Turismul Medical Ca Turism DE Nisa
TURISMUL MEDICAL CA TURISM DE NIȘĂ
Introducere
Prezentarea temei – titlul
Această lucrare de licență a urmărit explorarea în detaliu a unui sector foarte important pentru economia națională a oricărei țări și care până în prezent este foarte puțin cunoscut. În acest caz este vorba despre “Turismul medical ca turism de nișă”.
Turismul medical, din punctual meu de vedere cel mai important segment, acesta fiind și segmentul dezvoltat în prezenta lucrarea de licență.
Actualitatea temei abordate, este de o acuratețe ridicată, asta deoarece așa cum am mai precizat turismul medical a apărut în urma cu mulți ani, dar tind a crede că undeva el a stagnat, asta cel puțin în România, însă omul a dezvoltat această formă de turism fără a știi cu exactitate despre ce este vorba, despre avantajele și beneficiile ce pot fii aduse odată cu dezvoltarea turismului medical.
Motivația temei alese
Am ales segmentul turismului medical deoarece reprezintă pentru majoritatea populației unei țării, un sector neexploatat și necunoscut. Acest sector al turismului medical, corect exploatat poate aduce multiple beneficii pentru economia și imaginea unei țări.
În mod cert, dacă aș avea ocazia să lucrez într-o echipă de cercetare, indiferent de domeniu, turismul medical ar fi prioritatea mea și asta deoarece încă nu sa descoperit tot ce poate oferii acest domeniu. Abea acum se descoperă lucruri care ne pot conduce fie la o stare de sănătate mai bună, fie la o afacere de succes recunoscută și apreciată.
Turismul medical merită să fie făcut cunoscut, să se dezvolte frumos deoarece poate salva vieții. Sunt vieții care depind de anumite intervenții iar din necunoștiință de cauză nu se pot duce la bun sfârșit și tot în acest domeniu, se pot dezvolta agenții de turism specializate pe turismul medical pentru a sta la îndemâna orcărui cetațean indiferent de bugetul de care dispune.
Aici nu avem sezonalitate, perioade când profitul să depindă de câteva luni, aici trebuie să fim mereu prezenți și ancorați corect la realitate, deoarece, problemele de sănătate nu vin odată cu sezonul estival, ele apar când te aștepți cel mai puțin și atunci trebuie să profiți pentru a ajuta.
Acest segment al turismului și anume turismul medical poate reprezenta pentru mulți un motor de pornire, de dezvoltare. Asta dacă s-ar investi mai mult în infracstructură pentru a facilita deplasarea paciențiilor în deplină siguranță. La noi dacă s-ar investii în aceasta, cele mai multe câștiguri le vor avea medicii stomatologi și medicii din chirurgia plastică.
Sprijinită cu diferite articole de specialitate am fost de către profesorul îndrumător și de domnișoara profesoară Alma Pentescu iar în ceea ce privește studiul de caz am primit informații din partea directorului Agenției de turism medical SEYTOUR.
Prin urmare, cu această temă am realizat cât de importantă este o economie națională stabilă, o piață a turismului foarte bine consolidată și cât de important este turismul medical și o agenție de turism medical serioasă, care să înțeleagă pacientul în momentele din viață nu tocmai cele mai fericite, dincolo de bugetul de care dispune și totuși să ai succes și recunoaștere internațională.
Turismul medical a apărut în urmă cu peste 2000 de ani, în epoca romană unde numeroasele stațiuni și locuri sacre care aparțin Europei și nu numai, au fost locuri reprezentative pentru dezvoltarea tratamentelor cu apă și izvoare minerale. Acesta este definit de deplasăriile paciențiilor în diferite țări cu scopul obținerii de înrgijiri și servicii medicale eficiente și naturiste.
Prezentarea Agenției Seytour Medical Tourism
A fost prima agenție din țara nostră care s-a specializat pe turismul medical creeând astfel diferite relații în serviciile medicale (dentare, chirurgicale, etc.) prezente în clinici și spitale de renume pe plan mondial.
Această agenție a obținut foarte multe premii atât la nivel național cât și internațional, astfel bucurându-se de o recunoaștere internațională
În ceea ce privește studiul de caz al lucrării de licență am ales să vorbesc despre o cunoscută agenție de turism medical care se face cunoscută datorită echipei tinere și foarte corect ancorată în prezent, care nu oferă doar bilete și programări la cele mai bune și de prestigiu spitale din Europa, ci și o foarte bună asistență și sfaturi prețioase pentru persoanele aflate în criză de timp și nu numai, iar toate acestea pentru a le oferi drumul cel mai rapid și corect pentru sănatatea acestora.
Rolul Turismului în Economie
Pentru a identifica rolul turismului în cadrul economiei naționale se impune evidențierea clasificării ramurilor economiei naționale.
Sectorul primar – include: agricultura (creșterea animalelor, silvicultura), vânătoarea, pescuitul, industria extractivă;
Sectorul secundar – industriile de prelucrare (manufacturieră, grea, ușoară, alimentară, producția și furnizarea de energie);
Sectorul terțiar – sectorul serviciilor (comerț, transporturi, alimentație publică, turism, serviciile și activitățile care nu produc bunuri materiale, inclusiv instituțiile de cultură, învățământ, asistența socială și medicală, sportul, etc.).
Principalele caracteristici ale serviciilor sunt importante pentru identificarea și delimitarea lor față de celelalte componente ale activității economice și sociale (inclusiv serviciile cu caracter turistic).
Acestea se referă la:
imaterialitate și intangibilitate: spre deosebire de produs, serviciul este impalpabil, intangibil, nu poate fi văzut, încercat, gustat (din acest motiv serviciile sunt catalogate drept invizibile, iar comerțul cu servicii este denumit comerț invizibil);
nestocabilitatea (perisabilitatea): neavând în general formă materială, acestea nu pot fi stocate și păstrate pentru un consum ulterior;
simultaneitatea producției și consumului serviciului – determină ca orice neconcordanță de timp sau de loc să se soldeze cu pierderi;
inseparabilitatea serviciilor de persoana prestatorului și a utilizatorului;
eterogenitatea sau variabilitatea (variază în funcție de specificul prestatorului, condiții de mediu etc.).
Turismul se constituie ca o ramură distinctă a economiei naționale.
Locul turismului este evidențiat de următoarele elemente:
Este o componentă a sectorului terțiar – apartenență susținută de:
conținutul său (include activități de natura serviciilor: transport, alimentație, oferirea de informații, tratament)
caracteristicile sale (nematerialitate, intangibilitate, nestocabilitate, simultaneitatea producției și consumului, consum mare de muncă), commune tuturor componentelor sectorului terțiar.
Are caracter de ramură de interferență – rezultat a diversității activităților ce dau conținut prestațiilor turistice și prezenței unora dintre ele în structura altor ramuri ale economiei: transporturile, alimentație publică – comerț, tratament baleno-medical, ocrotirea sănătății ș.a.
Este o ramură de sinteză – desfășurarea activităților turistice necesită intrări din alte ramuri ca industria construcțiilor (și indirect: industria materialelor de construcții, a sticlei, lemnului, construcții de mașini, chimică, industria energetică).
Dezvoltarea turismului nu se v-a putea dezvolta armonios decât într-o strânsă corelare cu nivelurile și ritmurile de dezvoltare ale celorlalte ramuri ale economiei naționale.
Aceasta deoarece la obținerea unui produs turistic participă, direct sau indirect, aproape toate ramurile economiei naționale.
Cercetările întreprinse asupra rolului turismului au evidențiat faptul că el are un impact considerabil asupra economiei societăților și culturilor diferitelor țări. Acțiunea sa se manifestă pe multiple planuri: economic, social, cultural și politic. Intensitatea acestor acțiuni diferă de la o țară la alta în funcție de nivelul său de dezvoltare și de politica promovată față de el.
Rolul economic direct al turismului este evidențiat de:
contribuția turismului la creșterea produsului intern brut și a venitului național datorită creșterii volumului încasărilor din turism (realizate atât de prestatorii direcți – unități de cazare, alimentație publică, agrement, transportatori, cât și a agențiilor de turism), ca urmare a sporului de producție;
contribuția turismului internațional la reechilibrarea balanței comerciale de plăți ca urmare a creșterii volumului încasărilor valutare rezultate din vânzarea serviciilor turistice în valută;
exportul;
contribuția lui la valorificarea unor categorii de resurse ca de exemplu, frumusețea peisajului, condiții de climă, calitățile curative ale apelor minerale sau termominerale, monumentele de artă, vestigiile istorice, tradiția populară ș.a. care găsesc în turism cea mai bună valorificare sau chiar singura;
contribuția acestuia la creșterea prosperității zonelor în care se dezvoltă turismul (favorizând dezvoltarea infrastructurii în zonă, valorificarea resurselor, a forței de muncă etc.).
Rolul economic indirect al turismului este evidențiat de:
dezvoltarea turismului determină dezvoltarea altor ramuri ale economiei naționale (acțiunea de stimulare a dezvoltării altor ramuri).
Legat de efectele turismului asupra economiei, Organizația Mondială a Turismului, împarte aceste efecte în trei categorii, respectiv:
efecte globale: asupra economiei naționale, în general, stimularea producției, folosirea forței de muncă;
efecte parțiale: asupra echilibrului balanței de plăți, nivelul ratei de schimb, masa monetară și circulația bănească, modul de distribuție a veniturilor, dezvoltărea regională, mediul rural, mișcările demografice;
efecte externe: asupra calității mediului, formării profesionale, obiceiurilor de consum, instruirii și educației, schimbărilor sociale și culturale.
Ținând cont de toate aceste aspecte, se impune o abordare multifuncțională a turismului, care poate fi prezentată schematic astfel:
Figura 1 – Abordarea multifuncțională a turismului
Sursa: Revista de Turism http://www.revistadeturism.ro/rdt/article/viewFile/233/141
Dimensiunile fenomenului turistic, prezentarea multifuncționalității acestuia, evidențiază interdependența dintre dezvoltarea turismului și creșterea economică, proces care intensifică și antrenează cererea pentru o serie de bunuri și servicii, care altfel nu ar fi fost produse sau prestate.
Importanța economică a turismului, evidențiată de implicațiile și considerentele acestui domeniu, este argumentată astfel:
Turismul se consideră a fi creator și utilizator de venit național. Antrenarea și stimularea producției turistice, determină un spor de producție care se regăsește ca aport la crearea produsului intern brut. Efectul favorabil al turismului asupra venitului național, este evidențiat de procesul prin care exportul de turiști asigură valorificarea mai avantajoasă a resurselor naționale și a muncii interne.
Turismul reprezintă un mijloc de valorificare a resurselor. Implicațiile economice ale turismului cuprind și elemente care vizează o valorificare superioară a resurselor implicate în derularea activității turistice, în special a celor naturale (peisaj, climă, apă, floră, faună) turismul fiind pentru multe dintre acestea singura modalitate de valorificare. Activitatea turistică asigură și dezvoltarea unor zone mai sărace în resurse, prin realizarea unor amenajări turistice, favorizând utilizarea pe plan local a celor existente, a forței de muncă, astfel creându-se condiții de viață mai bune localnicilor.
Prin asigurarea unei circulații bănești echilibrate, turismul contribuie la atenuare fenomenului inflaționist. Aspecte inflaționiste în turism sunt semnalate la nivelul zonelor supuse dezvoltării turistice, printr-o condensare mai mare a cererii turistice care determină o accentuare a
fluctuațiilor sezoniere ale prețurilor, o discrepanță semnificativă între puterea de cumpărare a rezidenților și cea a turiștilor printr-o creștere a prețurilor la alimente, spații de cazare pentru turiști/investitori/angajați externi sau la unele produse sau servicii cerute mai mult în zonele respective.
La nivel național și mondial este sesizat fenomenul presiunii inflaționiste prin prețul pământului din zonele cu destinație turistică. În aceste regiuni, prețul pământului a crescut rapid, pentru că turiștii ajung să-și cheltuiască banii investindu-i în economia zonei turistice (gazdă), astfel creându-se o sensibilă presiune inflaționistă.
În ceea ce privește turismul internațional, relevant este procesul de consolidare a monedei naționale, a liberei convertibilități, spre care se tinde prin realizarea unor încasări valutare cât mai ridicate, ceea ce ar contribui la atenuarea deficitului balanței de plăți.
Măsurile antiinflaționiste care pot fi adoptate trebuie să cuprindă propuneri privind adoptarea unei politici a cursului de schimb ridicat sau deflaționiste, sau a practicării unei dobânzi ridicate.
Turismul sprijină diversificarea structurilor economice. În conexiune cu dezvoltarea și modernizarea economiei unei țări, turismul se manifestă și ca un mijloc de diversificare a structurilor economice, ceea ce presupune, pe de o parte, dezvoltarea celor existente ca urmare a derulării activităților turistice cu implicații directe sau indirecte asupra lor prin creșterea dimensiunilor sectoarelor economice destinate să satisfacă cererea turistică, iar pe de altă parte crearea altor ramuri datorită apariției unor noi activități specifice turismului: agrementul, transportul pe cablu (telecabină), agențiile de voiaj, producția de artizanat și altele.
Turismul joacă un rol important în economie și prin faptul că generează noi locuri de muncă, având, astfel, o contribuție majoră la atragerea excedentului de forță de muncă din alte sectoare și, deci, la reducerea șomajului.
