. Turismul In Statiunea Balneoclimaterica. Structura Organizatorica

CAPITOLUL 1 – TURISMUL

1.1.CONCEPTE DE TURISM SI TURIST

Deși este considerat de cei mai mulți specialiști ca un fenomen propriu perioadei contemporane turismul s-a cristalizat la sfârșitul sec al XIX –lea și ca atare primele încercări de definire și caracterizarea lui datează din această perioadă.

Pornind de la premisa că în fiecare ramură economică reprezintă locul unei producții de bunuri sau servicii care sunt consumate într-un mod specific, turismul are ca obiect o producție și un consum de bunuri sau servicii eterogene care concură la satisfacerea nevoilor turiștilor, a nonrezidenților. Rezultă de aici că definirea turismului, se raportează subiectului acestor activități, adică turistul și aduce în discuție două elemente: mobilul și deplasarea.

Una din primele încercări de definire a turismului ca fenomen social și economic aparține lui E.Guy Freuler și dateză din 1880. Potrivit părerii lui turismul este “ un fenomen al timpurilor moderne, bazat pe creșterea necesității de refacere a sănptății și schimbare a mediului, de cultivarea sentimentului de receptivitate fată de frumusețiile naturii.

Un punct de vedere interesant exprimă profesorul Edmond Ricard. Belgia în 1910, considerând turismul “ansamblul organelor și funcțiilor acestora” primite deopotrivă din punct de vedere al luicare se deplasează și a celor care profită de pe urma cheltuielilor făcute de acesta.

O definiție mai expresivă este formulată în 1938. De Levaille Nizerolle potrivit căreia turismul este ansamblul activitățiilor nonlucrative ale omului în afara ariei de reședință.

Unul din specialiștii consacrați în cercetarea fenomenului turismului, a cărui definiție a fost îmbrățișată de numeroși teoriticieni, este profesorul elvețian W.Hunziker. El definește turismul prin ansamblul relațiilor și fenomenelor ce rezultă din deplasare șisejur al persoanelor, în afara locului de reședință atât timp cât sejurul și deplsarea nu sunt motivate de o stabilire permanentă sau o activitate lucrativă oarecare Pe o poziție foarte apropiată se situează și dr. K.Kraptf ceea ce îi conduce pe cei doi autori la formularea unui punct de vedere comun și mai elaborat, dar care păstrează aceleași elemente. Definiția propusă de W. Hunziker și K. Kraptf, având meritul de a realiza o abordare mai complexă a turismului ca fenomen economico – social, se constituie în literatură de specialitate ca moment de referință.

Între specialiști cu contribuție meritorie la definirea turismului se remarcă deasemenea R. Baretje și J.Krippendorf opiniile lor subliniind ideea de călătorie.pentru propria plăcere, dar și necesitatea includerii în conceptul de turism după care concură la satisfacerea nevoilor turistului. O reflectare sugestivă a conținutului și complexității activității turistice poate fi redată astfel: latură a sectorului tețiar al economiei, unde activitatea prestată are ca scop organizarea și desfășurarea călătoriilor de agremenrt și recreere sau a deplasărilor de persoane la diferite congrese și reuniuni, include toate activitățiile necesare satisfacerii nevoilor de consum și servicii ale turiștilor.

Totodată clasificarea conceptului de turism propune, așa cum se sublinia la început corelarea acestuia cu evoluțiile înregistrate, în definirea subiectului acțiunii, respectiv a turistului.

Prima încercare de unificare a punctelor de vedere a fost realizată în anul 1937 când în recomandarea comitetului de experți statisticieni ai Ligii Națiunilor a fost acceptată următoarea definiție pentru turistul străin “ orice persoană ce se deplasează pe o durată de cel puțin 24 h într-o altă țară diferită de cea în care se află domiciliul său permanent”. Corespunzător acestei definiții sunt considerați turiști persoane care călătoresc pentru propria plăcere sau pentru alte motive ( familiale, de sănătate ); cei care participă la diferite manifestări internaționale sau misiuni de orice natură , persoane care călătoresc în interes de afaceri, cei care iau parte la croazieră maritimă indiferent de durata sejurului. Sunt excluse din categoria turiștilor: persoane care vin într-o țară (cu sau fără contract de muncă ) pentru a ocupa o funcție sau a executa o activitate remunerată; cei care îsi stabilesc reședința într-o altă parte, elevii și studenții care locuiesc temporar în străinătate, persoane cu domiciliul într-o țară și locul de muncă într-o țară în vecinătate, călătorii cu tranzit chiar dacă durata călătoriei depășește 24 de ore.

În anul 1950, Uniunea Intenațională a Organismelor Oficiale de Turism ( UIOOT) acceptă această definiție cu o singură modificare și anume includerea în categoria turiștilor a elevilor și studenților care locuiesc temporar în străinătate. Totodată a fost adoptată definiția excursionismului, ca fiind această persoană care călătorește pentru care călătorește pentru pentru plăcerea proprie ca și turist dar ca durată mai mică de 24 de ore ( deci nu comportă înnoptare) și a călătorului în tranzit, considerat a fi persoană care traversează o țară , chiar dacă rămâne mai mult de 24 de ore cu condiția ca opririle să fie de scurtă durată și să aibe alte motive decâ cele turistice.

Și ulterior acestei date au existat preocupări în definirea turismului, momentele mai importante au fost: Conferința Națională U a turismului și călătoriilor Internaționali, reunite la Roma în 1963 și Sesiunea a XV- a Comisiei de statistică a ONU în 1968 precizătiile făcute cu aceste ocazii nu au fost de natură să schimbe radical conținutul acceptat în 1950.

În privința turistului național, acesta este definit ca orice persoană care vizitează un loc altul decât acela unde are domiciliul obișnuit, în interiorul țării sale de reședință, pentru orice alt motiv decât acela de a exercita o activitate remunerată efectuând un sejur de cel puțin 24 de ore.

1.2.CLASIFICAREA FORMELOR DE TURISM

În literatura de specialitate s-au cristalizat mai multe clasificări ale formelor de turism, in funcție de criteriile utilizate pentru gruparea cat mai omogena a acestora:

după locul de proveniență al turiștilor, distingem:

turism intern – practicat de cetățenii unei țări in limitele granițelor sale;

turism extern – care se referă la vizita cetățenilor străini, intr-o țară si plecările cetățenilor autohtoni in scopuri turistice în afara granițelor țării. La rândul său turismul extern poate fi:

turism receptiv – care reprezintă acea parte a turismului extern care înregistrează primirile cetățenilor străini într-o țara, acești cetățeni având domiciliul permanent în țara trimitatoare

turism emițător – care reprezintă acea parte a turismului extern care înregistrează plecările cetățenilor unei țări pentru călătorii în scop turistic în străinătate

după gradul de mobilitate al turismului, distingem:

turism de sejur – în cadrul acestei forme de turism se include, în funcție de utilizarea timpului disponibil pentru călătorii:

turism de sejur lung – atunci când durata sejurului într-o localitate depășeste o luna de zile. Aceasta formă de turism este caracteristică pentru persoane care optează pentru tratamente medicale ca și pentru cele care dispun de venituri mari;

turism de sejur mediu – atunci când durata sejurului într-o localitate este cuprinsă între 3 – 30 zile;

turism de sejur scurt – atunci când durata sejurului este de 1 – 3 zile. În cadrul acestei forme de turism ocazional și de sfârșit de săptămână

turism itinerant – se referă la turiștii care pe toată durata timpului afectat călătoriei se deplasează în mod succesiv în diferite localități fără să depășească, în medie, un număr de 4–5 înnoptări într-o localitate.

după gradul de sezonalitate – formele de turism se clasifică astfel:

turism de iarnă – englezii sunt considerați inventatorii acestei forme de turism; primele destinații turistice montane care au fost lansate pe piață sunt Chamonix si Grindenwald;

turism de vară – care include cea mai veche formă de turism, turismul trend

turism ocazional – turism localizat în timp și spațiu, cu fluxuri limitate ca durată, determinate de activități specifice ca: vânătoare, pescuit sportiv

din punct de vedere al organizării prestațiilor turistice, se evidențiază:

turism organizat – care constituie acea forma de turism în care prestațiile turistice la care apelează turiștii, destinația, precum și perioada în care vor fi prestate aceste servicii sunt stabilite în prealabil prin contracte sau alte amenajări comerciale;

turism neorganizat – care reprezintă acea formă de turism în care nu are loc o angajare prealabilă a serviciilor turistice, a destinației și a perioadei de realizare a călătoriei; în acest caz, turistul apelează direct la unitățile prestatoare de servicii turistice, în timpul efectuării călătoriei;

turismul semiorganizat – în acest caz o parte din servicii sunt angajate în prealabil, iar restul în momentul efectuării călătoriei.

Formele de turism organizat și semiorganizat în România, includ:

călătoriile “charter” – respectiv călătoriile aeriene în grupuri prin curse speciale organizate la cerere;

aranjamente I.T. adică acele călătorii oferite de agențiile de voiaj la un preț global care include transportul cu avionul și serviciile de baza la sol; transportul se efectuează atât prin curse speciale cât și prin curse regulate care deservesc cursele aeriene spre România;

aranjamente “Package Tour” – care reprezintă o combinație de turism organizat și neorganizat care creeaza posibilitatea satisfacerii dorințelor turiștilor de a se deplasa liber cu autoturisme proprii;

croaziere fluviale și maritime – respectiv călătorii de grup cu nave de agrement, pe care se asigura servicii de masă, cazare, agrement și care se desfășoară pe un itinerar fixat in prealabil;

călătorii combinate de tipul “rail – route” – destinate turiștilor automobiliști; în cadrul acestei forme de turism transportul turistilor pana la punctele de destinatie se asigura cu autotrenuri rapide, iar transportul autoturismelor se asigură în vagoane special amenajate, atașate acestor trenuri.

Altă clasificare pare însă a fi mai completă întrucat dă posibilitatea să se regăsească concomitent atât preferințele turiștilor și motivația deplasării turistice cât și resursele generatoare de turism. De asemenea ea are în vedere alte două aspecte importante: pe de o parte faptul că multitudinea formelor de turism este dată de potențialul turistic, iar pe de altă parte aceste forme se completează reciproc, contribuind la o valorificare optimă a potențialului turistic al țării.

Astfel principalele categorii de resurse turistice din România genereaza și forme de bază ale turismului românesc: turism montan (odihnă, sporturi de iarnă, drumeție, speoturism, alpinism, etc.), turism balnear (cură balneară, climatism, odihnă), turism de litoral (odihnă, balneomedicală, agrement sportiv), vânătoare, pescuit, turism sportiv și de agrement; turism cultural (de cunoaștere, educativ-instructiv); turism de afaceri, științific, de congrese, etc.

1.3. TURISMUL ÎN CONTEXTUL ECONOMIEI NAȚIONALE

Turismul se manifestă ca un fenomen cu implicații ample în existența umană prin efectele sale directe și pozitive asupra sectoarelor sociale, economice, culturale și educative ale societății. În același timp, el permite o mai buna cunoaștere reciproca și o apropiere între popoare, determinând întărirea relațiilor de cooperare internaționala.

De altfel, Organizația Mondială a Turismului, cea mai importantă grupare turistică internațională, are înscris printre obiectivele fundamentale, rolul turismului la creșterea economică, la înțelegerea internațională, la pace, la prosperitate precum și la respectul universal și aplicarea drepturilor și libertăților umane fundamentale, fără deosebire de rasă, sex, limbă sau religie.

Adevărata dimensiune umană a turismului evidențiază rolul acestuia de mijloc de ameliorare a calității vieții popoarelor, în promovarea conștiinței turistice a națiunilor și prin punerea în valoare și protejarea resurselor turistice care aparțin patrimoniului umanităii turistice cât și resursele generatoare de turism. De asemenea ea are în vedere alte două aspecte importante: pe de o parte faptul că multitudinea formelor de turism este dată de potențialul turistic, iar pe de altă parte aceste forme se completează reciproc, contribuind la o valorificare optimă a potențialului turistic al țării.

Astfel principalele categorii de resurse turistice din România genereaza și forme de bază ale turismului românesc: turism montan (odihnă, sporturi de iarnă, drumeție, speoturism, alpinism, etc.), turism balnear (cură balneară, climatism, odihnă), turism de litoral (odihnă, balneomedicală, agrement sportiv), vânătoare, pescuit, turism sportiv și de agrement; turism cultural (de cunoaștere, educativ-instructiv); turism de afaceri, științific, de congrese, etc.

1.3. TURISMUL ÎN CONTEXTUL ECONOMIEI NAȚIONALE

Turismul se manifestă ca un fenomen cu implicații ample în existența umană prin efectele sale directe și pozitive asupra sectoarelor sociale, economice, culturale și educative ale societății. În același timp, el permite o mai buna cunoaștere reciproca și o apropiere între popoare, determinând întărirea relațiilor de cooperare internaționala.

