Turismul de Afaceri pe Plan Mondial

CAPITOLUL 1

Considerații generale privind turismul de afaceri

1.1. Conceptul de „turism de afaceri” și caracteristicile acestuia

Din punct de vedere istoric, turismul de afaceri a evoluat în strânsă legatură cu activitatea turistică în general, depinzând în același timp și de întreaga dezvoltare a economiei globale.

Revoluția industrială care a avut loc între anii 1750-1850, a adus numeroase schimbări, atât sociale cât și economice. Zonele rurale au evoluat de la o economie bazată pe agricultură, la o economie axată pe industria de prelucrare; stilul de viață rural transformându-se într-unul preponderent urban, cu influențe pozitive asupra dezvoltării turismului. Noutatea acestei mari revoluții industriale a fost inventarea și punerea în aplicare a motorului pe aburi, atât pentru nave cât si pentru trenuri.

Evoluția claselor sociale a adus schimbări majore, făcăndu-și astfel apariția o nouă clasă de mijloc, compusă din oameni cu preocupări mult mai mari în ceea ce privește creșterea timpului liber, și creșterea unei cereri semnificative când vine vorba de activități recreative.

În secolul al XVIII- lea, călătoriile de recreere nu durau mai mult de o zi, timpul liber fiind limitat, iar veniturile populației pentru cheltuieli suplimentare fiind destul de mici.

Abia la sfârșitul secolului al XIX- lea, muncitorii au început să beneficieze de un concediu anual plătit. Zonele de litoral și condițiile acestora de tratament au început să atragă indivizii obosiți și stresați de viața cotidiană și de mediul urban aglomerat și poluat. Acesta a fost punctul de plecare pentru turismul din zilele noastre.

Secolul al XX- lea a cunoscut însa o dezvoltare mult mai mare, iar tehnologia și comunicare au ajuns la un nivel superior. Apariția aviației, a computerelor, a roboților și a comunicării prin satelit a transformat stilul de viața al omenirii și modul de gândire, afectând munca, traiul și felul în care era percepută distracția. Aceste schimbări au determinat nașterea turismului modern. Acesta a rezultat din suma dintre dorință, mobilitate și accesabilitate, care, toate la un loc au facut posibilă existența turismului de masă.

Evoluția globală din prezent va ține fără îndoială turismul pe linia sectoarelor dinamice din cadrul economiei. Deși de-a lungul timpul au existat schimbări climatice, politice, recesiuni, războaie, tragedii teroriste și incertitudini cu privire la piața financiară sau la prețul combustibilului, turismul internațional reprezintă componenta cea mai importantă a bugetului comerțului internațional. Azi, turismul presupune mișcarea a milioane de oameni spre noi destinații turistice în căutarea unei schimbări de mediu și nu numai.

În practica turistică internațională și mai recent și în țara noastră, în funcție de motivația deplasării, s-au produs schimbări fundamentale în ceea ce privește diversificarea obiectivelor călătoriilor și al refacerii priorităților în topul preferințelor turiștilor. Au luat naștere astfel noi forme de petrecere a cocediilor, respectiv a vacanțelor, au apărut noi aspecte a formelor deja existente determinând o nouă clasare a lor în structura ofertei. Rezultatul este consacracrea unor forme moderne de turism. De o atenție deosebită printre acestea, din partea clientelei dar și a părții organizatorice îndeosebi, se bucură turismul de afaceri.

În literatura de specialitate internațională, R. Davidson definește turismul de afaceri astfel:

„Turismul de afaceri privește, în sens larg, călătoriile oamenilor pentru scopuri legate de munca lor”, iar autori români, precum Rodica Minciu vin în completarea definiției sale precizând că „mai exact, deplasările în interes oficial, comercial sau de altă natură, participările la diverse manisfestări organizate de întreprinderi economice sau organisme administrative pentru reprezentanții lor”. „Deși aceste călătorii presupun desfășurarea unei activități remunerate, ele sunt asimilate turismului deoarece organizarea și realizarea lor implică utilizarea dotărilor turistice de cazare, alimentație, agrement, cât și consumul unor servicii specifice furnizate de organizatorii de vacanțe”.

Totodată, „turismul de afaceri include persoanele care-și deplasează consumul pentru o perioadă de timp, în general scurtă, din țara lor de reședință spre o alta, opțiunea pentru destinație neaparținându-le, iar acoperirea cheltuielilor de consum făcându-se din veniturile unor firme ai căror angajați sunt.”

„Turismul de afaceri (turismul de business sau turismul corporate) este, de asemenea, o activitate sustenabilă, ce oferă o valoare adaugată sporită, cu efecte negative reduse asupra mediului, în raport cu turismul de agrement de masă. Experiențele unor state dezvoltate arată faptul că, una dintre direcțiile principale de modernizare și de ridicare a competivității ofertei turistice constă în diversificarea serviciilor suplimentare, prin dezvoltarea turismului de afaceri. Extinderea și dezvoltarea spațială a activității de turism internațional, în fiecare țară este dependentă, într-o oarecare măsură, de distribuția și calitatea factorilor naturali, precum și de elementele antropice care-i atrag pe turiștii străini. În acest context, dezvoltarea turismului de afaceri, proces privit, mai ales din perspectiva efectelor economice, se află într-o corelație directă cu volumul, diversitatea și calitatea prestațiilor suplimentare. În condițiile în care serviciile turistice de bază sunt efectuate la parametri comparabili cu cei din țările concurente, serviciile aferente turismului de afaceri pot juca un rol determinant în asigurarea forței de atracție a unei destinații.”

Deși este o formă de turism a epocii moderne, turismul de afaceri are rădăcini adânci, încă din antichitate, când oamenii călătoreau pentru a face comerț. Deși nu beneficiau de mijloace de transport și infrastructură, negustorii ambulanți făceau călătorii lungi pentru a-și vinde marfa sau pentru schimburi comerciale.

„Călătoria de afaceri” și „turismul de afaceri” sunt doi termeni asemănători ca și sens, dar totuși diferiți ca și înțeles. În timp ce „călătoria de afaceri” își focalizează atenția pe mobilitate în sine, „turismul de afaceri” încorporează toată experiență turistică a călătoriei.

Călătoriile de afaceri pot fi individuale sau de grup.

Turismul de afaceri se regăsește în diverse domenii de activitate, având că forme de manifestare: reuniuni diplomatice la nivel național sau internațional, întruniri între reprezentanții anumitor țări, reuniuni cu caracter economic sau comercial, cu caracter informațional la nivel științific sau tehnic, întruniri pentru proiecte de cercetare-dezvoltare, culturale, educative s.a.

În momentul actual, turismul de afaceri internatioanl a devenit sofisticat, în sensul că dinamismul și profitabilitatea acestuia l-au transformat într-una din cele mai importante ramuri a turismului. Ca și specific al turismului de afaceri avem profiturile mari ale organizatorilor și prestatorilor de servicii, independența față de factorii naturali, atenuarea sezonalității, impactul redus asupra mediului și o mai bună întrebuințare a dotărilor materiale.

După anii 2000, turismul de afaceri a luat o amploare deosebită. Rodica Minciu susține că: „Turismul este cea mai mare afacere a începutului de mileniu, atât pe plan mondial, cât și în Uniunea Europeană. Turismul de afaceri – parte componentă a activității turistice – este cea mai dinamică formă de turism, deținând circa 20 % din totalul călătoriilor internaționale și aproape 25 % din totalul încasărilor turistice, fiind una din cele mai ,,pretențioase" și mai ,,scumpe" activități.”

Din punct de vedere economic, această formă de turism are un impact important, deoarece puterea de cumpărarea a unui turist de loisir este considerabil mai mică decât puterea de cumpărare a unui turist de afaceri. În același timp, la nivel global, a atins cote majore, Organizația Mondială a Turismului estimându-l, în anul 2004 la 16 % din circulația turistică și la aproximativ 20% din totalul încasărilor.

„Cu o creștere estimată de 3,9% în 2015, industria de turism și călătorii va deveni unul dintre motoarele importante de creștere de la nivel local, regional și global. Însă, pe măsură ce turismul înregistrează creșteri în toate segmentele – recreere și agrement, afaceri și de grup –destinațiile turistice vor fi nevoite să investească eficient și să implementeze strategii care să le poată ajută să se diferențieze de ceilalți.

Atât turismul de afaceri cât și cel de recreere și agrement s-au îmbunătățit constant în ultimii ani, revenindu-și după încetinirea globală înregistrată imediat după colapsul financiar din anii 2008-2009. Infuzia de capital proaspăt transfrontalier și inovația în zona proprietăților și a conceptelor vor reprezenta factorii cheie de stimulare a creșterii în 2015.”

1.2. Formele de manifestare ale turismului de afaceri

Studiile științifice din domeniu cu privire la trăsăturile și caracteristicile specifice acestei forme de turism, au determinat o tipologie variată, determinând o serie specifica de forme de manifestare a acestei ramuri, respectiv a turismului de afaceri. Astfel, din punct de vedere al conținutului, R. Davidson sustine ca turismul de afaceri poate fi structurat în:

turism general de afaceri (delegațiile), care se referă la deplasarea unui individ de la locul de muncă spre o altă destinație, pe o perioadă determinată de timp și relativ scurtă, în scopuri strict legate de activități profesionale.

turism de reuniuni (întruniri), este determinat de participarea la un eveniment de tipul întâlnirilor, conferințelor, simpozioanelor, colocviilor, congreselor și este considerat una din cele mai obișnuite forme ale călătoriilor de afaceri. Acest tip de evenimente au luat o amploare deosebită, iar numărul participanților crește de la an la an, determinând în același timp o creștere a încasărilor din trismul de întruniri.

târguri și expoziții, care se definesc prin prezentări de produse și servicii, destinate unui public invitat, cu scopul de a determina o vânzare sau a informa vizitatorul, așa cum sunt ele definite în Economia Turismului, a autoarei Rodica Minviu. Se deosebesc două categorii de persoane, care participă la acest gen de evenimente și anume: expozanții (persoanele fizice sau juridice care au ca scop expunerea produsului sau serviciului, în funcție de profilul târgului) și vizitatorii (care pot fi specialiști, vizitând în scop profesional, sau persoane care vin aici din curiozitate, doar pentru a se informa). Printre cele mai cunoscute orașe din lume, organizatoare de târguri și expoziții se află: Parisul, Milano și Bruxelles.

călătoriile-stimulent (incentive-tourism), în țările cu o economie dezvoltată, acest tip de călătorii sunt folosite pe post de tehnică managerială pentru a stimula și compensa eforturile angajaților. Călătoria în sine reprezintă de cele mai multe ori recompensă, întru-cât o recompensă bănească s-a dovedit a fi mai puțin eficientă decât această metodă. Această metodă vine în avantajul direct al firmei, deoarece statul suportă aceste cheltuieli deducându-le din impozitul pe profit. În Europa, în topul țărilor practicante al acestei tehnici se află Germania, Anglia și Spania, însă la nivel mondial, continentul american se află pe primul loc.

Din punct de vedere al orașelor, Parisul este un caz particular, când vine vorba de turismul de afaceri, deoarece aici au loc aproximativ 400 de reuniuni pe an, adică 80% din cele organizate anual în Franța. Astfel, Parisul a devenit o destinație turistică de neegalat pe plan internațional.

Din punct de vedere instituțional, Federația Europeană a Orașelor de Congrese, cu sediul la Bruxelles, impune o serie de obiective, pe care orașele europene trebuie să le îndeplinească pentru a îi deveni membre.

