Turismul Montan In Statiunea Predeal

CUPRINS

Introducere…………………………………………………………………………………………………………..4

Capitolul II Potențialul turistic al stațiunii Predeal………………………………………………5

1.1 Potențialul turistic natural al stațiunii…………………………………………………………..5

2.2 Potențialul turistic antropic.Istoricul stațiunii Predeal………………………………….7

Capitolul II Baza materilială Infrastructura turistică,tipuri și forme de turism………………………………………………………………………………………………………………..10

2.1 Rețeaua căilor rutiere………………………………………………………………………………..11

2.2 Rețeua căilor feroviare……………………………………………………………………………..11

2.3 Baza materială………………………………………………………………………………………….12

2.4 Populația………………………………………………………………………………………………….12

Capitolul III.Analiza rezultatelor economice ale Hotelului Belvedere……………………14

3.1 Analiza principalilor indicatori economico-financiari…………………………………14

3.2 Serviciile oferite de hotelul Belvedere din Predeal………………………………………22

3.3 Politica tarifară…………………………………………………………………………………………22

3.4 Segmente de clientelă…………………………………………………………………………………22

3.5 Analiza circulației turistice înregistrate în cadrul hotelului Belvedere…………23

3.5.1 Circulația turistică în cadrul hotelului Belvedere…………………………………23

3.5.2 Gradul de ocupare………………………………………………………………………………23

3.5.3 Durata medie a sejurului……………………………………………………………………..24

3.5.4 Indicele de frecventare a hotelului Belvedere……………………………………….25

3.5.5 Analiza evoluției turiștilor în perioada 2005-23007……………………………….25

3.5.6 Piața de acțiuni……………………………………………………………………………………28

Capitolul IV Promovarea turismului;Prognoza;Strategii de dezvoltare a turismului în Stațiunea Predeal;Propuneri de dezvoltare……………………………………………………..32

4.1 Analiza SWOT………………………………………………………………………………………..32

4.2 Propuneri de diversificare și de creștere a calității serviciilor …………………..39

Concluzii…………………………………………………………………………………………………………….46

Bibliografie…………………………………………………………………………………………………………47

INTRODUCERE

Pâna în anul 1864, așezarea Predealului a făcut parte din comuna Podul Neagului, întinsă pe 34 Km și cuprindea actualele localități Predeal și Azuga – numita multă vreme Intre Prahove – Busteni, Poiana Tapului, Izvorul, Sinaia, Posada si Podul Neagului sat situat la nord-vest de Comarnic.Sediul comunei era la Podul Neagului, apoi s-a mutat la Busteni.
In anul 1864 localitatile Posada si Podul Neagului se alipesc de Comarnic iar restul așezărilor au rămas sub același nume până în anul 1874 când se schimbă în Sinaia unde se mută și reședința comunală.

În anul 1884 Sinaia și Izvorul se despart de celalalte așezări și astfel ia ființa comuna Predeal cu o întindere de 22 Km.

Primăria a funcționat în localul școlii de lângă mănăstire, iar la 20 ianuarie 1889, când localul școlii a ars, primăria s-a mutat provizoriu la Azuga.

Între anii 1926-1928 are loc electrificarea localității, iar anul 1927 datorită dezvoltării aviației românești, se inființează Stațiunea Meteorologică Sinoptică, sub direcția institutului Meteorologic Central București.

În 1930, Predealul numără 2709 locuitori față de numai 700 in anul 1869.
În aceasta perioadă s-au facut amenăjari de strazi si poduri, canalizare, aducerea apei potabile pe conducte și astfel Predealul iși afirmă profitul de stațiune montană, frecventată de numeroși vizitatori care veneau aici.

În prezent Predealul este o frumoasă stațiune de ski de pe Valea Prahovei cunoscută atât pentru frumusețile sale peisagistice, cât și pentru binefacerile climei.

Predeal – cel mai înalt oraș din țară, este plasat pe culmea ce desparte Valea Prahovei de Valea Timișului, într-o depresiune bine adăpostită de masivele muntoase Bucegi, Baiu, Piatra Mare si Clabucet. Stațiunea se găsește la o distanță de 142 km de Bucuresti, pe DN1 la 25 km de Sinaia si la 25 km de Brașov.

Este orașul românesc situat la cea mai mare altitudine din țară intre 1.030 si 1.110 m.
Stațiunea dispune de peste 5200 locuri de cazare, în hoteluri, vile, cabane și camping.Sunt disponibile 8 pârtii de ski cu grade diferite de dificultate, telescaun de la Clăbucet Sosire la Clăbucet Plecare, teleschi si tele-baby la Clăbucet Sosire, Clăbucet Plecare, Orizont și Trei Brazi.

CAPITOLUL 1. POTENTIALUL TURISTIC AL STAȚIUNII PREDEAL

"Carpații unesc și sudează părțile componente ale unui TOT care formează România.Nu poate exista forma mai propice și mai ideală pentru dezvoltarea unei existențe Nationale decât aceea pe care au creat-o românii în decurs de milenii prin așezările lor dintre Tisa, Dunare, Marea Neagră și Nistru, plecând din bastionul alpin al Transilvaniei, nucleul vieții românești, INIMA ROMÂNISMULUI

POTENȚIALUL TURISTIC NATURAL

PREDEAL, oraș turistic cu potențial deosebit de dezvoltare la ora actuală (2006-2007) depășește cu mult in venituri stațiuni ca Jupiter, Saturn, Olimp, venituri nu numai bugetare dar si din resurse proprii de finanțare. Turiștii care aduc bani în Predeal revin si Predealul spre deosebire de multe alte stațiuni care sunt sunt in bussiness doar pe perioada sezonului, reușește sa aducă turiști pe tot parcursul anului prin formele noi de distracție pe care le pune la dispoziția turiștilor, fie că sunt străini sau români. Puterea de promovare a orașului a fost ințeleasă de la bun inceput si de autorități care au reușit investiții de multe milioane de euro incă din anul 1995 și până acum – vezi instalațiile de nocturnă moderne și de alimentare cu apă a pârtiilor (sau tunurile de zăpadă – din acest an prezente pe toate pârtiile din Predeal – Cocoșu si Sub Teleferic) performantă superioară multor stațiuni din țară și chiar din vecinătatea noastră (Borovets sau Pamporovo Bulgaria.

  1.2 LOCALIZARE

Oraș în centrul României (judetul Brașov), situat între izvoarele rîurilor Prahova și Timiș, în pasul Predeal, la poalele nord-estice ale Munților Bucegi (Carpații Meridionali), și cele nord-vestice ale Munților Baiu (Carpații Orientali), la o altitudine între 1040 si 1110 m, la 25 de km sud de municipiu Brașov, la 147 de km de capitala României, București; populația 7949 locuitori (la 1 iulie 1991).
Este orașul românesc situat la cea mai mare altitudine.

