Turismul Gastronomic

Cuprins

Capitolul I

Turismul gastronomic. Caracteristici generale

Turismul culinar este un tip aparte din domeniul călătoriilor. Scopul principal al acestuia este acela de a descoperi frumusețile lumii sub raportul secretelor specific bucătăriei diferitelor zone. Pasionații de acest tip de călătorii sunt în căutarea comorilor culinare, astfel plăcerea nu vine din analiza vizuală ci din cea a papilelor gustative. Nu se mai caută relicvele trecutului istoric sau anumite peisaje luxuriante ci restaurantele cu tradiție în care se poate gusta ceva din ceea ce poporul său zona are mai autentic în ceea ce ține de gastronomie.

Din punct de vedere istoric, turismul culinar a început pe vreme când europenii călătoreau foarte mult în căutarea mirodeniilor asiatice. În zilele noastre, acesta face parte din agroturism și se pune un accent deosebit pe degustarea de preparate alimentare și băuturi tradiționale. Turismul culinar promovează experiențele gastronomice unice și impresionante, nu doar pe cele care au câștigat pentru stele, menționează Erik Wolf, președintele Asociației Internaționale de Turism Culinar. Acest tip de turism, a fost destul de neglijat în trecut, deși este o piață foarte importantă care susține dezvoltarea economică și dezvoltarea comunității, oferind totodată o imagine mai amănunțită asupra tradițiilor și diverselor culturi. Turismul gastronomic este practicat în general în zonele rurale, dar și în zonele urbane, este o activitate relativ constantă, accesibilă pe tot parcursul anului. Directorul Institutului Internațional de Cercetare în Turism, Roch Harrill, menționează faptul că turismul culinar este o ramură foarte importantă din turismul cultural, oamenii care practică turismul culinar sunt pensionarii cu bani și timp, precum și cu un anumit nivel de sofisticare. În general, sunt oamenii cu educație, interesați de mâncare dar și de vin. Din ce în ce mai mulți oameni sunt preocupați de proveniența produselor pe care le consumă. Se poate identifica o tendință de creștere pentru mâncărurile tradiționale.

Dintotdeauna, în locurile în care a călătorit,turistul a trebuit să servească masa, să-și asigure hrană, adică să servească fie o masă axată pe o alimentație obișnuită, fie pe o alimentație ceremonială și festivă(de nuntă și de naștere).

Totuși, din punct de vedere al evoluție, atractivitatea și preferința pentru servirea mesei în anumite zone au venit mai mult tocmai pentru faptul că mediul sociocultural își pune amprenta în mod vizibil asupra hranei. Modelele de alimentație specifice în funcție de zonă, desprinse din cunoașterea mediului modelele care s-au perpetuat cu mici variații, din generație în generație au ajuns să fie în unele situații cheia actului turistic.

Când puterea de influență a tradiției se manifestă în alimentație obișnuită și, cu deosebire în cea ceremonială și festivă, credem că avem de a face cu un turism culinar sau gastronomic, ca subtip al celui cultural.4

Pe parcursul timpului, cu ajutorul cadrului natural și a condițiilor istorice ale țării s-a format o bucurie specifică, în care pe lângă alimente provenite din cereale și legume, au dominat și anumite sortimente de carne, precum peștele sau vânatul, care împreună și cu produsele lactate au creat faima gastronomiei românești. Un rol foarte important în diversificarea bucătăriei tradiționale l-a avut contactul dintre populația autohtonă de sorginte românească cu alte populații care au fost asimilate în spațial național. Astfel, rușii-lipoveni, ucranienii, grecii, evreii, turcii, maghiarii care locuiesc pe același meleaguri de multă vreme au contribuit în dezvoltarea rețelelor culinare tradiționale.

Cu trecerea timpului s-a format o bucătărie tradițional românească cu o puternică influență etnică, ceea ce e de necontestat și astăzi pentru că a rămas regionalizata. Gastronomia românească a fost influențată de cea străină doar prin adăugarea diverselor gusturi în preparatele românești. Practic, bucătăria românească a împrumutat din diverse rețete străine și au adaptat pentru bucătăria românească. Astfel, bucătăria românească se poate plia foarte ușor după toate preferințele turiștilor străini.

Arta culinară este singura artă ce se adresează tuturor celor 5 simțuri. Toate experiențele gastronomice se pot transforma în reale momente memorabile, mai ales dacă se încearcă diverse stiluri culinare. Acesta este și motivul pentru care turismul culinar a devenit o piață de nișă cu un potențial foarte mare. De exemplu în Statele Unite ale Americii, numărul turiștilor pe acest segment de turism a însumat 27 de milioane în ultimii ani, conform Asociației Industriei de Turism.

Deși România se poate lăuda la acest capitol, țara noastră întâmpină probleme la nivel de marketing, de promovare. O activitate cotidiană pe cale de dispariție trebuie transformată în oportunitate de turism. Acest lucru se poate realiza doar prin strategii de marketing foarte bine puse la punct, marketing tradițional. Un exemplu concret în actele sens este reprezentat de Franța, țară în care există un cult al gastronomiei locale, aproximativ 70% din populația din mediul rural se ocupă cu acest tip de turism. În România populația din mediul rural este de aproximativ 50% din totalul populație, din care doar o treime se ocupă de turismul culinar. Totodată este foarte important de menționat faptul că nu ce este caracteristic întregii țări trebuie scos în evidență, ci ceea ce este caracteristic fiecărei zone în parte. Provocarea majoră a turismului local este aceea de a redescoperi tradiția și de a o reinventa de fiecare dată.

O soluție prezentată la Festivalul Filumul European este aceea de reîntoarcere la tradiție, ca un stimulent, devia acestui festival fiind Diversitate cinematografică și gastronomică europeană. Această inițiativă se încadrează în conceptul european Slow Food, care a revoluționat continentul în ultimii ani. Acest nou concept a apărut ca o revoltă împotriva mâncării de tip fast food și la viața trăită într-un mod mult prea alert. Prima dată a fost implementat în sistemul universitar din Italia și se vrea a fi o mișcare de recuperare care a luat o foarte mare amploare, iar în prezent aproximativ 80 de mii de membri în aproximativ 50 de țări.

Turismul culinar este foarte important deoarece marea majoritate a turiștilor servesc minim o masă în oraș, totodată, a servi cina este una dintre activitățile preferate ale unui turist. Din punct de vedere economic este un avantaj turismul deoarece turiștii în general vor plăti note de plată consistente. Dacă un turist este interesat de gastronomie, acesta va fi interesat și de muzee, spectacole sau cumpărături, astfel va aduce beneficii multiple zonei în care acesta se va afla. Orice tip de turist, implicit și cel care preferă turismul gastronomic, ași va petrece o mare parte din timp practicând activități recreative, și se poate considera că turismul culinar începe să acapareze din ce în ce mai multă lume din toate mediile și de toate vârstele. După cum am precizat și mai sus, gastronomia se adresează tuturor celor 5 simțuri.

Un mare beneficiu al atracțiilor turistice gastronomice, este acela că sunt disponibile pe tot parcursul anului, iar turistul nu este nevoit să își aleagă o perioadă specifică pentru a practică acest tip de turism. Iar în mare parte turiștii se decid pentru destinata de vacanță în funcție de specificul culion ar al fiecărei zone în parte.

O concretizare a turismului culinar sunt festivalurile dedicate bucatelor, care atrag din ce în ce mai mulți doritori din toate colțurile lumii. Printre cele mai celebre festivaluri de acest tip se pot aminti:

– Festivalul trufelor albe, este o întrecere a celor mai pricepuți în prepararea trufelor și are loc în fiecare an în localitatea Alba din Italia din septembrie până în decembrie.

– Festivalul Conch-ului (delicatesa pe bază de fructe de mare), are loc în fiecare an în luna noiembrie pe insulele Turks și Caicos din Caraibe.

– Festivalul Kona Coffee, din Hawai, cu ocazia căruia poți savura cele mai senzaționale sortimente de cafea, se desfășoară în luna noiembrie.

– Festival del Mar, îi invită în perioada 22-24 martie pe iubitorii de fructe de mare pe insula Anguilla, Caraibe.