De altfel, Organizația Mondială a Turismului, cea mai importantă grupare turistică internațională, are înscris printre obiectivele fundamentale, rolul turismului la creșterea economică, la înțelegerea internațională, la pace, la prosperitate precum și la respectul universal și aplicarea drepturilor și libertăților umane fundamentale, fără deosebire de rasă, sex, limbă sau religie.

Adevărata dimensiune umană a turismului evidențiază rolul acestuia de mijloc de ameliorare a calității vieții popoarelor, în promovarea conștiinței turistice a națiunilor și prin punerea în valoare și protejarea resurselor turistice care aparțin patrimoniului umanității.

Conform declarației universale a drepturilor omului, este recunoscut oricărei persoane dreptul la odihnă, la recreare, la limitarea rațională a timpului de lucru și la concedii plătite, precum și dreptul de a se deplasa liber și fără restricții.

Aplicarea acestui drept, prin mijlocirea transportului, constituie un factor de echilibru social și de dezvoltare a conștiinței naționale și universale.

Prin dezvoltarea economică a unei țări se creează condiții pentru accesul la servicii turistice. Experiența arată că pe plan mondial schimbările produse asupra factorilor economici, acționează și asupra turismului, însă dezvoltarea acestuia este condiționată prea puțin de fenomene economice negative. Astfel populația renunță mai degrabă la satisfacerea unor nevoi de hrană, decât la cheltuieli privind practicarea unei activități turistice.

Venitul personal constituie unul din factorii economici esențiali care determină cererea de servicii turistice. Dezvoltarea industriei influențează evoluția turismului prin creșterea venitului național total și pe locuitor și prin accelerarea urbanizării și prin creșterea dimensiunilor localităților. Aglomerările urbane reprezintă principalul emițător de turiști, datorită nevoii populației de a se detașa temporar de obiceiurile domiciliare cotidiene și de a evita efectele negative ale poluării de orice natură.

Călătoria oferă posibilitatea de a cunoaște obiceiurile, tradiția, cultura și istoria popoarelor. Modificările produse în structura socio-profesională și creșterea nivelului de cultura si civilizație a populației, determină ca aceasta să solicite din ce în ce mai mult serviciile turistice.

Pentru satisfacerea cererii turistice sunt necesare mijloace de transport, capacități de cazare și de alimentație publică pentru tratament, mijloace de agrement, etc.

Turismul este o activitate care implica deplasarea de la domiciliu permanent la destinația turistică, de aceea dezvoltarea sa este condiționată de evoluția mijloacelor de transport, în cadrul cărora cea mai spectaculoasă dinamica a avut-o transportul aerian pentru distante lungi.

Oferta întreprinderilor turistice se compune din combinarea mai multor elemente, în cadrul cărora serviciile joacă rolul principal. De aceea, lucrătorul din turism și calitatea serviciilor pe care acesta le prestează poate contribui într-o măsură decisiva la dezvoltarea activității turistice.

Prin natura sa produsul turistic se consuma “pe loc”, consumul turistic implicând deplasarea de la locul de destinație, ceea ce ajunge însă la potențialii clienți, în legătură cu acest produs turistic, este imaginea acestuia, prin intermediul acțiunii de comunicare turistică.

Partea integranta a procesului de marketing, informația turistică evidențiază punctele forte ale ofertei turistice, adresându-se direct consumatorului potențial.

Turismul este puternic influențat de factorii politici interni și externi, aceștia putând să favorizeze dezvoltarea sau să-l afecteze negativ. De altfel, turismul este cel mai bun “barometru” al situației economice dintr-o țară.

Având în vedere importanța turismului în viața societății, statele trebuie să formuleze și să aplice în practică politici vizând dezvoltarea armonioasă a activităților turistice naționale și internaționale, în beneficiul tuturor celor care participă la aceste activități.

1.4. CONTRIBUȚIA TURISMULUI LA DEZVOLTAREA ECONOMICO- SOCIALĂ

Cercetările întreprinse asupra rolului iar au evidențiat faptul că el are un impact considerabil asupra economiilor, societățiilor și culturilor diferitelor țări de referință.

Deși marea majoritate a specialiștilor apreciază că turismul exercită influențe pozitive și că el trebuie încurajat, chiar dacă uneori are consecințe nefavorabile, sunt și experți care consideră că acesta și în mod deosebit turismul internațional produce mai multe efecte sociale și culturale dăunătoare decât alte tipuri de dezvoltare economică, în acest context se vorbește chiar de “ neocolonilianismul spațiului “exprimat de exploatarea în interesul lor de către țările industrializate , emițătoare a resurselor a turistului din țările receptoare, în curs de dezvoltare, ceea ce reclamă, în opinia celor în cauză o revizuire radicală a termenilor în care se realizează schimburile turistice.

Privit în corelație cu ansamblul economic național, turismul acționează ca un element dinamizator al sistemului economic global. Totodată, cererea turistică determină o adaptare a ofertei ce se materializează, între altele, în dezvoltarea bazei tehnico- materială a acestui sector și indirect, în stimularea producției ramurilor participante la construirea și echiparea spațiilor de cazare și alimentație, modernizarea rețelei de drumuri , realizarea de mijloace de transport, de instalații de agrement.

Prin dezvoltarea turismului se obține așadar un semnificativ spor de producție , în țările cu tradiție turistică , Spania, Franța , Italia, Austria, Grecia unde participarea turismului la crearea PIB este de 5-10% producție comparabilă cu aportul unor ramuri de bază , ca agricultura și industria automobilelor. În acest sens un studiu elaborat în 1980 în Franța evidenția că dispariția consumului turistic ( în sens larg ) ar provoca o eliminare a activității cu 75% în hoteluri și restaurante, 39% pentru vagoane de dormit și vagoane restaurant , 20% pentru cursele taxi , 17% în transportul rutier, 75% % în transportul aeriain.

Turismul apare și ca un mijloc de diversificare a structurii economice , prin crearea unor activității ( ramuri ) proprii acestuia : industria agrementului, agențiile de voiaj sau dezvoltarea la noi dimensiuni a unora dintre cele existente.

Dezvoltarea turismului exercită influențe pozitive și asupra utilizării forței de muncă, în sensul creeări de noi locuri de muncă. În țările cu activitate turistică dezvoltată, număril celor ocupați în turism reprezintă cca 5% din totalul populației active, cu tendințe de creștere.

În calitatea sa de consumator de bunuri și servicii turistice are consecințe și asupra utilizării forței de muncă și în alte ramuri ale economiei cum ar fi: agricultura, industria alimentară , industria ușoară, construcții. Studiile în sensul evidențierii acestor efecte demonstrează că la fiecare sută de noi locuri de muncă în turism se creează 50-80 de locuri în construcții și agricultură.

Turismul este activitatea complexă capabilă să determine mutații și în dezvoltare în profil teritorial. Din acest punct de vedere el este considerat o pârghie de atenuare. A dezechilibrelor inter- regionale privite la scară națională sau mondială. Tot aici trebuie menționată și implicarea ecologică a turismului. În strategia dezvoltării turismului se impun măsuri de protejare a mediului, a valorii fundamentale a existenței umane: peisaje, apă, floră, faună.

Turism are de asemenea un rol deosebit în utilizarea timpului liber al populației: el reprezintă de altfel una din prinipalele destinații le timpului liber de la sfârșitul săptămânii sau al vacanțelor. Se asigură astfel recrearea, destinderea, dar și refacerea potențialului de muncă prin odihnă, mișcare, tratamente, balneo- medicale influențând activ procesul de menținere a sănătății fizice și psihice a omului contemporan.

CAPITOLUL 2 – TURISMUL BALNEAR

2.1.STAȚIUNI BALNEO – CLIMATERICE

Ultimele două decenii au coincis în balneologia română pe de o parte cu cea mai rapidă și înfloritoare perioadă de dezvoltare și modernizare a acesteia iar pe de o altă parte cu o largă deschidere internațională.

Multe stațiuni balneare din România s-au clasat în elita stațiunilor internaționale, fiind cunoscute astăzi nu numai în țările europene ci și în cele de pe alte continente.

Construcția hotelurilor moderne confotabile și bazele de tratament cu dotări complexe permit atât valorificarea bogățiilor de factori naturali terapeutici specifici diferitelor stațiuni, cât și aplicarea unei game foarte variate de metode terapeutice fizice.

Lor li se adaugă amenajările peisagistice cu conservare și valorifcare superioară a cadrului natural divers și pitoresc al majorității stațiunilor balneoclimaterice din zona colinară și submontană sau de pe litoraluzl Mării Negre.

Toate acestea reprezintă rezultatul unor eforturi grandioase menite să valorifice o asemenea bogăție inestimabilă a României, care asigură anual un număr mare de oameni o odihnă activă cu posibilități largi de îngrijire a sănătății de refacere a potențialului lor de muncă de creștere a capacității lor funcționale cu valoare profilactivă față de o serie de influențe ale modului de viață caracteristic civilizației actuale.

Factorii naturali balneoclimaterici ai stațiunilor balneoclimateric denumit pe bună dreptate de unii drept baze de sănătate oferă multiple posibilități pentru un număr imens de oameni sănătoși dornici să-și petreacă concediul lor pentru a face o cură profilactică activă, un fel de antrenament pentru întărirea capacității lor de efort și și a unor funcții de bază ale organismului cardiovascular , respiratorie musculară de termo-reglare, precum și o cură de curățare a aparatului digestiv și a aparatului urinar, prin cure de crenoterapie cu ape minerale.

Curele profilactice în stațiunile balneoclimaterice reprezintă autentice metode de întreținere pentru orice om aflat în perioada a doua sau a treia de viață.

Ele tind să devină tipul dominant de activitate al stațiunilor balneoclimateriuce și un suport deosebit de valoros al medicinii omului sănătos, parte integrantă astăzi al sistemului, în sisteme de ocrotire al sănătății.

Această activitate completează în mod firesc curele balneare terapeutice și de recuperare medicală care se adresează unei categorii largi de bolnavi cronici cu diferite afecțiuni reumatismale, cardiovasculare, respirarorii.

Balneofizioterapia, ca ramură importantă a medicinii moderne capătă astăzi un sens nou așa cum reiese și din cuvintele lui dr. Guy Edward președintele federației Intenașionale de balneologie și Climatologie

În timpurile noastre, cand condițiile artificiale și epuizate ale vieții actuale apasă asupra omului, balneologia reprezintă întoarcerea la natură. Aceast reîntoarcerea la natură nu se bazează numai pe tendință spontană a omului modern de a redescoperii o metodă de tratament ci și pe progrese incontestabile ale medicinii experimentale și ale cercetării științifice.

Balneologia modernă și medicina fizică în țara noastră dispun de o fundamentare științifică solidă. Medode fizicale , patre integrantă a a arsenalului terapeutic folosit în stațiunile balneoclimaterice, respectiv metode de hiodroterapie, kinetoterapie, pneoterapie, electroterapie, sunt fundamentate pe date moderne și fiziologia neuromusculară a circulațieie periferice a respirației, etc., iar literatura de specialitate din ultimii ani este foarte bogată în studii ale metodologiei de terapie fizicală.

Metodele balneoclimaterice reprezintă în bună măsură metode tradiționale bazate pe observări îndelungate ale multor generații de medici balneologi, care au ținut seama de caracterul particular specific de individualitate al fiecărui factor natual în parte ( ape minerale și nămoluri.)

Țara noastră dispune în prezent de 160 de stațiuni și localități cu factori naturali terapeutici.

În multe stațiuni s-au construit unității moderne de tipul hotelurilor de cură și complexelor sanatoriale în care serviciile de cazare, masă diagnostic și tratament sunt oferite în cadrul aceleași clădiri.( de exemplu Băile Felix; Herculane, Tușnad, Călimănești-Căciulata, Amara, Sângeorzi Băi , Eforie Nord, Slănic-Moldova Vatra Dornei).

În bazele de tratament moderne existenete în stațiuni s-au creeat conduiții optime de utilizare complexă a factorilor naturali de cură ca uramare a rezultatelor obținute în cadrul cercetăriilor științifice medicale.

În paralel cu factorii naturali de cură, stațiunile balneoclimaterice dispun însă și de o gamă largă de procedeuri terapeutice care folosesc factori artificiali. Bazele de tratament cuprind compartimente dotate cu aparatură și instalații moderne.

Asociere individualizată a medicației și alimentației dietetică precum și asigurarea unui regim sanatiorial corespunzător profilului terapeutic al fiecărei afecțiuni dau posibilitatea efectuării uniui tratament complex și ridică stațiunea balneoclimaterică la nivelul unor centre cratvo-profilactice din țara noastră.

