Turismul Pentru Sporturile de Iarna In Predeal Si Poiana Brasov
CUPRINS
Introducere
Capitolul I PREZENTARE GENERALĂ A STAȚIUNILOR PREDEAL ȘI POIANA BRAȘOV
1.1. Prezentarea generală a stațiunii Predeal
1.1.1. Așezarea geografică și căile de acces
1.1.2. Clima
1.1.3. Relieful
1.1.4. Hidrografia
1.1.5. Flora și fauna
1.2. Prezentarea generală a stațiunii Poiana Brașov
1.2.1. Așezarea geografică și căile de acces
1.2.2. Clima
1.2.3. Relieful
1.2.4. Hidrografia
1.2.5. Flora și fauna
Capitolul II ANALIZA CAPACITĂȚII DE CAZARE ȘI INDICII DE CIRCULAȚIE TURISTICĂ
2.1. Evoluția capacității de cazare și indicatorii circulației turistice în Predeal
2.2. Analiza SWOT pentru Predeal
2.3. Evoluția capacității de cazare și indicatorii circulației turistice în Poiana Brașov
2.4. Analiza SWOT pentru Poiana Brașov
Capitolul III AMENAJAREA TURISTICĂ A ZONELOR PREDEAL ȘI POIANA BRAȘOV
3.1. Resurse turistice în Predeal
3.2. Amenajare turistică în Predeal
3.3. Direcții de acțiune în Predeal
3.4. Resurse turistice în Poiana Brașov
3.5. Amenajare turistică în Poiana Brașov
3.6. Direcții de acțiune în Poiana Brașov
Concluzii
Bibliografie
INTRODUCERE
În prezenta lucrare de licență mi-am propus să prezint câteva aspecte specifice privind turismul pentru sporturile de iarnă în stațiunile Predeal și Poiana Brașov, pornind de la particularitățile conceptului de turism la nivelul anului 2015.
Suportul teoretic al lucrării de licență se constituie din diferite lucrări variate, relevante pentru o asemenea abordare; astfel, pentru fundamentarea conceptelor utilizate în prezenta lucrare de licență am făcut apel la o serie de lucrări de specialitate prezentate în final la secțiunea bibliografie.
Actualitatea temei alese
Turismul reprezintă unul dintre sectoarele cu cel mai ridicat potențial de creștere și dezvoltare economică. Un sector al turismului aflat în creștere poate contribui eficient la ocuparea forței de muncă, la sporirea venitului național și la echilibrarea balanței de plăți. Astfel, turismul poate fi un motor important de creștere economică, fiind un element cheie în reducerea disparităților regionale.
La nivelul anului 2015 consider că orice activitate de valorificare a turismului este de mare actualitate și trebuie abordată dintr-o perspectivă nouă, cu un accent deosebit pe calitatea, abilitățile și competențele factorului uman direct implicat, mai cu seamă în organizarea și dezvoltarea turismului în Predeal și Poiana Brașov, cu scop de menținere a elementelor cadrului fizico-geografic cât mai aproape de starea lor naturală, dar în același timp cu deplasarea accentului pe promovarea activității turistice și dezvoltarea unui turism de mare anvergură.
Scopul prezentei lucrări de licență este acela de a scoate în relief patrimoniul turistic al stațiunilor Predeal și Poiana Brașov, sǎ analizeze principalele și nu doar, forme de turism care pot fi practicate, să studieze stadiul actual de valorificare a potențialului turistic și să formuleze câteva recomandări de promovare a acestor zone la nivel național și internațional.
Promovarea stațiunilor Predeal și Poiana Brașov ca zone turistice cu potențial deosebit, dar insuficient valorificat la nivelul anului 2015 va avea urmări importante în economia zonei. Din punct de vedere economic, se poate aștepta în zonă incidența atât a efectelor pozitive, de creștere, dezvoltarea mediului de afaceri ca urmare a intrărilor de capital, creșterea veniturilor comunităților, dar se pot aștepta totodată și efecte negative, de utilizare necorespunzătoare a resurselor naturale, materiale sau financiare atrase.
Structura și volumul lucrării de licență: lucrarea este structurată în trei capitole, prefațate de introducere. Concluziile și recomandările sunt prezentate într-un capitol separat. Lucrarea mai conține la final lista cu referințe bibliografice.
În Introducere se fundamentează actualitatea temei, se precizează obiectivul, suportul său metodologic și se indică structura lucrării de licență.
Primul capitol intitulat Prezentarea generală a stațiunilor Predeal și Poiana Brașov își propune clarificarea unor aspecte specifice referitoare la așezare geografică, climă, relief, hidrografie, floră și faună.
În Capitolul II –Analiza capacității de cazare și indicii de circulație turistică este prezentat potențialul turistic în stațiunile Predeal și Poiana Brașov din punct de vedere al bazei turistice tehnico-materiale, iar în final prin interpretarea indicatorilor de bază ai circulației turistice este prezentată o analiză SWOT având ca scop valorificarea componentelor spațiului turistic.
În Capitolul III- am prezentat o serie de propuneri de amenajare turistică în stațiunile Predeal și Poiana Brașov.
În finalul lucrării am încercat să evidențiez câteva concluzii referitoare la aspectele analizate pe parcursul prezentei lucrări de licență și să formulez o serie de recomandări referitoare la potențialul turistic pentru sporturile de iarnă în cele două stațiuni analizate în studiul de caz.
CAPITOLUL I
PREZENTAREA GENERALĂ A
STAȚIUNILOR PREDEAL ȘI POIANA BRAȘOV
Prezentare generală Predeal
În acest capitol al prezentei lucrări de licență mi-am propus să realizez o prezentare generală a zonei Predeal și a Poianei Brașov.
Așezarea geografică și căile de acces
Orașul Predeal este situat în Regiunea de Dezvoltare Centru, în zona de sud a județului Brașov, pe Valea Prahovei, fiind delimitată de râurile Prahova și Timiș. Predealul este delimitat de coordonatele 45'30" latitudine nordică și 25'26" latitudine estică, învecinându-se în partea de sud cu orașul Azuga, în partea de sud-vest cu orașul Bușteni, în partea de nord-vest cu orașul Râșnov, iar în partea de nord cu municipiul Brașov. Accesul în orașul Predeal se poate face prin următoarele variante:
-cale ferată: magistrala feroviară 300 – București – Predeal – Brașov – Sighișoara – Teiuș – Războieni – Cluj Napoca – Oradea;
cale rutieră: DN1 – Ploiești – Predeal – Brașov – Făgăraș – Sibiu – Alba Iulia – Aiud – Turda – Cluj-Napoca – Huedin – Oradea;
În prezent, cele mai apropiate aeroporturi de Predeal sunt Aeroportul Internațional Henri Coandă București (141 km) și Aeroportul Internațional Sibiu (166 km).
Clima
Orașul Predeal este caracterizat de un climat montan, cu veri răcoroase și ierni friguroase, caracteristici ce au transformat această localitate într-o importantă stațiune turistică la nivel național. Mai mult decât atât, condițiile climatice, altitudinea ridicată, dar și vasta suprafață de teren împădurită (se estimează că circa 65% din suprafața împădurită este deținută de pădurile rășinoase, iar 35% de păduri de fag și stejar) sunt motivele transformării orașului Predeal și într-o stațiune balneo-climaterică, recomandată pentru astenie, surmenaj fizic și intelectual, hipertiroidian, anemie, etc. Temperatura medie anuală în orașul Predeal este de 4,8ºC, valoare situată sub media anuală a orașului Brașov (7,5ºC). Cantitatea anuală de precipitații în orașul Predeal este de 950,2 l/m2, aproape dublu față de cantitatea medie de precipitații din Brașov (594,1 l/m2). Pe de altă parte, presiunea atmosferică are o valoare sub media înregistrată la stația meteo din Brașov, respectiv 892,5 hPa, față de 954,3 hPa. Nebulozitatea totală în orașul Predeal este de 5,1 zecimi, iar viteza vântului este de 1,2 m/s.
Relieful
Relieful este predominant muntos. Munții care învecinează orașul Predeal sunt M-ții Piatra Mare (1.843 m) la Nord, M-ții Bucegi (2.508 m la Vârful Omu) la Sud-Vest și M-ții Postăvarul (1799 m) în Nord-Vest.
Masivul Piatra Mare (1.843 m) reprezintă subunitatea dominantă a Munților Bârsei, conferind alături de Munții Postăvaru, personalitatea geografică întregului masiv. De altfel, Masivul Piatra Mare este separat de Masivul Postăvaru prin valea adâncă a Timișului. Munții Postăvaru (1.799 m) sunt alcătuiți din Masivul Postăvaru în partea de nord-est, Munții Poienii Brașov în partea de vest și Munții Predealului în partea de sud. Situați în partea de sud a Văii Cheii, Munții Predealului reprezintă o regiune montană cu înălțimi mai mici, cu frecvente culmi sub formă de clăbucete. Formați, ca și Munții Bucegi, din roci calcaroase și conglomerate, Munții Predealului sunt cunoscuți pentru vârfurile Morarului (1.193 m), Fitifoiu (1.292 m), Runcu (1.281 m) și Colții Ghimbavului (1.102 m). Pădurile din Munții Predealului dețin o faună bogată și diversificată, în care s-au remarcat numărul ridicat de mistreți, jderi de copac, urși, vulpi, lupi, cerbi carpatini, veverițe, iepuri, bursuci sau viezuri.
Hidrografia
Principalul bazin hidrografic al orașului Predeal este bazinul Timișului care colectează ape precum: Timișu Sec Mic, Timișu Sec Mare, Piatra Mică, Piatra Mare, Susai, Vlădeț, Postăvaru, Valea Dracului, Valea Dragă, Lamba Mare, Varna Mare, Valea Lungă, Chilera, etc. Un aspect negativ este faptul că pârâul Timiș este unul dintre cursurile de apă cele mai poluate din județ, în special pe tronsonul situat între deversorul aflat la ieșirea din municipiul Brașov și confluența Ghimbășel (afluent al Oltului mijlociu). Din Predeal izvorăște și râul Prahova cu o lungime de 193 km și un bazin de recepție de 3.738 km2. Rețeaua hidrografică din Masivul Piatra Mare are o dispunere radiară, partea de vest și sud-vest fiind localizată pe teritoriul orașului Predeal. Râurile din acest segment prezintă însă numeroase rupturi de pantă, mai proeminente în zonele străbătute de roci calcaroase. Și Masivul Postăvaru este străbătut de o rețea hidrografică destul de densă, apele din zona de est fiind colectate tot de Timiș. Per ansamblu, apele curgătoare din Predeal înregistrează debite mai ridicate primăvara, cu precădere în luna aprilie până la debutul verii. Acest fenomen este explicat prin topirea zăpezilor, dar și a ploilor de lungă durată. Pe de altă parte, sfârșitul verii și toamna reprezintă perioada în care debitele sunt mai scăzute. În orașul Predeal, asemenea orașelor Râșnov și Rupea, apa pentru consum este asigurată din surse subterane și de suprafață.
