. Turismul de Afaceri Si Congrese

INTRODUCERE

Serviciile de tratament și alimentație publică, alături de serviciile de cazare și transport precum și de multe alte servicii, sunt o componentă esențială a turismului.

Turismul reprezintă un fenomen caracteristic societății, civilizației actuale, o componentă majoră a vieții economice mondiale.

Turismul evoluează sub incidența procesului de dezvoltare al umanității, acționând ca factor important în creșterea economică.

Noțiunea de turism are un caracter dinamic, lărgindu-și sfera de cuprindere în continuu și adaptându-se la viața economică. Turismul are ca scop organizarea călătoriilor pentru diferite scopuri: recreere, tratament, agrement, participare la reuniuni, congrese, întâlniri de afaceri, și include toate activitățile necesare satisfacerii nevoilor turiștilor.

Importanța serviciului de cazare turistică. Conținutul industriei hoteliere a evoluat paralel cu dezvoltarea capacității de cazare și implicarea în activitatea turistică a acesteia, îmbogățindu-se cu noi forme și funcții de protecție.

La început, existența hotelurilor a fost legată de efectuarea unor deplasări în alte scopuri decât turistice. Ulterior, pe măsura dezvoltării circulației turistice și dezvoltării turismului ca fenomen de masă, crește numărul locurilor de cazare.

Industria hotelieră, deși nu privește în exclusivitate angrenarea tuturor spațiilor de cazare și servicii pentru turiști, manifestă multă receptivitate față de nevoile acestora. Pe lângă atracția exercitată de un loc turistic, amenajările legate, în principal, de condițiile de odihnă și agrement, contribuie, în mod hotărâtor, la prezența turiștilor în acea zonă. Complexitatea serviciilor de cazare, diversitatea lor, reprezintă un factor de prestigiu, de atractivitate a produsului turistic și indirect, de creștere, a eficienței comercializării lui.

Turismul de afaceri reprezintă un factor important al turismului în general, pentru că, spre deosebire de turismul de recreere, turismul de afaceri asigură o periodicitate, un ciclu (anual sau trimestrial) de vizitarea a orașului.

Proiectul de față își propune să analizeze factorii care influențează circulația turistică, în cazul turismului de afaceri începând cu factorii geografici, microclimatul, resursele naturale, până la factorii economici și de natură managerială.

TIMIȘOARA – SITUARE ȘI RESURSE

Condițiile naturale

Cadrul geografic

Timișoara este așezată la întretăierea paralelei 45°47’ latitudine nordică, cu meridianul 21°12’ longitudine estică, aflându-se în sud-vestul câmpiei Tisei, în zona de divagare Timiș – Bega, într-unul din puținele locuri pe unde se puteau traversa întinsele mlaștini formate de apele celor două râuri, care până acum 200 de ani acopereau în fiecare primăvară, cu o pânză de apă gălbuie suprafața cuprinsă între dealurile Lipovei și cele ale Silagiului.

În partea de nord-est și de nord se află terasa dintre Giarmata-Vii și Dumbrăvița, cu înălțimea medie de circa 100 m. Această terasă a Begăi, a avut inițial altitudinea de 25 – 30 m față de albia râului, dar a suferit o mișcare de subsidență, astfel încât astăzi, altitudinea ei e de circa 10 m deasupra nivelului râului. Mișcarea de subsidență e dovedită prin faptul că cele două straturi de loess care se găsesc sub pătura de sol brun-roșcat de pădure se află la nivelul luncii inundabile, iar depozitele de terasă sunt scufundate sub nivelul actual al râului.

În partea de nord – vest se întinde câmpia joasă a Torontalului, cu înălțime medie de 88 m, care intră în contact cu vatra orașului prin câmpul de la Cioreni. Pe această câmpie se găsesc numeroase crovuri, rezultate în urma loess-ului. În partea de este se întinde lunca Begăi, formată din nisipuri și argile galbene lutoase, cu o altitudine medie de 90 – 95 m. La vest, spre Săcălaz, nivelul ei coboară până la 85 m. În jurul Săcălazului, Freidorfului și Frateliei se găsesc numeroase meandre vechi, mlăștinoase, unele complet seci. De asemenea, și aici sunt frecvente crovurile.

În sud e cumpăna apelor între Bega și Timiș, a căror cote scad de la 96 la 91 m în direcția NE – SV. În această parte apar la suprafață forme de șiroire grefate pe argile cenușii și nisipuri argiloase.

Clima

Teritoriul orașului Timișoara se încadrează în climatul continental de tranziție, caracteristic depresiunii panonice, cu unele influențe ale climatului submediteranean adriatic. El se caracterizează în linii mari prin diversitatea și neregularitatea proceselor atmosferice.

Temperatura medie anuală este de 10,9°C, luna cea mai caldă fiind iulie (21,6°C) iar cea mai rece ianuarie (-1,2°C).

Perioadele de îngheț sunt scurte, numărul zilelor cu temperatură medie sub zero fiind de 44. totuși, intervalul de timp în care se produc înghețurile este mare. În mod obișnuit, primul îngheț are loc la sfârșitul lui octombrie, iar ultimul la jumătatea lui aprilie.

Numărul zilelor cu temperaturi maxime de peste 30°C, este în medie de 42, frecvența lor fiind în iulie și august, dar perioada de extindere ține din mai până în septembrie, extremele fiind în aprilie și octombrie.

Presiunea atmosferică medie este de 759mmHg, prezentând o amplitudine anuală de 6,3 mmHg.

Vânturile cele mai frecvente sunt cele din est, având o frecvență maximă din septembrie până în ianuarie. Ele aduc mase de aer mai rece dinspre munții și podișul Transilvaniei, producând scăderea temperaturii. O a două perioadă cu frecvență mare o au în luna mai când produc înghețuri.

Vânturile dinspre nord au intensități maxime din martie până în iulie. Din iunie până în august predomină vânturile dinspre nord-vest care sunt prelungirea musonului atlantic de vară. Vânturile au o frecvență destul de mare și în perioada februarie – aprilie, ca urmare a activității intense a ciclonilor dinamici de deasupra Atlanticul de Nord. În aprilie – mai, o frecvență mare o au vânturile dinspre sud ca urmare a extindere anticiclonului Azorelor, spre peninsula Balcanică.

Ca intensitate, vânturile au atins uneori gradul 10 pe scara Beaufort, smulgând și rupând arborii, dezvelind casele, azvârlind vehiculele de pe șosea. Furtuni cu caracter ciclonar vin întotdeauna dinspre vest – sud vest.

Fiind sub influența activității de aer maritim dinspre nord și nord vest, Timișoara primește o cantitate de precipitații mai mare decât orașele din Câmpia Română, media anuală fiind egală cu media pe țară.

Regimul precipitațiilor se caracterizează printr-o maximă de vară, luna iunie fiind cea mai ploioasă, și o maximă secundară în luna octombrie. Lunile cele mai sărace în precipitații sunt ianuarie și februarie. Precipitațiile cad neregulat. În aceleași luni au căzut cantități foarte diferite, unele depășind media cu peste 300%, altele scăzând sub 15% din cantitatea medie de precipitații.

Primăverile sunt scurte, verile lungi și călduroase și ploioase. Lungimea toamnei este variabilă, și în general, este mai caldă decât în restul țării.

Hidrografia

Principalul curs de apă este Bega, care izvorăște din munții Poiana Ruscăi, are o lungime de 224 km și se varsă în Tisa.

De la Făget este canalizată – canalul a fost construit în perioada 1728 – 1780 – iar de la Timișoara până la vărsare, pe o lungime de 115 km, este navigabilă. Canalul Bega prezintă o mare importanță economică pentru economică pentru Timișoara, prin el făcându-se legătura cu Dunărea, cu Europa Centrală, cu Europa Occidentală. Pe canal pot circula șlepuri de 600 – 700 de tone.

Pe teritoriul orașului Timișoara se găsesc câteva lacuri. Ele sunt formate în locul vechilor meandre sau în zonele de tasare.

Pânza freatică la Timișoara se găsește la o adâncime ce variază între 0,5 și 4 m, având un gust puțin plăcut. Sondajele făcute în partea de sud au dat de 9 pânze acvifere, iar cele făcute în nord – est de cartierul Cetate, au întâlnit 4 pânze acvifere. Fântâni de mare adâncime au fost forate pentru consumul obișnuit. O astfel de fântână este arteziana cu apă bicarbonată, magnezică, și calcică, ușor radioactivă din Piața Unirii. Temperatura apei este de 24,5°C, iar adâncimea de forare de 412 m.

Tot la mare adâncime a fost forat și izvorul de lângă Parcul Copiilor, în 1965, cu ape termale, puternic mineralizată, folosită pentru tratamente balneare.

Vegetația și fauna

Timișoara se află în zona pădurilor de stejar, care au fost însă distruse în decursul veacurilor, pentru a obține lemnul necesar construirii cetății și caselor, cât și pentru obținerea de terenuri cultivabile. Stejarii bătrâni din parcurile Timișoarei sunt dovezi ale existenței pădurilor pe vatra orașului. Vârsta unora dintre acești arbori depășește 250 de ani. Cu excepția zonei împădurite din partea de nord-est (Pădurea Verde), teritoriul orașului se încadrează în silvostepa antropogenă a Câmpiei Bănățene.

Structura floristică a silvostepei bănățene se recunoaște prin speciile lemnoase, ca: stejarul, stejarul pufos, păducelul, porumbarul și printr-un strat ierbos.

În lunca largă și destul de reavănă a râurilor Timiș și Bega sunt pajiști mezofile și păduri cu structură caracteristică, din care nu lipsesc stejarul, cerul, frasinul, arțarul, etc. Numeroasele brațe moarte ale Begăi și Timișului sunt ocupate de o vegetație lacustră, iar pe oglinda micilor lacuri din jurul și interiorul Timișoarei apar asociații de nufăr alb, nufăr galben, trestie, papura, buzdugan de baltă, mană de apă, rogoz și altele.

Holdele mănoase din jurul timișoarei cuprind aproape în întregime șesul bănățean. Aici întâlnim culturi de cereale, floarea-soarelui, trifoi, plante tehnice, etc.

Orașul se mândrește cu o bogată vegetație ce împodobește parcurile și grădinile publice, străzile și bulevardurile. Parcurile și grădinile publice ocupă o suprafață de peste 100 ha, ceea ce justifică denumirea de „oraș și florilor”.

Alături de stejarii seculari, întâlnim tei, platani, ulmi, etc. de exemplu, teiul cu frunza crestată, atavism de o formă teratologică care se găsește în Parcul Copiilor este o formă rară, unică în țară și care nu există decât în puține grădini botanice din Europa.

Sunt întâlnite și numeroase specii străine, ca: chiparosul de baltă, nucul american, etc. De asemenea sunt numeroase specii de conifere: tisa, Ienupărul de Virginia, Bradul albastru canadian, etc.

Sunt des întâlnite specii cu forme pletoase, ornamentale, ca: ca salcia plângătoare, dudul plângător, ulmul plângător, precum și plante agățătoare, ca glicina, trâmbița îngerașului, vița americană, etc.

Parcul rozelor este o adevărată colecție de trandafiri.

Varietatea lumii vegetale din jurul orașului, face ca și lumea animală să fie foarte bogată, acest fapt fiind favorizat și de varietatea terenurilor de habitat din hotarul orașului. O puternică acțiune asupra dezvoltării și răspândirii faunei, a fost exercitată, mai ales, începând din secolul al XVIII-lea. Prin canalizarea râurilor și secările de mlaștini s-a distrus stuful și s-a restrâns astfel arealul păsărilor de baltă, care se întâlnesc tot mai rar. Defrișarea pădurilor și dezvoltarea stepei de origine antropică a restrâns arealul faunei de pădure, și l-a extins pe cel al faunei de stepă. Canalizarea râului Bega a modificat speciile ihtiofaunei, societatea a exercitat o influență pozitivă prin colonizarea fazanului, răspândirea porumbelului comun și protejarea păsărelelor.

Fauna de pădure e reprezentată prin căprioare, vulpi, bursuci, iepuri, veverițe. Păsările sunt reprezentate prin privighetorile mari, pupăza, dumbrăveanca, potârnichea și altele. Dintre păsările de câmp cităm ciocârlia de câmp, fâsa de câmp, ciocârlanul, graurul, prepelița. Iar dintre păsările răpitoare ulii. Abundente numeric și ca specii sunt păsărelele: sticleții, pițigoii, privighetorile. Numeroși sunt și porumbeii, care trăiesc în stoluri în piețele orașului. În lunci, în mlaștinile și lacurile din jurul Timișoarei trăiesc câteva specii de păsări sălbatice.

Fauna piscicolă cuprinde crapul, somnul, șalăul, oblețul, știuca, roșioara, cleanul, iar în lacuri și brațele secundare: avatul, linul, carasul, țiparul.

Fauna avicolă, linul, carasul, țiparul.

Fauna avicolă, piscicolă și cu păr formează un fond valoros pentru vânătorii și pescarii sportivi.

