Turismul de Croaziera, Oportunitate de Dezvoltare a Turismului Mehedintean

CUPRINS

INTRODUCERE

CAPITOLUL 1

1.1.Analiză privind dezvoltarea turismului dunărean, inclusiv a porturilor dunărene

1.2. Oportunitățile și potențialul turistic al croazierelor în arealul vizat

1.3.Mehedinți –componentă teritorial-geografică în Regiunea Sud-Vest Oltenia din România…

1.4. Analiza SWOT a regiunii vizate

CAPITOLUL 2

2.1.Oportunități pentru dezvoltarea turismului de croazieră

2.2. Problemele și nevoile principale identificate în dezvoltarea turistică a porturilor dunărene

2.3. Obiectivele prioritare în reușta turismului de croazieră mehedințean

2.4. Promovarea unui program comun de marketing pentru dezvoltarea turismului dunărean

4. PLAN DE ACȚIUNI

5. PROMOVAREA PROGRAMULUI COMUN DE MARKETING PENTRU DEZVOLTAREA TURISMULUI DUNĂREAN

6. ANEXE

6.1 Scurtă descriere a Dunării

6.2 Porturi din România

6.3 Porturi din Bulgaria

7. BIBLIOGRAFIE

INTRODUCERE

Sectorul turismului mehedințean,din regiunea Sud-Vest Oltenia,aferent turismului de croazieră,o formă de turism inedită,elitistă,de lux pentru foarte mulți din concitadinii noști,dat fiind faptul că,din nefericire,județul Mehedinți deține încă “un loc fruntaș”în ierarhia județelor României,în ceea ce privește șomajul și implicit nivelul de trai al populației….

Dunărea parcurge teritoriul României și Bulgariei pe o suprafață de aproximativ 1075 km, respectiv 471 Km, fiind incărcate de un mare potențial turistic și cultural nepus în valoare.

Toate localitățile amplasate pe malul Dunării beneficiază de zone tradiționale, culturale, arheologice, care pot bucura turiștii internaționali cu istoria română, a populatiei mehedințene.

Împrejurimile localităților au o bogată floră și faună, specifică luncii Dunării,biodiversitatea clisurii fiind ,de asemenea un factor de atractivitate turistică.

Fiecare localitate urbană (Drobeta Turnu Severin și Orșova)din județul Mehedinți dispune de port fluvial și infrastructură aferentă aflată într-un anumit stadiu de degradare și cu puține investiții noi, care necesită îmbunătățiri pentru respectarea standardelor europene.

Și câteva pensiuni din Clisura Dunării posedă ponton pentru acostarea navelor de croazieră:Melba,Steaua Dunării,La Ponton,Alegria,etc.

Probabil cu o strategie de promovare mai agresivă,cu un plan de investiții țintit pe revitalizarea porturilor,pe construcția mai multor pontoane,cu o semnalizare vizuală a pensiunilor care dețin facilități pentru acostarea navelor de croazieră,a micilor ambarcațiuni,vor face,în viitorul foarte apropiat din dumnezeita microdestinație turistică Clisura Dunării,un reper pe harta croazierelor dunărene,nu numai la nivel regional,național ,ci și internațional.

Ca locuitor al zonei,prin această lucrare de licență,pe măsura și cunoștințele unui absolvent ,încerc să fac cunoscută această zonă:Clisura Dunării,de care mulți edili nu au auzit decât din ziare sau alte mijloace mass-media…

Foto 1.Pensiunea La Ponton (sursa:http://amfostacolo.ro/poze-fotoimpresii.php?hotel=pensiunea-la-ponton-eselnita-clisura-dunarii&id=3488&p=3)

Foto 2.Pontonul amenajat-Pensiunea La Ponton ( sursa:http://amfostacolo.ro/poze-fotoimpresii.php?hotel=pensiunea-la-ponton-eselnita-clisura-dunarii&id=3488&p=3)

Fig.1 Promovarea Pensiunii la Ponton-harta interactivă cu indicații spațiale.

(Sursa:http://www.cazari.ro/upload/unitReserv/b_mehedinti_cazanele_dunarii_pensiunevila_la_ponton_9676.jpg)

Element de etnogeneză și în același timp, zonă de importante interferențe culturale, etnice și economice, Valea Dunării, populată cel puțin din neolitic, se constituie astăzi într-un potential de mare atracție turistică cu atât mai mult cu cât Dunărea poate realiza și joncțiunea între Europa Occidentală, Centrală si Sud-Estică.

Insuficient valorificat până în prezent, potențialul turistic al acestei macrodestinații turistice are ca punct de plecare, pe de o parte cele 53 de porturi importante cu valoarea lor istorică, dar și economică, cât și cele 17 etnii relativ compacte (germani, sârbi, slovaci, sloveni, maghiari, cehi, ruși, evrei, turci, croați, armeni, țigani, bosniaci, polonezi, români, bulgari și ucrainieni) bine reprezentate prin așezări – cu modele arhitecturale, peisaje rurale si tradiții culturale.

Aceste elemente, ce pot fi reunite sub umbrela marketingului – marketingul turismului cultural, trebuie neapărat încadrate într-o strategie a întregii Văi a Dunării, pornind de la reprezentările simbolice culturale la nivelul mentalului cercetat, la nivel individual și apoi colectiv.

CAPITOLUL I

1.1.Analiza privind dezvoltarea turismului dunarean, inclusiv a porturilor dunărene

Considerată “bulevardul Europei” (Dimitrescu citat in Baltălungă, 2008: p. 27), prin poziția sa geografică, și în direcția cursului ei, Dunărea … este o dovadă a legăturii permanente dintre geografie, istorie și politică” (Benea, 2009: p. 22), ce definește “un spațiu de interferență regională în care se regăsesc intesesele proprii fiecărui stat prezent în zonă” (Cucu, 2008: p. 20).

De-a lungul timpului, frumusețea Dunării și a mai multor localități ei a inspirat poeți, muzicieni și în egală măsură, artiști.

Din punct de vedere turistic, toate porturile dunărene dispun de o zestre turistică importantă, deși insuficient valorificată, fiecare dintre ele putându-se transforma în destinații turistice de sine-stătătoare.

De la izvoarele sale din Pădurea Neagră și până unde se varsă în Marea Neagră, cel de-al doilea fluviu ca mărime al Europei parcurge o distanță de 288.8 km. Încă din antichitate Dunărea a exercitat o atracție aproape magică asupra omului. De-a lungul malurilor sale au fost descoperite urme ale așezărilor umane din antichitate: Venus din Willendorf a fost descoperită în valea Wachau din Austria iar in apropiere de Belgrad, la Carasija a fost descoperită o statuetă, acestea fiind cele mai vechi reprezentări ale omului sub formă de sculpturi.

Dunărea este un fluviu cu adevărat regal, un fluviu European prin excelență. În drumul ei, de la Vest la Est, ea traverseaza 10 țări și este o punte de legatură între popoare, religii și culturi atât de diverse, ea reușind însă să le unească într-un tot unitar armonios.

Malurile Dunării sunt presărate la tot pasul cu monumente care fac dovada unei istorii bogate:

castele mărețe, mânăstiri grandioase și palate somptuase.

Peisajul variat care se regăsește de-a lungul Dunării este uneori blând și prietenos, alteori aproape mistic dar fără îndoială este întotdeauna material de inspirație pentru legende și mituri. Călătorii se vor întalni cu trecutul măreț al fluviului pe tot parcursul acestuia, însă Dunărea este de asemenea și o arteră modernă de comunicare. Este navigabilă pe 2415 km adică pe aproape toată lungimea sa, iar canalul Main-Dunăre face legatură între Marea Neagră și Marea Nordului.

Dunărea a fost și este una dintre cele mai importante rute fluviale comerciale: face parte din

Coridorul VII al Uniunii Europene care traversează continentul.

Navigarea pe Dunăre a devenit din ce în ce mai populară și în rândul turiștilor, ceea ce nu este de mirare tinând cont că o croazieră pe marele fluviu este o experiență unică și de neuitat. În prezent peste 113 transatlantice străbat Dunărea, între Pas sau și Budapesta ajungând chiar și în Deltă.

