Turismul In Judetul Buzau

TURISMUL ÎN JUDEȚUL BUZĂU

Cuprins

INTRODUCERE

CAPITOLUL 1

POZIȚIA ȘI LOCALIZAREA GEOGRAFICĂ

1.1. Poziția fizico – geografică

1.2. Poziția matematică

1.3. Poziția administrativ – teritorială

1.4. Poziția în raport cu căile de comunicații

CAPITOLUL 2

ISTORICUL CERCETARILOR

CAPITOLUL 3

POTENȚIALUL TURISTIC NATURAL

3.1. Potențialul turistic al componentelor geologice

3.2. Potențialul turistic al reliefului

3.3. Potențialul turistic climatic

3.4. Potențialul turistic al apelor

3.5. Potențialul turistic al pădurilor

3.6. Elemente de interes cinegetic

3.7. Rezervații naturale

CAPITOLUL 4

POTENȚIALUL TURISTIC ANTROPIC

4.1. Potențialul turistic cultural-istoric

4.1.1.

4.1.2.

4.2. Potențialul turistic etno-cultural și etno-folcloric

4.2.1.

4.2.2.

CAPITOLUL 5

INFRASTRUCTURA TURISTICĂ

5.1. Infrastructura generală

5.2. Structuri de cazare

5.3. Structuri de alimentație publică

5.4. Structuri de tratament

5.5. Structuri de agrement

CAPITOLUL 6

CIRCULAȚIA TURISTICĂ

6.1. Numărul de turiști și aria lor de proveniență

6.2. Numărul înnoptărilot

6.3. Durata medie a sejurului

CAPITOLUL 7

TIPURI ȘI FORME DE TURISM

7.1. Tipuri de turism

7.2. Forme de turism

CAPITOLUL 8

IMPACTUL ACTIVITĂȚILOR TURISTICE ASUPRA MEDIULUI

CAPITOLUL 9

PROPUNERI, PERSPECTIVE ȘI PROGRAME DE DEZVOLTARE

CONCLUZII

BILIOGRAFIE

INTRODUCERE

Am ales această temă pentru lucrarea de licență pentru a-mi îmbunătați cunoștințele despre turismul din acest județ.

Bucurându-se de un potential antropic și natural bogat , avand o climă favorabilă pentru practicarea turismului, o flora și fauna deosebită, oameni binevoitori și amabili, deținând numeroase monumente istorice, de arhitectură și artă, având o cultura bogată și o statiune balneoclimaterică, Județul Buzau poate satisfice cu ușurință importantele segmente privind cererea turistică atât la nivel national cât și international. De asemenea, Județul Buzău are un cadru natural deosebit, o statiune balneoclimaterică, numeroase biserici, tabere și o delicioasa tradiție culinara.

În Județul Buzău sunt prezente câteva fenomene unice în România-fenomenele de endocarst din Platoul Meledic, prezența Vulcanilor Noroioși de la Pâclele Mari și Pâclele Mici, prezența apelor minerale care asigură funcționarea stațiunii balneo-climaterice Sărata Monteoru unde vin turiștii la tratament, dar și pentru a se relaxa.

Valorificând potențialul turistic, Județul Buzău, poate aduce venituri considerabile și poate atrage turiști din afara țării.

CAPITOLUL 1

POZIȚIA ȘI LOCALIZAREA GEOGRAFICĂ

Poziția fizico – geografică

Județul Buzău este situat în partea de sud-est a României, în sud-estul Carpaților Orientali, axându-se pe cursul superior și mijlociu al râului Buzău.

Județul Buzău are o suprafață de 6.102,6 km2 (ocupând 2,6 % din teritoriul țării).

Județele învecinate: -NV Brașov și Covasna

-NE Vrancea

-S Ialomița

-E Brăila

-V Prahova

Județul Buzău face legătura între arcul Carpaților și Câmpia Dunării, deoarece ocupă o zonă aflată la granița dintre cele trei provincii istorice românești – Muntenia, Moldova și Transilvania.

Aceste forme de relief caracterizează județul Buzău: în partea de nord se află Munții Buzău, care fac parte din Carpații de Curbură; în partea de sud se află Câmpia Buzăului, care aparține Câmpiei Române, iar în centru se află o regiune de dealuri.

Fig. 1 Harta județului Buzău

Poziția matematică

Județul Buzău este situat în sud-estul României, între 44 44' și 45 49' latitudine nordică și între 26 04' și 27 26' longitudine estică ocupând cea mai mare parte din bazinului hidrografic Buzău.

Județul Buzău face parte din Regiunea de Dezvoltare 2 Sud-Est, cu sediul în Brăila.

Poziția administrativ – teritorială

Județul Buzău constituie una dintre cele mai vechi unități administrativ-teritoriale din țara noastră. Se axează, în mare parte, pe bazinul hidrografic al Buzăului, înglobând variate unități de relief (munți, dealuri și câmpie), populate din cele mai vechi timpuri.

Are în componența sa 2 municipii, 3 orașe, 82 de comune și 475 de sate.

Municipii

• Buzău (reședința județului)

• Râmnicu Sărat

Orașe

• Pătârloagele

• Nehoiu

• Pogoanele

Comune

Amaru, Bălaceanu, Balta Albă, Beceni, Berca, Bisoca, Blăjani, Boldu, Bozioru, Brădeanu, Brăești, Breaza, Buda, C.A. Rosetti, Calvini, Cănești, Cătina, Cernătești, Chiliile, Chiojdu, Cilibia, Cislău, Cochirleanca, Colți, Costești, Cozieni, Florica, Gălbinași, Gherăseni, Ghergheasa, Glodeanu, Sărat, Glodeanu-Siliștea, Grebanu, Gura Teghii, Lârgu, Lopătari, Luciu, Măgura, Mânzălești, Mărăcineni, Mărgaritești, Merei, Mihailești, Movila, Banului, Murgești, Năeni, Odăile, Padina, Panatău, Pardosi, Parscov, Pietroasele, Podgoria, Posta, Călnau, Puiești, Racoviteni, Râmnicelu, Robeasca, Rusetu, Săgeata, Săhăteni, Săpoca, Sărulești, Scorțoasa, Scutelnici, Siriu, Smeeni, Stâlpu, Tintești, Tisău, Topliceni, Ulmeni, Unguriu, Vadu Pașii, Vâlcelele, Valea Râmnicului, Valea Salciei,Vernești, Vintila, Vodă, Viperești, Zarnești, Ziduri.