– Festivalul Trelawny Yam, are loc pe 24 martie în Jamaica și etalează specialități culinare pe bază de cartofi.

– Festivalul “Mondial de la Biere”, de la Montreal, lăsa să curgă valuri de bere în intervalul cuprins între 28 mai și 1 iunie.

– Echivalentul din Europa este Oktober Fest, în ciuda numelui ținut în septembrie în fiecare an, o sărbătoare a berii germane și distracției fără limite

– Statele Unite te invită pe 26 iulie la o degustare grandioasă de brânzeturi organizată de Societatea Americană de Brânzeturi .

– În India poți asista la Festivalul Internațional de Mango și la Festivalul condimentelor

– La Salone del Gusto, Spania, vei putea savura alimente obținute în mod ecologic și diverse preparate tradiționale.

– La Târgul Produselor Agricole din California, vei putea lua parte la o petrecere în cel mai autentic stil American.

Din cele menționate mai sus se poate afirma faptul că turismul gastronomic ar putea deveni un brand pentru România, salturi de Mănăstirile din Moldova, Delta Dunării și litoral.

Gastronomia este parte importantă a turismului rural, iar turismul gastronomic este intens promovat la târgurile și festivalurile cu acest specific din Europa. Turismul rural s-a dezvoltat în ultimii ani atât pe plan internațional, cât și în România, datorită valențelor sale speciale, printre care conservarea mediului înconjurător, păstrarea tradițiilor locale, a valorilor culturale, prin participarea la îndeletnicirile gastronomice ale localnicilor.

La noi în țară s-a organizat anul acesta în perioada 13-16 martie, primul Congres Internațional al Tradițiilor culinare, la care au participat 26 de țări din Europa, America de Nord, America Latină, Asia și Africa.

Pe parcursul celor patru zile, bucătari din țări precum Franța, Israel, Canada, SUA, Mexic, China, Macedonia, Grecia, Azerbaidjan au pregătit, pe lângă meniurile tradiționale țărilor pe care le reprezintă, și un meniu specific românesc. România este singura țară care a adus o echipă de bucătari militari, care au luat parte la concursurile desfășurate cu acest prilej.

Rutele gastronomice devin produse turistice foarte căutate. Acestea constituie un adevărat sistem, o ofertă turistică tematică și complexă. Ruta oferă informații și despre alte obiective turistice din zonă, promovând dezvoltarea economică a acesteia. Conform unui studiu al Organizației Mondiale a Turismului, peste 88% dintre membrii săi consideră că gastronomia este un element strategic în definirea brandului și a imaginii destinației, iar peste 67% susțin că țara lor are propriul brand gastronomic. În ceea ce privește produsele turistice, studiul realizat a arătat că cele mai importante sunt evenimentele gastro economice (79%), rutele gastronomice (62%), cursurile și atelierele de gătit (62%), vizitele la piețele și producătorii locali (53%).

Aspecte zonale din practica culinară a poporului român

Practica culinară a poporului român oferă un tablou variat din acest punct de vedere.Fiecare regiune a tării este recunoscută pentru diferite feluri de mâncare.Vom începe cu Dobrogea. În această zonă mai exact între Dunăre și Marea Neagră s-a născut o bucătărie românească, deopotrivă aspră și catifelată, puternic influențată de bucătăria turcească și tătară, grecească, ruso-lipoveancă, bulgărească, etc; grecii au lăsat moștenire preparatul aluatului cu drojdie și cel în foi, abundența uleiurilor vegetale;8 tătarii și turcii au îmbogățit modalitățile de preparare a mâncărurilor din carne de miel și oaie;rușii-lipoveni prin ocupația lor de bază, pescuitul, au creat rețetele cele mai delicioase de preparare a peștelui.Turmele de oi, cirezile de vite, cerealele, legumele și fructele acestui spațiu ne anunță care sunt ingredientele mâncărurilor și băuturilor.Bucătăria Dobrogeană se mândrește cu musaca de vinete (inventată de greci), mocan ștrudel,ghiudem(ghiudemul și babicul i se mai spune și sugiuc sunt mezelicuri de mestecat îndelung, sunt de excelență sudice și semilunice) , sarmuzac (un amestec în care usturoiul,după ce la fel ca peste tot, e pisat cu sare până se face pastă, e frecat apoi îndelung cu ulei bun, de măsline până se face maioneză), Șașlâc (frigărui cu bucăți mici de carne slabă, însoțite de roșii ,ardei și felii de ceapă),baclava, plăcinta dobrogeană, braga (este o băutură tulbure , de culoarea cafelei cu lapte, dulce-acrișoară, care se face din cereale sparte gros, dospite în apă și un pic de miere) dintre băuturi.

Se detașează Delta Dunării, o lume extraordinar de frumoasă și generoasă vara, un loc unic în România recunoscut prin diversele mâncăruri pe bază de pește, de la borș pescăresc, scrumbie de

Dunăre, știucă umplută de Caraorman, la sarmalele din pește, saramură de burtă de crap, pește prăjit, icre negre etc.Sunt specii renumite pentru gustul lor deosebit, datorat și modului în care sunt preparate bucățele.

Ardealul, neunitar sub aspect cultural, al reliefului al climatului etc are o bucătărie tradițională. Așa cum fiecare dintre etnii (români, sași , secui etc) a știut să o facă și să o păstreze. Una dintre fațetele ardelenești și cea caracteristică zonei este prezentată extrem de plăcut de Radu Anton Roman în lucrarea”Bucate, vinuri și obiceiuri românești”.Citatul ce urmează, de fapt o incursiune în gastronomia tradițională indică diferite feluri de mâncare din locuri variate:”Oamenii locului sunt gazde bucuroase și înlesnite.Ar fi păcat să nu încercați un rasol de vițel cu sos dulce de roșii, niște clătite monumentale și o supă de găluști, la Brașov o cană de lapte cald de bivoliță, o bucată de slană cu ceapă roșie și pâine proaspătă cu cartofi, la Făgăraș, un bulz și o tigaie de rotogoale prăjite și cartofi săraci din Mărginime, un sloi de oaie cu usturoi și o farfurie de vâsli iuți de Hațeg.Gustați apoi din mersul mașinii o pomană a porcului la Aiud, cu pogăci și vărzări, o varză ca la Cluj, o omletă cu creier la Oradea sau o tocană de purcel la Zalău, o mămăliguță cu lapte și caș la Sighet și un gulaș ori un papricaș, în secuime la Miercurea Ciuc ori la Sfântul Gheorghe.

Ardelenii sunt specializați în prepararea porcului domestic, din care fac tot felul de jamboane, cârnați ,piftii și diferite mâncăruri calde, dar nu s-au lăsat mai prejos nici în preajma mistrețului.Aici oamenii preferă supele de porc, de vită sau miel, cu oțet și condimente și nu borșurile, acestea din urmă nu sunt bine apreciate.De asemenea preferă sosuri din ardei iute, ceapă și făină.În loc de ulei ardelenii folosesc untură.Mesele ardelenilor se termină întotdeauna cu un desert ales parcă dintr-o listă impresionantă de prăjituri.Băuturile renumite sunt palinca și câteva vinuri:Fetească albă, Fetească Regală,Mușcat Ottonel etc.

Moldova este „țara” celor mai gustoase borșuri, a slăninii afumate care nu lipsește din pivnițele gospodarilor, a pârjoalelor, a sarmalelor,a tochiturii,a cozonacilor, a poalelor în brâu,a turtelor, a papanașilor.În Bucovina smântîna este „regina” meselor, fiind indispensabilă pentru orice mâncare în special pentru borșuri, sarmale și mămăligă,cărnuri tocate.

Tochitura moldovenească diferă de cea preparată în alte zone ale țării și este servită cu mămăliguță. Mămăliga „acompaniază”, de asemenea , și sarmalele, o mâncare românească renumită, servită în restaurantele românești din toată lumea. Și legumele sunt transformate în mâncăruri apetisante în bucătăria moldovenească;ciorba de fasole,varza călită sau iahnia sunt mâncărurile preferate ale moldovenilor; dintre ciorbele și supele moldovenilor se remarcă ciorba de potroace, făcute din măruntaie de pui fierte cu morcov, ceapă, pătrunjel, orez și borș.În general, la prepararea deserturilor se face apel la fructe, la miere de albine și smântână.