Evoluția demografică

În documentele evului mediu lipsesc date precise asupra numărului populației cetății și orașului Timișoara, deoarece nu s-au întocmit recensăminte. O evaluare foarte aproximativă a numărului locuitorilor orașului se poate face pentru mijlocul secolului al XVII-lea, după descrierea călătorului turc Evlia Celebi. Potrivit relatărilor acestuia, populația civilă putea atinge în jurul anului 1660, cifra de 12.000 – 14.000 de locuitori, o evaluare probabil exagerată. În anul 1738, populația Timișoarei este evaluată la 5.000 – 6.000 de locuitori, iar în 1774, Francesco Griselini evaluează numărul ei la 8.000 de locuitori, Timișoara fiind un modest oraș de provincie.

Asanarea terenurilor din jurul orașului contribuie la dezvoltarea acestuia și la creșterea populației. La data primului recensământ (1850), Timișoara avea 17.669 de locuitori, orașul fiind format din trei cartiere: Cetatea, cuprinsă între ziduri, cartierul cel mai vechi, având caracter militar-administrativ; Fabric, care cuprindea circa 70% din populația orașului, în partea de est, clădit pe locul vechii mahalale Palanca Mare, fiind despărțit de cetate prin râul Bega. Caracterul economic industrial este indicat de însuși numele cartierului. Al treilea cartier este Iosefinul, în partea de vest a orașului, ridicat începând cu 1744, și care avea un caracter comercial-agricol. Cele trei cartiere erau izolate între ele prin spații mari neclădite, pe care se cultivau cereale și legume.

Localități separate, atât teritorial, cât și administrativ erau actuala zonă Bălcescu, numită în secolul al XIX-lea (2.100 locuitori) și Mehala, în partea de nord a cetății, având un caracter pur agricol 4.800 locuitori.

Populația crește încet, în 1857 orașul numărând 29.773 locuitori (22.507 fără locuitorii din Mehala și Elisabetin). În 1869 atinge cifra de 40.800 locuitori (respectiv 32.223 în cele trei cartiere).

Urmează o perioadă de stagnare demografică. În 1890 trece în subordinea administrativă a orașului cartierul Elisabetin, iar în 1910 și cartierul Mehala, astfel încât în ajunul primului război mondial, cele cinci cartiere vechi ale orașului sunt unite administrativ. În 1910, populația Timișoarei era de 72.555 de locuitori. Dezvoltarea industrială și comercială determină apariția unor suburbii în care locuiește populația legată puternic economic de oraș, dar care nu se poate așeza în interiorul acesteia, deoarece spațiile neclădite erau ocupate de zidurile și perimetrul de protecție al orașului. Aceste structuri încep să fie demolate abia în preajma anului 1900. Tot în această perioadă se înființează și localitatea Fratelia, care va deveni mai târziu un cartier al orașului. În 1930, Timișoara numără 91.580 de locuitori. În perioada 1930 – 1941 orașul cunoaște o dezvoltare deosebită. Se construiesc peste 4.000 de clădiri, mai multe decât avea întreaga Timișoară în 1900. Apar cartiere noi: Între Vii, Ronaț, Freidorful Nou, Fratelia se unește cu orașul.

În anul 1941 populația se ridică la 110.840 de locuitori, Timișoara fiind al patrulea oraș ca mărime al României. Al doilea război mondial a produs pierderi serioase în rândul populației orașului, astfel explicându-se faptul că, în ciuda unei puternice migrații dinspre sate, după război, în 1948 Timișoara avea doar 111.987 de locuitori.

Ca urmare a dezvoltării industriale, populația sporește rapid. În 1956 Timișoara avea o populație de 142.257 de locuitori, iar în 1966, de 174.388 de locuitori.

Se construiesc cartiere noi, cum sunt Ghiroda Noua, Plopi, Ciarda Roșie, atc.

Procesul de industrializare al Timișoarei în perioada comunistă face ca cererea de forță de muncă să crească foarte mult în oraș, ceea ce determină migrația populației din satele din județ spre Timișoara, dar și migrația din alte zone ale țării. Astfel, populația orașului crește în ritm alert, ea depășind în 1990 – 400.000 de locuitori.

Utilizarea forței de muncă

Grafic comparativ Timișoara, București, media pe țară.

După 1990, din cauza recesiunii economice și a declinului activității industriale, are loc o mișcare în sens contrar, dar de o intensitate mult mai mică, astfel încât populația Timișoarei rămâne în jurul cifrei menționate mai sus. În ultimii ani, datorită noului avânt al activității industriale se manifestă un nou aflux de populație spre oraș.

Scurt istoric

S-a încercat, de către unii istorici identificarea toponimicului Tensinova, din lucrarea geografului arab Sarif al Idrisi (1100 – 1166) cu Timișoara. Aceasta este însă numai o afirmație lipsită de argumentare, aceleași toponimic fiind identificat de către alții fie cu Kanija, fie cu Solnok, fie cu Oradea Mare. S-a mai afirmat că prima documentare a Timișoarei ar fi cuprinsă într-un document din 1138 sau în unul din 1183, ceea ce nu corespunde realității, toponimicele respective fiind referitoare la alte așezări.

Majoritatea lucrărilor privind Banatul sau Timișoara, consideră prima mențiune documentară a orașului, cuprinsă într-un document din 1912, bazându-se pe asemănarea de nume. Primul document cunoscut și care nu este și nu poate fi contestat de nimeni că se referă la Timișoara, datează din 1266, unde cetatea Timiș apare alături de alte așezări și moșii din comitatele bănățene. Prin acest act, tânărul rege al Ungariei și duce al Transilvaniei, Ștefan, dăruiește comitelui Parabuch „pământul numit Kuke al cetății Caraș și pământurile Wolter și Belan ale cetății Cuvin, pământul numit Rety al cetății Timiș, apoi pământul numit Bobda, care se află în află în comitatul Timiș…” după cum reiese, cetatea Timiș apare împreună cu moșii din Banat, și nu cum apărea toponimicul Temes din actul de la 1912, alături de posesiuni din Cehia. Începuturile cetății sunt probabil anterioare anului 1266; probabil în jurul acestei cetăți s-a organizat comitatul cu același nume, menționat pentru prima dată în 1177.

După cum se poate observa și din evoluția demografică a orașului, înflorirea Timișoarei începe o dată cu instaurarea dominației habsburgice. La 5 august 1716, armata imperială a lui Eugeniu de Savoya obține o strălucită victorie la Petrovaradin. Înainte de a începe asediul Belgradului, Eugeniu de Savoya consideră necesară cucerirea Timișoarei și înlăturarea stăpânirii turcești din Banat. După un asediu de 48 de zile, la 12 octombrie 1916, turcii capitulează.

Banatul fiind cea mai înaintată provincie de graniță spre imperiul otoman a intrat în atenția deosebită a stăpânirii austriece, care consolidează regiunea pe plan economic, politico-militar și religios. Începe colonizarea germanilor în provincie. Timișoara, ca centru economic și politic al Banatului, a cunoscut în cursul secolelor XVIII și XIX o dezvoltare condiționată de posibilitățile provinciei și de politica economică a curții vieneze.

Primul guvernator al Banatului a fost generalul C. F. Mercy (1718 – 1734). Banatul a rămas sub administrație militară până la 1781, când trece la administrația civilă. Administrația provincială, condusă de un președinte ajutat de șase consilieri, a durat până la 1778, când Banatul a fost incorporat administrativ Ungariei.

Acumularea de capital străin și autohton imprimă o dezvoltare importantă a metalurgiei, producției materialelor de construcții și mai ales a industriei ușoare și alimentare. La Timișoara existau în 1867 două mari fabrici de spirt, șapte mori, numeroase alte întreprinderi puse în mișcare de forța aburului.

Până la sfârșitul secolului al XIX-lea, dezvoltarea economică a Timișoarei va fi puternic influențată de criza economică dintre anii 1873 – 1876, care cuprinsese toate statele Europene și de politica vamală a guvernului austro-ungar față de România. Urmările crizei au fost dezastruoase pentru economia timișoreană. Într-un interval extrem de scurt, de patru ani, au dat faliment patru mori cu aburi, o fabrică de hârtie, trei fabrici de spirt, o fabrică de cărămidă, una de ulei, una de cherestea, una de stearină și una de produse chimice.

După 1876, ca urmare a încetării crizei și a încheierii convenției comerciale între România și Austro-Ungaria viața economică a orașului Timișoara cunoaște o puternică înviorare. Ea este stimulată și de legea protecționistă din anul 1881. În această perioadă se construiesc tot mai multe linii de cale ferată care leagă Timișoara de centrele economice din Ungaria, Austria, România și țările din peninsula Balcanică. Aceasta duce la creșterea posibilităților de valorificare a produselor industriale.

Expirarea termenului de valabilitate a convenției comerciale din 1875, și refuzul guvernului român de a încheia o nouă convenție economică în termenii celei dintâi a determinat guvernul de la Viena să declare României un „război vamal”. Aceasta cauzează pierderi mari orașului Timișoara care avea legături strânse cu centrele industriale din România.

Conștient de urmările dezastruoase ale „războiului vamal”, declarat României, guvernul dualist emite în 1890 Legea protecției capitalului autohton, în speranța ameliorării situației economice și inițiază discuții cu guvernul român, pentru încheierea unei convenții comerciale reciproc avantajoase. Aceasta va fi încheiată în 1892.

După această dată iau ființă numeroase întreprinderi industriale, care vor juca un rol important în viața economică a orașului.

În industria metalurgică și de prelucrare a metalelor a luat ființă în 1880 în calea Buziașului un stabiliment industrial „Prima turnătorie de fier” și „Fabrica de mașini Tedeschi and Comp.”. Aceasta din urmă producea și repara mașini agricole și industriale. Spre sfârșitul secolului al XIX-lea profilul producției se schimbă. Proprietarul reușește să-și construiască o turnătorie proprie, a trecut la o mare producție de clopote, care, prin calitatea sunt foarte căutate. Pe lângă cele două stabilimente industriale își mai desfășura activitatea „Prima fabrică de coase și mașini I. Anheuer”. În 1908 se construiește fabrica de lanțuri, care în 1911 producea 50 de vagoane de lanțuri de diferite dimensiuni.

Ramura industriei materialelor de construcții era reprezentată în mod deosebit de „Fabrica de cărămizi”, construită în 1880 și „Fabrica de ciment și mozaic”, care a luat ființă în ultimul deceniu al secolului al XVIII-lea.

Industria chimică era reprezentată prin „Fabrica de produse sodice” (1890) și „Fabrica de gaz” (1903).

Alte firme importante din peisajul economic timișorean în cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea au fost:

„Fabrica de chibrituri” (1883);

„Fabrica de pălării” (1900);

„Prima fabrică de broderii și țesătorie Gyula S.A.” (1889);

„Fabrica de Bere” (1718);

„Fabrica de Tutun” (1846);

De asemenea, se deschid în a doua jumătate a secolului XIX-lea primele bănci mai puternice în Timișoara, cea mai importantă fiind „Prima casă de păstrare timișoreană S.A.” înființată inițial ca sucursală a Băncii Naționale Austriece în 1845. în anul 1850 ia ființă „Casa de Comerț”, care se va impune de la început în viața economică a orașului. Până în anul 1916 se vor înființa în Timișoara 28 de bănci (în 2002 activează în Timișoara filiale a 30 de bănci).

Mutațiile istorice ulterioare Primului Război Mondial și implicațiile lor economice sunt benefice dezvoltării Timișoarei. Banatul și Timișoara ies din marginalizarea și izolarea economică suferită sub dominația austro-ungară, iar dezvoltarea relațiilor economice cu centrele din România nu mai este acum împiedicată de granițe statale.

În primii ani postbelici, Timișoara, necunoscând distrugerile războiului, se dezvoltă vertiginos. Se înregistrează o puternică afluență de capital românesc în regiune, în timp ce monopolurile străine, care dominau economia orașului în perioada antebelică continuă să-și păstreze o poziție influentă.

Asistăm acum la un nou val al dezvoltării industriei timișorene. Iau ființă companiile:

„Dura”, „Galvani” (industria electrotehnică)

„Filt” (încălțăminte de lux)

„Prima fabrică bănățeană de mănuși”

„Tanara” (industria chimică)

„Florida”, „Standard”, „Industria lânii” (industria textilă)

Dezvoltarea industrie și creșterea populației atrag creșterea numărului de firme comerciale.

Criza economică din 1929-1933 afectează, după cum era de așteptat, și Timișoara. Efectele crizei se fac simțite mai ales în circulația capitalului, dar și prin restrângerea activității unor firme sau prin încetarea activității altora.

Al doilea război mondial și apoi naționalizarea constituie noi momente de ruptură în istoria orașului. Timișoara a fost puternic afectată de război, atât sub aspect demografic, cât și social-economic. După naționalizare apar la Timișoara unități economice noi, care concentrează forța de muncă a orașului și a satelor din regiune. Are loc o puternică migrațiune a forței de muncă din mediul rural spre cel urban, precum și o migrațiune dinspre celelalte zone ale țării spre Banat. Aceste fenomene vor continua, cu variații de intensitate, pe tot parcursul perioadei comuniste.

Dezideratul comunist al industrializării cu orice preț forțează dezvoltarea industrială în marile centre urbane românești, și nici Timișoara nu constituie o excepție. Se dezvoltă în oraș întreprinderi ce acoperă aproape toate domeniile industriale, de la industria alimentară și ușoară, la industria electrotehnică, industria grea și industria automobilelor. Trebuie să menționăm că acest impuls dat de stat dezvoltării industriale a avut și aspecte benefice, și ne referim aici în primul rând la retehnologizarea fabricilor existente și la dotarea cu aparatură și echipamente moderne a întreprinderilor nou înființate, în deceniile al șaptelea și al optulea ale secolului trecut.