Flora-fauna
Orașul Predeal dispune și de un fond cinegetic bogat format din cerbi carpatini, urși bruni, jderi, vulpi, lupi, mistreți, iepuri, cocoșul de munte (pasăre declarată monument al naturii), găinușa de alun (care este răspândită de la poalele muntelui până aproape de pajiștea subalpină).
Pădurile, vegetațiile forestiere și fondul cinegetic- reprezintă una din cele mai puternice resurse din orașul Predeal, cu atât mai mult cu cât suprafața ocupată de terenurile agricole reprezintă doar 5% din totalul fondului funciar al localității. În Munții Postăvaru, pădurile ocupă o pondere foarte importantă, în ciuda faptului că au fost afectate pe anumite segmente de defrișări, ori înlocuite de pajiști secundare. Această problemă este caracteristică în special Munților Predealului și Munților Poiana Brașov. Cel mai ridicat procent din Munții Postăvaru este ocupat de păduri de amestec alcătuit din brad, molid și fag. Pădurile de rășinoase (brad și molid) sunt situate la altitudini de peste 900 m, în timp ce brădețele pot urca până la 1.200-1.300 m. Munții Piatra Mare sunt ocupați în procent de peste 90% de păduri, dispuse în mod etajat. Astfel, etajul inferior este format din pădurile de fag, în care se mai inserează în zonele umbrite, molizi și brazi. Etajul mijlociu este format din pădurile de brad, ce se întind până la altitudinea de 1.200 m, iar etajul superior este alcătuit din pădurile de molid.
1.2. Prezentare generală Poiana Brașov
1.2.1. Așezarea geografică și căile de acces
Stațiunea turistică Poiana Brașov este situată în partea centrală a țării, în Munții Postăvaru din cadrul Carpaților de Curbură, la sud de Depresiunea Brașovului. Munții Postăvaru aparțin împreună cu Masivul Piatra Mare (de care îi separă valea Timișului) de grupul Munților Bârsei. Stațiunea se afla la intersectia meridianului de 25o 33’ 12” longitudine estică cu paralela de 45o 35’ 42” latitudine nordica, la o altitudine de 1.030 m, la 12 km sud-vest de Municipiul Brașov de care o leagă o șosea modernă.
Tot din muntele Postăvarul fac parte Pietrele lui Solomon și stâncile Tâmpei din raza municipiului Brașov.
Poiana Brașov- perlă a turismului montan, renumită pentru sporturile de iarnă, se află la 12 km de municipiul Brașov, situată pe E60 și o diferență de nivel de 430 m, pe un drum județean modernizat.
Dinspre Pitești spre Poiana Brașov se poate folosi șoseaua modernizată Râșnov – Poiana Brașov (11 km, 390 m diferența de nivel).
Accesul în statiune se realizează și prin numeroase trasee turistice ce pornesc din localitățile Brașov, Timișul de Jos, Timișul de Sus, Predeal, Pârâul Rece, Râșnov și Cristian.
Stația C.F.R. Brașov asigură un acces comod, fiind așezată pe traseul principalelor magistrale feroviare care leagă Bucureștiul de centrul, nord-vestul României, raportându-se în același timp și la punctele de frontieră de pe granița sudică (Giurgiu), vestică (Curtici) sau nord-vestică (Episcopia Bihorului). Distanța față de București este de 184 km.
Distanța față de cel mai apropiat aeroport- Sibiu este de 151 km, iar față de aeroportul internațional Otopeni de 164 km.
Clima
Temperatura medie anuală în Poiana Brașov este de 5,8 ºC, iar numărul mediu al zilelor de vară este de aproximativ 50 pe an. Numărul mediu al zilelor de iarnă este de aproximativ 50 pe an. Umiditatea aerului are valori medii anuale de 75%. Precipitațiile atmosferice au valori de 600-700 mm/an. Vântul la sol are direcții predominante dinspre vest și nord-vest și viteze medii cuprinse între 1,5 și 3,2 m/s. Primele ninsori se înregistrează spre sfârșitul lunii noiembrie, iar ultimele în luna aprilie.
Condițiile de climă asigură un strat de zăpadă între 50 cm în Poiana Brașov și 100 cm pe masivul Postăvaru. Stratul de zapadă în Poiana Brașov durează în medie cam 120 zile pe an, fiind ideal pentru schi sau snowboard.
În celelalte anotimpuri climatul favorizează drumețiile și excursiile. Totalitatea caracteristicilor de relief și implicit cele climatice, explică producerea frecventelor inversiuni de temperatură întâlnite pe versanții văilor sau în depresiuni. Adeseori, iarna mai cu seamă, în vreme ce depresiunile sunt acoperite cu nori, în Poiana Brașov, pe Postăvarul sau la Predeal, timpul este senin, +15ºC (la soare), oferind turiștilor posibilitatea să facă băi de soare. Temperaturile medii sunt în luna iulie de 14,5ºC și pot ajunge în ianuarie la -5ºC. Precipitațiile ajung la 900 mm anual (ploi frecvente). Temperatura maximă înregistrată este de 27,7ºC, iar minima de 20,8ºC. Variația termică înregistrată este mai mare vara și toamna (12–14ºC) și mai mică pe timpul iernii (8–9 ºC).
Relieful
Poiana Brașov se află la poalele Munților Postăvarul la est și ale Munților Poiana Brașov la est, pe un platou întins cu altitudini între 950-1050 m. Masivul Postăvarul situat la nord-vest între Valea Cheii–Valea Timișului și Poiana Brașov atinge înălțimea maximă de 1804 m în Vârful Postăvarul.
Culmile montane care se află în apropierea stațiunii au altitudini cuprinse între 1000 – 1450 m– Pisiac, Poiana Ursului, Prăpastia Lupului, Muchia Groapa Lungă, Poiana Ruia, exceptie fac Vârful Postăvarul (1799 m), Muchia Cheii, Stejărișul, Tâmpa, etc. Prezența calcarelor, a gresiilor și conglomeratelor conferă Munților Postăvarul peisaje deosebite. Versantul vestic care domină stațiunea Poiana Brașov este mai înclinat cu numeroase pârtii, fiind mai slab fragmentat și prezintă unele pante reduse.
Hidrografia
Munții Poienii Brașovului sunt fragmentați de o rețea de văi densă care aparține în totalitate bazinului hidrografic al Oltului. Pâraiele care se scurg spre sud, vest și nord-vest fac parte din bazinul Ghimbășelului, afluent al Oltului, care confluează cu acesta în apropierea localității Bod. Cele din nord-est (Valea Cetății, Sipotu, Pârâul Ciurii) se varsă în canalul Timiș-Ghimbășel.
Flora-fauna
În pădurile din împrejurimile stațiunii Poiana Brașov își duc viața numeroase animale sălbatice, dintre care pot menționa cerbii, căprioarele, mistreții, urșii și vulpile, foarte rar-lupii. În păduri trăiesc numeroase păsări, dintre care unele sunt ocrotite prin lege: corbul și șorecarul comun. Stațiunea Poiana Brașov se extinde în cuprinsul unor poieni acoperite cu pajiști secundare (formate în urma defrișării pădurilor) formate din păiuș roșu, iarba vântului, plante si flori-margarete, clopoței, gențiane, brândușele etc.
Din primăvară până toamna târziu, pajistile alpine sunt acoperite de flori ce se ridică dintre ierburi (rogoz, parușcă, țepoșică), iar pe măsură ce coborâm, încep uriașele păduri de rășinoase (molid, larice, tisa, paltin) și poieni destinate exclusiv pășunatului. Apoi, locul pădurilor de molid este luat de cele de brad și fag. Între 1100 m și 1800 m altitudine, coniferele constituie elementul principal. Odată cu schimbarea altitudinii, raportul se schimbă în favoarea foioaselor- fagul care crește împreună cu diferiți arbuști, alunul fiind cel mai răspândit. Datorită condițiilor topoclimatice de sol și de relief inversiunile de vegetație constituie fenomene interesante. Astfel, la o altitudine de 1050 m, gorunul crește alături de molid. Tot aici, bradul pătrunde adânc în zona gorunului, iar molidul coboară până sub 800 m. La altitudini de peste 1600-1700 m, pe pajiștile și padinile crestelor, întâlnim numeroase plante cu flori: margarete, clopoței, gențiane, bujori de munte, vinete de stâncă, viorele alpine și floarea de colț.
CAPITOLUL II
ANALIZA CAPACITĂȚII DE CAZARE
ȘI INDICII DE CIRCULAȚIE TURISTICĂ
2.1. Evoluția capacității de cazare și indicatorii circulației turistice în Predeal
În cadrul acestui subcapitol am realizat o analiză cantitativă a cererii și consumului turistic din Predeal în perioada 2012-2014 având la bază informațiile furnizate de Institutul Național de Statistică, prin intermediul Direcției Județene de Statistică Prahova, Anuarului Statistic al României și informațiilor preluate din documentul Strategia de dezvoltare a orașului Predeal.
a) Rețeaua unităților de cazare în Predeal
În total stațiunea Predeal dispune de aproximativ 6000 locuri de cazare, spre deosebire de Poiana Brașov care dispune de aproximativ 4500 locuri de cazare, dar care prezintă o mai mare densitate a unităților de cazare în jurul pârtiilor de schi.
Numărul de unități de cazare din Predeal este prezentat în tabelul nr.1.
Tabel nr.2.1 Numărul de unități de cazare din Predeal
Sursa: Direcția Județeană de Statistică Prahova
b) Analiza circulației turistice în Predeal
Evoluția numărului de turiști reprezintă un indicator semnificativ de care trebuie ținut seama în analiza circulației turistice.
Analiza circulației turistice în Predeal este prezentată în cele ce urmează:
Tabel nr.2.2 Evoluția numărului de turiști sosiți în perioada 2012-2014
Sursa: Direcția Județeană de Statistică Prahova
Fig. nr.2.1: Evoluția numărului de turiști în Predeal
Din tabelele prezentate se observă în ultimii trei ani o scădere a numărului de înnoptări, care poate fi datorată în primul rând scăderii numărului de sosiri a turiștilor (în special a turiștilor străini).