Printre obiectivele fundației se enumeră:

– concurență, și nu oricare, ci concurență făcută Statelor Unite ale Americii și presupune atragerea evenimentelor turistice de talie mondială.

– informarea, mai precis schimbul de informații cu privire la reuniunile din marile orașe europene.

– cercetări de marketing, adică cercetări de piață făcute în scopul îmbunătățirii pieței turistice.

– schimbul de experiență profesională, care presupune ajutor specializat din partea organizatorilor către orașele noi în domeniu sau mai puțin experimentate.

– colaborarea, sprijin reciproc între autoritățile administrative și organizatorii evenimentelor.

– calificarea forței de muncă, federația cere că forță de muncă din domeniul turistic să fie specialzata pe segmentele și subsegmentele specifice.

Peste 300 de orașe au devenit membre ale federației îndeplinind următoarele condiții:

– orașul solicitant trebuie să dipuna de o oferta de turism de reuniuni care să asigure facilități pentru cel puțin 600 de participanți.

– pentru minim 300 de participanți, orașul organizator trebuie să asigure produse și servicii turistice încadrate la categoria de cinci stele, în conformitate cu standardele internațioanle.

– orașul respectiv trebuie să dispună de cel puțin un aeroport și un contract solid cu o comapnie aeriană națională.

– bugetul local alocat pentru dezvoltarea turismului de reuniuni trebuie să acopere un procent care să persupuna o creștere cu minim 10% a numărului de participanți.

– feed-back-urile orașului trebuie să fie pozitive în acest sens, iar informațiile de apreciere din partea participanților sunt extrase din registrele de participare la congrese, dar și din interviuri sau comunicate de presă.

– dacă orașul face parte dintr-o țară cu restricții vamale, atunci acesta nu poate candida la titlul de membru al federației.

Acelasi R. Davidson identifică și alte forme de turism de afaceri întâlnite peste tot pe globul pământesc. Și anume:

Expozițiile: caracteristică principala a acestora este că ele sunt prezentări de produse sau servicii, care au scop de a promova sau informa, de obicei un public țintă. Ele stimulează călătoriile, fiind componentă integrantă a turismului de afaceri, creând o cerere ridicată pentru diferite servicii turistice. Le întâlnim peste tot pe glob, și sub alte denumiri, cum ar fi târguri sau manifestări.

Lansările de produse: multe companii folosesc această tip de evenimente specializate pentru a își intodruce pe piață sau a își promova produsele sau serviciile.

Cursurile de formare (training): au o destinație prestabilită și se desfășoară pe o perioada de timp determinată și au scopul de a informa și/sau dezvoltă anumite aptitudini ale participanților. Ele pot avea caracter intern sau “deschis”, participanții putând face parte din cadrul unei singure organizații, respectiv mai multe.

Adunarea: scopul acesteia este de a delibera, diviza asupra unui anumit subiect.

Colocviul: cuvântări ținute de anumiți specialiști pe un anume subiect.

Conclavul: are un caracter privat și de regulă religios.

Congresul: însușirea principala este dată de aspectul formal și ia formă unor delagații sau discuții, la care participa persoane memebre ale unui organism sau a unei specializări profesionale. Numărul participanților este de obicei mare, între 100-1000 de persoane, iar durata se încadrează, de regulă într-un interval de 2-3 zile.

Convenția: are caracter de obicei, politic și scop de a institui un tip de politică sau de a desemna funcții ale unor candidați.

Meeting-ul: poate avea orice tip de caracter, dar scopul tuturor participanților este comun.

Recepția: eveniment festiv, de standard înalt.

Reuniunea: întrunire cu scop informativ, promoțional sau comercial, cu un număr de participanți cuprins între 30 și 150 persoane, cu o durata de timp ce poate depăși 3 zile.

Seminarul: principalul aspect al sau este numărul mic de persoane participante, între 10 și 30.

Simpozionul: se poate întâlni sub formă unei întruniri formale, cu un public inactiv sau sub formă unei petreceri cu muzică și conversație.

Summit-ul: întâlnire oficială, la cel mai înalt nivel ( șefi de stat)

Workshop: are că și trăsătură schimbul de experiență, în cadrul unor inatalniri formate din grupuri relativ mici.

Așadar, turismul de afaceri este acea formă de turism practicată cu prepondernță de angajați sau după caz de către alte persoane, în interes de serviciu sau profesional, în interiorul sau în afara țării de reședință, incluzând participarea la una dintre formele de manifestare enumerate anterior.

1.3. Analiza turismului de afaceri în contrast cu turismul de loisir (de recreere)

Deși turismul reprezintă în mod concret o călătorie făcută în scopul odihnei, recreării sau în scop de afaceri, la o analiză mai atentă asupra celor două forme de turism, respectiv turismul de afaceri și turismul de recreere, obținem ca rezultat diferențe majore între cele două. La baza acestor deosebiri stau acoperirea cheltuielior de consum și derularea operațiunilor comerciale, ambele având caracter diferit și specific turismului de afaceri.

în cazul turismului de afaceri, conform unui studiu prezentat în carte cu titlul Evoluții și tendințe în turismul internațional-aspecte teoretice și practice, „cererea este inelastică la preț iar oferta este inelestica la cerere, în timp ce pentru turismul de odihnă, cererea este elastică la preț și oferta este elastică la cerere”, determinând o acoperire a cheltuielor de consum în mod diferit.

la fel, desfășurarea operațiunilor comerciale se face diferit, în funcție de mai multe elemente:

destinația: pentru turismul de odihnă, ea este aleasă în funcție de motivația personală a individului, în timp ce pentru turismul de afaceri, ea este aleasă strict în funcție de interesul firmei.

momentul călătoriei: pentru turismul de odihnă, momentul călătoriei este concentrat pe periada sezonului turistic, iar pentru turismul de afaceri, călătoriile pot avea loc în orice perioada a anului. Studiile arată că lunile cele mai vizate in acest sens sunt septembrie și octombrie.

accesibilitatea: modalitatea de acces spre destinație se face în cele mai multe cazuri prin intermediul aerian, pe planul turismului de afaceri, deoarece este vorba de eficientă în timp cât mai util și nu de preț. În schimb, în turismul de odihnă, balanță este înclinată în mod opus, accentul punându-se pe preț. Turiștii utilizând diverse mijloace de transport, pe cale aeriană, terestră sau maritimă.

locul călătoriei: pentru turismul de afaceri, locul este reprezentat de marile orașe, în timp ce pentru turismul de odihnă, acesta ține cont și se reliefează în jurul factorilor naturali în special.

plata: modalitatea de plata pentru turistul de afaceri se face prin instrumente specifice, în cea mai mare parte prin intermediul bancar, între firma omului de afaceri și prestator. În schimb, turistul simplu alege o modalitate de plata convenabilă sieși, stabilită într-un contract cu touroperatorul, dacă este cazul. Plata cheltuielior făcute de angajații firmelor în străinătate și raportul pe care acestea (firmele) îl au cu presatorul (sau prestatorii) au determinat apariția unei rețele de tip abonament, reducând astfel riscul că un consumator de turism de afaceri să nu poată beneficia de o prestație turistică.

factorul LT (lead time): „reprezintă intervalul de timp, de obicei variabil, care se scurge din momentul angajării unei prestații turistice până când prestația devine efectivă. Pentru turismul de afaceri LT este foarte scurt (de multe ori chiar egal cu zero); pentru turismul de odihnă LT este mare”, asa cum îl definește Andreea Băltarețu.

1.3. Tendințele turismului de afaceri pe plan mondial și în România

Turismul de afaceri este un segment profitabil aflat în creștere rapidă făcând parte din cel mai mare sector industrial din lume. Nișe ale turismului de afaceri există datorită dezvoltării și datorită economiilor aflate în plină tranziție. Există țări care se pot comercializa că fiind cost-eficiente, fiind în același timp și destinații turistice de altă natură. O adevărată provocarea pentru prestatori este de a identifica tendințele concurențiale și satisfacerea nevoile oamenilor de afaceri, atât în privința eficienței cât și a relaxării acestora.

Turismul de afaceri este perceput de multe ori ca o combinație între afaceri și activități de petrecere a timpului liber. Turiștii de afaceri sunt în general mult mai risipitori, cheltuind în medie, de două ori mai mult pe zi decât un turist obișnuit. Deciziile lor de cumpărare sunt influențate în primul rând de capacitatea lor de a folosi timpul în mod eficient în corelare cu programul călătoriei de afaceri.

Circa două treimi din oamenii de afaceri își extind călătoriile de afaceri pentru relaxare, atunci când este posibil, există un potențial enorm în această piață. Se preconizează că turismul de afaceri este să fie una dintre piețele aflate în ascensiune pentru furnizorii din industria de turism, în anii următori. Economiile interesate de extinderea veniturilor din turismul de afaceri trebuie să se concentreze atât asupra călătorilor de afaceri individuali, cât și pe piață furnizatoare de întâlniri și convenții.

În zilele noastre, industria călătoriilor și a turismului de afaceri este apreciată ca fiind una din ramurile importante ale industriei lumii. Pentru multe națiuni, ea este sursă de venit economic, sursă generatoare de locuri noi de muncă și are un imapct major în dezvolatarea infrastructurii. Evoluția turismului de afaceri, mai ales în țările dezvoltate este încurajat, deoarece, acestea pe lângă resursele naturale și culturale pe care le au, mai dispun și de un potențial economic, pe care ecstea doresc să îl exploateze.

Adesea tendințele naționale coincid cu cele internaționale, ceea ce duce la o evoluție pozitivă a turismului de afaceri. Tendințele actuale ale turismului de afaceri se conturează în jurul următorilor factori:

– numărul turiștilor de afaceri a crescut vizibil, în special în ultimele decenii, odată cu evoluția umanității. Turiștii zilelor noastre, în general se prezintă a fi mult mai activi atât fizic cât și intelectual sau profesional, decât cei din trecut.

– turistul de afaceri, care involuntar câștigă experiență din obișnuința de a călători, are tendința de a avea așteptări ridicate în privința serviciilor și echipamentelor solicitate.

– participarea la congrese, conferințe și reuniuni este în continuă creștere, iar aceste voiaje profesionale au că scop obținerea unor anumite avantaje. Nu de puține ori, în timpul sejurului, acești turiști își alocă o parte din timp și pentru distracție sau relaxare.

– dorința de a promova turismul, recurge la o planificare și gestionare pliată pe nevoile turistului de afaceri, astfel încât să se ofere calitate și să se evite apariția unor probleme care ar putea împiedică revenirea clientului.

– hotelurile, în special marile lanțuri hoteliere, s-au adaptat treptat acestei forme moderne de turism, renovandu-și structurile (ex. săli de conferință), introducând în același timp servicii noi, astfel încât oamenii de afaceri să beneficieze de toate facilitățile de care au nevoie.

– tehniciile clasice din domeniul rezervării și comercializării sunt înlocuite cu instrumente moderne, având că scop asigurarea unor operațiuni cu un grad mare de eficiență.

Asociația Internațională a Organizațiilor de Călătorii de Afaceri (I.C.C.A.) a fost înființată tocmai datorită acestui segment de categorii profesionale și este alcătuită din specialiști în domeniu care efectuează studii asupra pieței turismului de afaceri și identifică tendințele calitative și cantitative ale acestuia. În același timp, ei fac și o serie de recomandări utile

pentru prestatorii de turism de afaceri.

În rândul oamenilor de afaceri se pot identifica următoarele tendințe:

– un număr mare de oameni de afaceri au înlocuit structurile de primire din centrele urbane cu cele din zonele periferice sau aflate în imediată apropiere a aeroporturilor.

