care caută liniștea sufleteascăsau doresc
să se vindece de vreo boală.
Ridicarea acestei mănăstiri a fost posibilă datorită unui vis
avut de către preotul satului Rohia, Nicolae Gherman, care și -a
pierdut fiica la doar 10 ani. Fetița apărea în nenumărate rânduri
în vis și își ruga tatăl să construiască o mănăstire într -un loc
indicat de aceasta. Iniția l, nu prea a băgat în seamă visul,
crezând că este unul oarecare, dar după discuția pe care a avut –
o cu o bătrână înțeleaptă din sat, a realizat că este timpul să
întemeieze ceea ce fiica lui îi ceruse în vis. În anul 1923, preotul,
împreună cu sătenii, în cep să construiască clădirea care este în
formă de cruce.
Mănăstirea are o bibliotecă cu aproximativ 40.000 de cărți
și de reviste cu conținut teologic. Mănăstirea este un loc
binecuvântat și ales de Dumnezeu prin fiica preotului Nicolae
Gheman. De la mănă stirea Rohia mergem încă 1 km spre satul
Boiereni la Mănăstirea Rohița, unde, alături de credincioși,
trăiesc o comunitate de călugări. Numele mănăstirii vine de la
un râu din apropiere. După -masa ne cazăm la mănăstirea
Rohia, unde servim și cina (Broșura Mănăstirea Sf. Ana -Rohia,
2016, p. 5).

93

Fig. 27. Mănăstirea Rohia Fig. 28. Mănăstirea Rohița
(Sursa: https://www.google.ro/search?q=manastirea+rohia+maramures
(Sursa: https://www. google.ro/search?q=manastirea+rohita+maramures)

Ziua 2
Mănăstirea Rohia – Mănăstirea Bârsana – Mănăstirea
Peri-Săpânța – 115 km
După micul dejun, ne deplasăm cu microbuzul spre
Mănăstirea Bârsana, aflată la 71 km de locul de cazare. Situată
în comuna Bâr sana, una dintre cele mai mari comune ale Mara –
mureșului, mănăstirea este un adevărat colț de rai, un loc
deosebit de frumos și liniștit, în același timp.
Numele mănăstirii vine de la un cioban care avea oi cu
lână lungă și bogată, numindu -l „bârsan”, iar p renumele folosit
de către persoane încă din epoca medievală. Complexul
monahal are construite diferite clădiri, și anume: biserica,
stăreția, casa maicilor, altarul de vară, atelierul de lucru al
măicuțelor, muzeul de icoane, magazinul bisericesc.
Chiar în apropierea altarului de vară găsim un lac frumos
amenajat înconjurat de alei pietruite și flori multicolore. Zona
Maramureșului atrage o mulțime de turiști, prin unicitatea și

94 originalitatea locului, prin potențialul natural și antropic, prin
liniștea ca re se revarsă peste dealurile și pădurile din împre –
jurimi, arhitectura bisericilor de lemn, oamenilor deosebiți pe
care îi întâlnești, toate acestea fac ca această excursie să fie
unică.
De la Bârsana mergem spre o altă mănăstire frumoasă, și
anume Mănăsti rea Peri -Săpânța, cea mai înaltă din lume (are 78
m înălțime), edificiul intrând în cartea recordurilor. Crucea este
învelită cu 4 kg de aur și este înaltă de 7 m.
În interiorul mănăstirii, se pot vedea două rânduri de bolte
suprapuse, cu deschideri diferi te, ce dau o notă de frumusețe
bisericii. Este o mănăstire de maici și este inclusă în patrimoniul
UNESCO. De la mănăstire, mai parcurgem 2 km pentru a vizita
Cimitirul Vesel, un loc unde putem observa modul de abordare
a morții prin crucile de lemn albast re, descrierea unei scene
relevante din viața decedatului printr -o figurină în partea de
sus a crucii, umorul din poeziile făcute despre soacră, dând
astfel valoare zonei respective, prin specificul și unicitatea ei.
Originalitatea Maramureșului este creat ă și prin Cimitirul
Vesel, bisericile de lemn declarate monumente UNESCO,
mănăstirile amintite, Cascada Cailor din Borșa, Lacul Albastru
din Baia Sprie, Lacul Iezer din Pietrosul Rodnei, Mocănița, care
este faimoasă peste hotare, prin care se formează un p eisaj
extraordinar al Maramureșului (Revista Eu iubesc România , 2015,
p. 154 -155).