Având în vedere rolul deosebit ce revine stațiunii în educarea unei categorii cît mai largi de populație în sensul deprinderii măsurilor profilactice primare în câteva dintre ele (Băile Felix; Herculane, Sovata) s-au introdus programe specifice de cură balneară profilactică activă desfășurate sub supravegherea unor cadre de specialitate – medici, profesori de gimnastică medicală.

Asemenea cure pot fi urmate de persoane sănătoase sau aparent sănătoase, în care prin modul lor de activitate sau viață sunt expuse riscurile îmbolnăvirii.

Unul din scopurile urmărite în aceste programe constă în asimilarea unor exerciții, reguli de igienă, alimentație, și continuarea lor la domiciliu .Binențeles că un rol important le revine curelor balneare și în profilaxia recidivelor ( secundară ) ca și în doneniul terapeutic și cel de recuperare.

Unitățile sanitare existente în stațiuni – policlinici balneare dispensare- sunt încadrate cu personal madibal de înaltă calificare.

În stațiunile balneare s-au dezvoltat și desigur se vor mai dezvolta și diversifica o serie dealte servicii și mijloace de agrement, oferindu-se vizitatorilor multiple posibilități depetrecere a timpului disponibil într-un mod util și plăcut.

Astfel stațiunule dispun de de cluburi cu săli de spectacole, biblioteci, discoteci, orchestre la restaurante, etc.

În toate stațiunile de interews general se organizează drumeții și excursiila obiective turistice din împrejurimi sau din alte localități pentru a permite curanților și turiștilor să cunoască frumusețile naturale, trecutul istoric al țării, trasdiții, obiceiuri, porturi,arta populației zonei respective.

Baza materială și dotările moderne atât în stațiunile de cură balneară cât și în cele climaterice precum și prezența unui personal calificat în toate domenile de activitate oferă condiții optime ca toți cei plecați la curăsau odihnă să beneficieze de vacanțe de odihnă bine meritate în tot cursul anului.

Alături de acestea, vestita ospitalitate românească constituie și ea una din motivațiile care determină ca anual tot mai mulți oaspeți de peste hotare să vină în țara noastră atât la cură balneară cât și la odihnă.

Datorită îmbunătățirii continue a stării bazei materiale, a diversificării serviciilor sau al altor măsuri se pot creea condiții caa pe parcurs unele stațiuni să treacă de la o categorie la alta, de la stașiuni de odihnăși cură balneară din grupa celor de interres local grupa celor de interes general, din categoria celor sezoniere în a celor permanente.

În stațiunile de interes general trimiterile la cură balneară se fac în mlod organizat de către Miniserul Muncii prin Direcția pentru Probleme de Muncă și pentru pensionari și prin Oficiul Județean de Pensii și Asigurareas Socială. Trimiterile se fac pe bază de bilete la date fixe cu durate dddiferite: 12 zile pentru odihnă, 18 – 20 de zile pentru tratament.

În perioadele de extrasezon se pot obține locuri atât pentru odihnă cât și pentru cură balneară la data și durata solicitată de cei interesați, asigurându-se totodată facilități de tarife la cazare și masă.

Capacitățile de cazare din stațiunile de interes local sunt valorificate de regulă la fața locului, prin deținători de bază materială .

2.2.STAȚIUNEA BALNEOCLIMATERICĂ MONEASA

2.2.1.AȘEZAREA GEOGRAFICĂ

Stațiunea balneoclimaterică Moneasa se afla pe valea pârâului cu același nume, afluent al Crișului Alb, în județul Arad. Localitatea este situată într-o depresiune tectonică la poalele masivului Codru Moma, în apropierea orașului Sebiș, de pe drumul județean care prin Ineu și Pâncota duce la Arad. Astfel într-un cadru pitoresc, la o altitudine de 290 metri, Moneasa este cunoscută și vizitată îndeosebi pentru izvoarele sale de ape slab radioactive și mineralizate, recomandate în tratarea a numeroase afecțiuni.

Stațiunea ocupă o suprafață de aproape 7000 de hectare (din care peste 6000 de hectare de pădure), se întinde pe 2.7 km și are o populație de circa 1500 de locuitori. De comuna Moneasa, în cadrul căreia este înglobată stațiunea din punct de vedere administrativ, depinde de satul Rănușă, care nu are mai mult de 400 de locuitori.

Culmile montane înconjuratoare, predominant calcaroase, făcând parte din masivul Codru Moma al Munților Apuseni se ridică la altitudini de peste 1000 m. vârful Izoi, de pildă, care reprezinta unul din locurile preferate de excursii ale vizitatorilor stațiunii are 1112 m. înalțimile din jurul stațiunii sunt acoperite de păduri. În coastele unora, pe versanții Văii Moneasa, se vâd întinse locuri despădurite, transformate în zone arabile sau legumicole. În rest poieni și pajiști naturale, întinse pe mici platouri, suspendate, încântă privirile prin mozaicul lor multicolor contrastând izbitor cu verdele nesfârșit al zonelor forestiere.

Casele locuitorilor sunt așezate ca o salbă de margele pe malurile pârâului Moneasa. Unele sunt ridicate pe terenuri cu diferite niveluri, ceea ce dă peisajului un pitoresc aparte.

La circa 1 km depărtare de comuna, pe Dâmbul Moțului, se afla o exploatare de marmura roz, iar pe pârâul Scărița, una de marmură neagră. În apropiere, la locul numit “Păstrăvărie”, valea Monesei se bifurcă: pe dreapta se desprinde Valea Lunga iar pe stangă pârâul Boroaia, care de la podul de ciment capătă denumirea de Valea Sasa. Valea Lunga primește mai multe pârâuri printre care Fântană Birții și Arsuri. Valea Sasa, care continuă cu pârâul Vladului, străbate lanțul muntos Codru Moma. Vârful Moma are 812 m, vârful Momuța din apropiere, 930 m.

2.2.2.CĂI DE ACCES

Vizitatorii care vin cu mijloace auto din vestul țării, dinspre Arad (110 km), parcurg DJ 709 până la Seleuș, de acolo se îndreapta pe DJ 762 până la Buteni trecând prin Ineu, de unde un drum modernizat îi duce în orașul Sebiș și mai departe, pe Valea Deznei, în comuna Dezna, apoi pe Valea Moneasa până în stațiune.

Cei care vin din centrul țării, prin orașul Brad, le este indicată parcurgerea soșelei DN 76, pe ruta Brad – Baia de Cris – Hălmagiu – Vârfurile, de aici părăsind DN 76, se îndreaptă pe DJ 762 trecând prin Pleșcuța – Gurahonț – Buteni – Sebiș, pe valea Crișului Alb. Acesta este cel mai scurt drum rutier pentru turiștii care pleacă din București.

Pentru cei care folosesc mijloace auto venind dinspre Oradea, se recomandă fie șoseaua care trece prin Les – Tinca (762 A) și la Bocsig intră în DJ 762, fie traseul pe DN 76 (Oradea – Beiuș – Doctor Petru Groza – Vașcău – Vârfurile) și apoi de DJ 762 (Gurahonț – Sebiș).

În sfârșit, pentru vizitatorii Monesei care pleaca din centrul Transilvaniei se recomanda soseaua DN 74 care de la Alba Iulia trece prin Abrud pana in Brad de unde se urmeaza DN 76 pana la Varfurile si apoi DJ 762 pana la Sebis.

Pe ruta Sebis – Moneasa (20 km) circula autobuze care efectueaza curse regulate de cateva ori pe zi pe drum moderniozat. Exista si autobuze diferite care vin de la Arad iar in plin sezon, vara, si spre Oradea.

Pe calea ferata se ajunge la Moneasa fie dinspre Arad fie dinspre Brad, cu coborare in statia CFR Sebis de unde autobuze speciale asigura legatura cu statiunea. In cazul in care se vine cu trenul dinspre Oradea se coboara in statia Santana, nod de cale ferata, de unde se ia trenul spre Brad pana la statia Sebis.

Pe ruta gara CFR Sebis – Baile Moneasa (20km) autobuzele trec prin statiile Prajesti, Donceni, Buhani, Dezna, Ranusa, Moneasa. Facultativ autobuzele opresc si in dreptul hanului pescaresc “Cetatea Dezna”.

2.2.3.CLIMA

Zona Bazinului Moneasa are o clima tip temperat continentală. În general clima stațiunii se caracterizeaza prin ierni blânde și veri răcoroase, datorita prezenței culmilor din jur.

Temperatura medie anuală în localitate este de 10 grade Celsius, iar media în timpul verii de circa 16.3 grade Celsius. Cea mai ridicată temperatură s-a înregistrat în august 1950 când mercurul termometrelor a urcat la 42.2 grade Celsius, iar cea mai scăzută la –21 grade Celsius în ianuarie 1954.

Temperatura medie a lunii cele mai calde (iulie) este sub 20 grade Celsius, iar temperatura medie a lunii ianuarie coboară la –2.2 grade Celsius.

Așezată în mijlocul unui defileu îngust, cu culmile împădurite, stațiunea este ferită de vânturi. Rareori însa, în ultimii ani, datorita efectului de canalizare a vânturilor, pătrunedrii maselor de aer pe culoarul său acestea se intetesc devenind puternice.

Datorită bogăței vegetației din jur, aerul este puternic ionizat. Precipitațiile medii anuale din zona Moneasa sunt cuprinse între 800 – 1000 mm. Cele mai multe ploi cad în luna iunie având uneori caracter torențial.

Fenomenul inversiunilor termice este semnalat deseori: aerul rece se adună în fundul depresionar și de cele mai multe ori ajunge sub –3 grade Celsius, pe când pe culmile mai înalte temperatura este de 0 grade Celsius. Explicația inversiunilor termice este următoarea: depresiunea fiind relativ închisa, aerul rece de pe culmi coboară, iar aerul cald urcă. Nu s-a întamplat ca inversiunile să producă geruri mari, fapt ce explica existența castanului dulce comestibil din flora de tip mediteranean și a liliacului sălbatic, aclimatizat aici și în împrejurimi.

Prin influența binefăcătoare pe care acest climat o are asupra organismului, ca și prin izvoarele sale minerale, stațiunea Moneasa se înscrie printre acele localități balneoclimaterice din tară recomandate ca excelente locuri de odihnă si tratament.

2.2.4.REȚEAUA HIDROGRAFICĂ

Rețeaua hiodrografică din zona stațiunii este dirijată de la nord spre sud, fiind tributară direct Crișului Alb. Acest râu este principalul colector al apelor adunate de pârâul Moneasa. Paradsul băilor, afluent al Monesei, izvorăște de lânga peștera, loc deosebit de atrăgător.

Valea Crișului Alb este una dintre cele mai frumoase văi din aceasta parte a țării. Râul coboară dintre culmile de sud ale Munților Bihorului și porneste apoi către Țara Zarandului, pe care o strabăte de-a latul prin numeroase cotituri, schimbând deseori direcția cursului, pentru a ocoli obstacolele care îi ies în drum. Crișul Alb ține parcă în poala toată depresiunea închisă către nord de cumile nu prea înalte muntilor Codru Moma.

2.2.5. FLORA ȘI FAUNA

Vegetatia înalțimilor înconjuratoare este caracteristică zonei pădurilor de fag. Alături de fag crește mesteacanul. Plopul, teiul, ulmul, platinul, stejarul. Predomina deci fagetale, dar se întalnesc si plantații de conifere (pinul, bradul alb), în general pe fundul văilor și pe vârfuri.

Intinse pajisti, cu diverse culturi cerealiere sau legumicole, păsuni și fânețe, alcătuiesc covorul vegetal.

Padurile sunt bogate in fructe: zmeura, mure, afine, alune, fragi, maciese. Din flora de tip mediteranean, aclimatizate aici si in imprejurimi, se intalnesc liliacul sălbatic și castanul dulce comestibil.

În fauna din imprejurimile stațiunii se întâlnesc: iepurele, jderul, pisica sălbaică, lupul, caprioara, mai rar cerbul carpatin, vulpea, viezurele, porcul mistret, iar din păsări: sitarul, mierle, ciocarlia de pădure, pițigoiul, sticletele, huhurezul de pădure. În pârâurile din depresiunea Moneasa trăiesc păstrăvul, mreana, cleanul, în general pești de ape reci și repezi.

În partea locului, prin ierburi, trăieste naparca cu corpul lung, cilindric, acoperit cu solzi strălucitori. Iesită pe pământ uscat la soare îi scade energia. Mai trăiesc sopârla verde și serpii de apa.

CAPITOLUL 3 – S.C. MONEASA S.A.

3.1. STUDIU DE CAZ – SOCIETATEA COMERCIALĂ MONEASA S.A.

3.1.1.CONȚINUTUL ȘI CARACTERISTICILE ÎN CARE SE DESFĂȘOARĂ ACTIVITATEA

Sectorul de activitate din care face parte societatea –ramura turism și alimentație publică.

