Turismul DE Aventura

Economie

Turismul DE Aventura

Byadmin ianuarie 1, 2024

UNIVERSITATEA DIN ORADEA

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE

PROGRAMUL DE STUDIU: ECONOMIA ȘI ADMINISTRAREA AFACERILOR ÎN TURISM ȘI INDUSTRIA OSPITALITĂȚII

FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: IF

LUCRARE DE DISERTAȚIE

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:

PROF.UNIV.DR. : ALINA BĂDULESCU

ABSOLVENT:

ABRUDAN PATRICIA RALUCA

ORADEA

2016

UNIVERSITATEA DIN ORADEA

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE

PROGRAMUL DE STUDIU: ECONOMIA ȘI ADMINISTRAREA AFACERILOR ÎN TURISM ȘI INDUSTRIA OSPITALITĂȚII

FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: IF

TURISMUL DE AVENTURÃ

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:

PROF.UNIV.DR.: ALINA BĂDULESCU

ABSOLVENT:

ABRUDAN PATRICIA RALUCA

ORADEA

2016

CUPRINS

INTRODUCERE

Am ales această temă din considerente personale, dar și datorită faptului că turismul de aventură cu activitățile sale, a condus la dezvoltarea turismului din țara noastră. Odată cu dezvoltarea economică și socială turismul în România a luat amploare, astfel dezvoltându-se baza tehnico-materială specifică turismului, s-au diversificat bunurile de consum și produsele din alimentație precum și alte ramuri economice.

Natura și turismul de aventură sunt într-o creștere continuă ca o formă de turism. Aceștia caută pericole și provocări, aventuri, explorare și descoperire. Aceste sentimente combinate cu natura se împletesc perfect.

Această lucrare se bazează pe o mulțime de caracteristici și descrieri a turismului de aventură, atât la noi în România, cât și la nivel Internațional.

Lucrarea este structurată în trei mari capitole .

Astfel, în primul capitol (prima parte) este structurat turismul, cu definițiile de rigoare, cu însemnătatea acestuia privit din mai multe perspective științifice; pe urmă este prezentat turismul de aventură cu încercarea de a dezvolta noțiunea acestuia împreună cu caracteristicile aventurii. În continuare se prezintă conceptul de turism de aventură precum și clasificarea formelor sale; care se prezintă sub formă de turism de aventură ușor și turism de aventură dur.

În al doilea capitol este prezentat mai amănunțit turismul de aventură. La începutul capitolului sunt prezentate activitățile turismului de aventură care sunt cele mai căutate și populare în rândul turiștilor.Acestea se încadrează pe trei zone (aer, pământ și apă) . În continuare este prezentat turismul de aventură pe plan internațional, cu destinațiile unde se practică acest gen de turism și sporturile aferente. În ultima parte a acestui capitol este prezentat turismul de aventură din România, cu destinațiile de acest gen de turism, cu activitățile specifice dar și programe.

Ultimul capitol cuprinde studiul de cercetare, care constă într-un chestionar de 11 întrebări privind cunoașterea și practicarea turismului de aventură, aplicat la 100 de persoane, de diferite categorii de vârstă și genuri. Au fost întrebări legate de turismul de aventură, de locurile în care se poate practica turismul de aventură în România pe care aceștia le cunosc, de activitățile aventuriere pe care ei le-au practicat sau nu le-au practicat și își doresc.

Chestionarul a fost aplicat on-line, pe perioada lunii iunie 2016 și prelucrarea acestuia a fost concepută cu ajutorul programului Google Docs – create and edit documents online, for free. Datele au fost adăugate în diagrame și interpretate.

CAPITOLUL 1

TURISMUL

Prezentare generală

Originea termenului turism provine din: latină – turnus – mișcare circulară (călătorie cu întoarcere la punctul de rezidență) ; franceză – tourisme ; rusă – turizem ; engleză– tourism; italiană – tourismo ; germană – tourismus.

Turismul reprezintă, o modalitate esențială, specifică și calificată, de utilizare în mod plăcut a timpului liber pentru odihnă (loisir). De altfel, Organizația Mondială a Turismului (OMT) a adoptat în anul 1983 ca motivații de călătorie pentru turist, printre altele, și cele de loisir, adică: agrement, vacanță, sănătate, studii, religie, sport (Cristureanu, 1992).

Desigur, există și alte păreri pentru conceptul de „loisir”, în sensul de recreere, adică de refacere a organismului, de recreere a individului prin folosirea plăcută și constructivă a unei părți din timpul de odihnă.

Definirea turismului începe încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea, dar în 1905 s-a conturat o definiție acceptată la timpul respectiv.

E. Gyer-Freuler (citat de Baretje R., Defert P., 1992) arată, în 1905, printre altele, că: „Turismul, în sensul modern al cuvântului, este un fenomen al timpurilor noastre, bazat pe creșterea necesității de refacere a sănătății și pe schimbarea mediului ambiental, pe nașterea și dezvoltarea sentimentului de receptivitate pentru frumusețile naturii…, rezultat al dezvoltării comerțului, industriei și perfecționării mijloacelor de transport”.

În 1910, Jean von Schullern zu Schrottenhoffen (citată de Snak și colab. 2001), unul din precursorii noii teorii economice a turismului, definea termenul de turismul ca: „fenomenul care desemnează toate legăturile, în special economice, și care intră în acțiune pentru rezidenții temporari și străini dispersați înăuntrul unei comune, unei provincii, unui stat determinat …”.

Altă definiție a turismului dată de Tomescu Ionela-Evelyn este aceea că turismul este considerat un sector al economiei naționale care poate contribui semnificativ la dezvoltarea economică a țării. Se întelege procuparea pentru diversificare, adaptare la cerințele produsului turistic dar și promovare.

