Turismul In Chisinau

INTRODUCERE

Rolul economic, social și politic al turismului prin contribuția sa la dezvoltarea economiei naționale în ansamblu a determinat faptul de a efectua un studiu privind posibilitatea de evaluare și folosire a resurselor turistice la atragerea turiștilor străini în municipiul Chișinău, principalul pol turistic din Republica Moldova.

Atenția acordată turismului se justifică în toate țările prin faptul că pe plan economic, el creează venit național, participă la echilibrarea balanței de plăți externe, iar pe plan social creează noi locuri de muncă, contribuie la diminuarea șomajului.

Concepția de dezvoltare a turismului presupune valorificarea în totalitate, a resurselor turistice naturale și antropice din muncipiul Chișinău, iar activitatea de turism trebuie orientată spre satisfacerea cerințelor și preferințelor turiștilor interni și străini.

Politica de dezvoltare durabilă a turismului trebuie concepută prin diversificarea formelor de turism și adaptarea ofertei la cerințele cererii interne și internaționale, transformarea turismului într-o activitate complexă, economică și solială pentru un turism civilizat și competitiv.

Avându-se în vedere valorificarea unitară și optimă a resurselor turistice în profil teritorial, este necesar de stabili strategia de dezvoltare și diversificare a formelor de turism, de promovare a acestora pe piața turistică internă și externă, de amenajare și echipare competitivă pentru un turism modern.

Ramura economică importantă, de mare interes și cu importanțe disponibilități, turismul în capitala republicii trebuie să-și evalueze mult mai riguros șansele de relansare și să devină o componentă importantă la completarea bugetului de stat. Pe lângă aceasta dezvoltarea turismului va contribui la amenajarea și sistematizarea teritoriului, crearea de noi locuri de muncă.

Un teritoriu poate fi solicitat ca destinație turistică, în măsura în care acesta oferă resurse turistice naturale, antropice și infrastructură, a căror valorificare pe fondul unor amenajări complexe, poate determina ca activitate de turism și includerea acestui teritoriu in circuitul turistic intern și internațional.

Pot afirma că potențialul turistic în municipiul Chișinău dar și în restul teritoriului, componența antropică și infrastructura se află în stare de dgradare, de aceea sunt necesare măsuri pentru redresarea acestei situații.

Avansarea Republicii Moldova pe calea integrării europene și consolidarea poziției sale prin respectarea politicilor impuse de către UE cât și ajutorul acordat de către România, țară deja membră a UE, va putea duce treptat la o ușoară dezvoltare a infrastructurii turistice.

În momentul de față activitatea turistică reprezentată de numărul de sosiri ale străinilor se bazează în mare măsură pe persoanele ce provin în special din țara vecină, România, din Federatia Rusă, din fostele state CSI cât și din Asia Centrală. Odată inclusă ca țară membră în UE, Republica Moldova va cunoaște o creștere a numărului de vizitatori străini și din Europa de Vest.

Actualitatea temei lucrării de dizertație este determinată de faptul că turismul este un sector important al economiei mondiale și are o tendință de creștere la nivel internațional.

Dar acest domeniu economic ca și alte subdiviziuni ale economiei poate suferi etape de stagnare sau de descreștere a activității în funcție și de tranzițiile economice ale statelor de unde provin masele turistice, de situațiile politice unde au loc destinațiile, sau alți factori.

Industria turismului cuprinde o gamă variată de interprinderi publice și private, generatoare de beneficii economice și sociale, de noi locuri de muncă pentru diferite categorii de angajați, oferind oportunități de angajare mai cu seamă pentru femei. Municipiul Chișinău cu rol de capitală și important pol turistic din Republica Moldova trebuie promovat eficient ca o destinație turistică pe piețele turistice internaționale, în special pentru Europa de Vest, parte a continentului european neexploatat îndeajuns datorită relațiilor politice mult mai apropiate de Federația Rusă decât de statele din vest. Republica Moldova fiind la limita frontierei de est a UE va trebui să ducă o campanie grea de promovare dar și de îmbunătățire a domeniului turistic conform standardelor europene pentru a putea fi acceptat în cele din urmă ca țară membră a UE.

Actualitatea și complexitatea problemei, metodele și căile de creștere a eficienței potențialului ramurii turistice prin valorificarea patrimoniului existent trebuie studiată încă în continuare. Toate aceste aspecte, situații și probleme nesoluționate analizate în complex m-au făcut să aleg această temă.

Obiectivul de bază a lucrării de dizertație propuse pentru susținere servește elaborarea unor instrumente teoretico-practice care sa poată impulsiona valorificarea potențialului natural și antropic pentru sporirea eficienței economice și asigurarea unei dezvoltări stabile și durabile a ramurii turistice.

Scopul cercetării constă în identificarea căilor de dezvoltare și promovare a turismului a municipiului Chișinău cel mai important pol turistic din Republica Moldova prin aplicarea strategiilor și politicilor de dezvoltare a turismului în acest oraș.

Reieșind din scopul propus în lucrarea de dizertație, au fost formulate următoarele obiective:

o analiză asupra aspectelor geografice a spațiului analizat: așezare, cadru geografic și cel socio-economic;

stadiul actual de valorificare a potențialui turistic natural și antropic, forme de turism existente și cele ce pot fi puse în practică pentru o atractivitate mai mare a zonei analizate, cât și tot ce ține de capacitatea și activitatea de cazare existentă;

analiza SWOT a domeniului turismului;

unele strategii de dezvoltare durabilă în vederea promovării și valorificării turistice pentru un sector turistic care pe viitor să reprezinte principalul domeniu de activitate pe lângă agricultură ce contribuie major la dezvoltarea economică la nivel local dar și național.

EVOLUȚIA DEZVOLTĂRII TURISMULUI ÎN REPUBLICA MOLDOVA

Începutul noului secol și mileniu este marcat de industria turismului și a călătoriilor care reprezintă, pe plan mondial, cel mai dinamic sector de activitate. În perspectivă este acceptată ideea că economia mondială va fi dirijată de trei industrii mari ale serviciilor: tehnologia informațiilor, telecomunicațiilor și industria turismului și a călătoriilor.

Din evoluțiile turismului, desfășurate pe plan mondial, rezultă că acest sector reprezintă o sursă principală de redresare a economiilor naționale a tuturor țărilor care dispun de resurse turistice importante.

Etapa inaugurării activității turistice în Republica Moldova a fost condiționată de înființarea primelor structuri specializate în turism și călătorii: secția Chișinău a Societății pe Acțiuni “Intourist” cu specializarea organizării turismului receptor și emițător, crearea concernului “Moldsindtur” specializat în organizarea turismului balneoclimatic și de tratament, precum și schimburi turistice pe linie sindicală.

Primul grup de turiști străini au vizitat RSS Moldovenească în anul 1959. De atunci dezvoltarea turismului național și internațional a început să se desfășoare în ritm accelerat în republică. S-au înființat organe și întreprinderi de primire și deservire a turiștilor străini.

Organul de stat abilitat cu primirea și deservirea turiștilor străini pe teritoriul RSSM în anii 1959-1974 era secția Chișinău a Societății Unionale pe Acțiuni “Intourist” care făcea parte din Ministerul Comerțului Extern al Uniunii Sovietice. În această perioadă spectrul serviciilor turistice prestate era diversificat. Pe lângă punctele tradiționale ale programelor turistice (tur de oraș, muzee, zone de agrement) apar și forme noi specifice cum ar fi: vizitarea diverselor întreprinderi, uzine și fabrici, diverselor întreprinderi organizarea de programe cultural-folclorice cu artiști de renume. Sunt organizate excursii la întreprinderile complexului vitivinicol cu vizitarea plantațiilor, participarea la culesul strugurilor, degustările de vinuri în cele mai celebre gospodării producătoare. Programele turistice includeau și degustări de bucate naționale la restaurantele cu specific autohton.

În anul 1961 în orașul Chișinău a fost creată prima bază turistică, care avea o capacitate de primire de numai 200 locuri pe sezon. În anul 1970 prin intermediul traseelor turistice unionale, Moldova a fost vizitată de 11.466 turiști.

În anul 1967 este creat Biroul de Turism pentru Tineret “Sputnic” destinat deservirii turiștilor cu vârsta de până la 35 ani.

Pentru coordonarea activității departamentelor, care participă la primirea și deservirea turiștilor străini, precum și pentru conducerea întregului sistem al “Intourist-ului” din republică, în anul 1974 s-a creat un organ guvernamental cudenumirea – Direcția pentru turismul extern de pe lângă Consiliul de Miniștri al RSS Moldovenești. Pe atunci RSSM deținea locul 6 printre celelalte republici unionale cît privește numărul turiștilor străini, care vizitau țara. Către 1980, anul Jocurilor Olimpice, Republica Moldova cunoaște un aflux de turiști fără precedent, datorită includerii acesteia în circuitul traseului olimpic.

Pentru dezvoltarea turismului balnear, institutul de proiectări al URSS în anul 1979 elaborează schema unică de dezvoltare și amplasare al stațiunilor, zonelor de odihnă și turism, parcurilor naționale și rezervațiilor, în care este inclusă și RSSM. În anul 1981 RSSM este vizitată de 65.000 de turiști din circa 45 de țări. Pe teritoriul republicii trec 14 rute unionale, 119 rute locale și 9 rute turistice pentru zilele de odihnă. Aceasta a devenit posibil datorită extinderii bazei tehnico-materiale a societății “Intourist” care dispunea de un complex hotelier de clasă superioară cu 573 de locuri, dat în folosință în anul 1978, 2 restaurante, 5 baruri și o sală de banchete cu 350 locuri.

În anul 1983 este dat în exploatare hotelul “Cosmos” cu o capacitate totală de cazare de 706 locuri, care dispune de un restaurant cu 160 locuri, două bufete și un bar modern.

O largă răspândire în această perioadă au căpătat astfel de forme de turism cum sunt “trenurile prieteniei” și turismul specializat. Pentru turiști se organizează programe speciale de vizitare a întreprinderilor și localurilor care prezintă un interes profesional.

Perioada 1980-1990 se caracterizează printr-o dezvoltare stabilă a ramurii cu indici pozitivi de creștere anuală a numărului de turiști și excursioniști. Infrastructura este completată de modernizarea aeroportului Chișinău, trasarea drumurilor automoderne spre principalele obiective turistice ale țării. Din anul 1983 organul de stat care preia organizarea activității turistice în republică este Comitetul de Stat al RSSM pentru turismul extern.

După declararea în anul 1991 a suveranității și independenței statului nou Republica Moldova, are loc decentralizarea treptată a acestei sfere de activitate, este naționalizată baza tehnico-materială a ramurii.

Prin hotărârea Guvernului Republicii Moldova N352 din 26.09.1991 este creată Asociația Națională de Turism “Moldova-TUR” în baza fostei Asociații Moldovenești a Comitetului de Stat pentru turismul internațional al URSS. În condițiile economiei de piață apar de la început zeci, apoi și sute de firme și agenții de turism private. Dacă în anul 1991 existau 32 de agenții de turism, atunci în anul 1994 numărul de firme turistice a atins cifra de 270. În industria turistică a țării în anul 1991 activau 3.799 persoane, cifră care pe parcursul anilor ulteriori (până în 1999) este în continuă scădere. În luna august 1991 este instituit organul guvernamental Departamentul Turismului iar în luna februarie a anului următor – Ministerul Tineretului, Sportului și Turismului, care este abilitat cu funcții de licențiere și control asupra activității de turism.

În anul 1992 Biroul de Turism pentru Tineret “Sputnic” este naționalizat și transformat în Întreprinderea Națională de Turism pentru Tineret ”Sputnic”.

În anul 1991 Republica Moldova făcând parte din circuitul turistic unional, atinge apogeul numărului de turiști și excursioniști deserviți – 367,3 mii. Însă din 1992 numărul de turiști care vizitează republica este în continuă scădere: 313,9 mii pentru anul 1992,107,8 mii pentru anul 1993 și 25,04 mii pentru anul 1994. Se constată cu regret că au fost neglijate relațiile pe plan turistic cu partenerii “Intourist-ului” din țările europene și ale CSI. Au fost încheiate acorduri cu Guvernul României privind colaborarea în domeniul turismului la 14.01.1993, cu Guvernul Chinei privind accesul bilateral a turiștilor fără vize în țările respective la 11.01.1993, cu Guvernul Turciei privind colaborarea în domeniul turismului la 21.06.1993, acord de colaborare în domeniul turismului cu guvernele statelor membre CSI la 21.12.1993. La 23 decembrie 1993 la Așhabad este semnat Acordul interguvernamental de colaborare în domeniul turismului a țărilor din bazinul Mării Negre.

Republica Moldova devine membră a organizațiilor internaționale de resort cum ar fi:

OMT – (Organizația Mondială a Turismului) Madrid 23.11.1993;

CEI – (Inițiativa Europeană Centrală) Zagreb 09.11.1996;

CEMN – (Comunitatea Economică a Mării Negre) Istambul 28.04.1999;

EURO-ASIA – Minsk, CSI 08.09.1999.

După aprobarea Legii Turismului și creării Agenției Naționale de Turism în noiembrie 2000 începe derularea proiectului Dezvoltarea durabilă a turismului finanțată de Programul de Dezvoltare a Națiunilor Unite. Valoarea totală a proiectului constituie 1.139.960 $.

Proiectul are ca scop crearea unei baze pentru dezvoltarea turismului internațional și intern în Moldova într-un mod integrat, echilibrat și durabil, așa încât acesta să aducă beneficii culturale și socio-economice considerabile țării și comunităților ei, fără a genera probleme serioase de ordinecologic și socio-cultural. Pentru a motiva turiștii să viziteze țara, Centrul Internațional de Expoziții Moldexpo pe lângă tradiționalele expoziții de turism organizate anual din 1995 mai organizează din 2002 de comun acord cu Ministerul Agriculturii și Alimentației Publice, cu Agenția Națională a de Turism și Departamentul Agroindustrial Moldova-Vin, Festivalul Vinului, care întrunește mii devizitatori din diferite țări.

Odată cu crearea Camerei de Licențiere au loc unele schimbări în vederea eliberării licențelor de turism. Astfel, începând cu martie 2002 procedura de eliberarea licențelor de turism este transferată la Camera de Licențiere.

Astfel grupul de experți cooptați de Departamentul Dezvoltarea Turismului și cusuport financiar din partea proiectului PNUD Dezvoltarea Durabilă a Turismului elaborează Strategia de dezvoltare durabilă a turismului în Republica Moldova pentru anii 2003-2015.

Această strategie este aprobată prin hotărârea guvernului Republicii Moldova Nr. 1065 din 2 septembrie 2003.

