Turismul In Regiunea Muscel

CUPRINS

Introducere

CAPITOLUL I – PREZENTAREA GENERALA A REGIUNII MUSCEL

Coordonatele geografice

Cadrul natural

Structura administrativ-teritoriala

Cadrul socio-economic

Turismul

CAPITOLUL II-ANALIZA BAZEI MATERIALE SPECIFICE SI A INDICATORILOR CIRCULATIEI TURISTICE INREGISTRATE IN REGIUNEA MUSCEL 2011-2014

INTRODUCERE

Turismul este o industrie dinamică ce a cunoscut o evoluție impresionantă de-a lungul timpului. Aceasta are un rol major în dezvoltarea economică a unei regiuni, reprezentând o importantă sursă de venituri și generând un număr considerabil de locuri de muncă. Impactul economic este accentuat de gradul de răspândire și complexitatea acestei industrii, turismul interacționând cu toate celelalte sectoare de activitate.

Pentru foarte multe regiuni subdezvoltate sau în curs de dezvoltare turismul a devenit un actor principal în dezvoltarea economică. Regiunea Muscel este una dintre cele mai slab dezvoltate regiuni ale țări, cu un nivel foarte scăzut de trai, în special în zonele rurale, dar care deține un potențial turistic extraordinar datorat poziției geografice, resurselor naturale și bogățiilor sale culturale.

Lucrarea de față evidențiază importanța industriei turismului în dezvoltarea economiei regiunii Muscel. Aceasta este structurată pe patru capitole, respectiv „Prezentarea generală a regiunii Muscel”, „Analiza rolului economiei turismului și a impactului turismului asupra economiei regiunii Muscel”, „Analiza planurilor și proiectelor de dezvoltare din domeniul turismului în regiunea Muscel„ și „Propuneri de dezvoltare a turismului in regiunea Muscel”.

În primul capitol sunt prezentate coordonatele geografice principale ale regiunii Muscel, cadrul natural, structura administrativ – teritorială, cadrul socio – economic, infrastructura de transport și infrastructura turistică, atracțiile turistice naturale și antropice și campania de promovare a turismului în această zonă.

În al doilea capitol este analizat impactul pe care industria turismului îl exercită asupra economiei regiunii Muscel, prin analiza contribuției directe a turismului la produsul intern brut, influența directă a turismului asupra angajărilor, evoluția exporturilor și nivelul consumului. Rolul economiei turismului în această zonă este evidențiat prin analiza următorilor indicatori: contribuția totală a turismului la produsul intern brut, influența totală a turismului asupra angajărilor, nivelul cheltuielilor guvernamentale și nivelul investițiilor de capital. Tot în acest capitol este prezentată și poziția regiunii din punct de vedere al indicatorilor de competitivitate în turism.

Cel de-al treilea capitol cuprinde prezentarea celor mai relevante strategii și proiecte de dezvoltare a turismului implementate recent în regiunea Muscel, precum și planurile și proiectele privind dezvoltarea turismului pe termen mediu și lung în această regiune.

În ultimul capitol al proiectului sunt prezentate câteva propuneri privind posibilele direcții de dezvoltare ale turismului în această regiune, respectiv infrastructura, dezvoltarea turismului sustenabil și acțiunile de promovare turistică. Întrucât infrastructura turistică a zonei Muscel este una foarte slab dezvoltată, capitolul propune, de asemenea, câteva idei în vederea creșterii atractivității turistice a acestei regiuni.

CAPITOLUL I – PREZENTAREA GENERALA A REGIUNII MUSCEL

Coordonatele geografice

Regiunea Muscel este situată în partea de nord-est a județului Argeș și nordvestul județului Dâmbovița și se întinde de la Masivul Piatra Craiului, de-a lungul colinelor Munților Iezer (în nord-vest), Portăreasa (în vest) și Leaota (în est), până în partea estică a Subcarpaților Getici.

Zona Muscel este alcatuită din 12 comune, dintre care 11 comune din județul Argeș și anume Rucăr, Dâmbovicioara, Albeștii de Muscel, Poienarii de Muscel, Mioarele, Stoenești, Bughea de Jos, Bughea de Sus, Cetățeni, Dragoslavele și Valea Mare Pravăț și o comună din județul Dâmboviță și anume Văleni-Dâmbovița. Toate acestea se află la distanțe foarte mici față de orașul Câmpulung, cele mai apropiate sunt comunele Mioarele și Bughea de Jos la 4 km, iar cea mai îndepărtată fiind comunele Dâmbovicioara la 30 km și Văleni- Dâmbovița la 32 de km. Față de reședința de județ, Municipiul Pitești, acestea se află la distanțe cuprinse între 55 km – Poienarii de Muscel și 90 km – Dâmbovicioara.

În partea de nord și nord-est, teritoriul are graniță cu județul Brașov, în est cu județul Dâmbovița, în sud-est se învecinează cu comuna Boteni, în sud cu comunele Hârtiești și Mihăiești, în sud-vest cu Schitu Golești, în vest cu comunele Godeni, Nucșoara, Berevoești, iar în nord-vest cu comuna Lerești. Comunele Valea Mare-Pravăț, Mioarele, Poienarii de Muscel, Bughea de Jos, Bughea de Sus, Albeștii de Muscel sunt comune limitrofe orașului Câmpulung.

Poziționarea teritoriului în funcție de latitudine și longitudine se prezintă astfel: la Nord, 45°40’ latitudine nordică, la Sud, 45°10’ latitudine sudică, la Est, 24°57’ longitudine estică, iar la Vest, 24°57’ longitudine vestică.

Cadrul Natural

Partea de nord a teritoriului este dominată de Munții Piatra Craiului cu grandioasele sale creste calcaroase. Între Coama Lungă și Vârful Pietrei se află cea mai frumoasă zonă a abruptului, cu impresionanți pereți verticali, la baza cărora s-au acumulat conuri de grohotișuri, dintre care cel mai cunoscut și interesant este Marele Grohotiș. Podurile calcaroase din partea cea mai de sud a Pietrei Craiului sunt mărginite de Cheile Dâmboviței.

În zona carstică Rucăr-Dâmbovicioara, s-au identificat 18 chei care sunt declarate monumente ale naturii. Cheile sunt fenomenele carstice cele mai frecvente în aceasta zonă.Cheile Dambovicioarei si Pestera Dambovicioara sunt cele mai importante din Piatra Craiului.De-a lungul timpului,apa a sapat numeroase cai dizolvand incetul cu incetul calcarul care formeaza muntele,astfel ca fenomenele carstice au dus la formarea unor peisaje unice, prin prabusirea unor bolti de pestera care au dat nastere unor arce de calcar, ca la Cerdacul Stanciului in abruptul vestic.

Golurile alpine aride sunt suplinite (din punct de vedere economic) de munții mai mici din jurul Pietrei Craiului, fiind benefice in cresterea animalelor: Tefeleica, Tămășel, Valea Vladului, Lutele sau Păpușa. Acesta din urmă reprezintă compartimentul de răsărit al munților Iezer. Ele arată ca un imens trunchi de con a cărui bază s-ar identifica cu cursul superior al Dâmboviței care îi dă ocol printr-un imens arc de cerc. O altă caracteristică a teritoriului este zona depresionară și colinară înaltă. La contactul dintre culmile vestice ale Munților Iezer-Păpușa și culoarul Bran-Rucăr-Dragoslavele, s-a dezvoltat depresiunea tectono-erozivă Rucăr, străbătută de Dâmbovița, Râușorul cu afluenții săi și de Roghina.

O altă depresiune, Depresiunea Câmpulung, și ea de origine tectonică, este mărginită de falii de vârstă cretacică accentuate în cuaternar. Legat de aceste falii, se înregistrează rare mișcări seismice care au hipocentrul în fundamentul regiunii, iar epicentrul în zona satului Bilcești. Mărginită la sud de Măgura Mățău, are un aspect tipic de depresiune submontană și o formă relativ alungită asemănătoare unui „câmp lung”.

Teritoriul are numeroase depresiuni, dintre care amintim: depresiunea Jugur-Poenari, care constituie o altă frumusețe a teritoriului aflată pe teritoriul comunei Mioarele, depresiunea Sătic, cu două bazinete depresionare, pe Dâmbovița, depresiunea Dragoslavele, pe cursul superior al Dâmboviței, depresiunea Argeșelului . Dealurile prelungi, de natură structurală, coboară concordant cu stratificația slab ondulată sau ușor înclinată (cu pante între 6-16%). Aceste dealuri sunt numite „muscele”. O altă formă de relief în teritoriu sunt luncile și terasele formate de cursurile râurilor Dâmbovița, Târgului și Argeșelul.

  Clima este temperată, influențată de formele de relief de deal, munte sau depresiune, cu temperaturi mai scăzute decât media națională, cu veri răcoroase și ierni reci. Temperaturile medii anuale sunt cuprinse între 5-10°C. Cele mai scăzute temperaturi sunt în partea de nord a teritoriului, unde predomină relieful muntos.

Vegetatia si flora salbatica se distinge de la nord la sud, în regiunea de munte, zona pajiștilor și tufărișurilor alpine care se întind de la limita pădurilor de conifere până la vârful munților cu: salcia pitică, rogozul roșu, garofița pitică, floarea-de-colț sau vestita garofiță a Pietrei Craiului, sângele-voinicului sau bujorul de munte, toate la altitudinea de 2200-2300m. Flora zonelor carstice reprezentată de cele trei „monumente ale naturii” – Floarea-de-Colț, Garofița Pietrei Craiului, unică în lume, și Ghințura Galbenă – a contribuit la declararea zonei Masivului Pietrei Craiului rezervație naturală încă din 1938.