Apar la Timișoara și firme noi, iar unele întreprinderi de stat se dezvoltă pe scheletul întreprinderilor naționalizate. Astfel, vor funcționa în oraș: 6 Martie, Uzinele Mecanice Timișoara (industrie grea), AEM, Elba (industrie electrotehnică), Azur (industrie chimică), !3 Decembrie, 1 Iunie (industrie textilă), etc.

Lipsa de consecvență a factorilor de decizie în privința necesității înnoirii tehnologice face însă ca anul 1990 să găsească industria timișoreană (și întreaga industrie românească, în general) într-o stare avansată de uzură morală și fizică.

Evoluția economică, în condițiile economiei de piață, a orașului după 1990 urmează, în general, o curbă ascendentă. Timișoara reușește să devină atractivă pentru investițiile străine și să-și relanseze economia. Deconstrucția giganților industriali este un proces anevoios, nefinalizat încă, și care a presupus și presupune în continuare fricțiuni la nivel social. Prezența în Timișoara a unor firme de talie mondială („Alcatel”, „Philips” și „Siemens” în domeniul industriei electrotehnice și electronice, „Continental”, unul din cei mai mari producători de anvelope din lume, etc.), a filialelor unor bănci importante și a numeroase firme străine indică faptul că economia orașului se află din nou pe un curs ascendent. Prezența Institutului Politehnic – o sursă importantă în formarea forței de muncă specializate – creează premisele dezvoltării în oraș a industriei IT, dezvoltării firmelor producătoare de software, etc.

Din analiza datelor prezentate succint mai sus, putem trage concluzia că Timișoara tinde să se transforme, din orașul industrial de acum 20 de ani într-un centru de afaceri. Vom analiza în capitolele următoare facilitățile ce stau la dispoziția omului de afaceri venit în interes de serviciu la Timișoara, eforturile depuse de diverse organisme locale și regionale pentru atragerea investițiilor străine în timișoara și nivelul l acare se desfășoară turismul de afaceri în acest oraș.

1.2. Analiza structurilor de cazare

În Timișoara funcționează peste 40 de unități de cazare, dar nu toate oferă condiții pentru desfășurarea activității turismului de afaceri, dat fiind că aceasta reclamă standarde ridicate ale serviciilor hoteliere. Totuși, Timișoara dispune de suficiente hoteluri de trei și patru stele. Vom prezenta în continuare facilitățile oferite de câteva dintre ele, cele mai reprezentative în privința turismului de afaceri.

Într-o spațiu geografic care dispune de un potențial natural atrăgător, turismul nu se poate dezvolta decât în ipoteza în care există suficiente posibilități pentru cazarea vizitatorilor.

Unitățile de cazare, îndeplinesc mai multe funcții, îmbinarea armonioasă a acestora asigurând confortul solicitate de turiști: funcția de cazare propriu-zisă;

funcția de cazare propriu-zisă;

funcțiile complementare: agrement, alte servicii;

funcția de producție, în legătură cu alimentația turiștilor;

funcția comercială;

funcția de informare;

Pentru turismul de afaceri, se îndeplinesc trei funcții principale:

funcția de rezidență temporară;

funcția de agrement;

funcția comercială;

Pentru a putea prezenta cele mai bune condiții pe care le oferă orașul Timișoara, este necesară o analiză a calității structurilor existente.

Structurile de cazare

Serviciul de cazare se prezintă ca o activitate complexă decurgând din exploatarea capacității de cazare, fiind alcătuit dintr-un grup de prestații oferite turistului pe timpul rămânerii lui în unitatea hotelieră.

Dezvoltarea și calitățile serviciilor de cazare sunt dependente în primul rând de existența unei baze tehnico-materiale de cazare: toate acestea cu dotările corespunzătoare care să ofere turiștilor condiții optime și care să îndeplinească și alte funcții.

Tabelul nr. 1

Analiza structurilor de cazare

Localizarea hotelurilor constituie un punct pozitiv. Accesibilitatea este ușoară, toate hotelurile fiind deservite de o șosea practicabilă și un autobuz care face multe curse pe zi între aeroport și centrul orașului.

Recepțiile hotelurilor sunt luminoase și spațioase, funcționând 24 ore din 24. Personalul este amabil și primitor, având o ținută reglementară. Panourile de afișaj existente în cadrul recepțiilor îi informează pe clienți asupra serviciilor anexe, care le sunt oferite. Fiecare hotel dispune de propria sa parcare. Nivelul calității serviciilor este în continuă creștere. Camerele sunt bine amenajate și decorate. Mobilierul este confortabil și starea acestuia este bună. De reținut este faptul că majoritatea camerelor dispun de balcon.

Păstrarea în starea bună a materialelor, a mobilierului și grupurilor sanitare dă o notă mai confortabilă camerelor.

Prețurile practicate sunt conform clasificării de 4,3 și 2 stele a unităților de cazare. Tarifele pentru cazarea turiștilor sunt afișate vizibil la recepțiile hotelurilor.

De menționat faptul că prețurile turistice sunt într-o continuă modificare datorită influențelor unor factori conjuncturali, cum ar fi: creșterea costurilor de producție ca urmare a modificărilor de piață.

Din categoria serviciilor hoteliere ce întregesc funcția de cazare se pot menționa următoarele:

se află în afara orașului

se află în apropierea aeroportului

se află pe malul unei ape

aer condiționat în camere

camere cu baie sau cu duș

bar în camere

telefon în camere

radio și televizor, cablu, satelit

internet

fax

bar

restaurant

snack bar

sală de conferințe

schimb valutar

ring de dans și discotecă

loc de joacă pentru copii

locuri rezervate persoanelor cu handicap

fitness

saună

parcare păzită

închiriere autoturisme

piscină acoperită

piscină în aer liber

spălătorie

depozitare și transport bagaje

depozitare bunuri de valoare

teren de tenis

pescuit

hipism

personalul vorbește engleza, franceza, germana și italiana

modalitate de plată prin card

Resursele de muncă se referă la potențialul uman ca factor de producție. Acesta poate fi definit cantitativ având ca sursă dimensiunea personalului structurată corespunzător, dar și calitativ, prin nivelul calificării profesionale.

Din punct de vedere cantitativ numărul persoanelor angajate în aceste unități de cazare se ridică la peste 400 de persoane.

În aceste unități de cazare se utilizează un sistem informațional și de rezervări modern, gestiune computerizată, forță promoțională, adaptare la clientela internațională mai ales prin standardizarea elementelor de confort la nivelul cerințelor internaționale.

Majoritatea turiștilor străini care vin în Timișoara sunt oameni de afaceri care doresc să cunoască și să coopereze cu mediul de afaceri timișorean și județean, participanți la diferite manifestări științifice organizate de diverse instituții de învățământ și cercetare, participanți la diferite manifestări cultural-artistice: expoziții de pictură și sculptură, lansări de carte, festival de film documentar, manifestări tradiționale de tipul Student Fest (festivalul de teatru studențesc), Festivalul internațional de folclor, Festivalul "Saltimbancilor", Festivalul "Berii", etc.

Pentru a satisface nevoile acestei categorii de turiști există unități dotate cu săli de conferințe, săli de ședințe și locuri pentru desfășurarea de manifestări de amploare.

Tabelul nr. 2

Dotări pentru desfășurarea turismului de afaceri în Timișoara

Structurile de alimentație publică

Activitatea de alimentație publică reprezintă îmbinarea într-un ansamblu armonios a acțiunilor necesare pregătirii și prezentării preparatelor culinare și a băuturilor, a serviciilor determinate de desfășurarea și consumul acestora.

Majoritatea unităților de cazare sunt dotate cu restaurant și unul sau două baruri. Cele mai moderne dintre unități posedă și bar în cameră, sporind astfel confortul oaspeților.

În ceea ce privește calitatea instalațiilor și a echipamentelor din dotare, restaurantele au săli spațioase, mobiliere de bună calitate, condiții igienice foarte bune și bine decorate.

Dar fiind calitatea bună a meselor și prețul practicat, accesibil, restaurantele oferă un bun raport calitate / preț.

Personalul lucrător este amabil, dinamic, are o ținută reglementară și bune cunoștințe profesionale.

Unul dintre aspectele cele mai importante aspecte ale muncii angajaților din restaurante este de a se ocupa de calitatea servirii la recepțiile, ocaziile festive, organizate în aceste unități.

Ținuta ospătarilor, atitudinea lor, calitatea și aspectul preparatelor servite în funcție de preferințele clientului, dar și de țara lui de origine, contribuie la reușita acestora.

Aceste unități de cazare asigură în mare măsură facilitățile necesare pentru turismul de afaceri. Un aspect critic îl reprezintă numărul mic de săli de ședințe și de conferințe.

Camerele sunt în mare parte spațioase, dotate cu aer condiționat, bar în camere și televiziune prin cablu. Ele oferă condiții moderne și confort oaspeților.

Posibilitatea de a transmite informații peste tot în lume este de asemenea mărită în incinta hotelurilor care oferă acces la internet și fax.

Barurile, piscinele și terasele vin să ofere o variantă de a petrece în mod plăcut timpul liber.

Hotelurile dotate cu săli de conferințe sunt, din păcate puține la număr. Numai 15% dintre hotelurile timișorene oferă posibilitatea oamenilor de afaceri români și străini, turiștilor de a organiza aici conferințe, colocvii și comunicate.

Timișoara poate acoperi un necesar total de 1500 de locuri de cazare, dintre care doar 650 de locuri pot asigura desfășurarea în bune condiții a turismului de afaceri. Lipsa dotărilor corespunzătoare scade drastic șansele Timișoarei de a deveni un centru zonal pentru desfășurarea turismului de afaceri.

Sălile de conferințe sunt dotate cu ecran de proiecție, calculatoare, microfoane, iar capacitatea lor este de circa 50 – 150 de locuri.

Sălile de ședințe sunt în număr mai ridicat, procentul de hoteluri dotate cu asemenea săli fiind de 69%. Sălile de ședințe dispun de un număr de 15 – 20 de locuri și unele dintre acestea sunt dotate cu microfoane.

Altă problemă acută cu care se confruntă managerii hotelieri din Timișoara este lipsa numărului necesar de personal calificat: barmani, recepționeri, ospătari.

Pentru rezolvarea câtorva dintre aceste probleme, se colectează o contribuție de 3% de la agenții economici cu activitate de turism.

Pentru buna desfășurare a activității de turism s-a înființat în anul 1998 Oficiul de Autorizare și Control în Turism. Acest organism controlează respectarea de către agenții economici cu activitate de turism, hoteluri, agenții de turism, unități de alimentație publică, etc. a reglementărilor privind constituirea și achitarea contribuției de 3% pentru turism.

Pentru cunoașterea optimă a turismului în Timișoara este foarte important ca pe baza cunoașterii și urmăririi motivațiilor cererii turistice să se realizeze diversificarea serviciilor, utilizarea diversă și chiar polivalentă a elementelor materiale existente. Scopul este asigurarea unei corespondențe mai bune între cerere și ofertă, iar pentru aceasta factorul uman, factorii imateriali constituie o șansă de contracarare a rigidității factorilor materiali.

Caracterul economic al desfășurării activității în ramura turistică timișoreană presupune, cu prioritate, urmărirea și chiar anticiparea cererii turistice, pentru a se veni în întâmpinarea ei și a nu se risca, în continuare, insuficienta ocupare a capacităților, așa cum din nefericire se petrece în prezent.

1.3. Puncte de atracție turistică

Timișoara este un puternic centru cultural. Există în Timișoara multe instituții de cultură. Ca puncte de atracție menționăm muzeele:

Muzeul Banatului, secțiile de istorie, științele naturii și arte plastice, etnografia

Muzeul Satului Bănățean

Colecția Muzeală a Mitropoliei Ortodoxe a Banatului

Muzeul Episcopiei romano-catolice

Colecția Muzeală a vicariatului bisericii ortodoxe sârbești

Colecția Catedralei Ortodoxe

Colecțiile cuprind piese de cult, argintărie și veșminte, icoane pe lemn și pe sticlă (sec. XVI – XIX), iconostase, altare, manuscrise, carte veche românească, în curte este conservată și biserica de lemn de la Băltățești – Făget (sec. XVIII), reprezentantă pentru arta populară bănățeană.

În plus, există posibilitatea efectuării unui tur al orașului, într-un cadru organizat, pentru a admira frumoasele elemente arhitecturale ce compun peisajul urban timișorean.

Alte posibilități de petrecere a timpului liber sunt:

Cinematografe (Capitol, Timiș, Studio-Euroimages)

Opera Română Timișoara

Teatrul Național, Teatrul German de Stat, Teatrul Maghiar „Csiky Gergely”, Teatrul pentru copii și tineret „Merlin”

Filarmonica de Stat „Banatul”

Centrul Cultural Francez

Galerii de artă (Helios, Fenta Arta, Galeria 28, Art Club, Biblioteca de artă, Galeria Vitralia, The Note, Galeria Buzunar, Art Shopping Center Orhideea, Centrul Cultural Francez)

Discoteci (Discoland, Park Place, Dragonul Verde)

Cazinouri (Timișoara, Tiberius)

Baruri de noapte

Cluburi

2. PREMISELE DEZVOLTĂRII TURISMULUI DE AFACERI

2.1. Potențialul investițional

Județul Timiș prezintă o serie de avantaje în direcția dezvoltării afacerilor. Este cel mai vestic județ al țării, situat în triunghiul în care România se învecinează cu Iugoslavia și Ungaria. Zece capitale europene se află la o distanță de 500 km sau mai puțin de Timișoara (București, Belgrad, Budapesta, Bratislava, Ljubljana, Praga, Sarajevo, Skopje, Viena și Zagreb). Județul Timiș este cel mai mare județ al țării, ceea ce influențează potențialul său de afaceri.