95

Fig. 29. Mănăstirea Bârsana Fig. 30. Mănăstirea Peri -Săpânța

Ziua 3
Mănăstirea Rohia – Mănăstirea Moisei – 94 km
Pornim la ora 9 dimineața spre o altă mănăstire frumoa să, și
anume Mănăstirea Moisei, una dintre cele mai vechi și mai mari
comune din Maramureș, înconjurată de munți și dealuri. Este o
mănăstire de călugări și are hramul „ Adormirea Maicii Domnului ”,
15 august fiind ziua hramului și zi de pelerinaj. Biserica este
construită din lemn de molid, iar fundația este din piatră brută,
puțin ridicată deasupra solului. De la mănăstire, mergem spre
mausoleul martirilor din Moisei. Monumentul cuprinde 12 figuri
de piatră, ridicate în memoria martirilor din Moisei .25 Seara , ne
cazăm în comuna Moisei, la Pensiunea Călina.

Fig. 31. Mănăstirea Moisei
(Sursa: https://www.google.ro/search?q=manastirea + moisei+maramures)

25 https://www.agerpres.ro/flux -documentare/2016/08/30/lacasuri -de-cult-
manastirea -moisei -maramures -09-32-12

96 Ziua 4
Moisei – Mănăstirea Portărița – Cluj -Napoc a – 341 km
Din Moisei mergem spre Mănăstirea Portărița, complex
monahal de călugări, situată în satul Prilog din județul Satu –
Mare. „ Construcția constă într -un zid de incintă de formă
patrulateră, în care pe laturile laterale sunt incorporate cele două
biserici, iar pe mijlocul laturii de la intrare este incorporat turnul –
clopotniță, străpuns de tunelul de intrare .”
Este cunoscută ca mănăstirea unde nu se mănâncă deloc
carne. Asemeni celorlalte mănăstiri, afară există un altar de vară
pentru săvârșirea sluj belor pe perioada verii. Clădirea s -a sfințit
în anul 1992 de către părintele Gheorghe Băbuț. Edificiul
religios se compune dintr -un zid în formă dreptunghiulară, în
care pe părțile laterale sunt integrate cele două biserici iar în
mijlocul lor se află tur nul clopotniță perforat de tunelul de
intrare. De la mănăstire pornim spre Cluj.26

Fig. 32 a. Mănăstirea Portărița
(Sursa: https://www.google.ro/search?q=manastirea+
moisei+maramu res)

26 https://ro. wikipedia.org

97

Fig. 32 b. Mănăstirea Portărița (Sursa:
https://www.google.ro/search?q=manastirea+moisei+maramures )

Tabelul 3. Calcul de preț /circuit religios
Nr.persoane
plătitoare: 15
Ghid: 1
SERVICII PREȚ PREȚ
TOTAL
Transport 3,5 ron / km* 656
km 2.296 ron
Cazare 35 ron /
persoană/
noapte
35 ron * 3
nopți=105
105*15
pers.=1.575 ron

1.575 ron
Masă 40 ron /
persoană/ zi
40* 4 zile= 160
ron
160*15
pers.=2.400 2.400 ron
Intrări la
obiective 15 ron*15 pers. 225 ron

98 TOTAL
CHELTUIELI
DIRECTE

6.496 ron
Comision 15% 1.169 ron
TVA 20% 1.299 ron
Preț total
produs 7.795 ron
Preț total
vânzare 8.964 ron
Preț total/
persoană 597 ron

99

CONCLUZII

„Călătoria e ste singurul lucru
care se poate cumpăra și care te face mai bogat .”
(Anonim)