La limita inferioară, predomină molidul, pe care îl regăsim din când în când în amestec cu fagul, pe pantele cu expunere nord-vestică, și bradul, pe culmile umede și mai mult expuse vânturilor. Etajul pădurilor de foioase ocupă întreaga zonă a munților (1200-1000m). La altitudini mai mici se formează păduri „curate” sau, uneori, în amestec cu alte specii de foioase cum sunt: carpenul, mesteacănul, frasinul, arțarul, ulmul, cireșul amar, mărul pădureț, teiul, cătina albă, mărul, părul, nucul etc.

Pășunile și fânețele secundare prezente pe suprafețe mari cuprind o foarte bogată floră erbacee a cărei mare diversitate îi asigură o ridicată valoare nutritivă, constituind o bogată bază furajeră pentru efectivele de animale atât în perioada de vară, cât și pentru iernat.

Cadrul natural este deosebit de favorabil pentru o faună bogată și diversificată care populează pădurile, fânețele, pășunile și apele învolburate. Fauna terestră este bine reprezentată începând cu crestele înalte. Aici este împărăția „antilopei Carpaților”, capra neagră, și a acvilelor, ambele declarate „monumente al naturii”. În etajul inferior, întâlnim carnivorele mari, ursul carpatin, lupul, râsul, iar mai jos, căpriorul, vulpea, iepurele, jderul, dihorul, pisica sălbatică, nevăstuica, bursucul, căprioara. O mare răspândire o au rozătoarele: veverița și șoarecele de pădure. Dintre păsări, amintim: cocoșul de munte, mierla, vrabia, pițigoiul, toiul, gaița, cinteza.

Structura administrativ teritoriala

În cele 12 unități administrativ-teritoriale asociate în cadrul teritoriului muscelean, la 1 iulie 2011, trăia o populație totală de 37.590 de locuitori, conform datelor statistice furnizate de Direcția Județeană de Statistică a județului Argeș. Populația localităților care compun teritoriul vizat variază într-un interval cuprins între 6.101 (comuna Rucăr – cea mai numeroasă populație) și 923 locuitori (comuna Dâmbovicioara – cea mai puțin populată). Dintre celelalte zece comune ale teritoriului, opt au o populație cuprinsă între 2000-4000 de locuitori, iar două au peste 4000 de locuitori (Stoenești și Valea Mare Pravăț). În ceea ce privește densitatea populației la nivelul teritoriului, calculată pe baza datelor la 1 iulie 2011, aceasta este în medie de 39,9 loc./km2 , specifică zonelor de deal și munte mai izolate din punct de vedere geografic, cu mult sub media calculată la nivel județean de 93,9 loc./km2 .

Dinamica populației muscelene are, pe baza datelor disponibile pentru anul 2011, o structură demografică echilibrată, cu o populație în ușoară scădere. Din totalul locuitorilor, populația de până în 60 de ani reprezintă 60%, iar populația tânără, cu vârste de până în 15 ani, un procent de 17% din totalul populației.

Dinamica populației teritoriului arată o scădere între cele două recensăminte, cu un ușor reviriment în anul 2011, datorat atât sporului natural, cât și mișcării migratorii interne, numărul persoanelor care s-au stabilit cu domiciliul în localitățile din teritoriu fiind în ultimii ani mai mare decât al celor care au plecat cu domiciliul din teritoriu. Comunele din teritoriu cu cel mai mare spor natural, potrivit datelor disponibile sunt: Valea Mare Pravăț, Stoenești, Dragoslavele, Bughea de Sus și Bughea de Jos. Cel mai scăzut spor natural s-a înregistrat pentru comunele Mioarele, Poienarii de Muscel.

Din punct de vedere al soldulul migrației interne, acesta se înregistrează negativ pentru anul 2010. Începând cu anul 2007, se poate nota pozitivarea soldului pentru unele comune, numărul persoanelor sosite cu domiciliul în localități fiind mai mare decât numărul celor plecate. Cel mai mare număr de persoane sosite în teritoriu s-a înregistrat în 2013. Pentru 2014, soldul migratoriu este ușor negativ. Unitățile administrativ-teritoriale cele mai atractive din perspectiva stabilirii domiciliului în localitate au fost Bughea de Sus și Bughea de Jos și Valea Mare Pravăț. Analiza mobilității spațiale a populației la nivelul teritoriului are un rol important, aceasta fiind, alături de natalitate, unul dintre factorii creșterii sau descreșterii numărului populației.

Cauzele care determină mobilitatea spațială a populației sunt variate și implică întotdeauna existența unor factori de respingere în regiunea de plecare (origine), precum și a unor factori de atracție în regiunea de sosire (destinație). Pentru zona Muscel , ca de altfel pentru întreg județul, nu au putut fi analizate date privind migrația internațională deoarece datele statistice disponibile nu surprind cu acuratețe această evoluție.

Potrivit datelor statistice disponibile la nivelul anului 2011, la nivelul teritoriului se înregistra un număr de 20.064 de persoane active – cuprinzând aici atât persoanele care desfășurau o activitate economică retribuită, cât și populația aflată în căutarea unui loc de muncă, incluzând salariații, muncitorii independenți, dar și șomerii sau tinerii în căutarea primului loc de muncă.

În ceea ce privește populația inactivă, conform datelor de la recensământul din 2011, aceasta era de 22.485 persoane – cuprinzând aici pe aceia care nu au atins încă vârsta necesară intrării pe piața muncii sau care sunt în curs de formare (elevii, studenții, militarii în termen pentru anul de referință), femeile casnice, pensionarii.

1.4 Cadrul socio-economic

Din capitală a Țării Românești, în 1330, Câmpulungul a devenit, în epoca medievală, un târg cu o intensă activitate comercială, grație așezării sale la intersecția mai multor drumuri și la granița cu Transilvania.

După al doilea război mondial, populația orașului crește exponențial, ca urmare a industrializării masive a zonei din anii regimului comunist. Apar uzina ARO – decenii la rând, emblemă a orașului și a industriei constructoare de autovehicule din România – Combinatul de Fire și Fibre Sintetice, Fabrica de Ciment și multe alte obiective industriale. Se construiesc cartiere noi, de blocuri.

După 1989, industria zonei se prăbușește aproape total, doar fabrica de ciment fiind și azi, în 2015, în picioare. Uzina ARO e rasă de pa fața pământului, fostul combinat de fire și fibre sintetice Grulen e inchis ,practic, la două decenii de la Revoluție, Câmpulungul nu mai are industrie.

Din fericire, Câmpulungului i-au rămas istoria, monumentele și farmecul de altădată. O vagă revigorare a activităților economice legate de turism s-a putut observa după anul 2010. Au apărut unități de cazare și alimentație noi. Din păcate, turismul în zonă e sever penalizat de starea jalnică a infrastructurii rutiere. Și a celei care duce în oraș dinspre Brașov, Târgoviște ori Pitești (DN 73 Pitești-Câmpulung e cunoscut și sub numele de „Drumul rușinii naționale”), dar și a celei din interiorul orașului. Primarii care s-au perindat după 1989 au făcut prea puțin în acest sens.

In prezent pe teritoriul Muscelean sunt înregistrate 497 firme. Dintre acestea, 186 firme sunt localizate în localitatea Rucăr, celorlalte 10 UAT din teritoriu revenindu-le o medie de 10 firme/comună. La nivel de teritoriu, media firmelor la 10.000 de locuitori este de 142, ceea ce situează teritoriul sub media județului, care este de 274 firme/10.000 locuitori, dar suficient de bine pentru mediul rural. Majoritatea firmelor sunt din categoria microîntreprinderi (aproape 90%) și nu există nicio societate comercială cu mai mult de 250 de salariați.

Cifra de afaceri medie a unei firme cu până la 10 angajați a fost în anul 2014 de 103.817 euro, iar a societăților comerciale cu peste 50 de angajați a fost de 2.018.816 euro. Cifra de afaceri la nivel de teritoriu este 46.389.697 euro. Microîntreprinderile reprezintă motorul economiei în teritoriul muscelean cu o cifră de afaceri de peste 50% din totalul teritoriului.

Din punct de vedere al distribuției domeniilor de activitate, cele mai practicate în teritoriul „Ținutul Muscelean și European” sunt:

Comerț – 31% dintre firme activează în domeniul comerțului – magazine sătești dar și societăți comerciale care activează în domeniul intermedierii și comercializării produselor nealimentare.

Exploatare forestieră și prelucrarea lemnului – cele două domenii de activitate, cumulează aproape 17% din numărul firmelor din teritoriu, demonstrând un specific al zonei și folosirea unei resurse importante pe suprafața teritoriului – lemnul.

Unități de cazare, restaurante și activități de alimentație publică – 11,5% societăți comerciale oferă servicii turistice de tip cazare și masă, fiind al treilea domeniu de activitate important al teritoriului. Luând în considerare că domeniul comerțului este unul comun mediului rural, reiese un interes evident al comunităților pentru practicarea acestor activități economice.