Județul Timiș este un mediu economic dinamic, având resurse naturale bogate (petrol, gaze naturale, mangan, bazalt, marmură, materiale de construcție, ape minerale și termale, lemn, faună-specii de interes cinegetic, etc.), o agricultură de tradiție cu rol important în ansamblul economiei românești și cu implicații hotărâtoare asupra rezervei alimentare a țării. Județul Timiș are cel mai important potențial agricol din țară, având cea mai mare suprafață cultivabilă, peste 700.000 de hectare și cea mai mare producție vegetală. 85% din suprafața agricolă este în proprietate privată.

Timișoara are o industrie complexă și diversificată, fără unități energofage sau poluante. Ca ramuri industriale importante menționăm industria construcția constructoare de mașini, electrotehnică și electronică, chimie și petrochimie, industrie textilă, pielărie-încălțăminte, prelucrarea lemnului, industria materialelor de construcții, industrie alimentară.

În activitatea comercială activează numeroase firme private care oferă o paletă diversificată de bunuri din producția internă cât și din import. În județul Timiș activează peste 550 de firme exportatoare, ceea ce plasează județul Timiș pe locul al treilea în țară.

Orașul Timișoara este o zonă de interferență a mai multor etnii, limbi, obiceiuri și culturi. Structura eterogenă a populației, fără conflicte interetnice și religioase apropie județul de europenitate și universalitate. Coexistența mai multor naționalități a creat o populație a cărei caracteristică este poliglotismul.

Timișoara este un puternic centru universitar și de cercetare, cele patru universități de stat și șase universități private, cei peste 40.000 de studenți și peste 100.000 de elevi asigură necesarul de forță de muncă cerută pe piața locală. Numeroase institute de cercetare desfășoară o prodigioasă activitate în diverse domenii.

În ultimii zece ani, industria județului Timiș a suferit o schimbare majoră. Un exemplu concret a noii structuri industriale a județului este prezența la Timișoara a două parcuri industriale (Freidorf și Timișoara Nord).

Timișoara este un centru al culturii și artei naționale și internaționale, recunoscut prin instituții de cultură de referință: Opera Română, Teatrul Național Mihai Eminescu, Teatrul Maghiar, Teatrul German, Filarmonica Banatul, Muzeul Banatului, Muzeul de Artă, Centrul Cultural Francez, Centrul Britanic, Biblioteca Americană, International House, numeroase publicații, studiouri de radio și TV publice și private.

Timișoara este un important centru financiar-bancar, cele peste 30 de filiale și sucursale ale băncilor internaționale și românești de renume oferă servicii specializate firmelor și persoanelor fizice. Sunt prezente bănci ca: ABN – AMRO Bank, ING Barings, BRD Group Societe Generale, BCR, HVB Romania, Volksbank, City Bank, etc.

În județul Timiș operează numeroase firme de consultanță, societăți de investiții, bursă de mărfuri, societăți de valori mobiliare, societăți de asigurare.

Ca centrul diplomatic, Timișoara găzduiește Consulatul General al Iugoslaviei, Consulatul Republicii Federale Germania, Consulatul Onorific al Austriei.

La 1 ianuarie 2002 se înregistrau la Registrul Comerțului 20.931 societăți comerciale, dintre care 4.213 societăți comerciale cu capital mixt sau integral străin, cu parteneri din peste 70 de țări ale lumii. Din cele circa 200 de firme care se înregistrează lunar la Oficiul Registrului Comerțului, 25% sunt firme cu capital străin. Valoarea capitalului străin investit era, la începutul anului 2002 de 361,9 milioane dolari, cifră ce clasează județul Timiș pe locul doi în țară, după București.

Capital total investit

Grafic comparativ Timișoara, București, media pe țară.

Principalele investiții străine în județul Timiș au fost făcute în electronică și IT, chimie petrochimie, industria componentelor auto, prelucrarea lemnului, textile, pielărie, ncălțăminte, agricultură și industrie alimentară, comerț, servicii.

Marea majoritate a firmelor sunt firme mici și mijlocii. Acestea reprezentând aproximativ 90% din numărul total al firmelor. Marea majoritate a IMM-urilor este concentrată în domeniul serviciilor, al comerțului și al operațiunilor de comerț exterior. IMM-urile sunt mai puțin interesate de producție, datorită costurilor pe care le implică statutul legal și echipamentul necesar.

După Topul Companiilor Naționale, elaborat de Camera de Comerț și Industrie a României, rata rentabilității a fost de 8%. Un important efort de dezvoltare a fost făcut prin resurse proprii. Județul Timiș a avut în ultimii ani cea mai importantă dinamică de dezvoltare din țară.

Industria alimentară, comerțul interior și construcția de mașini, sunt considerate specializări principale în regiune. Alte domenii de activitate, ca agricultura, construcțiile civile, construcțiile civile, comerțul exterior, industria extractivă și turismul sunt de importanță secundară. Transporturile și serviciile profesionale au o dezvoltare slabă. Un proces de diversificare a structurii economice, distribuit pe ramuri economice, a fost observat începând cu 1996.

Contribuția la exporturile românești a județului Timiș nu este la nivelul potențialului de producție. În ultimii ani, participarea județului la exporturile naționale s-a situat în jurul valorii de 3%.

Evoluția societăților comerciale care au beneficiat de participare străină a fost extrem de pozitivă. Mulțumită unor facilități acordate investitorilor străini, aceste companii au reușit să-și crească profitabilitatea. Rata profitabilității este însă influențată direct de variațiile mediului legislativ, restrictiv și instabil.

Distribuția societăților comerciale după mărime (%)

2.2. Infrastructura fizică

Județul Timiș are cea mai densă cale ferată și rutieră din România. Cei 2859 km de drumuri publice și 787 km de cale ferată îl plasează pe primul loc în țară. Cele două drumuri europene, cele două trasee de cale ferată internațională și cele trei puncte de trecere auto ale frontierei, au însemnătate deosebită pentru transportul pe cale ferată și rutieră.

Din punct de vedere cantitativ, putem considera că rețeaua de drumuri este bine dezvoltată, dar ea nu este încă în măsură să asigure fluență și accesibilitate, datorită calității actuale. Gradul de modernizare al drumurilor naționale este sub nivelul mediu pe țară. Schimbarea structurii producției și creșterii prețurilor pe calea ferată a condus la aglomerări în trafic, mai ales în domeniul transportului comercial. În același timp, mediul natural este afectat. În Timișoara, datorită lipsei de drumuri alternative, străzile principale sunt deosebit de aglomerate la orele de vârf.

Principalele disfuncționalități sunt cauzate de:

lipsa de autostrăzi și drumuri expres

drumurile naționale încorporate în traficul internațional nu sunt adaptate la Acordul European asupra Drumurilor de Mare Trafic Internațional

numărul mare de intersecții și treceri la nivel de cale ferată

lipsa drumurilor alternative pentru traficul de tranzit în principalele orașe

persistența a mai mult de 90% de drumuri județene și drumuri comunale

drumuri sub standardele tehnice permise

drumuri afectate de calamități naturale.

Tabelul nr. 3

Indicatori privind drumurile publice

Densitatea de căi ferate în județul Timiș este de 76 km /1000 km2, depășind cu mult media pe țară – 47,8 km / 1000 km2. Numai 27% din căile ferate locale sunt electrificate, și aproximativ 13% au două sensuri.

Obstacole în calea unui sistem de căi ferate funcționale:

echipamentele sunt vechi și mult sub standardele UE

marea parte rețelei este echipată doar cu căi ferate pe un singur sens, având o capacitate de transport destul de limitată

Aeroportul internațional Timișoara este al doilea ca importanță și mărime în România și are legături directe cu: Viena, Munchen, Frankfurt, Dusseldorf, Stuttgart, Verona, Treviso, Bergamo, Florența, Chișinău, New York. În anul 2001, prin aeroportul internațional Timișoara au tranzitat un număr total de 160.000 pasageri și s-a derulat un transport de marfă de 500 t.

În județul Timiș mai funcționează de asemenea un aeroport utilitar, care asigură servicii și pentru județul Arad.

Timișoara este un pol al tehnologiei de vârf și al tehnologiei informației și comunicațiilor. Se remarcă prin angajarea tuturor resurselor pentru pregătirea viitoarei societăți informaționale. Cele 140.000 de linii telefonice, din care peste 80.000 digitale, 2 sisteme de telefonie mobilă, GSM și NMT, 6 noduri Internet, alături de prezența unor firme de renume și de potențialul universitar sunt realizări de necontestat în acest domeniu de activitate.

2.3. Euroregiunea Dunăre-Criș-Tisa-Mureș (DKTM)

În contextul legii și a necesităților obiective ale etapei actuale, CCIAT este principalul promotor al dezvoltării economice locale prin cultivarea insitentă a parteneriatului local. Apartenența la organisme similare recunoscute, din țară și străinătate, contactele internaționale dezvoltate, conferă Camerei calitatea de partener de marcă în lansarea și derularea de proiecte de interes local, regional, transfrontalier și internațional.

Includerea județului Timiș în euroregiunea DKTM deschide noi perspective pentru dezvoltarea vieții economice în Timișoara și județul Timiș. Se încheie acorduri între autoritățile regionale, precum și între Camerele de Comerț din cele 9 regiuni membre și între uniunile de comerț din zona respectiva.

La Timișoara se organizează mai multe târguri și expoziții menite a dezvolta colaborarea dintre firmele din regiune.

Urmând o decizie luată în 1994 un nou coridor de transport (numărul 4) va lega Berlinul de Praga, Budapesta, Constanța, Thessalonik, Istambul. Acesta va traversa județul Timiș, având același traseu pentru calea ferată și pentru traficul rutier. Programul PHARE finanțează lucrările începând din 1999.

Axa de mare viteză, înființată în 1996 vizează să integreze drumurile românești în rețeaua pan-europeană. Axa nord-sud va folosi șoseaua Halmeu-Satu Mare-Oradea-Arad-Timișoara și Stamora Moravița, incluzând căi ferate, drumuri expres și autostrăzi. Ministerul Transporturilor a mai stabilit și un Plan Național de Reabilitare a Rețelei Principale de Comunicare. Rezultatele acestor lucrări vor permite:

creșterea accesibilității pentru o mare parte a regiunii

creșterea fluenței tranzitului internațional

ameliorarea dezvoltării rețelei urbane și rurale

o scădere a poluării în zonele locuite

Dezvoltarea relațiilor intermodale și serviciilor, precum și a unei infrastructuri pe măsură ar trebui să devină o prioritate. Diversificarea serviciilor oferite de cele patru aeroporturi din zona de vest (Timișoara, Arad, Oradea, Satu-Mare) ar trebui să reprezinte un obiectiv principal al strategiei de dezvoltare regională a comunicațiilor și transporturilor. Dezvoltarea adecvată a facilităților și serviciilor de transport va trebui să devină un punct important al strategiei transfrontaliere.

Prin creșterea accesibilității pentru cea mai mare parte a regiunii se înțelege dezvoltarea cadrului eonomic și de afaceri propice pentru dezvoltarea, în același timp a localităților aparținătoare regiunii.

Creșterea fluenței tranzitului internațional face, pe de o parte ca venitul obținut din parteneriatele de afaceri, conduc la dezvoltarea regiunii, prin crearea de noi locuri de muncă, ridicarea nivelului de trai și mărirea calității serviciilor și produselor prin diversificarea cererii și ofertei.

Îmbunătățirea situației infrastructurii ar facilita mărirea volumului de transport pe drumurile județene și interjudețene, care fac parte din Eurogiunea Dunăre – Criș – Tisa – Mureș.

3. TURISMUL DE REUNIUNI, CONGRESE, AFACERI SAU PROFESIONAL

3.1. Analiza tipurilor de congrese, conferințe și simpozioane

În Timișoara, se desfășoară o serie de congrese, conferințe și simpozioane, reunind speciaști din diverse domenii.

Sunt manifestări de anvergură națională și internațională, reunind participanți din mai multe țări. Congresele au de regulă o durată de mai multe de mai multe zile, lucrările tratând o tematică variată în cadrul unui domeniu ștințific și profesional strict circumscris.

Organizarea și desfășurarea congreselor presupune, pe de o parte un efort logistlc și financiar din partea organizatorilor, iar pe de altă parte existența unor resurse tehnico-materiale iindispensabile desfășurării acestei activități. În cadrul necesităților de ordin organizatoric – logistic, includem:

Alcătuirea programului de conferinta, a programelor sociale si turistice conexe.

Sustinerea corespondentei cu participantii si invitatii VIP

Organizarea de expozitii specializate conexe conferintelor si seminariilor

Asigurarea traducerilor si translatiei simultane

Conceptia grafica si realizarea tipariturilor, materialelor de conferinta

Organizarea conferintelor de presa si relatia cu mass media

Organizare logistica la sediul conferintei

Rezervari camere de hotel pentru participanti.