În acest sens, se poate aprecia turismul ca fiind cel mai dinamic sector, prin prisma creării de locuri de muncă sub diferite forme care au determinat stabilirea următoarelor tipuri de angajări:
angajare directă – persoanele care lucrează într-o întreprindere turistică, precum hoteluri, restaurante, magazine pentru turiști, agenții de voiaj, touroperatori;
angajare indirectă – locuri de muncă produse în sectoarele de aprovizionare cu mărfuri alimentare și nealimentare, respectiv industrie alimentară, agricultură, piscicultură;
angajare indusă – personal suplimentar angajat pe baza cheltuirii câștigurilor salariale realizate de angajații direcți și indirecți;
angajare în domeniul construcțiilor – locuri de muncă în domeniul construcției infrastructurii și capacității de turism; acestea, de regulă, sunt temporare, dar pot dura o perioadă mai îndelungată în acele zone unde are loc o dezvoltare continuă a turismului.
Cu alte cuvinte, produsul turistic este rezultatul activității desfășurate de diverși agenți economici; turismul acționând ca un stimulator al sistemului economic global.
Dezvoltarea turismului angrenează astfel, o multitudine de componente cu efecte de stimulare și antrenare, atât a producției industriei turistice, cât și a altor ramuri de activitate din cadrul economiei, care participă direct sau indirect la procesul creșterii economice.
În ultimii 20 de ani, țările în curs de dezvoltare au valorificat expansiunea rapidă a turismului la nivel mondial pentru a promova creșterea economică. Prin bună planificare, industria turismului poate transforma puternic comunitățiile, reducerea sărăciei, protejarea biodiversități și îmbunătățirea sănătăți, educației, și guvernări locale.
Turismul ca activitate economică este importantă pentru multe țări care încearcă să obțină o distribuire a acestor 8000 de miliarde de dolari. În timp poate aduce beneficii de avere și economice, există, de asemenea, unele consecințe negative pentru acele națiuni și regiunile acestora. Din aceste motive este important să se înțeleagă impactul economic al turismului.
Scopul acestui capitol, prin urmare, este în primul rând de a explora impactul economic al turismului care rezultă din fluxurile naționale și internaționale de turism, precum și modul în care aceasta se măsoară și se înregistrează.
Turismul este probabil, industria cea mai importantă din lume. Potrivit celor de la OMT, industria turismului la nivel mondial reprezintă 9% din PIB-ul mondial în 2013. Vestea bună pentru industria turismului, este că, în pofida șocurilor ocazionale, sosirile turistice internaționale au arătat practic creștere neîntreruptă de la 25 milioane în 1950, 278 milioane în 1980, 528 milioane în 1995, iar 1087000000 în 2013. Tendința pe termen lung continuă să fie în creștere.
Alți factori care afectează valoarea economică a turismului
Deși există mulți factori care motivează oamenii să călătorească în străinătate, este probabil unul major cum sunt costurile relative în raport cu veniturile lor. Deoarece o cerere mai mare de asemenea, duce la prețuri mai mici, cu costuri de transport și de cazare care se încadrează pentru fiecare persoană în plus rezervată, există o relație directă între cost, prețuri și cerere.
Creșterea cifrelor, în ceea ce privește veniturile, a fost o caracteristică puternică a concurenței în industria turismului în ultimii douăzeci de ani. Nu există companii aeriene, bibelouri care să fi cunoscut o gamă sporită de rute; deschiderea călătoriei low-cost pentru locuitorii din Europa de Est, precum și insulele precum Malta. Această tendință probabil o să continue, cu excepția cazului în care sunt reduse brusc de creșterea prețurilor la combustibili sau impunerea taxelor de combustibil pentru a compensa poluarea.
Alți factori luați în considerare includ atitudinile față de utilizarea de petrecere a timpului liber. În Statele Unite ale Americii, aproximativ 30% din forța de muncă i-au mai puțin de jumătate din timp concediul la care au dreptul și asta este într-o țară în care media de plată de vacanță/concediu este încă de doar două-trei săptămâni, comparativ cu patru-cinci săptămâni standard în toată Europa.
Japonia rareori își i-a dreptul deplin în ceea ce privește concediul. Cu o vacanță în medie de 17 zile, ei iau de obicei doar 9-5 zile. Chiar și în Marea Britanie, aproximativ un sfert din muncitori, nu își i-au dreptul deplin la concediu.
Colectarea de date despre turiști este o sarcină vitală pentru guvernul unei țări, deoarece este vital pentru Oficiul Național de Turism și furnizorii de servicii turistice. Guvernele trebuie să știe contribuția pe care turismul o aduce în economia țării, în termeni de venituri, ocuparea forței de muncă, de investiții și balanța de plăți. Preocuparea în dezvoltarea regională cere ca aceste statistici să fie rafinate suficient pentru a le permite defalcarea pe regiuni. Guvernele vor dori, de asemenea, să compare performanțele lor din turism cu cea a altor țări.
Organizațiile de turism, fie în sectorul public sau privat, au nevoie de astfel de date care le permite să prognozeze ce se va întâmpla în viitor. Acest lucru înseamnă identificarea tendințelor în piață, modelele de creștere economică și modificarea cererii de destinații, facilități sau tipuri de vacanță. Pe baza acestor cunoștințe, planificarea în viitor poate fi întreprinsă.
Sectorul public va face recomandări și va lua decizii în ceea ce privește infrastructura și suprastructura necesare pentru a sprijini creșterea economică. Infrastructura va include, de exemplu, construirea de noi aeroporturi și terminale porturilor maritime sau extinderea celor existente, furnizarea de nou sau drumuri îmbunătățite pentru creștere destinații și îmbunătățirea altor servicii, cum ar fi cele publice, inclusiv a apei și a energiei electrice, care vor fi necesare pentru a face față extinderii turismului. Unele dintre aceste planuri pot dura mai mulți ani pentru a fii puse în aplicare.
Există discuții în jurul construirii unui a cincilea terminal de la Londra, Aeroportul Heathrow, aceste discuții au avut loc pe parcursul a mai mult de un deceniu, cu mult mai mult decât timpul necesar pentru a construi efectiv terminalul. Aeroportul Schiphol din Amsterdam, este un astfel de aeroport însă acesta a promovat active o alternativă la Heathrow, folosind sistemul de hub-and-spoke, dat fiind faptul că oferă servicii în jurul unor mulțimi de aeroporturi din Marea Britanie. Suprastructura cuprinde facilități turistice necesare: hoteluri, restaurante, magazine și alte servicii.
Dacă o nouă destinație este dezvoltată, va exista un grad de risc ridicat până ce destinația devine stabilă, astfel încât dezvoltatorii pot fi reticenți să investească în astfel de proiecte ca hoteluri, până când nu există dovezi ferme de cerere la destinație. Guvernele sau autoritățile locale pot întreprinde construirea de hoteluri, așa cum se întâmplă de multe ori în țările în curs de dezvoltare, sau pot încuraja construcții de hoteluri dupa subscrierea costurilor sau acordarea de subvenții până ce destinația devine stabilă. În mod similar, companiile private pot utiliza statisticile care demonstrează creșterea sau schimbarea pieței, extinderea sau adaptarea produselor lor pentru a răspunde nevoilor în schimbare ale pieței.
Pentru a arăta cum pot fi folosite aceste informații, avem exemplul unei astfel de destinație ca Londra, care atrage un volum mare de vizitatori de peste mări. Fluxul acestor vizitatori va fi afectat de un număr mare de factori. De exemplu, în cazul în care turiștii pot achiziționa mai mult lire sterline pentru propria monedă sau ruta tarifelor la destinație a picat sau un mare eveniment, cum ar fi un evenimentul sportiv international, Jocurile Olimpice, toți aceștii factori vor încuraja turiștii să viziteze orașul.
Factorii negativi au, de asemenea, un efect. Activitatea teroristă în general și alte evenimente globale, războiul din Irak și ebola, toți sunt factori care influențează călătoria. Turiștii din SUA sunt deosebit de sensibili la amenințarea terorismului și vor reveni din vacanță la domiciliu, dacă simt că riscul de călătorii în străinătate este în creștere. Primele impresii negative, cum ar fi poluarea aerului în oraș, gunoaiele extinse, sistem de transport public supraaglomerat, chiar și numărul mare de persoane fără adăpost de pe străzi, pot afecta în mod negativ alegeriile în turism, turiști se pot decide să mergă în altă parte sau recomandă prietenilor lor să facă acest lucru.
Efectele economice ale turismului și modul în care acestea sunt măsurate:
Ca și în alte industrii, turismul afectează economia acelor zone, pot fi regiuni, țări sau continente în cazul în care aceasta are loc.
Acest lucru este valabil mai ales în țările în curs de dezvoltare, dintre care unele sunt în mare parte sau aproape în totalitate dependente de turism.
Zonele din care turiștii vin să viziteze aceste destinații sunt cunoscute ca domenii generatoare și, desigur, că turiștii iau banii cu ei să-și petreacă vacanța și în alte locuri, aceasta reprezintă o pierdere netă de venituri pentru zona de generare și un câștig pentru zona de primire. Putem spune că banii cheltuiții de turiști i-a forma unui export, în timp ce un turist care își încetează activitatea de a cheltui banii este o formă de import.
Fluxul de turiști între generator și zonele care beneficiază de aceasta poate fi măsurată în patru moduri distincte. Trebuie să examinăm efectul asupra veniturilor, ocuparea forței de muncă, echilibrul zonei de plăți și de investiții și dezvoltare.
Multe dintre cele mai importante destinații turistice din lume sunt țări în curs de dezvoltare și, în unele economii dependente de turism, cum ar fi Caraibe, mai mult de 25% din totalul locurilor de muncă sunt asociate cu industria turismului. Estimările sugerează că 3.000.000 milioane de locuri de muncă din turism vor fi create în cele zece națiuni care au aderat la Uniunea Europeană în 2004, printre care este de așteptat ca cele mai multe să fie în Polonia și Ungaria.
Locurile de muncă sunt create în agențiile de turism, tour operatori și alți intermediari care furnizează servicii turistice atât în zonele generatoare cât și de destinație. Companiile de transport, cum ar fi companiile aeriene angajează, de asemenea, personal pentru a servi turiști în ambele zone, dar cea mai mare parte a ocupării forței de muncă este în țara de destinație. Locurile de muncă variază de la manageri de hotel la însoțitori de șenzlonguri, de la excursie rezervată la curățarea folosită în casele impunătoare care sunt deschise.
Personalul public sau de întreținere care rezervă plimbări mergând la centrele de agrement sau parcuri tematice din stațiune.
Multe dintre aceste locuri de muncă sunt sezoniere sau part-time, astfel încât contribuția turismului la full-time ocuparea forței de muncă este considerabil mai mică decât cifrele totale de muncă. În timp aceasta este un punct critic a industriei din punct de vedere economic și una care a dus la mari sume de bani care sunt cheltuiți din efortul de a prelungi sezonul turistic în multe stațiuni, este important să realizăm că aceste locuri de muncă sunt adesea create în zonele în care există puține locuri în ocuparea forței de muncă alternativă.
De asemenea, multe dintre locurile de muncă îi atrag pe cei care doresc să lucreze sezonier, cum ar fi studenții care doresc locuri de muncă în calitate de reprezentanți de schi în timpul ierni sau gazdele care doresc să deschidă casele lor pentru perioada de vară numai ca unități de cazare și mic dejun.
Pentru țările în care destinațiile de primire sunt majore se bucură de o cerere internă puternică pentru turism, cifrele ocupării forței de muncă vor fi mult mai mari. În ansamblu, turismul ca formă de ocuparea a forței de muncă este benefic din punct de vedere economic, deși trebuie să se facă eforturi pentru a crea mai multe locuri de muncă cu normă întreagă în această industrie.
Forme de turism
În funcție de efectuarea călatoriei, în interiorul țării, în țările învecinate sau în alte țări îndepărtate, statisticile turismului mondial disting trei tipuri diferite de turism:
turism intern (național);
turism regional;
turism internațional îndepărtat.
Turismul intern are ca obiectiv circulația turistică întreținută de rezidenții unei țări în interiorul granițelor țării respective, realitate ce ne îndreptățește să-l numim și turism național.
Turismul regional și turismul international îndepărtat sunt componente ale turismului international global. Aceste componente sunt tipuri ale turismului extern al tuturor statelor ce întrețin astfel de relații, ele desfășurându-se prin persoanele care se deplasează peste granițele țării de reședință în scop turistic.
Turismul international poate fi grupat în turism emițător care reprezintă plecările cetățeniilor autohtoni peste graniță și receptor fiind reprezentat de sosirile de turiști din alte țări.
Tipurile de turism menționate mai sus se găsesc într-o relație de interdependență, prin care se asigură promovarea în ansamblu a potențialului turistic național.
Scopul principal al călătoriei determină forma de voiaj. Deși scopurile diferențează și călatoria poate avea o mare diversitate de motive, dorințe umane, atitudini mentale, intenția și acțiunea rezultantă conturează următoarele forme distincte de turism:
Turismul de odihnă și relaxare. Include turiști ce doresc să combine relaxarea fizică și mentală cu schimbarea temporală a domiciliului.
Turismul cultural. Acesta are în vedere călatoria în scopul lărgirii cunoștințelor (orizontului) despre alte locuri și oameni, despre nivelul lor de viață, călătoriile lor includ și destinații în locații istorice, de artă monumentală, obiecte religioase. Evoluțiile contemporane în diferite sfere de activitate umană și progresul în domeniile ștințifice, tehnologice, educaționale și sociologice sunt, de asemenea, subiecte de interes cultural pentru mulți turiști. Totuși, numai câteva dintre acestea pot îmbina odihna și relaxarea cu cultura, ca scop principal al călatoriei lor.
