Turismul de Shopping Si Agrement

=== 145050fe5b1219a10ed114da4e493f672029f77e_517711_1 ===

CUPRINS

Lista tabelelor și a figurilor

INTRODUCERE

CAPITOLUL I AGREMENTUL

1.1Serviciile

1.2Agrementul

CAPITOLUL II TURISMUL DE SHOPPING

Noțiunea de turism de shopping

Shopping și comportamentul consumatorilor

Destinații preferate de oameni pentru turismul de shopping

CAPITOLUL III IULIUS MALL CENTRUL LUMII SUCEVENE

3.1 Prezentarea mall-ului

3.2 Analiza SWOT Iulius Mall

CAPITOLUL IV STUDIU DE CAZ

4.1 Cercetări de marketing

4.2 Stabilirea obiectivelor și a ipotezelor cercetării

4.3 Rezultatele cercetării

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

ANEXE

Lista tabelelor și a figurilor

1.Fig.nr 1 Elaborarea unei strategii de preț Sursa: http://www.svedu.ro/curs/marketing/c7.html

2.Tabel 1 Analiza SWOT a Iulius Mall

3.Fig 2 Răspunsuri la întrebarea nr 1

4. Fig 3 Răspunsuri la întrebarea nr 2

5. Fig 4 Răspunsuri la întrebarea nr 3

6. Fig 5 Răspunsuri la întrebarea nr 4

7. Fig 6 Răspunsuri la întrebarea nr 5

8. Fig 7 Răspunsuri la întrebarea nr 6

9. Fig 8 Răspunsuri la întrebarea nr 7

10. Fig 9 Răspunsuri la întrebarea nr 8

11. Fig 10 Răspunsuri la întrebarea nr 9

12. Fig 11 Răspunsuri la întrebarea nr 10

13. Fig 12 Răspunsuri la întrebarea nr 11

14. Fig 13 Răspunsuri la întrebarea nr 12

15. Fig 14 Răspunsuri la întrebarea nr 13

16. Fig 15 Răspunsuri la întrebarea nr 14

INTRODUCERE

În zilele noastre se întâlnește o explozie înregistrată de sectorul serviciilor, a cărui importanță crește văzând cu ochii, de la un an la altul, în detrimentul sectoarelor tradiționale ale economiei, care presupun producția unor bunuri materiale.

De aceea, consider că acest domeniu are un mare viitor, pe măsura transformărilor suferite de economia românească el devenind din ce în ce mai important, interesul pentru toată gama de servicii ce pot fi oferite clienților fiind din ce în ce mai mare, așteptările clienților amplificând varietatea serviciilor oferite.

Pentru actualele generații de studenți, este absolut necesară dobândirea de informații și competențe care să faciliteze înțelegerea fenomenelor complexe din economie și să îi ajute să devină buni specialiști în domeniul de activitate pentru care s-au pregătit.

Așa după cum s-a dovedit în alte state ale Europei, turismul poate contribui mult la produsul intern brut al respectivei țări, și ca o consecință a acestui fapt, la creșterea nivelului de viață al locuitorilor.

Mari orașe pe plan mondial sunt vestite pentru turismul de shopping, exemple în acest sens fiind Milano, Paris, New York, Dubai, în care foarte mulți oameni aleg să își facă cumpărăturile, durata sejurului fiind destul de redusă, uneori doar un week-end.

Produsele cele mai căutate în acest tip de turism sunt articolele de îmbrăcăminte, încălțămintea și bijuteriile, toate acestea fiind achiziționate de turiști pentru a urma cele mai importante tendințe ale modei.

După cum dovedește Iulius Mall din Suceava care a devenit un fel de centru al orașului, orice turist care vine pe meleagurile sucevene este tentat să viziteze mall-ul și bineînteles să achiziționeze diverse produse din acesta, sau să participe la activitățile de recreere din incinta complexului.

Suceava este un oraș foarte vechi din România, iar pe teritoriul său au fost găsite urme de locuire chiar din paleolitic.

Deși județul Suceava dispune de foarte multe locuri încărcate de istorie sau cu importanță culturală deosebită, și ne referim aici la mănăstirea Dragomirna, situată la câțiva kilometri de municipiu, la casa lui Ciprian Porumbescu de la Stupca sau la Cetatea de Scaun a Sucevei, turismul de shopping a început să ia o amploare tot mai mare, turiștii fiind încântați de Iulius Mall din Suceava.

Activitatea de agrement poate fi practicată prin excursii organizate în munții din acest județ unde pot fi parcurse diverse trasee montane, se poate schia în stațiunea Vatra Dornei în perioada de iarnă, se poate vizita parcul dendrologic sau se pot practica activități în parcul de aventură existent în Gura Humorului.

Chiar în orașul Suceava există parcuri deosebite în care se pot face plimbări lungi ce contribuie la relaxarea turiștilor.

Am considerat că deplasarea accentului de la turismul practicat în mod tradițional, în vacanțe de cel puțin o săptămână la turismul de agrement și de shopping merită o privire atentă, deci acest fenomen poate fi o temă interesantă de studiu.

Turismul a evoluat foarte mult în ultimele decenii, de aceea modalitățile noi prin care oamenii se pot relaxa trebuie menționate , deoarece sunt o componentă a vieții noastre de zi cu zi.

Județul Suceava merită promovat și vizitat, iar în anii următori poate deveni una dintre cele mai importante destinații atât pentru turiștii români cât și pentru cei străini.

Serviciile de o calitate sporită aduc mărirea gradului de satisfacție la consumatorul final, care va fi astfel îndemnat să încerce achiziția a noi servicii, pentru a-și spori gradul de confort .

Faptul că acest domeniu este în plină dezvoltare și că mai sunt multe de cucerit și de conceptualizat mă face să doresc să studiez posibilitățile de îmbunătățire a acestei activități.

CAPITOLUL I AGREMENTUL

Serviciile

Activitatea în domeniul serviciilor a fost considerată multă vreme ca fiind în sfera neproductivă, reconsiderarea teoriilor referitoare la acest domeniu fiind realizată cu scopul de a elimina decalajul între importanța pe care a căpătat-o acest sector economic în ultimele decenii și preocuparea pe care o aveau specialiștii să studieze ceea ce se petrece în acest domeniu .

Sectorul serviciilor (ce a fost denumit și sectorul terțiar) a creat noi locuri de muncă și a avut un mare rol în mărirea competitivității întreprinderilor, această explozie a serviciilor fiind generată de creșterea șomajului în industrie și de amplificarea relațiilor dintre diverse firme .

Serviciile au în multe cazuri un caracter nematerial, deci ele nu sunt palpabile, ca bunurile ce iau naștere în procesul de producție și pot fi îndreptate către populație sau către producție, deci se poate spune că sunt foarte diverse .

Sfera serviciilor care au ca adresabilitate populația cuprinde învățământul, turismul, sănătatea, transporturile, telecomunicațiile, comerțul cu produse de larg consum, tranzacții imobiliare, administrație public și apărare, serviciile din zona artei și culturii.

O companie competitivă este aceea care reușește obținerea unor performanțe din ce în ce mai bune cu trecerea timpului, învățând din greșelile comise anterior și perfecționându-și activitatea.

În acest sens, investiția în calitatea produselor ori a serviciilor se poate dovedi hotărâtoare pentru progresul organizației.

Importanța pe care a căpătat-o acest domeniu este reliefată de Theodore Levitt „ Nu există industria serviciilor. Există pur și simplu sectoare în care componenta serviciu este mai puternică decît celelalte. Toată lumea este un serviciu.”

Marele specialist în domeniul marketingului P.Kotler spunea că:”într-o eră când produsele devin din ce în ce mai puțin diferențiabile pe baza atributelor intrinseci, calitatea serviciului reprezintă una dintre cele mai promițătoare surse de diferențiere și singularizare.”

Asociația Americană de Marketing spune despre servicii că sunt”o activitate oferită de vânzare, care produce avantaje și satisfacții.”

Producția clasică ce presupune crearea de bunuri materiale nu presupune o participare directă a consumatorului, dar serviciile implică interacțiunea între cel care oferă serviciul și beneficiarul acestuia.

Definiția a avut parte de critici, deoarece nu în toate cazurile există o comandă, și nu este obligatorie existența unui schimb.

Specialiștii care privesc serviciile strict din punct de vedere al marketingului se axează în special pe beneficiile aduse consumatorilor, acest fapt nepresupunând întotdeauna achiziția unui bun material.

Serviciile ar putea fi definite și ca “ efecte utile, imateriale și intangibile, rezultate din desfășurarea unor activități intercondiționate”

O definiție a unor specialiști români afirmă că: “Serviciul este o activitate ce se prestează pentru un client. Această activitate are o utilitate pentru el (îi satisface o nevoie) încât prezintă o valoare economică (o valoare de schimb, în schimbul serviciului plătindu-se un preț).

Noțiunea de sector al serviciilor (sector terțiar) poate avea două accepții una fiind aceea de totalitatea meseriilor (contabili, vânzători, șoferi, etc…) ce se exercită în organizații care au ca scop prestarea de servicii iar cealaltă de unitățile de producție care au ca rezultat prestarea de servicii.

Alte persoane interesate de studiul domeniului folosesc o definiție negativă a serviciilor și anume ˝serviciile sunt acele activități economice care nu sunt nici agricultură, nici industrie, nici construcții˝.

Serviciile prezintă următoarele caracteristici dintre care pot fi consemnate :

-imaterialitatea și intangibilitatea

-imposibilitatea stocării( se consumă în mod obligatoriu în momentul producției, neputând fi stocate pentru a fi consumate ulterior)

Există o excepție de la această trăsătură și anume serviciile ce se bazează pe informații și care se pot înregistra pe diverse suporturi media, putând fi oferite ulterior atunci când apare cererea.