Muntenia

Bucătăria tradițională a acestei zone absoarbe în patrimoniul său, al sec. XIX, rețete specifice lumii orientale(turceși, grecești) și occidentale.

După revoluția din 1848, se resimt din plin influențele gastronomiei franceze, când devenise o modă în această regiune să se gătească franțuzește.Însă bucătăria muntenească a pierdut treptat din specificul oriental, dulce și parfumat, din care nu lipsea mierea, sofronul, scorțișoara etc.Aluaturile sunt foarte puține aici.Felurile de mâncare tradiționale și preferate sunt:borșul de perișoare,borșul cu leuștean sau urzici ori fasole, ciorba de burtă,scordolea(un sos balcanic întâlnit în est), pilaf de găină, friptură de pui cu gutui,friptură cu prune uscate,pastramă de mânzat,alvița șerbet etc.Vestite sunt și plăcintele cu răvașe, cu bilete, care se fac cu ocazia sărbătorilor și sarmalele muntenești

Oltenia „deține o bucătărie zemoasă, picantă. Pestriță, senzuală, plină de prospețime”.Este o oltenie de legume, campioană absolută a fierturilor de verdețuri, a prazului ca simbol, a zarzavaturilor și legumelor de cultură și strânsură”.Acreli neobișnuite-tagrin, aguridă, agrișe, corcodușe verzi-însoțesc ciorbe din teci de legume și orice fel de carne.Printre mâncărurile renumite se află și cârnații oltenești afumați( din carne de porc și vită).

Tipologia restaurantelor

Restaurantul se poate defini ca fiind un stabiliment, local public, în care se pot consuma mâncăruri și băuturi contra cost. Mâncărurile sunt preparate în propriile bucătării, de către bucătari specializați, ajutoare de bucătari, aceștia fiind coordonați de bucătarul șef .

Restaurantul îmbină activitatea de producție culinară cu cea de servire sau de desfacere și oferă clienților o gamă foarte variată de preparate culinare, produse de cofetărie, patiserie, băuturi, dar și produse pentru fumători.

Cuvântul restaurant, a apărut în secolul al XVI-lea și a reprezentat mai întâi un aliment sățios, ce potolește foamea, o fiertură bogată și consistentă, capabilă să refacă forțele celui care o consumă. Brillat-Savarin consideră că restaurare de forțe, ciocolată, carnea roșie și consomme-ul. În jurul anului 1765, un negustor de fierturi, și-a înscris firma sub denumirea: Boulanger vinde alimente divine. Acesta poate fi considerat primul restaurant în sensul modern al termenului.

Restaurantul clasic este acel restaurant care oferă clienților săi o gamă foarte variată de preparate culinare dar și de băuturi. Fiecare restaurant este diferit din punctul de vedere al mobilierului și ale obiectelor de inventar, acesta depinzând de specificul restaurantului.

Acest tip de restaurant oferă clienților săi cele 3 mese principale ale zilei, în intervalul orar: mic dejun 7-10, dejun 12-15,30 și cina 18.30-23.

Totodată se oferă condiții de recreere precum orchestrăm soliști vocali sau dans. În general în aceste restaurante personalul de servire este de sex masculin.

Restaurantele specializate oferă un sortiment specific de preparate culinare dar și de băuturi. Dintre aceste se pot aminti:

Restaurantul vânătoresc, care este specializat în servirea preparatelor culinare din vânat și a băuturilor care se pot asocia cu acestea. Dotările și decorațiunile acestora sunt specifice precum blănuri de animale, păsări împăiate, arme, tablouri cu scene vânătorești și altele.

Restaurantul pescăresc este specializa în pregătirea și servirea preparatelor culinare din pește și băuturilor care se pot asocia cu aceste feluri de mâncare. În salon se pot găsi ustensile spș2ecifice pescuitului. Totodată în unele unități de acest gen, se pot găsi bazine cu pește viu, din care clienții își pot alege exemplarul dorit care va fi gătit și servit.

Restaurantul zahana este specializat în pregătirea și servirea preparatelor la grătar, specialități de porc, vită, berbec, batal, miel, dar și organe precum ficat, rinichi, creier, splină, inimă. Specific acestor restaurante este faptul că, la început li se aduce clienților la masă, platoul de prezentare sau pot vedea preparatele în niște vitrine. În meniu se mai poate întâlni, ciorba de burtă, soteuri, tochituri, salate asortate de sezon, murături. Totodată se oferă băuturi de toate tipurile, alcoolice sau nonalcoolice.

Restaurantul dietetic este specializat în preparate dietetice, iar pentru preparare, bucătarii sunt asistați de un cadru medical. De băut se oferă ape minerale medicale ș ide masă, iar în aceste unități nu se fumează.

Restaurantul lacto-vegetarian este specialist în pregătirea și servirea preparatelor din lapte și derivatele acestora, precum orez, legume, paste făinoase, dulciuri. Nici în aceste unități nu se fumează și nu se oferă băuturi alcoolice.

Restaurantul pensiune oferă meniuri cu prețuri accesibile. Acest tip de restaurant se mai numește și familial deoarece, personalul de producție și servire face parte din aceeași familie. Restaurantele pensiune se întâlnesc în general în zonele rurale, stațiuni turistice. În aceste uitați, se pot consuma atât băuturi alcoolice cât și băuturi nonalcoolice.

Restaurantele cu specific, sau cele cu temă sunt unitățile de alimentație care oferă clienților anumite sortimente specifice de preparate și băuturi alcoolice și nealcoolice. Atât construcția cât și dotările și sortimentele oferite trebuie să reprezinte obiceiuri gastronomice locale sau naționale. Dintre unitățile cu specific se pot menționa:

Restaurantele cu specific local oferă clienților preparate din anumite zone ale țării sau este un tip de unitate tradițională precum crama, coliba sau sura.

În general, aceste unități sunt construite din materiale specifice zonei precum piatră, lemn, bolovani de râu, cărămidă, șindrilă, țiglă, stuf sau răchită. Totodată, unitățile menționate se disting prin gama sortimentală de preparate culinare oferită, prin dotările interioare și obiectele de inventar de servire, având specific local, precum și prin ținuta personalului de servire, care este îmbrăcat în port popular loca sau costumații dacice, haiducești etc. Turiștii sunt așteptați cu program folcloric sau taraf de lăutari, specifice zonei.

Crama este plasată de cele mai multe ori în subsolul sau demisolul vechilor clădiri, dar nu doar în ele, ci și în cele noi de poate întâlni crama. Specific cramei este servirea vinurilor la cană sau la carafă de ceramică, dar se pot servi și cele îmbuteliate. În acest loc, predomină preparatele la grătar, dar și cele specifice precum tochitura, puiul la ceaun, care sunt servite în vase sau farfurii de ceramică. Uniforma de lucru este și ea cu motive populare specifice zonei, iar programul muzical este adecvat unității, în special taraf de muzică populară.

Restaurant cu specific național este acel restaurant ce oferă o gamă foarte variată de preparate tradiționale ale unor națiuni, iar băuturile alcoolice sunt și acestea specifice zonei. Interiorul este dotat cu obiecte de inventar de servire, fondul sau programul muzica, ținuta de prezentare a personalului de servire sunt specifice și acestea țării de origine.

Braseria poate fi amplasată în cadrul unui hotel sau independentă. Aceasta pune la dispoziția clienților, în tot timpul zilei, preparate culinare, de cofetărie-patiserie, băuturi alcoolice și nealcoolice. Dacă în hotel nu există spațiu special pentru servirea micului dejun, acesta se oferă în braserie.

Berăria se caracterizează prin desfacerea berii la aparat. Aceasta se servește tradițional la halbă, dar se poate servi și la pahar special. Se oferă prin excelență preparate la grătar, specialități de zahana, pateuri, crenvurști, diverse gustări reci sau calde etc., precum și un sortiment restrâns de băuturi alcoolice și nealcoolice.