– în unele cazuri, afaceriștii au tendința de a înlocui, atunci când călătoresc, clasa „business” cu cea „turist”

– s-a depistat în rândul oamenilor de afaceri, dorința acestora de a înlocui călătoriile cu mijloace alternative, așa cum sunt contactele prin intermediul tehnologiei (internet, video-telefon).

Ca și un caz particular, turismul de întruniri, din prisma calității, are tendința de a spori și accentua importanța serviciilor turistice, aducând tehnologia în prim plan și încercând dezvoltarea acesteia oferind o gama tot mai variată. Subiectele întrunirilor internaționale, tind să se diversifice și pot cuprinde orice domeniu de activitate (economic, politic, medical, etc.). Un accent deosebit se pune pe preocuparea, atât a organizatorilor cât și a participanților, pe un caracter ecologic care să caracterizeze întrunirile, în sensul că se încurajează reciclarea hârtiei folosite, interzicerea fumatului în spațiile respective, utilizarea materialelor publicitare cu suport magnetic, folosirea transportului în comun, electric. Oferta trebuie să fie neapărat adaptată persoanelor cu dizabilități fizice, astfel încât să se faciliteze accesul și prezența lor la astfel de evenimente.

Ca orice altă formă de turism, turismul de afaceri aduce o serie de avantaje comunităților locale, dar mai ales țărilor care au înțeles amploarea și importanța acestei forme de turism. Nu numai că aduce încasări mari, dar și promovează pe plan internațional țară organizatoare.

Activitatea turistică se confruntă cu o problema majoră datorită sezonalității, care restricționează veniturile prestatorilor și descurajează de multe ori dezvoltaraea lor. Însă, turismul de afaceri este un factor pozitiv, care reduce acest fenomen. Deși este o formă de turism costisitoare, datorită profilului sau socio-economic, tinde să acopere toate aceste cheltuieli suplimentare, aducând beneficii. De cele mai multe ori, adițional călătoriei lor de afaceri, afaceriștii fac apel la serviciile oferite de ghizi, de firmele de transport local, de restaurantele din zona sau de centrele comerciale. Atracțiile turistice și culturale pot fi considerate și ele un element motivațional pentru acești oameni de afaceri. Totodată un individ plăcut impresionat de o anumită destinație se poate transfomă într-un “ambasador neplătit” cu rol în promovarea ei.

Deși evenimentele turistice de afaceri sunt de cele mai multe ori de capacități mari, reunind un număr mare de turiști, ele nu au impact negativ asupra populației rezidențe. Cea mai mare parte a șederii este petrecută în cadrul sălilor de conferință sau a spațiilor special amenajate, neperturbandu-se liniștea și ordinea publică. Deoarece acești turiști sunt incluși în grupuri bine organizate, de cele mai multe ori ei folosesc transportul în comun și nu autovehiculele personale, neocupand astfel spațiile de parcare din zona vizitată.

Conform publicațiilor de specialitate: “România are calități reale de a deveni una dintre cele mai cǎutate țări din Europa de Est în ceea ce privește turismul în general și turismul de afaceri în particular.”

Factorii favorizanți ai turismului de afaceri în România au la baza următoarele elemente:

– țară noastră este percepută că fiind o destinație inedită, datorită formelor sale de relief și a valorilor naturale, culturale și istorice distincte și nealterate, cu o amplasare în continentul european ideală și ușori accesibilă prin legături aeriene cu majoritatea celorlalte capitale;

– tradițiile, obiceiurile și istoria, fac din România o țară cu o cultură bogată

– există o experiență veche în organizarea de târguri și expoziții;

– românii sunt recunoscuți pe plan internațional că fiind ospitalieri și dornici de a acapara această piață turistică de afaceri prin implementarea standardelor internaționale din industria hotelieră;

– centrele de afaceri sunt în plină apariție și dezvoltare, iar lanturi hoteliere de nivel internațional au intrat pe piață română. Printre acestea se regăsesc următoarele: Marriot, Hilton, Crown Plaza, Intercontinental, Golden Tulip, Best Western, Sofitel s.a.

– infrastructura turistică se află în proces de evoluție si de modernizare;

– corporațiile românești sunt și ele în ascensiune și pe cale de dezvoltare, specializându-se din punct de vedere profesional, având o capacitate ridicată de a organiza reuniuni de categorie internațională;

– domeniul economic, politic și cel civil au o anumită stabilitate, fapt ce reiese și din eforturile depuse pentru aderarea și menținerea în Uniunea Europeană.

Ca și țară gazdă, România are un palmares destul de bogat în corelație cu restul țărilor europene, cu evenimente de talie mondială, dupa cum reiese din site-ul oficial Romanian Convention Bureau, unde sunt expuse cateva din evenimentele organizate pe teritoriul țării noastre de-a lungul anilor, astfel:

„Forumurile Crans Montana (1994,1996), congrese inter-parlamentare, întruniri ale NATO și OSCE, conferințe ale Pactului de Stabilitate pentru Europa, Adunarea Generală a Agenției Interguvernamentale a Francofoniei (1998), Congresul Planetar al Asociației Exploratorilor Spațiului Cosmic (1999), congrese științifice, diverse reuniuni specializate. Prezența succesivă a României, în ultimii ani, la numeroase expoziții internaționale ale turimului de reuniuni, între care se numără cel mai important târg de specialitate din lume- EIBTM Geneva, a captat atenția organizatorilor străini de evenimente, care și-au exprimat intenția de a cunoaște și utiliza această destinație inedită”

Odată cu înființarea Asociației Naționale a Organizatorilor Profesioniști de Conferințe și Expoziții cu denumirea internațională de Romanian Convention Bureau, în anul 1997, industria turistică românească s-a ridicat la nivel mondial. Organizația este una cu profil non-guvernamental și non-profit, iar în anul 1999 a devenit membră a I.C.C.A., cea mai importantă organizație de specialitate din domeniu. Peste 60 de instituții publice și companii private fac parte din Romanian Convention Bureau, demne de a asigura o gama variată de servicii pentru tot ceea ce înseamnă conferințe, congrese, seminarii, reuniuni, târguri, expoziții, turism de afaceri și motivațional.

„Categoriile de membri RCB sunt: organizatori profesioniști de conferințe și expoziții, agenții touroperatoare și de management al destinației, centre de conferințe și expoziții, hoteluri cu facilități de reuniuni, furnizori de servicii și echipamente dedicate (audio-video, traducători-interpreți, publicitate, IT & multimedia), transportatori aerieni și auto, instituții bancare și de asigurări, locații culturale.”

„Membrii RCB gestionează integral sau furnizează segmente de servicii specializate pentru o medie anuală de cca 800 de evenimente, din care peste 100 sunt târguri și expoziții și peste 600 sunt congrese, conferințe, seminarii, lansări de produse și sesiuni de training. Aceste evenimente reunesc anual cca 1.200.000-1.500.000 participanți și genereazǎ un venit anual de peste 1.000 mld lei.”

Reunite sub structura profesională a organizației, o serie de întreprinderi, precum: hoteluri, agenții turistice, organizatori de evenimente, târguri și expoziții, centre de afaceri și organizatori de conferințe etc. acționează în sfera turismului de afaceri.

O altă asociație profesioanală cu rol în dezvoltarea turismului de afaceri este ASOEXPO. Aceste asociații au rolul și meritul de a promova în mod unitar turismul de afaceri din țară noastră, prin manifestări specifice, acordând totodată cosultanta și sprijin în acest sens.

În mare parte, agenții de turism, au înțeles profitabilitatea ridicată adusă de această formă de turism, adaptându-se astfel cererii specifice călătoriilor de afaceri. Câteva din agntiile de turism specializate pe aceste tip de cerere sunt: Marshall Turism, Țiriac Travel, Agenția Happy Business Travel & Conference, Eurotravel TGV, Global Business, Olimpic Internațional Turism și altele. Turismul de afaceri se presupune a fi principala sursă de venituri din industria hotelieră, în București și în marile orașe ale țării. După anul 2000, numărul hotelurilor a luat o amploare deosebită, cele mai multe fiind de trei, patru și cinci stele. În mediul urban, turismul de afaceri este singurul din toată industria hotelieră care are o eficientă în creștere în ceea ce privește încasările. Clienții provin, în general din țări precum: Ungaria, Germania, Italia, Polonia, Franța, Turcia, Marea Britanie, Olanda, etc.

Un interes deosebit al investitorilor în organizarea profesională de conferințe, reuniuni și alte evenimente, îl regasim, mai ales în orașe precum: București, Timișoara, Cluj, Oradea, Sibiu, Constanța și altele. Datorită faptului că tot mai multe companii românești utilizează metode și tehnici moderne de aplicare a managementului modern, și folosirea ca element motivațional al călătoriilor de tip recompensă, adică „incentive”, a dus la dezvoltarea turismului de afaceri pe plan intern. Metodele de training, lansarea modernă de produse și team-building-urile, au determinat agenții de turism să alcătuiască din ce în ce mai multe pachete turistice legate de acestea.

Fenomenul Corporate Games, care a luat naștere în urmă cu 28 de ani și are loc în întreagă lume, a ajuns în România în anul 2012, la București. În acest an, orașul Cluj-Napoca a intrat în premieră în circuit. Acest tip de “olimpiadă” se adresează unui anumit segment de participanți și anume angajaților firmelor și oamenilor de afaceri, în general. Conceptul inedit alcătuiește un produs original care este nimic altceva decât rezultatul combinației dintre sport, business și turism, și care reunește într-o competiție mondială, corporații de peste tot de pe glob, oferind ocazia fiecărui participant, indiferent de abilitățile sale sportive, de a lua parte într-o competiție similară cu Jocurile Olimpice.” Evenimentul, care a înregistrat un real succes în anii precedenți, este o modalitate de a descoperi că sportul poate să însemne și distracție, prietenie și lucru în echipa. Ediția de la Cluj-Napoca va avea loc între 22-23 mai și se va desfășura în mai multe locații, în funcție de sportul ales, baza sportivă Iuliu Hațieganu, Sala Polivalentă și lacul Iulius Mall fiind locațiile principale. Participanții au la dispoziție 12 sporturi diferite la care se vor putea înscrie: alergare, baschet, biliard, bowling, ciclism, dragon boat, fotbal în 6, înot, șah, tenis, volei și tenis de masă. Câștigătorii competiției din Cluj vor fi înscriși automat în finală de la București care va avea loc pe 11-14 iunie, cu întreceri la 15 sporturi. Mai departe, câștigătorii finalei de la București vor reprezenta oficial echipa României în cadrul World Corporate Games programată pentru noiembrie la New Mexico, Mexic.”

Futrallia este un eveniment economic internațional, care în anul 2015 a fost organizat în București. Ce-a de-a 20-a ediție a acestui forum mondial a fost organizat de către Uniunea Camerelor de Comerț Internațioanle Bilaterale România-Franța, la Centrul Expozițional Romexpo. Forumul Futurallia Bucarest 2015 a oferit o platforma unică pentru stabilirea de noi contracte comerciale, parteneriate și cooperări în toate domeniile industriale, financiare și tehnologice. “Conceptul Futurallia aparține Asociației franceze Futurallia Franța care organizează, anual, începând din anul 1990, evenimente economice similare în țări precum Franța, Belgia, Canada, Polonia, Qatar, SUA, Turcia etc. Forumul Futurallia s-a bucurat la fiecare ediție de un succes extraordinar, datorită profesionalismului organizatorilor, nivelului de participare și rezultatelor obținute prin valorificarea oportunităților identificate în cadrul întâlnirilor de afaceri.”