Indiferent de modalitatea de călătorie: pe șosea, pe calea ferată, cu bicicleta sau la bordul unui transatlantic luxos, nimeni nu poate rezista tentației acestei “ Regine a fluviilor” și armoniei pe care o oferă fluviul și decorul întâlnit pe tot parcursul lui

Dunărea parcurge pe teritoriul European 10 țări, dupa cum urmează(fig.2):

România (29.9%)

Ungaria (11.7%)

Austria (10.2%)

Serbia (10.3%)

Germania (7.5%)

Slovacia (5.8%)

Bulgaria (5.2%)

Republica Moldova (0.29%)

Croația (4.5%)

Ucraina (3.8)

Fig.2.Dunărea pe harta Europei

Fig.3.Porturi din Romania

Fig..3 Porturile dunărene din România

Fig.4. România pe harta mondială a Croazierelor europene

(Sursa:http://www.amawaterways.com/europe-river-cruises

Fig.5. Orașele de acostare în Croaziere pe Dunăre(sursa: Photo: scenictours.com firma Scenic Tours-Luxury River Cruise )

Fig. 6.Programul Grand Danube Cruise http://www.amawaterways.com/grand_danube_cruise-2014

Astfel, printre porturile importante se pot enumera:

în Germania: Kelheim, Regensburg (colonie celtică și apoi Roman garrison town – Castra Regina – cu fortificațiile sale medievale), Straubing, Deggendorf, Passau (frontieră între Bavaria și Austria, cu bisericile în stil baroc și cu patrician houses);

în Austria: Linz Enns , Krems (renumit pentru podgorii), Viena (reszidența Curții Imperiale și poate, cu cel mai valoros tribut adus Dunării – “The Blue Danube” valsul, compus în 1867 de Johann Strauss), Engelhartszell, Grein, Melk, Dürnstein, Tulln, Hainburg;

în Slovacia: Bratislava, Sturovo și Komarno;

în Ungaria: Gyor ,Komárom, Budapesta (cu cei 2,1 milioane de locuitori, un veritabil mozaic al culturilor), Esztergom, Visegrad, Szentendre, Dunaujvaros, Kalosca, Baja;

în Croația: Osijek , Vukovar (un oraș bogat în tradiții );

în Serbia: Apatin, Bačka Palanka, Novi Sad, Pancevo ,Prahovo, Veliko Gradiste , Golubac (renumit pentru navigație și croaziere), Donji Milanovac (cu 4000 locuitori,este centrul de interes al Parcului DJerdap ,numindu-se metaforic ,,orașul trandafirilor ca și omonimul său din România-Drobeta Turnu Severin’’ ) etc.;

în Bulgaria: Silistra, Vidin ,Lom, Oriahovo, Somovit, Svistov , Ruse (centru cultural), Tutrakan ( un centru turistic atractiv);

în Moldova: Giurgiulești ;

în Ucraina: Reni , Izmail, Chilia și Ust’-Dunajsk.

Valea românească a Dunării, formată din 137 de localități (din care 116 comune și 21 municipii și orașe), din care 24 sunt porturi (Baltălungă, 2008: p.24). Dintre acestea, importante sunt: Moldova Veche, Orșova, Drobeta – Turnu Severin, Cetate, Calafat, Beсhet, Corabia, Giurgiu, Oltenita, Cǎlǎrași, Cernavodă, Brăila, Galați, Isaccea , Tulcea, Mahmudia, Medgidia, Basarabi, Ovidiu, Sulina.

Fig.7.Regiunea Dunării în România(preluare după MITROI S,M.MAZILU The balance between economic, social and environmental development of tourism in the Danube bend tourist microdestination,.

http://www.utgjiu.ro/revista/ec/pdf/2014-06/14_Mitroi,%20Mazilu.pdf)

Fig.8. Potențialul turistic al Dunării(Sursa A.Baltălungă,2008,Orașele port-dunărene)

Unul dintre multiplele obiective care sunt incluse în “Strategia 2020 a Uniunii Europene pentru regiunea Dunării” este “promovarea regiunii Dunării ca destinație turistică, pe baza unor concepții și principii comunitare durabile și cooperare culturală”(Reinhart, 2011: http://ec.europa.eu/regional_policy/cooperation/danube/index_en.htm)

În acest context, formele de turism “comune” ce pot fi dezvoltate pentru toate porturile din Valea Dunării, sunt, în opinia autorilor, turismul de croazieră, turismul științific, ecoturismul, turismul rural, fiecare dintre ele sub “umbrela” turismului cultural.

Elementele de identitate culturală pentru această formă de turism, analizate atât ca elemente comune (cu istorii comune, ținând cont de cele trei clustere), cât și ca elemente singulare constituie brandul prin:

identitatea alimentară (gastronomia locală, cu produse comune – exemple, mierea, cafeaua etc., atât de diferită pentru etniile din această zonă);

identitatea habitatului tradițional, determinată de originea, evoluția și arhitectura așezărilor și de particularitățile etnice ale locuințelor situate de-a lungul Văii Dunării (exemplu, prezența prispei – pentru casa românească autohtonă, pentru cea bulgărească sau pentru cea de tip slav- ucrainian);

identitatea etniilor culturale.

Fiecare oraș, sat și loc de pe Dunăre are personalitatea și specificul său, determinate în principal, de etniile care le populează.

1.2. Oportunitățile și potențialul turistic al croazierelor în arealul vizat

Cu istorii și culturi diferite și cu cei 115 milioane de locuitori, cele 10 state de mai sus (Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Serbia, Croația, Bulgaria, România, Moldova și Ucraina) se disting prin vechime, continuitate și diversitate, se reunesc și domină întregul bazin al Dunării prin religia creștină (relativ compactă), cu cele două mari confesiuni ale sale, catolicismul și ortodoxismul, exprimate prin cele trei grupuri dialectale majore prezente în Europa: grupul limbilor latine, grupul limbilor germanice și grupul limbilor slave (adapted after Baltălungă, 2008: p. 20).

Considerând Valea Dunării o macrodestinație turistică unitară ce are în componență mai multe microdestinații ,precum Clisura Dunării (mergând până la localitățile – porturi mici), în vederea elaborării unei strategii de marketing (și ținând cont de cele trei grupuri – clustere) sunt necesare mai multe etape, cea mai importantă, în opinia autorilor, constituind-o etapa analizei situației existente (etapă necesară și premergătoare fixării obiectivelor de marketing), pornind și de la constatarea că “stabilizarea situației politice în fosta Iugoslavie, precum și pașii importanți realizați pe calea reluării circulației libere a navigației în zona portului Novi Sad au contribuit la dezvoltarea relațiilor și a colaborării între țările din zona Dunării inferioare” (Mazilu, 2010: p. 77).

În analiza situației existente, trebuie pornit de la analiza celor 53 de porturi dunărene, cu depistarea acelor elemente de identitate ce se pot transforma în elemente de atractivitate pentru turiști, paralel cu realizarea unor cercetări privind reprezentări simbolice proprii fiecărui stat la nivel individual / colectiv și apoi, în funcție de rezultatele acestora, crearea unor destinații turistice regionale.

Clasamentul principalelor porturi dunărene europene

1.3.Mehedinți –componentă teritorial-geografică în Regiunea Sud-Vest Oltenia din România

Zona S-V Oltenia, este o zonă bogată în ceea ce privește arhitectura tradițională, folclor, artă și meșteșuguri, cultură și istorie. Deasemenea zona prezintă un potențial mare pentru turismul sportiv și de agrement: pescuit, trasee, ciclism, canotaj etc. Un potențial turistic crescut îl au și localități așezate pe malul Dunării, cum sunt: Șvinița, Dubova, Ieșelnița, Șimian, Orșova, Gruia, Cetate, Corabia. Din lipsă de mijloace financiare proprii și interesului scăzut al investitorilor resursele de apă termală din localitățile Lonele, Desa, Gighera, Urzicuța și Ghercești au rămas până acum neexploatate. În această zonă, în ceea ce privește infrastructura de turism, se pune accentul pe agroturism, care este văzut ca un important factor de dezvoltare rurală, și structurile de cazare specifice acestuia și mai puțin pe turismul fluvial și de croazieră.

Concret, pentru Romania, croazierele turistice pe Dunăre,comparativ cu 2012, anul precedent am avut o creștere de aproximativ 16% a numărului de pasageri, dar valoric creșterea a fost doar de 6% deoarece s-au vandut croaziere mai ieftine. Pentru 2015, dupa cum a început anul 2014, specialiștii în domeniu prevăd o creștere de 12-13% față de 2014.

Dacă în anul 2013 un număr de aproximativ 54.000 de pasageri au vizitat portul Constanța, în anul 2014, până la această dată(sept.2014), au sosit în jur de 64.500 de pasageri, potrivit Asociației Litoral – Delta Dunării.

Creșterea de aproximativ 20% se datorează eforturilor conjugate ale CN Administrația Porturilor Maritime Constanța, ale Asociatiei Litoral – Delta Dunării și ale autorităților locale, dar și ale contextului politic nevaforabil din Ucraina, ce a determinat ca toate cursele de croazieră să înlocuiască în itinerariul lor portul Odesa cu portul Constanța, se precizează într-un comunicat.