Poziția în raport cu căile de comunicații

Din punct de vedere al poziției județului Buzău în raport cu căile de comunicații acesta are legături cu celelalte zone din țară și anume:

Drumul European E 85 (sau DN 2) dinspre București sau Suceava, Bacău, Focșani;

DN 1B spre Ploiești;

DN 10 spre Brașov (itinerar pe Valea Buzăului);

DN 2B spre Brăila;

Magistrala feroviară – linia 500 – de importanță europeană (București-Ploiești-Buzău-Focșani-Bacău-Suceava).

CAPITOLUL 2

ISTORICUL CERCETARILOR

Având un relief complex, o deosebită frumusețe peisagistică și felurite resurse, județul Buzău a atras de-a lungul timpului un număr semnificant de geografi care și-au dedicat timpul și atentia asupra studiului zonei subcarpatice a județului.

Unul dintre acești geografi este Gr. Posea M. Ielenicz (1971) care tratează în vol. său aspecte privind obiectivele turistice, aspecte legate de geologie și folclor etc.

Pe teritoriul județului Buzău se află vestigii ce atestă existența omului în această regiune înca din Neolitic (mileniul 4 î.H) și Epoca Bronzului (mileniul 2 î.H.). Prin săpăturile arheologice de la Aldeni, Sudiți etc, s-au găsit unelte și arme din piatră, măciuci de luptă, os-topoare, vârfuri din silex precum și diverse produse din ceramică – cești, căni, castroane. Specifică Epocii Bronzului este Cultura Monteoru care s-a descoperit la Sărata Monteoru, Aldeni, Merei, Cernătesti, Săpoca, Smeeni- tezaurul din aur, având o greutate de 19 kg, compus din 12 piese, dintre care o tavă mare și mai multe vase, agrafe în formă de vultur, încrustate cu pietre prețioase, colane din aur și "Cloșca cu puii de aur", îngropată la Pietroasele de regele vizigot Athanaric, în anul 375, și a fost descoperită în anul 1837.

_______________________________

*Gr. Posea M. Ielenicz, Județul Buzău, anul 1971, pag. 68-131

CAPITOLUL 3

POTENȚIALUL TURISTIC NATURAL

3.1. Potențialul turistic al componentelor geologice

3.2. Potențialul turistic al reliefului

Masivul Penteleu-mai este denumit și Regele munților Buzăului. Acesta se situează între râurile Bâsca Mare și Bâsca Mică, având o altitudine maximă de cca. 1772 m în Vârful Penteleu. Masivul are în componență cinci culmi: Cernetu, Corâiu, Zănoaga, Piciorul Caprei, Viforâta ce se unesc în Vârful

Penteleu.

Fig. Masivul Penteleu

Masivul Podu Calului-se situează între râurile Bâsca Mare și Buzău, are o înăltime de 1440 m. Masivul este străbătut de cursuri de apă ce au praguri, pe cursul râului Cașoca aflându-se Cascada Cașoca (Pruncea), iar la 11 m de aceasta se găsește și „Ascunzătoarea haiducului Gheorghelaș”. Pădurile falnicului masiv adăpostesc și cerbi.

Fig. Masivul Podu Calului

Masivul Siriu-se situează între văile râurilor Buzău, Crasna și Siriu. Cele mai

înalte vârfuri ale masivului sunt Mălâia (1663 m) și Bocârnea (1659 m). La baza acestor vârfuri se află Lacul Vulturilor, caprele negre, căprioare, lupi, urși, viezuri, jderi, porci mistreți, râși, cerbi, pisici sălbatice și cocoși de

munte care au un ritual de împerechere impresionant, pe versanții abrupți ai vârfurilor Bocârnea și Mălâia.

Fig. Masivul Siriu

Masivul Monteoru-se situează în partea de sud a Munților Siriu, având cele mai mari înălțimi în vârful Monteoru (1345 m) și vârful Cătiașu (1014 m).

Masivul are o vegetație bogată și este ideal pentru plimbări.

Fig. Masivul Monteoru

Masivul Ivănețu-se situează la sud de Bâsca Rozilei, având o altitudine maximă de cca. 1190 m în vârful Ivănețu. Pe teritoriul acestui masiv se află Așezările Rupestre, bisericuța și chiliile în piatră din Bazinul Bozioru-Nucu-Ruginoasa-Aluniș-Colți.

Fig. Masivul Ivănețul

Munții Vrancei-se situează în partea de de nord, nord-est a județului Buzău, dincolo de Bâsca Mică, cuprinzând o parte a munților Lăcăuți, Giurgiu, Mușa, Gorul și Furu. Din acești munți izvorăsc râurile Râmnicu Sărat, Bâsca Mică și Bâsca Mare.

Dealurile Buzăului-Subcarpații Buzăului-se situează între văile râurilor Teleajen și Slănicul de Buzău. Dealurile Buzăului au înpartea de nord Munții Buzăului, în partea de sud câmpia. Amintim:

– Subcarpații dintre Buzău – Slănic, au dealuri cu altitudini cuprinse între 400-820 m;

– Subcarpații dintre văile râurilor Buzău și Teleajen – au altitudini de până la 700 m și cuprind Dealurile Salciei și Ciolanului, Dealul Istriței , Dealul Mare . Pe pantele acestora sunt podgorii și pomi fructiferi.

-Subcarpații Vrancei –se situează între văile râurilor Slănic și Râmnicu Sărat.

Culmea Bisocei se află la nord. În partea de sud se află Dealurile Blăjani și

Căpățânii. Aici se întâlnesc Vulcanii Noroioși de la Berca-Scorțoasa, Grunjul de la Mânzălești, peșterile în sare de la Meledic și lacul cu apă dulce aflat pe un deal sărat, Focul viu de la Terca-Lopătari.

Zona de câmpie

Se situează în partea de sud și sud-est a județului Buzău, are o altitudine de aprox. 40 m pe cursul râuuil Călmățui și 120 m în Câmpia Buzăului, Câmpia Râmnicului, Câmpia Călmățuiului, Câmpia Gherghiței (Săratei) și Câmpia Padinei.

3.3. Potențialul turistic climatic

Clima județului Buzău este temperat continentală, variază de la nord la sud datorită altitudinii și a orientării generale a reliefului și configurației locale a acestuia. Unele dealuri coboară spre sud, ceea ce le conferă un climat sudmediteranean favorabil viticulturii.

Sunt prezente dealuri cu pomi fructiferi și podgorii întinse cea ce face județul Buzău cunostut și peste hotare pentru calitatea vinurilor cramelor de la Pietroasele, Năieni, Săhăteni sau Breaza din Dealu Mare, turiștii venind să se delecteze cu diferite feluri de vin.