Pentru a se ajunge la o definiție acceptabilă, specialiștii din A.I.E.S.T. (Asociația Internațională a Experților Științifici în Turism) au acceptat următoarele elemente caracteristice fenomenului turistic (Snak, colab. 2001):

• călătoria persoanelor (elementul dinamic);

• sejurul (destinația) într-o localitate în afara domiciliului/ reședinței permanente a

persoanei care se deplasează (elementul static);

• sejurul are durată limitată/temporaritatea sejurului (elementul efemer al

fenomenului pentru persoana vizitatoare);

• caracterul nelucrativ al activității vizitatorului și locul sejurului să nu se

transforme într-o reședință definitivă.

Pentru multe țări, turismul reprezintă factor important de dezvoltare economică, prin efectele sale: creare de valoare adăugată , spor de venit național, diversificarea structurii economiei naționale , stimularea producției în alte domenii, atenuare a dezechilibrelor interregionale, creare de locuri noi de muncă , valorificare superioară a tuturor categoriilor de resurse, asigurarea circulației bănești echilibrate, echilibrarea balanțelor comerciale și a plăților externe. Datorită acestor efecte, țările respective includ ca opțiune dezvolatarea industriei turismului, în strategia dezvoltării economice.

Atât muntele cât și litoralul au fost din totdeauna o atracție pentru oameni, datorită măreției, a peisajelor, atractivității pe tot cursul anului, oferind o gamă largă de modalități de petrecere a vacanțelor, fiind simboluri al spiritualității multor popoare, dar și în măsură să satisfacă nevoi socio-culturale complexe. În zilele noastre, mai mult ca niciodată, pentru orice fel de om, dar mai ales pentru cel care trăiește în mediul urban, aceste zone reprezintă locul în care acesta se îndreaptă, indiferent de anotimp, în căutarea naturii. Litoralul și muntele oferă posibilitatea odihnei totale și active, distracție, recreere, activități sportive, activități care contribuie la refacerea psiho-fizică și a capacității de muncă. Aceste lucruri fac ca, aceste zone să atragă fluxuri importante de turiști, devenind un factor important pentru societate și educație pentru populație, prin valențele sale recreative, sportive, curative.

Din pricina dezvoltării turismului din ultimele decenii, precum și transformarea acestuia într-o mișcare de masă, cele mai mari zone de turism(zona montană și zona litorală) a atras mai mult atenția investitorilor și a promotorilor acestei forme de turism, datorită numeroaselor condiții pe care acesta le oferă pentru desfășurarea unei activități economice cu rezultate benefice în același timp.

Figura 1.1 – Clasificarea vizitatorilor internaționali după criteriile Organizației Mondiale a Turismului

Sursa: O.M.T. Tourism Trends Worldwide and in Europe (după Snak, colab., 2001)

1.2.Conceptul de aventură

Aventura reprezintă o atitudine ce trebuie adoptată față de necunoscut pentru a putea descoperi un potențial unic. Cuvântul călătorie(ca și gând de peripeție) a primit în timp semnificația de: turism de aventură. Acest termen se exprimă prin dorința omului spre cunoșterere, de explorare, de experimentarea de a-și lărgi continuu limitele universului intern și extern, de pericol, de risc, etc. În timp, deplasările care nu au fost de fapt destinate în exclusivitate unor acțiuni de cercetare, au dat naștere unui turism de aventură. Deși acest gen de turism suportă riscuri, tot mai mulți oameni devin fascinați de impresiile de călătorii sau de situațiile aventuroase și periculoase în fața cărora sunt puși.

Turismul de aventură presupune în mod cert o activitate în aer liber sau mai multe activități într-un anumit mediu.Pe plan internațional acesta reprezintă o parte importantă a ofertei turistice. Înca în România această ramură este în dezvoltare.

Această formă de turism se întelege ca o activitate ce s-a dezvoltat din „nevoia de adrenalină” a turiștilor.Se naște din înclinația umană de a explora ceva necunoscut și de a-și satisface curiozitățile, îndeplinid caracteristicile unui „turism nou”.

Un produs turistic de aventură are următoarele caracteristici:

Pericol și risc

Provocare

Recompense anticipate

Captivare și stimulare

Noutate

Explorare și descoperire

Fuga de realitate și separare

Emoție

Absorbție și concentrare

Există o interdependență între principalele carcteristici ale aventurii, potrivit lucrării lui Swarbroke,Beard,Leckie și Ponfret.

Figura 2.1. Corelația dintre etapele activității turistice de aventură și motivația turistică

Sursa: prelucrare după : Swarbrooke,J.,Beard,C.,Leckie,S.,Pomfret,G., Adventure Tourism-The new frontier, Elsevier Science,Linacre House,BurlingtonMA, 2003

Angajarea în aventură admite patru etape. Experiența turistică este anticipată, pregătită, analizată și cântărită.Aceasta trimite o provocare condiției fizice dar și curajului turistului (care, dacă va fi acceptată) va duce la descoperirea de senzații noi, de inedit, de beneficii, de experiențe nemaiîntâlnite, de satisfacerea nevoii de adrenalină precum și a tuturor motivațiilor care determină practicarea acestui fel de turism.

Aventura reprezintă în sineefectuarea de activități cu o experiență intensă, o provocare pentru a-ți depăși limitele fizice dar și un prilej de evadare din mediul pe care noi îl considerăm confortabil din existența modernă.

Turismul de aventură nu reprezintă o provocare doar pentru ansamblul de turiști cât și pentru aceia care oferă aces fel de servicii; care trebuie să găsească cea mai optimă și bună metodă prin care să integreze activitatea în circuitele turistice, a factorilor care fac oferta turistică competitivă, atractivă dar și eficientă.

1.3.Conceptul turismului de aventură și clasificarea formelor sale

Pentru a înțelege cât mai bine termenul de „turism de aventură” și a elementelor sale definitorii, cât și zonele sale de interferență cu diferite forme de turism, trebuie să cercetăm înțelesul cuvântului „aventură” în tot contextul turismului.

Aceste concept este foarte amplu încât implică o gamă largă de oameni și produse, încât mulți autori au încercat să creeze anumite categorii sau tipologii în cadrul său.

Astfel, turismul de aventură se împarte în două categorii: un turism de aventură centrat pe destinație și cel pe activitate. Fiecare din această categorie este subdivizată în următorul tabel.