Scopul propus în această lucrare a fost acela de a cunoaște
mai în detaliu conceptul de „ pelerinaj” și cum se realizează
turismul religios în Maramureș. Această regiune are o i storie
veche, de secole, și este bine păstrată de către localnicii zonei.
Maramureșul are un impresionant potențial turistic natural și
antropic, care împreună cu obiceiurile și tradițiile locale, fac ca
acest teritoriu să ocupe un loc preferat în alegerea destinației
turistice din România.
Mănăstirea Bârsana este un monument de artă maramu –
reșană care ne invită pe toți să îi trecem pragul, să descoperim
autenticitatea și originalitatea locului. Este un complex monahal
frumos amenajat într -o zonă de dealuri și păduri iar clădirile
din incinta mănăstirii sunt făcute de către meșterii locali. În
această zonă, turismul religios poate fi împletit cu turismul
cultural, un turism bine structurat. Există diferite trasee turis –
tice religioase, concepute special pentr u toate tipurile de turiști.
Pelerinajul poate fi definit ca o călătorie de descoperire a sinelui
interior, de refacere, de regăsire a liniștii sufletești care, în acest

100 peisaj autentic maramureșan, creează o frumoasă poveste de
menționat.
Aceste investiți i făcute în călătorii sau în pelerinaje sunt, de
fapt, investiții făcute în tine, ca om, iar la întoarcerea din aceste
călătorii religioase, acumulezi mai multe cunoștințe împărtă –
șind și celor care doresc să te asculte. Astfel, turismul religios
aduce valo are unică turiștilor, în comparație cu alte forme de
turism, prin faptul că, pe lângă vizitarea unor obiective turistice
de valoare istorică, culturală și religioasă, conexiunea cu natura,
relaxarea specifică oricărei călătorii, drumețiile și comunicarea
cu alte persoane cu interese lăuntrice comune, creează posibi –
litatea de a -ți oferi o oază de tăcere, un loc de taină în mijlocul
acestei călătorii, unde poți descoperi și alte laturi ale ființei tale.
În această călătorie spirituală întâlnim diferite catego rii de
persoane, din medii sociale diverse, care au cu un scop comun
și anume acela de a cere și a afla răspunsul la ceea ce îi frămân –
tă. Pelerinajele la Mănăstirile din Maramureș sunt o adevărată
călătorie, o experiență unică și reală, care te îmbogățesc din mai
multe punte de vedere: spiritual, social, psihologic, cultural etc.
Încă din cele mai vechi timpuri, oamenii erau nevoiți să
călătorească, fie pentru schimburi de mărfuri, fie pentru a
cunoaște noi teritorii. Odată cu timpul, s -a dezvoltat foarte m ult
turismul, în general datorită anumitor factori psihologici, soci –
ali, demografici, economici, rezultând apariția unităților de ca –
zare catalogate pe stele sau margarete, serviciilor de cazare și
alimentație, perfecționarea și rapiditatea mijloacelor de t rans –
port, toate acestea contribuind la formarea unui sejur turistic
reușit.

101

BIBLIOGRAFIE

Cărți :
1. Cocean, P., (2006), Turismul cultural , Editura Presa Universitară
Clujeană
2. Cocean, P., Dezsi, Ș., (2009), Geografia Turismului , Editura Presa
Universitară Clu jeană
3. Dumitrache, V., (2002), Mănăstirile și schiturile României ,
Editura Nemira, București
4. Lenghel, I. P., (1979), Daina mândră pân Bârsana , Editura Baia –
Mare
5. Păcurariu, M., (2000), Istoria Bisericii Ortodoxe Române , Editura
Sophia, București
6. Postelnicu, Gh., (1997), Introducere în teoria și practica turismului ,
Editura Dacia, Cluj -Napoca
7. Roșca, N., (2008), Mănăstirea Bârsana , Editura Limes, Cluj –
Napoca
8. Ware, T., (1993), Istoria Bisericii Ortodoxe , Editura Aldo Press,
București

Reviste și broșuri
1. Eu iubes c România, Art Creative Publisher Baia -Mare,( pp.126 –
159)
2. Broșura Mănăstirea Sfânta Ana-Rohia, Lumea Credinței SRL,
(pp.5 -8)
3. Broșura Mănăstirea Bârsana, Maramureș
4. Broșura Reflecții, Editura Episcopiei Ortodoxe a Mara –
mureșului și Sătmarului, pp.105)

