Turismul de Reuniuni, Congrese Si Personal
CUPRINS
INTRODUCERE.TURISMUL DE AFACERI- ISTORIC ȘI CONCEPTE
Turismul de afaceri; definirea conceptului și particularități
Formele turismului de afaceri
Turismul de afaceri în România
Stadiul actual al dotărilor
Avantajele Romaniei pe piața de reuniuni
Utilitatea industriei de reuniuni
INTRODUCERE
Dezvoltarea turismului atât ca modalitate de petrecere într-un mod plăcut și instructiv a timpului liber, cât și ca activități prestatoare de servicii solicitate în diverse etape ale unei călătorii turistice, reprezintă una dintre caracteristicile civilizației actuale, cu largi perspective de evoluție, fiind concomitent consecința și cauza unor mutații economice, sociale, culturale și de mediu. Astăzi economia țărilor dezvoltate este o economie bazată pe servicii, adică din punctul de vedere al rezultatelor economice și al utilizării forței de muncă, serviciile au devenit cel mai important sector al economiei. Dezvoltarea și diversificarea serviciilor este determinată de necesitatea satisfacerii unor nevoi sociale și anume nevoia de servicii turistice. Turismul participă la menținerea echilibrului în repartizarea factorului uman, prin crearea de noi locuri de muncă, prin contribuția sa la procesul organizării sociale și al dezvoltării teritoriale echilibrate. La sfârșitul acestui secol turismul reprezintă, pe plan mondial, cel mai dinamic sector de activitate și în același timp, cel mai important generator de locuri de muncă. Din punct de vedere economic, turismul se constituie și ca o sursă principală de redresare a economiilor naționale a acelor țări care dispun de importante resurse turistice și sunt conștiente de necesitatea exploatării eficiente a acestora. Turismul, prin acțiunea sa, se manifestă pe o multitudine de planuri, de la stimularea dezvoltării economice la perfecționarea structurii sociale, de la valorificarea superioară a resurselor la îmbunătățirea condițiilor de viață. Fiind considerat la nivel mondial cel mai important sector, turismul este privit adesea ca o soluție salvatoare, menită să sprijine dezvoltarea economică a unei țări și creșterea implicită a nivelului de trai. Turismul de afaceri este una dintre componentele cele mai dinamice ale activității turistice, iar intensificarea relațiilor internaționale și, în deosebi, a celor economice se reflectă în creșterea cererilor pentru călătoriile de afaceri. Turismul de afaceri se referă, în sens larg, la călătoriile oamenilor pentru scopuri legate de munca lor, mai exact, de deplasările în interes oficial, comercial sau de altă natură, participările la diverse manifestări organizate de întreprinderile economice sau organisme administrative pentru reprezentanți lor. Evenimentele specifice turismului de afaceri sunt prezentate sub sigla MICE, incluzând toate formele de reuniuni de la cele de grupuri mici (seminarii, simpozioane, training, team buiding, etc.) până la conferințe și congrese sau târguri de anvergură. Turismul de afaceri cuprinde mai multe tipuri de evenimente care au în comun faptul că deplasările sunt organizate în scopuri de afaceri: – întâlniri sau reuniuni de afaceri (Meetings) – programe si călătorii incentive (Incentives) – congrese, conferințe, convenții (Congress) – expoziții, târguri de comerț (Expositions) Călătoriile de afaceri pot avea caracter intern sau extern în functie de beneficiarul nemijlocit și rezultatele acestora. Formele turismului de afaceri având caracter intern se adresează salariaților unei întreprinderi și au ca obiectiv motivarea personalului în scopul creșterii productivității muncii și îmbunatățirii performanțelor. Ele se concretizează în: – seminarii sau întruniri ale conducerii firmei cu salariații (pentru cunoaștere, rezolvarea unor probleme, pentru împartășirea experienței); – acțiuni de formare și pregatire a personalului; – călătorii incentive; Pe plan modial, țări recunoscute pentru organizarea reuniunilor internaționale reprezintă în primul rând SUA, Franța, Japonia, Germania, Italia, etc, tțri cu o tradiție veche în industria turismului, care dispun de infrastructură specifică organizărilor de evenimente. De asemenea, în plan internațional, orașe recunoscute ca organizatoare pentru astfel de manifestări sunt: Londra, Madrid, Paris, Viena, Bruxelles, Singapore, Washington, Strasburg, Roma ș.a.. Durata acestor manifestări, de regulã este de 3-7 zile. Pentru anul 2011, Singapore, Paris, Bruxelles, Viena, Barcelona reprezintă top orașe ale organizărilor de reuniuni internaționale.
Principalele caracteristici ale turismului de afaceri sunt urmãtoarele: · reprezintă un domeniu al turismului de cea mai mare calitate · completează sectorul turismului liber · investițiile în turismul de afaceri conduce la regenerarea urbană · turismul de afaceri are propriile facilități unice, precum centrele de conferințe și expoziții · multe din investițiile destinate infrastructurii turistice sunt concepute în special pentru turismul de afaceri (hoteluri, restaurante, telecomunicații, transport) și furnizează astfel beneficii care pot fi utilizate de către turiștii clasici și de către populația indigenă · calitatea superioară a personalului de servire cerută de turiștii de afaceri se regăsește în serviciile prestate de aceștia · turismul de afaceri afectează mai puțin mediul în raport cu turismul clasic · cercetările în domeniu sugerează faptul cã aproximativ 40% dintre turiștii de afaceri care se reîntorc în aceleași destinații au drept scop motivații personale de călătorie. Turismul de afaceri oferă comunității, și nu numai, mai multe avantaje specifice, printre care: profit mare, sezonalitatea (majoritatea reuniunilor internaționale au loc în extrasezon), impactul cu mediul (turiștii de afaceri sunt printre vizitatorii cei mai prietenoși mediului din toți ceilalți), posibilități de reclamã (un turist de afaceri, care pleacă cu o bună impresie asupra evenimentului organizat devine un „ambasador gratuit” pentru acea destinație). Turismul de reuniuni reprezintă un segment important al industriei ospitalității, generatoare de venituri substanțiale, mai ales în perioada de extrasezon, dar și de imagine pozitivă pentru destinațiile implicate și chiar pentru imaginea turistică de ansamblu a unei tări. Prin urmare, turismul de reuniuni este componenta eficientă și dinamică din economia turismului unei tări, regiuni, localităti care înglobează nu doar activități turistice comune, ci și o serie complexă de servicii organizatorice profesioniste de întruniri, conferințe, expoziții, seminarii, programe incentive sau de training, etc. găzduite de destinația respectivă.
Prezenta lucrare este structurată pe trei capitole principale: în primul capitol am făcut o definire a conceptului de turism de afaceri, cu aplicație la specificul românesc al acestei industrii și cu o incursiune in istoricul acesteia. Capitolul al doilea analizează componentele turismului de afaceri, tipurile de conferințe. congrese, simpozioane, târguri. În ultimul capitol am realizat un studiu de caz pe profil, la turismul de afaceri din județul Brașov, pentru că este o zonă cu un turism de afaceri dezvoltat și cunoscut. Lucrarea se încheie cu o serie de concluzii ce decurg din analiza respectivă și bibliografia pe care am consultat-o și din care am citat.
CAPITOLUL 1. TURISMUL DE AFACERI- ISTORIC ȘI CONCEPTE
Turismul este cea mai mare afacere a începutului de mileniu, atât pe plan mondial, cât și în Uniunea Europeana spre care tinde și România. Turismul de afaceri, parte componentă a activității turistice, este cea mai dinamică forma de turism, deținând circa 20% din totalul călătoriilor internaționale și aproape 25% din totalul încasărilor turistice, fiind una din cele mai pretențioase și mai scumpe activități . Turistul „este acea persoană care intră într-o țară străină pentru orice alt scop decât de a-și stabili o reședință permanentă sau pentru afaceri și care cheltuiește, în țara unde se stabilește temporar, banii câștigați în altă parte”
1.1 Turismul de afaceri; definirea conceptului și particularități
Turismul de afaceri este una dintre componentele cele mai dinamice ale activității turistice, iar intensificarea relațiilor internaționale și, în deosebi, a celor economice se reflectă în creșterea cererilor pentru călătoriile de afaceri.
Turismul de afaceri (business) reprezintă o forma de turism cu scopuri comerciale, guvernamentale sau educaționale, având partea de agrement ca motivație secundara. Turismul de afaceri presupune, în general, deplasarea într-o altă localitate, la o distanță mai mare de 50 de km de localitatea de origine a turistului de afaceri, deplasare determinată strict de o afacere, de un eveniment sau de un scop educațional.
Turismul de afaceri se referă, în sens larg, la călătoriile oamenilor pentru scopuri legate de munca lor, mai exact, de deplasările în interes oficial, comercial sau de altă natură, participările la diverse manifestări organizate de întreprinderile economice sau organisme administrative pentru reprezentanții lor.
Deși aceste acțiuni presupun desfășurarea unei activități remunerate, ele sunt asimilate turismului deoarece organizarea și realizarea lor implică utilizarea dotărilor turistice de cazare, alimentare, agrement cât și consumul unor servicii specifice furnizate de organizatori de călătorii. Turismul de afaceri are motivații și forme de manifestare proprii, inconfundabile. Ca principală motivație a turismului de afaceri se poate considera și întalnirea cererii cu oferta în cadrul târgurilor și expozițiilor, al întalnirilor de afaceri, a tranzacțiilor și negocierilor, în desfășurarea programelor unor misiuni economice, dar și a unor ample acțiuni de promovare a unei firme, a unor produse, a unor noutăți în diferite domenii cu caracter periodic sau conjugal. Principalele demersuri ale acestei manifestări se finalizează cu încheierea unor contracte economice, reciproc avantajoase în cadrul diviziunii internaționale a muncii, a pieței bunurilor și serviciilor, ca forme ale schimbului de valori și valori de întrebuințare.
Turismul de afaceri se desfașoară în tot timpul anului, în spații special amenajate, antrenând servicii specifice de expunere, de tranzacționare, cazare, securitate, amenajări estetice, mijloace de telecomunicații, video-tv, multiplicare, transfer, alimentație publică, servicii de presa, grafică etc.
Principalele caracteristici ale turismului de afaceri sunt următoarele:
– reprezintă domeniul cu cea mai mare calitate;
– atinge cote maxime primăvara și toamna dar înregistrează activități și în lunile de vară și iarnă;
– completează sectorul turismului liber;
– investițiile în turismul de afaceri conduc la regenerarea urbană;
– multe din investițiile destinate infrastructurii sunt concepute în special pentru turismul de afaceri ( hoteluri, restaurante, facilități în transport și comunicații ) și furnizează beneficii care pot fi utilizate de turiștii clasici și de populația indigenă;
– calitatea superioară a personalului de servire cerută de turiștii de afaceri se regasește în serviciile prestate de aceștia;
– cercetările sugerează că aproximativ 40 % din turiștii de afaceri se reîntorc cu familiile in aceleași destinații însa de data aceasta pentru călătorii în scopuri personale;
– turismul de afacerii are mai puține consecințe negative asupra mediului decât turismul clasic;
1.2 Formele turismului de afaceri
Călătoriile de afaceri pot avea caracter intern sau extern în funcție de beneficiarul nemijlocit și rezultatele acestora. Formele turismului se afaceri având caracter intern se adresează salariaților unei întreprinderi și au ca obiectiv motivarea personalului în scopul creșterii productivității muncii și îmbunătățirii performanțelor. Ele se concretizează în : – seminarii sau întruniri ale conducerii firmei cu salarse afaceri având caracter intern se adresează salariaților unei întreprinderi și au ca obiectiv motivarea personalului în scopul creșterii productivității muncii și îmbunătățirii performanțelor. Ele se concretizează în : – seminarii sau întruniri ale conducerii firmei cu salariații (pentru cunoaștere, rezolvarea unor probleme, pentru împartășirea experienței.); – acțiuni de formare a personalului și actualizarea pregătirii; – călătorii recompensă (incentive); Acțiunile avand caracter extern au ca obiectiv buna desfășurare a activităților și prosperitatea firmelor în ansamblul lor și constă în deplasări cu caracter profesional (lucru pe santier, acordarea de asistență) și participarea la târguri, expoziții, congrese, colocvii; De asemenea, turismul de afaceri poate fi clasificat și în urmatoarele forme: a) Turismul general de afaceri se refera, în principal, la activitățile persoanelor care lucrează, pentru o scurtă perioadă de timp, în afara locului de reședință (de exemplu ziariștii). b) Turismul de reuniuni este determinat de participarea la un eveniment de tipul întâlnirilor, conferințelor, colocviilor, simpozioanelor, congreselor și este considerat una dintre cele mai obișnuite forme ale turismului de afaceri. Principalele destinații pentru turismul de reuniuni sunt: SUA, Franța, M. Britanie, Germania, Olanda și orașele Paris, Londra, Bruxelles, Viena, Geneva. c) Târguri și expoziții care se definesc prin prestări de produse și servicii destinate unui public invitat, cu scopul de a determina o vânzare sau a informa vizitatorul. Ca formă de turism ele stimulează călătoria a două categorii de persoane: expozanții și vizitatorii. Din punctul de vedere al conținutului, formele turismului de afaceri se structureazș în : -călătoriile de afaceri individuale (delegațiile), comune multor meserii, pentru care persoanele implicate acceptă să se deplaseze în afara orașului de reședință; -turismul de reuniuni, întâlniri, care include o gamă largă de evenimente (conferințe, seminarii, team-bilding-uri, lansări de produse, întâlniri anuale etc.) ale unor companii sau asociații, pentru a facilita comunicarea cu și între angajați, clienți, acționari sau membri; – târguri și expoziții, foarte diverse, destinate în general prezentării de produse; – călătorii stimulent (incentive), respectiv acele călătorii pe care angajații le primesc de la angajator ca premiu pentru rezultate bune în muncă; – evenimente încorporate, incluzând forme generoase de distracție pe care companiile le oferă celor mai valoroși clienți sau potențiali clienți, pentru a construi sau a intensifica relațiile de afaceri. Turiștii de afaceri sunt mai exigenți, mai puțin sensibili la preț și mult mai preocupați de statut. De asemenea, ei au un program anume, care trebuie respectat. În consecința, serviciile de transport sunt de mare importanța: mijlocul de transport folosit este rapid, confortabil și adecvat ca și program, punctualitatea și prestigiul transportatorului sunt de interes, sistemele de rezervare trebuie sa fie eficiente .
Ca și modalitați de cazare, sunt preferate hotelurile de lanț, al căror standard este cunoscut și care oferă, pe lângă servicii de calitate, formule diverse de fidelizare, cu un impact ridicat în cazul turiștilor de. Se poate ajunge chiar la situația în care alegerea unei destinații să fie determinată de existența unui hotel aparținând unui anumit lanț.
În zilele noastre, turismul internațional de afaceri a devenit o industrie sofisticată. Aceasta s-a impus ca una dintre cele mai dinamice și profitabile componente ale industriei turismului. Printre particularitațile turismului de afaceri care au contribuit la aceasta caracterizare a sa se numara: profiturile mari ale organizatorilor și prestatorilor de servicii; independența față de condițiile naturale și contribuția la atenuarea sezonalității; utilizarea mai buna a dotărilor materiale; impactul redus asupra mediului.
1.3 Turismul de afaceri în România
România are calități reale de a deveni una dintre cele mai căutate țări din Europa de Est în ceea ce privește turismul în general și turismul de afaceri în particular.
Elementele care favorizează această formă de turism sunt legate de mai multe aspecte cum ar fi:
-destinație inedită, cu valori naturale, culturale și istorice nealterate, ideal plasată în spațiul european și ușor accesibilă prin legături aeriene cu majoritatea capitalelor;
-milenii de cultură, istorie și tradiții ce sunt reflectate în moștenirea culturală a României;
-bine cunoscuta ospitalitate a românilor, existând un stadiu avansat de implementare a standardelor internaționale în industria ospitalității;
-veche experiență în organizarea de târguri și expoziții;
-apariția pe piața a noi centre de afaceri, precum și a noi lanțuri hoteliere: Marriot, Hilton, Crowne Plaza, Intercontinental, Howard Johnson, Sofitel, Best Western, Ibis, Golden Tulip, Novotel, cu o extindere de la an la an;
-infrastructura dedicată, în proces de extindere și modernizare;
-specializarea profesională a unor companii românești și creșterea capacității acestora de a prelua integral procesul de organizare a reuniunilor de mare anvergură;
-stabilitatea politică și civilă; încadrarea în Uniunea Europeană; creșteri economice în ultimii ani. Prezența succesivă a României, în ultimii ani, la numeroase expoziții internaționale ale turismului de reuniuni, între care se numără cel mai important târg de specialitate din lume- EIBTM Geneva, a captat atenția oragnizatorilor străini de evenimente, care și-au exprimat intenția de a cunoaște și utiliza această destinație inedită.
Din punct de vedere organizatoric, din decembrie 1997, industria românească de gen nu mai este o excepție de la nivelul mondial, prin existența Romanian Convention Bureau, care este denumirea cansacrată a Asociației Naționale a Organizatorilor Profesioniști de Conferințe și Expoziții, care acționează în favoarea membrilor săi și a beneficiarilor locali și internaționali. RCB este o entitate non-guvernamentală și non-profit, în 1999 devenind membru al celei mai importante organizații de specialitate, ICCA. Romanian Convention Bureau reunește în prezent 55 de instituții publice și companii private, capabile să asigure întreaga gamă de servicii dedicate pentru congrese, conferințe, seminarii, târguri, expoziții specializate, turism de afaceri și motivațional. Membrii RCB gestionează integral sau furnizează segmente de servicii specializate pentru o medie anuală de cca 800 de evenimente, din care peste 100 sunt târguri și expoziții și peste 600 sunt congrese, conferințe, seminarii, lansări de produse și sesiuni de training.
În domeniul turismului de afaceri operează o gamă largă de întreprinderi: agenții de turism, hoteluri, agenții de interpreți, organizatori de târguri și conferințe, centre de afaceri etc. Alături de Romanian Convention Bureau, trebuie menționată și o altă asociație profesională cu activitate semnificativă în domeniul târgurilor și expozițiilor- ASOEXPO. Asociațiile profesionale în domeniul turismului de afaceri au meritul de a promova unitar țara noastră ca destinație pentru manifestările specifice, acordând consultanță și sprijin în dezvoltarea acestei forme de turism, aflată în România încă la început de drum, înscrisă însă pe o tendință pozitivă.
Majoritatea agențiilor de turism au înțeles profitabilitatea ridicată a turismului de afaceri și și-au adaptat astfel activitatea în direcția oferirii de servicii specifice călătoriilor de afaceri. Oferta agențiilor de turism în domeniul turismului de afaceri cuprinde servicii oferite de acestea pentru organizarea de congrese, conferințe, simpozioane, reuniuni și alte evenimente specifice acestei forme de turism. Câteva dintre agențiile care s-au specializat în acest sens sunt: Marshall Turism, Țiriac Travel, Agenția Happy Business Travel & Conference, Eurotravel TGV, Global Business Travel, Olimpic Internațional.
