TURISMUL ÎN NEPTUN-OLIMP, CARACTERISTICILE UNEI MĂRCI ÎN REVENIRE COORDONATOR ȘTIINȚIFIC ABSOLVENT BUCUREȘTI 2018 CUPRINS… [308757]

[anonimizat], CARACTERISTICILE UNEI MĂRCI ÎN REVENIRE

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC

ABSOLVENT: [anonimizat]

2018

CUPRINS

INTRODUCERE…………………………………………………………………………….4

Capitolul I NEPTUN-OLIMP. REPERE GEOGRAFICE………………………..7

1.1 Așezare, limite și vecinătăți

1.2 Căi de comunicație.

1.3 [anonimizat]. [anonimizat]

2.1 [anonimizat]

2.2 Potențialul turistic natural

2.2.1 Relieful și obiectivele legate de el

2.2.2 Clima si rolul factorilor specifici a activităților turistice

2.2.3 Rețeaua hidrografică și obiectivele legate de ea

2.2.4 Componentele biogeografice și obiectivele legate de ea

2.2.5 Potențialul turistic al ariilor protejate

2.3 Potențialul turistic antropic

2.3.1 [anonimizat]

2.3.2 [anonimizat]

2.3.3 Alte obiective turistice de natură antropică

Capitolul III. INFRASTRUCTURA TURISTICĂ A STAȚIUNII

3.1 Structuri de cazare turistică

3.2 Structuri de alimentație pentru turism

3.3 Structuri turistice de agrement și tratament

Capitolul IV. CIRCULAȚIA TURISTICĂ PENTRU PERIOADA 2007-2017

4.1 Numărul de sosiri turistice. Sezonalitatea turistică.

4.2 Numărul de înnoptări.

4.3 Durata medie a sejurului.

Capitolul V. TIPURI ȘI FORME DE TURISM PRACTICATE

Capitolul VI. ANALIZA PIEȚEI DE MARKETING

Capitolul VII. ANALIZA SWOT

Capitolul VIII. STRATEGIA DE DEZVOLTARE A STAȚIUNII. AGENDA 21- COMPLEXUL MANGALIA

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

ANEXE

INTRODUCERE

1.[anonimizat].

Realizarea unei lucrări cu tematică turistică nu trebuie să se rezume numai la simpla prezentare a [anonimizat] a [anonimizat], să găsească posibilitățile prin care turismul ca și activitate economică poate să revitalizeze o comunitate locală și de ce nu o regiune sau o țară.

În alegerea acestei teme, a [anonimizat] a economiei naționale. Am ales zona de litoral a României, pentru că o consider extrem de bogată în numeroase obiective turistice naturale care nu sunt încă valorificate și sper ca într-o bună zi acest potențial să fie în primul rând protejat și apoi inclus în circuitele turistice.

[anonimizat], [anonimizat], protejarea și valorificarea durabilă a acestuia.

2.[anonimizat] (ipoteze)

[anonimizat] o acțiune pentru fiecare dintre aceste obiective dar și rezultatele scontate a fi atinse.

3.Structura lucrării

Lucrarea este structurată în opt capitole. [anonimizat] o scurtă prezentare a [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat], al doilea pentru potențialul turistic natural și al treilea pentru prezentarea potențialului turistic antropic. În cadrul capitolului trei este analizată pe de o parte baza tehnico-materială a localității, bază care deservește activitatea turistică. Capitolul al patrulea analizează circulația turistică pentru perioada 2007-2017. Al cincilea capitol prezintă tipurile și formele de turism practicate, urmează apoi în următoarele capitole, analiza pieței de marketing, analiza SWOT a activității de turism la nivel general pentru Neptun-Olimp, pentru ca, în cadrul ultimului capitol se vor face propuneri concrete de creștere a calității activității turistice. Lucrarea se va încheia cu concluzii și bibliografie.

4.Metodologie

Lucrarea reprezintă o îmbinare între geografie, istorie, turism, marketing. În redactarea acestei lucrări am utilizat mai multe metode de lucru pe care le voi prezenta succint în această introducere.

Observația- a fost utilizată pentru a percepe cele mai valoroase aspecte naturale și antropice din stațiunea Neptun-Olimp, dar și pentru a studia materialele bibliografice, hărțile și imaginile care mi-au fost utile în realizarea lucrării.

Lucrul cu harta- a fost una dintre metodele indispensabile extrem de utile în lucrul la tema de față. Au fost analizate numeroase hărți zonei de studiu. Unele dintre aceste hărți vor fi incluse, sub formă de imagini și în textul lucrării.

Problematizarea- implică ridicarea problemelor ivite de-a lungul cercetării, identificarea cauzelor acestora și descoperirea modalităților de rezolvarea a acestor derapaje. Este o metodă de cercetare. Problematizarea implică mai multe secvențe: perceperea dificultății, depistarea și definirea ei, sugerarea unor soluții posibile, desprinderea concluziilor din soluția probabilă, efectuarea observațiilor și a experimentelor care verifică soluția probabilă.

Sintetizarea informațiilor- este o metodă foarte importantă, în condițiile în care, există numeroase surse de informare (bibliografie selectivă, hărți de specialitate, internet, imagini) este foarte utilă și necesară în egală măsură.

Comparația- va fi utilizată pentru analiza unor elemente din mai multe surse bibliografice. Este folosită pentru a descoperi anumite inadvertențe dar și pentru a afla mai multe opinii despre un anumit fenomen, despre istoria unui obiectiv turistic sau despre anumite evenimente istorice.

Conservația și dialogul sunt două metode active utilizate de către autor pentru obținerea de noi informații din diferite surse, mai ales în cadrul studiului pe teren, pentru identificarea anumitor aspecte de interes.

Caracterizarea este o metodă foarte utilă pentru analiza unor aspecte de țin de un peisaj, o formă de relief, un obiectiv turistic, și se materializează prin analiza analitică, din toate punctele de vedere dar și analiza sistemică care implică o caracterizare sintetizată, bazată pe sinteza informațiilor.

Analiza SWOT, va fi utilizată într-unul dintre subcapitolele lucrării și este o metodă foarte bună de analiză complexă a unor realități.

Alte metode utilizate în mod secundar în redactarea prezentei lucrări sunt:

Descrierea: oferă posibilitatea autorului să prezinte direct realitatea geografică, să redea imaginea unor obiecte, fenomene, procese din cadrul natural sau social; este o expunere expresivă, realizată pe baza observației, prezentând aspectele exterioare specifice obiectelor și faptelor geografice (formă, mărime, culoare, relații), în consecință, poate fi considerată o metodă utilizată în geografie ca știință, se recomandă ca descrierea să prezinte comparativ obiectele, procesele, fenomenele, observațiile descrise să fie obținute prin măsurare, să prezinte aspectele și formele cele mai reprezentative specifice unui teritoriu, să explice geneza obiectelor, faptelor, să fie conformă și concisă, să sugereze imagini cât mai apropiate de realitate, să respecte rigorile științei și un limbaj științific;

Explicația: are în vedere dezvăluirea unor date noi pe baza unei argumentații deductive. Se enunță pentru început o definiție, o regulă, un principiu, un fenomen, un termen nou, o situație geografică, după care se analizează exemplele și argumentele (premise, cauze, relații, sensuri, interpretări, aplicații practice); poate fi deductivă (de la necunoscut la cunoscut), inductivă (de la situații particulare la situații generale), analogică (asemănarea a două obiecte);

Deși reprezintă un cumul de metode, acestea nu au fost utilizate haotic ci fiecare la timpul ei, atunci când a fost necesar. Am pus foarte mult accentul pe imagini și pe verificarea informațiilor din mai multe surse pentru o mai bună veridicitate. Am utilizat baze de date, cărți în format letric și pe suport electronic. Am preferat notele de subsol pentru precizarea surselor, așa cum de-altfel se precizează și în ghidul de tehnoredactare.

Capitolul I. LOCALITATEA NEPTUN-OLIMP. REPERE GEOGRAFICE

Localizată într-un cadrul natural foarte frumos și propice pentru activitatea turistică, fiind mărginită de pădurea Comorova în partea de vest si de Lacul Neptun spre est, stațiunea litorală Neptun-Olimp nu și-a pierdut niciodată farmecul și mai ales eleganța de altădată.

Stațiunea Neptun-Olimp reprezintă în zilele noastre o stațiune litorală bine aerisită și destul de bine configurată teritorial, fiind traversată de o arteră principală, cu o lățime apreciabilă, din care se ramifică numeroase străzi secundare și, în egală măsură, alei umbroase. Stațiunea abundă în atractive spații verzi care sunt bine îngrijite și ca care maschează ornamental numeroase hoteluri, vile turistice dar și restaurante apreciate. Comparativ cu alte stațiuni de pe litoralul românesc, localitatea Neptun-Olimp reprezintă o locație liniștită, foarte propice pentru relaxare.

1.1 Așezare, limite și vecinătăți.

Din punct de vedere geografic, localitatea Neptun-Olimp se află situată în SE României (vezi fig.1.1), pe litoralul Mării Negre (vezi fig.1.2), în provincia istorică Dobrogea, județul Constanța, parte a Regiunii de Dezvoltare Sud-Est.

Coordonatele geografice matematice ale localității sunt: 43°52'25”N 28°36'14”E.

Neptun-Olimp este situată la o distanță de 251 km față de București, la 38 km de principalul port al țării- Constanță și la numai 8 km de orașul Mangalia.

Fig.1.1-1.2 Poziția geografică a stațiunii Neptun-Olimp în cadrul României (stânga) și pe litoralul românesc, sursa: www.infotravelromania.ro

Din punct de vedere administrativ, localitatea aparține de Municipiul Mangalia, fiind

formată de fapt din două așezări: Neptun și Olimp, așezate una în continuarea celeilalte, au fost înglobate într-o singură stațiune .

Limitele localității sunt: N- Stațiunea Costinești și 23 August; S- Stațiunile Jupiter și Cap Aurora; E- Marea Neagră; V- Comuna Pecineaga.

Unul dintre avantajele poziției geografice a localității este situarea acesteia într-o zonă cu o bogată vegetație, spre deosebire de alte stațiuni de pe litoralul românesc al Mării Negre, este vorba mai ales despre Pădurea Comorova, de o importanță științifică, ambientală și turistică deosebită. Pădurea mărginește spre est stațiunea Neptun-Olimp.

1.2 Căi de comunicație.

Principalele căi de acces spre stațiunea Neptun-Olimp sunt următoarele:

a) Calea de acces rutieră: DN39 (E87), din care se desprind mai multe șosele care asigură accesul spre stațiune;

Fig.1.3 Calea de acces rutieră spre Neptun-Olimp, sursa: https://constantasimplicity.files.wordpress.com/2013/08/bucuresti-litoral-autostrada.jpg

b) Calea ferată: Magistrala CFR 800, pe relația București- Ciulnița- Fetești- Medgidia- Constanța- Mangalia, cu o lungime de 268 km.

Neptun și Olimp au o gară comună, mai exact Halta Comorova , fiind situată la distanță aproximativ egală între cele două așezări, cu acces facil în ambele direcții.

Fig.1.4-1.5 Halta Neptun- Comorova (stânga) și poziția gării în cadrul stațiunii, sursa: http://www.i-tour.ro/neptun-si-olimp-doua-statiuni-intr-una-singura/

c) Căile aeriene: cel mai apropiat aeroport este Aeroportul Internațional Mihail Kogălniceanu situat la 26 km de orașul Constanța și 64 km de stațiunea Neptun-Olimp.

1.3 Elemente geografice reprezentative pentru stațiunea Neptun-Olimp

Stațiunea Olimp a fost construită în anul 1973, ca o stațiunea exclusivistă, fiind destinată inițial liderilor timpului. Este prima din lanțul de stațiuni de pe litoralul românesc al Mării Negre. Este o stațiune caracterizată de climatul pontic (moderat, brize marine, durata mare de strălucire a Soarelui), nisip fin și prin proprietățile terapeutice ale apei de mare. Neptun se caracterizează în primul rând prin prezența Pădurii Comorova, un factor natural deosebit de important, mai ales pentru activitățile recreative, de agrement și chiar pentru studiu științific. Se adaugă plajele, plaja din partea stângă a digului este mai extinsă, cu o intrare lină în mare în timp ce plaja din partea dreaptă este mai bruscă și abruptă. Alături de Pădurea Comorova, un alt element geografic reprezentativ pentru stațiunea Neptun-Olimp este lacurile Neptun 1 și 2 (lacuri artificiale) , activitățile turistice care se pot desfășura în jurul lui sau chiar pe oglinda de apă (sporturile nautice).

Fig.1.5-1.6 Pădurea Comorova (stânga) și Lacul Neptun 1, sursa: arhiva personală

Capitolul II.

POTENȚIALUL ATRACTIV AL STAȚIUNII NEPTUN-OLIMP ȘI VECINĂTĂȚILE

Potențialul turistic reprezintă baza activității turistice din orice stat, dar nu este suficientă numai existența acestuia ci și protejarea, punerea în valoare prin crearea unei infrastructuri corespunzătoare și crearea unei strategii bine pusă la punct pentru ca aceste valori naturale sau antropice să nu fie degradate sau pierdute iremediabil.

În viziunea Organizației Mondiale a Turismului și a altor organisme de profil din cadrul Comunității Europene, potențialul turistic al unei țări sau zone este dat de ansamblul componentelor naturale, culturale și socio-economice . Potențialul turistic exprimă posibilitățile de valorificare în plan turistic, oferă sau dau o anumită funcționalitate teritoriului și constituie premise pentru dezvoltarea activităților de turism. Astfel, un anumit spațiu geografic prezintă interes din punct de vedere turistic în măsura în care oferă resurse turistice naturale sau antropice, resurse care în urma amenajării pot fi puse în valoare.