Agricultura – este reprezentată de un procent important de societăți comerciale – 10,4%. Într-o zonă în care relieful și solul nu sunt cele mai propice pentru practicarea agriculturii, este de apreciat păstrarea interesului sectorului economic pentru acest domeniu de activitate.

Industria prelucrătoare – este deficitară la nivelul teritoriului, firmele active în acest domeniu nu depășesc, cumulat, 7% din numărul societăților comerciale din teritoriu. Întâlnim domenii precum: fabricarea produselor din cauciuc și mase plastice, fabricarea altor produse din minerale nemetalice, industria construcțiilor metalice și a produselor din metal, exclusiv mașini, utilaje și instalații, industria alimentară.

Așezarea geografică a teritoriului, la nordul județului Argeș, în zona submontană, influențează structura economiei, un procent important al firmelor activând în domeniul silviculturii, prelucrării lemnului și fabricării de mobilă. Din punct de vedere al concentrării activităților economice, majoritatea societăților comerciale sunt înregistrate în localitățile din jurul orașului Câmpulung.La nivelul anului 2010 personalul angajat în structurile administrative este de 277, din care 128 funcționari publici (46%) și 149 personal contractual (54%).

Alocarea bugetară pe locuitor diferă foarte mult de la o comună la alta, variind în intervalul 486, respectiv 2.064 lei (pentru anul 2013).

În cele 12 comune, funcționează 43 de grădinițe, 35 de școli primare, 19 școli gimnaziale, 2 școali de arte și meserii și un liceu. În fiecare comună, există grădinițe, școli primare și gimnaziale, școlile gimnaziale fiind amplasate, în cele mai multe cazuri, în centrele de comune. Cele 2 școali de artă și meserii funcționează în Rucăr și Văleni- Dâmbovița. Liceul funcționează în Rucăr.

Din punctul de vedere al acoperirii geografice a sistemului educațional, cea mai bine situată este comuna Rucăr, unde funcționează grădinițe, școli primare și școli gimnaziale în fiecare sat, respectiv o școală de artă și meserii și un liceu.

Cu excepția comunelor Dâmbovicioara, Mioarele și Stoenești, restul comunelor au câte o grădiniță în fiecare sat. În ceea ce privește accesul la învățământul primar, majoritatea comunelor (excepție făcând Mioarele, Poienarii de Muscel, Stoenești și Valea Mare Pravăț) au câte o școală cu clasele I-IV în fiecare sat.

În ceea ce privește serviciile medicale, în teritoriu funcționează un spital și un serviciu de ambulanță (Rucăr), 19 cabinete medicale (în fiecare comună cu excepția comunei Dâmbovicioara), 9 dispensare umane (în comunele Albeștii de Muscel, Bughea de Sus, Cetățeni, Dâmbovicioara, Poienarii de Muscel, Rucăr și Valea Mare Pravăț), 5 puncte sanitare (comunele Albeștii de Muscel, Mioarele, Poienarii de Muscel și Stoenești), 7 cabinete stomatologice (câte unul în Bughea de Sus, Dragoslavele, Poienarii de Muscel, Stoenești, Valea Mare Pravăț și 2 în Rucăr), 13 farmacii umane (în toate comunele cu excepția comunei Mioarele).

1.5 Turismul

Teritoriul Muscelean și European este o zonă cu mare potențial turistic datorită peisajelor deosebite, monumentelor de arhitectură tradițională, obiceiurilor și tradițiilor muscelene și, nu în ultimul rând, istoriei locului aflat la granița dintre Țara Românească cu Transilvania.

Patrimoniul de mediu constituie una dintre cele mai importante premise ale dezvoltării turistice, de altfel teritoriul se bucură în momentul de față de multă notorietate în rândul turiștilor, datorită unor atracții precum:

Parcul Național Piatra Craiului, Cheile Dâmboviței și Brusturetului, peșterile Dâmbovicioara și Ursului, văile Dâmboviței, „Colții Ghimbavului”, dealurile ale căror cote depășesc 1.000 m care reprezintă posibilitați de vizionare panoramică.

Traseul Piatra Craiului-Făgăraș și Masivul Leaota este cunoscut mai ales pentru turiștii care practică alpinismul.

Lacurile naturale din Rucăr, fenomenele carstice din teritoriu și Marele Grohotiș cu o pânză de pietre instabile de 4km sunt o invitație la vizionare și la „turismul de studiu”. Dincolo de cadrul natural, există la nivelul teritoriului obiective turistice, mai puțin cunoscute publicului larg, dar de mare importanță locală:

Pe Valea Dâmboviței există o instalație mecanică (Dârsta Rucăr) acționată de forța apei Dâmboviței destinată prelucrării și finisării saricilor și plocadelor tradiționale, dar și o spălătorie ecologică (sistemul natural al bulelor de aer) pentru țesăturile/covoarele din lână. Această instalație are o vechime de 200 de ani și se află încă în stare de funcționare.

Potcovăria lui Mutu; Povarna rucăreană; Moara cu ciocane; atelierele de țesut macaturi, preșuri, perdele și șervete tradiționale – în comuna Rucăr.

Patrimoniul cultural reprezintă o altă premisă a dezvoltării turismului în teritoriul de față. Există 107 monumente istorice, dintre care 76 sunt de importanță națională și universală și 31 de monumente sunt de importanță locală. Fie că vorbim de monumente cultura Hallstatt, fortificații dacice și romane, monumente din epoca medievală, biserici și cruci de piatră cu mare valoare istorică, toate constituie, pe de o parte, obiective pentru dezvoltarea turismului cultural, iar pe de altă parte, o invitație pentru școlile de arheologie românești și europene la studiu și descoperiri istorice. Acest teritoriu oferă și posibilitatea de odihnă și tratament prin intermediul Stațiunii Bughea de Sus, declarată stațiune turistică prin H.G. nr. 867/2006. Aceasta dispune de hotel și bază de tratament pentru diferite afecțiuni reumatice și gastro-intestinale. În datele Institutului Național de Statistică, figurau în anul 2010, 28 de unități de cazare pe întreg teritoriul. .

Datorită capitalului natural de care dispune,regiunea Muscel oferă numeroase alternative pentru turism, putându-se practica mai multe forme de turism:

1. Turismul cultural reprezentat de principalele obiectivele turistice culturale din Câmpulung Muscel:

Muzeul Municipal

Casa de cultură “Tudor Mușatescu

Casa de Cultură “C. D. Aricescu”

Muzeul Municipal de Istorie

Muzeul de artă populară și etnografie musceleană

Mausoleul eroilor de la Mateiaș

Biblioteca municipală “Ion Barbu”

Grădina Publică din Câmpulung Muscel

Aleea personalităților din Grădina Publică

37 de cruci de piatră

14 biserici

2. Turismul balnear reprezentat prin:

existența Parcului băilor Kretzulescu, situat în apropierea râului Târgului, ce are ca particularitate izvorul cu apă minerală, folosită pentru tratarea diferitelor afecțiuni;

izvoarele cu apă sulfuroasă de la Valea Rumâneștilor și de la băile din Bughea de Sus;

3. Turismul montan – Câmpulung Muscel este punctul de plecare către o serie de zone cu potențial turistic ridicat:

Spre masivul Iezer-Păpușa, pe trasee marcate, cu diferite grade de dificultate. Pe vârful masivului se găsește și lacul de natură vulcanică Iezer.

Spre masivul Piatra Craiului, care din anul 1999 a fost declarat parc național, cu o floră și faună deosebită.

Spre masivul Leaota, unde se poate practica turismul atât vara, cât și iarna, având amenajate o serie de pârtii de schi.

Zona Câmpulung Muscel mai este punct de plecare pentru alte câteva zone care prezintă potențial turistic: o Cândești-Valea Bratiei pe unde se poate ajunge la păstrăvăria de la Cândești;o Dealul Mățău, situat în comuna Mioarele, care este cel mai înalt deal din țară (1018m) și care în zilele senine oferă o panoramă incredibilă asupra întregii zone a Municipiului Câmpulung;

4. Turismul de agrement – Pentru locuitorii orașului, cât și pentru turiștii veniți să viziteze împrejurimile, Municipiul Câmpulung organizează anual competiții sportive cu caracter național:

Raliul Muscelului, etapă în Campionatul Național de Raliuri;

Raliul Mateiașului, etapă în campionatul Național de Viteză pe traseu montan;

Concursurile off-road Carpat Trophy și Adventure Trophy;

etapă din turul Româiei la ciclism.

În Municipiul Câmpulung, funcționează Clubul Sportiv Muscelul, cu secțiile de box, de lupte și de bob, cea din urmă având amenajată chiar în incinta clubului o pistă de bob.

CAPITOLUL II-ANALIZA BAZEI MATERIALE SPECIFICE SI A INDICATORILOR CIRCULATIEI TURISTICE INREGISTRATE IN REGIUNEA MUSCEL 2011-2014

2.1 Analiza bazei tehnico-materiale specific turismului in regiunea Muscel

Datorită condițiilor favorabile de care dispune, a frumuseții locurilor, purității aerului, apelor, zonei montane, precum și a inestimabilului patrimoniu cultural și religios existent, regiunea Muscel deține un potențial turistic ridicat. Prin binecunoscuta ospitalitate, tradițiile populare, obiceiurile, specificul gastronomiei muscelene, tradițiile de sărbători și portul popular dau culoare locală pentru atragerea turiștilor.