La inițiativa Departamentului Dezvoltarea Turismului Guvernul Republicii Moldova pe data de 24 mai 2004 primește hotărârea Nr. 554 cu privire la aprobarea Programului Național în domeniul turismului Drumul vinului în Moldova”. Scopul și obiectivele acestui program sunt: de a promova pe plan internațional Moldova ca destinație turistică vitivinicolă; de a stabili legătura între sectorul turistic și vitivinicol; de a oferi vizitatorilor produse turistice de calitate înaltă; de a amplifica potențialul economic și valorifica potențialul uman din mediul rural; de a îmbunătăți rentabilitatea întreprinderilor vinicole și agenților economici ce practică activitatea de turism; de a proteja, conserva, dezvolta patrimoniul național de valoare turistică la nivel competitiv; de a extinde procesul de conștientizare a importanței dezvoltării turismului vitivinicol.

Pentru o mai bună colaborare între Republica Moldova și România în domeniul turismului și întăririi cooperării între autoritățile abilitate ale ambelor state, pe data de 16 noiembrie 2005 la București a fost încheiat Acordul de colaborare între Guvernul Republicii Moldova și Guvernul României privind colaborarea în domeniul turismului. Acest acord are ca scop facilitarea schimbului de turiști între două țări, deschiderea birourilor de informare turistică pe teritoriul Moldovei și României, schimburile reciproce de date și informații cu privire la legislație și reglementările în domeniul turismului, pregătire și perfecționarea cadrelor.

Importanța acordată turismului în ultimul timp de către factorii de decizie ale Republicii Moldova, poate servi drept temei pentru revigorarea acestei ramuri a economiei naționale, motivând astfel investitorii străini și locali să investească în infrastructura turistică a R. Moldova, urmând ca țara noastră să fie inclusă în circuitele turistice internaționale.

În prezent aportul turismului în economia națională este relativ nesemnificativ. Nivelul calitativ scăzut al capacităților de cazare și venitul obținut din activitatea turistică plasează Republica Moldova printre țările în care turismul este slab dezvoltat.

În ultimii 10 ani, evoluția circulației turistice în Republica Moldova manifestă o tendință relativă de reducere a numărului de vizitatori, ca rezultat al efectelor negative din sfera economico-socială a țării.

3. CONSIDERAȚII GEOGRAFICE GENERALE

3.1. Așezarea geografică

Orașul Chișinău cu funcție administrativă de capitală a Repubicii Moldova se află situat în partea de sud-est a Europei, la o latitudine de 47°01´22´´, longitudine de 28°86´05´´ și o altitudine de 39 m față de nivelul mării, (vezi Fig. 1).

3.2. Cadrul geografic natural

Municipiul Chișinău este așezat la o margine a pantei de sud-est a Podișului Central al Moldovei în zona de silvostepă fiind străbătut de râul Bâc, un afluent de dreapta al Nistrului.

Fig. 1. Poziția geografică a municipiului în cadrul continentului european

Teritoriul municipiului Chișinău și al periferiilor lui este împărțit în două zone: de vest și de sud, care țin de zona Colinei Codrilor, reprezentate de cumpăne înguste ale apelor și de pante de teren alunecător și de asemenea de sectoarele de est și de nord ce se mărginesc cu Câmpia Nistrului. O componentă importantă a reliefului o constituie valea Bâcului și pantele ei dezmembrate. Partea cea mai mare de pe malul drept al Bâcului, ocupa trei terase străbătute de câteva vâlcele. Zona de nord-vest si parțial cea de vest sunt despărțite la centru de valea îngustă a râuletului Durlești. Nu departe de strâmtoarea Grenoble își începe cursul un râulet ce curge prin vâlceaua de la Mălina Mică. Paralel se află vaâlceaua Mălina Mare. În partea de sud se găsește vâlceaua înstinsă, Muncești. Partea stângă a orașului ocupă două terase: prima coboară spre râu, cea de-a doua are o altitudine de 60-90 m. Aici a fost construit cartierul Rășcani. Partea din stânga a văii Bâcului, pe alocuri pietroasă este întretăiată de mai multe văi și vâlcele, orientate mai ales de la nord spre sud.

3.3. Cadrul socio-economic

3.3.1. Populația

La 1 ianuarie 2014 conform Biroului National de Statistică al Republicii Moldova, în municipiul Chișinău, se estima o populație stabilă de circa 804,5 mii de persoane, mai precis 804.476 de persoane (vezi Fig. 2), din care 731.678 se înregistrau în mediul urban iar 72.798 în mediul rural.

În ceea ce privește populația pe sexe tot Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova estima că la 1 ianuarie 2014 în municipiul Chișinău din populația stabile, 377.365 erau persoane de parte masculină ceea ce reprezenta 47% din populația municipiului iar 427.111 de persoane (53%) erau de parte feminină, (vezi Fig. 3).

Fig. 2. Evoluția numărului de persoane stabile în Municipiul Chișinău între 2005-2014

fără populația din partea stângă a Nistrului și municipiul Bender

Conform ultimului recensământ al populației, cel din 2004, 67,62% din populația muncipiului Chișinău era de etnie moldovenească, 4,49% moldoveni cu cetățenie română, 13,94% ruși, 8,29% erau ucraineni, 1,25% de etnie bulgară, 0,91% găgăuzi, 0,37% evrei, polonezi 0,12% iar restul de 3,54% de alte nationalități, (vezi Fig. 4).

Fig. 3. Populația pe sexe în municipiul Chișinău la 1 ianuarie 2014

Fig. 4. Structura etnică a populației în municipiul Chișinău în 2004

3.3.2. Evoluția administrativă a teritoriului

Din punct de vedere administrativ Chișinăul este divizat în 5 sectoare: Centru, Botanica, Buiucani, Rășcani și Ciocana. În componența muncipiului se mai află 35 localități, din care 6 orașe, Codru, Cricova, Durlești, Sângera care include 2 sate (Dobrogea și Revaca), Vadul lui Vodă și Vatra, 12 comune ce includ 14 sate, Băcioi care include satele Brăila, Frumușica, Străișteni, Condrița, Ghidighici, Trușeni ce include satul Dumbrava, Bubuieci cu satele Bâc și Humulești, Budești cu satul Văduleni, Colonița, Cruzești cu satul Ceroborta, Tohatin cu satele Buneți și Cheltuitori, Ciorescu cu satele Făuresti și Goian, Grătiești cu satul Hulboaca și Stăuceni cu satul Goianul Nou.

Chiar dacă izvoarele istorice datează apariția acestei așezări încă de la 1436, dezvoltarea acestuia dintr-un simplu târg într-un oraș începe după razboiul ruso-turc (1812) odată cu stăpânirea imperiului țarist, când se alege Chișinăul drept centrul regiunii Basarabiei.

Treptat Chișinăul se extinde teritorial spre actualul bulevard Ștefan cel Mare, numit pe atunci strada Moskovskaia. Între 1830-1836 este înălțată Catedrala cu clopotniță și pusă baza unei grădini publice. Creșterea orașului a facut ca satele Buiucani, Schinoasa, Tăbăcaria, Mălina sa devină suburbii ale Chișinăului între anii 1830-1840.

Chișinăul și-a schimbat mult aspectul general în anii 1950-1970 al secolului XIX, când l-a avut ca architect al orașului pe Alexandr Bernardazzi. El a proiectat unele străzi și cartiere, a participat la proiectarea și construirea apedectului din Chișinău, precum și cele mai importante clădiri.

Orașul își recapătă aspectul românesc dupa proclamarea Unirii cu România în 1918.

4. STADIUL ACTUAL DE VALORIFICARE A POTENȚIALULUI TURISTIC

4.1. Potențialul turistic

În sens larg, potențialul turistic al unui teritoriu reprezintă ansamblul elementelor naturale, economice și cultural-istorice, care prezintă anumite posibilități de valorificare turistică, dau o anumită funcționalitate pentru turism și deci constituie premise pentru dezvoltarea activității de turism.

Un teritoriu interesează din punct de vedere turistic în măsura în care oferă resurse turistice naturale sau antropice, acestea fiind private ca atracții turistice sau resurse turistice.

Potențialul turistic reprezintă oferta turistică potențială a unui teritoriu care împreună cu baza tehnico-materială și cu infrastructura generală si turistică formează oferta turistică reală (efectivă) sau patrimoniu turistic.

4.1.1. Potențialul turistic natural

4.1.1.1. Elemente pedogeografice

Având în vedere că cea mai mare suprafață a municipiului Chișinău aparține zonei urbane ea nu oferă elemente pedogeografice de interes turistic. Orașul Chișinău cât și celelalte localități aferente municipiului se află în partea centrală a unei structuri geologice din sud-estul Europei a cărei bază este formată din plăci de granit și gnaissuri din epoca arhaică, dispuse la o adâncime de circa 1.150 m sun nivelul mării. Partea superioară a secțiunii geologice a acestei structuri este reprezentat de roci sedimentare din erele siluriană, devoniană, paleogenă și neogenă. În secțiunea erozică apar numai argile, nisipuri și piatră calcaroasa din cenozoicul superior. De la nord la sud orașul este intersectat de un strat de recife mediosarmatice. Straturile argilo-nisipoase prezente pe întreg teritoriul orașului, au o adâncime de la 2 până la 30 m. Pe pantele văii râului Bâc se găsesc terase aluviale cu lățimea de până la 1,3 m. Perturbări tectonice neînsemnate au fost înregistrate în partea de nord-vest a orașului.

Rezervele de apă subterane ale Chișinăului permit aprovizionarea parțială a muncipiului cu apă potabilă. Din cantitatea totală de apă folosită pentru aprovizionare, 20% provine din apele subterane. În straturile acvatice sarmatice sunt si ape minerale, utilizate pentru tratarea maladiilor gastro-intestinale.

4.1.1.2. Elemente climatice

Clima municipiului Chișinău este propice activității turistice doar aproape aproape trei sferturi din perioada anului deoarece prezintă un climat temperat continental cu 4 anotimpuri, cele mai propice perioade pentru turism fiind între lunile aprilie-octombrie, dar dacă ne referim la turismul de afaceri sau de tranzit acestea sunt practicate în tot cursul anului.

Iarna este blândă și scurtă, iar vara călduroasa și de lungă durată. Anual sunt înregistrate 71 zile fără soare, dintre care 40, iarna. Predomină vânturile din direcțiile nord si nord-est, iarna acestea pot bate și din direcție sud-estică. Viteza medie anuală a vântului oscilează între 2,5 și 4,5 m/s, cele mai puternice înregistrându-se în lunile februarie-martie, iar cele mai slabe în septembrie-octombrie.

Iarna durează în jur de 78 zile cu temperaturi instabile: in medie, -2,3°C. Temperatura minimă de -31,5°C a fost înregistrată în 1937. Primăvara durează circa 70 zile, timp în care temperatura medie este de 9,3°C. Vara începe la mijlocul lui mai și se termină în jurul datei de 20 septembrie.

Temperatura medie este de 20,5°C, iar cea maximă absolută de 43°C, în iulie și august. Sfârșitul toamnei este determinat de coborârea temperaturii sun 0°C, ceea ce durează aproximativ 2 luni și precipitații atmosferice de lunga durată. Temperatura medie este toamna aproape de 10°C.

Temperaturi mai ridicate a aerului iîn anumite regiuni ale muncipiului este cauzat de activiatatea interprinderilor industriale, a transportului, de încălzirea asfaltului cauzată de radiația solară, etc., astfel temperatura din interiorul orașului este de 0,7°C mai ridicată decât cea din exteriorul său.

Umiditatea relativă medie anuala a aerului este de 71%, maxima înregistrându-se în decembrie, iar minima în mai. Cantitatea precipitațiilor atmosferice nu este echilibrată pe tot parcursului anului: cea mai mare parte (77%) cade în sezonul cald. Iarna precipitațiilor cade atât sub formă de lapoviță cât și de zăpadă, mai rar de ploaie. Vulnerabilitatea teritoriului municipiului Chișinău față de depunerile complexe de gheață constituie 13-15 zile/an și față de polei, 7-10 zile. Numărul maxim de zile cu polei a fost înregistrat în iarna anilor 1968-1969, însumând 37 zile. Precipitațiile din perioada de vară cad mai ales sub forma de averse.

Cantitatea anuală de precipitații în oraș este cu 20-40 mm mai mare decât în afara lui, 480 mm. Cea mai mare cantitate de precipitații a fost înregistrată în 1998, 890 mm.

4.1.1.3. Elemente hidrogeografice

Pentru turismul din municipiul Chișinău singura atractivitate în ceea ce privește potențialul natural legat de partea hidrologică este reprezentată de râul Bac cât și lacurile artificiale create în scop de agreement, lacul Valea Morilor, iar în zona suburbană lacul Ghidighici și lacul Dânceni de pe cursul râului Isnovăț, aflat la nord est de localitatea Ialoveni.

Apele curgătoare din Chișinău fac parte din bazinul Nistrului. Prin Chișinău curge râul Bâc, iar la periferia sa de sud-vest râul Isnovăț afluent de dreapta al Bâcului. Râul Bâc are o lungime de 155 km, cu o suprafață a bazinului de peste 2.000 km². Bâcul se varsă în Nistru la 1 km distanță de satul Gura Bâcului, raionul Anenii Noi. Debitul maxim al apelor mari de primavăra în râul Bac a fost de 40,7 m³/s (1973) iar a viiturilor pluviale de 222 m³/s (1948).

La începutul anilor 1950 în partea de sud-vest a orașului a fost amenajat Lacul Comsomulului (astăzi Valea Morilor). În parcurile din cartierele Râșcani și Botanica, la Bariera Sculeni au fost construite cascade mici cu lacuri naturale.

4.1.1.4. Elemente biogeografice

Parcurile, grădinile și suprafețele cinegetice existente atât în interiorul cât și la periferia municipiului reprezintă principalele elementele biogeografice cu rol în atragerea fluxurilor turistice.

Principalele parcuri cu valoare turistică din municipiu se găsesc în orașul Chișinău, si anume: Parcul și Lacul Valea Morilor, Grădina Ștefan cel Mare și Sfânt, Parcul La Izvor cât și Parcul Catedralei.

Municipiul Chișinău situându-se la o altitudine de 39 m față de nivelul mării îi este specifică o vegetație de silvostepă. Pe întreaga suprafață verde a municipiului Chișinău se găsesc circa 220 specii și 55 de varietăți de foioase și conifer, dintre 168 specii de arbori, 97 de arbuști și 10 liane.

În 2011 din cei 87 de arbori luați sub protecție s-au păstrat doar 77 din specii și 36 de amplasamente. Arborii ocrotiți aparțin a 23 de specii, inclusiv specii autohtone: fag (Fagus sylvatica), frasin (Fraxinus excelsior), paltin de câmp (Acer platanoides), păr (Pyrus pyraster), plop cenușiu (Populus canescens), stejar pedunculat (Quercus robur), tei argintiu (Tilia tomentosa), volnis (Ulmus levis), specii alohtone: brad de caucaz (Abies nordimanniana), castan porcesc (Aesculus hippocastanum), cedru de California (Libocedrus decurrens), dud (Morus alba), duglas verde (Pseudotsuga meneziesii), glădița (Gleditcia treacanthos), măciura pomiferă (Maciura pomifera), moldi argintiu (Picea pungens), molid de Canada (Tsuga canadensis), pin negru (Pinus negru), platan occidental (Platanus occidentalis), sâmbovină (Celtis occidentalis).