Predeal situare geografica: Latitudine nordică: 45º 30'
Longitudine estică: 25º 26'
Suprafața: 58,4 Km²
Religie: 92,5% ortodoxă, 4,5% romano-catolici
Localități componente:

Predeal

Pâraul Rece

Timișul de Jos

Timișul de Sus

Acces:

Cale ferată București-Brașov: km 140

Auto DN 1; E 60: km 143

RELIEFUL-SUPORTUL DEZVOTĂRII TURISTICE

1.2.1 Munții

Teritoriul administrativ se suprapune peste Munții Clăbucele Predealului în partea de NV și Munții Gârbovei în partea de SE. Munții Clăbucele Predealului sunt înconjurați de masive muntoase mai înalte( Piatra Mare, Gârbovei și Postăvaru ce depășesc 1800- 1900 m și Munții Bucegi cu o altitudine de 2505m in Vf Omu).Se găsește la 36km de Brașov, la 137km de Bucuresti, la 7km de Azuga, 4km de Bușteni si 11km de Sinaia

1.2.2 Condiții climatice

Climat montan tonic-stimulativ, cu veri răcoroase ( temperatura medie în iulie este de 15°C) și ierni friguroase (media lunii ianuarie este sub -5°C). Temperatura medie anuală este de 5°C si media precipitațiilor de 1000 mm anual. Stratul de zăpadă durează peste 100 de zile anual.

Pârtii de Schi Predeal

sursa:google.ro

Predealul este zona muntoasă unde se suprapun toate cele patru anotimpuri. Climatul montan din zona Valea Prahovei, cu verile rãcoroase și iernile friguroase, face ca stațiunea Predeal sã fie de un real interes turistic în toate anotimpurile. Orașul Predeal oferã priveliști încântãtoare, fiind recomandat atât pentru recreere cât și pentru refacere din convalescențã prin aerul sãu cu umiditate ridicatã și nepoluat.

1.2.3 Rețeua hidrografică

Dispunerea reliefului și regimul anual al precipitațiilor fac din masivul Bucegi un adevărat castel de ape. În general, rocile constituente rețin apele rezultate din ploi și din topirea zăpezilor, acestea înfiltrându-se lent pentru a fi apoi redate, treptat, sub forma de izvoare care apar pe văi, la capete de strat, la baza calcarelor, a conurilor de grohotis sau a morenelor frontale. Apele din platou sunt adunate de afluenții Prahovei. Spre aceasta artera hidrografica se îndreaptă toti afluenții de pe dreapta, dintre valea Cerbului și Izvorul Dorului. Aceștia, deși au debite mici, au văi cu pante mari în profil longitudinal, de unde și numeroase praguri și cascade. Valea Cerbului, are un debit de 0,47 m3/s , restul afluenților- Valea Alba, Jepii, Urlătoarea, Peleș și Zgărbura- având o contribuție mai mică la sporirea debitului râului principal, care la confluența cu Izvorul Dorului are 5,13 m3/s.

1.2.4 Flora

Etajarea reliefului, solul și diversitatea condițiilor climatice permit dezvoltarea unei vegetații bogate și de mare diversitate . În partea cea mai joasă, la limita cu Subcarpații, sunt frecvente pădurile de fag și carpen. Treptat, pe măsură ce altitudinea crește apar pădurile de brad și molid, care urcă pănă la 1200- 1500 m. În partea superioară a etajului forestier, cam pana la 1750 m, se întâlnesc păduri de molid. Dealtfel, în Bucegi molidul este cel mai răspândit conifer- molidișuri tipice întâlnindu-se pe versanții nordici și vestici ai masivului, în valea superioară a Ialomiței, la Piatra Arsă și pe versanții nordici ai Jepilor Mici.

Larg răspândite sunt și tufărișurile de jneapan si ienupăr.Crestele și vârfurile din etajul alpin superior au o vegetație adaptată la temperaturi scăzute (sub 00), cu vanturi puternice, care produc uscăciune. Covorul vegetal este discontinuu, plantele sunt foarte scunde și formeaza pe sol pernițe sau sunt cu frunzele lipite de sol, cum se observă pe Vărful Omu, pe crestele Colților Obârșiei, Morarului, culmea Scara și Vârful Bucsoiu.

În afară de acestea mai sunt și alte plante ocrotite de lege printre care remarcăm: tisa, papucul doamnei, iedera albă, firuța, sângele voinicului de pe pantele muntilor Blana si Laptici, ghintura galbenă de pe valea Horoabei, floarea de colț, specii de clopoței și garofițe rosii și pitice etc.

1.2.5 Fauna

Dintre animale sunt ocrotite de lege capra neagră, râsul, vulturul pleșuv sur, cocoșul de munte etc.

1.4 ATRACȚII TURISTICE

Punctele de atracție ale stațiunii sunt pârtiile de schi cu grade diferite de dificultate, traseele montane marcate pentru turism, traseele atv realizate în ultimii ani, telescaunul și teleschiurile, precum și marea di de 5°C si media precipitațiilor de 1000 mm anual. Stratul de zăpadă durează peste 100 de zile anual.

Pârtii de Schi Predeal

sursa:google.ro

Predealul este zona muntoasă unde se suprapun toate cele patru anotimpuri. Climatul montan din zona Valea Prahovei, cu verile rãcoroase și iernile friguroase, face ca stațiunea Predeal sã fie de un real interes turistic în toate anotimpurile. Orașul Predeal oferã priveliști încântãtoare, fiind recomandat atât pentru recreere cât și pentru refacere din convalescențã prin aerul sãu cu umiditate ridicatã și nepoluat.

1.2.3 Rețeua hidrografică

Dispunerea reliefului și regimul anual al precipitațiilor fac din masivul Bucegi un adevărat castel de ape. În general, rocile constituente rețin apele rezultate din ploi și din topirea zăpezilor, acestea înfiltrându-se lent pentru a fi apoi redate, treptat, sub forma de izvoare care apar pe văi, la capete de strat, la baza calcarelor, a conurilor de grohotis sau a morenelor frontale. Apele din platou sunt adunate de afluenții Prahovei. Spre aceasta artera hidrografica se îndreaptă toti afluenții de pe dreapta, dintre valea Cerbului și Izvorul Dorului. Aceștia, deși au debite mici, au văi cu pante mari în profil longitudinal, de unde și numeroase praguri și cascade. Valea Cerbului, are un debit de 0,47 m3/s , restul afluenților- Valea Alba, Jepii, Urlătoarea, Peleș și Zgărbura- având o contribuție mai mică la sporirea debitului râului principal, care la confluența cu Izvorul Dorului are 5,13 m3/s.