Pentru o evoluție pozitivă a dinamismului și eficienței turismului de afaceri din România, creșterea economică are tendința și ar trebui să se mențină în mod constant, la fel și politică de atragere a investitorilor străini.

Dintr-o altă perspectiva, sectorul turistic, are deasemenea tendința de a se îmbunătății urmărind:

– extinderea capacității de cazare, în special în marile orașe ale țării, într-un stil modern, de categorie superioară de confort, cu spații și servicii necesare turiștilor de afaceri;

– calitatea serviciilor oferite începând de la agențiile de turism, restaurante, până la hoteluri;

– profesionalismul prestatorilor de servicii

– atragerea de evenimente globale, proces în care ar trebui să intervină administrația centrală

– promovarea turismului român de afaceri în cadrul târgurilor internaționale

– pregătirea specializată pentru toți actorii din domeniu, astfel încât calitatea serviciilor turistice să fie ireproșabilă.

Din lipsa profesionalismului, de multe ori, sectorul turistic românesc are de suferit. „România trebuie să profite de acest trend în ascensiune al turismului de afaceri, pe plan internațional, dar și pe plan național, profitând totodată de avantajele economice ale acestei forme de turism. Intrarea în Uniunea Europeană a creat un mediu propice amplificării acesteti ramuri, în același timp aducând cu sine o serie de amenințări la adresa competitivității destinațiilor turistice din România, care vor trebui contracarate cu servicii de foarte bună calitate și un înalt profesionalism.”

Recesiunea din anul 2008 a avut un impact negativ asupra întregii economii globale, astfel și turismul cu toate ramurile lui a fost afectat. Turismul de afaceri, atât intern cât și internațional a cunoscut și el o decădere bruscă, precum și o stopare a ascensiunii sale. Totuși anul 2010 a adus cu sine o redresare și o îmbunătățire considerabilă a economiei globale și deci a turismului în sine. „Reflectând, într-o mare măsură tendințele din economia mondială, activitatea turistică pe plan internațional a consemnat o redresare accentuată, în anul 2010, concretizată într-o creștere cu aproape 7% a numărului de sosiri turistice internaționale, la un nivel de 935 milioane, după ce, în anul 2009, înregistrase o diminuare accentuată cu 4%, a acestui indicator. Nivelul menționat se situează cu 22 milioane sosiri peste cifra de 913 milioane sosiri, consemnată în anul 2008 și considerată că fiind nivel record pentru perioada pre-criză. Redresarea rapidă a activității de turism la nivel mondial, consmnată în anul 2010, confirmă încă o dată, stabilitatea sectorului pe termen mediu și lung, precum și faptul că acesta reprezintă un vector al dezvoltării, inclusiv, prin gradul de ocupare a unui volum important de forță de muncă, într-un climat economic global într-o continuă schimbare.”

În concluzie, turismul de afaceri este acea ramură a turismului care are motivații și forme de manifestare proprii, inconfundabile. Este o formă de turism dinamică și în ascensiune, care determină o profitabilitate ridicată a sectorului industrial din care face parte. În sens larg, turismul de afaceri are ca și scop motivații în interes oficial, profesional, legat de activități comerciale, educaționale sau guvernamentale, iar partea de agrement, cade pe plan secundar. Atât pe plan mondial cât și național, de-a lungul timpul, turismul de afaceri o cunoscut o serie de schimbări și tendințe, datorită evenimentelor economice, dar și datorită anvergurii pe care a cunoscut-o ascensiunea rapidă a tehnologiei, care, au influențat traiectoria dezvoltării umanității, aducând-o la nivelul la care se află astăzi.

CAPITOLUL 2

Turismul de afaceri pe plan mondial

2.1. Istoricul și caracterizarea turismului de afaceri la nivel internațional

Originile călătoriilor de afaceri și a turismului de afaceri încep odată cu comerțul dintre comunități, de îndată ce agricultura s-a dezvoltat dincolo de nivelul de subzistență din zonele din Africa, Asia și Europa, cu mii de ani înainte de nașterea lui Hristos, comunitățile au început să facă comerț cu produse agricole. Acest lucru a dus la creșterea piețelor, iar producătorii călătoreau, uneori, sute de kilometri pentru a-și pune produsele lor pe piață. Apoi localitățile urbane au început să crească și să se dezvolte. În mijlocul lor, artiștii artizanali au început să producă o gama largă de produse, inclusiv haine, unelte și arte decorative. Acestea erau tranzacționate în spațiul rural înconjurător contra achiziționării de produse alimentare. Sau , unele produse erau comercializate mai departe, mai ales dacă acestea erau de calitate superioară sau erau făcute din materiale care nu erau disponibile în alte țări. Dovezile arheologice ne arată că uneori, comercializarea produselor era făcută la kilometri distanță față de locul lor de origine. Primele călătorii de afaceri au fost, prin urmare, făcute de meșteșugari și comercianți de talie mică.

Apariția marilor imperii, inclusiv a celor din Egipt, Persia, Grecia și Roma, au stimulat și mai mult această creștere a călătoriilor de afaceri bazate pe comerț. De exemplu, în Imperiul Roman, rutele comerciale s-au dezvoltat pe toată suprafeta imperiului, iar transportul de mărfuri era posibil în toate direcțiile. Muzeele din Europa, Orientul Mijlociu și Africa de Nord sunt pline de dovezi ale acestui fapt. Un muzeu local al perioadei române din Marea Britanie, de exemplu, conține piese din ceramică realizate în Italia, pietre din Spania, pahare de vin din Grecia și pietre prețioase din Asia și Orientul Mijlociu. Odată cu căderea acestor imperii, au apărut perioade în care economia și politică erau destul de instabile, acest fapt ducând la o scăderea a călătoriilor în scop comercial.

În medieval, călătoriile de afaceri pentru comerț era bine structurate, iar infrastructură includea un număr de târguri masive în orașe amplasate strategic. Dățile în care târgurile aveau loc, erau vitale în calendar pentru comercianți medievali. Târgurile puteau să dureze mai multe săptămâni, timp în care unitățile de cazare, de alimentație și de divertisment locale erau de mare folos,. Unul dintre cele mai renumite dintre aceste târguri a fost târgul Beaucaire din zona răului Rhone, în sudul Franței, care a atras zeci de mii de vizitatori.

În Evul Mediu, poate cel mai mare itinerar de afaceri din toate timpurile, a fost Drumul Mătăsii. Deși denumit după un singur tip de marfă, acest traseu a fost o conducta pentru transportul unei game largi de produse din Asia în Europa și vice-versă. Chiar dacă termenul de “drumul mătăsii” indică o singură ruta, au existat de fapt o serie de rute, începând și terminându-se în locuri diferite.

Drumul Mătăsii a fost foarte important din două motive:

Acesta a stimulat dezvoltarea unui set sofisticat de sisteme de sprijin pentru călătorii de afaceri, incluzând unități de cazare și restaurante. A apărut în această perioada termenul "Caravanserai", care definea o serie de servicii de transport, cum ar fi cele prin intermediul cămilelor și ghizilor. Traseul a fost, de asemenea, modul în care invențiile științifice și ideile, precum și bunurile, ajungeau din Asia în Europa și vice-versă. Acest traseu este cel care a adus fenomene diverse cum ar fi praful de pușcă, noi religii, cunoștințe de astronomie și medicină în Europa și Orientul Mijlociu, din Asia.

Drumul Mătăsii a creat, de asemenea, o rețea de puncte de oprire majore pe ruta sa care au avut tendința să se transforme în mari orașe comerciale, unele dintre ele existând și astazi. Un exemplu concret este Istanbulul, un mare centru comercial, care leagă Asia și Europa, și care a fost înființat în mare parte din cauza Drumului Mătăsii.

De-a lungul istoriei, au existat trei forme de călători de afaceri, care s-au remarcat în mod particular:

Preoții din toate religiile, care călătoreau în mare parte datorită ocupației lor de baza, făcând pelerinaje la altare.

Soldații, în special mercenarii, care călătoreau pentru a lua parte la lupte sau se deplasau în teritorii nou ocupate. De cele mai multe ori, soldații se mutau de la o garnizoană la altă, datorită cerințelor serviciului lor militar.

Meșteșugarii, care migrau temporar în alte zone decât în zona lor de reședința. În multe comunități din Franța din mediul rural, de exemplu, meșteșugarii migrau spre mediul urban să își practice meseria și să își comercializeze produsele câteva luni pe an, când cererea serviciilor lor în locurile de baștină era redusă.

Călătoriile de afaceri și turismul în Europa s-au dezvoltat în mod dramatic între anii 1750 și 1900, din trei motive principale:

Revoluția Industrială, care a început în Marea Britanie și s-a răspândit în mod constant în toate țările europene. Această mișcare a crescut scară de producție industrială de bunuri care apoi au trebuit să fie comercializate și transportate. Această a stimulat o creștere și în ceea ce privește călătoriile de afaceri, apărând astfel termeni precum negustorul ambulant sau călătorul comercial.

Multe țări europene au colonizat teritorii în Africa, Orientul Mijlociu și Asia, și astfel s-a creat o cerere pentru călătorii de afaceri. Industriași aveau nevoie de materii prime din aceste țări în timp ce populațiile lor alcătuiau, de asemenea, o piață pentru produsele finite.

Această perioada a fost propice îmbunătățirii drumurilor în general, în Europa,fapt ce a adeterminat desfășurarea mult mai facilă a călătoriilor de afaceri. Apariția caii ferate a revoluționat cu totul ramurile economice. Transportul feroviar a fost mai rapid decât transportul rutier și a permis calatorior de afaceri să ajungă mult mai repede în orașe îndepărtate, la un cost relativ redus.

Datorită acestor factori, în Europa, sfârșitul secolului al XIX-lea, a reprezentat un factor major în dezvoltarea turismului internațional de afaceri.

Începutul secolului XX a marcat începutul erei de dezvoltare a turismului de afaceri, în special în Statele Unite. Reuniunile, că și concept erau deja apărute pe piață turistică de afaceri, iar termeni precum conferință sau convenție au luat naștere, în această perioada, în SUA. Asociațiile comerciale și științifice, împreună cu partidele politice, au început să organizeze întruniri pe scară largă încă din secolul al XIX-lea. Aceast tip de activitate și-a mărit ritmul în primele decenii ale secolului XX. Comunitățile locale ale marilor orașe și-au dat seama că găzduirea unor astfel de evenimente pot să aducă mari beneficii economice și astfel au început să apară birouri de convenții pe teritoriile în curs de dezvoltare. Primul astfel de birou a fost înființat în Detroit în 1896, urmat la scurt timp de Cleveland (1904), Atlantic City (1908), Denver și St Louis (1909) și Louisville și Los Angeles (1910).

Apariția mașinii personale, în prima jumătate a secolului XX a stimulat creșterea călătoriilor de afaceri interne, în special în Europa și America de Nord.

Deși există puține date concrete, acestea relatează faptul că în mod clar după anul 1950 a avut loc o explozie în domeniul turismului de afaceri, pe plan mondial.