2.1 Potențialul turistic –concepte teoretice

În anul 1996, G.Erdeli și I.Istrate, consideră potențialul turistic al unui teritoriu ca fiind ansamblul elementelor naturale, economice, și cultural-istorice, care prezintă anumite posibilități de valorificare turistică, dau o anumită funcționalitate pentru dezvoltarea activității de turism. Aspectul limitativ al definiției decurge din faptul că autorii se opresc doar la o parte din elementele cu valoare pentru turism și anume la cele binecunoscute, ce oferă posibilități de valorificare în această direcție. Prin acestea se exclud acelea care au importanță locală sau sunt știute de un număr limitat de vizitatori. De aici necesitatea de a separa în cadrul potențialului turistic a cel puțin două grupe de componente: cunoscute și valorificate și slab cunoscute și încă puțin vizitate (în stare latentă)

În viziunea lui Mihai Ielenicz (2006), potențialul turistic reprezintă ansamblul de elemente naturale și antropice de pe un teritoriu care stârnesc interesul turiștilor conducând a realizarea unor activități turistice . Componentele mediului natural natural sau cele ale mediului antropizat prin valoarea lor calitativă sau cantitativă, estetică sau cognitivă, pot deveni atracții turistice, constituindu-se în adevărate resurse turistice pentru industria turistică.

Conceptul de atracție turistică, considerat de unii sinomim cu resursă turistică , exprimă cu precădere latura afectivă, cognitiv estetică a diferitelor elemente din structura potențialului turistic care produc impresii de o intensitate deosebită. Turiștii pot fi atrași de imaginea, măreția, originalitatea, unicitatea, frumusețea unor componente ale potențialului turistic (cascadă, chei, versanți abrupți, picturi deosebite, clădiri impozante, elemente floristice).

Conceptul de resursă turistică este mult mai complexă și mai completă, incluzând pe lângă atracțiile turistice pretabile pentru vizitare și elemente naturale și antropice care pot fi valorificate direct în activitățile turistice ca materie primă, generând diferite forme de turism (izvoarele minerale și nămolul favorizează turismul balnear; vântul, zăpada, oglinzile de apă generează turismului sportiv, diferitele tipuri de bioclimat și aerul ozonat- turismul climateric, agricultura montană- agroturismul, satele- turismul rural). Conceptul de resursă turistică a fost introdus în ultimele decenii, când turismul a devenit o adevărată industrie și care, ca orice activitate economică se bazează pe exploatarea și valorificarea unor resurse, Prin conținutul, specificul și valoarea sa orice resursă turistică poate să devină în timp și spațiu, punct de atracție pentru piața turistică.

În paralel cu noțiunile de potențial turistic și resursă turistică, circulă și termenul de fond turistic, ca fiind totalitatea resurselor naturale, social-culturale și istorice de valorificare turistică ce alcătuiesc baza ofertei potențiale a unui teritoriu. O. Snak (1976) îl numește oferta turistică primară, premisa esențială în amenajarea turistică a unei zone și în dezvoltarea anumitor forme de turism.

Potențialul turistic al României, constituie oferta turistică primară (potențială) care împreună cu structurile turistice existente (structura de primire și infrastructura specifică) alcătuiesc oferta turistică reală sau patrimoniul turistic. La toate acestea se adaugă și factorii generali ai existenței umane: ospitalitatea, obiceiurile, varietatea, calitatea serviciilor prestate. Mulți autori includ în potențialul turistic și infrastructura turistică, structurile de primire și serviciile complementare, punând semnul egalității între potențialul turistic și patrimoniul turistic.

Aurelia Susan (1980) consideră potențialul turistic ca fiind premisa afirmării fenomenului turistic, care include atât premisele de localizare- fondul turistic cu funcție de atracție, de polarizare a cererii, cât și premisele de realizare- care permit transformarea fondului turistic într-un factor activ al turismului, respectiv exploatarea fondului turistic.

Potențialul turistic poate să fie clasificat după o serie de criterii (M.Grigore, 1974):

1. Criteriul genetic, implică două mari categorii:

a) Potențialul turistic natural (relief, climă, ape, vegetație, faună, zone protejate);

b) Potențialul turistic antropic (obiectivele istorice, religioase, culturale, sportive, etnografice), activitățile și manifestările antropice cu funcție turistică (vezi fig.2.1).

2. Criteriul funcționalității, diferențiază:

a) Potențialul turistic funcțional sau activ, intrat în circuitul turistic;

b) Potențialul turistic latent sau disponibil, fiind acele componente naturale sau antropice care nu au devenit elemente de polarizare turistică.

3. Criteriul capacității, diferențiază:

a) Potențialul turistic total sau absolut, care are în vedere intrarea în circuitul turistic a tuturor componentelor dintr-un teritoriu;

b) Potențialul turistic relativ, reprezintă numai o parte a potențialului turistic dintr-un teritoriu dat care poate funcționa și independent ca element de atractivitate turistică, cum sunt de exemplu Babele și Sfinxul- în cadrul complexului turistic Bucegi, Muzeul de Istorie a României- în cadrul potențialului turistic al Bucureștiului.

4. Criteriul limitei de consum, deosebim:

a) Potențial turistic inepuizabil (condiții climatice, relieful, apele);

b) Potențial turistic epuizabil (elemente faunistice, floristice, monumente istorice, obiective arheologice).

Mihai Ielenicz propune o nouă clasificare a potențialului turistic în geosituri și antroposituri . În multe științe (istorie/arheologie, geografie, turism) este folosit conceptul de sit care cunoaște diferite conceptualizări. Termenul de sit , din limba engleză, înseamnă loc, pe care I. Mac (2000) îl definește ca „o porțiune de teritoriu (spațiu) de o anumită formă care are un conținut material, energetic, și informațional”

Geositurile (Mihai Ielenicz, 2012) sunt obiectivele care aparțin cadrului natural care asociază geomorfosituri (cele mai spectaculoase și solicitate în multe activități turistice), hidrosituri, ecosituri (care au un regim aparte de valorificare turistică), litositurile etc. Antropositurile (Mihai Ielenicz, 2012) sunt obiectivele rezultate din creația științifică, culturală, artistică, ecumenică sau sunt legate de evenimente istorice, sportive și care precumpănesc în spațiul așezărilor umane.

Spațial un antroposit poate fi legat de un loc/punct izolat (ex. o cetate pe un vârf) sau poate să se înscrie într-un areal extins împreună cu altele de același gen sau cu geosituri(ex. într-o localitate există un conac, mai multe biserici cu importanță istorică, arhitectonică și de cult, edificii laice apaținând unei etape de evoluție, o statuie) ceea ce multiplică însemnătatea spațiului pentru turism.

Grafic 2.1 Structura potențialului turistic, după Melinda Cândea , 2001, România-Potențial turistic și Turism

Sursa: Melinda Cândea, 2001, România-Potențial turistic și Turism

Potențialul turistic natural (fond turistic natural, ofertă turistică primară) este alcătuit din totalitatea resurselor turistice puse la dispoziție de către cadrul natural al unui spațiu: tipuri și forme de relief, tipuri și subtipuri climatice, ape de suprafață și subterane, etaje de vegetație sau asociații vegetale. În foarte multe situații componentele cadrului natural au un rol predominant în determinarea valorii potențialului turistic al unui teritoriu și a dezvoltării industriei turistice.

Atractivitatea cadrului natural poate fi definită în principal prin: valoarea peisagistică a unităților de relief, calitățile terapeutice, relaxante ale unor factori climatici, calitatea, repartiția și densitatea elementelor componente ale hidrosferei, biodiversitatea floristică și faunistică, care pot oferi elemente de cunoaștere științifică și ecologică dar poate avea și valoare estetică, cinegetică, piscicolă, disparitățile între zonele înalte și cele joase, energia de relief, care crează în multe cazuri spectaculozitate, ineditul anumitul anumitor forme de relief.

2.2 Potențialul turistic natural

Turismul reprezintă un proces social complex cu puternice angajări economice iar în ultimul timp și de protejare și conservare a mediului. Implică cel puțin trei direcții distincte care se interferează spațial și temporal și ca scop .

Rezultatele de ordin economic, sunt în mare măsură influențate de nivelul de dezvoltare al bazei materiale și al serviciilor ce pot fi asigurate într-un spațiu mult mai larg decât cel în care turistul ajunge dar și în timp. De aici o diversitate de aspecte care conduc la împliniri graduale ale cerințelor, aspirațiilor turistului dar și la nivele de participare a turismului la dezvoltarea unor regiuni. Acest ultim este de altfel determinat nu numai de valoarea resurselor naturale care capacitează turiștii ci și tot ceea ce se face (infrastructură, dotări și servicii) pentru ca acestea să poată fi valorificate cât mai bine și organizat .

Exploatarea condițiilor de mediu implică însă și îndeplinirea unui minim de cerințe în concordanță cu normele ecologice. Trebuie asigurată astfel, protejarea nu numai a elementelor naturale și social-culturale care pot prezenta interesul turiștilor dar și ansamblul mediului în care aceștia sunt prezenți în timp. În graba unui profit imediat se pot produce daune de multe ori ireparabile în sistemul natural sau pot conduce la condiții de disconfort pentru localnici și pentru vizitatori. De aici necesitatea ca turismul să capete un caracter ecologic bazat atât pe reglementări dar și pe o educație adecvată și cu caracter de masă.

2.2.1 Relieful și obiectivele legate de el

Relieful constituie un important component geografic pentru o multitudine de solicitări turistice. Raportul dintre el și cu potențialul turistic și activitățile ce se leagă de acesta trebuie urmărit în două direcții: de favorabilitate și de restrictivitate.

Favorabilitatea activităților turistice este bazată mai întâi pe gradul de atractivitate pe care-l exercită asupra unei mase însemnate de turiști și în al doilea rând pe accesibilitate. Atractivitatea este bazată pe mai multe caracteristici: fizionomia, dimensiunile, varietate alcătuirii și a genezei, gradul de individualizare și uneori spectaculozitatea evoluției.

Accesibilitatea este influențată de mai mulți factori, astfel, se desfășoară o rețea de drumuri cu grad de amenajare diferit dar și așezări unde se pot dezvolta spații de cazare, odihnă, agrement, puncte de informare, etc.

Restricționarea este determinată de prezența mai mulți factori, de anumite caracteristici ale reliefului (pante abrupte, surpări de stânci, zone cu nisip instabil, zone de litoral stâncos cu valuri puternice, etc.). Relieful din zona stațiunii Neptun-Olimp, face parte din sectorul sudic al litoralului românesc un țărm relativ înalt, de tip faleză, săpată în loess iar la baza acesteia se află plaje deschise, protejate adesea de sistemul digurilor, amenajate în scopuri turistice . Faleza prezintă o înălțime de 20-30 m iar plajele celor doua stațiuni nu comunică între ele din cauza prezenței unui ponton unde se află vilele protocolului de stat. Nisipul plajelor prezintă o granulometrie ceva mai mare (nisip cuarțos-calcaros) decât în cazul plajelor din nordul litoralului, fiind aproape tot timpul anului uscat; panta submersă este ușor înclinată în prima fază dar apoi devine mai abruptă .

Plaja din Neptun prezintă o lățime variabilă de 30-100 m (vezi fig.2.1), iar zona La Steaguri este considerată una dintre cele mai frumoase de pe litoralul românesc.

Fig.2.1-2.2 Aspectul general al reliefului stațiunii Neptun-Olimp (stânga) și zona Complexului Amfiteatru-Panoramic-Belvedere cu plajă lată, sursa: turistderomania.ro

Plaja din Olimp este ceva mai diferită, acest lucru se datorează mai ales golfurilor care o brăzdează (vezi fig.2.2). Plaja este mai lată în sectorul Complexului Amfiteatru-Panoramic-Belvedere și se îngustează treptat către sud unde este mărginită de o faleză destul de înaltă. Falezele sunt tăiate în loess sau calcare mezozoice și sarmatice acoperite cu loess .

Panta submersă, relativ domoală a platformei continentale, fără denivelări majore și gropi, cu valuri mici în mod normal, favorizează băile de mare, mersul și jocurile în apă. Plaja și nisipul plajei oferă condiții excelente pentru helioterapie și psamoterapie, ce fac parte din complexul de cură balneară specific mării și contribuie la refacerea și călirea organismului.

2.2.2 Clima si rolul factorilor specifici a activităților turistice

Potențialul turistic la climei se diferențiază în timp și spațiu, fiind în strânsă corelație cu valorile înregistrate de elementele climatice care susțin sau limitează activitatea turistică .

Temperatura este un parametru important al condițiilor climatice. Semnificative pentru desfășurarea diferitelor forme de turism sunt temperaturile favorabile sau adecvate. Temperaturile extreme, foarte ridicate sau mult sub 0 grade Celsius sunt nefavorabile pentru turism, declanșând stresul climatic. Precipitațiile, dacă sunt lichide, constituie condiții climatice restrictive, nefavorabile derulării activității turistice. Nebulozitatea când este accentuată, slăbește vizibilitatea, reduce durata de strălucire a Soarelui devenind element de stres. Formațiunile noroase izolate și norii subțiri, tip Cirus, redus intensitatea radiației calorice și întregesc valoarea estetică a peisajelor. Vântul, influențează negativ activitățile turistice, accentuând disconfortul termic și stresul climatic cutanat. Fenomenele atmosferice sau hidrometerologice, ceața, orajele, chiciura, poleiul, împiedică și ele practicarea diferitelor tipuri de turism.