1.2.4 Flora

Etajarea reliefului, solul și diversitatea condițiilor climatice permit dezvoltarea unei vegetații bogate și de mare diversitate . În partea cea mai joasă, la limita cu Subcarpații, sunt frecvente pădurile de fag și carpen. Treptat, pe măsură ce altitudinea crește apar pădurile de brad și molid, care urcă pănă la 1200- 1500 m. În partea superioară a etajului forestier, cam pana la 1750 m, se întâlnesc păduri de molid. Dealtfel, în Bucegi molidul este cel mai răspândit conifer- molidișuri tipice întâlnindu-se pe versanții nordici și vestici ai masivului, în valea superioară a Ialomiței, la Piatra Arsă și pe versanții nordici ai Jepilor Mici.

Larg răspândite sunt și tufărișurile de jneapan si ienupăr.Crestele și vârfurile din etajul alpin superior au o vegetație adaptată la temperaturi scăzute (sub 00), cu vanturi puternice, care produc uscăciune. Covorul vegetal este discontinuu, plantele sunt foarte scunde și formeaza pe sol pernițe sau sunt cu frunzele lipite de sol, cum se observă pe Vărful Omu, pe crestele Colților Obârșiei, Morarului, culmea Scara și Vârful Bucsoiu.

În afară de acestea mai sunt și alte plante ocrotite de lege printre care remarcăm: tisa, papucul doamnei, iedera albă, firuța, sângele voinicului de pe pantele muntilor Blana si Laptici, ghintura galbenă de pe valea Horoabei, floarea de colț, specii de clopoței și garofițe rosii și pitice etc.

1.2.5 Fauna

Dintre animale sunt ocrotite de lege capra neagră, râsul, vulturul pleșuv sur, cocoșul de munte etc.

1.4 ATRACȚII TURISTICE

Punctele de atracție ale stațiunii sunt pârtiile de schi cu grade diferite de dificultate, traseele montane marcate pentru turism, traseele atv realizate în ultimii ani, telescaunul și teleschiurile, precum și marea diversitate de localuri specializate în arta culinarã româneascã și internaționalã. Cu excepția anotimpului de iarnã la Predeal munții din jurul orașului oferã posibilitatea realizãrii drumețiilor de neuitat și admirarea peisajelor, care au fost, sunt și vor fi atracțiile turiștilor din toatã lumea sosiți în aceastã frumoasa stațiune.

Concursurile culinare din Predeal, prezintã o atracție nemaipomenitã deoarece, la toate acestea, maiștri culinari specializați în țarã, dar și în strãinãtate, încântã privirile, gusturile și simțirile, cu preparate care îmbie orice gurmand.

    Evenimentele cu caracter de propagandă au inceput de mult, putem aminti anul trecut cu o desfășurare de forțe formidabilă din partea întregului oraș și a banilor investiți (peste 250.000 euro) a 47-a ediție a Campionatului Mondial Militar de Schi cu participanți în toate probele alpine între 20 și 27 februarie 2005. Succes total al organizatorilor și al intregului fenomen turistic de iarna. Altele de aceasta anvergura vor urma in anii urmatori.

1.5 POTENȚIALUL TURISTIC ANTROPIC AL PREDEALULUI

PREDEAL, oraș istoric cu o viața intensa plina de surprize si neprevazut. Datat inca din anul 1864 PREDEALUL isi revendica autonomia in data de 20 mai 1912. Populatie restransa, mai ales dupa anul 1989, in prezent populatia efectiva a Predealului numărând undeva intre 5.000 si 9.000 de locuitori activi. Locuitorii pasivi, sau cei care dețin proprietăți în Predeal numărându-se undeva între 15.000 si 30.000 de locuitori. Turismul s-a dezvoltat timp de 16 ani și este pe o panta ascendentă de la an la an. Numărul turiștilor care intră într-o serie (luni-duminica), sau capacitatea de cazare a Predealului prin vile si hoteluri este aproximativ de 10.000 de locuri, de la an la an înregistrându-se noi cerințe. Se spera că în 5 ani capacitatea de cazare a Predealului să se dezvolte pâna la o triplare a numărului actual de cazare. Odată cu aceasta sunt dezvoltate noi forme de distracție și mai ales de pârtii si capacități de transport pe cablu noi. Astfel trei noi pârtii sunt deja trasate si tăiate, în următorii 5 ani urmând a fi completate cu capacități de transport pe cablu noi. Predealul va deveni astfel cea mai tare stațiune de schi și sporturi de iarna din sud-estul Europei. Sporturi de iarnă, da, pentru că avem cele mai moderne piste de schi fond, in proiectul Primăriei Predeal fiind și o restaurare a trambulinei de sărituri cu schiurile.

Urmele istorice ale acestei așezări sunt pe cat de sporadice, pe atât de îndepărtate în timp. Că a existat aici o străveche așezare preistorică nu poate fi negat, deși s-au făcut mai puține lucrări arheologice decât în alte zone istorice. Puținele săpături au confirmat la sfârșitul veacului trecut existența, în zona Predealului, a unui depozit de bronz datând din neolitic (1200-800 i.H), compus din coliere masive, o sabie frumos meșteșugită și un topor cu tortiță și gură imbucătoare. Coincidența acestui depozit cu cel descoperit la Predeal (unde s-au aflat între altele 26 de topoare din bronz) permite să credem că această zonă a Văii Prahovei era populată în neolitic. Absența urmelor de arheologie romana presupune ca legiunile romane, speriate de Defileul de la posada, au ocolit zona, preferând Valea Teleajenului și pasul de la Tabla Butii, în trecerea lor spre Transilvania. – Șoseluirea drumului Ploiești-Predeal în anul 1846 a contribuit la popularea, mai ales cu grăniceri și vameși, în special a zonei de nord a schitului (fondat în anul 1774).

Intrând în circuitul de interes național, orasul Predeal creează la 1870, într-un local situat la răspântia drumului Joita, primul oficiu poștal, la numai 16 ani dupa ce s-au introdus mărcile poștale pentru francarea corespondenței. – Darea în folosință a căii ferate Ploiești-Predeal, în 1879, și construirea stației de călători aduce Predealului mult mai mare prestigiu. Noua împropietărire din 1881 duce la sporirea numărului de gospodării, populându-se mai ales zona de nord a orașului Predeal, la Malul Ursului, apoi către Valea Joiței, poalele Clăbucetului Taurului, Susaiului și Cioplei cu pante mai însorite. Data de 10 iunie 1879 marchează apariția primei mașini cu aburi care a circulat între Predeal și Predeal. – Pâna la 1864 orașul Predeal făcea parte din comuna Podul Neagului, care cuprindea toate așezările de pe valea superioară a Prahovei, cu reședința la Podul Neagului, lângă Comarnic, până în 1833 când s-a mutat la Bușteni. La acest an Posada și Podul Neagului se desprind de comuna și se alipesc la Comarnic. La 1880 Predeal, numită până la 1874 "Podul Neagului" și unită cu Posada, Comarnic, devine comuna. Predealul, Azuga, Bușteni și Poiana Țapului se desprind de aceasta și formează o singura comuna sub numele de Predeal, la 7 mai 1885, acoperind astfel o zonă de cca. 22 kilometri, până la apa Peleșului, din vârful Bucegiului, până la vârful Unghiei și a șirului de munți din părțile Doftanei. În anul 1908 localitățile Predeal si Azuga se desprind de Bușteni și Poiana Țapului pentru ca la 20 mai 1912 să se semneze actul de naștere al comunei autonome Predeal, primind independența administrativă.

