Turismul medical în România aspect e privind dimensiuni le, [619443]

1
Turismul medical în România – aspect e privind dimensiuni le,
turismul balnear, hotelul medical și clusterul de turism medical

Relația dintre ospitalitate și călători a în scopuri de vindecare a existat de mii de ani. Încă din Grecia antică
și Imperiul Roman au început să funcționeze taverne care ofereau hrană și adăpost pentru călători. Este
recunoscut faptul că romanii au construit aproximativ 10.000 de hanuri, la o distanță de douăzeci și cinc i
de kilometri unul de celălalt, care aveau ca scop principal facilitarea călătoriilor funcționarilor regimului și
ale mesagerilor. Alte imperii mari, cum ar fi Persia, Imperiul Chinez și Japonia, au dezvoltat de asemenea,
unități similare pentru notabilit ăți și oameni bogați. (Jafari, 2000, p. 284). Totodată, sumerienii ( acum 4000
de ani) au construit un loc de vindecare în jurul unui izvor termal, vizitat de numeroși călători pentru
proprietățile sale de vindecare , iar India este binecunoscută astăzi ca o dest inație de turism medical care
incă practică tehnici de vindecare Yoga si Ayurveda (vechi de peste 5000 de ani), în timp ce Japonia
continuă să promoveze călătoria în scopuri medicale de peste 1000 de ani (izvoarele minerale "Onsen").
Alte informații despre turismul medical și ospitalitate apar în Grecia, unde pelerinii au călătorit la Epiduria,
"Sanctuarul zeului vindecător – Asklepios". Pentru continuarea cercetării privind turismul medical, am ales
să realizez o analiză a situației din România, cu o accen tuare a turismului balnear ca parte a turismului
medical, o descriere a conceptului de hotel medical, analiza unor indicatori statistici ai pieței de turism
medica l din România , dar și cu includerea modelului de colaborare sub forma clusterelor ca posibil ă
strategie pentru organizațiile de management al destinațiilor.

Metodologia cercetării are la bază studiul literaturii științifice publicate în domeniul turismului medical,
precum și analiza comparativă a datelor statistice publice privind sectorul turi smului de tratament medical.
Cercetarea în domeniul turismului medical a luat amploare relativ recent (anii 2000) și se regăsește în
articole și cărți ce tratează în mare măsură noțiunea de turism medical, definiții, factori de influență,
clasificări, fă ră a se fi ajuns încă la un consens privind acest concept. Având în vedere că la nivel național
și internațional încă nu este acceptată o definiție a turismului medical și nu sunt culese date statistice
oficiale, am utilizat în analiza noastră date statis tice publicate de Insititutul de Statistică al României (INS)
pe pagina de internet a acesteia, http://www.insse.ro.
Datele principale utilizate în cercetare au fost colectate de INS pentru realizarea publicației statistice
„Cererea turistică a rezidenți lor din România în anul 2017” prin metoda „interviuri față -în-față”. Pentru
această cercetare a fost utilizat un eșantion cu un volum de 8728 de locuințe, care a fost calculat pentru o
probabilitate de garantare a rezultatelor de 95% și o eroare de repreze ntativitate de ± 5%. Prin acest volum
al eșantionului a fot asigurată reprezentativitatea la nivel național pentru variabilele esențiale ale sondajului
(persoanele cu vârste de 15 ani și peste, pe sexe și medii de rezidență – urbane, rurale). Informațiil e obținute
cuantifică călătoriile rezidenților din România în funcție de motivul principal al călătoriei, durata călătoriei,
destinația, tipul structurii de cazare, perioada și lungimea sejurului. Informațiile utilizate în această lucrare
se referă doar la călătoriile turistice cu înnoptare în diferite structuri de cazare ce au ca motivație tratamentul
medical în România. Datele se limitează la călătoriile turiștilor români pentru tratament medical în
România, deoarece nu există informații referitoare la turiștii străini care aleg România pentru turismul
medical. Datele statistice privind pacienții internaționali sunt dificil de obținut având în vedere că nu există
încă un sistem unitar de cercetare pentru culegerea acestora. În ceea ce privește datele ref eritoare la turiștii
străini care sosesc în România, am utilizat informațiile publicate de Asociația Română pentru Turism
Medical, care au fost colectate de la membrii acesteia. Privitor la numărul turiștilor străini sosiți în
România, am utilizat datele colectate și publicate de INS, referitoare la sosirile în structurile de primire
turistică cu funcțiuni de cazare, pe zone turistice și tipuri de structuri, în anul 2017. Aceste date sunt preluate
din anchetele statistice ale INS, completate de persoanele juridice care dețin sau administrează unități de
cazare turistică (INS -Activitatea de turism în anul 2017).
În ceea ce privește hotelul medical am folosit metode calitative de cercetare prin analizarea datelor
secundare furnizate de rezultatele cercetăril or publicate, cărți, articole, cercetarea pe internet a paginilor

2
web de turism medical cu conținuturi legate de informații despre furnizorii de cazare. Am studiat și
comparat criteriile europene de clasificare a hotelurilor și am intervievat profesioniști din domeniul
turismului. De asemenea, am obținut informații vizitând hoteluri balneare românești asociate turismului
medical și participând la forumuri și seminarii organizate de asociații și grupuri de turism medical pe
parcursul anului.
Pentru identific area percepției privind industria turismului medical în rândul reprezentanților stațiunilor
balneare românești, am realizat interviuri semistructurate întreprinse cu manageri în industria turismului
balnear în septembrie 2017. Aceștia reprezintă companii c are s -au concentrat pe tratamentul balnear
tradițional (înainte de 1989) și care au schimbat parțial orientarea către industria turismului de wellness,
susținută de investiții în hoteluri noi sau renovate.

Turismul balnear – parte componentă a turismului medical
Turismul de s ănătate se bucur ă de o traditie indelungat ă in Europ a – principala piață pentru această formă
de turism, continent ce este considerat a fi atât regiune sursă de turiști medicali, cât și destinatie pentru
turiștii aflati in c ăutare de „hrană pentru suflet si întărire a organismului” . (Carrera & Bridges, 2006, pp 451
– 452).
Țară europeană, România concentrează o treime din izvoarele naturale ale Europei, potențialul turistic
balneclimateric excepțional fiind demo nstrat de existența a pe ste 160 de localități cu factori naturali de cură
(ape minerale și termale, lacuri terapeutice, saline, nămoluri terapeutice, mofete) . Dintre acestea , doar o
parte au fost declarate stațiuni turistice, stațiuni balneare sau balneoclimatice, conform legislației în vigoare.
Este vorba de 36 de stațiuni turistice, dintre care 26 de interes național (23 stațiuni balneoclimatice și 3
stațiuni balneare) și 1 0 stațiuni balneoclimatice de interes local . Rom ânia este promovată in pagina de
internet a Medical Tourism Association (MedicalTourism.com) ca furnizoare de terapii bazate pe resurse
naturale (ape minerale și termale, terapii în saline, terapii pe bază de nămol), fiind considerată totodată o
destinație excelentă și accesibilă pentru servicii medicale de chirurgie plastică, stomatologice, tratamente
medicale wellness și spa..
În literatura științifică , Carrera & Bridges (2006) consideră că sistemele de sănăt ate sunt guvernate pe baza
principiului teritorialității și definesc turismul de sănătate drept călătoria organizată în afara zonei de
reședință pentru menținerea, îmbunătățirea sau redobândirea stării de bine a individului, atât pentru minte
cât și pentr u corp. Aceiași autori definesc turismul medical ca fiind călătoria organizată în afara jurisdicției
sistemului de sănătate al individului pentru îmbunătățirea sau restabilirea sănătății personale , prin
intervenție medicală . În ambele definiții, călătorul își părăsește reședința aflată sub jurisdicția unui anumit
sistem de sănătate și călătorește în vederea obținerii serviciilor medicale în altă regiune , cu un alt mod de
organizare a sistemului de sănătate , fără ca acesta să fie în mod obligatoriu de limita t de granițe naționale .
Potrivid autorilor Carrera & Bridges (2006), turismul medical poate fi definit ca o subunitate a turismului
de sănătate, iar dacă avem în vedere definițiile prezentate de Deloitte (2008), acesta se referă la călătoria în
altă țară î n scopul de a obține servicii medicale specializate, stare de bine și recuperare a sănătății, de calitate
și atractive din punct de vedere al costurilor, în condițiile funcționării unui sistem de sprijin . Horowitz et al
(2007) consideră turistul medical ca fiind pacien tul în căutarea unor servicii medicale la prețuri accesibile,
cu timp redus de așteptare sau disponibile . Termenul de turism medical este deseori utilizat ca un termen
umbrelă pentru procedurile medicale invazive (diagnostice, stomatologice, c hiurgie bariatrică,
cardiovasculară, ortopedică, tratament t oncologic , etc), într -o accepțiune mai largă, față de turismul de tip
wellness (Connell, 2015), care implică servicii medicale noninvazive, legate de menținerea stării de sănătate
sau de prevenire a apariției unor boli ale căror riscuri sunt cunoscute. Turismul medical poate fi interpretat
și din punctul de vedere al influenței acestuia asupra echilibrului sistemelor de sănătate, având în vedere că
pacienții părăsesc anumite sisteme de sănătate în f avoarea altora (Barros, 2015) .

