Turismul de Afaceri
CUPRINS
Declarația pe propria răspundere
Lista abrevierilor
INTRODUCERE
CAPITOLUL I. CONSIDERAȚII GENERALE CU PRIVIRE LA TURISMUL
DE AFACERI
1.1. Concepte și noțiuni privind definirea turismului de afaceri
1.2.Tendințe în evoluția turismului de afaceri pe plan international
1.3.Turismul de afaceri și evenimentele specifice acestuia
CAPITOLUL II. SPECIFICUL DEZVOLTĂRII TURISMULUI DE AFACERI
ÎN ROMÂNIA
2.1. Prezentarea generală a turismului de afaceri în România
2.2. Potențialul investițional al turismului de afaceri
2.3. Strategii de dezvoltare a industriei turistice
CAPITOLUL III.
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI
BIBLIOGRAFIE
ANEXE
Lista abrevierilor
AED – Arabe Emirates Dirham, moneda Emiratelor Arabe Unite
AIEST – Asociația Internațională a Experților Științifici în Turism
EAU – Emiratele Arabe Unite
mbpd – milioane barili pe zi (unitate de măsură)
OECD – Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică
OMT – Organizația Mondială a Turismului
PIB – Produsul Intern Brut
PPP – paritatea puterii de cumpărare
INTRODUCERE
Turismul ca fenomen economico-social contemporan se impune prin caracterul său de masă, prin conținutul complex, cu implicații importante asupra evoluției economiei și societății, asupra relațiilor interumane naționale și internaționale. Este o modalitate esențială, specifică și calificată, de utilizare agreabilă a timpului liber pentru odihnă și recreere.
Turismul se desfășoară, sub toate formele sale, în mediul geografic mai mult sau mai puțin umanizat, fiind totodată determinat de factori geografici, economici și sociali ai acestuia și înfățișează indispensabila posibilitate de a îmbina utilul cu plăcutul.
Asistăm la o restructurare și diversificare a ofertei turistice, la multiplificarea destinațiilor turistice, la amplificarea cererii turistice atît prin includerea unor noi motivații de călătorie și forme de turism, cît și a unor noi segmente de vizitatori. Tentate de veniturile impunătoare generate de Industria Turisctică, majoritatea statelor își modifică strategiilie de dezvoltare și politicile economice în favoarea dezvoltării acestei activități.
În prezent una din cele mai vestite și dezvoltate destinații turistice sunt Emiaratele Arabe Unite. Dezvolatrea explozivă a turismului în acest stat intrigă și prezintă un vast interes pentru majoritatea analiștilor economici. Conducătorii EAU au pariat totul pe o singură carte: turismul, o miză ce are menirea să așeze cele șapte Emirate printre țările cele mai dezvoltate ale lumii, demonstrînd odată în plus că deviza ,,nimic nu poate fi imposibil” nu este doar o ambiție ci un scop realizabil.
Cercetarea în cauză urmărește evaluarea potențialului turistic existent în EAU și stabilirea gradului și modalităților de valorificare a acestuia. Prin conținutul și alcătuirea sa, lucrarea este axată pe următoarele obiective esențiale:
Determinarea principalelor atracții turistice a destinației
Prezentarea succintă a regiunilor turistice
Determinarea ariilor emitente și receptoare de turiști
Stabilirea volumului fluxurilor turistice internaționale
Evaluarea impactului deszvoltării turismului asupra economia statului analizat.
Metodologia de cercetare aplicată în lucrare are la bază utilizarea metodelor științifice de cercetare, cum sunt: analiza economică, metoda grafică, metoda observărilor și experimentărilor concretizate în abstracții și generalizări științifice: concepte și noțiuni, legi, principii, teorii; metoda sintezei și metoda comparației.
Structura lucrării este condiționată de scopul și sarcinile investigate. Lucrarea înglobează trei compartimente (capitole), precedate de introducere și urmate de concluzie, bibliografie și anexe.
În Introducere este specificată actualitatea temei, este expus scopul cercetării și sunt determinate sarcinile lucrării în cauză.
Capitolul I întitulat ,,Considerații generale cu privire la turismul internațional” este divizat în două subcapitole: ,,Concepte și noțiuni privind definirea turismului interațional” și ,,Turismul ca activitate economico-socială de mare complexitate” și conține partea teoretică a cercetării. Acesta cuprinde noțiunile de bază ce țin de subiectul cercetat, clasificările și opiniile celor mai renumite personalitați din domeniul cercetat.
Capitolul II denumit ,,Potențialul turistic al Emiratelor Arabe Unite” cuprinde trei subcapitole intitulate după cum urmează:
,,Prezentarea succintă a Emiratelor Arabe Unite”, ce conține o scurtă caracterizare a statului studiat, începînd cu localzarea sa geografică pînă la descrierea principalelor indicatori economici.
,,Principalele obictive turistice ale EAU”, al doilea subcapitol combină descrierea celor mai atractive destinații turistice, locuri ce merită vizitate în Emiratele Arabe Unite și ilustrarea ulterioară a acestora.
,,Dubai – un spațiu al modernității și viitorului. Cele mai fabuloase proiecte ale acestuia”, subcapitolul final al acestui capitol, specifică atît obiectivele turistice ale emiratului în cauză cît și cele mai impresionante realizări ale acestuia.
Capitolul III cu titlul ,,Impactul turismului asupra economiei EAU”, prin totalitatea datelor statistice ilustrează importanța industriei turistice pentru dezvoltarea economiei statului. Deasemenea prin conținutul acestuia este reflectată politica externă a EAU și principalele obiective stabilite de către acesta.
Concluzia prezintă o generalizare a subiectului abordat și efectele ce pot fi obținute odată cu realizarea sugestiilor expuse anterior.
Analiza și concluziile prezentate în lucrare sunt susținute și completate de datele și indicatorii statistici din Anexele 1-5.
Baza informațională a cercetării o constituie publicațiile, lucrările științifice și datele statistice furnizate de Biroul Național de Statistică, Agenția Națională a Republicii Moldova, Site-ul oficial al Emiratelor Arabe Unite și alte surse ce țin de subiectul abordat.
CAPITOLUL I. CONSIDERAȚII GENERALE CU PRIVIRE LA TURISMUL INTERNAȚIONAL
Concepte și noțiuni privind definirea turismului interațional
Turismul este considerat a fi una dintre minunile timpurilor moderne, prin amploarea și cuprinderea sa. Deși a beneficiat de o creștere rapidă după 1960, dorința oamenilor de a călători și admira locuri noi este cunoscută încă din antichitate. [1.5., p. 9]
Odată cu dezvoltarea economică și creșterea veniturilor, democratizarea și liberalizarea, paralel cu dezvoltarea intensivă a bazei tehnico-materiale, modernizarea mijloacelor de transport și a căilor de comunicație, turismul a devenit un fenomen de masă cuprinzînd toate categoriile sociale ale populației mondiale. [1.3., p.15] Turismul este o activitate extrem de complexă, nu doar pentru că generează circulația unor sume uriașe de bani, dar și pentru că cuprinde activități economice colaterale, contribuie la luarea unor măsuri în favoarea protecției mediului înconjurător, pentru restaurarea monumentelor istorice și culturale, se implică în protecția culturii autohtone. [1.5., p. 10]
În prezent, această activitate a căpătat un conținut mult mai variat, care poate fi definit ca ansamblul de măsuri puse în aplicare pentru organizarea și desfășurarea unor călătorii de agrement sau în alte scopuri, realizate fie prin intermediul unor organizații, sociatăți sau agenți, fie pe cont propriu pe o durată limitată de timp, precum și industria ce duce la satisfacerea nevoilor turistice. După Marc Boyer, astăzi turismul reprezintă simbolul unei valori economice contra unor valori culturale, estetice și de agrement. Cel care a elaborat o definiție a turismului – acceptată pe plan mondial, a fost profesorul elvețian dr. W. Hunziker, acesta susținînd că: „Turismul este ansamblul de relații și fenomene care rezultă din deplasarea și sejurul persoanelor în afara domiciliului lor, atîta timp cît sejurul și deplasarea nu sunt motivate printr-o stabilire permanentă și o activitate lucrativă oarecare '' (1940). În viziunea O.M.T., această activitate este concepută drept o formă a manifestărilor cultural-educative și de recreere ale societății moderne. [1.1., p. 447] E. Guy Freuler consideră turismul ca un “fenomen al timpurilor moderne bazat pe creșterea necesităților de refacere a sănătății și schimbare a mediului înconjurător, pe trezirea și cultivarea sentimentului pentru frumusețile naturii”. (1880) Caracterul economic al turismului este subliniat de profesorul Belgian Edmond Picard (1910) prin relevarea aportului financiar al călătorilor străini la venitul direct sau indirect al locuitorilor țărilor în care se deplasează. Kalfiotis (1972), specialist în economia turismului, definește turismul ca: deplasarea temporară a persoanelor individuale sau în grup de la domiciliu către un alt loc, pentru simpla plăcere și satisfacerea unor interese morale ori necesități intelectuale, conducînd astfel la realizarea unor activități economice. Michaud (1983), geograf, șef al Consiliului Superior al Turismului Francez, atestă că: turismul grupează ansamblul activ de producție și consum, generate de deplasările de o noapte sau mai multe, de la domiciliului obișnuit, motivul călătoriei fiind plăcerea, afacerile, sănătatea sau participarea la o reuniune profesională, sportivă sau religioasă. [1.5., p. 17]
Pentru a ajunge la o definiție cît mai cuprinzătoare și acceptabilă, specialiștii din A.I.E.S.T. au acceptat următoarele elemente caracteristice fenomenului turistic:
Călătoria persoanelor (elementul dinamic) ;
Sejurul într-o localitate în afara reședinței permanente a persoanei care se deplasează (elementul static) ;
Sejurul are durată limitată/temporalitatea sejurului (elementul efemer al fenomenului pentru persoana vizitatoare) ;
Caracterul nelucrativ al activității vizitatorului;
Locul sejurului să nu se transforme într-o reședință definitivă. [1.3. p. 26]
Astfel, Profesorul doctor Claude Kaspar – președintele Asociației Internaționale a Experților Științifici în Turism (A.I.E.S.T.) a propus în 1981 următoarea definiție: "Turismul este ansamblul relațiilor și faptelor constituite din deplasarea și sejurul persoanelor pentru care locul de sejur nu este nici domiciliu și nici locul principal al activității profesionale."
Tot mai multe state recunosc rolul important al turismului în obținerea veniturilor în valută, în crearea locurilor de muncă și sporirea veniturilor din taxe. Există suficiente motive pentru a genera o mare concurență internă și mai ales internațională și în acest domeniu, pentru atragerea de turiști. [1.5., p. 10] Astfel, turismul s-a transformat dintr-un fenomen sporadic și elitist într-un curent și a devenit un mod de viață pentru o mare parte din populația țărilor aflate la un nivel ridicat de dezvoltare economică și una din componentele majore ale civilizației contemporane.
Factorii care determină dezvoltarea turismului
Evoluția turismului este influențată de un complex de factori. Diferiți ca natură și rol aceștia participă în proporții diferite la determinarea evoluției fenomenului turistic. Principalii factori cu influență decisivă în evoluția turismului sunt:
Veniturile – un factor de acțiune complexă, ele influențînd intensitatea circulației turiștilor prin creșterae numărului de turiști, dar și durata călătoriei, distanța deplasării, caracterul organizat sau particularal prestației, realizarea călătoriei în interiorul său în afara graniței. Veniturile populației arată nivelul de dezvoltare economică și socială a aunei țări dar și posibilitățile oferite pentru practicarea turismului. Veniturile populației sunt destinate în primul rîd satisfacerii nevoilor de bază, vitale; în al doilea rînd, disponibilitățile bănemporane.
Factorii care determină dezvoltarea turismului
Evoluția turismului este influențată de un complex de factori. Diferiți ca natură și rol aceștia participă în proporții diferite la determinarea evoluției fenomenului turistic. Principalii factori cu influență decisivă în evoluția turismului sunt:
Veniturile – un factor de acțiune complexă, ele influențînd intensitatea circulației turiștilor prin creșterae numărului de turiști, dar și durata călătoriei, distanța deplasării, caracterul organizat sau particularal prestației, realizarea călătoriei în interiorul său în afara graniței. Veniturile populației arată nivelul de dezvoltare economică și socială a aunei țări dar și posibilitățile oferite pentru practicarea turismului. Veniturile populației sunt destinate în primul rîd satisfacerii nevoilor de bază, vitale; în al doilea rînd, disponibilitățile bănești sunt orientate spre satisfacerea unui anumit grad de confort și, în ultimul rînd, sunt folosite pentru satisfacerea nevoii de recreere. Pe măsură ce nivelul veniturilor crește, crește și partea de venit alocată pentru așa numitele consumuri liber. Măsurarea influenței acestui factor se face cu ajutorul coeficientului de elasticitate; valoarea pozitiva și supraunitară a acestuia indică tendința de creștere a nevoii de turism si corespunzător, a fenomenului în ansamblul său.
Prețurile și tarifele reprezintă alt factor de stimulare a dezvoltării turismului. Acțiunea prețurilor vizează produsul turistic în ansamblul său numai una din componentele sale. Această influență se manifestă diferit în raport cu piața internă sau internațională, cu destinația sau zona, sezonalitatea etc.
Oferta turistică cuprinde resursele naturale și antropice și echipamentele. Bogăția de valori naturale, istorice, de civilizație și culturale de care dispune o țară sau zonă, precum și gradul de amenajarea a acestora și facilitățile create pentru vizitare, exercită o mare forță de atracție asupra fluxurilor turistice, determinînd amploarea și orientarea lor.
Progresul tehnic are consecințe directe asupra creșterii gradului de mobilitate a populației, favorizînd deplasarea în interes turistic. El acționează și asupra altor fenomene, cum ar fi urbanizarea, industrializarea, deteriorarea mediului etc, care, la rîndul lor, își pun amprenta asupra activității turistice.
Factorii demografici influențează activitatea turistică prin modificările în structura de vîrstă, volumul populației, modificări în structura profesională, sporirea populației urbane în totalul populației, modificări în nivelul de instruire etc.
Modificarea structurii socio – profesionale prin creșterea categoriei de populație care are studii medii și superioare și prestează munci intelectuale specifice de birou influențează pozitiv oferta turistică.
Creșterea numerică a locuitorilor, precum și ritmul acestei creșteri influențează direct numărul turiștilor potențiali. Cererea pentru turism este mai mare în rîndul tineretului care preferă forme organizate și semiorganizate de turism.
Procesul de urbanizare influențează circulația turistică. Concentrarea urbană determină apariția nevoii de “evadare” din marile aglomerații spre zone de liniște pentru recreere, distracție, odihnă etc. manifestată cu preponderență la sfîrșitul săptămînii sau pe durata vacanțelor. Această nevoie stimulează mobilitatea populației contribuind la intensificarea circulației turistice. Procesul de urbanizare va exercita o influență favorabilă și în viitor asupra dezvoltării turismului îndeosebi a turismului rural. [1.9., p.13]
Timpul liber este un alt factor determinant al turismului. Se înregistrează o creștere a duratei timpului liber ca urmare a reducerii săptămînii de lucru a progresului economic și social. În acest context se înregistrează o creștere a preferințelor pentru turismul de week-end și vacanțe. Se apreciază că turismului îi este alocat cca 30% din totalul timpului liber al populației.