Astfel, multe dintre navele de croazieră care optează acum pentru portul Constanța își prelungesc șederea pe teritoriul României cu aproximativ 1 noapte, unele ajungând chiar să își dubleze șederea față de anul precedent.

În topul pasagerilor care sosesc la bordul navelor de croazieră se situează cețățenii americani, urmați îndeaproape de cetățenii francezi, italieni și germani.

Pe parcursul zilei în care nava acostează la Constanța, turiștii pot opta să meargă în excursii precum Tururi de Litoral, Degustări de vinuri la Murfatlar, Croaziere de o zi în Delta Dunării, Tururi arheologice și la mănăstiri, Tur de Constanța, Turul de București sau programe cu spectacole folclorice și dejun tradițional românesc.

Astfel, se estimează că cei 64.500 de turiști sosiți pe teritoriul țării chetuiesc în total peste 6 milioane de euro în zilele în care navele sunt acostate în Portul Constanța.

“Turismul de croazieră cu nave de pasageri în portul Constanța reprezintă o nișă cu un potențial real spre care ne concentrăm atenția în continuare. Portul Constanța, orașul Constanța, dar și România, au de câștigat pentru că multe nave de croazieră nu vor mai face escală în portul Odesa. În acest context, consider că România trebuie să își consolideze strategia de promovare a destinațiilor românești având în vedere situația politică actuală”, a declarat Corina Martin, Președinte Asociația Litoral – Delta Dunării.

1.4. Analiza SWOT a regiunii vizate

În ansamblu, punctele forte ale regiunii sunt în special în număr mic și în cazul în care acestea există, lipsește un grad semnificativ de revigorare. Punctele slabe, care sunt multe, sunt de natură structurale, sociale și spațiale.

Oportunitățile sunt foarte fragile, iar punctele slabe în ceea ceprivește capitalul antreprenorial și uman sunt susceptibile de a împiedica realizarea lor, mai ales atunci când temerile sunt puternic extinse și pot slăbi câteva din punctele forte.

Natura industriei turismului s-a schimbat semnificativ în ultimii 30 de ani. Vizitatorii se așteaptă la un anumit standard al serviciilor prestate, care nu sunt dezvoltate în multe din zonele rurale ale regiunii transfrontaliere.

În același timp, o altă provocare este de a se asigura că potențialul de dezvoltare a turismului nu distruge bunurile pe care încearcă să le valorifice – frumusețea naturală, fauna și animalele sălbatice și patrimoniul istoric al regiunii.

Finanțările existente pot ajuta, deasemenea, regiunile respective, oferindu-le oportunitatea de a valorifica valorile lor culturale unice și nemăsurate, mediu înconjurător și bogatul patrimoniu cultural și istoric.

Regiunile din aria transfrontalieră se bucură de beneficiile de a avea o vastă, variată și în cea mai mare parte un mediu înconjurător natural incă neexploatat. Natura rurală din regiune asigură punctele forte și oportunitățile în special în ceea ce privește potențialul turistic, precum și diversitatea culturală a zonei.

Turismul și inițiativele bazate pe tradițiile culturale specifice regiunii transfrontaliere reprezintă oportunități considerabile.

În concluzie, ambele comunități de o parte și de alta a Dunării se confruntă cu probleme similare: activități orientate către turism foarte puțin dezvoltate, lipsa unei pregătiri profesionale de calitate, un nivel ridicat de șomaj pe termen lung și nivel mare de șomaj în general, venituri mici pentru populația din zonă, o infrastructură slabă de transport ,dependență față de activitățile de agricultură, probleme de mediu cauzate de lipsa unor structuri adecvate pentru colectarea și depozitarea deșeurilor, de un management al resurselor defectuos naturale etc.

În acest context, nevoia principală este de a sprijini tranziția economică din regiunea de frontieră către o societate mai prosperă prin promovarea și sprijinirea dezvoltării sectorului de turism, astfel stimulând o mai bună dezvoltare a activităților turistice și a inițiativelor în acest domeniu.

Capitolul 2-

2.1.Oportunități pentru dezvoltarea turismului de croazieră

Situația existentă cu privire la dezvoltarea turistică a porturilor dunărene,este:

România

Fig.9 –Porturile dunărene intrate în circuitul croazierelor dunărene

În Regiunea Sud-Vest Oltenia din România

Județul Dolj

Porturi: Calafat, Bechet, Cetate, Rast

Infrastructura existentă

– infrastructura de transport – structura de acces către vecinii de peste Dunăre se face numai prin intermediul bacurilor/feriboturilor din porturile Bechet și Calafat.

Planuri de dezvoltare porturi Calafat și Bechet:

– construirea a două poduri de acces către partea bulgară, dintre care cel de la Calafat-Vidin va fi pod mixt (rutier și feroviar), poduri care vor uni orașele port Calafat-Vidin și Bechet-Oreahovo;

– îmbunătățirea infrastructurii de acces la cele două poduri prin :

– construirea a 8,7 km de drum din care 3 km de autostradă cu două benzi până la drumul național Craiova-Calafat și 3,3 km de cale ferată de la capătul podului până la calea ferată existentă;

– reabilitarea drumului județean 561 D Giubega-Băilești-Rast pe o lungime de aproximativ 32 km;

– amenajarea facilităților portuare. Planuri de dezvoltare port Cetate:

– dezvoltarea portului ca port turistic și cultural la inițiativa poetului Mircea Dinescu. Acestaa investit în dezvoltarea minimă a unei structuri portuare și anume: ponton de acostare, cheu portuar, restaurant și structura de cazare;

– promovarea turistică a zonei pentru oprirea vaselor de croazieră și delectarea turiștilor cu activități culturale specifice Olteniei.

Planuri de dezvoltare port Rast:

– realizare port turistic și asigurarea legăturii Lom-Rast printr-un feribot.

Se preconizează că podurile vor avea un impact considerabil asupra regiunii atît din România cât și din Bulgaria, creând aproximativ 1000 de noi locuri de muncă, declanșând un boom imobiliar (facilități care țin de birouri și cazare), o dezvoltare a sectorului imobiliar, crearea unei cereri constante pentru gastronomie, agrement , turism, facilitarea deplasărilor și extinderea activităților în regiunile învecinate de o parte și de alta a frontierei.

Județul Olt

Porturi: Corabia

Infrastructura existentă:

Infrastructura slab dezvoltată, în port există structuri pentru încărcare-descărcare mărfuri vrac și ambalate, infrastructura de transport este de asemenea slab dezvoltată, în orașul Corabia există foarte puține structuri de cazare și alimentație. (2 silozuri de cereale cu o capacitate de 17000 t, 10 dane, din care 3 funcționale, una din ele având scop turistic)

Planuri de dezvoltare:

– Infrastructură turistică

– structuri de agrement: agrement nautic, hangar de ambarcațiuni, ponton pentru agrement , debarcader, și ambarcațiuni specifice turismului de agrement (croaziere, pescuit etc.)

– structuri de cazare și alimentație publică-restaurante cu specific local

– lipsă puncte/oficii de informare turistice

– Infrastructură generală

– drumuri acces către port, parcări

Dezvoltarea punctului de trecere a frontierei Corabia – au fost propuse lucrări de reabilitare a infrastructurii de trecere a frontierei, achiziționare feribot pentru asigurarea trecerii frontierei în condiții de siguranță și confort și într-un timp cât mai scurt. Se preconizează că acest proiect va avea

-un impact pozitiv asupra mobilității bunurilor și persoanelor între localitățile de graniță din zona Olt-Pleven, asupra mediului prin ecologizarea zonei, diminuarea costurilor sociale prin crearea de locuri de muncă, cu urmări asupra dezvoltării serviciilor și educației.

– Realizarea portului turistic Corabia – crearea structurilor regionale care vor conduce la o dezvoltare economică, dezvoltare a industriei, serviciilor și turismului, în special cele care se adresează turismului nautic și de agrement. Rezultatele preconizate sunt ocuparea forței de muncă, creșterea calității serviciilor, integrarea armonioasă în mediul înconjurător, creșterea atractivității zonei Corabia.

– Înființarea Bursei de cereale în orașul Corabia – proiectul are la bază înființarea unei structuri de afaceri de importanță atât locală cât și regională, pornind de la lipsa unor astfelde structuri la nivel regional și chiar național. Rezultate:crearea de noi locuri de muncă, creșterea rolului economic al orașului Corabia, consolidarea mediului de afaceri în județul Olt și în regiunea transfrontalieră Olt-Pleven, intensificarea schimburilor comerciale.