Turiștii români (din cauza scăderii veniturilor și a puterii de cumpărare) preferă să economisească sau să petreacă un sejur mai scurt în această zonă, iar cei cu venituri mari preferă să-și petreacă sejurul în străinătate.
Anual orașul Predeal este vizitat de circa 92.000 turiști. Privind motivele sosirii în Predeal acestea sunt în ordinea importanței după cum urmează: muntele, natura, evadare din oraș, pentru a fi singur, pentru a fi cu familia, pentru a campa. Astfel enumerarea relevă faptul că- cele mai frecvente motive ale vizitării sunt legate de unicitatea reliefului și naturii în Predeal. Din totalul turiștilor circa 48% sunt tineri între 18-29 ani, 45% au vârste cuprinse între 30-49 ani iar 6% sunt tineri sub 18 ani.
Un aspect important este durata vizitei în Predeal:
-17% din turiști stau o zi sau mai puțin,
-44% între două și trei zile,
-30% stau între patru zile și o săptămână.
Numai 1% din turiști stau mai mult de o săptămână.
La capitolul cheltuieli pe perioada vizitei, turiștii români în mare majoritate își permit să cheltuiască numai 35-50 lei pe zi.
d) Evoluția numărului de înnoptări și durata sejurului mediu în Predeal
Evoluția numărului de înnoptări și durata sejurului mediu în Predeal este prezentată în tabelul de mai jos.
Tabel nr.2.3 Evoluția numărului de înnoptări și durata sejurului mediu în Predeal
Sursa: Direcția Județeană de Statistică Prahova
Fig.nr.2.2: Evoluția numărului de înnoptări și durata sejurului mediu în Predeal
Tarifele constuie una dintre principalele piedici pentru o dezvoltare armonioasă și durabilă a turismului. Ofertele “la negru” destabilizează piața turistică și așa fragilă, generând deprecierea muncii și a costului real al serviciilor oferite. În ansamblu, aceasta ”piață la negru” determină două tipuri de probleme. Deși turistul este atras de cel mai bun preț pe care de altfel, îl caută în mod asiduu, ofertele speculante direcționează linia turistică generală favorizând dezvoltarea unui turism nedurabil. În același context se produce și eliminarea intermediarilor, respectiv a agențiilor de turism care pentru arealul analizat comercializează extrem de puține oferte.
Se consideră adesea, atunci când privim turismul prin prisma durabilitații că turismul organizat, de grup, de masă, este unul mai nociv decât cel individual. Aceasta este însă o abordare superficială și voi demonstra prin simplul exemplu al turiștilor care sosesc pe cont propriu, individual în Predeal. Astfel, în condițiile în care, în marea majoritate a situațiilor, turiștii sosesc cu mașinile proprietate personală sau închiriate, fără a avea rezervări pentru serviciile de cazare, fără a cunoaște perioada exactă a șederii, Predealul este luat prin surprindere, deoarece nu este pregătit pentru un număr de turiști cunoscut în prealabil. Acest fenomen, suprapus peste perioadele de supraaglomerare temporo-spațială generate de concedii, vreme, sărbători, festivaluri, concerte, precum și de presa turistică și de media în general, determină dezechilibre la nivelul ofertei și al serviciilor turistice, conducând tot mai mult către un turism nedurabil.
La polul opus, grupurile organizate par impresionante la prima vedere prin debarcarea simultană a unui număr semnificativ de turiști și prin achiziționarea de regulă la repezeală a suvenirurilor. Cu toate acestea, prin seria de aspecte cunoscute (durata șederii, locația aleasă pentru cazare și masă, ghidul care are traseul bine stabilit și informația pertinentă asupra arealului), aceste grupuri se aliniază acțiunilor cu un mai mare grad de durabilitate din punct de vedere turistic.
În același timp, este foarte important faptul ca turismul de grup și organizat, determină o reducere semnificativă a numărului de vacanțe achiziționate „la negru”, reducând astfel imposibilitatea cuantificării cantitative reale a structurilor care funcționează ca baze de cazare, respectiv a numărului de turiști și înnoptări din arealul supus studiului.
Astfel am identificat și segmentat patru grupuri de turiști ca fiind cele mai reprezentative și provocatoare potențiale trenduri turistice, evidențiindu-se din punct de vedere social, economic și demografic: seniorii activi, clanurile globale, navetiștii cosmopolitani și directorii globali. Dintre acestea, două rețin atenția în mod deosebit deoarece par a avea o legătură organică cu Predealul. Ca urmare a îmbătrânirii populației va exista un număr fără precedent de seniori care vor călători.
Cel de-al doilea grup identificat este cel al clanurilor globale. Analizând acest trend în arealul de studiu, cifrele statistice arată că pe primele locuri între turiștii străini care vizitează România se află turiștii maghiari și germani. Acest aspect mă face să cred că Predealul poate cunoaște o tendință pozitivă în creșterea circulației turistice legate de trendul clanurilor globale.
Este evident faptul că pe de-o parte, turiștii maghiari care vizitează țara noastră au ca highlight în parcursul circuitelor lor arealul secuiesc, situat la o distanță de 1-2 ore de Predeal.
Pe de altă parte, însă conturând aceeași idee, turiștii germani se îndreaptă spre cetățile țărănești și bisericile fortificate din Sudul Transilvaniei, parcurgând astfel județele Brașov și Sibiu și având posibilitatea de a trece prin Predeal. Acest turism se leagă fără îndoială de întoarcerea „la rădăcini” a celor plecați din țară în general și din arealele sus-menționate, în special.
e) Analiza indicatorilor de bază ai circulației turistice
Calculul coeficientului de utilizare a capacității de cazare:
Nr. înnoptări turist
CUC = –––––––––––- x 100 %
Nr. locuri disponibile x 365 zile
Calculul indicatorului ofertei de locuri de cazare (număr de locuri):
Tabel nr.2.4 Numărul locurilor de cazare în perioada 2012-2014 în Predeal
Sursa: Direcția Județeană de Statistică Prahova
Fig.nr.2.3: Evoluția numărului de locuri de cazare în perioada 2012-2014 în Predeal
f) Calculul duratei medii a sejurului:
Nr. înnoptări turist
Durata medie a sejurului = –––––––––- zile
Nr. total al turiștilor
Durata medie a sejurului (zile):
Tabel nr.2.5 Durata medie a sejurului în perioada 2012-2014 în Predeal
Sursa: Direcția Județeană de Statistică Prahova
Fig.nr.2.4: Evoluția duratei medii a sejurului în perioada 2012-2014 în Predeal
g) Calculul indicatorului densității turistice:
în raport de populație:
Nr. turiști
dp = –––––––- %
populația totală
b. în raport de suprafață
Nr. turiști
dt = –––––––- km2
suprafața totală
În continuare voi prezenta calculul indicatorului densității turistice în raport cu populația și cu suprafața orașului Predeal.
Tabel nr.2.6 Indicatorul densitate turistică în perioada 2012-2014 în Predeal
Sursa: Direcția Județeană de Statistică Prahova
Fig.nr.2.5: Evoluția numărului total de turiști în perioada 2012-2014 în Predeal
Numărul turiștilor români și străini cazați în pensiunile turistice din Predeal, ca urmare a creșterii numărului unităților de cazare, a cunoscut o evoluție oscilantă în perioada 2012-2014. Astfel, ponderea în anul 2013 a numărului de turiști cazați în pensiuni turistice (față de anul 2012) a crescut cu 6,41% (creșterea mai mare a cunoscut-o numărul turiștilor străini cazați), iar în anul 2014 s-a înregistrat o scădere cu 0,4%, numărul turiștilor străini cazați în pensiuni fiind în creștere, dar nu atât de semnificativă ca în anul precedent.
2.2. Analiza SWOT pentru Predeal
Analiza SWOT reprezintă una din metodele utilizate pentru identificarea punctelor tari, a celor slabe privind turismul în stațiunea Predeal, precum și a oportunităților care ar trebui valorificate, respectiv a amenințărilor (riscurilor) care ar trebui să genereze măsurile care sunt necesare a fi luate pentru minimizarea efectelor negative ale acestora. Această analiză constituie o cale practică pentru asimilarea informației, o scanare a celor două medii (intern și extern), orientată spre a surprinde patru aspecte diferite, ce pot constitui mijloace de propulsie sau de stagnare în atingerea obiectivului final.
Pentru această analiză am apelat la o serie de documente preluate de la primăria Predeal.
Tabel nr.2.7 Analiza SWOT a stațiunii Predeal
Așadar, analiza SWOT reflectă o imagine fidelă a întregii zone a Predealului; din cele prezentate reiese faptul că această zonă dispune de un potențial înalt și oportunități mari, dar trebuie luate în considerație și riscurile cu care se confruntă turismul în scopul evitării deteriorării situației în acest domeniu sensibil și totodată de mare viitor.
La nivelul infrastructurii specifice turismului se simte în primul rând lipsa a unui sistem informativ (centre de vizitare, puncte de informare, panouri informative, hărți detaliate cu informații complementare). Tot la acest capitol pot menționa lipsa unei baze de date foarte precise și lipsa unor ghiduri aferente cu toate pensiunile autorizate de Ministerul Turismului în zonele adiacente parcului.
În al doilea rând lipsa sau caracterul impropiu al unor facilități turistice cum ar fi campinguri, cabane, pensiuni favorizează dezvoltarea unui turism haotic și reduce atractivitatea pentru turiștii străini.
Am utilizat această analiză cu scopul evidențierii:
potențialului turistic și ecoturistic al zonei;
caracteristicilor ofertei turismului montan și ecoturismului;
efectelor economice, sociale și de mediu ale dezvoltării turismului și ecoturismului.
Varietatea geografică a zonei cuprinzând forme de relief (deal, munte, ape curgătoare care străbat rocile munților repezindu-se la vale, apele stătătoare, de suprafață și de adâncime, cu nenumărate peșteri, avene, izbucuri, lacuri naturale și artificiale), creează un peisaj feeric, oferind turismului rural, agroturismului montan și ecoturismului un cadru natural deosebit. Acest peisaj mirific este completat de tradițiile locului, cu oameni ospitalieri, cu produse tradiționale și obiceiuri legate de munca pamântului și creșterea animalelor.
Cu toate acestea, pot afirma cu tărie în urma prezentului studiu că turismul, agroturismul și ecoturismul în zona Predeal nu se ridică la nivelul anului 2015 la înălțimea atracțiilor naturale și antropice de care beneficiază.