Există două motive pentru care această explozie a avut loc:

– creșterea cererii de produse și servicii pe piață

– schimbări pozitive în ceea ce privește oferta

De-a lungul timpului, geografia turismului de afaceri s-a schimbat într-o varietate de moduri. Avându-și începutul în Asia, Africa și Orientul Mijlociu, dezvoltarea lui s-a focalizat totuși pe Europa, între 1000 i.Hr. și 1900 d. Hr. Apoi SUA au început să își facă simțit impactul, dar spre sfârșitul secolului al XX-lea "economiile-tigru" din Asia de Sud-Est și statele bogate în petrol din Orientul Mijlociu au dominat evoluția în termeni de cerere și oferta. În ciuda problemelor economice din Asia de la sfârșitul anilor 1990, oamenii de afaceri japonezi și taiwanezi sunt acum un element important pe piață mondială, precum și orașele asiatice și lanțurile hoteliere sunt considerate că fiind lideri de piață.

Putem astfel, observa că turismul de afaceri este un fenomen cu rădăcini istorice datând încă din antichitate, dar care a cunoscut o dezvoltare cu un impact major în ultimii 50 de ani, mai mare decât cea din secolele trecute puse la un loc. La momentul actual, turismul de afaceri este văzut ca o indusrie globală, iar fomele sale specifice s-au conturat în ultimele două decade ale secolului al XX-lea.

Odată cu această evoluție fenomenală a turismului, marile orașe ale lumii s-au transformat în adevărate atracții turistice sau centre de afaceri de reper mondial. Impactul turismului de afaceri asupra orașelor de tip destinație turistică este foarte semnificativ atât din perspectiva comercială, cât și socială sau culturală. Aceste orașe, atrag ca un magnet oamenii de afaceri dornici de investiții și experiențe noi. Dupa rata de vizitatori, intre anii 2009-2014, Londra este clasată în vârful topului destinațiilor turistice internaționale cu un număr de vizitatori estimat la 18.69 milioane. În ultimii ani, lupta pentru întâietate s-a dat între Londra și Bangkok. Bangkok-ul a depășit Londra în anul 2013, dar datorită unei creșteri de 8%, Londra și-a recâștigat poziția în anul 2014. Orașele: Paris, Singapore, și Dubai au urmat pe locul al treilea, al patrulea și respectiv al cincilea. Se estimează că în următorii cinci ani, orașul Dubai, dacă își păstrează în ascendență rata sa de creștere, o să urce în top cu cel puțin două poziții. Alte schimbări majore în clasament sunt: Amsterdamul, care a depășit Milano, iar orașul Shanghai care a preluat locul orașului Viena. Celelate poziții din clasament sunt ocupate de către următoarele mari orașe: New-York, Istanbul, Kuala-Lumpur, Hong-Kong, Seul, Barcelona, Roma, Taipei, Shanghai, Riyadh, Tokio și Lima.

Dezvoltarea continuă și robustă a transportului aerian și a cheltuielilor transfrontaliere raportate de Global Destination Cities Index MasterCard, în perioada 2009 și 2014, sugerează nașterea unui trend foarte puternic de evoluare a turismului. Se pare că este vorba de un fenomen multidimensional condus de o combinație dintre creșterea rapidă a turismului de masă, datorită extinderii clasei de mijloc, în multe piețe emergente, a creșterii nevoilor de a călători în scop de afaceri în ciuda apariției internetului și a mediului digital. Este un trend care da o altă conotație marilor orașe ale lumii, un trend în plină ascensiune cu influențe pozitive pe plan economic și turistic.

2.1. Profilul turistului de afaceri

Lumea se schimbă rapid, iar întreprinderile nu au avut întotdeauna o experiență plăcută datorită schimbărilor. Începând cu anul 2008, oamenii au fost obligați să își reducă cheltuielile, datorită recesiunii, ceea ce modificat mersul multor companii internaționale. În special, industria hotelieră a avut de suferit de pe urma acestor schimbări economice, devreme ce tot mai mulți oameni au început să renunțe la serviciile hoteliere. Odată cu acest declin, hotelierii au trebuit să aboordeze noi strategii de marketing și să introducă servicii noi, accesibile.

În timp ce turismul de relaxare depinde de fluctuațiile economiei, hotelurile și stațiunile s-au putut baza întotdeauna pe oamenii de afaceri. Chiar dacă multe companii au limitat bugetul de călătorie, unele călătorii sunt totuși inevitabile. Din acest motiv, atragerea oamenilor de afaceri ca și clientelă este mai importantă decât oricând pentru hoteluri și stațiuni. Atunci când există o concurență crescută, găsirea de modalități de a atrage această clientelă profitabilă poate fi mai ușor de zis decât de făcut.

Nicio strategie de marketing nu poate compensa faptul că un hotel pur și simplu nu oferă ceea ce oamenii de afaceri caută pentru următoarea lor călătorie. Prin urmare, o cercetare atentă a modului de manifestare, a nevoilor și a motivațiilor care influențează deciziile turiștilor de afaceri, atunci când călătoresc este absolut necesară. Astfel pentru a-i servi cât mai bine, prestatorii ar trebui să țină cont de următoarele nevoi, dar și de trăsăturile specifice turistului de afaceri care în fond, îl definesc:

1. Facilitățile. Pentru mulți dintre turiștii de afaceri, în special pentru cei care petrec o cantitate semnificativă de timp departe de casă, facilitățile pot face diferența între un hotel de nivel superior și unul de nivel inferior.

Pe măsură ce concurența crește în industria ospitalității, unele facilități nu mai sunt percepute de către clientelă ca finnd suplimentare ci ca fiind obligatorii și încadrate în tariful standard. Aproape toți turiștii de afaceri se așteaptă să aibă, în cameră, un birou și un scaun confortabil pentru a-și face munca. Micul dejun din partea casei este de asemenea popular printre turiștii de afaceri, iar unele hoteluri oferă chiar și un notar la dispoziție pentru oaspeți. Micile detalii fac însă o diferența mare când vine vorba de acest segment de piață. Obiectele de uz curent, dar personalizate atrag rapid atenția afaceriștilor. Alte facilități cum ar fi o mașină de cafea la dispoziție, un uscător de păr sau un apel de trezire sunt, de asemenea, foarte frecvente și apreciate.

2. Amplasamentul. Locația poate însemna totul în industria ospitalității, având o importanță deosebită. Locația este pentru mulți turiști de afaceri primul aspect care îi determină în alegerea locului unde se va desfășura șederea lor. Mulți au întâlniri în locații prestabilite. Prin urmare, este esențial pentru ei să găsească cazare în apropierea acelor locații pentru a minimiza timpul de tranzit. Astfel hotelierii dau ca și reper imobilele și centrele de afaceri din apropierea lor, captând atenția acestei clientele. Ba mai mult, în construirea marilor hoteluri se ține cont de existența în perimetrul lor a punctelor de interes pentru afaceriști făcând astfel ca deplasarea de la o unitate la altă să fie foarte ușor de făcut.

3. Confortul. Oamenii de afaceri sunt de multe ori obosiți, motiv pentru care confortul este o componentă de mare valoare pentru ei. Oamenii sunt mereu în căutarea unor modalități de a economisi timp și de a își reduce costurile. Prin urmare, hotelierii au găsit și găsesc în continuare modalități care pun în balans raportul dintre confort și preț. Hotelurile care dispun de piscine, spa-uri și săli de fitness au de multe ori un avantaj distinct deoarece oamenii de afaceri apreciază că au toate acestea la îndemână și nu trebuie să se deplaseze spre o altă locație pentru câteva facilități în plus.

4. Conexiunea la internet. Imaginea unei lumi moderne fără conexiune la internet și acces la tehnologie, este în ziua de azi, una apocaliptică. În era tehnologiei și a informației, accesul la internet este pur și simplu o necesitate pentru oamenii de afaceri. De cele mai multe ori turiștii de afaceri se așteaptă la servicii de internet de mare viteză. În timp ce unele hoteluri prevăd o taxa pentru un astfel de serviciu, altele îl oferă ca un serviciu gratuit în scopul de a servi mai bine clienții. Acest lucru este extrem de important pentru oamenii de afaceri, care au aproape întotdeauna nevoie de conexiune la internet pentru a-și face în mod corespunzător munca.

5. Calitatea. În cele din urmă, banii sunt de multe ori unul din cei mai importanți factori pentru oamenii de afaceri. Însă, ca și turiști, oamenii de afaceri nu sunt neapărat în căutarea celui mai mic preț. Mai degrabă, ei pun accent pe calitate. Turiștii de afaceri se uită la ceea ce primesc pentru ceea ce plătesc, așa că hotelurile ar trebui să ofere cel mai bun raport calitate-preț. Ei preferă să știe că toate facilitățile sunt incluse într-un pachet decât să plătească pentru anumite facilități suplimentar, la fața locului. Turiștii moderni de afaceri pot face foarte ușor comparație între ceea ce oferă un hotel sau un altul, iar cel care oferă o calitate mai ridicată a serviciilor are în majoritatea cazurilor de câștigat.

Nevoile oamenilor de afaceri, vor continua să evolueze, prin urmare hotelurile trebuie să fie întotdeauna pregătite cu noi moduri de a se conecta cât mai bine cu această bază importantă de clienți.

Turiștii de afaceri sunt motivați în principal de necesitatea de a-și finaliza călătoria și afacerile cât mai eficient și eficace posibil într-un interval de timp dat, acesta fiind și reflexia motivațională a companiei în ceea ce privește toată călătoria. În același timp ei țin cont și de programul și motivațiile lor personale.

Compania ia în considerare mai multe aspecte, cum ar fi: viteza de transport și comoditatea în a ajunge la destinația lor, punctualitatea și fiabilitatea transportatorului, precum și frecvența zborurilor, astfel încât angajații lor să poată să se încadreze în timp util pentru a finaliza scopul demersului de afaceri. Deciziile cu privire la călătoriile lor sunt adesea luate în termen foarte scurt, iar aranjamentele, prin urmare pot fi făcute la orice oră din zi sau din noapte. Călătoriile de afaceri sunt în general încadrate în zilele de lucru, mai degrabă decât la sfârșit de săptămâna – cei mai mulți oameni de afaceri preferând să-și petreacă week-end-ul cu familia lor. Motivația personală intră în scenă, atunci când oamenii de afaceri își iau partenerul de viață cu ei și automat sunt incluse activități de agrement călătoriei de afaceri în sine.

Un om de afaceri poate fi, de asemenea, interesat să călătorească cu un anume operator de transport în scopul de a profita de sistemele de fidelizare. Acest lucru poate implica costuri mai ridicate și rute nu întotdeauna directe. Astfel de factori pot provoca discrepanțe între dorințele turistului de afaceri și compania sa, deoarece decizia asupra călătoriei este luată de un alt membru al companiei, de obicei cu o funcție mai înaltă, care nu ține cont de așteptările personale ale delegatului ci de interesul firmei.

În timp ce site-urile de rezervare online au devenit prima opțiune pentru aproximativ 50% dintre turiști, totuși nevoia de itinerarii care pot include mai mult de o destinație, reliefează că un agent de voiaj are mai multe cunoștințe și poate fi de un real ajutor atunci când vine vorba de prețul biletelor și de planificarea traseului. Pentru turiștii

de afaceri de rang înalt unele agenții de turism își asumă un rol de management al călătoriilor, oferind servicii cum ar fi consultanță, sisteme de localizare a călătorului, date și asistență de negociere și consultare în asigurări specifice.

Domeniul afacerilor se extinde pe toată suprafață globului odată cu creșterea populației și dezvoltarea tehnologiei. Turismul de afaceri internațional devine astfel o necesitate. Corporațiile își asumă adesea costurile creării unui întreg departament de călătorii de afaceri, dar cele mai multe optează să colaboreze cu o agenție de turism specializată în domeniu.