2.1.1 Unitati de cazare

In momentul de fata regiunea Muscel dispune de 79 de unitati de cazare avand in total 1853 de locuri.Acestea sunt 3 hoteluri,8 vile turistice,4 cabane turistice,14 pensiuni turistice si 50 de case de odihna.

Tabel 2.1 Analiza evolutiei unitatilor de cazare inregistrate in perioada 2011-2014 si cu previziune in 2015

Din tabelul de mai sus reiese ca numarul unitatilor de cazare a urmat un traseu ascendant. Astfel , in 2014 fata de 2011 se observa o crestere absoluta cu 33 de unitati cu un ritm de modificare de 71%

Raportat la modificarea medie absoluta, numarul unitatilor de cazare a crescut in perioada 2011-2014 cu o medie anuala de aproximativ 10 unitati.

Astfel, facand o previziune asupra anului 2015 putem observa o crestere absoluta cu 8 unitati de cazare turistica si cu un ritm de modificare de 10% fata de anul 2014

Grafic 2.1 Evolutia unitatilor de cazare in perioada 2011-2014 cu previziune in 2015

Din graficul de mai sus reiese o crestere constanta a numarului unitatilor de cazare astfel ca,daca in anul 2011 existau 46 de unitati,in 2014 numarul acestora a crescut pana la 79 media fiind de 8,25 unitati pe an.

Cresterea vine in principal in urma evolutiei cererii din ce in ce mai mare pe acest segment de aceea daca facem o previziune asupra anului 2015 putem observa o crestere a numarului unitatilor de cazare aproximativ egala cu media de unitati pe an,fata de anul 2014.

2.2 Analiza principalilor indicatori ai circulatiei turistice din regiunea Muscel

2.2.1 Numarul de turisti

In perioada 2011-2014 a fost inregistrata o crestere a numarului de turisti pe teritoriul muscelean pornind de la 12146 (in anul 2011) si ajungand la25718 (in anul 2014).

Tabel 2.2 Analiza evolutiei numarului de turisti inregistrate in perioada 2011-2014 si cu previziune in 2015

Din tabelul de mai sus reiese ca numarul turistilor a urmat un traseu ascendant. Astfel , in 2014 fata de 2011 se observa o crestere absoluta cu 13572 de turisti cu un ritm de modificare de 111%

Raportat la modificarea medie absoluta, numarul turistilor a crescut in perioada 2011-2014 cu o medie anuala de aproximativ 4500 de turisti.

Astfel, facand o previziune asupra anului 2015 putem observa o crestere absoluta cu 3393 de turisti si cu un ritm de modificare de 13% fata de anul 2014.

Grafic 2.2 Evolutia numarului de turisti in perioada 2011-2014 cu previziune in 2015

Din graficul de mai sus reiese o crestere constanta a numarului turistilor astfel ca,daca in anul 2011 existau 12146 turisti, in 2014 numarul acestora a crescut pana la 25718 media fiind de aproximativ 3400 de turisti pe an.

Cresterea vine in principal in urma evolutiei cererii din ce in ce mai mare pe acest segment de aceea daca facem o previziune asupra anului 2015 putem observa o crestere a numarului de turisti aproximativ egala cu media de turisti pe an,fata de anul 2014.

2.2.2 Numarul de innoptari

In ceea ce priveste numarul de innoptari din perioada 2011-2012 acesta aproape s-a dublat,in 2011 inregistrandu-se un numar de 28893 innoptari iar in anul 2014 inregistrandu-se 50582 de innoptari

Tabel 2.3 Analiza evolutiei numarului de innoptari inregistrate in perioada 2011-2014 si cu previziune in 2015

Din tabelul de mai sus reiese ca numarul innoptarilor a urmat un traseu ascendant. Astfel , in 2014 fata de 2011 se observa o crestere absoluta 21689 de innoptari cu un ritm de modificare de 75%

Raportat la modificarea medie absoluta, numarul turistilor a crescut in perioada 2011-2014 cu o medie anuala de aproximativ 7300 de innoptari.

Astfel, facand o previziune asupra anului 2015 putem observa o crestere absoluta cu 5422 de turisti si cu un ritm de modificare de 10% fata de anul 2014

Grafic 2.3 Evolutia numarului de turisti in perioada 2011-2014 cu previziune in 2015

Din graficul de mai sus reiese o crestere constanta a numarului turistilor astfel ca,daca in anul 2011 existau 28893 de innoptari, in 2014 numarul acestora a crescut pana la 50582 media fiind de aproximativ de turisti 5422 pe an.

Cresterea vine in principal in urma evolutiei cererii din ce in ce mai mare pe acest segment de aceea daca facem o previziune asupra anului 2015 putem observa o crestere a numarului innoptari egala cu media de innoptari pe an,fata de anul 2014.

2.2.3 Durata medie a sejurului

Conform datelor durata medie a unui sejur in regiunea Muscel a scazut de la un an la altul,pornind de la o durata de 2.37 zile in anul 2011 si ajungand la 1.96 in anul 2014.

Tabel 2.4 Analiza evolutiei de durata medie a sejurului inregistrate in perioada 2011-2014 si cu previziune in 2015

Din tabelul de mai sus reiese ca durata medie a sejurului a urmat un traseu descendent pana in 2013 iar pentru ca in perioada urmatoare si anume 2014 sa urmeze un traseu ascendent. Astfel , in 2013 fata de 2011 se observa o scadere absoluta de 0.59 zile cu un ritm de modificare de -25%,iar in 2014 fata de 2013 se poate observa o crestere absoluta de 0.18 zile cu un ritm de modificare de 10%.Per total in 2014 fata de 2011 se poate observa traseul descendent si anume o scadere de 0.41 zile cu un ritm de modificare de -18%

Raportat la modificarea medie absoluta, durata medie a sejurului a scazut in perioada 2011-2014 cu o medie anuala de aproximativ 0.14 zile pe an.

Astfel, facand o previziune asupra anului 2015 putem observa o scadere absoluta de 0.11 zile si cu un ritm de modificare de -6% fata de anul 2014

Grafic 2.4 Evolutia duratei medii in perioada 2011-2014 cu previziune in 2015

Din graficul de mai sus reiese o scadere a duratei medii a unui sejur astfel ca,daca in anul 2011 existau 2.37 zile, in 2014 numarul acestora a scazut pana la 1.96 media fiind de aproximativ -0.10 zile pe an.

Scaderea vine in principal in urma lipsei de cereri din ce in ce mai mica pe acest segment de aceea daca facem o previziune asupra anului 2015 putem observa o scadere a duratei medii a unui sejur aproximativ egala cu media pe an a acesteia,fata de anul 2014.

2.2.4 Gradul de ocupare al capacitatii de cazare

.Conform tabelului de mai jos in care am calculat gradul de ocupare al capacitatii de cazare se poate observa o crestere a procentului de la an la an.

Tabel 2.5 Evolutia gradului de ocupare a capatitatii de cazare in perioada 2011-2014

Din graficul de mai jos reiese o scadere constanta a gradului de ocupare a capacitatii de cazare pana in 2013 iar pentru ca in perioada urmatoare si anume 2014 sa urmeze un traseu ascendent astfel ca,daca in anul 2011 procentul gradului de ocupare al capacitatii de cazare era 6.4%, in 2013 a scazut pana la 5.7% media fiind de 0.35% pe an,iar din 2013 pana in anul 2014 procentul gradului de ocupare al capacitatii de cazare a crescut cu 1.7%.Per total procentul capacitatii de cazare din 2011 pana in 2014 a crescut cu 1% medita totala a cresterii fiind de 0.25% pe an.

Grafic 2.5 Evolutia gradului de ocupare a capatitatii de cazare in perioada 2011-2014

2.2.5 Densitatea turistica in raport cu suprafata

Tabel 2.6 Evolutia densitatii turistice in raport cu suprafata in perioada 2011-2014 cu previziune pe 2015

Conform tabelului de mai jos in care am calculat densitatea turistica in raport cu suprafata se poate observa o crestere de la an la an a numarului de turisti/suprafata.

Tabel 2.7 Analiza evolutiei densitatii turistice in raport cu suprafata inregistrate in perioada 2011-2014 si cu previziune in 2015

Din tabelul de mai sus reiese ca densitatea turistica in raport cu suprafata a urmat un traseu ascendant. Astfel , in 2014 fata de 2011 se observa o crestere absoluta cu 1441 turisti/km2 cu un ritm de modificare de 111%.

Raportat la modificarea medie absoluta, numarul densitatii a crescut in perioada 2011-2014 cu o medie anuala de aproximativ 219 turisti/km2

Astfel, facand o previziune asupra anului 2015 putem observa o crestere absoluta cu 360 turisti/km2 si cu un ritm de modificare de 13% fata de anul 2014.

Grafic 2.6 Evolutia densitatii turistice in raport cu suprafata in perioada 2011-2014 cu previziune in 2015

Din graficul de mai sus reiese o crestere constanta a numarului densitatii turistice in raport cu suprafata astfel ca,daca in anul 2011 existau 1289 turisti/km2, in 2014 numarul acestora a crescut pana la 2730 turisti/km2 media fiind de aproximativ 164 turisti/km2 pe an.

Cresterea vine in principal in urma evolutiei cererii din ce in ce mai mare pe acest segment de aceea daca facem o previziune asupra anului 2015 putem observa o crestere a numarului de turisti aproximativ egala cu media de turisti pe an,fata de anul 2014.