Turismul sportiv. Acesta include călatoria pentru a participa la activități sportive, incluzând evenimente locale, regionale și internaționale. Participarea în cadrul acestui tip de călătorie presupune interesul de participant în cadrul unor activități sportive, spectator sau susținător.
Turismul social și sociologic. Acesta se referă la călătoriile întreprinse de personae cu resurse financiare modeste, al căror voiaj este subvenționat de către anumite organisme sociale pentru care se acordă concesii și facilități speciale. Iar de cealaltă parte, sunt cei care călatoresc pentru a vizita prieteni, cunoștințe și rude dar și din motive de prestigiu social.
Turismul de afaceri. Acesta include călătoria făcută în scopul afacerilor sau profesiei. De exemplu: vizitarea târgurilor internaționale, expoziții, participarea la diferite seminarii tehnice, conferințe și congrese internaționale. Călătoria stimultivă pentru grupurile de oameni de afaceri, de negustori, distribuitori, se explică o bună parte a turismului comercial.
Turismul politic. Această formă de călătorie i-a în considerare participarea la evenimente politice însemnate sau la mari sărbători naționale, precum și atmosfera festivă, firească generată de aceste evenimente. De exemplu: încoronarea unei regine, eveniment important din viața unei famili regale (naștere, botez, nuntă etc.).
Turism de masă
Analiștii istoriei turismului recreațional remarcă faptul că volumul călătoriilor în vremea Imperiul Roman, a fost întrecut numai în secolul al XIX-lea, când se instalează adevăratul turism de masă.
Creșterea gradului de cultură și civilizație, pe fondul unui climat economic favorabil, a transformat turismul într-un fenomen de masă. Cercetătorii unei asemenea evoluții au definit turismul de masa ca un fenomen pe scară largă, ce cuprinde toate serviciile standardizate la un preț fix de vânzare, pentru o clientelă de masă. Aceste cercetări descriu patru trăsături care caracterizează turismul de masă:
serviciile standardizate, fixe;
producția de masă, oferta generală către o clientelă privită nediferențiat;
vacanța este petrecută în masă, fără prea mare importanță pentru turismul locul în care se consumă vacanța;
în concepția turistului s-au produs o serie de schimbări în legătură cu petrecerea timpului său liber.
Tot mai mult, dobândește teren idea că turismul de masă și-a avut locul și timpul lui, creeându-se idea că turismul de masă se aproprie de finalul existenței sale. Dezbaterea turismului de masă se axează pe doua aspecte: mediul înconjurător și comportamentul turistului.
Tot mai mulți oameni se distanțează de pachetele de vacanță tradiționale (limitate de obicei la transport, cazare și unele atracții locale), tratarea localnicilor și a zonei lor native cu responsabilitate, grijă pentru mediu, în căutarea naturii nexplorate și a unui mod nesofisticat de viață. Un tip de vacanță, pe care majoritatea formelor de turism alternativ le oferă.
Impactul turismului de masă este destul de popular, în special asupra mediului. În plus, cota foarte limitată de bani cheltuiți pe vacanțe ajunge de fapt la localnici, care cu atracțiile culturale regionale și native îi bucură pe toți. Aceștia, sunt oamenii care economisesc de fapt tradițiile și obiceiurile din zonele lor locale. Oamenii, care ne permit să luăm parte la o bucățică din patrimoniul lor cultural, cei care au păstrat și știu să aibă grijă de natură.
Poate că mulți dintre oameni cred că mari tour operatori și marile consorții de călatorie au responsabilitatea de a păstra patrimoniul cultural local și mediu. Nu se știe exact cât din marile lor profituri se cheltuiesc. Dacă mari tour operatori nu se uită mai departe, spre viitor, vor vedea că în acest fel într-o zi, vor rămâne cu puține resurse turistice iar câștigurile lor vor începe să scadă dramatic. Din păcate, acest lucru nu va afecta pe nimeni atât de mult, în comparație cu localnicii.
La urma urmei, formele de turism alternativ includ grupuri mici de oameni, care cu siguranță nu dăunează mediului înconjurător atât de mult. În plus, în cazul în care nu sunt familiarizați, cum sigur sunt majoritatea dintre ei, unul dintre obiectivele formelor de turism alternativ este de a păstra modul, de a conserva mediul, tradițiile locale și cultura. De fapt, unele forme alternative sunt menite să permită omului să aprecieze măreția naturii.
Cu toate acestea, situația este cu totul diferită, în unele stațiuni mari, cu mii de oameni care rulează în jur și sute de hoteluri care păstrează vederi frumoase ale naturii departe de ochii noștri. Desigur, există multe moduri de divertisment în ceea ce privește, animarea turiștiilor, viața de noapte și altele. Dar asta nu este exact ceea ce ne dorim pentru ei. Cum este viață de noapte și diversele animații cu diferența că sunt în alt loc, în comparație cu marea varietatea de forme alternative; a compara cu natura și patrimoniul cultural. Deci, din acest punct de vedere, cu excepția prețurilor ușor mai ridicate în turismul alternativ (ca urmare a faptului că acestea includ, de obicei, grupuri mult mai mici), se pare că turismul alternativ este cea mai bună alegere.
Termenul turism de masă, este dificil în a-l defini cu precizie, dar cu siguranță există o înțelegere de bun simț că dezvoltarea turismului în ultimii 40 ani poate fi descrisă de creșterea stațiuni turistice, aglomerări în evoluțiile de cazare la hoteluri, creșterea numărului de atracții concepute pentru un număr semnificativ de vizitatori, avioane, creșterea traficului aerian și extinderea generală a infrastructurii pentru a sprijini aproximativ 700 de milioane de călătorii internaționale, turismul de masă, se referă la producție, structură și organizarea turismului asemănător cu un proces industrial prin care economiile de scară sunt căutate pentru a satisface nevoile pieței.
Turismul de masă, este privit ca un fenomen de scară largă, ambalarea și vânzarea de servicii de agrement standardizate la prețuri fixe pentru o clientelă în masă. În ciuda încercărilor mai recente de a promova problemele de calitate și valoare, concurența între principalii producători a fost în mare măsură pe baza prețurilor susținute de branding puternic și marketing-ul de masă. Aplicarea principiilor de tip fordist la livrarea de turism pentru o piață în expansiune a semnalat un proces important de democratizare a călătorie, în special în Europa la mijlocul anilor 1960 și 1970 creșterea accesului la o mare varietate de destinații ambalate.
La o inspecție mai atentă de producție, sau mai exact, organizarea turismului internațional, a fost întotdeauna diferit de la fabricație în ceea ce privește livrarea acestuia sunt, de fapt, inseparabile. Evoluția industriei turismului în serviciul cererii pe scară largă pentru călătorie a implicat dezvoltarea unor practici care sunt concepute pentru a maximiza eficiența și producția reflectată în spiritul taylorismului și fordismului. Mai precis, dezvoltarea unor astfel de practici a fost condus de către un număr relativ mic de compani dezvoltate. Integrarea oferă o serie de beneficii în termeni de economii de scară, putere de cumpărare, un control considerabil asupra comerțului cu amănuntul și de marketing și avantaj competitiv.
Din punctul de vedere al industriei turismului angajat în cadrul proiectului de producție pentru a satisface nevoile maselor de turiști, a existat o presupunere implicită că piața se comportă într-un fel, într-un mod nediferențiat și prețul este incorect. În primele zile de vacanță, lipsa de experiență a consumatorilor și lipsa de familiarizare a acestora cu călătoria eco-cultural, cuplată cu o lipsă de infrastructură de organizare și costuri relativ ridicate față de venituri, a generat nevoia de a oferi sisteme care ar putea livra rentabil, forme previzibile ale turismului care a generat o vacanță omogenă. La suprafață, este ușor de văzut cum astfel de sisteme au influențat comportamentul pe piață.
Astfel de sisteme standardizate au produs un anumit ritm de turiști, constând din excursii bine ordonate, mese regulate și previzibile, întâlniri organizate, dar superficiale din comoditatea gazdei. Cu toate acestea, criticii fără tragere de inimă au acceptat că acest tip industrial de standardizare a fost acum necesar pentru a satisface cererea. În spatele practici aparent simple, cum ar fi cumpararea unui bilet de avion, acolo se afla un sistem complex de operațiuni economice globale, schimburile sociale și negocierile politice care produc, de asemenea, o serie de efecte.
Astfel de sisteme, deși complexe în sine, pot să acționeze, cu toate acestea pentru a face turismul mai puțin complicat. În plus față de sistemele de producție pe care industria turismului le-a proiectat de la sine, există și alți factori auxiliari de producție care au apărut pentru a sprijini dezvoltarea turismului internațional de masă.
În general, turiștii au cumparat ușor în aceste sisteme complexe, deoarece fac procesele de înregistrare mai ușoare. De adăugat la acest lucru este că turiști, prin procesele normative ale socializări, s-au adaptat la modul în care, în vacanță, de exemplu, frecventele experiențe de călătorie reale și virtuale și creșterea multi-lingvistice. Cu toate acestea, turiștii ar demite rapid orice noțiune că acestea sunt doar rezultate ale unor vaste mașini la nivel mondial interconectate. Ceea ce a apărut în ultimii ani este o mai bună conștientizare a acestuia printre producătorii de turism. Văzând turismul în contextul unei culturi mai mare de consum este de ajutor, deoarece subliniază rolul său în procesele de diferențiere socială și căutarea statutului, în special, în rândul noilor clase de mijloc. Ideea că piața se extinde dincolo de noțiunea de turiști de masă astfel cum sunt prevăzute de producători, nu este o chestiune nouă.
Turismul de masă continuă să domine și caracteristica modelelor fluxurilor turistice, dar cu un număr mai mare de forme specializate în turism. Vizitatorii sunt tot mai interesați de deplasarea la fața locului, la fel de mult să descopere, să confrunte, să participe la învățarea despre programul inclus în viața de zi cu zi a destinațiilor.
Întotdeauna la baza turismului, cu toate acestea, sunt o serie de experiențe subiective, emoționale care încep de fapt cu prima decizie și posibilitatea de a călători. Astfel de experiențe variază considerabil, dar toți turiștii le căută, și le dețin, fie că avem în vedere tinerii turiști euforici pe străzile din Ibiza, fie turiști care se confruntă cu Himalaya sau Mona Lisa, pentru prima dată. În acest fel, în contextul turismului cel puțin, devine mai semnificativ, pentru a evita vorbim de pauze discrete între modernitate și post-modernitate, sau orice modificare discretă de la așa numitele grupuri de turiști în masă.
Deși au existat în mod clar schimbări structurale economice și sociale atât în modul în care turismul este produs și consumat, există cadre folositoare, putem folosi pentru a înțelege semnificațiile schimbarilor în turism, în termeni reali și simbolici; este de asemenea important de menționat continuitatea în jurul valorii de natura experiențelor turistice.
Turismul de masă este o formă de turism care implică zeci de mii de oameni care merg la aceeași stațiune de mai multe ori în aceeași perioadă a anului. Este cea mai populară formă de turism, deoarece este de cele mai multe ori cea mai ieftină modalitate de vacanță, și este adesea vândută ca un acord global.
O agenție de turism, este aceea în care toate nevoile turiștilor sunt satisfăcute într-o societate (cum ar fi Thomas Cook), aceste nevoi de călătorie, sunt: bilete de avion, activități, cazare și uneori alimentație (denumită pensiune completă, atunci când sunt incluse toate mesele, demi-pensiune include două mese pe zi în timp ce self-catering sunt cele în care îți gătești chiar tu). Aceste tipuri de vacanță sunt de multe ori opusul turismului durabil, turismului extrem și turismului ecologic.
Există mai multe tipuri de turism de masă, inclusiv schi în munți, plajă, vizita unui parc tematic (de exemplu, Euro Disney aproape de Paris) sau de a lua o croazieră. Guvernele și localnici susțin adesea turismul de masă, deoarece generează o mulțime de venituri pentru zonele locale.
Avantaje:
locuri de muncă sunt generate de turism în multe domenii – în construcția inițială a stațiuni, în călătorie, în furnizarea de produse alimentare și în alte industrii de servicii conexe;
localnicii beneficiază în mod direct de ocuparea forței de muncă;
drumuri, căi ferate, facilități, electricitate etc., toate trebuie a fi îmbunătățite pentru a se potrivi turiștilor, localnicii beneficiând de asemenea de aceste evoluți de infrastructură;
dezvoltarea facilitățiilor de transport;
creșterea bazei taxei locale, astfel încât administrația/consiliul local poate investi în școli, sănătate și servicii sociale;
turiștii aduc valori și culturi noi și la rândul lor învață despre noi culturi, iar acest lucru duce la înțelegere culturală.
Dezavantaje:
Corporații Trans Naționale din țările bogate sunt adesea implicate, acest lucru poate duce la o mulțime de profituri care părăsesc țara;
locuri de munca poate fi sezoniere, mai ales în stațiunile bazate pe plajă și schi. Oamenii pot, prin urmare, să caute un alt loc de muncă în sezonul închis;
turiștii consumă cantități imense de resurse, inclusiv hrană și apă, acest tip de turism este deosebit de nesustenabil în acest mod;
turiștii introduc valori și culturi noi, acest lucru provoacă intoxicare culturală;
pământul este pierdut în agricultură.
Turism de nișă
Turismul de nișă reprezintă interese speciale, de cultură și turism pe activități, care implică un număr mai mic de turiști în setările mai autentice.