– Crearea Parcului Industrial Corabia – înființarea unei structuri de afaceri de importanță locală și regională prin care se vor crea noi locuri de muncă, creșterea competitivității județului Olt ca locație pentru afaceri, atragerea investițiilor în zonă, creșterea atractivității și a potențialului de dezvoltare economică a județului Olt.

Județul Mehedinți

Porturi: Șvinița, Dubova, Ieșelnița, Șimian, Orșova, Dr. Tr. Severin, Gruia. Infrastructura existentă:

– Orșova si Dr. Tr. Severin

– Infrastructura comerciala și de transport și pentru manevrare de mărfuri

Orșova

– Infrastructură turistică – terminal de pasageri care îndeplinește toate cerințele Uniunii Europene: separarea fluxului de pasageri, crearea utilităților tehnice și a facilităților care să permită o mai buna procesare a pasagerilor aflați în trafic și reducerea timpilor de așteptare în momentul efectuării controlului de frontieră.

Planuri de dezvoltare:

– Pentru porturile Orșova și Dr. Tr. Severin

– dezvoltarea pe parte comercială a porturilor, respectiv pentru creșterea volumului de mărfuri operat, prin construirea unui terminal de containere, mai multor magazii speciale și depozite pentru diferite mărfuri ambalate sau vrac

– modernizarea infrastructurii de transport rutier

– pentru portul Dr. Tr. Severin se are în vedere construirea unei faleze în prelungirea actualului port de pasageri până la piciorul podului lui Traian

– pentru porturile mai mici, care prezintă potențial turistic se are în vedere:

– construirea unor debarcadere pentru ambarcațiuni care vor avea efecte pozitive și asupra agroturismului desfășurat in zonă

– construirea unor campinguri și construcții ușoare cu utilitățile necesare acestui gen de turism

– pentru portul Orșova

– amenajarea unui parc de hidrobiciclete, aici existând și o bază de antrenament a

Federației Române de Canotaj

– organizarea de excursii, evenimente, concursuri și investirea în promovarea zonei prin intermediul mass-media, agențiilor de turism, etc

Din prezentările de mai sus, ale porturilor dunărene și ale strategiilor de dezvoltare a acestor porturi, se poate observa că, infrastructura existentă este destul de slabă, în ceea ce privește infrastructura de turism aceasta este foarte puțin dezvoltată și chiar lipsește în unele porturi dunărene, iar strategiile de dezvoltare se axează cel mai mult pe dezvoltarea infrastructurii de transport, pe dezvoltarea economică și mai puțin pe dezvoltarea turistică propriu-zisă (structuri de cazare și alimentație, structuri pentru activități turistice de recreere, agrement etc, organizare de festivaluri, târguri și alte evenimente care să atragă turiști atât din țară cât și din străinătate în aceste zone)

2.2. Problemele și nevoile principale identificate în dezvoltarea turistică a porturilor dunărene

Probleme :

• Rate și metode nestandardizate de percepere a taxelor de acostare la ponton, a tarifelor pentru pasageri, etc. în diferite puncte;

• Taxele de acostare la ponton sunt în general mult mai mari în România decât oriunde în altă parte pe Dunăre – Bulgaria și Serbia, de exemplu;

• Lipsa unui punct central sau a unui birou de decontare pentru anunțarea curselor de nave și de pasageri. Aceasta este procedura standard folosită în Germania, Austria și Ungaria ;

• Calitate slabă a unor pontoane și facilități de acostare;

• Calitate slabă a drumurilor de acces spre unele zone speciale de acostare;

• Neimplementarea unor reglementări de acostare prioritare pentru navele de croazieră – în regiunea Mehedinți-Vidin până la Olt-Pleven;

• Lipsa informațiilor pentru vizitatori și a magazinelor în zonele de acostare – cafenele, artizanat local, etc;

• Lipsă strategii de dezvoltare a porturilor dunărene;

• Dezvoltare axată pe transport fluvial de mărfuri.

Nevoi reale:

– modernizarea și standardizarea procedurilor și facilităților de primire;

– îmbunătățirea / dezvoltarea / crearea facilităților de acostare, de primire în porturi și a accesului până la și de la facilitățile de acostare;

– organizarea de întâlniri cu principali actori din turism pentru a stabili solutii pentru

problemele comune referitoare la traficul de croazieră pe Dunăre și turismul dunărean;

– dezvoltarea / crearea zonei portuare turistice care să includă:

– birouri de decontare pentru anunțarea curselor de nave și de pasageri către porturi, operatori etc. și identificarea mijloacelor de expediere a materialelor promoționale către pasageri;

– birouri de informare turistică;

– magazine cu artizanat local;

– cafenele, restaurante;

– alte facilități (structuri de cazare și alimentație, structuri pentru activități turistice de recreere, agrement, bancă, etc);

– crearea și dezvoltarea de instrumente pentru promovarea turismului dunărean.

2.3. Obiectivele prioritare în reușta turismului de croazieră mehedințean

Obiectivul general

Dezvoltarea durabilă economică a regiunii de graniță dintre România și Bulgaria pentru a reduce caracterul său periferic și a creste inițiativele de cooperare transfrontalieră în domeniul turismului.

Obiective specifice

– Promovarea și dezvoltarea turismului dunărean în regiunea transfrontalieră, începând de la Mehedinți-Vidin până la Olt-Pleven.

– Investiții pentru dezvoltarea infrastructurii turistice dunărene în regiunea transfrontalieră, începând de la Mehedinți-Vidin până la Olt-Pleven.

2.4. Promovarea unui program comun de marketing pentru dezvoltarea turismului dunărean

În privința cooperării teritoriale transnaționale, România va participa la Programul de cooperare transnațională dedicat Dunării 2014-2020, care va prelua configurația geografică a Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării. Comitetul de programare a elaborat prima versiune a documentului de planificare în conformitate cu prevederile legislației europene, aflându-se în faza destinată consultărilor publice.

Croazierele turistice pe Dunăre au inceput să prindă viteza în 2007 când România a luat fața Serbiei și Bulgariei la acest capitol.Potrivit datelor oficiale ale Balkan Travellers, în 12 luni, peste 140.000 de pasageri călătoresc la bordul a peste 400 de nave de croazieră pe Dunăre. Aceleași statistici arată că, în acest moment, în România sunt în circuitul turistic 10 porturi la Dunăre unde navele de croazieră opresc, intr-un an, de peste o mie de ori. Statisticile arată ca majoritatea pasagerilor care călătoresc la bordul navelor de croazieră pe Dunăre sunt străini, intrucât un astfel de produs este foarte slab promovat in România.

In plus, românii care doresc să cumpere un astfel de pachet turistic nu prea au de unde, deși tarifele practicate sunt destul de accesibile.

Programul( lansat in 2002 cu surle și trambițe de ministrul turismului din acea perioada,Dan Matei Agathon, cel care a inițiat chiar un program național, cu acest nume, s-a bucurat de creșterea circulației turistice pe bătrânul fluviu, dar ideea programului n-au înțeles-o și n-au privit-o ca o mare șansă, în plan financiar, pentru industria vacanțelor din România). Impunîndu-se revitalizarea acestui concept ,atât ca interes pentru promovarea mai activă și mai inteligentă a acestui important produs, cât și pentru punerea „în operă”

În 2014, navele de croazieră fluviale agenturate de Navlomar au făcut 20 de escale în portul Constanța, iar cele maritime, 10 escale. În total, acestea au adus circa 20.000 de turiști. Compania de agenturare Phoenix Shipping & Trading deține cea mai mare cotă din piața navelor de croazieră, a portului Constanța. În 2014, a avut 58 nave, cu 70 escale și cu o medie de 500 de pasageri pe navă, (cotidianul „Cuget Liber”,). 2014 a fost un an excelent, cu un record de 92 escale și circa 70.000 de pasageri. Acum, companiile de navigație, tour-operatorii, firmele de agenturare și administrațiile portuare lucrează la defi-nitivarea programului pe 2015

Mai mult, din anul 2014, se vor lansa încă 15 nave noi de croazieră pe Dunăre. Aproximativ 150.000 de turiști au ales în anul 2013 să participe la croaziere pe Dunăre, dar nu toți au ajuns până în porturile românești, Tulcea sau Constanța. Problema acordării vizelor pentru turiștii aflați în croazieră îngreunează mult accesul acestora pe teritoriul României. China, America Latină, SUA sunt principalele zone potențial emițătoare de turiști pentru croazierele pe Dunăre

Din nefericire am ratat si oportunitățile oferite de criza din Ucraina, (porturile Yalta, Odessa și Soci au fost scoase din ofertă) turiștii vor să călătorească în condiții de siguranță. romanii fiind atrasi mai degraba sa lucreze in croaziere decat sa le acceseze in cailiate de turisti,dacă pierdem si aceasta oportunitate pentru croazierele fluviale să nu ne mire regresul atît numeric ,cît și calitativ.. Concluzionând, prețurile scăzute la produsele turistice și potențialul turistic ridicat și ofertant al României,ar trebui să fie în 2015 factorii de atracție în croazierele fluviale ,în paralel cu o promovare agresivă la nivel de țară și pe piețele țintă, alocarea unor bugete suficiente la nivel public și eficient coordonate, iar absența produsului Croazieră pe Dunăre din strategia oficială de promovare a brandului turistic al României să fie regîndită spre beneficiul și economic si de imagine al României,să nu ne prindă iarăși nepregătiți..veșnica scuză a edililor care gestionează porturile fluviale dar și absenteismul legislativ din domeniul turismului.