Pub-ul este o unitate modernă de alimentație din țările anglo-saxone, întâlnită tot mai frecvent și în alte țări din Europa. Cuvântul este prescurtarea expresiei „public house” (local public). în anumite saloane („private bar“) se întâlnesc obișnuiții casei, cei care o frecventează constant, iar în acest caz are caracter de club particular.

Barul de zi este amplasat în holul hotelului, la piscina sau chiar la etajele superioare, în funcție de capacitatea acestuia, și se adresează, de regulă, numai clienților proprii. Se oferă o gamă variată de băuturi alcoolice și nealcoolice, simple sau în amestec, din producția internă și din import, un sortiment restrâns de gustări specifice, produse de cofetărie-patiserie, înghețată, fructe.
Poate fi, de asemenea, amplasat în holul marilor restaurante independente sau ca unitate distinctă.

Pizzeria este unitatea în care se pregătește și se servește preparatul specific bucătăriei italiene,pizza. În incinta unității se poate afla cuptorul (electric sau cu gaze), la care se pregătește preparatul respectiv. Serviciul se face prin ospătari, la mese sau direct la tejgheaua-bar (tip „snack“), de către bucătar sau barman.Se oferă vinuri la pahar, bere și băuturi nealcoolice.

Cafeneaua este unitatea de alimentație în care servirea cafelei și a diferitelor băuturi pe baza de cafea și nu numai. De asemenea, se oferă băuturi alcoolice fine, răcoritoare, specialități decofetărie-patiserie, înghețată. Serviciul se efectuează prin ospătari, iar în anumite unități, cafeaua turcească se prepară la nisip, în sală, la vedere.În Franța acest tip de local se numește cafe, denumire preluată în aproape toate țările europene, varianta anglo-americană fiind coffee-shop.

Ceainăria este specializată în servirea ceaiului și a infuziilor de plante medicinale. Dotarea și personalul sunt similare cu cele ale unii bar de zi, dar totul strict delimitat la servirea acestei băuturi.

Restaurante Fast Food

Cu siguranță fiecare dintre noi a auzit de McDonalds sau de KFC. Restaurantele fast food atrag clienții în principal datorită vitezei de servire și a comodității. Dacă te gândești să deschizi un fast food și să folosești o franciză, costurile inițiale sunt mai mari decât atunci când vrei să deschizi un restaurant independent.

Cafenele

O cafenea este un restaurant unde clienții comanda mâncarea de la un ghișeu și se servesc singuri. Meniul unei cafenele este compus, de cele mai multe ori, din cafele, espresso, produse de patiserie și sandwich-uri. Cafenele sunt originare din Europa și sunt asociate cu Franta. Se remarca prin atmosferă plăcută. Terasele plasate în aer liber sunt o altă caracteristică a cafenelelor.

Pub-uri

Pub este prescurtarea pentru casa publica (public house). Pub-urile sunt vechi de sute de ani, ele fiind originare din Europa, mai ales din Marea Britanie. Puburile se remarca printr-o atmosferă aparte. Puburile pot oferi un meniu complet, inclusiv aperitive. În America este la modă ca restaurantele cu specific clasic să aibe în apropiere un pub.

Restaurante cu servire rapidă

Acest tip de restaurante sunt la mare moda. Ele se situează pe o treaptă mai sus față de fast food-uri. Restaurantele cu servire rapidă oferă preparate culinare calde și reci (gustări, produse lactate, băuturi calde nealcoolice, supe-ciorbe-creme, preparate din peste, salate, deserturi, fructe, etc.) și băuturi alcoolice (bere) și nealcoolice. Bucătăriile deschise sunt foarte populare la acest tip de restaurante. Clienții pot vedea mâncarea preparată și își pot alege ce doresc.

Capitolul II

2.1. Delta Dunării

Conform anumitor studii de specialitate, Delta Dunării este acel teritoriu cuprins între prima bifurcație a Dunării, Canalul Chiliei, mărginit la est de litoralul Mării Negre, la nord de brațul Chilia și la sud de complexul lacustru Razim Sinoie.

În anul 1990 Guvernul României a declarat Delata Dunării rezervație a biosferei, hotărâre ce a fost mai târziu confirmată prin Legea nr. 82/1993 cu privire la constituirea Rezervației Biosferei Delta Dunării.

Delta Dunării este singura deltă din lume ce este declarată în întregime rezervație a biosferei, totodată una dintre cele mai mari zone umede din lume, în special ca habitat al păsărilor de apă, fiind cea mai întinsă zonă de stufărișuri compacte din lume.

Tot în anul 1990 zona a fost declarată de către UNESCO rezervație a biosferei și a fost inclusă în programul UNESCO Omul și biosfera, fiind patrimoniu natural de o importanță mondială. Totodată Delta Dunării este înscrisă în Rețeaua Natura 2000, e este listată de către WWF în cadrul Ecoregiunilor Europene Prioritare G200.

Se poate specifica faptul că Delta Dunării constituie un adevărat muzeu al biodiversității datorită habitatelor impresionante dar și a formelor de viață pe care le găzduiește într-un spațiu destul de mic.

Această zonă este una dinte cele mai complexe din țară din punct de vedere al turismului și una dintre cele mai mari atracții turistice ale țării datorită unicității sale în zona europeană. Cele mai importante atracții ale Deltei sunt:

Plajele întinse în zona litorală,

Dinele de nisip din zonele Caraorman și Săratele,

Vegetația foarte variată, precum codrii de stejar-Letea, Cărorman, zăvoaiele de plută dar și sălciile uriașe, stufărișurile sau speciile rare,

Fauna piscicolă și ornitologică, peste 300 de specii de păsări și aproximativ 250 de specii de pești,

Fond cinegetic și piscicol,

Mâncărurile specifice zonei.

Datorită potențialului turistic pe care îl are zona Deltei Dunării, acesta are un caracter unicat în Europa și chiar în lume, atât sub aspect ecologică, dar și al modului de habitat în mediul deltaic, printr-o deosebită varietate și originalitate peisagistică, morfohidrologică și faunistică.

Faptul că această zonă este Rezervație a Bisferei, impune anumite restricții în practicarea turismului. Astfel, se pot promova doar anumite tipuri de turism care să respecte normele și condițiile de protejare și conservare a mediului.

Aceste forme de turism sunt:

Turismul de cunoaștere sau turismul itinerant, ce deține cea mai mare pondere în circulația turistică din deltă, vizitatorii caută să cunoască frumusețile deltei, locurile și oamenii din zonă, dar și obiceiurile și istoria acestora,

Turismul de odihnă și recreere, acesta este promovat în localitățile deltei dar și pe litoralul deltic, fiind preferat în special de turiștii din țară, pentru condițiile naturale pe care această zonă le oferă.

Turismul rural și agroturismul este una dintre cele mai importante forme de dezvoltare economico-socială a localităților din deltă, iar cei mai mulți turiști sunt interesanți de obiceiurile localnicilor, deoarece se pot identifica foarte multe diferențe față de celelalte zone ale țării, de satele cu specific pescăresc, cu casele acoperite de stuf, de lotcile folosite ca principal mijloc de locomoție, de preparatele pescărești unice. În turismul rural sunt promovate localități precum Crișan, Sfântul Gheorghe, Mahmudia, Murighiol, Caraorman, Pardina sau Letea.

Turismul științific, ce se practică în grup sau individual, este mai puțin cunoscută și se adresează unui segment foarte restrâns de turiști precum specialiștii și cercetătorii, dar accesul acestora este restricționat, fiind permis în zonele tampon.

Turismul balnear este acel tip de turism ce se caracterizează prin valorificarea însușirilor curative ale nămolurilor sapropelice de la Murighiol, ce sunt recomandate pentru tratarea reumatismului.

Turismul pentru practicarea sporturilor precum pescuitul sportiv, vânătoarea sportivă sau sporturi nautice. Aceste activități se practică în zonele special amenajate de pe brațele Dunării, în lacurile și canlelele acestora, ce sunt stabilite de Admistrația R.B.D.D.,

Alte forme de turism, precum fotosafari, birdwatching sau scufundări, acest tip de turism fiind cel mai solicitat, dar dotările nu sunt la un nivel corespunzător, la nivelul așteptat de turiști.