Turismul de nișă se referă la modul în care un produs turistic specific poate fi adaptat pentru a satisface nevoile unui anumit segment de piață. Locații cu produse specifice de nișă sunt în măsură să stabilească poziția ei, ca destinații turistice de nișă. Prin crearea de imagine, ajută destinația a diferenția produsele lor turistice și de a concura într-un mediu tot mai competitiv turismului.
Literatura de specialitate a acordat puțină atenție rolului și poziționării produselor turistice de nișă. Prin utilizarea ciclului de viață a turismului de nișă, este clar că produsele de nișă vor avea un impact diferit, provocări de marketing și contribuții la dezvoltarea destinației, deoarece așa poate progresa.
Nișa de profilare turistică și dezvoltare a destinației prin turismul de nișă. Pentru a ilustra acest lucru, cercetarea mea s-a concentrat pe serviciile medicale importante din turismul medical.
Conceptul de turism de nișă, a apărut în ultimii ani în contra-punct la ceea ce este denumit în mod obișnuit turismul de masă. Aceasta implică un set mai sofisticat de practici care disting și diferențiază turiști. Într-o lume în proces de globalizare de creștere a identității, turismul de nișă reprezintă diversitatea și modalitatea de a marca diferența. Acesta joacă pe conotațiile peiorative care au însoțit evoluția turismului de masă și pachetul și, de multe ori citate, impactul lor negativ în ceea ce privește degradarea mediului și tulburări socio-culturale. Pentru managerii de destinație și planificatorii care doresc să utilizeze turismului ca mecanism pentru dezvoltarea economică, abordarea turismului de nișă pare să ofere oportunități mai mari și un turism care este mai durabil, mai puțin dăunător și mai important, mai capabil de a oferi turiștilor momente plăcute.
Nișa, producția, consumul și complexitate caracterizări comune ale turismului internațional contemporan continuă să se refere la noțiunea de producție și consum de masă. Acesta localizează un turism puternic ca o caracteristică a modernității; un fenomen care a luat valori asupra unor atribute ceea ce sunt larg numite economii fordiste.
Termenul "Turismul de nișă" este în mare măsură împrumutat de la termenul comercializare nișă, care, la rândul său, a însușit conceptul de nișă din disciplina de ecologie. Este larg creditat cu introducerea conceptului de nișă de trimitere, în sensul său cel mai larg, la o regiune într-un spațiu multidimensional caracterizat prin factori de mediu care afectează bunăstarea speciei.
Astfel, în termeni generali, nișă se referă la o locație optimă, care deține un organism care poate exploata resursele, în prezența concurenților săi. Este ușor pentru a vedea analogia la lumea de afaceri și așa putem vorbi, de exemplu, de o societate. Într-adevăr, utilizarea termenului nișă este parte a unei utilizări mai vaste de metafore biologice / ecologice care informează teoria și practica de afaceri.
În termeni de marketing, nișă se referă la două idei legate între ele.
În primul rând că există un loc în piață pentru un produs, iar în al doilea rând, există un public pentru acest produs, în cazul în care locul și audiența sunt considerate a fi specifice entități. Acest lucru poate fi extins pentru a se referi la un anumit produs adaptat pentru a satisface nevoile unui anumit segment de public / de piață. Premisa clară este că piața, nu ar trebui considerată de unii un ansamblu omogen simplist cu nevoi generale, ci mai degrabă ca grupuri de persoane cu nevoi specifice referitoare la calitățile și caracteristicile anumitor produse. Astfel, putem vorbi de o nișă de piață, ca un grup mai restrâns, definit prin care persoanele din grup sunt identificate prin aceleași nevoi sau interese de specialitate și sunt definite ca având o dorință puternică pentru produsele oferite.
Dimensiunea de nișă de piață poate varia considerabil, dar eficient, aceasta trebuie să fie echilibrată între a fi suficient de mare pentru a produce suficiente afaceri și suficient de mică astfel încât să fie trecute cu vederea de concurenți.
În spatele ideei de nișă de piață se află un proces de cunoștințe care implică producători, cercetarea, identificarea și orientarea către grupurile speciale și menținerea unei relații cu ei în fața concurenței.
După Hannan și Freeman (1977) termenul nișă își are rădăcinile în ideile de competitivitate în cazul în care, din punct de vedere ecologic, se poate face o distincție între nișe fundamentale, care s-ar referi la dimensiunea potențialului nișei de piață sau segment, și alte nișe, care se referă la dimensiunea reală a pieței în fața termenilor, produse turistice de nișă și piețe de nișă; turistic fiecare este în legătură cu celălalt. Important este probabil, discursul construit de către producătorii de turism, decât de consumatori.
Există, desigur, reguli formale pentru ceea ce poate, sau nu poate, fi menționat ca turism de nișă și există variații considerabile în acest termen larg. Termenul de turism cultural, de exemplu, este frecvent citat ca o formă de turism de nișă care formează piața de nișă. Acum, am putea fi în măsură să identificăm preferințele de călătorie care sunt aliniate la motivațiile generale și doresc să experimenteze anumite forme culturale și expresii: artă, muzică, folclor, gastronomie, etc. Este clar că această categorie poate fi în continuare segmentată. Producătorii de turism sunt tot mai dornici să se concentreze în special pe activități care sunt practicate de anumite grupuri care pot fi identificate și contactate (macro-nișe).
Marketingul turistic acționează în mod frecvent pe ipoteze potrivit cărora produsele care ar avea un apel la un grup de interese (de exemplu, cele care participă la galerii), de asemenea, apel la un alt grup (de exemplu, cei care merg la teatru). Ei sunt capabili să se angajeze într-o mare varietate de activități turistice, astfel încât într-o singură instanță ei vor fi fericiți să ia o scurtă pauză într-un oraș de patrimoniu și să viziteze un teatru, în timp ce cu un alt prilej pot vizita un complex turistic de masă. La un capăt al spectrului, turismul de nișă poate fi definit ca descompunerea în sectoare încă relativ mari de piață (macro-nișe adică turismul cultural, turismul rural, turismul sportiv etc.), fiecare capabil de segmentare în continuare (micro-nișe de exemplu, geo-turism, turismul de nișă în gastronomie este axat pe piețele mici, foarte precise care ar fi dificil de împărțit în continuare).
Conotațiile unui serviciu mai bine adaptate și individualizate poartă propria cașetă referitoare la caracteristici, cum ar fi dimensiunile reduse ale operațiunilor de îngrijire a implicat și selectivitatea cu privire la discernământul pieței, precum și o sensibilitate sugerată de turiști. Aceste caracteristici asigură o potrivire mai optimă cu politicile de amenajare și dezvoltare referitoare la turismul durabil al mediului și îngrijirea socială.
Turismul de nișă este, de asemenea, văzut ca un mecanism de atragere a turiștilor care obișnuiesc să cheltuiască mult, pe care îl etichetează drept o formă de elită în turism. Pentru turiști, în relațiile din viața socială, turism de nișă le permite să devină cosmopoliți. Există aproape o tentă de amatorism în legătură cu ideea de turism de nișă. Vacanța de fotografie sau de motoare cu aburi și altele invoca un anumit sentiment. La suprafață, cu toate acestea, turismul de nișă este departe de a fi intim și amator în operațiunile sale.
La un alt nivel, turism de nișă poate fi operat prin intermediul unor firme foarte mari, transnaționale (care furnizează, de asemenea, pachete turistice de masă) utilizând sisteme expert, extrem de dezvoltate care pot furniza o varietate de produse, dar într-un mod eficient, standardizat.
Este clar că turiștii, în calitate de consumatori, au dezvoltat un nivel tot mai mare de expertiză și experiență de a fi turiști. Deși acest model de dezvoltare de turiști ar putea să nu fie întotdeauna liniar, sau simplist, de exemplu, în călătorie Denis Pearce (1988, 1991), a observant că turiștii sunt din ce în ce mai sofisticați în nevoile și preferințele lor, și în mod similar se asigură că nevoile lor sunt îndeplinite. Turiștii potrivit analiștiilor susțin, că au adoptat practicile și discursurile de turism și le-au încorporat în viața de zi cu zi. Ca parte a acestei culturi emergente de turism, turiștii au recunoscut rolul și influența lor în calitate de consumatori din lume. Se subliniază faptul că, consumul este mai mult decât un proces funcțional care să răspundă la cerințele economiei.
Comportamentul consumatorilor față de pachetele turistice a rezultat o piață mai segmentată, de specialitate și sofisticată și putem concepe dezvoltarea turismului de nișă ca un raspuns la nevoile consumatorilor; ca o modalitate de a permite dezvoltarea prin exprimarea identității activităților specifice, care, de asemenea, se suprapun cu alte preferințe ale consumatorilor. Cu alte cuvinte, în cazul în care ciclismul ca un fenomen de origine de petrecere a timpului liber oferă o modalitate de socializare individuală de identificare (completând cu achizițiile de îmbrăcăminte, echipament, participarea la evenimente de ciclism, etc.) o astfel de piață va încerca, de asemenea, să se exprime în alegerile sale de vacanță, care ar fi excelentă pentru destinații și stațiuni cu un mediu prietenos cu bicicleta.
Printre companiile de turism crearea de turism de nișă poate fi văzută ca un element al strategiei competitive. Turismul a crescut ca o afacere, companiile au căutat tot mai mult pentru a obține un avantaj competitiv într-o expansiune, dar de multe ori au aglomerat piața. În termeni de bază avantajul competitiv se referă la o societate capabilă să genereze profituri mai mari ca o parte din vânzări decât o face concurenții săi. Creșterea piețelor turistice a fost însoțită de creșterea prestatorilor și creșterea concurenței, în special în livrarea de vacanță all-inclusive.
Dezvoltarea produselor de nișă a fost parte a unui proces mai larg de diversificare structurală că industria turismului a urmărit la acest proces de diversificare dezvoltarea și utilizarea tehnologiei informației în scopul de a oferi produse specifice aproape direct consumatorilor.
Existența barierelor de intrare în sectorul de afaceri a avut tendința de a polariza un număr relativ mic de companii foarte mari, din ce în ce mai mult transnaționale, și un număr mare de întreprinderi mici. Stabilirea, de multe ori foarte precise, de nișe de piață a permis întreprinderilor mici să câștige propriul avantaj într-o piață extrem de competitivă. În abilitățile lor de a fi aproape de piață și de a oferi servicii personalizate și un nivel ridicat de cunoaștere a produsului, astfel de afaceri au fost în măsură să sculpteze excursii de specialitate și pachete de vacanță.
Oricare ar fi mecanismele din spatele turismului de nișă, indiferent de decepții și contestabilitatea sa, oferă o legătură între vise turistice, dorințe, fantezi și experiență.
Având în vedere natura diversă a turismului de nișă și produse conexe, poate fi oportun să se folosească abordări diferite, cum ar fi:
abordare geo-demografică – locul și populația ocupată în cazul în care are loc procesul de consum, turismul joacă un rol-cheie;
abordare legată de produs – prezența activităților, atracții, așezări, produse alimentare și alte dotări. Acestea constituie componentele cheie ale mixului de destinație turistică de nișă, care sunt în conformitate cu nevoile turiștilor;
abordare legată de client – cerințe turistice și așteptările sunt punctul central al abordării de marketing turistic de nișă.
Atenția este pusă pe relațiile dintre cererea și oferta se uita la ce activități de specialitate caută turiștii pentru a avea o experiență satisfăcătoare și nu doar o simplă observare a naturii sau participarea directă în stilul de viață al comunității de cazare.
Delimitări între turismul de masă și turismul de nișă
Turismul de masă s-a dezvoltat datorită progreselor tehnologice, permițând transportul unui număr tot mai mare de persoane într-un timp scurt către locuri de interes turistic, astfel încât din ce în ce mai mulți oameni s-au putut bucura de petrecerea timpului liber în respectivele localități sau stațiuni.
În Statele Unite ale Americii, primele stațiuni litorale în stil european au fost amenajate în Atlantic City, New Jersey și Long Island, New York.
Turismul de nișă se referă la numeroasele forme de turism de nișă sau de specialitate care s-au afirmat de-a lungul anilor, fiecare definită fiind de propriul său punct forte. Multe dintre aceste forme s-au impus datorită industriei turistice și universităților de profil. Unele dintre acestea avansează concepte care pot fi sau nu acceptate de publicul larg. Următoarele segmente de piață, sunt cele mai cunoscute din piețele turismului de nișă:
Agroturismul
Turismul Culinar
Turismul Cultural
Ecoturismul
Turismul Extrem
Geoturismul
Turism patrimonial sau cultural-patrimonial
Turismul destinat persoanelor cu orientări sexuale diferite
Turismul Medical
Turismul Nautic
Turismul Pop
Turismul Religios
Turismul Spațial
Turismul în zone de război
Turismul în natură pentru cei interesați de faună și floră
Turismul subacvatic pentru pasionații de scufundări
Cele enumerate mai sus, sunt doar câteva dintre tipurile turismului de nișă.
Piața turismului de nișă, este un segment specific de piață, de obicei bine definit, produsul poate fi adaptat pentru a satisface interesele clientului și diversificarea produsului. Nișă nu înseamnă neapărat mic, piețele de nișă pot genera un număr mare de turiști. De asemenea, trebuie remarcat faptul că turiștii pieței de nișă nu sunt neapărat mari cheltuitori.
În cele mai multe piețe există o poziție dominant, segment (de masă) și mai multe segmente mai mici (de nișă).
Turismul de nișă, poate fi definit ca:
O afacere care vizează un segment mai mic pe o piață mai mare, în cazul în care clienții au nevoi specifice.