Figura 3.1 Subdiviziuni ale tursimului de aventură centrat pe destinație, respectiv activitate

Sursa: adaptat după Swarbrooke, J.; Beard, C.; Leckie, Suzanne; Pomfret, Gill, 2003

Pentru turismul de aventură centrat pe destinație, se poate afirma că este cel mai important aspect al călătoriei.Turistul este interesat de peisaj, de oameni, de istorie, de ecosistem.

Pentru turismul de aventură unde călătoria este centrată pe activitate, aceasta capătă o importanță sporită în detrimetrul destinației.

O demonstrație a complxității subiectului este oferită și de prezentarea dihomolilor existenți în cadrul turismului de aventură.

Figura 4.1 Dihotomii în cadrul turismului de aventură

Sursa: adaptat după Swarbrooke, J.; Beard, C.; Leckie, Suzanne; Pomfret, Gill, 2003

Oricâte tipologii ar avea turismul de aventură bazate pe produs, vor avea o importanță majoră în industria turistică și tipologiile bazate pe segmentare psihografică, fiindcă orice experiență turistică despre care participantul crede ca ar fi o aventură, chiar este o aventură.

Fără îndoială, turismul de aventură este trendul de viitor a întregii industrii turistice. Turiștii devin însetați de călătorii „spartane”, de emoții puternice până la limita conștientului, lipsite de orice lux. Nu mai sunt ca mai demult când au fost atrși de liniște, de ambientele create și modernizate.

Din cauza plictiselii, a monotonie și a etapelor din viața cotidiană sau de aglomerația din stațiunile de turism tradiționale, tot mai mulți turiști își propun vacanțe de supraviețuire și pline de adrenalină în munți sau caută senzații extreme și nemaiîntâlnite pe râuri învolburate.

Multe persoane care sunt interesate de acest fel de turism se aseamănă cu cele care sunt interesate de ecosistem în multe moduri: prezintă respect față de natură, fiind interesate să afle lucruri noi despre locul pe care-l străbat.

După cum am precizat, turismul de aventură se desface în două ramuri: turismul de aventură ușor și turimul de aventură dur. Chiar cu scopul de a înțelege dimensiunea și caracteristicile acestui segment de piață s-a derulat studiu – „Piața Turismului de Aventură în anul 2009” .

Turismul de aventură ușor

Este dominat de o pare destul de semnificativă din turiști,care sunt dornici să încerce un turism de aventură mai ușor, adica o experiență care ajunge să treacă de limita tipică a unui itinar turistic. Se bazează pe spirit și minte, dar contribuie și la mișcarea fizică mai ușoară; mai sigură, fără a fi nevoie de mai multă acțiune.

Turismul de aventură ușor poate include un singur sport sau mai multe activități polisportive fiind un tip de activitate destinat tuturor persoanelor de toate vârstele, de la tineri până la oameni de vârsta a treia (spre exemplu: drumețiile, plimbarea cu bicicleta, mersul cu pluta, plimbarea cu barca pe lacuri, schi și snowboard pe pârtii ușoare,etc).

Turismul de aventură dur

Are o activitate exterioară de mare provocare, sunt mai solicitante atât pentru corp cât și pentru psihic. Turismul de aventură dur este riscant și este căutat de un număr relativ mic de turiști; este plin de provocări, de răspunsuri neașteptate, de stimulare și descoperire și nu în ultimul rând exploatarea necunoscutului (alpinism, scufundări, mouintain-biking, etc).

Toate elementele și activitățile prezentate mai sus sunt încorporate în conținutul turismului de aventură și face legătura între turism și alte componente precum transport, comerț, cultură,etc.

Turismul de aventură este riscant, îndrăzneț șî cu un final neprevăzut. Se desfășoară într-o destinație neobișnuită, poate chiar și exotică sau sălbatică și în majoritatea cazurilor desfășurat afară.

CAPITOLUL 2

TURISMUL DE AVENTURÃ

2.1. Activitățile caracteristice turismului de aventură

Turismul de aventură constă în atracții sau activitate afară în natură și care deobicei necesită un echipament special sau sportiv.

Turismul de aventură este distribuit în următoarele tipuri de activități:

Activități care se practică în aer

Base jumping

Bungee jumping

Gliding (planorism)

Skydiving (parașutism)

Parapantă

Tiroliană

Zborul cu balonul

Parasailing

Imaginea 2.1 – Base jumping Imaginea 2.2 – Bungee jumping

Surse: Imaginea 2.1 : https://en.wikipedia.org/wiki/BASE_jumping , accesat la data de 2.06.2016

Imaginea 2.2 : http://www.nerverush.com/base-jumping/ , accesat la data de 2.06.2016

Imaginea 2.3 – Gliding (Planorism) Imaginea 2.4 – Skydiving (Parașutism)

Surse: Imaginea 2.3: http://www.xtremespots.com/fly-sports/hang-gliding/ , accesat la data de 2.06.2016

Imaginea 2.4: http://adventure.howstuffworks.com/skydiving-pictures.htm , accesat la data de 2.06.2016

Imaginea 2.5 – Tirolaină Imaginea 2.6 – Parapantă

Surse:Imaginea2.5:https://www.google.ro/url?sa=i&rct=j&q=&esrc=s&source=images&cd=&ved=&url=http%3A%2F%2Fwww.voceatransilvaniei.ro%2Ftransilvania-se-poate-lauda-cu-o-tiroliana-de-21-kilometri-inaugurata-la-canionul-7-scari%2F&psig=AFQjCNETWMB_xXIgQqWPMF6I81k1NS0M2Q&ust=1467046211422912&cad=rja, accesat la data de 2.06.2016

Imaginea 2.6: http://familist.ro/zborul-cu-parapanta-sau-parapantismul-pasiunea-oamenilor-indrazneti , accesat la data de 2.06.2016

Activități care se practică pe pământ

Alpinism

Cățărare în gheață

Întreceri extreme

Caving (speologie)