În conformitate cu statutul societății și cu cererile de înscrieri de mențiuni ulterioare, obiectul de activitate cuprinde următoarele activități:

Prestări servicii și desfaceri de mărfuri în valută și în lei

Promovarea și contractarea externă a programelor turistice și derularea lor și peste hotare pentru cetățenii români

Schimb valutar

Transport turistic

Fabricarea băuturilor

Producția de ape minerale

Activități de proiectare, urbanism, inginerie și alte servicii tehnice

Lucrări de proiectare extractive a apelor termominerale, livrare en-gros

Conform cererii de înscriere de mențiuni numărul 2815/04.04.2000, capitalul social al S.C.MONEASA S.A . era de aproape 6.200.000 mii lei, divizat în 251.421 acțiuni cu valoare nominală de 25.000 lei.

Societatea a făcut obiectul unei oferte publice de cumpărare în cursul anului 2000. Structura acționariatului are următoarea formă:

S.C. Laicom S.R.L. deține un număr de 124.648 acțiuni cu o valoare de 25.000 lei, adică un aport de capital care reprezintă 49,5774% din capitalul social al societății;

F.P.S. deține un număr de 100.568 acțiuni, adică un aport de capital (de 2.514.2000 mii lei) care reprezintă 39,9% din capitalul social al societății

Alți acționari dețin un număr de 26.205 acțiuni, adică un aport de capital de 655.125 mii lei, ceea ce reprezintă 10,42% din capitalul social al societății.

Conducerea societății

În momentul de față în Adunarea a Generală a Acționarilor sunt reprezentanți ai FPS, reprezentanți ai S.C.LAICOM S.R.L. și acționari persoane fizice.

Proprietatea asupra bunurilor

Imobilele în proprietatea S.C. MONEASA S.A. sunt:

Complex Moneasa

Complex Parc

Cantina pensionari

Laborator cofetărie

Depozit alimente

Club cinema

Birouri –cazare

Camping

Vila 1- Nufărul – ipotecată în favoarea Cooperativei de Credit Banca Populară Phoenix (pentru 200 milioane )

Vila 2 – Margareta – ipotecată în favoarea BASA (peste 38 milioane )

Vila 3 – Magnolia

Vila 4 – Hortensia – este despăgubit, probabilitatea de a apărea probleme ulterioare este foarte mică

Vila 5 – Ghiocelul – este cerere de restituire

Vila 6 – Dalia

Vila 7 – Narcisa – locație de gestiune

Vila 9 – Garofița – litigiu probabil va fi cedată – locație de gestiune

Vila 10 – Rosmarin – locație de gestiune

Vila 13 – Rândunica

Gospodăria anexă

Bufet lac

Ateliere

Camping dezafectat

Societatea nu deține titlu de proprietate asupra terenului, documentația asupra terenului este în lucru firme GEO-TOPO.

Societatea nu are terenuri luate în locație de la terți sau date în locație.

Dotările existente în societate sunt în proprietatea societății : construcțiile amintite mai sus, baza de tratament.

În ceea ce privește asigurarea bunurilor, societatea arată că până în prezent, nu s-a încheiat în nici un fel de asigurare pentru nici unul din bunurile aflate în patrimoniul său.

Contracte de închiriere și de locație de gestiune:

Vila 7 – Narcisa – locație de gestiune cu TIM ELECTROCOLOR SRL

Vila 9 – Garofița – litigiu probabil va fi cedată – locație de gestiune TIM ELECTROCOLOR SRL

Vila 10 – Rosmarin – locație de gestiune TIM ELECTROCOLOR SRL

3.1.2. ISTORIC AL SOCIETĂȚII

Anul fondării – 13 mai 1886

Moneasa obține de la Ministerul de Interne Imperial de la Viena denumirea de stațiune balneară. Stațiunea avea un statut de funcționare și organizare proprie în baza căruia era stabilit sezonul estival de băi în perioada 15 mai – 30 septembrie.

Evoluție:

Anul 1891 – Moneasa intră în proprietatea contelui Wenenheim . Acesta inițiază construcția căii ferate Sebiș – Moneasa pentru transportul turiștilor în stațiune;

transformări edilitare: ridicarea de edificii noi – vila Nufărul, un complex de destinații terapeutice, cu etaj în lungime de 80 m, un restaurant cu 300 locuri, în sala principală a băilor s-a ridicat o casă pentru oaspeții cu 16 camere,

o orchestă din Ineu concerta zilnic

în 1898 se face o nouă analiză a apelor termominerale prin care se confirmă compoziția chimică a apelor din Moneasa

În 1920 – distrusă în primul război mondial, stațiunea a fost refăcută.De-a lungul timpului au fost construite și alte vile, au fost modernizate racordate la rețeaua de apă și canaliazare. Se construiesc și două hoteluri noi: Hotel Parc și Hotel Moneasa – au baza de tratament nouă care are legătură directă cu hotelul.Durata societății este nelimitat, în conformitate cu statutul actual al societății.

3.1.3.LOCALIZARE ȘI AMPLASAMENT

Sediul societății și toate capacitățiile de cazare sunt situate în stațiunea Moneasa, județul Arad.

Există mai multe amplasamente ale societății, care se pot vedea în figurile alăturate, amplasamente situate toate în localitatea Moneasa.

Stațiunea balneoclimaterică Moneasa este situată în vestul țării, în județul Arad “ perla minților Apuseni” cum este denumită, este așezată într-o mică depresiune de pe valea pârâului Moneasa – principalul colector, de pe malul drept al cestuia, la poalele ramurei muntoase a masivului Codru Moma, în partea central vestică, la altitudinea de 280 metri adăpostită pe dealuri și păduri de foioase. Stațiunea este înconjurată de culmi montane care depășesc 1000 metri – vârful Izoi – 1079,9 metri – fiind majoritatea împădurite cu păduri de foioase – 80% din suprafață fiind împădurită . Moneasa este astfel ferită de vânturile tăioase, de curenții reci ai schimbării anotimpurilor, bucurându-se de un climat blând, extrem de favorabil curelor balneare.

Partea de S-V a Munțiilor Codru-Moma este drenată de o mulțime de pâraie ale căror ape sunt colectate de Crișul Alb, principala arteră hidrografică ce drenează longitudinal Țara Zarandului.

Pârâul Moneasa este cel mai important dintre acestea. De la Moneasa până la confluența cu Dezna valea are o orientare nord-sud , urmând aliniamentul unei fracturi tectonice. Din unirea celor 2 pâraie, Moneasa și Dezna, rezultă râul Sebiș ale cărui ape curg printr-o vale largă ce se unește cu Crișul Alb în apropiere de orașul Sebiș.

Alte pârâuri importante din stațiune, toți afluenți ai pârâului sunt:

pârâul Megheș, trece pe lângă hotelul Moneasa, pe sub pasarela ce unește hotelul de baza de tratament;

pârâul Băilor, care curge pe lângă vila 1

pârâul Pietrosita , trece pe lângă vilele 7 și 10

Stațiunea Moneasa se află la 110 KM de municipiul Arad și la 20 Km de orașul Sebiș. Pe șosea accesul se face pe drumul județean 709, prin orașul Sebiș, de aici continuându-se pe drumul județean 762 pe valea Monesei. Pe calea ferată accesul se face pe ruta Arad- Sebiș, iar mai departe cu ajutorul autobuzelor încă 20 Km până la Moneasa.

Distanța din București până în stațiune se poate parcurge și cu autoturismul, urmând drumul județean 1 prin Brașov, Târgul- Mureș, Cluj-Napoca și Oradea, după care pe drumul județean 762 se ajunge în stațiune prin Pleșcuța Gurahonț, Sebiș. De menționat că acest din urmă drum este și cel mai scurt pentru cei care vin din sudul țării.

Destul de ușor este accesul dinspre nordul și centrul Transilvaniei, ca și dinspre estul țării. Turiștii automobiliști care vin din Moldova, prin nord, pe la Valea Dornei și Bistrița parcurg șoseaua spre Cluj – Napoca – deva –Brad – Ștei –Vascău – Vârfurile, apoi pe drumul județean 762A, Gurahonț – Sebiș – Moneasa.

3.2 MODEL STRATEGIC DE OPTIMIZARE

3.2.1. STRUCTURA ORGANIZATORICA A CONDUCERII

Societatea dispune de 56 salariați (inclusiv consiul de administrație) și 4 oameni în convenție din care personalul indirect productiv 23 oameni și 37 direct productivi.

Structura organizatorică a societății prezentată de organigrama alăturată.

Din organigramă S.C.Moneasa S.A. Arad rezultă următoarele componente organizatorice:

Serviciu întreținere

Serviciu alimentație publică

Serviciu contabilitate

Recepție

Directorul general al societății are în subordine directă următoarele compartimente:

Recepție

Serviciu alimentație publică

Serviciu administrativ

Jurist

Serviciu contabilitate

Șefului de serviciu întreținere I se subordonează următoarele:

Șoferii – care au și rolul de a aproviziona – apărând de fapt o dublă subordonare și față de șeful serviciului de alimentație publică.

Muncitorii de la întreținere incluzând și centrala termică

Spălătoria

Baza de tratament

Întreținerea zonelor verzi inclusiv a ștrandului

În subordinea contabilului șef este o singură persoană având și rol de casier.

Șeful alimentației publice are atribuții de coordonare a activității următoarelor compartimente:

Bucătărie

Bar

Bufet ștrand

Salon restaurant

Carmangerie

Cofetărie

Administratorul are în subordine camerist inclusiv cel care se ocupă de camping, pompierii și paznicii, care deasemenea se subordonează și șefului de la întreținere.

În urma analizei organigramei dar și a situației de pe teren se poate constata o suprapunere de subordonare la nivelele inferioare care nu pot duce decât la dereglări de funcționare.

3.2.2.MANAGEMENTUL SOCIETĂȚII

Consiliul de administrație al societății S.C. MONEASA S.A.este subordonat al Adunării Generale a Acționarilor.

Principalele atribuții al A.G.A. sunt:

Numirea consiliului de administrație și stabilirea salariului acestora;

Desemnarea cenzorilor

Aprobarea organigramei și nr de funcții în societate;

Aprobarea programului de activitate, a bugetului, a propunerilor de investiții, a necesarului de credite, aprobarea bilanțului și a modului de repartizare a profitului

Conducerea operativă este asigurată de către Președintele Consiliului de administrație al societății care la data la care s-a efectuat studiul, avea puteri relativ depline în luarea deciziilor la nivel de societate.

În desfășurarea activității curente directorul – PDG- este ajutat de șefii de compartimente- cu atribuții în domeniul tehnic și respectiv alimentație publică și contabil- șef

Componențele în cadrul echipei nu sunt foarte bine definite, dar relațiile între membri conducerii sunt totuși relații de grup.

3.2.3.RESTRUCTURAREA ORGANIZATORICĂ

Acest proces are ca obiect îmbunătățirea structurii organizatorice a societății cu efecte pozitive asupra activității, având mai multe aspecte și faze:

Privind organigrama:

Se definesc subunitățile strategice ale întreprinderii

Se structurează subunitățile astfel încât să se permită crearea posibilității de urmărire șui conducere a activitățiilor în scopul rentabilizării acestora

Se creează compartimente pentru îndeplinirea unor funcții cheie care va permite desfășurarea corespunzătoare a activității în condițiile concurențiale existente;

Se creează unități de raportare care urmăresc structura funcțiilor cheie

Se stabilesc obiectivele și responsabilitățiile tututor posturilor

Se stabilesc necesarul de personal în fiecare subunitate și funcție , în noile condiții impuse de necesitatea restructurării ( un număr de personal corespunzător cu gradul de încadrare al acestuia)

Privind managementul

Se identifică personalul cheie în funcțiile cheie

Se creează un grup de personal cheie eliminând slabi performeri

Se perfecționează personalul cheie

Se încurajează personalul cheie pe termen lung prin salarii

Privind organizarea

În domeniul evaluării și recompensării performanțelor

Se stabilesc standarde de măsurare a performanțelor

În domeniul comunicațiilor interne;

Se intensifică fluxurile de informații oficiale și neoficiale

Se dezvoltă sisteme interne care fac informația ușor accesibilă

În domeniul informației managementului;

Se identifică datele cheie necesare luării deciziilor strategice și financiare

Se proiectează sistemul informatic al managementului pentru datele cheie

3.3. POLITICI DE MARKETING

Activitatea de marketing deși diferă în funcție de domeniul de activitate presupune investigarea pieței și nevoilor de consum prin urmărirea atât a pieței prezente cât și a celei viitoare, adaptarea activitătii economice desfășurate la mediu, satisfacerea în condiții superioare a nevoilor de consum și maximizarea profitului cât și creșterea eficienței economice.