Baza tehnico-materială presupune:

spații de cazare

spații pentru desfășurarea activității de conferințe și simpozioane

mijloace de transport speciale

locuri de divertisment

alte facilități.

Principalele domenii vizate de organizatorii de conferințe, congrese și simpozioane în Timișoara, sunt:

medicina

farmacia

industria textilă

industria chimică

industria alimentară

industria pielăriei și încălțămintei

industria hârtiei

industria constructoare de mașini

industria energetică

domeniul comunicațiilor și al informaticii

3.1.1. Congrese, conferințe și simpozioane medicale

Conferință internațională oftalmologică

Conferință cu participare internațională

Domeniu: oftalmologie

Ediții anuale, începând cu anul 1999

Locație: Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” Timișoara

Lucrările manifestării științifice sunt structurate pe secțiuni, în fiecare an numărul acestora variind, în funcție de orientarea cercetării științifice la momentul respectiv.

participanți din:

România

Germania

Austria

Ungaria

Canada

SUA

Număr de participanți: 150 – 200

Număr de participanți români și străini (2000 – 2001)

Tabelul următor prezintă capacitatea de cazare disponibilă la conferința de oftalmologie

Capacitatea de cazare

Tabelul nr. 4

„Zilele Stomatologice bănățene”

Congres medical, cu participare internațională

Domeniu: Stomatologie

Prima ediția s-a desfășurat în 1996 (congresul se află la cea de-a șaptea ediție)

Locație: Aula Magna a Universității de Vest

Programul preliminar al conferinței cuprinde:

Întâmpinarea invitaților, înmânarea de documentație, privind manifestarea

Comunicări științifice

Prânzuri festive

Cocktail-uri

Banchet

Programe turistice: organizate sau opționale. În anul 2001, participanților li s-a oferit prilejul de a vizita obiectivele culturale cele mai importante ale Timișoarei și o vizită la Muzeul Satului.

participanți din:

România

Germania

Austria

Irlanda

Taxa de participare include dosarul cu documentația referitoare la simpozion, diploma de participare, CD-ul cu detalii despre simpozion, participarea la cocktail-uri, standurile de cărți medicale și de materiale dentare. Această taxă este:

pentru un singur curs – 30 USD

pentru întreaga manifestare – 55 USD

Participanții au fost în număr care variază de la an la an, cu o medie generală de aproximativ 200 de participanți.

Număr de participanți români și străini (1997 – 2001)

Tabelul următor prezintă capacitatea de cazare disponibilă la Congresul „Zilele Stomatologice bănățene”.

Capacitatea de cazare

Tabelul nr. 5

Congresul Național de Radiologie

Congres medical, cu participare internațională

Domeniu: Radiologie

Prima ediția s-a desfășurat în 1999 (congresul se află la cea de-a patra ediție)

Locație: Aula Magna a Universității de Vest

participanți din:

România

Germania

U.S.A.

Modalitatea de plată a taxei de participare este diferită față de a celorlalte congrese și conferințe pe teme medicale, ea desfășurându-se pe trei categorii:

Pachetul I, pentru participarea într-o singură zi de dezbateri (15 USD)

Pachetul al II-lea, pentru participarea la două zile de dezbateri (24 USD)

Pachetul al III-lea, care include participarea pe întreaga durată a conferinței (40 USD)

Participanții au fost în număr care variază de la an la an, cu o medie generală de aproximativ 100 de participanți.

Număr de participanți români și străini (1999 – 2001)

Tabelul următor prezintă capacitatea de cazare disponibilă la Congresul internațional de radiologie.

Capacitatea de cazare

Tabelul nr. 6

Zilele Cardiologiei

Congres cu participare internațional

Domeniu: Medicină – Cardiologie

Ediția a II-a

Locație: Universitatea de Vest

Lucrările acestei manifestări au o importanță deosebită pentru medicina națională, în premieră națională s-a efectuat prima operație pe cord deschis, transmisă via satelit.

participanți din:

România

Italia

Elveția

Germania

– Franța

Suedia

Israel

Grecia

Marea Britanie

Număr de participanți: 200

Tabelul următor prezintă capacitatea de cazare disponibilă la Congresul internațional de cardiologie.

Capacitatea de cazare

Tabelul nr. 7

Conferințele și congresele pe teme medicale se desfășoară pe parcursul a 2 – 3 zile.

Edițiile ținute în Timișoara se desfășoară, de regulă, în sălile Universității de Vest sau a Universității de Medicină și Farmacie „Victor Babeș”.

Reprezentanții medicinii de pe trei continente își dau întâlnire în Timișoara, pentru a dezbate probleme medicale științifice de importanță mondială. Numărul total de participanți cazați în hoteluri timișorene, pe parcursul acestor manifestări, este de 600. Dintre aceștia, marea majoritate sunt specialiști români, dar un procent de 30% îl reprezintă specialiștii români.

Condițiile de cazare, la nivel european oferă toate condițiile pentru buna desfășurare a lucrărilor și pentru un petrecerea timpului în mod cât mai plăcut.

Datorită numărului mare de participanți aceste lucrări nu se pot desfășura în sălile de conferință ale hotelurile, pentru aceasta existând Aula Magna a Universității de Vest, Aula Magna a Universității de Medicină și Farmacie și la Casa „Adam Muller Guttenbrun”.

3.1.2. Simpozioane culturale

„Identitatea culturală a tuturor românilor”

Simpozion național cu participare internațională

Domeniu: Cultură

Titlul conferinței: „Identitatea culturală a tuturor românilor"

Ediția a 6-a

Locație: Universitatea de Vest

Lucrările acestei manifestări culturale se adresează dacă nu pe toți cei care vorbesc, gândesc și simt românește, indiferent de țara în care trăiesc, cel puțin pe reprezentanții acestora. Tematica simpozionului este largă, dezbaterile cuprinzând în discuție mai multe probleme: juridice, culturale, științifice pe care le întâmpină românii din țară și de peste hotare.

Dintre temele conferinței, care se întâlnesc în fiecare an, fac parte:

Vernisarea unei expoziții

Festivalul de folclor al românilor de peste hotare

Defilarea echipelor de folclor – „Hora Înfrățirii

Excursii în regiune

participanți din:

România

Sârbia

Bulgaria

Basarabia

Grecia

Albania

Elveția

Germania

Italia

S.U.A.

Canada

Austria

Număr de participanți: 250

Număr de participanți români și străini (1997 – 2001)

3.1.3. Manifestări economice

„Zilele economice româno-austriece la Timișoara”

Simpozion pe teme economice

Domeniu: Economie

Organizatori:

Clubul de Afaceri Austria-România București

Ambasada Austriei la București

Camera Economică Federală a Austriei

Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Timișoara

Locație: „Adam Muller Guttenbrun”

participanți din:

România

Austria

Participanții sunt oameni de afaceri din Timiș, București și reprezentanți ai unor firme și bănci austriece interesate în diverse domenii, cum ar fi comerțul, serviciile, proiectările, precum și de eventuale colaborări cu firme românești. Media participanților pe ediții anuale este de 100.

Număr de participanți români și străini (1999 – 2001)

Tabelul următor prezintă capacitatea de cazare disponibilă pentru manifestarea „Zilele economice româno-austriece la Timișoara”.

Capacitatea de cazare

Tabelul nr. 8

3.1.4. Simpozioane științifice

Ecotim

Simpozion național cu participare internațională

Domeniu: Ecologie

Ediții anuale, începând cu anul 1999

Locație: Casa „Adam Muller Guttenbrun”

Lucrările manifestării științifice sunt structurate pe secțiuni, în fiecare an numărul acestora variind, în funcție de orientarea cercetării științifice la momentul respectiv. Ca secțiuni de bază, care au fost tratate la fiecare ediție a simpozionului, menționăm:

protecția calității aerului, solului și apei

gestionarea deșeurilor

managementul mediului

zone protejate

participanți din:

România

Germania

Austria

Ungaria

Interesul participanților la simpozion nu se rezumă doar la sfera teoreticului, la fiecare ediție, organizându-se deplasări în județ sau în regiune, având ca scop vizitarea unor obiectiv de interes din punct de vedere al protecției mediului. Delegația ECOTIM s-a deplasat, la una dintre ediții la Coștei, pentru a vedea nodul hidrotehnic cu o vechime de 250 de ani, unic în Europa, și la Surduc, unde au analizat punctele tari și slabe ale zonei și barajului de regularizare a apelor din această zonă a Banatului.

Număr de participanți:

Număr de participanți români și străini (1999 – 2001)

Tabelul următor prezintă capacitatea de cazare disponibilă la simpozionul de ecologie – Ecotim.

Capacitatea de cazare

Tabelul nr. 9

Microsoft TechNet

Domeniu: Informatică

Organizatori:

Microsoft România

cu sprijinul firmelor timișorene „Gramling Computer Solutions”, Saratoga Computer Networks

Locație: „Adam Muller Guttenbrun”

participanți din:

România

Participanții sunt oameni de afaceri din Timiș, București, specialiști în domeniul informaticii. Manifestarea nu a fost una de anvengură, având un număr de 25 de participanți

Număr de participanți din București și județul Timiș (2000 – 2001)

Tabelul următor prezintă capacitatea de cazare disponibilă pentru manifestarea „Zilele economice româno-austriece la Timișoara”.

Capacitatea de cazare

Tabelul nr. 10

3.2. Târguri, expoziții și alte manifestări de interes public

Concentrarea producătorilor, precum și a ofertanților de servicii în diferite domenii în centrul urban Timișoara, a deschis posibilitatea organizării aici a numeroase târguri și expoziții. Acestea urmăresc prezentarea realizărilor firmelor timișorene și nu numai. În același timp, acest tip de evenimente constituie un mijloc eficient de promovare a produselor și serviciilor, și în același timp a îmbunătățire a relațiilor de comunicare între diferiții agenți participanți.

Timișoara beneficiază de un centru expozițional, Expotim, care poate pune la dispoziție toate facilitățile necesare acestui gen de evenimente.

Pot fi organizate târguri și expoziții atât în spațiu liber cât și în spații închise, suprafața disponibilă fiind suficient de întinsă pentru desfășurarea unor târguri și expoziții de anvergură.

Plasarea centrului expozițional în inima Timișoarei, reprezintă o poziție privilegiată. O suită de facilități de cazare de două și trei stele se găsesc la o distanță relativ mică față de centrul expozițional, de asemenea se asigură servicii anexe, cum sunt: spații pentru parcare autovehiculelor, etc.

De asemenea situarea Expotim reprezintă și o premisă pentru asigurarea afluxului de vizitatori, centrul expozițional aflându-se la întretăierea unor artere principale de trafic rutier (și de asemenea, în apropierea de șoselei „de centură” a Timișoarei) și a unor noduri ale rețelei de transport în comun.

Târguri și festivaluri în Timișoara

Tabelul nr. 11

Auto – Tehnica

se află la cea de-a treia ediție. Prima ediție a fost inaugurată în anul 2000

Domeniu: cea mai mare expoziție de mașini din România, după expoziția de la Târgul Internațional București (TIB).

Secțiuni:

autoturisme

mașini de teren

mașini de mare tonaj

accesorii și piese auto

Locație: Manifestarea a avut loc în incinta fostei fabrici de autoturisme „Lăstun” din Calea Buziașului. Edițiile trecute, manifestarea s-a confruntat cu o mare problemă, problema spațiului. În anii 2000 și 2001, expoziția s-a desfășurat pe o suprafață de numai 800 mp. Anul acesta, problema a fost rezolvată, firmele participante având oportunitatea de a expune pe o suprafață de 8000 mp, de zece ori mai mult decât la edițiile trecute.

Participarea a însumat 20 de reprezentanți, de la firme prestigioase cum ar fi: Iveco, Porsche, Iveco, Aro, Renault, Dacia, etc.

Expoziția s-a desfășurat pe parcursul a 3 zile din luna aprilie. Participanții au fost cazați la Hotel Continental, Hotel Timișoara și Hotel Central. Cel mai mare număr de participanți cazați s-a înregistrat la Hotel Timișoara, care a găzduit echipa Porsche.

CERF

se află la cea de-a treia ediție

Domeniu: CERF este un târg de informatică (tehnologie IT și tehnologia comunicației)

Secțiuni:

Internet și comunicații

Stategie

Dezvoltare software

Locații:

Facultatea de Electrotehnică – Timișoara

Casa Tineretului

Casa „Adam Muller Guttenbrun

Participare: Informaticieni și oameni de afaceri din toată țara, inclusiv reprezentanții marilor firme transnaționale în domeniu, care au reprezentanțe în România.

Cazare: Hotel Banatul, Hotel Timișoara, Pensiunea Perla I

Târgul de mobilă PRODOMO

este un târg cu tradiție în Timișoara, anul acesta inaugurând ce-a de-a șasea ediție.

Domeniu: târg de mobilă

Gama serviciilor si produselor ce se pot prezenta si vinde: Mobilier din orice material, tâmplărie lemn, metal sau PVC, jaluzele, perdele, plante ornamentale, draperii, covoare, mochete, oglinzi, instalații sanitare, climatizare, zidărie, tehnici de iluminat, stofe de mobila, porțelanuri, precum și o gamă largă de produse pentru confort, proiectări, construcții civile si industriale, lucrări edilitare, confecții structuri metalice și nemetalice, izolații, utilaje, echipamente si scule, instalații, materiale de construcții.