Călătoriile de afaceri presupun costuri mult mai mari decât costurile de naveta, iar companiile decontează în funcție de politica firmei, cheltuielile făcute de către delegați.

Călătoriile de afaceri nu înseamnă doar a călători pentru a întâlni clienți, ci sunt de asemenea folosite și ca o metodă de răsplată pentru angajații merituoși. Astfel, firmele angajează adesea agenții de turism comerciale pentru a crea programe cadou de călătorie.

Iar, primele trei categorii de cheltuieli luate în considerare pentru călătoriile de afaceri sunt cheltuielile de avion, cheltuielile de cazare și cheltuielile pe alimentație.

Multe companii aeriene au început să se concentreze pe furnizarea de servicii premium pentru zborurile lungi, pentru clasa I, clasa business, odată cu dezvoltarea nevoilor mai sofisticate ale turiștilor de afaceri din ultimii 15-20 de ani.

Hotelierii au pus de asemenea la punct programe și servicii speciale pentru a atrage turiștii de afaceri, oferind servicii de check-in și check-out rapide, conexiune la internet în toate camerele, programe de fidelizare și alte facilități.

Rezultatele unui sondaj făcut de către The Business Traveler Market Segmentation Study – sponsorizat de către Concur, un important furnizor de soluții integrate pentru călătorii și pentru managementul cheltuielilor pentru companii de toate dimensiunile – au fost lansate de către Fundația Global Business Travel Association (G.B.T.A.) și au scos în evidență faptul că, în general, privind asupra tuturor călătorilor de afaceri se pot semnala următoarele:

– majoritatea oamenilor de afaceri consideră că este foarte important să fie prezenți în persoană când vine vorba de întrunirile de afaceri (78%), același procent bucurându-se să călătorească în scop profesional.

– aproape jumătate din oamenii de afaceri raportează că rămân în contact pe drum cu familia și prietenii (46%) și că siguranța în timp ce călătoresc, sunt cele mai importante obiective pe durata călătoriei.

– aproape jumătate (46%) trebuie să lucreze sub bugete mici, planurile lor de călătorie fiind puse astfel sub presiune.

– călătoria medie durează patru zile și costă 1.837 dolari USD.

– oamenii de afaceri tind să fie în general persoane cu studii superioare (71%), având o medie de vârstă de 38 de ani și în procent de 59% sunt de sex masculin.

Înțelegerea nevoilor diferite și obiceiurilor oamenilor de afaceri este esențială pentru identificarea punctelor slabe și facilitarea acestora prin noi evoluții tehnologice și abordări ale pieței. Pe baza obiectivelor călătoriei, caracteristicilor, obiceiurilor tehnologice și demografice, același studiu așa cum este prezentat într-un articol intitulat Understanding Your Travel Population se identifică cinci tipologii ale turiștilor de afaceri: veteranul (33%), “road-weary” sau “obositul de pe drum” (25%), nerăbdătorul (21%), pasionatul de High-Tech (14%) și noii recruți (7%).

Veteranul – experimentatul

Din anliza acestui tip s-a concluzionat astfel:

– are în medie 12 călătorii pe an, cu o medie de patru nopți petrecute departe de casă pe călătorie;

– (88%) sunt în vârstă de 35 de ani sau chiar mai mult

– tipicul veteran nu are nicio problemă cu gestionarea călătoriei, manipularea aranjamentelor sau calculul cheltuielilor.

– cel mai important obiectiv identificat la veteran este asigurarea echipamentelor de conectivitate, arătând o receptivitate mare pentru noua tehnologie pentru o mai bună productivitate pe drum.

– acești indivizi calatoresc în procent de 94% împreună cu laptop-urile pentru a-și asigura contactul cu cei de acasă.

Obositul de pe drum – cel mai frecvent cunoscut și ca reticentul

Analiza lui a determinat:

– o medie de 15 călătorii pe an, cu o medie de trei nopți petrecute departe de casă pe călătorie;

– majoritatea sunt mai în vârstă, un procent de 74% având mai mult de 35 de ani.

– cel mai important obiectiv pentru el îl reprezintă siguranța călătoriilor (42%) și contactul cu familia (41%).

– acești călători sunt cei care ca și gadget își aduc în călătoriile lor GPS-ul.

Nerăbdătorul – prezintă o frecvența mai redusă în spectrul călătorilor de afaceri și are:

– o medie de 11 călătorii pe an, cu o medie de patru nopți petrecute departe de casă pe călătorie;

– în general sunt călători tineri cu mai puțină experiență de drum, acești călători au tendința de a se bucură de călătorie, dar care au emoții atunci când vine vorba de noi destinații.

Pasionatul de High-Tech:

Din examinarea acestui tip reies următoarele:

– o medie de 13 călătorii pe an, cu o medie de patru nopți petrecute departe de casă pe călătorie;

– aproape toți călătorii sunt tineri (91%)

Pasionatului High-Tech îi place să călătorească pentru muncă și să utilizeze tehnologia pentru a deveni cât mai eficient, dar și pentru a-și contacta partenerii de afaceri sau familiile.

Noii recruți – sunt călătorii mai puțin experimentați care doresc să împărtășească aventurile lor

Analiza lor are ca rezultat:

– o medie de 14 călătorii pe an, cu o medie de șase nopți petrecute departe de casă pe călătorie;

– este cel mai tânăr grup. În general, acest grup de turiști tineri este dornic de a explora noi destinații concomitent cu afacerile și sunt dornici să călătorească mai mult și să împărtășească experiențele trăite, de multe ori folosind site-urile de socializare pentru a se întâlni cu prietenii și alți colegi pe drum.

– de cele mai multe ori aceștia fac parte din domeniul idustriei informatice.

Rezultatele s-au bazat pe un studiu online de 15 minute, cu un număr de 801 turiști de afaceri care au luat parte la cel puțin patru călătorii, și care necesită o deplasare de cel puțin 50 de mile față de zona de reședință. G.B.T.A. a folosit o analiză statistică sofisticată pe acest tip de segment, în funcție de caracteristicile esențiale ale călătoriei, cum ar fi numărul anual de călătorii și durata medie a călătoriei, precum și atitudinea și convingerile călătorilor de afaceri. Fiecare dintre cele cinci tipuri de călători segmentate prin sondaj de către G.B.T.A. are caracteristicile sale unice. Iar concluzia studiului se bazează pe faptul că o înțelegere a nevoilor specifice, a problemelor și a provocărilor, din cadrul propriilor companii, îi poate ajuta pe managerii din domeniul turismului de afaceri să abordeze noi tehnologii și soluții creative pentru a spori eficiența călătoriilor de afaceri.

2.3. Femeia modernă de afaceri ca turist

“Londra, 1980. Nu este o informație exagerată, ci, mai degrabă a fost o realitate a acelor vremuri: într-unul dintre cele mai scumpe orașe din lume erau săli de conferințe care nu aveau toalete pentru femei. Motivul? Femeile erau absente din industria M.I.C.E. (Meetings Incentives Conventions Exhibitions). În 2014, lucrurile stau cu totul diferit, M.I.C.E. devenind, într-un fel, o parte importantă a turismului corporate, în multe cazuri fiind lansate pachete speciale pentru femeile de afaceri.”

Femeile din această epocă sunt financiar mai independente decât generațiile lor anterioare. Ele au la dispoziție un venit destul de mare, pe care îl utilizează pentru satisfacerea propriilor nevoi. Astăzi, există o mulțime de femei care călătoresc pe cont propriu, pentru afaceri sau de plăcere, neînsoțite de către membrii de sex masculin ai familiei lor. Acest lucru este un fapt care a fost aproape nemaiauzit cu câteva decenii în urmă. Tendința de Single Lady Traveller/ Femeia care călătorește singură este una foarte puternică în industria hotelieră, una care contribuie în mod substanțial la veniturile încasate din această branșă. Pentru doamnele care călătoresc pe cont propriu, adică singure, siguranța și confortul sunt probleme de maximă importanță. Ele pun accent pe selectarea potrivită a cazării pe toată durata șederii lor. Pentru a răspunde la acest segment de piață în creștere, hotelurile din India au pus în curs de dezvoltare o serie de facilități speciale pentru femeile care călătoresc pe cont propriu, și care doresc o acomodare sigură, confortabilă și de încredere departe de casă. Ca o particularitate, autoritățile orașului indian Pune văd în orice o oportunitate de afaceri, axându-se și pe acest segment, al femeilor de afaceri care călătoresc preponderent singure. Pentru a răspunde la această nouă piață, hotelurile de aici au început să ofere diferite servicii, destinate să influențeze călătoarele singure să facă rezervări. Aceste facilități variază de la departamente specializate pe gen , la a fi întâmpinate de către personal feminin, la camere și băi personalizate.

Orașul Pune apare ca un centru de afaceri important din India, în principal din cauza dezvoltării IT (Tehnologia Informației) și a industriei de automobile. Companii de software precum Wipro, Infosys, Tech Mahindra, Cognizant, Amdocs, Symantec și companiile de automobile ca Tata Motors, Fiat, Volkswagen, Mercedes Benz etc. fac parte din profilul de afaceri al orașului. De asemenea, aeroportul internațional Pune oferă o conectivitate bună pentru cele mai multe părți ale țării.

De asemenea, datorită apropierii sale de Mumbai, capitala Maharashtra, o mulțime de turiști preferă să facă o excursie rapidă în Pune, pentru a explora moștenirea istorică și culturală a acestuia precum și arta modernă de azi. O mulțime de femei preferă să călătorească pe cont propriu pentru a vizita orașul Pune pentru o evadare de câteva zile, și pentru a se lasă absorbite de ambianța unui mix clasic de trai modern cu farmecul unei ere trecute. Cele mai multe femei care călătoresc pe cont propriu sunt “tech-savvy”, adică eficiente în a utiliza tehnologia, fiind puse la curent cu rezervările on-line, preferând să verifice opiniile și feed-back-urile de pe internet, înainte de a face rezervările. Aceste doamne dau cea mai mare importantă amplasării hotelului și elementelor de siguranță și securitate. Ele doresc să aibă mese ușoare și de asemenea, țin foarte mut la intimitate nedorind că ceilalți clienți să fie informați în privința faptului că vor sta singure la hotel. Agențiile de turism din India par să fii identificat potențialul acestui segment de piață și au început crearea de pachete turistice speciale personalizate pentru doamne care călătoresc singure,pe cont propriu sau în interes de serviciu.

Unii autori străini precum R. Baraban, M. DeLuca, D. Hawes sunt de opinie că femeile care călătoresc au așteptări diferite pentru deplasare, atitudini diferite față de călătorie și joacă un rol important în luarea deciziilor în comparație cu bărbații.

S. Waters a analizat într-un studiu de cercetare, efectuat în Statele Unite, faptul că, deși bărbații încă mai sunt în topul turiștilor de afaceri, femeile încep să îi egaleze.

K.W. McCleary și alți autori afirmă că, în ceea ce privește preferințele de cazare, femeile accentuează mai ales criteriile cu privire la detaliile de securitate, servicii speciale și prețuri mai mici în timpul selecției de cazare, în timp ce bărbații dau importanță serviciilor de afaceri și a altor facilități.

G. Sammons și alți autori au revizuit motivele pentru care femeile de afaceri se decid asupra formelor de cazare în timp ce călătoresc singure și au ajuns la concluzia că mai mult de 90% dintre persoanele interogate dau importanță câtorva caracteristici comune, cum ar fi: curățenia hotelului, saltea și perne confortabile, detectorul de fum individual, închidere centralizată, încuietoare cu lanț, parcări iluminate.