102 5. Broșur a House of Guides, Gabriela Tătărău

Sursă pagini web
1. http://www.academia.edu/12624597/Turismul_cultural_definit
ie_si_concept – accesat 05.02.2017
2. http://www.descopera.ro/travelling/4209722 -turismul -religios –
pe-urmele -sfintilor – accesat 05.02.2017
3. http://es.slideshare.net/analozici/turism -religios – accesat
05.02.2017
4. http://www.afaceriardelene.ro/altepagini/referat -despre –
pelerinaj – accesat 05.02.2017
5. http://www.scritub.com/geografie/turism/Forme -de-
turism44785.php – accesat 16.02.2017
6. https://biblioteca.regielive.ro/referate/comert/perspectivele –
turismului -religios -in-romania -120070.html – accesat 18.02.2017
7. http://politici.weebly.com/turism/turism -religios -ecumenic -si-
pelerinaj – accesat 19.02.2017
8. http://refe rinte.transindex.ro/enciclopedie/mobil/articoletemati
ce/articol.php?id=57 – accesat 20.02.2017
9. http://www.referateok.ro/referate/2533_1268748517.pdf –
accesat 23 .02.2017
10. http://www.rasfoiesc.com/business/afaceri/turism/ANALIZA –
NIVELULUI -DE-DEZVOLTAR97.php – accesat 25.02.2017
11. http://www.crestinortodox.ro/sfaturi -duhovnicesti/pelerinajul –
intelesul -folosul -pelerinajului -68447.html – accesat 25.02.20 17
12. http://doctorat.ubbcluj.ro/sustinerea_publica/rezumate/2011/ge
ografie/Simon_Simona_Alina_Ro.pdf – accesat 25.02.2017
13. http://www.montana -vidin –
dolj.com/ro/publications/?NewsId=4 – accesat 25.02.2017
14. http://www.cjmaramures.ro/coordonate -geografice – accesat
26.02.2017
15. https://ro.wikipedia.org/wiki/Maramure%C8%99 – accesat
26.02.2017

103 16. https://www.ropedia.ro/judetul/Maramures/ – accesat
26.02.2017
17. http://pe -harta.ro/judete/Maramures.jpg – accesat 26.02.2017
18. http://www.ilovemaramures.com/maramures -arta-traditii –
obiceiuri/ – accesat 28.02.2017
19. http://www.visitmaramures.ro/index.php?task=category&cate
gory=religious_cultural_heritage&lg=RO – accesat 28.02.2017
20. https://www.ghiduri -turistice.info/ghid -turistic -bisericile -de-
lemn -din-maramures – accesat 04.03.2017
21. http://arfv.ro/tra ditii/55 -traditii/85 -obiceiuri -din-maramure -de-
craciun -i-anul -nou.html – accesat 04.03.2017
22. http://ziarulunirea.ro/obiceiuri -si-traditii -de-iarna -in-ardeal –
maramures -bucovina -si-moldova -301698/ – accesat 05.03.2017
23. http://www.hotnews.ro/st iri-presa_regionala_arhiva -1735915 –
obiceiuri -traditionale -paste -maramures.htm – accesat 05.03.2017
24. https://moldovacrestina.md/biserica -identitatea -scopul/ –
accesat 05.03.2017
25. https://doxologia.ro/hramul -sfintei -cuvioase –
parascheva/interviu/inchinarea -la-sfintele -moaste -o-manifesta re-
credintei – accesat 05.03.2017
26. http://www.crestinortodox.ro/credinta/ce -este-biserica -dupa –
invatatura -ortodoxa -69907.html – accesat 05.03.2017
27. https://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83n%C4%83stire –
accesat 06.03.2017
28. http://www.romanianmonasteries.org/ro/romania – accesat
10.03.2017
29. http://www.unibuc.ro/prof/ene_m/docs/2016/oct/29_12_50_595
_PTR -III.pdf – accesat 13.03.2017
30. http://www.sfantuldaniilsihastrul.ro/articole/116 -istoricul –
unor -manastiri -romane sti-putna -ramet -lainici -agapia.html –
accesat 13.03.2017
31. http://www.parohiaortodoxaben idorm.com/InvataturaOrtodo
xa/InvataturaOrtodoxaPeIntelesulTuturor/ce_este_hramul_unei_bi
serici.html – accesat 14.03.2017