Locații: sediu Expotim

Participare: Participă firme din toată țara, incluzând 15 producători de mobilă.

Lansarea din anul 2000 a ediției de toamna, s-a făcut atât la cererea firmelor care din motive de calendar expozițional nu au putut participa la ediția de primăvara cât si a numeroșilor vizitatori profesionali care au apreciat aceasta manifestare.

Cazare: Hotelul Continental, Hotel Timișoara

Ziua Timișoarei

Cea de-a treia ediție

Data desfășurării: 3 august

Domeniu: cultural

Participare:

reprezentanți ai administrației publice locale

conducători de instituții

Această zi va fi marcată prin:

Simpozioane

Spectacole

Concerte în Parcul Rozelor din Timișoara

Timișoara are o viață intelectuală, cultural-spirituală efervescentă, fapt ce se regăsește în multitudinea și frecvența mare a acțiunilor de tipul: conferințe, simpozioane, întâlniri de cooperare, congrese, întâlniri politice, manifestări economice (târguri și expoziții internaționale. Practic, nu este săptămână în care să nu se petreacă cel puțin una din manifestările prezentate, dacă nu mai multe.

3.3. Analiza bugetului congresului internațional de cardiologie "Zilele cardiologiei" – Timișoara

Bugetul total detaliat pe grupe de cheltuieli

Cheltuieli de management

coordonare

15% x 4,04 x 1,1 x 1,33 = 0,89 mil lei / lună

0,89 mil lei / lună : 2 = 0,44 mil lei / lună

Total cheltuieli management: 0,44 mil lei

Cheltuieli de execuție

cheltuieli cu chiria sălilor = 5000 mp x 2,5 USD mp x 32.000 lei = 400 mil

400 mil x 2 zile/30 zile = 26,6 mil

cheltuieli cu consumabile

hârtie xerox:

3 topuri x 4 agenții x 150.000 lei/top = 1,8 mil

1,8 x 2 zile = 3,6 mil

toner:

920.000 lei x 6000 copii x 6000 copii / zi = 920.000 lei

pixuri promoționale:

500 buc. x 6000 lei = 3 mil lei

ecusoane:

500 buc. x 5000 lei = 2,5 mil lei

mape conferință:

500 buc. x 40.000 lei = 20 mil lei

Total cheltuieli cu consumabile: 31,82 mil lei

pliante circuit turistic:

200 buc. x 50.000 lei = 10 mil lei

concept marketing

100 buc. x 60.000 lei = 6 mil lei

Cheltuieli de transport

Transport auto:

200 km / zi x 2 = 400 km

Cheltuieli benzină:

200 km / zi x 20.000 lei x 2 zile = 8 mil lei

Cheltuieli de întreținere (piese de schimb, lubrifianți)

300.000 lei / zi x 4 mașini x 2 zile = 2,4 mil lei

Total cheltuieli de transport: 26,4 mil lei

Cheltuieli indirecte ( cu salariile indirecte)

1 specialist în geografie – turism

22 zile x 3 ore = 66 ore

66 ore x 100.000 lei = 6 mil lei

1 traducător română – engleză

5 zile x 3 ore = 15 ore

15 ore x 150.000 = 2,2 mil lei

Total cheltuieli indirecte: 8,2 mil lei

Cheltuieli de protocol, reclamă și publicitate

Cheltuieli de protocol:

5 mil lei /zi x 2 zile = 10 mil lei

Cheltuieli de reclamă și publicitate:

30 mil/ zi x 2 zile = 60 mil lei

Total cheltuieli de protocol, reclamă și publicitate: 70 mil lei

TOTAL GENERAL CHELTUIELI: 192,64 MIL

TOTAL CHELTUIELI PENTRU O ZI DE PARTICIPARE

192,64 MIL LEI / 2 ZILE = 96.32 MIL LEI

Venituri din sponsorizare generale

17 mil x 5 sponsori x 2 zile = 170 mil lei

Venituri din sponsorizare / zi

17 mil x 5 sponsori x 1 zi = 85 mil lei

Taxă de participare pentru o zi: 10 USD

Taxă 10 USD x 200 participanți/zi x 32.000 mii lei = 64 mil lei

VENITURI TOTALE / ZI = VENITURI DIN SPONSORIZARE / ZI + TAXA DE PARTICIPARE PENTRU O ZI

170 mil lei + 64 mil lei = 234 mil lei

TOTAL VENITURI / ZI = 234 MIL LEI

REST / ZI = TOTAL GENERAL CHELTUIELI O ZI – VENITURI TOTALE / ZI

REST / ZI = 137, 8 MIL LEI

REST GENERAL = 275.36 MIL LEI

4. CIRCULAȚIA TURISTICĂ

Putem împărți turiștii în două categorii: individuali și cei care practică turismul în grupuri organizate.

Cei individuali sunt cei care cumpără pentru ei înșiși sau pentru familia lor. Produsele sau serviciile sunt cumpărate nu numai pentru a satisface nevoile fizice, ci și pe cele sociale și psihologice.

Principali cumpărători de servicii hoteliere sunt participanții la congresele, simpozioanele și târgurile din Timișoara.

Consumatorii organizaționali cumpără în numele organizației pentru care lucrează, iar nevoile pe care le satisfac sunt ale firmei.

Persoana care cumpără un produs sau serviciu nu este întotdeauna utilizatorul, sau singurul utilizator al produsului în cauză.

Cumpărătorul nu este întotdeauna persoana care ia decizia de cumpărare, în consecință spre cine trebuie concentrate eforturile promoționale, care sunt direcțiile în care trebuie diversificate ofertele, etc.: spre cumpărători sau spre utilizatori. Pentru diverse produse sau servicii trebuie să identificată persoana care ar avea rolul cel mai important in influențarea deciziei.

Participanții la diverse conferințe, simpozioane, etc., vizitează orașul Timișoara în interes în primul rând profesional.

Indicatorii circulației turistice exprimă la nivel de țară, zonă sau localitate volumul, intensitatea și structura cererii turistice în diverse perioade calendaristice. Cu ajutorul acestora se poate realiza corelarea circulației turistice cu capacitatea de primire.

Diversificarea și dezvoltarea circulației turistice au condus la multiplicarea formelor de turism; multitudinea formelor de turism se poate clasifica după următoarele criterii:

în funcție de proveniența turiștilor (turism intern; turism internațional);

în funcție de direcția fluxurilor turistice într-un cadru geografic dat (turism emitor; turism receptor);

în funcție de modul de angajare a prestației turistice:

– turism organizat, care presupune contracte, aranjamente, verigi intermediare, itinerarii, programe;

– turism semiorganizat, care presupune o angajare anticipativă parțială a serviciilor și o alta, solicitată pe parcursul călătoriei direct prestatorilor respectivi;

– turism neorganizat (drumeții, excursii pe cont propriu).

în funcție de momentul manifestării cererii (turism de vară, turism de iarnă, turism de circumstanță).

4.1. Numărul de turiști

Numărul de turiști este un indicator sintetic care exprimă numărul de persoane care se deplasează în scop turistic în interiorul țării sau care efectuează călătorii turistice în străinătate.

Numărul de zile turist oglindește volumul fenomenului turistic, prin corelarea numărului de turiști cu durata medie a sejurului.

Evoluția turismului și cererea turistică internă și internațională pentru turismul de afaceri și congrese în orașul Timișoara sunt prezentate în tabelul următor.

Tabel nr.12

Evoluția turismului de afaceri și congrese în orașul Timișoara a înregistrat

o creștere de 60.82 % între anii 1997 – 2001,

în jurul cifrei de 961 de turiști români mai mult decât în anul de referință.

În ceea ce privește turismul cu participare internațională (turiști străini), situația se prezintă după cum urmează:

o creștere de 36.92 % între anii 1997 – 2001,

în jurul cifrei de 168 de turiști străini mai mult față de anul 1997, când s-a înregistrat un număr de 455 turiști străini.

Totalul numărului de zile / turist român/ an a înregistrat:

o creștere de 46 procente față de anul de referință

o creștere cu 1620 de zile / turist / an decât în anul 1997

Totalul numărului de zile / turist străin/an a înregistrat:

o creștere de 37.23 procente față de anul de referință

o creștere cu 2204 de zile / turist / an decât în anul 1997

4.2. Indicatorii intensității și densității circulației turistice

Numărul mediu de turiști pe zi, lună sau an caracterizează intensitatea circulației turistice în anumite perioade calendaristice.

Se determină ca raport între numărul total de turiști și numărul de zile calendaristice ale persoanelor luate în calcul.

Numărul mediu de turiști pe zi arată astfel:

Tabel nr. 13

4.3. Durata medie a sejurului

Durata medie a sejurului reprezintă intervalul de timp în care turiștii rămân într-o destinație turistică. Acest indicativ reflectă capacitatea unei destinații turistice de a reține, prin oferta ei, pe o perioadă mai lunga de timp, turiștii vizitatori.

Tabloul rezultatelor obținute în urma acestor calcule arată astfel:

Tabel nr.14

4.4. Densitatea circulației turistice

Densitatea circulației turistice exprimă legătura dintre circulația turistică și populația unei destinații turistice.

Densitatea circulației turistice, pentru turismul de afaceri, în orașul Timișoara, pentru turismul de afaceri este prezentată, pentru perioada avută în vedere, în tabelul următor.

Tabel nr. 15

Etapele metodei de calculare a densității circulației turistice pentru congresele, conferințele, simpozioanele, expozițiile și târgurile (numite generic: turism de afaceri) din orașul Timișoara sunt următoarele:

calcularea numărului total de turiști / an;

raportarea numărului total de turiști / an la cifra totală a populației orașului Timișoara.

Rezultatele obținute:

de 0,040 % (în anul 1997)

de 0,070 % (în anul 2001)

evidențiază o creștere cu 0, 030 % a densității circulației turistice pentru turismul de afaceri a anului 2001 față de anul 1997.

5. PERSPECTIVE CAMERA DE COMERȚ INDUSTRIE, AGRICULTURĂ TIMIȘOARA (CCIAT)

După revoluțiile de la 1848, întreaga Europă era străbătută de un puternic curent de reforme în toate aspectele vieții economico – sociale și politice.

Cele mai multe regiuni ale Europei Centrale și de Est erau componente ale imperiului Austriac aflat sub cârmuirea lui Franz Josef. După două încercări de a așeza pe baze moderne – pentru acele timpuri – relațiile comerciale și de producție în cadrul imperiului, ministrul comerțului din acea vreme, Cavalerul von Bruck, a înaintat Majestății Sale un memoriu prin care cerea permisiunea înființării de camere de comerț, în toate provinciile imperiului, conștient fiind de importanța deosebită a acestei instituții de interes public.

În 19 martie 1850, împăratul semna memoriul amintit, iar ca urmare, în 26 martie 1850 apărea Ordinul Ministerului Comerțului, prin care se stipulau condițiile de înființare și regulile de funcționare a camerelor de comerț de pe teritoriul imperiului austriac. Timișoara a fost nominalizată între orașele imperiului ce urmau să beneficieze de existența unei camere de comerț, a cărei jurisdicție se întindea asupra Banatului și a Voijvodinei, cu recomandarea de a începe activitatea cu un număr de minim 20 de membri. În baza izvoarelor documentare, primul președinte și vicepreședinte ai Camerei au fost aleși pe data de 1 octombrie 1850, data de naștere a Camerei din Timișoara.  

Timp de aproape o sută de ani, Camera de Comerț și Industrie Timișoara a funcționat în beneficiul comunității locale de afaceri. A fost permanent preocupată de ușurarea vieții comercianților și producătorilor locali, de stimularea implicării acestora în dezvoltare locală. Reprezentând interesele membrilor săi în relația cu administrația, cu guvernele, indiferent de sorgintea lor (austriacă, ungară și apoi română), indiferent de războaiele ce au zdruncinat Europa – primul și al doilea război mondial, Camera de Comerț și Industrie Timișoara a fost o instituție activă până în 1949, când guvernul comunist a suspendat-o, împreună cu toate celelate camere de comerț teritoriale din România.

Camera de Comerț și Industrie Timișoara a fost prima cameră ce și-a reluat activitatea în martie 1990, înainte ca să existe prevederi legislative dedicate activității camerale. Demersul nostru pro-activ a determinat apariția Decretului Lege 139 din 11 mai 1990, care instituia cadrul legal referitor la înființarea camerelor de comerț în fiecare din județele României. Camerele, prin acest act normativ s-au constituit ca organizații autonome, neguvernamentale, auto-finanțate, a căror activitate este destinată promovării intereselor economice ale membrilor lor și sprijinirii acestora, în concordanță cu cerințele competiționale ale unei economii de piață. În 1997, Adunarea Generală a membrilor decide completarea denumirii acestei organizații, ea devenind astfel, Camera de Comerț Industrie și Agricultură Timișoara.

Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Timișoara este o organizație non-guvernamentală, de utilitate publică, cu caracter autonom, având drept scop reprezentarea și promovarea intereselor economice ale membrilor ei și a comunității de afaceri locale și regionale.