Anumite tipuri de climă, sau anumiți factori climatici se constituie în resurse terapeutice, cu influențe benefice în păstrarea și ameliorarea sănătății omului. În cadrul elementelor climatice

există mai multe grupe de factori care compun climatoterapia:

Factorii climatici: au o acțiune tonică, excitanță sau de cruțare (temperatura, umezeala, viteza vântului, radiația solară);

Factorii radiativi: radiațiile infraroșii și mai ales cele ultraviolete;

Ionizarea aerului: au un efect favorabil asupra sistemului nervos, asupra mecanismelor de apărare a organismului și un rol deosebit în tratarea afecțiunilor respiratorii.

Bioclimatul marin, este rezultatul interferenței dintre climatul de stepă și influența pontică, fiind caracterizat prin nuanțe ușor excesive- de suprasolicitare a organismului, cu temperaturi medii anuale mult mai moderate față de regiunile învecinate (în cazul sezonului estival), oscilații diurne și anuale mai atenuate, ploi rare și de scurtă durată.

Temperaturile, în general moderate: 11,2 grade Celsius- temperatura medie anuală; 21,8 grade Celsius- temperatura medie a lunii iulie și 0,2 grade Celsius- temperatura medie a lunii ianuarie , definesc un climat mai cald decat cel de pe litoralul Mării Baltice, Mării Nordului sau

Mării Mânecii, dar mai puțin torid decât cel de pe litoralul mediteraneean.

Principalele caracteristici ale climatului sunt:

Stabilitatea termică accentuată, cu variații mici de temperatură în timpul zilei și de la zi la noapte, datorită faptului că stațiunea se află situată între mare și câteva întinderi de apă, iar la acest fapt e adaugă și prezența pădurii Comorova;

Precipitații de numai 380 mm/an, fapt care face ca plajele să fie preponderent uscate;

Numărul mare al zilelor senine (aproximativ 140/an) și durata mare de strălucire a soarelui (peste 2 500 ore/an) favorizează în mod evident băile de soare; în perioada de vară sunt 10-11 ore de soare/zi și 25 de zile însorite /lună;

Prezența brizei de mare care aduce dinspre larg aerul mai răcoros al mării și atenuează temperaturile specifice climei mediteraneene;

Uniformitatea gradului de umezeală și puritatea aerului încărcat cu aerosoli naturali (picături foarte fine de apă) proveniți din spargerea valurilor în zona țărmului și care sunt inhalați ajută la mineralizarea organismului și tratamentul unor boli ale căilor respiratorii sau endocrine.

În consecință, sejurul pe litoral, din punct de vedere bioclimatic exercită asupra organismului o dublă acțiune: pe de o parte excitantă- datorită radiațiilor ultraviolete puternice, conținutului crescut de iod și săruri, vânturilor frecvente, iar pe de altă parte calmantă- grație umezelii și presiunii atmosferice constante și variațiilor mici de temperatură.

2.2.3 Rețeaua hidrografică și obiectivele legate de ea

Apa privită ca resursă turistică, ca materie primă pentru diferitele forme de turism, ca element al spațiului geografic, definit printr-o mare atractivitate, ocupă un loc prioritar pentru turism impunându-se prin formele de organizare: ape subterane, izvoare, ape minerale, cursuri de apă, lacuri.

Rețeaua hidrografică, ape curgătoare în adevăratul sens al termenului geografic nu există, fiind totuși câteva cursuri foarte scurte și lipsite de importanță, elementele hidrologice esențiale sunt reprezentate de Marea Neagră și lacurile Neptun I, II și III, și apele de adâncime.

Marea Neagră

Este localizată în sud-estul Europei, la contactul cu Asia, comunică prin strâmtorile Bosfor și Dardanele cu Marea Egee.

Tărmul românesc se află în NV Mării Negre. Denumirea actuală provine din cea turcească, Kara Deniz , în antichitate având ca denumiri Pontus Aeuxinus (Marea Inospitalieră) sau Pontus Euxinus (Marea Ospitalieră).Suprafața este de 452 290 kmp (împreună cu Marea Azov).

Țărmul prezintă puține sinuozități, puține insule și peninsule, în zona de nord și nord-vest, țărmul este jos, cu plaje și faleze iar în rest este abrupt, muntos.

Relieful submarin este alcătuit din platforma continentală (cu o dezvoltare mare în N, NV, coboară până la -200 m, taluz și câmpia abisală (vezi fig.2.3).

Clima Mării Negre, prin poziția geografică, aparține zonei temperate cu două nuanțe evidente impuse de specificul circulației maselor de aer, de diferențele în mărimea radiației globale (120 kcal/cmp în N, față de 130 kcal/cmp în S). Astfel, nordul bazinului Mării Negre este supus unei puternice influențe continentale cu ierni reci (uneori, lângă țărm, pe fondul unei salinități reduse, apa poate să înghețe), veri calde și evidente anotimpuri de tranziție, precipitațiile sunt reduse (400-600 mm/an), este nuanța specifică climatului continental.

Fig.2.3 Harta Mării Negre și localizare stațiunii Neptun-Olimp, sursa: https://ecomareaneagra.wordpress.com/marea-neagra/

Apa mării cu o salinitate relativ redusă (17-18 g/l) și prin compoziția ei chimică (clorurată, sulfatată, sodică, magnezică) este favorabilă organismului din punct de vedere terapeutic; iar prin acțiunea valurilor și prezența aerosolilor proveniți din sfărâmarea valurilor la țărm, constituie un element de potențial turistic natural deosebit, care generează o formă specială de cură- thalasoterapia. Lipsa mareelor și a valurilor mari permite folosirea optimă a plajelor, în timp ce salinitatea mai redusă a apei la suprafață favorizează sporturile nautice și pe cele subacvatice.

Lacurile Neptun

Trebuie precizat faptul că până în anul 1970, pe aceste locuri a existat o vegetație specifică de mlaștină (mlaștina Comorova), ulterior, prin amenajare, la Neptun au rezultat un număr de două lacuri (Neptun I- 15,33 ha și Neptun II- 19,12 ha) . Lacurile sunt despărțite de Marea Neagră printr-un cordon litoral cu o lungime de 1 200 m (vezi fig.2.4-2.5). În nord există un al treilea lac, de mai mici dimensiuni, numit Lacul Neptun III.

Se pune problema valorificării acestor lacuri pentru turism. Astfel, ultimele amenajări au avut loc în anii 70. Se are în vedere în primul rând îmbunătățirea calității apei, realizarea unui canal care să asigure legătura dintre cele două lacuri, dragarea materialului vegetal, realizarea de chei, realizarea de trotuare adiacente, pasarelă pietonală dar și platformă pentru agrement.

Figura 2.4-2.5 Lacurile Neptun I și II separate de Marea Neagră printr-un cordon litoral (stânga) și harta stațiunii cu cele doua lacuri principale, sursa: infoghidromania.com

Apele minerale

În cadrul stațiunii Neptun-Olimp sunt valorificate apele de adâncime mineralizate și mezotermale . În unele proceduri terapeutice, balneare, apele mineralizate sunt asociate cu nămolul terapeutic. Alături de Neptun, acești factori naturali mai sunt utilizați la Venus, Mangalia, Techirghiol sau Saturn.

2.2.4 Componentele biogeografice și obiectivele legate de ea

Componentele învelișului biogeografic- flora și fauna- joacă un rol deosebit în diversificarea potențialului turistic natural și contribuie la susținerea fenomenului turistic, generând anumite forme de turism.

Potențialul natural al vegetației este deosebit de complex. De cele mai multe ori se asociază altor elemente, generând peisaje geografice deosebit de atractive, alteori asociațiile vegetale, compoziția și structura floristică a acestora pot deveni elemente atractive, obiective turistice specifice.

Particularitățile componentelor fitogeografice, prin care acestea intră sub incidența diferitelor forme de turism, sunt: dimensiunea și vârsta plantelor, ciclul de vegetație, varietatea compoziției floristice, formele de creștere mai puțin obișnuite, extensiunea deosebită a unor asociații vegetale majore.

Zona de vegetație a litoralului românesc corespunde stepei, formată din asociații de plante ierboase (graminee, păiușuri, pin crestat) la care se adaugă o fâșie cu plante adaptate la un ecotop nisipos, udat de valurile mari cu apă sărată și supus unor vânturi permanente (varza de mare, perișor, rogoz, jaleș, pelin, etc.).

Pe lacurile din stațiunea Neptun cresc nuferii, care se bucură de o foarte mare apreciere din partea turiștilor (vezi fig. 2.6), se adaugă Pădurea Comorova (vezi fig.2.7)

potențialul ariilor naturale protejate.

Fig. 2.6-2.7 Nufăr pe lacul Neptun I (stânga) și Pădurea Comorova, sursa: Primaria Mangalia

Pădurea Comorova

Comparativ cu toate celelalte stațiuni ale litoralului românesc, Neptunul beneficiază de cea mai frumoasă zonă verde, Pădurea Comorova, cu o suprafață de 1,2 kmp . În prezent este declarată rezervație forestieră și parc dendrologic. Cuprinde printre altele specii de stejari, cedri, chiparoși, mesteceni și pini, se adaugă ienupărul de virginia, specie naturalizată

Această suprafață forestieră a fost de fapt plantată, în anul 1890, pentru a stopa efectul deșertificării, prin eforturile Academiei Române și cu susținerea Casei Regale, a fost plantată Pădurea Comorova cu rol de perdea de protecție . Inițial a fost mai extinsă dar în anii 70, o parte din această pădure a fost defrișată pentru construirea vilelor de protocol ale statului.

Fig.2.8-2.9 Arțar (stânga) și stejar în Pădurea Comorova, sursa: http://padureadelamalulmarii.ro/prezentare-generala/biodiversitate/flora.html

Pădurea Comorova a devenit locul preferat de campare pentru turiști și localnici. Se constituie în egală măsură într-un obiectiv turistic dar și științific.

Potențialul turistic al faunei, poate fi caracterizat prin fauna specifică Mării Negre dar și a pădurii Comorova.

În cazul Mării Negre, este vorba despre cele mai multe specii care trăiesc în zona țărmului, specii de alge, midii sau stridii, meduze sau căluți de mare sunt prezenți în zona litorală. Dintre păsări, sunt prezenți în număr mare pescărușii.

Pădurea Comorova este populată cu vulpi, iepuri și alte rozătoare, luminișurile pădurii ascund fazani și prepelițe; de-a lungul timpului, aici s-a dezvoltat o populație bine reprezentată de mistreți și căprioare sălbatice.

2.2.5 Potențialul turistic al ariilor protejate

Pentru turism, o reală valoare o prezintă ariile naturale cu specific mixt, botanice, forestiere, faunistice și geomorfologice. Problema valorificării economice prin turism a ariilor protejate se realizează nu pe baza elementelor componente ci pe baza valorilor de peisaj existente. Aceasta este o nouă modalitate de abordare științifică și economică de exploatare a resurselor deținute de spații geografice cu un echilibru fragil, cu risc de epuizare și degradare rapidă ale acestora.

Dincolo de importanta lor ca resurse naturale de biodiversitate și peisaj, ele presupun condiții stricte de monitorizare a circulației turistice și de realizare a unor amenajări turistice adecvate din punct de vedere ambiental și estetic, care să conducă la dezvoltarea unor forme variate de turism (odihnă și recreere, etnografic, eecologic și științific, alpinism, speologic), cu reale benficii pentru comunitatea locală. Pentru aceasta sunt necesare politici adecvate care să încurajeze creșterea economiei locale printr-o manieră durabilă, în concordanță cu strategiile de dezvoltare din alte domenii de activitate (industrie, transporturi, silvicultură, agricultură).

În afară de zona protejată a Pădurii Comorova care a fost prezentată în subcapitolul anterior mai poate fi amintită și perimetrul protejat al stejarilor brumării din Neptun.

Rezervația naturală Stejarii brumării

Cu o suprafață de 1,2 ha, este vorba despre 60 de stejari brumării, de diferite vârste și dimensiuni, dintre care unii au o vârstă seculară. Reprezintă de fapt un rest dintr-o formațiune forestieră mai veche. Este vorba despre un stejar de origine balcano-caucazian-pontică, care preferă zonele mai călduroase din această parte a țării. Originar din zona de est a Mării Mediterane, a intrat treptat în alcătuirea zonei de silvostepă.

Rezervația se bucură de o foarte bună accesibilitate, fiind localizată practic în interiorul stațiunii. Ineditul este dat de faptul că au reușit să supraviețuiască în acest loc atât de mult timp. Turiștii apreciază de-o potrivă umbra lor dar și formele contorsionate și valoarea științifică a acestei zone protejate (vezi fig.2.10-2.11).

Figura 2.10-2.11 Rezervația naturală Stejarii brumării din Neptun, sursa: arhiva personală

2.3 Potențialul turistic antropic

Potențialul turistic antropic s-a conturat în timp istoric, îmbogățindu-se treptat în urma ascensiunii creative a omului care a produs mereu noi valori. Deși mare parte a obiectivelor turistice antropice, existente în prezent, au fost ridicate de om în alte scopuri, ele au ajuns în această ipostază de potențial turistic treptat.