Intre 27 si 30 martie,2015 croaziere.net a organizat, la hotelul Kronwell din Brasov, a cincea editie a seminarului “Cruises in Dracula’s Land”. Printre cele 75 de firme participante se numara reprezentanti ai Eurolines – Tui Travel Center, Eximtur, Paralela 45, Cocktail Holidays, Smart Tours etc. 5 experti internationali in croaziere vor fi traineri si invitati speciali ai evenimentului.

In cadrul acestui seminar vor fi expuse o prezentare generala asupra croazierelor, istoric, destinatii, specializari, targetare, strategii de marketing, strategii de vanzare, promovare, termeni tehnici etc. De asemenea, vor fi prezentate fiecare linie de croaziera in parte, flota, fiecare vas, specializare, destinatii, politica fiecarei linii de croaziera, avantaje si dezavantaje.
Inființată în urmă cu 9 ani, la Cluj, compania Croaziere.net by Office Travel este singurul touroperator român specializat strict pe croaziere și acreditat CLIA (Cruise Lines International Association – Asociația Internationala a Liniilor de Croazieră), ACE (Association of Cruise Experts – Asociația Experților în Croaziere) și Sea Trade. Compania Croaziere.net este acreditată pentru 18 linii de croaziera.

2.5. Județul Mehedinți pe harta croazierelor dunărene

De remarcat ,aportul înregistrat de segmentul Croazierelor dunărene cu cele peste: 150 de vase și circa 30.000 de turiști din Austria, Germania și SUA dar și al Croazierelor maritime:cu 15 acostări, circa 10.000 turiști din Austria, Germania, SUA, țările nordice.

Ex-Ministrul Turismului, Elena Udrea, a declarat, într-o vizită de lucru-2013, la seminarul „Oportunități de promovare și dezvoltare a turismului mehedințean”, de la Dr. Tr. Severin, că marii operatori de croaziere pe Dunăre nu sunt interesați decât de zona Deltei.

Cât privește croazierele pe Dunăre, Elena Udrea a declarat că în perioada imediat următoare va aduce în Mehedinți operatori din statele europene și jurnaliști de specialitate, pentru a vedea la fața locului monumentele naturale unice în Europa. De asemenea, ex-ministrul Turismului a mai anunțat că la Drobeta Turnu Severin se va deschide o structură teritorială a ministerului care va deservi toate județele Olteniei.

La finalul seminarului, Elena Udrea a fost invitată pe un vas de croazieră pentru o calătorie în Clisura Dunarii.Să sperăm că se va ține și de cuvânt, iar turismul mehedințean să beneficieze de sprijinul autorităților centrale,coroborată cu o mai agresivă promovare și în afara granițelot țării.

Numărul turiștilor străini care vin în România este, însă, considerabil mai mare. O parte sosesc în mod individual, pe cont propriu (pensiuni rurale, vile, hoteluri în zone montane, practicanți ai sporturilor de nișă – biking, hiking, drumeții de munte etc.). De asemenea, foarte mulți sunt turiști de afaceri, care consumă nopți de cazare în orașe.

Turismul de croazieră în Zona Turistică "Porțile de Fier" este indisolubil legat de Dunăre iar potențialul său este cu atât mai mare cu cât produsul turistic respectiv lipsește cu desăvârșire.

Dată fiind dotarea materială specifică, în trecut excursiile cu diferitele tipuri de ambarcațiuni în zona Cazanelor Dunării erau apanajul autorităților portuare din Drobeta-Turnu Severin și Orșova, iar beneficiarii erau grupuri de turiști aflați în sejur la Băile Herculane, aflați în cadrul circuitelor turistice ce aveau punct de oprire Drobeta-Turnu Severin sau pur și simplu localnici ce-și petreceau astfel weekend-urile.

După 1990, prin restructurarea NAVROM și OJT, cu care acestea aveau contracte, baza materială – respectiv vapoarele sau șalupele de călători – s-a deteriorat, iar prin liberalizarea prețurilor și prin eliminarea subvențiilor costurile de întreținere s-au mărit considerabil, nemaifăcându-le rentabile pentru agrement,croazieră

Principala strategie de marketing în cazul turismului de croazieră ar consta în crearea de produse turistice noi, mulate perfect pe dorințele consumatorilor, după care, prin politica de prețuri și printr-o promovare adecvată, croazierele pe Dunăre să-și găsească locul meritat în economia turistică locală.

Începând cu Germania și terminând cu Ungaria, statele riverane Dunării de sus au făcut o adevărată industrie din croaziere și sporturi nautice în general, Dunărea fiind o resursă ce poate fi folosită fără amenajări costisitoare.

Paradoxal este faptul că aceste state nu se bucură de peisajul oferit de Dunăre în defileu (peisaj de-a dreptul unic în Europa) ci se bazează mai ales pe o calitate deosebită a serviciilor și pe o infrastructură modernă.

Dacă în trecut în România transportul pe Dunăre era monopol de stat, astăzi – cel puțin teoretic – este apanajul oricărui întreprinzător privat.

În realitate lucrurile stau puțin diferit căci administrația porturilor, legea frontierei de stat și alte reglementări ținând de sistemul de taxe și impozite descurajează legislația privind navigația pe Dunăre (reglementată de convenții internaționale), zona Defileului Dunării face cu greu față cerințelor uzuale ale ambarcațiunilor străine, dată fiind slaba reprezentare a administrației de stat și a factorilor de decizie în porturile situate în amonte de Orșova (Moldova veche, Drencova).

Ancorarea navelor străine în apele teritoriale românești este condiționată de revizii tehnice, vămuiri și o serie de alte formalități ce descurajează străinii prin maniera neoperativă în care sunt făcute.

Zona Clisurii Dunării este confruntată cu un declin economic fără precedent, reducerea activității exploatărilor miniere și a șantierului naval din Orșova face ca turismul în zonă, îndeobște turismul de croazieră să fie una din puținele soluții de ameliorare a situației.

Având în vedere criza economică la nivel național, bugetul de stat este o speranță deșartă pentru rezolvarea situației, fiind necesară implicarea societății civile pentru atragerea de investiții în zonă.

Cum orice investitor urmărește avantaje, acestea nu pot veni decât din partea unor facilități legislative și administrative menite să ducă în final la relansarea zonei.De menționat și fenomenele de îngheț-dezgheț sau cele de secetă,care împiedică navigația pe Dunăre,implicit croazierele.

Foto 3.Fenomenul de secetă care afectează croazierele dunărene-autor Lascu Fănel-31 Mai /2015

Politica de produs

Turismul de croazieră nu presupune numai excursia cu vaporul, un produs turistic adecvat trebuie să cuprindă o gamă largă de servicii și dotări corespunzătoare începând cu debarcaderul și terminând cu servirea mesei și cu programele artistice.

Centrul zonal al turismului de croazieră și al altor sporturi nautice este orașul Orșova care, prin așezarea sa favorabilă pe malul golfului cu același nume și la capătul din aval al Cazanelor Dunării se bucură de toate premisele necesare asigurării unei bune desfășurări a acestei forme de turism.

Produsele turistice specifice trebuie să cuprindă atât ambarcațiuni moderne, capabile să ofere confort la standarde ridicate, cât și structuri de primire în concordanță cu dorințele turiștilor.

Ar fi inedită amenajarea golfului și comunei Dubova pentru primirea turiștilor, atât ca punct de oprire într-un circuit mai amplu al Defileului Dunării cât și ca punct terminus al croazierei ce ar cuprinde, pe lângă vizitarea Cazanelor și excursii terestre cu escaladarea Ciucarului Mare, vizitarea Peșterii Ponicova, etc.