3.4. Potențialul turistic al apelor

Râurile

-Râul Buză-este principalul râu din județ, având o lungime de cca. 325 km, din care 175 km pe teritoriul județului de la izvor până la vărsarea în Siret Deține una din cele mai frumoase văi din țară. Râul Buzău primește pe partea dreaptă – în zona montană – afluenții: Crasna, Valea Neagră, Siriu, Nehoiu, și pe partea stângă afluenții: Zăbrătău, Cașoca, Harțagu și Bâsca Rozilei.

În zonasubcarpatică, primește pe dreapta afluenții: Bâsca Chiojdului, Nișcov, iar pe stânga Sibiciul, Sărățel, Slănic, Bălăneasa și Câlnău.

-Râul Râmnicu Sărat-are o importanță secundară în județ, având o lungime de cca. 123 km, din care 78 km se află pe teritoriul județului.

-Râul Sărata Monteoru-se situează pe teritoriul stațiunii balneoclimaterice Sărata Monteoru, varsându-se în râul Ialomița la Urziceni.

-Râul Călmățui-acesta are o lungime de 145 km începând de la izvor în zona mlăștinoasă care este delimitată de municipiul Buzău și comunele Costești-Stâlpu-Ținteștită altitudinii și a orientării generale a reliefului și configurației locale a acestuia. Unele dealuri coboară spre sud, ceea ce le conferă un climat sudmediteranean favorabil viticulturii.

Sunt prezente dealuri cu pomi fructiferi și podgorii întinse cea ce face județul Buzău cunostut și peste hotare pentru calitatea vinurilor cramelor de la Pietroasele, Năieni, Săhăteni sau Breaza din Dealu Mare, turiștii venind să se delecteze cu diferite feluri de vin.

3.4. Potențialul turistic al apelor

Râurile

-Râul Buză-este principalul râu din județ, având o lungime de cca. 325 km, din care 175 km pe teritoriul județului de la izvor până la vărsarea în Siret Deține una din cele mai frumoase văi din țară. Râul Buzău primește pe partea dreaptă – în zona montană – afluenții: Crasna, Valea Neagră, Siriu, Nehoiu, și pe partea stângă afluenții: Zăbrătău, Cașoca, Harțagu și Bâsca Rozilei.

În zonasubcarpatică, primește pe dreapta afluenții: Bâsca Chiojdului, Nișcov, iar pe stânga Sibiciul, Sărățel, Slănic, Bălăneasa și Câlnău.

-Râul Râmnicu Sărat-are o importanță secundară în județ, având o lungime de cca. 123 km, din care 78 km se află pe teritoriul județului.

-Râul Sărata Monteoru-se situează pe teritoriul stațiunii balneoclimaterice Sărata Monteoru, varsându-se în râul Ialomița la Urziceni.

-Râul Călmățui-acesta are o lungime de 145 km începând de la izvor în zona mlăștinoasă care este delimitată de municipiul Buzău și comunele Costești-Stâlpu-Țintești, lângă pădurea Spătaru, și până la vărsarea în fluviul Dunărea. Acest râu este unicul râu din județ ce se varsă în Dunăre. Apele acestor mlaștini sunt provenite din râurile Buzău și Nișcov, iar datorită vaselor comunicante, își fac apariția pe sub conul de depunere al râului Buzău.

Balta Amara- Este situată în comuna Balta Alba, la 22 km de Râmicu Sărat, în partea de est a județului.este o rezervatie naturală geologică și zoologică , de zonă umedă, ocupând o suprafată de cca. 900 ha. Vegetațiaeste asemănătoare cu cea din Delta Dunării.

Fig. Balta Amara

Cascada Pruncea (Cașoca)-se situează în Masivul Podul Calului, pe cursul Râului Cașoca, la 5 km de Siriu, în nord-estul județului Buzău. Cascada are o cădere de 5-6 m, în partea stangă a cascadei există o deschizătură ce era folosita pe post de ascunzatoare, conform legendei, de haiducul Gheorghilaș, fost pandur în oastea lui Tudor Vladimirescu. Oamenii din Gura Teghii au făcut un obicei în a-l sarbatori în fiecare an pe haiducul Gheorghilas, pe data de 1 iunie.

Fig. Cascada Pruncea (Cașoca)

Lacul Vulturilor (Lacul fara fund)-se situează în Muntii Siriului, în partea de est a versantului Malaia, în vecinătatea localitații Gura Siriului, din comuna Siriu. Este un lac periglaciar ce se află la o altitudine de 1.420 m, are o adancime maxima de 2,5 m, ocupând o suprafață de cca. 0,5 ha și este lipsit în totalitate de vegetatie.

Acest lac are două legende:

-Lacul Vulturilor -deoarece aici conform legendei, aici vin vulturii, primăvara, să bea apă ca să întinerească, aici își învață puii să zboare.

-Lacul fără Fund -pentru că, spune legenda, un cioban și-a lăsat turma de mioare, a aruncat bâta în apa lacului și a plecat. După un an de peregrinări își regăsește bâta în apele Dunării si mistuit de dorul mioarelor și al locurilor natale se reîntoarce acasă.

Fig. Lacul Vulturilor

Lacul Meledic-este situat în platoul Meledic, în comuna Manzalești.Acest lac ste unic nn lume deoarece este un lac cu apă dulce deși este asezat pe un munte de sare. Lacul are o dancime de cca. 20 m. Pe timpul verii, aici se face plajă și se pescuieste, baile nu sunt indicate deoarece, chiar dacaeste apa mai caldă la mal, la aprox. 1 m distantă apa devine brusc foarte rece, fiind pericol de stop cardiac.

Fig. Lacul Meledic

Lacul Siriu-este situat în comunaSiriu, pe cursul superior al râului Buzău, în partea de nord-est a judetului. Este un lac de acumulare, format în urma construcției barajului de la Siriu și a hidrocentralei de la Nehoiasu, ocupând o suprafață decca. 500 ha, are o lungime de 11,5 km și un volum de aprox. 155 milioane mc.

Fig. Lacul Siriu

Lacul Mociaru- este situat la o altitudine de 775 m, în comuna Lopatari, este format într-o depresiune de tasare ce a aparut în urma prabusirii unei caviăți subterane ce a rezultat prin dizolvarea unui bloc de sare. Lacul ocupă o suprafață de aprox. 1 ha, are o adancime de cca. 8 m iar pe suprafata lui se poate observa plaurul plutitor.