Principalele însușiri, atribute ale componentelor antropice prin care acestea își definesc atractivitatea, sunt: unicitatea- singularitatea (sporește atractivitatea turistică), dimensiunea (foarte mare sau foarte mică, polarizează atenția și interesul turiștilor), ineditul (natura materialului de construcție, culoarea specifică, amplasarea obiectivelor în locuri inedite), vechimea (obiecte prezente în muzee sau cu rezonanță istorică diseminate în spațiul geografic românesc), funcțiile sau funcția îndeplinită.

În cadrul potențialului turistic antropic pot fi incluse: monumente și situri arheologice, monumente și ansambluri de arhitectură, rezervații de arhitectură și urbanism, clădiri, monumente și ansambluri memoriale, monumente de artă plastică și comemorativă, monumente tehnice, locuri istorice, parcuri și grădini .

2.3.1 Obiective turistice religioase și cultural-istorice

Din aceste două categorii de obiective turistice de tip antropic, în perimetrul stațiunii Neptun-Olimp se găsesc numai două elemente: biserica ortodoxă și o descoperire funerară.

Biserica ortodoxă, are ca hram Adormirea Maicii Domnului și se află pe strada

Trandafirilor nr.17 . Se află de ceva timp în construcție, are dimensiuni impresionante, asemănătoare unei catedrale (vezi fig. 2.12-2.13) și deservește nu numai stațiunea Neptun-Olimp că și Jupiter sau Cap Aurora.

Fig.2.12-2.13 Bisserica Ortodoxă din Neptun-Olimp, sursa: wikimapia.org

Conform Repertoriului Arheologic Național, în perimetrul localității Neptun a fost descoperit un mormânt vechi, din perioada Latene, o descoperire funerară extrem de importantă .

2.3.2 Manifestări etno-folclorice și importanța lor pt turism

Etnografia studiază originea, răspândirea în spațiu și timp a artelor, credințelor și obiceiurilor din culturile populare la care e adaugă și influențele datorate unor grupuri etnice distincte.

În Dobrogea, satul și-a păstrat destul de mult din autenticitate, rămânând un organism bine integrat, întemeiat pe numeroase datini și experiențe comune, prin care fiecare individ se simte încă legat de colectivitatea din care face parte.

La baza artei și credinței populare stau noțiunile de credință, tradiție- care se bazează pe trasmiterea prin viu grai a unor gesturi, construcții, tehnici de lucru, obiceiuri, moduri de a acționa timp de generații. Un loc aparte este deținut de ritualuri (suită de comportamente formale sau convenționale, ordonate după legi nescrise, care pot avea un caracter magic sau religios, sau care îndeplinesc funcții sociale diverse, cu scopul de a scoate în evidență rolul și valoarea unui individ sau menținerea unor norme de comportament) .

Practic arta populară se poate defini ca fiind creația unei comunități, întemeiată pe o lungă tradiție, împletind funcționalul cu esteticul în opere de artă, în care formele și ornamentele sunt gânditeca întreguri, destinate să îndeplinească trebuințele materiale și spirituale ale indivizilor și colectivităților în materie de arhitectură, organizarea interiorului, țesături, ceramică, unelte, podoabe, prelucrarea metalelor, pictura pe sticlă, etc.

Din punct de vedere etnografic, zona stațiunii Neptun-Olimp se încadrează în zona etnografică a Dobrogei. Prin zona etnografică se înțelege un teritoriu mai mult sau mai puțin riguros delimitat, care prezintă caracteristici etnografice unitare, determinate de tradiția și evoluția istorico-cultural, cristalizate în tipul așezărilor, ocupațiilor, locuinței, portului, artei populare, la care se adaugă toate manifestările culturii spirituale, ca și modul de viață.

Turistul poate să viziteze obiectivele prezentate în paginile de mai sus, dar poate fi interesat de valorile etnoculturale ale zonei, dorește să cunoască ateliere și meșteri iscusiți, să asculte creațiile populate originale. Pentru turist, este interesant și util să cunoască valorile etnoculturale ale unei regiuni sau zone, pentru a înțelege evoluția socio-economică, istorică, artistică a acestuia, dezvoltându-și orizontul de cunoaștere și spiritul de toleranță.

De menționat faptul că restaurantele și unitățile de cazare din stațiunea Neptun-Olimp apelează adesea la seri folclorice specifice dobrogene pentru atragerea turiștilor. Se adaugă numeroase festivaluri cu tradiție în stațiune, cu formații din diferite colțuri ale țării. Dintre acestea poate fi exemplificat Ansamblul Folcloric Comorile Luncii în Festivalul Dobroge- mândră gradină .

Fig. 2.14-2.15 Festivalul Dobroge, mândră grădină, imagini din anii 2011 (stânga) și 2013, sursa: http://www.mangalia.tv/dobroge-mandra-gradina-festivalul-international-de-folclor-pentru-tineret/

Dintre restauratele renumite pentru programele folclorice se numără Calul Bălan, Crama Neptun și restaurantul Insula. Programele de acest tip includ printre altele muzică populară tradițională, dansuri populare, prezentare de port popular specific dobrogean și nu numai dar și diferite obieceiuri specifice, toate însoțite de preparatele culinare tradiționale, aceste programe fiind apreciate în egală măsură de turiștii români și străini.

2.3.3 Alte obiective turistice de natură antropică

Stațiunea Neptun-Olimp nu prezintă numeroase obiective turistice de factură antropică, în consecință anumite elemente arhitectonice ale unităților de cazare sau specificul anumitor restaurante reprezintă obiective în sine.

Fig.2.16-2.17 Arhitectura unităților de cazare și nu numai reprezintă un element de atractivitate turistică, sursa: www.infoturism.ro

Un alt element de atractivitate turistică antropică este bazarul din Neptun, numit și bazarul Prichindel (vezi fig.2.18) alături de Luna Park- un loc destinat distracției copiilor și nu numai (vezi fig.2.19).

Fig.2.18-2.19 Intrarea în Bazarul din Neptun (stânga) și Luna Park Prichindel, sursa: www.mangaliatv.ro

Teatrul de Vară, Centrul Comercial Neptun, reprezintă alte elemente de atractivitate turistică antropică, cu mențiunea că toate aceste obiective pot fi incluse și în cadrul posibilităților de agrement oferite de stațiune.

Podul peste cele două lacuri Neptun I și II a fost inaugurat în anul 2011 și asigură traversarea peste canalul ce asigură legătura dintre cele două lacuri.

Capitolul III

INFRASTRUCTURA TURISTICĂ A STAȚIUNII

Activitățile turistice prin componentele lor: baza tehnico- materială și circulația turistică, având la rândul ei diferiți indicatori reprezintă, alături de elementele de promovare turistică, imaginea întregii activități turistice dintr-o anumită regiune geografică.

Prin baza tehnico-materială turistică se înțelege totalitatea serviciilor de cazare, de alimentația publică, serviciile destinate transportului și totalitatea posibilităților de agrement disponibile în județul, regiunea, zona respectivă.

Un rol extrem de important este dat de distribuția acestora în teritoriu, de starea de funcționarea, clasificarea lor turistică, posibilitățile de acces și promovarea turistică corespunzătoare.

3.1 Structuri de cazare turistică

Unitățile de cazare sunt foarte importante în cadrul activităților turistice, reprezentând baza acestora. Se caracterizează după tipologie (hoteluri, moteluri, vile, pensiuni turistice, pensiuni agroturistice, cabane turistice, etc.), dar și după gradul de confort (neclasificate,1-5*).

Hotelul este o structură de primire amenajată în clădiri sau corpuri de clădiri ce pun la dispoziția turiștilor camera, garsoniere, apartamente dotate corespunzător, asigurarea serviciilor de prestări servicii specifice; dispun de recepție și spații alimentare. Unele pot fi compuse din apartamente și garsoniere, dotate astfel încât să asigure prepararea alimentelor.

Vilele turistice, pensiunile și motelurile, au ca principal rol, acela de a prelua în anumite situații fluxurile turistice care nu pot fi acoperite de către unitățile de cazare de tip hotelier. De cele mai multe ori, sunt preferate de către turiști pentru confort sporit și o mai mare intimidate.

Vilele sunt structuri de primire de capacitate relative redusă, au o arhitectură specifică, sunt situate în diferite localități turistice, asigură cazarea turiștilor, prestarea de servicii specifice, pot avea mici spații comerciale, în timp ce motelul este o unitate hotelieră situată în afara localității, în apropierea arterelor intens circulate; prezintă dotări și amenajări specific pentru satisfacerea nevoilor de cazare și masă dar și parcarea în siguranță a mijloacelor de transport. Ambele unități pot fi clasificate între 1-5 * în funcție de criteriile specific incluse în legislația turistică.

Cabanele turistice, sunt unități de cazare cu categorii de confort sub cele hoteliere sau la un nivel inferior, vilelor sau pensiunilor turistice, dar sunt destul de mult preferate de către turiștii tineri sau de către grupuri de turiști. Au în general o capacitate mică de cazare, funcționează în clădiri independente cu arhitectură specifică, se asigură cazarea, alimentația și alte servicii turistice necesare turiștilor, aflați în drumeție sau odihnă în zonele montane, rezervații naturale, în apropierea stațiunilor balneare sau a altor obiective de interes turistic. Se construiesc la intersecția unor drumuri sau poteci marcate, sunt oarecum izolate și de aici trebuie să existe o grijă anume pentru asigurarea materiilor prime destinate preparării hranei. Pot fi cabane greu accesibile și ușor accesibile (acces auto pe drumurile publice).

Campingul turistic, este o structură de primire turistică destinată să asigure cazare turiștilor în corturi izolate sau rulote, astfel amenajate, astfel încât să primească, să poată fi parcate și mijloacele de transport, să permit pregătirea mesei. Prezintă un caracter sezonier, se recomandă amplasarea acestora în locuri pitorești, cu microclimat favorabil, ferit de zgomot și de animale, zona trebuie îngrădită.

Tabel 3.1 Unități de cazare reprezentative din stațiunea Neptun-Olimp

Sursa: www.booking.com

3.2 Structuri de alimentație pentru turism

În cadrul bazei de alimentație public sunt incluse toate unitățile care asigură hrana turiștilor, fie că vorbim despre unități mari, restaurant, dar și unități mai mici, pizzeria, patiserii, cofetării etc.

Restaurantul este un local public ce îmbină activitatea productivă, cu cea de servire, pune la dispoziția clienților o gamă diversificată de preparate culinare, produse de cofetărie și băuturi; restaurantele pot fi: clasice, specializate, specific, tip cramă, specific național.

Unitățile de tip fast-food (servire rapidă), sunt restaurante cu auto-servire sau buffet tip-express; din această categorie pot fi menționate: pizzeriile (servesc sortimente de pizza, bere, vin, gustări, minuturi), snack-bar, cofetării și patiserii.

Alte unități de servire a mesei sunt: braseria (asigură o gamă largă de sortimente, minuturi, preparate reci, băuturi alcoolice, bere), berăria (specific pentru consumarea berii dar și pentru servirea unor preparate adecvate: cremwuști, cârnați, mititei), grădina de vară (terasă în aer liber, se servesc diferite preparate), barul (este un local public de zi sau de noapte, se servesc băuturi alcoolice sau ne-alcoolice, produse culinare reduse, programe artistice; café-bar, disco-bar).

În tabelul 3.2 sunt prezentate cele mai reprezentative și apreciate unități de servire a mesei din stațiunea Neptun-Olimp.

Tabel 3.2 Unități de servire a mesei reprezentative pentru stațiunea Neptun-Olimp

Sursa: www.neptunolimpresort.ro; Alte unități de servire a mesei apreciate sunt: Restaurant Flamingo, Bar Mimoza, Crama Murfatlar-Neptun, Restaurant Oceanic, Restaurant Delfinul, etc.

3.3 Structuri turistice de agrement și tratament

Petrecerea plăcută, agreabilă a timpului liber la locul destinației se clasează, cu certitudine, printre obiectivele centrale ale ofertanților de vacanțe. Dezvoltarea unor activități sau servicii care să răspundă prompt acestor cerințe este determinată, pe de o parte, de rolurile evoluției în conținutul vacanțelor, care nu se mai poate restrânge la a oferi turiștilor doar condiții de cazare și servire a mesei și, pe de altă parte, de reconsiderarea valorii timpului liber.

Timpul liber nu mai este considerat interval rezidual al timpului de lucru, ci, bine folosit duce la o îmbunătățire a calității vieții. Omul este, în general, ocupat cu activități productive, materiale care solicită foarte mult organismul și slăbește prin stress, puterea de rezistență în fața bolilor.

Agrementul se constituie ca un element fundamental pentru satisfacerea nevoilor turiștilor, ceea ce îi conferă statutul de componentă de bază a prestației turistice. De altfel, acest punct de vedere este frecvent argumentat în literatura de specialitate și întâlnit în limbajul organizatorilor de turism din țările cu tradiție în acest domeniu .

Importanța agrementului, vizează destinderea și reconfortarea fizică a acestuia și acoperirea nevoilor fizice (sport, plimbare) și psihice (cultural-educative, instructiv-educative) ale turistului.

Obiectivul principal este crearea unei atmosfere de destindere, amuzament, comunicare, îmbogățirea bagajului de cunoștințe și formarea unei culturi generale cât mai vaste.

În calitate de componentă de bază a prestației turistice, agrementul are și îndeplinește următoarele funcții, dar acestea se află însă în strânsă legătură cu nevoile turistului și ale operatorilor din turism. În principiu, cele mai importante funcții ale agrementului sunt:

Satisfacerea nevoilor turistului de odihnă, relaxare, recreere, destindere, mișcare și chiar îmbunătățirea capacităților sale fizice.