Turismul de afaceri este însă considerat principala sursă de venituri pentru industria hotelieră autohtonă, în București și în principalele orașe ale țarii.
Organizarea profesională de conferințe, reuniuni și alte evenimente poate fi considerată componenta cea mai eficientă și mai profitabilă din turism. Poate tocmai de aceea se constată un interes crescând al investitorilor în dezvoltarea acestei oferte, mai ales în București, Timișoara, Brașov, Oradea, Arad, Cluj, Sibiu, Constanța și altele.
România este preferată pentru organizarea conferințelor din mai multe motive: datorită infrastructurii generoase – există săli de conferințe complet echipate, iar personalul care organizează astfel de evenimente este bine pregatit. Pe lânga organizarea congresului sau a conferinței, beneficiarii au parte de un întreg pachet de servicii. Pachetul de servicii care se ofera este complex. În primul rând, cazarea se face la hoteluri 3-5 stele, iar transferurile de la aeroport la hotel, biletele de avion și serviciile de secretariat sunt incluse în pachet. Organizatorii pun la dispoziție săli de conferințe dotate cu toate cele necesare, plus servicii de traducere simultană. De asemenea, sunt organizate vizite pentru participanți, programe de divertisment și mese festive. În opinia organizatorilor profesioniști de conferințe, țara noastră este o destinație nouă și e privită cu oarecare îngăduință, dar, în același timp, cu o atenție sporită. Organizarea, în ultimii ani, în România a unor conferințe și congrese importante, care s-au derulat în condiții foarte bune, a generat o percepție pozitivă asupra României ca destinație pentru reuniuni internaționale. Este de remarcat faptul că, turismul de afaceri ramâne cea mai solidă ramură a industriei turismului din România, semn că, deocamdată, cei mai mulți dintre străini nu vin atrași de frumusețile patriei, ci de profiturile pe care le-ar putea obține din afacerile derulate aici. Turismul de business este cel care relansează unitățile de cazare. Pentru a putea acoperi segmentul business, hotelurile trebuie să dispună de anumite dotări și servicii, care să raspundă cerințelor ridicate ale acestui segment de turiști. Amintim aici de necesitatea existenței în cadrul acestor hoteluri a sălilor de conferințe, dotate cu echipamente audio-vizuale performante, surse de iluminat adecvate și aer condiționat, internet și posibilități de a transmite sedințele și conferințele . Unul dintre cele mai mari orașe de afaceri este Bucureștiul, ceea ce face ca și ofertele hoteliere, alocate sectorului business să fie destul de variate. Hotelul Best Western Parc este unul dintre cele mai căutate hoteluri având ca segment de piață segmentul business. Cunoscut fiind interesul din ce în ce mai mare al oamenilor de afaceri străini pentru investiții pe piața românească, centrul de conferințe și evenimente din cadrul hotelului beneficiază de aer condiționat, de conectare la internet de mare viteză și de toate echipamentele necesare pentru întâlnirile de afaceri. La ora actuală, în București sunt 8 hoteluri de 5 stele, 36 de hoteluri de 4 stele și 66 de hoteluri de 3 stele, deci 110 hoteluri care ar satisface, mai mult sau mai puțin, clientela de business. Dintre acestea, o parte sunt de lanț internațional. Fiind evidentă importanța acestui sector, turismul de afaceri trebuie dezvoltat nu numai la nivel de capitală, ci și în orașe cu potențial, precum Cluj, Brasov, Iași sau Constanța. De asemenea, Municipiul Brașov dispune de o mulțime de hoteluri și pensiuni de diferite categorii care însumează un număr de peste 5.000 de locuri de cazare. Dintre cele mai importante hoteluri, amintim: Aro Palace 5*****, Capitol 3***, Ambient 4****, Twins Apart Hotel 4****, City Center 3***, Brașov 3***, Coroana 2** și Postăvarul 1*, iar în Poiana Brașov: Piatra Mare, Ruia, Alpin, Acasă la Dracula și Edelweiss 4***; iar ca pensiuni sunt de menționat: Pensiunea Luiza 3***, The Country Hotel (3margarete), Bielmann (3margarete), Heraldic Club (5margarete), Casa Jasmine, La Residenza, Casa Cranța, Casa Țepeș și Curtea Brașoveană (4margarete) și Leo, Stejeriș, Memo 3***, Casa din Noua 3***
Anul trecut, piața reuniunilor din România s-a situat la circa 30 milioane de euro, iar pentru acest an se estimeaza o creștere intre 12% și 15%, poate chiar mai mult. Aceasta afacere poate aduce venituri importante pentru organizatorii de reuniuni, dar și pentru alte companii implicate în pregatirea evenimentelor, precum hoteluri, restaurante, bănci, magazine, firme de transport și catering. Găzduirea de conferințe internaționale aduce câștiguri și statului, din incasarea impozitelor și TVA. În concluzie, turismul de acest gen cunoaște o dezvoltare din ce în ce mai mare în ultimul timp datorită interesului foarte mare al oamenilor de afaceri străini pentru investiții pe piața românească și bineințeles datorită prețurilor mai mici față de alte destinații din Europa.
1.4 Stadiul actual al dotărilor Organizarea de conferințe sau reuniuni, constituie centrul de referință al turismului de business, reprezentând, din punctul de vedere al hotelierilor, componenta cea mai profitabilă și eficientă a întregii industrii de profil. Companiile, cu nume în domeniu și nu numai, oferă în cadrul resorturilor pe care le gestionează, în București, o serie de săli, cu mărimi cuprinse între 50 și 1.000 de locuri, toate dotate cu aparatură audio-video necesară, surse de iluminare și mediu ambiant propice, conform cu standardele în vigoare. Palatul Parlamentului, a doua construcție din lume, după Pentagon, ca suprafață desfășurată, a înființat în anul 1994 Centrul Internațional de Conferințe, ce oferă 12 săli spațioase, cea mai mare, intitulată Sala Unirii, putând absoarbe până la 1.000 de locuri. De asemenea, Centrul de Conferințe al Camerei de Comerț și Industrie sau Complexul Expozițional Romexpo, pun la dispoziția mediului de afaceri, un număr important de spații, în scopul organizării de reuniuni, expoziții sau cursuri de training. Într-o industrie care încearcă să iși găsească traiectoria și modalitățile de utilizare a potențialului masiv de dezvoltare, turismul de afaceri reprezintă, locomotiva care poate propulsa pe un drum ascendent toate compartimentele sale, anunțându-se a fi, încă de pe acum, cea mai profitabilă ramură a turismului românesc.
1.6 Avantajele Romaniei pe piața de reuniuni
Daca altii pedalau de mult pe ideea turismului de afaceri, la noi, abia dupa anul 1989, când investitori autohtoni si straini au început sa dezvolte un climat si un mediu de afaceri prosper, a prins contur fenomenul numit turism de afaceri. Hoteluri, complexe, centre de conferinte, pensiuni etc. au deja inclus in planul lor de activitati si turismul de afaceri. Astazi, aproape ca nu exista oras important sau zona importanta a tarii care sa nu aiba si locatii destinate acestui mod de a face turism. Mari companii, firme cu greutate, grupuri sociale (cercetatori, cursanti etc.) care participa la sesiuni, colocvii, dezbateri, cauta din ce in ce mai mult aceasta forma de a se manifesta. Si este din ce in ce mai evident ca a trecut vremea sedintelor, întâlnirilor, consfatuirilor, planurilor, analizelor si dezbaterilor „de birou”, locul acestora luându-l nou-numitul turism de afaceri, cu tot ce comporta el, de la organizarea unei conferinte, alegerea destinatiei, a datei si a locatiei si pina la furnizorii de servicii dedicate reuniunilor (detinatorii de structuri de cazare, furnizorii de transport, companii de catering si restaurante pentru cine festive, cocktail-uri, receptii, pauze de cafea etc., furnizorii de echipamente audio-video si tehnice, traducatori-interpreti de conferinta, materiale de promovare, agentii de publicitate, presa etc.). Pe scurt, Romania se afirma cu tot mai mult succes in ultimii ani în competitia cu locatiile clasice de evenimente, mizând pe o serie de avantaje care o transforma într-un punct de referinta pentru dezvoltarea acestei industrii în Europa de Est: -o destinatie inedita, pregatita sa îsi impresioneze vizitatorii cu o combinatie unica de valori naturale, culturale si istorice, bine pastrate si etalate cu generozitate si ospitalitate in toate regiunile geografice; -amplasare ideala în spatiul central-estic al Europei, usor accesibila prin legaturi aeriene cu majoritatea capitalelor lumii; -stabilitate politica si civila; -infrastructura dedicata pentru gazduirea de conferinta si expozitii, intr-un proces de modernizare, diversificare si extindere rapida, fara precedent, generând totodata posibilitati de investitii straine sau mixte amortizabile într-un termen eficient; -cele mai renumite lanturi hoteliere si companii multinationale, deja prezente în Romania, în strinsa concurenta cu oferta locala a structurilor de cazare la nivel de confort 3 – 5 stele; -stadiu avansat de implementare a standardelor internationale în industria ospitalitatii; -specializarea profesionala a tot mai multor companii românesti care au capacitatea de a prelua integral procesul de organizare al reuniunilor de mare anvergura, putând deveni parteneri de încredere ai oricaror organizatori sau beneficiari din întreaga lume, care vizeaza România ca destinatie pentru evenimentele lor.
1.7 Utilitatea industriei de reuniuni
Organizarea profesionista de conferinte si expozitii reprezinta o componenta a industriei ospitalitatii, generatoare de imagine pozitiva si venituri substantiale pentru fiecare destinatie. Ea poate fi considerata pe drept cuvânt ca fiind componenta cea mai eficienta si mai profitabila din turism. De fapt, organizarea de reuniuni reprezinta o industrie în sine, având activitati comune cu turismul de afaceri (cazare, catering, transferuri si transport local, tururi pre si post congres), dar si activitati specifice: înregistrarea participantilor la congres, închirierea locatiilor si a spatiilor de conferinta, asigurarea echipamentelor audio-video si a asistentei tehnice necesare, traducatori-interpreti de conferinta, hostess, organizarea programelor sociale adiacente, productia de obiecte si mijloace promotionale personalizate pentru eveniment si tiparirea brosurilor, cataloagelor, mapelor si volumului de lucrari ale conferintei. Turismul de reuniuni si motivational este un domeniu prin excelenta dinamic la nivelul întregii lumi. În ultimii 15-20 de ani, circulatia turistica mondiala are din ce în ce mai des drept motivatie deplasarea individuala sau de grup in scopul participarii la congrese internationale, expozitii si târguri specializate, forumuri de afaceri, sesiuni de training si programe de team-building. În acest context, aranjamentele de calatorie în scop profesional si de afaceri presupun o serie întreaga de alte servicii, pe lânga cele specifice turismului clasic. Atragerea de evenimente internationale spre a fi gazduite si organizate în Romania este o directie ce ar trebui urmarita prioritar în preocuparile privind promovarea turismului românesc. Organizarea profesionista de reuniuni este extrem de benefica, atât pentru imaginea publica a tarii, cât si pentru agentii economici locali implicati în laboriosul proces de organizare a evenimentelor. Rezultatele înseamna venituri, profit, grad sporit de ocupare si utilizare a infrastructurii de reuniuni si cazare, taxe si impozite încasate la bugetul de stat, locuri de munca, dar si un excelent capital de imagine. Este insa necesara, in completarea fireasca a nivelului profesionist ireprosabil al serviciilor dedicate, o perceptie cooperanta si din partea autoritatilor si a administratiei locale pentru stimularea acestor activitati, deosebit de utile pentru întreaga comunitate locala.
Chiar daca este insuficienta sustinerea din partea autoritatilor nationale si locale pentru stimularea si promovarea industriei de reuniuni, în special internationale, ca mijloc de dezvoltare durabila a fiecarei regiuni, chiar daca distributia pe teritoriul tarii a facilitatilor de conferinte si expozitii este inegala, chiar daca încă se lasa asteptate investitiile majore în infrastructura dedicata (centre de conferinta cu capacitate de 5.000-10.000 persoane, centre de expozitie modulare multifunctionale, hoteluri cu facilitati de reuniuni în alte regiuni decât Bucuresti), totusi tara noastra a parcurs în ultimii 15 ani un drum impresionant sub aspectul palmaresului de evenimente, îndreptindu-se încet, dar sigur, spre locul pe care-l merita pe harta mondiala a turismului de reuniuni, de afaceri si motivational. România a devenit treptat o destinatie acceptata si apreciata, din ce în ce mai competitiva în concurenta cu alte destinatii clasice pentru evenimente.
Capitolul 2. TURISMUL DE REUNIUNI, CONGRESE, AFACERI SAU PROFESIONAL
2.1. Analiza tipurilor de congrese, conferințe și simpozioane
In literatura de specialitate, termenul de eveniment apare utilizat in contexte diferite, putand desemna fie o intamplare sau o manifestare importanta de natura sociala, culturala, sportiva (reuniune, congres, festival, olimpiada, etc), fie o intamplare deosebita, unica si care sa genereze emotii sau o experienta de viata de neuitat. Organizarea evenimentelor din prima categorie capata o importanta tot mai mare in cadrul turismului de afaceri pentru ca cea de-a doua categorie sa se axeze mai mult pe evenimente naturale sau tematice si care sa ofere turistilor experiente deosebite, de neuitat. Acest tip de turism este asociat frecvent si cu cel de aventura care se situeaza tot mai mult intre preferintele turistilor.
Continutul si tipologia evenimentelor in cadrul turismului de afaceri
Principalele motive de calatorie, conform clasificarilor realizate de Organizatia Mondiala a Turismului sunt: loisir, recreere si vacanta; vizite la rude si prieteni; afaceri si motive profesionale; tratament medical; religie / pelerinaje; alte motive. Afacerile si motivele profesionale se refera la instalarea de echipamente, inspectii, vanzari si cumparari in contul intreprinderilor straine, participarea la reuniuni, conferinte si congrese, targuri si expozitii, participarea la activitati sportive, profesionale, misiuni guvernamentale, studii, cursuri de limbi straine sau de pregatire profesionala.
Turismul de afaceri – conform definitiei date de Rob Davidson in 1994 – include persoanele ce calatoresc in scopuri legate de munca lor (de activitatea lor lucrativa, fara a fi insa remunerate in locul de destinatie, ci in cel de resedinta, de emisie). Sfera de cuprindere a turismului de afaceri este mai cuprinzatoare decat cea a calatoriilor de afaceri fapt datorat diferentelor calitative intre cei doi termeni dar si naturii calatoriilor de afaceri, prin definitie focalizandu-si atentia pe mobilitatea oamenilor de afaceri si pe faptul ca ei intreprind calatorii de o zi avand ca scop doar afacerile, si in acest caz neputand fi denumiti turisti in sensul conventional al termenului.
In literatura de specialitate, turismul de afaceri cuprinde mai multe tipuri de evenimente care au in comun faptul ca deplasarile sunt organizate in scopuri de afaceri:
– intalniri sau reuniuni de afaceri (Meetings)
– programe si calatorii incentive (Incentives)
– congrese, conferinte, conventii (Congress)
– expozitii, targuri de comert (Expositions)
Acestea sunt prezentate in literatura de specialitate sub sigla MICE, incluzand toate formele de reuniuni de la cele de grupuri mici (seminarii, simpozioane, training, team buiding, etc) pana la conferinte si congrese sau targuri de anvergura.
O alta clasificare realizata de J. Swarbrooke si Susan Hower in lucrarea “Business Travel and Tourism” prezinta urmatoarele forme de turism de afaceri: – congrese si conventii internationale, – conferinte si intalniri locale, regionale si nationale, pentru asociatii, firme, institutii, – traininguri (cursuri), – expozitii si targuri comerciale, – lansari de produse, – incentive travel, – calatorii individuale de afaceri, – deplasari in interes de serviciu a functionarilor din institutiile de stat.
Congresele si conventiile internationale, conferintele si intalnirile locale, regionale si nationale, pentru asociatii, firme si institutii sunt determinate de conceptul de intrunire a carui dimensiune si timp de desfasurare se concretizeaza in diferite forme de manifestare. Astfel o mica adunare este numita intrunire, dar o mare intrunire este de obicei numita conferinta in Marea Britanie, conventie in SUA si congres in multe din tarile europene.
Rob Davidson defineste intrunirea ca fiind acel eveniment organizat pentru discutarea unor probleme comune (comerciale sau non-comerciale). Aceasta poate intruni 6 persoane sau sute de persoane, poate dura cateva ore sau o saptamana si implica organizarea si angajarea catorva servicii apartinand industriei turistice.
Training-urile (cursurile de pregatire) sunt evenimente unde participantii se intalnesc (intr-un anumit loc, pentru o perioada determinata de timp) pentru a primi informatii, sau pentru a fi ajutati sa-si dezvolte anumite aptitudini. Acestea pot fi cursuri de pregatire interne, unde toti participantii apartin unei singure organizatii sau evenimente „deschise” unde institutia ce coordoneaza cursurile de pregatire ofera programe ce sunt disponibile tuturor celor ce vor sa beneficieze de ele.
Expozitiile sunt definite conform lui Rob Davidson, ca prezentari de produse sau servicii avand un public tinta in scopul promovarii vanzarilor sau informarii vizitatorilor. Sunt parte a turismului de afaceri deoarece stimuleaza calatoriile (atat ale expozantilor cat si ale vizitatorilor), creeaza o cerere ridicata pentru diferite servicii turistice, ca de exemplu cateringul si cazarea. In diferite parti ale lumii le intalnim sub denumirea de targuri sau manifestari.
Lansarile de produse sunt evenimente specializate pe care multe organizatii le utilizeaza in prezent ca o modalitate de promovare a produselor si serviciilor ce urmeaza a fi introduse pe piata. Ele au de obicei o audienta variata incluzand mass media, distribuitorii si consumatorii. De asemenea, lansarile in general, evenimente de scurta durata (chiar si de cateva minute), dar necesita un buget foarte mare.
Calatoriile stimulent (Incentive travel) au fost definite in 1998 de catre „Society of Incentive Travel Executives” (SITE) ca fiind un instrument de management care – prin oferirea unor calatorii de exceptie – sa motiveze si / sau sa recunoasca participantilor nivelul inalt de performanta atins in indeplinirea sarcinilor ce le revin in cadrul organizatiei. Calatoriile stimulent utilizeaza turismul de loisir pentru recunoasterea performantelor la locul de munca.
In acceptiunea lui Rob Davidson in lucrarea intitulata Business Travel, aparuta la Editura Pitman, in Londra, in anul 1994, reuniunile organizate pot imbraca diferite forme:
Adunare – intalnire intre persoane reunite pentru a delibera sau pentru divertisment.
Colocviu – intalniri la care cativa specialisti tin cuvantari pe un anumit subiect sau raspund la intrebari legate de acesta.
Conclav – o intalnire privata sau o adunare secreta (de obicei religioasa).
Conferinta – un schimb de opinii formal sau o intrunire a mai multor persoane pentru a discuta probleme de interes comun, in care o persoana face o expunere, auditoriul participand activ.