Pe plan strategic, pentru Dezvoltarea Turismului durabil în Delta Dunării este structurat oferta în destinația Rezervația Biosferei Delta Dunării și pe întreg județul Tulcea într-un număr de linii de produs, sub forma unui tabel. S-a acordat, totodată, atenție deosebită produselor esențiale din cadrul fiecărei linii de produs și s-a avut în vedere importanța fiecărui produs pentru Delta Dunării, în perioada planificată, 2009-2013.

Pe teritoriul rezervației în prezent se găsesc 25 de așezări umane, o populație de 14 583 locuitori, din care 68,5% în localitățile rurale și 31,5% în Sulina, singurul oraș din zonă. Aceste localități sunt concentrate în cea mai mare parte în lungul brațelor Dunării și ocupă suprafețe reduse de teren datorită suprafețelor mici de teren ce pot fi locuite. Densitatea populației este de 3,5 locuitori/km pătrat, acest lucru fiind raportat la suprafața continentală a rezervației.

2.2. Turismul gastronomic

Președintele Asociației Salvați Dunărea și Delta, Liviu Mihaiu, susține că “Turismul gastronomic, înseamnă consumarea unei mâncări tradiționale; mâncarea deltaică este de-a dreptul arheologică. Aparține unor entități etno-morfologice, cu tradiții de sute de ani. Nu poți mânca aceeași mâncare ca în rezervație nicăieri în țară. Se face și pizza din pește, se numește însă cu totul alt fel, în limba lipovenească. Asta e un atu pe care ecoturismul ar putea să-l exploateze.”

Gastronomia se poate identifica în toate marile și clasici le civilizații, iar în contextual ospitalității și turismului, gastronomia este o arie nouă de studio. Delta Dunării este cunoscută nu doar prin frumusețea sa unică în lume, dar și pentru mâncărurile pe bază de pește care se prepară în această zonă.

Cei mai mulți turiști care au poposit în această zonă, au fost uimiți de multitudinea de specii de pește din zonă, dar și de priceperea pescarilor și ambarcațiunile lor exotice, dar și de mărimea sturionilor, care uneori pot cântări chiar și 300 de kilograme și de caviarul românesc, care este mai mare decât cel rusesc și care se găsește în cantități foarte mari. foarte cunoscută este și ciorba de pește, care se mănâncă separat, înainte se servește supa, cu o lingură de lemn, iar dup se servesc bucățile de pește, acesta fiind preparat cu ardei iute sau usturoi și saramură preparată din bucăți din crap fierte și servite cu mămăliguța și sos de usturoi.

Noțiunea de cherhana

Cherhanale sunt unele centre de colectare a peștelui, specifice zonei Deltei Dunării. De cele mai multe ori, acestea sunt construite din materiale autohtone, acoperișul din stuf asigură o bună izolare termică, în special în perioadele de vară atunci când temperaturile sunt foarte ridicate și pot determina alterarea peștelui. În camerele frigorifice de depozitare a peștelui răcirea se realizează cu ajutorul gheții ce se aduce de la Tulcea. La Caraoman, cherhanaua este amplasată în partea de est a satului, pe malul stâng al canalului Carorman, aici se colectează peștele prins în mai multe lacuri din zonă, precum Puiuleț, Puiu, Lumina, Rotund sau Iacub.

La această cherhana se pot administra cantități foarte mari de pește și capturi impresionante. Se prin crapi imenși și somni de 40-50 de kilograme. Într-o zi se pot strânge câteva tone de pește care este sortat, cântărit și păstrat la rece, pentru a fi folosit sau transportat la Tulcea și Murighiol.

Caraorman este un sat de pescari, ce își întind plasele de pescuit în lacurile și canalele din jurul satului. În ultima perioadă, perscarii preferă să perscuiască în zona de est, pentru că acolo este situată și cherhanaua. Lacurile din zona de vest chiar dacă dispun de resurse foarte bogate de pește nu sunt foarte căutate, deoarece accesul în aceste zone este mai deficitar, pentru un traseu mai scurt, mai direct, trebuie străbătute dunele de nisip.

2.3. Bucătăria specifică rușilor din Delta Dunării

Bucătăria specifică lipovenească este caracterizată în primul rând prin abundența peștelui. Ciorba specifică acestei zone, cea din pește se gătește din diverse tipuri de pește și este foarte bine condimentată. Turiștii dar și localnicii spun că borșul făcut cu apă din dunăre și cu pește are un gust deosebit. Peștele la proțap fript deasupra jarului se consumă în general cu mămăligă și mujdei de usturoi. Batogul de pește este preparat din peștele afumat, iar saramura este peștele în sos sărat. Alte specialități culinar ale rușilor lipoveni sunt: chifteluțele cu cartofi sau pește, blinî, clătite cu urdă sau brânză, kasnik sau psovnik- budincă de orez, vareniki- colțunați cu brânză.

Gastronomia pescărească tradițională se compune din:

Ciorbă pescărească din pește ce se pregătește din diverse soiuri de pește și este foarte bine condimentată,

Pește la proțap fript deasupra jarului,

Batog de pește- pește afumat,

Saramură- pește în sos sărat,

Icre proaspete,

Icre sărate la butoi- cele mai bune icre sunt cele de cegă, nisetru și sturion,

Coadă și clești de rac fripți în jar.

Regului de practicare a pescuitului sportiv

Conform Legii 317/2009 care aprobă și completează OUG 23/2008 privind pescuitul și acvacultura, pescuitul recreativ/sportiv în bazinele piscicole naturale se poate practica în baza unui permis de pescuit sportiv emis de către Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură și distribuit de către asociațiile de pescari sportivi, legal constituite și înscrise în Registrul unic de evidență a asociațiilor pescarilor sportivi.

Valorile și condițiile necesare obținerii permiselor de pescuit sportiv pentru anul 2010, conform HG 1016/2008, sunt următoarele:

30 lei pentru eliberarea permisului de pescuit recreativ/sportiv,

10 lei pentru eliberarea permisului de pescuit recreativ/sportiv pentru elevi și studenți,

10 lei pentru eliberarea permisului de pescuit recreativ/sportiv pentru persoanele cu handicap ușor și mediu și gratuit pentru persoanele cu handicap grav.

Eliberarea permisului de pescuit recreativ/sportiv pentru pensionari și veterani de război este gratuită. La eliberarea permisului de pescuit recreativ/sportiv pentru elevi, studenți, persoane cu handicap, pensionari și veterani de război se vor prezenta actele doveditoare ale situației acestora.

Taxele se plătesc la unitățile Trezoreriei Statului în contul corespunzător codului de cont nr. 20160103 de către pescarii sportivi sau de către asociațiile de pescari sportivi.

Permisele de pescuit sportiv nu exclud necesitatea obținerii permisului de intrare în RBDD.

Obligațiile pescăriilor

Să se respecte prevederi normativelor aflate în vigoare.

Este interzis accesul în zonele strict protejate de pe teritoriul RBDD.

Este interzisă filmarea sau fotografierea în scop comercial.

Practicarea pescuitului este permisă numai prin utilizarea mijloacelor și sculelor de pescuit sportiv și în perioadele stabilite de lege și prin ordinele de prohibiție.

Peștele capturat, sub dimensiunea minimă legală, indiferent de starea acestuia va fi eliberat în apele zonei de pescuit. În zona Dunărea veche hotel Lebăda – canalul Bogdaproste pescuitul sportiv este permis cu condiția eliberării în mediul acvatic a peștelui capturat.

Cantitatea maximă de peste capturat pe zi este de 5 kg sau un pește care depășește această cantitate. Capturile realizate se vor utiliza numai în scop personal fiind interzisă comercializarea acestora.

Deplasarea pe căile navigabile din zona se va face numai cu ambarcațiuni autorizate în condițiile legilor în vigoare. Deplasarea în lacurile autorizate se va face numai cu barca la rame sau cu motor electric.

Posesorul permisului se va supune controlului persoanelor abilitate de S.C.WELW S.R.L. Nerespectarea condițiilor înscrise în permis, a prevederilor legislației normalizate, în mod expres în aceasta, acorda dreptul persoanelor abilitate de S.C WELA S.R.L să aplice sancțiunile prevăzute de lege și să ridice permisul suspendând astfel drepturile atribuite prin acesta.