Schi alpin

Mountain biking (ciclism montan)

Snowboarding (întreceri cu snowboardul)

Snowmobiling (întreceri cu snowmobilul)

Off Road

ATV

Ture complexe de munte (urmăresc modul în care un grup de oameni/copii se descurcă cu rezerve limitate în anumite condiții; având ca și țel final dezvoltarea coeziunii grupului

Trekking

Explorarea unor zone în diferite moduri (motociclete/jeep/cămile/elefanți/cai)

Safari și vânătoare

Imaginea 2.7 – Alpinism Imaginea 2.8 – Întreceri extreme

Surse: Imaginea 2.7: http://travelguideromania.com/caving-trips/ , accesat la data de 2.06.2016

Imaginea 2.8: http://adventure-race-training.com/Adventure-Racing-101/What-Is-Adventure-Racing.php, accesat la data de 2.06.2016

Imaginea 2.9 – Caving (Speologie) Imaginea 2.10 – Trekking

Surse: Imaginea 2.9: https://www.cheddargorge.co.uk/x-treme/adventure-caving, accesat la data de 2.06.2016

Imaginea 2.10: http://holidaysgenius.com/himalayan-trekking-routes/, accesat la data de 2.06.2016

Imaginea 2.11 – Schi alpin Imaginea 2.12 – Mountain biking (Ciclism

montan)

Imaginea 2.11: http://www.publika.md/marcel-hirscher-a-castigat-proba-de-slalom-urias-din-cadrul-cupei-mondiale-de-schi-alpin_2207691.html , accesat la data de 2.06.2016

Imaginea 2.12: https://mpora.com/mountainbiking/5-cliched-truths-avoid-buying-mountain-bike, accesat la data de 2.06.2016

Imaginea 2.13 – Snowboarding Imaginea 2.14 – Snowmobiling

(întreceri cu snowboardul) (întreceri cu snowmobilul)

Imaginea 2.13: http://snowboard.nedir.com/, accesat la data de 2.06.2016

Imaginea 2.14: http://www.jacksonholenet.com/winter_recreation/snowmobiling.php, accesat la data de 2.06.2016

Activități care se practică pe apă

Barefoot waterskiing (ski acvatic cu picioarele goale)

Water skiing (ski nautic)

Cliff-diving

Free diving

Powerboat racing (Curse de bărci cu viteză)

Scuba diving

Snorkeling

Rafting

Caiac

Canoe

Canyoning

Surfing

Whitewater kayaking ( Caiac în ape repezi)

Windsurfing

Flyboard

Kitesurfing

Jet ski

Wakeboarding

Imaginea 2.15 – Barefoot waterskiing Imaginea 2.15 – Water skiing ( Ski nautic)

(Ski acvatic cu picioarele goale)

Surse: Imaginea 2.15: http://barefootwaterskier.com/ , accesat la data de 2.06.2016

Imaginea 2.15: https://en.wikipedia.org/wiki/Water_skiing , accesat la data de 2.06.2016

Imaginea 2.17 Imaginea 2.18 Imaginea 2.19 – Powerboat racing

Cliff-diving Free-diving (Curse de bărci de viteză)

Surse: Imaginea 2.17: http://matthewjacob.deviantart.com/art/Cancun-Cliff-Diving-300915053 , accesat la data de 2.06.2016

Imaginea 2.18: http://www.divenewswire.com/popular-freediver-emma-farrell-and-go-freediving-join-raid/, accesat la data de 2.06.2016

Imaginea 2.19: http://www.marine-knowledge.com/powerboat-racing-facts/ , accesat la data de 2.06.2016

Imaginea 2.20 – Scuba diving Imaginea 2.21 – Snorkeling

(Scufundări) (Scufundări cu echipament minimal)

Surse: Imaginea 2.20: http://www.aussiediversphuket.com/, accesat la data de 2.06.2016

Imaginea 2.21: http://www.myoceanstyle.com/the-fun-of-snorkeling-in-negril/, accesat la data de 2.06.2016

Imaginea 2.22 – Surfing Imaginea 2.23 – Whitewater kayaking

(Caiac în ape repezi)

Surse: Imaginea 2.22: http://www.surfertoday.com/surfing/7688-25-very-good-reasons-why-surfing-is-so-addictive , accesat la data de 2.06.2016

Imaginea 2.23: https://kayakjournal.wordpress.com/2011/09/26/are-you-nuts-why-white-water-kayaking/, accesat la data de 2.06.2016

Imaginea 2.24 – Canyoning Imaginea 2.25 – Canoe

Surse: Imaginea 2.24 : https://pelicantourssplit.com/canyoning-river-cetina-dalmatia/, accesat la data de 2.06.2016

Imaginea 2.25: http://www.hellobc.com/kootenay-rockies/things-to-do/water-activities/kayaking-canoeing.aspx , accesat la data de 2.06.2016

Aceste activități sunt cele mai populare și căutate din domeniul turismului de aventură. Pe an ce trece, această sferă a turismului se extinde și mai mult, aducând cu ea de fiecare dată ceva nou, inovativ și pe placul turiștilor (consumatorilor).

2.2.Turismul de aventură pe plan internațional

Un studiu realizat de WYSE Travel Confederation, ca top 10 destinații a turismului de aventură pentru tineret sunt:

1· United States of America

2.Canada

3.Australia

4.Franța

5.UK

6. Noua Zeelandă

7.Italia

8.Spania

9.Thailanda

10.Argentina

În ultimii ani, turismul de aventură a început să se dezvolte foarte mult și mulți turiști manifestă o atracție din ce în ce mai mare pentru această formă de turism, ceea ce înseamnă că sunt deschiși spre necunoscut, spre nou, spre senzații de neuitat. Asfel, aproape fiecare țară are de oferit turiștilor diferite atracții care sunt specifice turismului de aventură.

Un prim exemplu este Dubai, care este recunoscut pentru luxul sau, mall-urile sale, hoteluri de cinci stele; dar acesta înseamă ceva mult mai mult decât aceste atracții. Turismul de aventură predomină mult în această țară prin următoarele activități: alpinism, safari în deșert, surf, scuba diving, vânătoare de crabi, karting, snorkeling, safari pe cămile, etc.