Dimensiunile turismului medical. Particularitățile României

3

În clasificarea călătorilor în funcție de motivația călătoriei descrisă în United Nations International
Recommendations for Tourism Statistics 2008, „health and medical care” este una dintre principalele
categorii considerate ca fiind dificil de măsurat deoarece necesită mai multe informații decât cele legate de
declararea scopului principal a l călătoriei. Estimarea numărului turiștilor medicali este o provocare din fie
pentru că majoritatea guvernelor nu colectează informații sau nu doresc să publice statisticile, fie pentru că
turiștii nu doresc să dezvăluie motivul real al vizitei (Calnan and Calovski, 2015).
Sănătatea este o problem ă strict personal ă care nu poate fi subiectul unor declarații oficiale de călătorie.
Culegerea datelor pentru turismul medical este dificilă și din cauza inexistenței unei definiții complete și
general acceptată ș i recunoscută de organizațiile internaționale de turism . Așa cum menționează Carrera
and Bridges (2006, pp 450), lipsa datelor privind numărul persoanelor care practică turismul medical și de
sănătate este generată și de absența unei clasificări detaliat e care să asocieze corec t indicatorii statistici cu
categoriile specific e turismului medical. Chiar dacă nu există încă statistici oficiale în ceea ce privește
dimensiunea pieței turismului medical, informațiile existente sugerează o medie a pieței de 60 d e miliarde
USD fiind preconizată o creștere de 20 -25% (Tabelul nr.1) Există, de asemenea, diferențe cu privire la ceea
ce ar trebui să cuprindă categoria turiștilor medicali: includerea sau neincluderea turiștilor de spa sau
wellness, a turiștilor locali, a celor din imediata apropiere a granițelor sau doar a călătoriilor medicale de
lungă distanță, a diaspora, a turiștilor cu situații medicale urgente, a angajaț lor ambasade lor, ra ezidenți lor
cu altă cetățenie, etc. Așa cum Lunt et al. (2011) afirmă, este necesară armonizarea, dar și clarificarea
asupra surselor și a tipurilor de chestionare utilizate pentru furnizarea statisticilor specifice turiștilor
medicali.

Table no. 1 Dimensiunea turismului medical
Sursa Dimensiune a
pieței Pacienți Rata de
creștere chelatuiala /
călătorie
Patients Beyond
Borders 45,5-72 miliarde
USD 14-16
milioane 25% 3,800 -6,000
USD
Medigo 120 miliarde USD 7 milioane 20% –
Medical Tourism
Association 100 miliarde USD 11 milioane 20% –
Delloite 60 miliarde USD – – –
Sursa: adaptare după Medigo Blog, 2018; Patients Beyond Borders, 2017; Medical Tourism Association,
2018; Deloitte, 2008.
În România, aproximativ 25.000 de pacienți internaționali beneficiază anual de servicii medicale, cel mai
mult în stomatologie și chirurgie plastică (Flymedi.com, 2016). Potrivit Asociației de Turism Medical,
8.200 de străini au fost tratați în clinicile private și spitalele din România în 2014.
Potrivit Institutului Național de Statistică ("Activitatea de turism î n 2017"), numărul turiștilor a crescut cu
10,4% în 2017 față de 2016 (10,2% pentru turiștii români și 11,2% pentru turiștii străini), iar numărul de
nopți a crescut cu 6,5% (5,8% pentru turiștii români și 9,5% pentru turiștii străini).
Datele privind turis mul medical intern sunt mai precise, deoarece sunt colectate de Institutul Național de
Statistică. Călătoriile medicale din România au crescut în 2017 față de anul 2016. Dintr -un total de 505.216
călătorii medicale în 2016, 500.704 au fost înregistrate la nivel intern și 4.512 în străinătate. A existat o
creștere medie de 25% în 2017 (24% pentru călătoriile interne și 87% pentru călătoriile externe ).
Tabelul nr. 2 privind călătoriile medicale interne, arată că numărul călătoriilor diferă în funcție de durat a
șederii și de destinație. Cele mai populare destinații interne pentru turismul medical sunt orașele și zonele
montane, urmate de zona rurală, litoralul și altele. Durata cea mai frecventă de ședere în turismul medical
este de 4 -7 nopți, urmată de 8 -14 no pți, iar în cele din urmă extreme le, 1-3 nopți și 15 -28 nopți.

4
Tabel nr. 2 Călătoriile medicale interne, după durată și destinație (2017)
Medical travels Total
călătorii Călătorii
interne Călătorii
externe Călătorii interne după destinație
orașe litoral Zona
rurală Zona
monatnă altele
634,222 625,758 8,464 311,494 42,210 59,868 201,385 10,801
Length of stay
1-3 înnoptări 143,432 141,335 2097 112,794 – 12,628 14,763 1,150
4-7 înnoptări 225,852 221,814 4038 125,450 13,279 15,039 67,483 563
8-14 înnoptări 201,622 201,622 – 59,988 18,231 26,748 88,791 7,864
15-8 înnoptări 60,766 58,437 2329 11,976 9,436 5,453 30,348 1,224
>29 înnoptări 2,550 2,550 – 1,286 1,264 – – –
Source: adaptare după Cererea turistică a rezidenților din Romania, 2017 (Institutul Național de Statistică,
2018).
Organizatorii de călătorii au o influență semnificativă asupra turismului medical, deoarece unii dintre ei pot
fi considerați facilitatori sau chiar plătitori. În România, situația facilitatori lor nu este încă reglementată,
deci considerăm că agențiile de turism joacă un rol facilitator în turismul medical, în timp ce sindicatele și
Casa de Pensii (prin Fondul Național de Asigurări Sociale) sunt plătitori și co -plătitori pentru membrii de
sindic ate și pensionari (tabelul nr. 3).

Tabel nr 3.Călătoriile medicale interne după organizator și destinație (2017)
Travel organizer Total Type of domestic destination
orașe litoral Zona
rurală Zona
monatnă altele
Agenții de turism 10,590 989 2,662 1,674 5,265 –
Sindicate 27,171 15,764 – – 11,407 –
Casa de Pensii 247,162 62,069 31,087 31,184 113,734 9,088
Turiști individuali 325,203 218,092 8,461 27,010 69,927 1,713
Alții 15,632 14,580 – – 1,052 –
Sursa: adaptare după Cererea turistică a rezidenților din Romania, 2017 (Institutul Național de Statistică,
2018).
Turișii individuali și pensionarii (prin intermediul Fondului Național de Asigurări Sociale) reprezintă cele
mai importante segmente de pe piața turismului medical intern (fig.1). A vând în vedere tendințele
internaționale în domeniul turismului medical, România ar trebui să ajusteze această segmentare prin
reducerea dependenței de Fondul Național de Asigurări Sociale și prin atragerea fondurilor private de
asigurări care au început s ă ofere companiilor naționale și internaționale diferite paachete de asigurări
medicale pentru angajați. Numărul turiștilor individuali demonstrează un interes crescut pentru turismul
medical, acest segment , denumit internațional ca fiind " from pocket pay ers ", fiind o reală și atractivă sursă
de încasări.