Bătălia Predealului, prin dimensiunile, modul de desfășurare și urmările ei, rămâne în istoria militară a poporului român o lecție vie de ceea ce înseamnă spiritul de sacrificiu al soldatului, o școală de război pt. cadrele militare de comandă, un model de doctrină militară aplicată, o lecție pt. licee si facultăți, dar si un mare semn de întrebare pt. guvernanții tării din toate timpurile.

CAPITOLUL 2

BAZA TURISTICĂ DE CAZARE. INFRASTRUCTURA TURISTICĂ

2.1 Forme de turim

În funcție de potențialul turistic și baza de serrvire sunt organizate diferite tipuri de

turism.Predealul oferă turiștilor destule obictive turistice pentru a se practică aici și turism cultural dar predominant este turismul montan.

2.2 Baza turistică de cazare

Potențialul turistic reprezintă condiția esențială a dezvoltării turismului în stațiunea Predeal și poate fi definit ca ansamblul elementelor ce se constituie ca atracții turistice și care se pretează unei amenajări pentru vizitare și primirea călătorilor.Diversitatea cadrului natural oferă premisele unei dezvoltări viitoare a turismului asigurând totodată și substratul pentru o varietate de forme de turism.

Stațiunea dispune de suficiente locuri de cazare pe tot parcursul anului, acestea fiind repartizate în hoteluri, vile, pensiuni, cabane, campinguri, dar și cazare în case, la particulari autorizați.

Pârtiile de schi, cu lungimi cuprinse între 300 si 2500 de metri și grade de dificultate diferite, sunt acoperite cu zapadă din decembrie si până în martie (întretinută și de instalațiile de zapadă artificială) și sunt deservite de 2 telescaune si 4 teleski-uri.

2.3 Dotări pentru turiști

PREDEAL, capacități iarnă schi:
9 pârtii >50km patrați suprafața – >10km lungime cu potențial de dezvoltare de incă25km lungime, cu tunuri si instalație de transport pe cablu modernă

Cocoșul Medie 2250m tunuri (2007)
Clăbucet Medie 2100m luminata, tunuri
Subteleferic Dificilă 1200m tunuri (2007)
Clăbucet sosire* Ușoară 800m luminată, tunuri
Clăbucet varianta** Ușoara 790m tunuri
Clăbucet Școala* foarte Ușoară 200m luminată, tunuri
Subteleferic foarte Ușoară 670m tunuri (2007)
Pârâul Rece Medie 520m luminată, tunuri

Populație restrânsa, mai ales după anul 1989, în prezent populația efectivă a Predealului numărând undeva între 5.000 și 9.000 de locuitori activi. Locuitorii pasivi, sau cei care dețin proprietăți în Predeal numărându-se undeva între 15.000 si 30.000 de locuitori. Turismul s-a dezvoltat timp de 16 ani și este pe o pantă ascendentă de la an la an. Numărul turiștilor care intră intr-o serie (luni-duminica), sau capacitatea de cazare a Predealului prin vile și hoteluri este aproximativ de 10.000 de locuri, de la an la an înregistrandu-se noi cerințe. Se speră că în 5 ani capacitatea de cazare a Predealului să se dezvolte până la o triplare a numărului actual de cazare. Odată cu aceasta sunt dezvoltate noi forme de distractie și mai ales de pârtii și capacități de transport pe cablu noi. Astfel trei noi pârtii sunt deja trasate și tăiate, în următorii 5 ani urmând a fi completate cu capacități de transport pe cablu noi. Predealul va deveni astfel cea mai tare stațiune de schi și sporturi de iarna din sud-estul Europei. Sporturi de iarnă, pentru ca în Predeal sunt cele mai moderne piste de schi fond, în proiectul Primăriei Predeal fiind și o restaurare a trambulinei de sărituri cu schiurile.

Tab.1 Turiști cazați în structuri de primire turistică pe tipuri de structuri și tipuri de turiști

Sursa:www.brașov.insse.ro

Tab.2 Capacitatea și activitatea de cazare turistică, în perioada 1990-2007

Sursa:www.brașov.insse.ro

2.3 Rețeaua căilor rutiere

Din județul Brașov rețeaua căilor rutiere totalizează 1.449km. Dintre aceștia, 398 km sunt drumuri naționale.

Drumuri naționale

DN1 Oradea – Cluj-Napoca – Turda – Alba Iulia – Sebeș – Sibiu – Făgăraș – Brașov – București

DN73 Brașov – Bran – Câmpulung – Pitești

DN73A Predeal – Pârâul Rece – Râșnov – Șinca – Șercaia

Bucuresti – Brasov pe DN1 (E 60) dinspre Rasnov pe DN 73 A, jonctiune cu DN 1.

2.4 Rețeaua căilor feroviare

Rețeaua căilor feroviare are o lungime de 335km, municipiul Brașov fiind unul dintre cele mai importante noduri de cale ferată din România. Din acesta pornesc șase ramificații:

Tronsonul Brașov – Predeal – București

Tronsonul Brașov – Sfântu Gheorghe – Gheorgheni

Tronsonul Brașov – Rupea – Sighișoara – Teiuș

Tronsonul Brașov – Făgăraș – Sibiu – Vințu de jos

Tronsonul Brașov – Hărman – Întorsura Buzăului

Tronsonul Brașov – Zărnești

CAPITOLUL III

ANALIZA REZULTATELOR ECONOMICE ALE HOTELULUI BELVEDERE- PREDEAL-STUDIU DE CAZ

3.1. ANALIZA PRINCIPALILOR INDICATORI ECONOMICO – FINANCIARI

  Construit în anul 1974, hotel Belvedere din Predeal a fost dat în folosință sub denumirea de Hotel Cioplea și a creat o tradiție în turismul montan de pe Valea Prahovei. După ani și ani, păstrând aceleași standarde cunoscute, hotelul a renăscut în 2004 cu o nouă înfățișare, cu același renume și un nou nume: BELVEDERE.

Hotelul Belvedere oferă 134 spatii de cazare.Toate camerele sunt dotate pentru a satisface cele mai exigente cerinte cu: TV, TV cablu, minibar, telefon, room service.