Din categoria factorilor psihosociologici, o influență semnificativă asupra turismului o exercită: moda, dorința de cunoaștere și instruire, creșterea preocupărilor pentru acțiuni culturale etc. Aceștia determină un anumit grad de socializare a populației. Unele populații nu sunt pregătite pentru primirea unor modele culturale și de comportament străine.
Condițiile naturale, poziția geografică au o influență puternică asupra turismului. Fenomenele naturale favorabile duc la creșterea cantitativă a activității turistice așa cum fenomenele natural nefavorabile conduc la o reducere a activității turistice.Volumul calitatea și intensitatea acțiunilor promoționale influențează dorința de a practica turismul mai ales la tineret și adulți.
Acțiunile guvernamentale și facilitățile acordate de organizatorii de turism sunt alți factori importanți. Din categoria acestora fac parte: legislația turistică, acordurile în domeniul transporturilor, alinierile la gruparea hotelurilor, formalitățile la frontieră, organizarea agențiilor de turism etc.
Fenomenul turistic evoluează fiind influențat de un complex de factori. Forța și direcția de influentă variază în raport cu condițiile de timp și spațiu cu formele concrete ale circulației turistice. Interferența acestor factori se concretizează în impulsionarea circulației turistice. [1.8.p.17]
Principalele noțiuni și definiții utilizate în turismul internațional
Călătoriile în afara granițelor țării au cunoscut creșteri anuale superioare evoluției altor indicatori ai dezvoltării economice și comerciale, datorită progreselor înregistrate, îndeosebi în tehnologiile și echipamentele utilizate în transporturi, în infrastructura de acces, dar și ca urmare a extinderii, în ritmuri rapide, a infrastructurilor turistice, a echipamentelor de cazare, alimentație, agrement etc. Analiza pertinentă și eficace a turismului internațional, ca fenomen economic, este imposibilă fără delimitarea definițiilor precise șiil, unanim recunoscute, utilizate în acest domeniu.
Conceptul de turism a apărut după cel de turist. Noțiunea de turism vine de la transcripția în limba engleză a cuvîntului francez „tour”, utilizat în Anglia în secolul al XVIII-lea. La sfîrșitul secolului al XIX-lea s-a ajuns la o anumită uniformizare a terminologiei privind turismul, astfel că, puteau fi regăsite, în multe limbi, cuvinte precum turism și turist. Organizația Mondială a Turismului definește turistul ca fiind „orice persoană care se află într-o altă țară sau în alt loc, situat în țara sa de reședință, altul decît cel ce corespunde domiciliului său obișnuit și pentru care motivul principal al vizitei este altul decît acela de a exercita o activitate remunerată la locul vizitei sale”. La rîndul său, OECD, referindu-se la turiștii străini, îi definește pe aceștia ca fiind persoane care nu își au reședința în țara de destinație și sunt admiși în acea țară pe baza unei vize (dacă aceasta este cerută), pentru motive de petrecere a timpului liber (agrement), recreere, vacanță, vizite la prieteni și rude, sănătate sau tratament medical sau pentru pelerinaje religioase. Turiștii trebuie să petreacă cel puțin o noapte într-o unitate de cazare colectivă sau privată, în țara de destinație, iar durata sejurului lor nu poate depăși 12 luni. [2.13.]
În privința turismului, OECD a formulat propria sa definiție, respectiv: „activitățile persoanelor care călătoresc către sau își petrec sejururile în afara mediului lor obișnuit, pentru o perioadă consecutivă de mai puțin de un an, pentru plăcere, afaceri sau alte motive, ce nu au legătură cu exercitarea unei activități remunerate la locul vizitat”
Cu referire la categoriile de turiști în majoritatea statelor lumii sunt acceptate și utilizare clasificările de bază ale OMT privind categoriile de turiști, realizate în 1963, respectiv 1968, clasificări vizând două criterii principale: motivele călătoriei (sejurului) și durata voiajului. Motivul principal al călătoriei (vizitei) este acel motiv în absența căruia călătoria sau vizita nu ar mai fi fost efectuată. (fig. 1.1., Anexa 1) Turiștii internaționali constituie una dintre cele două categorii de vizitatori internaționali, alături de excursioniști. Atunci cînd durata deplasării atinge sau depășește 24 de ore aceștia sunt considerați a fi „turiști”, în caz contrar sunt „vizitatori de o zi” sau „excursioniști”. [1.10., p. 11]
Dintre categoriile de călători ce nu trebuie incluși în categoria de vizitatori internaționali fac parte:
a) Persoanele care intră sau ies dintr-o țară ca imigranți, inclusiv persoane care îi însoțesc sau li se alătură;
b) Persoanele cunoscute sub denumirea de „lucrători la graniță”, care locuiesc în apropierea graniței și lucrează în țara învecinată;
c) Diplomații, personalul consular și membrii forțelor armate care călătoresc, din țara lor de origine, către țara în care au fost repartizați, inclusiv personalul casnic care li se alătură sau îi însoțește;
d) Persoanele care călătoresc ca refugiați sau nomazi;
e) Persoanele aflate în tranzit, care nu intra, formal, într-o tară, prin controlul pașaportului, precum pasagerii aflați în tranzit aerian, care rămîn, pentru o scurta perioadă, într-o anumită zonă a terminalului sau pasagerii transferați direct între aeroporturi sau terminale.
Definiția turiștilor internaționali este, deci, următoarea: Turiștii internaționali sunt vizitatori temporari, care se află, pentru cel puțin 24 de ore, dar nu mai mult de 12 luni, în țara vizitată și pentru care motivele principale ale călătoriei pot fi grupate în:
– loisir, vacanță, sănătate, religie, sport;
– afaceri, familie, deplasări profesionale.
Din cele expuse se poate remarca faptul că, termenul de turist nu se aplică doar „vacanțierilor”, dar și persoanelor aflate în călătorii de afaceri.
În funcție de o țară dată, conform definițiilor EUROSTAT, se pot distinge trei forme elementare ale turismului:
1) Turismul intern, cuprinzînd activitățile rezidenților unei țări care călătoresc doar în interiorul acelei țări, dar în afara reședinței lor obișnuite.
2) Turismul receptor, cuprinzînd activitățile non-rezidenților care călătoresc într-o țară dată, alta decît cea unde își au reședința obișnuită.
3) Turismul emitent, cuprinzînd activitățile rezidenților unei țări date, care călătoresc și își petrec sejururile într-o altă țară decît cea în care își au reședința lor obișnuită.
Aceste forme elementare ale turismului pot fi combinate între ele, în mai multe moduri, rezultînd următoarele categorii ale turismului:
a) Turismul interior, format din turismul intern și turismul receptor;
b) Turismul național, format din turismul intern și turismul emitent;
c)Turismul internațional (al unei țări), format din turismul emițător și turismul receptor. (fig.1.2., Anexa 2)
O definiție oficială a turismului internațional a fost adoptată, la solicitarea O.M.T., în cadrul Conferinței internaționale privind statisticile și sondajele, în iulie 1991. Această definiție pornește de la noțiunea de „vizitator” și face distincția dintre „turist” și „vizitator de o zi” sau „excursionist”. [2.13.]
Principalii indicatori utilizați în cuantificarea dimensiunilor turismului internațional
Indicatorii principali de cuantificare a circulației turistice cuprind și redau, într-o exprimare sintetică, matematică, informații privind diferite aspecte ale activității turistice,, informații ce sunt utile pentru măsurarea fenomenului și a efectelor sale, pentru anticiparea tendințelor de evoluție și pentru fundamentarea politicii de dezvoltare turistică. [1.6., p. 96]
Pentru elaborarea sistemului de indicatori sintetici s-a convenit că toate țările membre ale Organizației Mondiale a Turismulu să-și armonizeze metodologia evidenței statistice a turismului internațional, iar unitatea de măsură de bază, ce dă dimensiunea fizică a consumului turistic, să fie considerat turistul, adică însuși consumatorul de servicii turistice.
Volumul fizic al fluxurilor turistice internaționale este urmărit prin indicatorii „număr de sosiri” ale turiștilor străini și respectiv „număr de plecări” ale turiștilor naționali, la frontiera țării emițătoare.
Cei mai importanți indicatori ai turismului internațional pot fi clasificați astfel:
a) indicatori de bază, referitori la cei doi factori corelativi ai pieței (cererea și oferta) și care au scopul de a urmări repartiția, evoluția și modificarea în tendințe a acestor mărimi, precum și modificarea structurii lor în timp și spațiu;
b) indicatori ai corelației dintre cerere și ofertă (capacitatea pieței, gradul de ocupare a capacității etc.);
c) indicatori ai efectelor economice directe ale turismului asupra economiei, în ansamblul său ori asupra anumitor sectoare ale acestora;
d) indicatori ai utilizării forței de muncă, ce reflectă situația, repartiția și evoluția ocupării forței de muncă, pe ramuri de activitate, pe niveluri profesionale și după alte criterii.
Comisia de statistică a OMT a propus următorul sistem de indicatori ai turismului:
1. Indicatori ai cererii turistice globale, interne și externe;
2. Indicatorii ofertei turistice: hoteluri, alte unități de cazare turistică, agenții de voiaj și alte întreprinderi din sectorul turistic;
3. Indicatori ai relației cerere-ofertă și ofertă-cerere;
4. Indicatorii efectelor economice;
5. Indicatorii densității turistice, la nivel teritorial și al popualției;
6. Indicatorii potențialului turistic al piețelor;
7. Indicatorii ocupării forței de muncă.
Dintre indicatorii circulației turistice internaționale, cei mai importanți pot fi considerați următorii:
-numărul turiștilor sau numărul de sosiri ale turiștilor internaționali;
-numărul de înnoptări (sau de zile-turist) ale turiștilor internaționali;
-durata medie a sejurului;
-densitatea circulației turistice;
-preferința relativă pentru turism;
-volumul încasărilor din turismul internațional;
-volumul cheltuielilor pentru turismul internațional. [1.7., p.37]
Fluxurile turistice internaționale
Un flux turistic este reprezentat de „un număr de persoane care circulă între un bazin de cerere și unul de ofertă” turistică, iar modul de formare și amploarea acestuia sunt condiționate de caracteristicile celor două bazine, precum și de o serie de factori, de o mare diversitate, care determină intensitatea și structura circulației turistice internaționale.
Privit din această perspectivă, turismul internațional poate fi considerat a fi totalitatea fluxurilor ce iau naștere între țările sau regiunile emițătoare și cele receptoare de turiști.
Dacă turismul emițător este concentrat într-un număr redus de țări ale lumii, avînd economii dezvoltate și, în mod corespunzător, locuitori ale căror venituri sunt suficient de mari pentru a-și permite să cumpere produse turistice, țările receptoare de turiști sunt cu mult mai numeroase, cuprinzînd atît țări cu economie dezvoltată, cît și țări în curs de dezvoltare.
• Bazinele de cerere turistică se află, deci, în principal, în țările dezvoltate, din punct de vedere economic, unde trăiesc persoane cu venituri ridicate, care își pot permite să plătească prețul unor călătorii internaționale.Aceste țări se mai numesc și importatoare de turism (de servicii turistice), deoarece călătoriile rezidenților în alte țări presupun efectuarea de cheltuieli valutare, în mod similar cumpărării de bunuri din import.
• Bazinele de ofertă turistică se află în zonele unde există atracții turistice (naturale și antropice) deosebite, iar țările unde se află locurile respective sunt considerate exportatoare de servicii turistice, acestea beneficiind de încasări valutare din vînzarea prestațiilor turistice, ca urmare a cheltuielilor realizate, în țările respective, de către turiștii străini care le vizitează.
Fluxurile turistice internaționale reprezintă una dintre cele mai dinamice componente ale schimburilor economice internaționale. Ponderea cea mai mare, în circulația turistică internațională, o au fluxurile turistice interne și cele intra-regionale. Statisticile internaționale arată că peste trei sferturi dintre voiajele internaționale se desfășoară pe distanțe scurte, cele mai multe dintre acestea fiind realizate în interiorul sau între țările cu economie dezvoltată, din Europa, America de Nord și Asia. Analiza fluxurilor turistice internaționale se realizează utilizînd atît indicatori fizici (numărul desosiri la frontiere), cît și valorici (încasări din turismul internațional).
O caracteristică a fluxurilor turistice, în comparație cu celelalte componente ale circuitului economic mondial, o constituie etalarea inegală în timp, prin sezonalitate. Cauzele sezonalității turistice sunt, pe de o parte, naturale (poziția geografică, succesiunea anotimpurilor, condițiile de climă, atractivitatea și varietatea valorilor culturale, istorice, de artă), acestea datorîndu-se, în principal, climei, cît și cauze economico-organizatoare și sociale (printre care, structura anului școlar și universitar, regimul concediilor plătite și durata lor etc.). Dimensiunile optimului sezonier pentru turism și recreere variază, în distribuția sa pe glob.
În ultimele decenii, pe plan mondial, economiile moderne au avut de cîștigat pe seama dezvoltării serviciilor. Structura și rolul acestora s-au amplificat în mod continuu și ascendent, contribuind în mod deosebit la reorientarea forței de muncă spre sectorul terțiar și dezvoltare regională. Turismul este consumator de resurse naturale, umane și culturale, de servicii directe și indirecte fiind la rîndul său inițiator de servicii proprii. Prin conținutul și funcțiile lor, serviciile din turism răspund atît industriei de profil cît și celor ale consumatorilor.
Dinamica turismului internațional
Cea mai puternică integrare atît a ofertei, cît și a cererii se întîlnește pe continentul european unde peste 89% din călători provin tot din țările europene.