Direcționarea unui produs sau serviciu către un segment de nișă are mai multe avantaje pentru o afacere, în special pentru o afacere mică:
mai puțini concurenți;
țintă specifică clienților (accesibilitate mare);
expertiză de piață;
se pot practica prețuri mai mari;
marjele de profit sunt de multe ori mai mari;
clienții tind să fie mai loiali.
Principalele dezavantaje ale turismului de nișă includ:
lipsa de economii de scară;
riscul de dependență de un singur produs sau piață;
de natură să atragă concurență;
vulnerabil la schimbările pieței.
Prin contrast, turismul de masă poate fi definit ca:
O afacere care vinde în cea mai mare parte a pieței, în cazul în care există mai multe produse similare oferite.
Caracteristicile cheie ale unei piețe de masă sunt după cum urmează:
clienții formează majoritatea în piață;
nevoile clientului și dorințele sunt mai generale și mai puțin specifice;
producție mai mare (economii de scară);
succesul este de obicei asociat cu funcționarea low-cost, promovare, distribuție pe scară largă.
Mai departe, în următoarele două capitole, voi aprofunda tema aleasă. O să continui în următorul capitol să dezvolt strategiile care stau la baza turismului de nișă și anume, nișa turismului medical.
Apariția și dezvoltarea turismului medical
Turismul medical a avut o perioadă lungă de clădire. Cele mai vechi forme de turism medical au avut drept scop creșterea stării de sănătate și bunăstare. Prima apariție a turismului medical datează de peste 2000 de ani, când o echipă de vizitatori, probabil primi pelerini, au călătorit din jurul Mediteranei la Epidaurus în Peloponez, care au declarat a fi locul de naștere și sanctuarul zeului de vindecare, Asklepios fiul lui Apolo.
În epoca romană apele au fost populare și spa-urile datează de peste 2000 de ani și curele de sănătate legate de apă au fost comune pentru multe regiuni. Numeroasele stațiuni și locuri sacre care rămân în multe părți ale Europei și în alte părți, în unele locuri a reprezentat începerea efectivă a turismului local, ca oamenii călătorind pentru a obține beneficii fizice. Din acel moment locurile speciale și peisajele terapeutice, de la izvoare și templele din munți, au jucat un rol important.
Prin secolul al IV-lea Î.Hr. Templul de la Epidaur, din Grecia a fost centrul de vindecare cel mai celebru al lumii clasice, unde pacienții, primeau sfaturi despre cum să-și recapete sănătatea. Sănătate ar fi putut avea o bază mai veche, deoarece s-a spus că Hipocrate a început cariera acolo, și izvoarele minerale din apropiere au fost, probabil, folosite pentru vindecare. Nu numai în Imperiul Roman spa-urile, băile și alte concepte de vindecare joacă un rol important, dar și în societatea Augustă între anii 44 î.Hr. și 69, turismul a luat caracteristici moderne.
După câțiva ani mai târziu, după declinul și căderea Imperiului Roman sau utilizat spa-urile. Sau făcut câteva selectați de izvoare și fântâni, considerate a fi puțuri sfinte, restul au rămas în uz. Cu toate acestea, Imperiul Otoman a construit băi turcești din secolul al IX-lea, iar spa-urile au fost dezvoltate în Europa Centrală în locuri precum ar fi Buda (Ungaria) și Karlovy Var (Republica Cehă), dar nu foarte mult folosite până la Renaștere, când terapiile cu apă, pentru scăldat și, de asemenea, de băut și dușurile, au devenit din nou frecvente.
Băile romane au fost folosite pentru a vindeca leziunile de luptă. Multe alte țări asiatice și europene, inclusiv Japonia și Taiwan, au o istorie de secole asupra spa-urilor și izvoarelor termale, care au înflorit de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Primul spa hidroterapeutic modern a fost dezvoltat în Germania, la începutul secolului al XIX-lea, oferind pachete de tratamente de sănătate, cum ar fi aerul curat, apa rece și dieta.
Turismul medical este definit prin deplasarea pacienților în diferite țări în scopul obținerii de îngrijiri și servicii medicale combinate cu anumite facilități turistice. Creșterea fluxului de pacienți care doresc tratamente în străinătate este un fenomen global, legat de dezvoltarea economică ce generează creșterea veniturilor.
Sunt și păreri care contestă tremenul de turism medical, asta în mare parte din cauza stării emoționale pe care o simți în momentul în care rostești, simplu, termenul de turism (plajă, mare, distracție, fericire ș.a.) și când rostești termenul medical îți inspiră alte trăiri (agitație, incertitudine în ceea ce privește alegerea făcută, emoțiile negative nici vorbă de fericire, durere/suferință ș.a.).
Există multe studii publicate în ceea ce privește definirea turismului medical, doar că în prezent nu este destul de clară, de aceea voi prezenta câteva variante de definiții.
Tabel nr.1.
Tipologia definițiilor pentru turismul medical
Sursa: prelucrare a autoarei
Chiar dacă nu se poate ajunge la o singuă definiție clară a turismului medical, în esența tuturor acestor definiții se acceptă faptul că acest termen este folosit pentru a defini o călătorie a cărei motivație implică o procedură medicală sau anumite investigații pentru bunăstarea fizică și psihică a persoanei în cauză.
Cu toate acestea, în cursul ultimului deceniu s-a înregistrat o intensificare a fluxurilor de călătorii medicale. Faza actuală a turismului medical se caracterizează printr-o abordare industrială în care pacienții neasigurați sau parțial asigurați din țări industrializate caută servicii medicale de calitate la prețuri rezonabile în țările în curs de dezvoltare, fenomen cunoscut sub denumirea de outsourcing medical. Cele mai frecvente servicii medicale solicitate în afara granițelor includ tratamente dentare, chirurgie plastică, chirurgia electivă (prin eliminare) și tratamente de fertilitate.
Noului concept de turism medical, specific secolului al XXI- lea , i se adaugă și alte caracteristici care se referă la: numărul mare de persoane care călătoresc pentru tratament, curse low-cost ce asigură bilete de avion accesibile, extinderea rapidă a internetului fiind principala sursă de informații, dezvoltarea acestui domeniu atât în sectorul privat cât și cel public precum și implicarea guvernelor în promovarea turismului medical, considerându-l ca o potențială și profitabilă sursă de venituri.
În unele privințe turismul medical a evoluat și a luat-o pe propria diversitate, fapt care a determinat subcategoriile, cum ar fi turismul sarcinii, turism stomatologic și turism de dezintoxicare. Existând și multe alte categorii.
Turismul medical diasporic a luat pacienții înapoi în țările lor, în timp ce migrația pensionariilor, ca populații globale în vârstă, a oferit încă un component al turismului medical. În țări precum Malaezia, Mexic, Spania și Filipine oferă un potențial pentru turismul medical, mai mare.
În alte cuvinte, turismul medical a crescut ca rezultat al schimbărilor în cadrul instituțional de îngrijire medicală, în economia globală de acces la sănătate (translator, transport și turism).
Turismul medical este astfel susținut de sectorul politic, economic, social și cultural. Cu toate acestea, una dintre problemele critice în dezvoltarea turismului medical este reglementarea standardelor. Nu toate problemele de sănătate pot fi supuse la tratament internațional deoarece pacienții trebuie să fie suficient de bine pentru a călători. Ideea de a solicita tratament medical în locuri îndepărtate, în circumstanțe dificile, poate departe de familie și prieteni și îngrijirea familiară, pare a fi în antiteza normelor sociale.
Astfel de norme și valori precum și loialitatea față de sistemele naționale, au încetinit dezvoltarea turismului medical. Totuși creșterea în acest sector a fost excepțională în secolul al XXI-lea. Turismul medical a fost aproape nemaiauzit până la sfârșitul secolului al XX-lea și ignorat de mass-media.
Turismul medical, este în primul rând un fenomen al secolului al XXI-lea. În timp ce turismul medical este, în general perceput ca circulația pacienților din țările relativ bogate, dezvoltate, către țările în curs de dezvoltare, cum ar fi Thailanda și India, în Europa diferențele semnificative în costurile de tratament între țări, precum și consolidarea și extinderea Uniunii Europene a produs o mobilitate mai mare a pacienților.
Un turismul medical oarecum de elită, a fost pentru un timp foarte lung Strada Harley din Londra și mai multe alte capitale europene, cum ar fi Berlin care au fost destinații celebre de peste un secol. Deși aceste orașe rămân importante, în ultimele două decenii direcția de turism medical a trecut spre Occident. Acest lucru a dat naștere la noi structuri de mobilitate.
Turismul medical a inversat în mod substanțial un model anterior în care pacienți bogați din întreaga lume care călătoresc în centrele de spitalizare a țărilor bogate, cum ar fi Strada Harley, au dus pacienții care călătoresc în Thailanda, Costa Rica și în alte părți. În mai puțin de un deceniu, din jurul valori de 20 de țări, Asia s-a dezvoltat cel mai eficient în domeniul turismului medical.
Aeroportul din München găzduiește o clinică unde pot fi efectuate proceduri complexe fără a se părăsi aeroportul. În general, în Europa, ușurința transportului aerian a însemnat că turiștii din stomatologie au fost capabili să se angajeze în proceduri de zboruri de tip fly-out, într-o singură zi, aducându-și contribuția minimă pentru economia națională dincolo de sectorul stomatologic.
Cu toate acestea, există o explicație mai complexă și mai puțin plină de farmec pentru dezvoltarea turismului medical:
creșterea costurilor de îngrijire a sănătății;
statutul slab al sectorului sănătății publice;
capacitatea mare a listei de așteptare pentru anumite proceduri;
incapacitatea multora, în special în SUA, să plătească pentru tratament medical necesar.
Lipsa de acoperire de asigurare a forțat efectiv mulți locuitori ai SUA, de exemplu, să solicite asistență de peste mări în calitate de turiști medicali pot exista reticențe și mai ales cei care sunt cel mai probabil să fie sau nu asigurați. Acestea includ migranți de primul sau de a doua generație, dintre care mulți se întorc în țările lor de origine pentru tratament, astfel subliniind rolul cheie al diasporei în turismul medical.
Într-o lume post industrială turismul medical a fost promovat în mod activ de mai multe guverne, ca parte a industriei turistice. Mai multe guverne asiatice, cum ar fi Thailanda și Malaezia au dezvoltat planuri pe 5 ani pentru turism și turism medical, cum ar fi cel din Singapore, includ divizii specifice turismului medical. Călătoria de sănătate câștigă rapid teren și din ce în ce mai populate cu vizitatori din Thailanda. Acest lucru se datorează faptului că Thailanda are facilități internaționale medicale, de sănătate și wellness standard care oferă servicii de înaltă calitate la prețuri accesibile.
Îngrijirea medicală transfrontalieră este o realitate deja cu o lungă istorie. În calitate de stat membru al UE, România reprezintă o parte activă în cadrul unui flux bidirecțional de pacienți care caută tratament în străinătate.
Vezi figura nr.2 Turism medical și călătorii medicale, din anexă.
Potrivit Organizației Mondiale a Turismului (OMT), scopul principal al persoanelor care călătoresc, este de a consuma servicii avansate de sănătate în alte țări sau regiuni. Printre primele concepte apărute despre turismul medical se referă la varietatea de activități turistice pentru menținerea stării de sănătate.
Strategii de management și marketing în turismul medical
Marketing-ul turismului medical, a fost în mare parte cu privire la garantarea faptului că acest lucru este la fel de larg apreciat pentru o posibilă acreditare, cu toate acestea, este nevoie de timp și probabil este necesară, constrângerea pentru creșterea economică.
Țări de destinație principală pentru turismul medical:
Africa și jumatatea de Est: Jordan, Israel, Iran, Africa de Sud;
America: Brazilia, Canada, Costa Rica, Cuba, Insulele Cayman, Mexico, Statele Unite;
Asia/Pacific: Hong Kong, India, Korea de Sud, Malaysia, Noua Zelandă, Pakistan, Singapore, Thailanda;
Europa: Franța, Germania, Regatul Unit.
Multe țări au adoptat măsuri ample în scopul stimulării industriei turismului medical. De exemplu, guvernul din Filipine a susținut toate activitățile legate de turismul medical prin crearea Programului Cadru de Dezvoltare pe Termen Mediu a Turismului Medical în timp ce guvernul malaezian a creat Comitetul Național pentru Promovarea Turismului de Sănătate. Alte țări au adoptat strategii de promovare a comerțului cu servicii de sănătate. În Cuba, guvernul a diversificat posibilitățile de plată, inclusiv plata cu carduri de credit sau în orice valută convertibilă, în scopul de a facilita consumul de servicii medicale de către pacienții străini. Această strategie a guvernului cubanez de promovare a exporturilor de sănătate generează resurse pentru investiții în infrastructura de îngrijire medicală și oferă o sursă alternativă de finanțare pentru sistemul public de sănătate.
Politica de promovare a turismului medical recurge și la elemente strategice precum:
Acordarea de stimulente cum ar fi reducerea tarifelor la importul de echipamente destinate spitalelor (de exemplu, în Filipine, din 2004, acestea sunt incluse în Planul de Investiții cu Priorități), scăderea taxelor de import pentru echipamentul necesar turismului medical și stimulente acordate direct către spitale (de exemplu, în Malaezia, guvernul oferă stimulente pentru spitalele private, ce au pacienți străini prin reduceri de impozite).