În India predomină safariul pe cămile. Această activitatea are loc în special în zonele din jurul regiunilor Jaisalmer, Bikaner și Jodhpur. O bine cunoscută regiune este Rajasthan, unde se practică safari pe cai, sau safari cu jeepul, care este puțin mai revitalizant sau safari pe motocicletă care desigur se pot închiria de la agenție de turism sau tour-operatori.

Această țară este bine cunoscută și ca tărâmul cu nisipuri aurii, plaje largi șî foarte multe râuri, înconjurate de munți importanți precum munții Himalaya. În India, lângă barajul Asan în ultimii ani s-a dezvoltat o stațiune de 43 km² doar pentru sporturi acvatice precum schiul de apă, navigație, caiac-canoe,etc. Alte zone potrivite pentru practicarea activităților pe apă sunt Nanaksagar, Nainital, Pithoragarh,Almora; unde se practica de asemenea schi de apă, iahting, canoe.Trekkingul, raftingul, schiul, alpinismul sunt de asemenea activități foarte practicate în măreția munților Himalaya și Karakoram.

O altă țară cu interes pentru turismul de aventură este Africa. În special Aliwal Shoal care este un recif din Africa de sud situat pe coasta de sud a KwaZulu Natal care se numără printre primele 10 locuri de scufundarăi din lume. Aici se fac scuba diving unde se pot observa balene,pești tropicali, delfini, calcani, broaște țestoase, etc; dar în special observarea rechinilor cu dinți zimțați care este considerată principala atracție. Acești rechini cu priviri feroce dar prietenoși se refugiază pe timp de iarnă în aceste ape. Pe lângă acești rechini, se pot observa și alții precum rechinul taur, rechinul tigru,peștii arlechin, dracul de mare sau chiar la cele două epave scufundate: Vasul Nebo și Vasul Produce.

La Western Cape, în sudul Africii se află podul Bloukrans, care este al doilea ca înălțime din lume (272 metri înălțime și 451 metri lungime) se parctică bungee jumping.

O altă destinație este Aurora – Filipine care este considerat paradisul surferilor deoarece dispune de coastele largi ale Oceanului Pacific. Cea mai accesibilă localitate este Baler, cu stațiunea Mia Surf & Sports care e localizată chiar pe plajă. Aceasta oferă lecții de windsurfing, surfing, snorkeling, scuba diving, echipament special de închiriat,dar și circuite în cele mai bune zone. Sezonul cel mai recomandat este din octombrie până în februarie.

Belize reprezintă o altă destinație exotică predominantă de un turism de aventură cu o multitudine variată de activități atât de pămant (trekking în jumglă, mountain biking, alpinism, rapel) cât și de apă (rafting, caiac-canoe, navigație, snorkeling, scuba diving).

Futaleufu în Chile este un loc ideal pentru împătimitorii senzațiilor tari precum alpinism, scuba diving, rafting, călărie, schi,caiac, river rafting.

Hawaii este atât un loc destinat celor care vor să se realxeze cât și celor dornici de senzații tari (navigație, călărorii cu submarine, snorkeling, scuba diving, surf, schi de apă, ciclism, motociclism, vânătoare, plimbări cu ATV-ul, parapantă, skydivig)

Orașul Valdez din Alaska este cunoscut de iubitorii de adrenalină de pretutindeni deoarece are o multitudine de activități precum snowboard, ski, caiac.

Turribalba în Costa Rica este un oraș care te poate surprinde.La prima vede poate părea plictisitor, însă senzațiile adevărate le poate atinge orice doritor prin practicarea de river rafting, pe râurile Pacuare Rios și Reventazón.

2.3.Turismul de aventură în România

România dispune de un enorm potențial, ca destinație de turism și ca prcticare a activităților sale specifice. Un clasament al țărilor în care se practică turismul de aventură pe decursul a câțiva ani a fost făcut de Adventure Travel Trade Association, în colaborare cu George Washington University și Vital Wave Consulting, care nu ține cont de popularitatea destinație ci doar de potențialul de dezvoltare. Acesta dispune de unele criterii precum resursele naturale, resursele necesare activităților, resurse culturale, infrastructura, siguranța, dezvoltarea sustenabilă, etc.

Figura 2.1. Clasamentul țărilor în care turismul de aventură este în curs de dezvoltare

Sursa: Adventure Tourism Development Index 2009 Report, Adeventure Travel Trade Association with The George Washington University and Xola Consulting

În uruma clasamentului țarilor în se poate practica turismul de aventură, din punct de vedere al potențialului de dezvoltare, România are o creștere frumoasă și rapidă în decurs de doi ani, astfel: în 2008 se clasa pe locul 21; în anul 2009 urcă semnificativ 10 locuri clasându-se pe locul 11 și în anul 2010 aceasta ocupă locul 10.

Evoluția turismului de aventură românesc este una pozitivă care deschide noi perspective antreprenoriatului românesc precum și valorificării durabile a tuturor resurselor naturale pentru practicarea acestei forme de turism. Potențialul turistic al României este marcat prin cele două componente esențiale:

1.Componenta naturală (peisaje nemaipomenite, configurația variată a reliefului, valoare teraoeutică, condițiile climatice favorabile, etc)

2.Componenta antropică cu vestigii ale vechilor civilizații, muzee, monumente istorice, obiective de artă laică sau religioasă, elemente de folclor, etnografie etc)

Activitățile în aer liber sunt practicate de multă vreme cu foarte mult entuziasm de către turiști. Pentru aceștia termenul de „turism” reprezintă sporturile care sunt practicate pe tot parcursul anului.

Fiecare zonă deține după specificul său o capacitate de petențial turistic. Între cele mai bine punctate și reprezentative zone turistice ale României se disting: Munții Carpați, lotoralul românesc al Mării Negre, zone Oltenia, zona Transilvania, Moldova Centrală, Dunărea, Banatul.