Bazându-mă pe concluziile analizei SWOT, pe punctele tari și oportunitățile acesteia, în capitolul următor voi face o corelare cu diversitatea formelor de turism posibile și totodată de viitor, cu un accent pregnant pe ecoturism, turism de aventură, turism cultural, turism cinegetic, concomitent cu dezvoltarea capacității de a se adapta și a răspunde rapid la schimbările conomice cotidiene în zona Predeal.
2.3. Evoluția capacității de cazare și indicatorii circulației turistice în Poiana Brașov
În abordarea acestui subcapitol am pornit de la idea că analiza circulației turistice este esențială pentru elaborarea unor politici eficiente de atragere a clienților în acest domeniu. Cererea turistică este reprezentată din ansamblul persoanelor care își manifestă dorința de a se deplasa periodic și temporar în afara resedinței proprii, pentru alte motive decât prestarea unor activități remunerate la locul de destinație. Consumul turistic este o expresie a cererii solvabile a populației pentru serviciile turistice, care își găsește echivalent în oferta turistică, în timp și spațiu. Consumul turistic este format din cheltuielile efectuate de purtătorii cererii turistice pentru achiziționarea unor servicii și bunuri legate de motivația turistică. Evoluția circulației turistice este determinată de o serie de factori, unii esențiali, alții cu o influență mai redusă și mai puțin semnificativă. Principalele variabile analizate au fost: sosirile de turiști în spațiile de cazare turistică din Poiana Brașov, înnoptările turiștilor în structurile de primire turistică și capacitatea de cazare în funcțiune.
a) Capacitatea de cazare
Capacitatea de cazare turistică reprezintă numărul de locuri de cazare puse la dispoziția turiștilor de către unitățile de cazare turistică, ținând cont de numărul de zile cât sunt deschise unitățile în perioada considerată și se exprimă în locuri-zile.
În numărul turiștilor cazați în unitățile de cazare turistică se cuprind toate persoanele (români și străini) care călătoresc în afara localităților în care își au domiciliul stabil, pentru o perioadă mai mică de 12 luni și stau cel puțin o noapte într-o unitate de cazare turistică în zone vizitate din țară; motivul principal al călătoriei este altul decât acela de a desfășura o activitate remunerată în locurile vizitate.
Înnoptarea reprezintă fiecare noapte pentru care o persoană este înregistrată într-o unitate de cazare turistică, indiferent dacă fizic este sau nu prezentă în cameră.
Indicele de utilizare a capacității de cazare turistică în funcțiune se calculează prin raportarea numărului de înnoptări realizate, la capacitatea de cazare turistică în funcțiune, din perioada respectivă.
În vederea prezentării capacității de cazare în Poiana Brașov am structurat datele în tabelul de mai jos.
Tabel nr.2.8. Structura unităților de cazare turistică existente în Poiana Brașov
Sursa: Direcția Județeană de Statistică Brașov
Se poate observa că în stațiunea Poiana Brașov o creștere a unităților de cazare, de la 115 unități de cazare în anul 2012 s-a ajuns la 122 unități de cazare în anul 2014.
Din punct de vedere al tipului de unitate în Poiana Brasșov, cea mai mare pondere o dețin vilele și pensiunile cu nivel de confort ridicat și care furnizează o gamă largă de servicii de calitate superioară.
Tabelul nr.2.9 Capacitatea de cazare în funcțiune în structurile de primire, număr de locuri de cazare în Poiana Brașov
Sursa: Direcția Județeană de Statistică Brașov
În privința capacității de cazare în structura unităților de primire turistică cazare- se remarcă faptul că în Poiana Brasov numărul acestora a avut o evolutie oscilanta în perioada 2012-2014 după cum se observă și în tabelul nr.4, aceasta datorându-se investițiilor private realizate.
b) Numărul de turiști
Numărul turiștilor este unul dintre cei mai reprezentativi și importanți indicatori ai circulației turistice, este un indicator cantitativ și poate lua forma:
-sosiri- plecări de turiști, pentru turismul internațional și se obține din statisticile înregistraărilor la frontieră;
-persoane cazate dedus din statisticile mijloacelor de cazare.
Tabelul nr.2.10 Sosiri turiști români în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică în Poiana Brașov
Sursa: Direcția Județeană de Statistică Brașov
Numărul turiștilor români sosiți în Poiana Brașov a evoluat crescător în perioada 2012-2014, preferințele turiștilor români fiind îndreptate spre hoteluri, vile, pensiuni. Numărul turiștilor români sosiți în Poiana Brașov este net superior turiștilor străini în perioada analizată.
Tabelul nr.2.11 Sosiri turiști străini în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică în Poiana Brașov
Sursa: Direcția Județeană de Statistică Brașov
Evoluția numărului de turiști străini sosiți în Poiana Brașov este una oscilantă, observându-se din tabel o tendință de creștere în perioada 2012-2013, urmând o perioadă de scădere în anul 2014.
Spre deosebire de turiștii români, preferințele turiștilor străini au fost îndreptate spre tipul de unitate turistică de cazare –hotel în proporție de 93,4%.
c) Numărul de înnoptări
Numărul înnoptărilor sau zile-turist se calculează ca sumă a produselor între numărul turiștilor și durata activității turistice exprimată în zile. De regulă el se obține prin prelucrarea informațiilor din statisticile unităților hoteliere.
Tabelul nr.2.12 Înnoptări turiști români în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică în Poiana Brașov
Sursa: Direcția Județeană de Statistică Brașov
La indicatorul număr înnoptări turiști români în structurile de primire turistică se poate observa o creștere a acestuia pe toată perioada analizată (anii 2012– 2014).
Tabelul nr.2.13 Înnoptări turiști străini în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică în Poiana Brașov
Sursa: Direcția Județeană de Statistică Brașov
d) Gradul de ocupare
Pe tipuri de unități coeficientul de utilizare al capacității de cazare a cunoscut importante diferențieri în stațiunea Poiana Brașov. Cele mai ridicate niveluri au fost înregistrate la hoteluri, sat de vacanță și pensiuni, în timp ce cabanele și bungalowurile au atins valori mai scăzute.
Tabelul nr.2.14 Coeficientul de utilizare al capacității de cazare (exprimat în procente) cu turiști români în structurile de primire turistică în Poiana Brașov
Sursa: Direcția Județeană de Statistică Brașov
Cel mai sintetic și mai la îndemână indicator cu ajutorul căruia pot aprecia nivelul eficienței economice îl reprezintă coeficientul de utilizare al capacităților de cazare; acest indicator reflectă rezultatul tuturor eforturilor realizate de agenții economici pentru atragerea turisștilor în Poiana Brașov.
Tabelul nr.2.15 Coeficientul utilizare al capacității de cazare (exprimat în procente) cu turiști străini în structurile de primire turistică în Poiana Brașov
Sursa: Direcția Județeană de Statistică Brașov
Din analiza coeficientului de utilizare al capacității de cazare în perioada 2012-2014 a rezultat faptul că anul 2013 a fost un an de vârf atât pentru hoteluri, cât și pentru vile și pensiuni în Poiana Brașov.
2.4. Analiza SWOT pentru Poiana Brașov
Analiza SWOT reprezintă una din metodele utilizate pentru identificarea punctelor tari, a celor slabe privind turismul în stațiunea Predeal, precum și a oportunităților care ar trebui valorificate, respectiv a amenințărilor (riscurilor) care ar trebui să genereze măsurile care sunt necesare a fi luate pentru minimizarea efectelor negative ale acestora. Această analiză constituie o cale practică pentru asimilarea informației, o scanare a celor două medii (intern și extern), orientată spre a surprinde patru aspecte diferite, ce pot constitui mijloace de propulsie sau de stagnare în atingerea obiectivului final.
Pentru această analiză am apelat la o serie de documente preluate din strategia de dezvoltare a municipiului Brașov:
2.16. Tabel -Analiza WOT a stațiunii Poiana Brașov
Conform analizei SWOT, din punctele tari, reiese faptul că Poiana Brașov deține cea mai densă și mai modernă dotare turistică montană din România. Totuși, trebuie să menționez și punctele slabe care confirmă prețurile ridicate față de veniturile populației și numărul insuficient de parcări auto; oportunitățile numeroase dacă sunt aplicate pot conduce la o dezvoltare importantă atât pe plan național cât și pe plan internațional a stațiunii Poiana Brașov.
În concluzie, stațiunea montană Poiana Brașov este una din cele mai importante destinații turistice din România, atât în timpul verii, dar în special în timpul iernii datorită numeroaselor centre de agrement și pârtii de schi dotate conform standardelor europene.
CAPITOLUL III
AMENAJAREA TURISTICĂ A ZONELOR
PREDEAL ȘI POIANA BRAȘOV
În acest capitol mi-am propus să prezint o scurtă analiză din punct de vedere al organizării și amenajării turistice a celor două stațiuni Predeal și Poiana Brașov.
3.1. Resurse turistice în Predeal
Un avantaj al stațiunii Predeal este poziționarea în regiunea centrală a României, fapt favorabil pentru atragerea turiștilor din mai multe regiuni ale țării. Practic, veniturile majorității populației depind de succesul turistic al stațiunii. Mai mult decât atât, problema dezvoltării durabile a turismului se pune și în contextul în care cea mai mare parte a atracțiilor turistice din localitate sunt obiective turistice naturale, dezvoltarea turismului necesitând să survină în concordanță cu dezideratul protejării acestora.
Cea mai importantă resursă turistică pe care se poate sprijini dezvoltarea viitoare a Predealului este considerată de departe, „Domeniul schiabil”, pe care o voi trata pe larg în subcapitolul următor al prezentei lucrări de licență.
Turismul pentru drumeție
Favorizat de poziționarea în vecinătatea mai multor arii naturale protejate și parcuri naturale de importanță națională, Predealul este un loc ideal pentru realizarea de plimbări în natură, drumeții montane, etc. Mai mult decât atât, atracții turistice precum Cascada Tamina, Canionul Șapte Scări, Peștera de Gheață sunt elemente de legătură în eventualele drumeții montane ale turiștilor.
Climatul montan, aerul curat, dar și peisajul deosebit recomandă stațiunea Predeal pentru odihnă și recreere. Atestat ca stațiune climaterică prin HG nr.226/1992, orașul Predeal este recomandat pentru tratament și recuperare pentru orice tip de afecțiune mentală datorită aerului puternic ionizat bogat în radiații ultraviolete dar și datorită presiunii atmosferice scăzute.
Sunt însă apreciate și atracțiile turistice naturale precum: Canionul Șapte Scări, Cascada Tamina, Peștera de Gheață sau chiar peisajul și cadrul natural per ansamblu.