De asemenea este foarte diversă și licheonoflora locală. În pădurea Valea Gâștelor au fost identificate specii de licheni fruticuloși: Ramalina fraxinea, Evernia prunasti și Ramalina farinacea. La periferiile ecosistemului mărginit de șoseaua Balcani și strada Petricani apar specii de Physcia alpolam, Physcia orbicularis, Physcia hispida, Parmelia scortea, Bacidia luteola, în parcul “Ștefan cel Mare”: Physcia ascendens, Physcia caesia, Physcia grisea, Xanthoria parietina, iar în Valea Trandafirilor, Pamelia sulcata.

Briofițele sunt reprezentate de specii ca: Brachytecium glareosum, Eurhynchium hians, Hypnum cupressiforme, Leskea poycarpa, Leskeela nervosa, Orthotrichium fastigiatum, Pylaisia polyantha.

În ceea ce privește fauna pe teritoriul municipiului au fost înregistrate 27 de specii de mamifere, 89 specii de păsări și 14 specii de reptile și amfibii. Dintre mamifere se întalnesc mai des cârtițele, șoarecii, șoarecii de câmp, liliecii, diferite rozătoare, veverițe, ș.a. Dintre animale răpitoare pot fi enumerate: nevăstuciile, dihorii, jderii.

În prezent pe teritoriul orașului Chișinău populează circa 89 specii de păsări, printre care domină cele arboricole-arbusticole care își construiesc cuiburile în coronamentul arborilor (Fringilla coelebs, Oriotus chioris, Columba palumbus, Streptopella turtur, Streptopella decaocto, turdus merla si Turdus philomelos, Silvia atricapila etc.) sau în scorburi (Parus eter, Parus major, Dendrocopos major, Dendrocopos medius, Endrocpos syriacus, Muscicapa striata, Sitta europea etc.). Unele specii în condiții naturale trăiesc în stâncării (Phoenichurus ochurus, Apus apus), iar în oraș ocupă nișele din clădiri. Un număr redus de specii (Phylloscopus collibita, Luscinia luscinia) preferă să-și camufleze cuiburile pe sol în invelisul ierbos de la baza arbuștilor.

Componența reptilelor și amfibienilor nu este prea bogată. Cel mai des sunt întâlnite șopârlele, șerpii de casă, broaștele, broaștele testoase, broaștele râioase. În lacul Valea Morilor și în cel de la Ghidighici au fost numărate circa 20 de specii de pești. Unele lacuri sunt populate cu specii de amfibieni: broasca mare de lac (Rana ridibunda) și broasca mică de lac (Rana lessonae).

În rezervoarele de apă din oraș viețuiesc: babușca, plătica, soreanul, carasul, răsparul, bibanul, crapul, roșioara, ș.a. Se întâlnesc diferiți fluturi și gândaci, inclusiv vătămători ai faunei (păduchi de plante, căpușe, viermi de mătase etc.), în anumiți ani apar în masă buburuze și fluturi albi americani.

4.1.2. Potențialul turistic antropic

Chișinăul este un important centru cultural și turistic al Republicii Moldova. Prima atestare documentară indică data de 17 iulie 1436. Orașul se dezvoltă rapid, se construiesc multe case și edifcii în diverse stiluri arhitecturale, apar noi drumuri importante, noi servicii și piețe agricole. Chișinăul este un oraș încântător prin creațiile originale ale celebrilor arhitecți cum ar fi: Bernardazzi și Sciusev. Fără prea multe clădiri mari înconjurat de parcuri verzi, centrul orașului a conservat case din sec. XIX. Acestea sunt în special edificiile guvernamentale și publice de o arhitectură impresionantă.

De asemenea în oraș au trăit și au activat mai multe personalități de vază ale culturii naționale și universale, printre care și poetul rus A. Puskin.

4.1.2.1. Edificii istorice

Printre cele mai importante edificii istorice de importanță turistică din municipiul Chișinău este Arcul de Triumf, construit în 1841 și având o înălțime de 13 m. Stilurile arhitecturale se îmbină armonios, astfel că cei 4 piloni sunt în stil corintic, iar nivelul superior este decorat în stil clasic. În centrul constructiei se află un ceas, care este luminat pe timpul nopții. Acesta a fost construit pentru a comemora victoria armatelor rusesti asupra turcilor.

În interiorul arcului se află un clopot care a fost format din metalul de la tunurile turcești capturate în război.

Arcul de Triumf din Chișinău face parte dintr-un ansamblu architectural ce unește printr-o axa de simetrie Catedrala “Nașterii Domnului”, Clopotnița, Piața Marii Adunări Naționale și Clădirea Guvernului.

Un monument de semnificație națională, artistică dar cu simbol istoric este Memorialul Gloriei Militare, situat pe teritoriului cimitirului militar, pe strada Pan Halippa.

Est construit din 6 panouri din granit roz cu altoreliefuri, ce reprezintă episoade din al II-lea razboi mondial și un obelisc din formele stilizate a 5 arme înclinate oblic, care formează o piramidă. La baza ei se află o stea în cinci colturi, în centrul căreia este amplasat gazoductul cu “focul veșnic al memoriei”. Având înălțimea de 25 m, piramida are un aspect monumental.

A fost cosntruit în 1975 în regiunea cimitirului militar cu ocazia sărbătorilor a celei de-a 30-a aniversare de la victoria asupra ocupației fasciste. Monumentul este ridicat în cinstea celor ce și-au pierdut viețile luptând pentru eliberarea Moldovei și capitalei ei.

În 1992 în aceasta zonă a mai fost înălțat un monument, dedicat celor și-au pierdut viețile în războiul din Transnistria.

În anul 2006 Complexul muzeistic a fost reconstruit în totalitate, fiind instalat un gard stilizat. Acesta se află pe strada Pan Halipa în partea de sud a centrului orașului.

4.1.2.2. Edificii cultural-artistice

O mare atracție pentru turiști sunt muzeele Chișinăului. Astfel, cel mai mai vechi muzeu din Republica Moldova a fost construit încă din octombrie 1889 de către baronul A. Stuard, dar care pe parcursul sec. al XX-lea a devenit laboratorul de creație a multor personalități cunoscute în mediile științifice: F. Osterman, S. Miler, F. Poruciuc, I. Suhov, B. Tarabuchin, M. Pocoara, etc. Astfel, Muzeul de Etnografie și Istorie Naturală este cunoscut vizitatorilor prin colecțiile bogate geologice, paleontologice, zoologice, entomologice, arheologice, etnografice și numismatice. Muzeul și-a pastrat pe parcursul istoriei sale cele două direcții specific, studierea naturii și culturii Moldovei, de aceea poartă denumirea de Muzeul Național de Istorie Naturală, Muzeul Regional al Basarabiei sau de Muzeul Republican de Studiere a Ținutului Natal.

O altă atracție turistică majoră este muzeul Național de Istorie și Arheologie al Moldovei, în care se găsesc peste 263.000 de exponate, dintre care peste 165.000 de piese originale din patrimoniul național moldovenesc. Acesta a fost inaugurat în 1987 și este amplasat în centrul istoric al Chișinăului, în fața caăruia se înalță monumentul “Lupoaicei latine”, simularea monumentului din Roma. În fiecare an în incinta acestui muzeu sunt organziate 15 expoziții tematice, care devin importante evenimente științifice și culturale în Republica Moldova. Muzeul este format din mai multe secții: Arheologie și Istorie Antică, Istorie Medievală, Istoria Basarabiei, Istorie Contemporană, Tezaur. Muzeul dispune de 5 filiale: Expoziția de tehnică militară și Casa memorială Sciusev din Chișinău, Casa memorială “C. Stamati” din Ocnița, Conacul familiei Lazo din Piatra, Casa muzeu “Carol XII” din Varnița.

Alte atracții turistice prezente în municipiul Chișinău cu valoare cultural-artistică este și maiestuosa statuie a domnitorului Ștefan cel Mare, care se află la intrarea în parcul cu aceeași denumire. Acest loc este centrul orașului. În spatele statuiei este amplasat un parc. La iesirea din parc este o alee amenajată cu statuile marilor scriitori clasici, “Aleea Clasicilor”, în direcția bulevardului Ștefan cel Mare, se ajunge în fața Teatrului de Operă și Balet construită în perioada sovietică. În partea dreaptă a acestei clădiri se înalță așa numitul “Palat de sticlă”, sediul Președenției Republicii Moldova.

Alte edificii cultural-artistice de importanță turistică pot fi incluse și: Muzeul Național de Arte Plastice, Muzeul Pedagogic Republican, Muzeul Memorial al Voluntarilor Bulgari, Casa Memorială Puskin, Palatul Național, Palatul Parlamentului, Sala cu Orgă, Sediu Guvernului, Centrul Moldexpo.

4.1.2.3. Edificii religioase

În apropierea Arcului de Triumf se înalță Catedrala “Nașterea Domnului”, având un stil clasic rus, care pe lângă clădirea central a bisericii este și o clopotniță separată. Clopotnița a fost construită în 1836 de către arhitectul Abraam Melnicov, însă aceasta a fost distrusă de mai multe ori în cadrul unor conflicte armate. Actuala clopotniță a fost reconstruită și dată în folosință pe 25 august 1996.

Un alt monument de arhitectură importantă ce face parte din monumentele de istorie și cultură ale orașului Chișinău este Sinagoga “Geamgiilor”. Sinagoga a fost construită în sec. XIX-lea într-un stil eclectic cu detalii neoclasice. Aceasta este formată dintr-o casă de rugăciuni și brutăria pentru coacerea pâinii de ritual. Ferestrele au părți care sunt de inspirație gotică. Sala de rugăciuni are în centru tora sculptata în lemn cu motive clasice, iar în încinta casei de rugăciuni se află un balcon, destinat femeilor.

Biserica Mazarache din Chișinău este un alt edificiu de importanță turistică fiind cea mai veche din localitate și una dintre cele mai vechi din țară. Monumentul are arhitectură medieval românească, fiind singurul de acest tip din Chișinău. Cel mai interesant lucru este că acești creștini ce aparțin de această biserică sunt ortodocși de rit vechi. Aceștia își fac semnul Crucii cu două degete, slujba durează 5-6 ore și toți enoriașii sunt de origine rusă.

4.1.2.4. Edificii etnografice

Printre cele mai semnificative obiective turistice cu importanță etnografică se numără Muzeul de Etnografie și Istorie Naturală (obiectiv turistic despre care am discutat anterior).

Muzeul reprezintă locul unde se întâlnesc cultura tradițională din Republica Moldova, evoluția societății umane și lumea naturală, aici găsindu-se numeroase expoziții care evidențiază frumusețea teritoriului dar și îndeletnicirile poporului printre care cea a meșterilor populari ce înfrumsețează peisajul prin exponatele lor, dar și prin tehnicile pe care le folosesc pentru a le crea.

Muzel Satului din Chișinău este un loc special unde se poate vedea modul în care trăiau strămoșii acestor ținuturi, cum vedeau ei munca, obiectele sau casa lor. Muzeul a fost inaugurat în anul 1995 și reconstituie satul basarabean din sec. XVII-XIX pe o supafață destul de întinsă, cuprinzând 6 zone etnografice cu monumente precum: mori de vânt, case de locuit, biserici de lemn, mori de apă sau crucifixe. Muzeul Satului este o oază de liniște, în aer liber, fiind perfect pentru relaxare și in același timp pentru a învăta lucruri noi despre o cultură, poate mai puțin cunoscută pentru unii.

Aici se găsește cea mai veche și înaltă biserica din Republica Moldova, Biserica Medievală din Satul Hirișeni fiind și primul monument ecleziastic de pe teritoriul muzeului.

Apariția acestui muzeu a însemnat și salvarea caselor care au semificație deosebită când vine vorba de arhitectura populară a satelor din Moldova. Muzeul Satului reprezintă șansa de a cunoaște Republica Moldova, astfel decăt este ea acum.

4.2. Formele de turism utilizate la valorificarea potențialului turistic

Baza activității turistice o reprezintă formele de turism care în Republica Moldova sunt valorificate și dezvoltate neuniform. Cele mai răspândite sunt turismul viti-vinicol, de afaceri, rural, balnear, religios și de excursii. Mai puțin este valorificat turismul cultural, gastronomic, social, sportiv, de week-end, urban, de recreere și odihnă și ecologic. În perspectivă vor fi dezvoltate formele de turism academic, de tranzit, naval, medical și extrem.

4.2.1. Formele de turism active

4.2.1.1. Turismul de afaceri

Datorită caracterului său de metropola urbană și de capitală a țării, pe teritoriul municipiul Chișinău printre formele de turism cel mai activ este turismul de afaceri.

Turismul de afaceri este o formă de turism care include călătoriile în interes oficial, vizitele angajaților sau ale altor persoane în interes comercial, participări la expoziții și târguri, conferințe, convenții și călătorii stimulatoare. Turismul de afaceri include călătoriile organizate de interprinderile economice și de administrație publică și locală pentru personalul lor, cu ocazia deplasărilor în interes profesional, comercial, participărilor la diferite reuniuni, congrese, simpozioane, întruniri, seminare naționale sau internaționale. Atât călătoriile în scop de afaceri și îndeplinirea misiunilor de stat, cât și participarea la conferințe și întruniri, reprezintă o forma importantă de turism. Călătorii în scopuri de afaceri și participanții folosesc multe componente ale serviciilor turistice cum ar fi: cazarea, alimentarea, transportul și în unele cazuri, agrementul. Chișinăul dispune de potențial bine dezvoltat pentru a practica această formă de turism.

4.2.1.2. Turismul organizat

O alta formă de turism activă în muncipiu este turismul organizat, în special în rândul vizitatorilor din țară, adică de moldoveni, și mai puțin al celor proveniți din afară.

Turismul organizat este o formă de turism care prevede activitatea excursionistă însoțită de ghid turistic, utilizându-se diverse programe, trasee și itinerare turistice. Această formă de turism este cea mai răspândită pentru turismul intern și implică grupuri organizate de persoane, care au ca scop vizitarea obiectivelor turistice în scop de cunoaștere și recreere.

În itinerarele excursioniste ca regulă sunt incluse: situri arheologice și istorice, peisajele și ariile naturale protejate, obiectivele religioase și de cult, obiectivele viti-vincole, cetăți, muzee, monumente, ș.a.

Excursiile în Republica Moldova sunt produse turistice ieftine și accesibile unui număr mare de clienți. Municipiul Chișinău fiind cea mai solicitată destinație pe lângă alte destinații precum cramele, mănăstirile, cetățile, rezervațiile naturale și pensiunile rurale ce formează oferta generala pentru turismul intern și internațional în Republica Moldova.

În Republica Moldova sunt activi circa 40 de ghizi de turism profesioniști, care cunosc traseele spre atracțiile naționale și sunt angajați de tur operatori și agenții de turism.