Atingerea reconfortării psihice a turistului, se poate realiza prin relaxare, distracție, comunicare,bună dispoziție, prin îmbogățirea bagajului de cunoștințe.

În privința operatorilor din turism agrementul are o funcție de competitivitate din partea stațiunilor turistice sau a unităților turistice.

Are funcția de individualizare și personalizare a produsului turistic și a destinațiilor turistice, asigurarea revenirii turistului în urma unei experiențe cât mai plăcute într-un anumit loc,

Tabel 3.3 Servicii de agrement, stațiunea Neptun-Olimp

Sursa: www.neptunolimpresort.ro

În privința serviciilor de tratament se remarcă două locații: Complex Doina și Cocor Spa.

Complex turistic și balnear Doina

Policlinica balneară este una de tradiție, recunoscută la nivel național dar și internațional, mai ales datorită rezultatelor pozitive în cazul curelor antireumatismale dar și în tratamentul anumitor afecțiuni. Întregul complex a fost renovat, policlinica a fost echipată cu aparatură modernă, instalații de baie, dușuri și mobilier .

Toate procedurile sunt asistate de către personal medical specializat, este vorba despre hidroterapie (masaj-duș, gimnastică în apă, băi de plante, aromoterapie, băi de sulf și băi de nămol), electroterapie (ultrasunete, Diadinamic, magnetodiaflux, băi galvanice), fig.3.1-3.2.

Fig. 3.1-3.2 Două dintre procedurile aplicate la Policlinica Doina, curenți magnetici (stânga) și duș subaqual, sursa: http://www.complexdoina.ro

Alte proceduri: masaj uscat, microsauna și infraroșii, aerosoli, gimnastică medicală, împachetări cu parafină. Este utilizat nămolul terapeutic din lacul Techirghiol (împachetări calde și băi cu nămol), curele de fizio-terapie pentru tratarea diferitelor afecțiuni (ale aparatului locomotor, ale sistemului nervos periferic, rinofaringite, dermatologice sau ginecologice), la toate acestea se adaugă tratamentele cu Gerovital.

Cocor Spa

Este un adevărat complex balnear pe trei niveluri și pe o suprafață de 3 000 mp. În acest spațiu se desfășoară activitatea următoarelor unități:

Clinique- Medical Spa: medici și terapeuți analizează cazurile și oferă tratamente;

Wellness Oasis: destinat relaxării;

Thermarium- Pool: saune, dușuri relaxante și piscină (vezi fig.3.3-3.4);

Fig.3.3-3.4 Tratamente de înfrumusețare și relaxare la Cocor Spa din Neptun, sursa: www.neptunolimpresort.ro

Spa Suite: cadă hidromasaj cu cromoterapie, zonă de relaxare, masaj și dușuri;

Fitness Studio: aparatură cardio de ultimă generație, programe specifice de tonifiere, slăbire, întreținere.

Capitolul IV

CIRCULAȚIA TURISTICĂ PENTRU PERIOADA 2007-2017

În numărul turiștilor cazați în unitățile de cazare turistică se cuprind toate persoanele (români și străini) care călătoresc în afara localităților în care își au domiciliul stabil, pentru o perioadă mai mică de 12 luni și stau cel puțin o noapte într-o unitate de cazare turistică în zone vizitate din țară; motivul principal al călătoriei este altul decât acela de a desfașura o activitate remunerată în locurile vizitate.

Înnoptarea turistică este intervalul de 24 de ore, începând cu ora hotelieră, pentru care o persoană este înregistrată în evidența spațiului de cazare turistică și beneficiază de găzduire în contul tarifului aferent spațiului ocupat, chiar dacă durata de ședere efectivă este inferioară intervalului menționat. Sunt avute în vedere și înnoptările aferente paturilor instalate suplimentar (plătite de clienți).

4.1 Numărul de sosiri turistice (2007-2016). Sezonalitatea turistică.

Numărul de sosiri turistice este un indicator extrem de important în privința performanțelor la nivel turistic realizate de către infrastructura turistică, calitatea serviciilor, numărul și atractivitatea potențialului turistic. În cazul stațiunii Neptun-Olimp, analiza se va face pentru perioada 2007-2017.

1. Numărul de sosiri turistice pentru perioada 2007-2016

În graficul 4.1 este prezentată situația generală a numărului de sosiri turistice pentru stațiunea Neptun-Olimp pentru un număr de 10 ani, mai exact intervalul 2007-2016

Grafic 4.1 Număr de sosiri turistice, Neptun-Olimp, 2007-2016

Sursa: Direcția Generală de Statistică a Jud.Constanța

Din analiza datelor de mai sus, rezultă o evoluția oscilantă a numărului de sosiri turistice,

astfel, din anul 2007 și până în anul 2010 e constată o scădere a numărului de sosiri turistice, generat și de criza financiară corespunzătoare perioadei respective, astfel, de la peste 150 000 turiști în anul 2007 se va ajunge la numai 111 200 în anul 2010. Odată cu revenirea situației economico-financiare la nivel național la normal se observă o revigorare, astfel, în anul 2012 vor fi peste 142 000 turiști după care urmează o scădere destul de bruscă la 117 000 turiști, pentru ca din acest moment să urmeze o evoluție ascendentă la peste 159 000 turiști pentru anul 2016. Această ultimă curbă ascendentă poate fi determinată de creșterea bugetului de timp liber alocat angajaților, creșterea veniturilor unor salariați, acordarea unor venituri suplimentare, vacanțele elevilor și preșcolarilor, etc.

2. Sosiri de turiști pentru anul 2016, pe tipuri de unități de cazare preferate

Reprezintă de-asemenea un bun indicator în privința tipurilor de unități care sunt preferate de către turiștii care sosesc efectiv în cadrul unităților de cazare. Am ales anul 2016, cel mai apropiat de data realizării prezentului studiu pentru care există date disponibile, mai ales că este și anul cu cele mai multe sosiri din intervalul analizat.

Grafic 4.1 Număr de sosiri turistice pe tipuri de unități de cazare, Neptun-Olimp, 2016

Sursa: Direcția Generală de Statistică a Jud.Constanța

Din analiza datelor din graficul 4.1 se observă clar preferința turiștilor pentru unitățile hoteliere (aproximativ 75%), datorită mai multor factori: număr mare de locuri de cazare disponibile, gamă diversă de servicii turistice, exista unui cumul de servicii (alimentație, cazare, tratament, agrement), gradul superior de confort, etc. Pe locul secund la mare distanță se află vilele turistice urmate de bungalouri, tabere, hosteluri iar restul unităților de cazare au aproximativ 6 500 de sosiri turistice pentru anul 2016.

3. Evoluția numărului de sosiri turistice pe luni, pentru anul 2016 și sezonalitatea

Prin intermediul acestui indicator poate fi urmărită, determinată și mai ales combătută sezonalitatea turistică. Sezonalitatea se poate defini ca o variație a activității turistice, asociate sezoanelor anului, care se repetă în aceeași formă de la an la an. Sezonalitatea poate fi de două feluri: sezonalitate naturală care este asociată climatului și factorilor legați de acesta și sezonalitatea instituțională care este asociată planificării vacanțelor școlare și a concediilor.

Turismul, privit ca fenomen sau exprimat sub forma cererii și consumului, înregistrează, în evoluția sa, o serie de fluctuații. Unele au caracter continuu, structural, fiind provocate de dinamica unor factori, de tendință, sau de schimbări rapide și spectaculoase în domeniul tehnicii, altele au caracter alternativ, datorându-se unor condiții naturale, modului de formare a cererii sau a unor situații conjuncturale. Aceste variații, care pot fi de durată sau repetabile, mai greu sau mai ușor previzibile, profunde sau superficiale, se manifestă prin repartizarea inegală în timp și spațiu a numărului de turiști și a necesarului de servicii. Oscilațiile sezoniere sunt caracterizate printr-o mare concentrare a fluxului de turiști în anumite perioade ale anului calendaristic, iar în celelalte perioade se remarcă o reducere importantă sau chiar o stopare a sosirilor de turiști.

Sezonalitatea în turism prezintă o serie de particularități față de alte domenii ale economiei, unde se face de asemenea simțită, datorită dependenței mari a cererii față de condițiile naturale, a rigidității ofertei și a caracterului nestocabil al serviciilor.

Posibilitățile de atenuare a efectelor sezonalității sunt relativ limitate, presupunând eforturi foarte mari din partea organizatorilor. Din aceste cauze se impune găsirea unor metode de atenuare a sezonalității, de stimulare a calătoriilor în scop turistic pe durata întregului an, reducerea concentrării în anumite perioade și prelungirea sezonului turistic.

Cunoașterea cauzelor sezonalității este foarte importantă, deoarece duce la înțelegerea procesului în sine și poate dezvolta căi de atenuare a fenomenului.

Cercetările întreprinse în domeniu au relevat faptul că la originea sezonalității se află o serie de factori istorico-sociali și culturali, care stimulează dezvoltarea turismului, suprapuși disponibilităților de timp liber și dorinței de distracție într-un interval climatologic și de mediu adecvat.

Variațiile sezoniere au fost considerate, mult timp, ca o categorie specială a fluctuațiilor conjuncturale. Este necesar să se facă o distincție între acești doi factori, care provoacă modificări alternative în volumul și intensitatea cererii turistice, deoarece schimbările ritmice și schimbările libere, au, în fond, un caracter foarte diferit. Mai întâi schimbările conjuncturale reprezintă modificări pe termen mijlociu sau lung în dezvoltarea economică a unei anumite regiuni, în timp ce variațiile sezoniere nu se limitează numai la dezvoltarea economică; ele se produc pe termen scurt și pentru diferite motive, într-un ritm mult mai precis decât manifestările în domeniul fluctuațiilor conjuncturale.

În graficul 4.3 este prezentată evoluția numărului de sosiri pe luni, pentru anul 2016, în cadrul stațiunii Neptun-Olimp.

Grafic 4.3 Evoluția numărului de sosiri turistice pe luni, pentru anul 2016, Neptun-Olimp

Sursa: Direcția Generală de Statistică a Jud.Constanța

Conform graficului de mai sus, sezonalitatea este evidentă și oarecum explicabilă pentru o stațiune de litoral, cu un maxim pentru perioada iulie-august, în august aproximativ 40% din totalul sosirilor, este perioada corespunzătoare vacanțelor elevilor și preșcolarilor dar și a majorității concediilor, astfel, nici luna iunie nu excelează, nici măcar 10 000 de sosir, existând mai multe sosiri turistice în unitățile de cazare din Neptun-Olimp în septembrie dar acest lucru datorându-se programului Litoralul pentru toti dar și reducerii semnificative a tarifelor la serviciile turistice.

4.2 Numărul de înnoptări.

Înnoptarea turistică este intervalul de 24 de ore, începând cu ora hotelieră, pentru care o persoană este înregistrată în evidența spațiului de cazare turistică și beneficiază de găzduire în contul tarifului aferent spațiului ocupat, chiar dacă durata de ședere efectivă este inferioară intervalului menționat. Sunt avute în vedere și înnoptările aferente paturilor instalate suplimentar (plătite de clienți) .

1.Număr de înnoptări turistice, Neptun-Olimp, 2007-2016

Înnoptările turistice reprezintă un indicator turistici esențial, poate chiar cel mai important, cu o valoare financiară evident mai mare decât sosirile turistice. Impactul financiar se resfrânge nu numai asupra bugetului local dar de acest element depinde într-o foarte bună măsură chiar supraviețuirea unităților de cazare.

Grafic 4.4 Înnoptări turistice, Neptun-Olimp, interval 2007-2016

Sursa: Direcția Generală de Statistică a Jud.Constanța

Într-o foarte mare măsură, evoluția înnoptărilor turistice în cadrul stațiunii Neptun-Olimp, pentru intervalul 2007-2016, este foarte apropiat de cel al sosirilor, între cei doi indicatori turistici existând o reală corespondență. Totuși ea nu este similară, dacă în cazul sosirilor cel mai important an a fost el de final (2016), în cazul înnoptărilor se observă ca primul an (2007), este cel cu cele mai multe înnoptări, aproximativ 780 000. Urmează o evoluție descendentă până în anul 2010, cu aproximativ 460 000 înnoptări și din nou o urcare la 578 000 în anul 2012. Această oscilație este pusă pe seama crizei economice care a afectat și bugetele turiștilor, astfel număr de sosiri și mai ales de înnoptări a scăzut. După o nouă scădere la 450 000 (anul 2013) urmează o evolușie ascendentă până la aproximativ 724 000 înnoptări, fapt determinat nu numai de creșterea bugetului de timp liber sau de creșterea veniturilor ci și de îmbunătățirea calității serviciilor turistice.

2. Înnoptări turistice pentru anul 2016, pe tipuri de unități de cazare preferate

Este foarte important de studiat nu numai care sunt unitățile de cazare preferate de către turiști dar și care sunt considerentele pe care aceștia le iau în considerare atunci când fac alegerea.

Grafic 4.5 Număr de înnoptări turistice pe tipuri de unități de cazare, Neptun-Olimp, 2016

Sursa: Direcția Generală de Statistică a Jud.Constanța

3. Evoluția numărului de înnoptări turistice pe luni, pentru anul 2016 și sezonalitatea

Și în privința acestui indicator turistic este de așteptat să existe similitudini cu situația sosirilor turistice pentru același interval de timp.