Principalele destinații sunt sudul și vestul continentului, în timp ce cea mai dinamică evoluție a călătoriilor aparțin Europei de Est. Continentul asiatic se situează pe locul doi ca destinație turistică și ca ritm decreștere a circulației turistice. În cadrul acesteia, Asia de Vest primește jumătatedin fluxul de turiști care vizitează continentul, iar cea mai dinamică circulație turistică ce provine din țările europene se îndreaptă spre Asia de Est și de Sud. (fig.1.3.) Majoritatea turiștilor din Europa, anual, se orientează spre marele bazin de pe Coasta de Vest a Americii de Nord. Aici turismul european este dominat motivațional de turismul de afaceri. Insulele Caraibe și America Centrală ocupă locul doi printre destinațiile din continentul american și principalul curent turistic în această zonă provine din America de Nord, fiind urmat de curentul turistic al vacanțierilor europeni și japonezi. Pe locul patru printre destinațiile marilor curente turistice se află continental african. În ultimii ani s-a înregistrat o diminuare a fluxurilor turistice spre aceast ăzonă. Cele mai multe sosiri de turiști din Africa provin din țările europene, concentrându-se în țările din nordul continentului african (70% din total), iar recentAfrica de Sud. Al cincilea curent turistic ca importanță cuprinde Europa de Vest și Europa de Est la cele două capete ale fluxului turistic. Dacă la sfîrșitul anului 1989 au fost înregistrate 9,8 milioane sosiri turistice de proveniență din Europa de Vest, reprezentînd o poziție moderată, în prezent nu se mai poate vorbi de același lucru. Dat fiind faptul că majoritatea țărilor din această zonă au cunoscut mutații pe plan economic și politic, le-au adus un plus de atracție și din partea turiștilor consacrați. Circulația turistică din Europa este stăpînită de cinci mari țări emițătoare, care cuprind mai mult de jumătate din totalul înnoptărilor. Aceste țări sunt Germania, Anglia, Franța și Italia, urmate imediat de Spania. Piața japoneză este cea mai activă dintre emițătorii de turiști extra-europeni, iar populația va plasa Japonia înviitorul apropiat printre cei mai dinamici importatori de turism. În țări ca Franța, Elveția, Germania, și Olanda, indicatorul intensității turistice depășește 50%, iar în țări ca Suedia Norvegia, și Danemarca ajunge la peste 80%, ceea ce sugerează imunitatea cererii turistice la eforturile promoționale ale țărilor de destinație turistică. În același timp, se constată pe plan mondial că destinațiile mai puțin cunoscute sau neobișnuite, percepute ca destinații exotice, devin tot mai atractive pentru turiștii cu experiență din țările dezvoltate. [1.12.]Pe continentul european cele mai importante modificări sunt reducerea duratei medii de sejur, în special pentru turiștii din afara continentului, datorită fragmentării vacanțelor, pentru turiștii din țările dezvoltate extraeuropene, cît și pentru turiștii din țările europene. Odată cu devalorizarea dolarului, cea mai importantă destinație turistică pentru turiștii din Europa a devenit America de Nord, unde raportul preț/calitate este foarte atractiv, iar produsele turistice oferite cuprind o gamă largă de servicii, ceea ce dinamizează circulația turistică pe ruta Atlanticului de Nord. Menționînd că valoarea relativă a comerțului internațional cu turism pentru fiecare țară prezintă dificultăți de apreciere și analiză unitară, se desprind următoarele concluzii:
a) cele mai mari exporturi de turism pe locuitor revin țărilor ca Austria și Elveția, unde densitatea turistică este ridicată, calitatea ofertei și reputația acesteia deosebit de atractive. Pe locul doi urmează Spania, Belgia, Danemarca care își justifică încasările unitare mari pe baza ofertei de bună calitate, dar mai ales prin structura complexă a ofertelor;
b) durata medie de sejur influențează în mod deosebit dimensionarea relativă a încasărilor unitare. Astfel, în țările cu turism cu durată scurtă de sejur, deși oferta este atractivă pe plan calitativ, încasările sunt relativ reduse. Este cazul Americii de Nord, Angliei, Turciei, Germaniei;
c) sezonalitatea turismului influențează, de asemenea, dimensiunea atît a cheltuielilor pe locuitor, cît și a încasărilor pe locuitor. Sezonalitatea redusă determină încasări pe locuitor mai înalte, ca urmare a etalării uniforme a consumului turistic de primire a unui număr mai mare de turiști.
Pe harta turismului internațional repartiția schimburilor turistice internaționale reprezintă modificări de la o zonă la alta sau chiar de la o țară la alta. Circa 2/3 din volumul acestor schimburi se concretizează în țările dezvoltate ale lumii și numaicirca 1/3 în celelalte țări. [2.12.]
Figura 1.1. Numărul de vizitatori internaționali în 2010,(mil.)
Sursa: Organizația Mondială a Turismului, www.unwto.org
1.2. Turismul ca activitate economico-socială de mare complexitate
Turismul ca activitate economico-socială a apărut și evoluat în directă legatură cu progresul general de dezvoltare a societății, reflectînd prefacerile din interiorul acesteea. Ca parte integrantă a economiei naționale el face parte din sectorul terțiar al acesteea-sectorul serviciilor-prin factorii săi de producție: capital, resurse turistice și forță de muncă.
Prin conținutul și trăsăturile sale, turismul reprezintă o ramură distinctă în economia unei țări, iar prin valorificarea superioară a resurselor turistice, aportul valutar, ponderea în PIB, realizarea valorii adăugate, echilibrarea balanței de plăți, efectul de antrenare și de stimulare a producției în alte domenii, ocuparea forței de muncă etc. se constituie ca o activitate prioritară, de interes național în multe țări de pe mapamond. Așadar, Industria Ospitalității are efecte importante asupra strategiei globale de dezvoltare economico-socială a unei țări, dar și la nivel de ramură. În tot acest demers, de dinamizare a dezvoltării locale și regionale, de ridicare economică și emancipare culturală și socială a unor areale, turismul are și vocația ecologică, deoarece strategia de planificare și dezvoltare este îmbinată cu cea de protejare a mediului înconjurător, a valorilor spirituale și economice ale comunităților locale, de valorificare optimă a resurselor într-o viziune durabilă.
Turismul reprezintă un fenomen economico – social propriu civilizației moderne, puternic ancorat în viața socieății și, aflat într-o relație de intercondiționalitate cu aceasta. Astfel, tendințele înregistrate în evoluția economiei mondiale, atît cele pozitive exprimate de sporirea producției și, pe această bază, a prosperității generale, de intensificare a schimburilor internaționale și lărgirea cooperării dintre state, de industrializare și terțiarizare, cît și cele negative precum crizele sau perioadele de recesiune economică, extinderea sărăciei și somajului, inflația, deteriorarea mediului au influențat cantitativ și strucural activitatea turistică, stimulînd călătoriile și diversificînd orientarea lor spatțială.
Dar turismul este o activitate economică deosebit de complexă și eterogenă, deoarece conținutul prestației turistice încorporează pe lîngă serviciile specifice și unele corespunzătoare altor domenii economice (de consecință), de unde și amploarea și complexitatea legăturilor dintre această ramură și alte componente ale economiei. De aceea, el are, totodată, și un important efect de antrenare și de stimulare a producției în alte domenii economice, iar nevoia de adaptare la cerințele turiștilor conduce la apariția unor ramuri cu destinație specială (transportul pe cablu, cateringul, decorațiile interioare, agrementul, artizanatul, etc.), devenind astfel și un factor stimulator al sistemului economic global. Dinamismul, profunzimea și amploarea transformărilor din toate domeniile vieții economice și sociale – ca trăsături definitorii ale evoluției contempoane – se reflectă între altele, în modificarea structurilor economice, în reierarhizarea ramurilor componente în concordanță cu cerințele progresului științifico – tehnic, cu exploatarea rațională a întregului potențial de resurse și sporirea eficienței, cu exigențele îmbunătățirii calității vieții. [1.6., p. 9]
În prioritățile politicii acestei industrii în țările Uniunii Europene, pe lîngă cele instituționale și a relațiilor cu sectorul privat (coordonarea interministerială a turismului, colaborarea cu autoritățile locale, funcționarea organismelor de consultare la nivel central și local, promovarea parteneriatului financiar etc.) se regăsesc și calitatea mediului și planificarea dezvoltării. În acest sens se pune accent pe transformarea turismului într-o activitate durabilă, protejarea ecosistemelor vulnerabile și a valorilor culturale, toate acestea încadrîndu-se în conceptul general de dezvoltare durabilă a economiei în general și a turismului în special. În Programul de Acțiune 21 al Agendei 21 (OMT, WTTC și Consiliul Terrei, 1992, Rio de Janeiro) se stipulează de asemenea rolul pe care călătoriile îl pot juca în dezvoltarea durabilă a turismului și protejarea mediului natural, economic, socio-cultural și a resurselor turistce ale acestuia. [1.3., p. 34]
Interdependența dintre dezvoltarea turismului și creșterea economică este evidentă, deoarece antrenează cererea pentru o serie de bunuri și servicii, care altfel probabil nu ar fi fost produse sau prestate. Structura cheltuielilor turistice reflectă impulsul pe care aceste cheltuieli îl dau sectoarelor ce concură la realizarea produsului turistic, procesul de creștere a veniturilor avînd loc, în primul rînd, în aceste sectoare și apoi transmițîndu-se treptat și în alte sectoare ale economiei naționale, prin intermediul intrărilor succesive ale banilor incasați de la turiști, incasări ce reprezintă venituri derivate ale acestor sectoare. Efectele economice ale consumului turistic trebuie evaluate și prin prisma veniturilor realizate de forța de muncă antrenată direct sau indirect în industria turismului.
Cererea turistică este variabilă în timp și spațiu în raport cu dezvoltarea economică și mai ales cu paritatea monetară și costul vieții. Începînd din 1990 cererea pentru turismul intern și internațional a crescut în ritm foarte rapid, astfel încît în 2001 numărul turiștilor internaționali a ajuns la 700 milioane (circa 11% din populația mondială). [1.5., p. 316] Ca tendință generală, se evidențiază creșterea importanței Regiunii Asia de Est și Pacific, atît ca arie generatoare de turiști, cît și ca destinație, rivalizînd cu Europa și America de Nord. Prognozele statisticelor Organizației Mondiale a Turismului pentru primele decenii ale secolului actual prevăd că pînă în anul 2020 numărul turiștilor internaționali va crește la 1,56 miliarde, iar cîștigurile vor atinge 2 mii de miliarde anual. Specialiști OMT arată că, în perspectiva secolului XXI, industria turismului și a călătoriilor va ocupa locul III în afacerile mondiale, după tehnologia informațiilor și a telecomunicaților. Astfel, se previzionează circa 1.047 milioane de turiști internaționali și peste 1.055 miliarde USD încasări în anul 2010, iar în 2020, cifrele estimate ajung la 1.602 milioane turiști și 2.000 miliarde USD încasări. Dacă se adaugă și turismul național intern (în interiorul granițelor țărilor), care este în creștere continuă, se poate aprecia amploarea acestui fenomen economico-social la nivelul planetei, cu consecințe previzibile în mediul înconjurător și la nivelul societății umane. [1.11., p.11]
În prezent, turismul se situează printre cele mai de seamă componente ale economiei mondiale, participînd cu aproape 12% la realizarea produsului mondial brut, cu circa 11% la ocuparea forței de muncă, fiind cel mai important capitol al comerțului internațional și mobilizînd circa 11% din cheltuielile de consum ale populației.
Activitatea turistică este caracterizată de o serie de caracteristici precum:
– costuri ridicate ale factorului capital concretizat în infrastructură și echipamente;
– amortizarea lentă a investițiilor;
– utilizarea factorului uman din abundență;
– existența unei rețele de întreprinderi mici și mijlocii al căror rol este strategic în cadrul unei dezvoltări armonioase a turismului.
Calitatea deosebită a turismului în realizarea unor efecte sociale și economice presupune următoarele:
Valorificarea superioară a resurselor turistice;
Dinamizarea schimburilor economice și sociale;
Accelerarea acțiunilor de amenajare a teritoriului și îmbunătățirea infrastructurii generale;
Mijloc activ de educație și instruire, în utilizarea timpului liber și a îmbogățirii orizontului informațional și cultural;
Întelegerea nevoii de participare și susținere a acțiunilor de protecție a mediului înconjurător.
Cercetările întreprinse asupra rolului turismului au evidențiat faptul că el are un impact considerabil asupra economiile, societățile și culturile diferitelor țări de referință. Evident, aportul turismului la progresul economico-social, intensitatea acțiunilor sale diferă semnificativ, de la o țară la alta, în funcție de nivelul său de dezvoltare și de politica promovată față de el.
CAPITOLUL II. POTENȚIALUL TURISTIC AL EMIRATELOR ARABE UNITE
2.1. Prezentarea succintă a Emiratelor Arabe Unite
Emiratele Arabe Unite reprezintă una dintre destinațiile turistice care se dezvoltă cel mai rapid din lume, avînd toate ingredientele necesare pentru o vacanță de vis: soare, nisip, mare, sporturi, o cultură tradițională și un mediu primitor. Deși reprezintă o destinație exotică cu un stil de viață cosmopolit, combină confortul și strălucirea occidentului cu șarmul unic și ospitalitatea lumii arabe.
EAU este o federație compusă din șapte emirate: Abu Dhabi, Dubai, Sharjah, Ajman, Umm Al-Qaiwain, Ras Al-Khaimah, Fujairah, cu denumirea oficială de Al-Imarat Al-Arabiya Al-Muttahida. Pînă în anul 1971, emiratele au fost cunoscute sub numele de “Statele Armistițiului “, fiind constituite într-un protectorat britanic. Urmare notificării făcute de Marea Britanie în anul 1968, conform căreia aceasta informa că intenționează să renunțe la protectoratul existent, cele 7 emirate au hotărît să formeze o federație. Prin urmare la 2 decembrie 1971, au format statul numit Emiratele Arabe Unite (EAU). [2.3, p. 2]
Emiratele sunt situate la jumătatea drumului între Europa și Asia într-un ansamblu regional în plină expansiune economică, care va număra în următorii 20 de ani peste 300 milioane locuitori, pe coasta orientală a Peninsulei Arabe, la intrarea în Golful Persic cu o deschidere de peste 600 km la coastă, cunoscută odinioară și sub denumirea de “Coasta Piraților” și se învecinează cu Arabia Saudită la sud-vest, Qatar în partea de nord-vest și Sultanatul Oman la sud-est. [1.4., p. 119-120] (fig. 2.1., Anexa 3)
În prezent populația totală a statului constituie 5,055 milioane locuitori, dintre care circa 80% sunt imigranți iar populația activă ridicîndu-se la peste 50%. Suprafața totală a EAU este de 91.700 km², incluzînd și circa 200 insule. Abu Dhabi este cel mai mare emirat dar și capitala federației cu 67.340 km², urmat de Dubai cu 3.885 km², Sharjah (2.590 km²), Ras Al Khaimah (1.683,5 km²), Fujairah (1.165,5 km²), Umm Al Qaiwain (777 km²) și Ajman (259 km²). [2.3., pag. 2] Limba oficială este limba arabă. Speranța de viață este de 75 de ani. 77,9% din populație este analfabetă. Numărul procentual de copii pe femeie este de 2,43. Credința religioasă majoritară este religia musulmană (islamul este religia oficială). Fără blocări, există minorități considerabile de creștini, hinduși și alte credințe.
Sistemul politic și instituțional
Redactată și publicată cu titlu provizoriu în anul 1971, Constituția EAU a fost definitivată la 20 mai 1996, de către conducătorii celor șapte emirate, în numele poporului.
Rulerul Emiratului Abu Dhabi, Șeicul Khalifa Bin Zayed Al Nahyan, a preluat în noiembrie 2004 funcția de Președinte al federației, după decesul tatălui său, Seicul Zayed Bin Sultan Al Nahyan. Federația are un Vice Președinte, care este rulerul Emiratului Dubai, Șeicul Mohammed Bin Rashid Al Maktoum, care a succedat, de asemenea, fratelui său, decedat în anul 2006. Vice Președintele este, în același timp, Primul Ministru al țării.
Consiliul Suprem este compus din conducătorii celor șapte emirate care formează federația EAU. Particularitatea acestui Consiliu este că are atît puteri legislative cît și executive, ratificînd decretele și legile, elaborînd politica generală a federației, avînd drept de a investi și de a demite Primul Ministru (la cererea Președintelui). Puterea executivă este deținută, în cea mai mare măsură, de către Consiliul de Miniștri, care este compus din 21 de membri, condus de Primul
Ministru desemnat de către Președinte.