Congres – intalnire formala a unor delegatii pentru discutii, in special persoane apartinand unui anumit organism sau unei specializari profesionale. Manifestari cu caracter informativ, congresele reunesc intre 100 si 1.000 de persoane cu scopul de a schimba idei si de a-si comunica rezultatele studiilor lor, pe durata a 2 – 3 zile.
Conventie – adunare de oameni care se intalnesc intr-un scop comun, in special, o intalnire a delegatiilor unui partid in scopul formularii politicii sau selectarii candidatilor pentru functii.
Meeting – o intrunire a mai multor oameni cu un scop comun.
Receptie – manifestare cu caracter festiv, de un standard inalt.
Reuniune – manifestare cu caracter comercial, promotional sau informativ, regrupand 30 – 150 persoane, iar durata nu depaseste de regula 3 zile.
Seminar – reuniune de lucru sau de formare, pentru 10 – 30 de persoane cu o durata de 3 – 5 zile.
Simpozion – petrecere cu muzica si conversatie sau o intalnire formala la care cativa specialisti tin scurte cuvantari pe un anumit subiect sau subiecte asemanatoare, la care auditoriul nu participa activ.
Summit – o conferinta oficiala la cel mai inalt nivel (de exemplu: la nivelul sefilor de stat si de guvern).
Workshop – reuniune de 30 – 35 de persoane in cursul careia se discuta in grupuri mici, realizandu-se un schimb de experienta. Termenul este utilizat in SUA, iar francezii il numesc salon sau targ in cadrul caruia un numar variabil de expozanti isi prezinta produsele unui public de profesionisti
Aceste definitii sunt recunoscute si utilizate de majoritatea specialistilor fie ei romani sau straini.
Prin continutul sau complex, turismul de afaceri permite aparitia multor definitii si clasificari. Acest lucru se datoreaza si complexitatii activitatilor desfasurate de catre oameni in directia evolutiei tot mai accentuate a sectorului de afaceri in contextul dezvoltarii economiei in general.
Factori determinanti
In general, factorii care influenteaza turismul de evenimente sunt legati de transformarile sociale si economice din ultima perioada care isi pun amprenta si asupra evolutiei turismului in ansamblul sau. Printre acestia, pot fi enumerati:
– globalizarea economica, sociala, politica dar si a riscurilor genereaza nevoia de adaptare a turismului la standarde internationale, flexibilitate in realizarea ofertelor, evaluarea rapida a noilor tendinte, etc.
– constientizarea efectelor turismului asupra mediului manifestata prin diferite forme ale turismului ecologic
– computerizarea si informatizarea care, pentru turism, inseamna utlizarea pe o scara tot mai mare a noilor mijloace de comunicare determinand o mai mare viteza de derulare a activitatii
– comunicarea tot mai ampla, in domeniul afacerilor accentul fiind pus pe reuniuni, simpozioane, seminarii, team building, astfel de evenimente organizandu-se tot mai frecvent in afara tarii respective, ceea ce demonstreaza globalizarea sectorului de afaceri
– cresterea ponderii timpului liber ceea ce genereaza acordarea unei atentii mai mari clientului, denumit in limbaj de specialitate, managementul relatiei cu clientul (CRM – Customer Relationship Management).
Toate acestea isi pun amprenta asupra segmentarii pietei turistice, studiile de marketing oferind urmatoarea ierarhizare a preferintelor turistilor in materie de calatorii: turismul de afaceri (pe primul loc), destinatii exotice, vacante club, turism de sanatate, calatorii de lux, turism de evenimente si de aventura, vacante active si practicarea sporturilor. De asemenea, se observa cresterea ponderii vacantelor de scurta durata, a calatoriilor prilejuite de participarea la evenimente culturale dar mai ales o puternica individualizare a pachetelor de servicii turistice.
O alta abordare a factorilor de influenta in turismul de evenimente priveste clasificarea acestora in functie de:
– cine plateste – angajatorul turistului sau asociatii din care face parte acesta;
– cine decide destinatia – organizatorul intalnirii / calatoriei incentive / conferintei, expozitiei (organizatorii pot tine deseori cont de dorintele delegatiilor);
– cand au loc aceste calatorii – in general lunile iulie si august sunt evitate in alegerea evenimentelor majore.
– perioada de comanda (perioada de timp dintre rezervare si plecare in calatorie) – unele calatorii de afaceri pot fi anuntate cu foarte putin timp inainte de a incepe, iar conferintele importante sunt rezervate chiar si cu cativa ani inainte;
– cine calatoreste – acele persoane a caror munca necesita calatorii sau membrii unor asociatii. Unii oamenii de afaceri sunt insotiti in calatorie de persoane care nu au legatura cu evenimentul;
– ce tipuri de destinatii sunt utilizate – in general sunt centrate pe orasele mari iar destinatiile pentru turismul incentive sunt foarte asemanatoare cu cele pentru turismul de masa.
Asadar, turismul de evenimente este influentat de o mare varietate de factori care isi pun amprenta asupra calatoriilor de afaceri, luarea in considerare a acestora punandu-si amprenta asupra organizatorilor de evenimente.
Avantaje si beneficii
In ceea ce priveste avantajele care decurg pentru tara gazda, organizatoare de evenimente pot fi mentionate:
– veniturile importante realizate din spatiile de cazare, sali de conferinte, servicii de alimentatie, servicii de agrement si divertisment, precum si veniturile obtinute prin aplicarea diferitelor taxe si impozite pe cazare, transport, taxe si alte facilitati de natura turistica;
– castigul de publicitate, promovare turistica, economica, culturala, politica, sociala;
– factorul psihologic ce antreneaza involuntar succesul unor tratative, negocieri, unele afaceri putandu-se incheia numai din motive de simpatie pentru tara organizatoare sau din alte ratiuni in care latura subiectiva joaca un rol important;
– imaginea politica, economica, turistica pe care o creeaza reuniunile internationale confera o deschidere tot mai mare tarilor organizatoare in relatiile internationale. Aceasta forma de turism este influentata si influenteaza la randul ei alte ramuri economice: – transporturile; – serviciile de alimentatie publica; – amenajarile pentru agrement si divertisment la realizarea carora contribuie o multitudine de ramuri industriale.
– in acelassi timp, implicarea capitalului privat in crearea de noi centre internationale de conferinte a avut drept consecinta fireasca o dinamica accentuata a acestei adevarate industrii. Nu este insa exclusa nici contributia statului in domeniu, existand cateva centre de conferinte importante aflate sub patronaj guvernamental sau parlamentar.Investitiile in centrele de congrese si conferinte nu trebuie sa fie foarte mari, ideale fiind modernizarea si echiparea spatiilor deja existente, in conditiile in care echipamentele pot fi inchiriate de la centre cu tot necesarul sau de la agentii deja specializate.
Pe langa acestea, turismul de evenimente aduce propriile sale avantaje specifice:
a) Profitabilitate ridicata
In general, turismul de evenimente inregistreaza costuri foarte mari si totodata, un randament mare si tinde sa aduca beneficii furnizorilor din sectorul superior al pietei turistice: hoteluri de 3-4 stele, mijloace de transport clasa I, etc. Beneficiile cheltuielilor din turismul de afaceri nu sunt insa restrictionate doar la hoteluri, sali de conferinte sau transport aerian, ci se regasesc si cu activitatea restaurantelor, atractiilor turistice si culturale, serviciilor de transport local, ghizilor si magazinelor din zona.
b) Sezonalitatea scazuta
Un avantaj foarte mare pe care turismul de evenimente il aduce locului de desfasurare este dat de perioada in care se organizeaza. Deoarece reuniunile internationale au loc in extrasezon, multe destinatii turistice se bazeaza pe vizitatorii de afaceri pentru a atenua efectele turismului sezonier. Astfel, la sfarsitul verii, consumatorii de turism traditional pleaca din statiunile estivale, dar lucratorii hotelieri, din restaurante si soferii de taxi pot ramane si cateva saptamani profitabile datorate conferintelor anuale ale partidelor, diferitelor reuniuni pe diferite teme. Lunile cu cele mai multe reuniuni intenationale sunt, in ordine octombrie si septembrie. Din 1990 cand aveau loc 217 evenimente s-a ajuns in prezent la peste 900 de evenimente anual, in urma construirii unor centre de conferinte si facilitatilor acordate de autoritatile locale pentru activitatea turistica. S-a ajuns astfel ca in luna septembrie gradul de ocupare al hotelurilor sa fie de 100%, iar in martie, mai si iunie de 80%. Singurele luni cu grad de ocupare al hotelurilor foarte redus au ramas lunile iulie si august (luni ce reprezinta varf de sezon pentru turismul de loisir).
c) Impactul cu mediul
Turistii de afaceri sunt printre vizitatorii cei mai prietenosi mediului din toti ceilalti iar efectul negativ asupra populatiei locale este minim. Desi delegatii unei conferinte descind la locul de destinatie in grupuri, ei isi petrec majoritatea zilelor in spatiile alocate evenimentelor si se intersecteaza foarte putin sau deloc cu populatia zonei.
d) Posibilitati de reclama
Un turist de afaceri care pleaca cu o buna impresie asupra conferintei, targului, destinatiei de stimulare, devine un “ambasador gratuit” pentru acea destinatie. Aceasta explica de ce autoritatile locale fac un asemenea efort de a impresiona vizitatorii de afaceri, cu orasul sau regiunea lor. Acesti turisti sunt, de obicei, oameni influenti, ale caror opinii asupra acelei destinatii vor fi determinate de imaginea creata in mintea turistilor care n-au vazut-o inca. Eforturile locale pentru a impresiona aceasta categorie de turisti pot lua diferite forme: o cuvantare a primarului la deschiderea sesiunii; un film despre atractiile regiunii; un tur al orasului si al imprejurimilor cu autocarul, organizat de consiliul local. Orice modalitate fiind aleasa, scopul este intotdeauna de a crea o imagine buna nu numai pentru ca turistul de afaceri sa faca publicitate printre membrii familiei, prieteni si colegi, dar si in ideea ca acestia se vor intoarce in vacanta, sau chiar se vor decide sa transfere o parte a activitatii lor economice in acea localitate.
In sfera culturii, un camp de acțiune si cu participare numeroasa il constituie festivalurile, devenite astazi un mijloc eficient de atragere a unor personalitati din strainatate, dar si un prilej de satisfactie pentru multi iubitori ai genului, care participa in calitate de spectatori. Sunt cunoscute in intreaga lume festivalurile devenite traditionale in domeniul filmului (Cannes, Karlovy-Vary, Moscova), al muzicii usoare (San Remo, Eurovision), al muzicii simfonice (“Mozart” – Salzburg; “Ceaikovski” – Leningrad, “George Enescu” – Bucuresti), al muzicii de camera (Budapesta) etc.
De mare interes se bucura si carnavalurile care, in alte tari, antreneaza mase de consumatori de cele mai diferite categorii sociale (Exemplu: Rio de Janeiro, Venetia). Spre deosebire insa de reuniunile pe probleme politice, economice si stiintifice, care se pot desfasura la fiecare noua editie intr-o alta localitate, manifestarile culturale internationale, indeosebi carnavalurile, care sunt legate de un anumit oras, nu se organizeaza folosind principiul rotatiei.
In cadrul organizarii de evenimente, beneficiile sunt considerate acele avantaje si satisfactii care disting evenimentele speciale de atractiile permanente ale unui areal unde a fost programata desfasurarea unei reuniuni. Totodata, beneficiile economice sunt considerate efectele directe, exprimate valoric, printre care se numara cresterea incasarilor in lei si in valuta, superioare oricarei medii de sejur comun. Aprecierea beneficiilor turismului de evenimente poate fi impartita astfel:
– din punctul de vedere al comunitatii locale, al organismelor initiatoare de reuniuni precum si din punctul de vedere al delegatilor participanti la reuniune si al persoanelor ce-i insotesc, pentru care criteriul de apreciere al efectelor pozitive ale reuniunii este masura in care rezultatele evenimentului special corespund cu motivatia care a condus la decizia de participare.
– din punctul de vedere al agentiilor de turism care s-au implicat in activitatile de organizare si in derularea proceselor operationale cerute de profilul evenimentelor speciale, oricare ar fi natura lor si din punctul de vedere al prestatorilor de servicii turistice care si-au integrat miniprodusele lor turistice in ansamblul produsului turismului de reuniuni.
Responsabilitati in organizarea evenimentelor (furnizori de echipamente si servicii, organizatori, beneficiari)
In ceea ce priveste piata turismului de evenimente, aceasta este definita ca locul de intalnire al furnizorilor acestor servicii specializate cu beneficiarii lor. De asemenea nu trebuie neglijat nici aspectul legat de organizarea formelor sub care se manifesta turismul de afaceri, etapa fara de care consumul turistic nu s-ar realiza.
Principalii furnizori ai industriei reuniunilor si conferintelor sunt cei care asigura facilitati specifice acestei piete. Marile centre de conferinte reprezinta cei mai buni sustinatori ai intalnirilor de afaceri, dar muzeele, teatrele, castelele, vapoarele si chiar parcurile tematice sunt capabile de a fi locuri de intalnire pentru evenimente ce au nevoie de o locatie speciala pentru a fi memorabile.
Si hotelurile au locul lor important pe piata intalnirilor de afaceri, datorita posibilitatii gazduirii unui numar mare de evenimente de talie mica si medie. Un studiu de piata realizat de o importanta firma de consultanta releva ca printre criteriile de selectie dintre oferte hoteliere similare, pe primele locuri se situeaza: accesul usor la locatia respectiva, capacitatea de organizare a evenimentului, reputatia locatiei aflata prin recomandarea acesteia din partea altor clienti. Dominatia hotelurilor pe aceasta piata este concurata de alte tipuri de locatii. Exemplul cel mai bun il reprezinta marile universitati ce au investit in unitati pentru cazare si intalniri, in scopul cresterii veniturilor proprii. Chiar daca in prezent exista putine locatii potrivite pentru conferinte de mare amploare, aceste evenimente pot aduce beneficii importante destinatiilor unde au loc.
Intre furnizorii, ce asigura facilitati specifice turismului de afaceri si beneficiarii evenimentelor se afla organizatorii care fac legatura dintre cele doua componente. Astfel, responsabilitatea de a organiza intalnirile si de a decide unde vor avea loc acestea il au:
– in cazul companiilor mici si medii, managerii si responsabilii cu marketingul
– in cazul asociatiilor, administratorii
– in cadrul sectorului public, secretarii generali.
Foarte putini din cei ce organizeaza astfel de evenimente sunt angajati doar pentru acest scop, aceasta sarcina nefiind una foarte comoda. De aceea, multe domenii de afaceri ce organizeaza frecvent intalniri pentru diverse scopuri apeleaza la organizatori profesionisti.
De aceea, companiile sau asociatiile ce organizeaza frecvent intalniri apeleaza la organizatorii profesionisti de evenimente, care sunt companii specializate in managementul destinatiilor si care asigura rezolvarea tuturor aranjamentelor logistice.
In acest sens, Asociatia Internationala a Organizatorilor Profesionisti de Congrese, IAPCO, a stabilit un cod ce trebuie urmat de acestia pentru asigurarea celor mai inalte standarde de competenta printre membrii. Conform acestui cod, pasii ce trebuie urmati pentru crearea unui eveniment important sunt: – recomandarea ca scopul si obiectivele generale ale evenimentului sa fie bine definite, pentru ca evenimentul sa poata fi planificat; – pregatirea si prezentarea unui buget estimativ de cheltuieli pentru eveniment, pe baza experientelor anterioare; – cautarea si identificarea surselor de finantare; – preluarea controlului financiar in totalitate; – stabilirea facilitatilor generale si particulare necesare evenimentului; – pregatirea programului tehnic sau stiintific; – organizarea productiei si distribuirii anunturilor, formularelor de inregistrare, programelor, listelor de participanti; – crearea unei imagini a evenimentului si reclama corespunzatoare; – realizarea si monitorizarea tuturor aranjamentelor in locatia dorita incluzand negocierea contractului ce va cuprinde: numarul cerut si caracteristicele pentru salile de conferinte, climatizarea, iluminarea si sonorizarea, precum si toate serviciile de catering; – angajarea de personal cunoscator al limbii majoritatii delegatilor; – conceperea unui program corespunzator pre si post eveniment pentru tururile tehnice si turistice; – organizarea transportului delegatilor si a rezervarilor la hotel la cel mai bun pret disponibil si conform cererii.
De cealalta parte a pietei turismului de afaceri se afla beneficiarii. Acestia pot fi clasificati in trei mari categorii: – sectorul corporate, – asociatiile si sectorul public.
Sectorul corporate este reprezentat de companiile al caror interes principal de realizare a intalnirilor este unul strict comercial: conferinte pentru discutarea strategiilor, lansari de noi produse si realizarea de sesiuni de pregatire pentru angajati. Marele avantaj al companiilor ce realizeaza astfel de intalniri departe de locul obisnuit de munca al delegatiilor este acela ca ei scapa de rutina zilnica si se pot concentra pe problemele abordate. Activitatile de relaxare ce insotesc de obicei conferintele permit participantilor sa creeze un mai bun spirit de echipa.
Asociatiile (a doua mare categorie de beneficiari) sunt de doua tipuri: profesionale, cand motivul intalnirilor este legat de munca si de voluntari. Asociatiile de voluntari acopera intreg spectrul activitatilor umane ce nu este legat de munca ca profesie: puncte comune de interes, convingeri religioase, sau aspecte etnice. Asociatiile pot fi locale, regionale, nationale sau internationale. Cu toate ca membrii lor sunt foarte dispersati, acestia trebuie sa se reuneasca regulat pentru a se pune la curent cu ultimele tendinte sau descoperiri in domeniul lor de activitate.
Competitia cea mai mare intre destinatii se da pentru organizarea conferintelor asociatiilor internationale care implica un numar mare de delegati, dureaza mai mult si, ca o regula generala, sunt mai putin frecvente. Din fericire pentru agentiile de turism implicate in astfel de manifestari, numarul asociatiilor internationale creste ca urmare a specializarii profesionale tot mai mari.
Sectorul public – autoritatile locale si centrale – „cumpara” serviciile oferite de organizatori ai turismului de afaceri, atat pentru delegatii, cat mai ales pentru organizarea unor evenimente la nivel local, national sau international. Sectorul educational si cel al sanatatii sunt cei mai mari consumatori, dar si organizatori ai unor astfel de activitati.