Grafic 4.6 Evoluția numărului de înnoptări turistice pe luni, pentru anul 2016, Neptun-Olimp

Sursa: Direcția Generală de Statistică a Jud.Constanța

Cele mai multe înnoptări corespund lunii august, cu peste 290 000, pe locul secund este luna iulie cu aproximativ 254 000 înnoptări, pe locul trei este surprinzător poate septembrie cu peste 107 000, acest lucru se datorează programelor ”Litoralul pentru toți” unde sejururile la preț redus față de iulie și august pot avea si 10-13 nopți de cazare. Dintre restul lunilor, numai mai depășește 10 000 de înnoptări în rest, octombrie cu aproape 7 000, acest lucru se datorează mai mult anumitor companii și instituții care desfășoară training-uri.

4.3 Durata medie a sejurului.

Durata medie a sejurului este un indicator turistic extrem de important de urmărit, prin care se monitorizează gradul de satisfacție a turiștilor în privința serviciilor turistice prestate de către o unitate turistică sau la nivel general, de localitate turistică, fie că este vorba despre o stațiune sau despre un oraș mai mare.

În al doilea rând un anumit număr de nopți de cazare ca nivel mediu oferă indicii și asupra tipului de turism preferat de către vizitatori, poate fi un turism de week-end, de afaceri sau numai pentru conferințe.

Modul de calcul este relativ simplu, se împarte numărul total al înnoptărilor la sosiri.

Tabel 4.1 Comparație între numărul de înnoptări și numărul de sosiri turistice pentru perioada 2007-2016, stațiunea Neptun-Olimp

Sursa: Direcția Generală de Statistică a Jud.Constanța

Grafic 4.7 Durata medie a sejurului în stațiunea Neptun-Olimp, 2007-2016

Sursa: Direcția Generală de Statistică a Jud.Constanța

Analiza graficului de mai sus indică un sejur mediu care variază între 3 și maxim 5 nopți, perioadă de timp corespunzătoare turismului de sejur scurt (4-5 nopți) și chiar pentru turismul de week-end. Valoarea maximă s-a înregistrat în anul 2007 (peste 5 nopți) după care a scăzut treptat la sub 4 nopți (2011) pentru a ajunge la 4,5 nopți în anul 2016.

Capitolul V

TIPURI ȘI FORME DE TURISM PRACTICATE

Valorificarea peisajelor umane și a bunurilor culturale reprezintă un proces istoric îndelungat, prin care, treptat, resursele și obiectivele de interes major, cu valoare excepțională, au fost puse în evidență prin diverse forme de turism. Astfel, primele resurse puse în valoare au fost cele montane, urmate de cele balneare, de litoral, fapt demonstrat și de vechimea unor stațiuni turistice. Ulterior, au fost create condiții pentru valorificarea unor bunuri culturale prin înființarea primelor muzee și colecții particulare, tot mai mult mănăstirile, bisericile cu obiecte de cult deosebit devin puncte importante de atracție turistică.

Tipuri de turism

Numeroasele posibilități de valorificare a resurselor turistice au condus la conturarea unor tipuri și forme de turism principale din care ulterior au derivat și alte forme secundare, care au cunoscut traiectorii de dezvoltare proprii. Există mai multe criterii după care se pot clasifica tipurile de turism, după cum urmează:

1. Criteriul provenienței turiștilor:

– Turism intern: reprezentat de populația proprie a unei țări care se deplasează la nivelul teritoriului național pentru sejururi și vacanțe; în cazul stațiunii Neptun-Olimp, turismul intern reprezintă 80-90% din totalul circulației turistice; rolul turismului intern se manifestă mai ales în perioadele când fluxul turistic internațional este mai scăzut; turismul intern permite ca cetățenii șă-și cunoască propriile valori naturale și culturale.

– Turismul internațional: reprezintă deplasarea turiștilor în afara granițelor țării de origine pentru mai mult de 24 de ore; turismul internațional prezintă câteva motivații din care se pot menționa: dorința de a cunoaște locuri noi, de a trăi experiențe noi, aglomerația existentă în stațiunile turistice interne sau lipsa de servicii de calitate în țara de origine, prețurile atractive practicate de multe state cu potențial turistic ridicat, existența unor obiective naturale și culturale înscrise în Patrimoniul Cultural Mondial; la nivelul unei stațiuni turistic și chiar la nivel național se pot înregistra două direcții de bază a fluxurilor turistice: flux turistic de sosiri și flux turistic de plecări; turismul internațional joacă un rol esențial în echilibrarea balanței de plăți valutare.

2. Criteriul volumului de participanți

– Turismul individual: este practicat de persoane izolate, cu posibilități materiale bune, de familii sau în grupuri de maxim 4 persoane; turiștii folosesc de regulă mijloacele personale de deplasare sau mijloacele comune.

– Turismul de grup: este mult mai solicitat, practicat de un număr mare de turiști care pot beneficia de o serie de înlesniri financiare.

3. Criteriul modului de desfășurare

– Turism organizat și semiorganizat: pentru aceste două forme de turism, agențiile de turism sunt preocupate în a asigura în condiții cât mai bune, cu servicii complete și atractive a produselor turistice vândute clienților; prin facilitățile atractive, comoditatea serviciilor și prin buna utilizare a capacităților de cazare și alimentație, acest tip de turism ca avea întotdeauna bune perspective de dezvoltare.

– Turismul neorganizat: acest tip de turism s-a dezvoltat mai ales în ultimele trei decenii ca urmare a creșterii duratei vacanțelor și a veniturilor individuale; clientul are libertatea de a-și alege propriul circuit sau destinația turistică, mijlocul de transport folosit iar turiștii care practică acest tip de turism duc venituri mult mai substanțiale țării de primire.

4. Criteriul sezonalității:

Sezonalitatea este determinată de factorii climatici și de dotarea, respectiv calitatea serviciilor turistice.

– Turismul continuu (permanent): practicat în stațiunea neptun-Olimp ca și stațiune balneară cu dotări ce permit un regim permanent;

– Turismul discontinuu (sezonier): reprezentat de turismul estival dar în cadrul acestei forme de turism este inclus și turismul practicat la sfârșit de săptămână.

– Turism liber (de circumstanță): se derulează în funcție de propriile motivații ale turiștilor, sau în funcție de anumite evenimente științifice, culturale, sportive.

5. Criteriul duratei de sejur:

Durata de sejur este în funcție de timpul liber al turiștilor, venituri acestora și atractivitatea și accesibilitatea destinației turistice, se pot adăuga astfel trei tipuri de turism:

– Turism de lungă durată: se practică și în stațiunea Neptun-Olimp pe baza dotărilor balneare, implică mai ales turiștii de vârsta a treia sau de către tineri și copii în cadrul vacanțelor; se pot include sejururi de 30 zile și chiar mai mult; presupune servicii de foarte bună calitate, la prețuri atractive, care să permită fidelizarea clientelei.

– Turism de durată medie: se practică până la 30 de zile dar cel mai des pentru o perioadă de 21 de zile care corespunde tratamentelor balneare; există posibilitatea unor sejururi mai lungi cu condiția ca serviciile de agrement și divertisment, animația să fie bine organizate și variate.

– Turism de scurtă durată: se desfășoară pe perioada de 2 -3 zile mai ales la finalul săptămânii sau cu prilejiul unor manifestări culturale, sportive, sărbători religioase (pelerinaje).

6. Criteriul mijloacele de transport folosite

Atragerea unui număr cât mai mare de turiști este mult influențată de rețeaua de căi de comunicație cu care este dotată fiecare localitate turistică. Densitatea acestora, înzestrarea tehnică, modernizarea mijloacelor de transport, diversitatea și calitatea serviciilor oferite constituie un punct forte în determinarea turiștilor pentru alegerea unei destinații turistice. Turiștii, în funcție de posibilitățile materiale, timp disponibil, folosesc toate categoriile de transport existente: feroviar, rutier, aerian, naval sau pedestru. În acest moment, pentru accesul în stațiunea Neptun-Olimp, cele mai folosite mijloace de transport folosite sunt cele feroviare și rutiere.

7. După gradul de mobilitate al turiștilor se detașează:

– Turismul de sejur: când turiștii își petrec în același loc mai multe zile de vacanță sau concediu care se poate desfășura de la 30 de zile la o săptămână;

– Turismul de circulație: implică programe complexe, ce includ circuite, excursii tematice cu popasuri de 1-2 zile într-o localitate turistică;

– Turismul de tranzit: cuprinde turiștii care se găsesc în tranzit printr-o anume regiune sau țară.

8. Criteriul structurii pe vârste și stare civilă

În funcție de vârsta turiștilor există un turism practicat de copii în tabere școlare, sau de tineret în tabere de profil sau stațiuni dedicate lor și un turism destinat cu precădere vârstei a treia, specializat, în funcție de dotările pentru tratamente balneare.

9. Criteriul particularităților sociale ale cererii

– Turismul particular: include persoanele cu venituri mari, care solicită servicii turistice de lux sau cu înalt grad de confort și care practică forme mai deosebite de turism (pescuit sportiv, croziere, artă și cultură);

– Turismul social: este destinat celor cu venituri modeste și a celor care beneficiază de sistemul asigurărilor sociale; turiștii cu venituri modeste și cei cu familii, tinerii care pot să beneficieze de anumite facilități și gratuități;

– Turismul de masă: practicat în zilele de sfârșit de săptămână, în concedii sau vacanțe, în unități de confort modest sau mai redus, pe toată durata anului.

În funcție de criteriul motivației se delimitează și formele de turism.

Formele de turism

În stațiunea Neptun-Olimp, s-au dezvoltat, în timp și spațiu, forme de turism tradiționale, clasice, dintre care, cele mai reprezentative vor fi prezentate mai departe.

a) Turismul balnear: se bazează pe utilizarea resurselor balneare dar și pe infrastructura de tratament, din acest punct de vedere se remarcă Policlina Doina din cadrul Complexului Turistic Doina dar și Cocor Spa; sunt utilizate în diferite proceduri: nămolul terapeutic din lacul Techirghiol, produse Gerovital, plante medicinale, apa mării, etc; bioclimatul marin este extrem de favorabil mai ales datorită efectelor pozitive ale aerosolilor asupra organismului;

b) Turismul de litoral: se sprijină pe prezența țărmului marin, a falezei și a plajelor; un rol extrem de important revin factorilor de cură specifici litoralului dar și practicarea unor forme de turism specifice (helioterapia, psamoterapia, aeroterapia), sporturile nautice, scufundările, jocurile pe

plajă, turismul pentru tineret și tot ceea ce reprezintă amenajările pentru agrement;

c) Turismul de afaceri și congrese: a fot o formă de turism mult neglijată înainte de anul 1989 dar în prezent, odată cu racordarea României și a litoralului românesc la diversitatea problemelor internaționale, creșterea interesului oamenilor de afaceri străini pentru România, apariția multor firme, corporații și multinaționale se constată o dezvoltare evidentă a turismului de afaceri și congrese; trebuie precizat că aceste întruniri se axează pe servicii turistice de lux (4-5 stele) dar și îmbunătățirea facilităților de acces;

d) Turismul de vânătoare și pescuit sportiv: prezintă o anumită pretabilitate în cazul stațiunii Neptun-Olimp prin prezența Mării Negre dar și a pădurii Comorova, cu precizarea că zona este protejată și vânătoarea este mult limitată;

e) Turismul pentru tineret: implică toate activitățile specifice tinerilor, de la sport, la agrement, distracție dar și la o bază de cazare corespunzătoare; implică o foarte bună relație cu unitățile de învățământ pentru dezvoltarea de programe cu activități;

f) Turismul de sfârșit de săptămână: această formă de turism are o oarecare tradiție, fiind legată mai ales de turiștii cu un venit mediu sau redus, care își pot permite numai scurte vacanțe de 2-3 zile;

g) Turismul ecologic și științific: reprezintă o formă de diversificare a activităților turistice și a modalităților de valorificare a altor resurse turistice; este denumit și ecoturism, și se practică în mod deosebit în zonele naturale protejate cum este cazul pădurii Comorova sau rezervației de stejari seculari.

Capitolul VI

ANALIZA PIEȚEI DE MARKETING

În privința promovării ofertei turistice a stațiunii Neptun-Olimp, pe piața acestui tip de turism există un număr de patru modalități de promovare: publicitatea, promovarea vânzărilor, vânzări directe și relații publice.

Promovarea implică orice formă de comunicare utilizată pentru a informa, convinge sau reaminti publicului despre produsele, serviciile, imaginea, ideile sau implicarea în comunitate a unei organizații. Țintele promovării ar putea fi: consumatorii finali, organizațiile non-guvernamentale, angajații, etc.

a) Publicitatea

Cea mai bună metodă de publicitate în privința promovării turistice a stațiunii Neptun-Olimp este promovarea prin intermediul internetului. Acest lucru se datorează în mod deosebit accesibilității de care se bucură internetul, în prezent aproape fiecare are un dispozitiv care poate fi conectat la internet iar acesta este găsit oriunde nu neapărat prin cablu ci prin intermediul rețelelor Wi-Fi. În consecință, un potențial turist preferă modul mai practic de a găsi o locație cât mai favorabilă din toate punctele de vedere. De aceea este foarte important ca site-urile de prezentare ale unităților de cazare să fie cât mai atractive, și în egală măsură ușor de utilizat și de găsit informațiile necesare (vezi fig.4.1-4.2).