Constituția prevede, de asemenea, și un Parlament, respectiv Consiliul Național Federal, care se compune din 40 de membri, reprezentînd fiecare emirat proporțional cu populația sa. În situația în care proiectele de lege îi sunt supuse spre aprobare, rolul său rămîne doar consultativ. [2.3, p. 2-3]
Situația economică
Bogăția Emiratelor Arabe Unite este bazată în mare măsură pe exploatarea petrolului și a gazului natural, ce reprezintă aproximativ 40% din PIB. Țara arabă este al treilea producător de petrol din Golful Persic după Arabia Saudită și Iran. Moneda țării se numește „dirham”, cu simbolul AED (de la Arab Emirates Dirham), 1 USD = 3,65 dirhami.
Din 1973 Emiratele Arabe Unite au suferit o profundă transformare, trecînd de la o regiune a săracelor emirate într-un stat modern cu standarde de viață ridicate. PIB-ul pe locuitor este unul dintre cele mai înalte din lume, ridicîndu-se în anul 2010, la PPP, la 48.820 $. Generozitatea pentru reînvestirea sumelor cîștigate din petrol și politica sa externă moderată i-a permis să joace un rol important în problemele regiunii. E.A.U. promovează o puternică politică de industrializare, concretizată prin construirea de răfinării de petrol, întreprinderi metalurgice, producția de aluminiu și produse din aluminiu, producția de ciment, construcția de termocentrale etc. Se cultivă curmale, legume, cereale și se cresc cornute.
Absența fiscalității directe, libera convertibilitate a monezii naționale la o paritate neschimbată la 30 de ani față de dolarul american, libera repatriere a capitalului învestit și a profilului constituie elemente de atracție pentru investitorii străini. [2.2.]
EAU beneficiază de resurse importante de hidrocarburi, majoritatea localizate în emiratul Abu Dhabi (9,5% din rezervele mondiale de petrol brut, pe locul patru la rezervele de gaze naturale). Astfel, cele șapte emirate din componentul Federației dispun de resurse inegale, de unde și marea deosebire în dezvoltarea economică. Abu Dhabi și Dubai sunt cei doi piloni ai economiei EAU reprezentînd motoarele industrializării și a diversificării economice a țării. [2.3, p. 4-5]
Necesitatea diversificării economice și industriale ghidează principalele orientări ale politicii economice promovată de conducerea emirateză. În anul 2000 s-a creat o Bursă de Valori Mobiliare, cu două ringuri, unul în Abu Dhabi și unul în Dubai.
Obiectivul principal al politicii economice este acela al promovării activităților de producție și de servicii, prin intermediul transferului de tehnologie și know-how, încurajînd asocierea capitalului privat local cu cel străin. Actualmente, dezvoltarea industrială este vizibilă în cîteva sectoare, respectiv construcțiile metalice, producția de materiale de construcții, industria agro-alimentară și confecții. Totodată, are loc o dezvoltare semnificativă a sectorului serviciilor, în mod particular a serviciilor financiare și a turismului.
Urmare unui preț mediu anual ridicat al petrolului, EAU au menținut un ritm pozitiv al creșterii economice. Acesta a fost în anul 2007 de 4,7% , pentru anul 2008 fiind înregistrată o creștere de 6,5 %, concomitent cu creșterea producției de țiței la 2,97 mbpd. Pentru anul 2010, autoritătile emirateze au estimat o creștere economică de aproximativ 1,4%, dupa ce în 2009 aceasta a fost de 1,6%.
Inflația s-a situat mult timp la valori uzuale de 1,5 – 2% pe an, conform cifrelor oficiale communicate de Banca Centrala. Începînd din 2007, conform surselor UE, inflația este de peste 10 % pe an, în creștere și în 2008 (14 %).
Balanța comercială este pozitivă. În anul 2010, exporturile emirateze s-au cifrat la 669,5 miliarde AED (183 miliarde USD), în scădere de la 705 miliarde AED în 2009. Importurile au fost de 496 miliarde AED (135 miliarde USD), în scădere, de asemenea, față de 2009, cînd au însumat 551 miliarde AED. Reexportul se ridică la circa. 40 mld. USD/an, EAU fiind al treilea
reexportator mondial, după Singapore și Hong Kong.
Situația financiară a țării este foarte bună. EAU dispun de numeroase active în străinătate, estimate la peste 300 miliarde $, în timp ce rezervele valutare se situează constant la 80 – 90 miliarde $, în ultimii ani. [2.3, p. 5-6]
EAU dispun de infrastructuri moderne și performanțe inclusiv de 6 aeroporturi internaționale și de mai multe porturi maritime, printre care și Jabel Ali cel mai mare port artificial din lume. Prețul relativ scăzut al materiilor prime, clima caldă ce durează aproape tot anul, minunile arhitecturale și atitudinea prietenoasă a locuitorilor au făcut ca Emiratele Arabe Unite să fie denumite Hong Kong-ul sau Singaporele Orientului mijlociu. [2.2.]
Relieful Emiratelor Arabe Unite
Relieful EAU este alcătuit din cîmpie litorală joasă, deșertică acoperită cu nisipuri și sărături, țărmul fiind însoțit de insule de corali. Deși aproximativ 65% din suprafața țării este acoperită de deșert, emiratele au un relief variat reprezentat de cîmpii fertile, văi și munți (Hajar și Jebel Hazif). Sudul și vestul țării sunt acoperite de deșert, cele mai mari oaze fiind Al Ain, situată la 160 km spre est de Abu Dhabi și Liwa în sud-vest. Munții Hajar acoperă partea estică, continuîndu-se cu o cîmpie fertilă, iar Munții Jebel Hafiz se situează lîngă Al Ain. Cel mai înalt punct este Jabal Zibir, 1.527m. [2.2.]
Clima
EAU se situează chiar pe Tropicul Racului și de aceea, aici pe durata întregului an domnește o climă fierbinte, iar soarele doar arare ori se ascunde după nori. Clima este una tropical-deșertică cu amplitudini termice diurne accentuate și precipitații ce nu depășesc 75 mm/an.
Astfel, clima EAU este caracterizată de o caldură excesivă în perioada mai –octombrie, cu temperaturi ce pot urca pînă la 50 de grade (iulie și august) în timpul zilei iar noaptea 34 – 36 °C și cu umiditate de pînă la 90%. În perioada noiembrie-aprilie temperaturile scad simțitor, pînă la circa 25 de grade în timpul zilei în lunile decembrie – ianuarie (14 – 15 °C noaptea). Plouă extrem de rar.
Apele din EAU sunt liniștite, surprinzător de calde, limpezi și prin urmare foarte frumoase. În ele se practică diverse sporturi de apă precum scufundările care sunt foarte căutate în special în lungul coastei estice a Oceanului Indian. [2.6.]
Vegetația se limitează la ierburi și tufișuri xerofite (în deșert), curmali, alți palmieri (în oaze). Fauna este la fel de săracă în specii, mai numeroase fiind doar insectele și reptilele. În zona Al Ain s-au plantat în ultimii ani peste 20 000 ha cu arbori rezistenți la uscăciune.
Așa cum rezultă din cele menționate anterior, cea mai potrivită perioadă de a vizita această destinație este cea cuprinsă între noiembrie și aprilie. Cînd în Republica Moldova este frig, în EAU temperatura din timpul zilei este de 24 – 26 °C. [2.3., p. 13]
Gastronomia EAU
Grație globalizării și aici a pătruns bucătăria europeană. Orice gurmand se va simți în largul său, deoarece pe lîngă mîncarea europeană aici se găsește mîncare mexicană, japoneză, chineză, polineziană, thailandeză, iraniană, coreeană, indiană sau pakistaneză.
Bucătăria arabă, care adesea este numită libaneză, oferă aperitive delicioase din pește proaspăt și fructe de mare. Carnea de porc este în general, o plăcere interzisă în EAU și în alte țări musulmane. În aceste țări ea este frecvent înlocuită cu carnea de miel, oaie sau vită. Un alt fruct interzis al lumii arabe este alcoolul. În resturantele hotelurilor se găsește dar, în gamă limitată. Excepție fac emiratele Sharjah unde alcoolul nu este deloc permis în vînzare, și Ajman, unde dimpotrivă se găsește alcool și în unele magazine specializate. Cele mai apreciate și mai luxoase restaurante se găsesc în hotelurile de cinci stele. Emiratele se numără printre țările care găzduiesc fast food-uri de renume internațional precum McDonald´s, KFC, Pizza Hut, Dunkin Donuts, Burger King.
Distracțiile și agrementul
Safari -o aventură prin dunele aurii ale deșertului cu automobile de teren, cu oprire în tabăra din mijlocul deșertului, unde se poate face o plimbare cu cămila, sau se poate admira un splendid apus de soare. Se servește un delicios Barbecue la lumina focului, pe covoare persane și cu accesorii tipic beduine, cu mîncăruri și muzică tradiționale. Excursiile mai scumpe includ și înnoptarea în tabere sau prelungirea șederii în natură pe durata a cîteva zile.
Scufundările – litoralul de est este un rai pentru scufundători, drept pentru care aici se găsesc zece școli de scufundare legată și liberă, situate pe țărmul Khor Fakkan. Scufundătorii experimentați pot cerceta în afara coralilor submarini și a peștilor multicolori, și peșterile marine.
Croaziera cu barca cu pînze – plimbare cu o tradițională barca de lemn cu pînze pe apele golfului, admirîndu-se panorama orașului Dubai, cu zonele sale tradiționale și cele moderne, cu arhitectură specifică.
Schiatul pe dune – ceastă posibilitate este oferită de cele mai multe ori cu prilejul excursiilor safari. Se schiază pe dunele mari și toate echipamentele sunt asigurate de către organizator.
Plimbarea pe cămile – de regulă este inclusă în safari, dar se poate organiza și separat, ca obișnuită. De cele mai multe ori constă doar în cîțiva pași pentru a face cîteva fotografii, de aceea dacă se dorește o plimbare adevărată, merită să fie solicitată anticipat la hotel organizarea acesteia.
Scăldatul – pentru această activitate sunt puse la dispoziție plajele publice sau plajele mai bine dotate ale hotelurilor. Pe unele plaje publice este înterzis pentru femei să se scalde fără îmbrăcăminte, dar pe plajele hotelurilor nu este nici o problemă să poarte costume de baie. Nu este permis însă, ca femeile să nu poarte sutienul de la costumul de baie (bronzatul topless).
Alte sporturi – aproape toate hotelurile de lux au terenuri de tenis, dar acestea mai există și în cadrul cluburilor private de prestigiu. Închirierea pentru „ne membrii“ clubului costă între 25 și 100 Dh/oră. Printre alte sporturi populare se numără și cursele de cămile, fotbalul, crichetul, ski, snorkeling, scuba diving și kiteboarding.
Cumpărăturile – În orașe se găsesc nu numai mari centre comerciale ci și tîrguri arabe clasice, unde se poate trăi experiența negocierii prețului, atît de caracteristic lumii arabe. Aici se negociază nu numai pentru lucruri, dar și pentru călătoria cu taxiul. Printre cele mai calitative și mai scumpe se numără covoarele persane. Sunt lucrate manual din lînă pură și au brodată pe ele semnătura producătorului. O alternativă mai ieftină, sunt covoarele importate din India. Ca amintire din Emirate se procură îmbrăcăminte tradițională arabă, care este ușor de găsit în tîrguri. Printre alte suveniruri caracteristice se numără cele mai diferite ibrice, cupe, șiraguri de coral, mici statuete sau bogat ornamentate „mesaje de mulțumire“. Electronicele aici sunt de calitate la prețuri apreciabil mai mici. Pentru a le cumpăra se vizitează hypermarketurile Carrefour sau complexurile comerciale locale.
Cultura
Datinile și tradițiile din Emiratele Arabe Unite sunt influențate în mare măsură de religie. Cu toate acestea religia nu face UAE o societate "închisă". Ea caută să promoveze cele mai bune din tradițiile și obiceiurile sale, astfel încît națiunea devine vie și atractivă pentru toți oamenii. Majoritatea localnicilor sunt sunni. Comunitățile au școlile lor personale, sociale și culturale. Engleza, hindi și farsi sunt de asemenea vorbite în această țară. Tradițional, oamenii acestor țări sunt politicosi, amabili și prietenoși, uneori chiar prea ospitalieri în lucrurile sociale și afaceri. Turiștii și vizitatorii sunt tratați cu generozitate. Dar în același mod se așteaptă să le fie respectate obiceiurile și în special practicarea religiei. În timpul Ramadhanului, luna sfîntă a postului, non-musulmanii sunt insărcinați de a se abține de la mîncare și nu fumează în locurile publice între orele de post. În Ramadhan oficial orele de lucru sunt reduse. Magazinele compensează pierderea afacerilor prin deschiderea lor pînă noaptea tîrziu.
Sărbători și evenimente importante
În afara sărbătorilor tradiționale legate de specificul religiei islamice, în Emirate au loc o serie de evenimente foarte interesante în fiecare lună a anului.
Sărbătorile musulmane tradiționale sunt bazate pe calendarul lunar Hejira , datele lor fiind variabile. Hejira începe cu ziua întoarcerii profetului Mahomed de la Mecca la Medina în anul 622 d.Chr., anul avînd un număr de 354 de zile, împărțite în 12 luni de cîte 30 și 29 de zile, care alternează. Anul islamic este, deci, mai scurt cu 11 zile decît anul conform calendarului gregorian – solar. O dată la 33 de ani decalajul dintre cele două sisteme de calendare – solar și lunar – se reduce cu un an. În perioada sărbătorilor locuitorii Emiratelor au zile libere.
În Emirate sunt respectate cu strictețe toate sărbătorile musulmane, dintre care se pot menționa Anul Nou musulman sau ziua de naștere a Profetului – Milad al-Nabi. Ramadanul, care se sărbătorește în timpul lunii a noua a calendarului islamic, este perioada în care credincioșii musulmani postesc de la răsăritul și pînă la apusul soarelui. Toate restaurantele sunt închise pe timpul zilei, deoarece mîncarea este permisă numai noaptea. Turiștii ar trebui să respecte aceste obiceiuri și să fie conștienți de faptul că în această perioadă mîncatul și băutul pe stradă constituie o dovadă a lipsei de considerație pentru țara în care se află. Femeile însărcinate, copii, bolnavii și bătrînii nu sunt obligați să postească.
Se sărbătoresc, de asemenea Anul Nou la 1 ianuarie, deși Anul Nou tradițional musulman cade într-o altă zi, precum și Ziua Națională – 2 decembrie – data la care șase dintre emiri au semnat în anul 1971 acordul comun care a marcat constituirea federației Emiratelor Arabe Unite.