Principalele particularitati in planificarea evenimentelor
Dimensiunile sociale, culturale, economice ale evenimentelor nu ar fi atins cotele din zilele noastre daca nu ar constitui si sursa de beneficii pentru cei ce s-au integrat in initierea, organizarea si in participarea cu serviciile prestate la derularea lor. Piata turismului de reuniuni se caracterizeaza printr-o serie de trasaturi care o deosebesc de piata turismului de masa:
a) numarul mediu al persoanelor participante la asemenea manifestari de grup este mai mare decat al grupurilor conventionale de turisti, care in practica curenta sunt dimensionate in functie de capacitatea mijloacelor de transport folosite la deplasarea turistilor in cadru variantelor de programe oferite;
b) cheltuielile medii de participare pe care un delegat este dispus sa le suporte, raportate la o zi/reuniune sunt mai ridicate decat cheltuielile medii raportate la o zi/turist in perioada unui sejur turistic conventional. Aceasta constatare se bazeaza pe urmatoarele argumente:
– delegatii si alte categorii de clientela participanta la reuniuni se recruteaza din categoriile de populatie cu venituri peste medie;
– unele organizatii, asociatii, institutii etc., interesate sa-si trimita reprezentantii la reuniuni, finanteaza partial sau integral cheltuielile de participare a delegatilor lor (asigura diurna, costul transportului, al cazarii, acopera taxele de participare etc.);
– in orele libere, delegatii la reuniune se comporta ca niste turisti obisnuiti, participand la consumul turistic;
– o parte din delegatii sositi la reuniune sunt insotiti si de alte persoane apropiate. Aceste persoane nu participa la lucrarile reuniunii, dar devin consumatori de servicii turistice in localitatea vizitata si accepta de obicei si programele oferite din partea agentiilor de turism (tururi de oras, excursii de o zi, vizite de o zi la anumite obiective de interes turistic);
c) durata sejurului mediu al unui turist participant la reuniune este de obicei mai lunga decat a sejurului de sfarsit de saptamana acceptat de un turist conventional. Aceasta durata medie se compune din durata perioadei de desfasurare a reuniunii (1 – 5 zile), la care se mai adauga alte 2 – 4 zile de sejur pentru activitatile de pre si post reuniune;
d) in turismul international se aplica “principiul rotatiei”, care favorizeaza in egala masura toate tarile membre ale unei organizatii in dezvoltarea acestei forme de turism;
e) in majoritatea cazurilor, participantii la reuniuni nu se deplaseaza in interes personal, deci, timpul afectat reuniunilor nu are implicatii asupra timpului lor de concedii. De regula, o anumita categorie de turisti participanti la reuniuni, participa anual la mai multe manifestari similare de profil, care se desfasoara in diferite tari;
f) promovarea intensa in favoarea tarii unde a fost locul de desfasurare a unei reuniuni, realizata de organizatorii evenimentelor speciale (articole in reviste de specialitate, canale mass-media etc.) faciliteaza eforturile promotionale ale agentiilor de turism si ale societatilor comerciale ofertante de servicii. O asemenea promovare se bucura de o mai mare credibilitate in randul marelui public, cu efecte stimulative prelungite si asupra participantilor la acest eveniment, favorizand revenirea lor ulterioara in calitate de turisti in tarile primitoare.
In ceea ce priveste organizarea unui eveniment, planificarea trebuie sa contina urmatoarele elemente:
Definirea profilului reuniunii (tema/obiective, data, durata, responsabilitati de organizare, orarul evenimentelor, programe festive, numarul partcipantilor, numarul interventiilor, conferentiari invitati, spatii necesare, cerinte tehnice si de infrastructura, selectare destinatii/locatii posibile adecvate profilului manifestarii).
Definirea profilului participantilor (grupuri-tinta, tari participante, numar participanti, insotitori)
Stabilirea bugetului (costuri, cine suporta cheltuielile, incasari-taxe de participare, expozitie, sponsori, alte surse de finantare – programe de finantare, subventii publice-, fiscalitate si legislatie (eventual)
Distribuirea sarcinilor in interiorul organismelor initiatoare ale evenimentului (comitet national/international, etc)
Cooperarea cu industria de profil – aceasta ar trebui sa fie partener pentru a garanta succesul manifestarii.
Selectia destinatiei/locatiei (legaturi de transport, infrastructura serviciilor, capacitati necesare, capacitati ale hotelurilor, oferta turistica a orasului si imprejurimile, aspecte referitoare la siguranta, etc)
Vizitarea locatiei-lista de control (persoane de contact, capacitati existente, termenul limita pentru rezervare si anularea rezervarilor, echipamente si utilitati disponibile, lista furnizorilor si a prestatorilor locali)
Elaborarea planului de acțiune(diagrama, grafice de lucru, marketing, etc)
Organizarea circuitului turistic: nr persoane, durata, mijloc de transport, obiective turistice vizitate (pe ore), servicii oferite (inclusiv alimentatie si agrement), analiza de pret pentru excursie, pretul final al excursiei (de cele mai multe ori astfel de deplasari in scop turistic sunt optionale si de aceea tariful lor trebuie evidentiat distinct)
Dupa cum se poate observa, domeniile in care pot fi desfasurate evenimente internationale si formele concrete pe care le pot cunoaste acestea sunt extrem de variate. Capacitatea unei tari de a asimila cat mai multe din acestea, de a le introduce in practica sa curenta depinde de mai multi factori si, mai ales, de prestigiul de care se bucura – prin valorile umane de care dispune – in cercurile de specialisti de pe plan mondial si de conditiile pe care le ofera comparativ cu alte tari.
Congresele, conferințele și simpozioanele, sunt manifestări de anvergură națională și internațională, reunind participanți din mai multe țări. Congresele au de regulă o durată de mai multe de mai multe zile, lucrările tratând o tematică variată în cadrul unui domeniu ștințific și profesional strict circumscris.
Organizarea și desfășurarea congreselor presupune, pe de o parte un efort logistlc și financiar din partea organizatorilor, iar pe de altă parte existența unor resurse tehnico-materiale iindispensabile desfășurării acestei activități. În cadrul necesităților de ordin organizatoric – logistic, includem:
Alcătuirea programului de conferinta, a programelor sociale si turistice conexe.
Sustinerea corespondentei cu participantii si invitatii VIP
Organizarea de expozitii specializate conexe conferintelor si seminariilor
Asigurarea traducerilor si translatiei simultane
Conceptia grafica si realizarea tipariturilor, materialelor de conferinta
Organizarea conferintelor de presa si relatia cu mass media
Organizare logistica la sediul conferintei
Rezervari camere de hotel pentru participanti.
Baza tehnico-materială presupune:
spații de cazare
spații pentru desfășurarea activității de conferințe și simpozioane
mijloace de transport speciale
locuri de divertisment
alte facilități.
Exemplificări
2.2. Congrese, conferințe și simpozioane medicale
Una din conferințele de tradiție care se organizează de regula în România este Conferința internațională oftalmologică .
Domeniu: oftalmologie
Ediții anuale, începând cu anul 1999
Locație: Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” Timișoara
Lucrările manifestării științifice sunt structurate pe secțiuni, în fiecare an numărul acestora variind, în funcție de orientarea cercetării științifice la momentul respectiv.
participanți din:
România
Germania
Austria
Ungaria
Canada
SUA
Număr de participanți: 150 – 200
Număr de participanți români și străini (2000 – 2001)
Tabelul următor prezintă capacitatea de cazare disponibilă la conferința de oftalmologie
Capacitatea de cazare
Tabelul nr. 4
Congresul Național de Radiologie
Congres medical, cu participare internațională
Domeniu: Radiologie
Prima ediția s-a desfășurat în 1999 (congresul se află la cea de-a patra ediție)
Locație: Aula Magna a Universității de Vest
participanți din:
România
Germania
U.S.A.
Modalitatea de plată a taxei de participare este diferită față de a celorlalte congrese și conferințe pe teme medicale, ea desfășurându-se pe trei categorii:
Pachetul I, pentru participarea într-o singură zi de dezbateri (15 USD)
Pachetul al II-lea, pentru participarea la două zile de dezbateri (24 USD)
Pachetul al III-lea, care include participarea pe întreaga durată a conferinței (40 USD)
Participanții au fost în număr care variază de la an la an, cu o medie generală de aproximativ 100 de participanți.
Număr de participanți români și străini (1999 – 2001)
Tabelul următor prezintă capacitatea de cazare disponibilă la Congresul internațional de radiologie.
Capacitatea de cazare
Tabelul nr. 6
Zilele Cardiologiei
Congres cu participare internațional
Domeniu: Medicină – Cardiologie
Ediția a II-a
Locație: Universitatea de Vest
Lucrările acestei manifestări au o importanță deosebită pentru medicina națională, în premieră națională s-a efectuat prima operație pe cord deschis, transmisă via satelit.
participanți din:
România
Italia
Elveția
Germania
– Franța
Suedia
Israel
Grecia
Marea Britanie
Număr de participanți: 200
Tabelul următor prezintă capacitatea de cazare disponibilă la Congresul internațional de cardiologie.
Capacitatea de cazare
Tabelul nr. 7
Conferințele și congresele pe teme medicale se desfășoară pe parcursul a 2 – 3 zile.
Edițiile ținute în Timișoara se desfășoară, de regulă, în sălile Universității de Vest sau a Universității de Medicină și Farmacie „Victor Babeș”.
Reprezentanții medicinii de pe trei continente își dau întâlnire în Timișoara, pentru a dezbate probleme medicale științifice de importanță mondială. Numărul total de participanți cazați în hoteluri timișorene, pe parcursul acestor manifestări, este de 600. Dintre aceștia, marea majoritate sunt specialiști români, dar un procent de 30% îl reprezintă specialiștii români.
Condițiile de cazare, la nivel european oferă toate condițiile pentru buna desfășurare a lucrărilor și pentru un petrecerea timpului în mod cât mai plăcut.
Datorită numărului mare de participanți aceste lucrări nu se pot desfășura în sălile de conferință ale hotelurile, pentru aceasta existând Aula Magna a Universității de Vest, Aula Magna a Universității de Medicină și Farmacie și la Casa „Adam Muller Guttenbrun”.
Simpozioane culturale
„Identitatea culturală a tuturor românilor”
Simpozion național cu participare internațională
Domeniu: Cultură
Titlul conferinței: „Identitatea culturală a tuturor românilor"
Ediția anuală
Locație: Universitatea de Vest
Lucrările acestei manifestări culturale se adresează dacă nu pe toți cei care vorbesc, gândesc și simt românește, indiferent de țara în care trăiesc, cel puțin pe reprezentanții acestora. Tematica simpozionului este largă, dezbaterile cuprinzând în discuție mai multe probleme: juridice, culturale, științifice pe care le întâmpină românii din țară și de peste hotare.
Dintre temele conferinței, care se întâlnesc în fiecare an, fac parte:
Vernisarea unei expoziții
Festivalul de folclor al românilor de peste hotare
Defilarea echipelor de folclor – „Hora Înfrățirii
Excursii în regiune
participanți din:
România
Sârbia
Bulgaria
Basarabia
Grecia
Albania
Elveția
Germania
Italia
S.U.A.
Canada
Austria
Număr de participanți: 250
Număr de participanți români și străini (2006 – 2012)
3.1.3. Manifestări economice
„Zilele economice româno-austriece”
Simpozion pe teme economice
Domeniu: Economie
Organizatori:
Clubul de Afaceri Austria-România București
Ambasada Austriei la București
Camera Economică Federală a Austriei
Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Timișoara
Locație: „Adam Muller Guttenbrun”
participanți din:
România
Austria
Participanții sunt oameni de afaceri din Timiș, București și reprezentanți ai unor firme și bănci austriece interesate în diverse domenii, cum ar fi comerțul, serviciile, proiectările, precum și de eventuale colaborări cu firme românești. Media participanților pe ediții anuale este de 100.
Tabelul următor prezintă capacitatea de cazare disponibilă pentru manifestarea „Zilele economice româno-austriece la Timișoara”.
Capacitatea de cazare
Tabelul nr. 8
Simpozioane științifice
Ecotim
Simpozion național cu participare internațională
Domeniu: Ecologie
Ediții anuale, începând cu anul 1999
Locație: Casa „Adam Muller Guttenbrun”
Lucrările manifestării științifice sunt structurate pe secțiuni, în fiecare an numărul acestora variind, în funcție de orientarea cercetării științifice la momentul respectiv. Ca secțiuni de bază, care au fost tratate la fiecare ediție a simpozionului, menționăm:
protecția calității aerului, solului și apei
gestionarea deșeurilor
managementul mediului
zone protejate
participanți din:
România
Germania
Austria
Ungaria
Interesul participanților la simpozion nu se rezumă doar la sfera teoreticului, la fiecare ediție, organizându-se deplasări în județ sau în regiune, având ca scop vizitarea unor obiectiv de interes din punct de vedere al protecției mediului. Delegația ECOTIM s-a deplasat, la una dintre ediții la Coștei, pentru a vedea nodul hidrotehnic cu o vechime de 250 de ani, unic în Europa, și la Surduc, unde au analizat punctele tari și slabe ale zonei și barajului de regularizare a apelor din această zonă a Banatului.
Număr de participanți:
Microsoft TechNet
Domeniu: Informatică
Organizatori:
Microsoft România
cu sprijinul firmelor timișorene „Gramling Computer Solutions”, Saratoga Computer Networks
Locație: „Adam Muller Guttenbrun”
participanți din: România
Participanții sunt oameni de afaceri din Timiș, București, specialiști în domeniul informaticii. Manifestarea nu a fost una de anvengură, având un număr de 25 de participanți
Număr de participanți din București și județul Timiș (2010 – 2012)
Tabelul următor prezintă capacitatea de cazare disponibilă pentru manifestarea „Zilele economice româno-austriece la Timișoara”.
Capacitatea de cazare
Tabelul nr. 10
2.3. Târguri, expoziții și alte manifestări de interes public
Concentrarea producătorilor, precum și a ofertanților de servicii în diferite domenii, a deschis posibilitatea organizării în România a numeroase târguri și expoziții. Acestea urmăresc prezentarea realizărilor firmelor românești și în același timp, acest tip de evenimente constituie un mijloc eficient de promovare a produselor și serviciilor, de îmbunătățire a relațiilor de comunicare între diferiții agenți participanți.
București și Timișoara beneficiază de centre expoziționale, care pot pune la dispoziție toate facilitățile necesare acestui gen de evenimente.
Pot fi organizate târguri și expoziții atât în spațiu liber cât și în spații închise, suprafața disponibilă fiind suficient de întinsă pentru desfășurarea unor târguri și expoziții de anvergură.
Plasarea centrului expozițional în inima Bucureștiului și a Timișoarei, reprezintă o poziție privilegiată. O suită de facilități de cazare de două și trei stele se găsesc la o distanță relativ mică față de centrul expozițional, de asemenea se asigură servicii anexe, cum sunt: spații pentru parcare autovehiculelor, etc.
Auto – Tehnica
se află la cea de-a treia ediție. Prima ediție a fost inaugurată în anul 2000
Domeniu: cea mai mare expoziție de mașini din România, după expoziția de la Târgul Internațional București (TIB).
Secțiuni:
autoturisme
mașini de teren
mașini de mare tonaj
accesorii și piese auto
CERF
se află la cea de-a treia ediție
Domeniu: CERF este un târg de informatică (tehnologie IT și tehnologia comunicației)
Secțiuni:
Internet și comunicații
Stategie
Dezvoltare software
Participare: Informaticieni și oameni de afaceri din toată țara, inclusiv reprezentanții marilor firme transnaționale în domeniu, care au reprezentanțe în România.
In ultimii ani, in Romania a luat un avant puternic turismul de afaceri. Firmele din strainatate aleg orase din Romania sa isi organizeze congresele si conferintele, la care pot participa chiar sute de persoane. "Din experienta noastra ca reprezentant al Business Travel International, Romania este preferata pentru organizarea conferintelor, datorita infrastructurii generoase. Exista sali de conferinte complet echipate, iar personalul care organizeaza astfel de evenimente este bine pregatit", a declarat Cristina Irimia, director de marketing al agentiei de turism J'Info Tours.
Pe langa organizarea congresului sau a conferintei, beneficiarii au parte de un intreg pachet de servicii. "Pachetul de servicii care se ofera este complex. in primul rand, cazarea se face la hoteluri de standard superior, iar transferurile de la aeroport la hotel, biletele de avion si serviciile de secretariat sunt incluse in pachet. Organizatorii pun la dispozitie sali de conferinte dotate cu toate cele necesare, plus servicii de traducere simultana. De asemenea, sunt organizate vizite pentru participanti, programe de divertisment si mese festive". Piata in dezvoltare, precum si preturile competitive au transformat Romania intr-o destinatie favorita pentru acest tip de turism. "Costurile sunt mai mici decat in alte tari europene. Am constatat o tendinta de crestere a turismului de afaceri si conferinte in Romania si aproximam o crestere de 15 la suta a acestui tip de turism".
De citiva ani buni, turismul de afaceri a inceput sa fie o componenta bine definita a sociologiei turismului. De tot atitia ani se fac studii, se analizeaza fenomenul, se fac proiecte, se inainteaza teorii. Caci, daca turismul este un spectacol in sine la modul general, in particular, turismul de afaceri este, la rindu-i, un "spectacol" disciplinat, organizat si derulat de echipe de profesionisti.
2.4. Avantajele Romaniei pe piata de reuniuni
Daca altii pedalau de mult pe ideea turismului de afaceri, la noi, abia dupa '89, cind investitori autohtoni si straini au inceput sa dezvolte un climat si un mediu de afaceri prosper, a prins contur fenomenul numit turism de afaceri. Hoteluri, complexe, centre de conferinte, pensiuni etc. au deja inclus in planul lor de activitati si turismul de afaceri. Astazi, aproape ca nu exista oras important sau zona importanta a tarii care sa nu aiba si locatii destinate acestui mod de a face turism. Mari companii, firme cu greutate, grupuri sociale (cercetatori, cursanti etc.) care participa la sesiuni, colocvii, dezbateri, cauta din ce in ce mai mult aceasta forma de a se manifesta. Si este din ce in ce mai evident ca a trecut vremea sedintelor, intilnirilor, consfatuirilor, planurilor, analizelor si dezbaterilor "de birou", locul acestora luindu-l nou-numitul turism de afaceri, cu tot ce comporta el, de la organizarea unei conferinte, alegerea destinatiei, a datei si a locatiei si pina la furnizorii de servicii dedicate reuniunilor (detinatorii de structuri de cazare, furnizorii de transport, companii de catering si restaurante pentru cine festive, cocktail-uri, receptii, pauze de cafea etc., furnizorii de echipamente audio-video si tehnice, traducatori-interpreti de conferinta, materiale de promovare, agentii de publicitate, presa etc.). Pe scurt, Romania se afirma cu tot mai mult succes in ultimii ani in competitia cu locatiile clasice de evenimente, mizind pe o serie de avantaje care o transforma intr-un punct de referinta pentru dezvoltarea acestei industrii in Europa de Est:
l. o destinatie inedita, pregatita sa isi impresioneze vizitatorii cu o combinatie unica de valori naturale, culturale si istorice, bine pastrate si etalate cu generozitate si ospitalitate in toate regiunile geografice;
2. amplasare ideala in spatiul central-estic al Europei, usor accesibila prin legaturi aeriene cu majoritatea capitalelor lumii;
3. stabilitate politica si civila;
4. infrastructura dedicata pentru gazduirea de conferinta si expozitii, intr-un proces de modernizare, diversificare si extindere rapida, fara precedent, generind totodata posibilitati de investitii straine sau mixte amortizabile intr-un termen eficient;
5. cele mai renumite lanturi hoteliere si companii multinationale, deja prezente in Romania, in strinsa concurenta cu oferta locala a structurilor de cazare la nivel de confort 3 – 5 stele;
6. stadiu avansat de implementare a standardelor internationale in industria ospitalitatii;
7. specializarea profesionala a tot mai multor companii romanesti care au capacitatea de a prelua integral procesul de organizare al reuniunilor de mare anvergura, putind deveni parteneri de incredere ai oricaror organizatori sau beneficiari din intreaga lume, care vizeaza Romania ca destinatie pentru evenimentele lor.