În prezent, mai multe gospodării din Dubova au fost omologate și clasificate din punct de vedere turistic și incluse în Asociația Națională a Turismului Rural, Ecologic și Cultural (ANTREC), iar aceasta ar putea fi începutul dezvoltării turistice a zonei, dezvoltare ce trebuie să continue în mod obligatoriu cu amenajarea unui port turistic capabil să primească ambarcațiuni mici și mijlocii.

Golfurile Dubova, Mraconia, Cerna și Bahna se pretează din toate punctele de vedere practicării sporturilor nautice: canotaj, windsurfing, schi nautic sau iahting, sporturi ce au o mare amploare în țările dezvoltate.

Din acest punct de vedere, zona prezintă un mare avantaj, ea permițând evoluția ambarcațiunilor cu motor (șalupe pentru schi nautic sau skijet-uri), lucru interzis prin lege pe multe din apele interioare ale României, râuri sau lacuri de acumulare.

Dacă până acum turiștii luau parte la croaziere pe Dunăre ca parte a programelor turistice din Severin sau Băile Herculane, acum, prin diversificarea gamei de servicii turistice locale, croazierele, împreună cu sporturile nautice, pescuitul sau excursiile terestre în zona Clisurii ar putea face obiectul unor programe turistice în sine, integrate programelor locale.

Politica de preț

Investițiile în turism sunt investiții pe termen lung, amortizarea lor se face de regulă într-un timp mai îndelungat, astfel că tarifele practicate trebuie să genereze dezvoltare pe termen lung.

Atragerea consumatorilor este esențială; este mult mai importantă practicarea unor tarife rezonabile decât speculațiile sezoniere.

Pentru zona Clisurii foarte importantă ar fi ocuparea forței de muncă prin dezvoltarea serviciilor turistice și nu neapărat mărimea profitului.

Politica de promovare-Zona Turistică "Porțile de Fier" are mari avantaje în promovarea turismului de croazieră, formă de turism pentru care nu există concurență în partea de sud-vest a țării, zonă care reprezintă și potențiala piață.

Având în vedere noutatea produsului turistic în peisajul turismului național (noutate dată de greutățile întâmpinate în trecut în vizitarea Clisurii), orice formă de promovare trebuie să se bazeze în primul rând pe imagini (video sau foto), numai imaginile putând reda frumusețea zonei.

Ținând cont de potențiala piață turistică ce o reprezintă vestul țării (zonă mai dezvoltată din punct de vedere economic și deci cu venituri mai mari disponibile petrecerii timpului liber) ar fi foarte eficientă reclama prin spoturi publicitare la televiziunile locale din Timișoara, Arad sau Reșița, precum și cea sub formă de fotoreportaje făcute în revistele la modă, reviste ce-și propun să direcționeze stilul de viață al unui segment de piață cu venituri mai mari decât medii.

Nu de foarte mult timp,în spațiul clisurean au apărut implementate panouri publicitare legate de promovarea croazierelor în defileu sau in Cazanele Dunării.

Foto 4 –autor Lascu Fănel

Foto 5–Început benefic al coazierelor pe Dunăre în 2015-autor Lascu Fănel/31 Mai 2015

Foto 6.Oferta pentru croaziere Hotel Continental

(sursa:http://continentalhotels.ro/Continental-Drobeta-Turnu-Severin/offer/croaziera-pe-dunare-2/?gclid=CJXttK7X7cUCFZMZtAodbS4AaA)

Croaziera pe Dunare – Defileu – Zona Cazane

Viziteaza unul din cele mai spectaculoase defilee ale Europei!

In croaziere pe Dunare cu nava Dierna prin Clisura Dunarii – partea cea mai spectaculoasă din traseul Dunării, intre Orsova si Cazane,  puteti vedea peisaje de o frumusețe rară, Tabula Traiana, Cazanele Mici, Chipul lui Decebal, Mânăstirea Mraconia, Cazanele Mari,  versantul Ciucarul Mare in luna aprilie plin de lalele de Cazane (Tulipa hungarica),   Grota Veterani,  Peștera Ponicova…https://navadierna.wordpress.com/

Foto 7 Nava de croazieră Dierna (https://navadierna.wordpress.com/)

Un alt vas de croazieră este:Vaporul Flamingo.Acesta are o capacitate de 70 de persoane și are in dotare salon cu aer condiționat și instalație de proiecție pentru simpozioane și prezentări inedite.
De asemenea, la bordul navei se pot efectua mese festive și evenimente aniversare făcând de neuitat momentele de la bordul navei,pe circuitul croazierei(Orșova-Cazanele Dunării).

Foto 8. Nava de croazieră Flamingo(http://www.complex-manea.ro/croaziere-pe-dunare-orsova/)

Foto 9.Nava de croazieră Mehedinți (Sursa :http://jurnalulph.ro/travel/1394-nava-de-croaziera-mehedinti-a-fost-relansata-pe-dunare.html#sthash.27bhbTaN.dpbs)

Nava Mehedinți, vechea navă de croazieră, remodernizată ,face din nou curse pe fluviu, cu plecare din Portul Drobeta-Turnu Severin. Programul se face după dorințele turiștilor, la fel și traseul croazierei. Dar nava părăsește portul doar dacă pasagerii au buget mare pentru distracție. O oră de plimbare costă nu mai puțin de 500 de euro.

Distribuția

În cazul turismului de croazieră, distribuția trebuie să aibă în vedere produsele turistice oferite ca și produse turistice de bază precum și produsele integrate unor programe turistice mai ample.

Astfel, prin crearea unor structuri de primire corespunzătoare, zona dunăreană trebuie să-și creeze pachete de servicii ce au ca obiect petrecerea sejurului în zonă, servicii ce s-ar putea distribui prin tour-operatori în toată țara, concomitent cu servicii complementare (croaziere sau excursii terestre) programelor turistice oferite de hotelurile din Băile Herculane sau Drobeta-Turnu Severin.

Zona Turistică "Porțile de Fier" prezintă toate caracteristicile necesare practicării unui turism de calitate, însă nu poate fi pusă în valoare decât printr-un efort conjugat al tuturor structurilor din turism și printr-o reabordare a principiilor economiei de piață.

Modificarea ofertei turistice după cerințele și nevoile pieței este un deziderat la care trebuie să se alinieze fiecare prestator de servicii din domeniul turismului.

Potențialul turistic al zonei este valoros atât din punct de vedere al atracțiilor naturale, cât și al celor antropice.

În Clisura Dunării, turismul de croazieră pune în valoare extraordinarele peisaje ale defileului (Cazanele Mici, Cazanele Mari, golfurile Dubova și Mraconia, fenomenele carstice ale Ciucarului Mare) dar în același timp poate reprezenta o soluție la slaba dezvoltare economică a zonei.

În porțiunea de podiș a Mehedințiului, zona Ponoarele – Obârșia Cloșani se prezintă cu un potențial turistic nealterat de prefacerile omului și presărat cu monumente ale naturii.

Podul natural de la Ponoarele, peșterile din zonă sau pădurea de liliac sunt tot atâtea atracții de nivel european, iar afilierea gospodăriilor turistice din zonă la ANTREC ar putea pune bazele dezvoltării turismului în zonă.

“Ca în orice domeniu, reforma inițial creează un centru viabil de acțiuni.

În turism, reforma trebuie să insiste pe un cadru legislativ adecvat promovării fenomenului turistic, pe privatizarea masivă a unităților în concordanță cu dorința și tendința actuală a pieței turistice interne și externe”.

Dezvoltarea durabilă în turism se poate realiza, în cea mai mare măsură prin resursele economico – financiare proprii ale agenților economici cu capital de stat, privat și mixt, ca și prin strategia de atragere a capitalului străin.

Aceste surse vor fi folosite pentru dezvoltarea și modernizarea bazei materiale turistice, ridicarea calității și diversificarea prestațiilor turistice, inclusiv pregătirea personalului din domeniului turismului, precum și pentru acțiuni promoționale ale ofertei turistice românești.

Sprijinul statului și administrațiilor publice locale prin alocarea de fonduri bugetare este imperios necesară în extinderea și modernizarea infrastructurii turistice fără de care nu se poate realiza progresul turismului românesc.

De asemenea, acest sprijin este necesar pentru dinamizarea dezvoltării generale a turismului, în sensul asigurării unui sistem de pârghii și mecanisme economico – financiare și de facilități acordate atât întreprinzătorilor din domeniul turismului cât și turiștilor.