Fig. no. 1 Călătorii medicale interne după organizator (2017)
Sursa: adaptare după Cererea turistică a rezidenților din Romania, 2017 (Institutul Național de Statistică,
2018).
agenții de
turism
2%sindicate
4%
pensionari
39%turiști individuali
52%altele
3%

5
Destinațiile preferate pentru turismul medical în ultimii trei ani sunt orașele și zonele montane, deși s-a
înregistrat o scădere a cererii în anul 2016 (fig.2). Ambele destinații (zona montană și orașele) sunt legate
de turismul medical și pot fi interpre tate de asemenea și ca destinații turistice medicale atractive pentru
turiștii străini. Statisticile existente arată doar numărul de sosiri și nopți ale turi știlor străin i, după destinație
și tipul unității de cazare, și nu evidențiază motivația călătoriei .

Figura nr 2 Numărul călătoriilor interne pentru tratament medical din România 2015 -2017, după destinație
Sursa: adaptare după Cererea turistică a rezidenților din Romania, 2017 (Institutul Național de Statistică,
2018).
Putem analiza segmentul de turism medical ținând cont de statisticile oferite de statiunile balneare, având
în vedere că aceste destinații au ca produs turistic principal tratamentele medicale (tabelul nr. 4).
Tabel nr. 4 Sosirile de turiști străini in Romania (2017)
Indicator Total Stațiuni
balneare orașe Zona
montană litoral Delta
Dunării altele
Sosiri 2,749,272 48,587 2,132,135 215,764 33,683 24,142 294,961
Înnoptări 5,267,984 171,969 3,931,543 447,988 132,921 52,820 530,743
Sejur mediu
(zile) 1.9 3.5 1.8 2.1 3.9 2.2 1.8
Sursa: adaptare după Activitatea de turism în 2017 (Institutul Național de Statistică,, 2018).

Modelul de afaceri al turismului medical. Situația din stațiunile balneare din Români a
Istoria balneologiei românești demonstrează tradiția utilizării izvoarelor termale și minerale pentru scopuri
curative încă din perioada Imperiului Roman, și ulterior dezvoltată în timpul Imperiului Austriac. Mai mult,
România are o tradiție remarcabilă în tratamentele anti -îmbătrânire și în geriatr ie.
050,000100,000150,000200,000250,000300,000350,000400,000
cities mountai
n arearural
areaseaside others
2015 352,302 211,997 48,740 50,594 44,405
2016 255,361 143,176 52,756 27,755 21,656
2017 311,494 201,385 59,868 42,210 10,801num ărul călătoriilor în scop de
tratament medical

6
În prezent, turismul medical românesc se concentrează asupra serviciilor medicale oferite în spitalele și
clinicile private și moderne din principalele orașe, dar și asupra balneologiei bazate pe resurse naturale de
vindecare (ape minerale și termale, lacuri terapeutice, saline terapeutice, nămoluri terapeutice, mofette,
talasoterapie, aeroterapie).
În corelație cu clasificarea realizată de Smith și Puczkó (2009), putem afirma că serviciile de turism balnear
românești acoperă două aspecte principale ale sănătății: wellness medical (servicii pentru persoanele
sănătoase, care doresc să își mențină starea de sănătate sau să prevină apariția îmbolnăvirilor) și tratament
medical (tratare, reabilitare, recuperare, medicină anti -îmbătrânire).
Organizația Patron ală a Turismului Balnear din România recomandă stațiunile balneoclimaterice românești
pentru: bolile profesionale, hepatice, dermatologice, respiratorii, endocrine, renale, digestive, nutriționale
și metabolice, tulburări ginecologice, neurologice, cardiov asculare, alergice, reumatice și ale sistemului
nervos periferic.
Potrivit Asociației de Turism Medical, cele mai atractive servicii medicale românești pentru pacienții
internaționali sunt: servicii stomatologice, chirurgie estetică, oftalmologie și chirur gie oculară LASIK, ,
cardiologie intervențională, chirurgie ortopedică, scanări CT și RMN, reabilitare și tratamente spa.
Destinațiile cele mai frecventate pentru turismul medical sunt București și alte orașe importante din țară,
deservite de aeroporturi f uncționale precum Cluj Napoca, Timișoara, Târgu Mureș, Iași, Sibiu și Constanța
(Ilias, 2016).
În contextul dezvoltării interna ționale a turismului medical, s tațiunile balneare trebuie să studieze și să își
adapteze activitatea la caracteristicile cererii pentru această formă de turism , sau să adere la modelul de
afaceri dezvoltat deja la nivel international. Considerând modelul de afaceri din destinațiile în care turismul
medical este mai dezvoltat, putem constata că s tațiunile balneare românești utilizeaz ă echipament e
medical e, oferă proceduri și tratamente supravegheate de medici și dispun de resursă umană specializată în
medicină balneară , asemenea furnizorilor de turism medical internaționali. Știința balneoterapiei este
recunoscută ca specialitate medi cală și există dovezi corespunzătoare pentru a confirma proprietățile
vindecătoare ale factorilor naturali. În acest context, am considerat important să cunoaștem percepți
amanagerilor din stațiunile balneoclimaterice privind industria turismului medical, precum și dacă aceștia
conștientiz ează similitudini le turismului balnear cu turismul medical.
În urma interviurilor realizate la nivelul conducerii Organizației Patronale de Turism Balnear din România
am observant că, prin turism medical, respondenții înțeleg călătoria pentru o procedură medicală invazivă:
estetică, ortopedică, stomatologică, baria trică etc. Element ele specific e ale activității medicale și ale
turismului medical sunt acreditarea și certificarea, iar r espondenții noștri sunt de acord cu necesitatea unei
obținerii acestor acreditări și certificări la nivel international, chiar dacă, în România , o condiție suficientă
pentru ca stațiunile balneare să opereze este să aibă o acreditare din partea guvernului.
În cazul stațiunilor balneare, respondenții menționează că este necesar un personal mai bine pregătit pentru
îngrijirea turiștilor medicali (cunoștințe medicale de bază, abilități de comunicare, lingvistice etc.) atât
pentru procedurile de tratament, cât și pentru hotel, restaurant și divertisment. Ei apreciază importanța
wellness ului și a recreerii și militează pentru investiții în ace st domeniu, pentru a îmbunătăți oferta și
adaptarea acesteia la cererea existentă. În urma interviului, a rezultat și concluzia că este necesară o
responsabili zare a populației în ceea ce privește prevenirea sănătății , prevenția fiind unul din elementele
componente ale turismului medical care poate duce la o creștere a cererii de servicii turistice medicale în
viitorul apropiat.

7
În pre zent, conform declarației respondenților, serviciile de turism în stațiunile balneare românești sunt
concentrate în cea mai mare parte asupra tratamentului medical și reabilitării (50%) , prevenirii (10%) și
relaxării (30%).
Având în vedere cele două categorii de turiști, pentru tratament medical și pentru wellness /agrement,
respondenții noștri susțin că separarea fluxulu rilor dintre zona destinată tratamentului medical și zona
pentru wellness este o problemă frecventă a s tațiunilor , care trebuie tratată cu mare responsabilitate în viitor.
Gândindu -ne la toate categoriile de servicii legate de oferta balneară, putem clasifica s erviciile turistice
balneare în trei segmente: medical, wellness și spa (tabel nr 5) . Pentru a integra oferta balneară în turismul
medical, sugerăm extinderea ariei de acoperire prin colaborarea între stațiunile balneare și clinici le și
spitalele deja impl icate în practicarea acestei forme de turism, pentru a oferi clienților acestora servicii post –
îngrijire, de reabilitare și recuperare după intervențiile medicale . La oferta actuală de servicii balneare se
poate adăuga de asemenea și o componentă de servic ii complementare, ce au misiunea de a satisfice nevoile
unei generații moderne de turiști în scop medical.
Tabel nr 5 Tipologia serviciilor de turism medical balnear
Servicii complementare
serviciilor medicale de bază Servicii de bază specifice
turismului balnear medical Servicii extinse – în
colaborare cu spitale și clinici
Servicii Spa Servicii tip
Wellness Servicii tip Medical
Holistic Leisure, relaxare Wellness
Medical Tratament
medical
(terapie) Intervenții chirurgicale
Spiritua
l Servicii de
cosmetică/înfrumuseț
are Activități
recreative în
scop terapeutic Reabilitare
(în scop de
tratare) Chirurgie estetică
Yoga Sport și fitness Reabilitare (în
scop de
prevenție)
Recuperare Servicii stomatologice
Nutriție Pierdere în greutate wellness
ocupational Anti aging Alte servicii medicale
(diagnostic, analize medicale,
a doua opinie, etc)
Sursa: adaptarea autorilor după Smith M., and Puczkó L. (2009)