-simultaneitatea producției și a consumului(serviciile sunt perisabile și ca urmare a acestui fapt ele trebuie consumate atunci când sunt produse)

-nondurabilitatea( este o caracteristică legată tot de consumul serviciilor în momentul în care acestea sunt produse)

Și de la această caracteristică există excepții, de exemplu învățământul, băncile de date

-inseparabilitatea serviciilor de persoana prestatorului, ca și de aceea a utilizatorului

Această caracteristică este prezentă deoarece prestarea unui serviciu este legată de faptul că trebuie să existe un contract direct între persoana care prestează serviciul și cea care este beneficiara serviciului ca și o participare activă a celui care beneficiază de serviciu la realizarea acestuia

-eterogenitatea

-lipsa proprietății

Serviciile sunt activităție economice al căror rezultat este constituit de totalitatea avantajelor ce pot fi explicite sau implicite și care sunt obținute de un beneficiar avînd ca punct de pornire consumul unor oferte comerciale de natură intangibilă.

Evoluția cunoscută de domeniul serviciilor este un rezultat previzibil al dezvoltării pe care o cunoaște economia și a măririi eficienței în toate domeniile de activitate.

Conceptul de servicii are legătură și cu cel de calitate a vieții, deoarece calitatea vieții trebuie să se constituie într-o politică pentru toată societatea scopul fiind acela de a se reuși îmbunătățirea condițiilor de viață.

Într-o societate care prezintă o dinamică continuă, serviciile trebuie neapărat să se adapteze la modificările ce apar .

Oferta de servicii poate avea două modalități de prezentare care sunt reprezentate de oferta individuală și oferta agregată

Oferta individuală se referă la oferta de servicii de la o singură firmă deci cantitatea de servicii pe care organizația o pune la dispoziție clienților, această ofertă fiind dependentă de mai multe condiții(disponibilitatea de a face un anumit serviciu, capabilitatea firmei de a executa un anumit serviciu ce necesită toate tipurile de resurse, o conducere capabilă să asigure recuperarea costurilor și obținerea unui profit)

Oferta agregată este reprezentată de cantitatea de servicii care sunt puse la dispoziția consumatorilor la un anumit moment și este alcătuită din totalitatea ofertelor individuale ale tuturor firmelor ce prestează același tip de serviciu

Serviciile turistice includ mai multe componente(mijloace și servicii referitoare la cazare, unități de alimentație, dotări și servicii oferite celor ce organizează congrese, conferințe, traininguri, dotări realizate pentru agrement, servicii de transport, birouri pentru informare turistică )

Agrementul

Activitatea de turism s-a dezvoltat în ultimele decenii foarte mult cunoscând o diversificare continuă, serviciile oferite clienților fiind din ce în ce mai multe și de o complexitate mai mare.

Vânzarea produsului turistic are un risc semnificativ crescut comparativ cu vânzarea produselor materiale.

Din cauza caracterului lor imaterial, serviciile turistice sunt dificil de prezentat potențialilor clienți, deoarece nu se poate face un test înainte de achiziție și nici nu se poate realiza returnarea acestora.

Turismul din extrasezon poate fi făcut mai atractiv pentru clienți prin oferirea de variante numeroase de agrement la destinația turistului (vânătoare, pescuit, echitație, excursii, drumeții).

Agrementul poate fi definit ca unul dintre elementele fundamentale ale produsului oferit în turism, care asigură recreerea turiștilor fiind caracterizat drept” ansamblul mijloacelor, echipamentelor, evenimentelor și formelor capabile să asigure individului sau grupului social o stare de bună dispoziție, de plăcere, să dea senzația unei satisfacții, unei împliniri, să lase o impresie și o amintire favorabilă”

Specialiștii înțeleg prin agrement totalitatea activităților care pot avea loc în momentele când turistul nu mai este preocupat să se odihnească sau să meargă la tratament balnear .

La începuturile sale agrementul era legat de clasa socială caracterizată prin deținerea unei averi, deci era apanajul celor înstăriți.

Treptat,mijloacele de agrement a devenit accesibile unor categorii de turiști din ce în ce mai diverse.

Modelul clasic de petrecere a week-endului și a vacanțelor în familie se schimbă din cauza adâncirii diferențelor între generații, copiii având alte preferințe pentru petrecerea timpului liber față de părinții lor.

Structurile de agrement au devenit foarte diverse, având forma ce s-au adaptat tuturor formelor de turism practicate de oameni(litoral, montan, balnear, citadin, cultural).

Existența unor forme multiple de agrement contribuie la atractivitatea mărită a unor locații, încercându-se ca ofertele să fie cât mai diferite.

În unele cazuri, agrementul este un factor de bază care determină prelungirea sezonului turistic , cadrul natural având în zilele noastre un rol mai puțin important decât în trecut datorită mijloacelor plăcute prin care poate fi petrecut timpul liber.

Formele principale pe care le îmbracă turismul de agrement sunt:

-turismul ecvestru(echitația)

-turismul de aventură (alpinism, mountain-bikeing, speoturism, parapanta)

-turism pentru practicarea sporturilor de iarnă(ski)

-turism pentru practicarea de sporturi nautice(surfing, caiac, rafting)

-activități de recreere active cum ar fi plimbările cu bicicleta, golful, drumețiile
-hobby-uri (căutarea și colecționarea unor obiecte sau produse, practicarea unor activități relaxante)

-meșteșugurile sunt activități de agrement ce se referă la confecționarea de obiecte din materiale tradiționale (lemn, piatră, lut) sau realizarea de cusături, țesături, tricotaje

-activități de croitorie, gastronomie, aranjamente florale, care în unele cazuri au nevoie de sfaturi din partea unui specialist în acel domeniu

-activități de divertisment

Acestea au luat amploare începând cu sfârșitul sec XIX și se află și acum printre preferințele oamenilor.

Printre acestea se numără cursele de cai,meciurile de box , cinematograful distracții la care s-au adăugat discotecile, piscinele, concertele de diverse feluri .

Importanța agrementului pentru turism este dată de unele aspecte caracteristice cum ar fi faptul că agrementul contribuie la particularizarea unei oferte turistice, este o modalitate prin care se manifestă competiția între diferite stațiuni sau orașe, și a devenit o sursă profitabilă de încasări

Pentru mulți turiști, agrementul constituie o motivare suplimentară care îi determină să achiziționeze ofertele turistice.

Managerii firmelor din domeniul turismului este necesar să-și elaboreze strategiile de dezvolare a agrementului ținând cont de specificul unei anumite stațiuni, cerințele manifestate de turiști în mod explicit sau implicit, modalitățile de agrement pe care le oferă competitorii , bugetul pe care îl pot aloca dezvoltării mijloacelor de agrement, veniturile pe care le au turiștii la dispoziție pentru această activitate, fluxul turistic ce se poate manifesta în acea zonă

Opțiunile alese de turiști pot fi diverse,funcție de interesele fiecăruia: există turiști ce doresc doar să se odihnească sau să facă tratament, și alții ce vor să practice diverse sporturi ori să participe la activități din domeniul cultural sau educativ.

În cadrul serviciilor oferite turiștilor pentru agrement un element foarte important este animația.

Este motivul esențial pentru care oferta turistică trebuie neapărat personalizată, și adaptată necesităților unor anumite segmente de turiști.

Există mai multe tipuri de animație:

-animație de creație ce dă posibilitatea turiștilor să își exerseze diverse aptitudini pentru a concepe creații proprii

-animație culturală ce oferă oportunitatea realizării unor schimburi culturale

-animație pentru grupuri de turiști ce sunt interesați de practicarea sporturilor extreme

-animație ce contribuie la realizarea comunicației între turiști

-animație care își propune îndepărtarea stresului în care se realizează o atmosferă de calm, concentrare.

Aceste tipuri de animație se desfășoară în interiorul locurilor de cazare, existând și excepții ce necesită costuri mai mari și la care trebuie cântărite atent beneficiile aduse.

Specialiștii afirmă că experiența turisturistului se va orienta în patru direcții ( experiența de explorare ce are în vedere noile trăiri ale individului, experiența birotică ce este legată de descoperirea unor noi aptitudini de către turiști, a unor noi capacități fizice și intelectuale, experiența socială ce este dată de plăcerea pe care individul o obține practicând unele activități într-o mulțime cunoscută în locul în care se face activitatea de agrement și experiența optimizată care este legată de satisfacțiile turistului ce au legătură cu senzația de împlinire datorată odihnei, a practicării unui sport, a urmării unui tratament

Un sejur poate fi o combinație a acestor domenii de experiență, scopul final fiind satisfacerea cerințelor clientului.

Sunt mai multe servicii de agrement scopul acestora fiind recreerea clientului, cultural-educativ, cu caracter sportiv, de intermediere, diverse

Pentru a desfășura o mare diversitate de servicii de agrement este necesar să existe mai multe categorii de echipamente de agrement.

Unele dintre aceste echipamente au legătură cu natura (terenuri pe care se poate călări)

Altă categorie este reprezentată de echipamente sportive care sunt puse la dispoziția turiștilor pentru a le înlesni practicarea diverselor sporturi

Pentru unii turiști este foarte important să existe echipamente pentru divertisment (din categoria cluburilor sau discotecilor)

Pentru situația particulară a activităților sportive trebuie să existe anumite dotări necesare practicării acestora.

În zonele de munte este necesar să fie amenajate (pârtii de ski, patinoare,mijloace de transport pe cablu, săli de sport)

În stațiunile de pe litoral activitatea de agrement include plaje, hidrobiciclete, acvariu, delfinariu, debarcadere, bărci.

Pentru a înlesni practicarea agrementului este necesar ca să se ofere și anumite servicii de închiriere de anumite materiale : echipament sportiv, umbrele și paturi pentru plajă,etc

CAPITOLUL II TURISMUL DE SHOPPING

2.1 Noțiunea de turism de shopping

După cum precizează WTO, turismul de shopping este o categorie aparte de turism în care obiectivul principal al turiștilor este acela de a face cumpărături.