Odata cu creșterea cererii și a capacitații productive problema centrală a societății comerciale de turism devine vânzarea produselor și serviciilor turistice. Societatea trebuie să se adapteze modificărilor produse în mediu: apariția unor noi forme de distribuție și de vânzare, extinderea piețelor, apariția unor produse turistice noi.

Pe masura ce în mediu au început să se manifeste modificări atât la nivelul cererii cât și la nivelul ofertei, societatea trebuie să-și constituiasca un birou de marketing distinct care să asigure realizarea în mod coerent a activității de marketing (studii de piața, comunicare, distributie).

Activitatea de marketing presupune o planificare care reprezintă un proces sistematic în cadrul caruia se identifică oportunitatile de marketing, resursele necesare pentru a le valorifica, se determină obiectivele de marketing și se dezvolta un program pentru implementarea și controlul activităților de marketing. Se fundamenteaza o strategie de marketing care stă la baza planului de marketing.

Planul strategic la nivelul societății comerciale de turism se referă la implementarea strategiei și a mixului de marketing pe piețele ținta. Strategia la nivelul intreprinderii rezultă în urma stabilirii obiectivelor generale, analizei oportunităților și resurselor organizationale. Obiectivele de marketing trebuie astfel stabilite incât îndeplinirea lor ce contribuie la realizarea strategiei generale și să permită o utilizare eficace și eficientă a resurselor.

Strategia de marketing specifică segmentele de piață pe care întreprinderea va acționa, modul de diferențiere și pozitionare pe piața și modul în care se va acționa asupra elementelor mixului de marketing în vederea îndeplinirii obiectivelor stabilite. Pe baza ei se articuleaza un plan care să permita cea mai buna utilizare a resurselor pentru îndeplinirea obiectivelor.

Strategia de marketing identifică segmente de piață atractive cu un potențial turistic ridicat asupra cărora sunt focalizate eforturile societății, sursele avantajului concurențial și poziționarea produsului turistic pe segmentele respective. Strategia de marketing orienteaza societatea în relațiile cu clienții și concurenții, precizează modul în care mixul de marketing contribuie la crearea unei poziționari a produsului turistic și la satisfacerea nevoilor pieței obiectiv.

Strategia de piață reprezintă nucleul strategiei de marketing. Ea poate fi descrisă pe baza atitudinilor societății comerciale de turism față de principalele dimensiuni și caracteristici ale pietei:

față de dinamica pieței și anume strategia creșterii, menținerii și restrângerii activității de piata;

față de structura pietei: strategia nediferențiata, strategia diferențiata și concentrată;

față de schimbările pieței strategia activa, adaptiva si pasiva;

fata de exigențele pieței: strategia exigentei ridicate, exigenței medii și exigenței reduse;

față de nivelul concurenței: strategia ofensivă și defensivă;

Prin activitatea de marketing și politicile aplicate S.C.Moneasa SA trebuie să aibă în vedere diminuarea efectelor negative ale caracterului sezonier al activități desfașurate. Astfel în urma unei analize riguroase a pieței și a segmentelor de piață atrase politica de marketing adoptată de către societate trebuie să asigure realizarea unor strategii de piață în extrasezon. Aceste strategii trebuie să aiba în vedere în primul rând o penetrare a pieței prin atragerea de noi clienți având în vedere faptul că în perioada anterioară cei mai importanti clienți erau persoane de vârsta a treia cu bilete de tratament prin intermediul Ministerului Muncii si Protectiei Sociale. De asemenea se urmareste atragerea segmentului tanar al populatiei prin pachete de servicii speciale la tarife promoționale.

O altă strategie adoptata de către departamentul de marketing al S.C.Moneasa SA este aceea a atragerii de piețe noi prin urmărirea atragerii de turiști din zone noi, mai îndepartate, neexploatate încă.

Pe de alta parte prin analiza activității desfășurate, în special a costurilor, trebuie să se realizeze și strategii care să se bazeze pe reducerea costurilor pentru a fideliza clientela obișnuita a stațiunii dar și pentru a atrage noi segmente de turisti.

De asemenea un alt element important îl reprezintă și ridicarea calității produselor și serviciilor turistice oferite, realizarea unor produse noi și asigurarea unui personal calificat pentru a putea atrage si turisti străini.

3.3.1. POLITICA DE PRODUS

Din punct de vedere al marketingului, produsul reprezintă ansamblul elementelor care declanșeaza cererea, ansamblu care înglobeaza, pe lânga forma materiala a acestuia, o serie de componente acorporale, care nu au suport material nemijlocit. Ca și produsele din activitatea productivă, produsele turistice se obțin în condiții specifice care permit transformarea lui în marfă, într-o formă specifică.

Produsul turistic apare ca un mix de servicii și activitați turistice care se pot oferi în mod separat sau în asocieri; cum ar fi serviciile de cazare, de tratament, de alimentație publică, etc.

În cadrul S.C.Moneasa SA principalele oferte realizate sunt: cazarea, agrement, tratament; cazare+mic dejun, cazare+demipensiune; cazare+masă+tratament balnear. Prin aceste diversități ale ofertei serviciilor turistice care ajung la solicitant se concretizează opțiunile și posibilitatea de cumpărare.

În viziunea societații inovarea produsului turistic are caracter permanent. Se recunoaste ca factorul terapeutic, care a făcut cunoscuta stațiune atât pe plan național cât și international este insuficient apreciat ca produs turistic.

Politica de produs are in vedere faptul că unele servicii sunt posibil de oferit cu caracter sezonier (schi, excursii, alte manifestari sportive in aer liber), iar altele au caracter permanent (cazare, alimentatie publica, tratament).

În elaborarea politicilor de produs trebuie să se țină seama de activitățile practicate și să se urmărească diversificarea ofertelor de produse turistice ca modalitate de satisfacere a cerințelor de consum și de asigurare a creșterii volumului de activitate în condiții de eficientă.

La rândul său politica de produs trebuie sa stabileasca anumite strategii care au la bază produsul turistic. Astfel strategia îmbunătățirii produsului constă în modificarea produsului conform asteptărilor clienților, consumatorilor finali, intermediarilor și restricțiilor de rentabilitate a societății. Necesitatea îmbunătătirii rentabilitatii poate conduce la identificarea posibilităților de aplicare a elementelor de progres tehnic și tehnologic în procesul de producție și cel logistic. Această strategie se recomandă în faza de maturitate având drept obiectiv principal menținerea poziției pe segmentul de piață. Se poate realiza prin: îmbunatatirea unităților de cazare, unităților de alimentație publică, de tratament, îmbunătățirea serviciilor, asigurarea unui personal calificat.

Îmbunatățirea și revitalizarea unui produs sau serviciu turistic existent poate fi mai eficientă și mai putin riscantă decât dezvoltarea și lansarea unui produs nou.

Strategia de dezvoltare a unui produs nou este justificată de faptul că ameliorarea continuă a produselor existente nu este suficientă pentru a garanta perenitatea societății comerciale. Durata de viată a unui produs are tendinta de a se reduce ca urmare a progresului tehnic, creșterii intensității concurențiale și modificării noilor consumatori. În consecintă este necesară inrtoducerea unor produse noi în portofoliul societății. Un produs nou este rezultatul aplicarii unei inovatii, introducându-se noutăți într-un anumit domeniu astfel încât să se îmbunătățească prestațiile oferite consumatorilor.

În cazul procesului de dezvoltare și lansare a unui produs nou există mai multe etape: generarea ideilor de noi produse, selecția ideilor, definirea conceptului și testarea acestuia, analiza economică a proiectului, elaborarea produsului sau serviciului, planuri de marketing, testarea pietei, lansarea.

3.3.2. POLITICA DE PRET

Prețul este una dintre cele patru componente ale mixului de marketing, alături de produs, distribuție și promovare. Importanța lui în cadrul mixului de marketing variază de la un caz la altul. Uneori el poate avea un rol decisiv în atingerea obiectivelor societății, alteori însă i se acordă o importanța redusă în strategia de marketing.

Celelalte componente ale mixului de marketing sunt considerate variabile endogene, asupra carora operatorii de marketing pot interveni. Prețul nu reprezintă nici o variabila pur endogena, aflată în întregime la discreția societății, nici o variabilă exogenă asupra căreia nu poate exercita o influență. Apropierea de o extremă sau cealaltă este dependența de următorii factori:

nivelul de dezvoltare al economiei;

intervenția statului în domeniul prețurilor;

tipul de piață: monopol, oligopol, concurență monopolistică, oligopson, monoxon;

poziția pe piată a societatii comerciale de turism.

Prețul reprezintă un factor determinant al deciziilor de cumpărare ale consumatorilor în cazul țărilor cu economii slab dezvoltate în care nivelul veniturilor este redus și in cazul produselor relativ omogene.

În prezent, prețului i se acordă o importanță crescândă în cadrul mixului de marketing, aceasta tendință fiind determinată de următorii factori:

diminuarea puterii de cumpărare a populației și implicit sporirea sensibilitatii consumatorului față de preț;

creșterea ratei inflatiei și a somajului;

intensificarea concurenței;

existența capacității de producție neutilizate;

Prețul produce efecte mult mai rapid decât celelalte componente ale mixului, iar concurenții pot raspunde rapid la orice modificare. Indiferent de importanța acordată prețului, este necesară asigurarea compatibilității politicii de preț cu celelalte componente ale mixului de marketing.

Politica de preț urmărește realizarea unor obiective care pot fi grupate pe mai multe categorii: obiective privind supraviețuirea societății, obiective privind maximizarea profitului, obiective privind maximizarea venitului actual, obiective privind consolidarea poziției pe piată, obiective privind optimizarea vânzării produselor și serviciilor turistice.

Atunci când societatea comerciala de turism se confruntă cu probleme determinate de intensificarea concurentei și de schimbarea nevoilor și preferințelor consumatorilor și pe termen scurt principalul scop îl reprezintă supraviețuirea sau menținerea pe piată. Pentru a evita blocajul și la un nivel ridicat al stocurilor, o posibilă soluție o reprezintă reducerile de preț. Pentru a se produce efectele asteptare este necesar ca aceste reduceri să fie cunoscute de consumatori. Societatea aflată în dificultate nu are însă la dispoziție resursele financiare pe care să le aloce în acest sens. Ca urmare a reducerilor de preț, este necesar ca volumul vânzărilor realizate să permită cel puțin recuperarea costurilor directe astfel încat să se poată continua activitatea.

Pe termen lung societatea comerciala de turism trebuie să se preocupe de îmbunatatirea produselor, reorientarea spre alte produse mai profitabile sau spre alta piețe care au capacitatea de a absorbi produsele.

În multe cazuri, stabilirea unui anumit nivel al prețului vizează ca principal obiectiv maximizarea profitului actual. Pornind de la nivelul cererii și de la costurile estimate se pot stabili mai multe niveluri ale prețului. Se va selecta acel preț care asigura maximizarea profitului actual. Stabilirea prețului în acest caz, este dificilă deoarece este necesară cunoasterea funcției cererii și a costului.

Îmbunătățirea rezultatelor financiare curente poate afecta negativ rezultatele pe termen lung. Maximizarea profitului actual nu trebuie să afecteze negativ, pe termen lung, poziția întreprinderii pe piață. In acest sens este recomandată reinvestirea profitului obținut.

Prețul se poate stabili la un nivel care să asigure maximizarea cifrei de afaceri. Dacă în cazul obiectivului de maximizare a profitului era necesară cunoașterea funcției cererii și a costurilor, în situația maximizării venitului este necesar să se cunoască doar funcția cererii.

Stabilirea acestui obiectiv al politicii de preț are la bază ipoteza conform careia maximizarea venitului va contribui la maximizarea pe termen lung al profitului și la creșterea cotei de piată.

Prin preț se poate creea o anumită poziționare a produsului pe piată. Un pret redus creeaza o imagine de produs economic, iar un preț ridicat este asociat de către consumator cu un nivel ridicat de calitate.

Îndeplinirea principalelor obiective de marketing ale societatii comerciale de turism impune selectarea unei strategii în domeniul prețurilor. Este necesară o coerență a deciziilor privind prețurile cu celelalte componente ale mixului de marketing.

În practică S.C.Moneasa SA aplică mai multe strategii de preț cum ar fi:

stabilirea unor tarife axate pe costuri;

stabilirea unor tarife în funcție de concurentă;

stabilirea unor tarife în funcție de cerere;

Ținând cont de caracterul de sezonalitate al activității turistice strategiile de preț urmăresc în primul rând realizarea unor tarife care să se apropie de limita minimă în perioadele de extrasezon iar în sezon realizarea unor tarife maxime. De asemenea S.C.Moneasa SA prin strategiile sale urmăreste reducerea tarifelor la cazare pană la limita recuperării cheltuielilor ocazionate în desfasurarea activitatilor sale. În diferite perioade se realizeaza o serie de oferte speciale cu caracter promoțional prin asigurarea unor prețuri foarte reduse pe diferite categorii de segmente de consumatori (elevi, studenti).