104 32. http://www.crestinortodox.ro/forum/sh owthread.php?t=6969 –
accesat 14.03.2017
33. http://biserica.org/Publicatii/2000/NoIV/02_index.html –
accesat 14.03.2017
34. http://turismreligios.ro/manastiri/manastirea -barsana/ – accesat
16.03.2017
35. http://www.manastireabarsana.ro/istoric.html – accesat –
17.03.2017
36. http://ziarullumina.ro/barsana -manastirea -unde -se-intrupeaza –
lumina -73472.html – accesat 22.03.2017
37. http://www.primaria -barsana.ro/pagina/turism – accesat
26.03.2017
38. https://biblioteca.regielive.ro/referate/turism/turismul -montan –
in-romania -364661.html – accesat 06.04.2017
39. http://www.scritub.com/geo grafie/turism/Particularitatile –
turismului -b1052111820.php – accesat -06.04.2017
40. http://www.scritub.com/geografie/turism/DEFINIREA –
NOTIUNII -DE-ECOTURIS24291382.php – accesat 07.04.2017
41. http://www.rasfoiesc.com/business/afaceri/turism/TURISM –
RURAL -AGROTURISM -ECOT UR66.php – accesat 07.04.2017
42. http://www.scritub.com/geografie/turism/TURISMUL –
RURAL -IN-ROMANIA222229319.php – accesat 07.04.2017
43. https://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_de_lemn_din_B%C3%A
2rsana – accesat 27.04.2017
44. http://mirel -matyas.blogspot.ro/2012/04/patrimoniul -unesco -2-
biserica -de-lemn.html – accesat 27.04.2017
45. http://muzeulma ramuresului.ro/etnografie/muzeul –
scolar/#.WQGunBPyjIU – accesat 27.04.2017
46. https://www.google.ro/search?q=manastirea+barsana – accesat
27.04.2017
47. https://www.google .ro/search?q=poarta+maramureseana+din+
barsana – accesat 27.04.2017
48. https://www.google.ro/search?q=VILA+++barsana – accesat
27.04.2017

105 49. http://travelbadgers.com/maramures -de-poveste -in-vizita -la-
mesterul -toader -barsan -2/ – accesat 28.04.2017
50. http://www.lapensiuni.ro/pensiuni –
maramures/maramures/barsana – accesat 28.04.2017
51. http://www.lapensiuni.ro/ cazare –
maramures/maramures/Pensiunea -Malinul -2030969/index.html –
accesat 28.04.2017
52. http://www.turistinfo.ro/barsana/cazare –
barsan a/pensiunea_fratii_pasca -c103284.html – accesat 30.04.2017
53. http://discover -maramures.com/ro/biserici -patrimoniu -unesco
– accesat 16.05.2017
54. http://distanta.ro/ – accesat 17.05.2017
55. http://www.baiamare.ro/ro/Descopera -Baia -Mare /Obiective –
turistice -si-atractii/Muzee/Muzeul -de-Etnografie -si-Arta -Populara/
– accesat 23.05.2017
56. http://www.memorialsighet.ro/ – accesat 23.05.2017
57. https://ro.wikipedia.org/wiki/Muzeul_de_Mineralogie_Baia_M
are – accesat 23.05.2017
58. http://muzeulmaramuresului.ro/despre -muzeu/ – accesat
23.05.2017
59. https://www.goo gle.ro/search?q=traditii+si+obiceiuri+in+mara
mures+de+craciun&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEw
iL9PfayYfUAhUEPVAKHUUXBEMQ_AUIBigB&biw=1366&bih=6
38&dpr=1#imgrc=fI1xdjkgw5P2SM – accesat 24.05.2017
60. https://www.ghiduri -turistice.info/ghid -turistic -7-motive –
pentru -o-vacanta -in-borsa -maramures – accesat 24.05.2017
61. http://www.romanianmonasteries.org/ro/maramures/mocanita
– accesat 25.05.2017
62. https://www.google.ro/search?q=harta+cu+raurile+maramures
– accesat 20 .06.2017
63. http://www.financiarul.ro/2013/07/29/manastirea -peri-din-
sapanta -cea-mai-inalta -manastire -de-lemn -din-lume/ – accesat
28.05.2017