Fig.4.1-4.2 Site-urile unor pensiuni turistice promovare a serviciilor turistice, sursa: www.nexio.web.com

Un rol extrem de important în alegerea unei unități de cazare sunt review-uri, extrem de importante pentru că acestea reprezintă un element care este destul de bine analizat de către cei care doresc să viziteze o pensiune turistică, astfel anumite comentarii negative, legate de calitatea serviciilor, fie că este vorba despre starea spațiilor de cazare în general sau de calitatea servirii mesei pot să determine pe alți turiști să nu mai viziteze locația respectivă iar în cazul unor aprecieri pozitive, efectul este pozitiv (vezi fig.4.3-4.4). Acestea variază uneori în funcție și de numărul de vizitatori ai site-ului respectiv.

Fig.4.3-4.4 Review-uri pozitive în cazul Vilei 6 din Neptun (stânga) cu un punctaj superior (8,8) care contează foarte mult la publicitate și numai 7,9 în cazul Hotelului Holiday Olimp, sursa: www.booking.com

Pe lângă importanța strategică a acestor review-uri, cărțile de vizită sunt cu adevărat o modalitate de a face publicitate. Modul în care sunt realizate cu efecte de culori, simboluri, informații, imagini și chiar materialul din care sunt alcătuite pot face diferența (vezi fig.4.5-4.6). Este foarte important ca acestea să fie poziționate la recepție, într-un loc foarte vizibil astfel ca turistul să poată lua cărți de vizită, iar de regulă cei care iau sunt cei care sunt mulțumiți și pot da mai departe aceste cărți de vizită.

Fig.4.5-4.6 Exemple de cărți de vizită pentru pensiunile turistice, sursa: docuprint.com.ro

Flyerele sunt mijloace utile de promovare turistică pentru că asigură prezentarea serviciilor pe un suport letric cu dimensiuni mai mari. Pot fi tipărite sub o combinație de culori sau pot fi realizate simple, dar este foarte important ca toate informațiile importante să fie incluse, adresa, locurile de cazare, datele de contact, atracții turistice în zonă, servicii turistice. Reprezintă o formă de promovare utilă chiar dacă este simplă, implică anumite costuri de realizare a lor iar modul de distribuție rămâne la decizia unităților prestatoare de servicii turistice. Cel mai eficient mod de a le disemina este plasarea lor în centrele de informare turistică, în zonele aglomerate, marile hoteluri, restaurante, zonele de agrement (vezi fig.4.7)

Fig.4.7 Flyere cu pensiuni turistice, sursa: www.turismarket.ro

b) Promovarea vânzărilor

Promovarea vânzărilor trebuie să fie adaptată turismului litoral, sau balnear și mai nou pentru turismul de afaceri și congrese. Pentru atragerea turiștilor este nevoie de acordarea unor facilități cum ar fi: reducere pentru grupuri, sau reducere pentru perioadele mai lungi de sejur, acordarea unei nopți gratuite de cazare pentru un sejur de 6-7 nopți, promovarea trebuie extinsă pe toate planurile: mass-media, agenții de turism, târguri de turism, editarea de pliante, acordarea unor discount-uri pentru anumite servicii. Toate acestea au ca principal rol, fidelizarea clienților, atragerea lor pentru a se întoarce din nou și a solicita din nou serviciile unității respective.

Administratorii unităților de prestări servicii turistice trebuie să știe să fie flexibili pe piața turistică pentru a avea succes și mai ales pentru a acoperi o paletă cât mai largă de turiști: de la servicii destinate seniorilor la programe pentru copii, tabere și excursii școlare.

Este necesară o strategie foarte atent pusă la punct de valorificare a unor sărbători legale sau diferite ocazii cum ar fi Ziua Îndrăgostiților, Ziua Internațională a Femeii, Ziua Națională a României sau sărbătorile religioase de peste an.

c) Relațiile publice

În cazul relațiilor publice o foarte bună publicitate se poate face prin intermediul recomandărilor, astfel, este recunoscut faptul că, un client mulțumit poate aduce la rândul lui cel puțin al alt client prin intermediul recomandărilor pozitive, aceasta este o foarte bună modalitate de a face publicitate mai ales dacă mulțumirea clienților a fost pe măsură (vezi fig.4.8).

Un element care ține de detaliu este abilitatea de a alege o poză reușită și atrăgătoare la profilul anumitor pagini de pe site-uri de socializare (Facebook) dar și pe site-urile de turism ca www.booking.com, www.infoturism.ro, etc.

Fig.4.8 Promovare turistică a pensiunilor pe telefon mobil și computer, sursa: http://www.cocorspahotel.ro/

Alte ocazii deosebite pentru utilizarea relațiilor publice în cazul publicității unei unități de cazare sunt evenimentele. Este vorba despre evenimente cu muzică și dans popular care atrag un număr foarte mare de turiști, serile de la restaurantul unității sau chiar inopinate sunt memorabile pentru turiști care revin din nou cu bucurie într-un loc unde au amintiri foarte plăcute (4,9-4,10).

Fig.4.9-4.10 Organizarea de seri cu muzică și dans se constituie într-un anume tip de reclamă, un renume pozitiv pe care unitate turistică îl câștigă, sursa: complexciresica.ro

O publicitate foarte bună, foarte reușită se poate realiza prin dotarea restaurantului unității de cazare cu ceramică specifică, și nu numai localul ci și pensiunea propriu-zisă poate fi decorată cu elemente specifice zonei de litoral (vezi fig.4.11-4.12). Formele anumitor unități de cazare reprezintă ele însele un mod de a-și face publicitate.

Fig.4.11-4.12 Prin amenajarea interioarelor sau a dotărilor pentru turism, unități ca restaurant Cireșica (stânga) sau Resort Blaxy Premium se constituie ele însele în atracții turistice, sursa: www.nstravel.ro

Bucătăria specifică este un foarte bun mod de a face publicitate. Gastronomia locală este și va fi un atuu deosebit dacă este pusă în valoare corespunzător. Bucatele tradiționale din Dobrogea, specifice litoralului românesc sunt deosebit de bine văzute mai ales de către turiștii străini dar și români deopotrivă. Unitățile de cazare care dispun de posibilitatea preparării și servirii mesei pot opta pentru un anume tip de bucătărie (românească, locală, internațională)-fig.4.13-4.14.

Marile sărbători religioase de peste an (Învierea Domnului, Nașterea Domnului, Nașterea Maicii Domnului- Sf.Maria, Rusaliile, etc.) toate sunt ocazii deosebite în care unitatea de prestări servicii turistice poate profita în mod deosebit prin organizarea de seri festive în care se pot servi bucate tradiționale sau specifice evenimentului (preparate din miel, preparate din carne de porc, pește, etc.). Revelionul, Crăciunul pe stil vechi care atrage mai mult turiști moldoveni.

Fig.4.13-4.14 Evenimentele de peste an (stânga) gastronomia tradițională sunt tot atâtea oportunități de valorificare și publicitate turistică, sursa: www.infotravelromania.ro

Endorserile sunt o bună posibilitate de face publicitate, mai ales că impactul este mult maximizat de mass-media, este cazul Complexului Panoramic-Belvedere, care apare în majoritatea reclamelor turistice ale litoralului românesc. Este unul dintre cele mai aspectoase resorturi și de aceea apare mai ales în clipurile publicitare de la diferite televiziuni.

Fig.4.15-4.16 Complexul Amfiteatru-Belvedere-Panoramic apare în numeroase reclame vechi și noi de promovare a litoralului românesc, sursa: www.neptun-olimp.ro

d) Vânzarea personală

Vânzarea personală implică comercializarea unor produse care prin calitatea lor superioară pot asigura fidelizarea turiștilor. Este vorba despre produse de patiserie, gemuri, brânzeturi, etc, din acest punct de vedere se poate organiza o cameră de bunătăți Construirea unor ateliere de prelucrare a lemnului, a lânii, sau a ceramicii, olăritul, pescuitul, toate se constituie în elemente de atractivitate turistică deosebit de puternice dacă sunt valorificate organizat

La toate acestea se adaugă diferitele evenimente din gospodăriile țărănești, hrănirea animalelor, pescuit, preparea bucatelor tradiționale, se adaugă descoperirea de noi produse turistice, inclusiv pachetul turistic pentru cuplu, care poate fi aplicat oricând de-a lungul anului.

e) Alte modalități de a face publicitate

În acest caz este vorba despre publicitatea now-media (axată și distribuită ărin intermediul rețelelor media, fie că este vorba despre televiziune, radio sau jurnale), publicitatea de pe site-uri (destul de eficientă, vizează mai ales site-urile foarte vizitate, anumite videoclipuri de pe Youtube sau paginile de yahoo, se adaugă site-urile unor agenții de știri- Agerpress, sau televiziuni- România TV, Realitatea TV, ziare online- Libertatea, Gândul; bloguri- este vorba mai ales despre blogurile unor personalități din domeniul musical, sportive sau politic; paginile de facebook- implică reclame personale la diferite afaceri de familie, sau pentru anumite societăți economice, prestatoare de diferite servicii).

Capitolul VII

ANALIZA SWOT

Capitolul VIII

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A STAȚIUNII. AGENDA 21- COMPLEXUL MANGALIA

Datorită importanței deosebite pe care o are promovarea turistică, aceasta trebuie făcută cu multă atenție și mai ales, trebuie să existe o strategie bine pusă la punct. Trebuie avut în vedere faptul că înainte să se demareze o campanie de promovare turistică, este nevoie ca resursele turistice să fie protejate și amenajate pentru vizitare, căile de acces spre stațiunea Neptun-Olimp să fie modernizate la fel și cele către principalele atracții turistice ale localității.

Pentru Neptun-Olimp, este foarte importantă imaginea turistică creată atât în țară cât și peste hotare. Din acest punct de vedere realizarea unui logo poate fi primul pas. Participarea reprezentanților stațiunii la târgurile de turism interne este mai mult decât o necesitate este o condiție de creare a unei imagini favorabile dar și atragerea unui număr mai mare de turiști.

Neptun-Olimp este o stațiune destul de bine cunoscută turiștilor și mulți ar spune că nu mai are nevoie de publicitate turistică. Nimic mai fals, se impune o constantă preocupare pentru promovarea turistică a localității și a punctelor sale forte. Pe lângă participarea la târgurile de turism, autoritățile locale trebuie să poarte negocieri cu agențiile de turism bine cotate pe piață, pentru înscrierea potențialului turistic, a formelor și a tipurilor de turism pe site-urile de specialitate ale acestora dar și promovarea anumitor tipuri de turism (sporturi nautice, drumeție, cicloturism, turism de litoral, Aventura-Park, etc.). În egală măsură o altă metodă de promovare turistică este realizarea unui site oficial al activității turistice din Neptun-Olimp. Momentan există un număr limitat de site-uri care promovează localitatea, cel mai important fiind www.neptun-olimp.ro, dar nu toate sunt bine puse la punct și conțin informații fie parțiale, fie necorespunzătoare, fie nu s-a mai realizat o actualizare a acestora.

Dacă reclama pe internet este în prezent foarte activă și ar putea fi eficientă, publicitatea în mass-media este o altă soluție, Promovarea unor imagini, filmulețe comerciale, spoturi și videoclipuri prezentând posibilitățile de agrement, unitățile de cazare din Neptun-Olimp pot avea, în egală măsură un succes deosebit.

Tipărirea unor materiale promoționale, pliante, reviste, și distribuirea lor tot prin intermediul agențiilor de turism poate aduce un aport de turiști mai ales dacă acestea sunt realizate profesional, includ date și informații complete și corecte, actualizate.

Realizarea panourilor publicitare, dispuse în anumite puncte ale orașului dar și panouri de informare turistică sunt alte posibilități de promovare turistică care indică un bun management în acest sens, de asemenea, organizarea unor evenimente cu specific turistic, în sezonul de iarnă sau vară și mai ales în extrasezon sunt alte soluții de promovare turistică.

În contextul intensificării circulației turistice și ca o consecință a diversificării ofertei turistice apare tot mai stringent nevoia pentru o comunicare eficientă cu publicul intern și extern și punerea la punct a unui sistem eficient în acest caz. Practic orice activitate de turism nu se poate desfășura și nu poate aduce profit dacă nu există o promovare eficientă în acest sens, promovare prin care i se aduce la cunoștință publicului, potențialilor clienți oferta turistică și principalele caracteristici ale acesteia.

Activitățile promoționale din turism, ca de altfel din toate activitățile economice, au ca principal scop, atragerea de noi clienți ca și păstrarea celor deja existenți, fidelizarea acestora. Ca atare se adresează publicului larg, potențialilor clienți dar și unor ținte precise. Cu alte cuvinte, activitatea de promovare a produsului turistic este o formă specifică de comunicare, are în vedere transmiterea de mesaje prin diferite canale de comunicare, informații prin care operatorii din turism și potențialii turiști sunt informați asupra caracteristicilor produsului turistic și asupra elementelor componente ale acestuia.

Foarte important, promovarea turistică are în vedere următoarele obiective: fidelizarea clienților proprii, atragerea clienților care se îndreaptă spre alte zone turistice, transformarea non-consumatorilor de servicii turistice în consumatori potențiali și apoi efectivi, constientizarea serviciului- produsului turistic. informarea despre servicii speciale oferit consumatorului, crearea și îmbunătățirea imaginii destinației turistice, publicitatea pentru oferte speciale, extinderea canalelor de distribuție, înlăturarea unei atitudini agresive și formarea unei imagini favorabile despre o destinație turistică, atragerea de noi segmente de piață.