Alpinismul sau cățararea sportivă este o activitate sportivă des întâlnită la noi în țară. „Casa alpinismului” este reprezentată de Munții Bucegi deoarece cuprinde cele mai numeroase, difice și lungi trasee alpine. Punctul de acces principal precum și baza de plecare spre traseele alpine e orașul Bușteni, așezat la poalele muntelui Caraiman. Versantul estic al munților Bucegi e dominat de vârfurile Costila, Caraiman și Jepii Mici care formează un abrupt formidabil, cu o înălțime de 1700 metri. Caraimanul cu 2384 metri este un obiectiv destinat începătorilor alpiniști. Costila cu 2490 metri cuprinde peste 150 de trasee alpine cu toate gradele de dificultate, fiind și cel mai important obiectiv din România al alpiniștilor.

Piatra Craiului deține zone cu numeroase trasee alpine, fiind și de asemenea cei mai îndrăgiți munți de către alpiniști.

Cheile Bizacului sunt considerate cea de-a treia zonă de alpinism din România, dar ca trasee de dificultate a escaladei pe stâncă ocupă locul întâi deoarece are trasee de maximă dificultate. Cele mai frectente trasee sunt Piatra Altarului, Peretele Mariei, Peretele Pintenilor, Turnu Negru, etc.

Munții Făgăraș sunt cei mai înalți munți din țară și oferă trasee de dificultate extremă, în special pe timp de iarnă datorită structurii pterografice cristaline. Zonele sunt: Valea Sâmbetei, Valea Ucea Mare si Valea Podragului, Valea Vistisoarei, Valea Vistea Mare, Varful Negoiu, Creasta Vartopelului și Arpaselului.

În aceste zone nu numai alpinismul se poate practica, ci și cățărare în manșă cu asigurare de sus, tiroliană, rapel, sau chiar cățărare în gheață (pe Cascada Dracilor în Cheile Zugreni).

Mountain biking (ciclism montan) este un alt sport practicat în România datorită reliefului favorabil, a multitudinilor de atracții turistice naturale, a peisajelor. Acesta impune respectarea regulilor de mers pe munte sub toate aspectele, adică cu echipament corespunzător, cu antrenament, cu cunoștințe și conduită. Acest sport este practicat deobicei în lunile în care temperatura și vremea este mai stabilă, adică iulie și august.

Masivele Carpaților se pretează excelent pentru mountain biking având toate nivelele de dificultate, de la trasee ușoare, la drumuri auto forestiere, la ture lungi de creastă pe poteci accidentate sau cu diferențe de nivel ridicate. Ca și regiuni avem Bucovina, Zona Neamt – Ceahlau – Cheile Bicazului, Carpatii de Curbură, Apusenii, Munții Banatului.

Pentru cicloturiștii montani nu sunt de omis parcurgerea următoarelor zone deorece priveliștea este una spectaloasă la fel ca și traseele: Transalpina – șoseaua ce atinge cel mai înalt pas al României, pe vârfurile Cucurbata Mare (Bihor), Lacauti (Vrancei), Vlădeasa și Muntele Mare (Apuseni).

Parapanta se poate utiliza în peste 40 de locuri din România, iar printre cele mai renumite sunt : Valea Prahovei, Munții Bucegi, Munții Apuseni, Munții Hășmaș cu Cheile Bicazului dar și Vatra Dornei sau în zonele aflate în apropiere de mare (nordul litoralului). În zona Vatra Dornei, zborurile se fac în deplină sigurantă, în două locuri, cu piloți instrcutori cu mare experență. Zonele de decolare din jurul munților care înconjoară Bazinul Dornelor sunt excepționale și sigure deoarece sunt curenți termici excelenți dar și dinamici, permițându-le celor care zboară să plutească ore întregi.

Alte zone de zburat : Gura Humorului, Prisaca Dornei, Pietrele Doamnei pentru piloții ambițioși.

Bungee jumping este un sport care cu siguranță ridică nivelul de adrenalină, o probă de curaj, care sidează gravitația. În România se poate practica în Cheile Râșnoavei (lângă Brașov), unde se gâsește una din cele mai lungi instalații de bungee jumping nu doar din România ci și din Europa. Doritorii de senzații extreme se pot arunca în gol atârnați de un cablu suspendat de la 160 metri înălțime. Peisajul este unul sălbatic, cu un aer curat.

Tiroliana se poate practica de asemenea în Cheile Râșnaovei, fiind traversări de tip funicular pe o coardă de 130 metri lungime, la o înălțime de 135-140 metri.

Rafting și canoeing constă în coborâri cu barca pneumatică sau din plastic pe râuri foarte repezi, din zona montană. Aici, traseele se împart în funcție de gradul de dificultate și de lungime. Acestea pot fi parcurse într-o zi (exemplu Valea Dâmboviței) sau pe mai multe zile (Olt/Mureș). Râul Bistrița este unul dintre cele mai repezi râuri de munte și ideal pentru practicarea acestor activități deoarece are grade de dificultate atât pentru începători cât și pentru ce avansați.

Efectuarea acestora se fac deobicei între lunile aprilie – octombrie dar și pe timp de iarnă, printre slourile de gheață (este necesar un echipament special și foarte multă experință și ambiție). Aceste sporturi se mai desfășoară si în sud-estul României, în zona Olteniei (Munții Vălcan – Parâng) , sau pe Crișul Repede în Munții Apuseni. Există diferite programe precum canoeing (cascade și canioane), rafting cu bărci pneumatice și rafting nocturn, dar și cel enumerat mai sus (raftingul de iarnă).

Off Road este sportul prin care se parcurg diferite trasee de munte cu masina de teren.Aceste urcă în zone accidentate, vâlcele, râpe.Unul dintre aceste trasee leagă mănăstirile Gura Humorului și Sucevița pe un fost drum pentru schiat. Pe tot parcusul Munților Carpați se pot practica acest gen de circuite, majoritatea fiind interconectate între ele asemenea unei rețea. O altă variantă este urcarea Munților Căliman ; la Toplița și coborârea pe valea Ilvei la Lunca Bradului.