2.5. Utilitatea industriei de reuniuni
Organizarea profesionista de conferinte si expozitii reprezinta o componenta a industriei ospitalitatii, generatoare de imagine pozitiva si venituri substantiale pentru fiecare destinatie. Ea poate fi considerata pe drept cuvint ca fiind componenta cea mai eficienta si mai profitabila din turism. De fapt, organizarea de reuniuni reprezinta o industrie in sine, avind activitati comune cu turismul de afaceri (cazare, catering, transferuri si transport local, tururi pre si post congres), dar si activitati specifice: inregistrarea participantilor la congres, inchirierea locatiilor si a spatiilor de conferinta, asigurarea echipamentelor audio-video si a asistentei tehnice necesare, traducatori-interpreti de conferinta, hostess, organizarea programelor sociale adiacente, productia de obiecte si mijloace promotionale personalizate pentru eveniment si tiparirea brosurilor, cataloagelor, mapelor si volumului de lucrari ale conferintei. Turismul de reuniuni si motivational este un domeniu prin excelenta dinamic la nivelul intregii lumi. In ultimii 15-20 de ani, circulatia turistica mondiala are din ce in ce mai des drept motivatie deplasarea individuala sau de grup in scopul participarii la congrese internationale, expozitii si tirguri specializate, forumuri de afaceri, sesiuni de training si programe de team-building. In acest context, aranjamentele de calatorie in scop profesional si de afaceri presupun o serie intreaga de alte servicii, pe linga cele specifice turismului clasic. Atragerea de evenimente internationale spre a fi gazduite si organizate in Romania este o directie ce ar trebui urmarita prioritar in preocuparile privind promovarea turismului romanesc. Organizarea profesionista de reuniuni este extrem de benefica, atit pentru imaginea publica a tarii, cit si pentru agentii economici locali implicati in laboriosul proces de organizare a evenimentelor. Rezultatele inseamna venituri, profit, grad sporit de ocupare si utilizare a infrastructurii de reuniuni si cazare, taxe si impozite incasate la bugetul de stat, locuri de munca, dar si un excelent capital de imagine. Este insa necesara, in completarea fireasca a nivelului profesionist ireprosabil al serviciilor dedicate, o perceptie cooperanta si din partea autoritatilor si a administratiei locale pentru stimularea acestor activitati, deosebit de utile pentru intreaga comunitate locala. Ceea ce face din industria organizarii profesioniste de evenimente un domeniu de reala utilitate pentru comunitatea locala dintr-o destinatie data este realitatea financiara deosebit de profitabila a acestui cumul de activitati.
Pe linga veniturile directe provenite din organizarea unei reuniuni, ce rasplatesc eforturile si serviciile furnizorilor care vind servicii dedicate pentru acea reuniune, comunitatea locala, guvernul si municipalitatea destinatiei care gazduieste evenimentul beneficiaza, la rindul lor, de o serie de venituri adiacente. Cu titlu orientativ, daca luam in discutie cazul unei conferinte internationale, de anvergura medie (500 de participanti), cu sesiuni de lucru in plen si pe sectiuni, concentrate pe durata a patru-cinci zile, cu o structura logica incluzind toate segmentele de servicii necesare (chiria salilor, cazare, transferuri APT-HTL-APT, catering, evenimente sociale, echipamente audio-video, traducatori-interpreti, tiparituri etc.) o estimare a bugetului se ridica la peste jumatate de milion de Euro. Din totalul veniturilor, un procent minim revine beneficiarului reuniunii, pentru acoperirea unor cheltuieli proprii aferente evenimentului si un eventual profit; circa 85-90% din venituri sint incasate de prestatorii din tara care gazduieste evenimentul, acestea regasindu-se in produsul intern brut. Costurile serviciilor aferente au un nivel scazut pentru ca presupun cu precadere cheltuieli de exploatare, inchiriere, utilizare, prestare si nu costuri de productie sau consum substantial de materii prime etc. Din aceste incasari este virat catre bugetul de stat si bugetul administrativ local un volum insemnat de taxe (TVA-ul, taxa de turism etc.), concentrate pe numai citeva zile. In paralel, comunitatea locala isi insuseste acele venituri generate, cu ocazia evenimentului, prin consumul suplimentar de produse si servicii (suveniruri, agrement, nevoi personale etc.) pe care il realizeaza participantii. Succesul organizarii unei reuniuni are implicatii prezente, dar si pe termen lung. Pe termen lung, reusita evenimentului va putea genera revenirea participantilor la destinatia respectiva, atit ca turisti, cit si ca oameni de afaceri si, de ce nu, poate chiar ca investitori pe piata locala. Totodata, organizarea unui eveniment intr-o anumita destinatie (fie ca ne referim la tara, regiune sau oras) reprezinta o ocazie oportuna de a promova acea tara sau zona ca destinatie turistica. Participantii profita de prilejul deplasarii in scop profesional pentru a cunoaste tara respectiva si a petrece eventual un sejur pre sau post congres. Depinde de abilitatea si creativitatea organizatorului profesionist cit de reprezentative pentru destinatie si cit de atractive pentru participanti vor fi aceste programe turistice adiacente.
In acest context, se cuvine sa ne raportam la industria mondiala a turismului de conferinte, de afaceri si motivational, in care exista o singura maniera acceptata de a face afaceri: cea profesionista. Ea asigura credibilitatea si profitabilitatea afacerilor, pentru ca raporturile de colaborare intre beneficiarul evenimentului, participanti si integratorul local de servicii specifice produc efecte vizibile imediat, dar si pe termen lung. In evaluarea pe care un beneficiar o face in perspectiva alegerii Romaniei ca destinatie pentru evenimentul sau, se tine cont de anumite criterii de competitivitate, siguranta si credibilitate a mediului de afaceri local, criterii fata de care Romania prezinta o serie intreaga de avantaje reale. Aceste calitati sint confirmate de clientii care au intrat deja in contact cu profesionistii romani si au beneficiat de serviciile acestora. Chiar daca este insuficienta sustinerea din partea autoritatilor nationale si locale pentru stimularea si promovarea industriei de reuniuni, in special internationale, ca mijloc de dezvoltare durabila a fiecarei regiuni, chiar daca distributia pe teritoriul tarii a facilitatilor de conferinte si expozitii este inegala, chiar daca inca se lasa asteptate investitiile majore in infrastructura dedicata (centre de conferinta cu capacitate de 5.000-10.000 persoane, centre de expozitie modulare multifunctionale, hoteluri cu facilitati de reuniuni in alte regiuni decit Bucuresti), totusi tara noastra a parcurs in ultimii 15 ani un drum impresionant sub aspectul palmaresului de evenimente, indreptindu-se incet, dar sigur, spre locul pe care-l merita pe harta mondiala a turismului de reuniuni, de afaceri si motivational. Romania a devenit treptat o destinatie acceptata si apreciata, din ce in ce mai competitiva in concurenta cu alte destinatii clasice pentru evenimente.
III.TURISMUL DE AFACERI ȘI REUNIUNI INTERNAȚIONALE ÎN JUDEȚUL BRAȘOV – STUDIU DE CAZ-
3.1 Considerații geografico – istorice și importanța lor în condiționarea turismului de afaceri
În ultimii ani, în România a luat un avânt puternic turismul de afaceri, care este singura ramură a industriei turismului din România evidențiată în mod obiectiv ca fiind eficientă și în creștere, nu numai în capitală, dar și în marile orașe din țară, printre care și Brașovul.
Judetul Brasov se afla pe locul trei într-un top al spatiilor pentru organizarea reuniunilor de afaceri, cu 6,8% din totalul capacitatilor de organizare a acestui gen de evenimente, dupa Bucuresti – care are o capacitate de 37% si litoral – cu o capacitate de 10%.
Potrivit, RCB, „Brașovul are un potențial uriaș în ceea ce privește dezvoltarea turismului de afaceri pentru că are locațiile necesare, și vor mai apărea și altele, are capacitatea de cazare necesară, este aproape de București și de zona montană”.
3.1.1 Așezare și limite ale județului Brașov
Protejat de arcul Carpatilor, judetul Brasov este inima turistica a României si reprezinta cel mai important pol economic si cultural, centru al oamenilor de afaceri români si straini, oferind cu generozitate conditii dintre cele mai favorabile pentru întâlniri ori distractie.
Situat in depresiunile Barsei si a Fagarasului, judetul Brasov este pozitionat in partea de sud-est a Transilvaniei. Impartirea administrativa ne indica patru municipii: Brasov (resedinta judeteana) Fagaras, Sacele, Codlea si sase orase: Ghimbav, Rupea, Victoria, Rasnov, Predeal, Zarnesti. Judetul Brasov e printre judetele cu potential turistic major, avand multe localitati ce beneficiaza de intreaga structura turistica. Judetul Brasov, a cărei resedinta administrativa poarta acelasi nume, se gaseste in zona central-estica a Romaniei, la intresectia drumurilor comerciale care leaga Balcanii de restul Europei. Se intinde pe 5.363 km patrati, care reprezinta 2,3 % din teritoriul tarii. Terenul agricol al judetului insumeaza 2.975,2 km patrati, adica 55,5% din suprafata agricola totala a judetului, din care 1.182 km patrati teren arabil care reprezinta 22% din suprafata agricola a judetului. Populatia judetului numara peste 636.400 locuitori. Densitatea de 120 locuitori/ km patrat situeaza Brasovul pe locul 7 in Romania. Judetul Brasov detine unul dintre cele mai ridicate grade de urbanism din tara, 76,2 % din populatie traind in municipii si orase, si 23,8% in comune si sate. Populatia activa se ridica la cifra de 262,9 mii de persoane, si reprezinta 41,2% din totalul populatiei judetului, si este distribuita in sectoare de activitate dupa cum urmeaza: 49% in industrie, 15% in agrigultura, 6% in constructii si 30% in comert si servicii. Municipiul Brasov, resedinta administrativa, are o populatie de peste 320.000 locuitori. 50% din populatia judetului este concentrata aici, de asemenea reprezinta 65% din populatia urbana a judetului. Alte orase importante sunt: Fagaras (45 mii locuitori), Sacele (30 mii locuitori), Zarnesti (26,6 mii locuitori), Codlea (24.4 mii locuitori), Rasnov (16.4 mii locuitori), Victoria (10,7 mii locuitori), Predeal (6,9 mii locuitori), Rupea (6,2 mii locuitori). Județul Brașov se învecinează cu 8 județe: • Argeș – la sud-est, pe o distanță de 72 km, • Dâmbovița – la sud, pe o distanță de 15 km, • Prahova – la sud-est, pe o distanță de 73 km, • Buzău – în extremitatea sud-estică, pe o distanță de 2 km, • Covasna – la est, pe o distanță de 144 km, • Harghita – la nord, pe o distanță de 35 km, • Mureș – la nord-vest, pe o distanță de 28 km, • Sibiu – la vest, pe o distanță de 88km. Județul Brașov este intersectat de paralela 46º latitudine nordică ce trece prin localitățile Jibert și Ormeniș. Meridianul de 25º longitudine estică străbate județul prin municipiul Făgăraș. Amploarea deosebită a activității turistice a fost determinată aici de numeroși factori. Este vorba în primul rând de potențialul turistic natural, de o mare spectaculozitate și diversitate, precum și de patrimoniul cultural-istoric , alcătuit din obiective variate ce au o certă valoare turistică. Un alt factor l-a constituit faptul că județul Brașov se înscrie într-un vast teritoriu de interes turistic în imediata apropiere a altor zone cu un important flux turistic: Valea Prahovei, culoarul Bran-Rucăr, zona Sibiu-Valea Oltului, bazinul Oltului superior cu numeroase stațiuni balneo-climaterice (Covasna, Tușnad, Malnaș, etc). Județul Brașov concentrează în limitele sale munți impunători, plante și animale ocrotite, rezervații naturale de arbori și pajiști, chei, etc. Râurile, lacurile, mlaștinile îmbogățesc atracția turistică a cadrului natural, diversificând oferta pentru turism (agrement, pescuit, vegetație specifică, interes cinegetic). Masivele împădurite (Făgăraș, Piatra Craiului, Postăvarul, Piatra Mare), văile (Timiș, Tărlung, Olt) absorb și ele un flux turistic important. Poiana Brașov – stațiune de odihnă și tratament cu sezon permanent – este situată la poalele versantului de nord al munților Postăvarul și la 12 km sud-vest de orașul Brasov. Deține cea mai densă și modernă dotare turistică montană din țara noastră: de la primul hotel modern construit (hotelul Sport) la noile hoteluri de 2,3,4 și 5 stele, cu piscină, săli de spectacole și conferințe, debarcader, centru de echitație, baze sportive și stână turistică. Clima montană tonifiantă, cu o temperatură medie anuală de 5°C (media temperaturii în iulie este de 14,5°C; media temperaturii în ianuarie este de -5°C), iar precipitațiile depășesc 900mm anual (frecvența averselor este mare). Stratul de zapadă durează cca 120 de zile pe an. Aerul pur existent aici, puternic ozonat, lipsit de praf și particule care provoacă alergii, presiunea atmosferică relativ scazută și ionizarea intensă, sunt factorii naturali care recomandă stațiunea pentru tratamentul nevrozei astenice, pentru stări de epuizare și surmenaj fizic și intelectual, pentru anemii secundare și boli endocrine, pentru boli ale aparatului respirator Poiana Brașov este cea mai renumită stațiune pentru sporturile de iarnă din România și totodată un important centru turistic internațional. Stațiunea pune la dispoziția turiștilor o variată rețea de transport pe cablu și numeroase pârtii de schi de care pot beneficia toți cei care doresc să schieze. Plecând din stațiunea Poiana Brașov se poate ajunge la cabanele de pe Postăvarul și Cristianu Mare, precum și la cetatea țărănească a Râșnovului, aflată la 14km distanță. Masivul învecinat, Piatra Mare, cu frumoasele cascade Șapte Scări, Tamina și cu Peștera de Ghiață, dispune numai de cabane periferice: Dâmbul Morii, Susai și altele. Versantul nordic al Bucegilor prezintă cele mai atractive peisaje de pe teritoriul județului Brașov: văile glaciare Gaura, Mălăiești, Țigănești, Clincea, turnurile vârfului Scara și Brâna Caprelor. Între munții Bucegi și Postăvarul se află platforma Predealului, cu orașul stațiune turistică – Predeal – situat la cea mai mare altitudine din țară (1060m). Temperatura medie este de 14ºC în timpul verii și -5ºC pe timpul iernii. Furtunile de zapadă sunt o raritate în aceste locuri dar stratul de zapadă poate atinge câțiva metri și poate dura mai mult de 100 zile, ceea ce este ideal pentru sporturile de iarnă. Munții Piatra Craiului sunt unici în Carpații românești prin relieful impunător al crestei calcaroase, crenelate și abrupte, dar și prin speciile rare de vegetație și faună. Turiștii se pot adăposti la cabanele Plaiul Foii, Curmătura, Gura Râului sau refugiile din Vârful Ascuțit și Grind. Aici se află cea mai recentă rezervație naturală cu un puternic potențial investițional. Culoarul Branului, cu satele risipite și peisajele pitorești beneficiază de cea mai difersificată ofertă a turismului rural din România, atât în Bran cât și la Fundata, Moeciu, Șimon, Peștera, Măgura sau Șirnea. Munții Ciucaș, cu spectaculosul lor relief ruiniform (“Tigăile”, “Babele la sfat”, “Sfinxul din Ciucaș”) sunt mai puțin frecventați de turiști și au în județul nostru doar baza turistică de la Baba Runca. Puține județe ale României au o îmbinare atât de armonioasă a potențialului natural turistic cu valorile culturale și istorice. Valorificarea elementelor atractive ale cadrului natural s-a făcut diferențiat, în funcție de apropierea și posibilitățile de acces față de principalele centre de interes turistic.
3.1.2 Relief
Sub aspect fizico-geografic, județul Brașov se află la joncțiunea a trei mari unități naturale: Carpații Orientali, Carpații Meridionali și Podișul Transilvaniei, de unde rezultă o pronunțată complexitate și diversitate în trăsăturile geologice și geomorfologice, reflectată în climă, ape, soluri, vegetație și faună.
Granițele dinspre sud ale județului urmează curba celor mai înalți munți din Carpați: Bucegi, Ciucaș și Făgăraș, unde sunt situate lacurile glaciale Urlea și Podragul. Relieful coboară gradual spre nord printr-o arie de dealuri alpine până la platoul Bârsa, ca în cele din urmă, dincolo de râul Olt, să crească din nou spre marginea de sud a platoului transilvănean.
În total, relieful muntos ocupă circa 40% din suprafața județului, iar cel depresionar și deluros circa 60%. Juxtapunerea masivelor muntoase și șesurile depresionare ale Făgărașului și Brașovului creează contraste altimetrice și clinometrice, scoțând și mai mult în relief aceste masive, afirmându-se spectaculos în liniile peisajului geografic. Diferența maximă de nivel (2144m) se înregistrează în extremitatea sud-vestică a județului (2544m în vărful Moldoveanu și 400m în talvegul Oltului, la ieșirea din județ).
Munții Făgărașului – atrag atenția prin relieful alpin modelat pe roci dure, de origine metamorfică, ce constă dintr-o gamă variată de șisturi cristaline. Creasta principală are înălțimi de peste 2000m, cel mai înalt vârf de pe aceasta fiind Moldoveanu (2544m).
Munții Piatra Craiului – cei mai grandioși munți calcaroși din România – sunt reprezentați printr-o creastă calcaroasă principală lungă de circa 25km și înaltă de peste 2000m. O înșeuare la altitudinea de 1600m – Curmătura – separă în creasta principală două subunități: Piatra Craiului Mică (1790m), în extremitatea nord-estică, cu aspectul unui platou îngust care cade abrupt asupra golfului depresionar al Zărneștilor; Piatra Craiului Mare, spre SSV, cu creasta ascuțită și zimțată, depășind în unele locuri 2200m (La Om 2238m, Vârful Zbirii 2231m, ș.a.).
Culoarul Bran-Rucăr – reprezintă o zonă depresionară cuprinsă între zidul Pietrii Craiului la vest și masivul Leaota la est. Datorită înălțimii mai scăzute în raport cu masivele muntoase învecinate a oferit posibilitatea amplasării unei importante artere de comunicații rutiere transcarpatice, legând Transilvania de Muntenia.
Masivul Leaota – cu o altitudine maximă de 2134m, alcătuit dintr-o masă complexă de șisturi cristaline, se desfășoară pe o suprafață mai mică în județul Brașov.