Promovarea, de către guverne, a unei politici active de investiții pentru dezvoltarea unei infrastructuri generale privind îmbunătățirea drumurilor, a rețelei de transport, de electrificare și a sistemelor de comunicare dar și în dezvoltarea infrastructurii specifice industriei turismului medical inclusiv hoteluri, stațiuni și spitale.
Încurajarea cooperărilor din cadrul sectorului public prin formarea de alianțe între diferite ministere legate de sănătate, turism, comerț, precum și birouri care să se ocupe de migrația pacienților turiști. De exemplu, succesul turismului medical cubanez se datorează strategiei de coordonare și colaborare a Ministerului Sănătății cu instituțiile din domeniile turismului, comerțului și industriei.
Încheierea unor parteneriate între sectorul public și cel privat. Se subliniază faptul că în timp ce scopul final al sectorului public este furnizarea unei asistențe medicale echitabile și corespunzătoare tuturor cetățenilor, obiectivul sectorului privat, în principal, este de a maximiza profiturile prin atragerea de pacienți din străinătate. Prin urmare, succesul turismului medical nu poate fi realizat decât prin colaborarea celor două sectoare.
Stimulentele guvernamentale sau subvenții pentru a atrage investiții din sectorul privat sunt esențiale pentru creșterea durabilă a industriei turismului medical. Ambele sectoare pot consolida reciproc sistemul public de sănătate. În țările în care sectorul privat conduce industria turismului medical, rolul guvernelor ar fi să ofere un cadru juridic care să vizeze sprijinul pentru întreprinzătorii privați (finanțare, know tehnic), fără ca accesul populației locale la serviciile de sănătate să nu fie pus în pericol.
Subvenționarea încrucișată a sectoarelor public și privat din domeniul asistenței medicale. Astfel se sugerează că, prin subvenționare încrucișată, o parte din veniturile generate de furnizarea de asistență medicală pentru vizitatorii străini pot fi alocate pentru îmbunătățirea calității și accesului la asistență medicală a populației interne. Acest lucru poate fi realizat, de exemplu, prin impozitarea veniturilor obținute din exportul de servicii de sănătate.
Este esențial ca guvernele să înțeleagă în mod clar nevoile și așteptările turistice medicale, prin punerea în aplicare a unor strategii de marketing de succes, mai ales că globalizarea a transformat turismul dintr-o activitate de sezon într-o activitate de nevoi.
Principale forme de turism medical
Pentru a putea ajunge la formele de turism medical, avem nevoie să știm care sunt turiștii acestui tip de turism. Astfel avem clasificarea celor 4 tipuri de turiști:
Turist de medicamente (care primește tratament pentru accidente sau probleme de sănătate care apar în timpul unei vacanțe de peste mări);
Turiști medicali corespunzători (care vizitează o țară pentru tratament medical nu au legătură cu călătoria și care poate, de asemenea, se decide cu privire la o procedură data, într-o țară);
Pacient în vacanță (care vizitează în special pentru tratament medical, dar face uz de oportunitatea vacanței, de obicei, în timpul perioadei de convalescență);
Simplu pacient (care vizitează exclusiv pentru tratament medical, și nu profit de nici un folos al oportunități de vacanță).
Formele turismului medical sunt diverse și foarte răspândite în toată lumea, mai puțin cunoscute sunt însă în România.
La nivel mondial, piața turistică a identificat noi nevoi ale turiștiilor, care au condus la apariția unor noi forme de turism, cum ar fi:
turismul de aventură,
turism cultural,
turism religios,
turism medical, etc.
Sănătate și turismul de wellness este acum un trend internațional stabilit de sănătatea consumatorilor conștienți care doresc sporirea bunăstării lor prin experiențele de călătorie. Acest tip de consumator urmărește să se simtă mai bine, să piardă în greutate, să încetinească efectele îmbătrânirii, calmarea dureriilor sau reducerea disconfortul.
Chirurgia estetică tinde să domine cea mai mare parte a acestui domeniu, dar turismul medical înseamnă mult mai mult. În multe țări dezvoltate, în special în SUA, îngrijirea sănătății a devenit tot mai scumpă. Procedurile chiar simple care nu sunt provocatoare din punct de vedere tehnic, cum ar fi cele de stomatologie și ortodonție, au devenit extrem de costisitoare.
Deși tatuajul este o procedură cosmetică, aceasta nu face parte din formele turismul medical. În mod similar a fost ceea ce numim turism farmaceutic, în cazul în care, de exemplu, americanii călătoreau în Canada și Mexic, pentru medicamente care erau considerate mai ieftine decât în Statele Unite ale Americii.
Există o continuuă libertate în turismul de sănătate (sau de wellness), care include tehnici de relaxare cum ar fi yoga și masaj, chirurgie plastică (variind de la stomatologie la intervenții substanțiale), operații (la șold și transplanturi), procedurile de reproducere. Pacienții din fiecare dintre aceste categorii rămân în străinătate pentru diferite durate având nevoie și de pachete de cazare.
Turismul medical se referă la o diversitate de proceduri de operațiuni costisitoare, care pot avea ore lungi de așteptare, cum ar fi chirurgia de șold, o serie de proceduri cosmetice, cum este albirea dinților sau de mărire a sânilor, care au puțin de a face cu nevoile medicale, dar au mult de a face cu statutul social. Nu numai cererea pentru astfel de proceduri cosmetice a crescut substanțial în ultimii ani, de obicei, nu au prioritate în unele țări occidentale sau sunt limitate. Multe proceduri cosmetice, cum ar fi îndreptarea părului, luminozitatea pieli și dietele, au fost cunoscute și practicate pe scară largă de secole. Mai multe persoane s-au angajat recent în astfel de proceduri cosmetice de bază, pentru că ele sunt încurajate să facă acest lucru și pentru că își pot permite din punct de vedere financiar. Estetica poate avea rezultate economice și sociale.
În cele ce urmează, mă voi axa pe o anumită formă de turism, nu foarte cunoascută, această formă este turismul dentar sau stomatologic, care la rândul său face parte din turismul medical.
Turism dentar
Turismul dentar este practica prin care cetățenii unei țări în care serviciile stomatologice sunt extrem de costisitoare, aleg să călătorească în țările în care serviciile stomatologice sunt mai accesibile.
Această formă de turism nu a fost gândită la început ca o afacere, cu excepția cabinetelor stomatologice situate în apropierea granițelor pentru a fi mereu acolo pentru turiști dar și pentru a pune în valoare timpul avut la dispoziție al turiștiilor. Însă cu timpul aceasta a evoluat ca o afacere profitabilă la nivel internațional. Turismul dentar este considerat un exemplu de globalizare.
Se identifică cinci motive principale pentru creșterea cererii turistice medicale:
motive demografice (creșterea speranței de viață);
motive medicale (există o tendință de creștere a numărului de boli non-transmisibile care necesită un specialist);
motive economice (persoanele au venituri mai mari, au asigurare de sănătate);
motive sociale (oamnei știu din ce în ce mai multe și sunt dispuși să călătorească).
După cum se poate observa, nu doar prețul este motivul pentru popularitatea mare de turism dentar, ci și faptul că majoritatea tratamentelor dentare sunt finalizate, de obicei, în câteva zile și sunt de multe ori non invazive, spre deosebire de alte intervenții medicale.
Până acum 37 de țări din 4 continente oferă servicii integrate turismului medical.
În zona Africii și Orientul Mijlociu, țările care au oferte în acest domeniu sunt Israelul, Iranul, Iordania (care ocupă locul 1 în zonă și locul 5 în lume din punct de vedere al profitului), Emiratele Arabe și Africa de Sud.
În America, 9 țări oferă servicii medicale de calitate. Acestea sunt SUA, Panama (favortizată de moneda națională, dolarul american), Ungaria (printre ultimele țări care au intrat pe piața serviciilor medicale internaționale), Cuba, Mexic, Columbia, Costa Rica, Brazilia și Canada.
În zona Asia-Pacific, 11 țări oferă turism medical, printre care China, India, Coreea de Sud, Filipine, Thailanda și Noua Zeelandă.
În Europa, 12 țări sunt destinații turistice medicale dentare, printre care și România. În mod tradițional, fluxurile de pacienți sunt clar împărțite:
Mexicul este destinația pacienților americani;
Thailanda, India sau Malaiezia sunt destinațiile preferate de asiatici;
Ungaria și vecinii săi, printre care și România, sfidează concurența cu tratamente dentare la prețuri imbatabile, fiind destinații clasice ale celor care sunt în căutare de intervenții mai ieftine și de multe ori chiar mai rapide decât în țările lor de origine.
Mulți cetățeni ruși cu potențial economic merg la tratamente în Germania, așa cum o fac și cetățenii din țările Golfului, de exemplu. Turiștii din Africa mai înstăriții din punct de vedere economic, vin în Franța pentru asta, în timp ce rezidenții Americii Latine merg în Miami.
Cele mai populare destinații pentru tratamente dentare accesibile sunt în acest moment: India, Costa Rica, Mexic, România, Thailanda, Filipine, Ungaria, Turcia, Republica Cehă și Polonia. India, loc fascinant din punct de vedere turistic pentru oameni din întreaga lume, a câștigat recent un nou titlu, și anume destinație de top pentru medicină și stomatologie.
Turismul dentar în România
Turismul dentar este practicat de cetățenii acestor țări în care serviciile de îngrijire a danturii este foarte costisitoare. Prin urmare, cetățenii decid să călătorească în alte țări în care aceste servicii sunt mai ieftine, România fiind una dintre acestea. Turismul dentar din România are deja o tradiție bine înrădăcinată de ani de zile. Mai mult de atât, există mulți pacienți care combină nevoile lor medicale cu plăcere, astfel încât aceștia să programeze tratamentele lor dentare pentru atunci când au vacanță. Potrivit mai multor studii în domeniul turismului de sănătate, România va deveni unul dintre locurile cele mai accesibile pentru turismul dentar, deoarece:
Pacienții vor întâlni prețuri accesibile pentru serviciile stomatologice de top;
Perioade relativ scurte de tratament dentar;
Cabinetele stomatologice sunt echipate cu dispozitive de top, de tehnologie medicală;
Profesioniști foarte bine pregătiți;
Inovații uriașe în domeniul stomatologiei cosmetic.
Unul dintre principalele motive pentru care prețurile sunt acum mult mai accesibile decât oricând pe planuri de servicii stomatologice din România, este faptul că țara este în încercarea de a construi o industrie sănătoasă și puternică după criza economică recentă.
Turismul dentar este o industrie la nivel mondial. În Europa, Ungaria și Polonia deja practică turismul dentar de succes. Odată cu intrarea în Uniunea Europeană, România a devenit o destinație atractivă pentru călătorii de afaceri și, în același timp, rezolvarea problemelor dentare la prețuri mult mai mici și o calitate similară în alte țări europene. România devine o destinație cu potential puternic pentru turismul medical în spațiul european.
Factorii care au condus la popularitatea tot mai mare de turiști medicali includ prețul, timpul, călătoria și disponibilitatea, precum și îmbunătățirea tehnologiei și standardele de îngrijire din celelalte țări. Pacienții au constatat că de multe ori, în țările de origine, asigurarea medicală, fie nu acoperă intervențiile fie impune restricții nerezonabile cu privire la alegerea instituției medicale. Și mai presus de toate nu trebuie să uităm că turismul medical este, de asemenea, o modalitate foarte bună de a petrece, recuperarea dupa tratament într-un loc relaxant și frumos.
Pe noi ne recomandă urmatoarele motive: pacienții vor plăti sume acceptabile pentru perioadele de tratament de top care sunt relativ scurte; facilitățile sunt mari în cabinete stomatologice și medici bine pregătiți; de asemenea, stomatologi sunt conștienți de inovațiile din domeniul stomatologiei cosmetice și cei care doresc ceva ce ei își vor putea permite; străinii sunt sfătuiți să vină în România, deoarece era o perioada liberă, cu excepția tratamentelor pe care le pot petrece în vizitarea atracțiilor turistice.
Din Marea Britanie, Israel sau Statele Unite ale Americii, turistii vin la clinici stomatologice din România nu pentru că în țara noastră s-ar realiza vreun tratament unic în lume, dar prețurile sunt mult mai mici decât la domiciliu. Străinii știu și apreciază îngrijirea dentară de calitate din România, care este la fel de bună ca cea a țările din Europa de Vest sau SUA. Ne-am supra-specializat echipe medicale cu experiență cuprinzătoare în toate ramurile stomatologiei. Raportul calitate-preț este clar în favoarea noastră, pentru că aceleași tratamente efectuate la aceeași standard costă peste 20.000 de euro în străinătate, aici sunt disponibile la preturi cuprinse intre 4000 și 10.000 de euro. Pacienții pot economisii până la 70%. Diferența este semnificativă, mai ales în contextul economic actual. Se pare că atracția este reprezentată de tratamentele complexe. Dintre acestea, cele mai cerute este implantul dentar o intervenție chirurgicală.
În scopul de a atrage pacienți din alte țări, aceste clinici se ocupă de parteneriate cu agențiile din străinătate, colaborând cu privire la programele de turism dentar. Foarte importante sunt recomandări de turiști dentari care au solicitat deja serviciile clinicii.
România nu este singura țară din Europa atractivă din acest punct de vedere. Concurență directă vine de la vecinii bulgari și maghiari.