Fig. Lacul Mociaru

Lacul Talharilor-este situat pe culmea masivului Ivanețu aflat la baza unei vechi râpe de desprindere. Este un lac de baraj natural ce s-a format între valurile de alunecare.

Fig. Lacul Tâlharilor

Lacul Balta Albă-este situat în comuna Balta Albă, aflată la 22 km de Râmicu Sărat, în partea de est a judetului. Este cel mai mare liman fluviatil de pe cursul inferior al râului Buzău, fiind o rezervatie naturală geologică, de zona umedă, zoological și botanică. Lacul ocupă o suprafață de cca. 1.012 ha iar peisajul este asemanator cu al Deltei Dunării.

Fig. Lacul Balta Albă

3.5. Potențialul turistic al pădurilor

Pădurea Lacurile-Rezervație forestieră, geologică, botanică localizată în comuna Bisoca având o suprafața de 10 ha.

Deși afectată de regimul juridic al proprietății – totuși mai pastreă valori (pentru care a fost declarată) și anume prezența unor exemplare impresionante de Pin silvestru (Pinus silvestris), între care astăzi se văd succesiuni de specii erbacee de la cele mezofile spre cele subtermofile, datorită răririi arboretului, (prin tăierile din ultimul deceniu) și ca o expresie a modificării climei generale (în sensul creșterii temperaturilor);

Fig. Padurea Lacurile

Padurea Crivineni-Este situată la nord de localitatea Pătârlagele la o altitudine de 300-500 metri, are o suprafață de 14 ha. În această pădure se protejează stejarul pufos aflat într-una dintre stațiunile cele mai înalte din tară.

Fig. Pădurea Crivinei

Pădurea Găvanu-Rezevație forestieră în Subcarpații Buzăului, în bazinul superior al pârâului Jgheab, pe fața estică a culmii Breazăul. Rezervația interesează pentru valoarea geofondului și genofondului forestier pentru specia Pin silvestru (Pinus sylvestri) care are creșterea, dezvoltarea și regenerarea naturală caracteristică tipului natural fundamental de pădure.Valoarea peisagistică și Mănăstirea Găvanu de interes istoric completează valoarea rezervației.

Fig. Padurea Gavanu

Pădurea Brădeanu-Rezervația naturii de interes forestier și localizată în comuna Bradeanu, are o suprafata de 5,8 ha. A interesat pentru existența dispersată a unor exemplare de Stejar comun (Quercus robur), de dimensiuni impresionante (habitus având înalțimi și diametre peste valorile medii, simetria coroanei elagajul trunchiului) și vârste inaintate – rămași din Codrii Vlăsiei, păduri care până în secolele XVIII-XIX acopereau Câmpia Română având în centru așezarea Bucureștilor. În Pădurea Brădeanu atingeau extremitatea nordica a arealului.

Fig. Pădurea Brădeanu

Pădurea Frasinu (rezervație de frasin pufos)-se află la 5 km de orașul Buzău în comuna Tintești, are 158 ha, reprezintă un trup estic de padure ramasă din Codrii Vlăsiei. Predomina frasinul pufos, lemnul câinesc, sangerul, frasinul de lunca aflat în amestec cu stejarul, iar dintre plante specii ca stânjenelul și lacramioara.

Fig. Pădurea Frasinu

Pădurea Spătaru-Rezervație forestieră care face trecerea de la pădurea de frasin la cea de stejar. Este o rezervație forestieră și botanică cu o întindere de 165 ha și se află în satul Spătaru, comuna Costești din județul Buzău, la 7 km de orașul Buzău. Ca și pădurea Frasinu, reprezintă un rest din Codrii Vlasiei, formată din stejar brumăriu, jugastru, ulm, frasin pufos, arțar tataresc, frasin de luncă.

Fig. Pădurea Spătaru

Pădurea cu Tisa-Rezervație forestieră situată în Comuna Nehoiu, are suprafață de 150 ha. Interesante exemplarele de Tisa (Taxus baccata) amintind de vechile păduri care (acum cca. 2000 ani, când Dacia era colonizată de Roma Imperială) aveau întinse arboreta – cu arbori impresionabili – de Tisa.

Fig. Pădurea cu Tisa

Padurea Milea Viforata- Este situata pe raza comunei Gura Teghii, localizata in Muntii Penteleu, în partea de nord-vest a județului Buzău, ocupând o suprafața de cca. 165 ha. Padurea este formată din brazi și molizi seculari cu talie mare – peste 40 m înaltime, și diametrul de aprox. 1 m.

Fig. Pădurea Milea Viforâta

Pădurea Hartagu- Este situată pe teritoriul comunei Siriu, în masivul Podu Calului, ocupând o suprafață de 191 ha și alcatuită din fagi și brazi, cu vârstă și dimensiuni mari.

Fig. Pădurea Hartagu

Dealul cu lilieci- Se situează pe raza comunei Cernătești, pe partea dreaptă raului Slanic.Este o rezervație forestieră și zoologică, ocupând o suprafață de 3 ha. Pot fi intalniți termita și scorpionul.

3.6. Elemente de interes cinegetic

Din punct de vedere al potențialului cinegetic, județul Buzău este unul bogat.

Județul Buzău beneficiază de 58 de fonduri de vânătoare, având o suprafață de cca. 573.683 ha per total.

POTENȚIAL CINEGETIC

Tabelul nr. 1

Sursa : Direcția Județeană de Statistică Buzău

Asociatii de vanatoare licentiate:

Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi ,,Mihail Sadoveanu” cu sediul în Râmnicu Sărat, Aleea Industriei, nr. 1, Jud. Buzău-2011

Asociația Proprietarilor de Terenuri Progresul Buzău cu sediul în Buzău, Str. Decebal, nr. 4, Jud. Buzău-2011

Asociația Județeană de Vânătoare ,,Pisica Sălbatică” cu sediul în Buzău, Str. Decebal, nr. 2 bis, Jud. Buzău-2011

S.C. Ocolul Silvic Siriu S.R.L. Loc. Cu sediul în Siriu, Sat. Cașoca, Jud. Buzău-2010

Asociația Vânătorilor și Pescarilor ,,Vulturul Buzoian” cu sediul în Comuna Siriu, Strada Principală, Județul Buzău-2010

Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi ’’Muflonul’’ cu sediul în Buzău, str. Mesteacanului, nr. 23, jud. Buzău-2008

Fonduri cinegetice:

Fondul cinegetic nr. 22 –se situează în județul Buzău la Măgura Tisău

, în zona de deal a AVPS BRADUL Bucuresti, aici vanatorii pot vâna Cerb, Caprior și Mistret.