Aici este cuprinsă cumpărarea de bunuri pentru folosința personală sau pentru a face cadouri celor apropiați, cu excepția situațiilor în care aceste produse sunt revândute, ori se vor utiliza pentru un proces de producție.

Cumpărăturile devin o activitate importantă pentru oameni în călătoriile lor din mai multe motive.

Primul este acela că reprezintă o utilitate în sine, cel de al doilea este legat de faptul că sunt un mod în care se face interacțiune socială, iar cel de al treilea că este o activitate deosebit de relaxantă pentru cei care o practică.

Au fost făcute studii care au scos în evidență faptul că este o legătură profundă între interesele pe care le are turistul și preferințele pe care le are acesta în materie de cumpărături.

Ca tipuri de turist pot fi remarcate turistul care ca obiectiv principal cumpărăturile și cel care are un scop secundar în efectuarea acestora(amândouă tipuri pot fi turiști străini sau turiști din respectiva țară).

Există obiecte care sunt cumpărate cu predilecție de turiști cum ar fi obiecte care să îi amintească omului respectiv de specificul zonei vizitate

Shoppingul este una dintre cele mai comune și plăcute activități făcute de oameni în vacanță și în multe cazuri oferă oamenilor o mare atracție pentru a vizita un anumit loc.

O dată cu dezvoltarea recentă a sistemului de transporturi rapide și a tehnologiei (cum ar fi utilizarea cardului de credit)oamenii sunt capabili să călătorească mai rapid pentru a cumpăra din alte orașe, unele aflate la distanțe foarte mari.

Butler afirma în anii 90 că există o relație biunivocă între shopping și turism în care nu se poate spune care dintre concepte are întâietate.

In multe situații, un scop al călătoriilor făcute de oameni este shoppingul, sesiunile de shopping având loc chiar în condițiile în care scopul călătoriei este altul.

O căutare rapidă pe internet va da imediat peste multe tipuri de excursii ce pot fi achiziționate on-line sau prin agențiile de turism.

Una dintre motivațíile de bază pentru mulți oameni atunci când își aleg o destinație de vacanță este turismul de shopping.

Acest tip de turism devine foarte important pentru elaborarea strategiilor ce vizează promovarea destinațiilor turistice în toată lumea .

J.Gieschen care este cercetător la Institutul de Business din Madrid afirma că turismul de shopping este din ce în ce mai legat de turismul urban , ce constituie 58% din totalul turismului .

Tot acest cercetător spunea că “există un concept în turismul de cumpărături: cel al experienței de cumpărături în magazine și localuri mici, care, conform cercetării noastre, sunt mult mai atractive pentru călători decat brandurile mari globale.”

O tendință modernă este aceea denumită bleisure , ce se referă la îmbinarea turismului de business cu cel de plăcere , deoarece mulți dintre turiștii de business mai rămân o zi cel puțin în orașul unde au avut treabă prentru a face shopping.

S-a constatat că circa 80% din turiștii chinezi ce vizitează orașul Madrid au ca scop principal cumpărăturile, călătorii din Asia fiind pasionați de cumpărături.

Directorul de marketing al Mastercard spunea că “în pofida faptului că, la nivel mondial, 80% din plăți sunt efectuate în numerar, plățile electronice și cu dispozitivele mobile ne oferă oportunități excelente de afacere”.

Specialiștii sunt de părere că shoppingul și gastronomia reprezintă criterii fundamentale care vor conduce la alegerea de către turiști a unei destinații și din acest motiv este necesar să fie cuprinse într-o strategie.

Diversitatea, prețul, calitatea produselor, programul de lucru al magazinelor, existența unor suveniruri cerute de clienți, toate vor contribui la creșterea volumului de cumpărături.

2.2 Shopping și comportamentul consumatorilor

Comportamentul consumatorului este un factor ce trebuie avut în vedere de către toți producătorii și comercianții, deoarece influențează în mod decisiv procesul de cumpărare, de aceea toți specialiștii care își desfășoară activitatea în domeniul relațiilor cu clienții trebuie să-l cunoască pentru a putea să prevadă măcar în parte care poate fi reacția consumatorului într-o anumită situație și să știe cum ar putea acționa pentru îmbunătățirea situației.

Paul Garrison, un reputat profesor de marketing, spunea:˝Dacă nu vei încerca să-ți înțelegi clienții la un alt nivel- dincolo de cum consumă, cumpără sau folosesc un anumit produs – e foarte probabil că îți va veni extrem de greu să-ți extinzi afacerea și să câștigi clienți noi. Gândește-te la clienții tăi potențiali mai întâi ca oameni –ți o să vezi că ei vor ajunge să-ți fie și clienți˝

Cartea “ In search of Excellence”, ai cărei autori sunt Peters și Waterman, care a apărut în anul 1982, a remarcat faptul că apropierea de clienți este unul dintre factorii hotărâtori pentru succesul pe care îl poate avea o afacere, deoarece o firmă care nu are clienți până la urmă va da faliment neavând cui să își vândă produsele sau serviciile .

Lacroix a enunțat un principiu în privința atragerii clienților : "A propune cea mai bună ofertă , celei mai reprezentative ținte, la cel mai bun moment și cu cea mai bună argumentație.25

O orientare slabă spre client generează pentru oricare companie costuri care ar fi putut fi evitate, de exemplu înlocuirea unui produs cu deficiențe, constatate la recepția mărfii sau în decursul funcționării sau repetarea unui serviciu care nu a fost bine făcut.

Acestea nu aduc venituri firmei, dar sunt obligația firmei, și contribuie la crearea unei proaste reputații care poate avea consecințe grave precum ar fi pierderea unor clienți

Un alt aspect care nu este deloc de neglijat este faptul că rezolvarea reclamațiilor clienților, deși este cu adevărat necesară, constituie pierderi pentru firme.

Economia de piață naște numeroase constrângeri pe care le impune firmelor, generate de faptul că clienții au libertatea de a alege dacă și când vor cumpăra un produs, fiind de la sine înțeles faptul că vor alege produsele și serviciile care le împlinesc cel mai bine așteptările .

Dacă oferta făcută de o firmă satisface în cea mai mare măsură dorințele și așteptările consumatorilor, această companie va fi preferată de cumpărători, iar profitul va fi mai mare.

Comportamentul consumatorilor poate fi văzut și ca o piesă în care vânzătorii și clienții joacă diverse roluri.

De când oamenii joacă diferite roluri , ei își pot modifica deciziile de cumpărare în acord cu “ jucătorul” particular pe care îl interpretează în acel moment.Criteriile pe care le folosesc pentru a evalua produsele și serviciile într-un rol pot fi foarte diferite de acelea pe care le folosesc în alt rol.26

Există unele idei principale despre ceea ce definește comportamentul consumatorului care trebuie scoase în evidență:

-comportamentul consumatorului nu este liniar, ci este reprezentat de o totalitate de manifestări, poziții,motive, decizii, pe care acesta le are atunci vrea să facă o achiziție

-dezvoltarea personalității individului este oglindită în comportamentul său de preferințele pe care le are, credințe, de gândirea sa,de valorile pe care le împărtășește, de poziția pe care o ocupă în cadrul societății, dar și de situația sa materială . Toate acestea combinate vor influența în mod hotărâtor deciziile pe care o anumită persoană le ia în legătură cu achiziția diverselor produse

-comportamentul consumatorului are un caracter dinamic, de aceea este necesar ca producătorii să urmărească permanent reacțiile avute de consumatori pentru a avea o percepție corectă asupra realității și a vedea la timp schimbările apărute în comportamentul acestora, schimbări ce pot influența tipul și cantitatea produselor vândute.

   -comportamentul consumatorilor dă naștere la interacțiuni și de aceea este important de știut “ ce cred consumatorii (percepție), ce simt (impresie) și ce fac (conduită), care sunt lucrurile și locurile care influențează “2710

-comportamentul consumatorului include acțiuni care pot fi simultane sau succesive pentru a selecta o alegere sau alta, deci pentru a lua o decizie 2811

–   comportamentul consumatorilor este legat de schimburi între oameni și de aceea “ în cazul relației dintre consumator care dimensionează cererea și producător, care dimensionează oferta

pe piață, cunoașterea reciprocă este esențială atât în procesul de cumpărare, cât și în cel al producției de bunuri și servicii “29

Prin studierea comportamentului consumatorilor, specialiștii în domeniul marketingului pot evalua influența diverșilor stimuli asupra cumpărătorilor și care sunt factorii ce determină achiziția unui produs de către o anumită categorie de consumatori.

Mihuț Ioan spunea în cartea sa “Consumatorul și managementul ofertei „ referindu-se

la această problemă:” consumatorii sunt suverani pe veniturile lor din care alocă pentru

consum atât cât să-și satisfacă setul de trebuințe individuale și de grup restrâns. (…)

Stratificarea socială diferențiază veniturile și în consecință determină variații semnificative în structura consumului”30

Foarte importantă în achiziționarea unui bun este motivația , definită de Schiffmann L.G și Kanuk L.L ca fiind o forța interioară care impulsionează persoanele în scopul lor de atingere a scopurilor pe care și le propun.

După apariția motivației, modul în cere va trece la acțiune consumatorul este dependent de modalitatea în care înțelege informațiile legate de produsul respectiv, deci de educația pe care consumatorul o are.

Obținerea cu rapiditate a mai multor informații, ca și creșterea nivelului de educație al consumatorului îi oferă acestuia prilejul de a își satisface necesități mai multe și mai variate. De aceea, producătorul este obligat să asculte și dacă se poate să anticipeze cerințele pe care le are un consumator pentru a-și putea vinde cu succes produsele, un consumator mulțumit de achiziție putând peste o perioadă să o repete .

În situația în care producătorul nu ține pasul cu preferințele clienților, aceștia se vor îndrepta spre un alt producător care îi înțelege mai bine iar primul producător va suferi pierderi financiare.