Amplasare:

Hotelul Belvedere este amplasat în nordul stațiunii Predeal, stațiunea cu cea mai mare altitudine din Romania, la 1110m pe vârful Cioplea înconjurat de priveliștea unică a Munților Bucegi, Postăvarul și Piatra Mare.

. Din punct de vedere al amplasării sale, hotelul este bine situat deoarece este situat pe o artera principală a stațiunii, element ce asigură o bună accesibilitate. Astfel, turiști sosiți în stațiune pentru a se caza la hotelul Belvedere vor putea găsi cu ușurință spațiul de cazare repartizat sau rezervat. Dar, atât pentru aceștia, cât și pentru turiștii sosiți în stațiune pe cont propriu, care vor trebui să se orienteze la fața locului ce structură de cazare vor aborda, au fost amplasate încă de la intrarea în stațiune indicatoare, pancarde și săgeți de orientare.

Arhitectura:

Arhitectura complexului este specifică perioadei în care a fost construit și dat în folosință (1970-1974), fiind impunătoare ( o construcție ultramodernă pe opt nivele) și destul de primitoare în același timp, mai ales datorită culorilor calde dominante.

Intrarea este spațioasă, slab vizibilă dinspre aleea cu izvoare, iar ușa de la intrare care se deschide automat ce a fost introdusă anterior menține linia arhitectonică a hotelului.

Astfel turiștii își pot forma o prima părere pozitivă nu numai datorită cadrului ambiant plăcut, ci și datorită aspectului exterior al hotelului, clasic și în același timp modern, pentru care s-au efectuat numeroase lucrări de renovare. Cu aceste ocazii au fost îmbunătățite și mijloacele de semnalizare a firmei luminoase chiar deasupra intrării principale a hotelului, care are un aspect destul de impunător și vizibil de la mare distanță.

Structura are un caracter clasic și multifuncțional. Hotelul se încadrează perfect în zonă, fiind înconjurat de spații verzi și completând clădirile din jur (cele relativ mici) datorită modului în care a fost construit: balcoane care dau senzația de trepte, în descreștere spre treapta superioară a construcției. Astfel, turiștii se pot bucura de priveliști mirifice din propriile camere.

Acces la produs:

Accesul la produs se face prin:

agenția de voiaj: Agenția All Season România în principal, plus multe agenții de turism din țară.

Dar și cu o agenție internațională, și anume EUROLINES.

pe cont propriu;

alte modalități: Ministerul Muncii și Protecției Sociale (Casa Națională de Pensii și Asigurări).

Prin definiție, analiza economico-financiară este un proces complex de cunoaștere a stării economico-financiare a unui agen economic, a unei ramuri sau a economiei în ansamblul ei, în condiții concrete de loc și de timp, folosind metode adecvate și indicatori specifici în vedere individualizării și dimensionării factorilor și cauzelor cu acțiune pozitivă sau negativă, care au determinat o anumită condiție economico-financiară, precum și reglarea prin decizii tactice și strategice a echilibrului dintre lichidarea activelor și exigibilitatea elementelor de pasiv, a echilibrului funcțional dintre nevoile curente și resursele implicate și a corelației globale a costului resurselor cu randamentul întrebuințărilor.

Pentru a putea face o analiză corectă și explicită a principalilor indicatori economico – financiari ai activității hotelului Belvedere, vom prezenta pe scurt indicatorii cu care operează evidența financiar contabilă a hotelului Belvedere.

Pe întreaga perioadă luată ca referință se observă că în anul 2005 și 2007 are loc o creștere semnificativă față de anul 2006, când se remarcă o rată a rentabilității de 87,3%.

Fig. nr. 3.1. Evoluția ratei rentabilității

Tab. nr.3.1. Sistemul de indicatori economico-financiari ai Hotelului Belvedere

Cifra de afaceri reprezintă totalitatea veniturilor aferente serviciilor prestate, lucrărilor effectuate, veniturilor aferente bunurilor livrate, precum și a altor venituri, mai puțin veniturile financiare și excepționale.

Tab. nr.3.2. Sistemul de indicatori absoluți și relativi pentru cifra de afaceri a Hotelului Belvedere

Sursa:departamentul financiar Belvedere

Valorile absolute ale indicatorului analizat ne prezintă situația de creștere continuă a cifrei de afaceri în perioada 2005 – 2007.

Celelalte modificări absolute ale acestui tip de indice, sunt pozitive și în creștere în 2005 s+a înregistrat o creștere cu 14%.

Cea mai accentuată creștere a fost stabilită la nivelul anului 2007, când față de 2006 ritmul de creștere a înregistrat cea mai mare valoare de 29%.

Fig. nr. 3.2. Evoluția cifrei de afaceri

Veniturile reprezintă un indicator ce determină direct volumul cotei de management, a volumului cotei anuale destinate înlocuirii echipamentului și inventarului de servire uzat precum și condiționat de nivelul cheltuielilor și a profitului întregii activități.

Tab. nr.3.3. Sistemul de indicatori absoluți și relativi pentru veniturile totale a hotelului Belvedere

Sursa:departamentul financiar Belvedere

Valorile absolute ale indicatorului analizat ne prezintă situația de scădee continuă a veniturilor în perioada 2004 – 2007, cu excepția anului 2005 când s-a înregistrat cel mai mare venit. Această scădere este evidențiată și analizată prin calculul indicilor cu bază fixă, care stabilesc la nivelul anului 2006 o reducere a veniturilor cu 5589348 lei față de anul 2005, adică o scădere de 0,76 ori, deci cu 24%. Deasemenea în anul următor, față de 2006 se observă o reducere a veniturilor cu 1868696 lei, adică o scădere de 0,92 ori, deci cu un ritm de 8%.

Se observă deasemenea în anul 2005 și 2007 că s-au înregistrat creșteri a veniturilor cu 2063467 lei, respective 3720652 lei, adică o creștere cu 8% în anul 2005, față de 2004 și 20% în anul 2007 față de anul 2006.

Fig. nr. 3.3. Evoluția veniturilor totale

Tendința general manifestată, este reprezentată prin trendul care sintetizează variațiile sistematice și modificarea ritmică derulată pe perioada analizată.

Caracterizarea modului de evoluție a cheltuielilor, urmărite în perioada 2004 – 2007, presupune și o determinare a sistemului de indicatori ai seriei cronologice.

După modul de calcul și de exprimare, sistemul de indicatori îi include pe cei de tipul absoluți și relative.