Situată în munții Piatra Mare la o altitudine de 1.100m, Cascada Tamina este înșiruirea a 5 cascade, din care cea mai mare are înălțimea de 10 m. Cascada a fost formată prin adâncirea cu mai mult de 50 m a unei linii vechi de drenaj instalată pe fisuri verticale în masa calcarelor. La formarea acestei cascade este luată în considerare și o posibilă prăbușire a unei peșteri. Biodiversitatea este unul din punctele forte ale acestei cascade care adăpostește numeroase specii și habitate protejate la nivel național și european. Printre cele mai importante habitate de aici sunt cele ale stâncilor calcaroase, cheilor, pajiștilor alpine, pâraie și izvoare de munte.
Canionul Șapte Scări atrage mii de turiști din toate colțurile țării, fiind situat la o altitudine de 980 metri, pe pârâul Șapte Scări, afluent de stânga a Văii Șipoaie. Lungimea cascadei este de 160 m, diferența de nivel fiind de circa 58 m. Înălțimea treptelor variază între 8 și 35 m. Adâncite în calcare jurasice, Cheile Șapte Scări prezintă urmele evoluției morfologice a întregului masiv Piatra Mare.
Peștera de gheață este considerată a fi cea mai importantă cavitate din Masivul Piatra Mare, fiind localizată în zona muntelui Gâtul Chibei. Dezvoltată pe o fisură verticală, peștera are o deschidere de 50 m, cu orientare spre nord. În interiorul ei temperatura este scăzută pe toată perioada anului, existând uneori și zăpadă.
Patrimoniul cultural
Cu toate că turismul în Predeal se bazează mai mult pe cadrul natural deosebit, există și obiective turistice culturale care ar putea fi promovate. La nivelul Predealului există 5 monumente de arhitectură cu valoare culturală locală și 2 monumente de for public cu valoare culturală locală precum:
Biserica Ortodoxă „Sf. Împărați Constantin și Elena” este situată în centrul Orașului Predeal. Deși a fost construită în anul 1900, pictura interioară a fost finalizată abia în anul 2005.
Mănăstirea Ortodoxă Predeal. Fondată în anul 1774, mănăstirea a fost zidită din piatră în anul 1819. Mănăstirea poartă hramul Sf. Nicolae, sărbătorit pe 6 decembrie. În interiorul mănăstirii se află și biserica cu hramul Nașterii Maicii Domnului, construită ulterior (1835-1841), declarată și ea monument istoric.
Biserica „Sf. Pantelimon” este situată în Timișu de Sus, aflându-se încă în construcție. Acest locaș de cult este considerat de credincioși o adevărată bijuterie din lemn.
Biserica „Sf. Nicolae” este ridicată în Timișu de Jos, în ultimii ani, atrăgând un număr ridicat de turiști din Predeal.
Capela romano-catolică Timișu de Jos. Înființată cu aproape 300 de ani în urmă, capela a devenit un punct de interes pentru Sfântul Scaun de la Roma în anul 1781.
Mănăstirea „Congregatio Jesu” este o mănăstire romano-catolică din Timișu de Sus, a cărei patroană este Sf. Tereza a pruncului Isus.
Monumentul Eroilor din gara Predeal. “Grupul Statuar Apărătorii Predealului” este un monument ridicat în anul 1995, în cinstea eroilor căzuți în primul război mondial. Realizat în bronz și marmură de sculptorul C-tin Baraschi, monumentul este înălțat pe un soclu placat recent cu marmură, reprezentând 3 ostași: unul plecat asupra mitralierei, altul rănit, iar cel din mijloc cu capul ridicat și pumnul strâns. Pe soclul alb, un basorelief în bronz, redă luptele de la gară și atacarea unui tren.
Monumentul poetului-erou Mihail Săulescu este situat la intrarea în Predeal, dinspre Brașov. Bustul poetului este ridicat pe un soclu masiv din beton mozaicat în două trepte. Bustul, realizat din bronz și susținut de un piedestal în formă de prismă, este opera sculptorului Oscar Han. O placă comemorativă, așezată pe soclu, păstrează și astăzi inscripția "Poetului erou Mihail Săulescu – căzut în luptele de la Predeal – 1916 – Societatea Scriitorilor Români".
Alte obiective turistice sunt: Mânăstirea romano-catolică Timișu de Jos, Monumentul Eroilor din Valea Râșnoavei și Monumentul Eroilor din Timișu de Sus.
Totodată, pentru petrecerea timpului liber există și alte alternative în Predeal, precum: echitație (în cadrul structurilor de cazare), paintball, ATV (se pot realiza trasee de grade diferite de dificultate și durata variată de timp), parapantă, escaladă, rapel, tiroliană, motodeltaplan, traversare pe corzi, puntea suspendată, plasă verticală, plasă orizontală, etc. există 3 situri de importanță comunitară, însumând o suprafață de 1.324,97 ha:
– situl ROSCI0013 Bucegi- 1,2% din suprafața acestui sit se află pe teritoriul localității Predeal;
– situl ROSCI0195 Piatra Mare- 12,3% din suprafața acestui sit se află pe teritoriul localității Predeal;
– situl ROSCI0207 Postăvaru- 27,4% din suprafața acestui sit se află pe teritoriul localității Predeal.
3.2. Amenajare turistică în Predeal
La începutul acestui subcapitol al prezentei lucrări de licență trebuie să menționez că în Predeal există un număr de 9 agenții de turism acreditate de Ministerul Turismului și un Centru de Informare și Promovare Turistică, situat în apropierea Gării. Între serviciile oferite de acest centru se numără și: consilierea turiștilor în alegerea unei structuri de primire turistică pe măsura exigențelor și bugetului deținut, informarea turiștilor cu privire la drumețiile posibile, starea pârtiilor de schi, obiectivele turistice din zonă, oferirea de materiale promoționale și informaționale și organizarea de excursii.
Fiind una din cele mai renumite stațiuni turistice din România, în Predeal pilonul de bază în sectorul turistic este reprezentat, datorită specificului reliefului din zonă, de sporturile de iarnă. Astfel, principalele forme de turism practicabile sunt: turismul pentru practicarea sporturilor de iarnă, turismul de odihnă și recreere și turismul pentru drumeție.
Turiștii care sosesc în Predeal au în primul rând posibilitatea practicării sporturilor de iarnă (schi, săniuș, snowboard, etc.), infrastructura acestui segment fiind un punct forte al stațiunii. Predealul dispune de un număr mare de pârtii de schi, de grade diferite de dificultate. Mai mult decât atât, un avantaj este faptul că principalele piste de schi sunt orientate spre nord, ceea ce limitează acțiunea de îngheț – dezgheț din timpul zilei și menține calitatea zăpezii.
Orașul Predeal dispune de cele mai multe instalații de zăpadă artificială în comparație cu stațiunile montane din apropiere. Utilitatea acestora este dublată și de faptul că pârtiile nu sunt dispuse în direcția principalelor vânturi, eliminând posibilitatea dispersării zăpezii proaspete sau a zăpezii artificiale. De altfel, menținerea zăpezii este asigurată și de situarea pistelor de schi în pante împădurite care mențin zăpada un număr cât mai mare de zile și îi asigură calitatea.
Infrastructura de schi
În orașul Predeal există mai multe pârtii de schi, de grade diferite de dificultate. Astfel, se favorizează atât atragerea schiorilor experimentați, cât și a celor începători. Majoritatea pârtiilor de schi sunt dotate cu tunuri de zăpadă artificială. De asemenea, o parte din pârtiile de schi sunt dotate cu nocturnă, teleschi și telescaun. Pârtia Clăbucet a fost amenajată pentru schi încă din anul 1892. În ceea ce privește programul de funcționare a telescaunului, în cazul pârtiei cu nocturnă programul este prelungit până la ora 21:00 pe perioada iernii, în timp ce în stațiuni precum Sinaia sau Bușteni, telescaunul funcționează doar până la ora 17:00. În perioada de vara, telescaunul funcționează de la ora 8:30 la 18:00. Acolo unde este necesar și când este cazul, programul se prelungește până când toate persoanele sunt transportate la stația de plecare.
Lungimea pârtiilor variază între 520 m (Pârâul Rece) și 2.243 m (A2 – Cocoșul), iar gradul de înclinare a pantei este cuprins între 7,6% și 31%. În prezent, Predealul dispune de o lungime totală de pârtii de schi de aproximativ 8.000 m. Proiectul de modernizare a pârtiilor existente presupune realizarea unor investiții atât în extinderea pârtiilor pe segmentele în care este posibil, cât și în achiziționarea de instalații de iluminat, mașini de bătut zăpada, mașini de produs zăpadă artificială, sisteme electronice de bilete, etc. Amenajarea de noi pârtii de schi trebuie realizată nu doar pentru a crește lungimea totală a pârtiilor de schi, ci și pentru a atrage turiști pe perioada sezonului de iarnă și în alte zone decât cea a Clăbucetului unde este amplasată, actualmente, infrastructura de practicare a sporturilor de iarnă. Astfel, zone oportune pentru amenajarea unor noi pârtii de schi ar fi zona Susai sau zona Olăreasa.
3.1. Tabel cu pârtiile de schi din Predeal
O dată cu dezvoltarea fondului schiabil, trebuie asigurată și modernizarea infrastructurii de transport pe cablu care presupune achiziționarea de instalații moderne de transport cu teleschiul, telescaunul sau telecabina, extinderea traseelor pe segmentele în care a fost extinsă și pârtia, construirea de trasee pe cablu pe pârtiile nou amenajate și achiziționarea de baby-lifturi. Acest proiect va crește capacitate de transport pe cablu, asigurând fluidizarea acestuia și pe perioadele aglomerate.
În acest context trebuie să menționez faptul că în anul 2015 în Predeal există 12 salvamontiști pregătiți pentru a interveni în cazuri de urgență. Aria de acțiune a salvamontiștilor din Predeal nu cuprinde însă și zone accidentate sau de mare periculozitate.
Există și posibilitatea practicării diferitelor forme de sporturi extreme: tiroliana, escalada, rapel, traversare pe corzi, bungee-jumping, etc. care se pot practica în special în zona Cheilor Râșnoavei, aceste sporturi extreme având un avantaj și față de alte stațiuni concurente care nu au un segment al sporturilor extreme atât de bine dezvoltat.
Dezvoltarea sectorului turistic și amenajarea turistică din Predeal depinde și de dezvoltarea infrastructurii rutiere din oraș, fiind necesare lucrări de modernizare în special pe anumite tronsoane sau în anumite localități componente.