Plimbarile sau circuitele cu ATV-ul reprezintă activitatea caracteristică turismului de aventură, în care turiștii doritori de senzații tari pot urca cu acestea pante accidentate și foarte abrupte sau porțiuni de teren foarte denivelat. Acest sport este unul foarte plăcut, deoarece e o modalitate bună de a cunoște zona în care se practică. Orice munte care are un platou reprezintă o destinație pentru ATV. Trasee deosebite se găsesc în Munții Căliman, Suhard sau Rarău – Giumalău.

Ture complexe de munte este o activitate apreciată de tot mai mulți turiști și de pasionații de aventură dar și de firmele de Team-Building deoarece aceste urmăresc modul în care un grup se poate descurca cu rezerve limitate, sub anumite condiții, cum comunică toți membrii grupului pentru a-și asigura supraviețuirea, având ca scop final dezvoltarea coeziunii grupului.Traseele unesc 2-3 puncte de interes, în zone frumoase ; distanțele se parcurg pe jos, cu jeep-ul, cu ATV-ul și noaptea se doarme în cort sau la stână. Se traversează râuri cu plute construite, iar mâncarea trebuie să și-o procure ei singuri.

Caving (speologia) este activitatea de a sudia, explora atât peșteri și caverne. În România există și peșteri special amenajate pentru turism, dar cele care cel mai bine ne oferă aventură sunt cele care nu sunt amenajate. Una dintre ele este Peștera Cetățile Ponorului de pe platoul Padiș, fiind considerată una din cele șapte minuni naturale ale României. Este alcătuită din trei mari circuri calcaroase (doline).Există locuri accesibile pentru turiști, dar și locuri speciale unde doar speologii cu echipament adecvat se pot avânta și au voie

Alte peșteri care pot fi studiate sunt : Avenul Borțig situat în Parcul Național Apuseni,Ghețarul din Peștera Scărișoara, Ghețarul din Peștera Focul Viu, Peștera Câmpenească în Munții Codru Moma, Peștera Urșilor din Munții Apuseni,Peștera cu cristale din Mina Farcu, etc.

Canyoning-ul are nevoie de un cadru natural adecvat. Canioanele sunt niște despicături adânci, formate prin acțiunea de erodare a apei. Acestea se parcurg cu un echipament special din neopren, ham, vestă de salvare, dispozitiv de coborâre. Zona Băile Herculane – Valea Cernei – pe aria Parcului Național Domoglet e recunoscută pentru acest gen de activitate specific montană sau un canion foarte renumit este Canionul Oșelu, fiind unul din cele patru caniaone din Parcul Național Apuseni ; cu șapte cascade și o diferență de nivel de 180 metri.Perioada de parcurgere e între lunile aprilie-mai când debitul apei este mai mare și parcurgerea devine mai interesantă.

Alte activități incluse în turismul de aventură care se pot practica și în România sunt : snowmobilul (pe timp de iarnă, în zona montană, oriunde unde este zăpadă mai mare), călărie, vânătoare, radiovânătoare, tir cu arcul, trekking, dirt track, sporturi nautice pe Lacurile Izvorul Muntelui, etc.

Kitesurfing reprezintă una din cele mai progresive sporturi la ora actuală, în special în România practicate pe apă. Se poate încerca la ieșirea din stațiunea Mamaia, pe plaja H2O. Această școală de kite a fost înființată în România în 2004 de Iulian Tache, aparținând singurului Surf-Club din țară.

Yachting, caiac, windsurfing, parasailing și flyboard se pot practica de asemenea pe litoralul românesc al Mării Negre la Techirghiol,Mamaia dar și pe plaja din Costinești, Eforie, etc.

Scuba diving pe timp de zi sau noapte se poate practica în Costanța, Năvodari, Costinești, Mamaia. Cei care fac scufundări au ocazia să înaote printre căluți de mare, stele de mare, amorfe dar și epave scufundate.

Schiul nautic se poate parctica atât pe litoralul românesc cât și pe lacul Snagov.

2.4. Programe și pachete de agrement ale turismului de aventură în România

Pachete de agrement

1.Navighează în apele Mării Negre

Programul include snorkeling, scufundări, pescuit, curse de caiac și catamaran și navigare nocturnă.

Punct de plecare Portul Tomis, Constanța/Belona, Eforie Nord

Preț: de la 45 €/persoană

Mărimea grupului: 4-100 persoane

2.Cursuri și plimbări cu caiacul

Durata este de 1 oră până la 2 zile

Locația: Mamaia dar și altele la cerere

Preț: de la 22 €/persoană pentru echipament și instructor

3.Blokart, kiting și catamarant

Locație: Mamaia Nord

Durata peste 3 ore

Preț: 80€/persoană

3.Parasailing

Durata de 1 oră și 30 minute – maxim 2 ore

Locație: Olimp, Mamaia, Mangalia

Preț: de la 365€/ grup (10-12 persoane)

4. Flyboarding sau ski jet

Durata de 10 minute

Locație Costinești, Mamaia

Preț 100 lei/ persoană

5.Windsurfing – Windsurfing Academy – curs de inițiere

Durata de 2 zile a câte 3 ore pe zi la un preț de 600 lei

Locație : Mamaia județul Constanța

6.Schi nautic si wakeboarding

Poate fi practicat atât pe lac cât și pe mare. Cursurile costă 60 lei pe ședință pe lacul Snagov, curs inițiat prin Academia Ski-Nautic & Wakeboarding Junior. Sau se poate opta pentru o tabără care propun cursuri de 2, 3 sau 5 zile, fiecare având un preț care variază în funcție de locație și condițiile de cazare.

Pentru wakeboarding cursurile au loc pe lacul Izvorul Muntelui (Bicaz).

7.Programul „România Gorj Aventura” reprezintă un program care îmbină atât potențialul turistic al zonei cu turismul de aventură și activitățile sale caracteristice dar și cu elementele de atracție turistică din mai multe domenii (având peste 50 de activități). Ca și activități se poate practica alpinismul, escaladă, canyoning, cicloturism, mountain biking, off road, ATV, parapantă, planorism, scuba diving, schi, etc.