8
În acest moment, sistemul balnear rămâne conectat la sistemul folosit anterior, în perioada comunistă, axat
doar pe tratament medical și dedicat turiștilor în vârstă care caută vindecarea prin prodeuri bazate pe
utilizarea resurselor naturale, cu sprijinu l financiar al statului și al sistemului de protecție socială. Stațiunile
balneare sunt promovate acum într -un mod contradictoriu, folosind ambele produse, atât cele de tip spa și
relaxare, cât și pachetele turistice de tratament medical. Statiunile balnea re românești obtin majoritatea
clientilor ca urmare a unui acord cu Fondul National de Asigurari Sociale, negociat la preturi foarte mici si
doar o mica parte a acestora provine din sistemul agentiilor de turism sau prin rezervare individuală directa.
În aceaste condiții, proprietarii de companii trebuie să caute noi modalități de a dezvolta afacerea și de a
activa pentru limitarea plății de către stat.

Turist/pacient medic/Agenție de turism stațiune balneară

Punerea în aplicare a modelului de afaceri în domeniul turismului medical constă în
intervenția unor noi categorii de facilitatori specializați sau activități noi, cum ar fi: supravegherea post
intervenție medicală , telemedicina, activități complementare, personal special instruit, parteneriate cu
societățile de asigurări și spitale și clinici implicate în turismul medical. Propunem un nou model de afaceri
turistic balnear, cu în formă circulară, pornind de la turistul medical și revenind la el .

Figura nr4 Diagrama de proces a activității de turism medical balnear
Pentru a avea un model de afaceri în domeniul turismului medical, managementul stațiunilor balneare ar
trebui să procedeze la efectuarea unor schimbări în configurarea structurii organizatorice , în resursa umană, Figura nr 3 Diagrama procesului actual de obținere a serviciilor de turism balnear
Transportatori
Telemedicină Companii de
asigurare (private
sau de stat)

Hotel
medical Casa Națională de
Asigurări de
Sănătate
Casa Națională de
Pensii Publice
Plata personală
Turist
medical
Urmărire
post
intervenție
medicală
Servicii
specifice de
bază si
complement
are Concierge
turism
medical
balnear
Facilitator de
turism
medical/Age
nt de turism
medical

Travel agent Turism
medical
balnear

9
în modeul de produs turistic oferit , măsuri la care ar trebui să se adauge noi strategii la nivel guvernamental
și politic o economic . Necesitatea prioritizării dezvoltării turismului medical ar trebui să fie inclusă în
politicile guvernamentale, cu focalizare pe o strategie eficientă privind investițiile străine și naționale în
domeniul turismului medical . Strategia poate fi orientată și spre promovarea realizărilor medicale
românești, accentuându -se conceptul de țară specializată în tratarea prin terapii pe ba za resurselor naturale
de cură . De asemenea, punerea în aplicare a Directivei UE transfrontaliere (2011/24 / UE) și extinderea
acoperirii sistemului național de asigurare ar putea fi factori de declanșare a dezvoltării turismului medical
în România. Politi cile guvernamentale trebuie să se orienteze și pe îmbunătățirea facilităților de călătorie
internaționale, cum ar fi vizele medicale și turistice, formalitățile simplificate de frontieră, sprijinul
financiar pentru biletele de avion pentru turismul medical sau susținerea companiilor aeriene cu facilități
de turism medical.
În ceea ce privește dezvoltarea organizațională, organizația regională de management a destinației poate să
se concentreze asupra ofertei de turism balnear / medical aflat în zona lor și să elaboreze strategii regionale
care să colaboreze cu companii care acționează în domeniile conexe: stațiuni balneare, hoteluri medicale,
transport aerian și terestru, spitale și clinici, facilitatori, agenții de turism etc., instituții de învățământ,
autorități locale și regionale, consultanți etc.
Provocarea pentru o stațiune balneară ar putea consta în schimbarea modaliății de funcționare actual,
adoptând conceptul de afaceri specific unei compani i de turism medical. Cooperarea cu operatorii de turism
medical și facilitatorii, companiile aeriene, spitalele și clinicile implicate în turismul medical invaziv ar
putea contribui la îmbunătățirea produsului medical balnear.
Trebuie promovate noi produse și inovații (protocolul de urmărire a situației medical e a pacientului ,
telemedicina și aplicațiile electronice medicale pentru etapele pre, în timpul și după tratament), precum și
o nouă atitudine orientată spre personalizarea îngrijirii (una dintre cele mai noi tendințe – 4P în medicină:
predicție, prevenție, personaliza reși participare) sau diferențierea și specializarea (valoarea unică) pentru
fiecare stațiune balneară. Având în vedere piața, stațiunile balneare ar trebui să se poziționeze pe piață ca
vânzători de servicii medicale de wellness sau tratament , concentrându -se pe rezolvarea problemelor
medicale ale turiștilor, nu pe oferta globală a stațiuni i, oferind și garanția acreditării și certificării
internaționale. Chiar dacă identificarea și antrenarea personalului adecvat este o problemă difi cil de rezolvat
în acest moment, personalul stațiunii trebuie să fie mai bine pregătit pentru a reduce sau elimina barier ele
lingvistic e sau pentru a se comporta ca o echipă de concierge pentru servicii specific turismului medical .
Având în vedere dezvolta rea de noi tehnici, activități sau proceduri, stațiunile ar trebui să militeze pentru a
introduce noi profesii de asistență medical turistică , specialiști sau animatori specializați în turismul
medical.
Turismul medical trebuie înțeles ca mai mult decât pr ocedurile medicale invazive și trebuie diferențiat de
călătoriile în scop medical. Managerii și proprietarii de stațiuni turistice balneare ar trebui să ia în
considerare o reînnoire a ofert ei prin personalizarea tratamentelor, introducerea proceduril or alternative,
echipa dedicată și specializată etc. Strategiile de management și marketing al s tațiunilor balneare ar trebui
să fie adaptate la afacerile turistice medicale, având în vedere asemănările, factorii care influențează cererea
și noile tendințe din industria turismului medical.
Produsele de turism balnear din România au fost a daptate la noile tendințe din industria turismului, dar
totuși trebuie depus mai mult efort pentru a obție eficența . Stațiunile balneare românești au în continuare
ca segmente m ajore de clienți persoanele în vârstă care caută un tratament finanțat integral sau parțial de
către Fondul Național de Asigurări Sociale sau de Casa națională de Pensii
Hotelul medical