Importantă pentru buna funcționare a economiei locale este și sprijinirea accesului la infrastructuri și servicii de afaceri, dar și la organizații de afaceri. Scopul acestora din urmă este de regulă de a reprezenta, promova, susține și proteja intereselor membrilor și de a facilita parteneriatele între companii, dar și între companii și autoritățile publice; însă o dificultate întâlnită de întreprinzători în desfășurarea și dezvoltarea afacerilor este reprezentată de comunicarea deficitară cu autoritățile publice (centrale și locale), lipsa parteneriatelor public-privat. Astfel, un alt punct slab al mediului de afaceri este reprezentat de subdezvoltarea infrastructurii de agrement. Din perspectiva antreprenorilor din Predeal, o oportunitate importantă ar reprezenta-o tocmai creșterea investițiilor în facilitățile de agrement din stațiune, precum: parcuri de distracții, bazine de înot, centre de echitație, terenuri de sport, locuri de recreere, etc. Antreprenorii din Predeal întâmpină însă și alte obstacole, cele mai importante fiind lipsa capitalului, lipsa finanțării și fluctuația cererii pentru produsele societăților comerciale.
Pentru stimularea mediului de afaceri din Predeal consider că pot fi avute în vedere mai multe alternative, precum: promovarea stațiunii în rândul investitorilor străini și români, dar și în rândul turiștilor, realizarea unor lucrări de dezvoltare și modernizare a localității, depunerea de proiecte pentru atragerea de fonduri europene, îmbunătățirea infrastructurii de transport și a infrastructurii tehnico-edilitare.
În concluzie, în ciuda carențelor actuale ale economiei locale, Predealul dispune de un potențial extraordinar de dezvoltare a mediului de afaceri. Investițiile în economie sunt mai mult decât necesare, cu atât mai mult cu cât vor reverbera asupra calității vieții întregii populații.
Pentru a consolida sectorul turistic din Predeal este necesară și înființarea unor centre comerciale sau supermarket-uri, acestea din urmă urmând a crește și calitatea vieții cetățenilor.
Modernizarea traseelor turistice și a căilor de acces către principalele obiective turistice din Predeal reprezintă alte acțiuni care ar crește gradul de atractivitate turistică al stațiunii. Mai mult decât atât, poate fi pusă și problema transportului în comun care face legătura dintre Predeal și alte localități din țară sau dintre reședința de localitate și localitățile componente. În acest sens, este propusă și introducerea unor noi trasee de maxi-taxi.
Atât mediul de afaceri cât și locuitorii orașului Predeal atrag atenția asupra oportunității fondurilor europene care pot reprezenta cheia dezvoltării infrastructurii existente, promovării localității în plan intern și extern, restaurării patrimoniului cultural sau a creșterii calității serviciilor turistice.
Predealul se confruntă actualmente cu o neconcordanță între calitatea serviciilor oferite și prețurile practicate, cu lipsa unui specific arhitectural al orașului, dar și un numărul redus de locuri de parcare în raport cu capacitatea de cazare existentă și capacitatea pârtiilor de schi.
Așadar, cel mai important avantaj concurențial al stațiunii Predeal este infrastructura turistică dezvoltată (unități de cazare, pârtii de schi și instalații de transport pe cablu, alte instalații de agrement, săli de conferință, centre expoziționale, etc.), aspect ce poziționează această localitate în topul stațiunilor turistice montane din țară. Un prim pas care trebuie realizat pentru creșterea atractivității Predealului și diminuarea sezonalității turistice existente ar fi sporirea notorietății stațiunii. Pentru aceasta trebuie definitivat brandul stațiunii și desfășurarea unor ample campanii de promovare atât în plan intern cât și în plan extern. Pentru etapa de promovare indicată ar fi participarea stațiunii la târgurile naționale și internaționale de turism, dar și elaborarea unor materiale de promovare precum: pagină web, ghid turistic, pliante, broșuri, spoturi radio-TV, etc.
În concluzie, dezvoltarea sectorului turistic trebuie să implice toate componentele lui, aplicând măsuri atât în ceea ce privește infrastructura turistică, cât și în ceea ce privește calitatea serviciilor furnizate, diversitatea posibilităților de petrecere a timpului liber, accesibilitatea în Predeal sau la obiectivele turistice. Predealul dispune în prezent de notorietatea unei stațiuni potrivite pentru practicarea sporturilor de iarnă. Tocmai din acest motiv, în perioada martie-noiembrie numărul turiștilor se reduse, principala formă de turism practicabilă fiind turismul montan. Pentru atragerea unui număr mai mare de turiști și în perioada martie-noiembrie este oportună amenajarea unor pârtii artificiale care să fie funcționale pe tot parcursul anului; acest proiect constă în amenajarea unui poligon cu rampe pentru sărituri și obstacole naturale sau artificiale modelate în zăpadă pentru schiori și skateborderi. În cadrul Snowpark-ului o secțiune aparte va fi dedicată copiilor, adaptându-se rampele și obstacolele la nivelul de dificultate admis pentru categoriile mici de vârstă. De asemenea, pentru diversificarea posibilităților de petrecere a timpului liber va fi amenajată și o pârtie pentru snowtubing.
Totodată este necesară dezvoltarea unui complex multifuncțional de agreement care să includă: piscine acoperite, centre de relaxare și wellness, masaj, saună, fitness, săli de sport, patinoar, zonă de joacă pentru copii, etc.
Realizarea și punerea în funcțiune pe durata întregului an a telegondolei prin parteneriat public-privat transportul pe cablu cu telegondola va reprezenta un punct de atracție pentru turiști. Telegondola are avantajul posibilității transportării grupurilor mai mari de persoane, oferindu-le acestora posibilitatea admirării cadrului natural.
Ținând cont de specificul cadrului natural din Predeal, înființarea unui parc de aventură este oportună, putând fi identificate mai multe zone în care ar putea fi amenajat un astfel de parc. Parcul trebuie să conțină trasee de grade variate de dificultate, pentru toate categoriile de vârstă. Facilitățile oferite de un astfel de parc sunt: tiroliană ascendentă, plasă verticală, tiroliană descendentă, balansoare, pasarelă, tiroliană cu aterizare pe sol, zid de cățărare, escaladă, etc.
De asemenea consider că este necesar și amenajarea unor trasee de mountain-bike și a înființării unor centre de bike-sharing este faptul că se va permite și organizarea de competiții de profil la nivel național sau chiar internațional, sporind fluxul de turiști pe tot parcursul anului. Trasee de mountain-bike pot fi considerate toate drumurile de munte, poteci, drumuri forestiere, dar indicată ar fi amenajarea unor trasee speciale pentru a putea fi folosite de către practicanții avansați sau sportivii de performanță, cu prilejul antrenamentelor sau competițiilor sportive.
3.3. Direcții de acțiune în Predeal
Dezvoltarea sectorului turistic din stațiunea Predeal se impune cu atât mai mult cu cât de acest sector depinde buna funcționare a economiei per ansamblu. Astfel, din perspectiva antreprenorilor din localitate sunt necesare trei direcții principale: dezvoltarea domeniului schiabil, promovarea stațiunii în rândul potențialilor turiști și promovarea stațiunii în rândul potențialilor investitori. Potrivit mediului de afaceri din Predeal, este necesară creșterea atractivității turistice prin diminuarea sezonalității turismului (majoritatea turiștilor sosesc în sezonul rece), creșterea investițiilor în agrement, organizarea de evenimente turistice (festivaluri, spectacole, concursuri), amenajarea de spații verzi, zone de agrement, parcuri de joacă pentru copii, etc.
Sintetizând cele expuse până în prezent consider că cele 3 direcții de acțiune necesare pentru creșterea atractivității turistice prin dezvoltarea domeniului schiabil în Predeal sunt:
1) îmbunătățirea condițiilor pentru practicarea sporturilor de iarnă prin:
-creșterea lungimii practicabile a pârtiilor prin modernizarea și extinderea pârtiilor existente în prezent și amenajarea de noi pârtii.
– crearea unui domeniu schiabil competitiv la nivel național și internațional.
2) dezvoltarea infrastructurii de transport prin cablu prin:
– îmbunătățirea infrastructurii de transport pe cablu pe traseele existente în prezent în Predeal.
– dezvoltarea unor trasee de transport pe cablu intra-orășenesc.
3) amenajarea și modernizarea spațiilor de parcare prin:
– asigurarea necesarului de locuri de parcare în vederea satisfacerii nevoilor de locuri de parcare și ameliorării condițiilor de trafic.
– modernizarea spațiilor de parcare din Predeal la nivelul standardelor Uniunii Europene prin implementarea unui sistem electronic de afișaj la nivelul întregii stațiuni, care să coordoneze rețeaua de parcaj public.
3.4. Resurse turistice în Poiana Brașov
Stațiunea Poiana Brașov este cea mai mare stațiune montană din țară, atât prin punctele sale de atractivitate maximă, prin posibilitatea practicării unor sporturi atât în sezonul rece cât și în cel cald. Profilul stațiunii este turismul pentru practicarea sporturilor de iarnă, de aceea,agrementul se bazează pe existența pârtiilor de schi amenajate, deservite de instalații de transport pe cablu. Formele de turism care pot fi practicate în Poaina Brașov sunt:
– turismul pe cont propriu și organizat,
– turismul de sejur,
– turism continuu,
– loisir, recreere și vacanțe,
– vizite la rude și prieteni,
– afaceri,
– tratamente medicale.
Alte modalități de recreere în Poiana Brașov:
-joggingul sau plimbarile pe potecile împrejmuite de vaduri verzi, curele de aer ozonat;
-săniuș, snowboard, patinaj;
-tenis de câmp și de masă; volei; baschet; fotbal; popice; paintball; mini-golf; fitness;
– plimbarea cu barca pe lacul de agrement „Cristal”;
– excursii în împrejurimi;
– ascensiuni în munții ce împrejmuiesc Poiana Brașov.
Domeniul schiabil deține pârtii cu diverse grade de dificultate, pentru toate categoriile de schiori (Pârtiile Lupul, Ruia și Kanzel-cu grad ridicat de dificultate, Pârtiile Sulinar și Slalom- cu grad mediu de dificultate și Pârtiile Dumul Roșu, Bradul (prima pârtie din România prevăzută cu instalație de zăpadă artificială și iluminare nocturnă). Lungimea totală a pârtiilor (în număr de 8) este aproximativ 13,8 km, iar diferența de altitudine variază între 28 – 775 m, transportul pe cablu, alături de domeniul schiabil, satisface gusturile cele mai exigente. Ascensiunea în Masivul Postăvarul se efectuează cu două telecabine (Kanzel și Capra Neagră), o telegondolă, iar iarna cu cele 6 teleschiuri. Iarna Poiana Brașov rămâne locul preferat pentru practicarea schiului alpin, schiului fond, a snowboardului, a săniușului, al plimbărilor cu sănii trase de cai sau cu motoscutere pentru zăpadă (snow mobile).