O astfel de ofertă este cea realizată de Hotel Parc SRL care asigură un sejur de 7 zile în statiune Moneasa plus două zile în Ungaria. Această ofertă asigură o saptămână de cazare cu demipensiune la Hotel Parc, hotel de două stele. În fiecare zi se asigură un program diferit:

Luni: traseu cu bicicleta;

Marți: picnic la Izoi;

Miercuri: excursie la Peștera Urșilor;

Joi: foc de tabara;

Vineri: seara intima în night barul hotelului;

Sambătă: seara festiva;

Duminica: ștrand / baza de tratament a hotelului “Moneasa”;

În cele doua zile oferite in Ungaria se asigura deasemenea un program variat:

Ziua1: vizitarea orașului

Cafea, prajitură la cofetaria “100 ani”

Ora 16 vizita la Băile orasului

Cina ungurească și cazare la hotelul Crucea de Aur ***

Ziua 2: mic dejun

Shopping la Bekescsaba – magazin Tesco

Prețul acestei oferte este de 4.690.000 lei de persoana.

3.3.3. POLITICA DE DISTRIBUȚIE ȘI PROMOVARE

Spre deosebire de celelalte piețe, pe piața turistică politicile de distribuție și promovare au un caracter special datorită faptului că în cadrul acestei piețe cererea nu întâlneste în mod direct oferta, ci vânzarea produselor și serviciilor turistice se realizează în absenta acestora. Cumparărea unui produs turistic se realizează în principal prin contactarea unui intermediar care de cele mai mult ori sunt reprezentați de agențiile de turism.

Astfel rolul politicilor de distribuție și promovare este acela de a asigura toate informațiile necesare potențialilor consumatori asupra produselor și serviciilor turistice oferite, calitatea acestora, prețurile oferite, serviciile auxiliare asigurate, condițiile în care se desfasoară sejurul.

Rolul de distribuție și promovare în cazul S.C.Moneasa SA revine agenției de turism Moneasa Touring cu sediul în municipiul Arad. Această agenție de turism este o unitate specializată, care organizează, oferă și vinde pe cont propriu pachete de servicii turistice sau componente ale acestora, direct sau prin intermediari și se obligă în scop lucrativ să procure călătorilor titluri de transport și servicii hoteliere pentru efectuarea voiajului sau sejurului.

3.3.4. ANALIZA ACTIVITĂȚII TURISTICE DESFĂȘURATE

Analiza activității turistice se face prin analiza dimensiunii și eficienței activității care folosește ca instrumente indicatori cum sunt: cifra de afaceri, productivitatea muncii, volumul de activitate specifică, valoarea adaugata, profitul, rata rentabilitații. Următorul tabel ne arată evoluția unora dintre acești indicatori în perioada 2000 – 2001 și previzionarea acestor indicatori pe anul 2002.

Tabelul 3.1: Indicatorii activității turistice la Hotel Moneasa (in mii lei)

Ca în orice domeniu al activității economice, și în cadrul serviciilor turistice problema eficientei economice a acesteia se pune în termeni comparativi dintre efectele obținute și eforturile efectuate.

Dacă, cuantificarea acestora din urmă este posibilă în privința efectelor, posibilitățile de măsurare se complică în primul rând din cauza caracterului subiectiv al aprecierii lor sub raport strict calitativ.

Evaluarea eficienței în domeniul turismului reclamă o analiza sitematică a eforturilor, de multe ori fiind necesară transformarea extraeconomicului în economic. Pentru a lua un singur exemplu, este suficient să amintim că activitatea balneoclimaterică are un singur scop, nu atât sporirea încasărilor, ci în primul rând refacerea capacității forței de muncă.

Astfel, în evaluarea corectă a eficienței economice de ansamblu a turismului, pe lânga efectele directe ale prestărilor de servicii, trebuie luate în considerare și efectele indirecte, dintre care unele sunt de o insemnatate deosebita pentru buna funcționare a eonomiei naționale.

Tabelul 3.2 : Venituri din exploatare (in mii lei)

Tabelul 3.3 : Cheltuieli din exploatare (in mii lei)

3.4.ANALIZA OFERTEI

3.4.1. BAZA TEHNICO-MATERIALA A S.C.MONEASA S.A.

Statiunea Moneasa dispune de o capacitate totala de cazare de aproximativ 750 de locuri, in urmatoarele tipuri de structuri:

Hoteluri: 560 de locuri

Vile: 150 de locuri

Camping: 150 de locuri

Din acestea societatii Moneasa S.A îi apartin:

Hotel Moneasa: 250 de locuri – 96 camere duble

-10 camere triple

Hotel Parc: 158 de locuri – 67 camere duble

– 6 apartamente

Club Castel Moneasa: 52 de locuri, în Vila Rozmarin și în Vila Narcisa

-22 camere duble

-2 apartamente

Vile: Margareta, Magnolia, Hortensia, Ghiocelul, Dalia, Randunica

Camping-ul de la intrarea în stațiune

Complex balnear Hotel Moneasa este construit în stil modern de o eleganță aparte. Albul predominant contrasteaza placut cu “explozia vegetală” din jur.

Structura actuală a camerelor hotelului este urmatoarea: etaj I, II – 51 de camere, etaj III – 23 de camere, etaj IV – 18 camere și două apartamente, sala de conferintă. Hotelul mai detine: doua lifturi de persoane și un lift de serviciu, biliard, bar de zi categoria I 40 de locuri, spațiu internet.

Baza de tratament de la Moneasa, având un pasaj de comunicare cu hotelul Moneasa, amplasată într-un corp de clădire cu doua niveluri, unde se găsesc cabinetele medicale și de tratament balnear, care pot oferi peste 400 de proceduri majore pe zi. La etajul I sunt amplasate cabinetele de hidroterapie, și anume termoterapie, fototerapie și masajoterapie. Serviciile de hidroterapie sunt asigurate prin: bai termale cu apa minerala, la sauna, băi termale cu bule de aer, hidrogimnastica în bazin, dușuri cu fuziune și scoțiene. Tratamentul termoterapic se realizează prin împachetări cu parafină, iar fototerapia se efectueaza cu raze infrarosii, băi parțiale și totale de lumina, raze ultraviolete.

La etajul II al bazei de tratament se face kinetoterapie, care dispune de cinci cabinete de tratament si doua cabinete medicale. Kinetoterapia se efectuează în două săli de gimnastica, dotate cu aparatura specifică. Tot la acest etaj se află și cabinetele de tratament profilate pe electroterapie, care consta in trei tratamente cu curenti de joasa, medie și înaltă frecventa. Tratamentul prin magnetoterapie se realizează în cabinetele de magnetodiaflux. Baza de tratament a stațiunii Moneasa are personal de înaltă calificare.

La acestea adaugăm faptul că prin Asociația Naționala Pentru Terapii Complementare se oferă pentru cei interesati diverse tratamente naturiste: fitoterapie, meloterapie, aromoterapie, cromoterapie, terapie prin relaxare și respiratie, psihoterapie.

Indicatii medicale ale curei balneare la Moneasa:

stări de astenie fizică și psihică

nevroza astenica în toate fazele ei

afecțiuni ale sistemului nervos (stări după accidente vasculare cerebrale, pareze,paralizii de diferite cauze)

hipertensiune arterială în primele faze

boli reumatice (inflamatorii în faza de acalmie, degenerative: spondiloze, artroze)

recuperare post accidente de circulație și casnice (fracturi ale membrelor, stări postoperatorii exemplu: hernie de disc)

Restaurant complex Moneasa –restaurantul Moneasa se afla situat la parterul

hotelului Moneasa orientat cu saloanele spre pârâul Meghis și aleea paralela lui, terasa parțial acoperită spre șoseaua care traversează stațiunea vis a vis de lacul de agrement.

Dotari si servicii existente: salon clasic cu tentă rustica, ventilație, grup sanitar, scena pentru spectacol (lumini, sunet), ring de dans, personal calificat, bloc alimentar adecvat, 150 de locuri la mese.

Tipuri de meniuri: comun, a la carte, dietetice la recomandarea medicului, meniu comandat pentru sportivi, vegetarieni, copii, variante de meniu fix la alegere.

Hotel Parc, construit dupa 1974, a fost primul hotel din stațiune. Complet renovat și modernizat, acesta dispune de camere cu 2 – 3 paturi, 4 apartamente, TV color cu programe prin satelit. Restaurantul dispune de 80 de locuri la mese de 4 – 12 persoane. Meniul cuprinde preparate din bucataria romaneasca cat si din cea internationala. La dispozitia clientilor se afla: bar de zi, bar de noapte, room service, inchirieri de jocuri, biciclete, tratamente diverse.

Club Castel include doua vile Narcisa si Rozmarin. Vila Narcisa este cotata la doua stele, iar vila Rozmarin la trei stele. Mentionam ca este vorba despre contructii cu o frumoasa arhitectura caracteristica secolului XIX si sunt amplasate in spatii naturale deosebite. Cele doua vile sunt date in locatiune de gestiune Timelectrocolor, pana in 2004. Sunt cele mai bune vile din statiune, fiind intretinute corespunzator, dotate turistic, avand instalatie proprie de incalzire cu rezervoare de gaz lichefiat. Sunt bine amenajate si terasele, imprejurimile, iar ca posibilitati de agrement amintim teren de tenis de camp, tenis de masa, excursii la Cetatea Dezna, Pestera Liliecilor, Varnitele Varfului Izoi. De asemenea ofera posibilitatea organizarii de simpozioane, cursuri de perfectionare, seri festive, intalniri de afaceri la o capacitate de 40 persoane.

Campingul Moneasa, complet renovat, cuprinde 10 casute a 2 locuri. Spatiul acoperit de iarba este destinat activitatilor de recreere (exista trei zone de gratar cu spatiu amenajat pentru foc). Casutele din lemn sunt complet renovate, asezate pe o elevatie de beton, cu scari de acces si orientate catre paraul Moneasa. Fiecare casuta are o mini terasa de 3 metri patrati, iar anexele sociale sunt compuse dintr-un grup sanitar pe sexe.

Strandul Moneasa, complet renovat este amplasat in incinta statiunii, cu dotari si servicii in domeniul alimentaiei publice: bufet cu bucatarie, terase; doua bazine mici, un bazin mare cu apa termala, loc de joaca pentru copii, grup sanitar si garderoba pe sexe.

Vila 3 – Magnolia este situata langa Hotel Parc. Structura constructiva este parter plus etaj, dispunand de 14 camere parchetate, doua grupuri sanitare comune (cate unul la fiecare etaj), o debara, scara interioara si terasa. Suprafata construita este de 404 mp, iar suprafata desfasurata este de 681 mp. Structura de rezistenta este din caramida cu planseu de beton, invelitoarea este compusa din sarpanta din lemn, acoperita cu tigla. Dispune de apa curenta, energie electrica, instalatie de incalzire.

Fiind amplasata pe aleea principala a statiunii, vila prezinta un grad ridicat de interes turistic, exploatarea ei putandu-se realiza impreuna cu Hotelul Parc. Este ideala pentru grupuri organizate pe tot timpul anului.

Vila 4 – Hortensia este situata pe aleea principala a statiunii intre hotel Parc si strand. Vila este construita in regim parter plus etaj, dispunand de 7 dormitoare, o camera de zi, camera de serviciu, bai comune pe etaj. Anexele sunt constituite din bucatarie si garaj. Suprafata desfasurata este de 463 mp, iar bucataria este de 109 mp si garajul de 129 mp. Structura de rezistenta este din caramida, camerele fiind parchetate.

. Se preteaza la vacante petrecute de grupuri de turisti, oameni de afaceri, intalniri protocolare.Poate fi exploatata cu personal propriu.

Vila 6 – Dalia este situata in spatele strandului ssi este construita integral din lenm. Are grup social comun, camere cu dotari moderne si o terasa. Se preteaza pentru grupuri copii sau tineri, numai pe timpul verii.

Vila 13 – Randunica a fost utilizata mai mult pentru cazarea muncitorilor care lucrau in statiune. Fiind retrasa se preteaza pentru grupuri mici care doresc intimitate. Dispune de curti interioare si terasa.

3.4.2.TARIFE

Prețul alături de produsul pe care îl însoțește de-a lungul întregului său circuit ca marfă reprezintă unul din elementele fundamentale ale activității de marketing. Stabilirea unui anumit nivel al prețurilor atât în activitatea de cazare, alimentație publică, cât și pentru toate serviciile oferite, presupune o bună cunoaștere a pieței pe care își desfășoară activitatea dar și a potențialilor clienți. Astfel procesul de constituire al prețurilor are la bază costurile și acumulările intervenite în cadrul proceselor de producție sau de circulație dar costurile nu spun valoric nimic despre valoarea pe care consumatorul o acordă produsului oferit.