În Emirate se desfășoară și o serie de evenimente care se bucură de prestigiu la nivel mondial și atrag din ce în ce mai mulți vizitatori: de exemplu, cursele de cai Dubai World Cup sau turneul de golf Desert Classing PGA la care participă elita golfiștilor din întreaga lume. Binecunoscutul Shopping festival din Dubai, organizat între 15 ianuarie și 15 februarie, atrage mulțimi de vizitatori doritori de cumpărături la prețuri avantajoase. Anul Nou este inaugurat în Dubai de un maraton la care iau parte cei mai buni alergători din lume, iar în februarie are loc o altă competiție sportivă de prestigiu – turneul de tenis Dubai Tenis Open. În luna martie se sărbătorește ziua națională a Irlandei-St. Patrick´s day, un eveniment neobișnuit aici, în Orientul Mijlociu, dedicat în Emirate copiilor. În octombrie încep cursele de cai săptămînale din sezonul de iarnă, urmărite de toți conducătorii din Emirate de la tribunele VIP. Printre cele mai populare evenimente sportive tradiționale se numără cursele de cămile, mai ales cele din orașul Ras al-Khaimah, care atrag o mulțime de vizitatori curioși. Intrarea este liberă iar cursele au loc în timpul iernii, cel mai adesea vinerea.
2.2. Principalele obictive turistice ale EAU
Abu Dhabi-unul dintre cele mai bogate orașe ale lumii
La doar 90 de mile distanță de Dubai, se naște un nou paradis al luxului. Noua destinație pe harta turismului internațional este inima Emiratelor Unite Arabe, iar numele său este Abu Dhabi.
Abu Dhabi, cu o populație de aproape 2 milioane de locuitori și o suprafață de 67.340 km², este capitala Emiratelor Arabe Unite și cel mai bogat oraș din lume, precum și centru administrativ al emiratului cu același nume, acesta fiind cel mai mare emirat, urmat de Dubai. Abu Dhabi era un oraș, unde se refugiau beduinii care călătoreau prin deșert și căutătorii de perle. Abia în anul 1958, exploratorii britanici au descoperit ceea ce avea să fie cea mai mare rezervă de petrol din lume.
Orașul Abu Dhabi are 420.000 de locuitori și dispune de una dintre cele mai mari rezerve de petrol din lume, o treime din întreaga cantitate de țiței a planetei. Întregul oraș este în plină dezvoltare, pretutindeni se ridică zgîrie-nori, hoteluri, muzee cu o arhitectură ce uimește orice vizitator sosit. O emblemă a orașului și totodată cel mai faimos reper este Emirates Palace, cel de-al doilea hotel luxos de șapte stele din lume care dispune de 302 camere mari, 40 de apartamente Khaleej & Khaleej Deluxe, 4 apartamente Royal Khaleej și 16 apartamente cu cîte trei camere, ce oferă o priveliște superbă și un confort pe măsură, decorate într-un stil ce combină tradiția orientală și tehnologia de ultima oră, unde fiecare turist beneficiază de terasă, majordom și internet.
Deși clădirile strălucesc în lumina soarelui, infrastructura este impecabilă și spațiul verde mai des întilnit decît în oricare alt oraș al Golfului Persic. Abu Dhabi este cumplit de liniștit, traficul este aproape inexistent și nu are o viață de noapte. În ciuda clădirilor moderne care răsar necontenit, localnicii, care nu cred neapărat în modernizarea zonei, îi îndeamnă pe turiști să contemple edificiile vechi, adevarate simboluri istorice. Palatul Qasr al Hosn are mai bine de două secole și se laudă cu titlul de cea mai bătrînă construcție din piatră din Abu Dhabi. Aici își are sediul Fundația Culturală, care organizează expoziții de fotografie și de obiecte tradiționale. Capitala adăpostește parcuri imense, cum este recent inauguratul Khalifa Park, în valoare de 50 milioane dolari americani. Spiritul ecologic i-a îndemnat pe localnici să construiască, la marginea capitalei, un oraș nepoluat de 50.000 locuitori. În interiorul acestuia circulația autoturismelor este interzisă. Printre atracții se numără și Muzeul Petrolului care oferă o prezentare audio-vizuală a etapelor dezvoltării uimitoare a orașului în ultimii 30 ani, și Fortul Alb – locuința originală a conducătorilor. Se vizitează de asemenea faimoasa Faleză cu piețele și grădinile sale luxuriante, Casa Constructorilor de Nave cu pînze- unde se mai construiesc încă bărcile tradiționale în același mod ca acum sute de ani, magazine de covoare persane și de mesteșuguri tradiționale.
Un eveniment de mare importanță pentru cinematografia Orientului Mijlociu îl reprezintă Festivalul Internațional de Film al Orientului Mijlociu (MEIFF) desfășurat la Abu Dhabi în perioada 10-19 octombrie. În aceste zile orașul este gazda a numeroși producători de film, atît locali, cît și din străinătate, a actorilor, regizorilor, cît și a unor întregi echipe de „film-makeri”. Obiectivul organizatorilor este de a prezenta anual filme străine în țările Orientului Mijlociu, precum și de a facilita unui public cît mai larg contactul cu producțiile cinematografice ale acestei regiuni. Festivalul are loc sub patronajul Biroului pentru cultură și moștenire culturală al Emiratelor Arabe Unite. Evenimentul contribuie la dezvoltarea relațiilor dintre Abu Dhabi și restul lumii, atît pe plan cinematografic, cît și economic. Programul festivalului include, pe lîngă proiecțiile de filme, și o serie de activități suplimentare, printre care diferite „workshop”-uri sub îndrumarea regizorilor, discuții și evenimente festive seara. În cadrul festivalului are loc în fiecare an o expoziție de fotografie la Galeria Palatului din Abu Dhabi. Un spațiu special este rezervat și proiecțiilor de filme studențești și de producții cu tematică legată de mediul înconjurător, precum și reclamelor. Cel mai atent urmărit eveniment din cadrul festivalului îl constituie acordarea „Perlei negre”, un premiu însoțit de o recompensă în valoare de 200 000 de dolari.
In capitala Emiratelor Arabe Unite, se poate vedea arhitectura futuristă a clădirilor, investițiile și mai ales imaginația folosită pentru construirea edificiilor sportive destinate și rezervate doar elitelor din tenis și golf, circuitul de Formula 1 și cel mai mare parc tematic de distracții – Ferrari World.
Nu departe de oraș se află cîteva renumite cluburi de golf. Clubul de golf Abu Dhabi by Sheraton, care are în componență două terenuri de iarbă, este cunoscut ca unul dintre cele mai bune din lume. Stadionul de iarnă Abu Dhabi Ice Rink oferă condiții pentru patinaj și hockey pe gheață. Pe pista de întreceri Al Wathba, se asistă la curse de cămile, care se țin în lunile de iarnă. De cîteva ori pe an, au loc în preajma zonei litorale Corniche, curse cu ambarcațiuni din lemn. Aceste întreceri tradiționale, sunt urmate de întreceri între arbarcațiuni ultra-rapide UIM Formula One Power Boat Race.
Ferrari World, cu o suprafață de 86.000 metri pătrați și un acoperiș roșu, este cel mai mare parc tematic acoperit din lume, fiind inaugurat în anul 2010, pe insula Yas a orașului Abu Dhabi. Principala atracție a parcului tematic Ferrari World este cel mai rapid montagne russe – roller coaster din lume: Formula Rossa. Trenulețul poate ajunge la viteza de 240 km/h în mai puțin de 15 secunde, poate primi pînă la 16 pasageri in 4 mașinuțe, ajunge la 100 km/h în 2.0 secunde, iar înălțimea pînă la care urcă este de 52 metri. Vizitatorii parcului beneficiază și de mai multe magazine, inclusiv cel mai mare Ferrari Store din lume și un magazin de suveniruri personalizate Ferrari. Restaurantele din incinta parcului au tematică italiană și oferă o experiență specifică acestei țări.
În Abu Dhabi se mai poate vizita și, totodată, remarca contrastul dintre souk-uri si mall-urile moderne, precum: Abu Dhabi Mall, Al Wahda Mall, Al Raha Mall, Fotouh Al Khair Centre Khalidiyah Mall etc.
Ajman- cel mai mic dintre emirate
Ajman este situat lîngă țărmul Golfului Persic. Aceasta este în prezent zona cu cel mai slab flux de turiști, dar acestă situație a început deja să se schimbe și așezările pescărești se transformă treptat în stațiuni turistice.
Printre atracțiile turistice, se numără vechea fortificație din perimetrul pieței centrale – Central Square. Clădirea cu patru turnuri a fost construită ca sediu al suveranului, dar și ca primă linie de apărare în fața atacatorilor din zonă. În fortăreață se află Muzeul Ajman, care este unul dintre cele mai frumoase locuri de aici. În apropiere, se găsește cartierul Karama – orașul vechi inițial. Mai departe, se întinde zona tîrgului, unde pe lîngă suvenirele clasice, se pot cumpăra pește și legume proaspete. După acesta urmează tîrgul Iranian, unde se vînd cele mai moderne dotări pentru gospodărie. Se merită vizitat și locul în care se construiesc navele maritime din lemn.
Ajman este locul unde cu siguranță este cea mai curată mare din tot cuprinsul Emiratelor și unde pe o distanță de cîțiva kilometrii se întinde o plajă publică, largă. Nespus de interesant este faptul că pentru ca orașul să arate cu adevărat bine, șeicul a interzis lipirea afișelor de orice fel, uscarea rufelor la geamuri sau în balcoane. Străzile au fost înfrumusețate cu copaci proaspăt plantați.
Sharjah – pricipalul centru cultural al EAU
Emiratul este situat la nord-est de Dubai și este al treilea ca mărime dintre Emiratele Arabe, atît ca suprafață, cît și ca număr de locuitori. Este renumit nu doar ca principalul centru cultural, dar și ca loc al păstrării stricte a tradițiilor islamice. Simbolul orașului este Koranul deschis, și este singurul emirat în care, legal nu se poate cumpăra alcool. Strictețea tradiției domină și în materie de îmbrăcăminte. Persoanele necorespunzător îmbrăcate, în acest emirat se pot aștepta la reacții „total“ ostile, cum ar fi strigăte. Vizitatorii pot fi închiși pentru expunerea brațelor descoperite sau a genunchilor indiferent de gen.
Orașul Sharjah este sediul multor organizații naționale și internaționale și de aceea a fost evaluat de către UNESCO, ca fiind capitala lumii arabe. Orașul se întinde pe trei lagune și este nu numai un centru turistic, ci și comercial și economic. În centrul orașului se află un canal care unește două lagune, iar în preajmă se găsesc alei și promenade pitorești, motiv pentru care adesea este numit Veneția arabă. Merită vizitat tîrgul Souq al Arsah unde se găsesc toate suvenirurile clasice.
Emiratul deține numeroase muzee așa ca: Sharjah Heritage Museum – expune reședința tradițională a unei familii arabe bogate și oferă posibilitatea de a vedea cum trăiește o astfel de familie și cum își are aranjată locuința. Nespus de atractiv este și Muzeul de Artă Sharjah, care expune cea mai mare colecție de artă arabă din Golful Persic. Urmează Muzeul Arheologic, care prezintă exponate din diversele localități ale emiratului. Este interesant prin modul interactiv în care este organizată vizitarea și prin filmele documentare care sunt proiectate acolo. Copiii se pot distra prin diverse jocuri tematice. Această diversitate a fost realizată grație șeicul local, care s-a preocupat ca vizitarea colecției sale să nu fie monotematică și plictisitoare și chiar a reușit acest lucru.
De-a lungul țărmului se întinde o plajă publică lungă de 4 km. Aici este valabilă restricția potrivit căreia femeile nu au voie să stea în costum de baie, ci trebuie să poarte îmbrăcăminte care să le acopere, printre altele brațele, burta și genunchii.
Dubai – perla Emiratelor Arabe Unite
Dubaiul este cel de-al doilea emirat ca mărime și este asemeni unei ferestre care se deschide doar spre viitor. Standardul de viață, proiectele arhitectonice futuriste sau construcțiile unice în întreaga lume, fac din acest oraș una dintre cele mai moderne metropole ale secolului XXI.
Dubaiul este în adevăratul sens al cuvîntului perla Emiratelor Arabe Unite cu plaje de o mare frumusețe, cu nisip fin de culoare albă, mîngîiate de valurile transparente ale mării, în care se ascunde o lume fascinantă, plină de specii neobișnuite de animale și plante. În același timp, Dubai este o lume a luxului și a celor mai elegante hoteluri, care coexistă în structura orașului cu străvechile clădiri istorice și moschei arabe. Cîștigurile acestuia nu provin doar din exploatarea „aurului negru“ – petrolul, ci și din turismul extrem de dezvoltat, orientat mai ales asupra clientelei bogate. De aceea, în capitala emiratului se găsesc numeroase hoteluri de lux, printre care se remarcă și cel mai înalt hotel din lume, precum și frumoase insule artificiale cu palmieri și un hotel submarin. În ciuda climei toride, a fost construit și un vast centru unde se practică sporturile de iarnă, în care se poate schia indiferent de maximile de afară, care de multe ori ajung pînă la 50°C. Dubai e un oraș ultramodern. Nu în zadar i se spune „Ibiza pentru cei foarte bogați”. Barurile de noapte sunt mereu pline, mai ales în serile de joi, cînd începe weekend-ul aici, fiecare dintre ele avînd orchestră și DJ.
Dintre toate atracțiile turistice aici impresionează în mod deosebit îndrăznețele realizări arhitectonice. Astfel, nu trebuie ratată vizitarea zgîrîie-norilor triunghiulari botezați Emirates Towers Hotel și Water Park-ul. Merită vizitată Moscheea Jumeirah Bastakia, unde se mai pot vedea și azi vechile case cu turnuri pentru vînt pe care le-au construit negustorii bogați și Muzeul Dubaiului în fortul Al Fahidi.
Necontenit, Dubai atrage atenția asupra sa, prin maiestuosul hotel Burj al-Arab, , în traducere „Turnul Arabilor” . Clădirea inaugurată în 1999 și amplasată pe o insulă artificială, în formă de ambarcațiune tipic arabă, cu 60 de etaje și 321 m înălțime,este un simbol al orașului Dubai. Dacă exteriorul hotelului, proiectat de arhitectorul britanc Tom Wright, este expresia unei arhitecturi ultramoderne, interiorul, proiectat de designerul Khuan Chew, este un mixaj luxos de stiluri occidentale și orientale. Burj Al Arab se mîndrește cu 8.000 metri pătrați acoperiți cu foițe de aur de 22 de carate și 24.000 metri pătrați de marmură. Hotelul își uimește oaspeții încă de la intrare cu sala de primire unde se poate observa înălțimea amețitoare a acestuia, vizitatorii pot astfel să admire culoarul dintre scări pînă în vîrful hotelului. Lobby bar-ul dispune de o fîntînă arteziană, unde apa ajunge pînă la 30m. Camerele au aer condiționat, cel puțin un televizor cu plasmă și rame de aur masiv, birou complet cu laptop, acces internet, fax, imprimantă, copiator, satelit, DVD, seif, jacuzi, mini bar, uscător de par, produse de baie în valoare de sute de dolari și nu mai puțin de 13 sortimente de perne, toate aceste lucruri numărîndu-se printre facilitățiile standard. Mesele se pot servi fie în restaurantul Al Muntaha, situat la 200 m altitudine, cu o panoramă deasupra Dubai-ului și a golfului arab, fie în restaurantul Al Mahara situat în adîncul mării. Specialități culinare alese, internaționale sau cu specificul orientului mijlociu se pot savura în restaurantul Al Iwan, precum și bucătărie mediteraneană în restaurantul Majlis Al Bahar situat pe plaja hotelului. Hotelul mai dispune și de piscină cu Poolbar precum și Cafe-restaurant. La etajul 18 se gasește un centru Spa Assawan cu jacuzzi, băi, saloane de frumusețe, precum și o ofertă de primă clasă în tratamente Spa. [1.2., p. 88] Oaspetii sunt transferați la aeroport cu elicopterul sau cu mașina (Rolls Royce, BMW), după preferințe. Extraordinarele servicii oferite de Burj Al Arab sunt specifice intregii lumi arabe, și Dubai-ului în special – puternic ancorate în dorința de a fi cît mai bune și mai impresionante…cu alte cuvinte, perfecte. O singură ședere la Burj Al Arab schimbă definitiv percepția despre lux, se poate spune că echivalează cu a fi emir pentru o zi.