3.2. Tabel cu pârtii de schi din Poiana Brașov
Pentru formele de turism cum sunt: sporturile de iarnă și alpinismul, telecabina și telegondola au un rol esențial, stimulând sau îngrădind dezvoltarea lor, avându-se în vedere extinderea rețelei rutiere și pietonale, precum și amenajarea unor locuri de parcare supraetajate la intrarea în stațiunea Poiana Brașov.
Fig.3.1 – Harta pârtiilor de schi din Poiana Brașov
2.19. Tabel cu telecabine și telegondole în Poiana Brașov
3.5. Amenajare turistică în Poiana Brașov
Stațiunea Poiana Brasov prin complexul dotărilor bazei de cazare, alimentație publică respectiv agrement este clasificată ca stațiune de interes național. Amenajările turistice sub forma stațiunii Poiana Brașov se identifică prin dimensiune, respectiv numărul de locuri de cazare asigurat și dotari aferente de complexități diferite. Aceste amenajări aparțin în exclusivitate spațiului montan și sunt legate de componenta peisajistică orientată spre factorul relief, la care se adaugă stratul de zăpadă care constituie o sursă valoroasă de venituri pentru populația din stațiunile montane în care se practică sporturi de iarnă. Viabilitatea financiară a turismului de iarnă în stațiunile montane depinde însă de prezența unui strat de zăpadă cu grosimi corespunzătoare pentru practicarea sporturilor de iarnă (schi, snowboard).
Serviciile de agrement care necesită dezvoltare pentru sporturile de iarnă sunt:
diversificarea și asigurarea unei concurențe reale a centrelor de închiriere a echipamentelor sportive;
lărgirea domeniului schiabil în special în zona superioară de peste 1400 m unde există garanția zapezii;
înlocuirea teleschiului Ruia cu un telescaun (capacitate 1.200 persoane/oră) cu plecare din stația actualului teleschi, sosire-telecabină. Prin această instalație se mărește capacitatea de transport pe cea mai mare zonă schiabilă și se crează posibilitatea aducerii turiștilor începători în platoul Ruia;
amenajarea Văii “Seci“ cu plecare din fața cabanei „Cristianul Mare” pe o lungime de cca. 900 -1000 m și montarea unui teleschi;
montarea unui teleschi în zona stației superioare a teleschiului “Subteleferic“ până în platoul „Ruia”, realizându-se astfel legătura prin rețeaua de teleschiuri și telescaunul Ruia, legătura Poiana-Cristianul Mare. Această legătură impune prelungirea stației inferioare a teleschiului “Subteleferic“, creându-se astfel legătura între sosire “Lupului“ și telegondola/cabina;
amenajarea unui traseu pentru plimbare cu sănii trase de cai în zona Centrul de Echitație – cabana „Aviatorilor”;
amenajarea zonei “Drumului Vechi“ Poiana – Pietrele lui Solomon pentru a putea fi utilizată ca pârtie de schi de retragere în special pentru turiștii sosiți în week-end;
amenajarea unui centru de închirieri și a unei garderobe de schi în zona Telegondolei cu o capacitate de cca. 1000 garnituri și 1200 garnituri/garderobă.
organizarea în cadrul școlii de schi a unei gradinițe pentru copii, cu organizarea de cursuri specifice pentru copii;
construirea unui teleferic sau telegondole din Poiana Mică până în Poiana Mare. Pe lângă acest avantaj, transportul nepoluant oferă turiștilor posibilitatea de a admira panorama stațiunii;
repunerea în funcțiune a patinoarului din stațiune, precum și acoperirea acestuia.
Serviciile de agrement care necesită dezvoltare pentru periaoda de vară sunt:
pe perioada verii, fiecare hotel ar putea angaja un ghid montan și ar putea afișa câteva trasee posibile de excursii în împrejurimile stațiunii sau la cererea turiștilor, pe un anumit traseu;
ar trebui încurajat turismul sportiv pe parcursul verii prin crearea unor servicii și a unor prețuri speciale pentru grupurile de sportivi care să își realizeze cantonamentul în stațiune;
– întreprinzatorii trebuie să se debaraseze puțin de atracțiile sezonului alb și ar trebui să investească și în echipamente specifice sporturilor sezonului verde, pentru că în acest sezon activitatea turistică este foarte redusă;
– amenajarea unor terenuri de golf de mari dimensiuni, dotate corespunzător ar fi o soluție, cu toate că turistul nu are o cultură înaltă în practicarea acestui sport. Poate chiar simpla prezență a acestuia să stârnească dorința de cunoaștere a clientului;
– verificarea și întocmirea unor hărți care să cuprindă toate traseele pentru drumeție montană din zona stațiunii;
– acoperirea a două terenuri de tenis în vederea practicării tenisului pe tot parcursul anului, precum și posibilitatea utilizării acestei săli pentru alte jocuri sportive, inclusiv patinaj cu patine cu role;
– refacerea poligonului de tir cu arcul din zona vilei “Camelia“;
– folosirea de trăsuri cu cai vara pentru accesul în stațiune, având în vedere existența Centrului de echitație;
– amenajarea a trei terenuri pentru “badminton“ în zona hotelului „Sport” și zona hotelului „Teleferic”;
– amenajarea pârtiei Bradul pentru practicarea “schiului pe iarbă“, prin refacerea suprafeței de iarbă, conform cerințelor;
– amenajarea unor trasee pentru “drumeție cu bicicleta” în zona Poiana – Râșnov –Pârâul Rece (pe drumul forestier) și Poiana-Bran, dotarea unui “centru de închirieri“ cu echipamentul necesar pentru practicarea alpinismului (școală și liber) și a tirului cu arcul;
– organizarea în piscinele hotelurilor „Alpin” și „Piatra Mare” a unor cursuri de gimnastică aerobică combinate cu înot, saună, masaj urmărind ca efect “întreținerea și tratarea sindromului supraponderal“;
– montarea unor mese în zonele limitrofe unităților de cazare pentru practicarea tenisului de masă în aer liber;
– amenajarea unei estrade în zona stadion „Olimpic”-„Șura Dacilor” pentru organizarea unor “mese câmpenești“ cu spectacol de folclor sau cu muzică de fanfară;
– vizite la rezervația de Stejari Seculari de la Cristian, cu exemplare de copaci a căror vârstă este de 300-400 de ani, la rezervația de floră Stejerișul Mare, la rezervația și Parcul Natural Tâmpa din partea de nord a stațiunii;
reamenajarea satului de vacanță turistic prin:
– decorarea căsuțelor cu arhitectura rurală din cinci zone ale tțării (Transilvania-Țara Bârsei, Maramureș, Oltenia, Moldova, Bucovina de Nord);
– crearea unui complex de agrement cu incintă (bowling, mese de biliard, tenis de masă, jocuri distractive, etc.);
cluburi pentru fiecare zonă specifică;
– crearea de locuri de joacă pentru copii; piscină acoperită, saună, masaj;
– piste de schi pe iarbă, pentru biciclete, pentru patine cu role;
– sală de sport de dimensiunea a două terenuri de tenis cu săli anexe pentru gimnastică aerobică sau de întreținere;
– terenuri de tenis și alte jocuri sportive de echipă;
– construcția unui miniparc de distracții pentru copii în vecinătatea hotelului „Ruia”;
– amenajarea Văii „Sticlăriei” din imediata apropiere a satului turistic rezultând din douaă lacuri (cel din amonte în zona de sus a pădurii poienii, cel din aval în marginea satului turistic);
– amenajarea a cel puțin 3 grupuri sanitare publice în zona centrală, zona hotelului „Ciucas”, zona hotelului „Sport”;
– amenajarea de fântâni în zonele menționate mai sus precum și montarea de bănci de odihnă pe toate arterele principale din stațiune;
– ambientarea stațiunii prin plantarea de gard viu din brazi, amenajarea unor zone prin plantarea de arbuști și diferite specii de arbori precum și a unor panouri de orientare, de informare și reclama turistică.
Tot în sezonul de vară, turiștilor li se poate oferi posibilitatea drumețiilor montane, astfel:
-Poiana Brașov – Cabana Postăvarul, pe versantul nordic al Masivului Postăvarul. Marcaj: banda galbenă. Durata: 2-21/2 ore. Traseu usor accesibil;
-Poiana Brașov – Drumul Vechi – Brașov. Marcaj: banda roșie. Durata: 3-4 ore. Accesibil tuturor excursioniștilor;
-Poiana Brașov – Cabana Cristianul Mare. Marcaj: cruce roșie. Durata: circa 3 ore. Traseu ușor accesibil.
3.6. Direcții de acțiune în Poiana Brașov
După ce în subcapitolul anterior al prezentei lucrări de licență am enumerat câteva propuneri referitoare la amenjarea turistică în Poiana Brașov consider că trebuie să evidențiez în primul rând faptul că chiar dacă serviciile turistice vor fi diversificate, foarte important pentru ca acestea să devină cunoscute este activitatea de promovare; activitatea de promovare a stațiunii Poiana Brașov este necesară pentru transmiterea pe diferite căi, de mesaje menite să informeze operatorii de turism și turiștii potențiali asupra caracteristicilor produsului turistic și asupra elementelor componente ale serviciilor turistice oferite spre comercializare în stațiune, să le dezvolte o atitudine pozitivă față de acest produs turistic și față de agențiile prestatoare de servicii turistice. Toate acestea au scopul de a provoca modificări favorabile în mentalitatea și obiceiurile turiștilor.
Primul lucru care merită subliniat este faptul că pentru creșterea eficienței acțiunilor promoționale este necesară colaborarea mult mai strânsă a structurilor turistice din stațiune pentru a promova un produs turistic omogen. Această conlucrare este benefică din două motive:
primul motiv se referă la faptul demonstrat de efectele promovării pentru un produs turistic vizând o destinație pot beneficia și ofertanții concurenți, deci ar fi mult mai ușoară colaborarea;
al doilea motiv este de ordin financiar respectiv, unirea forțelor pentru realizarea unor acțiuni promoționale de anvergură, imposibil de realizat de fiecare unitate separat, tocmai datorită insuficienței resurselor financiare.
Având convingerea că aceasta este calea cea mai potrivită de urmat în actualele condiții în care se află stațiunea Poiana Brașov voi formula o serie de propuneri plecând de la premisa că această colaborare se realizează, că eforturile sunt unite în direcția punerii în aplicare a unei politici de promovare de calitate.