O promovare turistică eficientă poate fi cheia succesului, modalitatea cum o stațiune reușește să-și facă cunoscut potențialul turistic natural și antropic este extrem de important pentru că altfel, efectiv, turiștii nu cunosc resursele turistice puse în valoare. Nu numai promovarea este esențială în valorificarea turistică ci și corespondența dintre ce prezinți în cadrul strategiei de publicitate și ceea ce se găsește la locul respectiv. Este, din păcate, o problemă din acest punct de vedere în România, în anumite cazuri, mai ales în privința bazei de cazare care este prezentată ca fiind superioară iar așteptările sunt apoi infirmate pe teren.

Valorificarea resurselor turistice se poate realiza prin diferite programe, excursii, circuite sau alte acțiuni turistice. Astfel localitatea Neptun-Olimp, ca stațiune turistică balneo-climaterică și pentru turismul de litoral, își poate alcătui un set de programe turistice care se pot derula la scara națională, regională și locală.

De asemenea se pot realiza programe turistice pentru turismul intern, care să valorifice mai ales obiective turistice mai puțin cunoscute, iar prin acest lucru valoarea acestora va crește treptat dar și programe turistice destinate turismului internațional prin care să fie puse în valoare punctele tari ale stațiunii Neptun-Olimp, mă refer aici la sporturi nautice, practic tot ceea ce însemnă agrement turistic, inclusiv plimbări cu mijloace motorizate care vor pune în valoarea potecile turistice din Pădurea Comorova sau de-a lungul litoralului, anumite trasee de anduranță dar și peisajele deosebite. Dintre programele turistice care pot fi realizate având ca bază resursele turistice disponibile în Neptun-Olimp pot fi menționate:

– Apă și pădure- Neptun-Olimp;

– Neptun-Olimp, regatul nuferilor;

– Misterele Mării Negre;

Pe lângă realizarea unor astfel de programe turistice care să pună în valoare obiectivele turistice ale localității se mai adăugă și alte cerințe pentru o valorificare corespunzătoare a potențialului turistic:

– Modernizarea infrastructurii generale și a celei turistice: ca pârghie principală în facilitarea accesului către principalele puncte de interes turistic; se impune modernizarea transporturilor și a dotărilor tehnico- edilitare;

– Lărgirea gamei de oferte turistice pentru reducerea sezonalității turistice, acest lucru se poate realiza prin dezvoltarea unor servicii turistice complementare;

– Practicarea unor tarife diferențiale la începutul și la finalul sezonului turistic;

– Dezvoltarea strategiei atracției multiple pentru alte tipuri de turism, în afara celui pentru turismul de litoral, deja consacrat în Neptun-Olimp, este vorba despre turism de afaceri, turism de reuniuni, festivaluri periodice sau ocazionale, manifestări specifice anotimpurilor sau unor evenimente istorice; acest lucru va duce în timp la diversificarea activităților turistice;

– Realizarea unor centre de animație organizate de profesioniști în domeniu;

– Lansarea în turismul internațional, pentru turismul litoral printr-o promovare externă eficientă a stațiunii a potențialului turistic în acest sens.

Dacă până în prezent, diversificarea, dezvoltarea și modernizarea ofertei turistice și a serviciilor din cadrul unei localități cu potențial turistic se realiza prin evidențierea produselor unicat sau de mare valoare turistică, treptat se trece la valorificarea turistică și punerea în valoarea a potențialului turistic latent și la practicarea unor tipuri și forme de relief. În cazul stațiunii Neptun-Olimp, diversificarea ofertei turistice înseamnă alt tip de turism în afara celui clasic și consacrat deja, turismul de litoral. Este vorba despre obiceiurile de iarnă la români, vânătoare, tradiții folclorice, latinitate, etc.

Dezvoltarea și modernizarea ofertei turistice sunt conexe și depind atât de efortul internațional, de nevoia de adaptare la nivelul exigențelor actuale în turismul intern și internațional, cu o creștere a solicitării pentru servicii superioare calitativ, dar și de structura și calitatea bazei existente.

În prezent pentru Neptun-Olimp se observă sporirea atracției turistice prin originalitatea și măsuri discrete de fidelizare a clientelei. În acest sens, sunt absolut necesare o serie de măsuri și acțiuni care să vizeze:

a) Creșterea capacităților de cazare în Neptun-Olimp pentru turismul de afaceri și cel de reuniuni, congrese, în perioadele de vârf de sezon există destule probleme în a găsi o cazare corespunzătoare;

b) Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii stațiunii, care nu mai corespund, ca nivel al dotărilor și serviciilor exigențelor din turismul litoral internațional;

c) Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii destinate agrementului în Neptun-Olimp (cluburi, piscine, săli polivalente, terenuri sportive, transport pe cablu, închirieri echipament sportiv);

d) Orientarea investițiilor și pentru construirea unor hoteluri mici, familiale, iar în structura noilor hoteluri, în general, să existe și spații de cazare pentru familii cu copii etc.;

e) Modernizarea mijloacelor de transport turistice și diversificarea serviciilor oferite în timpul călătoriei.

f) Aplicarea principiilor de planificare turistică durabilă și cu integrare care să contureze strategii clare și concrete de dezvoltare, cu aplicarea instrumentelor de dezbatere publică;

g) Dezvoltarea parteneriatului dintre sectorul public și privat

Localitatea Neptun-Olimp se poate dezvolta din punct de vedere turistic prin implementarea unor programe locale sau prin interconectarea stațiunii în cadrul circuitelor turistice interne și internaționale. În egală măsură, se poate pune accent pe dezvoltarea turismului specific de litoral, modernizarea infrastructurii specifice acestui tip de turism, promovarea turistică corespunzătoare. Este însă o greșeală ca Neptun-Olimp să se axeze numai pe turismul estival și oferta turistică a stațiunii trebuie diversificată, astfel încât să includă și alte tipuri și forme de turism (turismul de afaceri, turismul pentru reuniuni). Este necesară diversificarea bazei de cazare. Pentru o stațiune de acest tip existența unor puține unități de cazare conforme standardelor turistice internaționale pentru turismul litoral este un fapt necorespunzător. În aceste condiții este nevoie de renovarea clădirilor mai vechi dar solide, punerea lor în valoare și includerea acestora în cadrul unor circuite turistice pentur completarea ofertei de cazare a stațiunii

Punerea în valoare a obiectivelor turistice trebuie să se facă în paralel cu o bună organizare a activității turistice care implică servicii mai bune, drumuri modernizare, surse de informare despre anumite resurse turistice cu informații câr se poate de interesante, generale astfel încât să devină interesante pentru turiști. Dezvoltarea turistică implică și o dezvoltare economică a localității, astfel încât, creșterea nivelului de trai să devină palpabil. Protejarea resurselor, dezvoltarea durabilă a stațiunii este o necesitate pentru dezvoltarea localității.

CONCLUZII

După o analiză temeinică a stațiunii Neptun-Olimp, a potențialului turistic al acesteia, fie el natural sau antropic, se poate spune că stațiunea poate să devină treptat un important centru turistic național și internațional dacă se vor face investiții serioase mai ales în privința calității serviciilor turistice.

O stațiune cu tradiție, înființată în anii 70, pentru a fi o destinație turistică pentru protocolul de stat, funcție pe care o îndeplinește și în prezent, Neptun-Olimp poate să devină treptat ceea ce a fost mai ales dacă se pune accentul pe promovarea externă.

Cadrul natural deosebit, echiparea pentru practicarea sporturilor pe apă, renumele căpătat astfel ca și buna accesibilitate, sunt tot atâtea puncte tari și oportunități în egală măsură pentru Neptun-Olimp.

Există și anumite puncte slabe, hoteluri vechi în care serviciile turistice lasă de dorit, clădiri care nu au mai fost modernizate cel puțin din anii 90, este din păcate un punct slab, element negativ care este destul de ușor de observat. Turiștii sunt nevoiți să scoată din buzunar sume mari de bani care uneori nu se justifică prin raportul calitate-preț.

Dacă din punct de vedere al turismului de litoral, infrastructura este una acceptabilă și poate să deservească un număr destul de mare de turiști, se impune totuși în perspectiva dezvoltării turistice modernizarea acesteia, îmbunătățirea drumurilor de acces către principalele obiective turistice și mai ales extinderea ofertei turistice care să cuprindă și alte tipuri și forme de turism, din acest punct de vedere, stațiunea Neptun-Olimp este privilegiată de prezența pădurii Comorova.

Construirea unui centru de informare turistică este nu numai o necesitate dar și o premisă modernă pentru practicarea turismului în Neptun-Olimp. Este timpul că Neptun-Olimp să crească ca valoare, așa cum Mamaia a realizat deja.. În Neptun-Olimp încă se mai face un turism învechit, la nivelul anilor 80, maxim 90.

Crearea unor drumuri de promenadă, punerea în valoarea a lacurilor și a potențialului turistic balnear, elemente reprezentative pentru litoralul românesc al Mării Negre se impune mai mult ca niciodată. O problemă spinoasă, nu numai în Neptun-Olimp ci și în cazul majorității stațiunilor litorale din România este mizeria e pe plajă și nu numai, fapt care trebuie controlat și eliminat.

Plajele trebuie protejate, acordate amenzi usturătoare pentru cei care nu respectă reguli elementare de protejare a mediului așa cum se întâmplă în alte state, (vezi cazul celor intră cu mașinile direct pe plajă sau chiar în apă),. Consider că suprafața actuală de plajă este suficient de mare iar printr-o bună echipare și modernizare acestea pot prelua un număr mai mare de turiști fără să fie nevoie de afectarea altor porțiuni de plajă sălbatică.

Neptun-Olimp este o locație foarte bine cunoscută turiștilor români și datorită participării reprezentanților ei la diferite târguri și simpozioane turistice. Acest lucru, împreună cu alte forme de promovare turistică trebuie și fie continuat. Neptun-Olimp nu trebuie să lipsească din programele și ofertele principalelor agenții de turism din România.

Atragerea turiștilor străini este unul dintre principalele obiective ale administrației locale, fapt care, pe lângă încasări crește valoarea stațiunii.

BIBLIOGRAFIE

a) Literatură de specialitate

1.Cândea Melinda, Erdeli George, Simon Tamara, (2001) România- Potențial turistic și turism, Editura Universității din București;

2.Cristureanu Cristiana (1992), Economia și politica turismului internațional, Editura Abeona, București;

3.Ielenicz Mihai, Pătru Ileana (2005) România- geografie fizică, vol.I, Editura Universitară, București;

4.Ielenicz Mihai (2007) România- geografie fizică, vol.II, Editura Universitară, București;

5.Ielenicz Mihai, Comănescu Laura (2007) România- potențial turistic și turism, Editura Universitară, București;

6.Ielenicz Mihai, Simoni Smaranda, (2011) Antropositurile – concept și cuantificare, Lucrări Științifice, seria I, vol. XIV(4), București;

7.Ielenicz Mihai, Săftoiu Luminița, (2011) De la obiectiv turistic la turistosituri, Terra, vol. I, Editura CD Press, București;

8.Manta Ion (1992) România- o enciclopedie a naturii, Editura Abeona, București;

9.Minciu Rodica (2004), Economia Turismului, Editura Uranus, București;

10.Turcu D., Janeta Weisz, (2008), Economia turismului, Editura Stampa, Timișoara.

b) Legislație

1.***Ordonanța de Guvern nr.68/28.08.1994, întărită prin Legea nr.41/1995.

c) Webografie

1.wikimapia.org;

2.www.booking.com;

3.www.complexciresica.ro;

4.www.docuprint.com.ro;

5.www.infoghidromania.com;

6.www.infotravelromania.ro;

7.www.mangaliatv.ro;

8.www.neptunolimpresort.ro;

9.www.nexio.web.com;

10.www.nstravel.ro;

11.www.turistderomania.ro;

12.www.turismarket.ro;

13.https://constantasimplicity.files.wordpress.com/2013/08/bucuresti-litoral-autostrada.jpg;

14.https://www.litoralulromanesc.ro/descriere_neptun_olimp.htm;

15.http://www.infoghidromania.com/neptun-olimp.html;

16.http://www.ziuaconstanta.ro/stiri/social/lacurile-neptun-vor-fi-reabilitate-si-ecologizate-235842.html;

17.http://padureadelamalulmarii.ro/prezentare-generala/biodiversitate/flora.html;

18.http://padureadelamalulmarii.ro/prezentare-generala/istorie-si-simbolistica.html;

19.http://www.infopensiuni.ro/cazare-neptun/obiective-turistice-neptun/rezervatia-naturala-padurea-comorova_7412;

20.http://www.i-tour.ro/neptun-si-olimp-doua-statiuni-intr-una-singura/;

21.https://wikitravel.org/ro/Neptun-Olimp;

22.https://ecomareaneagra.wordpress.com/marea-neagra/;

23.http://ro-geo.ro/litoral/neptun/;

24.http://www.biserici.org/index.php?menu=BI&code=20590;

25.http://ran.cimec.ro/sel.asp;

26.http://www.mangalia.tv/dobroge-mandra-gradina-festivalul-international-de-folclor-pentru-tineret/;

27.http://www.ziare.com/botosani/festival/comorile-luncii-pe-scena-festivalului-international-de-folclor-dobroge-mandra-gradina-3123813;

28.http://www.complexdoina.ro;

29.http://www.complexdoina.ro/policlinica.html;

30.http://www.cocorspahotel.ro/;

31.http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=TUR105E.

d) Instituții

1.Direcția Generală de Statistică a Jud.Constanța;

2.Primaria Mangalia.

ANEXE

Anexa 1 Hotel Insula Anexa 2 Hotel Belvedere

Anexa 3 Neptun-Olimp în plin sezon estival

Anexa 4-5 Harți Neptun-Olimp