2.2.6 Densitatea turistica in raport cu populatia

Tabel 2.8 Evolutia densitatii turistice in raport cu populatia in perioada 2011-2014 cu previziune pe 2015

Conform tabelului de mai jos in care am calculat densitatea turistica in raport cu suprafata se poate observa o crestere de la an la an a numarului de turisti/locuitor.

Tabel 2.9 Analiza evolutiei densitatii turistice in raport cu populatia inregistrate in perioada 2011-2014 si cu previziune in 2015

Din tabelul de mai sus reiese ca densitatea turistica in raport cu populatia a urmat un traseu ascendant. Astfel , in 2014 fata de 2011 se observa o crestere absoluta cu 0.36 turisti/locuitor cu un ritm de modificare de 112%.

Raportat la modificarea medie absoluta, numarul densitatii a crescut in perioada 2011-2014 cu o medie anuala de aproximativ 0.12 turisti/locuitor pe an.

Astfel, facand o previziune asupra anului 2015 putem observa o crestere absoluta cu 0.09 turisti/locuitor si cu un ritm de modificare de 13% fata de anul 2014.

Grafic 2.7 Evolutia densitatii turistice in raport cu populatia in perioada 2011-2014 cu previziune in 2015

Din graficul de mai sus reiese o crestere constanta a densitatii turistice in raport cu populati astfel ca,daca in anul 2011 existau 0.32 turisti/locuitor, in 2014 numarul a crescut pana la 0.68 turisti/locuitor media fiind de 0.09 turisti/locuitor pe an.

Daca facem o previziune asupra anului 2015 putem observa o crestere a procentului egala cu media de turisti pe an,fata de anul 2014.

CAPITOLUL III-ANALIZA PLANURILOR SI PROIECTELOR DE DEZVOLTARE IN DOMENIUL TURISMULUI DIN REGIUNEA MUSCEL

3.1.Strategia de dezvoltare a turismului

Teritoriul Muscelean este caracterizat prin prezența unui patrimoniu natural și cultural cu un potențial important pentru turismul rural, ecologic și de agrement. De asemenea, teritoriul dispune de un fond forestier și agricol semnificativ, specific agriculturii ecologice, în special creșterea animalelor și plantații de pomi și arbuști fructiferi. În același timp, teritoriul se confruntă cu probleme cum ar fi degradarea plantațiilor de arbuști și pomi fructiferi, slaba exploatare a potențialului turistic, fărâmițarea suprafețelor arabile, slaba dezvoltare a fermelor mici și a formelor asociative de producție, procesare și desfacere și șomajul în creștere.

Pornind de la analiza diagnostic a teritoriului, coroborată cu interesele comune identificate la nivelul comunităților locale, inclusiv cele ale mediului de afaceri privind dezvoltarea economică, a fost definita o importanta prioritate specifica teritoriului aceasta fiind “Valorificarea potențialului natural, cultural și al așezării geografice a teritoriului, în scopul susținerii dezvoltării turismului”

Potențialul endogen al teritoriului Muscelean va fi realizat la adevărata sa valoare grație manierei participative de realizare a strategiei printr-un proces dinamic de consultare și evaluare adecvată a resurselor locale. Mai mult, aceste activități participative reprezinta multiple oportunități pentru a analiza și a propune seturi de măsuri coerente, care să favorizeze dezvoltarea armonioasă a turismului in teritoriul muscelean.

Strategiile de dezvoltare și de promovare a regiunii Muscelvor fi orientate în funcție de direcțiile stabilite printr-un plan strategic, prin care se urmărește dezvoltarea și promovarea imaginii ca o regiune turistică cu o ofertă distincta, fiind de profil ecoturistic. Planul de dezvoltare a ecoturismului țintește să utilizeze la maximum potențialul natural și antropic existent, însă fără a avea vreo influență dăunătoare asupra mediului, prin asigurarea păstrării resurselor existente și generațiilor viitoare. Acest plan permite și stimulează diversificarea ofertei turistice prin crearea de circuite turistice tematice care fac posibilă valorificarea integrală a potențialului natural

De asemenea, datorită caracterului lor ecologic, acestea vor atrage bani și de la Uniunea Europeană, prin așa numitele programe „Green” pe care aceasta le oferă. Pentru a putea valorifica prin ecoturism patrimoniul natural a zonei Muscel și a împrejurimilor acestuia, trebuie modernizate și/sau reabilitate infrastructurile, este necesară amenajarea unor noi structuri de primire turistice de profil ecologic, fiindcă doar așa produsele turistice pot satisface cerințele de mediu.

Printre alte metode de dezvoltare a ecoturismului se numără dotarea unităților de cazare cu sisteme de folosire a energiei alternative, cum ar fi cea solară sau eoliană, dar și implementarea unui program de informare a turiștilor asupra pericolelor poluării mediului, sau un program prin care sunt acordate cursuri de pregătire și seminarii pentru toate persoanele ce vor să fie implicate în această arie a turismului.

Promovarea a fost neglijată în ultimii ani, conducând la pierderea unor valori prin lipsă de protecție, la ignorarea potențialului activității de turism din zonă și în general la pierderea unor potențiale venituri, însă printr-o promovare adecvată,regiunea Muscel va putea face față concurenței. Obiectivele acțiunii de promovare sunt reprezentate de obiective de comunicare, dar și de o campanie publicitară.

Direcțiile strategice urmărite în dezvoltarea turismului din zona Campulung Muscel constaucreșterea importanței turismului în economia zonei,diversificarea economiilor locale și creșterea numărului de persoane ocupate în turism,dezvoltarea armonioasă și durabilăa zonei,transformarea zpnei muscelene într-o destinație turistică recunoscută,conservarea identității locale specifice zonei (arhitectură, mod de viață local și produse tradiționale, etc).

Obiectivele de comunicare urmăresc crearea notorietății mărcii și prezentarea avantajelor produsului ecoturistic, îmbunătățirea imaginii, câștigarea unei poziții mai bune în ierarhia domeniului turistic și fidelizarea turiștilor de pe cele două piețe: internă și externă, obiective care se pot realiza prin dezvoltarea și diversificarea ofertei turistice, prin oferirea unei imagini ecologice, servicii de primă mână, care să convingă oamenii că toate măsurile pentru protecția lor și a mediului au fost luate, dar și printr-o promovare energică a ecoturismului.

Obiective generale propuse pentru dezvoltarea turismului din regiunea Muscel suntinventarierea și analiza permanentă a potențialului touristic,reabilitarea, conservarea și valorizarea resurselor cu importanță turistică, creșterea competitivității și îmbunătățirea imaginii turistice la nivel național și international, dezvoltarea formării instituționale, continue și practice a resurselor umane din turism, favorizarea dialogului și repartizarea diferitelor misiuni de amenajare, promovare și comercializare între structuri, operatorii și instituțiile publice și private cu implicare și activitate în turism, monitorizarea pemanentă a industriei turistice.

Prin implicarea lor în toate etapele procesului de elaborare a strategiei, conform principiilor Axei LEADER, toți partenerii au realizat un schimb de informații și viziuni relevant pentru procesul de dezvoltare a turismului in teritoru, au analizat opțiunile viitoare de dezvoltare și au ajuns la un consens asupra celor mai oportune și, foarte important, și-au construit o bună relație partenerială și de conlucrare care include nu doar membrii Grupului de Acțiune Locală, ci și parteneri instituționali județeni și alți factori de interes implicați în procesul de elaborare a prezentei strategii de dezvoltare, așa încât implementarea strategiei să beneficieze încă din faza de planificare de cele mai bune auspicii privind punerea ei în practică și îndeplinirea obiectivelor.

Rezultatele așteptate constau in baza de date permanent actualizată, privind capitalul turistic al zonei muscelene,partimoniul cultural, istoric și tradițional reabilitat, conservat și valorizat din punct de vedere touristic,recunoașterea zonei muscelene ca destinație turistică competitivă pe piețele naționale și international si posibilități de formare în turism satisfăcătoare din punct de vedere practic și calitativ.

3.2 Proiecte in domeniul turismului

Amploarea fluxurilor turistice interne și internaționale, pune din ce în ce mai multe probleme economice, sociale și ecologice complexe. Acestea se referă la dezvoltarea și modernizarea dotărilor pentru turism, la satisfacerea celor mai sofisticate preferințe ale turiștilor, cu condiționări pe linia folosirii raționale a resurselor turistice naturale și antropice astfel in ultimii 3 ani au fost finalizate mai multe proiecte europene importante accesate de Unitatea Administrativ Teritoriala Judetul Arges si anume:

1) “Modernizare DJ 734: Voinesti (DN73) – Leresti – Voina”

Modernizarea pe ruta Voinești-Lerești-Voina contribuie la realizarea obiectivului axei prioritare 2 (îmbunătătirea accesibilitătii regiunilor si mobilitătii populatiei, bunurilor si serviciilor în vederea stimulării dezvoltării economice durabile). Astfel este asigurată conexiunea la reteaua natională de drumuri (DN 73) si îmbunătătirea accesibilitătii în zone cu potential turistic ridicat din judetul Arges.Obiectivul general al acestui proiect este îmbunătățirea infrastructurii de acces destinată activității de turism de pe raza localităților Voinești-Lerești până la Cabana Voina, în vederea sprijinirii creșterii economice prin crearea unui cadru favorabil atragerii investițiilor și crearea unor locuri de muncă durabile,iar obiectivul specific conta inreabilitarea și modernizarea infrastructurii de acces DJ 734 pe ruta Voinești-Lerești-Voina, către cabanele și obiectivele turistice din zonă (unele declarate monumente ale naturii) în vederea dezvoltării turismului.