Sunt circa 324 de ghizi locali care sunt angajați ai 108 muzee și practică la solicitare, excursii extra-muzeale spre unele atracții specific zonei turistice. Astfel în raza de 30 km de la oricare obiectiv turistic din Moldova poate fi angajat un ghid local.

Ghizii lucrează în baza unor trasee turistice elaborate individual în care sunt recomandate circa 200 de obiective de vizitat, în Chișinău și în republică. Tematica traseelor este de regulă de cunoaștere a ținutului local sau a biografiilor unor personalități.

Unele obiective cu potențial turistic (vinării, mănăstiri, rezervații științifice) dispun de ghizi locali angajați pentru informarea vizitatorilor care sunt instruiți la cursuri speciale sau sunt autodidacți. Aceștia sunt disponibili doar pentru excursii la atracțiile proprii și pot fi angajați de orice grup de vizitatori, în urma unei solicitări coordonate în prealabil.

4.2.2. Forme de turism ce ar putea fi impulsionate

4.2.2.1. Turismul cultural

Turismul cultural ca pe lângă alte forme de turism ce ar putea fi impulsionate pe teritoriul muncipiului este cea mai prioritară activitate turistică datorită patrimoniului mobil și imobil foarte variat pe care îl deține orașul Chișinău. Turismul cultural se bazează de regulă pe locuri interesante din punct de vedere arheologic, istoric și religios, muzee, arte și meșteguri, dans, muzică, teatru folcloric și clasic european, modele culturale și port național, clădiri și cartiere ce prezintă interes arhitectural și alte aspecte ale culturii, elemente pe care municipiul Chișinău dispune.

4.2.2.2. Turismul religios

O altă formă de turism ce urmează a fi impulsionată în municipiu este cel religios.

Turismul religios este o formă de turism care are ca scop vizitarea lăcașelor de cult și obiectelor de cult cu sau fără participare la slujbe divine. Turismul religios implică din partea turiștilor un nivel de instruire și un grad de cultură ridicat, care să permită aprecierea obiectivelor cultural-religioase din punct de vedere al arhitecturii, construcției, valorii, semnificațiilor spiritual și conținutului de obiecte de artă.

În momentul de față turismul religios nu poate face ca muncipiul Chișinău să devină o destinație unică, ci mai degrabă inclus ca punct de vizitare în cadrul unui itinerariu ce ar putea fi realizat la obiective de pe întregul teritoriul Republicii Moldova. Aici nu se regăsesc așa multe edificii religioase cum este cazul municipiului Iași, unde pe lângă bogatul patrimoniu cultural religios are loc și cel mai mare pelerinaj din România.

Ca să permită Chișinăului sa fie o destinație unică în cazul unui itinerariu doar prin vizitarea bisericilor, mănăstirilor și altor edificii de cult (catredrale, sinagogi, case de rugăciune, ș.a.), turismul religios ar trebui compilat și cu alte forme de turism cum sunt cel istoric și cultural-artistic, prin vizitarea și celorlalte edificii specifice acestor forme de turism (muzee, teatre, palate, case memoriale, ș.a).

4.2.2.3. Turismul urban

Este o alta formă de turism specifică muncipiului Chișinău, care se caracterizează prin vizitarea obiectivelor istorice, culturale și de agrement. Include turul orașului, plimbările și excursiile. Municipiul Chișinău este un loc excelent pentru dezvoltarea turismului urban, având ca bază străzile înverzite, parcurile, varietatea de clădiri frumoase din punct de vedere architectonic, muzeele, restaurantele și cafenelele, evenimentele artistice, galeriile de artă plastică, centrele comerciale. În Chișinău vin mulți oameni de afaceri și persoane oficiale, fapt ce contribuie la susținerea și dezvoltarea turismului urban.

4.2.2.4. Turismul de week-end

Este o formă de turism de scurt sejur, destinată odihnei și recreerii la sfârșit de săptămână în afara locului de reședință permanentă. Turismul de week-end presupune abandonarea tuturor activităților profesionale din zilele de la sfârșitul săptămânii și exercitarea în mod voluntar a altor activități diferite de cele practicate în mod obișnuit, capabile să odihnească organismul uman din punct de vedere fizic și intelectual.

4.2.2.5. Turismul social

Este o formă de turism practicată de categoriile sociale ale populației cu venituri restrânse și orientate spre satisfacerea necesităților lor cognitive, culturale, recreative, ș.a. turismul social include: turismul pentru copii, turismul pentru tinerețe, turismul pentru persoanele de vârsta a treia și invalizi, turismul de familie. Aceasta formă de turism este destinată turismului intern și are la bază costuri reduse la serviciile de cazare, alimentare, transport și mărimea comisionului aplicat de firmele turistice.

4.2.2.6. Turismul nostalgic

Este o formă de turism care include vizitarea locurilor de baștină de către persoanele care au emigrat în diverse țări. Turismul nostalgic implică oamenii ce vizitează locurile copilăriei lor sau ale strămoșilor și este destul de popular. Un număr mare de moldoveni care au emigrat în decursul timpului doresc să se întoarcă în țară pentru a-și vizita familiile, prietenii, locurile de baștină, mormintele apropiaților.

4.2.2.7. Turismul gastronomic

Este o formă de turism destinată persoanelor iubitoare de a descoperi secretele specific bucătariilor tradiționale din diverse țări. Ospitalitatea, tradițiile și obiceiurile culinare specific moldovenești stau la baza dezvoltării acestei forme de turism. Calitățile gustative, specificul bucatelor pot servi drept motivație importanta pentru turiștii care au ca scop de a se alimenta cu bucate selecte caracteristice.

4.2.2.8. Turismul sportiv

Este o formă de turism practicată în scopul desfășurării unor activități sportive, organizare de cantonamente, participare, în calitate de suporteri ai echipelor preferate, totodată fiind prevăzute și servicii de consum turistic. Turismul sportiv este condiționat de dorința de a învăța și de practica diferite activități sportive. Conținutul noțiunii de turism sportiv nu prevede numai formele pasive de participare a turiștilor ca spectatori la oferta manifestărilor sportive de orice natură. Turismul sportiv se bazează pe oferirea unor posibilități complementare de agrement pentru turiștii care își petrec vacanța într-o anumită localitate sau pe organizarea unor călătorii pentru amatorii de spectacole sportive.

Turismul sportiv se bazează pe oferirea unor posibilități complementare de agrement pentru turiștii care își petrec vacanța într-o anumitaă localitate sau pe organizarea unor călătorii pentru amatorii de spectacole sportive. Turismul sportiv mai presupune și o participare efectivă a turiștilor la diferite acțiuni sportive care constituie și ele o formă de agrement a vacanței turiștilor, atât din punct de vedere al implicării acestora pentru diferite ramuri sportive cât și ca rezultat al unor recomandări cu caracter medical. Participanții și spectatorii evenimentelor sportive pot forma o categorie aparte semnificativă pentru turiști.

Chișinăul dispune de potențial în acest domeniu (stadioane de fotbal și echipe sportive – Stadionul “Moldova” al clubului sportiv FC Dacia Chișinău, stadionul “Zimbru” unde joacă meciurile de acasă echipa națională de fotbal al Republicii Moldova și clubul sportiv FC Zimbru Chișinău; patinoare, s.a.) care trebuiesc valorificate în viitor.

4.2.3. Formele de turism de perspectivă

4.2.3.1. Turismul academic

Este o formă de turism care are ca scop atragerea doritorilor de a studia la instituțiile de învățământ superior și mediu de specialitate în baza contractelor de studii. Turismul academic este reprezentat de călătoriile cu scopul de a studia, de a învăța, de a perfecționa cunoștințele. O amploare deosebită în ultimul timp revine deplasărilor cu scopul studierii unei limbi de circulație internațională. Cele mai mari solicitări sunt pentru Marea Britanie.

Muncipiul Chișinău de asemenea propune diverse oferte pentru studii la instituțiile de învățământ superior pentru cetățenii altor state. Atragerea studenților străini în Republica Moldova ar contribui la dezvoltarea bazei tehnico-materiale a instituțiilor de învățământ superior și mediu de specialitate din țară prin sumele acumulate de la contracțiile de studii, iar firmele turistice implicate în atragerea lor, vor beneficia de comision de intermediere.

4.2.3.2. Turismul de tranzit

Este o altă formă de turism de perspectivă ce presupune traversarea uneia sau a mai multor țări, având ca destinație tara unde își va desfășura activitatea temporară. Dezvoltarea acestei forme de turism pentru municipiul Chișinău va avea un impact pozitiv asupra dezvoltării turismului receptor. Turiștii tranzitând Moldova către destinația finală, vor contribui la utilizarea diverselor servicii complementare consumului turistic. De asemenea, este absolut necesar de inițiat programe mixte între țările limitrofe Moldovei, pentru a deservi turiștii care urmează sa tranziteze Republica Moldova, destinația finală fiind România sau Ucraina.

4.2.4. Agrementul ca motivație turistică distinctă

Agrementul în conceptul său clasic de definiție, reprezintă petrecera activă a timpului liber însoțit de distracție, buna dispoziție și relaxare.

Agrementul este elementul cel mai important în satisfacerea nevoilor turiștilor, indiferent de motivația principală de vacanță sau forma de turism practicată (odihna, cura balneară, circuit trusitic, etc.). Mai mult chiar, indiferent de vârsta sau profilul socio-profesional al turiștilor, cererea pentru agrement în perioada vacanței a devenit atât de mare, încât aceasta capătă statul de motivație turistică propriu-zisă.

Agrementul constituie un argument decisiv în alegerea unei destinații turistice, deoarece el este capabil sa diferențieze ofertele propuse de agenții piețelor turistice, determinând amploarea circulației turistice. Astfel, diversitatea si orginalitatea ofertei de agrement pot constitui elemente hotărâtoare în atragerea fluxurilor turistice.

4.3. Infrastructura de cazare

Pe lângă bogatul patrimoniu natural și antropic, Chișinăul este catalogat cel mai ieftin oraș din Europa, ceea ce face o locație ideală pentru petrecerea vacanței.

Pentru cunoașterea bucătăriei moldovenești și obiceiurile naționale, restaurantele din Chișinău ofera o gamă de preparate asortate cu vinuri specifice.

Pentru pasionații de shopping în centrul Chișinăului se află pe lângă diferitele magazine de îmbrăcăminte, încălțăminte, articole de uz casnic sau diverse kitchuri și un complex comercial, MallDova.

Republica Moldova este cunoscută pentru dulciurile produse, hainele și covoarele de o calitate foarte bună la prețuri mici.

4.3.1. Evoluția structurilor de primire turistică colective cu funcțiuni de cazare și capacitatea acestora

Evoluția numărului de structuri de primire turistică colective cu funcțiuni de cazare între 2004-2013 conform datelor preluate de pe siteul Biroului Național de Statistică al Republicii Moldova și omologate de Ministerul Turismului, prezintă un flux ascendent (vezi fig. 5), de la 184 de unități cât se înregistrau în 2004 ajungând la 264 de unități la sfârșitul anului 2013, din care cele mai multe erau unități de tipul hotelurilor și motelurilor în număr de 94 de unități, 75 de tabere de vacanță pentru copii, 63 de sate de vacanță, 19 pensiuni turistice și agroturistice, 7 structuri de întremare și 6 cămine pentru vizitatori.

Capacitatea de cazare în structurile de primire turistică colective cu funcțiuni de cazare reprezentate de numărul de camere și locuri variază de la an în funcție de unitatea de cazare dacă acestea dau faliment, dacă se închid pentru renovare și se redeschid din nou turiștilor, dacă primesc certificate de funcționare din partea autorităților omologate în turism, de gradul de ocupare, ș.a.

Fig. 5

Fig. 6

Unitățile de cazare de tipul taberelor de vacanță pentru copii prezintă cele mai mari valori la nivelul capacității de cazare, astfel că în perioada 2000-2013 conform datelor preluate de pe siteul Biroului Național de Statistică al Republicii Moldova (vezi Fig. 6 și 7), valori maxime se înregistrau în anul 2008, cu o cifra de 2.777 de camere și 17.022 de locuri de cazare disponibile, urmând apoi hotelurile si motelurile cu valori maxime 2.405 camere și 4.241 de locuri la nivelul anului 2013, satele de vacanță și alte structuri de odihnă cu 2.329 de camere și 6.814 locuri în 2002, pensiunile turistice și agroturistice cu 428 de camere și 913 locuri în 2012, iar căminele pentru vizitatori 400 de camere cu 1.139 de locuri la nivelul anului 2002.

Fig. 7

4.3.2. Evoluția hotelurilor și structurilor similare de cazare și capacitatea acestora

Având în vedere că pentru fluxurile turistice provenite din afara țării cele mai importante unități de cazare sunt cele de tipul hotelurilor și structurilor similare am încercat sa fac o analiză succintă a acestora, a stadiului la care se prezentau în 2013 cât și evoluția acestora pe baza datelor preluate de pe siteul Biroului Național de Statistică al Republicii Moldova.

De remarcat este faptul ca datorită stării financiare precare și al PIB-ului pe cap de locuitor unitățile de cazare de tipul hotelurilor, gradul de ocupare cu turiști proveniți din spațiul Republicii Moldova nu se aseamănă cu cel din alte unități de primire turistică.

Fluxurile turistice interne reprezentați de cetățenii moldoveni prefer de regulă unitățile de cazare mai ieftine, astfel că gradul de ocupare al hotelurilor unde cazarea este mai scumpă față de alte unități de primire turistică determină o scădere în rândul cetățenilor moldoveni.

Fig. 8

Fig. 9

Din Fig. 8 și Fig. 9 se observă o evolțtie ascendentă în rândul unităților de cazare de tipul hotelurilor și structurilor similare și al capacității acestora, astfel că de la nivelul anului 2000 când se înregistrau conform Biroului Național de Statistică al Republicii Moldova, 59 de unități ce dețineau 2.954 de camere cu 5.562 de locuri, iar în 2013 numarul lor ajungând la 119 de unități cu 3.053 de camere și 5.811 locuri disponibile.

Dacă ne raportăm la numărul de hoteluri existente după gradul de confort omologate de Ministerul Turismului se constată la fel o evoluție ascendentă a numărului lor. În 2013 în Republica Moldova 25 de hoteluri erau omologate cu 4-5*, 32 de unități cu 3*, 10 unități de 2* și 2 unități de 1* (vezi Fig. 10), celorlalte unități rămase până la 119 nu li se recunoaște cu adevărat ce grad de confort dețin, deci nu au fost incluse în baza de date al Biroului Național de Statistică, oricum acest număr este suficient pentru deservirea fluxului existent de turiști.

Conform legislației în vigoare, structurile de cazare nu sunt obligate să fie clasificate.

Fig. 10

Clasificarea se efectuează gratuit. Cu toate acestea pentru anul 2013 doar 69 de structuri de tipul hotelurilor și structurilor similare omologate de Ministerul Turismului din numărul total de 119 erau clasificate.

Aproape jumătate din structurile de cazare nu sunt clasificate, fiind dotate la discreția proprietarilor, fără garanții de conformitate la standarde aprobate.