10
Având în vedere lunga istorie a călătoriei și a găzduirii, rolul și r elațiiile dintre gazdă și oaspete se schimbă
și se îmbunătățesc în lumea modernă, în special prin implicarea industriei turismului. În acest sens, studiile
legate de modifcările relațiilor gazde – oaspeți pot fi instrumente importante în înțelegerea indust riei
turistice moderne și a ospitalității (Jafari, 2000, p. 288). În acest context, furnizorii de servicii medicale și
de sănătate trebuie să înțeleagă particularitățile oaspeților în corelație cu tendințele internaționale,
schimbările și provocările indus triei turismului. Turismul medical este influențat de factori legați de politica
guvernamentală națională și internațională, cum ar fi investițiile în infrastructura de sănătate, stabilitatea
politică și socială, dezvoltarea infrastructurii generale și spe cifice, parteneriatele publice și private,
cooperarea internațională, legislația specifică aliniată la reglementările internaționale. Având în vedere
definiția autorilor Bookman și Bookman (2007), care stabilește că turismul medical "reprezintă o fuzionare
a cel puțin două sectoare economice: turism și medicină" trebuie să luăm în considerare că turismul medical
are ca principală particularitate influența unor factori specifici domeniului medical. În acest context,
acreditarea internațională a serviciilor m edicale, asigurarea calității, costul serviciilor medicale, buna
reputație, realizările medicale și inovațiile, tehnologiile medicale de ultimă oră sau personalul medical cu
experiență internațională, sunt doar câteva exemple ale unui ansamblu complex de f actori interconectați.
Pentru turismul medical, dezvoltarea infrastructurii necesare este una dintre principalele strategii și se referă
la: modernizarea drumurilor, transportului, comunicațiilor, construcția de hoteluri, spitale etc. ( Andrei et
al, 2014)
Hotelul medical – caracteristici
În industria turismului medical acționează diferiți actori specifici la nivel internațional: furnizori de servicii
medicale (clinici, spitale, sanatorii etc.), facilitatori, agenții de turism specializate, furnizori de caz are și
alimentație sau transportatori, care își desfășoară activitatea în țări diferite, sub o legislație variată și în
diferite sisteme economice. Cercetarea noastră analizează în contextul călătoriei turistice medicale
internationale, furnizorul de cazar e, unul dintre elementele cheie ale turismului medical, care înregistrează
o deficiență de cercetare atât din punctul de vedere al definiției , cât și al caracteristicilor și rolului său în
industrie.
Globalizarea turismului medical generează apariția unui nou concept hotelier, prin asocierea unor funcțiuni
specifice spitalelor, hotelurilor și centrelor de sănătate sau estetice, într -un sistem operațional unic. (Han,
2013).
Hotelurile medicale au ca specific o largă diversitate de servicii și produse turisti ce complexe realizate prin
combinarea serviciilor tipice ospitalității cu anumite servicii din domeniul sănătății, cu condiția producerii
și oferirii acestora în aceeași locație. Turiștii cumpără pachete turistice care inlcud servicii de tratament
medical, cazare și masă, determinați fiind de confortul generat de prestarea acestor servicii în aceeași
locație. Personalul întâlnit în mod obișnuit în clinicile cu ofertă de turism medical cum ar fi interpreții și
coordonatorii responsabili de asistența pacienți lor internaționali, într -un hotel medical ar putea aduce
valoare suplimentară echipelor alocate gestionării sejurului medical, element foarte apreciat de clienți. În
plus, discreția și confidențialitatea datorate spațiului comun hotel – facilități medicale și siguranța datorată
prezenței în apropiere a personalului medical dedicat și disponibilitatea serviciilor de îngrijire post-
intervenție, sunt și alte motive pentru care turiștii pot alege hoteluri medicale. (Hume & DeMicco, Sheehan –
Smith citati de Han ș i alții (2015)). Datorită personalului instruit în domeniul turismului și ospitalității,
hotelul medical este capabil să ofere servicii personalizate superioare celor ale unei clinici specializate
(Han, 2013). Disponibilitatea și diversitatea pachetelor me dicale hoteliere sunt mai competitive comparativ
cu cele oferite în clinicile medicale (diferite tipuri de camere de hotel, alimentație de înaltă calitate,
preparate cu specific internațional, serviciu de tip room service, concierge, centru de afaceri, par care cu
valet, cazarea rudelor sau prietenilor în același spațiu sau în imediata apropiere).

11
Contextul european al sistemului de clasificare
Având în vedere poziția reprezentantului industriei ospitalității din Europa – HOTREC (Asociația umbrelă
a hotelur ilor, restaurantelor, pub -urilor și cafenelelor și altor structure similar din Europa, care reprezintă
40 de asociații naționale din 29 de țări), cerința de uniformizare a criteriilor de clasificare hotelieră în
Uniunea Europeană devine tot mai evidentă . Din 2004, HOTREC și asociațiile sale au demarat activitatea
de apropiere a sistemelor de clasificare a hotelurilor în diferite țări europene. Începând cu anul 2009, șapte
membri HOTREC au decis să utilizeze criterii aproape identice pentru clasificarea hote lieră națională și au
creat Uniunea Hotelstars, cu sprijinul HOTREC. De atunci, alte 10 țări europene aleg să fie de acord cu
această clasificare. În afară de Austria, Belgia, Cehia, Danemarca, Estonia, Germania, Grecia, Ungaria,
Letonia, Liechtenstein, Li tuania, Luxemburg, Malta, Olanda, Slovenia, Suedia și Elveția (Hotelstars.eu,
The system of the Hotelstars union), restul țărilor europene rămân să utilizeze legislația națională privind
sistemul de clasificare hotelieră. Clasificarea hotelieră armonizată oferă criterii și proceduri comune pentru
țările aderente. Obiectivele Hotelstars Union sunt legate de îmbunătățirea "reputației și calității industriei
hoteliere din țările participante, prin crearea transparenței și a securității pentru oaspeți, încurajâ nd astfel
marketingul hotelier". Potrivit HOTREC (2009) și a celor "21 principii HOTREC pentru constituirea și /
sau revizuirea sistemelor naționale / regionale de clasificare a hotelurilor în Europa", criteriile de clasificare
ar trebui adaptate în mod re gulat la cerințele pieței, iar stabilirea sistemelor de clasificare ar trebui să implice
întotdeauna reprezentanți ai industriei ospitalității, dar și ai autorităților publice care trebuie să lucreze în
parteneriat strâns cu sectorul privat. Având în veder e cerințele pieței și implicarea sectorului privat în
stabilirea regulamentului de clasificare, am constatat că sectorul turismului medical nu este implicat în
stabilirea criteriilor specifice pentru servicii sau echipamente de turism medical. Criteriile e uropene sunt
cerințe generale și vizează doar nivelul de calitate a serviciilor neluînd în considerare tipologia structurilor
de cazare bazată pe segmentele de clientelă sau pe tipul de produs turistic principal. Dintre aceste criterii
generale, putem iden tifca câteva criterii (Hotelstars.eu Criteria 2015 – 2020) care ar putea fi potrivite pentru
clasificarea unui hotel de sănătate, cum ar fi:
• Facilități pentru persoane cu handicap (facilități pentru personae în scaune cu rotile, pentru persoane cu
defici ențe de vedere, sau cu dizabilități auditive)
• Toate serviciile trebuie furnizate de personal competent și identificabil.
• Curățenia / igiena
• Toate mecanismele și echipamentele sunt funcționale și în stare impecabilă.
• Personal multilingv
• Concierge (personal separat)
• Sistem de pat reglabil ergonomic
• Controlul zgomotului
• Bucătărie dietetică și bucătărie regională (Majoritatea produselor utilizate sunt din zonă)
• Sistem de management al calității
• Facilități sportive și echipamente pentru pract icarea sportului
• Spa / Wellness (masaje, sala de relaxare separată, whirlpool, saună, salon frumusețe, spa sau bazin de
înot)