Comportamentul consumatorilor face referire la modul în care se comportă consumatorii finali, care achiziționează produse sau servicii în scopul consumului personal, pentru a-și satisface propriile nevoi.

Credem că este foarte interesant să scriem ceva și despre afirmațiile lui G. Scherhom făcute în „ Sociologie des Konsum „ în care autorul încearcă să stabilească o legătură între comportamentul consumatorului și standardul de viață pe care acesta îl are, opinii ce sunt exprimate printr-un număr de șase axiome:31

-Axioma preferințelor conform căreia consumatorii sunt obligați de constrângerile materiale pe care le au să își ierarhizeze nevoile, deoarece importanța lor nu este aceeași, iar resursele materiale disponibile pentru satisfacerea lor sunt întotdeauna mai puține.

-Axioma obligativității afirmă că stilul de viață al persoanei dă naștere la un anumit comportament

-Axioma integrării evidențază dimensiunea socială a comportamentului unui individ ce vizează standardele de consum ale acestuia ca o rezultantă ale integrării oamenilor în anumite grupuri

-Axioma aspirațiilor arată faptul că nivelul consumului cunoaște variații care pot fi importante ca urmare a modificării aspirațiilor pe care individul le are, modificare care în cele mai multe cazuri este ireversibilă

-Axioma plasticității comportamentului scoate în evidență flexibilitatea sistemului nevoilor oamenilor , ca și a mijloacelor prin care acestea sunt satisfăcute, nevoile de categorie superioară necesitând alte moduri de a fi îndeplinite față de cele primare

-Axioma normării susține rolul esențial al sistemului de valori și norme al grupului din care individul face parte în privința alegerilor pe care le face omul.

Aceste axiome ne dau posibilitatea să înțelegem de ce indivizii pot lua decizii diferite în condiții identice, în cele din urmă gândirea umană fiind foarte greu de controlat.

Destinații preferate de oameni pentru turismul de shopping

În privința turiștilor români, s-a constatat faptul că cele mai cunoscute destinații pentru turismul de shopping sunt Turcia(cu precădere orașul Istanbul) care în anii 90 devenise raiul micilor afaceri ale românilor, Emiratele Arabe Unite (Dubai) pentru cei ce dispun de mai mulți bani, Franța(Paris), Italia (Milano), Austria (Viena), Statele Unite (New York) și China.

Cele mai cunoscute destinații de shopping europene au anumite perioade în care se fac solduri, iar prețul produselor este redus foarte mult.3234

La Londra, în perioada anului prețurile la îmbrăcăminte și încălțăminte sunt cu adevărat foarte ridicate, însă de Crăciun se fac reduceri foarte mari la foarte multe produse, pe care le poți achiziționa la prețuri convenabile.

Iarna este o perioadă de solduri, începând din ziua a doua de Crăciun ce durează până la mijlocul lunii ianuarie.

A doua perioadă este vara din 3 iunie, până la mijlocul lunii iulie.

Cele mai cunoscute magazine sunt Harrods, Selfridges, străzile Oxford, Regent și Bond, pe care este bine să le vizitezi încă din prima zi în care încep soldurile.

La Milano în perioada soldurilor prețurile sunt mici iar magazinele te cuceresc cu oferte care de care mai îmbietoare din 7 ianuarie până pe 7 februarie și de pe 7 iulie până pe 7 august.

Locurile renumite pentru cumpărături la Milano sunt Corso Buenos Aires(cea mai lungă stradă comercială care există în Europa), La Rinascente, Magazine Universale

Mulți turiști aleg să facă shopping la Barcelona pentru că este un oraș plin de viață, extrem de dinamic, calitatea produselor fiind foarte bună, spaniolii sunt foarte ospitalieri, existând diverse modalități de destindere.

Soldurile de iarnă sunt din7 ianuarie până la începutul lunii martie, iar cele de vară în toată luna august.

Locurile de shopping vestite sunt Placa Catalunya, mall-ul Mare Magnum, las Arenas Shopping Center.

La Paris, iubitorii de modă se află în largul lor, fiind orașul cu cele mai numeroase prezentări de modă care îmbie în perioada reducerilor la cumpărături.

Atunci cei care doresc pot achiziționa produse de la branduri de renume, célèbre în întreaga lume la prețuri care sunt reduse cu cel puțin 70%, mergând până la 90%, în magazine fiind o adevărată nebunie.

Perioadele în care se pot face cumpărături convenabile la Paris sunt din luna ianuarie până la mijlocul lunii februarie și vara în luna iulie.

Există destinații célèbre cum ar fi Champs Elysees, Rue de Passy, Rue de Rennes, Bulevardul Haussmann.

Turiștii care practică turismul de shopping manifestă preferințe pentru anumite achiziții din orașele renumite pentru acest fapt, Madridul fiind ales pentru posibilitatea de a găsi încălțăminte ieftină și foarte bună, Milano în special pentru moda masculină, Berlinul și Dubai pentru produse electronice, iar Brazilia pentru prețurile accesibile la pietre prețioase. 33

Mexicul a devenit o destinațíe faimoasă de shopping datorită ofertei pentru consumatori în domeniul retailului.

Oaxaca este un oraș sofisticat ce dă posibilitatea cumpărării de produse de artizanat, fiind celebru în toată lumea în acest domeniu.

Unele persoane călătoresc spre destinații speciale unde pot achiziționa bunuri duty free, în acest caz fiind vorba despre ceasuri scumpe, bijuterii, băuturi fine, produse din tutun sau haine.

Insulele din Caraibe și Bermude au devenit cele mai cunoscute în acest tip de turism , având statut internațional de porturi duty free.

În Hong Kong produsele cele mai solicitate de turiști sunt echipamentele electronice, ceasuri mobilă, antichități chinezești și în fiecare an oamenii călătoresc pentru a face achiziții din acest loc.

CAPITOLUL III IULIUS MALL CENTRUL LUMII SUCEVENE

3.1 Prezentarea mall-ului

Iulius Mall Suceava s-a deschis pe 15 noiembrie 2008 fiind unul dintre cele mai mari centre comerciale din Moldova și funcționează între orele: 10:00 -20:00 .

Este al doilea centru comercial construit în Suceava, primul fiind „Shopping City Suceava”, care la vremea inaugurării a reprezentat o noutate pentru oamenii din această zonă .

Iulius Mall Suceava este situat în apropiere de Calea Unirii, în zona fostei platforme industriale „Valea Sucevei” din cartierul Burdujeni un loc unde altădată munceau mii de oameni din Suceava și împrejurimi.

Ideea avută la bază pentru a realiza Iulius Mall a fost aceea a unui mall regional, care este amplasat pe cea mai importantă stradă ce străbate orașul Suceava, această construcție schimbând în mod decisiv identitatea locului , printr-o îmbinare deosebită de materiale și de forme, care nu a mai fost făcută în România. 34

Firma care a construit “Iulius Mall Suceava” se numește IULIUS și are o experiență de peste 20 de ani în dezvoltarea și operarea proiectelor de tip mixed-use, fiind o companie vizionară, care a implementat acest concept în premieră în România .35

În prezent,IULIUS a dezvoltat în România peste 260.000 metri pătrați de retail și alți 80.000 metri pătrați de spații office, și de asemenea derulează lucrări la OPENVILLE TIMIȘOARA, care este cel de-al doilea proiect de tip mixed-use care are o investiție de 220 de milioane de euro.

Acesta este cel de al patrulea mall construit de Iulius Group și este situat pe o suprafață totală de circa 146000 metri pătrați, suprafața construită fiind de 70000 de metri pătrați , dintre care 50000 de metri pătrați destinați închirierii și este construit pe două nivele, având o parcare ce are aproximativ 1300 locuri.

Mall-ul se află la marginea orașului Suceava (3 km) și este una dintre principalele atracții ale locului, atât pentru suceveni cât și pentru locuitorii din orașe destul de apropiate cum ar fi Botoșani (care este situat la 30 minute de Suceava), Fălticeni(20 minute de Suceava), Târgu Neamț (o oră distanță față de Suceava) sau Rădăuți(45 de minute distanță de Suceava).

La o distanță de numai un sfert de oră de complex se găsește Aeroportul Internațional Ștefan cel Mare din Suceava care este conectat cu cele mai importante orașe din România (București, Sibiu, Iași, Timișoara, Cluj-Napoca, Sibiu), prin aceste orașe putând a se merge în toate orașele importante din Europa.

Pentru suceveni există mijloace de transport în comun(autobuze) care leagă orașul de mall, stația de autobus fiind în parcarea de la Iulius Mall .

Pe suprafața celor două etaje,mall-ul sucevean are peste 150 de magazine ale unor branduri de renume, naționale și internaționale,cluburi de casino,bowling,biliard,patinoar și multe alte zone de petrecere a timpului liber care sunt o atracție atât pentru suceveni cât și pentru turiștii care vizitează orașul. .36

Cele mai vizitate magazine din acest mall sunt fast food-urile, magazinele de înfrumusețare, magazinele alimentare, magazine cu articole de îmbrăcăminte, cinema și zonele de distracție pentru toate tipurile de gusturi.37

De asemenea,pe suprafața mall-ului mai există și multe alte magazine și zone de relaxare cum ar fi:

-Lava & Cuce –(Curățătorie și spălătorie) Pentru a evita pierderea de timp,clienții preferă să utilizeze acest serviciu,în timp ce ei se relaxează.Acest serviciu oferă retușuri ale materialelor.

-Birou Înmatriculări și Permise Auto/Serviciul de Evidență a Persoanelor Suceava – rezolvarea activităților ce țin de relațiile publice.

– Sală de Internet & Wi-Fi –(Asigură accesul gratuit la internet )Clienții pot folosi calculatoarele din sălile de la pater gratuit,pentru a putea fi conectați la lumea virtuală oricând.