Zona este cunoscută ca având cel mai cunoscut și atractiv circuit turistic de canyoning din Europa (Valea Șipotului-6 cascade, traseu acvatic cu topogane,etc).

Aici se găsesc cele mai bune condiții de practicare pentru scuba diving deoarece Peștera Izvena are cea mail impede apă din Europa.

8.Banat Mountain Bike Maraton

Este unul dintre cele mai atractive concursuri cu biciclete. Aceasta are loc pe terenuri accidentate, pe trasee de munte și se dedică atât amatorilor cât și celor avansați. Au lungimi de 10-30-50-80 kilometri.

9. Trekking, escaladare : Munții Vlădeasa, Munții Retezat, Munții Fagăraș

Ture mountain bike : Munții Apuseni – zona Vlădeasa

Inițiere în alpinism, cățărare pe stâncă : Cheile Turzii, Cheile Bicazului, Defileul Aiudului

Schi alpin : Munții Vlădeasa, Munții Harghita, Munții Făgăraș, Munții Retezat

Cu ghid, și echipament la prețul de 65€ pe zi.

10.Bungee jumping

Locație : Cheile Râșnoavei

Preț : 100 lei pentru o săritură de la o înălțime de 40 metri și 100€ pentru o săritură de la 140 metri

11.Parașutism

În România se face parașutism „static line”, însemnând că imediat după ce te desprizi de avion îți și deschizi parașuta. Singurul aeroclub unde se fac salturi cu parașuta de la 4000 metri înălțime este în Ploiești.

Prețul unui salt cu un instructor e 80€ iar cu doi prețul pornește de la 100€.

12.Zbor în tandem cu parapanta

Zborurile tendem au loc în fiecare zi, în funcție de condițiile meteo de pe Vârful Bunloc-Vârful Postăvaru – Brașov (1200 metri).

Zborul clasic este cel mai popular zbor. Durata este de aproximativ 10 minute iar prețul este de 250 lei cu decolarea de pe Vârful Bunloc (1200 metri) cu filmare și poze incluse în preț. Pentru decolarea de pe Vârful Postăvaru (1800 metri) doar în perioada septembrie-mai, cu o durată de 10-25 de minute costul este de 350 lei cu filmare și poze incluse în preț.

CAPITOLUL 3

SUDIU DE CAZ

CHESTIONAR PRIVIND CUNOAȘTEREA ȘI PRACTICAREA TURISMULUI DE AVENTURÃ

Pentru atingerea obiectivelor cercetării a fost realizat un chestionar reprezentativ,care a avut scpul de a obține date și informații referitoare la cunoașterea și practicarea turismului de aventură, atât în România cât și pe plan internațional. Sondajul a fost efectuat pe perioada lunii iunie din anul 2016.

Acesta este format din 11 întrebări.În urma verificării șî validării chestionarului am obținut o bază de date alcătuită din 100 de observații. Prelucrarea acestui chestionar a fost concepută cu ajutorul programului Google Docs – create and edit documents online, for free.

Cele 11 întrebări din chestionar sunt:

1.Ce intelegeți prin turismul de aventură ?

a. Curiozitatea de a explora necunoscutul b. Turism captivant și stimulator c. Turism de cunoaștere d. Turism de relaxare e. Turism cu acvitivăți periculoase

2. Ați practicat până acum turismul de aventură ?

a. Da b. Nu

3. De câte ori ați practicat până acum / practicați turismul de aventură ?

a. De câteva ori pe an b. Cel mult o dată pe an c. O dată la câțiva ani

4.Unde ati practicat / practicați turismul de aventură ?

a. România b. Străinătate

5.Ce tip de turism de aventură ați practicat în aer?

a. Bungee jumping b. Skydiving c. Base jumping d. Parapantă e. Nu am practicat

6. Ce tip de turism de aventură ați practicat la munte ?

a. Alpinism b. Snomobiling c. Caving (speologie) d. Mountain biking e. Rapel f.Tiroliană g. Nu am practicat

7. Ce fel de turism de aventură ați practicat pe apă?

a. Rafting b. Canoeing c. Scuba diving d. Snorkeling (scufundari cu echipament minimal, fără oxigen) e.Surfing f. Water ski (Ski nautic) g. Barefoot water skiing (schi acvatic cu picioarele goale) h. Nu am practicat

8.Menționați o formă de turism de aventură dintre cele menționate mai sus pe care vă doriți să o practicați în viitor.

9. Care din următoarele zone din România le cunoașteți ca fiind o zonă cu turism de aventură ?

a. Munții Carpați (Predeal, Sinaia, Poiana Brasov, Vatra Dornei,etc) b. Litoralul românesc al Mării Negre c. Munții Bucegi (Caraiman, Piatra Craiului, Cheile Bicazului,etc)

c. Toate cele 3 zone d. Nici una

10. Genul dumneavostră este ?

a. Feminin b. Masculin

11. În ce categorie de vârstă vă încadrați ?

a. 18-24 ani b. 25-34 ani c. 35-49 ani d. peste 50 ani

Pentru această lucrare, am ales cele mai relevante și representative întrebări privind turismul de aventură.

Prima întrebare a avut ca scop percepția turismului de aventură – Ce intelegeți prin turismul de aventură ? a. Curiozitatea de a explora necunoscutul b. Turism captivant și stimulator c. Turism de cunoaștere d. Turism de relaxare e. Turism cu acvitivăți periculoase

Din figura 1.3 se poate observa că cei mai mulți oameni care au completat chestionarul au considerat că turismul de aventură se referă la un turism captivant și stimulator – 27% ; 22% au considerat turismul de aventură ca pe o curiozitate de a explora necunoscutul , la fel ca cei care l-au considerat un turism cu activități periculoase. Doar 15% au înțeles turismul de aventură ca un turism de relaxare și 14% un turism de cunoaștere.

Figura 1.3