Fondul cinegetic nr. 36 – Basca Mare, 14609 ha, jud. Buzău

3.7. Rezervații naturale

Rezervatia naturala Vulcanii Noroiosi de la Pâclele Mari și Pâclele Mici-Se află în Subcarpatii de Curbură, în comunele Berca și Scorțoasa. Este o rezervație geologică și botanică, se află la o altitudine de aprox. 300-550 m și are o suprafață de 30 ha. Vulcanii noroiosi reprezintă formațiuni create de gazele naturale ce provin de la peste 3.000 m adancime, care trec printr-un sol argilos, combinate cu apa din pănza freatică. Aceste gaze împing apa amestecata cu argila spre suprafață, iar namolul format de acestea se usuca la contactul cu aerul, formand astfel structuri conice ce seamănă cu niște vulcani.

Fig. Pâclele Mici-Berca

Fig. Pâclele Mari-Scorțoasa

Rezervația natural “Focul Viu” – este un monument al naturii, situat în comuna Lopătari, satul Terca. Acest "foc viu", este un fenomen natural ce emană gaze naturale, care în momentul în care ies din pamânt se aprind la contact cu atmosfera astfel putându-se observa flăcarile pâlpâind.

Fig. Focul viu

Rezervatia naturala Platoul Meledic- se situează în comuna Manzalesti, este o rezervatie geologică, botanică, zoologica și speologică, aflându-se la o altitudine de cca. 600 m , ocupând o suprafata de aprox. 67,5 ha.

Această rezervație deține 35 de pesteri de sare (endocarste saline), cea mai importanta fiind peștera 6S, cea mai lunga peșteră formată în sare;

Versantii acestui platou cuprind canioane adanci de cca. 5-6 m și late de aprox. 0,5-3 m, dar și rupturi de pantă de cca. 2 m. Are un peisaj deosebit și liniștitor.

Fig. Platoul Meledic

Rezervatia naturala Culmile Siriului- se situează în comuna Siriu, ocupând o suprafață de cca. 85 ha. Este o rezervație forestieră, geologică, botanică și zoologică. În această rezervație se protejază caprele negre, bujorul de munte, roua-cerului (specie rară) și bumbăcărița.

Fig. Rezervația Culmile Siriului

Rezervatia naturala Blocurile de calcar de la Badila- se situează în Subcarpații de Curbură pe Valea Buzăului, între Rusavat-comuna Viperești și Bădila-comuna Parscov, avănd o suprafața de cca. 1 ha. Este o rezervație geologică și paleontologică. Este formată din 40 de blocuri de calcar având forme și dimensiuni diferite ce apartin Jurasicului superior.

Fig. Blocurile de calcar de la Bădila

Rezervația naturală Piatra Albă de la Grunj-se situează în comuna Mânzalești, la confluența râului Slanic cu pârâul Jgheab, ocupând o suprafață de cca. 0,025 ha. Acest fenomen este un martor de eroziune hidraulică și eoliană ce este format dintr-un tuf vulcanic, acumulare de marna alba cinerită. Are formă conică și neregulată prin eroziunea multidirectionată. Această rezervație reprezintă un monument al naturii de interes geologic.

Fig. Piatra Albă de la Grunj

Rezervatia naturala Sarea lui Buzau-se situează în Subcarpații de Curbură, încomuna Viperești, având o suprafață de cca. 0,8 ha. Este o rezervație de interes geologic și botanic și monument al naturii. Speciile forestiere forestiere ce se întalnesc sunt arbustul cătina albă ce vegetează pe excesul salin.

Fig. Sarea lui Buzău

CAPITOLUL 4

POTENȚIALUL TURISTIC ANTROPIC

4.1. Potențialul turistic cultural-istoric

Muzeul Judetean din Buzău-se află în municipiul Buzău și deține Tezaurul de la Pietroasele- ,,Cloșca cu puii de aur’’.

Fig. Muzeul Județean Buzău

Muzeul Chihlimbarului-se situează în comuna Colți, la aprox. 65 de km de municipiul Buzău. Aici s-a efectuat unica exploatare de chihlimbar din Romania. Muzeul a fost deschis în anul 1973 și este singurul muzeu de acest tip din Romania. Muzeul păstrează o impresionantă colectie de chihlimbar, roci, colectii de flori de mină, fosile si pietre semipretioase, dar și o colectie de etnografie.

Fig. Muzeul Chihlimbarului

Muzeul Episcopal- se situează în mun. Buzău, a fost înfiintat în anul 1955 și

gazduit de clădirea Seminarului Teologic "Chesarie Episcopul", fiind construită în anul 1836. Muzeul deține o bogată colecție de artă bisericească.

Colectia de Etnografie și Arta Populara Vergu-Manaila-se situează în mun. Buzău și este găzduită de cea mai veche casa boierească din oraș, este un monument istoric, care a apartinut familiilor Vergu si Manaila, oameni de seamă ai târgului la sfarșitul secolului al XVIII-lea.

Fig. Casa boierească care găzduiește Colecția de Etnografie și Artă

Muzeul Etnografic al Vaii Slanicului-se situează în comuna Manzalesti, a fost

inaugurat în anul 1998 și reprezinta o mândria satului romanesc.

Muzeul Municipal- se situează în orașul Râmnicu Sărat, este o expozitie ce are cinci sectii: Artă plastică ce cuprinde sculpturi, picturi, grafică, Științele naturii -exponate din floră și faună specifică Văii Râmnicului și a zonelor limitrofe, Etnografie -obiecte de artă populară și port, legate de ocupațiile tradiționale, Istorie și Istoria culturii râmnicene.

Fig. Muzeul Municipal-Râmnicu Sărat

Conacul Monteoru și Capela familiei Monteoru-se situează în Sărata Monteoru, este construit în anul 1888, este un monument istoric, executat dupa planurile arhitectului german Eduard Honzik. Picturile sunt executate în stilul a fresco, de către profesorul Costin Petrescu, care a realizat lucrarea "Marea Fresca a Istoriei Neamului", de la Ateneul Român. Capela adăpostește rămășițele celor sapte membri ai familiei Monteoru, este amplasat în Parcul Dendrologic, mai găzduieste și o tabăra școlară. Monteoru a mai construit un cazinou, iar parcul în stilul grădinilor englezești pentru vizitatorii de seamă.

Fig. Conacul, Capela și Parcul Dendrologic Monteoru

Fantana lui Mihai Viteazul-se situează în satul Ciuta, comuna Măgura, a fost ridicată în anul 1975, cand s-au sarbatorit 375 de ani de la trecerea lui Mihai Viteazul pe Valea Buzaului spre Ardeal, marchează locul unde domnitorul și oastea lui au rămas o noapte. Monumentul este realizat de sculptorul Gheorghe Coman, fiind unul dintre initiatorii Taberei de sculptură în aer liber de la Măgura.