Efecte pozitive de ordin economic:

“Valoarea adăugată în turism este considerabilă și datorită faptului că importul de materii prime pentru această ramură este nesemnificativ; nu este o ramură energointensivă; utilizează în mare măsură materii prime autohtone practic inepuizabile; permite transferarea în valută a unor produse sau manoperă, neexploatabilă pe altă cale.” (Fl. Bran, I. Istrate, A.G. Roșu. Opere citate, pg.283)

În etapa de formare a capitalului o parte din nevoile de valută convertibilă pot fi satisfăcute prin turism, relativ repede și cu eforturi minimale.

Cursul de revenire în turism este avantajos comparativ cu alte ramuri, pentru că realizându-se ca export invizibil (în interiorul țării) produsele turistice nu se încarcă cu cheltuielile de ambalare, transport, asigurare etc., nu sunt grevate de taxe vamale.

Turismul prezintă o parte însemnată a consumului intern antrenând, direct sau indirect, importante cantități de produse sau indirect, importante cantități de produse industriale prin aplicarea desfacerilor de mărfuri cu amănuntul și prestărilor de serviciu.

Efecte favorabile de ordin social:

În creșterea calității vieții prin mutațiile macrostructurale generate de dezvoltarea turismului cu următoarele efecte scontate:

asigurarea condițiilor ca largi categorii sociale ale populației să fie integrate într-o formă de activitate turistică, indiferent de nivelul veniturilor sau nivelul de cultură;

îmbunătățirea condițiilor de trai în toate zonele turistice, efectele fiind resimțite atât la nivelul turismului, cât și mai ales la nivelul populației rezidente

Prevenirea sau înlăturarea efectelor de stres resimțite de populație în condițiile de creștere considerabilă a acestuia în perioada actuală;

Schimbarea mentalității oamenilor cu privire la relațiile între sat și oraș, la caracterul benefic al impactului între culturile celor două medii de viață, la necesitate participării la diferite acțiuni turistice care nu vor trebui considerate ca un “lux”, ci ca o necesitate de viață.

Efecte ecologice scontate:

în dezvoltarea conștiinței ecologice a populației;

în sporirea atractivității resurselor turistice;

în limitarea accesului turistic de masă în unele zone ecologice (rezervații ale biosferei, parcuri naturale și naționale etc.);

în diminuarea efectelor distructive rezultate din activitatea economică sau circulația turistică necontrolată, asupra resurselor turistice;

Acceptarea ideii dezvoltării durabile a turismului românesc nu întimpină obstacole de fond. Dificultatea constă în prezicerea elementelor operaționale, adaptate actualei perioade de tranziție, aceasta revenind “managerului (în turism) care trebuie să acționeze primul. Pentru obținerea rezultatelor, personalului trebuie să i se reamintească permanent obiectivele stabilite.

O bună practică ecologică trebuie să devină parte a culturii managementului și companiei, așa cum este grija pentru client” (Fl. Bran, P. Nistoreanu, Ecoturism, Editura Economică, București, 2000, pg.148).

Dezvoltarea turismului în în zona focus se poate realiza prin concentrarea de resurse pentru anumite ,,nișe de piață’’ în ariile cu resurse turistice naturale și antropice deosebite, care, la rândul lor, se pot diferenția prin valorificarea tradițiilor și a specificului local, căpătând, în acest mod, identitate .În aceste condiții, se impune cunoașterea și evaluarea factorilor ce pot conduce la crearea unei identități regionale,crearea unui brand al Clisurii Dunării.

In acest moment, navele de croaziera circula intre Germania si Romania avand escale in Viena, Bratislava, Budapesta, Belgrad si, optional, in Bucuresti. De obicei, destinatia finala a croazierei este Delta Dunarii, de unde turistii au ocazia sa plece in excursii si pe litoralul romanesc. Turismul pe Dunare a intrat si in atentia ministrului Turismului, Elena Udrea, care, la inceputul acestei luni, s-a aflat pentru 24 de ore la bordul unui vas de croaziera, ce a strabatut distanta dintre Viena si Tulcea.

Croazierele turistice pe Dunare au inceput sa prinda viteza in 2007 cand Romania a luat fata Serbiei si Bulgariei la acest capitol.Potrivit datelor oficiale ale Balkan Travellers, in 12 luni, peste 140.000 de pasageri calatoresc la bordul a peste 400 de nave de croaziera pe Dunare. Aceleasi statistici arata ca, in acest moment, in Romania sunt in circuitul turistic 10 porturi la Dunare unde navele de croaziera opresc, intr-un an, de peste o mie de ori. Statisticile arata ca majoritatea pasagerilor care calatoresc la bordul navelor de croaziera pe Dunare sunt straini, intrucat un astfel de produs este foarte slab promovat in Romania.

In plus, romanii care doresc să cumpere un astfel de pachet turistic nu prea au de unde, deși tarifele practicate sunt destul de accesibile. O zi la bordul unui vas de croaziera de lux cu mese incluse incepe de la 100 de euro de persoana si poate ajunge pana la 200 de euro, in conditiile in care o astfel de croaziera dureaza, de obicei, intre 8 si 14 zile”, a declarat Camelia Nasta, agent de turism.
Înbucurător,pe an vin estimativ 16-17 nave,în Mehedinți.Iarăși nu este bine cănd se spune pe an,pt. că sezonul este doar în primul trimestru al oricărui an) în rest fiind impracticabilă navigația din cauza fenomenului de îngheț-dezgheț,etc) ,deci 9 nave de croazieră au acostat în Drobeta și 7 în Orșova,de linie.

Capacitatea medie a unei nave de croazieră este de 150pasageri/vas.Deci 16×150 și obții nr.de turiști. deși estimativ sunt ,în jur de 5000 de pasageri-turiști,practicanți ai croazierelor)Dintre navele mai cunoscute care acostează amintesc:

SteauaDunării,

Mozart,

Regina Margareta,

Amadeus(6 nave)

Viking Primadonna,

J.Strauss,

Moldavia,

Volga,etc.

Nava ''Prințul Constantin'' este prima din țară care oferă turiștilor, după 1990, posibilitatea unor croaziere pe Dunare și in apele internaționale.
Nava, care este autorizată de instituțiile naționale și cele europene pentru efectuarea croazierelor în apele internaționale, aparține agenției de turism ''Ana Danubius'' din Călărași, are o capacitate de 150 de locuri și oferă turiștilor un confort de patru stele in restaurante, în salonul VIP și in sala de conferințe, care deține aparatura audio-video performantă, dar și sistem de traducere simultană.

2) Referitor la Numărul turiștilor străini care au ajuns în România cu ajutorul vaselor de croazieră pe Dunăre s-a redus cu 8% în acest an față de 2011.

Agentia Karpaten(specializată în croaziere dunărene) a avut, în acest an, pe croaziere în România, aproximativ 94.450 de turiști străini, iar numărul total al turiștilor ajunși în țara noastră, pe croaziere, în 2009, este de aproximativ 110.000 de persoane, (a declarat Gheorghe Mărginean, președintele agenției de turism Karpaten, )care acoperă 80% din segmentul croazierelor. Scăderea numărului de turiști străini este explicată de același Mărginean prin faptul că mulți americani au renunțat la acest tip de vacanțe din cauza crizei economice. La nivelul întregului an, pe Dunăre, numărul pasagerilor a înregistrat o creștere de la 214.000 la 230.000, iar numărul vaselor a crescut de la 109 în 2008, la 115 anul acesta, potrivit Comisiei Dunărene pentru Turism "Die Donau". Din cele 115 vase de croazieră, 65 au ajuns până în Delta Dunării.

3)Portul Dunărea nu are o limită maximă a capacității(adică fără număr limitat)

Sapte din cele opt state riverane Dunarii s-au reunit in anul 1970 intr-o comisie de marketing turistic. Obiectivul comun al acestora era acela de a populariza mai intens, pe plan internațional, spațiul dunărean, definit ca o fâșie lată de 70 km în stânga și dreapta fluviului, precum si de a promova turismul în statele membre ale asociației.

Comisia Turistică Internațională Die Donau include Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croația, România și Serbia. Republica Moldova are din 2007 rol de observator in activitățile comisiei.

La 19 iunie 2007, Bulgaria a fost exclusă din organizație, pe baza unei decizii unanime a membrilor, din cauza faptului că nu și-a indeplinit obligațiile pe o perioadă de mai mulți ani, cu toate că era membră fondatoare din 1970.

Țara noastră este încă din 1971 membru fondator al comisiei, împreuna cu Germania și Austria. Cu Ucraina se poartă in prezent discutii, pentru a deveni membra a "Die Donau".