De aceea la elaborarea unui nivel adecvat de prețuri primul pas îl constituie cunoașterea și înțelegerea comportamentului consumatorului față de prețuri; acordând întâietate acestui aspect se poate ajunge numai întâmplător la recepția costuri – prețuri care pare să asigure echilibrul economic. Trebuie studiate și abordate ambele aspecte respectiv costurile de producție indiferent de modul de calcul al acestora și comportamentul consumatorului față de prețuri.

Pe piața bunurilor și serviciilor turistice prețul are ca punct de plecare pe de-o parte oferta și anume costul de producție, adică suma cheltuielilor ocazionate de cumpărarea, de promovarea resurselor utilizate sau a factorilor de producție, iar pe de altă parte cererea adică prețul pe care este dispus să-l plătească cumpărătorul și are la bază utilitatea bunului sau serviciului.

În cazul societății Moneasa SA luarea deciziilor în vederea stabilirea nivelului prețurilor trebuie să țină cont de faptul că produsele și serviciile oferite, după restructurările realizate din momentul în care majoritatea unităților din stațiune au preluate de această societate, trebuie să intre pe piețe noi, să câștige noi segmente de piață, Rolul ocupării unui loc cât mai bun pe piața turistică îi revine în primul rând prețului, desigur alături de o politică de promovare agresivă și bine adaptată contextului în care se desfășoară cât și realizării unor produse de cea mai bună calitate și competitive pe piața actuală.

TARIFE SC COMPLEX BALNEAR MONEASA SRL –oferta turistică 2002

Tarifele de cazare diferă pe perioade în funcție de sezon și extrasezon, după numărul de locuri în cameră și confortul asigurat. De asemenea prețul de cazare poate să includă una sau mai multe mase în funcție de ofertele realizate de către unitatea turistică.

Tabelul 3.4. Tarife de cazare la Hotel Moneasa

TARIFELE INCLUD MICUL DEJUN

Perioada de extrasezon este între 10.01-30.06.2002

MASA –240.000 LEI /ZI /PERS

TRATAMENT-

pro ceduri clasice balneogeologice – 40.000 lei/ procedeu

proceduri terapii complementare – 40.000 lei/ procedeu

proceduri terapii complementare – 60.000 lei/ procedeu

saună / jacuzzi/ ½ ora – 150.000 lei/ procedeu

SĂLI DE CONFERINȚĂ

sala de 16 persoane – 1.000.000 lei/zi

sala de 30 persoane – 1.500.000 lei/zi

sala de 10 persoane – 800.000 lei/zi

restaurant I 100 persoane 3.000.000 lei/zi

restaurant II 200 – 240 – 8.000.000 lei/zi

sălile de conferință sunt gratuite, dacă grupurile au pachete de servicii integrale pe Complex Moneasa SRL

pentru grupurile intre 10 – 30 persoane se acordă facilități la cazare de 10%;

pentru grupurile între 30 – 100 persoane se acordă facilități la cazare de 20%;

pentru grupurile peste 100 de persoane se acordă facilități la cazare de 30%.

Se realizeze oferte speciale pentru banchete și ocazii: mese oficiale, festive, reuniuni, logodne, căsătorii, revelion.

TARIFE HOTEL PARC

Spațiile de cazare se află pe două nivele, celelalte nivele urmează a fi renovate în întregime, în camere de 1, 2, 3 paturi sau apartamente confortabile și unice ca design, dotate cu grup social propriu. Hotelul dispune de room – service la cerere, servicii de telefonie, servicii de curățătorie, închirieri de biciclete Mountainbike din lotul hotelului pentru excursii montane, informații privitoare la schimbul valutar și la programele turistice în desfășurare, oferă posibilitatea plăților cu carduri VISA și MASTERCARD, un element foarte important pentru atragerea clienților din alte țări,

Tarifele de cazare în lunile iulie – august

Cameră single cu mic dejun inclus – 565.000 lei

Cameră dublă cu mic dejun inclus ( 2 porții ) – 680.000 lei

Cameră triplă cu mic dejun inclus ( 3 porții ) – 930.000 lei

Apartament 4 locuri cu mic dejun inclus ( 4 porții ) – 1.080.000 lei

Micul dejun este servit turiștilor în sistem bufet în salon special amenajat. Camerele au în dotare televizoare color cu telecomandă pentru vizionarea posturilor transmise prin cablu. Baia este echipată fie cu cabină de duș cu., fie cu cadă de baie precum și cu sistem electric de ventilație.

La parterul hotelului se găsește un bar de zi în apropierea căruia se află salonul pentru mic dejun, iar un bar intim, amplasat la etajul al treilea.

Mai există două săli amenajate pentru participanții la diverse întâlniri: training, simpozioane, conferințe, o capacitate de 20 – 50 de locuri

TARIFE CLUB CASTEL MONEASA

Club Castel Moneasa include două vile, Narcisa și Rozmarin, având camere de 2 și 3 stele.

Tarife de cazare – în perioada 15.01.2002 – 30.06.2002

VILA NARCISA ** – 200.000 LEI/LOC

VILA ROZMARIN *** – 250.000 LEI/LOC

Tarife masă – pensiune completă – 250.000 lei / zi / persoană

Club Castel Moneasa oferă posibilitatea organizării de simpozioane, cursuri de perfecționare, seri festive, întâlniri de afaceri printr-o sală cu o capacitate de 40 de persoane.

TARIFE DE CAZARE CAMPING MONEASA

Camping-ul Moneasa a fost renovat în totalitate, în prezent dispunând de 10 a câte 2 locuri. Fiecare căsuță are o mini terasă de 3 mp, există un spațiu verde destinat activităților în aer liber cu 3 zone de grătar, cu spațiu amenajat pentru foc.

Tabelul 3.5. Tarife de cazare la Camping Moneasa

3.4.3.ANALIZA CERERII

Cererea turistică este definită ca fiind totalitatea serviciilor și mărfurilor care se materializează în produse turistice acceptate de un potențial client. Gama de servicii pe care un turist le solicită în timpul unei călătorii turistice, in decursul unui sejur de vacanță sau în cadrul unei forme particulare de turism, este foarte variată, depinzând de forma de turism practicată, de diversitatea produselor turistice în cadrul fiecărei forme de turism, de distanța între localitatea de reședință a turistului și locul unde se va realiza acest consum turistic, de sezonalitatea activității turistice, de felul atracțiilor turistice ce polarizează fluxurile turistice spre anumite destinații , de cererea solvabilă ( puterea de cumpărare ) și într-o proporție importantă de gusturile, preferințele, aspirațiile – într-un cuvânt de motivațiile nevoilor sociale pentru servicii ale clientelei potențiale.

Cererea turistică se realizează la locul de reședință al turistului , definind astfel bazinul cererii turistice. În paralel, consumul turistic se realizează în cadrul bazinului ofertei turistice în mai multe etape și anume: înainte de deplasarea spre destinația turistică, în timpul deplasării spre locul de destinație și evident la locul de destinație turistică.

Particularitățile cererii turistice sunt următoarele:

caracter dinamic;

concentrare în țările și regiunile dezvoltate din punct de vedere economic;

diversitate și instabilitate în motivație;

sezonalitate accentuată și rigidă, datorită unor reglementări stricte ca și datorită unor factori psiho-sociali, culturali și naturali.

3.5. INDICATORII ACTIVITĂTII TURISTICE

Există o diversitate de indicatori pentru descrierea activității de turism. Ei fac referire la capacitatea pentru turism, respectiv potențialul economic existent ( baza materială, mijloace fixe și alte dotări ), personal, etc. originea direcția (orientarea) și densitatea, frecvența și periodicitatea fluxurilor turistice, înregistrând deci pregătirea și efortul (cheltuielile ), efectele acestora, sub diferite forme (in primul rând sub formă financiar – bănească ), calitatea și eficiența turistică, la diferite niveluri.

Principali indicatori se referă așadar la cererea și respectiv la oferta turistică având în vedere diferite aspecte ale acestora, urmărind situația în spațiu – repartizarea structurii – și în timp – evoluții, modificări, tendințe, inclusiv corelația dintre ele – element central, ținând seama de faptul că în servicii, mai direct și mai cu pregnanță decât în producția de bunuri, contează permanent “întâlnirea” dintre acestea, deși în același timp este necesară o disponibilitate de servire.

3.5.1.INDICATORII SPECIFICI TURISMULUI

Numărul total de turiști – acest indicator se referă la persoane care rămân minim 24 de ore în localitatea turistică fără a profesa activități remunerate.

Din tabelul următor putem observa care este evoluția numărului de turiști din ultimii trei ani.

Tabelul 3.6. Evolutia numarului total de turisti

Această evoluție este similară cu cea a zilelor – turist pentru că numărul de turiști stă la baza calculului zilelor – turist.

Durata medie a sejurului – reprezintă intervalul de timp în care turiști rămân intr-o destinație turistică. Acest indicator reflectă capacitatea unei destinații turistice de a reține, prin oferta ei pe o perioadă cât mai lungă, turiștii vizitatori. Se calculează pe baza relației:

_

S = Zt / T

unde: Zt = număr total de zile – turist;

T = număr total turiști.

_

S = durata medie a sejurului

Pentru a vedea influența numărului de turiști și a duratei medii a sejurului tabelul următor prezintă o analiză:

Tabelul 3.7. Influenta numarului de turisti

Importanța acestui indicator constă în faptul că generează efecte economice direct proporționale cu mărimea sa.

Densitatea circulației turistice – exprimă legătura dintre circulația turistică și populația unei destinații turistice. Acest indicator se obține pe baza relației:

d = T / P

unde: d = densitatea circulației turistice;

T = numărul total de turiști;

P = populația destinației turistice

3.5.2.INDICATORI AI CHELTUIELILOR TURISTICE

Cheltuielile turistice se referă la consumul de resurse materiale, de muncă, banești, pentru realizarea activitatii turistice.

Volumul cheltuielilor de exploatare – se utilizează pentru a permite comparații pe perioade diferite și trebuie să se exprime atât în prețuri curenta cât și în prețuri comparabile (constante) ale anului de referință.

Tabelul 3.8. Evoluția cheltuielilor de exploatare

Alte cheltuieli se referă la celelalte cheltuieli care intervin odata cu desfasurarea activitatii turistice în cadrul unităților sale

Tabelul 3.9. Evoluția altor cheltuieli

Cheltuieli medii pe zi turist – indicator ce se determina ca raport între cheltuielile făcute și numărul zilelor – turist la nivelul anilor de referintă. Acest indicator a evoluat în același sens cu volumul cheltuielilor și cu numărul zilelor – turist.

Tabelul 3.10. Cheltuieli medii pe zi – turist

Cheltuieli pe loc de cazare – indicator ce exprima cel mai corect cheltuielile făcute de firmele de turism.

3.5.3.INDICATORII ÎNCASARILOR DIN TURISM

Deoarece eficiența economica în turism este rezultatul unui ansamblu de activități specifice, sistemul de indicatori ce exprima eficiența economică se diferențiază în funcție de natura lor.

Indicatorii încăsarilor din turism arată volumul valoric al rezultatelor activităților turistice care au fost prezentate în evolutie cu cheltuielile făcute pentru obținerea lor.

Tabelul 3.11. Indicatorii încasărilor din turism

CAPITOLUL 4 – AGENȚIA DE TURISM

4.1. ÎNFIINȚAREA AGENȚIEI DE TURISM

S.C. Laicom S.R.L. Arad, noul proprietar al SC Moneasa SA, are în vedere ca în acest an să înființeze o agenție de turism proprie, care să aibe drept scop atragerea de turiști în Moneasa, în vederea rentabilizării unității.

Această agenție de turism s-a înființat în baza actelor normative în vigoare, care reglementează activitatea de turism, respectiv agențiile de turism.

Agenția de turism este ounitate specializată, care organizează, oferă și vinde pe cont propriu pachete de servicii turistice sau componente ale acestora, direct sau prin intermediari, și se obligă în scop lucrativ să procure călătorilor titluri de transport și servicii hoteliere pentru efectuarea voiajelor sau sejururilor.

Alături de voiajele organizate la cererea clientului și care se reflectă în eliberarea unui titlu de transport și a unui voucher, un pachet tot mai mare de deplasări turistice se face sub formă de călătorii colective oferite publicului la un preț forfetar, prin folosirea autocarelor.

Voiajele colective sunt oferite turiștilor care au probleme de organizare materială sau de cunoaștere a limbii respective. Ele avantajează în egală măsură

transportatorul și hotelierul, prin faptul că cifra de afaceri poate fi planificată

și are un ritm decreștere rapid. Ele permit organizarea de voiaje în condiții cvasi- industriale.

Aganția produce un stoc de voiaje, funcție de preferințele publicului și datele de vacanță, pe care îl vinde prin intermediul publicității.