Tab. nr.3.4. Sistemul de indicatori absoluți și relativi pentru cheltuielile totale a hotelului Belvedere

Sursa:departamentul financiar hotel Belvedere

O analiză comparativă a cheltuielilor din fiecare an față de cel al primului an 2004, ne sugerează creșteri continue a cheltuielilor din cadrul hotelului Belvedere. Maximul creșterii este semnalat în 2007 cînd, față de 2004 cheltuielile au crescut , ceea ce reprezintă o creștere cu 32% iar minimul acestei tendințe este de 109660 lei, înregistrate în plus în 2005 față de 2004, a carei modificare relativă este cu 0%.

Comparând cheltuielile existente în fiecare an față de cele din anul anterior se observă că, deși indicatorul are o tendință de creștere, totuși modificările absolute și relative sunt fluctuante de la un an la altul. Cea mai mare creștere, în valoare absolută, se înregistrează în anul 2007 când, față de 2006 cheltuielile existente au cunoscut un spor absolut cu 3071670 lei, ceea ce se reflect printr-o modificare relativă de 32%.

O creștere mai puțin semnificativă a cheltuielilor existente s-au remarcat în anul 2006 față de 2005, aceasta fiind doar cu 1197568 lei, adică de 1,08 ori, cu modificare relativă corespunzătoare de 9%.

Fig. nr. 3.4. Evoluția cheltuielilor totale

Profitul reprezintă avantajul realizat sub formă bănească dintr-o activitate economică și se determină ca diferență între veniturile și cheltuielile ocazionate de acea activitate.

Tab. nr.3.5. Sistemul de indicatori absoluți și relativi pentru profitul a hotelului Belvedere

Sursa:departamentul finaciar al hotelului Belvedere

Valorile absolute ale indicatorului analizat ne prezintă situația de creștere continuă a profitului, cu excepția unei sensibile scăderi înregistrate în 2006 față de 2005. Această scădere este evidențiată și analizată prin calculul indicilor cu bază în lanț, care stabilesc la nivelul anului 2006 o reducere cu 1726195 lei față de 2005, adică o scădere a profitului de 0,47 ori, deci cu 53%.

Celelalte modificări absolute ale acestui tip de indice, sunt positive și în creștere din 2004 până în 2007, excepție făcând anul 2006.

Astfel cea mai mare modificare cu bază fixă se înregistrează în 2007, când s-a înregistrat un profit cu 474604 lei, aceasta reprezentând o creștere de 1,14 ori deci cu 14%.

Fig. nr. 3.5. Evoluția profitului

– schimbări demografice nefavorabile;

– schimbări ale nevoilor, gusturilor sau preferințelor clienților;

– creștere mai lentă, stagnare sau chiar recesiune a pieței;

– intrarea unor noi competitori pe piață;

– cererea crescândă pentru produse de substituție;

3.2. Serviciile turistice oferite de hotelul Belvedere

Activitatea auxiliară a hotelului este reprezentată de prestări de servicii către populație, activitatea hotelieră, agrement, divertisment (cinema, discotecă, organizarea de excursii la principalele puncte de atracție turistică din apropriere); sevicii cu caracter sportiv (închiriere echipament sportiv, sală de gimnastică, etc.); servicii de alimentație publică (restaurant, bar, cofetărie, etc.); servicii cu caracter special (organizări congrese, conferințe, simpozioane, festivități, expoziții), servicii de informare a turiștilor, inclusiv publicitate, elaborarea de programe și ghiduri turistice; comercializarea de produse nealimentare.

3.3 Politica tarifară

Diferențierea tarifelor se face pe tipuri de cameră,regim de ocupare,categorii de clienți și perioade de timp.

In funcție de tipul camerei, tarifele se diferențiază astfel:

tariful pentru camera double:

tariful pentru apartament:

Ținând cont de gradul de ocupare, tarifele pot fi reduse în funcție de numărul nopților de cazare.

Categoriile de clienți sunt:

-pe cont propriu

-prin intermediari, din care: individuali și grupuri

În cazul agențiilor de turism, respectiv a intermediarilor tarifele de contact sunt mai mici decât tarifele afișate în recepția hotelului.de asemenea,tarifele se diferențiază pe perioada de timp:

-în timpul săptămânii

-în weekend

-în sezon

-în extra sezon

Hotelul acordă facilități în cazul grupurilor al căror număr depășesc 15 persoane, prin acordarea unei gratuități iar la grupurile al căror număr depașește 20 de persoane tarifele se renegociază.

Tarifele de cazare reprezintă tariful de inchiriere al unei camere.

Tariful de cazare mai include micul dejun ,TVA si taxa hotelieră de 3% ce se aplică numai pentu prima noapte de cazare.

3.4, Segmenete de clientelă

În funcție de motivul vizitei:

-40%din clientela hotelului o constituie clientelă de afaceri, segment ce regrupează toate sejururile în interes de serviciu, inclusiv participarea la reuniuni si târguri, mese festive, congrese, seminare, expoziții, etc.

-60% din clientela hotelului o reprezintă asa numiții vacanțieri,al căror motiv principal al vizitei îl reprezintă recreerea, voiajele de stimulare, tranzit,etc.

În functie de modalitatea prin care s-a făcut cazarea, respectiv:

-pe cont propriu

-prin intermediul agențiilor de turism

Ponderea principală,respectiv 75% o reprezintă clientela sosită prin intermediul agențiilor de turism.

În funcție de naționalitatea clientelei avem:

-75% turiști români

-25% turiști străini

3.5 Analiza circulației turistice înregistrate în cadrul Hotelului Belvedere

3.5.1. Circulația turiștilor în cadrul Hotelului Belvedere

Gradul de ocupare a capacității hotelului, deși a evoluat negativ pe parcursul anilor analizați a rămas totuși la cote ridicate.

3.5.2 Gradul de ocupare

Tab. nr. 3.1. Gradul de ocupare

Sursă: Hotel Belvedere– Departament Financiar Contabil

3.5.3. Durata medie a sejurului

3.5.4. Indicele de frecventare în cadrul Hotelului Belvedere

3.5.5. Analiza evoluției turiștilor în perioada 2005-2007

Evoluția turiștilor români și străini cazați va fi studiată și reflectată prin stabilirea dinamicii în perioada 2005-2007, pe baza datelor din tabelul nr. 3.2., care formează o serie cronologică de momente egal distanțate.

Tab. nr.3.2. Analiza turiștilor cazați în perioada 2005-2007

Sursă: HOTEL Belvedere

Rezultatele centralizării datelor statistice privind numărul turiștilor cazați în Hotelul Belvedere, prezentate în valoare absolută prin tabel, permit trasarea unei cronograme a cărei aliură apare în graficul nr. 3.1.

Fig. nr.3.1. Evoluția turiștilor cazați în perioada 2005-2007

Dinamica numărului turiștilor români și străini cazați este stabilită în valori absolute și relative în funcție de tipul de indicatori calculați. Comparînd valoarea nivelului fiecărui an cu cea a nivelului primului an sau cu cea nivelului anterior, sunt determinați indicatorii cu bază fixă și cei cu bază în lanț.