Astfel a fost reabilitata si modernizata infrastructura rutiera pe o lungime de 19,84 km, catre cabanele si obiectivele turistice din zona (unele declarate monumente ale naturii, ex Muntii Iezer – Papusa, rezervatiile Albesti etc.). Activitatile eligibile din proiect au inclus: modernizarea DJ 734, construirea/reabilitarea de podete, precum si lucrari de amenajari pentru protectia mediului.

Proiectul este finantat prin Programul Operational Regional si anume DMI2.1 care consta in Reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene.Valoarea totala a acestui proiect este de 51.142.578,38 lei din care valoarea eligibila nerambursabila din FEDR: 36.499.403,87 lei, valoarea eligibila nerambursabila din bugetul national: 4.852.521,75 lei iar cofinantarea eligibila a Beneficiarului: 843.917 lei.

Este cel de-al treilea proiect de infrastructura pentru care se face receptia lucrarilor in judetul Arges si exista speranta ca rezultatele vor avea un raport semnificativ la dezvoltarea turismului in zona. Imbunatatirea conditiilor de transport prin reabilitarea si modernizarea acestor drumuri la standarde europene poate determina dezvoltarea unor noi produse turistice, care vor putea genera un impact pozitiv prin cresterea economiei locale.

2) “Modernizare DJ 730: Podul Dâmboviței (DN 73) – Dâmbovicioara – Ciocanu – limita Jud. Brașov”

Modernizarea pe ruta Dâmbovicioara – Ciocanu – limita Jud. Brașov are in vedere îmbunătățirea și dezvoltărea infrastructurii de turism. Localitatea Dambovicioara face parte in proportie de 75% din Parcul National Piatra Craiului, zona turistica de importanta nationala, iar drumul judetean ce face obiectul acestui proiect este situat la limita parcului mentionat. Obiectivul general constă in îmbunătățirea infrastructurii de acces destinată activității de turism de pe raza localității Dâmbovicioara în vederea sprijinirii creșterii economice prin crearea unui cadru favorabil atragerii investițiilor și crearea unor locuri de muncă durabile iar obiectivul specific are in vedere reabilitarea și dezvoltarea infrastructurii de acces către cele 14 chei, declarate monumente ale naturii, cele 5 peșteri declarate zone protejate și parcul național Piatra Craiului, precum și monumentele istorice de pe raza localității Dâmbovicioara în vederea dezvoltării turismului. Modernizarea DJ 730 contribuie la realizarea obiectivului axei prioritare 2 (îmbunătățirea accesibilității regiunilor și mobilității populației, bunurilor și serviciilor în vederea stimulării dezvoltării economice durabile).

Proiectul este finantat prin Programul Operational Regional si anume DMI2.1 care consta in Reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene.Valoarea totala a acestui proiect este de 15.740.581,08 lei din care valoarea eligibila nerambursabila din FEDR este de 11.027.122,94 lei, valoarea eligibila nerambursabila din bugetul national este de 1.466.033,68 lei si co-finantarea eligibila a Beneficiarului este in valoare de 254.962,38 lei.

Cele doua proiecte prezentate mai sus au un rol foarte important in dezvoltarea turistica a zonei de nord a regiunii Sud Muntenia. Modernizarea celor doua drumuri judetene va ajuta la dezvoltarea unei bune colaborari socio-economice intre Arges si judetele Brasov si Dambovita.

3)“Zona montana a Argesului si Muscelului-Diversitate si Unicitate in Romania”

Peisajul montan argeșean include peste două treimi din masivul Făgăraș, întreg masivul Iezer, jumătatea sudică a Pietrei Craiului, masivul Ghițu-Frunți și o cincime din masivul Leaota, în total aproximativ 2000 km pătrați de suprafață montană. Morfologia, relieful și așezarea geografică a masivelor muntoase amintite, formează o zonă unică în țară, ca peisaj și care prin întinderea sa își creează propriul climat.  Compus din șisturi cristaline, masivul Făgăraș se remarcă în țara noastră prin frumusețea peisajului și prin cele șapte vârfuri de peste 2500 de metri altitudine, care culminează cu vârful Moldoveanu-2544m- aflat pe teritoriul județului Argeș. Dealtfel, este puțin cunoscut faptul că peste 60%, adică aproape două treimi din suprafața Făgărașului, precum și cea mai mare parte a vârfurilor de peste 2500 de metri, inclusiv Moldoveanu, se află pe teritoriul Argeșului și Muscelului. Crestele înalte și silueta ascuțită i-au determinat pe mulți cunoscători ai masivelor muntoase din Europa, să-l denumească "Alpii Transilvaniei".

Pentru promovarea produsului turistic "Zona montana a Argesului si Muscelului -diversitate si unicitate in Romania", pe langa cele doua evenimente: Concursul de Escaladă Sportivă "Memorial Bebe Nistorescu" la Cheile Dâmbovicioarei si Expoziția fotografică "Argeș – Muscel, unicitate și diversitate", in orasele Pitești (Biblioteca Județeană "Dinicu Golescu"), Curtea de Argeș, Câmpulung, Sibiu, Cluj Napoca și Timișoara, s-au realizat si materiale de promovare (albume foto,postere,afise,pliante,brosuri,bannere,mash-uri,spot si emisiune tv cu specific turistic). Obiectivul specific al proiectului îl constituie valorificarea potențialului turistic al Zonei montanea a Argesului si Muscelului, din judetul Argeș, prin promovarea identității culturale – componentă a mediului antropic, în scopul creșterii gradului de atractivitate, ca destinație turistică, a județului Argeș. Valoarea totală a proiectului este de 502.821,66 lei (fără TVA).

Acest proiect fost a desfășurat pe o perioadă de 24 luni, începând din data de 05.10.2011, care a avut in vedere dezvoltarea și consolidarea turismului din județul Argeș prin sprijinirea promovării produselor specifice, în vederea dezvoltării durabile a turismului la nivel local, regional și național, iar obiectivul specific l-a constituit valorificarea potențialului turistic al Zonei montane a Argeșului și Muscelului. Au fost asadar, promovate obiective turistice din Munții Făgăraș, Fereastra Zmeilor, Piatra Craiului, Iezer-Păpușa, Masivul Leaota, Ghitu-Frunți, La Zaplaz precum și flora și fauna din aceste zone. Printre actiunile generate de acest proiect a fost si crearea unui portal de informatii intitulat agturism.ro. Alături de activitatea de informare și publicitate pe care se bazează desfășurarea întregului proiect, „Zona Montană a Argeșului și Muscelului – diversitate și unicitate în România”, au fost  organizate două evenimente, instrumente cu puternic impact național. Este vorba despre  „Memorialul Bebe Nistorescu “, ce a constat în organizarea primei ediții a unui concurs de escaladă sportivă în Cheile Dâmbovicioarei, pe vremuri, o zonă foarte practicată de alpiniști. Creșterea numărului de practicanți ai acestor sporturi înseamnă și popularizarea ideii de protejare a naturii, de activitate ecologică, durabilă si responsabilă.

4) "Castrul Campulung Jidova – un simbol al Romei la granita dintre imperiu si lumea barbara"

Jidova a fost un castru roman din linia fortificatăLimes Translutus, ale cărui ruine se află pe teritoriul fostului sat Apa Sarata, în prezent apartinand de orașul Campulung Muscel

Consiliul Judetean Arges a lansat proiectul ”Castrul Câmpulung Jidova – un simbol al Romei la granița dintre imperiu și lumea barbară” , finanțat in cadrul Programul Operational Regional, Axa prioritară 5 “Dezvoltarea durabilă și promovarea turismului”, Domeniul major de intervenție 5.3. “Promovarea potențialului turistic și crearea infrastructurii necesare, în scopul creșterii atractivității României ca destinație turistică”. Valoarea totală a proiectului este de 971,584,64 lei si anume: valoarea totală eligibilă a proiectului: 783,536,00 lei, asistența financiară nerambursabilă din FEDR: 666,005,60 lei, asistența financiară nerambursabilă din bugetul național: 101,859,68 lei, co-finanțarea eligibilă a beneficiarului: 15.670,72 lei.

Obiectivul proiectului este valorificarea potențialului turistic local, prin promovarea „Castrului Câmpulung Jidova – un simbol al Romei la granița dintre imperiu și lumea barbară" – componentă a mediului antropic, în vederea creșterii gradului de atractivitate ca destinație turistică, al municipiului Câmpulung si implicit a județului Arges

Durata de implementare a proiectului a fost de 13 luni, perioadă în care a fost demarată o campanie de promovare, prin mai multe canale specifice: mass-media – televiziune prin difuzare spoturi radio și tv prin participare la emisiuni cu specific turistic și au fost organizate două evenimente primul find „Festival cu specific roman” „Sigiliul Romei în Argeș" și cel de al doilea „Sesiunea Națională de Comunicări Istorice „Ecosinteze și etnosinteze carpatine".

Festivalul cu specific roman „Sigiliul Romei în Argeș" a fost organizat pe 20 și 21 iunie 2015 si a avut in vedere dezvăluiea lumii Imperiului Roman într-un loc cu o încărcătură istorică deosebită, urmărind prezentarea cât mai clară a perioadei istorice și interacțiunea permanentă cu publicul prezent. Acesta a avut prilejul să participe activ la toate acțiunile, să învețe să realizeze diferite obiecte și chiar să devină personaje în cadrul spectacolului.