– Parcare – Clienții își pot lăsa mașinile în parcarea mall-ului,fără a mai avea grija siguranței mașinii.(este dotată cu agenți de securitate și camere video)

-CEC Cadou – Serviciu adițional,conceput pentru a oferi celor care nu își permit un cadou prin care să dea libertate celor dragi să-și aleagă cadoul preferat.(Cecurile pot fi achiziționate între 50-100 lei)

– Bowling Club Strikers – (Sală de bowling) Locul în care clienții vin pentru a crea o atmosferă competitivă.

– KidsLand Club – Construit pentru a veni în ajutorul părinților care au copii activi,care vor să se joace tot timpul.

– Hopa Hopa – (Spațiu de joacă) situat la etajul mall-ului creat în scopul de a permite copiilor să aibă parte de o petrecere frumoasă.

– Camera “Mama și copilul” – a fost inaugurată cu scopul de a ajuta mamele care vin la cumpărături cu bebelușii

– Serviciul de cărucioare gratuite – Spațiu de achiziționare a cărucioarelor pentru părinții care vin însoțiți de cei mici la cumpărături.

-Program de filme 3D- a fost construit pentru tinerii și copii cărora le plac filmele 3D,și reprezintă un spațiu de distracție.

-Magazine cu articole pentru copii –construit pentru ca părinții să cumpere copiilor haine care să-I aducă în pas cu moda.

-Patinoarul Ice Dream- Iarna,acest spațiu de distracție este unul dintre cele mai solicitate,fiind creat pentru cei care vor să se miște pe gheață,fie pe muzică,fie să învețe a patina.

-Mischa Kids& Cafe Teen- acest spațiu de distracție asigură copiilor și adolescenților un loc unde se pot juca jocuri video,se pot juca billiard,foosball,darts și multe alte jocuri interactive.

În România serviciile se diversifică și se îmbunătățesc în mod continuu așa că ceea ce era considerat odată a fi serviciile de cea mai înaltă calitate au devenit servicii obișnuite, sau unele chiar nu mai sunt cerute de către consumatori.

Așa că firmele trebuie să se adapteze din mers la schimbarea comportamentului consumatorilor care au dorințe tot mai diverse și mai sofisticate, îndeplinirea acestora aducând însă clienți fideli mall-ului.

Un obiectiv pentru perioada următoare ar putea fi reprezentat de pătrunderea pe noi segmente de piață, de care mall-ul nu a fost interesat până de curând.

De exemplu, s-ar putea colabora intens cu firme care transportă călători români sau străini în excursii prin diferite orașe din România, pentru ca popasul în Suceava să se facă la Iulius Mall .

De asemenea ar putea fi atrași tinerii care doresc să călătorească, oferindu-li-se unele reduceri pentru grupuri mai numeroase, acești tineri fiind ulterior și niște promotori ai serviciilor oferite de mall pe rețelele de socializare care în timpul nostru au devenit o adevărată forță în domeniul promovării de produse sau servicii.

Este necesar ca serviciile dorite de turiști să fie oferite la momentul potrivit și într-o cantitate potrivită, în așa fel încât să nu agaseze turiștii, ci să vină în întâmpinarea dorințelor acestora.

Serviciile de relaxare oferite de mall trebuie diversificate și ele continuu, conform cu cerințele clienților.

Turiștii doresc să își amintească cu plăcere de popasul la un mall, deoarece aspectele neplăcute sunt cel mai adesea cele care sunt ținute minte cu prioritate și sunt povestite cunoștințelor, care în acest mod nu își mai doresc să ajungă în locul respectiv.

S-ar putea pune un accent mai mare pe prezența pe piața petrecerilor organizate pentru copii, deoarece și acest segment este în continuă dezvoltare, existând din ce în ce mai mulți părinți care își doresc să satisfacă dorințele , iar în unele cazuri capriciile copiilor, organizându-le petreceri cu mult fast, la care sunt invitați foarte mulți prieteni ai acestora.

Un produs bun pentru un anumit moment nu este un produs care este considerat a fi perfect de managerii de produs, ci de clienți, oricât de absurde ar fi pretențiile acestora , cheia pentru a înțelege importanța produsului pentru firme fiind privirea acestuia din perspectiva clientului ca totalitatea satisfacțiilor care contribuie la rezolvarea problemelor acestuia.

Un produs are mai multe componente care se pot grupa în următorul mod:38

-componente corporale precum ar fi forma, dimensiunile, calitatea, alcătuirea, conținutul, densitatea etc…

-componente acorporale dintre care se pot menționa:numele, marca, prețul, modul în care se poate utiliza, termenul de garanție etc…

-comunicațiile care se referă la respectivul produs ce constau în informații transmise de producător sau de cel care realizează distribuția produsului sub diverse forme promoționale.

-imaginea produsului ce cuprinde perceperea acelui produs de către consumator.

De obicei o firmă nu oferă consumatorilor un singur produs, ci o gamă de produse sau servicii.39

Gama de produse este compusă din ansamblul articolelor ce au unele caracteristici comune ori distincte care sunt comercializate de către firma respectivă.

O linie de produse are în componență bunurile ori serviciile ce au trăsături comune, ce se pot diferenția doar prin unele caracteristici secundare.

Dacă ne referim la articole, acestea sunt componente unitare diverse ce se găsesc în componența unei linii de produse.

Faptul că o firmă are o gamă mare sau restrânsă de produse aduce unei firme atât avantaje cât și dezavantaje.

Avantajele unei game restrânse sunt:

– efortul va fi îndreptat către un număr mic de produse , fapt ce va genera economii la bugetul de marketing al firmei

-este simplificat procesul de gestiune al acestor produse

Dezavantajele constau în :

-faptul că clienții nu au multe posibilități din care pot alege, ceea ce poate duce la pierderea unor clienți

-firma are o poziție destul de fragilă în raport cu competitorii și cu modul de schimbare a preferințelor pe care le au cumpărătorii

Avantajele unei game extinse:

.posibilitatea de a realiza mai ușor segmentarea pieții

-se micșorează vulnerabilitatea pe care o poate manifesta firma față de competitor și față de preferințele consumatorilor

Dezavantajele gamei extinse:

-produsele nu sunt atât de cunoscute ca în cazul anterior

-fiecare segment al pieții trebuie să fie cucerit într-un mod special

Produsul poate deveni mai atractiv în ochii turiștilor dacă se va încerca scoaterea în evidență a plusurilor pe care le are mallul față de competitorii cei mai apropiați

Ar trebui găsit un slogan care să devină foarte cunoscut, prin care să se încerce diferențierea produsului oferit de Iulius Mall față de alte produse similare.

Prețul este unul dintre factorii determinanți pe care un consumator îl are în vedere atunci când achiziționează un serviciu ori un pachet de servicii, și este un element definitoriu care poate fi comparat cu firmele concurente, deoarece un preț bine stabilit poate întări poziția pe piață a unei anumite firme.

Pentru a alege o strategie de preț, firmele ce prestează servicii trebuie să ia în considerare costurile ce este necesar a fi acoperite, utilitatea pentru consumatori a serviciilor ce trebuie realizate și bineînțeles prețurile care se găsesc pe piață.

Pentru a elabora o strategie eficientă de preț, o firmă trebuie să parcurgă mai multe etape , conform schemei de mai jos:

Fig.nr 1 Elaborarea unei strategii de preț Sursa: http://www.svedu.ro/curs/marketing/c7.html

Strategia de prețuri se poate defini ca o conduită a unei firme în privința prețurilor pe care le au produsele sale, care este valabilă pe o perioadă mai lungă de timp.40

Atunci când se lansează un produs, prețul poate fi stabilit prin două modalități strategice:41

1.˝Smântânirea˝, care face referire la pătrunderea pe piață a unui produs nou, pentru care este stabilit un preț mare

Această manieră strategică în care se poate stabili prețul unui produs prezintă următoarele caracteristici:

-Profitul se realizează cu rapiditate într-un termen scurt , până la pătrunderea pe piață a altor firme care să facă concurență produsului respectiv

-Obținerea de profituri ridicate pe un interval mare de timp poate fi realizată prin lansarea produsului nou utilizând tehnologii deosebite, inovații sau invenții, care să marcheze un adevărat salt calitativ, astfel încât să se creeze un adevărat zid, ce poate fi mai greu depășit de concurență rezultatul fiind situarea companiei respective într-o situație de monopol, până când competitorii au destul forță să reducă diferența

-Se vrea, de regulă, obținerea profitului celui mai mare în condițiile specifice date de piață până la crearea de către competitori a unor produse similare calitativ și din punct de vedere al prețului.

2. ˝Penetrarea˝- se dorește ca produsul să fie introdus în cadrul pieții la un preț cât mai scăzut, obiectivul central fiind acela de a fi în competiție cu firmele deja existente pe piață,ale căror produse sunt cunoscute, pentru a determina anumite segmente ale consumatorilor să își schimbe preferințele.

În domeniul turismului pot fi practicate strategii specifice cum ar fi :42

-strategia rabaturilor și a bonificațiilor care este adoptată de acele firme care își modifică prețurile pentru a stimula și a recompensa unele categorii de clienți ce au solicitat un volum mare de servicii și pe cei care solicită serviciile într-o perioadă când gradul de încărcare al unității este redus.

-strategia prețului produselor captive ori a prețului „momeală” ce constă în a stabili prețul pe baza a două componente dintre care una este tariful fix pentru o parte a serviciilor și un tarif variabil folosit pentru serviciile ce sunt neapărat incluse în oferta firmei.

Pentru o promovare mai eficientă poate că ar trebui ca compania să coboare mai mult în rândul oamenilor obișnuiți, să facă o campanie în marile magazine prezente în mall care să ofere oamenilor mostre ale produselor.

Tot o idee în sprijinul îmbunătățirii comunicării cu clienții ar fi o caravană care să poposească în diverse localități și pentru o perioadă să ofere mostre de produse localnicilor și sfaturi despre modul cum pot fi acestea incluse în unele rețete.