106 64. https://www.agerpres.ro/flux –
documentare/2016/08/30/lacasuri -de-cult-manastirea -moisei –
maramures -09-32-12 – accesat 28.05.2017
65. https://ro.wikipedia.org – accesat 28.05.2017
66. https://www.google.ro/search?q=poze+cu+sarbatori+pascale+in
+maramures&tbm – accesat 05. 06.2017
67. http://www.dtr.ro/turism/traditii -si-obiceiuri/traditii -de-paste –
din-zona -maramuresului – accesat 05.06.2017
68. https://www.google.ro/search?q=casa+maicilor+barsana&sourc
e=lnms&tbm=isch&sa – accesat 06.06.2017
69. https://www.google.ro/search?q=imagini+din+maramures&so
urce=lnms&tbm=isch&sa – accesat 10.06.2017
70. https://www.google.ro/search?q=Baia –
mare.+Vizit%C4%83m+Muzeul+de+Etnografie+%C8%99i+Art%C4
%83+Popular%C4%83&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahU
KEwjLp 6XK_7XUAhXEOxQKHVlYB9sQ_AUICigB&biw=1366&bi
h=589 – accesat 11.06.2017
71. https://www.google.ro/search?q=figa+bistrita+nasaud – accesat
11.06.2017
72. https://www.google.ro/search?q=manastirea+rohia+maramures
&source=lnms&tbm=isch&sa=X&s qi=2&ved=0ahUKEwio0Ly7mrb
UAhVFuhoKHWXJDRMQ_AUIBigB&biw=1366&bih=589#imgrc=c
c7cw_TE4oK6SM: – accesat 11.06.2017
73. https://www.google.ro/search?q=manastirea+rohita+maramure
s – accesat 11.06.2017
74. https://www.google.ro/search?q=manastirea+moisei+maramur
es – accesat 12.06.2017

107

CUPRINS

REFERAT ………………………….. ………………………….. …………………….. 3

INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. …………… 9

I. TURISM ȘI RELIGIE ………………………….. ………………………….. 11
1. 1. Conceptul de turism religios
ca parte integrantă a turismului cultural ………………………… 11
1.2. Evoluția turismului religios ………………………….. ………………. 14
1.3. Relația dintre turismul religios și celelalte
forme de turism ………………………….. ………………………….. ……. 16
1.4. Pelerinajul, formă de manifestare a turismului religios ….. 23
1.5. Forme ale tur ismului religios ………………………….. ……………. 29
1.6. Rolul turismului religios în dezvoltarea economică ……….. 32

II. SCURT ISTORIC AL MARAMURE ȘULUI …………………… 37

III. FUNCȚIA TURISTICĂ A OBIECTIVELOR
RELIGIOASE DIN MARAMURE Ș ………………………….. ….. 45
3.1. Biserica – mod de manifestare al credin ței și al artei ………. 45
3.2. Mănăstirile, obiective de mare atrac ție turistică ……………… 48
3.3. Potențialul atractiv al mănăstirilor și bisericilor
din Maramure ș ………………………….. ………………………….. …….. 50

IV. HRAMUL – MOMENT DE PELERINAJ ………………………. 53

108 V. MĂNĂSTIREA BÂRSANA – Studiu de caz …………………….. 55

VI. POSIBILITĂ ȚI DE VALORIFICARE TURISTICĂ A
MĂNĂSTIRILOR DIN MARAMUREȘUL ISTORIC …… 73
6.1. Posibilită ți de cazare și servicii suplimentare pentru
turiști/pelerini în Maramureș ………………………….. …………….. 73
6.2. Posibile trasee turistice. Conceperea u nui traseu turistic
tematic ………………………….. ………………………….. …………………. 77

CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………. 99

BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………… 101

109

110