4.2. OPERAȚIUNI TEHNICE ALE AGENȚIILOR DE TURISM

Prin activitatea specifică desășurată, agențiile de turism realizează o serie de operațiuni tehnice care se referă la:

vânzare de bilete pentru orice mijloc de transport terestru, maritim sau aerian;

vânzarea de servicii turistice; agenția se ocupă cu vânzarea serviciilor cum sunt:

servicii de primire – care constau în punerea la dispoziția clienților a unui mijloc de transport și a unuia sau mai multor funcționari ai agenției care vorbesc limba clientului, care știu să-l ajute în operațiunile de staționare (transport bagaje, vânzare bilete) și care cunosc topografic locurile unde vir trebui utilizate serviciile locale, rezervater anterior;

servicii de acces – prin care se pune la dispoziție un mijloc de transport și unul sau mai mulți ghizi care însoțesc clienții în vizite și excursii și care știu s ezinte, în limba clienților, atractivitatea zonei.

Serviciile complexe sunt: voiaje generice și voiaje forfetare. Acestea pot fi individuale sau colective, cu itinerarii propuse de clienți sau cu itinerarii deja pregătite de agenție.

Voiajul colectiv este conceput, în primul rând, din punct de vedere al itinerariului și al prețului, ulterior se determină cota individuală de participare și apoi este oferit pe piața turistică.

Clienții plătesc cota de participare și au dreptul la toate serviciile înscrise în voiaj, executând serviciile facultative, adică cele care nu sunt cuprinse în cota individuală de participare și pe care clientul le poate obține în timpul voiajului, plătind separat.

Organizarea unui voiaj constă în elaborarea unui deviz estimativ pentru determinarea prețului de vânzare,în pregătirea și furnizarea tuturor titlurilor pentru serviciile de transport, de primire și de aganție.

Concomitent are loc vânzarea unor servicii complementare:

servicii de bancă (schimb valutar )

servicii de expediere a bagajelor

servicii de asigurare

servicii de rezervare și cumpărare de bilete pentru diverse spectacole și manifestări

servicii de vânzare a ghidurilor tiaărite de circulatie internațională

servicii de corespondență pentru clientelă

servicii secundare: – formalități pentru obținerea pașaportului

-vize de intrare în țările care solicită.

4.3. STRUCTURA TEHNICĂ A AGENȚIEI DE TURISM

Din componența agenției de turism vor face parte următoarele birouri, compartimente și ofiicii:

biroul secretaria

biroul dezvoltare

biroul transporturi, organizat pe două secții:

secția contracte

secția materială1

birou turism, organiyat în două compartimente:

compartiment producție, format din:

secția programare generală

secția operativă generală

secția operativă congrese și pelerinaje

compartiment recepție, format din:

secția contracte pentru servicii recepție

secția recepție generală

secția operativă generală

birou trafic accesoriu, compus din:

secția servicii bancare

secția asigurări diverse și expedieri bagaje

secția servicii diverse

birou tarife și documente, format din:

secția tarife

secția documentare agențială

secția documentare neagențială

biroul publicitate, format din:

secția contracte

secția redacțională

birou difuzare și fișier general

În vederea exprimării structurii organizatorice a agenției de turism, se vor întocmi:

organigrama

regulamentul de organizare și funcționare

fișa postului

În vederea funcționării în bune condiții a agenției de turism se va avea în vedere respectarea drepturilor și obligațiilor ce-i revin.

În cadrul agenției se va elabora o documentație, care va cuprine totalitatea informațiilor cu privire la serviciile de transport, serviciile turistice de prestat, tarile unde vor fi trimiși clienții, localitatea de interes turistic și profesional etc.

În agenție, cu ajutorul tehnicii d calcul , se vor organiza fișiere de date privind informații utile despre clienți,evidența furnizorilor de servicii primare ți secundare, etc.

În vederea creșterii calității serviciilor, în agenție se va urmării ca întregul personal cu funcții de conducere, ordinar, de ordine și îngrijire, să fie calificat și pregțtit profesional.

Marketingul turistic va constitui un act de conducere al agenției, fiind folosit ca instrument fundamental de luara deciziilor care prin aplicarea strategiilor de producție ți vănzare a produsului turistic ținând cont de condițiile actuale și de perspctivă ale pieței, de nivelul ofertei și de cerințele consumatorului, să se obțină în final o activitate turistică profitabilă.

Managementul agenției de turism se va ocupa de:

efectuarea analizei situației și formularea obiectivelor agenției de turism

planificarea activității de afaceri în turism.

Strategia adoptată se va realiza prin folosirea următoarelor mijloace:

politica de produs

politica de preț

politica de promovare

politica de distribuție.

Scopul final al activitații de marketing urmează a se materializa în:

receptivitate la cerințele pieței

cunoaștere riguroasă a pieței

flexibilitate

inventivitate

eficiență maximă.

CONCLUZII ȘI PROPUNERI

Stațiunea balneoclimaterică Moneasa apare în contextul turismului românesc ca o stațiune cu tradiție atât în tratarea a numeroase afecțiuni ca și stațiune de agrement. Datorita politicii regimului anterior și a evoluției turismului în perioada imediat următoare, activitatea desfășurată în stațiunea Moneasa se baza pe turismul de tratament, în special pensionari cu bilete de tratament. Astfel, în perioada 1999 – 2000 când S.C. Moneasa S.A. prelua aproape în întregime stațiunea, aceasta întâlnește o serie de dificultăți datorită stării materiale a unităților existente, a mentalității atitudinii de dezinteres a personalului.

Odată cu începerea activității sale, S.C. Moneasa SA, stabilește o politică de marketing agresivă și foarte dinamică, începe restaurarea și reamenajarea bazei materiale, modernizarea acestora. Societatea se confruntă de asemenea cu o serie de probleme de natură juridică datorită faptului ca nu sunt stabilite modalitățile de recuperare a despăgubirilor pentru vilele revendicate în conformitate cu Hotărârea de Guvern 450/1999.

Un element important al eforturilor de redresare ale activității acestei societății îl reprezintă și domeniul serviciilor care de asemenea a avut de suferit în trecut tocmai punter că, conducerile anterioare nu le-au acordat prea multă importanță. Serviciile suplimentare oferite de hoteluri erau foarte puține: trezirea clienților, un punct de vânzare la recepție ( cu vederi fără timbre, produse cosmetice, ceaiuri ), păstrarea obiectelor de valoare la recepție, spălarea lenjeriei, vânzarea de cartele telefonice, păstrarea corespondenței, informații despre mersul autobuzelor. Și în domeniul agrementului stațiunea a avut de suferit deoarece oferea extrem de puține mijloace de divertisment, lucru care a scos-o practic din circuitul turistic. Amplasată într-o zonă extrem de pitorească, la o altitudine de 280 – 290 m, pe valea râului cu același nume, Moneasa oferă posibilități de drumeție, fiind punctul de plecare spre inima Munților Codru Moma .Membrii clubului turistic Condor au realizat marcaje pentru 9 trasee turistice cu durate cuprinse între 1 – 14 ore.

Cu toate că a trecut o perioadă de timp foarte scurtă, iar obiectivele propuse de către S.C. Moneasa S.A. erau numeroase și necesitau investiții importante, majoritatea acestor obiective au fost atinse, dar totuși până la atingerea tuturor obiective se impun o serie de modificări, cât și investiții.

În primul rând, societatea trebuie să aibă în vedere restructurări cu privire la modernizarea și creșterea calității produselor și serviciilor oferite pentru adaptarea lor la cerințele pieței turistice actuale. Astfel, ea trbuie să definească conceptul de stațiune turistică de agrementși a produselor acesteia. Se impune stabilirea clară a politicii de piață și a politicii de prețur prin urmărirea atragerii unui segment cât mai mare de piață.

Pentru a realiza o politică de distribuție și promovare eficientă trbuie aplicate forme de vânzare active, agresive, cu accentul pe vânzarea indirectă prin intermediul agențiilor de turism. De asemenea ,inființarea unui birou de marketing – relații publice, care prin activități specifice să îndeplinească funcția de asigurare a unui grad de ocupare optim,la un tarif mediu real cât mai ridicat, precum și asigurarea vânzării celorlalte servicii, dar și stabilirea unui buget pentru activitatea acestui birou.

În ceea ce privește personalul unităților turistice este necesară introducerea unui comportament profesional adecvat, la standarde internaționale, a unei vestimentații adecvate, moderne, a ecusonanelor.

Conducera S.C. Moneasa S.A. încearcă, pe lângă anenajarea și modernizarea bazei materiale să realizeze o serie de lucrări de amenajare a parcurilor din jur, a lacului, repopularea cu păstrăvi și nuferi a pârâului de pe lângă Vila 1, dar în aceste cazuri întâmpină o serie de greutăți deoarece acestea se află în administrația locală care nu manifestă nici un interes în acest sens.

În ultimi doi ani, s-au realizat numeroase lucrări în vederea recondiționării mobilierului și înlocuirea lenjeriei din camere, lucrări de modernizare a băilor ridicând calitatea acestora la standarde internaționale, în cazul hotelurilor. Și în ce priește vilele, s-au făcut multe recondiționări, unele fiind la început chiar neutilizabile, în prezent fiind folosite la capacitățile lor maxime.

Dacă se are în vedere faptul că stațiunea Moneasa este o stațiune montană atrunci o importanță deosebită ar trebui să se acorde sporturilor de iarnă. Atât clima cât și peisajul montan în care este amplasată stațiunea oferă și posibilitatea realizării unor oferte turistice de iarnă. Deși a existat o pârtie de schii, aceasta a fot renovată în întregime, fiind instalat și un teteschi.

Din punct de vedere organizatoric, acest proces trebuie să aibă ca obiectv îmbunătățirea structurii organizatorice a societății cu efecte pozitive asupra activității, având în vedere mai multe aspecte care privesc organizarea structurilor de conducere,managementul societății, organizarea în doneniul evaluării și recompensării performanțelor, în domeniul comunicațiilor interne și a informației managementului.

Se impune o definire clară a compartimentelor și a necesarului de personal în varianta în care vor funcționa numai unitățile care nu necesită volume mari de investiții, subunitîțile care sunt deja funcționale. Compartimentele necesare se împart în două categorii respectiv compartimente operative și compartimente funcționale.

Restucturarea financiară are ca scop restabilirea unor structuri de fluxuri, trezorerie și capital sănătoase ale întreprinderii, avînd obiective și tehnici variate cum ar fi: crearea unei structuri adecvate a capitalului, prin stabilirea raportului optim între capitalul propriu și capitalul atras; asigurarea capacității de plată a dobânzilor și ratelor creditelor dintr-un cash flow sigur; asigurarea fondurilor necesare investițiilor prin surse atrase ți din surse proprii; împiedicarea scăderii valorii întreprinderii, adică a activului net.

Tehnicile de reducere a capitalului împrumutat presupuncapitalizarea datoriei care se referă la mărirea de capital cu cooperarea creditorului, schimb de acțiuni contra datorii, schimb de active contra datorii și majorări de capital.

Realuizarea unei activități competitive impune și o restructurare operațională, care privește în primul rând crearea unor servicii noi cât și o îmbunătățire a serviciilor existente. Această îmbunătățire se realizează prin stabilirea unui buget al biroului sau al activității respective; desemnarea unei persoane sau a mai multor persoane care să se ocupe de această activitate, cum ar fi director general și 1-2 recepționeri, sau angajarea unei persoane din afara societății.

De asemenea, pe lângă aceste servicii asigurate, trebuie să se ia în calcul variante care să asigure divertismentul în vederea atragerii de personal în stațiune.

În același timp trebuie creat un program de marketing agresiv care să asigure promovarea stațiunii ca și produs hotelier, program care se poate realiza prin participarea la târguri de profil, crearea unor pliante care să fie transmise către agențiile de turism, reclama continuă în ziare locale și zonale, realizarea unor festivaluri în zonă care să atragă publicul, reduceri semnificative în perioade de extrasezon.

BIBLIOGRAFIE:

ARDELEAN, A. – Moneasa, mic dicționar turistic, Editura pentru turism, București, 1991;

COCEAN POMPEI – Geografia turismului românesc, Editura Focul viu, Cluj – Napoca,1997;

Costescu, I. – Turismul, fenomen complex contemporan, Editura Economică, București, 1998;

Pârjol, F., Putz, E., – Marketing turistic, Editura Sedona, Timișoara, 1977;

Neacșu, Nicolae – Turismul și dezvoltarea durabilă, Editura Expert, București 1999;

Stănciulescu, Gabriela, Stan,V. Sorin – Tehnica operațiunilor de turism, Editura All, București 1995;

Olteanu, V. – Economia întreprinderii turistice, București 1995;

Mincu, Rodica – Economia turismului, Editura Uranus, București, 2000;

Folteanu, Florin; Lădar,Lucian – Marketing, Editura BRUMAR, Timișoara, 2001.