12
Cealaltă organizație europeană responsabilă cu clasificarea structurilor de cazare este ESPA – o asociație
umbrelă pentru asocia țiile naționale de spa din Europa (www.espa -ehv.eu). Misiunea ESPA este de a
introduce stațiunile de sănătate pe piața europeană a îngrijirii medicale, de a promova concurența prin
calitate și de a realiza o demarcație între stațiunile de sănătate cu servi cii terapeutice și stațiunile ce
promovează serviciile de agrement. ESPA își propune să realizeze o diferențiere între spa-ul și wellness -ul
medical și serviciile de wellness nonmedical , pe baza a trei categorii de concept de hotel medical : medical
spa hot el, wellness hotel și spa hotel. Colaborând cu asociația " Quality in Health Prevention", fondată de
reprezentanți ai operatorilor de turism, asociații și operatori de hoteluri spa și facilități medicale
(www.quhep.org), ESPA oferă certificare pentru furni zorii de servicii medicale sub denumirea de
„EuropeSpa med”, o etichetă pentru hoteluri medicale cu spa, clinici spa, spa -uri medicale pentru mame și
copii, hoteluri cu oferte de wellness pentru sănătate. "EuropeSpa med" este un sistem internațional de
calitate pentru servicii naționale și internaționale în domeniul prevenirii sănătății în ambulator din Europa
care, până în prezent, a acordat certificare pentru furnizori de servicii de cazare în domeniul turismului
medical din: Republica Cehă, Germania, Ung aria, Islanda, Lituania, Polonia, România (un hotel balnear),
Slovacia, Spania. În ceea ce privește armonizarea europeană, cele două sisteme europene de clasificare,
Hotelstars Union și EURESPA, nu se aplică tuturor membrilor europeni, dat fiind faptul că aceste sisteme
trebuie să fie recunoscute oficial de organismele naționale de clasificare și de acordare a licențelor. În plus,
sistemele trebuie să se sincronizeze unul cu celălalt și să acționeze unitar.
Particularitățile României în ceea ce privește ho telurile medicale
România este o țară cu experiență dovedită privind turismul medical, cu particularități specifice industriei
turismului medical din Europa Centrală și de Est. Având în vedere tipologia turismului medical stabilită de
Bookman și Bookman (2007 ), România ar putea clasifica serviciile sale de turism medical în trei categorii:
a) Turism medical invaziv (servicii sto matologice și de chirurgie plastică, chirurgie oculară, chirurgie
bariatrică, chirurgia articulațiilor, etc);
b) Turism medical de diagnostic (teste de sânge, măsurarea densității osoase, rezistența la efort,
electrocardiograme, evaluări imagistice, etc);
c) Turismul medical tip Lifstyle (proceduri legate de respectarea unui stilul de viață orientat către
prevenție: wellness, nutritie, reducerea stresului, pierderea in greutate, anti -imbatranire etc.).
d) În opinia noastră, putem adăuga și a patra categorie de turism medical ce se practică în România,
turismul medical terapeutic și de recuperare, întâlnit în special în cadrul stațiunilor balneoclimaterice.
Furnizorii de servicii de sănătate din categoriile de servicii de turism medical invaziv și de diagnos tic nu
asigură și servicii de cazare pentru pacienți, cu excepția perioadei de intervenție chirurgicală, fără a exista
o susținere și pentru perioada imediat următoare, de urmărire a recuperării. Furnizorii de turism medical de
tip lifestyle și terapeutic -recuperare care, în cea mai mare parte în România, aparțin unor hoteluri balneare
sau spa, situate în stațiuni sau orașe balneare sunt avantajați de poziția lor și pot fi considerați furnizori de
turism medical care respectă definiția prezentată anterior, aceea de fuziune între turism și medicină. Tot
aici, pachetele de servicii turistice includ atât componenta medicală, cât și celelate servicii specifice: cazare,
alimentație, transport, agreement.
Roman și alții (2016), consideră că România dispune de un potențial turistic medical ridicat din două puncte
de vedere: stațiunile și serviciile de sănătate de cea mai bună calitate.
Având în vedere stațiunile, aspectul principal al turismului medical românesc se concentrează asupra
turismului medical balnear, u n turism tipic de sănătate dezvoltat pe baza resurselor naturale cu poten țial de

13
tratare a sănătății (apă termală și minerală, mofete, saline, nămol terapeutic, talasoterapie, aeroterapie).
Istoria turismului balnear românesc dezvăluie o tradiție îndelunga tă în folosirea izvoarelor termale și
minerale pentru scopuri medicale, încă din vremea Imperiului Roman, care a cunoscut o dezvoltare și
modernizare intensă în timpul Imperiului Austriac. În plus, perioada comunismului, chiar dacă astăzi este
considerat ă a fi fost o frână în dezvoltarea României, a contribuit pozitiv în domeniul turismului medical,
adoptând o strategie de dezvoltare complexă, inclusiv de identificare și autorizare, pentru stațiunile balneare
românești. În consecință, structurile de cazare au evoluat de la pavilioane și vile la hoteluri uriașe, destinate
în special turismului de mas ă și social. Dacă în anii 1970 – 1980 stațiunile balneare și climaterice au înflorit,
în special datorită managementului centralizat care direcționa fluxurile de turiști către destinațiile turistice
românești, după 1989, stațiunile românești s -au confruntat cu problema ocupării acestor hoteluri, în
condițiile în care sprijinul acordat de stat este redus la turismul social, subvenționat în special pentru turiștii
pensionați și bolnavii cronic. Hotelurile aflate în stațiuni balneare sunt concepute să deservească în special
segmentul turiștilor pentru tratament balnear, acestea dispunând de spații de cazare și alimentație grupate
în general în jurul unei structuri de t ratament medical (cunoscută sub denumirea de bază de tratament) care
comunică direct și oferă acces protejat turiștilor. Avantajul acestui tip de proiectare a clădirilor este legat
de economisirea costurilor și de conceptul de oferta medicală unitară și co ncertată, bazată pe un anumit tip
de resursă naturală balneară. În același context, funcționează și complexul balnear cu structură unitară, care
înglobează ăn aceeași clădire: spații de cazare, de alimentație și spații de agrement împreună cu structura
medicală balneară. În cee ace privește autorizarea, facilitățile și dotările bazelor de tratament din cadrul
stațiunilor balneare trebuie să fie autorizate de Ministerul Sănătății din România, prin instituția sa
specializată – Institutul Național de Recuperar e, Medicină Fizică și Balneoclimatologie (Guvernul
României, Ordinul nr.109 din 31 august 2000), pe când structurile de cazare, alimentație sau agreement din
stațiunile balneare rămân să fie autorizate și certificate de autoritatea centrală, Ministerul Tur ismului din
România. Aceste două organisme de verificare, autorizare și control nu dispun de un sistem comun de
clasificare care, în opinia noastră, ar trebui să reglementeze funcționarea unui hotel medical, cu facilități și
servicii medicale specifice. Mi nisterul Turismului din România acordă certificatul de clasificare, o "formă
codificată a prezentării sintetice a nivelului de confort, calitatea echipamentului și a serviciilor", atât pentru
structura de cazare, cât și pentru structurile cu funcțiune de a limentație care fac parte integrantă din aceasta.
Având în vedere normele de clasificare , observăm lipsa definiției și a reglementărilor pentru hotelul de
tratament sau medical. Chiar dacă legea română oferă o distincție a furnizorilor de cazare pe categor ii
(hoteluri, vile, apartamente, cabane, pensiuni, camping, sat de vacanță, apartamente sau camere în locuințe,
cazare pe vase fluviale ) hotelul de tratament sau hotelul medical nu se regăsește print re acestea. În sprijinul
afirmației noastre privind neces itatea autorizării unitare a hotelului medical/de tratament este chiar articolul
15 din Normele Metodologice privind eliberarea certificatelor de clasificare a structurilor de primire
turistice cu funcțiuni de cazare și alimentație publică, a licențelor și brevetelor de turism care precizează că
„Activitățile desfășurate în cadrul structurilor de primire turistice (cazare, alimentație, agrement, tratament,
comerț etc.) constituie un tot unitar, fiind părți componente ale produsului turistic, care impune asi gurarea
corelației dintre categoria structurii de primire și calitatea celorlalte servicii.” Neautorizarea separată a
hotelului medical ar putea consitui un risc de încălcare a drepturilor consumatorilor, așa cum menționează
Lupu & Nica (2010),
În România, serviciile medicale sunt considerate a fi de o calitate înaltă în special datorită furnizorilor
privați de servicii medicale care au înregistrat o creștere accelerată în ultimii 10 ani, dezvoltând rețele
naționale de clinici și spitale și care au dobândit recunoaștere pe plan international fiind acreditate de
organisme internaționale de certificare a calității serviciilor medicale. Serviciile lor au făcut posibilă
promovarea României ca receptor de turism medical, datorită calității prestațiilor medicale, personalului
profesionist cu experiență dobândită la nivel internațional sau a costurilor reduse ale procedurilor medicale.