Tab. nr.3.3. Sistemul de indicatori absoluți și relativi ai numărului turiștilor români și străini în perioada 2004-2007

Sursă: HOTEL BELVEDERE

Modificările absolute cu bază fixă, în totalitatea lor au valori pozitive, deci termenul considerat bază de comparație este cel mai mic, seria având tendința clară de creștere. Spre deosebire de primul tip de modificări, cele cu bază în lanț, sunt oscilante atât ca sens, cât și ca valoare absolută, ceea ce indică creșteri și descreșteri ale numărului turiștilor români și străini cazați în perioada analizată, de la un an la altul.

Ritmul de dinamică oferă informații în concordanță cu indicele, specificând cu câte procente crește sau scade nivelul inicatorului analizat într-un an față de anul luat ca bază de referință.

Cea mai mică creștere aparține anului 2006 când, față de 2004 numărul turiștilor cazați s-a majorat cu 382 unități, ceea ce înseamnă că, în valoare relativă, unei creșteri de 1,13 ori îi corespunde o modificare relativă de 13%. Creșterea cea mai pronunțată este sesizată în 2007, cînd s-au înregistrat un număr de 4081 turiști romăni și străini mai mult decât în 2004, ceea ce reprezintă o majorare de 1,33 ori cu un ritm de 33%.

Este sesizată, de asemenea, în 2006 o scădere cu 1288 turiști, adică efectiv cu 10% față de 2005, în timp ce, creșterea cea mai profundă din cadrul analizei indicilor cu bază în lanț, aparține anului 2007 când s-a observat că apar cu 3699 turiști mai mult decât în 2005 adică, s-a atins un ritm de 29%.

Analiza prealabilă a acestei serii de momente egal distanțate impune și o reprezentare grafică, realizată cu ajutorul cronogramei ce urmează.

Fig. nr. 2.6. Evoluția numărului înnoptărilor turiștilor în perioada 2005-2007

Cronograma ne sugerează pe ansamblu tendința de ceștere a numărului înnoptărilor turiștilor români și străini cazați în Hotelul Belvedere în perioada 2005-2007.

Tab. nr.2.5. Sistemul de indicatori absoluți și relativi ai numărului înnoptărilor turiștilor români și străini în perioada 2004-2007

Sursă: HOTEL Belvedere

O analiză comparativă a numărului înnoptărilor turiștilor români și străini din fiecare an față de cel al primului an 2004, ne sugerează creșteri continue ale capacității de cazare. Maximul creșterii este semnalat în 2007 când, față de 2004 numărul înnoptărilor turiștilor a crescut cu 5381 înnoptări, ceea ce reprezintă o creștere de 20%, iar minimul acestei tendințe, este 910 înnoptări înregistrat în 2006, a carei modificări relative este cu 3%.

Cea mai mare creștere, în valoare absolută se înregistrează în 2007 când, față de 2006 numărul înnoptărilor a cunoscut un spor absolute de 4471 înnoptări, ceea ce se reflectă printr-o modificare relativă de 16%.

O creștere mai puțin semnificativă s-a remarcat în anul 2005 față de 2004, aceasta fiind doar cu 2609 înnoptări, adică de 1,09 ori, cu modificarea relativă corespunzătoare de 9%.S-a remarcat în 2006 o scădere cu 1699 înnoptări, adică efectiv cu 6%.

3.5.6Piața de acțiuni

Clientela

Forme de turism practicate

turism montan 75,00%

turism de reuniune 10,00%

tranzit 10,00%

turism cultural 5,00%

Se poate afirma că turismul a evoluat sub influența unui complex de factori care au determinat o varietate de forme de turism. În multe cazuri chiar ofertanții de produse turistice au generat nevoi, creând noi forme de turism, acest aspect fiind de altfel o consecință a dezvoltării industriei turismului.

În clientela hotelului ponderea cea mai mare este ocupată de turismul montan, reprezentând 75%, în timp ce turismul de reuniune și tranzit ocupă fiecare aceeași pondere de 10%, iar pe ultimul loc se află turismul cultural, reprezentând 5% din clientela hotelului.

Creșterea circulației turistice a intrat în atenția specialiștilor care au gasit o serie de metode de înregistrare utilizate pentru obținerea unor informații cantitative și calitative. Printre elementele de ordin calitativ intră și vârsta turiștilor.

Până la 20 ani 15,00%

între 20-30 ani 37,00%

între 30-40 ani 23,00%

între 40-50 ani 10,00%

între 50-60 ani 12,00%

Peste 60 ani 3,00%

Grafic nr.3.8. Clientela după vârstă

Referindu-ne la vârsta persoanelor cazate în hotel se observă că ponderea cea mai mare, de 37%, este ocupată de turiști de varsta a II a.

O clasificare a turiștilor din cadrul Hotelului Residence în funcție de sex, se prezintă astfel:

femei 25,00%

bărbați 75,00%

Grafic nr.3.9. Clientela după sex

Din graficul anterior reiese că turiști de sex masculin ocupă 75% din total, restul de 25% fiind ocupat de femei.

După modul de organizare al turiștilor și după obiceiurile de călătorie, în cadrul Hotelului Residence se disting două forme: individuali și în grup.

Individuali 80%

însoțiți 12,50%

neînsoțiți 87,50%

Tinând cont de obiceiurile de călătorie reiese că turismul individual reprezintă 80%, iar în cadrul acestuia turiști neînsoțiți reprezintă o pondere de 87,5%, restul de 12,5% aparținând turiștilor însoțiți.

Fig. nr. 2.10.Clientela pentru turismul individual

În grup 20%

însoțiți 75,00%

neînsoțiți 25,00%

CAPITOLUL IV

PROMOVAREA TURISMULUI ȚN STAȚIUNEA PREDEAL.

STRATEGII DE DEZVOLTARE ALE STAȚIUNII PREDEAL.

PROPUNERI

4.1 Analiza Swot

În cadrul sistemelor sociale și economice înțelegerea fenomenelor, previziunea și reacția la mediul extern, concomitent cu receptivitatea față de acțiunile și de capacitatea de a proiecta strategiile și procesele organizaționale, se poate realiza printr-o investigație bazată pe analiza SWOT.

SWOT este un acronim provenit de la Strengths, Weaknesses, Opportunities and Threats, adică puncte tari (atuuri), puncte slabe (carențe, slăbiciuni, deficiențe), oportunități și riscuri.