De asemenea, tema aleasa de Comisia Turistică Dunăreană pentru 2009-2010 este :"Românii la Dunare".

Concluzii

România a fost plasată, de unul dintre cele mai puternice ghiduri turistice din lume, Lonely Planet, în topul celor mai bune destinații de vacanță pentru 2015, prin prisma raportului ofertă turistică – preț,o premieră pentru țara noastră,după zece ani, de când Lonely Planet realizează topurile anuale „Best in Travel”, România fiind inclusă în celebrele clasamente printre cele mai rentabile destinații ale anului 2015. avem 82% din piata de croaziere fluviale a Romaniei.

Cu 937 acostari ale navelor de croaziera in porturile fluviale romanesti si 117.000 turisti straini care  au participat la excursiile organizare de noi in acest an, cu 7 pontoane de acostare pe sectorul romanesc  si 2 nave de croaziera de zi in delta.

Astfel, conform, datelor Institutului  Național de Statistică,  observăm că numărul turiștilor străini care au optat pentru croaziere pe Dunăre pe teritoriul României  a fost de aproape 160.000. Totalul este în creștere față de anul 2012 când cifra înregistrată a fost de 155.000. Completări au fost aduse de Dl. Gheorghe Mărginean – Karpaten Turism, care a detaliat suma cheltuită de turiștii străini în România. Astfel, pe teritoriul României, un turist străin cheltuiește aproximativ 35 – 40 Euro/ zi. Cheltuielile înseamnă:excursii opționale, servicii de masă, suveniruri etc. Cum, în medie, croziera pe Dunărea românească dureaza 3-4 zile, rezultă că un turist străin cheltuiește în România între 90 și 120 Euro.

Pe viitor se urmărește crearea unui brand propriu pentru fluviul Dunărea și o promovare externă cât mai de succes. De asemenea, deficiențele de infrastructură trebuie rezolvate prin crearea mai multor facilități portuare, circuite turistice în apropierea porturilor, zone de distracție și agrement etc.

BIBLIOGRAFIE

DWYER, L. and FORSYTH, P., (1998) ‘Economic significance of cruise tourism’, Annals of Tourism Research, Vol. 25, No. 2, pp.393–415.

Duhr, S. (2011), Danube and Macro-Regional Strategies: A Model for Transnational Cooperation in the EU?. Notre Europe, Paris, 54 pp.

Giffinger, R., Suitner, J. (2010). Danube Region Strategy –International Review 23, 9-16.

Matei, E. (2008). Sustainable development scenarios of small towns on the Romanian Danube Corridor, border to Bulgaria, Conference volume, Faculty of Geology and Geography, University of Sofia “St. Kliment Ohridski”, 2008

Burtică, M. (2002). Benchmarks of strategies elaboration regarding territorial development, Current issues of regional development in Romania, Oscar Print, Bucharest, p.142

Echtner, C.M., Ritchie, J.R.B. (1991).The Meaning and Measurement of Destination Image”, Journal of Tourism Studies, 2(2), pp. 2-12.

Mazilu, M. (2011). Regional tourism from the perspective of the Danube strategy – Iron Gates region, Journal Cactus, Journal Vol. 2, Issue,pp.44-55.

Mazilu, M. E. (2014), Innovation, tradition and cooperation in tourism, according to the EU strategy for the Danube Region, Serbia in the Danube Region in 21 Century, publisher Institute of International Politics and Economics, ISBN:978-86-7067-200-0, Belgrade 2014, p. 71-82.

Mazilu, M. E. (2007). The Danube of Iron Gates Area-unique tourism region, presented during the International Danube Region Conference – Gate to South-Eastern Europe, 6-8 Noi. 2007 Ulm, Germany, International Danube Conference-Danube-Lifeline of Europe, Ulm, 2007

Stăncioiu, F., Mazilu, M. E., Teodorescu, N., Pargaru, I., Vlădoi, A. (2011). Considerations Regarding the Marketing Destination Danube Valley ,International Conference "Contemporary Trends in Tourism and Hospitality – CTTH 2011,29-30 sept.2011, Via Danube, the main street of Europe".Department of Geography, Tourism and Hotel Management, Faculty of Sciences, University of Novi Sad, Abstract Book,ISBN: 978-86-7031-233-44,COBISS.SR.-ID 266478855,Novi Sad,Serbia,2011,p.25 and Collection of papers ISBN 978-86-7031-233-3,p.12-18,2011

http://www.dgt.uns.ac.rs/ctth/ab2011.pdf

Mazilu, M. E. (2010). The Danube, vector of regional and sustainable tourism development, published in Abstract Book of Geographical Research and Cross-Border Cooperation within the Lower Basin of the Danube,The First Romanian-Bulgarian-Hungarian-Serbian Conference, organized by University of Craiova,West University of Timisoara, Institute of Geography , Bucharest,23-26 Sept.2010, ISBN:978-973-7773-44-9, Editura Beladi, p.77, Craiova.

MITROI S,M.MAZILU The balance between economic, social and environmental development of tourism in the Danube bend tourist microdestination, , Annals of the „Constantin Brâncuși” University of Târgu Jiu, Economy Series, Issue 6/2014,p.85-90, „ACADEMICA BRÂNCUȘI” PUBLISHER, ISSN 2344 – 3685/ISSN-L 1844 – 7007.http://www.utgjiu.ro/revista/ec/pdf/2014-06/14_Mitroi,%20Mazilu.pdf

Mazurek, M.(2008). Tourist destination Branding: A Competitive Marketing Strategy – Does it really matter? A case study of Kremnica, Slovakia”, Proceedings of the 4th Graduate [anonimizat] organized by Travel and Tourism Research Association, Canada Chapter, edited by HS Chris Choi, October 15, pp. 31-41

Morgan, N., Pritchard, A. (2001). Advertising in Tourism and Leisure, Butterworth Heinemann,Oxford, UK Pike, S., „Destination Image Analysis: A Review of 142 Papers from 1973-2000”,Tourism Management, 23(5), pp. 541-549

Nedea P.,Milea o.,Pascu A. (2012). Danube River – A Central axis of the European Union, International Journal of Academic Research in Accounting, Finance and Management Sciences Volume 2, Special Issue 1 (2012), pp. 216-223.

Page, S. J. (2003). Tourism Management: Managing for Change, Butterworth – Heinemann, Oxford, Boston.

PAPATHANASSIS, M.,H. BREITNER, ATE DE GROOT,Cruise Tourism & Innovation: Improving passengers' experiences and safety,2014,Proceedongs of the 2-nd Ecruising Conference and the 4-nd International Cruise Conference,Verlag,Berlin

PEISLEY, T. (1995) ,The cruise ship industry to the 21st century’, Travel and Tourism Analyst,Vol.4, pp.5–26.

RODRIGUE, J. P. & NOTTEBOOM, T. (2013). The geography of cruises: Itineraries, not destinations. Applied Geography, 38, pp.31-42.

Stancu E,Cazacu A.(2014). DATOURWAY-Transnational Strategy for the territorial Sustainable Development of the Danube area with special regard to tourism,Urbanism,Construcții,vol.5,nr.3.p.32.

***The Travel & Tourism Competitiveness Report(2014)-World Economic Forum.

***Full Index of Country Brand Index.

***World Tourism Travel Council: www.wto.org – http://www.wttc.org/research/economic-impact-research/country-reports/r/romania/

http://www.wttc.org/site_media/uploads/downloads/romania.pdf

www.danuberegion.eu

***European Commission. Commission Staff Working Document. Action Plan. Accompanying document to the communication From the Commission to the European Parliament, the Council, the European Economic and Social Committee and the Committee of the Regions. European Union Strategy for the Danube Region. URL: http://www.danubestrategy.eu/fileadmin/danube/media/EUSDR_action_ plan_danube.pdf. 12/12/2011.

***European Commission. Regional Policy – Inforegio. EU Strategy for the Danube Region. Priority Areas. URL: http://ec.europa.eu/regional_policy/cooperate/danube/priority_en.cfm. 12/12/2011.

http://www.redorbit.com/news/business/1113295636/interest-in-europe-and-china-drives-cruise-growth-for-2015/

Fluviul Dunărea, Nicolae Popp, Editura Ștințifică și Enciclopedică, 1985

Istoricul reglementării navigațiunii pe Dunăre, Petre Th Manolescu, Editura Institutul de "Arte grafice al muncii", 1941

Pe firul Dunării: de la Baziaș la Marea Neagră, Mihaela Marinescu, 1968

Dunărea dela obârșie până la Marea-Neagră, Al. G. Găleșescu, Editura Librăriei SOCEC & Co., 1906