14
Acest segment de turism medical, denumit în general invaziv (dentar, chirurgical, ortopedic, estetic sau
bariatric) generează pentru România venituri obținute prin vânzarea produselor de turism medical către
pacienți internaționali și turiști medicali. Furnizorii de servicii medicale sunt implicați în asistența
pacienților internaționali privind formalitățile de obținere a accesului la actul medical, la întreaga logistică
pe care o presupune derularea sejurului medical, atât prin propriile departamente specializat e, cât și prin
intermediul serviciilor dezvoltate de facilitatori de turism medical. Atât departamentele pentru pacienți
internaționali, cât și facilitatorii de turism medical își construiesc oferta pe baza acordurilor și convențiilor
cu furnizori de servicii turistice, care presupun diferite facilități la cazare, asistență turistică, sau reduceri
importante ale tarifelor de tra nsport aerian. România trebuie să -și amintească că este unul dintre pionierii
hotelurilor medicale dezvoltate în orașe. Hotelul Flora și Hotelul Parc din București, dezvoltate în anii '70
-'80 sunt mărturia interesului României în promovarea turismului med ical. Hotelul Flora a oferit pe langa
serviciile de cazare in cele 155 camere, servicii de restaurant si bar, doua săli conferinte, piscină și o secție
medicală a Institutului de Geriatrie si Gerontologie, cunoscuta sub denumirea de „Clinica de lux a
Institutului ”, unde au fost acceptate pentru tratament doar personalit ăți din afara țării (Teac ă, 1999) . Clinica
a promovat tratamente geriatrice bazate pe Gerovital H3, o inovație a medicului și cercetătorului român
Ana Aslan. Hotelul Parc, situat în apropiere a hotelului Flora, găzduia la rândul sâu un centru medical
condus de dr. Ionescu -Călinești, inventatorul român al extractului de namol sapropelic, denumit Pell -Amar.
Doctorul Călinești a fost de asemenea și coordonatorul a 12 stațiuni balneare românești, c are ofereau
tratamente utilizând extracte de nămol sapropelic, fiind și angajat al Ministerului Turismului (Agerpres,
2014). Având în vedere aceste exemple de pionierat în domeniul hotelurilor medicale, considerăm că
România poate dezvolta politica de turi sm de sănătate și prin prisma dezvoltării hotelurile medicale, atât a
celor situate în stațiunile balneoclimaterice, cât și a celor urbane, pe baza criteriilor europene de clasificare
armonizate și a unei strategii naționale privind turismul medical.

Strategia de dezvoltare cu ajutorul clusterelor
În ultimii zece ani, se observă un ușor progres în dezvoltarea și promovarea ofertei de turism medical din
România, atât prin activitatea organizațiilor de turism medical cât și prin asocierea sub forma clusterelor de
turism medical sau de sănătate (Asociația Română de Turism Medical, Clusterul Medical „Sănătate
România”, Clusterul Regional Balneoturistic Transilvania Nord -Vest, RoHealth – Clusterul pentru
sănătate). Cu toate acestea, furnizorii de turism medical trebuie să se organizeze, lucrând în continuare în
ceea ce privește profesionalizarea produselor și pachetelor turistice medicale . În opinia noastră, termenul
de cluster, referitor la asocierea pentru dezvoltarea economică regională, ar putea fi o bună strategie pentru
firmele românești și în special pentru organizațiile de management al destinațiilor. Pe baza cercetării
exploratorii și a unui sondaj pilot, am demonstrat că termenul de cluster, în ceea ce privește perspectiva
creșterii economice, e ste moderat cunoscut, iar impactul său asupra dezvoltării economice este destul de
neclar. În ceea ce privește gestionarea destinației turistice, asocierea în clustere se preconizează a fi un
suport pe termen lung în dezvoltarea turismului, fiind integrată în strategia europeană de dezvoltare. Pentru
o organizație de management al destinației, asocierea într -un cluster regional asigură consecvența politicii
și strategiei de dezvoltare, îmbunătățirea relațiilor dintre instituții și companii, îmbunătățirea le gislației,
dezvoltarea turismului și diversificarea produselor, marketing regional, dezvoltarea infrastructurii turistice,
creșterea impactului economic al turismului, atragerea de noi investitori și dezvoltarea resurselor umane.
Concluzii
România se remar că din punct de vedere al turismului medical nu doar datorită valorosului său potențial
balneo -terapeutic, ci și prin avantajele sale competitive ca destinație turistică medicală. Caracteristicile

15
turismului medical românesc comparativ cu alte țări europen e sunt legate indiscutabil de existența și
exploatarea unor resurse balneoterapeutice semnificative , de experiența în procedurile de trata ment pe baza
resurselor naturale și de produsel e curative inovatoare anti -îmbătrânire (produsele originale inventate d e
medicii români Ana Aslan și Ionescu -Călinești: Gerovital, Aslavital și Pell Amar).
România trebuie să îmbunătățească evidențele privind turiștii străini după modelul statistic aplicat
turismului medical intern , care măsoară nivelul de interes al populați ei pentru călătoriile turistice în scop
de tratament medical . În plus, pentru o analiză coerența a turismului medical în funcție de motivație, aceste
date trebuie să fie detaliate în funcție de cele patru categorii de tratament medical (invaziv, diagnostic ,
balnear, wellness) și de tipul de specialitate medicală (dentară, bariatrică, ortopedică, oftalmologie etc.).
România este una dintre țările care oferă servicii de turism medical la nivel international. Trebuie să
evidențiem de asemena faptul că peste o treime din capacitatea de cazare a țării este localizată în orașe
(35%), unde există clinici moderne echipate cu tehnologie de ultima generație, cu profesioniști de primă
clasă , unde se practică prețuri accesibile comparativ cu aceleași produse oferite la nivel internațional .
Pentru a atrage mai multe segmente de turiști, guvernul român ar trebui să faciliteze investițiile în
infrastructura de sănătate, să promoveze și să sprijine educația medicală și cercetarea științifică și să
încurajeze implement area celor mai recente tehnologii medicale.
Stațiunile balneare pot fi repoziționate pe piață ca stațiuni de tip medical și nu doar ca stațiuni balneare
(având în vedre și dificultatea traducerii termenului), extinzând astfel oferta lor atât către turiștii st răini în
căutarea produselor medicale, cât și pentru reorientarea turiștilor către wellness medical sau către
reabilitarea sănătății. Ofertele sta țiunilor balneare sunt diferen țiate in fiecare țară in func ție de categoria sau
calitatea resurselor naturale de tratament, echipamente medicale, know -how, dovezi ale propriet ăților de
vindecare, facili ăți turistice și destina ție etc. Având în vedere turismul balnear ca turism medical și luând
în considerare toți f actorii cererii de turism medical și toate elementele activității de turism medical,
stațiunile balneare se pot reorienta către piața turismul medical internațional.
În domeniul turismului medical lipsește încă reglementarea consolidată în ceea ce privește clasificarea
hotelurilor medicale. Clasificarea europeană unitară pe stele a structurilor de cazare este esențială, însă,
având în vedere cerințele pieței dinamice, organizațiile profesionale trebuie să militeze pentru realizarea
unei clasificari moderne, care să includă și categorii generate de principalele specializări hoteliere. Normele
de clasificare din România se bazează pe un sistem dificil de urmat, rigid, neadaptat la cerințele actuale ale
pieței de profil și care presupune criterii cu mult peste nivelul cerințelor din alte țări europene. În opinia
noastră, armonizarea europeană a clasificării structurilor de cazare ce se referă doar la calitatea serviciilor
certificate prin numărul de stele, este o condiție insuficientă în ceea ce privește credibi litatea și transparența,
specializarea certificată a unui hotel având un rol decisiv în diferențierea hotelurilor în funcție de cerințele
specifice segmentelor de clienți. Cercetarea noastră se limitează la hoteluri medicale balneare românești,
dar noi inv estigații ar putea completa informațiile despre valoarea adăugată a potențialelor hoteluri ce ar
putea fi dezvoltate și conectate la clinicile de turism medical sau a hotelurilor medicale din mediul urban,
cu clinici încorporate.
O parte a strategiei de de zvoltare a turismului medical românesc ar putea fi reprezentată de asemenea și de
accelerarea parteneriatelor sub forma clusterelor în zonele cu o importantă concentrare teritorială a
resurselor și serviciilor de turism medical. Această strategie ar trebui dezvoltată printr -un efort comun al
ministerelor din domeniul turismului și sănătății, al organizațiilor de turism și autorităților locale și
regionale Dezvoltarea recentă a acestui tip de asociere este din ce în ce mai mult luată în considerare de
către investitori și, de asemenea, de factorii de decizie politică, interesați de dezvoltarea regională a
economiei.