Fîntîna Burj Dubai,o altă atracție a acestui emirat, este consderată una din minunile lumii contemporane. Este o fîntînă arteziană ce are 275 m lungime și este formată din cinci cercuri de mărimi diferite și două arcuri centrale. Este demnă de Cartea Recordurilor, avînd un jet de apă mai înalt de 150 m, precum și o clădire cu peste 50 etaje și este înzestrată cu 6600 becuri și 25 proiectoare de lumină de culori diferite, care creează peste 1000 de imagini abstracte. Făntîna efectuează în fiecare zi un program special de dans al luminilor în ritm cu jeturile de apă, pe un repertoriu muzical din melodii de top. După estimările specialiștilor, acest obiectv inedit atrage anual 10 milioane de vizitatori. [1.2., p. 89]
Dubai Mall este cel mai mare mall din lume după numărul de retailleri. În 2010, 47 de milioane de oameni i-au trecut pragul și au avut ce să vadă de la magazinele de modă haut-couture, la centrele de distracție pentru copii, la Aquarium și Zoo sub apă.
O altă atracție inedită – Hotelul subacvatic din Dubai este deja cunoscut în întreaga lume, acesta cazîndu-și turiștii în lumea peștilor. Clădirea seamănă cu un atol futurist și este primul pas către un adevărat oraș subacvatic. Acesta coboară 20 de metri în apele Golfului Persic, are o suprafață de 110.000 m². Etajele superioare ale clădirii adăpostesc săli de conferință, o clinică de chirurgie estetică și un laborator de cercetare marină. Arhitectul a inclus și un cinematograf, unde sunt proiectate în special filme cu ca tematica apei.
Dubai Marina este cea mai mare structură plutitoare locuită de oameni și se află în centrul zonei numită “noul Dubai”. Dubai Marina este dominată de cîțiva zgîrîe-nori și peste 200 clădiri foarte înalte.
Creek este un golf maritim adînc pe care orașul Dubai îl împarte în două. În același timp, pătrunde din ce în ce mai mult în uscat. Peste acest golf există în prezent trei poduri. Navigînd prin el se pot admira clădirile ultra-moderne de sticlă, dar și moscheele. Merită vizitată Marea Moschee, Primăria Municipalității, sediul Camerei de Comerț și Banca Națională. Pentru distracții este prezent arealul Wonderland, cu cea mai populară parte a sa, aquaparkul Splashland.
Bur Dubai se întinde în sud-vestul golfului Creek. Aici se află regiunea înaltă Sighada, care a fost la origine un mic sat pescăresc. Turiștii sunt atrași aici, mai ales de palatul șeicului Saaeda al Maktouma cu muzeele în aer liber Heritaga și Diving Village. Clădirea impozantă este un exemplu tipic al arhitecturii arabe și își etalează maiestuozitatea. Pe lîngă arhitectură și interioare, aici se admiră de asemenea, o colecție inedită de fotografii, desene istorice, monede, timbre și înscrisuri. Toate aceste exponate prezintă, în detaliu, istoria Dubaiului. În Heritage Village se poate vedea pe viu, cum se culeg perlele, sau cum arată un sat autentic de beduini. Un alt popas poate fi cu siguranță, tîrgul tradițional Dubai Old Souq. Este un cartier cu sute de magazine mici unde se poate găsi aproape orice.
Deira se întinde la nord și la est de Creek. Aici se întîlnesc majoritatea complexurilor comerciale și băncilor – este un fel de Wall Street arab. Vestigiile istorice sunt aici mai puține decît în alte părți ale Emiratelor, dar asta nu înseamnă că Deira nu își are farmecul său. Se poate vizita tîrgul de mirodenii, Spice Souq, care este un mic „aperitiv“, înaintea tîrgului de aur situat puțin mai departe. Este o străduță cu magazine mici, lipite unele de altele. Prețuri mai mici decît aici, nu se găsesc nicăieri în lume. După aceea se poate vizita tîrgul de parfumuri, unde pe lîngă mărcile de lux, se pot procura și parfumuri arăbești cu nuanțe florale locale.
Jumeirah este partea cea mai luxoasă a orașului, situată la nord. Aici, în vile opulente, trăiesc cei mai bogați oameni din oraș și tot aici se află cele mai luxoase hoteluri. Printre ele este și renumitul Burj al-Arab. În această zonă se găsesc aproape la fel de renumitele „insule palmier“. Pentru copii, aici sunt amenajate frumosul aquapark Wild Wadi și Grădina Zoologică.
Hotel Atlantis Dubai este o rezidență de lux din acest oraș, care și-a primit primii vizitatori în august 2008 – este înconjurat de apele calde ale Golfului Arabiei. Arhitectura lui se bucură de admirația specialiștilor din lumea întreagă, iar locul unde se află face să îi crească prestigiul. Atlantis Dubai este construit pe cea mai mare insulă artificială din lume, numită Palm Jumeirah, care se află la doar 35km de Aeroportul Internațional Dubai. Hotelul este fascinant prin atmosfera sa de poveste orientală și lux, care întîmpină vizitatorii chiar în holul de la intrare. Atlantis își depășește concurenții prin dotările sale – nu numai instalațiile de aer condiționat, de nelipsit în ziua de astăzi, ci și căzile de baie cu jeturi de masaj, internetul rapid, balcoanele cu vedere spre Golful Arabiei și televizoarele cu antenă satelit, toate sunt menite să asigure oaspeților un sejur cît mai confortabil și plăcut. Un element foarte interesant îl constituie bazinul artificial simulînd mediul natural de viață al delfinilor din Oceanul Atlantic, cu care vizitatorii se pot întîlni „față în față” în cele trei lagune artificiale ale insulei.
Dubai deține locul întîi în golf, în opinia International Golf Tour Operators Association. Primele terenuri pe care se putea practica acest sport au fost construite în 1988. [2.8.]
Dubai oferă vizitatorilor un fascinant caleidoscop al contrastelor, un amestec distinctiv al orașului modern și al deșertului etern, est și vest, vechi și nou. Un tărîm exotic cu un stil de viață cosmopolit, Dubai combină confortul și practicitatea vestului cu farmecul și ospitalitatea Arabiei.
Oferta hotelieră
Burj Al Arab 7* este cel mai celebru hotel din Dubai. Hotelul este situat într-o clădire în forma unei vile înalte de 300 m și oferă 202 apartamente de lux cu ferestre de la podea pîna la tavan, cu priveliști fabuloase spre linia de coastă a Dubaiului. Hotelul dispune de un centru spa și de 6 restaurante. Prețul unei nopți de cazare pornește de la 900 euro și depășește 2500 euro, în cazul apartamentelor de lux.
Hotelul Dar Al Masyaf, Madinat Jumeirah 5* se află lîngă parcul acvatic Wild Wadi, la care oaspeții au acces gratuit. Hotelul are numeroase facilități care garantează turiștilor o vacanță de neuitat: numeroase piscine exterioare și acoperite, sporturi acvatice, centru SPA, 41 restaurante, cafenele și baruri. Hotelul Dar Al Masyaf, Madinat Jumeirah are 283 camere decorate în stilul tradițional arab și băi de lux. Prețul unei nopți de cazare pornește de la 350 euro și depășește 950 euro, în cazul apartamentelor de lux.
Hotelul Sofitel Jumeirah Beach 5* este situat la 100 m de plajă, iar Marina Dubai se află la doar 1 km distanță. Hotelul are 438 camere elegant decorate, cu mobilier modern și balcoane cu vedere la mare. Prețul unei nopți de cazare pornește de la 150 euro și depăsește 520 euro, în cazul apartamentelor de lux.
Hotelul Al Manzil 4* se afla lă 2 km de plajă și 10 minute de mers pe jos de Dubai Mall. Hotelul este construit în stilul tradițional arab și oferă cazare în 197 camere spațioase, dotate cu tv LCD, seif, minibar, baie de marmură, halate și papuci de baie. Prețul unei nopți de cazare pornește de la 89 euro și depășește 300 euro, în cazul apartamentelor de lux.
Hotelul Rydges Plaza Dubai 3* se află în centrul orașului, în apropiere de zona de afaceri. În apropiere de hotel, la 10 minute distanță, se afla Jumeirah Beach Park. Hotelul are 98 camere confortabile, dotate cu TV, minibar, aer condiționat și baie proprie cu uscător de păr. Prețul unei nopți de cazare pornește de la 50 euro și depășește 150 euro, în cazul apartamentelor de lux
Umm al-qauwain
Umm al-qauwain este situat între emiratele Sharjah și Ras al-Khaimah și este cel mai puțin populat. Reprezintă un exemplu de cum arătau emiratele înainte de influxul banilor din petrol. Se numără printre cele mai sărace și slab dezvoltate ținuturi din regiune. Și aici intră bani din zăcămintele de gaz și petrol exploatate la comun cu Sharjah, dar comparativ cu alte zone ale Emiratelor, este vorba de „mărunțiș“. De aceea Umm al-qauwain nu este vizitat pentru strălucirea sa de aur tipică altor emirate, ci tocmai pentru modestia și simplitatea sa. Aici domnește o liniște netulburată, pentru o relaxare fără grijă, urmărind păsările rare sau navigînd cu iachtul.
Orașul se întinde pe o peninsulă nisipoasă, iar singuraticul oraș vechi se află în partea sa de nord. Este format din cîteva străduțe vechi, din zidurile de apărare, o moschee și ruinele unui fost palat. Fortificațiile servesc în prezent ca muzeu. Pe litoral se află centrul turistic Flamengo Brach Resort. Aici se pot închiria ambarcațiuni, porni într-o excursie în jurul golfului. Dintre sporturile de apă se poate alege schiul nautic sau windsurfingul. În partea de nord a orașului se află Centrul pentru Cercetări Marine-Marine Research, care se ocupă de studiul peștilor și crustaceelor. Acestuia îi aparține și un minunat acvariu accesibil publicului unde se pot admira numeroase specii de broaște țestoase marine, rechini și alte specii de pești ocrotite pe plan local.
Aquaparkul Dreamland este, fără îndoială cea mai mare atracție a emiratului. Adesea se spune despre el că ar fi cel mai mare aquapark din lume. Pe o suprafață de peste 250 000 m² sunt prezente tobogane, pante alunecoase, cascade artificiale, rîuri sălbatice și de asemenea, diverse chioșcuri cu gustări, resturante și magazine. Aici se mai găsește și un uriaș centru de agrement cu pistă pentru motociclism. În apropierea centrului, este planificată construirea unui hotel de lux și a unui complex de căsuțe de vacanță.
Ras al-Khaimah
Ras al-Khaimah este cel mai nordic dintre emirate și adesea se spune că este și cel mai frumos. Din punct de vedere al condițiilor naturale, Ras al-Khaimah prezintă o mare diversitate. Aici se află atît munți cît și văi roditoare, atît deșert, cît și mare. Datorită izvoarelor montane, pămîntul este fertil și prielnic agriculturii. Prin aceasta Ras al-Khaimah este magazia de provizii pentru celelalte emirate. Aici se află și o mică extracție petrolieră numită Saleh.
Pe muntele Jebel Jais urma să se inaugureze o uriașă stațiune de schi, ca prim areal de acest fel din Golful Persic. Zăpada artificială ar fi trebuit să reziste bine pe timpul iernii datorită înălțimii suficient de mari față de nivelul mării. Pîrtiile au fost proiectate pentru înălțimi cuprinse între 1600 – 1900 m peste nivelul mării. Nu lipsesc teleschiurile, telefericele și pîrtia de bob. Hoteluri luxoase, vile elegante și cabane montane asigură cazarea pentru 3 000 de persoane.
Orașul vechi nu este prea mare, dar cu siguranță, merită atenție. Comparativ cu alte emirate aici nu sunt atît de mulți turiști și prețurile sunt cu ceva mai accesibile. Muzeul Ras al-Khaimah este o fostă fortăreață și în același timp unul dintre cele mai frumoase monumente din Golful Persic, care datează din secolul al XVIII-lea. Inițial a servit ca reședință a domnitorilor. Muzeul a fost înființat aici în anul 1987. Se pot vzita trei săli pline de comori arheologice, ale căror exponate datează din anul 2500 Î.Hr. Alte atracții sunt colecțiile valoroase de bijuterii și de scoici.
Khatt este o stațiune balneară foarte apreciată de către localnicii din Ras al-Khaimah. Este situată la aproximativ 25 de kilometrii de capitală. Popularitatea sa este datorată celor trei izvoare minerale termale, care ies de la o adîncime de 30 de metrii și au o temperatură de 40 °C. Apa are proprietăți curative pentru diferite afecțiuni – începînd cu reumatismul, continuînd cu dermatitele și ajungînd în final la problemele musculare. Bărbații și femeile stau bineînțeles, separat.
Desigur, merită vizitat și străvechiul port Kush, care a servit cîndva drept centru comercial. În apropierea sa este o fortificație nou construită și puțin mai departe se află situl arheologic Wadi Haqil, care se poate mîndri mai ales cu ceramica descoperită aici.
Fujairah
Fujairah ocupă cea mai mare parte a litoralului de est. Este singurul emirat unde nu există nici o picătură de petrol. De aceea, emiratul trăiește pe seama zonei industriale și vamale libere, a marelui port, a agriculturii tradiționale și pescuitului. Litoralul de est a avut un rol important în ocuparea Oceanului Indian, drept pentru care în secolul al XVI-lea, portughezii au construit aici cîteva fortificații, din care, din păcate, nu s-a mai păstrat prea mult în zilele de astăzi. Forificațiile portugheze sunt înlocuite cu succes de fortărețele șeicilor arabi, de cea mai veche moschee sau de vechile șantiere arheologice. În Fujairah se află trei rezervații naturale marine, fapt pentru care locațiile din zonă sunt adesea căutate de scufundători – viața marină de aici este mult mai pestriță și mai diversificată decît în oricare alt loc.