Se denotă un deficit al structurilor de cazare din categoria 2-3* în stare adecvată, care ar oferi servicii la prețuri competitive.

Piața este suprasaturată de structuri de cazare luxoase, care au o rată de ocupație redusă, dar mențin prețuri considerabile.

Structurile de cazare utilizează o politică rigidă de preț, indiferent de gradul de utilizare a spațiilor, oferind același preț pentru orice perioadă a anului.

Marea majoritate a structurilor sunt concentrate în capitală sau în orașele mai mari, în timp ce majoritatea zonelor rurale nu dispun de unități de cazare, sau numărul acestora este foarte limitat.

Stațiunile balneoclimatice și taberele de vacanță pentru copii nu sunt percepute ca elemente ale infrastructurii turistice de către publicul larg, dar nici de autorități. Astfel, deși structurile date deservesc și cazează numeroși vizitatori, o parte din care sunt din străinătate, acestea nu sunt clasificate ca structuri de primire turistică, fapt ce împiedică respectarea standardelor respective.

4.4. Activitatea de cazare turistică

Activitatea de cazare se desfășoară în cadrul unor unități operative specifice, reprezentând o formă a prestărilor de servicii datorită carcaterului nematerial al activităților pe care le presupune.

4.4.1. Evoluția numărului de sosiri ale vizitatorilor străini prin intermediul agențiilor de turism și turoperatorilor

Pe baza datelor preluate de pe siteul Biroului Național de Stastistică mi-am propus să analizez evoluția activității de cazare, în ceea ce privește numaărul de sosiri, al numărului de cazari sau de înnoptări în Republica Moldova, atât în rândul fluxurilor turistice interne cât și externe, pe țări de origine. Astfel se constată că în perioada 2000-2013 numărul de sosiri ale vizitatorilor străini prin intermediul agențiilor de turism și turoperatorilor (vezi Fig. 11), valori maxime ale numărului acestora s-a înregistrat în 2004, 26.045 de vizitatori, iar valori minime în 2008 odată cu începerea recesiunii economice, de 8.710 vizitatori.

Fig. 11

4.4.2. Evoluția numărului de sosiri ale vizitatorilor străini prin intermediul agențiilor de turism și turoperatorilor dupa scopul vizitei

Se știe că Republica Moldova este cunoscută în special turismului de tranzit și comercial astfel dacă ne raportăm la sosirile vizitatorilor străini după scopul vizitei, cea mai mare activitate turistică s-a datorat în mare parte afacerilor și motivelor profesionale.

Fig. 12

În 2005 când se înregistrează cele mai mari valori (vezi Fig. 12) ale numărului de vizitatori străini, 25.073 de sosiri, mai mult de jumătate erau sosite pentru astfel de activitate, 16.372 de persoane. În ceea ce privește sosirile pentru vacanțe, recreere și odihnă cât și pentru alte scopuri cele mai multe sosiri s-au înregistrat în 2004, 11.767 de sosiri, respectiv 1.266 de sosiri.

4.4.3. Numărul de sosiri ale vizitatorilor străini prin intermediul agențiilor de turism și turoperatorilor pe țări de origine în 2013

Fig. 13

Dacă ne raportăm la nivel global, prin intermediul agențiilor de turism și turoperatorilor pe țări de origine pe baza datelor preluate de pe siteul biroului Național de Statistică până la 31 decembrie 2013, se constată ca cele mai multe sosiri provin de pe continentul european și mai puțin de pe alte continente (vezi Fig. 13 și Fig. 14).

Fig. 14

Fig. 15

Fig. 16

Cele mai multe sosiri sunt din țările vecine cât și din țări unde cetățenii moldoveni merg la lucru pentru câștiguri mai mari, sau din țări unde Republica Moldova păstrează relații strânse în ceea ce privește comerțul, România, 2.307 de sosiri ceea ce reprezintă 17,54% din numărul total de sosiri în 2013, Federația Rusă, 1.604 sosiri – 12,19%, Ucraina, 1.042 sosiri – 7,92%, Polonia, 823 sosiri – 6,25%, Germania, 798 sosiri – 6,06%, Italia, 593 sosiri – 4,5%, SUA, 579 sosiri – 4,4%, ș.a.

Dacă ne raportăm la spațiul UE, prin intermediul agențiilor de turism și turoperatorilor pe țări de origine pe baza datelor preluate de pe siteul biroului Național de Statistică până la 31 decembrie 2013, se constată că cele mai multe sosiri provin în special din țara vecină, România și apoi din partea centrală și de vest a Europei, unde cetățenii moldoveni sunt plecați la muncă (vezi Fig. 15 și Fig. 16).

Din România pe teritoriul Republicii Moldova în anul 2013 erau înregistrate 2.307 sosiri ceea ce reprezenta 30,11% din numărul total de sosiri proveniți din spațiul UE, Polonia, 823 sosiri – 10,74%, Germania, 798 sosiri – 10,41%, Italia, 593 sosiri – 7,74%, Regatul Unit, 503 sosiri – 6,56%, ș.a.

4.4.4. Evoluția numărului de turiști străini cazați în structurile de primire turistică cu funcțiune de cazare turistică

Fig. 17

Numărul turiștilor străini cazați în structurile de primire turistică cu funcțiune de cazare turistică pe baza datelor preluate de siteul Biroului Național de Statistică, pentru perioada anilor 2004-2013 (vezi Fig. 17) se constată un flux oscilatoriu, numărul lor crescând și scăzând. Cele mai multe cazări în rândul acestora au avut loc în ultimul an analizat, 2013, cu un număr total de 95.640 de turiști cazați, iar cele mai puține înregistrându-se în 2009 cu 59.563 de turiști cazați.

4.4.5. Numărul de turiști străini cazați în structurile de primire turistică colective cu funcțiune de cazare pe țări de origine în 2013

Ca și în cazul numărului total de sosiri ale turiștilor prin intermediul agențiilor de turism și turoperatorilor pe țări de origine pe baza datelor preluate de pe siteul biroului Național de Statistică până la 31 decembrie 2013, se constată la nivel global că numărul de turiști străini cazați în structurile de primire turistică colective cu funcțiune de cazare pe țări de origine, provin în mare măsură de pe continentul european și mai puțin de pe alte continente (vezi Fig. 18 și Fig. 19).

Fig. 18

Cei mai multi turiști cazati sunt din țările vecine cât și din țări unde cetățenii moldoveni merg la lucru pentru câștiguri mai mari, sau din țări unde Republica Moldova pastrează relații strânse în ceea ce privește comerțul, România, 21.030 de turiști cazați, ceea ce reprezintă 23,18% din numărul total de turiști cazați la nivelul anului 2013, Federația Rusă, 11.003 turiști cazați – 12,13%, Ucraina, 9.287 turiști cazați – 10,23%, Germania, 5.934 turiști cazati – 6,54%, Italia, 5.084 turiști cazași – 5,6%, USA, 4.666 turiști cazați – 5,14%, ș.a.

Fig. 19

Fig. 20

Fig. 21

Dacă ne raportăm la spațiul UE, prin intermediul agențiilor de turism și turoperatorilor pe țări de origine pe baza datelor preluate de pe siteul biroului Național de Statistică până la 31 decembrie 2013, se constată că cele mai multe sosiri provin în special din țara vecină, România și apoi din partea centrală și de vest a Europei, unde cetățenii moldoveni sunt plecați la muncă (vezi Fig. 20 și Fig. 21).

Din România pe teritoriul Republicii Moldova în anul 2013 erau înregistrate 21.030 de cazări, ceea ce reprezintă 39,18% din totalul numărului de cazări ale turiștilor proveniți din spațiul UE, Germania, 5.934 de cazări – 11,05%, Italia, 5.084 de cazări – 9,47%, ș.a.

4.4.6. Evoluția numărului turiștilor moldoveni și străini cazați în structurile de cazare colective

Analizând activitatea turistică determinată de numărul turiștilor cazați în structurile de cazare colective în perioada 2004-2013 în Republica Moldova pe baza datelor preluate de pe siteul Biroului Național de Statistică constat că în perioada 2004-2013 (vezi Fig. 22) cei mai multi turiști cazați erau din rândul cetățenilor moldoveni și mai puțin din rândul cetățenilor proveniți din afara țării, astfel că în 2006 când se înregistrează cel mai mare indicator, din numărul total de 311.966 de turiști cazați, 80% dintre ei erau moldoveni, 249.195 de persoane, iar restul de 20% străini, 62.771 de persoane. Pe parcursul timpului se constată o scădere a numărului de turiști cazați moldoveni dar în schimb crește numărul de turiști străini cazați, ajungând de la 62.771 de persoane cât se înregistrase în 2006 la 95.640 de persoane în 2013, ceea ce reprezintă o creștere de 15% față de anul 2006.

Fig. 22

4.4.7. Evoluția numărului de înnoptari ale turiștilor moldoveni și străini în structurile de cazare colective

Aceleași tendințe ca în subcapitolul precedent se pot observa și dacă analizam evoluția numărului de înnoptări ale turiștilor moldoveni și străini în structurile de cazare colective (vezi Fig. 23). Astfel că în 2006 când se înregistrează cele mai mari valori ale acestui indicator din numărul total de 1.752.963 de înnoptări, 88% adică 1.538.981 de înnoptări erau din rândul cetățenilor moldoveni iar restul de 12%, 213.982 de înnoptări erau din rândul cetățenilor străini.

Fig. 23

Fig. 24

4.4.8. Numărul turiștilor cazați în structurile de cazare colective în 2013

Dacă ne raportăm la nivelul anului 2013, pe baza celor mai recente date preluate de pe siteul Biroului Național de Statistică al Republicii Moldova, constatăm că numărul acetora în funcție de structurile de cazare ocupate (vezi Fig. 24), cei mai mulți turiști s-au cazat în hoteluri și moteluri, cu o cifră de 118.128 de turiști din care, 56% străini adică 66.127 de turiști, ia restul de 44% de moldoveni, 52.001 de sosiri. Numărul sosirilor de cetățeni străini în celelalte unități de primire turistică (taberele de vacanță pentru copii, satele de vacanță și alte structuri de odihnă, căminele pentru vizitatori, structurile de întremare sau pensiunile turistice și agroturistice) este aproape nesemnificativ pe lângă numărul de sosiri din rândul cetățenilor moldoveni.

4.4.9. Numărul de înnoptări ale turiștilor moldoveni și străini în structurile de cazare colective în 2013

Fig. 25

Aceleași precizări ca și în cazul subcapitolului de mai sus s-ar putea afirma și în cazul numărului de înnoptări ale turiștilor moldoveni și străini în structurile de cazare colective pentru anul 2013 dacă ne raportăm la numărul de înnoptări din rândul cetățenilor străini, gradul de ocupare al acestora cel mai ridicat era în rândul hotelurilor și motelurilor în număr de 173.739 de înnoptări (vezi Fig. 25) ceea ce reprezintă 68% din totalul înnoptărilor din aceste unități față de 32% cât reprezintă numărul înnoptărilor ale persoanelor de cetățenie moldovenească, 81.911 de înnoptări. Cele mai multe înnoptări s-au înregistrat în unitățile de tipul taberelor de vacanță pentru copii. La fel ca și în cazul numărului de sosiri, cel al înnoptărilor de către cetățenii străini în celelalte unități de primire turistică în afară de hoteluri și moteluri este aproape nesemnificativ pe lângă numărul de înnoptări efectuate de cetățenii moldoveni.

4.4.10. Durata medie de ședere a turiștilor în structurile de cazare în perioada 2004-2013 în Republica Moldova

Fig. 26

Durata medie de ședere se calculează prin împărțirea numărului de înnoptări realizate la numărul de sosiri ale turiștilor, astfel că (vezi Fig. 26), în perioada 2004-2013 conform datelor preluate de pe siteul Biroului Național de Statistică al Republicii Moldova, cele mai multe zile de ședere în unitățile de primire turistică colectivă se înregistrau în rândul vizitatorilor moldoveni și mai puțin din rândul străinilor. Dacă ne referim la numărul de ședere din rândul moldovenilor cele mai mari valori ale acestui indicator se înregistraseră în 2010, 7,51 de zile față de 2,55 zile petrecute în medie de turiștii străini, 3,40 zile este cea mai mare durată de ședere din rândul acestora dar la nivelul anului 2006.

4.5. Infrastructura de transport

Din punct de vedere al turismului internațional, municipiul Chișinău se bucură de o amplasare reușită, aflându-se într-o regiune a continentului ușor accesibilă pentru turiștii din spațiul UE dar și pentru cei din spațiul CSI. Astfel toate tipurile de transport (aerian, auto, feroviar) cu exceția celui naval, sunt pe larg utilizate de către vizitatori.

Aeroportul internațional Chișinău rămâne a fi principalul reper de către turiștii străini care preferă zborul pentru a ajunge la destinație, acesta indicând o stare generală satisfăcătoare în materie de capacitate și corespundere la standarde internaționale, dar pe termen lung se solicită investiții suplimentare. Totodată, pretul biletelor la cursele aeriene nu sunt competitive pe piața din regiune.

Transportul feroviar prezintă iarași un atu pentru muncipiul Chișinău, deoarece oferă conexiuni cu cele mai importante orașe din această regiune a Europei. Cea mai importanta ruta feroviară de interes turistic este legatura dintre Chișinău-Moscova și Chișinău-București-Varna cu legătura prin Iași. Principalul dezavantaj într-o creștere mai semnificativă a numărului de turiști este dat de faptul ca garniturile de trenuri de persoane au în componență vagoane de tip vechi, cu restanțe evidente la capitolul confort.

Transportul public urban este asigurat de doua companii de stat, aflate în subordinea Primăriei Municipiului Chișinău și mai multe firme private. Companiile de stat sunt organizate în regii autonome de transport, una având în gestiune transportul electric al orașului, RTEC, și cealaltă transportul cu autobuze. Companiile private au în gestiunea lor rutele de microbuze. Din 1949 în municipiu circulă troleibuzele, cel mai ieftin mijloc de transport public din oraș. În 2014 pe străzile Chișinăului circulau 268 de unități existând 3 parcuri și 24 de rute. De asemenea în 2014 în muncipiu circulau 96 de autobuze pe 28 rute.

5. ANALIZA SWOT A TURISMULUI DIN MUNCIPIUL CHIȘINĂU

În cazul de față, analiza SWOT pune în lumină punctele tari și slabe ale municipiului Chișinău, asociate cu oportunitățile și amenințările existente la un moment dat pe piața turistică.

Punctele tari și punctele slabe se referă la calitățile intriseci ale produsului turistic, la resursele umane, materiale și financiare (factorii interni), în timp ce oportunitățile și amenințările analizează mediul exterior (factorii externi). Analiza SWOT implică înțelegerea și analiza punctelor tari și a celor slabe ale ideii de afaceri, precum și identificarea aspectelor care ar putea favoriza sau amenința activitatea turistică în zona analizată. În aceste fel se vor putea valorifica la maxim punctele forte, se vor rezolva deficiențele, se vor valorifica ocaziile favorabile și se pot lua măsuri de diminuare a riscurilor.