Segmentul-țintă căruia i se adresează promovarea prin intermediul reclamei este format din tineri, pe de o parte, iar pe de altă parte de persoanele de peste 30 de ani (mature). Caracteristica comună a acestora este reprezentată de atracția față de sporturile de iarnă. Tinerii vor fi motivați suplimentar prin reducerile de prețuri care se oferă pentru grupuri de 40 de persoane, cazarea urmând să se facă în pensiuni și hoteluri de 3 stele. Pentru familii atracția va fi reprezentată de facilitățile de prețuri acordate copiilor care îi însoțesc pe părinți, indiferent de locul de cazare.
Pe cale de consecință trebuie realizată o reclamă agresivă cu un scurt film publicitar referitor la pregătirile intense care se fac în stațiunea Poiana Brașov pentru lansarea unui program extraordinar pentru iarna anului 2015-2016; scopul este acela de a informa pe larg toti turiștii interesați asupra serviciilor turistice oferite în Poiana Brașov în sezonul de iarnă, îmbunătățirilor care s-au realizat pentru creșterea calității serviciilor turistice, noutăților care îi așteaptă pe cei ce doresc să-și petreacă vacanța de iarnă și sărbătorile de iarnă în Poiana Brașov. Acest film publicitar va pune accent pe prezentarea pârtiilor, instalațiilor pe cablu care le deservesc, centrelor de închiriere a materialelor și echipamentelor sportive, monitorilor de schi și pe posibilitățile de învățare a acestui sport.
Pe lângă acest film ca materiale, vor fi pregătite și distribuite buletine de informare în care să se prezinte un program al evenimentelor ce urmează să se desfășoare în Poiana Brașov în perioada decembrie 2015-februarie 2016. Alte puncte ale programului vor mai fi prezentarea domeniului schiabil, organizarea unui tur al stațiunii Poiana Brașov și al împrejurimilor.
O atenție deosebită se va acorda evidențierii faptului că stațiunea Poiana Brașov face eforturi pentru ca un numar cât mai mare de tineri să-și poată petrece vacanța în stațiune, acordând reduceri de prețuri.
Pentru atragerea unui numâr cât mai mare de turiști străini în Poiana Brașov în sezonul de iarnă 2015-2016 se va pune accentul pe sprijinul tour-operatorilor. În această campanie promoțională se va urmări sensibilizarea turiștilor din UE al căror număr în Poiana Brașov ar putea crește în viitorul apropiat.
Pentru că în vestul Europei sunt cunoscute preferințele-cadru și mai ales pretențiile pentru ofertele și produsele specifice sezonului de iarnă ale diferitelor naționalități, se va ține cont de acest aspect.
Ca o concluzie finală pot sublinia faptul că în stațiunea Poiana Brașov, în primul rând produsul turistic se evidențiază însuși prin atractivitate; diversitatea și nivelul calitativ al serviciilor prestate va trebui să îl diferențieze clar de produsele turistice oferite de alți prestatori concurenți și va constitui principala premisă care va asigura succesul acțiunilor de promovare în Poiana Brașov.
CONCLUZII
În urma prezentei lucrări de licență pe care am efectuat-o cu privire la turismul pentru sporturile de iarnă în Predeal și Poiana Brașov, precum și al studierii analitice a bibliografiei de specialitate am încercat să evidențiez o serie de concluzii și anume:
Predealul se confruntă la nivelul anului 2015 cu o neconcordanță între calitatea serviciilor oferite și prețurile practicate, cu lipsa unui specific arhitectural al orașului, dar și un numărul redus de locuri de parcare în raport cu capacitatea de cazare existentă și capacitatea pârtiilor de schi. Însă cel mai important avantaj concurențial al stațiunii Predeal este infrastructura turistică dezvoltată (unități de cazare, pârtii de schi și instalații de transport pe cablu, alte instalații de agrement, săli de conferință, centre expoziționale, etc.), aspect ce poziționează această localitate în topul stațiunilor turistice montane din țară. Un prim pas care trebuie realizat pentru creșterea atractivității Predealului și diminuarea sezonalității turistice existente ar fi sporirea notorietății stațiunii. Pentru aceasta trebuie reconfigurat brandul stațiunii și desfășurarea unor ample campanii de promovare atât în plan intern cât și în plan extern. Pentru etapa de promovare indicată ar fi participarea stațiunii la târgurile naționale și internaționale de turism, dar și elaborarea unor materiale de promovare precum: pagină web, ghid turistic, pliante, broșuri, spoturi radio-TV, etc.
În concluzie, dezvoltarea sectorului turistic trebuie să implice toate componentele lui, aplicând măsuri atât în ceea ce privește infrastructura turistică, cât și în ceea ce privește calitatea serviciilor furnizate, diversitatea posibilităților de petrecere a timpului liber, accesibilitatea în Predeal sau la obiectivele turistice.
Poiana Brașov reprezintă o stațiune montană care are resurse pentru a concura cu cele mai renumite stațiuni de profil. Pentru aceasta mai este însă necesar să se țină cont de îmbunătățirile care trebuie aduse bazei tehnico-materiale, diversficării mijlocelor de agrement astfel încât calitatea serviciilor turistice oferite să se ridice la nivelul cerut de turismul anului 2015. Schimbările din domeniul turismului sunt rezultatul derulării unui proces continu de înnoire cantitativă și calitativă în principal a ofertei turistice, iar câștigurile tot mai mari rezultate din acest domeniu, fac ca această formă de turism să capete conotații tot mai mari pe plan local. Stațiunea Poiana Brașov dispune de elemente naturale și antropice care o individualizează în decorul stațiunilor montane din România.
Diversificarea serviciilor turistice reprezintă o soluție optimă atunci când investițiile și previziunile profitabilității acestora sunt sprijinite de cereri ale turiștilor și conduc la satisfacerea într-un grad cât mai mare a variatelor de opțiuni pe care aceștia le au, reușind ca imaginea turistică pe plan intern și internațional a stațiunii Poiana Brașov să îmbrace elemente de noutate cu un mare grad de atractivitate.
Valorificarea patrimoniului turistic al stațiunii Poiana Brașov are un grad relativ redus, atât în ceea ce privește baza tehnico-materială, cât și oferta de produse turistice. Până să se afirme despre stațiunea Poiana Brașov că este o stațiune modernă din toate punctele de vedere mai este foarte mult de muncă și mai trebuie mulți bani pentru investiții. Chiar daca Poiana Brașov și-a dovedit forța competitivă pe piața internă, mai puțin pe cea externă, posibilitățile sale de dezvoltare nu sunt epuizate, necesitatea diversificării și creșterii calității ofertei fiind absolut necesare.
Oferta de produse trebuie concepută după modelul celor internaționale. Se impune și dezvoltarea bazei tehnico-materiale necesară pentru practicarea sporturilor în aer liber și pentru activități recreative ale copiilor. Este necesară implementarea unor proiecte cu privire la modernizarea transportului pe cablu prin introducerea unor noi linii de transport de capacități mici și cu o viteză de transport mare astfel încât să fluidizeze transportul de turiști pe culmile muntelui. Atingerea și păstrarea parametrilor de performanță ai domeniului schiabil presupune și întretinerea corespunzaătoare a zăpezii.
În concluzie una dintre caracteristicile predominante ale turismului montan în cele două stațiuni Predeal și Poiana Brașov trebuie să devină varietatea modalităților de petrecere a vacanței, deopotrivă pentru sezonul de iarnă și cel de vară.
Amenajarea și întreținerea pârtiilor de schi nu reprezintă preocuparea exclusivă a operatorilor turistici în cele două stațiuni, care trebuie să devină conștienți de diversitatea preferințelor turiștilor pe care îi găzduiesc. Pârtiile de schi fond, cele de snowboard, de săniuș, amenajarea și întreținerea patinoarelor și traseelor de drumeție sunt elemente care întregesc oferta turistică. Construirea unor dotări de profil, programele speciale pentru copii (pârtii, școli de schi pentru copii, grădinițe, oferte speciale pentru familii cu copii, gratuități sau reduceri substanțiale la transportul pe cablu), atenția acordată activităților “apres-ski“, ș.a., reprezintă tot atâtea motive de petrecere a vacanțelor în cele două stațiuni.
Diversificarea ofertei turistice existente precum și reamenajarea turistică permanent trebuie să constituie decizii importante privind conținutul viitorului produs turistic pentru Predeal și Poiana Brașov. Poziția geografică a zonei, renumele de care se bucură în rândul turiștilor români sau strâini, oferă condiții propice pentru dezvoltarea activității turistice prin oferirea de servicii de înaltă clasă pe tot parcursul anului atât în Predeal, cât și în Poiana Brașov.
BIBLIOGRAFIE
Arsene, R., -Stațiunea turistică Poiana Brașov-element de bază al turismului românesc, Editura „Horia Salca”, Brașov, 2009
Arsene, R.,- Geografia economică a județului Brașov -probleme de geografie umană și urbană , Editura Transilvania Expres, Brașov, 2008
Bran F, Marin D., Simon T., -Economia turismului și mediul înconjurător, Editura Economică, București, 2006
Bran, F., Simon, T., Nistoreanu, P.,- Ecoturism, Editura Economică, București, 2000
Erdeli, G., Istrate, I., -Potențialul turistic al României, Editura Universității din București, 2002
Erdeli, G., Gheorghilas. A., -Amenajări turistice, Editura Universitară, București, 2008
Erdeli, G., -Potențial turistic și amenajarea spațiului turistic, Editura Universitară, București, 2005
Glăvan V.,- Turismul în România, Editura Economică, București, 2002
Ioncică M., Stănciulescu G.,- Economia turismului și serviciilor- un domeniu prioritar într-o nouă economie, Editura Uranus, București, 2006
Manea, G.,- Zone și arii protejate și valorificarea lor în turism, Universitatea București, 2000
Nedea P.,- Cercetarea integrată a mediului și dezvoltarea durabilă, Editura Ars Docendi, București, 2003
Tigu, G.,- Turismul montan. Strategii de amenajare și dezvoltare a stațiunilor montane, Editura Uranus, București, 2001.
Editura Didactică și Pedagogică, București, 2004
Direcția Județeană de Statistică Prahova
Direcția Județeană de Statistică Brașov
Anuarul Statistic-2010-2014
Master Planul pentru Dezvoltarea Turismului Național 2007-2026,
Institutul Național de Statistică
Strategia de Dezvoltare a orașului Predeal, perioada 2009-2020.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Turismul Pentru Sporturile de Iarna In Predeal Si Poiana Brasov (ID: 124671)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.