Munții Bucegi – munți calcaroși cu fundament cristalin, din cel mai înalt vârf (Omul, 2505m, situat la limita cu județul Dâmbovița), culmile (Scara, Gaura, Ciubotea, Clincea ș.a.) coboară, în pantă accentuată, atât spre Țara Bârsei cât și spre pasul Predeal.
Munții Bârsei – cuprind două masive de înălțime aproape egală – Postăvarul (1799m) și Piatra Mare (1843m) – separate între ele prin valea adâncă a Timișului. În masivul Postăvarul pe treapta de 1000m este situată stațiunea turistică Poiana Brașov. Spre NNE Postăvarul se continuă cu muntele calcaros Tâmpa, care se ridică, cu un abrupt aproape vertical, de 400m, deasupra orașului Brașov. Spre NE Postăvarul se prelungește cu munții scunzi ai Dârstelor (Varna, 1 428m – cel mai înalt).
Munții Codlei – (cu vf. Măgura Codlei) fac tranziția între Masivul Făgărașului (șisturi cristaline în partea vestică și centrală) și Munții Perșani (calcare, gresii și marne în est).
Munții Perșani – se încadrează mai mult de jumătate în județul Brașov. Situați între munții Codlei (înșeuarea de la Vlădeni) și munții vulcanici Harghita, sunt formați de asemenea dintr-o diversitate mare de roci (șisturi, calcare, gresii, magmatite mezozoice și lavă bazaltică). În partea centrală a acestor munți se află Pădurea de fag a Bogății care începând din 1971 a fost declarată rezervație peisagistică.
Culoarul Comăna – se desfășoară pe o lungime de 30km între munții Perșani și marginea sed-estică a Podișului Târnavelor. Este drenat de Olt, având orientare pe direcție NE-SV și are o lățime de 4-10 km cu luncă și terase larg dezvoltate pe malul stâng al Oltului.
Depresiunea Brașovului – inclusiv Țara Bârsei – este de origine tectonică formată prin fracturarea și scufundarea unui compatriment al masei montane centrale a Carpaților de Curbură, la sfârșitul Pliocenului; apele care au invadat această groapă au format un lac în care s-au colmatat depozite sedimentare pe grosimi de câteva sute de metri; prin defileul antecedent al Oltului de la Racoș, lacul comunica cu cel din bazinul Transilvaniei până la începutul cuaternarului când apele s-au retras spre acesta din urmă; după exondare, suprafața depresiunii a fost supusă modelării geomorfologice de către agenții externi (eroziune și acumulare torențială și fluviatilă etc.) până s-a ajuns la realizarea fizionomiei actuale.
În ansamblul ei, depresiunea Țării Bârsei constituie o unitate teritorială bine individualizată, intens umanizată și urbanizată (aici situându-se orașele Brașov, Săcele, Codlea și Râșnov).
Spre vest, Țara Bârsei este încadrată de o ramă muntoasă cu altitudine mai joasă (800-1300m) aparținând grupei vestice a Carpaților de curbură. Ea include munții Codlei și munții Perșani.
Depresiunea Făgărașului – cunoscută și ca Țara Oltului din care jumătatea estică se află în județul Brașov (iar cea vestică în județul Sibiu) este o depresiune submontană de origine tectono-erozivo-acumulativă, colmatată cu materiale erodate din munți apropiați, mai întâi în apele lacului format aici, apoi – după retragerea apelor lacustre, în timpul cuaternarului – în mediu continental. Aria epresionară a fost adâncită și extinsă către nord prin acțiunea erozivă a râurilor coborâte de pe versantul nordic al munților Făgărașului care au forțat albia Oltului să migreze spre nord în dauna Podișului Târnavelor.
Podișul Târnavelor – se află în parte NV a județului Brașov având un relief caracterizat prin dealuri înalte cu o înălțime medie de 600-800m.
Subcarpații Transilvaniei – se situează în extremitatea nordică a județului având aspectul unor dealuri înalte cu o înălțime medie de 600-700m.
3.1.3 Rezervații naturale
Județul Brașov deține 26 de arii protejate, un numar impresionant de monumente ale naturii, plante care aparțin unui număr de 82 de specii și numeroase specii de animale ocrotite.
Există două parcuri naționale în munții Bucegi și munții Piatra Craiului. Rezervația din munții Bucegi cuprinde Abruptul Bucsoiului, Valea Gaura și Valea Mălăiesti unde sunt protejate capra neagră, râsul, cocoșul de munte și specii floristice rare. Tot în Bucegi se găsesc monumentele naturale Babele și Sfinxul. Munții Piatra Craiului sunt protejați în întregime, adăpostind circa 40% din speciile endemice (specie care trăiește numai într-un anumit teritoriu) din România. Aici se găsesc garofița Pietrei Craiului – specie unicat mondial, macul galben, floarea de colț.
Pe lângă aceste două mari parcuri naționale există și alte rezervații: Pădurea cu narcise de la Dumbrava Vadului, Pădurea Bogății, muntele Tâmpa, Bazaltele de la Racoș și multe altele.
3.1.4 Climă
Județul Brașov se încadrează (zonal) în climatul temperat, iar regional la tranziția dintre climatul continental vest-european, de nuanță oceanică și cel excesiv-continental, din est. Astfel, putem spune că este un climat de tip continental-moderat, dominat de circulația atmosferică din nord-vest.
Trăsăturile generale ale climei zonale, regionale și de sector sunt puternic modificate de condițiile fizico-geografice locale. Sub influneță reliefului muntos, se realizează o compartimentare a climatului general și o etajare evidentă a fenomenelor climatice.
Temperatura medie multianuală a aerului este de 7,6ºC, temperatura maximă absolută fiind de 37ºC în luna august. Numărul mediu al zilelor de vară este de aproximativ 50 pe an. Numărul mediu al zilelor de iarnă este de aproximativ 50 pe an. Umiditatea aerului are valori medii anuale de 75%. Precipitațiile atmosferice au valori de 600-700mm/an. Vântul la sol are direcții predominante dinspre vest și nord-vest și viteze medii cuprinse între 1,5 și 3,2 m/s
3.1.5 Hidrografie
În alcătuirea resurselor de apă ale județului Brașov intră pe de o parte apele subterane – freatice și de adâncime – pe de altă parte, apele de suprafață, reprezentate de rețeaua de râuri care străbate teritoriul județului și de lacurile naturale și artificiale. Întreg teritoriul județului se încadrează în bazinul hidrografic de ordin superior al Oltului care străbate județul pe o distanță de apromaximativ 210km de la confluența cu Râul Negru până la confluența cu râul Ucea. Cei mai importanți afluenți ai Oltului din județ sunt: Timiș, Ghimbășel, Bârsa, Homorodu Mare și Șercaia. Tabloul apelor de suprafață este completat cu lacurile glaciare din Munții Făgărașului (Urlea și Podragu) și cu lacurile artificiale.
3.1.6 Rolul și locul județului Brașov în sistemul turistic național
În ansamblul miscarii turistice din România, judetul Brasov ocupa locul II (dupa judetul Constanta), constituind cea mai importanta si frecventata zona sub aspectul turismului cu caracter montan, concentrând totodata o mare diversitate de obiective turistice. Amploarea deosebita a activitatii turistice a fost determinata aici de numerosi factori. Este vorba în primul rând de potentialul turistic natural, de o spectaculozitate si diversitate, precum si de patrimoniul cultural-istoric , alcatuit din obiective variate ce au si o certa valoare turistica. Un alt factor l-a constituit faptul ca judetul Brasov se înscrie într-un vast teritoriu de interes turistic în imediata apropiere a altor zone cu un important flux turistic: Valea Prahovei, culoarul Bran-Rucar, zona Sibiu-Valea Oltului, bazinul Oltului superior cu frecvente statiuni balneo-climaterice (Covasna, Tusnad, Malnas, etc).
Sectorul turistic a fost identificat ca fiind catalizatorul pentru dezvoltarea economiei, incluzându-l ca parte esențială a planului de dezvoltare națională.
Județul Brașov a crescut și s-a dezvoltat ca destinație turistică. Cu o capacitate de peste 14.000 de locuri de cazare, săli de conferință și atracții turistice, turismul brașovean s-a adaptat și dezvoltat într-un ritm rapid pentru a răspunde oportunităților de piață. În județul Brașov, în anul 2009, erau 14.728 locuri de cazare.
În anul 2009, firmele din județul Brașov cu domeniul de activitate „hoteluri și facilități de cazare” au realizat investiții brute în valoare de 137 mil. lei reprezentând 2,88% din totalul investițiilor din județul Brașov.
Societățile comerciale din județul Brașov cu domeniul de activitate „hoteluri și facilități de cazare” au realizat în anul 2009, o cifră de afaceri de 148 mil lei, reprezentând 0,35% din totalul cifrei de afaceri a județului.
Firmele cu domeniul de activitate „hoteluri și restaurante” au realizat o cifră de afaceri de 324 mil. lei, reprezentând 0,75% din totalul cifrei de afaceri din județul Brașov.
Județul Brașov reprezintă una dintre cele mai variate zone în ceea ce privește oferta turistică din România atât prin obiectivele naturale (monumente ale naturii, rezervații naturale, parcuri naționale), sporturi de iarnă, sporturi extreme – alpinism, parapantă, deltaplanorism, vânătoare și pescuit, cât și obiectivele istorice-arheologice (cetăți, castele, biserici, muzee etc).
Poziționarea geografică a județului Brașov în zona montană din centrul țării favorizează dezvoltarea turismului sub forme diverse. Potențialul turistic al județul Brașov îmbină elemente ale cadrului natural cu valori culturale și istorice.
Trecutul bogat în istorie și îmbinarea culturală și multietnică din acest teritoriu fac din Brașov unul dintre cele mai interesante locuri, nu numai din România, dar și din întreaga regiune. Cu toate acestea, Brașovul nu a atins potențialul de a deveni una dintre cele mai interesante destinații din estul Europei.
3.1.7 Forme de turism practicate în județul Brașov
Complexă și diversificată, oferta turistică a județului asigură condiții pentru practicarea a numeroase forme de turism:
Turismul montan este favorizat de existența masivelor muntoase, a suprafeței mari acoperite cu păduri, a existenței traseelor marcate, a cabanelor montane și bazelor de cazare din localitățile limitrofe, precum și a promovării acestor zone pe plan național și internațional propice pentru practicarea drumeției, a sporturilor de iarnă, alpinismului, speoturismului. Locații cum ar fi Predeal și Poiana Brașov care sunt centrate pe sezonul de schi dar, datorită frumuseții peisajului au un potențial ridicat pentru dezvoltarea turismului și în afara sezonului rece.
Poiana Brașov ocupă locul întâi între stațiunile de schi din țară, oferind schiorilor 10 pârtii cu grade diferite de dificultate, cu o lungime totală de 17 kilometri și dotate cu instalații de transport pe cablu.
Orașul Predeal dispune de 7 pârtii de schi omologate internațional cu o lungime totală de aproximativ 8 km amenajați.
În municipiul Brașov funcționează de la începutul anului 2010 un patinoar olimpic.
În județul Brașov există o rețea bună de transport pe cablu. Sunt două telecabine care fac legăura între poalele muntelui Tâmpa și vârful acestuia, în municipiul Brașov și alte două telecabine în Poiana Brașov din Kanzel și cea de la Capra Neagră, care urcă pe muntele Postăvarul. Pe lângă acestea au fost puse în funcțiune și telegondole și 6 tele-schi-uri în Poiana Brașov și în Predeal.
Turismul cultural-istoric este favorizat de existența a numeroase monumente istorice și de arhitectură pe întreg teritoriul județului, de multitudinea de obiceiuri, tradiții, evenimente culturale cu caracter periodic. Mare parte dintre evenimente sunt organizate/sprijinite de autoritățile publice locale și mai nou sunt organizate și de către Clubul Economic German în parteneriat cu Asociația pentru Promovarea și Dezvoltarea Turismului din județul Brașov.
Turismul religios este practicat mai ales la Mânăstirea de la Sâmbăta de Sus unde au loc, în timpul marilor sărbători creștine, slujbe religioase ce atrag un aflux mare de credincioși. Mai mult, pe teritoriul județului se găsesc șapte complexe monahale și numeroase biserici cu valoare istorică și arhitecturală deosebită.
Turismul sportiv de tip alpinism, schi alpin, schi fond, echitație, mountainbike, deltaplanorism și planorism, vânătoare și pescuit sportiv în zonele colinare și montane ale județului, „vânătoarea de imagini” tip safari ale unor specii precum lupul, ursul și râsul, în județul Brașov trăind 30% din populația de mari carnivore a Europei, precum și birdwatching la Dumbrăvița denumită "Delta Brașovului" sau “Delta dintre munți” unde au fost identificate peste 200 specii de păsări. Turismul științific tematic pe secțiuni de biodiversitate, speologie, geologie, paleontologie în rezervațiile naturale ale județului.
Turismul rural reprezintă una dintre cele mai eficiente soluții de armonizare a cerințelor turismului cu exigențele protejării mediului și dezvoltării durabile. Frumusețea zonei rurale și conservarea culturii face ca acest segment să fie foarte atractiv atât pentru turismul intern, cât și pentru turismul extern. În ultimii ani turismul rural s-a dezvoltat într-un ritm spectaculos.
Turismul rural își găsește adepți printre persoanele interesate de retragerea în natură, absența mediului mecanizat și a poluării sonore, întoarcerea la autenticitate și tradiții. Agroturismul este practicat în special în zona satelor brănene (Fundata, Moieciu, Bran) și în Poiana Mărului, zone ce constituie un areal cu un potențial natural, istoric și turistic deosebit, precum și în zona Săcele-Tărlungeni, aflată în imediata apropiere a municipiului Brașov. Această formă specifică de turism rural este bazată pe asigurarea, în cadrul gospodăriei țărănești, a serviciilor de cazare, masă, agrement și alte servicii complementare acestora, fiind practicată de micii proprietari din zonele rurale, de obicei, ca activitate secundară, activitatea desfășurată în gospodăria sau ferma proprie rămânând principala ocupație și sursă de venit.
Ecoturismul este o formă de turism în care principala motivație a turistului este observarea și aprecierea naturii și a tradițiilor locale legate de natură și care trebuie să îndeplinească următoarele condiții (definiția consacrată a Organizației Mondiale a Turismului):
-conservarea și protejarea naturii
-folosirea resurselor umane locale
-să aibă un caracter educativ, respect pentru natură
-să realizeze conștientizarea turiștilor și a comunităților locale
-să aibă un impact negativ minim asupra mediului natural și socio-cultural.
În județ există pensiuni eco-certificate, precum și tururi eco-certificate oferite de operatori brașoveni.
– zona Zărnești – acest tip de turism este dezvoltat în stadiul cel mai avansat din România, favorizat atât de cadrul natural excepțional (Parcul Național Piatra Craiului), cât și de activitatea de organizare și promovare a acestui tip de turism de către Administrația Parcului Național Piatra Craiului.
– zona Vama Buzăului, poartă de intrare în Masivul Ciucaș, unde funcționează, în prezent, Centrul Educațional de Ecologie și Ecoturism.
– zona Bunești – Viscri, zonă incipientă în practicarea ecoturismului, dar cu un potențial deosebit pentru o dezvoltare ulterioară în această direcție.
– zona Făgăraș, favorizată de cadrul natural, în care se practică un turism incipient de tip ecoturism, dar fără o strategie coerentă și unitară în acest sens.
Turismul de afaceri și conferințe, din perspectiva căruia județul Brașov se bucură de un interes în creștere favorizat de dotările oferite de multe dintre hotelurile și pensiunile din județ (săli de conferință utilate corespunzător)
Turismul de recreere: stațiunile Poiana Brașov, Predeal, Bran – Moieciu – Fundata;
Turismul de circulație, practicat în ambele forme de tranzit și itinerant/de circuit;
Turismul de sfârșit de săptămână, practicabil în zonele montane și subcarpatice;
Turismul balnear/de tratament este nevalorificat încă la adevărata valoare, deși există potențial – zona Homorod, Predeal, Perșani.
Potrivit studiului realizat de E-Cultura în 2009, 71% dintre turiști își planifică vizita în județ luând în considerare trei factori relevanți: peisajul, sporturile de iarnă și legenda lui Dracula.
Începând din anul 2000 cei mai numeroși turiști străini provin din Germania. Această tendință s-a menținut și în 2009. Ponderea este în strânsă legătură cu numărul de investiții dezvoltate de investitorii germani.
Principala destinație a turiștilor este municipiul Brașov unde în anul 2009 au sosit aproape jumătate (48%) din totalul turiștilor care au vizitat județul. Orașul Predeal, precum și zona Bran Moieciu sunt următoarele locații frecventate de către turiști.
Municipiul Brașov datorită cadrului natural, al obiectivelor istorice și culturale este în sine un punct de atracție în oricare dintre anotimpuri.
Pe lângă obiectivele turistice și culturale vizitatorilor le sunt oferite condiții și oportunități de petrecere a timpului prin existența de parcuri de distracții pentru copii și adulți, înot, saună, masaj, gimnastică de întreținere, cinematograf, precum și oportunități de a îmbogăți cunoștințele cu privire la artă culinară tradițională românească, obiceiuri populare românești.
Începând din 2008 există posibilitatea de a realiza turul municipiului Brașov cu autocarul turistic în scopul facilitării accesului turiștilor la informații și obiective.
Predealul și Poiana Brașov sunt importante locații pentru practicarea sporturilor de iarnă (în special schi).
Principalele oportunități oferite turiștilor sunt practicarea schiului alpin și de fond pe pârtii cu diferite grade de dificultate, schiului și săniușului, patinajului pe patinoare artificiale, învățarea schiului cu instructori de specialitate în cadrul școlilor de schi pentru începători, cât și pentru avansați.
Culoarul Bran-Moieciu-Fundata – este o destinație care a atras atenția turiștilor după 1990 când a început și dezvoltarea infrastructurii de cazare.
Castelul Bran, cadrul natural, drumețiile ce pot fi realizate prin pădurile din zonă, micile pârtii de schi sunt oportunități de recreere pentru turiștii ce aleg această locație.
Infrastructura de cazare este reprezentată de hoteluri, hanuri și moteluri, vile și cabane turistice, bungalouri, sate de vacanță, campinguri, tabere de elevi, pensiuni (urbane, rurale și agroturistice).
3.1.8 Importanța turismului
Principalul obiectiv al oricărei activități turistice este generarea sursei de venit. Pornind de la această premisă, rolul sectorului privat este esențial. Consecințele economice rezultate din
promovarea turismului, depășesc rezultatele tangibile ale afacerilor. Dezvoltarea turismului generează și revitalizarea globală a sectorului privat, a prim distribuitorilor, firmelor de catering, a hotelurilor etc. Aceasta poate avea efecte și asupra sectorului de stat prin realizarea de noi industrii, atrase în zonă ca urmare a creării unei imagini propice a zonei.
Adaptarea infrastructurii, renovarea clădirilor, îmbunătățirea imaginii zonei etc. va avea un efect imediat asupra îmbunătățirii nivelului de trai al rezidenților. Astfel, efortul care va fi făcut în acest sens de administrația locală trebuie înțeles ca o investiție pe termen lung datorită beneficiilor generale obținute prin dinamizarea turismului, dar și ca o investiție pe termen scurt cu beneficii imediate pentru cetățeni și, astfel, pentru societate.