CCIAT se dorește a fi un stimulator al mediului de afaceri, pentru îmbunătățirea calității vieții în comunitatea locală, prin promovarea eticii și dezvoltarea competitivității.

Organele de conducere ale CCIA Timișoara sunt:

Adunarea Generală a Membrilor – forumul suprem

Colegiul de Conducere – conducerea strategică (comisii de specialitate)

Președintele CCIAT

Consiliul Executiv – conducerea operativă

CCIAT oferă servicii de consultanță și asistență în toate fazele de creare și dezvoltare a unei societăți comerciale, promovarea firmei pe plan intern și internațional, informații și asistență pentru identificarea resurselor necesare derulării afacerii orientate spre integrarea firmei în Comunitatea Europeană, informații generale privind legislația de afaceri, relații despre mediul de afaceri, informare inițială privind procedura de constituire, înregistrare și autorizare a firmelor.

CCIA Timișoara a participat la fondarea unor organisme locale și regionale destinate facilitării investițiilor și afacerilor.

1. Entitățile create de CCIAT și care funcționează în structura direcțiilor CCIAT sunt: Centrul Regional de Protecție a Proprietății Industriale, Centrul Zonal de Informații în domeniul Standardizare, Reprezentanța Cooperative Housing Foundation, Centrul Euro Info RO 823, Centrul Regional de Informare Europeană (CRIET), Centrul de Marketing și Practică Economică (CMPE), Centrul de Informații de Afaceri Central și Est European, Centrul Regional de Pregătire și Perfecționare Profesională a Referenților ORC și Centrul de Relații internaționale

2.Asociații, fundații și societăți comerciale cu participare CCIAT în județul Timiș sunt în număr de 8, și anume: Asociația „Centrul European pentru Dezvoltare”, Centrul de perfecționare Profesională Timiș-Bavaria, Centrul Train for Trade, Școala Română de Afaceri – filiala Timiș, Bursa de Mărfuri Timișoara (BMT), Fundația Româno-Germană pentru Pregătire și Perfecționare Profesională în Domeniul Construcțiilor (GOPA) și SC. Expotim SRL.

3. Organizațiile create cu participare CCIAT și promovate de CCIAT sunt: Agenția de Dezvoltare Locală Timișoara (ADETIM), Agenția de Dezvoltare Regională – Regiunea 5 Vest (ADR), Consorțiul Local Timișoara, Consorțiul Timiș XXI, Confederația Întreprinzătorilor Particulari Timiș (CIPT), Federația Regională a IMM-urilor Regiunea Vest (FRIMM) și Centrul de Asistență Rurală (CAR)

Dată fiind multitudinea de domenii de activitate în care CCIAT este parte integrantă, este nevoie de o descriere mai detaliată a principalelor entități create și promovate de către CCIA Timișoara.

CCIAT cuprinde:

1. Biroul unic, care are ca activități principale:

Rezervarea firmei și emblemei

Vărsământul capitalului social

Redactarea și autentificarea actelor de constitutive

Întocmirea dosarului de înregistrare a firmei

Autorizarea constituirii de către judecătorul delegat

Înregistrarea în Registrul Comerțului

Obținerea codului unic de înregistrare

Înregistrarea fiscală

Publicitate prin intermediul Monitorului Oficial

Obținerea tuturor autorizațiilor de funcționare prevăzute de lege.

2. Curtea de Arbitraj Comercial se ocupă cu soluționarea litigiilor și oferă servicii de:

Arbitraj pentru soluționarea litigiilor comerciale

Conciliere pentru soluționarea pentru soluționarea pe cale amiabilă a litigiilor comerciale

Consultanță procedurală.

3. Oficiul Registrului Comerțului (ORC) are ca obiective:

Efectuarea înscrierilor de acte și fapte de comerț cerute de lege

Verificarea disponibilității și rezervării de firme și / sau emblemei

Verificarea cererilor și actelor depuse

Transmiterea actelor pentru publicare în Monitorul Oficial

Transmiterea datelor la Ministerul Finanțelor Publice în vederea obținerii înregistrării fiscale și a codului unic de înregistrare, conform OUG nr.76/2001

Întocmirea și predarea documentației fiscale la organele fiscale competente

Evidența, păstrarea și gestionarea documentelor din arhiva proprie

Înscrierea în baza de date privind onorabilitatea comercială, a incidentelor comerciale în afaceri.

4. Centrul de Consultanță pentru Dezvoltarea Afacerilor (CCDA) îndrumă și asistă reprezentanții societăților comerciale în problematici de interes:

Fiscalitate

Proprietate industrială

Comerț exterior

Regimul vamal

Surse de finanțare interne și externe

CCDA oferă și o gamă largă de servicii personalizate în:

Consultanță managerială privind începerea și dezvoltarea unei afaceri

Consultanță pentru elaborarea de studii de fezabilitate, planuri de afaceri, studii de piață / produs, studii de marketing

Informații și asistență pentru obținerea de credite din fonduri PHARE, USAID, fonduri guvernamentale și alte surse de finanțare

Consultanță în vederea realizării documentației necesare obținerii de micro-credite într-un program de finanțare inițiat de CCIST și de Cooperative Housing Foundation

Consultanță și / sau instruire pentru documentarea și implementarea sistemelor de asigurarea a calității conform standardelor ISO 9000

Consultanță și / sau consiliere în domeniul protecției proprietății industriale (invenții, mărci, design industrial)

Informații privind standardele de produs europene și standardele armonizate

Analize economice și studii pentru investitorii români și străini.

5. Direcția de Informații de Afaceri (DIA), este sursa de informații, oferite în formă tipărită sau electronică, cu privire la:

Informații statistice despre firme

Informații comerciale: profiluri de firme, oportunități de afaceri și de parteneriat, calendarul târgurilor și expozițiilor

Consiliere în domeniul afacerilor și acces la baze de date locale și internaționale

Promovarea produselor și serviciilor firmei prin intermediul bazelor de date și prin buletinul de informații electronic Business Media

Documente pentru operațiuni de import-export (certificate de origine, licențe de import / export, avize)

6. Centrul de Documentare și Informare (CID) stă la dispoziția clienților cu:

Cărți din domeniul economic și juridic (coelcții)

Cataloage de firme / țări

Ghiduri de investiții

Prezentări de firme românești și străine

Publicații ale unor instituții /organizații din România și străinătate: Institutul Național de Statistică, R.A. Monitorul Oficial, camere de comerț, Eurochambers, institute economice, etc.

Ziare și reviste: colecții constituite din abonamente la principalele publicații economice, juridice și IT din România; ziare locale

Alte publicații de profil economic și profesional

7. Direcția de Relații Interne și Internaționale (DRII) oferă instrumentele de promovare pentru:

Campanii de atragere clienți

Publicitate prin Bursa de afaceri – portal IT de informații de afaceri

Introducerea gratuită în baza de date a Camerei, a cererii / ofertei de afaceri, ofertei de active mobiliare

Consultare (obținere de informații on-line din baza de date)

Acces la bazele de date interne (Registrul Comerțului, Membrii, Clenți, EuroInfo) și externe (sinfocam, Roleg, BRE, Dun & Bradstreet)

Inserarea reclamelor în publicațiile CCIAT

Cataloage anuale cu clasamente de firme – „Topul firmelor din județul Timiș”

Curierul electronic Business Media

Revista lunară Banat Business

Realizarea de cataloage electronice CD-ROM de prezentare de firmă / produs, conform cerințelor clientului

Realizarea și găzduirea de pagini Web, site de firmă pe Internet, pe severul CCIAT

DRII, ca integrator al relațiilor membrilor CCIAT cu firme, instituții, organizații din țară și străinătate, facilitează și contactul direct cu parteneri de afaceri români și străini, prin organizarea de:

Parteneriate și întâlniri de afaceri pe un domeniu de interes comun

Programe individuale de vizite la firme și întâlniri cu administrația locală

Prezentări de firmă

Misiuni economice, misiuni de promovare a exporturilor

Seminarii, conferințe, mese rotunde, audieri publice pe teme de actualitate

Seminarii, simpozioane, sesiuni cu caracter internațional

Participări ale firmelor la programe bi- și multilaterale

Participări la programele UE de parteneriate de afaceri

Vizite la târguri naționale și internaționale în țară și străinătate

8. Centrul Euro Info Timișoara RO 823. Creat în 1997, ca sub-centru corespondent al rețelei naționale EuroInfo București, a devenit centru EuroInfo în noiembrie 1999 și acoperă 6 județe din vestul țării (Arad, Caraș-Severin, Gorj, Hunedoara, Mehedinți și Timiș).

Centrul EuroInfo este membru activ al rețelei formate din 280 de centre situate în UE, Europa Centrală și de Est și zona Mediteraneană.

Centrul Euro Info oferă:

Servicii de informare, documentare, consiliere și asistență pentru firmele care doresc să pătrundă pe piața europeană și / sau să abordeze instituțiile și programele europene

Informații privind oportunități de cooperare în afaceri sau în programe / proiecte europene, oportunități de cooperare, cercetare-dezvoltare și inovare, programe și surse de finanțare, licitații pentru achiziții publice, directive, standarde și legsilație europeană, reglementări privind marcajul și etichetarea CE pe produse și servicii.

Dintre asociațiile fundațiile și societățile comerciale inființate cu participarea CCIAT, amintim:

S.C. EXPOTIM este continuatoarea activității fostei Direcții de Târguri și Expoziții a CCIAT, realizând din 1990 și până în prezent peste 400 de manifestări expoziționale, pe o suprafață de 50.000 mp, cu participarea a peste 3.500 de expozanți. EXPOTIM a obținut 3 medalii de aur ca urmare a participării cu stand colectiv al firmelor locale la TIB și TIBCO.

Echipa EXPOTIM stă la dispoziția oamenilor de afaceri, prin:

Organizarea a 40 de manifestări expoziționale – expoziții specializate și târguri generale, în conformitate cu cerințele pieței regionale și euroregionale

Organizarea la cerere, de expoziții și acțiuni conexe pentru asociații profesionale, instituții, organizații, firme

Organizarea participării firmelor locale la târgurile internaționale TIB și TIBCO

Realizarea de materiale și campanii publicitare

Furnizarea de servicii specializate către terți

Filiala Timișoara a Fundației Școala Română de Afaceri a camerelor de comerț și industrie, înființată în 1993, organizează:

Cursuri de lungă durată și / sau pe termen scurt în domeniile: management, marketing, comunicare și relații publice, transporturi internaționale, comerț internațional, resurse umane, asigurarea calității, limbi străine

Cursuri de formare organizate la cerere, în colaborare cu asociații profesionale din România

Cursuri organizate în cadrul unor programe europene

Învățământ post liceal organizat în colaborare cu unități ale Ministerului Educației și Cercetării

CCIAT dezvoltă relații de colaborare cu peste 150 de camere de comerț sau alte organizații similare din 45 de țări ale lumii. CCIAT a încheiat 40 de acorduri și convenții de cooperare cu camere de comerț și alte organizații similare din 15 țări, pe patru continente.

CCIAT promovează acordurile de parteneriat, dezvoltate de administrația locală:

acorduri de înfrățire ale Municipiului Timișoara cu orașe ale lumii: Faenza (Italia), Mulhouse, Rueil-Malmaison (Franța), Karlsruhe, Gera (Germania), SYeged (Ungaria), Taizhou (China), Vârșeț, Novi Sad (Iugoslavia);

acorduri de cooperare ale Consiliului Județean Timiș cu regiuni ale lumii: Csongrad (Ungaria), Midi-Pyrenees, Rhone (Franța), Boblingen, Renania de Nord Westfalia (Germania), Piemonte (Italia).

CCIAT face parte din Protocolul Euroregiunii Dunăre-Criș-Mureș-Tisa (DKTM), în urma acordului semnat în anul 1998, între camerele de comerț din cele nouă regiuni membre și între uniunile de comerț din zona respectivă. În acest sens, s-a organizat în 1997/1998, În Beba Veche (România) și Kubekhaza (Ungaria) o ediție a Zilelor DKTM precum și tabere pentru copii și tineri, iar în 1998 s-a mai organizat la Timișoara un târg cu profil agricol.

CCIAT mai face parte din: programul de asistență pentru Iugoslavia „Partener pentru Stabilitate și Cooperare”, programul „Parlament pentru Bega”, Protocolul de colaborare cu Provincia Yunnan (China).

CCIAT este membră a:

Rețelei Internaționale a Centrelor pentru Excelență în Afaceri (SUA);

Rețelei BRE / G.D. XXIII cu nr. 557

Rețelei europene a Centrelor Euro Info

CCIAT a deschis în septembrie 1997 la Karlsruhe / Germania, Biroul de Promovare Economică Timișoara-Karlsruhe, care promovează și reprezintă interesele economice a peste 40 de firme românești pe piața germană.

Membrii CCIAT – drepturi, obligații, avantaje

CCIAT promovează interesele celor 750 de membrii, organizați în 13 secțiuni, după domeniul de activitate:

Agricultură, industrie alimentară și alimentație (11%)

Construcții (9%)

Construcții de mașini (6%)

Chimie (6%)

Comerț – Turism (22%)

Electronică și tehnologia informației (7%)

Imprimerie, tipografie, editură și publicitate (3%)

Piele, blănuri, încălțăminte, marochinărie (3%)

Prelucrarea lemnului (5%)

Productică, inventică, mediu, calitate (0%)

Textile – Confecții (6%)

Pentru a obține calitatea de membru al Camerei, se contactează reprezentanții CCIAT la sediul central din Piața Victoriei nr. 3. În baza completării cererii de înscriere și a achitării taxei de înscriere, veți deveni membru al CCIAT cu drepturi depline.