Ca urmare a efectuării unei analize SWOT a activității turismului din stațiunea Predeal am identificat următoarele:

Probleme critice care influențează asupra activității turistice:

Destinația turistică Predeal est inclusă în 80-90% din circuitele turistice din România, însă, în general, este considerată o zonă de tranzit deoarece durata medie de ședere a turiștilor aici este de 1,5 nopți;

Raportul dintre prețul produselor turistice și calitatea serviciilor prestate;

Lipsa unei politici eficiente de promovare a Predealului

Lipsa centrelor de informare și promovare a zonei Predeal;

Preocupări reduse în dezvoltarea micilor meșteșuguri artizanale și a rețelei de distribuție de produse artizanale specifice;

Situația infrastructurii rutiere și de comunicație.

4.2 PROPUNERI DE DIVERSIFICARE ȘI DE CREȘTERE A CALITĂȚII

SERVICIILOR

După evidențierea punctelor forte și a punctelor slabe , rezultate în urma analizei prin diagnosticarea efectuată în capitolul 4 al lucrării, se impune recomandarea unor măsuri care să conducă la valorificarea punctelor forte și la eliminarea sau atenuarea deficiențelor, astfel încât, în următorii ani ,in zona, să se poată desfășura o activitate eficientă, rentabilă, care să ducă la o evoluție ascendentă din punct de vedere economic a celor care desfasoara activitate de turism.

Recomandările pe care le formulez în acest capitol reprezintă propuneri de atenuare până la eliminare a deficiențelor principale constatate și de valorificare superioară a aspectelor pozitive , precum și de creștere a capacității de răspuns a firmelor la cerințele mediului ambiant extern. în fapt, recomandările rezultate în urma analizei-diagnostic reprezintă opțiuni strategice și tactice care ajută firmele să supraviețuiască și să prospere într-un mediu ambiant extern deosebit de dinamic.

Aceste recomandări sunt grupate într-un set de măsuri care cer să fie adoptate într-un mod strategic, combinat și sunt prezentate sintetic sub forma unui tabel care cuprinde recomandarea, modalitatea de aplicare a acesteia, efectele directe și indirecte (în lanț) ale respectivei recomandări și observații cu privire la recomandarea făcută (tab.8).

Tab.8

Evident că aplicarea unui plan de măsuri necesită timp, atât din partea celor care se ocupa de turism cât și din partea autoritatilor. Dar aplicarea acestuia necesită pe lângă timp de realizare, o mare disponibilitate a furnizorilor de servicii turistice de a le pune în aplicare, numeroase negocieri, stres și bani, aceștia fiind insuficienți și absolut necesari. De aceea am propus apelarea la credite preferențiale de la bănci sau de la organisme internaționale care sprijină dezvoltarea turismului mai ales a agroturismului.

Prin aplicarea combinată, sinergetică a unui asemenea sistem de măsuri cred că s-ar rezolva atenuarea până la eliminare a celor mai multe deficiențe constatate și întărirea, maximizarea punctelor forte, măsuri care conduc la diversificarea serviciilor, procese esențiale în desfășurarea unei activități eficiente care să conducă firma spre realizarea obiectivelor propuse și a misiunii sale.

CONCLUZII

Turismul montan românesc ar putea înregistra, în 2008, o creștere cu 15-20%, atât a numărului de turiști, cât și a volumului de afaceri, dacă se vor introduce tichetele de vacanță și vor exista măsuri de protecție socială, potrivit reprezentanților patronatelor de profil.

"Aceasta evoluție depinde și de implementarea sau nu a conceptului de tichete de vacanță, precum și de alte măsuri de protectie sindicala", susțin specialiștii Asociației Naționale a Agențiilor de Turism (ANAT).

Potrivit evaluărilor preliminare efectuate de Federația Patronatelor din Turismul Românesc, în 2007 în stațiunile balneare românești, s-a înregistrat un număr total de 682.500 turiști, față de 650.026 în 2006. Numărul turiștilor străini a fost de 35.300, față de 36.372 în 2005, iar cel al turiștilor români, de 650.500, față de 613.654 în anul precedent.
Indicele mediu de utilizare a capacităților de cazare a fost de 49,4%, în 2007, față de 49,5%, în 2006, iar durata medie de ședere a fost de 7,7 zile, față de 8,2 zile, în 2006. Turiștii români au petrecut, în medie, 7,9 zile în stațiunile balneare românești, în 2007, față de 8,4 zile, în 2006, iar turiștii străini, 3,9 zile, față de 4,1 zile, în 2006.

Numărul total de înnoptări, în stațiunile montane românești, în 2007, a fost de 5.277.500, față de 5.303.980 în 2006. Turiștii români au înregistrat un număr de 5.140.200 înnoptări în 2005, față de 5.155.731 în 2004, iar cei străini, 137.900 înnoptări, față de 148.249, cât au înregistrat în 2006.

BIBLIOGRAFIE

1.Botezatu C.,Mihălcescu C.,- Sisteme informatice cu baze de date în tursim,Ed.Universitară,București,2005

2.Dodu P.,-Tehnici operaționale în agentiile de turism,Ed.Prouniversitaria,București,2007

3.Firoiu D.,- Industria turismului și a călătoriilor,Ed.Prouniversitaria,București,2006;

4.Firoiu D., – Studii de caz în industria turismului și a călătoriilor,Ed. Pro Universitară ,București,2006;

5.Firoiu D.,- Resursele umane în Turism,Ediția a IV-a ,Ed.Prouniversitaria,București,2006

6.Firoiu D.,Gheorghe C.,- Turismul în perspectiva globalizării,Ediția a II-a,Ed.Prouniversitaria,București,2007;

7.Neagu V. ,- Management,Ed.Prouniversitaria,București,2006;

8.Neagu v.,Busuioc M., – Managementul calității

serviciilor,Ed.Prouniversitaria,București,2007;

9.Smedescu I.(coordonator) – Marketing,Ed. Prounivesritaria,București,2007;

10.Stănescu D. –Tehnologia în serviciile de alimentație,Ed. Oscar Print,București,1999;

11.Stănescu D.- Alimentație- Catering,Ed.Oscar Print.Bucuresti,1999;

12.Zaharia M.,Dodu P. –Tehnologie Hotelieră – Note de curs;

13.Zaharia M.(coordonator)- Economia serviciilor ,Ed.a II-a,Ed.Universitară,București,2006;

14.Zaharia M.coordonator) – Economia Serviciilor – probleme și studii de caz,Ed.Universitară,București,2006.

15.www.infoturism.ro

16.www.jurnalul.ro

17.www.incdt.ro

18.www.cotidianul.ro

19.www.brașov.com

20. www.turisminfo.ro

21.www.responsibletravel.com

22.www.damask.ro

23.www.anat.ro

24.www.turism montan.ro

25.www.travelworld.ro

ANEXE

Sursa:www.itinerar.ro

Sursa:www.itinerar.ro

www.foton.ro

Sursa:www.itinerar.ro

Sursa:hotel Belvedere Predeal

Sursa:hotel Belvedere Predeal

Sursa:hotel Belvedere Predeal

Sursa:hotel Belvedere Predeal