Îmbunătățirea mediului înconjurător, recunoașterea externă realizată prin decizia vizitatorilor de a alege județul Brașov ca destinație turistică vor conduce la creșterea mândriei și întărirea identității rezidenților.
Conform „Agendei pentru un turism european durabil și competitiv”a Comisiei Europene, pentru a atinge un echilibru între bunăstarea turiștilor, mediu și competitivitatea întreprinderilor și a destinațiilor este necesară o abordare politică integrată și globală în cadrul căreia toate părțile interesate să împărtășească aceleași obiective:
– gestionarea durabilă a resurselor naturale și culturale;
– reducerea la minimum a poluării și a utilizării resurselor;
– gestionarea schimbării în interesul bunăstării cetățenilor;
– reducerea caracterului sezonier al cererii;
– combaterea impactului pe care îl are transportul asupra mediului;
– crearea unui turism accesibil tuturor;
– îmbunătățirea calității locurilor de muncă din sectorul turismului;
– garantarea siguranței turiștilor și a comunităților locale din zonele turistice
Analiza SWOT
Puncte Tari:
-potențial turistic complex – natural și antropic, cu posibilități de utilizare în toate anotimpurile;
-capacitate mare de cazare în diverse structuri de primire a turiștilor, inclusiv pensiuni rurale, ce poate fi utilizată pe tot parcursul anului;
-turismul rural, dezvoltat ca ramură economică, practicat în special în zona Bran – Moieciu; -domeniul schiabil relativ bine dezvoltat, posibilități pentru practicarea schiului, a sporturilor de iarnă (Poiana Brașov, Predeal) și a sporturilor extreme;
-ponderea mare a turiștilor străini din totalul turiștilor care vizitează anual județul;
-ofertă universitară bine dezvoltată în domeniile management turism servicii;
-existența unor obiective turistice ultra-mediatizate pe plan mondial – castelul Dracula.
Puncte Slabe:
-accesibilitatea turiștilor în județul Brașov este mult îngreunată de lipsa aeroportului și/sau a unei autostrăzi;
-ofertă scăzută a posibilităților de agrement în zonele în care se practică turism rural;
-numărul redus al programelor de instruire pentru turism și neadaptarea celor existente la nișele de piață;
-nerespectarea normelor de construcție în unele zone turistice, în special în perimetrul parcurilor și ariilor protejate;
-lipsa serviciilor de intervenție de urgență: pompieri, ambulanță, în zonele de risc (la baza pârtiilor, trasee turistice);
-slaba dimensionare sau lipsa sistemelor de canalizare și de alimentare cu apă în stațiunile turistice Poiana Brașov, Bran-Moieciu;
-insuficienta utilizare a mijloacelor informatice și a internetului pentru informare, marketing și rezervare;
-în cazul stațiunilor ce oferă facilități pentru practicarea sporturilor de iarnă se înregistrează un raport negativ calitate-preț în comparație cu destinații similare din Europa;
-slaba valorificare a apelor minerale sau curative/balneare din județ – zona Homorod.
Oportunități
-dezvoltarea ecoturismului, în special, în zona masivului Ciucaș:
-dezvoltarea turismului cultural includerea în circuitul Sibiu – Brașov – Sighișoara;
-dezvoltarea turismului rural și a agroturismului cu respectarea principiilor dezvoltării durabile și a regulamentelor urbanistice care permit conservarea identității și specificității ruralului brașovean;
-dezvoltarea infrastructurii turistice și sportive, precum și valorificarea rezultatelor (promovare/notorietate) ce derivă din organizarea Festivalului Olimpic al Tineretului European, iarna 2013;
-promovarea turismului brașovean pe piața estică;
-promovarea unitară și profesionistă a turismului brașovean pe piețele internaționale;
-diversificare formelor de turism funcție de cerințe de nișă în domeniu (turism religios, bird-watching, vânătoare și pescuit, sport extrem etc.);
-susținerea evenimentelor culturale cu caracter de unicitate și periodice;
-dezvoltarea și îmbunătățirea infrastructurii de transport pentru facilitarea accesului spre zonele turistice;
-extinderea și îmbunătățirea rețelei de informare turistică, astfel încât să răspundă nevoilor turiștilor;
– atragerea operatorilor de turism din județul Brașov la târgurile naționale și internaționale;
-o mai mare implicare a administrațiilor locale în promovarea activităților turistice.
Riscuri
-lipsa aeroportului și absența autostrăzii pot genera în timp efecte negative asupra dezvoltării turismului;
-neadaptarea raportului calitate – preț funcție de piața europeană poate duce la pierderea graduală a turiștilor de pe piața occidentală;
-lipsa utilităților sau distanța mare față de rețelele de utilități mărește costurile de dezvoltare a domeniului schiabil în Făgăraș;
-lipsa resurselor financiare periclitează dezvoltarea serviciilor de salvamont și menținerea traseelor și popasurilor montane;
-supraaglomerarea zonelor turistice prin construcții fără autorizații sau care nu respectă mediul înconjurător și identitatea locală; -lipsa forței de muncă specializate în servicii turistice;
-concurența internațională, precum și cea din partea județelor înconjurătoare;
-promovarea unor servicii de turism neadecvate și slabe calitativ;
-încălzirea climatică globală riscă să efectueze derularea activităților turistice de iarnă.
3.2.INFRASTRUCTURA TURISTICĂ DESTINATĂ TURISMULUI DE AFACERI
Este în principal produsul a ceea ce se numește industria hotelieră, care înglobează ansamblul activităților desfășurate în spații de cazare. Ele trebuie să dețină dotările corespunzătoare care să ofere turiștilor condiții optime. Infrastructura turistică cuprinde însă și agențiile de turism și centre de afaceri. Hotelul este structura de primire amenajata în cladiri sau corpuri de cladiri, care pune la dispozitia turistilor camere, garsoniere sau apartamente dotate corespunzator, asigura prestari de servicii specifice si dispune de receptii si de spatii de alimentatie publica în incinta. Serviciul de cazare vizeaza crearea conditiilor si confortul pentru adapostirea si odihna clientilor. Industria hoteliera a evoluat paralel cu dezvoltarea capacitatilor de cazare si implicarea lor în activitatea turistica, îmbogatindu-se cu noi functii si tipuri de servicii. La început, existenta hotelului a fost legata de efectuarea unor deplasari în alte scopuri decât cele turistice, treptat dezvoltarea circulatiei turistice atragând si dezvoltarea industriei hoteliere. Astfel, cca. 70% din existentul de spatii de cazare se afla amplasat în zone de interes turistic. Serviciul de cazare reprezinta, alaturi de cel de transport, alimentatie publica si agrement, una din prestatiile de baza solicitate de turist pe durata calatoriei sale si, totodata, un factor important de stimulare a cererii turistice. Continutul acestui serviciu este determinat de faptul ca obiectivul de cazare îndeplineste pentru turist rolul de domiciliu temporar, trebuind deci sa aiba o functionalitate complexa. De asemenea, în managementul serviciilor de cazare se va tine seama ca aproape jumatate din timpul efectiv de vacanta este cheltuit de turist în incinta unitatii hoteliere. Din punctul de vedere al celor ce-l folosesc, hotelul este o institutie comerciala de ospitalitate care îsi ofera facilitatile si serviciile sale spre vânzare. Conceptul de hotel cuprinde urmatoarele elemente: – amplasarea încadreaza hotelul într-un anumit mediu geografic (statiune turistica, oras, apropierea unei cai de comunicatie, etc.). Exista o relatie directa între acest factor si tipul de cazare si servicii oferite. – facilitatile cuprind spatii de cazare, restaurante, baruri, spatii pentru conferinte, negocieri, spatii pentru agrement (piscine, saune, camere pentru gimnastica etc.). – serviciile cuprind disponibilitatea si masura în care sunt oferite prestatii clientilor prin facilitatile de care dispune hotelul. Stilul si calitatea acestora influenteaza eficienta hotelului.
– imaginea, definita ca fiind modul în care hotelul este privit si receptat de catre clientii actuali si potentiali. Ea este un produs secundar al amplasarii, facilitatilor, serviciilor, dar este sporita de: numele hotelului, ambianta etc. – pretul exprima valoarea data de hotel serviciilor sale, tinând cont de amplasare, facilitati, servicii, imagine si satisfactia clientilor din aceste elemente.
Hotel Aro Palace- 5 stele
Adresa: Str. Muresenilor nr 12, Brasov, Jud. Brasov
Amplasat in centrul istoric, ARO PALACE este singurul hotel de cinci stele din Brasov, este produsul de top al Grupului hotelier ARO PALACE, locul ideal pentru odihna sau afaceri fiind un etalon al rafinamentului, al bunului-gust si al profesionalismului. Hotelul a fost inaugurat în 1938, iar in 1939 a fost extins prin constructia unui nou corp de cladire, de arhitectul Horia Creanga.
ARO Palace este un reper al industriei ospitalitatii din Romania. Renovat recent, ARO este singurul hotel din Brasov clasificat la cinci stele. Rafinamentul, eleganta si profesionalismul serviciilor fac din ARO un loc cautat de strainii care vin in Brasov ca turisti sau pentru afaceri.
A fost inaugurat in 1939, iar in 1963 a fost extins printr-un nou corp de cladire. Modernizarile au fost continue, ridicandu-se confortul de la 4 la 5 stele. Au capatat o noua stralucire holul din receptie, saloanele pentru micul dejun, s-a amenajat la etajul 8 „Clubul Belvedere” cu restaurant, bar de zi, centru de afaceri, centrul de conferinte Europa-3 sali cu 10-700 de locuri. Sunt de asemenea modernizate Centrul SPA, sali de banchete, barul de noapte si aripa veche a hotelului.
Hotel Aro Palace Brasov este locatia ideala organizarii de evenimente de afaceri: conferinte, prezentari, lansari de produse, simpozioane, seminarii, programe de team-building, scolarizari, evenimente sociale, etc.
Centrul de conferinte „Europa”
Dotari tehnice: videoproiectoare, ecrane, flipchart, instalatie sonorizare, microfoane, instalatie de traducere simultana in trei limbi, dotata cu 3 cabine de traducatori cu dubla consola, receptoare si casti, instalatia de conferinte: unitati de presedinte si unitati pentru delegati si microfoane libere.
Săli de conferinta disponibile
EUROPA I – 156 mp, 180 persoane
EUROPA II – 213 mp, 250 persoane
EUROPA III – 116 mp, 100 persoane
EUROPA (E1+E2+E3) – 485 mp, 700 persoane
FOYER – 235 mp – 700 persoane
Cu vedere la Muntele Tâmpa și centrul istoric medieval al Brașovului, tradiționalul Hotel Aro Palace se află vizavi de Parcul Central. Reședința oferă camere spațioase și luxoase și acces gratuit la internet. Camerele sunt dotate cu aer condiționat, TV prin cablu. Oaspeții pot să savureze mâncăruri din bucătăria românească și europeană la restaurantul hotelului și să admire panorama Cetății Brașovului din Clubul Belvedere, situat la ultimul etaj al Hotelului Aro Palace. Ambianta desavârsita, decorul intim si personalul amabil si discret recomanda restaurantul pentru servirea unei cine romantice, a unei mese între prieteni sau a unui business lunch, în compania muzicii de calitate. Este un restaurant mare cu arhitectura baroca frumoasa unde puteti servi atât mâncare româneasca cât si internationala. Bucatarii acestui restaurant au fost în ultimii patru ani cei care au facut tendintele în materie de arta culinara în Brasov. Restaurantul serveste o bucatarie europeana influentata de savorile traditionale. Câstigatori ai mai multor concursuri atât nationale cât si internationale acestia au încântat mai multe generatii de gurmanzi, menu-urile acestora satisfacand cele mai variate si rafinate gusturi. Barul de noapte este amenajat cu marmură, lemn și elemente art deco. Candelabrele și oglinzile mari creează o atmosferă specială în care oaspeții își pot savura băuturile preferate. Centrul spa și de wellness de la Aro Palace oferă o diversitate de tratamente și proceduri de înfrumusețare. Centrul are 2 piscine, saune, zone de masaj și o sală de gimnastică.
Hotel Brașov
Adresa: Str 13 Decembrie nr. 38, Brasov
Situat în orasul istoric Brasov, într-o zona linistita, Hotelul Brasov ofera o gama variata de servicii, de o calitate ireprosabila turistilor veniti aici pentru petrecerea concediului sau în interes de afaceri. Hotelul Brasov pune la dispozitie 18 camere confortabile și elegante. Sala de conferință cu dotari moderne, accesul la Internet prin fibra optica si serviciile de un înalt profesionalism au transformat Hotelul Brasov într-una din locatiile preferate ale organizatorilor de traininguri, conferinte si simpozioane. Pentru a veni în întâmpinarea acestor necesitati, sala de conferinte dispune de: capacitate de pana la 40 de locuri; telefon, conexiune la Internet, imprimanta;TV,videoproiector, flip-chart, sonorizare; instalatie climatizare; instalatii pentru microfoane ; ecran pentru protectie ; perete pentru afisaj ;retroproiector ; proiector de film sau diapozitive ;camera video;traducere simultana.
Hotel Alpin- Poiana Brașov-4 stele Adresa: Poiana Brasov, 500009, Judetul Brașov Elegant, cu atmosfera prietenoasa, potrivit pentru oamenii de afaceri hotelul Alpin oferă 144 spatii de cazare toate cu vedere spre munte dispuse in 4 apartamente, 5 camere duble executive,13 camere single, 122 camere duble standard si amplasate pe 9 etaje îmbina cu distinctie armonia designului interior cu privelistea spectaculoasa a muntelui. Dotare standard: televizor /plasma, telefon international, minibar, internet prin cablu si wi-fi,jacuzzi, terase, grupuri sanitare cu cada si uscator de par. -Restaurantul Tosca cu capacitate de 200 locuri -Bar club cu program de animatie si DJ -Piano concert live, zilnic in Athrium Lounge -Centru de conferinte – 7 sali cu capacitati între 10 si 500 de locuri, ideal pentru intalniri importante cu partenerii , un training, un seminar , o conferinta; -Spa Aqua Dreams Alpin a carei oferta de ritualuri si proceduri este aleasa pentru bunastarea trupului si spiritului. Eleganta si calitatea serviciilor completeaza perfect cadrul natural in care se afla hotelul Room-service-ul /24 ore poate oferi confortul unui serviciu personalizat. Centru de conferințe Alpin Resort Hotel dispune de o serie de spații special amenajate pentru acomodarea optima la un loc a unui numar mare de persoane – de exemplu, participanti la conferinte si seminarii (sala mare, Carpathian Hall, cu o capacitate de 500 de locuri) sau participanti la team buildinguri (cand este vorba de grupuri de 50-70 de persoane). Pentru întâlniri de afaceri de mica anvergura (maxim 10 participanti) s-a amenajat o sala speciala – Sala President, cu o instalatie audio-video-conference performanta. Salile au fost gandite ca sa ofere toate conditiile necesare unor astfel de evenimente: de la locurile si pozitionarea acestora in spatiul disponibil, la acustica salilor si aparatura de traducere necesara pentru auditia în bune conditii a vorbitorilor care vor alege sa performeze la Alpin Resort Hotel. Bineînteles, si sistemul de iluminare este specific acestor locatii, ca si sistemul de ventilatie si cel de acces si evacuare de urgenta in caz de situatii critice. Cel mai remarcabil lucru este ca spatiile prezentate aici sunt multi-rol: ele pot fi rapid amenajate pentru a gazdui cu egal succes evenimente sau reuniuni.
Hotel Piatra Mare- Poiana Brașov-4 stele
Adresa: Strada Poiana lui Neagoe nr. 10
Aflat în cel mai înalt punct al statiunii Poiana Brașov (1030 m altitudine), Hotelul Piatra Mare beneficiaza de o panorama de-a dreptul spectaculoasa asupra împrejurimilor, cu perspectiva asupra Masivului Postavaru și Tării Barsei. Este ambianta in care multe companii romanesti sau straine vin sa organizeze evenimente, de la conferinte sau intalniri de afaceri, pana la team buildinguri si aniversari. Hotelul se bazează mai cu seama pe turismul conferentiar si turismul de business. În acest sens, vine în întampinarea clientilor cu 7 sali de conferinte, cu un numar de locuri începand de la 14 (pentru cea mai mica), pana la 1.000 – Sala Transilvania, care, în format amfiteatru, poate atinge aceasta capacitate. Aceasta din urma are suprafata de 1.000 mp si înaltimea de 16 m la bolta, fiind conceputa pentru evenimente special. Hotelul Piatra Mare mai are un restaurant specializat în bucătărie românească si internationala, cu 3 saloane care pot fi gazda unui eveniment cu pana la 550 de participanti. Barul generos, localizat în zona receptiei, este deschis 24 de ore din 24, iar vara spatiul restaurantului poate fi extins cu ajutorul unei terase avand vedere spre Postavaru. Celelalte facilitati si servicii frecvent întalnite la hotelurile de 4 stele nu lipsesc nici aici: jacuzzi, sauna, solar, masaj, sala de fitness.
Hotel Belvedere-Brașov- 4 stele
Adresa: str. Stejarisului nr. 11
Hotelul Belvedere a fost dat in folosinta in anul 2005 si are o forma rotunda, pe 4 nivele, cu o priveliste deosebita asupra Brasovului si a muntelui Tampa. Rafinament si stil, preturi fara concurenta in zona, localizare deosebita si privelistea oferita de restaurantul situat la ultimul etaj, contribuie la nota de confort si eleganta pe care acest hotel o ofera turistilor ce-i trec pragul. Camerele au o arhitectura deosebita iar materialele folosite in finisaje si decoratiuni sunt de cea mai buna calitate (borangic, damasc, matase, mobilier din mahon). Toate camerele sunt dotate cu balcon, Tv color si cablu tv, aer conditionat, telefon, minibar, acces internet, sistem detectie incendiu. Parcarea este ingradita si pazita, de capacitate mare. Restaurantul,cu o capacitate de 120 locuri, aflat la ultimul etaj, invita la petrecerea unor seri memorabile cu muzica de calitate si o priveliste tulburatoare prin frumusete. Pozitia strategica a hotelului permite deplasarea facila atat in Brasov, cat si in statiunea Poiana Brasov. Acest lucru, ca si dotarea deosebita si de un desavarsit rafinament, îi confera un plus de interes, atat pentru turism cât și pentru mediul de afaceri.
În acest sens, hotelul detine o sală de conferințe cu 40 de locuri, dotată cu aparatură de ultimă generație.
Hotel Cubix-Brasov Adresa: Str. Saturn nr.47
Situat in Brasov, Hotel Cubix este locul ideal pentru calatoriile de afaceri, pentru petrecerea concediului sau pentru organizarea diferitelor evenimente.