O altă idee ar fi sponsorizarea unor festivaluri la care să se desfășoare spectacole de teatru sau concerte mai ales de muzică clasică.

Pentru îmbunătățirea comunicării în interiorul firmei o metodă prin care s-ar consolida încrederea între salariați ar fi participarea la unele evenimente de team-building, la care angajații să se cunoască mai bine în afara orelor de program, să învețe să se accepte și să aibă mai multă încredere unii în alții.

De asemenea, evenimentele organizate de ziua firmei sau de Crăciun, adică la ocazii speciale să fie evenimente memorabile, la care angajații să se distreze împreună și să încerce să fie o echipă.

3.2 Analiza SWOT Iulius Mall

a)Pentru a putea eficientiza activitatea unei firme, realizarea analizei SWOT este un pas hotărâtor, deoarece cu ajutorul acestei metode putem realiza o analiză detaliată în privința mediului intern și extern caracteristic unei firme. Scopul principal este identificarea strategiilor potrivite a fi urmate pentru a dezvolta afacerea în direcția dorită.43

Analiza constă în identificarea punctelor tari, punctelor slabe, oportunităților și amenințărilor ce influențează activitatea unei companii. Avem de a face cu factori interni, pe care îi putem controla și anume punctele tari(S) și punctele slabe(W), și cu factori externi, pe care firma nu îi poate controla, dar care este bine să fie cunoscuți, pentru a le studia influența în activitatea companiei reprezentați de oportunități(O) și amenințări(T).

O analiză pertinentă asupra tuturor factorilor ajută luarea unor decizii în ceea ce privește organizația, deoarece trebuie ca firma să profite de punctele tari pe care le descoperă, să încerce să elimine punctele slabe, să folosească la maximum oportunitățile pe care le are și să încerce să se ferească de amenințări.

1.Punctele tari reprezintă aspectele favorabile pentru o organizație și ele sunt baza pe care poate fi clădit succesul firmei. Punctele tari, ca și punctele slabe trebuie să fie căutate în toate domeniile de activitate ale unei firme: în marketing, economic, tehnologii, procese, resurse umane…

Punctele tari pun în evidență toți factorii pozitivi pe care îi putem distinge în cadrul afacerii și au rolul de a da un plus de valoare afacerii, sau contibuie la obținerea unui avantaj în fața competitorilor.

2.Punctele slabe sunt deficiențele care ne împiedică să atingem standardele pe care ni le propunem, iar principala cale de acțiune în cazul determinării acestora este eliminarea lor pe cât posibil pentru a crește eficiența activității firmei.

Și punctele slabe se află sub controlul conducerii, care le poate modifica în urma analizei în puncte tari îmbunătățirile în privința lor făcând ca să se atingă mai ușor obiectivele organizației.

Punctele slabe vă pot plasa într-un dezavantaj față de competittori, de aceea este necesară identificarea lor cu precizie cât mai mare va îmbunătăți considerabil poziția firmei.

3.Oportunitățile sunt acele condiții care pot apărea datorită pieței pe care evoluează firma, datorită unor slăbiciuni ale concurenței, sau datorită situației politice. În orice caz ele trebuie valorificate la maxim, deoarece nu se poate ști cât timp vor fi prezente și vor putea ajuta la dezvoltarea firmei.

Dacă se identifică oportunități care se pot găsi sub controlul firmei , acestea nu mai trebuie trecute la rubrica din tabel destinată oportunităților, ci intră în categoria punctelor tari, deoarece oportunitățile sunt prin excelență exterioare firmei.

4. Amenințările apar din mediul exterior firmei și pot constitui un pericol real pentru stabilitatea și dezvoltarea firmei.Influența lor asupra organizației trebuie eliminată pe cât este posibil.

Amenințările sunt aduse de un mers al lucrurilor nefavorabil și ar putea conduce la scăderea sau limitarea veniturilor.

Tabel nr1 Analiza SWOT a Iulius Mall

CAPITOLUL IV STUDIU DE CAZ

4.1 Cercetări de marketing

Pentru a defini cercetările de marketing au fost elaborate mai multe definiții dintre care amintim pe cea a lui Pasuraman“ acel set de principii și tehnici, folosite pentru colectarea,înregistrarea,analizarea și interpretarea sistematică a datelor care pot ajuta la luarea deciziilor,privind marketingul unor bunuri servicii și idei”44

Specialiștii români au dat o definiție conform căreia “Activitatea formală prin intermediul căreia, cu ajutorul unor concepte, metode și tehnici științifice de investigare, se realizează sistematic specificarea, măsurarea, culegerea, analiza și interpretarea obiectivă a informațiilor de marketing, destinate conducerii întreprinderii, pentru cunoașterea mediului în care funcționează, identificarea oportunităților, evaluarea alternativelor acțiunilor de marketing și a efectelor acestora”453

O cercetare de marketing are în componență activități precum ar fi:

-cercetări cantitative sau calitative

-cercetări cu privire la publicitate

-cercetarea de tip business-to-bussiness și industrial

-cercetări făcute în rândul unor categorii special de consumatori

-sondaje de opinie publică

Metode des utilizate în cercetările de marketing sunt metoda interviului și metoda chestionarului, ale căror rezultate sunt considerate a fi concludente.

Tehnica chestionarului presupune faptul că răspunsurile care se primesc sunt în formă scrisă, pe când răspunsurile la interviu sunt în formă verbală, putând fi consemnate pe hârtie de către cei care realizează interviul.

După cum spune Septimiu Chelcea în cursul „Tehnici de cercetare sociologică”, interviul și-a demonstrat utilitatea în toate științele sociale, cât și în cele socio-umane .

Conform lui Denzin, interviul poate fi definit ca o conversație față în față, în cadrul căreia o persoană va obține informații de la o altă persoană.

Nu orice convorbire din viața cotidiană este un interviu, deși sunt cercetători care pentru care convorbirea este sinonimă cu interviul.

În acest proces al comunicării există un receptor( cel care realizează interviul), un emițător ( cel căruia i se ia interviul) și informația care este transmisă de la emițător spre receptor.

„Chestionarul de cercetare reprezintă o tehnică, și corespunzător un instrument de investigare constând într-un ansamblu de întrebări scrise, și eventual, imagini grafice, ordonate logic și psihologic, care, prin administrarea de către operatorii de anchetă sau prin autoadministrare, determină din partea persoanelor anchetate răspunsuri ce urmează a fi înregistrate în scris.”46

Chestionarele se pot clasifica după conținut, formă și mod de aplicare47

După conținutul informațiilor, există:

-chestionare de date factuale, ce se referă la fapte obiective, care se pot observa direct și care se pot verifica și de alte persoane

-chestionarele de opinie ce reflectă atitudinile, motivația și interesele individului care a completat acest tip de chestionar.

După formă chestionarele se clasifică în:

-chestionare cu întrebări deschise lasă respondenților o mare libertate în ceea ce privește distribuția răspunsurilor, din acest motiv repartiția răspunsurilor poate fi mai greu analizată, însă permit culegerea unor date diverse, deoarece persoanele care răspund la întrebări nu au nici o constrângere

-chestionare cu întrebări închise nu dau libertate respondentului, ci trebuie să se încadreze într-una din categoriile fixate de cel care a conceput chestionarul

Întrebările închise favorizează întocmirea unor statistici referitoare la răspunsuri, pot servi ca un “filtru” pentru întrebările care vor urma, dau senzația de siguranță a respondentului, de aceea sunt preferate în foarte multe ocazii.

În cazul completării unui chestionar de către oameni care au diferite nivele de educație, cel mai important lucru este să formulezi întrebările în asemenea manieră încât ceea ce este primordial, cercetarea să își atingă scopul și totodată pentru ca rezultatele să fie relevante, trebuie ca întrebările să fie pe înțelesul oamenilor care au cel mai scăzut nivel de educație

Metodologia utilizată presupune analiza cantitativă a datelor colectate cu ajutorul chestionarului elaborat, iar metoda de strângere a informațiilor a fost administrarea acestui chestionar unor clienți ai mall-ului .

Instrumentul de investigare pe care l-am utilizat în lucrare a fost grila de întrebări, , analiză în cadrul căreia s-a încercat găsirea punctelor care presupuneau lămurirea cu ajutorul unor întrebări bine alese,răspunsurile clienților fiind diverse.

Metoda folosită pentru culegerea datelor necesare studiului a fost experimentul, iar cea de prelucrare a datelor a fost una cantitativă, subiecților fiindu-le administrat chestionarul elaborat pentru care am contabilizat felul răspunsurilor primite la aceste întrebări.

Tipul de design utilizat în studiu este cvasiexperimental, deoarece nu s-a intervenit din partea cercetătorului în scopul provocării unor reacții, ci s-a folosit chestionarul fără a se sugera subiecților vreo opinie, iar completarea chestionarului a fost lăsată doar la latitudinea lor.

Cercetarea cantitativă este o cercetare concludentă care are profunzime și presupune intervievarea unui număr relativ mare de subiecți, rezultatele fiind relevante pentru grupul țintă pe care se desfășoară cercetarea.

Însă și în cazul acestor cercetări de tip cantitativ , completarea de către respondenți a unor chestionare ce se bazează pe intuiție și motivație, subiectivitatea tipic umană este imposibil să nu intervină, deci rezultatele obținute pot fi mai mult sau mai puțin așteptate de cercetător.

4.2 Stabilirea obiectivelor și a ipotezelor cercetării

4.3 Rezultatele cercetării

DATE REFERITOARE LA MAGAZIN

Chestionarul a fost administrat unui număr de 100 de clienți, care au răspuns la întrebări, toți fiind clienți ai Iulius Mall.