Permisul nu este transmisibil.

Structuri de primire turistică cu funcțiuni de alimentație publică

Conform Ordinului ministrului pentru întreprinderi mici și mijlocii, comerț, turism și profesii libere nr. 363/2008 pentru aprobarea Normelor metodologice privind clasificarea structurilor de primire turistică, restaurantul reprezintă un local public care îmbină activitatea de producție cu cea de servire la masă, punând la dispoziție clienților săi o gamă foarte variată de preparate culinare, produse de cofetărie, patiserie, băuturi și anumite produse pentru fumători.

Restaurantele cu specific în Delta Dunării

Complexul turistic Giurus Murighiol- dispune de 7 care de vacanță din lemn, iar în complex se află Restaurantul Girus unde se pot servi preparate cu specific pescăresc și vânătoresc, tradiționale, dar și internaționale, gătite de bucătarii cu experiență în aceste preparate de peste 30 de ani. Mesele se pot servi atât în restaurant cât și pe terasă ce este amenajată din stuf de Deltă.

Pensiunea Doi Căpitani- situată în comună Crișan și dispune de 10 apartamente cu restaurant specific, în care se pot servi preparate specifice.

Pensiunea cherhanaua ce este situată în inima Deltei Dunării, pe malul brațului Sulina, în satul Crișan ce este un sat de pescari, cu o populație de aproximativ 600 de locuitori. Accesul la această pensiune se face doar pe calea apei. Pensiunea susține valorile ecoturistice și ecologice ale acestei zone și oferă tradiția locală și facilitățile moderne într-un cadru natural unic. În restaurant se servesc doar mâncăruri tradiționale dar și naturale ce au un specific local.

Complexul Cormoran este situat în localitatea Uzlina, zona Jurilovca, ce servește în special mâncăruri tradiționale românești, din Delta Dunării dar și vânat în sezon. Complexul folosește produse din producția proprie, legume proaspete, lapte și carne ce se află sub control veterinar dar și pește proaspăt din incintele piscicole proprii sau achiziționat din pescăriile localnicilor.

Restaurantul Hotelului Village din Sf. Gheorghe este unul dintre cele mai luxoase complexe de cazare din Delta Dunării, fiind întins pe o suprafață de 30,000 de metri pătratice servicii și facilități la superlativ. În incinta complexului se află și 3 restaurante, dar și o pajiște cu umbrare de stuf, situată pe malul lacului, 3 baruri lacustre, grădina și fermă proprie care furnizează legume proaspete, cultivate ecologic, dar și preparate din carne de rață, gâscă și vită.

Festivalul gastronomic și etnocultural în Delta Dunării D’ale Gurii Dunării

Asociația Salvați Dunărea și Delta a organizat cu ocazia zilei internaționale a Dunării a organizat Festivalul Gastronomic și Etnocultural D’ale Gurii Dunării, eveniment ce a avut ca scop să ajute comunitățile din Delta Dunării și să atragă din nou atenția asupra problemelor din această zonă, monument UNESCO.

“D’ale Gurii Dunării” este primul festival gastronomic dedicat bucătăriei deltaice, desfășurat sub sloganul “Savurați Dunărea și Delta”, în data de 10 octombrie 2009, la complexul Cormoran – Uzlina, din Delta Dunării, cu sprijinul financiar al companiei Ursus Breweries și eJobs.

Acesta a fost un festival – concurs de tradiție culinară, cu specialități „endemice” din Delta Dunării, preparate de cei mai iscusiți bucătari din Crișan, Jurilovca, Mahmudia, Sarighiol de Deal și Sarichioi. Fiecare dintre cele cinci echipe a concurat pentru câștigarea unui premiu care să finanțeze un proiect social al comunității.

Ediția din 2009 a festivalului a reprezentat un pilot pentru un eveniment anual de amploare și importanță europeană, care să ducă la atragerea turiștilor din țările dunărene, cărora Delta le „aparține”

Capitolul III

Obiectivele prezentei cercetări sunt următoarele:

Studierea gradului de interes asupra Deltei Dunării a turiștilor.

Studierea preferințelor culinare a turiștilor ce vizitează Delta Dunării.

Interviul a conținut atât întrebări deschise dar și întrebări închise, începând cu o întrebare filtru, pentru a se putea realiza selecția respondenților ce au vizitat măcar odată în viață Delta Dunării. Următoarele întrebări fac referire la acestă zonă, la tipurile de turism practicate și la specificul gastronomic.

Chestionar Delta Dunarii

Ați fost în Delta Dunării?

Da

Nu

Acum cat timp ați fost ultima data în Delta Dunării?

Acum un an

Acum 2 ani

Acum 4 ani

Mai mult de 4 ani în urmă

Acordați note de la 1 la 5 următoarelor afirmații:

Mi-a plăcut peisajul

Mi-a plăcut locul de cazare

Mi-a plăcut mâncarea

Mi-a plăcut ospitalitatea gazdelor

Acordați note de la 1 la 5 următoarelor feluri de mâncare:

Ciorba de pește

Peștele afumat

Pește la proțap fript

Saramură de pește

Icre sărate la butoi

Ce fel de turism ați practicat în Delta Dunării?

Turism itinerat

Turism de odihnă și recreere

Turism rural sau agroturism

Turism științific

Turism cultural

Turism balnear

Turism gastronomic

Ce nu v-a plăcut în Delta Dunării?

………………………………………………………………………………………………

Ce îmbunătățiri ați aduce acestei zone?

………………………………………………………………………………………………

După experiența pe care ați avut-o în Delta Dunării, ați reveni în acestă zonă?

Da

Nu

Ce vârstă aveți?

18-25 ani

26-30 ani

31-40 ani

41-50 ani

Peste 50 ani

În ce localitate locuiți în prezent:

…………………..

Ocupația dumneavoastră:

[anonimizat] profesionist

Patron

Pensionar

Altele

Sexul dumneavoastră:

Feminin

Masculin

Chestionarul a fost aplicat în mediul online, respondenții fiind dispuși simetric în principalele orașe ale țării, cu vârste curpinse între 18 – 50 ani. Au fost intervievate 60 de persoane de sex feminin și 40 de persoane de sex masculin.

Interpretarea datelor

Chestionarul a fost aplicat la un număr de 235 de respondenți, din care doar 100 au răspuns afirmativ la întrebarea filtru și astfel au răspuns și la celelalte întrebări ale chestionarului. Ceilalți respondenți au răspuns negativ întrebării filtru, iar chestionarul a luat sfărșit.

Următoarea întrebare a chestionarului a fost: Acum cât timp ați fost ultima dată în Delta Dunării? La acestă întrebare 40 de respondenți au răspuns că au vizitat Delta anul trecut, 20 au vizitat acum doi ani, 30 acum 4 ani iar restul de 10 au vizitat Delta cu mai mult de 4 ani în urmă.

Cea de-a III a întrebare a fost reprezentată printr-o scală, iar respondenții au trebuit să acorde note de la 1 la 5 următoarelor afirmații: mi-a placut peisajul, mi-a placut locul de cazare, mi-a placut mâncarea, mi-a placut ospitalitatea gazdelor. Cele mai multe note de 5 le-a primit mâncarea specifică și peisajul zonei. Note mai mici au primit ospitalitatea gazdelor și locul de cazare.

Următoare întrebare a fost reperezentată tot printr-o scală, respondenții fiind rugați să acorde note pentru diversele tipuri de măncare specific Deltei Dunării. Cel mai apreciat fel de mâncare este ciorba de pește, urmată de peștele la proțap, saramura de pește, peștele afumat și icrele la butoi.

La întrebarea : Ce fel de turism ați practicat în Delta Dunării, răspusurile au fost dispuse astfel:

Următoarea întrebare a fost una deschisă, respondenții find rugați să menționeze lucrurile care nu le-au plăcut în Delta Dunării. Principalele probleme ce s-au identificat în acestă zonă au fost: multitudinea de insecte ce deranjează turiștii și probleme la locurile de cazare. În rest au fost menționate și alte probleme dar foarte rar și din acest motiv nu sunt relevante pentru cercetare.