Fig. Fântâna lui Mihai Viteazul

Tabara de sculptură Meledic-se situează în comuna Mânzalesti, conține aprox. 25 de statui din lemn, create în urma taberei de sculptură din iunie 2001, fiind o acțiune de comemorare în cinstea sculptorului roman Constantin Brancuși.

Fig. Tabăra de sculptură Meledic

Tabara de sculptura Năeni- se situează pe dealul Tigori din comuna Năeni, în vestul judetului. În varful dealului sunt câteva sute de sculpturi în calcar, sculptate de copii și elevi ai profesorului Gabriel Manole, în decursul a 14 ani.

Tot aici se află Biserica dintr-o piatră, construită dintr-un bloc de calcar ce are o catapeteasmă sculptata în piatra, unica în Europa. Aici se află și o asezare dacica veche, care are morminte îndreptate cu fata spre Soare, săpate în piatră. Dealul confera o deosebită panoramă a masivelor Bucegilor, Ciucasului, Buzaului, Penteleului și Vrancei. Dealurile de la Năeni sunt bogate în calcar, format din scoicile și cochiile conservate de milioane de an ice au aflate sub apele Marii Sarmatice.

Fig. Tabăra de sculptură de la Năeni

Tabăra de sculptură în aer liber de la Măgura-se situează în comuna Măgura la 28 de km de orasul Buzău, reprezintă cele XVI secole de atestare documentară a Buzăului. Timp de 16 ani au lucrat în poienile Măgurei163 de sculptori, rămânând aici 256 de sculpturi în piatră, ce se întind pe ccs.21 ha, iar la aprox. 200 m se găsește o pantă unde legea gravitatiei nu pare să funcționeze.

Fig. Tabăra de sculptură în aer liber de la Măgura

4.1. Monumente și situri arheologice

Castrul roman-se situează în comuna Pietroasele, urmele locuirii teritoriului comunei datează din neo-eneolitic, fiind descoperite vestigii arheologice care apartin cultirii Gumelnița, peste care s-au descoperit alte urme de locuire din epoca bronzului, din prima epoca a fierului-Hallstatt, din a doua epoca a fierului, cultura geto-dacica și epoca romana. Castrul a fost construit de împaratul Constantin cel Mare intre anii 324-330, pe timpul campaniei împotriva goților de la nord de Dunare folosit ca sistem de aparare. Castrul are o suprafață de aprox. 158 m și este unicul monument din categoria fortificatiilor romane din Câmpia Română, aflându-se la mai mult de 100 km departare de Dunare.

Fig. Castrul roman-Pietroasele

Necropola veche-se situează în apropierea castrului roman din comuna Pietroasele. Aici au fost găsite monede din perioada împaratului Constantin al II-lea, iar în situl arheologic din apropiere au fost gasite bucăți de olane romane, ce provin dintr-o rețea de alimentare cu apă a castrului și a așezarii civile și o instalație de distribuție a apei ce a fost săpata în piatră.

Cetatea dacica de la Gruiu Dării-se situează în satul Pietroasa Mică și adăpostește vestigii ale unicei cetati dacice cu zid de piatră de la Curbura Carpatilor. Folosită din epoca pietrei (neolitic), epoca bronzului, la începutul epocii a fierului, pana în Evul Mediu, cetatea a fost cea mai populată în vremea dacilor.Au fost descoperite multe vetre din piatră, lut, unde se aduceau ofrande zeilor, arme, bijuterii, vase de lut si peretele unei locuințe.

Fig. Ruinele Cetății dacice-Grunju Dării

Cercetările arheologice sistematice de la Cârlomănești – se situează în comuna Cârlomănești, au început în anul 1967 și continuă și în prezent. În acest sit s-a descoperit celebra statuie zoomorfă denumită și Lupul de la Cârlomănești, piese din epoca fierului.

Fig. Cercetările arheologice sistematice de la Cârlomănești

Cercetările arheologice de la Poiana Scorusului și Dealul Cetatuia-Aceste sit uri au o importantă valoare istorică, fiind făcute numeroase descoperiri arheologice, originare din perioada mai mulor epoci istorice.

Pe Dealul Cetatuia au fost descoperite urmele unei foste cetati cu șanț de apărare și întarire din bolovani și urmele unor locuinte și unei necropole.

4.1.2. Monumente și ansambluri de arhitectură

Palatul Comunal din Buzău- se află în centrul municipiului Buzău și a fost construit intre anii 1899-1903, inaugurat în prezenta regelui Carol I și a principelui Ferdinand. Este cladirea emblematică a municipiului și este actualul sediu al Primariei și al Consiliului Local.

Fig. Palatul comunal

Cetatea-mânăstire Bradu-se situează în satul Hales, comuna Tisău, pe malul stâng al pârâului Nișcov. A fost construită de familiile boierilor Câdești și Pătârlăgeni în secolul XVII. Complexul cuprinde zidul cetății, Casa domnească, ruinele chiliilor și spatiilor de locuit sau de servicii, turnurile de colț și biserica "Sfantul Dumitru, iar în anul 1821, a fost folosită drept refugiu de boieri.

Fig. Cetatea-mânăstire Bradu

Cetatea-mânăstire Berca- se situează în partea de nord-vest a comunei Berca, pe malul stâng al râului Buzău. Biserica este construită în anul 1694 și a devenit mânastire-cetate în sec. XVIII, atunci când a fost întarită cu zid.

Fig. Cetatea-mânăstire Berca

Episcopia Buzăului-Înființată de Radu cel Mare, în anul 1500, cu ajutorul fostului patriarh al Constantinopolului Nifon, biserica a fost construită în sec. XVI, apoi reconstruită de Matei Basarab în anul 1649 și reparată înbanul 1740.

Palatul Episcopal-a fost construit de către Constantin Brâncoveanu între anii 1688-1714.

Seminarul Teologic- a fost înființat de către Episcopul Chesarie în anul 1836. În timpul extragerii pietrei de la Pietroasele pentru construcția Seminarului, s-a descoperit Tezaurul Cloșca cu puii de aur. După ce a fost construit sediul Seminarului, în anul 1936 a fost construit al doilea seminar, unde își desfășoară cursurile elevii de la Seminar în prezent.