Analiza SWOT prezintă pe aceeași pagina cele petru elemente în patru cadrane pe cele două pătrate din partea de sus sunt enumerate punctele forte și slabe, iar pe cele din partea de jos, oportunitățile și amenințările.

6. STRATEGII DE DEZVOLTARE DURABILĂ ÎN VEDEREA PROMOVĂRII ȘI VALORIFICĂRII TURISTICE DIN MUNCIPIUL CHIȘINĂU

Concepția în dezvoltarea turismului presupune valorificarea, în totalitate, a resurselor turistice naturale și antropic, iar activitatea de turism trebuie orientată spre satisfacerea cerințelor și preferințelor turiștilor interni și străini.

Politica de dezvoltare durabilă a turismului trebuie concepută prin diversificarea formelor de turism și adaptarea ofertei la cerințele cererii interne și internaționale, transformarea turismului într-o activitate complexă, economic și socială, într-un turism civilizat, competitiv. În baza unor analize succinte pe teritoriul municipului Chișinău a resurselor turistice este necesar de evidențiat posibilitățile concrete de dezvoltare a turismului, în concordanță cu valoarea și structura potențialului turistic, cererii și ofertei turistice.

Avându-se în vedere valorificarea resurselor turistice în profil teritorial, este necesar de stabilit strategia de dezvoltare și diversificare a formelor de turism, de promovare a acestora pe piața turistică internă și externă, de amenajare și echipare, competitive pentru un turism modern.

6.1. Strategii de îmbunătățire a imaginii muncipiului Chișinău ca destinație turistică atractivă

Situația existentă a turismului și sistemului de agrement este dezorganizat, incapabil să atragă un număr mare de turiști străini, promovarea capitalei pe plan internațional este slabă.

Datorită statutului de capitală, poziției avantajoase, precum și numărului relativ mare a locurilor de cazare, municipiul Chișinău atrage 90% din turiștii străini care vizitează Republica Moldova. Peste jumătate din numarul agențiilor de turism naționale și al unităților de cazare sunt concentrate în municipiu, constituind cea mai mare aglomerație turistică a Republicii Moldova. Însă unitățile hoteliere ale orașului înregistrează o creștere anuală modestă. Cu asemenea ritmuri, va rămîne în continuare cea mai slab vizitată capitală din Europa, cu o infrastructură turistică învechită și prost gestionată.

În același timp, se resimte o insuficiență a motelurilor de-a lungul principalelor artere rutiere, precum și a unităților hoteliere de categorie modestă. 

În suburbiile capitalei se află trei zone mari de odihnă – Vadul lui Vodă, Vatra și Condrița, iar în rază de influență a orașului (cca. 50 km) se găsesc obiectivele turistice de importanță națională Orheiul Vechi, Căpriana, Hâncu, Mileștii Mici, Cojușna, rezervația „Codrii” etc., pentru care Chișinăul este principalul furnizor de turiști. Cu toate acestea, în zona suburbană sînt dotări turistice modeste și resurse recreative valorificate sub nivelul potențialului pieței de consum. Acest fapt lipsește suburbiile de venituri substanțiale din deservirea unor fluxuri importante de persoane venite la odihnă. Persoanele care, în lipsa amenajărilor turistice, merg la cea mai apropiată pădure lăsând mizerie în urma agrementului neorganizat, lasă comunitățile locale fără un potențial venit, dar și cu un mediu poluat. 

Marea majoritate a agențiilor naționale de turism se află în Chișinău și sînt principalii formatori și organizatori ai cererii turistice pentru destinațiile naționale, inclusiv pentru cele amplasate în zona de influență a capitalei. În ultimii cinci ani, capitala a fost vizitată de cca. jumătate de milion de turiști deserviți doar de agențiile de turism, la care se adaugă un număr considerabil de călători care vin pe cont propriu. Acest lucru are un impact redus asupra bugetului local și a veniturilor companiilor turistice, de transport sau hoteliere, fapt ce se resimte și la nivelul populației. Totodată, nivelul de pregătire a cadrelor din majoritatea structurilor turistice este nesatisfăcător, iar numărul de turiști deserviți anual în capitală este insuficient pentru relansarea turismului, ceea ce poate duce la micșorarea ofertei turistice naționale și la restrîngerea activității unor companii. 

Desigur că multitudinea problemelor necesită o reevaluare complexă a politicilor implementate anterior la nivel de municipiu și crearea unui concept clar de dezvoltare a acestui sector important, astfel încît, Chișinăul, să devină unul din cele mai vizitate orașe din sud-estul Europei.

Pe fundalul lipsei unei strategii de dezvoltare a Chișinăului în destinație turistică regională, la nivel de ramură turismul municipal are foarte multe probleme nesoluționate pînă în prezent:

lipsa unei concepții clare de dezvoltare a turismului în municipiu, inclusiv în suburbie;

echiparea nesatisfăcătoare și insuficientă a teritoriului municipal pentru activități turistice și de agrement, precum și infrastructură turistică și de acces la obiecte turistice învechită moral și fizic;

– potențial cultural-istoric nevalorificat în scopuri turistice și piață reală de consum turistic relativ mică, sub nivelul potențialului existent;

– prețuri distorsionate pe piața turistică și hotelieră la o prestație modestă a personalului structurilor turistice

– insuficiența spațiilor verzi în zona suburbană pentru fortificarea funcției recreative și reorientarea fluxului de persoane la odihnă spre locurile amenajate cu dotări de cazare, alimentație publică și agreement;

– prestație slabă a actorilor pieței turistice în promovarea și implementarea proiectelor de anvergură în turismul capitalei;

– promovarea insuficientă a patrimoniului cultural-istoric al capitalei în presa locală, națională și internațională.

6.1.1. Reabilitatea infrastructurii de deservire a turiștilor

În cadrul acestui program se pot implementa mai multe măsuri de redresare a bazei materiale din turismul municipal, amplasată atât în Chișinău, cît și în suburbii. Astfel pot fi inventariate toate obiectele de interes turistic și evaluată starea infrastructurii de acces și deservire a călătorilor din zonele turistice și de agrement. Analiza situației reale va permite elaborarea unei strategii de dezvoltare pe termen mediu a industriei turismului în municipiul Chișinău. 

Realizarea strategiei de dezvoltare a turismului în municipiu se poate efectua prin implicarea tuturor actorilor existenți sau potențiali de pe piața turistică. Municipalitatea poate oferi agenților economici în primul an un plan concret de relansare a zonelor turistice și de promovare a lor pe piața regională. Fiecare structură turistică din municipiu poate fi încurajată să adopte propriul proiect de dezvoltare și diversificare a serviciilor prestate oaspeților capitalei sau locuitorilor. Totodată se poate purta un dialog constructiv cu managerii, pentru alinierea dotărilor turistice la standardele europene de calitate. Municipalitatea se poate implica în proiecte publicitare a business-ului turistic, utilizînd posibilitățile sale. 

Capitala Republicii Moldova poate fi conectată la traseele turistice internaționale prin implementarea unor măsuri de semnalizare turistică conformă cu cea a traseelor europene, încurajarea accesului unui număr maximal de vizitatori spre toate obiectele de patrimoniu, iar a antreprenorilor – pentru localizarea firmelor și prestarea serviciilor. Municipalitatea poate susține proiectele de dezvoltare a infrastructurii turistice lîngă obiectivele de patrimoniu natural sau de civilizație ce reprezintă cartea de vizită a capitalei. Această susținere poate fi metodologică și financiară la nivelul îmbunătățirii accesului, racordării rețelelor de comunicare, amenajării terenurilor publice, estetizarea atracțiilor turistice. Autoritățile municipale pot amplasa panouri și indicatoare spre diferite puncte turistice, vor tipări hărți turistice în limbi de circulație internațională. 

Indicatori de evaluare a impactului:

numărul de cetățeni deserviți în zonele turistice și de agrement;

numărul de obiective turistice monitorizate;

numărul de obiective turistice cu infrastructura modernizată;

acțiuni realizate din Planul municipal de relansare a zonelor turistice și de agrement;

număr de agenți economici implicați în relansarea zonelor turistice și de agrement;

valoarea investiției realizată pe traseele turistice;

suprafață terenurilor amenajate pentru activități turistice și de agrement;

număr de atracții turistice estetizate.

6.1.2. Încurajarea afacerilor turistice

Turismul generează un potențial real de completare a bugetului municipal. Businessul turistic generează venituri pentru protejarea și amenajarea patrimoniului național și local, de aceea el poate fi susținut pe teritoriul municipiului. Poate fi edificată și dezvoltată o rețea de zone turistice, de agrement și recreație, ce poate fi coordonată de un Birou municipal de turism pentru o gestionare eficientă a resurselor și atragerea investițiilor. Acest birou poate fi responsabil de dezvoltarea de noi capacități ale industriei turistice și sporirii aportului ei în bugetul municipal, precum și de realizarea de programe de marketing ale ofertei turistice municipale 

Chișinăul, în calitate de centru cultural european, are nevoie de hoteluri moderne recunoscute de turiștii străini, în special cei din Europa. În acest sens, se pot încuraja antreprenorii locali sau străini să dezvolte afaceri sub brandul corporațiilor hoteliere mari care au renume, standarde înalte de calitate, capacitate de a motiva vizitele în Moldova a unui număr sporit de turiști, oameni de afaceri, vacanțieri și alți oaspeți. În acest caz antreprenorii pot avea un plan de localizare a acestor afaceri, precum și un proiect de facilități pentru menținerea lor la Chișinău și în suburbii. 

Chișinăul trebuie și poate să devină o destinație turistică competitivă pe piața turistică regională și internațională. Pentru aceasta sînt necesare măsuri de diversificare a formelor de turism care pot fi dezvoltate într-o capitală europeană, de exemplu: congrese – vinicol, balnear, sportiv, ecologic etc. Politica poate fi una clară și deschisă pentru fiecare antreprenor din ramura turistică municipală, indiferent dacă se investește cîteva mii sau milioane €.

Important este să se diversifice oferta turistică și să se atragă cât mai mulți turiști în municipiu. 

Indicatori de evaluare a impactului:

număr de agenți economici amplasați în zonele turistice și de agrement;

numărul de turiști și locuitori deserviți în zonele turistice și de agrement;

cifra de afaceri în zonele turistice;

valoarea investițiilor, inclusiv străine, realizate în zonele turistice;

suprafață terenurilor amenajate pentru activități turistice și de agrement;

standarde de calitate implementate de unitățile turistice;

grad de diversificare a ofertei turistice municipale;

ponderea hotelurilor afiliate rețelelor internaționale integrate.

6.1.3. Protejarea patrimoniului deținut de capitală

O capitală europeană trebuie să aibă și o imagine de carte de vizită a țării. Acest lucru este valabil și pentru Chișinău care are cea mai mare colecție de obiective turistice (arhitectonice, culturale, naturale) din regiune, câteva zeci de situri arheologice în suburbii și multe spații verzi. Însă, din cauza indiferenței autorităților publice locale, acest patrimoniu, lăsat cu grijă de generațiile trecute, degradează sau este distrus. În ultimii ani multe clădiri istorice din Chișinău au fost demolate. De aceea se poate asigura protejarea patrimoniul natural și cultural-istoric și se poate monitoriza situația fiecărui obiect.

Antreprenorii pot fi încurajați să exploateze acest potențial în scopuri turistice non-degradante. O atenție sporită poate fi acordată zonelor istorice în care nu vor fi admise proiecte ce vor duce la distrugerea monumentelor. 

Chișinăul trebuie să devină o destinație culturală pe harta regiunii prin inițierea și susținerea unor evenimente culturale, academice, sportive de importanță națională și internațională. În acest caz se poate participa la promovarea valorilor culturale europene, îmbunătățirea relațiilor de vecinătate, schimb de experiență, dezvoltarea parteneriatelor etc.

Pentru aceasta pot fi susținute acțiunile de consolidare a bazei materiale a instituțiilor de cultură, știință, sport și oferirea unor șanse talentelor din țară în realizarea lor. 

O atenție deosebită se poate acorda conservării și promovării tradițiilor naționale și locale în calitate de fundament al dezvoltării relațiilor interumane și motivator pentru călătorii în Moldova. Acest lucru poate fi realizat inclusiv prin mediatizarea evenimentelor tradiționale în zonele istorice, turistice și de agrement, astfel încît acestea să fie cunoscute unui număr cât mai mare de oaspeți ai Chișinăului. 

Indicatori de evaluare a impactului:

număr de obiecte de patrimoniu conservate, reabilitate sau estetizate;

reducerea ponderii obiectivelor degradate în cadrul zonelor istorice sau naturale;

număr de structuri turistice amplasate în zonele istorice;

numărul de turiști și locuitori deserviți în zonele bogate în patrimoniu natural și construit;

valoarea investiției realizată pentru reabilitarea patrimoniului turistic.

6.2. Strategii de îmbunătățire a transportului public

Primul pas în soluționarea problemelor transportului public în Chișinău poate fi implementarea unui sistem computerizat unic, de ultimă performanță în managementul traficului urban. Utilizarea eficientă a acestui sistem poate conduce la soluționarea problemelor de trafic, furnizarea de priorități la vehiculele publice de transport și reducerea poluării. Proiectul va fi implementat treptat, avînd prioritate de moment direcțiile est-vest. 

Anual poate fi procurat un număr suficient de autobuze și troleibuze ce pot suplini și, parțial, înlocui unitățile care au termen de exploatare depășit. Parcurile de transport public pot avea mai multe curse circulante și se poate introduce echitatea și ordinea în listele beneficiarilor de servicii gratuite sau cu reducere în transportul public. Treptat pot fi utilate toate unitățile transportului public cu sisteme de taxare automată. 

Se pot iniția parteneriate publice-private durabile cu furnizori de servicii de transport în direcția descentralizării și îmbunătățirii serviciilor de transport public urban. Parcurile de transport, inclusiv proprietarii de maxi-taxi, pot fi motivați să asigure menținerea curățeniei, aerisirii și dezinfectării unităților de transport public la stațiile terminus după fiecare rută efectuată. Șoferii și alt personal, implicat în deservirea pasagerilor, pot trece cursuri de formare în etica prestării serviciilor transport public și pot susține examene de licență în domeniu. Ținuta decentă, cultura deservirii și calitatea serviciilor pot deveni obiect al aprecierii sau al disponibilizării. 

Indicatori de evaluare a impactului:

sistem computerizat de evidență în managementul traficului urban;

număr de autobuze și troleibuze procurate;

valoarea autobuzelor și troleibuzelor procurate.

6.3. Conservarea și susținerea elementelor cultural-artistice în municipiu

Situația existentă față de problemele culturii este neglijentă iar autoritățile au indiferență față de patrimoniul cultural degradat care este și gestionat ineficient. 