La întrebarea: ce ați îmbunătățiri ati aduce acestei zone, respondenții ar dori să se rezolve atât problema insectelor cât și problemele legate de locurile de cazare. Aceștia ar mai dori îmbunătățiri la nivelul tehnologic al acestora dar și în ceea ce privește sistemul de management al resurselor umane.

Peste 50% dintre respondenți ar dori să revină în acestă zonă după experiența ce au trăit-o.

Respondenții au fost dispuși simetric în funcție de vârstă, 20 cu vârste cuprinse între 18 și 25 de ani, 20 cu vârste cuprinse între 26-30 de ani, 15 cu vârste cuprinse între 31 și 40 de ani, 25 cu vârste între 40 și 50 de ani și 20 de respondenți cu vârsta de peste 50 de ani.

În ceea ce privește dispunerea pe orașe aceasta este reprezentată astfel:

Ocupațiile respondenților sunt:

În funcție de vârstă rezultatele chestionarelor sunt astfel dispuse:

Respondenții cu vârste între 18-25 ani doresc în proporție de 44% să revină în Delta Dunării, aceșta apreciază peisajul și mâncarea specifică zonei într-o proporție de 60%, totodată aceștia apreciază mâncarea specifică, în special ciorba de pește și peștele afumat într-o proporție de peste 50%. Ei preferă turismul de odihnă și recreere, dar și pe cel gastronomic și itinerat.

Ca ocupații aceștia sunt studenți sau liberi profesioniști. Această categorie de vârstă ar reveni în Delta Dunării ori de câte ori ar avea ocazia.

Respondenții cu vârste între 26-30 ani au fost măcar odată în Delta Dunării în ultimii doi ani, au fost impresionați de peisajul pe care îl oferă Delta Dunării, și sunt nemulțumiți de locurile de cazare pentru că aceștia doresc tehnologie avansată dar și locuri de distracție în care să-și petreacă timpul liber. În ceea ce privește specificul gastronomic, aceștia preferă ciorba de pește, dar și peștele afumat sau saramura de pește. Ei preferă turismul pentru odihnă sau cel științific și cultural. Peste 50% dintre respondeții cu vârste curprinse între 26 și 30 de ani ar reveni în Deltă.

Respondenții cu vârste cuprinse între 31 și 40 de ani au mai fost în Delta Dunării în proporție de 40% măcar odată în ultimii doi ani. Aceștia au apreciat în mod deosebit peisajul care l-au admirat în zonă dar și felurile de mâncare speficice.

În ceea ce privește felurile de mâncare preferate, aceștia preferă ciorba de pește și peștele la proțap. Acestă categorie de vârstă practică turismul științific, cel rural și cel cultural. În proporție de peste 50% această categorie de vârstă ar reveni în Delta Dunării. Ca ocupație, respondenții din acestă categorie de vârstă sunt patroni, liberi profesioniști sau angajați.

Respondenții cu vârste cuprinse între 40-50 de ani au fost acum mai mult timp în Delta Dunării, în special preferă să admire peisajul dar și mâncarea specifică o consideră foare bună. Ca preferințe culinare, aceștia preferă ciorba de pește și saramura de pește. Acestă categorie de vârstă preferă turismul balnear dar și turismul gastronomic sau cel cultural. În cea mai mare parte, turiștii ar reveni în acestă zonă. Ca puncte slabe, aceștia identifică multidinea de insecte și ar fi foarte mulțumiți dacă ar exista o metodă pentru combaterea acestora. În mare parte aceștia sunt angajați sau pensionari.

Respondenții cu vârste de peste 50 de ani, au vizitat Delta Dunării în anii precedenți, aceștia apreciază fozarte mult peisajul pe care au ocazia să îl vadă în acestă zonă, dar și mâncarea sau ospitalitea gazdelor. Aceștia apreciază în mod deosebit ciorba de pește specifică acestei zone, cât și peștele afumat sau saramura de pește. Turiști preferă turismul balnear și cel de odihnă sau recreere și ar reveni în acestă zonă. Deși acești turiști sunt mulțumiți de ceea ce au gasit în zonă, doresc servicii de cazare mai bune, o tehnologie mai avansată dar și o implementare a unei metode pentru eliminarea insectelor.

Dacă vom face clasificarea pe sexe rezultatele vor fi astfel:

Sexul feminin, preferă ciorba de pește dar și peștere afumat, venind în zona Deltei Dunării pentru a admira peisajul dar și pentru mâncarea specifică. Acestea doresc să asimileze cât mai mult dintre rețetele felurilor de mâncare specifice. În mare parte, acestea vin pentru turism de agrement, gastronomic sau balnear. Femeile ar reveni în Delta Dunării, sunt mulțumite de modul de servire, sau de locurile de cazare, dar ar dor o tehnologzare a acestora. Totodată, femeile sunt nemulțumite de multitudinea insectelor din acestă zonă.

Sexul masculin, preferă peștele la proțap urmat de ciorba de pește și de icrele la butoi, aceștia vin în acestă zonă atât pentru a admira peisajul dar și pentru a face turism itinerat, științific sau cultural. Bărbații ar reveni în Delta Dunării, sunt muțumiți de gastronomia specifică acestei zone dar și de locurile de cazare. Cu toate acestea ei doresc o tehnologizare, o infrastructură mai bine dezvoltată și mai multe localuri în care se pot organiza întâlniri de afaceri.

Concluziile cercetării

O primă concluzie a cercetării este aceea că un procentaj destul de mic din toți cei care au raspuns la chestionar au trecut de întrebarea filtru, ceea ce înseamnă că un număr relativ mic de persoane a vizitat Delta Dunării, cu atât mai mult cu cât din cei ce au vizitat doar 40% au fost în ultimul an în acestă zonă.

Respondenții sunt încântați de peisajele pe care le pot privi în deltă, dar apreciază și mâncarea specifică, fiind nemulțumiți de ospitalitatea gazdelor și de locurile de cazare. Dintre felurile de mâncare pe care turișii le apreciază cel mai mult, putem menționa ciorba de pește, peștele la proțap, saramura de pește, peștele afumat și icrele la butoi. Cei mai mulți turiști care au vizitat zona, au practicat turism de odihnă și de recreere, urmate de cei care au practicat turism balnear și turism gastronomic, turism itinerat, științific și rural sau agroturism.

75% din oamenii chestionați, ar dori să revină în zona deltei dunării și 25% nu ar dori să mai revină în acestă zonă.

Principalele schimbări pe care ar dori turiștii să le facă sunt cele legate de locurile de cazare, doresc ca acestă zonă se se alinieze la standardele tehnologice actuale, dar și implementarea unui sistem pentru micșoarea numărului de insecte ce sunt deranjante.

Principalele obiective ale cercetării au fost:

Studierea gradului de interes asupra Deltei Dunării a turiștilor,

Studierea preferințelor culinare a turiștilor ce vizitează Delta Dunării.

Pentru a ne putea atinge aceste obiective s-a folosit chestionarul, iar întrebările specifice pentru obiectivele stabilite au fost: Acum cât timp ați fost ultima dată în Delta Dunării?, cu ajutorul acestei întrebări, observând pe de-o parte când au fost respondenții ultima dată în acestă zonă, si identificând pe de alta parte gradul de interes al turiștilor asupra zonei. În proporție de 40%, respondenții au vizitat acestă zonă în ultimul an, ceea ce înseamnă că turiștii sunt interesați de ea și totodată, respondenții doresc să se reîntoarcă în zonă, ceea ce înseamnă că au fost mulțumiți de condițiile găsite.

Al doilea obiectiv a fost acela de a studia preferințele culinare ale celor care vizitează zona Deltei Dunării. Marea majoritate a celor chestionați, au spus faptul că preferă ciorba de pește în mod deosebit, urmată de peștele la proțap, saramura de pește, peștele afumat sau icrele la butoi. Toate felurile de mancare menționate de respondenți au specific deltic.

La întrebarea ce fel de turism ați practicat în Delta Dunării, marea majoritate a răspuns turismul de odihnă sau crecreere, dar și turismul gastronomic este practicat în acestă zonă.