Hotel CUBIX este un hotel nou, de trei stele, cu o arhitectura contemporana. Serviciile si numeroasele facilitati, care sunt puse la dispozitie de Hotel CUBIX ii vor încântă atât pe oamenii de afaceri cât si pe cei care se afla în concediu. Pe lânga toate acestea dispunem de personal calificat, care sta in permanenta la dispozitia clientilor. Hotel Cubix se afla situat la 3km de centrul vechi al Brasovului, intr-o zona extrem de accesibila, pe DN1 la iesirea spre Bucuresti, la o distanta de 1 minut de mijloacele de transport in comun si la 17km fata de cea mai renumita statiune din Romania Poiana Brasov. Hotelul pune la dispozitie: -49 standard rooms 3* (39 twin, 9 matrimoniale, 1 pentru persoane cu dezabilitati) -9 executive rooms 4* Cu un total de 58 camere, Cubix Business Hotel este locatia ideala atat pentru turismul de business cat si pentru concediu la munte sau organizarea de evenimente diferite. Dotari camere:
-camerele duble matrimoniale si twin-uri: televiziune prin cablu, telefon, internet gratuit, baie cu cada si dus, balcon. -camerele executive: televiziune prin cablu, telefon, internet gratuit, baie cu jacuzzi, balcon.
Avand toate dotarile necesare asigurarii unui confort deosebit, Cubix Business Hotel aduce o oferta de servicii hoteliere caracterizate printr-un raport calitate/pret imbatabil in conditiile unui profesionalism inalt al echipei.
Dotari standard: – sistem de acces pe baza de cartela – baie cu cada si dus (jacuzzi pentru executive room) – TV cablu (TV LCD 94 cm) – telefonie nationala si internationala – acces internet de mare viteza. Servicii oferite – Servicii standard: room service, parcare pazita si supravegheata video. – Servicii cazare: informatii turistice, culturale si programe expozitionale de business; trezirea clientilor la ora solicitata; transmiterea de mesaje, pastrarea si expedierea corespondentei clientilor; asigurarea de ziare, reviste in holuri; pastrarea bagajelor, pastrarea obiectelor uitate si anuntarea clientilor; transfer la si de la aeroport; comenzi pentru taximetre. – Servicii de masa: mic dejun tip bufet, pranz si cina. Restaurant si bar Cubix Business Hotel pune la dispozitie un restaurant pentru mic dejun si un bar-bistro cu meniu clasic international, cu o capacitate de 80 de locuri. În incinta restaurantului se pot organiza si petreceri de diferite dimensiuni. Business & Events Pentru ca sunt profesionisti si inteleg nevoia de comunicare, managerii Hotel Cubix au realizat o sala de conferinta cu o capacitate de 100 de locuri si doua sali cu o capacitate de 14 locuri, pentru organizarea de evenimente si intalniri in conditii optime. Salile au în dotare: videoproiector (TV LCD 94cm, pentru salile de 14 locuri), flipchart, sonorizare, conexiune la internet. La cerere, participantilor se asigura masa festiva cu preparate pregatite de personal calificat si servicii de coffee-break.
Săli de Conferințe Brașov:
Sala de Conferințe MONTERAI RESORT
Adresa: Poiana Soarelui nr 2
Sala de conferinta are o capacitate de pâna la 160 de persoane, fiind dotata cu flipchart, ecran de proiectie si retroproiector, pupitre individuale si pupitru pentru orator, 5 LCD-uri în serie, acces gratuit la internet wireless, acces la terasa cu panorama asupra Poienii Mici. Dotarea standard include: pupitre individuale, pupitru orator, birouri de lucru, flipchart, retroproiector, ecran de proiectie, 5 LCD-uri în serie, DVD.
Lângă sala de Conferinte de la etaj se află un salon pentru pauza de cafea, care ofera relaxare, iar la parter se afla restaurantul si barul unde pot fi servite mancaruri si bauturi atent pregatite sub directa supraveghere a maestrului bucatar.
Sala de Conferințe CLASSIC INN Adresa: str. Tibles, nr. 7-9 Sala de conferinta a hotelului Classic Inn este situata la parter si are o capacitate de 80 de locuri fiind dotata cu toate facilitatile necesare acestui spatiu. Scaunele confortabile, spatiul amplu fac mai placuta desfasurarea unor activitati în acest loc.
Sala de Conferințe AMBIENT
Adresa: str. Iuliu Maniu, nr. 27
Facilități și servicii business: Comunicare : – Conexiune internet broadband în camere – Internet Café gratuit – Fax și copiator – Mesagerie gratuită – Presă națională și internațională Organizare: – Apel de deșteptare automat – Asistență transport (aerian, feroviar, maritim, auto) – Rezervări pentru bilete la spectacole sau informații business – Obiecte pierdute – Transfer aeroport Siguranță: – Seif – Gratuit- parcare terană păzită și monitorizata 24 h / 24 – Gratuit- parcare subterană încălzită și monitorizată 24 h / 24 Săli de conferință Sălile sunt dotate pentru ședințe de management, lansări de produse sau evenimente corporatiste, toate găzuite de excelentul restaurant. Doar o organizare ireproșabilă poate transforma orice întâlnire într-un eveniment memorabil! Pentru întâlniri de afaceri, conferințe, prezentări și alte evenimente speciale, Hotel Ambient are 3 săli de conferințe: Millenia Room (până la 70 locuri), Avantgarde Room (până la 40 locuri) și Roundtable Room (până la 25 locuri), toate dotate cu video proiectoare, sisteme multimedia și mobilier de înaltă calitate (lemn masiv si piele) care completează atmosfera de business.
Sala de Conferințe OASIS
Adresa: str. Vulcan nr. 41
Hotelul Oasis pune la dispozitie doua sali de conferinta cu capacitate de 100 locuri, respectiv 35 locuri, dotate cu echipamentul necesar pentru desfasurarea în bune conditii a simpozioanelor, conferintelor, dar si pentru organizarea de traininguri. Echipamentul cuprinde: videoproiector, sonorizare, ecran, flipchart.
Sala de Conferințe MIRUNA-Poiana Brașov
Adresa: str.Drumul Sulinar nr.51
Sala de conferinte cu o capacitate de 22 de locuri, utilata cu echipamente performante si necesare unui training de succes (flipchart, retroproiector si aparatura video-TV) ofera o noua dimensiune conceptului de intalniri de afaceri.
Sala de Conferințe EDELWEISS-Poiana Brașov Adresa: str. Poiana Soarelui
Situat la parterul hotelului, salonul Business ofera posibilitatea organizării de conferințe, întâlniri de afaceri, training-uri etc și are o capacitate ce poate fi structurată pana la 16 participanți.
Agenții de turism în Brașov
În Brașov sunt multe agenții de turism care au un departament de organizare evenimente și organizează la cerere astfel de manifestări. Următoarele agenții dețin monopolul pe piața agențiilor organizatoare de evenimente din Brașov, ele având numeroase contracte cu agenții din București, din țară și din străinătate care solicită astfel de servicii și servicii complementare turismului de afaceri: Agentia de turism Carpatour – Brasov Agentia de turism OMTravel – Brasov Agentia de turism ActiveTravel – Brasov Agentia de turism Maraton – Brasov City and Adventure Tours in Romania – Brasov Agentia Carlida Travel Brasov
CONCLUZII
De câtiva ani buni, turismul de afaceri a inceput sa fie o componenta bine definita a sociologiei turismului. De tot atâtia ani se fac studii, se analizeaza fenomenul, se fac proiecte, se inainteaza teorii. Caci, daca turismul este un spectacol in sine la modul general, in particular, turismul de afaceri este, la rindu-i, un „spectacol” disciplinat, organizat si derulat de echipe de profesionisti. Astazi, aproape ca nu exista oras important sau zona importanta a tarii care sa nu aiba si locatii destinate acestui mod de a face turism. Mari companii, firme cu greutate, grupuri sociale (cercetatori, cursanti etc.) care participa la sesiuni, colocvii, dezbateri, cauta din ce in ce mai mult aceasta forma de a se manifesta. Si este din ce in ce mai evident ca a trecut vremea sedintelor, intâlnirilor, consfatuirilor, planurilor, analizelor si dezbaterilor „de birou”, locul acestora luându-l nou-numitul turism de afaceri, cu tot ce comporta el, de la organizarea unei conferinte, alegerea destinatiei, a datei si a locatiei si pina la furnizorii de servicii dedicate reuniunilor (detinatorii de structuri de cazare, furnizorii de transport, companii de catering si restaurante pentru cine festive, cocktail-uri, receptii, pauze de cafea etc., furnizorii de echipamente audio-video si tehnice, traducatori-interpreti de conferinta, materiale de promovare, agentii de publicitate, presa etc.). Rezultatele inseamna venituri, profit, grad sporit de ocupare si utilizare a infrastructurii de reuniuni si cazare, taxe si impozite incasate la bugetul de stat, locuri de munca, dar si un excelent capital de imagine. Este insa necesara, in completarea fireasca a nivelului profesionist ireprosabil al serviciilor dedicate, o perceptie cooperanta si din partea autoritatilor si a administratiei locale pentru stimularea acestor activitati, deosebit de utile pentru intreaga comunitate locala. Ceea ce face din industria organizarii profesioniste de evenimente un domeniu de reala utilitate pentru comunitatea locala dintr-o destinatie data este realitatea financiara deosebit de profitabila a acestui cumul de activitati. Pe lânga veniturile directe provenite din organizarea unei reuniuni, ce rasplatesc eforturile si serviciile furnizorilor care vând servicii dedicate pentru acea reuniune, comunitatea locala, guvernul si municipalitatea destinatiei care gazduieste evenimentul beneficiaza, la rândul lor, de o serie de venituri adiacente. Turismul de afaceri este una dintre cele mai solide ramură ale industriei turismului din Brașov. Acest tip de turism reprezintă o importantă sursă de venituri pentru operatorii de aici. O dovedesc încasările hotelurilor din mediul brașovean, care confirmă faptul că ponderea turismului de afaceri în totalul încasărilor se situează la un nivel între 85% și 100%. La nivelul municipiului Brașov se organizează conferințe și evenimente „pe cale de consecință ", și nu ca urmare a unui efort susținut și direcționat de atragere a unor evenimente aici. Motivațiile cererilor pentru Brașov sunt dintre cele mai diverse : rolul economic al companiilor mari din Brașov care atrag aici numeroși oameni de afaceri și investitori, asociațiile care își organizează cu regularitate evenimentele proprii (adunări generale, congrese, târguri și expoziții anuale etc.), manifestările din sectorul administrativ unde se remarcă o creștere masivă a numărului de conferințe, mese rotunde, seminarii. Cea mai mare parte a turiștilor care vin aici sunt români, dar și străinii vin în număr semnificativ și din ce în ce mai mare, creșteri însemnate au fost simțite de către administrațiile hoteliere din municipiu odată cu intrarea în Uniunea Europeană. Structurile găzduitoare și organizatoare de turism de afaceri sunt perfecționate la capitolul publicitate, aceasta facându-se în principal pe internet, prin agenții de publicitate și surse proprii. Unele structuri și-au creat site-uri proprii, iar altele apelează la publicitatea online pe site-uri specializate de turism. Fluxurile de turiști, dominate de turiștii români, sunt mai intense vara, toamna și iarna. În ceea ce îi privește pe oamenii de afaceri străini sosiți in Brașov, aceștia provin atât din țările vecine – Ungaria, Moldova – cât și din Olanda, Marea Britanie, Germania, India, Italia, Franța. Judetul Brasov se afla pe locul trei într-un top al spațiilor pentru organizarea reuniunilor de afaceri, cu 6,8% din totalul capacitatilor de organizare a acestui gen de evenimente, dupa Bucuresti – care are o capacitate de 37% si litoral – cu o capacitate de 10%. Potrivit Romanian Convention Bureau, încasările din organizarea de reuniuni, conferințe și alte evenimente vor ajunge la finele acestui an la aproximativ 400 de milioane de euro, în creștere cu 25% față de anul trecut. Încasările din turismul de afaceri se referă la activitățile legate direct de organizarea de evenimente, respectiv aranjamentele de călătorie, serviciile hoteliere, cele specifice evenimentului și conexe. Potrivit, RCB, „Brașovul are un potențial uriaș în ceea ce privește dezvoltarea turismului de afaceri pentru că are locațiile necesare, și vor mai apărea și altele, are capacitatea de cazare necesară, este aproape de București și de zona montană”. Nu în ultimul rând, turismul de afaceri din Brașov impune și dezvoltarea altor tipuri de turism și impune valorificarea patrimoniului turistic local, datorită cerințelor tot mai crescute ale turiștilor de afaceri, în special ale celor străini, de cunoaștere și divertisment prin circuite turistice în perimetrul localității în care au venit în scop de afaceri. Chiar daca este insuficienta sustinerea din partea autoritatilor nationale si locale pentru stimularea si promovarea industriei de reuniuni, in special internationale, ca mijloc de dezvoltare durabila a fiecarei regiuni, chiar daca distributia pe teritoriul tarii a facilitatilor de conferinte si expozitii este inegala, chiar daca inca se lasa asteptate investitiile majore in infrastructura dedicata (centre de conferinta cu capacitate de 5.000-10.000 persoane, centre de expozitie modulare multifunctionale, hoteluri cu facilitati de reuniuni in alte regiuni decât Bucuresti), totusi tara noastra a parcurs in ultimii 15 ani un drum impresionant sub aspectul palmaresului de evenimente, îndreptindu-se încet, dar sigur, spre locul pe care-l merita pe harta mondiala a turismului de reuniuni, de afaceri si motivational. Romania a devenit treptat o destinatie acceptata si apreciata, din ce în ce mai competitiva în concurenta cu alte destinatii clasice pentru evenimente.
România are calități reale de a deveni una dintre cele mai cǎutate țări din Europa de Est în ceea ce privește turismul în general și turismul de afaceri în particular. Elementele care favorizează această formă de turism sunt legate de mai multe aspecte cum ar fi:
destinație inedită, cu valori naturale, culturale și istorice nealterate, ideal plasată în spațiul
european și ușor accesibilă prin legături aeriene cu majoritatea capitalelor;
milenii de cultură, istorie și tradiții ce sunt reflectate în moștenirea culturală a României;
bine cunoscuta ospitalitate a românilor, existând un stadiu avansat de implementare a
standardelor internaționale în industria ospitalității;
veche experiențǎ în organizarea de târguri și expoziții;
apariția pe piațǎ a noi centre de afaceri, precum și a noi lanțuri hoteliere: Marriot, Hilton,
Crowne Plaza, Intercontinental, Howard Johnson, Sofitel, Best Western, Ibis, Golden Tulip, Novotel, cu o extindere de la an la an;
infrastructura dedicată, în proces de extindere și modernizare;
specializarea profesională a unor companii românești și creșterea capacității acestora de a prelua integral procesul de organizare a reuniunilor de mare anvergură;
stabilitatea politică și civilă; eforturi susținute pentru aderaraea în Uniunea Europeană;
creșteri economice în ultimii ani.
Palmaresul României ca gazdă numără evenimente mondiale dintre cele mai prestigioase:
Forumurile Crans Montana (1994,1996), congrese inter-parlamentare, întruniri ale NATO și OSCE, conferințe ale Pactului de Stabilitate pentru Europa, Adunarea Generală a Agenției Interguvernamentale a Francofoniei (1998), Congresul Planetar al Asociației Exploratorilor Spațiului Cosmic (1999), congrese științifice, diverse reuniuni specializate. Prezența succesivă a României, în ultimii ani, la numeroase expoziții internaționale ale turimului de reuniuni, între care se numără cel mai important târg de specialitatedin lume- EIBTM Geneva, a captat atenția
oragnizatorilor străini de evenimente, care și-au exprimat intenția de a cunoaște și utiliza această
destinație inedită (www.conventionbureau.ro).
Din punct de vedere organizatoric, din decembrie 1997, industria românească de gen nu mai
este o excepție de la nivelul mondial, prin existența Romanian Convention Bureau, care este denumirea cansacrată a Asociației Naționale a Organizatorilor Profesioniști de Conferințe și Expoziții, care acționează în favoarea membrilor săi și a beneficiarilor locali și internaționali. RCB este o entitate non-guvernamentală și non-profit, în 1999 devenind membru al celei mai importante organizații de specialitate, ICCA.
Romanian Convention Bureau reunește în prezent 55 de instituții publice și companii private, capabile să asigure întreaga gamă de servicii dedicate pentru congrese, conferințe, seminarii, târguri expoziții specializate, turism de afaceri și motivațional.
BIBLIOGRAFIE
Ionescu, Turismul fenomen social-economic și cultural, București, Editura Oscar Print, 2000Grecea Oana, Turismul de conferințe, suprasaturat, Banii Noștri, nr. 45, anul VI, 2006
Gabriela Stanciulescu : Managementul operatiunilor de turism, Editura: ALL BECK ( 2003)
Gurău Călin, Tourism promotional strategies through the internet, Marketing-Management, anul VI, nr. 4, 1999
Holloway Christopher, The business tourism, Ed. Longman, Harlow, 1998
Rob Davidson, Tourism- Pearson Longman, 1993
Chiriac Alexandra Crina, Asistenta turistica in organizarea de evenimente, Editura THR-CG, Bucuresti, 2004
John Swarbrooke, Susan Horner – Business Travel and Tourism, Butterworth-Heinemann, 2001
Swarbrooke J., Susan Hower, Business Travel and Tourism, Editura Butterworth, Heinemamms, London, 2002
Davidson R., Business Travel, Pitman Publishing, London, 1999
Florea C., Belous M., Organizarea evenimentelor si banqueting-ul in structurile de primire, Editura THR-CG, 2004
www.conventionbureau.ro
www.businesstourismpartnership.com/index.html
www.tourismguide.ro
www.brasovcity.ro
www.uia.org/statistics/
www.wall-street.ro/articol/Turism/1430
www.aro-palace.ro
BIBLIOGRAFIE
Ionescu, Turismul fenomen social-economic și cultural, București, Editura Oscar Print, 2000Grecea Oana, Turismul de conferințe, suprasaturat, Banii Noștri, nr. 45, anul VI, 2006
Gabriela Stanciulescu : Managementul operatiunilor de turism, Editura: ALL BECK ( 2003)
Gurău Călin, Tourism promotional strategies through the internet, Marketing-Management, anul VI, nr. 4, 1999
Holloway Christopher, The business tourism, Ed. Longman, Harlow, 1998
Rob Davidson, Tourism- Pearson Longman, 1993
Chiriac Alexandra Crina, Asistenta turistica in organizarea de evenimente, Editura THR-CG, Bucuresti, 2004
John Swarbrooke, Susan Horner – Business Travel and Tourism, Butterworth-Heinemann, 2001
Swarbrooke J., Susan Hower, Business Travel and Tourism, Editura Butterworth, Heinemamms, London, 2002
Davidson R., Business Travel, Pitman Publishing, London, 1999
Florea C., Belous M., Organizarea evenimentelor si banqueting-ul in structurile de primire, Editura THR-CG, 2004
www.conventionbureau.ro
www.businesstourismpartnership.com/index.html
www.tourismguide.ro
www.brasovcity.ro
www.uia.org/statistics/
www.wall-street.ro/articol/Turism/1430
www.aro-palace.ro
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Turismul de Reuniuni, Congrese Si Personal (ID: 148337)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.