Administrarea rețelei de instituții culturale, coordonarea diverselor manifestații culturale, inițierea și realizarea diferitor activități și proiecte culturale pe teritoriul municipiului Chișinău, intră în competența Direcției Generale Cultură a Primăriei Chișinău, care gestionează cea mai mare parte ale obiectelor patrimoniului cultural național. Rețeaua de instituții culturale cuprinde teatre, muzee, săli de concerte, biblioteci publice, cinematografe. 

Orașul Chișinău concentrează cea mai mare colecție a obiectivelor de arhitectură din Republica Moldova. În același timp 23 din monumentele de arhitectură se găsesc în afara zonei istorice a capitalei.

În municipiul Chișinău există mai multe uniuni ale oamenilor de creație: Uniunea scriitorilor, Uniunea artiștilor plastici, Uniunea cineaștilor, Uniunea compozitorilor, Uniunea jurnaliștilor, Uniunea arhitecților, Uniunea fotografilor etc. În Chișinău își difuzează emisiunile 22 posturi de radio și 9 posturi de televiziune. 

Problemele dezvoltării culturii țin de administrarea ineficientă a patrimoniului cultural, finanțarea redusă a activităților culturale și atitudinea iresponsabilă a autorităților municipale față de viitorul teatrelor, muzeelor, bibliotecilor. 

Cultura unei capitale reprezintă cartea de vizită a țării. Oamenii de creație, colectivele artistice, colecțiile și fondurile din patrimoniul cultural reprezintă o valoare, care ne obligă să fim prezenți în cultura europeană cu un mesaj propriu. Acest patrimoniu trebuie să fie valorificat inteligent pentru promovarea Chișinăului și a spațiului cultural național și regional. În municipiu fiecare persoană trebuie să aibă posibilitate pentru valorificarea creației proprii, iar primăria trebuie să protejeze și să dezvolte bunurile culturale pentru generațiile viitoare.

La nivelul municipiului Chișinău pot fi întreprinse acțiuni hotărîte de conservare, dezvoltare și valorificare a patrimoniului cultural și vocației artistice în beneficiul public. Pe parcursul mandatului vom promova cinci programe strategice: 

susținerea creației și activităților artistice;

conservarea și dezvoltarea durabilă a peisajului urban de importanță istorică, estetică sau culturală;

reabilitarea și dezvoltarea dotărilor pentru serviciile de cultură;

promovarea construcțiilor și a intervențiilor urbanistice cu valoarea arhitecturală sporită în contextul protejării patrimoniului cultural existent;

promovarea toleranței interculturale și interconfesionale.

6.3.1. Susținerea creației și activităților artistice

Pe teritoriul municipiului Chișinău fiecare cetățean va beneficia de drepturi de desfășurare a activităților artistice, dezvoltării creației în funcție de propriile interese și capacități și de valorificare a bunurilor culturale. Municipalitatea va asigura libertatea de expresie a oamenilor de creație prin mecanisme de stimulare multilaterală a activității acestora. La fel, vor fi apărate interesele patrimoniale și nepatrimoniale ale oamenilor de creație, colectivelor artistice, organizațiilor și instituțiilor de cultură. 

Capitala Moldovei trebuie să devină un centru regional de cultură, unde se vor desfășura manifestări culturale, științifice, universitare, sportive de rang internațional. Pentru aceasta se poate realiza un program de reabilitare a edificiilor instituțiilor culturale pentru găzduirea evenimentelor naționale, regionale sau internaționale. Se pot elabora studii de fezabilitate pentru diversificarea ofertei culturale a municipiului Chișinău și atrase proiecte investiționale de extindere a capacităților locațiilor culturale. 

Indicatori de evaluare a impactului:

număr de valori artistice create;

număr de persoane implicate în evenimentele culturale;

număr de vizitatori străini la evenimentele găzduite de Chișinău;

standarde de calitate aplicate unităților de cultură;

noi locații și evenimente culturale;

valoarea cheltuielilor publice pentru cultură;

valoarea investițiilor în cultură.

6.3.2. Conservarea și dezvoltarea durabilă a peisajului urban de importanță istorică, estetică sau culturală

Restaurarea și reabilitarea clădirilor și ansamblurilor cu valoare de patrimoniu pe teritoriul municipiului Chișinău trebuie să fie o preocupare permanentă a Municipialității. În perioada 1994-2007 fiecare a zecea clădire istorică a fost dărâmată. Este un lucru inadmisibil, pentru că este o gravă încălcare a legislației naționale și convențiilor internaționale, care intră în contradicție cu viziunea europeană de valorificare a moștenirii istorice.

Poate fi elaborat un plan istorico-cultural de bază ce stabilește o listă de priorități pentru lucrările de restaurare a obiectivelor de patrimoniu. Realizarea unor programe concrete de protecție, regenerare și de valorizare a patrimoniului istoric și cultural din municipiul Chișinău, poate oferi o alternativă practicii actuale de distrugere pe ascuns și constatarea post-factum a monumentelor de arhitectură. Fiecare cetățean poate fi informat despre valorile culturale din capitală, care riscă să fie distruse sau înstrăinate. 

Un rol important îl are modernizarea rețelei de străzi, dar care nu trebuie să afecteze obiectivele de patrimoniu din orașul vechi și zona istorică a Chișinăului. Se poate stabili parteneriate public-private pentru finanțarea listei de clădiri-monumente istorice, iar pentru zona istorică poate fi realizat un Plan urbanistic zonal. Aceasta va putea da posibilitatea de a reconstrui rețeaua de străzi din orașul vechi, precum și reabilitarea străzilor din zona istorică.

Antreprenorii vor fi încurajați la edificarea și amenajarea în spațiile istorice ale locațiilor destinate activităților culturale, găzduirea de evenimente și turiști. 

Indicatori de evaluare a impactului:

număr de edificii istorice în Registrul obiectivelor de patrimoniu;

număr de edificii istorice reabilitate;

lungimea străzilor cu patrimoniu arhitectural reabilitate;

număr de persoane informate privind starea obiectivelor de patrimoniu;

număr de vizitatori străini în zonele istorice ale municipiului Chișinău;

număr de edificii istorice valorificate pentru necesități culturale, estetice, turistice;

număr de organizații de cultură, turism localizate în zonele istorice;

noi locații pentru evenimente culturale și turistice;

valoarea cheltuielilor publice pentru reabilitarea monumentelor de patrimoniu;

valoarea investițiilor în zonele istorice.

6.3.3. Reabilitarea și dezvoltarea dotărilor pentru serviciile de cultură

Municipalitatea trebuie să implementeze propriul program de dezvoltare a bazei materiale a instituțiilor de cultură și să asigure buna desfășurare a activității colectivelor de creație. Pentru aceasta sînt necesare proiecte de reabilitare a edificiilor, modernizarea echipamentului, asigurarea accesului la servicii etc. Se pot dezvolta parteneriate pentru atragerea fondurilor europene pentru restabilirea edificiilor de cultură din capitală, ghidându-se de practica europeană de a atrage resurse financiare prin contribuția comunității și angajamente de valorificare a potențialului uman de creație. 

Totodată se poate încuraja diversificarea ofertei de servicii a instituțiilor de cultură, accesibile unui public larg. O atenție deosebită poate fi acordată copiilor talentați și promovării acestora. 

Indicatori de evaluare a impactului:

număr de edificii de cultură reabilitate;

valoarea proiectelor de restaurare a instituțiilor de cultură;

noi evenimente culturale desfășurate;

valoarea cheltuielilor publice pentru reabilitarea instituțiilor culturale;

valoarea investițiilor în dotările de cultură.

6.3.4. Promovarea contrucțiilor și a intervențiilor urbanistice cu valoare arhitecturală sporită în contextul protejării patrimoniului cultural existent

Chișinăul trebuie să fie un oraș în care se îmbină armonios experimentele urbanistice de o mare valoare arhitecturală și moștenirea cultural-istorică protejată. Se poate elabora și promova împreună cu arhitecții, savanții și populația, imaginea arhitecturală distinctă a capitalei. 

Municipalitatea poate organiza mai multe concursuri naționale/internaționale de selectare a proiectelor urbanistice de anvergură. În special, pentru proiectarea Orașului Vechi și Zonei istorice a Chișinăului. Un alt proiect ce poate viza transformarea străzii Mitropolit Varlaam în pasaj pietonal, unde pot fi dezvoltate centre comerciale și va da o nouă suflare zonei istorice a orașului. În perimetrul străzii Ismail – bd. Negruzzi se poate organiza un centru modern de afaceri.

Pe culoarul străzilor dintre Aeroport și strada Ismail se poate dezvolta un coridor economic pentru atragerea investițiilor, încurajarea afacerilor și susținerea antreprenorilor locali. Poate fi discutată public ideea edificării unui nou centru administrativ modern în afara zonei istorice a capitalei. Printr-un concurs urbanistic internațional se poate proiecta axa verde a capitalei de-a lungul râului Bâc. 

Indicatori de evaluare a impactului:

număr de proiecte analizate;

valoarea arhitecturală a proiectelor;

suprafața urbană oferită dezvoltării prin concursuri internaționale;

valoarea investițiilor în amenajările urbane.

6.4. Parcurile și spațiile verzi

Situația existentă reliefează în municipiul Chișinău un mediu natural cu risc sporit pentru sănătatea locuitorilor cât și o gestionare defectuoasă a sistemului de salubrizare. 

Chișinăul este un oraș verde și are spații înverzite variate, iar unui orășean îi revine cca 31,5 m² de terenuri verzi, ceea ce se înscrie în norma generală de 20-50 metri²/locuitor pentru orașele balneare. Aici sunt amplasate patru arii naturale protejate de stat, care ocupă 180 ha, iar complexul de protecție a mediului include spațiile verzi ale orașului cu destinație variată: păstrarea fondului genetic vegetal și animal, păstrarea și dezvoltarea arhitecturii peisagere, recreerea populației. Pe teritoriul capitalei sunt determinate cinci tipuri de spații înverzite.

Spațiile verzi compacte intraurbane sînt amplasate preponderent în partea de nord și vest a orașului, iar scuarele sînt dispersate în toate sectoarele capitalei – mai mult la Ciocana (17,6 ha) și Râșcani (11,5 ha), dar mai puțin la Buiucani (3,3 ha), Centru (6,2 ha), Botanica (6,8 ha). 

Însă mediul natural urban este supus unor factori cu influență permanentă de degradare ca de exemplu: emisiile de gaze, poluarea apelor, eroziuni și alunecări de teren, reducerea zonelor verzi, presiunea antropică etc. Apele bazinelor acvatice din intravilanul orașului depășesc de 4-6 ori concentrația maximal admisibilă de poluare, din cauza lipsei zonelor sanitare de protecție la întreprinderile mari, lipsei instalațiilor pentru reciclarea și utilizarea deșeurilor industriale și menajere, sistemului neperformant de asigurare a salubrității. Pe teritoriul orașului și al localităților suburbane sînt înregistrate 62 sectoare afectate de alunecări de teren active. 

În ultimul timp, creșterea necontrolată a parcului auto și intensitatea transportului a adus la poluarea înaltă a aerului, la care se adaugă presiunea constantă asupra spațiilor verzi provocată de lipsa parcărilor amenajate. Lipsa tehnologiilor de prelucrare a deșeurilor, utilajul tehnic învechit și insuficient, numărul mic de personal tehnic, relațiile nereglementate dintre prestator și beneficiar dezorganizează sistemul de asigurare a salubrității în oraș, fapt ce se răsfrânge negativ asupra mediului natural urban, și drept consecință – starea sănătății, tot mai problematică, a fiecărui cetățean. 

Indicele poluării aerului în Chișinău este ridicat, principalii poluanți fiind dioxidul de azot, praful, oxidul de carbon. Sursele principale de poluare a aerului în Chișinău sînt: transportul auto, unitățile termoenergetice, în măsură mai redusă – întreprinderile industriale, care, deși au programe și volume reduse de producere, sînt situate și în sectoarele centrale ale orașului, fără a dispune de zone sanitare de protecție. 

Un mediu natural întreținut ridică nivelul de confort al populației și are o influență benefică asupra sănătății publice. Chișinăul este un oraș verde și aceasta este o valoare, pe care ne propunem să o transmitem generațiilor următoare. Se poate promova o politică activă de menținere și sporire a suprafețelor verzi, de micșorare a factorilor de poluare a aerului și apelor. Orice cetățean trebuie să fie protejat de factori nocivi și să fie informat despre situația mediului din municipiu. În plan teritorial, în municipiu trebuie dezvoltat un sistem modern de colectare și prelucrare a deșeurilor. Totodată, în suburbie pot fi susținuți antreprenorii care își propun soluționarea problemelor de mediu și de asigurare a salubrității. 

Municipiul Chișinău trebuie să asigure accesul la un loc de viață confortabil, într-un mediu curat. La nivelul municipiului Chișinău se pot întreprinde măsuri de micșorare a nivelului poluării și de protejare și reabilitare a patrimoniului natural în beneficiul public.

Pe parcursul timpului se pot promova programe de soluționare a problemelor de mediu în municipiul Chișinău: 

reducerea poluării și a pericolelor tehnogene;

reabilitarea zonelor acvatice și a spațiilor verzi;

protejarea patrimoniului natural municipal;

îmbunătățirea managementului serviciului de salubritate.

6.4.1. Reabilitatea zonelor acvatice și a spațiilor verzi

În ultimul timp au fost degradate mai multe spații publice, în special din jurul bazinelor acvatice, scuarurile dintre cartiere, parcurile din municipiul Chișinău. Această practică păguboasă trebuie să fie stopată, iar terenurile publice reabilitate pentru binele locuitorilor și oaspeților capitalei. Municipalitatea poate depune eforturi permanente pentru creșterea calității zonelor naturale, prin aplicarea practicilor avansate de îmbunătățire a arhitecturii peisagere, diversificarea structurii spațiilor verzi, dezvoltarea parcurilor și revitalizarea zonelor acvatice. În jurul orașului se va crea un brâu de păduri și parcuri. La fel, pot fi îmbunătățite colecțiile dendrologice ale parcurilor. 

Se poate investi în acțiuni pentru protecția terenurilor de la alunecări și restabilirea vegetației în aceste locuri, restricționarea construcțiilor și încurajarea dezvoltării antreprenoriatului non-poluant. Se pot planta parcuri noi acolo unde există pericol de alunecări de teren. 

Este necesară implicarea comunității în gestiunea spațiilor verzi, pentru a nu tolera practici de retragere a acestora din patrimoniu public. Terenurile alocate abuziv în parcurile Chișinăului pot fi întoarse în folosul public. Părerea cetățenilor este decisivă în problema amenajării spațiilor verzi pentru agrementul copiilor, crearea unui sistem de amenajare a albiei râului Bîc și afluenților lui. Râul Bîc poate deveni axa verde a capitalei fiind baza carcasei ecologice a municipiului. Prin consultarea populației poate fi elaborat un plan de management al spațiilor verzi din capitală. Se poate elabora un program municipal special de educație ecologică a cetățenilor, promovându-se în diferite instituții (grădinițe, școli, universități, întreprinderi etc.). 