Muzeul Episcopal-a fost înființat în anul 1955 însă s-a mutat în clădirea Seminarului Teologic, care a fost construită între anii 1836-1838. Muzeul adăpostește o bogată colecție de artă veche bisericească.

Catedrala Episcopală-ctitorie a Episcopului Epifanie Norocel. În anul 2009, a fost ridicată la rangul de Arhiepiscopie și cu această ocazie, s-a sfințit noua Catedrală Episcopală cu hramul „Înălțarea Domnului‖, în prezența

Patriarhului României, prea fericitul părinte Daniel, împreuna cu ierarhi ai Sfântului Sinod.

Mânăstirea Ciolanu-are în componență două biserici: o biserică cu hramul „Sf. Gheorghe’’ care a fost construită de Doamna Neaga,conform lrgendei, soția lui Mihnea Turcitul, în anul 1590, și a doua biserică cu hramul „Sfinții Petru și Pavel’’ construită de către Chesarie, Episcopul Buzăului, în anul 1828. Pe catapeteasma acestei mânăstiri se găsesc trei tablouri pictate de Gheorghe Tattarescu, care urmăresc cu privirea oriunde te-ai mișca în biserică. În anul 1867, Carol I, Domnitorul României, a venit la Ciolanu ca să găsi un loc pentru construirea Palatului Peleș, însă la poarta mânăstirii calul

și-a rupt piciorul. Domnitorul considerând astfel că este un semn de la Dumnezeu și nu l-a construit acolo. Domnitorul a donat Mânăstirii Ciolanu policandrul din Biserica „Sfinții Petru și Pavel’’, pe care este scris: „Domnitorul României, Carol I, 1867’’.

Cetățuia-a fost înălțată în sec. XVI de către Doamna Neaga, soția lui Mihnea Turcitul și refăcută de Carol I.

Mânăstirea Cârnu-a fost ridicată de către ctitorii Doamna Chiajna, soția domnitorului Mircea Ciobanul și efăcută de către Matei Basarab în anul 1634.

Mânăstirea Rătești-înființată în 1593, ctitorie a lui Dragomir Căpitanul, este mânăstire de maici.

Mânăstirea Barbu- înființată în 1669, ctitor Căpitanul Barbu.
Mânăstirea Găvanu- înființată în 1706 și efăcută în 1828. Se află în comunaMânzălești.

Mânăstirea Poiana Mărului- înființată în 1730. Întemeietorul mânăstirii, Cuviosul Vasile de la Poiana Mărului, este primul sfânt canonizat de către Episcopia Buzăului, în 2003.

Mânăstirea Podu Bulgarului –înființată în 1943 și se situează în comuna Podgoria.

Mânăstirea Săseni- este situată în comuna Vernești.

Mânăstirea Izvoranu- înființată între 1595-1600, avandu-l ca ctitor pe Luca din Cipru, Episcopul Buzăului, care își are locul de veci aici.

Complexul Brâncovenesc de la Râmnicu Sărat-construit între 1691-1697. Ctitorii sunt domnitorul Constantin Brâncoveanu și unchiul său spătarul Mihail Cantacuzino.

Biserica Banu-poartă hramul „Buna Vestire’’ și a fost construită în anul 1571 de banul Andronic Cantacuzino.

Biserica Neguțători-construită în anul 1585, poartă hramul „Nașterea

Maicii Domnului‖.

Biserica „Sfinții Îngeri’’- a fost ridicată în anul 1619.

Biserica Broșteni- a fost ridicată în anul 1709 și poartă hramul „Adormirea Maicii Domnului’’. Ctitorul este Căpitanul Caloian.

Biserica Gârlași- este ridicată în anul 1780 și poartă hramul „Sfinții Împărați Constantin și Elena’’. Ctitori sunt Mihai Mincu și soția sa, Minculeasa.

Catedrala Ortodoxă Municipală „Sfântul Sava de la Buzău’’-a fost ridicată în anul 1991, piatra de temelie a fost pusă de Episcopul Buzăului și Vrancei, Epifanie Norocel.

Așezările rupestre de la Aluniș-se află în comunele Colți și Bozioru, datează din sec. XVIII. În Munții Buzăului se află cel mai mare complex de schituri și locuințe monahale din România. În zona Aluniș-Nucu-FișiciRuginoasa, comunele Colți, Bozioru, Brăești, Cătina, Cozieni și Pietroasele, au fost descoperit un mare număr de așezări rupestre, folosite pe post de chilii de sihaștri ori amenajate ca lăcașuri de cult creștin.

Fig. Așezare rupestră-Boziru

4.2. Potențialul turistic etno-cultural și etno-folcloric

Anual, în județul Buzău, se organizează târguri de obiecte tradiționale, specialități culinare specifice județului(covrigii de Buzău, cârnații de Pleșcoi,vinul de la Pietroasele). Mai au loc parade de costume, dansuri populare, cercuri de creație pentru copii, ansambluri și orchestre muzicale, toate acestea de ,,Zilele Monteorului’’-5-7 iulie.

03-04 octombrie –„Festivalul cârnaților de Pleșcoi“

Fig. Parada de costume-Zilele Monteorului

Fig. Dansuri populare

Fig. Produse tradiționale

„Târgul Cucului”-com. Pătârlagele, „Sărbătoarea Florii de Salcâm”-comuna Padina,

„Drăgaica”(bâlci)-municipiul Buzău, „Sărbătoarea vinului de Blăjani”-comuna Blăjani, Târguri și sărbători de Sfânta Maria pe 15 august la Valea Salciei, Murgești, Pardoși, Sărbătoarea de Sfânta Marie mică la Chiojdu. Manifestări culturale care pot atrage turiști: Zilele Buzăului-anual în luna aprilie, Zilele municipiului Râmnicu Sărat, Festivalul Național de folclor Toamna Buzoiană de la Nehoiu, Festivalul Național de epigramă „Cu epigrama la asalt”, Alaiul colindătorilor, Zilele V. Voiculescu etc.

4.2.1. Rezervații de arhitectură și urbanism

Cel mai reprezentativ este Parcul Dendrologic din Sărata Monteoru ce adapostește specii de arbori aduși de peste hotare de către Monteoru și construit în stilul grădinilor englezești. În interiorul parcului se află Capela și Conacul familiei Monteoru.

4.2.2. Clădiri, monumente și ansambluri memorial

Casa din comuna Rușețu- se află la Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti‖, din București. Gospodăria Rușețu a fost adusă la Muzeul Satului în anul 1936.

Fig. Casa memorial Rușețu

Casa Giurescu din Chiojdu-se află la Muzeul Pomiculturii din Golești în județul Argeș. Casa a fost construită de străbunicii și bunicii marilor istorici Constantin, Constantin C. și Dinu Giurescu.