Mai există opțiunea completării on-line a formularului de înscriere de pe pagina Web a CCIAT. După returnarea acestuia și achitarea taxei de înscriere și a cotizației prin virament bancar, ați devenit membru al CCIAT. Site-ul CCIAT oferă informații despre Cameră (organizare, servicii, membrii, calendar, expozițional, parteneriate, program de misiuni economice, etc.), legături la situ-uri de organizații, spații publicitare. Site-ul are peste 30.000 accese.

Calitatea de membru al Camerei de Comerț Industrie și Agricultură Timișoara conferă firmelor drepturi și obligații. La capitolul drepturi, menționăm că membrii CCIAT pot participa la realizarea unor proiecte ce vizează dezvoltarea economică locală și regională. De asemenea, membrii au dreptul să participe la Adunările Generale ale secțiunilor, să pună în discuție și să ia parte activă la dezbaterea problemelor care interesează activitatea acestora, să sesizeze Camera asupra problemelor care privesc interesele generale.

Obligațiile membrilor se referă la respectarea prevederilor Statutului CCIAT și hotărârile organelor de conducere ale Camerei, evitarea actelor de concurență neloială, achitarea cotizației anuale în condițiile și la nivelul stabilit de Adunarea Generală.

Facilitățile oferite de CCIAT membrilor săi sunt:

reduceri de taxe pentru:

anumite categorii de informații

participare la acțiuni organizate de CCIAT organizate în țară și străinătate

reducere de 50% din tariful cotizației anuale pe o perioadă de un an de la data dobândirii calității de membru, când aceasta a avut loc în cel mult trei luni de la data înmatriculării firmei.

gratuități pentru:

furnizarea de informații generale privind acțiunile CCIAT

includerea cererilor și ofertelor în baza de date a CCIAT

publicarea oportunităților de afaceri în „Business Media”

mediatizarea cererilor și ofertelor prin Bursa de afaceri

acces on-line la baza de date „Membri” și legislația română la zi

transmiterea electronică a buletinului informativ „Business Media”

abonament la revista „Banat Business”

eliberarea certificatului de membru CCIAT

acces la Centrul de Documentare și informare

recomandări pentru ambasade, puncte de trecere a frontierei, diverse instituții din țară și din străinătate.

5.1. Principalele obiective ale CCIAT privind dezvoltarea regională

Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Timișoara dorește întărirea rolului său ca factor dinamizator al dezvoltării economice locale. Acest obiectiv se poate realiza prin sprijinirea comunității de afaceri locale în vederea pătrunderii pe piața unică europeană, valorificarea oportunităților de afaceri a județului, prin participarea la diferite acțiuni și proiecte pentru au fost obținute finanțări. În paralel, se încearcă perfecționarea activităților de consultanță și sprijin acordat firmelor, în particular întreprinderilor mici și mijlocii (IMM), cât și persoanelor disponibilizate în vederea începerii unor afaceri, pentru reducerea ratei șomajului în județ.

Programele și proiectele de dezvoltare locală și regională, promovate în comun și implementate de Prefectura Județului Timiș, Consiliul Județean Timiș, ADR, Primăria Municipiului Timișoara, ADETIM, CCIAT sunt:

Proiecte locale

Dezvoltarea Aeroportului Internațional Timișoara și a aeroportului utilitar

Realizarea Parcului Tehnologic Timișoara, specializat pentru telecomunicații și tehnologii de vârf

Realizarea Pieței de Gros Timișoara

Sistem municipal de centre de informare a cetățenilor

Birou de consiliere pentru cetățeni

Crearea unui centru modern de reciclare a materialelor refolosibile

Rampa de deșeuri ecologică și managementul deșeurilor în municipiul Timișoara

Proiecte de reciclare pentru susținerea mediului și reintegrare socială (RECITRAVE)

Proiecte de reabilitare a tehnologiilor de tratare a apelor uzate, de urmărire și control a calității apei potabile, de îmbunătățire a alimentărilor cu apă și canalizării în Timișoara

Realizarea unui birou de informare turistică

Dezvoltarea societății civile – componentă PARTENER 2000

Proiecte regionale și euroregionale

Proiectul „Parc Industrial Timișoara – Calea Torontalului (PHARE 2000 – proiecte regionale și locale de infrastructură)

Protejarea mediului în zona lacului Surduc – reabilitarea infrastructurii rurale și integrarea zonei lacului Surduc în circuitul turistic internațional

Proiect „Centrul de Agrement și Tratament Balnear Buziaș” (PHARE CBC)

Strategia Regională de Inovare a Regiunii 5 Vest România

Convenția de twinning regional (PHARE 2000)

„Promovarea ecologică a turismului regional și transfrontalier (Program ACCESS)

Training și asistență tehnică pentru IMM-uri și instituții din Regiunea 5 Vest pentru accesarea fondurilor de pre-aderare

Centrul Regional pentru Conferințe

Centrul Regional de Afaceri pentru Promovarea Activităților Economice Timișoara (PHARE CBS)

Centrul de Informații de Afaceri pentru Europa Centrală și de Est

Proiecte de dezvoltarea a infrastructurii: autostrada Nădlac-Timișoara-Deva-Brașov-București, autostrada Pancevo-Timișoara, linia de cale ferată Timișoara-Jimbolia-Kikinda-Szeged, reluarea navigației pe Canalul Bega, etc.

Programul de manifestări al CCIAT pentru anul 2002 (în străinătate)

Tabelul nr. 16

Piețe țintă conform strategiei CCIAT : Yugoslavia, SUA, țările ex-URSS, țările CEFTA, țările UE.

5.2. Înființarea unui Birou pentru Turism

S-a încercat realizarea unui Birou pentru Turism încă din anul 1999. S-au început lucrările pentru constituirea lui, lucrări la care au participat reprezentanți ai principalelor hoteluri, agenții de turism, oameni de afaceri interesați de facilitățile oferite, reprezentanți ai Primăriei, Consiliului Județean Timiș și reprezentanți CCIAT.

Pentru acest proiect s-a obținut la data respectivă o finanțare PHARE, dar fondurile s-au dovedit a fi insuficiente. Așa că lucrările s-au sistat și la ora actuală nu există nici un centru de informare privind turismul în județul Timiș.

În momentul de față nu există o bază de date adecvată care să reflecte activitatea tursitică în județul Timiș și în Timișoara și care să constituie punctul de pornire pentru analize și pentru elaborarea de noi proiecte în domeniul turismului în Timișoara.

Sub egida CCIAT și a Primăriei Timișoara a avut loc în luna mai 2002, întâlnirea în vederea constituirii Biroului pentru Turism.

În urma consultărilor participanților la lucrări, pe lângă elaborarea strategiei generale în domeniul turismului pentru județul Timiș, s-a discutat constituirea Asociației de Promovare a Turismului. Primul obiectiv al acestei asociații, care ar urma să reunească firmele de turism timișene, ar fi constituirea bazei de date privind patrimoniul turistic. Baza de date va include informații despre patrimoniu, dotările existente, precum și despre indicatorii circulației turistice.

Încă din luna februarie a acestui an s-au organizat o serie de work-shop-uri, seminarii tematice, pentru crearea unui catalog de măsuri privind îmbunătățirea turismului.

Principalele obiective ale activității Biroului de Turism vizează centralizarea ofertei turistice și prezentarea ei într-un cadru instituționalizat. Astfel, prin activitatea acestui birou se va facilita contactul persoanelor și instituțiilor interesate de organizarea unor evenimente (congrese, simpozioane, conferințe) în Timișoara cu autoritățile și firmele care dispun de resurse în domeniu. Prin Biroul de Turism va fi prezentată oferta județului Timiș în materie de turism, incluzând aici și turismul de afaceri și congrese.

Prin dezvoltarea acestui program, CCIAT urmărește intensificarea activității în domeniul turismului de afaceri în Timișoara.

5.3. Parcul Tehnologic și Industrial Timișoara

Parcul Tehnologic și Industrial Timișoara este un proiect al Consiliului Județean Timiș. Autoritatea contractantă a proiectului este Ministerul Dezvoltării și Prognozei, iar autoritatea de implementare este Agenția de Dezvoltare 5 Vest.

Proiectul se adresează companiilor românești și străine care utilizează tehnologii performante și nepoluante și activează pe piețele interne și internaționale. Sunt vizate mai ales sectorul IT, telecomunicațiile și industria electronică, industria constructoare de mașini, procesarea la nivel calitativ ridicat a materialelor, fabricarea subansamblelor industriale, etc.

Oferta proiectului cuprinde:

25 de parcele de teren pentru amplasarea întreprinderilor mici și mijlocii cu suprafețe cuprinse între 0,05 ha și 0,90 ha, care vor fi concesionate. Se facilitează racordul la unitățile edilitare și de comunicații pentru parcelele concesionate;

pavilion de servicii-administrare, cuprinzând spații destinate concesionării la firme, care vor oferi servicii utile ocupanților parcului;

pavilion service auto;

Termenul de operaționalizare a proiectului este luna decembrie a anului 2004.

Categoria: 0,07 – 0,40 ha

Categoria: 0,40 – 0,60 ha

Categoria: 0,60 – 0,90 ha

Se asigură conectarea parcelelor la electricitate, apă, gaze naturale, canalizare, linii telefonice. De asemenea, se asigură paza și protecția, salubrizarea și întreținerea drumurilor, birourilor și spațiilor verzi, întreținerea infrastructurii, iluminatul stradal și perimetral.

Se organizează următoarele servicii funcționale: informarea – relații cu clienți, consultanță și intermedieri; servicii de secretariat și comunicații; servicii bancare, curierat, poștă; restaurant, asistență medicală, organizarea de manifestări economice diverse, training, diverse autorizări și avize, care intră în sfera de activitate a administrației publice.

Taxa de concesionare este cuprinsă între 5 și 10 Euro / mp /an.

CONCLUZII

În urma analizei și interpretării datelor ce au stat la baza acestei lucrări, și care au apărut pe parcursul acestuia atunci când a fost necesar, putem extrage următoarele concluzii:

Județul Timiș prezintă o serie de avantaje în direcția dezvoltării afacerilor. Este cel mai vestic județ al țării, situat în triunghiul în care România se învecinează cu Iugoslavia și Ungaria. Zece capitale europene se află la o distanță de 500 km sau mai puțin sde Timișoara (București, Belgrad, Budapesta, Bratislava, Ljubljana, Praga, Sarajevo, Skopje, Viena și Zagreb). Județul Timiș este cel mai mare județ al țării, ceea ce influențează potențialul său de afaceri.

Datorită potențialelor turistice variate și atractive ale județului Timiș, dezvoltarea turismului poate constitui o alternativă de dezvoltare generală economică a multor localități și zone ale județului, integrate dezvoltării turistice.

Turismul din Timișoara nu funcționează la nivelul potențialului său, dezvoltarea sa în plan economic și turistic fiind influențată de o serie de factori de diverse naturi: economică, dar și evoluția globală a economiei românești.

Timișoara are o viață intelectuală, cultural spirituală efervescentă, fapt ce se regăsește în multitudinea și frecvența mare a acțiunilor de tipul: conferințe, simpozioane, întâlniri de cooperare, congrese, întâlniri politice, manifestări economice (târguri și expoziții internaționale).

Turismul de afaceri și congrese a crescut în importanță în ultimii cinci ani, a crescut și numărul de turiști participanți la congrese și conferințe medicale, științifice și numărul partenerilor de afaceri străini.

Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Timișoara (CCIAT) are un rol activ în dezvoltarea turismului în general, și în dezvoltarea turismului de afaceri în special, datorită programelor de parteneriat și dezvoltare. Cele mai importante pentru dezvoltarea parteneriatelor de afaceri ar fi: " Dezvoltarea Regiunea de Vest" și a "Euroregiunii Dunăre – Criș – Tisa – Mureș" (DKTM).

Înființarea unui Birou de Turism este un pas înainte pentru turismul timișorean. Principalele obiective ale activității Biroului de Turism vizează centralizarea ofertei turistice și prezentarea ei într-un cadru instituționalizat. Astfel, prin activitatea acestui birou se va facilita contactul persoanelor și instituțiilor interesate de organizarea unor evenimente (congrese, simpozioane, conferințe) în Timișoara cu autoritățile și firmele care dispun de resurse în domeniu.

Lucrarea de față nu și-a propus o abordare economică a subiectului tratat. În centru ei s-au aflat serviciile turistice (cazare, masă, agrement, tratament) oferite pentru turismul de afaceri în orașul Timișoara. Acest subiect comportă mai multe fațete, asupra activității societății punându-și amprenta o serie de factori de natură neomogenă: geografici, micro- și macroeconomici, sociali, etc. Diversitatea acestor factori constituie unul, poate cel mai important, dintre motivele pentru care orice pretenție de exhaustivitate a acestei lucrări ar fi nejustificată.

Autorul este conștient că problematica abordată nu a epuizat subiectul și că soluțiile propuse prezintă aspecte discutabile. Totuși, proiectul de față poate constitui un început pentru alte abordări viitoare.

BIBLIOGRAFIE