Indicatori de evaluare a impactului:

suprafețe verzi și suprafețe acvatice reabilitate;

număr de agenți economici implicați în reabilitarea spațiilor verzi;

număr de persoane informate;

suprafață de teren afectat de alunecări;

număr de proiecte implementate de reamenajare a spațiilor naturale publice;

valoarea proiectelor de reabilitare.

6.4.2. Protejarea patrimoniului natural municipal

Orașul Chișinău nu valorifică practic deloc cursul râului Bâc, deși acesta poate fi amenajat pentru constituirea unui sistem de spații verzi și bazine amenajate pentru agrementul populației în mijlocul capitalei. În locul acestora râul este un colector de deșeuri și sursă de poluare. Constituirea axei verzi a capitalei de-a lungul râului poate fi o preocupare permanentă a municipalității. Pentru aceasta este nevoie de realizarea unui plan de recuperare, formare și amenajare a albiei râului Bâc pe întreaga sa lungime de la orașul Vatra până la hotarul de sud al municipiului. Întreprinderile care se găsesc aici vor fi ecologizate, modernizate sau evacuate în alte zone industriale. 

Chiar dacă orașul nostru este unul verde, în suburbii nivelul de înverzire este sub media pe țară și spațiile verzi sunt concentrate doar în anumite zone, de aceea vom dezvolta un sistem ecologic urban echilibrat teritorial cu fîșii de păduri din jurul orașului. Acestea pot fi gestionate eficient și fără admiterea poluării sau degradării pentru activități turistice și de agrement. 

Indicatori de evaluare a impactului:

suprafețe verzi incluse în sistemul ecologic urban;

număr de agenți economici implicați în reabilitarea spațiilor verzi;

număr de persoane informate;

număr de proiecte implementate de reamenajare a spațiilor naturale publice;

valoarea proiectelor de reabilitare a albiei râului Bâc;

beneficii realizate din exploatarea suprafețelor forestiere pentru turism și agrement.

CONCLUZII

În urma celor relatate în lucrarea de dizertatie privind potențialul, promovarea și valorificarea turistică a municipiului Chișinău pot fi formulate următoarele concluzii:

Municipiul Chișinău se află situat în partea de sud-est a Europei fiind catalogat una din marile metropole urbane din această partea a Europei înglobând o populație de peste 800.000 de locuitori.

Municipiul Chișinău din punct de vedere administrativ are statul de capitală a țării fiind constituit din 6 orașe și 12 comune care la rândul lor includ 14 sate.

Din punct de vedere al patrimoniului turistic atât natural cât și antropic dar în special cel antropic, Chișinăul nu duce lipsă. Aici se regăsesc numeroase edificii cultural-artistice (teatre, muzee, case memoriale, monumente istorice, palate și institutii publice cu valoare arhitectonică).

Chișinăul este un centru urban care a aparținut în decursul istoriei sale de teritoriul românesc încă de la data menționării sale ca târg, dar odată cu razboiul ruso-turc din 1812 el a fost ocupat și dominat de imperiul țarist, apoi de către Federația Rusă, pe atunci URSS.

Republica Moldova chiar dacă și-a păstrat totuși independența ca stat fără să fie inclusă ca teritoriu aparținând URSS-ului, societatea din aceasta țară a suferit în ultimii 50 ani un regim de dominare și austeritate comunistă.

De la pierderea treptată a puterii de către Partidului Comunist în ultimii 10 ani, se încearcă o schimbare a politicii și gândirii în această țară. Sansa care o oferă țara vecină, România cât și UE de a deveni stat mebru al marii familii europene poate determina o redresare a politicii, economiei și modului de viață în această țară.

Municipiul Chișinău are un variat potențial natural și cultural concentrat cu precădere în orașul Chișinău.

Clima temperat-continentală moderată, cu regim termic reconfortant este ideală practicării diferitelor forme de turism.

În Chișinău există un număr impunător de monumente ale patrimoniului cultural, exemple reprezentative ale arhitecturii locale din secolele XIX și XX, care pot deveni obiecte turistice. Multe clădiri istorice de un interes arhitectural deosebit au supraviețuit atât în Chișinău, cât și în alte orașe, iar multe au fost restaurate, atribuindu-li-se o funcție nouă.

În Republica Moldova funcționează mai multe muzee subordonate Ministerului Culturii, autorităților administrației publice locale și altor instituții. Aceste muzee au un contingent special de vizitatori, însă, doar câteva dintre ele pot fi propuse publicului larg. O parte a muzeelor sunt amplasate în clădiri de o importanță arhitecturală deosebită și dispun de colecții bogate de exponate.

O componentă a produsului turistic național o constituie varietatea culturilor din diverse zone ale țării, precum și activitățile culturale distincte. Republica Moldova reprezintă un amalgam de nationalități și culturi, cu multe tradiții, limbi vorbite, folclor, bucătărie etc., toate acestea formează surse de motivații pentru ca atât zona cât și regiunea să devină atractivă activității turistice.

O importanță majoră pentru dezvoltarea turismului o are artizanatul național, atât ca valoare culturală, cât și ca obiecte de vânzare. În republică există numeroase grupuri folclorice, multe dintre care reflectă tradiții caracteristice regiunii și originii lor etnice.

Mulți scriitori cu renume (străini și naționali), au locuit în acest spațiu în diferite perioade istorice. Printre aceștia pot fi menționați Puskin, Donici etc. Itinerarele literare constituie un potențial turistic și pot servi ca motivație pentru admiratorii creației literare.

Municipiul Chișinău reprezintă principalul pol turistic din Republica Moldova ceea ce atrage majoritatea fluxurilor turistice atât interne cât și internaționale, devansând cu mult alte zone cu specific turistic din țară.

Industria turistică din Republica Moldova se găsește în faza sa de relansare pe baza normelor impuse de UE pentru aderare în viitorul apropiat ca țară membră.

La promovarea țării ca destinație turistică internațională va contribui și dezvoltarea diferitelor tipuri de transport, serviciile de transport reprezentând o parte integrantă a produsului turistic.

Republica Moldova este o destinație turistică ușor accesibilă practic pentru toate țările ce constituie piețe-țintă pentru turismul național. Accesul în țara noastră este facilitat de numărul mare al punctelor de trecere a frontierei de stat, atât cu Ucraina, cât și cu România, precum și de legăturile feroviare internaționale.

Aeroportul Internațional Chișinău corespunde standardelor internaționale și deservește o retea semnificativă de linii aeriene. Exista un potențial considerabil pentru a spori numărul acestor linii.

Frecvența și amploarea rețelei interne de drumuri publice și a serviciilor feroviare sunt la nivelul cuvenit, deși ar fi binevenită o modernizare a echipamentului existent. Rețeaua rutiera este vastă, cuprinzând drumuri naționale și drumuri locale. Au fost, de asemenea, instituite servicii de închiriere a mijloacelor de transport și se preconizează extinderea acestora, întrucât vizitatorii preferă călătorii individuale în scopul exploatării și sectorului rural.

Deși sunt necesare acțiuni de modernizare, starea generală a rețelei rutiere este satisfăcătoare, existând capacitatea de extindere a frecvenței pentru satisfacerea cererii clienților.

Cele mai pronuntate forme de turism actuale atât în muncipiu cât și în Republica Moldova sunt turismul de afaceri cât și cel organizat, iar dintre formele de turism ce ar putea fi impulsionate se enumeră: turismul cultural, religios, de week-end, gastronomic, ș.a.

În Republica Moldova funcționeaza circa 264 de structuri de cazare omologate de Ministerul Turismului cu o capacitate de 8.385 de locuri.

Rețeaua hotelieră din municipiul Chișinău este destul de variată. În ultimii ani o parte din hoteluri au fost supuse modernizării, au fost deschise un șir de hoteluri mici.

Structurile de cazare amplasate în afara capitalei urmează a fi modernizate. De menționat și funcționarea unei rețele eficiente de închiriere a apartamentelor private. În spațiul rural există un excelent potențial de dezvoltare a structurilor private de cazare.

Structurile de cazare prezente în municipiu prezintă o gamă variată de unități, de la hoteluri și moteluri până la pensiuni turistice sau agroturistice sau alte structuri de întremare, gradul de confort la fel este unul la fel de variat, de la 4-5* până la 1*.

Se observă o activitate de cazare pronunțată în special în rândul turiștilor moldoveni și mai puțin al celor străini. Hotelurile și motelurile fiind cele mai căutate de turiștii străini. Durata medie de ședere este foarte crescută în rândul cetățenilor moldoveni de circa 5-6 zile și mai puțin al celor proveniți din afara țării, 2-3 zile, aceștia practicând mai mult un turism de tranzit în vederea activităților comerciale cât și de afaceri este și normal.

Odată cu aderarea la UE în viiitorul apropiat, Republica Moldova își va schimba imaginea dintr-o țară CSI umbrită de autoritatea și politica impusă de la Moscova, într-o țară membră a UE, în care circulația turistică ar putea deveni mai pronunțată.

Presiunea exercitată atât politic cât și economic de la Moscova, prin scăderea importului de gaze naturale cât și al cresterii prețului acestuia sau prin stoparea exportului catre Federația Rusă cu produse autohtone moldovenești, face ca progresul Republicii Moldova în demararea procedurilor de aderare prin respectarea programelor și normelor impuse de la Bruxelles sa devină una greoaie, necesitând probabil mai mult timp ca țara să fie acceptată ca membră a UE.

BIBLIOGRAFIE

1. Alecu Reniță, Vitalie Sochircă, Constantin Mihăilescu, 2007, “Moldova – spațiu european”, colecția “Natura”, Chișinău.

2. Serafim Florea, “Potențialul turistic al Republicii Moldova”, Chișinău.

3. 1998, “Moldova pitorească”, colecția “Natura”, Chișinău.

4. Demcenco N., Hîncu I., Nesterov T., Răilean P., Chirtoacă I., Bobeico I., 1994, “Monumente de istorie și cultură din Republica Moldova”, Chișinău.

5. Ștefăniță Ion și coord., 2011, “Patrimoniul cultural al Republicii Moldova: de la realitate la necesitate”, Ministerul Culturii al Republicii Moldova, Agenția de Inspectare și Restaurare a Monumentelor.

6. Anatolie Putuntică, 2008, “Mediul ambiant” nr. 1 (37), articol “Vulnerabilitatea teritoriului Repubilicii Moldova față de depunerile complexe de gheață”, Chișinău.

7. Ilie Boian, 2008, „Mediul ambiant”, nr. 1 (37), articol „Depunerile de gheață în Republica Moldova”, Chișinău.

8. Gheorghe Șălaru, Ilie Boian, “Mediul ambiant”, nr. 2 (62), articol “Vremea, clima și apa – forțele motrice ale viitorului nostru”, Chișinău, 2012.

9. Gheorghe Postololache, 2011, “Mediul ambiant” nr. 6 (60) articol “Arborii ocrotiți de stat în municipiul Chișinău”, Chișinău.

10. Erdeli G. Istrate I., 1996, “Amenajări turistice”, editura Universității, București.

Alte surse:

http://www.statistica.md/

Planul de Amenajare a Muncipiului Chisianu, etapa II-a, Strategia de Dezvoltare Teritoriala,

http://www.chisinau.md/doc.php?l=ro&idc=501&id=1144

Planul Urbanistic al Muncipiului Chisinau,

http://www.chisinau.md/category.php?l=ro&idc=500

http://eeas.europa.eu/delegations/moldova/documents/press_corner/eu_cooperation_news_04_ro.pdf

http://www.eubam.org/md/about/context

http://www.infotour.ro/ghid-turistic/moldova/chisinau/

http://www.infotour.ro/ghid-turistic/moldova/chisinau/obiective-turistice/

http://www.perfect-tour.md/

http://razvanpascu.ro/2010/06/17/chisinau-republica-moldova-impresii-de-calatorie/

http://www.turistik.ro/moldova/chisinau

http://aliona-tur.fr/ro/tourism-in-md/tourist-attractions/chisinau.aspx

http://www.solei.md/rom/business-turism/

http://ro.wikipedia.org/wiki/Chi%C8%99in%C4%83u

Programe utilizate:

MicrosoftOffice (word, excel)

Adobe Illustrator CS5

Philcarto version 5.7x

BIBLIOGRAFIE

1. Alecu Reniță, Vitalie Sochircă, Constantin Mihăilescu, 2007, “Moldova – spațiu european”, colecția “Natura”, Chișinău.

2. Serafim Florea, “Potențialul turistic al Republicii Moldova”, Chișinău.

3. 1998, “Moldova pitorească”, colecția “Natura”, Chișinău.

4. Demcenco N., Hîncu I., Nesterov T., Răilean P., Chirtoacă I., Bobeico I., 1994, “Monumente de istorie și cultură din Republica Moldova”, Chișinău.

5. Ștefăniță Ion și coord., 2011, “Patrimoniul cultural al Republicii Moldova: de la realitate la necesitate”, Ministerul Culturii al Republicii Moldova, Agenția de Inspectare și Restaurare a Monumentelor.

6. Anatolie Putuntică, 2008, “Mediul ambiant” nr. 1 (37), articol “Vulnerabilitatea teritoriului Repubilicii Moldova față de depunerile complexe de gheață”, Chișinău.

7. Ilie Boian, 2008, „Mediul ambiant”, nr. 1 (37), articol „Depunerile de gheață în Republica Moldova”, Chișinău.

8. Gheorghe Șălaru, Ilie Boian, “Mediul ambiant”, nr. 2 (62), articol “Vremea, clima și apa – forțele motrice ale viitorului nostru”, Chișinău, 2012.

9. Gheorghe Postololache, 2011, “Mediul ambiant” nr. 6 (60) articol “Arborii ocrotiți de stat în municipiul Chișinău”, Chișinău.

10. Erdeli G. Istrate I., 1996, “Amenajări turistice”, editura Universității, București.

Alte surse:

http://www.statistica.md/

Planul de Amenajare a Muncipiului Chisianu, etapa II-a, Strategia de Dezvoltare Teritoriala,

http://www.chisinau.md/doc.php?l=ro&idc=501&id=1144

Planul Urbanistic al Muncipiului Chisinau,

http://www.chisinau.md/category.php?l=ro&idc=500

http://eeas.europa.eu/delegations/moldova/documents/press_corner/eu_cooperation_news_04_ro.pdf

http://www.eubam.org/md/about/context

http://www.infotour.ro/ghid-turistic/moldova/chisinau/

http://www.infotour.ro/ghid-turistic/moldova/chisinau/obiective-turistice/

http://www.perfect-tour.md/

http://razvanpascu.ro/2010/06/17/chisinau-republica-moldova-impresii-de-calatorie/

http://www.turistik.ro/moldova/chisinau

http://aliona-tur.fr/ro/tourism-in-md/tourist-attractions/chisinau.aspx

http://www.solei.md/rom/business-turism/

http://ro.wikipedia.org/wiki/Chi%C8%99in%C4%83u

Programe utilizate:

MicrosoftOffice (word, excel)

Adobe Illustrator CS5

Philcarto version 5.7x