Portul de aici se numără printre locurile strategice ale lumii arabe, întrucît se află vis-a-vis de Golful Persic, în Marea Arabă, care este mult mai adîncă. Fujairah contează foarte mult pe turism și de aceea aici se află un aeroport internațional. Partea modernă a orașului, înglobează bănci, instituții și sedii ale multor firme internaționale. Pentru turiști, aici prezintă interes numai centrul de informare turistică, unde pot afla informații utile cu privire la excursii, cum ar fi spre exemplu, cele din munți. Acest centru se află în clădirea Fujairah Trade Centre. În apropiere este situat hotelul Hilton, iar de-a lungul litoralului se întinde tîrgul, unde în afara suvenirelor clasice, se poate procura pește proaspăt, fructe și legume. La sud de această parte modernă, se află orașul vechi, care din cauza insuficientelor măsuri de conservare s-a deteriorat treptat. Locul este dominat de o mare fortăreață, construită în anul 1670. Construcția se compune din trei părți principale, cîteva săli și turnuri. Orașul vechi se pregătește ca în perioada imediat următoare să fie reconstruit, după care urmează să devină un uriaș obiectiv turistic.
Khor Fakka este în același timp un port larg și o stațiune turistică. Aici se află 24 de morminte, care datează din mileniul al II-lea Î.Hr.. Acestea sunt răspîndite pe stîncile din apropierea portului, unde pe timpuri se aflau fortificațiile portugheze, care au devenit ruine încă din anul 1666, mai ales din cauza atacurilor marinei persane.
Tot aici se găsește una dintre curgerile de apă care durează întregul an, palmieri, mango, dar și frumoase picturi rupestre. Turiștii îndrăgesc cel mai mult Wadi al Wurayah, datorită minunatelor sale cascade.
2.3. Dubai-un spațiu al modernității și viitorului. Cele mai fabuloase proiecte.
Dubai iși trăiește Epoca de Aur. Cele mai îndrăznețe proiecte arhitectonice ale lumii prind viață aici. Este orașul incredibilelor inovații și a luxului excesiv. Este precum un miraj printre nisipuri, miraj pulsînd de viață. Turismul este o alternativă perfectă pe care Dubaiul o are în mînecă atunci cînd vine vorba de menținerea finanțelor la cote înalte și după epuizarea rezervelor de petrol. Dar pentru asta s-a muncit mult deja, iar Dubaiul a fost promovat drept capitala cumpărăturilor din Orientul Mijlociu și o destinație turistică ce cu siguranță merită vizitată. Drept consecință, în 2010 emiratul era pe locul 8 în topul celor mai vizitate orașe și se estimează că numărul turiștilor va ajunge la 15 milioane în 2015. Pentru multe dintre minunățiile ce vin să completeze oferta turistică axată pe cultura tradițională, s-a muncit mult, ceea ce se oglindeste perfect în proiectele enunțate mai jos.
Proiectul Insulele Palm- o viziune fără precedent
Geografia emiratului stătea, pîna nu demult, în calea dezvoltării lui. Plaja, relativ îngustă, permitea accesul unui număr limitat de turiști. Și, cum depășirea limitelor e „specialitatea casei” în Dubai, emirul a venit cu ideea construirii unor insule în formă de palmier (Palm Islands), care oferă mai mulți kilometri de plajă comparativ cu cele circulare. [2.8.]
Astfel, principalele atracții ale Dubaiului sunt aceste plajele artificiale. Insulele Palmier sunt cele mai mari insule artificiale din lume, și reprezintă una dintre cele mai impresionante structuri create de om. Palm Jumeirah, Palm Jebel Ali și Palm Deira fac parte dintr-un proiect grandios și sunt insule artificiale create din nisip compactat și piatră.
Palm Jumeirah
Cea mai mică dintre cele trei insule, Palm Jumeirah, a fost autoproclamată “a opta minune a lumii”. Situată în largul coastei Jumeirah, Dubai , este cel mai prestigios cartier rezidențial, de petrecere a timpului liber. Insula în formă de palmier este o capodoperă inginerească. Șantierul a demarat în 2001. Are 20 km, și este formată din 17 frunze de palmier. Pentru a fi ridicată, muncitorii au folosit 94 de milioane de metri cubi de nisip și 7 milioane de tone de piatră. Insula a primit primii locatari în 2006 iar acum e acoperită de hoteluri și case luxoase ocupate de cei mai bogați locuitori ai emiratului. [2.8.]
Palm Jebel Ali
Construcția celui de-al doilea arhipelag, Palm Jebel Ali, a început în octombrie 2002 și este cu 50 % mai mare decît Palm Jumeirah. Este insula de dimensiuni medii din cele trei insule Palm. Aceasta este situată pe zona de coastă a emiratului Dubai. Forma unică a insulei palmier constă dintr-un trunchi, o coroană cu 17 frunze, și o insulă semilună care formează un dig împotriva apei.Palm Jebel Ali este mai mult o destinație de divertisment atît pentru adulți cît și pentr copii. Insula va include șase porturi de agrement, un “Sea Village”, un parc de apă și case pe apă construite pe piloni între frunze și semilună. Dacă totul decurge conform planului, construcția insulei va fi finalizată definitiv în cursul acestui an. În 2012, aici vor exista mai multe parcuri tematice, iar in 2020, Jebel Ali va fi casa a aproape 2 milioane de oameni.
Palm Deira
Proiectul palmierilor se încheie cu Palm Deira, cea mai mare dintre insule, ce va avea, după încheierea lucrărilor, o suprafață de 42 km². La început aceasta nu facea parte din proiectul inițial, construcția sa anunțîndu-se abia în octombrie 2004. Ea va fi de opt ori mai mare decît Palm Jumeirah și de cinci ori mai mare decît Palm Jebel. Firma care se ocupă de construcție a anunțat, în aprilie 2008, ca s-au folosit deja 300 milioane metri cubi de nisip. Termenul de finalizare al lucrărilor a fost stabilit pentru începutul anului 2015. Palm Deira va pune la dispoziția vizitatorilor numeroase facilități: de la muzee, biblioteci, școli, centre de sănătate, biserici și pînă la cele mai luxoase hoteluri, centre comerciale și plaje private. Astfel va mări capacitatea turistică a Dubai-ului oferind același tip de agrement exclusivist, destinat celor mai bogați oameni din lume.
Proiectul "The World"
La patru kilometri de coasta Dubaiului se află un complex de insule, care pare că s-a ridicat pe neașteptate din valurile mării. Este vorba de un proiect cu denumirea de „The World” (Lumea). Cele 300 de insule artificiale ale acestui nou arhipelag sunt astfel amplasate încît, văzute de sus, alcătuiesc o hartă a lumii și au fost construite prin îngrămădirea unor cantități uriașe de nisip marin. Proiectul a fost realizat sub patronajul conducătorul Dubaiului, șeicul Mohammed bin Rashid Al Maktoum, de către societatea Nakheel Properties.
Insulele au suprafețe cuprinse între 14 000 și 42 000 de m², distanța între ele fiind în medie de 100 de m. Arhipelagul are o lungime totală de 9 km și o lățime de 7 km. Lungimea totală a țărmurilor insulelor nou apărute este de 232 de km. Pentru realizarea proiectului s-au cheltuit 14 miliarde de dolari. Insulele se vînd în general la prețuri între 15 și 50 de milioane de dolari, dar există și excepții – una dintre ele fiind apreciată la prețul de 250 de milioane de dolari.
Lucrările de construcție au fost inaugurate în mod oficial la data de 6 mai 2003, piatra de temelie fiind pusă de însuși șeicul Mohammed. Peste patru luni a început adunarea nisipului iar în anul 2008 se vînduseră deja 60% dintre insule. La 10 ianuarie 2008, la orele 8 dimineața, directorul proiectului, Hamza Mustafa, a pus ultima piatră a construcției, ceea ce a marcat încheierea oficială a lucrărilor. Constructorii au început ulterior organizarea suprafeței insulelor conform dorințelor noilor proprietari. Mohammed bin Rashid Al Maktoum i-a făcut cadoul lui Michael Schumacher una dintre insule cu ocazia ultimului Grad Prix la care a participat pilotul de Formula 1, in octombrie 2006.
Recent se vorbește despre lenta scufundare a insulelor artificiale,dar autoritățile neagă cu fermitate acest fapt. Astfel în pofida acestor zvonuri neîntemeiate,70% din aceste insule au fost deja vîndute celebrităților.
Burj Khalifa-cea mai înaltă clădire din lume
Designul în formă de "Y" al clădirii, realizat de arhitectul Adrian Smith, a fost utilizat pentru a susține structura turnului, care se îngustează pe măsură ce avansează în înălțime. În partea superioară, clădirea se transformă într-o structură din oțel finalizată cu o spirală imensă. Bill Baker, inginer civil și partener al firmei Skidmore, Owings and Merrill (SOM) din Chicago, care a proiectat turnul, a precizat ca Burj Khalifa stabilește noi standarde în construcții.
Pentru construirea turnului cu 160 de etaje a fost nevoie de 330.000 de metri cubi de beton și 31.400 tone de oțel, acesta fiind vizibil de la 95 de kilometri distanță. Burj Khalifa este dotat cu 57 de lifturi care asigură transportul la cele 1.044 de apartamente din interiorul clădirii și la cele 49 de etaje dedicate birourilor, precum și unui hotel construit sub marca Giorgio Armani. Printre elementele care definesc noua minune a lumii se numără: cele mai rapide ascensoare din lume, cu o viteză de 65 km/oră, patru piscine, 3.000 de locuri de parcare, restaurante, platforma de observare, biblioteca, 1.400 m² de săli de fitness, 1.250 de unități locative. Exteriorul a fost finalizat la 1 octombrie 2009, inaugurarea oficială avînd loc pe 4 ianuarie 2010.
Un fapt nespus de interesant, și foarte puțin cunoscut este că această construcție inițial preconiza să se numească Burj Dubai. Actuala denumire a sa a fost aprobată în cinstea lui Khalifa bin Zayed bin Sultan Al Nahyan- emirul Abu Dhabi și președintele Emiratelor Arabe Unite, din motiv că acesta a dat în împrumut o sumă impunătoare de bani Dubaiului pentru a finisa această construcție în moment cînd toate sursele financiare erau deja epuizate.
Metroul din Dubai
Goana autorităților din Dubai după recorduri a dus la inaugurarea, pe 9.09.2009, a primului metrou din Golf, totodată cel mai elegant și mai computerizat metrou din lume. Metroul este o curiozitate a prezentului. Ultramodern nu este doar aspectul, ci și tehnologia folosită pentru ca localnicii, muncitorii și turiștii să fie transportați zilnic prin orașul-emirat.
O mare parte a stațiilor de metrou sunt construite la suprafață, pe un pasaj special care taie Dubaiul în două, astfel încât călătorii se pot bucura de o priveliște superbă asupra orașului. Telefonul mobil are semnal chiar și în porțiunea subterană a metroului, există aer condiționat și internet wireless pe tot parcursul drumului și în stații.
Fiecare garnitură de metrou este compusă din cinci vagoane, dintre care unul este “Gold Class”, unde au acces doar cei dispuși să plătească dublu pentru bilete sau abonamente. În schimb, aceștia beneficiază de scaune îmbrăcate în piele, covor pe jos, precum și de vederea panoramică pe care o oferă primul vagon din față, care merită toți banii. Totodată, fiecare tren are obligatoriu un vagon destinat exclusiv femeilor și copiilor, o influență din cultura musulmană. Dacă, din grabă sau din întîmplare, în vagonul respectiv intră un bărbat, însoțitorul de tren îl invită politicos să se mute în vagonul vecin, unde nu există restricții.
Metroul din Dubai este considerat a fi unul dintre cele mai sigure mijloace de transport de acest gen din întreaga lume. Pentru a apăra călătorii de diverse riscuri, a fost creată o Poliție specială a metroului. Aproximativ 3.000 de angajați monitorizează activitatea în trenuri și în stații. Totodată, este funcțional un sistem radio integrat între metrou și serviciile de urgență. De altfel, stațiile sunt închise cu uși glisante de sticlă pînă în momentul în care ajunge trenul și deschide ușile. Astfel, sinucigașii nu au nici o șansă să se arunce în fața trenului.
Metroul are două linii: cea roșie și cea verde. Cea mai folosită de turiști este linia roșie (Red Line): duce pînă la aeroport, merge pe sus și are stații la cele mai mari mall-uri, inclusiv la Dubai Mall, unde pot vizita și Burj Khalifa, cea mai mare clădire din lume.
Pentru o plimbare în voie cu metroul, este recomandată procurarea unui abonament de o zi, care costă 14 dirhami. În rest, prețul variază în funcție de distanța parcursă, traseul fiind împărțit în cinci zone distincte, cărora li se aplică prețuri diferite. De exemplu, pentru o călătorie într-o singură zonă, se achită aproximativ 2,5 dirhami, pentru două zone – 4,5 dirhami, iar pentru trei zone – 6,5 dirhami. Un abonament pe o lună valabil în toate zonele costă 270 de dirhami, pentru adulți, și 170 de dirhami pentru studenți.
În august 2009, au fost puse în vânzare primele cartele de metrou, iar pe 9 septembrie 2009, cel mai lung sistem de trenuri automate, fără șofer, a fost inaugurat oficial.
Proiectul Weathertec – Ploaie de 11 milioane de dolari
Un experiment pentru crearea ploilor artificiale a fost finalizat cu succes în Emiratele Arabe Unite, chiar dacă proiectul climatic numit Weathertec a costat aproximativ 11 milioane de dolari. În schimb, locuitorii EAU nu vor mai suferi de secetă și căldură. În esență, proiectul constă în acumularea unor ioni negativi prin dispozitive speciale, ceea ce duce la formarea unor nori de ploaie. În 2010, oamenii de știință au reușit să provoace 52 de ploi artificiale în zona orașului Al Ain. Ploile artificiale au fost aproape identice celor naturale, provocînd localnicilor surprize necunoscute, chiar înspăimîntătoare, precum grindina, vînturi puternice și fulgere.
Compania elvețiană Metro Systems Internațional, care se ocupă de acest proiect, susține că deține controlul deplin asupra ploilor în regiunea orașului Al Ain.
Deși este un proiect realizat în afara Dubaiului, cu siduranță merită să fie menționat în rîndul celor mai ingenioase realizări.
Cel mai înalt zgîrîe-nori din lume, primul hotel subacvatic de pe mapamond, cea mai mare insula artificială a planetei, locul unde se află concentrate 25% din macaralele lumii, sunt recordurile atinse sau care urmează a fi atinse de un oraș care acum 15 ani era înconjurat de nisip și considerat unul fără personalitate.
CAPITOLUL III. IMPACTUL TURISMULUI ASUPRA ECONOMIEI EAU
Turismul continua să fie una dn cele mai vaste industrii din lume. Conform datelor WTTC impactul acesteea a în anul 2011 a constituit o contribuție de 9 % la PIB-ul global, ceea ce se estimează la 6 bilioane dolari americani, contribuind concomitent la crearea a 255 milioane de locuri de muncă. Astfel, către anul 2022 se pre
supune că impactul acestei industrii va fi atît de impunător încît unul din fiecare 10 locuri de muncă va reveni unui angajat din domeniul turismului. [2.16.]
3.1. Evaluarea interdependenței dintre turism și principalii indicatori
economici
Emiratele Arabe Unite, în demersul de unificare început acum 40 de ani, au înregistrat multe realizări care au transformat statul și societatea, precum și pe cetățenii săi, pentru a intra în secolul XXI înarmați cu capacitatea de a face față provocărilor și beneficiilor acestui secol. În același timp, au căutat permanent să-și stimuleze cetățenii pentru a obține mai mult și pentru a întări ceea ce s-a realizat, asigurînd astfel generațiilor viitoare o viață decentă și stabilitate.