Ungaria a devenit în ultimii 15 ani un lider de piață de turism dentar din Europa, cu o pondere de aproape 40%. În comparație, în România, nu există date despre turism dentar. În schimb, turismul medical (inclusiv cel stomatologic) a înregistrat anul trecut 60.000 de străini care au venit să se trateze în țara noastră. Aceștia au cheltuit 250 de milioane de euro pentru asistență medicală, potrivit unor estimări, încasările din turismul medical românesc ar putea ajunge la 500 de milioane de euro pe an începând cu 2015. Cu toate acestea, sistemul spune că turismul medical din România este mai puțin dezvoltat. Potrivit experților, această nișă poate fi un nou motor de dezvoltare a turismului, în cazul în care s-ar investi mai mult în infrastructură, servicii și dacă ar exista un plan eficient pentru identificarea acestor servicii de interes pentru Europa și pentru a le dezvolta; directiva care garantează libera circulație în spațiul european ar trebui să ofere un stimulent în acest sens. Pe piața turismului medical din 250 de milioane de dolari în România, cei care vor avea cel mai mult de câștigat sunt medici stomatologi și esteticieni.
Cu toate acestea, Colegiul Medicilor Dentiști din București (CMDB), președintele este de părere că turismul dentar în România poate fi definită prin haos, cel puțin în cadrul organizației. Potrivit lui, este necesară o mai bună comunicare între medicii stomatologi și organizațiile profesionale ale firmelor care operează în turismul medical. Președintele, Colegiului Medicilor Dentiști din România (CMR) consideră că nu numai cliniciile private pot oferi clienților străini servicii de top. De asemenea, spitalele de stat ar putea fi incluse în ecuație, dar în anumite domenii terapeutice.
În prezent, în România turismul dentar este organizat și promovat atât de clinicile stomatologice prin propriile site-uri dar și de agențiile de turism specializate în turism medical.
În prezent, există agenți deja specializați în turismul medical/dentar din România, de exemplu Seytour Turism Medical, cu o prezență activă și ofertă pachete turistice și servicii medicale integrate, după cum directorul a spus: "Trebuie să lucrăm pentru îmbunătățirea imaginii noastre de peste hotare prin participarea la târguri internaționale, printr-o prezentare excelentă a birourilor noastre turistice din străinătate și prin găsirea acestor ambasadori, care știu cum să explice că noi încă mai avem au ceva unic și autentic, pentru care nu plătesc prea mult ".
Strategii de promovare a turismului medical
Țări active în promovarea turismului medical
În present cele care promovează active acest tip de turism sunt: India, Israel, Cuba, Costa Rica, Ungaria, Iordania, Malaezia, Filipine și Lituania. Toate aceste națiuni au adoptat o strategie unică de a se promova ca destinație turistică medicală. În Thailanda, Autoritatea Thai pentru Turism (TAT) promovează țara mai mult ca pe o destinație de turism de wellness prin spa-uri și relaxare. În India, Confederația Industriei din India (CII) promovează turismul medical, prin expertiza din intervențiile chirurgicale și raportul dintre preț și eficiență. În Africa de Sud a întreprins o abordare diferită prin promovarea turismului medical, cu safari medicale: “Vino să vezi fauna sălbatică din Africa și obține un lifting facial în aceeași călătorie”.
Internetul a jucat un rol crucial în dezvoltarea generală a acestui fenomen. Marketingul și promovarea turismului medical se face prin firme care funcționează ca brokeri, între rețelele de spital și pacienți internaționali. Ca un mijloc de popularitate în creștere, țările au luat, de asemenea, tehnologia avansată, mai multă libertate sectorului privat în industria turismului, avansarea în serviciile de cerere mai mare, cum ar fi chirurgia estetică, liposucție, rinoplastie.
Strategiile de promovare
Strategii de piață în domeniul turismului medical
În general, pentru orice instituție de îngrijire a sănătății pentru a deveni un centru de atracție pentru turiști medicali, centrul de obicei adoptă una dintre următoarele strategii de intrare pe piață.
Strategii de intrare pe piață
Trei metode principale pentru a intra pe piață sunt: strategiile de cumpărare, strategiile de cooperare și strategiile de dezvoltare.
Strategiile de cumpărare
Intrarea pe piața de cumpărare permite organizației să utilizeze resursele financiare pentru a intra pe o piață mai repede, prin inițierea strategiei de adaptare. Există trei strategii de cumpărare pentru intrarea pe piață:
Achiziționarea
Licențiere
Investiții de capital de risc
Achiziționarea – se realizează prin achiziționarea unei organizații existente, o unitate a acesteia. Există multe motive pentru care achiziția organizației mamă, cum ar fi obținerea unor bunuri sau alte facilități, de a dobândi mărci, mărci comerciale sau tehnologie și chiar a angajațiilor.
Licențiere – dobândirea unei tehnologii sau a unui produs prin acordarea de licențe putând fi văzute ca o alternativă la dobândirea unei societăți complete.
Investiții de capital de risc – se ofera o oportunitate de a intra sau a încerca o piață păstrând în același timp riscurile scăzute. Investiții de capital de risc în întreprinderile de exemplu de îngrijire a sănătății, inclusiv de biotehnologie, produse farmaceutice, dispozitive medicale și de îngrijire a sănătății se ridică în prezent la peste 10 miliarde de dolari pe an.
Strategii de cooperare
Aceasta este, probabil, cea mai utilizată și cu siguranță cea mai cerută.
Domeniul de aplicare și conducerea generală a unei societăți, și modul în care diversele operațiuni de afaceri lucreză împreună pentru a atinge anumite obiective. Acestea cuprind următoarele:
Concentrările economice
Risc comun
Alianța
Risc comun – atunci când mixtul unui proiect este prea mare, tehnologia este prea scumpă, resurse interne sau capacitățiile sunt prea rare sau coastă este prea mult pentru o singură organizație în care riscul comun este foarte întâlnit. Cele trei forme de risc comun utilizate în asistența medicală sunt:
Acord contractual
Filiala corporației
Parteneriat
Alianța – aranjament cuplat între organizația existententă, care este proiectată pentru a atinge un scop. Ca o parte a acestei politici de promovare a inițiativelor publice și private de operatorii indieni din industria de turism și de design, de asemenea, sunt incluse pachete care conțin transportul aerian, cazare la hotel, și cheltuieli de chirurgie.
Strategii de dezvoltare
Organizația poate intra pe noua piață prin utilizarea resurselor interne în ceea ce ei numesc strategii de dezvoltare. Acestea sunt realizate prin:
Dezvoltarea internă
Asocierile interne
Reconfigurarea lanțului valoric
Dezvoltarea internă – este în cazul în care strategiile dezvoltate sunt bazate pe capacitățile și resursele proprii ale afacerii.
Asocierile interne – este înființarea separată a entitățiilor relativ independente (de afaceri) în cadrul organizației.
Reconfigurarea lanțului valoric – prin schimbarea activităților sau succesiunea activităților pe care le desfășoară. În multe cazuri, reconfigurarea valoare de lanț implică folosirea noilor tehnologii.
Strategie competitivă în turismul medical
Noii intrați pe piața turismului medical internațional sunt de așteptat să apară în următorii câțiva ani, implicând o competiție mai puternică între destinații pentru serviciile medicale compatibile, oferte de marketing strategic, mai sofisticat punerea în aplicare a tehnologiei informației (IT) în domeniul sănătății și turismului, facilități mai specializate pentru a fi oferite și un sistem de standardizare adecvat pentru serviciile turistice medicale. Avantajele competitive cheie în turismul medical sunt prin invenție. Aceasta include:
Low Cost
Reputație și ospitalitate solidă
Tehnologii noi
Low Cost – beneficiază de propria sa industrie de asistență medicală. Astăzi asistență medicală indiană este percepută ca fiind la egalitate cu standardele globale. Unul dintre cele mai bune spitale din India și medicii au ajutat la reputația internațională. Dar cel mai important factor care conduce turismul medical în India este avantajul său low-cost (prețuri mici).
Ospitalitate și reputație foarte bună – Thailanda intenționează să se concentreze pe ospitalitate și construirea de brand de capital superior. Un bun exemplu este spitalul Bumundrad din Bangkok care oferă servicii de găzduire, include translatori pentru oameni care nu înțeleg limba, plus luarea clientului de la aeroport. Alt exemplu, India are reputație puternică în chirurgia avansată, segmental cardiovasculară de asistență medicală, transplant de organe, și de asemenea, Turcia pentru operațiile chirurgicale la ochi și diversitatea destinațiilor turistice disponibile în țară.
Tehnologii noi – multe spitale vin cu tehnologie de stat medical, cu ambianță astfel încât acestea sunt perfecte pentru candidații pentru a intra în industria turismului medical. Gradul de utilizare de tratament diferit intenționează să furnizeze și echipamentul de calitate superioară și tehnologie, prin urmare, se va adăuga un avantaj competitiv pentru cei care sunt în această industrie.
Datorită creșterii de tehnologie, economice, precum și alte relații la nivel mondial, turismul medical joaca un rol important în modelarea viitorului de îngrijire medicală la nivel global, în același timp, este integrat în industria ospitalității, facilităților de călătorie medicale și agențiile de turism pentru a găsi furnizorii de încredere și care să asigure organizarea călătoriei fară probleme. Pentru a obține un avantaj competitiv, se utilizează diferite tehnici, cum ar fi un avantaj low-cost, utilizarea de noi tehnologii și mai mult pentru a asigura cotă mare de piață în această industrie în curs de dezvoltare.
Prezentarea Agenției Seytour Medical Tourism
Istoricul firmei
Compania SEYTOUR a fost înființată în anul 1990 la Râmnicu Vâlcea, un oraș de 130.000 de locuitori, în mijlocul României.
Dorința, ambiția și pasiunea pentru turism și tot ceea ce este frumos au transformat o afacere de familie într-un business internațional de success care de-a lungul anilor a primit numeroase certificări și premii internaționale.
2009 – Seytour lansează prima agenție specializată în turism medical din Romania;
2009 – Seytour aduce în exclusivitate Swisstouches Hotels & Resorts in Romania, primul brand elvețian de management hotelier;
2010 – Seytour lansează SEG – Seytour Educational Group, și un nou brand studiistrainatate.ro;
2011 – Seytour devine Seytour International Corporation prin deschiderea de birouri în SUA și UK. Birouri partenere în Elveția, China și Asia de S-E;
2011 – Seytour lansează prima franciză în turism medical urmând a deschide noi birouri în franciză în vestul României;
2014 – Seytour deschide un nou birou în Italia pentru coordonarea pacienților din Europa.
Viziune
Să fim cel mai bun consultant în servicii globale de educație, turism, turism medical și management hotelier.
Valorile companiei
Oamenii aflați în companiei dau tot ce e mai bun. Nu numai că acceptă provocări mari, dar sunt dedicați în a-i inspira pe ceilalți. Rezultatul este un efect de rețea care reusește să inspire persoane și companii din întreaga lume.
Motivul incipient, cel care l-a determinat pe directorul agenției de turism medical Seytour, Adrian Nacea, să ofere servicii de turism medical, a plecat de la dorința ca nimeni să numai treacă prin ce a trecut dânsul cu familia acestuia, în ceea ce privește căutare stării de bine și de sănătate.
Scopul acestui departament din cadrul companiei a fost unul social, umanitar nu de a produce venituri. Compania are 4 departamente: turism și evenimente prin Seytour Travel& Events, turism medical prin Seytour Medical Tourism, consultanță educațională prin Seytour Educational Group și management hotelier elvețian prin Swisstouches Hotels & Resorts.
Având un istoric medical familial nefericit și călătorind în multe țări în scopuri medicale, acesta a realizat că ceea ce făcea defapt împreună cu familia sa, era turism medical. A început să scrie pe bloguri, motiv pentru care prietenii și familia l-au încurajat să facă ceva palpabil, cumva să își materializeze dorința de a ajuta, așa cum familia sa nu a fost ajutată.
S-a hotărât ulterior să înceapă să clădească pas cu pas acestă agenție, prin faptul că a călătorit pe trei continente pentru a studia acest concept de turism medical, foarte bine, în Asia, India și SUA. A încercat să aplice acest concept în România, a fost destul de greu deoarece foarte puțini înțelegeau ce înseamnă conceptul de turism medical.
Chiar și medicii nu erau foarte convinși de însmnătatea acestui concept, însă datorită emisiunilor televizate și road show-urilor din spitale private din străinătate populația a început să înțeleagă și turismul medical să fie tot mai mult mediatizat în România.
Ulterior directorul agenției, Adrian Nacea a fost numit Purtător de cuvânt al Asociației Naționale a Agențiilor de Turism din România (ANAT) pentru turism medical. Rolul dânsului în această agenție fiind acela de a oferi comunicate de presă referitoare la turismul medical.
Astfel după lungi călătorii și studii bine făcute și gândite, a apărut agenția Seytour.
Această agenție de turism medical oferă diverse pachete de servicii, de exemplu poate oferi pachete de servicii pentru familie sau prietenii care însoțesc pacienții, oferindu-le soluții complete de călătorie. Se pot oferii de asemenea servicii în regim de urgență medicală prin punerea la dispoziție de elicoptere special dotate și avioane / jeturi private.
Pachetele medicale sunt prezentate în amănunțime pe situ-l propriu al agenției însă nu sunt toate. Eu o să amintesc câteva dintre ele:
1. Consultații de specialitate:
Cardiologie
Medicină internă
Neurochirurgie
Hematologie
Oncologie ginecologică
Terapie ocupațională etc.
2. Investigații în scop diagnostic:
Stomatologie general
Ortodentiție
Ecografie 4D
RMN
Mamografie
Ortopedie
Neurolgie generală
Oncologie clinică etc.