Programul manifestărilor a inclus simulări ale unor lupte realizate de cascadori, care vor prezenta etape din viața castrului, din timpul invaziilor barbarilor, diferite tipuri de comunicare, ocupații cotidiene și ritualuri. Finalul evenimentului a fodt marcat de un concert și focuri de artificii.

5) „MĂNĂSTIREA CETĂȚUIA NEGRU VODĂ – LEGENDĂ ȘI TRADIȚIE”

Mănăstirea Cetățuia Negru-Vodă este o mănăstire ortodoxă, cu obște de călugări, aflată în comuna Cetățeni, județul Argeș.

Mănăstirea Cetățuia Negru Vodă inspiră turistilor legendă și tradiție, denotă faptul că, fără îndoială monumentele de cult religioase sunt unele dintre cele mai prețioase valori de credință ale zonei. Acestea reprezintă într-o manieră sinceră și directă viața spirituală a localnicilor și nu numai, aspirațiile și sentimentele localnicilor, fiind strâns legat de viața și istoria acestora, însoțitor fidel al omului atât în momentele sale de bucurie cât și în cele de mâhnire, exprimând în același timp caracterul, temperamentul, forța, agerimea, înțelepciunea și umorul comunității locale.

Ridicarea produsului turistic de la valorile consacrate an de an, la cele corespunzătoare standardelor și preferințelor turiștilor presupune promovarea unor acțiuni care să includă accentuarea dezvoltării durabile în regiunea Muscel, pentru ca acesta să fie perceput mai apoi, destinație de recepție turistică.

În data de 12.07.2011, a fost semnat contractul de finanțare pentru proiectul „MĂNĂSTIREA CETĂȚUIA NEGRU VODĂ – LEGENDĂ ȘI TRADIȚIE”,între Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului, în calitate de Autoritate de Management și Consiliul Local Cetățeni în calitate de Beneficiar.

Acesta a fost încadrat în Programul Operațional Regional 2007 – 2013,cu Axa prioritară 5 si anume "Dezvoltarea durabilă și promovarea turismului",avand ca Domeniu major de intervenție 5.3.adica "Promovarea potențialului turistic și crearea infrastructurii necesare, în scopul creșterii atractivității României ca destinație turistică". Aceasta operațiune si anume "Dezvoltarea și consolidarea turismului intern prin sprijinirea promovării produselor specifice și a activităților de marketing specifice” are ca durata totală de implementare de 13 luni.

Obiectivul generalal proiectului constă în conservarea, reabilitarea și protejarea mănăstirii iar obiectivul specific al proiectului are in vedere valorificarea potențialului turistic local prin promovarea identității culturale care este o componentă a mediului antropic, în scopul creșterii gradului de atractivitate ca destinație turistică, a comunei Cetățeni.

CAPITOLUL IV-PROPUNERI DE DEZVOLTARE A TURISMULUI IN REGIUNEA MUSCEL

4.1 Analiza punctelor slabe si forte ale turismului din regiunea Muscel

Evaluarea resurslor turistice a regiunii Muscel analizeaza fenomenul turistic, pornind de la descompunerea in componente a acestuia si incadrarea lor in:

Puncte Tari :

Cadrul natural are o larga desfasurare;

Bucatarie traditionala si specialitati regionale;

Poluare inexistenta sau foarte redusa in majoritatea regiunii;

Climat favorabil pe intreaga durata a anului datorat reliefului depresionar;

Calendar bogat in targuri traditionale si manifestari folclorice;

Dispune de foarte multe elemente culturale si de o arhitectura aparte.

Puncte Slabe :

Perceptia slaba a unei dezvoltari durabile a turismului si implicit a importantei protectiei mediului si a patrimoniului cultural si architectural specific;

Inexistenta unui system performant de colectare a deseurilor in mediul urban;

Degradarea rapida a patrimoniului architectural rural prin depopularea localitatilor si a comunicatiilor rurale dar si a celui urban din cauza lipsei de interes a autoritatilor din regiune;

Sisteme de informare si semnalizare turistica insufficient dezvoltate;

Lipsa centrelor locale de informare si promovare turistica;

Lipsa acordarii de fonduri pentru domeniul touristic;

Lipsa promovarii potentialului touristic si a activitatilor turistice locale;

Oferta de servicii turistice este putin diversificata;

Lipsa centrelor sau a activitatilor de agreement.

4.2 Perspective de dezvoltare ale turismului din regiunea Muscel

In comparatie cu alte localități istorice, astăzi cunoscute că mari centre turistice, Muscelul nu a știut să valorifice aceste simboluri turistice de care dispune, accentul fiind pus pe dezvoltarea industrială.

Prin bogățiile naturale și antropice de care dispune, prin poziționarea în lungul unei rute de circulație națională, dar și europeană, prin îmbunătățirea infrastructurii a bazei de agrement, prin amenajarea unor centre de informare turistică, prin instruirea populației locale cu un minim informațional în domeniu, prin crearea de programe cultural-istorice sau agroturistice regiunea Muscel ar putea deveni un important centru turistic al țării noastre.

Regiunea dispune de clădiri vechi, de simboluri, de arhitectură, de gastronomie, de tradiție si de natură. Din punctual meu de vedere ceea ce lipsește este orientarea localnicilor, a autorităților și a bugetului local către departamentul turistic, precum și oferirea potențialilor turiști, pe lângă un potențial valoros, condiții propice ce cazare, alimentație și agrement pentru ca vizitarea acestor meleaguri să atingă punctul maxim de satisfacție căutat de aceștia prin achiziționarea produselor turistice oferite în regiunea Muscel.

Pentru o dezvoltare durabilă a turismului eu as incepe prin impunerea promovarii potentialului turistic al regiunii Muscel avand ca scop atragerea vizitatorilor si favorizarea dezvoltării sectorului privat în acest domeniu.

Promovarea activităților de marketing și a produselor specifice regiunii Muscel

Promovarea produselor turistice specifice destinației Muscel se va face la nivel național printr-un complex de mijloace de promovare și mix de canale media.

Acest proiect ar putea sa creeze o valoare adăugată pentru turismul regiunii si chiar al țarii prin:

Promovarea și dezvoltarea la nivel regional și național a 13 produse locale specifice destinației turistice Câmpulung Muscel, prin intermediul evenimentelor organizate annual in regiune;

Sprijinirea creșterii a numărului de turiști sosiți în regiune;

Contribuția la creșterea numărului de turiști ce va avea ca rezultat creșterea cererii pentru o gamă largă de produse furnizate de alte sectoare economice (construcții, industria ușoară, industria artizanală, comerț, industria alimentară);

Contribuția la crearea unei imagini pozitive a turismului românesc, la consolidarea identității proprii prin promovarea potențialului turistic existent în regiunea Muscel;

Sprijinirea dezvoltării economice a regiunii și a județului Argeș prin creșterea numărului de turiști și, ca urmare, creșterea cererii pentru produse și servicii conexe sectorului turistic (alimentație, artizanat, suveniruri);

Sprijinirea pieței muncii de la nivel local ca urmare a creării de noi locuri de muncă în organizația Solicitantului. Noile locuri de muncă vor fi destinate persoanelor cu studii superioare;

Contribuția la creșterea gradului de atractivitate a României ca destinație turistică europeană, cu o ofertă turistică diversificată și servicii turistice la standarde europene, prin promovarea potențialului turistic existent în zona Muscel.

În urma unei analize a principalilor indicatori turistici înregistrați la nivelul regiunii Muscel,se poate afirma că principala cauză a variației numărului de sosiri și înnoptări ale turiștilor este lipsa unor produse turistice permanente ale zonei și promovarea insuficientă a acestora.

Obiectivulprincipal il reprezinta realizarea de materiale publicitare pentru informarea si publicitatea proiectului si realizarea de materiale publicitarea pentru promovarea a 13 produse turistice si pentru participarea la targuri de turism.