Casă din satul Aluniș –se află în comuna Colți iar grajdul cu fânar, coteț de porci în satul Furtunești din Gura Teghii și cotețul de păsări în Valea Sibiciului, fiind aduse la Muzeul din Dumbrava Sibiului.

Casa memoriala Vasile Voiculescu- este situată în comuna Parscov. În această localitate s-a nascut poetul, dramaturgul, publicistul si editorul Vasile Voiculescu, la 13 octombrie 1884, fiind o personalitate remarcabila a literaturii romanesti și membru al Academiei Romane. Aici sunt expuse documente și obiecte personale ale acestuia.

Fig. Casa memorial Vasile Voiculescu

CAPITOLUL 5

INFRASTRUCTURA TURISTICĂ

5.1. Infrastructura generală

Infrastructura generală a județului Buzău este următoarea:

Numărul de locuințe este de: 188.761

Lungimea căilor ferate este de: 232 km

Lungimea drumurilor este de: DN – 322 km; DJ – 930 km și DC – 1.395 km

Lungimea străzilor orășenești este de: 389 km

Din care străzi modernizate : 321 km

Rețeaua de apă este de: 1.101 km (55 localități)

Rețeaua de canal este de: 185,8 km (7 localități)

Conductele de gaze este de: 339,2 km

5.2. Structuri de cazare

Structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică- 31 iulie 2013

Tabel nr. 2

Sursa: Direcția Județeană de Statistică – Buzău

Capacitatea și activitatea de cazare turistică

Tabel nr. 3

Sursa: Direcția Județeană de Statistică – Buzău

5.3. Structuri de alimentație publică

5.4. Structuri de tratament

Stațiunea balneo-climaterică Sărata Monteoru-este o stațiune de interes local, sezonieră-se află la aproximativ 20 km de municipiul Buzău, este renumită pentru izvoarele sale cu apă sărată și pentru facilitățile de tratament, în deosebi pentru bolile reumatismale. Beneficiază de un bioclimat sedative, relaxant.

Boierul Grigore Constantinescu Monteoru (de origine grec) a dorit să înființeze stațiunea aceasta imediat dupa un tratament pe care l-a facut cu apa de aici. Tratamentul îl urmase la îndemnul medicului său personal, un francez medic consultant la Aix les Bains în Franța. În ceea ce privește amenajarea stațiunii, acesta a solicitat serviciile arhitectului Eduard Honzik, cel care construise și vila familiei cu câțiva ani în urmă, căruia i-a cerut sa eleboreze proiectul pentru această stațiune. În acest fel, la data de 1 iulie 1895, valea salbatică a Săratei devine Stațiunea Sărata Monteroru, loc de tratament și relaxare, care rivalizează cu unele stațiuni din vestul Europei – Aix les Bains, Merano, Karlsbad.

In această stațiune se întalnesc: -ape carbogazoase, clorurate, sodice, sulfatate, sulfuroase și iodurate.

Stațiunea are în componență Complexul Paradis care dispune de o serie de magazine, terase, fast-food, și spații de cazare, strand.

Aici se pot trata:

-afecțiuni reumatismale inflamatorii: poliartita reumatoida, spondilita anchilopoetică; -afecțiuni reumatismale degenerative: artoze, spondiloze, coxartroze, gonartroze, radiculopatii, tulburări de statică ale coloanei vertebrale și membrelor inferioare ;

-afecțiuni ale țesuturilor moi (abarticulare): periartita scapulo-humerală și coxo-femurală, tendinite, bursite, fibromialgie, etc ; -afecțiuni ortopedico -traumatice -sechele osoase și articulare dupa fracturi ale membrelor, sechele post-fracturi vertebrale, leziuni post-traumatice ale tendoanelor, musculare, tulburări circulatorii și trofice post-traumatice;

-afecțiuni neurologice periferice: nevralgii, neuropatii cu diverse cauze, pareze și paralizii de nervi periferice, polinevrite;

-afecțiuni neurologice centrale: sechele hemiparetice și hemiplegice post-accident vascular cerebral sau post-traumatisme cerebrale, nevroză astenică.

Fig. Stațiunea balneo-climaterică Sărata Monteoru

Fig. Ștrandul Paradis

Mai există câteva punctele cu potențial balneo-climateric la Fișici, Siriu Băi și Balta Albă.
Lacurile Amara și Balta Albă sunt apreciate pentru efectele terapeutice ale namolului.

5.5. Structuri de agrement

Județul Buzau beneficiaza de urmatoarele structure de agreement:

-Perete de escalada

-Tiroliene -Centru de inchiriat montan bike-uri -Echitatie cu trasee -Terenuri de tenis

-Terenuri de fotbal

-Piscine, patinoare, trasee sau cluburi de ciclism, motocross, offroad, rafting, parapanta, alpinism, paintball, locuri de vanatoare și pescuit, cluburi, discoteci, cinematografe, spectacole, muzee, crame, herghelii, tabere.

Fig. Perete de escalada și tiroliană-comuna Merei.

Herghelia Cislău-se află în comuna Cislău și este doatată cu cai din rasa Pur Sânge Englezesc. La această herghelie se cresc cai de rasă și se dau spre vânzare dacă sunt doritori.

Herghelia Rusetu- se află în comuna Rusetu și este dotată cu cai din rasa Semigreu Românesc și Trapas.

Fig. Herghelia Cislău

Tabăra Munteoru-este așezată într-o mică depresiune din Subcarpații de curbură pe versantul de NV al Dealului Mare, în centrul stațiunii balneo-climaterice Sărata-Monteoru, la 18 km de municipiul Buzău, în comuna Merei, lângă vila celebrei familii Grigore Constantinescu-Monteoru și a urmașilor acesteia, familia Dr.Angelescu.

Tabăra Poiana Pinului-se află în Subcarpatii de Curbură, la poalele Dealului Ciolanu, cu o altitudine de circa 400 m. Tabăra este situată la 40 de km de municipiul Buzău. Se desfășoaraă trasee la Vulcanii Noroioși-Colți-Siriu-Cislău-Mânăstirea Ciolanu.

Tabăra Arbănași-se află în comuna Arbănași, în Subcarpații de Curbură ai Buzăului, pe Valea Slănicului. Se organizează drumeții pe diferite trasee și activități recreative.

Tabăra Fișici-se află în comuna Fișici iar în cadrul ei se desfășoara diferite activitați de agreement și recreere.

Fig. Harta taberelor