După cum bine știm, că în străinătate prețurile pentru tratamentele stomatologie sunt foarte ridicate, străinii sunt cei care vin în această agenție, pentru tratamente stomatologice complexe: chirurgie estetică și plastică dar și oftamologie.
Acest domeniu, al sănătății nu are sezonlitate în comparație cu turismul clasic. Aici vorbim de probleme de sănătate care pot apărea oricând și trebuie tratate profesional, corect și etic față de pacient, sunt pacienți în primul rând și apoi turiști iar ei trebuie tratați ca atare, cu compasiune și înțelegere. De aceea în cadrul acestei agenții există doar consultanții, nu agenți. Consultantul se pune în pielea pacientului pentru a înțelege cât mai aproape de realitate nevoia urgentă a acestuia.
Seytour se adresează tuturor. Au o campanie clară și anume: “Sănătatea și Educația sunt drepturile tuturor și nu privilegii!”. Se fac cunoscuți prin participarea la diferitele târguri de turism, participarea în emisiuni și prezența lor în birourile din străinătate. Seytour este prima agenție din România specializată în turism medical prin intermedierea de servicii medicale, dentare și de chirurgie plastic în clinici și spitale cu renume pe plan mondial.
Seytour intermediază servicii medicale în clinici și spitale cu renume din țări precum: România, Ungaria, Austria, Germania, Eleveția, Franța, Italia, Spania, Turcia, Grecia, Malta, India, USA, Bolivia și Mauritius. Acestea fiind alese în cunoștiință de cauză, după inspecțiile făcute personal de reprezentații agenției. Aceste țări sunt cel mai des alese: Ungaria, Germania, Austria, Italia, Israel, Turcia, USA și India, din numeroase motive: rapiditate, profesionalism, raport calitate-preț foarte bun, medici renumiți, logistică la standarde foarte înalte, aparatură medicală de ultimă generație etc.
Principalul motiv pentru care clienții/pacienții aleg agenția Seytour este datorită renumelui câștigat prin multă muncă, trudă și sacrificii. Cei din această agenție au niște standarde foarte clare și precise după care se ghidează un “Corporate Code of Conduct” realizat de o echipă internațională, care pentru ei este ca o “Biblie” a companiei. Un al motiv la fel de prețios este urgența medicală, timpul îndelungat de așteptare în România, imposibilitatea perfecționării operației în țară datorită lipsei aparaturii medicale sau a cadrului medical.
Am ales pentru studiu de caz această agenție deoarece este specializată pe o nișă a turismului și anume, turismul medical. Am ales să vorbesc despre această nișă deoarece mi se pare foarte puțin exploatată și cunoscută la noi.
Studiu de caz realizat sub formă de interviu pe care ulterior l-am interpretat.
Concluzii și propuneri
Turismul, reprezintă prin conținutul și rolul său, una din componentele majore ale vieții economice și sociale ce polarizează interesul unui număr tot mai mare de țări.
Preferințele turiștilor se modifică, devin din ce în ce mai informați, iar cei aflați în această industrie trebuie să țină pasul și să fie la curent cu tot ce apare nou și are potențial de dezvoltare.
Pot spune cu certitudine că în România în momentul de față, nu există turism de nișă, sau există dar majoritatea persoanelor nu știu ce semnifică cu adevărat, spun asta mai ales din punct de vedere al turismului medical care este atât de vital pentru noi toți, o opțiune foarte rapidă.
Asta deoarece tema lucrării mele de licență se axează pe turism de nișă, am găsit foarte puține informații în limba româna care să îmi vorbească despre această formă de turism, să numai vorbesc despre turism medical, am primit multe răspunsuri nelămurite în legătură cu această formă de turism în momentul în care am dezvăluit tema aleasă pentru lucrarea de licență. În schimb am gasit foarte multe cărții și articole în limba engleză, care m-au ajutat.
Acest tip de turism și anume, turismul medical trebuie făcut cunoscut, să se dezvolte frumos pentru că poate duce la salvării de vieții omenești, poate da o speranță acolo unde numai gasești nimic. Sunt vieții care depind de anumite intervenții iar din necunoștiință din partea acelora aflați la greu, nu se pot duce la bun sfârșit.
Am ales această temă care în ciuda incovenientelor, nu am renunțat în a căuta informțiile care mă interesau. Am fost sprijinită și ajutată cu diferite articole de îndrumătorul meu de licență Troancă Dumitru și de domnișoara profesoară Alma Pentescu iar în ceea ce privește studiul de caz am fost ajutată de directorul agenției de turism medical, SEYTOUR, dl. Nacea Adrian.
Receptiv la cererile lumii contemporane, turismul evoluează sub incidența acestora, dinamica sa integrându-se procesului general de dezvoltare. Privit ca un fenomen social-economic, creator de beneficii importante, turismul a fost definit în variante din cele mai felurite: arta de a călători pentru propria placere, activitatea din timpul liber care constă în a voiaja sau a locui departe de locul de reședință, pentru distracție, odihnă, îmbogățirea culturii, datorită cunoașterii unor noi aspecte umane și a unor peisaje necunoscute.
Crearea ofertei turistice, respectiv întocmirea programelor destinate turiștilor străini, este operațiunea care necesită un studiu permanent în aria preferințelor turiștilor pentru ca aceasta să devină prin conținut atractivă și, în consecință, valorificabilă.
Apreciind că turistul este mai educat, cu mai mult discernamânt, mai selectiv și mai revendicativ, organizatorii produsului turistic sunt obligați să țină seama de calitate la standardele cele mai înalte. Industria turismului v-a fi capabilă să câștige procesul integrării într-un context turistic viabil numai dacă oferta va fi în deplin acord cu tendințele dinamice ale cererii.
Bibliografie
Carți și articole
1. Turcu, D., Weisz, J., Economia turismului, Eurostampa, Timișoara, 2008, p.8-10.
2. Dumitru, N., “CONTRIBUȚIA TURISMULUI ÎN PROCESUL CREȘTERII ECONOMICE”, Revista de turism, 3, p.41-47.
3. Cosmescu, I., Economia turismului, Alma Mater, 2004, p.40-42.
4. Cosmescu, I., Economia turismului, Alma Mater, 2004, p.6.
5. Cosmescu, I., Economia turismului, Alma Mater, 2004, p. 35.
8. J.M.Ali-Knight, The role of niche tourism products in destination development, PhD by Published Works, 2011, p. 24.
9. J.M.Ali-Knight, The role of niche tourism products in destination development, PhD by Published Works, 2011, p. 10.
10. Marina Novelli, Niche Tourism, Routledge, 2005, p. 21-29, 32.
14. John Connell, “Medical Tourism”, CAB International, 2011, p. 1-12
15. Carmen, Iordache, Iuliana, Ciochină, “PROVOCĂRI ÎN INDUSTRIA TURISMULUI MEDICAL ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII”, revista Strategii Manageriale a Universitatea Constantin Brâncoveanu, editura Independența economică, 2014, p. 71
16. John Connell, “Medical Tourism”, CAB International, 2011, p. 1-12
17. Dr.Valentin-Veron Toma, Drd. Mircea Ștefan Ciuhuța, “Pacienți români care au călătorit în străinătate pentru tratament. Studiu de caz exploratoriu asupra călătoriei medicale”, Revista Medicală Română, Volumul LIX, Nr. 1, 2012, p. 60
18. Carmen, Iordache, Iuliana, Ciochină, “PROVOCĂRI ÎN INDUSTRIA TURISMULUI MEDICAL ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII”, revista Strategii Manageriale a Universității Constantin Brâncoveanu, editura Independența economică, 2014, p. 71
19. John Connell, “Medical Tourism”, CAB International, 2011, p.1-12
21. Carmen, Iordache, Iuliana, Ciochină, “PROVOCĂRI ÎN INDUSTRIA TURISMULUI MEDICAL ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII”, revista Strategii Manageriale a Universității Constantin Brâncoveanu, editura Independența economică, 2014, p. 76-77
22. John Connell, “Medical Tourism”, CAB International, 2011, p.1-12
23. Anca Cristina Stanciu, Elena Condrea; Aspects regarding the development of the dental tourism in Roumania; SEA – Practical Application of Science; 2014; Volumul II; p. 589-596
24. Priya Chetty, Marketing strategies adopted for the promotion of medical tourism, 16.09.2014
Referințe Web
6. What Is Mass Tourism -http://www.streetdirectory.com/etoday/what-is-mass-tourism-epwcfe.html%20-%20accesat%20la%2004.12.2014, link accesat la data de 09.12.2014
7. Mass Tourism – http://www.coolgeography.co.uk/GCSE/AQA/Tourism/Mass%20Tourism/Mass%20Tourism.htm, link accesat la data de 09.12. 2014
11. http://ro.wikipedia.org/wiki/Turism, accesat la 13.12.2014
12. http://www.onecaribbean.org/wp -content/uploads/NicheMarketsDatabase.pdf, accesat 13.12.2014
13. http://www.tutor2u.net/blog/index.php/business-studies/comments/qa-what-is-the-difference-between-niche-and-mass-marketing, accesat la 13.12.2014
20. http://en.wikipedia.org/wiki/Medical_tourism#History, accesat la data de 21.12.2014
25. ABDULMAJID SANI ZAKIRAI, MARKETING STRATEGY FOR MEDICAL TOURISM, CYPRUS INTERNATIONAL UNIVERSITY, http://www.academia.edu/6709902/MARKETING_STRATEGY_FOR_MEDICAL_TOURISM, accesat la 30.12.2014
Anexa 1.
Tabel nr. 2 – Turism medical și Călătorii medicale
Sursa: Deloitte Development LLC. All rights reserved
Bibliografie
Carți și articole
1. Turcu, D., Weisz, J., Economia turismului, Eurostampa, Timișoara, 2008, p.8-10.
2. Dumitru, N., “CONTRIBUȚIA TURISMULUI ÎN PROCESUL CREȘTERII ECONOMICE”, Revista de turism, 3, p.41-47.
3. Cosmescu, I., Economia turismului, Alma Mater, 2004, p.40-42.
4. Cosmescu, I., Economia turismului, Alma Mater, 2004, p.6.
5. Cosmescu, I., Economia turismului, Alma Mater, 2004, p. 35.
8. J.M.Ali-Knight, The role of niche tourism products in destination development, PhD by Published Works, 2011, p. 24.
9. J.M.Ali-Knight, The role of niche tourism products in destination development, PhD by Published Works, 2011, p. 10.
10. Marina Novelli, Niche Tourism, Routledge, 2005, p. 21-29, 32.
14. John Connell, “Medical Tourism”, CAB International, 2011, p. 1-12
15. Carmen, Iordache, Iuliana, Ciochină, “PROVOCĂRI ÎN INDUSTRIA TURISMULUI MEDICAL ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII”, revista Strategii Manageriale a Universitatea Constantin Brâncoveanu, editura Independența economică, 2014, p. 71
16. John Connell, “Medical Tourism”, CAB International, 2011, p. 1-12
17. Dr.Valentin-Veron Toma, Drd. Mircea Ștefan Ciuhuța, “Pacienți români care au călătorit în străinătate pentru tratament. Studiu de caz exploratoriu asupra călătoriei medicale”, Revista Medicală Română, Volumul LIX, Nr. 1, 2012, p. 60
18. Carmen, Iordache, Iuliana, Ciochină, “PROVOCĂRI ÎN INDUSTRIA TURISMULUI MEDICAL ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII”, revista Strategii Manageriale a Universității Constantin Brâncoveanu, editura Independența economică, 2014, p. 71
19. John Connell, “Medical Tourism”, CAB International, 2011, p.1-12
21. Carmen, Iordache, Iuliana, Ciochină, “PROVOCĂRI ÎN INDUSTRIA TURISMULUI MEDICAL ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII”, revista Strategii Manageriale a Universității Constantin Brâncoveanu, editura Independența economică, 2014, p. 76-77
22. John Connell, “Medical Tourism”, CAB International, 2011, p.1-12
23. Anca Cristina Stanciu, Elena Condrea; Aspects regarding the development of the dental tourism in Roumania; SEA – Practical Application of Science; 2014; Volumul II; p. 589-596
24. Priya Chetty, Marketing strategies adopted for the promotion of medical tourism, 16.09.2014
Referințe Web
6. What Is Mass Tourism -http://www.streetdirectory.com/etoday/what-is-mass-tourism-epwcfe.html%20-%20accesat%20la%2004.12.2014, link accesat la data de 09.12.2014
7. Mass Tourism – http://www.coolgeography.co.uk/GCSE/AQA/Tourism/Mass%20Tourism/Mass%20Tourism.htm, link accesat la data de 09.12. 2014
11. http://ro.wikipedia.org/wiki/Turism, accesat la 13.12.2014
12. http://www.onecaribbean.org/wp -content/uploads/NicheMarketsDatabase.pdf, accesat 13.12.2014
13. http://www.tutor2u.net/blog/index.php/business-studies/comments/qa-what-is-the-difference-between-niche-and-mass-marketing, accesat la 13.12.2014
20. http://en.wikipedia.org/wiki/Medical_tourism#History, accesat la data de 21.12.2014
25. ABDULMAJID SANI ZAKIRAI, MARKETING STRATEGY FOR MEDICAL TOURISM, CYPRUS INTERNATIONAL UNIVERSITY, http://www.academia.edu/6709902/MARKETING_STRATEGY_FOR_MEDICAL_TOURISM, accesat la 30.12.2014
Anexa 1.
Tabel nr. 2 – Turism medical și Călătorii medicale
Sursa: Deloitte Development LLC. All rights reserved
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Turismul Medical Ca Turism DE Nisa (ID: 148362)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.