Produsele turistice sunt:

Mânăstirea Negru Vodă – considerată cel mai important ansamblu monastic din zona Muscelului – ctitorită în secolul al XIV-lea, reprezintă cel mai important ansamblu monastic din zona Muscelului. Aici se află mormântul voievodului Nicolae Alexandru Basarab (1352-1364), fiul marelui domnitor Basarab Voievod. În componența complexului monahal intră și Biserica mică (bolnița), construită în primul sfert al veacului al XVIII-lea, Casele egumenești (secolul al XVIII-lea), anexa Casei Domnești și chiliile, adăugate la începutul secolului al XIX-lea;

Ansamblul Bisericii catolice „Sfântul Iacob” Bărăția – Ansamblul Bărăției din Câmpulung Muscel este una dintre cele mai vechi construcții din oraș;

Biserica Domnească – a fost rezidită în anul 1721 și, ultima dată, între anii 1870-1889. Se remarcă prin pictură și tâmpla din lemn;

Muzeul Municipal de Istorie și Artă – cuprinde exponate autentice, descoperite în așezarea dacică de la Cetățeni și la castrul roman Jidava, steagul județului Muscel din secolul al XIX-lea, obiecte care au aparținut unor personalități locale;

Muzeul de etnografie și artă populară din Câmpulung Muscel – amplasat într-o clădire construită în anul 1735, iar exponatele documentează ocupațiile tradiționale, portul popular și principalele meșteșuguri din zona Muscel. Este cea mai veche construcție civilă din Câmpulung Muscel;

Primăria Orașului Câmpulung – lucrare monumentală în stil muscelean, se află în clădirea fostei prefecturi a vechiului județ Muscel;

Mânăstirea Nămăiești – ascunsă într-o stâncă, la altitudinea de 765 m, este situată într-o zonă cu străvechi urme istorice, de un pitoresc deosebit;

Casa memorială “George Topârceanu” – în interiorul edificiului, amplasat în imediata apropiere a mânăstirii Nămăești, sunt expuse obiecte și documente ce ilustrează viața și activitatea autorului „Baladei chiriașului grăbit” și a altor numeroase opere literare de excepție;

Monumentul eroilor de la Mateiaș – ridicat în 1916, construcție amplă care cinstește memoria soldașilor români căzuți în luptele din zonă, în primul război mondial. Este format dintr-un mausoleu, un muzeu istorico-militar (având o formulă expozițională unică în România, redând într-o manieră specifică luptele purtate în țara noastră la sfârșitul anului 1916), un basorelief cu o cupă din piatră de Albești, în care arde o flacără veșnică în amintirea celor care s-au jertfit pentru făurirea unității naționale, un turn cu scară interioară, un loc pentru depunerea osemintelor și interesante diorame cu scene de front;

Mânăstirea Cetățuia – Este clădită pe vârful unei stânci și atribuită de tradiție sec. XIII-XIV. Biserica în stâncă, mică și cu fragmente de pictură (sec. XIV), a fost refăcută în 1859,1915-1916;

Castrul roman Jidava – considerat cel mai important castru roman de pe „Limes Transalutanus” (fosta graniță fortificată dintre teritoriul cucerit de romani și dacii liberi). În incinta castrului este organizată o expoziție permanentă cu obiecte găsite în timpul cercetărilor arheologice.

Resurse turistice naturale:

Stațiunea balneoclimaterică Bughea de Sus – este situată la 590 m altitudine, la poalele de sud-est ale munților Iezer. Factori balneari: ape minerale sulfuroase, clorurate, unele iodurate, sodice, hipotone;

Grădina publică “Merci” – cu alei străjuite de castani și de busturile unor personalități ale vieții culturale muscelene: I. D. Negulici, C. D. Aricescu, Ion Barbu, Tudor Mușatescu, George Oprescu.

Obiectivul general il reprezintaconsolidarea turismului din regiunea musceleană prin promovarea produselor turistice cu specific local și a activităților de marketing specific iar obiectivul specific este acela de a promova produsele turistice specific Muscelului în scopul creșterii atractivității zonei ca destinație turistică.

Grupul tintă este alcatuit din numărul presupus de turisti (29111) care vor vizita teritoriul muscelean pe perioada 2015-2016.

Un alt proiect in cadrul dezvoltarii durabile a turismului ar fi:

Implementarea unei partii de ski

Partia de ski ar putea fi situata pe dealul Matau la o altitudine de 1.017 metri si ar putea oferi turistilor pasionati o frumoasa panorama asupra orasului Campulung Muscel si a Muntilor Iezer-Papusa.

Partia,ar putea avea lungimea minimă de aproximativ un kilometru si ar fi destinata începatorilor, dar si entuziastilor schiului, devenind în scurt timp principala modalitate de petrecere a timpului liber pentru localnici, dar si pentru turistii veniti special pentru a schia intr-un decor pitoresc.

Pentru atingerea obiectivul partiei de ski ar trebui sa se proiecteze urmatoarele:

1.Telescaun

Montarea un teleferic monocablu tip telescaun fix cu 4 locuri, alimentat de o bandă transportoare cu capacitatea de 4 persoane, viteza de deplasare fiind de maxim 1 m/sec.

2.Instalație de zăpadă artificială

Pentru asigurarea unor condiții optime de practicare a schiului, precum și pentru asigurarea existenței zăpezii pe întreaga suprafață a pârtiei de schi de-a lungul întregului sezon de iarnă, se va proiecta o instalație de înzăpezire artificială.

3.Parcare

De asemenea, se propune executarea unei parcări pe o suprafață larga ce permite parcarea a cel putin 100 de autoturisme și drum de acces în parcare de 6 m lățime.

4.Sistem de ticketing

În vederea fluidizării accesului la teleschi se va realiza un sistem electronic modern de tichetare care va permite un control fără lacune al turiștilor care vor utiliza instalațiile de transport pe cablu. Pentru gestionarea și normalizarea accesului pe pârtii se va folosi un sistem de tiketing integrat, care va asigura un acces controlat al turiștilor la pârtii și instalația de transport pe cablu.

5.Instalație de iluminat nocturn a pârtiei

Stîlpii de iluminat se vor amplasa pe marginile laterale ale pîrtiei de schi și se echipează cu reflectoare. Aceștia vor avea o înălțime  de 11 metri și vor fi astfel dispuși încât să asigure o iluminare cât mai uniformă a întregii suprafețe schiabile.

6.Clădire anexă stației de plecare

Construirea unei clădiri anexe stației de plecare a telescaunului. Funcțiunile tehnologice sunt legate de spațiile aferente cabinei de observare-supraveghere, iar cele de servicii publice cuprind următoarele: centru de închiriere echipament sportiv, grup sanitar pentru turiști, punct de informare si vânzare tichete.

Obiectivul general il reprezintaconsolidarea turismului din regiunea musceleană prin promovarea turismului sportiviar obiectivul specific este acela de a promova peisajul deosebit al Muscelului în scopul creșterii atractivității zonei ca destinație turistică.

Impactul:

Intarirea statutului de destinatie turistica de interes national;

Pozitionarea in topul statiunilor de schi din tara;

Valorificarea potentialului touristic in regiunea Muscel.

Acest proiect ar putea sa creeze o valoare adăugată pentru turismul regiunii si chiar al țarii prin:

Sprijinirea creșterii a numărului de turiști sosiți în regiune;

Contribuția la creșterea numărului de turiști ce va avea ca rezultat creșterea cererii pentru o gamă largă de produse furnizate de alte sectoare economice (construcții, industria ușoară, industria artizanală, comerț, industria alimentară);

Contribuția la crearea unei imagini pozitive a turismului românesc, la consolidarea identității proprii prin promovarea turismului sportiv în regiunea Muscel;

Sprijinirea dezvoltării economice a regiunii și a județului Argeș prin creșterea numărului de turiști și, ca urmare, creșterea cererii pentru produse și servicii conexe sectorului turistic (alimentație, artizanat, suveniruri);

Sprijinirea pieței muncii de la nivel local ca urmare a creării de noi locuri de muncă. Noile locuri de muncă vor fi destinate persoanelor si cu studii superioare si celor fara studii superioare.

Contribuția la creșterea gradului de atractivitate a României ca destinație turistică europeană, cu o ofertă turistică diversificată și servicii turistice la standarde europene, prin promovarea turismului sportiv în zona Muscel.

Un ultim proiect in cadrul dezvoltarii durabile a turismului propus ar fi:

Dezvoltarea unei zone de agrement din regiunea Muscel

Scopul principal al proiectului este acela de a dezvolta potentialul turistic al regiunii Muscel prin crearea unui mediu antreprenorial favorabil cu ajutorul unor produse de turism orientate catre activitati sportive.

Obiectivul principal al proiectului consta in dezvoltarea potentialului turistic al regiunii Muscel prin crearea unei retele integrate, variate si durabile a serviciilor pentru vizitatori, precum si prin dezvoltarea unor activitati sportive.

Principalele obiective specific sunt :

Transformarea zonei intr-o destinatie turistica atractiva si durabila;

Pastrarea si valorificarea patrimoniului cultural si istoric al regiunii;

Dezvoltarea imaginii Muscelului ca destinatie turistica atractiva si afirmarea acesteia la nivel national si international;

Imbunatatirea accesului la zona de agrement;

Crearea unui mediu favorabil pentru antreprenori;

Crearea unui mediu propice pentru excursiile turistice in regiune;

Proiectul ar reprezenta un pas suplimentar in dezvoltarea generala a regiunii Muscel ca destinatie turistica recunoscuta si competitive pe plan national si probabil international.De asemenea poate contribui la stabilirea unui mediu mai favorabil pentru antreprenoriat si la ridicarea standardelor de trai in regiune.

Acest proiect poate avea un mare impact asupra urmatoarelor grupuri de interese:

Consumatorii de servicii turistice si cei interesati de natura si cultura care pot beneficia de:

Existenta unei game mai largi de servicii;

imbunatatire a calitatii serviciilor disponibile;

Dezvoltarea unor servicii turistice;

Un acces mai bun la informatii.

Furnizorii de servicii vor putea beneficia de :

infrastructura noua care sa incurajeze investitiile si spiritual antreprenorial;

Un marketing mai bun si o imagine imbunatatita a regiunii.

Prin implementarea acestui proiect se poate demonstra ca pe langa dezvoltarea produselor de turism si a infrastructurii, marketingul este necesar pentru a stabili o zona turistica de success.Prin urmare trebuie identificata necesitatea unei strategii si a unui plan de marketing.Pentru a comunica acest lucru vor fi organizate activitati de cercetare pentru a se afla mai multe despre grupurile tinta existente si potentiale.