1. Vi se întâmplă să mergeți prin magazine, fără intenția de a cumpăra ceva, doar pentru a testa piața?

Fig 2 Răspunsuri la întrebarea nr 1

La această întrebare , 90 de respondenți au răspuns a,4 au răspuns b, iar 6 au răspuns c, pentru majoritatea oamenilor curiozitatea de a vedea ce este nou în magazine fiind mai puternică decât motivația strictă de a cumpăra ceva, consumatorii dorind în primul rând să se informeze.

2. Au existat situații deși să nu intenționați să cumpărați ceva anume totuși să faceți cheltuieli de cel puțin 50 lei?

Fig 3 Răspunsuri la întrebarea nr 2

Răspunsurile la această întrebare au fost: 95 de respondenți au spus a, 1 a spus b,ia restul de 4 au spus c, fiindcă tentația de a cumpăra există pentru fiecare om, în condițiile în care merge într-un anumit magazin și vede produse care îi plac.

3. Obișnuiți să mergeți însoțit la cumpărături?

Dacă răspunsul este afirmativ, următoarea întrebare este “Cu cine mergeți la cumpărături?”

Fig 4 Răspunsuri la întrebarea nr 3

La această întrebare 95 de clienți au răspuns da,dintre care 80 au răspuns a,7 au răspuns b,5 au răspuns c,și 3 au răspuns d,iar restul respondenților până la 100 au răspuns nu, răspunsul afirmativ datorându-se faptului plăcerea shoppingului este mult mai mare atunci când o împarți cu o altă persoană. .

4. Credeți că Iulius Mall Suceava poate fi un loc de petrecere a timpului liber?

Fig 5 Răspunsuri la întrebarea nr 4

La această întrebare,82 de respondenți au spus a,10 au răspuns b,iar 8 au răspuns c, fiind evident că pentru suceveni și oameni din această regiune mall-ul a devenit un punct de reper,un spațiu în care se simt în largul lor .

5. Care sunt motivele pentru care vizitați acest centru comercial?

Fig 6 Răspunsuri la întrebarea nr 5

La acestă întrebare, 90 de respondenți au răspuns a,, 4 au răspuns b, iar 6 au răspuns c, cea mai puternică motivație pentru consumatori fiind cea de a achiziționa ceva și de a se destinde ântr-o atmosferă foarte plăcută .

6. Cât de des vizitați/vă faceți cumpărăturile la Iulius Mall Suceava?

Fig 7 Răspunsuri la întrebarea nr 6

La această întrebare 75 clienți au răspuns a, 7 au răspuns b, 10 au răspuns c, 5 au răspuns d, iar 3 au răspuns e, foarte mulți cumpăărători mergând zilnic prin mall pentru a face o achiziție care să îi mulțumească.

7. Cât cheltuiți în medie la o vizită în incinta mall-ului?

Fig 8 Răspunsuri la întrebarea nr 7

La această întrebare, 80 de clienți au răspuns a,9 au răspuns b,10 au răspuns c,iar 1 singur client a răspuns d, aceasta însemnând că sumele cheltuite nu sunt prea mari, împortantă fiind relaxarea și distracția pe care le pot găsi în acest loc.

8. Considerați că sunteți o persoană dependentă de acest centru comercial? Sunteți dependentă de Shopping?

Fig 9 Răspunsuri la întrebarea nr 8

La această întrebare, 85 au răspuns a,8 au răspuns b,5 au răspuns c,iar 2 au răspuns d, mare parte dintre cei chestionați recunoscând că au o problem cu dependența de cumpărături, care îi impinge să vină la mall chiar atunci când nu dispun de prea mulți bani.

9. Sunteți fidel unui anumit magazin din Iulius Mall Suceava?

Care ar fi acesta?

Fig 10 Răspunsuri la întrebarea nr 9

La această întrebare 20 de respundenți au spus a,6 au spus b,11 au ales c, 24 au ales d, 10 au ales e, 1 a ales f,5 au ales g,15 au ales h, 3 au ales i, iar 5 au ales j, magazinele Auchan și H& M fiind cele aflate în topul preferințelor clienților.

10. Ce anume vă determină în mod deosebit să intrați într-un magazin?

Fig 11 Răspunsuri la întrebarea nr 10

La această întrebare, 10 clienți au răspuns a,5 au ales b, 15 au răspuns c, 25 au răspuns d,35 au răspuns e ,iar 10 au răspuns f, c mai mare atracție fiind reprezentată de promoții și de renumele pe care îl are compania respectivă.

11.După părerea dumneavoastră o vizită la Iulius Mall Suceava înseamnă:

Fig 12 Răspunsuri la întrebarea nr 11

La această întrebare, 10 respondenți au ales a,77 au ales b,8 au ales c, 2 au ales d, iar 3 au ales e, pentru majoritatea celor întrebați fiind foarte important combinația pe cae o pot face între masă și cumpărături.

12.Cu ce ați asocia, mai degrabă, vizita la Mall?

Fig 13 Răspunsuri la întrebarea nr 12

La această întrebare, 56 clienți au ales a,20 au ales b,10 au ales c,2 au ales d, 8 au ales e, iar 4 au ales f, cea mai frecventă asociere a oamenilor fiind legată de cumpărături .

13.De regulă, cât timp petreceți/stați la Mall?

Fig 14 Răspunsuri la întrebarea nr 13

La această întrebare, 30 clienți au răspuns a,10 au răspuns b,35 au ales c, 15 au ales d, 7 au ales e, iar 3 au ales f, timpul petrecut în general de oameni la mall fiind destul de îndelungat, deoarece este un loc destinat în primul rând destinderii .

14.Considerați că se pune accent pe felul în care ești îmbrăcat atunci când vizitați acest complex?

Care ar trebui să fie ținuta ideală după părerea dumneavoastră

Fig 15 Răspunsuri la întrebarea nr 14

La această întrebare, 92 au răspuns a ,,iar restul până la 100 de respondenți au ales nu, părerea generală fiind că trebuie să ai o anumită ținută pentru a te încadra în atmosfera general și a fi în ton cu majoritatea vizitatorilor mall-ului .

15.Care sunt punctele tari și punctele slabe a centrului comercial Iulius Mall Suceava?

Fig 16 Răspunsuri la întrebarea nr 15

La acestă întrebare 93 clienți au răspuns că mall-ul are puncte tari “Puncte tari”(50 au răspuns a,20 au răspuns b,15 au răspuns c ,iar 8 au răspuns d) ,iar 7 au răspuns că are “Puncte slabe”(2 au răspuns a,1 a răspuns b,3 au răspuns c ,iar 1 singur a răspuns d)

DATE PERSONALE

1. Genul

Întrebați cărui gen aparțin,67 de respondenți au spus că aparțin genului feminin, iar 33 au declarat că aparțin genului masculine, deci respondenții la chestionar au fost în marea lor majoritate femei care sunt mai interesate de sopping în comparație cu bărbații .

2. Vârsta

Întrebați cărei categorii de vârstă aparțin,70 de clienți au spus că se încadrează în categoria sub 20 de ani,10 clienți au spus că aparțin categoriei de vârstă 20-26 de ani, 15 clienți au declarat că aparțin categoriei de vârstă 26-35 de ani, iar restul de 5 clienți au spus că se încadează categoriei de vârstă peste 35 de ani.

3. Mediul de proveniență

Întrebați de unde provin,85 de respondenți au declarat că provin din mediul urban , iar 15 au declarat că vin din mediul rural, procentul orășenilor fiind mult mai mare decât cel al persoanelor ce locuiesc într-o comună .

4. Statutul pe piață muncii

Întrebați care le este statutul pe piața muncii, 50 de clienți au spus că sunt angajați,10 au declarat că sunt șomeri,35 au spus că sunt studenți,iar 5 au declarat că sunt elevi, majoritatea clienților fiind salariați urmați îndeaproape de studenți și elevi .

5. Venituri lunare pe familie

Întrebați ce venit lunar au, 10 clienți au spus a,5 au răspuns b,15 au răspuns c, 25 au răspuns d,iar 45 au răspuns e, cele mai mari venituri avându-le salariații sau studenții care lucrează .

CONCLUZII

“Iulius Mall” este un centru de cumpărături important din Suceava,care oferă clienților servicii de bună calitate ,un personal numeros și care satisface plăcerile clienților,oferindu-le o gamă largă de produse din care să aleagă.

Piața este testată aproape zilnic de către clienții mall-ului,în speranța de a apărea ceva nou pe piața modei pe care aceștia să-l testeze,și să intre în pas cu moda.

Clienții preferă să-și petreacă timpul liber în mall,acesta fiind o destinație potrivită pentru distacții,relaxare și cumpărături,de unde aceștia nu pleacă fără să cheltuiască în cadrul mall-ului măcar 50 de lei.

Clienților le place să meargă de obicei însoțiți de cineva,pentru a avea mai multe păreri privind vestimentația/încălțămintea pe care aceștia o cumpără în incinta mall-ului.

Clienții care au răspuns la întrebările chestionarului au declarat că sunt dependenți de shopping,iar frecvent ei vizitează magazine de încălțăminte/ îmbrăcăminte și fast food-uri.

De regulă, clienții petrec în jur de 3 ore în mall,alegând de multe ori programele oferite de mall pentru distracție sau relaxare,după care aceștia se duc în diferite magazine pe care le frecventează de obicei.

Clienții sunt foarte mulțumiți de faptul că au de unde alege,adică sunt mulțumiți de existența a mai multor magazine de același fel.

Majoritatea celor care au răspuns la acest chestionar destinat clienților mall-uli,au declarat că sunt de genul feminin,sub 20 de ani,care sunt angajați,vin din mediul urban și au venituri de peste 1500 le lei.

Pentru conducerea mall-ului foarte important pentru bunul mers al afacerii este ca să desfășoare un management al relațiilor cu clienții modern, care să aducă plusuri important afacerii.