Pentru a putea identifica ceea ce oamenii ar dori să schimbe în acestă zonă, s-au folosit întrebările desschise, ce nu v-a plăcut în Deltă și ce ați dori să schimbați? La aceste două întrebîri, respondenții au răspuns că ar dori ca locurile de cazare să fie mai tehnologizate, prețurile să fie mai reduse și doresc un sistem pentru micșorarea numărului de insecte din zonă.

Astfel, aplicând chestionarul, am atins obiectivele cercetării, am raspuns la întrebările inițiale, iar răspunsurile au fost detaliate în analiza chestionarelor.

Propuneri și sugestii

Pentru asigurarea stabilității populației și existența ecosistemelor în Biosfera „Delta Dunării”, se pot identifica următoarele obiective specifce:

Educație

Optimizarea funcționării rețelei școlare

Adaptarea ofertei la nevoile pieței muncii

Creșterea nivelului de calificare a capitalului uman și formarea de noi competențe pentru adaptarea la schimbările tehnologice și organizaționale din întreprinderi

Sănătate

Dezvoltarea rețelelor de asistență medicală primară și de urgență

Creșterea gradului de informare privind accesul la serviciile medicale

Creșterea calității serviciilor medicale acordate

Transport

Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de transport naval

Creșterea siguranței navigației pe căile navigabile interioare

Prevenirea poluării apelor de către nave

Menținerea viabilității infrastructurii de transport

Dezvoltare regională și turism

Dezvoltarea infrastructurii din spațiul rural

Reabilitarea și modernizarea drumurilor de interes județean și local

Dezvoltarea infrastructurii locative

Îmbunătățirea infrastructurii de transport și tehnico-edilitară

Dezvoltarea obiectivelor cu potențial turistic

Cultură

Protejarea și conservarea patrimoniului construit din zona Deltei Dunării

Creșterea competențelor profesionale și antreprenoriale

Dezvoltarea turismului cultural

Dezvoltarea sectorului tradițiilor meșteșugărești

Mediu

Eficientizarea sistemului de management

Conservarea biodiversității

Modernizarea infrastructurii publice în Delta Dunării

Dezvoltarea de parteneriate în sprijinul gestionării Rezervației

Îmbunătățirea cadrului legislativ

Agricultură

Conservarea ocupațiilor tradiționale în Delta Dunării

Reabilitarea și modernizarea infrastructurii de îmbunătățiri funciare

Extinderea agriculturii ecologice.

Pe baza cercetării, se pot face următorele sugestii și propuneri pentru Delta Dunării:

Este necesară o înbunățire a accesibilității zonei,

Dezvoltarea infrastructuii și supra structurii portuare și a infrastructurii de căi navigabile,

Tehnologizarea locuruilor de cazare,

Conservarea și reabilitarea patrimoniului natural,

Implementarea unei modalități de micșorare a numărului insectelor din zonă.

Toate strategiile pentru reabilitarea zonei Deltei Dunării trebuie să aibă anumite obiective comune, precum tehonologizarea locurilor de cazare, refacerea, ameliorarea, conservarea biodiversității ecosistemelor naturale, protecția, dar și conservarea natural și construit, păstrarea și accenturarea identității zonei, creștrea competivității zonei în cadrul econimiei zonale. Tehnologizarea locurilor de cazare trebuie realizată prin amplasarea unor routere pentru internet wi-fi în unitățile de cazare, pentru a facilita accesul la internet turiștilor. Se pot amenaja spații speciale pentru recreere, precum mese de biliard, sau piste de bowling, terenuri de tenis de câmp, tenis de masă, piscină, centre spa și multe altele.

Trebuie urmăită o valorificara cât mai durabilă și mai corectă a resurselor naturale existente, în special a celor piscicole, agricole, silvice, tristice și acvatice, restaurarea și modernizarea infrastructurii tehnice, în mod special din localitățile rurale. Acest lucru trebuie realizat deoarece fuxul de turiști este foarte mare, lucru ce poate duce la degradarea resurselor naturale odată cu trecerea timpului.

După cum se observă din cerecetare, turiștii practică în special turismul pentu relaxare sau cel balnear. Tinând cont de acest aspect, este necesară o îmbunătățire a zonelor de agrement, crearea unora noi, dar și îmbunătățirea și prefecționarea bazelor de tratament care sunt deja sau crearea altora noi cât mai moderne.

Este necesar implementarea unui sistem cât mai performat de marketing, se poate vorbi chiar și despre marketingul agresiv, pentu că, deși o mare parte din respondenți doresc să revină în zonă Deltei Dunării, din totalul de oameni chestionați, 235 mai puțin de 50% dintre aceștia au vizitt măcar odată Delta.

Se pot realiza diverse spoturi publicitate, ce vor fi difuzate pe canalele audio-vizuale, dar și pe rețelele de socializare, ce sunt din ce în ce mai folosite de public și reprezită o foarte bună metodă de promovare.

Totodată se pot realiza și plinate care să conțină locuri de cazare, atracții turistice, imagini din cadrul natural specific, mâncarea tradițională, ce vor fi distribuite în principalele orașe ale țării, avâd scopul de a promova acestă zonă.

Se pot utiliza și metodele moderne de promovare precum bloggingul sau videobloggingul. Se pot face filmulețe cu localnicii, cu activitățile lor zilnice, pentru a face acestă zonă mai atractivă.

Este necesară implementarea unei strategii de fidelizare a clienților ce vin des în Delta Dunării, precum prețui mai scăzute la cazare, la restaurant sau pentru activitățile de recreere. Acest aspect trebuie îmbunătățit și pentru clienții noi, pentru că tarfiele de cazare, de transport sunt destul de ridicate, aceta fiind un factor pentru interesul scăzut pe care îl arată turișii asupra acestei zone.

Trebuie implementată o strategie la nivel politic, ce va avea un caracter deschis, favorabil incluziunii și sensibil la uneie aspecte de ordin social, economic dar și de mediu, trebuie să se ia în considerare recomandările organizațiilor societății civile și să se bazeze pe experiența acestora. Â

La nivelul societății civile trebui să fie creată o rețea de organizații, care vor facilita acțiuni și proiect comune, membrii rețelei trebuie să urmeze să se întâlnească în fiecare an pentru a stabili ordinea activităților din anul respectiv.

Trebuie să se realizeze și implementeze diverse manifestări precum întruniri, festivaluri, vizite, expoziții, târguri care să consolideze sentimentul de aparteneță la zona Deltei Dunării, se va forma și o conțtiință regională și o menținere a diversității culturale, cu un accent deosebit asupra tineretului.

Din punct de vederer gastronomic, se pot aduce îmbunătățiri în ceea ce privește modul de preparare a mâncărurilor specifice. În acest sens se pot introduce noi arome sau condimente, tradițional românești sau chiar importate din alte țări, ce vor schimba gustul și aroma alimentelor specifice Deltei Dunării.

Se pot adăuga în meniu și alt fel de preparate, tot cu ingredient principal peștele, dar preparate cu specific străin, ce nu întrunesc condițiile pentru a fi considerate preparate cu specific deltic.

Tot pe plan gastronmic se poate implementa un sistem prin care turiștii să pescuiască peștele ce va fi gătit apoi pentru ei, lucru cde ar duce și la crearea unui mod de cecreere pentru aceștia. Cu această această metodă implementată, clienții vor fi foarte încântați de faptul că vor mânca ceea ce au prins chiar ei.

Bibliografie:

1. Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii – Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii

2. Anexa nr. 2 – Ordinul nr. 636/2008

3. Romulus Vulcănesu (coordonator științific), Introducere în etnologie, Editura Academiei RSR, București

4. Radu Anton Roman, Bucate,vinuri și obiceiuri românești, Editura Paideia,București, 2001

5. Planul Strategic pentru Dezvoltarea Turismului Durabil în Delta Dunării pentru perioada 2009-2013

Situri:

http://www.agerpres.ro/economie/2014/03/13/ant-turismul-gastronomic-posibil-brand-al-romaniei-10-36-41

www.restaurants.ro

http://www.caraorman.ro/caraorman/cherhana/cherhana.html

Home

http://www.caraorman.ro/locuri/permis/Permis.htm

http://www.ddbra.ro/prezentare-generala.php

http://www.salvatidelta.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=392&Itemid=69