16

Referințe

Agerpres, 2014. Destination: Romania – Balta Alba, the healing lake of Buzău County, [online] Available
at: <https://www1.agerpres.r o/engleza -destinatie -romania/2014/10/08/destination -romania -balta -alba-the-
healing -lake-of-buzau -county -11-17-27 [Accessed 8 April 2018].
Andrei, C.L., Țigu., G, Drăgoescu, R.M., Sinescu, C.J. (2014). Analysis of medical tourism for
cardiovascular disease s. Amfiteatru Economic, Volume: 16, (No. Special 8/2014), retrieved from
http://www.amfiteatrueconomic.ro/temp/Article_1345.pdf (13.02.2018), pp 1136 – 1150
Barros, P., 2015. Health systems and medical tourism. In Lunt, N., Horsfall, D., Hanefeld, J., 2015 .
Handbook on Medical Tourism and Patient Mobility, Edward Elgar Publishing Limited: Glos UK. Ch.7.
Bookman, M., Bookman, K. (2007), Medical tourism in developing countries, Palgrave Macmillan, New
York
Calnan, M., Calovski, V., 2015. Medical tourism and t rust: towards an agenda for research. In Lunt, N.,
Horsfall, D., Hanefeld, J., 2015. Handbook on Medical Tourism and Patient Mobility, Edward Elgar
Publishing Limited: Glos UK. Ch.3.
Carrera, P., Bridges, J., 2006. Globalization and healthcare: understandi ng health and medical tourism,
Expert Rev. Pharmacoeconomics Outcomes, Res. 6(4), pp. 447 –454.
Connell, J., 2015. Medical tourism: concept and definitions. In Lunt, N., Horsfall, D., Hanefeld, J., 2015.
Handbook on Medical Tourism and Patient Mobility, Edw ard Elgar Publishing Limited: Glos UK. Ch.2.
Deloitte, 2008. Medical Tourism Consumers in Search of Value. Deloitte Center for Health
Solutions.[online] Available at: <http://www.globalwellnesssummit.com/wp -content/uploads/Industry –
Research/Americas/2008 -deloitte -medical -tourism -consumers.pdf> [Accessed 6 April 2018].
Division, 2010. International Recommendations for Tourism Statistics 2008, United Nations Publication,
New York, [online] Available at: <https://unstats.un.org/unsd/publication/seriesm/seriesm _83rev1e.pdf>
[Accessed 10 April 2018].
Flymedi Guide, 2016. Medical Tourism in Romania [online] Available at: <
http://www.flymedi.com/guide/medical -tourism -in-romania> [Accessed 6 April 2018].
Guvernul României, Ordonanță Nr. 109 din 31 august 2000 privi nd stațiunile balneare, climatice și
balneoclimatice și asistența medicală balneară și de recuperare, [Government of Romania Order no. 109 of
31 August 2000 on spa resorts, climatic and balneoclimatic resorts and spa and recovery medical care]
Han, H. & Hy un, S.S. (2014) Medical Hotel in the Growth of Global Medical Tourism. Journal of Travel
& Tourism Marketing, 31:3, 366 -380, Advance online publication DOI: 10.1080/10548408.2013.876955
Han, H. (2013). The healthcare hotel: Distinctive attributes for inter national medical Travelers, Tourism
Management, 36 (2013) 257 -268, Elsevier, Advance online publication DOI:
10.1016/j.tourman.2012.11.016

17
Horowitz, M., Resensweig, J., Jones, C., 2007. Medical Tourism: Globalization of the Healthcare
Marketplace. MedGenMe d: Medscape general medicine 9(4): 33. Available at: <
https://www.researchgate.net/publication/5541752> [Accessed 4 April 2018].
Hotelstars.eu Criteria 2015 – 2020 retrieved from
https://www.hotelstars.eu/fileadmin/Dateien/PORTAL_HSU/Kriterienkataloge/EN_ Hotelstars_Union –
Criteria_2015 -2020.pdf (26.02.2018)
Hotelstars.eu, The system of the Hotelstars union, retrieved from
https://www.hotelstars.eu/system/description/(26.02.2018)
Hotrec (2009), Classification of hotels in Europe, 21 HOTREC principles for the setting -up and/or review
of national/regional hotel classification systems in Europe Adopted by the HOTREC General Assembly in
Barcelona, 6 November 2009 retrieved form
https://www.hotelstars.eu/fileadmin/Dateien/PORTAL_HSU/21_HOTREC_principles.pdf (26.02 .2018)
Ilias, A., 2016, Turismul medical însănătoșește piața horeca [Medical tourism heals the horeca market],
Available at: <https://www.trendshrb.ro/actual/turismul -medical -insanatoseste -piata -horeca> [Accessed
10 April 2018].
Institutul Național de Stat istică [National Institute of Statistics], 2018. Cererea turistică a rezidenților din
România în anul 2017 [Tourist demand of residents in Romania, 2017] Available at: < https//www.insse.ro>
[Accessed 8 April 2018].
Institutul Național de Statistică [Natio nal Institute of Statistics], 2018. Activitatea de turism în anul 2017
[Tourism activity in 2017]. Available at: < https//www.insse.ro> [Accessed 8 April 2018].
Jafari, J. (Ed.), (2000), Encyclopedia of Tourism, London: Routledge
http://www.questia.com/rea d/109471860/encyclopedia -of-tourism
Lunt, N., Smith, R., Exworthy, M., Green, S.T., Horsfall, D., Mannion, R., 2011. Medical tourism:
treatments, markets and health system implications: a scoping review. OECD. [ online] Available at:
<http://bit.ly/1Fuf1NH> [Accessed 10 April 2018].
Lupu, N., Nica, A.M.; (2010), The avatars of hotels classification system, Journal of Tourism Isuue no 10
retrieved from http://revistadeturism.ro/rdt/article/view/74 (27.02.2018)
Medical Tourism Assoc iation, 2018. Romania medical tourism fame. [online] Available at:
<http://www.medicaltourism.com/Forms/Country/Romania.aspx?cid=190> [Accessed 6 April 2018].
Medical Tourism Index 2016 -2017 Report, retrieved from
https://www.medicaltourismassociation.com/ en/prod34_Medical -Tourism -Index -2016 -report.html
(14.02.2018)
Medigo Blog, 2018. What is the size of the medical tourism industry? [blog] Available at:
<https://www.medigo.com/blog/medical -tourism -facts -figures> [Accessed 6 April 2018].
Organizația Patrona lă a Turismului Balnear din România [Romanian Organisation of Spas’ Owners: ROSO
– OPTBR in Romanian], 2018. [online] Available at: <http://www.romanian –
spas.ro/index.php/en/recommendations> [Accessed 10 April 2018].
Patients Beyond Borders, 2017. Medical Tourism Statistics & Facts [online] Available at: <
https://patientsbeyondborders.com/medical -tourism -statistics -facts> [Accessed 6 April 2018].

18
Roman, T., Lazăr, C.M, Manolică, A., Bostan, I., (2016). The current trends and opportunities in the
industry o f medical tourism. Journal of tourism – studies and research in tourism, 22 (2016) pp 58 – pp 63,
retrieved form http://www.revistadeturism.ro/rdt/issue/view/34 (22.02.2018)
Romanian Association for Medical Tourism cited in Manager Express, 2016.[online] A vailable at:
<http://www.managerexpress.ro/idei -resurse/context -work/turism -medical -cum-functioneaza -sistemul –
prin-care-mii-de-straini -vin-sa-se-trateze -romania.html> [Accessed 10 April 2018].
Smith, M., Puczkó, L., 2009. Health and Wellness Tourism. Butte rworth -Heinemann, Elsevier, [online]
Available at: <https://doi.org/10.1016/B978 -0-7506 -8343 -2.00005 -2> [Accessed 10 April 2018].
Teacă, C., (1999) Tratamentul geriatric reda pacientilor potenta si pofta de viata
http://www.capital.ro/download?id=3920
United Nations, Department of Economic and Social Affairs Statistics
www.espa -ehv.eu, Quality Criteria of the European Spas Association (ESPA) Adopted unanimously during
the General Assembly 2006 in São Pedro do Sul. retrieved from http://www.espa –
ehv.eu/media /130/File/quality_criteria.pdf (26.02.2018)
www.quhep.org, Quality in health prevention e.V., The "Europespa med" quality initiative of the quality in
health prevention network. retrieved from https://www.quhep.org/english -1/who -we-are/(26.02.2018)