Managementul relațiilor cu clienții poate fi privit ca un întreg proces prin care se creează și se mențin relații reciproc avantajoase cu clienții, prin asigurarea de către companie a unui grad superior de satisfacere a cerințelor clientului, care trebuie să fie centrul preocupărilor fiecărui angajat al unei firme, deoarece în zilele noastre aceasta reprezintă o tendință.

Managerii de tip vechi credeau că odată ce ai câștigat un client care începe să îți cumpere produsele, acesta este câștigat pentru o perioadă foarte îndelungată, chiar pentru o viață, obiișnuința fiind o a doua natură, dar practica actuală a dovedit că aceasta este o utopie, schimbarea intereselor clienților determinând în multe cazuri schimbarea firmei de la care aceștia achiziționau produse în mod obișnuit.

Menținerea intactă a portofoliului de clienți ai unei firme devine deosebit de dificilă atunci când economia unei țări se află în regres, în aceste perioade concurența devenind mai acerbă pentru fiecare client în parte, deoarece fiecare client pe care organizația îl are contribuie la îmbunătățirea rezultatelor financiare pe care compania le realizează, deci poate îmbunătăți poziția firmei pe piață.

În perioadele când economia se află în dezvoltare, este loc mai mult pe piață pentru toți, cererea de produse și servicii cunoscând o creștere semnificativă datorită bunăstării generale.

De aceea, o firmă care se respectă și care își dorește rezultate foarte bune în activitate,profită la maxim de perioadele în care economia înflorește, folosind toate pârghiile care îi stau la îndemână, pentru a obține o puternică susținere din partea clienților săi care îi va fi utilă în vremurile dificile care pot să apară oricând.

Pentru Iulius Mall fidelizarea clienților a devenit extrem de importantă, cei mai mulți dintre aceștia fiind iremediabil cuceriți de vizitele pe care le fac periodic în cel mai mare loc unde pot face shopping în Suceava.

Mall-ul se dezvoltă atât prin aplicarea propriilor politici cât și prin ajutorul pe care îl dau magazinele prezente în acest spațiu, care au politicile proprii pentru a atrage clienții.

Datorită acestor politici mall-ul este aglomerat din prima zi a anului până în ultima, atrăgând atât turiștii veniți să viziteze Bucovina, cât și localnicii care deja au dezvoltat un grad de dependență față de acest loc.

Un dezavantaj în comparație cu locurile asemănătoare existente în București, Cluj sau Timișoara este faptul că veniturile locuitorilor din Moldova nu sunt atât de mari ca cele ale locuitorilor orașelor mari.

Cu toate acestea, în scurt timp mall-ul a ajuns să fie o parte a vieții sucevenilor care preferă să își petreacă mare parte din timp în acest loc, unde destinderea a devenit un cuvânt de ordine.

Perspectivele pentru dezvoltarea acestui loc sunt deosebite iar oamenii din zonă susțin din toate puterile dezvoltarea regiunii care este foarte pitorească, unele dintre cele mai frumoase din țară.

BIBLIOGRAFIE

1.Beju, Viorel, Mecanismul preturilor in Economia de piata, Cluj Napoca, 1998

1. S.Chelcea, Metodologia cercetării sociologice, Ed Economică, București, 2001

2. I.Cătoiu (coord.), Cercetări de marketing, Ed. Uranus, București, 2003

3. Emilia Pascu, Noțiuni privind calitatea produselor ,Ed a II a, Ed Universitară, 2014

4. Ionașcu V, Economia serviciilor, Ed a II a , Ed. Prouniversitaria

5. Ionașcu V, Economia serviciilor, Ed.Pro Universitaria, București, 2012

6. Ioncică M,Economia Serviciilor.Teorie și practică, ed a II a, Ed.Uranus, 2002

7. Kotler Ph, Marketing de la A la Z, 80 de concepte pe care trebuie să le cunoască fiecare manager, Ed.Codecs, București, 2004

8. Alexandru Nedelea, Marketing în comerț.turism, servicii,2009

9. Denzin, Norman K. și Linkoln, Yvonna S. (eds.).Handbook of Qualitatve Research. Thousand Oaks: SAGE Publications, Inc.,1994

10. Ioan Mihuț”Consumatorul și managementul ofertei”, Cluj,1996, Ed.Dacia

11. Valerică Olteanu , “Marketingul serviciilor”, Editura Economică, București, 2005

12. Pasuraman A” Marketing Research” , Addison Wesley, USA, 1991

13. Plumb I,Zamfir A, Reingineria serviciilor, http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/pagina2.asp?id=cap1

14.Ristea, A.,Purcarea, Th., Patriche D., Meseria de comerciant, Ed. Didactica si Pedagogică, București

15. Stănciulescu G., Lupu N., Țigu G., Dicționar poliglot explicativ de termeni utilizați în turism, Editura All, București, 1988

16. Universitatea „Petre Andrei „ Iași,curs Economia turismului

17. https://liviaioana22.wordpress.com/2009/06/23/formele-turismului-de-agrement/

18. https://www.scribd.com/doc/139964715/Animatie-si-Agrement

19. http://evisionturism.ro/turismul-shopping-instrument-cheie-marketingul-destinatiilor

20. http://orasulsuceava.ro/unde-iesim/mall-uri-si-centre-comerciale/iulius-mall/

21 http://www.blog.europatravel.ro/2016/11/incep-soldurile-unde-si-cand-facem-shopping-in-europa/

22. http://iuliusmall.com/suceava/shopping-fara-griji/

23.http://ebooks.unibuc.ro/StiinteADM/sica/5.htm

24. https://www.scribd.com/doc/139964715/Animatie-si-Agrement

25.http://www.wall-street.ro/articol/Turism/4592/Turismul-de-shopping-o-practica-tot-mai-populara.html

26.http://documents.tips/documents/mratiustrategii-in-turism-si-etii-fr.html

27. http://www.efin.ro/analiza_swot_2381/analiza_swot_definitie.html

ANEXĂ

CHESTIONAR

Vi se întâmplă să mergeți prin magazine, fără intenția de a cumpăra ceva, doar pentru a testa piața?

Da

Uneori

Niciodată

Au existat situații deși să nu intenționați să cumpărați ceva anume totuși să faceți cheltuieli de cel puțin 50 lei?

Mereu

Uneori

Niciodată

Obișnuiți să mergeți însoțit la cumpărături?

Dacă răspunsul este afirmativ, următoarea întrebare este “Cu cine mergeți la cumpărături?”

DA B. NU

Mama/Tata

Prietenul/Prietena

Soră/Frate

Prieteni

Credeți că Iulius Mall Suceava poate fi un loc de petrecere a timpului liber?

Da

Cu siguranță

Nu

Care sunt motivele pentru care vizitați acest centru comercial?

Vă rog alegeți maximum 3 variante:

Să îmi îmbogățesc garderoba

Să mă întâlnesc cu prietenii

Să uit de griji

Să vizionez un film

Să ies din casă

Să fac cumpărături

Să mă plimb

Altele

Cât de des vizitați/vă faceți cumpărăturile la Iulius Mall Suceava?

zilnic

3-4 ori pe săptămână

o dată pe săptămână

de câteva ori pe lună

o dată pe lună

Cât cheltuiți în medie la o vizită în incinta mall-ului?

cel puțin 50 lei

între 50 – 100 lei

între 100 – 200 lei

între 200 lei – 300 lei

peste 300 lei

Considerați că sunteți o persoană dependentă de acest centru comercial? Sunteți dependentă de Shopping?

Da

În mare parte da

Nu neapărat

Nu

Da

În mare parte da

Nu neapărat

Nu

Sunteți fidel unui anumit magazin din Iulius Mall Suceava?

Care ar fi acesta?

H&M

Terranova

C&A

Auchan

Cinema City

Strikers

Intersport

McDonald's

Hopa Hopa

Altul (Care?)____________________

Ce anume vă determină în mod deosebit să intrați într-un magazin?

Locul unde este amplasat magazinul

Produsele din vitrină

Aspectul magazinului

Numele companiei

Promoțiile

Prietenii și/sau anturajul

După părerea dumneavoastră o vizită la Iulius Mall Suceava înseamnă:

Film + Masă

Cumpărături + Masă

Cumpărături + Film

Doar una dintre Ele

Altă variată (Care?)____________________

Cu ce ați asocia, mai degrabă, vizita la Mall?

Cumpărături (la Auchan)

Shopping (la Mall, dar nu neapărat la Auchan)

Masă (zona de Food de la etaj)

Relaxare (plimbare, socializare, întâlniri cu prieteni/persoană de gen opus, film)

Distracție (zona cu jocuri)

Altă variantă (Care?)____________________

De regulă, cât timp petreceți/stați la Mall?

Mai mult de 4 ore

3-4 ore

2-3 ore

1-2 ore

Mai puțin de o oră

Nu știu / Nu răspund

Considerați că se pune accent pe felul în care ești îmbrăcat atunci când vizitați acest complex?

Care ar trebui să fie ținuta ideală după părerea dumneavoastră

DA B. NU

Casual

Elegant

Sport

Clasic

Care sunt punctele tari și punctele slabe a centrului comercial Iulius Mall Suceava?

PUNCTE TARI B. PUNCTE SLABE

Spații închiriabile pentru deschiderea unei afaceri a. Lipsa concertelor

Mărci/Firme binecunoscute b. Lipsa unor magazine internaționale (gen Zara)

Promoții c. Finisajele lasă de dorit

Evenimente d. Mirosul neplăcut din parcare

DATE CU CARACTER PERSONAL

1. Genul

Feminin

Masculin

2. Vârsta

Sub 20 ani

20-26 ani

26-35 ani

Peste 35 ani

3. Mediul de proveniență

Rural

Urban

4. Statutul pe piață muncii

Angajat

șomer

Student

Elev

5. Venituri lunare pe familie

0-500 lei Fără venituri

500-1000 lei

1000 – 1250 lei (minimum brut pe economie)

1250 – 1500 lei

Peste 1500 lei