E.C. Wilson, a declarat că femeile sunt recunoscute ca un segment de piață influent în industria turismului, și că acestea sunt tot mai active în participarea și în consumul de călătorie.

Câteva hoteluri ca și Grand Hyatt și Westin, ambele din orașul Pune, au introdus conceptul de Pink Floor/Departamentul femeilor care călătoresc singure . Acestea sunt departamente, respectiv etaje unde camerele sunt amenajate exclusiv pentru persoanele de sex feminin. Există flori proaspete păstrate în camere, articole de toaletă speciale și articole cum ar fi halat de baie, obiecte de machiaj, reviste pentru femei, etc.

Hotelul Westin oferă doamnelor o zonă separată în care acestea se pot relaxa, citi reviste și au acces la o bucătărie mică unde isi pot găti. De asemenea, personalul care intră în contact cu ele este de genul feminin: majordomi de sex feminin, precum si personalul room-service, dar și personalul care se ocupa de curățenie și întreținere. Keys Hotel din Pimpri are o aripă separată cu un etaj dedicat in totalitate femeilor.

În ciuda sloganului Indiei “Atithi Devo Bhava “ adică “Oaspetele este Zeu”, având în vedere atacurile recente asupra femeilor de pe teritoriul țării, imaginea sa ca destinație turistică sigură a decăzut. Raportul unui caz de viol din anul 2012 din Delhi, arată că o turistă de origine britanică a trebuit să sară de la balconul camerei de hotel aflată la etajul doi, pentru a scapă de un atac, și alte câteva evenimente nefericite similare, au ridicat problema siguranței femeilor care călătoresc în India. Pentru a contracara această teamă din mintea turistelor, hotelierii din Pune au luat următoarele măsuri:

– în hotelurile, în care nu există etaje dedicate exclusiv turistelor, acestea primesc camere situate în apropierea liftului, astfel încât să nu fie nevoie să se deplaseze printr-un coridor lung pentru a ajunge la camera ei;

– camerele sunt alocate, de obicei, la etajele inferioare și de nefumători;

– de asemenea, femeile care călătoresc în interes de afaceri, preferă să aibă camerele situate în apropierea colegilor lor. Toate femeile dintr-un grup primesc camere alăturate, dar nu și camere pe colț;

– dacă o femeie face check-in-ul târziu în noapte, un membru de sex feminin al personalului hotelului o escortează în camera ei;

– toate apelurile primite sunt verificate și analizate, fără a se dezvălui identitatea clientelor sau numărul camerei lor;

– la ușa sunt montate interfoane video astfel încât clienta să poată vedea cine se află la ușa, înainte să deschidă.

Doamnele acorda o atenție deosebită igienei și curățeniei, astfel încât departamentele de menaj ale hotelurilor se asigură ca acest fapt sa nu fie compromis. Toaletele curate în zone publice sunt o necesitate, la fel si utilizarea liberă a agenților de curățare, dezinfectanților și detergenților. Utilizarea unei benzi sanitare după efectuarea curățeniei în baie, care va fi ruptă doar de clienta cazată în camera respectivă, asigurând-o că normele igienice sunt respectate.

Orașul Pune este un centru important de afaceri, și de asemenea, se înregistrează ca fiind unul dintre orașele lumii cu o rapidă creștere economică. Este unul din orașele preferate pentru relocare / migrație și investiții. Este orașul care a dat naștere acestui concept de Single Lady Traveller.

Se poate observa că acest gen de facilități speciale sunt oferite doar de categoria hotelurilor de lux din orașul Pune. Hotelurile cu un buget mai redus nu dispun de condițiile necesare pentru a putea satisface o asemenea cerere. Se poate recomanda ca și aceste hoteluri să încerce totuși să își focusese atenția pe atragerea acestui segment, de femei de afaceri care călătoresc singure, deorece se pot genera astfel venituri subtanțiale la nivelul încasărilor. O altă recomandare, ar putea fi ca hotelurile să decurgă chiar și la angajarea de șoferi de sex feminin, care cu siguranță ar constitui un punct forte pentru atragerea acestor cliente. Deasemenea, comercializarea virtuală a acestui concept denumit simbolic Pink Floor ar duce la câștiguri suplimentare și ar contribui pozitiv la publicitatea oricărui hotel care și-ar implementa acest nou trend.

CAPITOLUL 3

Coordonatele turismului de afaceri în țara noastră

3.1. Produse turistice destinate oamenilor de afaceri.

“În literatura de specialitate, produsul turistic este definit ca fiind o combinație de elemente tangibile și intangibile, care are rolul de a satisface nevoile turistului pe parcursul întregului voiaj. Rolul primordial îl are cea de-a doua categorie, reprezentată de serviciile sau prestațiile turistice prin intermediul cărora sunt valorificate componentele de tip tangibil, adică patrimoniul și infrastructura turistică ale unei anumite zone.”

Prestatorul, adică cel care creează produsul turistic pentru oamenii de afaceri, cu scopul de a îl comercializa este o întreprindere cu statut juridic și rol funcțional, în ceea ce privește atât producția, cât și elaborarea ofertei, dar și vânzarea produsului finit. Datorită concurenței puternice de pe piață, prestatorul trebuie să caute cele mai bune modalități de adaptare la cerințele consumatorului. Acest lucru este posibil numai dacă se are în vedere o cunoaștere aprofundată a pieței emițătoare, dar și prin păstrarea unui echilibru constant a raportului preț-calitate. Raportul optim dintre calitate și preț este în principiu obiectivul global al strategiei așa zisului fabricant de produse turistice, atât în domeniul turismului de faceri, cât și în domeniul oraicărui alt tip de turism. Tactica comercială aplicată în acest sens, vizează de obicei trei aspecte principale:

– competitivitatea. Obținerea ei presupune o concepție și o gestiune riguroasă o produselor oferite, astfel încât fiecare tip de turist să poată accesa acel produs care îi satisface cel mai bine nevoile, în raport cu prețul plătit.

Specialiștii O.M.T. au impus anumite norme calitative ale produsului turistic referindu-se la:

– validate, adică să îndeplinească condițiile necesare pentru a fi utilizat;

– fiabilitate, sigurnata pe tot parcusrul consumului;

– eficacitate, satisfacție maximă pentru un efort minim depus ;

– integralitate, care se referă la caracterul eterogen al produsului, căruia nu trebuie să îi lipseasaca absolut nicio componentă;

– utilitatea, să indeaplineasca scopurile pentru care a fost creat;

– întreținere, detectarea cu ușurință a unor posibile erori și remedierea imediată a acestora;

– comprehensibilitate, modul de utilizarea al produsului turistic trebuie să fie înțeles atât de ofertant cât și de solicitant;

– flexibilitate, adaptarea produsului la apariția unor posibile situații.

– lărgirea gamei de produse. Acest lucru duce la o promovare mult mai rapidă a ofertantului pe piață, dacă el oferă multiple posibilități de alegere pentru consumatori, reușește să limiteze acțiunea concurenței pe piață, oferă o reînnoirea a produselor și ține sub control vulnerabilitatea comercială datorată factorilor externi, cum ar fi politică, fluctutiile schimbului valutar, economia globală etc.

– adoptarea unei “strategii sortimentale”. Caracterul acestei strategii trebuie să fie unul evolutiv în sens pozitiv, să ducă la formarea unei imagini bune pe piață, a fabricantului, să permită o împletire între obiectivul pătrunderii pe piață și lărgirea gamei de produse, ocupând astfel o poziție superioară față de concurență.

În România, unitățile de specialitate care se ocupă cu organizarea, oferirea și vânzarea pachetelor și produselor turistice se împart în două categorii:

– tur-operatoare /tour-operatoare: persoană sau o organizație ce cumpără servicii individuale de călătorie (transport și cazare) de la producătorii lor (companii de transport sau hoteluri) și care le combină într-un pachet ("tour"), care este vândut cu un comision direct clienților prin intermediari. Deși descris, în mod uzual, că un en-grosist, un turoperator este, de fapt, un realizator de produse turistice, ale cărui activități pot fi comparate cu cele ale altor ansambluri de componente pentru produse (constructorii de motoare pentru masini sau cei ce editează cărți). Cu alte cuvinte, persoana care realizează pachete de servicii sau aranjamente turistice dar și mari întreprinderi turistice, companii aeriene, navale sau operatori independenți. Aceștia reprezintă, de fapt, vânzătorii en-gros sau angrosiștii industriei turistice, care vând marelui public prin agenții de voiaj cu amănuntul.

– agenții de turism detailiste : societate comercială având că scop:

a) asigurarea tuturor prestărilor de servicii privind transporturile, hotelurile sau acțiunile turistice de orice fel;

b) organizarea de călătorii individuale sau colective, la preț forfetar, cu un program stabilit fie de agenție, fie la liberă alegere a clientului. Poate să exercite numai o parte din aceste activități.

Datorită faptului că turismul de afaceri se află într-o continuă ascensiune, în țara noastră, deorece tot mai mulți străini înclină să cheltuie și să investească cât mai mulți bani aici, mulți agenți de turism au început să își îndrepte atenția către favorizarea unor “servicii ce satisfac în principal nevoile de turism ale firmelor comerciale și industriale pe care le are drept clienți și mai puțin ale publicului”, aducând astfel pe piață termenul de Business House Agency/ Agenție de voiaj pentru turismul de afaceri.

“Peste un miliard de lei ne-au adus cei de peste hotare în primele trei luni, având în vedere că circa 356.000 de străini au venit în România în primul trimestru și fiecare a cheltuit, în medie, aproape trei mii de lei. Peste 80% dintre străinii care au venit în România, au făcut-o cu avionul, 65% dintre ei venind pentru afaceri, congrese, conferințe, cursuri, târguri și expoziții.”

“De altfel, în 2014, M.I.C.E. (Meetings Incentives Conventions Exhibitions) a devenit o parte importantă a turismului corporate, în multe cazuri fiind lansate pachete speciale pentru femeile de afaceri. În acest context, chiar dacă nu poate concura cu țările din Vest, România are, totuși, un rol-cheie în regiune. Traian Bădulescu vorbește de o valoare de câteva sute de milioane de euro pentru partea de business travel și M.I.C.E., care include, pe lângă evenimente, și festivaluri sau concerte. Și nu este deloc o exagerare dacă ne uităm în portofoliul marilor agenții.”

“Industria de congrese și conferințe reprezintă o provocare pentru orice agent de turism și necesită investiții substanțiale în resursa umană, precum și un efort continuu pentru asigurarea unor servicii de înaltă calitate clienților de business-travel. Carlson Wagonlit, Radius, BTI, American Express, Lufthansa City Center, Egencia, GlobalStar sunt exponenți de seamă ai industriei mondiale de business travel care sunt reprezentați în România de către agenții de turism. În prezent, sectorul de turism de conferințe și congrese reprezintă aproximativ 40% din activitatea multor agenții de turism. În cazul turismului de afaceri trebuie să existe o flexibilitate mare din partea furnizorului de servicii, deoarece multe deplasări pot interveni de la o zi la alta. Clientul de business este foarte căutat, deoarece este interesat mai puțin de preț, și mai mult de rapiditatea, calitatea și eficiența serviciilor.”

Agențiile de turism de la noi, în anul 2014, au avut afaceri de câteva zeci de milioane de euro, fiecare în parte. Se pare că orice agenție națională, de talie mare acordă o importanță desosebită segmentului de turism de afaceri, iar cei care folosesc un sistem global de distribuție, așa cum fac cei de la Happy Tour, au un avantaj major pe această piață. Happy Tour oferă acces direct la 800 de linii aeriene din peste 200 de țări.

În anul 2014, firma deținută de Corina Păcurar, Perfect Tour, a semnalat o creștere a afacerilor de peste 87% , urcând astfel de pe locul patru pe primul loc, în topul agențiilor de turism din România. Acest lucru a fost posibil în mare parte datorită faptului că la începutul anului, Perfect Tour a câștigat cel mai mare contract al unei agenții de turism din țară, în valoare de aproximativ 10 milioane de euro pe an, în urma căruia asigură serviciile de turism pentru OMV Petrom, deși compania petrolieră obișnuia să lucreze cu Happy Tour. Sorin Văduvoiu, directorul general al Perfect Tour a declarat că agenția a avut astfel cel mai bun an al său, în mare parte încasările datorându-se extinderii portofoliului de clienți corporate.

Purtând titulatura de cel mai mare tur-operator din țară, Christian Tour se află pe locul al doilea în acest clasament, având o creștere de peste 25% a afacerilor, față de anul precedent clasamentului, urcând astfel o poziție în top.

Deși este unul din principalii pioni de pe segmentul turismului de recreere, Christian Tour și-a anunțat intenția de a penetra piață turismului corporate, urmând să creeze un nou departament în acest sens, care să se dedice în exclusivitate acestei nișe.

“Pentru turismul corporate și de incoming planul este să schimbăm modul «reactiv» în care se practică turismul în România, în sensul că, în cele mai multe cazuri, tour operatorii răspund unor cerințe predefinite ale turiștilor și nu vin cu propuneri și idei inedite pentru aceștia. Din acest motiv, am început deja studiul intens al tuturor destinațiilor din România, tocmai pentru a găsi obiective turistice inedite și activități aparte pe care să le propunem turiștilor străini care ajung în țară noastră. Iar acestea se vor regăsi sub formă de pachete de excursii cu numeroase activități incluse și idei de vacanțe de tot soiul pe teritoriul României”, a conchis Marius Pandel, CEO Christian Tour.

Happy Tour a cunoscut o coborâre în topul agențiilor din România datorită pierderii contractului cu OMV Petrom. Pentru al doilea an, consecutiv, firma a înregistrat pierderi substanțiale, respectiv de 2.99 milioane de lei în anul 2013 și de 527 mii lei în anul 2012. Astfel, Happy Tour este singură agenție din top care a a avut de suferit pierderi și prin urmare o decădere. Deținută de către Lucia Morariu, Eximtur a căzut și ea două poziții în top, deși a înregistrat o creștere de 3 milioane lei față de anul precedent. La fel ca și celelalte agenții, Eximtur s-a axat pe consolidarea și selectarea cu atenție a cotractelor cu clienții-companii. Pe poziția cu numărul cinci se află Paralelă 45, având o cifra de afaceri de 157 milioane lei. Vola.ro, agenția Hotel Air, Business Travel Turism, agenția Mareea, Prompt Service au ocupat următoarele poziții în clasament.

Determinate de noile trend-uri, concepte și metode care au acaparat piața turismului de afaceri, tot mai multe agenții de turism, dar și firme de evenimente, își introduc în program produse și pachete turistice bazate pe noile forme de manifestare ale acestui tip de turism. Au apărut astfel, pe piață tot mai multe produse, cu un caracter mai aparte, destinate clienților de tip companii, care au la baza noțiuni precum corporate, incentive, teambuilding etc.

O astfel de firmă este Data Management Events, o firmă organizatoare de evenimente corporate. Bazându-se pe experiența proprie îndelungată această firmă promite o colaborare cu clienții pentru stabilirea tuturor detaliilor specifice fiecărui eveniment, apelând la creativitate și originalitate. Această firmă oferă o serie de servicii menite să ducă la nivel de perfecțiune orice produs de genul, gama lor de oferte fiind variată, incluzând nu doar evenimente corporate, ci și petreceri corporate.

În ofertele speciale ale acestei firme, găsim produse, care au la baza noțiunea de teambuiding. Primul apare sub denumirea de Manual de supraviețuire și se adresează companiilor, fiind menit să crească convingerea angajaților că în echipa pot trece de anumite obstacole și pot supraviețui oricăror condiții. În funcție de bugetul pe care clienții doresc să îl aloce, durata de desfășurare poate fi de 1-4 zile. Acest produs cuprinde o serie de exerciții outdoor, care promit ca rezultat soluționarea problemelor, munca în echipa, testarea îndemânării și a abilităților personale, testarea abilităților de organizare, spontaneitate și disciplină în cadrul echipei. Alte exerciții, jocuri și activități de teambuilding, care, la fel în funcție de bugetul alocat se pot desfășura pe o durata de 1-4 zile, timp în care participanții sunt purtați în timp și spațiu prin perioade diferite și civilizații dispărute, dau naștere unor produse, pe care le găsim denumite astfel: Robin Hood pentru o zi-tir cu arcul, Război și pace-paintball, Cine primește cupa offroad?-concurs cu atv-uri, Fir întins!-concurs de pescuit, E mai mult decât televiziune… e televiziunea creată de tine!-crearea pe echipe a unui post de televiziune. Pentru a-și asigura succesul în domeniu, firma și-a creat parteneriate strategice, pe care le are cu furnizori din domeniul serviciilor de transport, cazare, masă, spectacole și activități distractive. Data Management Events este firma care a organizat pentru Antena 1 petrecerea de Crăciun, Vedetele Antenei 1, unde a fost înregistrat și videoclipul La mulți ani, difuzat ca promo pe toată durata sărbătorilor de iarnă.

Agenția Turism pe mare este o agenție românească specializată pe domeniul navigației. Agenția oferă o serie de servicii personalizate tuturor cliențiilor săi, care sunt pasionați de sailing. Având o echipă de angajați cu cunoștințe în domeniu și pasionați de munca lor, agenția își propune să educe și să informeze în permanentă publicul în ceea ce privește atât noutățile noțiunii de sailing, cât și istoricul acestuia. Agenția Turism pe mare, are și ea o secțiune dedicată în exclusivitate clientiilor- companii, denumită sugestiv Corporate Sailing. Astfel, agenția oferă companiilor posibilitatea de a experimenta beneficiile de business, dar și ocazia de recreere și explorare, pe care le oferă o călătorie de navigație. Totul se petrece pe litoralul românesc, la Marea Neagră-Marina Limanu.

Unul dintre produsele turistice oferite, de către această agenție, destinat oamenilor de afaceri, este Regatta Corporate. Clienții, adică angajații companiilor sunt invitați să ia parte la una din cele mai frumoase competiții sportive din țara noastră, la bordul unui velier, alături de alte echipaje, conduse de pasionați de yachting. Regattta Corporate presupune antrenarea clienților într-o competiție deosebită, cu scopul de a experimenta frumusețea de a naviga și a descoperi Marea Neagră dintr-o altă perspectivă. Evenimentele de genul, presupun și un prilej de socializare cu un public premium, alcătuiut din oameni de faceri de pretutindeni.

O altă experiență, pe mare, antrenantă și unică este cuprinsă în produsul turistic, lansat de aceeași agenție, Team Building la Marea Neagră. Așadar, Turism pe mare oferă companiilor posibilitatea de o organiza un team building unic, original și atractiv. Agenția oferă posibilitatea de închiriere a unor ambarcațiuni, cu sau fără skipper, pe o durată de timp stabilită de comun acord cu clienții. După preferințele clienților, pe lângă aceste servicii legate de navigație, agenția oferă și servicii de cazare. Echipa participantă poate fi cazată atât pe yacht, cât și în frumoasa locație din Manglia, Marina Limanu.

Agențiile de top din România sunt capabile să ofere un management al călătoriilor de afaceri impecabil prin implementarea unei politici de călătorie corecte care vine atât în interesul propriu, cât și al companiilor care alcătuiesc clientela.

Perfect Tour este lider al acestui sector, al călătoriilor de afaceri, în Europa Centrală și de Est. Agenția și-a consolidat poziția de top prin asocierea cu liderul mondial al domeniului business travel, GlobalStar. Perfect Tour oferă o gama de servicii de management al călătoriilor, dar și pachete și produse turistice adaptate la cerințele clienților de afaceri. Pe baza întrebării: Chiar nu știu ce bonus sau cadou să aleg, venită din partea clientului, agenția a venit cu ideea unui Gift Card, care este soluția ideală pentru recompensarea personalului din echipa de conducere sau personalul unei companii. Cardul poate fi încărcat cu orice sumă și preschimbat de către utilizator într-o vacanță merituoasă pentru toate eforturile sale depuse până atunci.

Christian Tour propune o gamă cuprinzătoare de servicii directe adresate firmelor. Echipa acestei agenții promite că cei care îi vor alege ca furnizor, vor beneficia de servicii complete și competențe de la o singură sursă. Companiile sunt asigurate că pe lângă economia de timp și de energie, serviciile cerute vor fi rezolvate cu maximum de eficientă. Având propria flota de autocare și microbuze, orice nevoie de transport a firmei devine cu atât mai simplu de realizat. Christian Tour este unul din principalii tour operatori din România, de pe piața de leisure și are astfel un număr mare de camere în garanție, în destinații de pe trei continente, precum și două sisteme de ticketing, acordând astfel garanția celui mai mic tarif. În ceea ce privește turismul incentive și turismul bazat pe conceptul de team building, agenția este capabilă să ofere programe profund interactive, complexe, adaptabile, care se pot desfășura în diverse locații, în țară sau în afara țării. Organizarea de evenimente este una din cele mai solicitatnte activități pentru departamentele de marketing și PR, iar Christian Tour se poate ocupa cu succes de contractarea locurilor de cazare și operarea rezervărilor, organizarea transporturilor și a transferurilor, evaluarea cererii și planificarea acesteia, propunerea unei teme, asigurarea materialelor și echipamentelor esențiale, furnizarea divertismentului, etc.

Cei de la Happy Tour merg pe premisa că: “Succesul unui antreprenor dar și al unei corporații depinde de calitatea călătoriilor de afaceri. De aceea, furnizorul de travel este una dintre cheile succesului. Cele mai importante companii din România au înțeles acest lucru și au ales Happy Tour. Tu ce alegi?”, așa cum declară directorul comercial, Mike Hapoianu.

Această agenție transformă nevoile unei companii în prioritate și incredinteaza totul unor manageri pregătiți pentru a putea înțelege nevoile de călătorii de afaceri și pentru a găsi cele mai bune prețuri și cele mai eficiente metode. Deoarece natura business-ului este una mereu în schimbare, echipa Happy Tour este una flexibilă și pregătită pentru a depune un efort suplimentar pentru a oferi totul la superlativ.

3.2. Ofertanții serviciilor turistice destinate oamenilor de afaceri

“Aproape 70% dintre străinii care s-au cazat în primul trimestru în hotelurile și pensiunile din România au venit pentru afaceri, congrese, conferințe, cursuri, târguri și expoziții, și doar 30% au ajuns pentru vacanțe, cumpărături, evenimente, vizite la prieteni sau tratament medical, potrivit INS. Din totalul cheltuielilor pentru afaceri, ponderea cea mai mare o reprezintă cheltuielile pentru cazare (48,9%), fiind preferată în special cazarea cu mic dejun inclus (91,3%).”Așa este prezentată situația cazărilor din anul 2014, în România, iar după cum se poate observa, turismul de afaceri a acaparat într-o proporție semnificativă o mare parte din ceea ce înseamnă turismul românesc.