Desigur, Emiratele Arabe Unite au parcurs un drum lung în ceea ce privește dezvoltarea economică și socială, însă au fost în măsură să construiască o viață instituțională puternică, cu un grad mare de deschidere către societate. Aceste aspecte care au caracterizat procesul de dezvoltare, susținute și de spiritul de toleranță, au prevalat în toate segmentele societății. De asemenea, ca ingredient important, puternica viață spirituală le-a fundamentat și îmbogățit experiența, plasînd țara pe un loc special, nu doar la nivel regional, ci și la nivelul întregii lumi.
Într-adevăr, Emiratele Arabe Unite trăiesc de mai mulți ani un proces de dezvoltare nouă care a transformat E.A.U. într-un centrul financiar și comercial internațional. Pe lîngă aceasta, trăiesc o experiență parlamentară nouă, în adevăratul sens al cuvîntului, care corespunde standardelor internaționale. Pe de altă parte, succesele obținute la nivel național nu ar fi fost posibile fără o politică externă înțelept promovată de stat, care a facilitat îndeplinirea obiectivelor.
Transformarea Emiratelor într-un centru economic global nu a fost posibilă doar prin luarea unei singure decizii, ci este rezultatul planificării pe termen lung și a eforturilor depuse în mod susținut. Aceste eforturi nu s-au limitat numai la simple construcții economice, ci se regăsesc în infrastructură, în calitatea serviciilor, în dezvoltarea socială, incluzînd și dezvoltarea resurselor umane prin programe de formare continuă, în crearea unui mediu legislativ și juridic în acord cu evoluția economică și socială atît la nivel național, cît și global. De aici rezultă că poziția Emiratelor Arabe Unite pe harta economică mondială nu este temporară sau conjuncturală, ci este rezultatul unor eforturi continue. În cadrul acestui proces de dezvoltare au fost antrenate multe instituții economice și financiare, care au construit o fundație solidă pentru a depăși criza cu care se confruntă astăzi economia mondială.
Nu există nici o îndoială că E.A.U. au înregistrat mari realizări în ultima perioadă urmărind permanent scopul de a se dezvolta. Statul sprijină constant acest proces de dezvoltare, astfel încît să poată gestiona optim fluctuațiile regionale și internaționale sau orice alte evenimente.
Bogăția Emiratelor Arabe Unite este bazată în mare măsură pe exploatarea petrolului și a gazului natural, ce reprezintă aproximativ 40% din PIB. Țara arabă este al treilea producător de petrol din Golful Persic după Arabia Saudită și Iran (producția în Irak sa diminuat considerabil din cauza războiului). Din 1973, Emiratele Arabe Unite au suferit o profundă transformare, trecînd de la a fi o regiune a săracelor emirate într-un stat modern cu standarde de viață ridicate. PIB-ul pe cap de locuitor nu este cu mult sub cel a țărilor din Europa Occidentală. Generozitatea pentru reînvestirea sumelor cîștigate din petrol și politica sa externă moderată i-a permis să joace un rol important în problemele regiunii.
Guvernul încearcă să își diversifice punctele de creștere economică pentru a-și diminua dependența față de rezervele limitate de petrol. Un rezultat al acestor eforturi este creșterea susținută a turismului, bazată pe infrastructura hotelieră, deșertică și de agrement. Prețul relativ scăzut al materiilor prime, clima caldă ce durează pe aproape tot anul, minunile arhitecturale precum Burj al-Arab și Insula Palmier și atitudinea prietenoasă a locuitorilor au făcut ca Emiratele Arabe Unite să fie denumite Hong Kong-ul sau Singaporele Orientului mijlociu.
Influența turismului asupra economiei este resimțită în Emiratele Arabe Unite mai mult decît în orice alt stat, căci EAU au pariat pe dezvoltarea acestuia totul.
Numărul vzitatorilor în această federație este în permanentă creștere. Statul întreprindere imposibilul pentru ca EAU să devină o destinație de top cît de curînd posibil, investind în dezvoltarea turismului sume enorme.
Astfel capitalul investit în domeniul turismului în anul 2011 au constituit 20,9% din totalul investițiilor. Ponderea acestora pentru 2021 este estimată la 25,5 %. (fig. 3.2.)
Dezvoltarea semnifcativă a Industriei turistice își are aportul său în crearea noilor locuri de muncă.
Figura 3.1. Capitalul investit în Turism, în % din totalul investițiilor EAU.
Sursa: The World Travel & Tourism Council (WTTC), 2011, www.wttc.org
În legătură cu numărul de locuri de muncă create, WTTC susține că în 2011 turismul a contribuit la crearea a 166.000 locuri, ceea ce constituie 4,6 %, din totalul angajărilor ăn emirate.Se prognozează o creștere a numărului de locuri cu 4,2% de la 262.000 în 2011 pînă la 394.000 în 2021. (fig. 3.2.)
Figura 3.2. Contribuția Turismului în crearea locurilor de muncă în EAU, % Sursa: The World Travel & Tourism Council (WTTC), 2011, www.wttc.org
Efectele pozitive ale turismului se observă în special analizînd contribuția acestuia asupra PIB-ului EAU, care în 2011 a constituit aproximativ 6,5 % și este estimat să crescă cu pînă la 4,6 % în 2012. (fig. 3.3.)
Figura 3.2. Contribuția Turismului în crearea PIB-ului EAU, în %.
Sursa: The World Travel & Tourism Council (WTTC), 2011, www.wttc.org
Cu referire la numărul turiștilor internaționali ce preferă această destinație turistică se cumoaște că în 2011 emiratele au atras aproximativ 10.509.000 turiști. În 2021 numărul acestora poate crește cu 3,6 %, deci pînă la 15.011.000 vizitatori. Această țară prezintă interes și pentru turiștii din Republica Moldova, și numărul celor care aleg această destinație este în continuă creștere. (Tabelul 3.1.)
Tabel 3.1.
Numărul de plecări ale vizitatorilor din Moldova în EAU
pentru perioada 2005-2010.
Sursa: Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova, www.statistica.md
Multitudinea de date studiate demonstrează că industria turistică este un domeniu de o mare importanță pentru economia EAU. În caz că prognozele enunțate se vor adeveri cîștigurile obținute pe seama dezvoltării turismului voi fi colosale și Emiratele vor atinge topul destinațiilor nu doar după atractivitate ci și după nivelul înalt al serviciilor oferite vizitatorilor.
3.2. Strategii de extindere a pieței turistice și relațiile cu partenerii
internaționali
Ca un membru al Consiliului de Cooperare al Golfului (CCG), Emiratele Arabe Unite participă la o gamă largă de activități GCC, care se concentrează pe probleme economice. Acestea includ consultări periodice și dezvoltarea de politici comune de reglementare a comerțului, investițiilor, sistemului bancar și financiar, de transport, de telecomunicații, precum și alte domenii tehnice, inclusiv protecția drepturilor de proprietate intelectuală.
Parteneriatul cu România cu privire la sistemul educațional
În actuala economie a cunoașterii, educația pare a fi cheia care asigură succesul la nivel global. Ministerul Educației din Emiratele Arabe Unite recunoaște importanța educației și este pregătit pentru a face o investiție pe termen lung pentru dezvoltarea sistemului de învățămînt și de a oferi tuturor elevilor acces egal și gratuit la educație, în vederea dezvoltării abilităților indispensabile provocărilor societății moderne.
În Emiratele Arabe Unite, SIVECO Romania, în parteneriat cu Microsoft, ITQAN (EAU) și ITWorx (Egipt) au pus în aplicare un portal educațional național, care reprezintă cea mai mare implementare de SharePoint 2007, deservind peste 30,000 de elevi. Portalul oferă elevilor, părinților, personalului administrativ din Emiratele Arabe Unite, dar și publicului larg informații online despre educație, putînd fi accesat de oriunde.
Accesul liber la portal încurajează o bună comunicare între părțile implicate și, în același timp, susține transparența transferului de informații. Portalul oferă un set de aplicații adecvate pentru diseminarea de informații și servicii educaționale, cu scopul de a oferi anumite beneficii comunității. Soluția se bazează pe Microsoft Connected Education Framework, oferind o soluție flexibilă și extensibilă, și reprezentînd o bază sigură pentru dezvoltările ulterioare. Portalul Educațional este capabil să comunice cu un gateway, care expune Ministerul Educației și alte organizații guvernamentale relevante către utilizatori online, printr-un singur punct de acces. Arhitectura soluției urmărește modelul de proiectare Service Oriented Architecture (SOA).
În acest proiect SIVECO Romania a beneficiat de sprijinul și implicarea profesorilor locali și a departamentul IT din cadrul Ministerului Educației, în procesul de creare și personalizare a conținutului educațional. Ca urmare, lecțiile interactive dezvoltate urmăresc profilul cultural și educațional al țării.
Viziunea pe termen lung a Ministerului Educației din Emiratele Arabe Unite este de a se asigura că sistemul educațional urmează standardele educaționale internaționale și pregătește elevii pentru o viață benefică și productivă. Deasemenea, strategia educațională are ca scop sprijinirea elevilor în dezvoltarea de noi abilități, indispensabile provocărilor din societate modernă și să dobîndească abilități specifice, necesare pentru secolul XXI, cu scopul de a contribui la dezvoltarea întregii comunități.
Merite și proiecte privind securitatea
Emiratele Arabe Unite contribuie la securitatea și stabilitatea continuă a Golfului și Stîmtoarea Hormuz. Este un partener lider în eforturile de combatere a terorismului din SUA, furnizarea de asistență în arenele militare, diplomatice, financiare și din 11 septembrie 2001.
Forțele Armate EAU, alcătuite din 64000, au sediul în Abu Dhabi și sunt responsabile în primul rînd pentru apărarea celor șapte emirate. Deși mici la număr, sunt dotate cu unele dintre cele mai moderne sisteme de arme, cumpărate dintr-o varietate de țări.
EAU contribuie și la eforturile internaționale de counterpiracy. Ea a găzduit o conferință counterpiracy în primăvara anului 2011 – prima conferință găzduită de către un guvern străin ce a reușit să majoreze donații pentru a fi puse în Fondul ONU.
Emiratele Arabe Unite continuă să caute modalități de a îmbunătăți eforturile. Astfel se planfică găzduirea unei alte conferințe de acest gen în 2012.
Relații externe
EAU este un membru al Organizației Națiunilor Unite și a Ligii Arabe și a stabilit relații diplomatice cu mai mult de 60 de țări, inclusiv SUA, Japonia, Rusia, Republica Populară Chineză, și majoritatea țărilor din Europa de Vest. A jucat un rol important în Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol, Organizația țărilor arabe Exportatoare de Petrol, Națiunilor Unite, și CCG.
EAU acordă sistență pentru dezvoltare mai multor state. Cel mai mult din ajutoroarele sale au beneficiat țările arabe și musulmane. În 2007, Emiratele Arabe Unite au emis 300 milioane dolari Libanului. Emiratele Arabe Unite au mai oferit sprijine semnificative monetare și materiale pentru guvernul irakian, inclusiv un gaj de $ 215 milioane pentru asistență economică și reconstrucție, și a oferit ajutor substanțial Afganistanului, Pakistanului, și Autoritații Palestiniene.
EAU este un membru al următoarelor organizații internaționale: ONU și mai multe din agențiile sale specializate (OACI, OIM, UPU, OMS, OMPI), Banca Mondială, Fondul Monetar Internațional (FMI), Liga Arabă, Organizația Conferinței Islamice, Organizația țărilor Exportatoare de Petrol, Organizația țărilor arabe Exportatoare de Petrol, și Mișcarea Țărilor Nealiniate. EAU este, de asemenea, un membru al Agenției Internaționale pentru Energii Regenerabile (IRENA), și găzduiește sediul acesteea la Abu Dhabi.
Relațiile cu SUA
Statele Unite se bucură de relații de prietenie cu Emiratele Arabe Unite încă din 1971. Dețnînd legături comerciale private, în special în domeniul petrolier (EAU este singurul stat CCG ce permite participarea sectorului privat la petrol și sectorul gazelor), s-au dezvoltat tangențial cooperînd și în domeniul securității. Porturile EAU găzduiesc mai multe nave militare americane decît orice alt port din afara SUA. Statele Unite ale Americii a fost țara cere mereu a optat pentru stabilirea relațiilor diplomatice oficiale cu Emiratele Arabe Unite și a avut un ambasador rezident în Emiratele Arabe Unite din 1974.
Volumul exporturilor americane și a investițiilor străine directe în Emiratele Arabe Unite, în ultimii ani a crescut substanțial și este probabil să continue să crească în viitor. Această creștere reflectă tot mai mult diversificarea economiei Emiratele Arabe Unite, precum și rolul țării ca lider în modernizarea lumii arabe.
Țară este cea mai mare piață de export pentru Statele Unite în Orientul Mijlociu și, în 2010, a fost cea mai mare piață de export pentru Statele Unite ale Americii la nivel global. Clienții EAU au achiziționat în 2010 mărfuri din SUA estimativ în valoare de 11.64 miliarde dolari.
Mai mult de 750 de firme din SUA au o prezență în Emiratele Arabe Unite, de la Bechtel și compania ExxonMobil pentru Starbucks și Creamery Stone Cold.
Principalii parteneri de import ai EAU
1) China – 12,8%, produse principale: produse textile, îmbrăcăminte, produse industriale, obiecte de artizanat, mașini și produse realizate din aur, argint, cupru, fier și staniu.
2) India – 10%, produse primare: bumbac, accesorii, pietre prețioase și bijuterii, artificial fire, țesături, producătorii de metale, fire de bumbac, mașini și instrumente din plastic, ceai și preparate din carne.
3) Statele Unite – 8,7%, produse principale: echipamente de transport, mașini, calculatoare și produse electronice, produse chimice.
4) Japonia – 6,1% , produse primare: echipamente de transport, mașini electrice, utilaje, produse alimentare, materii prime și combustibili.
5) Germania -5,9%, produse primare: mașini, produse chimice, de masura si control tehnologie, fier și oțel.
Top 5 parteneri de export ai EAU
1) Japonia – 23,6%, produse primare: țiței, din aluminiu.
2) Coreea de Sud – 9,2%, produse primare: țiței, produse petroliere cum ar fi nafta și gaz petrolier lichefiat, aluminiu, cupru.
3) Thailanda -5,0%, produse primare: petrol brut, deșeuri metalice, aur și argint produse chimice 4) India – 4,8%, produse primare: perle, pietre prețioase, semiprețioase, pastă de aur, minereuri și deșeuri metalice, produse chimice organice și anorganice.
5) Iran – 3,8%, produse primare: gaze, țigări, piese de schimb pentru aparate de mașini, telefoane mobile, mașini grele și banana.
Din cele enunțate se desprinde concluzia că acest stat nu se oprește la realizările atinse și sesizînd imperfecțiunile existente, depune un efort maximal pentru înlăturarea golurilor din economie și politicile elaborate.
CONCLUZII
Maturizarea și schimbarea pieței turistice a avut implicții majore în geografia călătoriei și turismului pe tot globul. Principalele trăsături ale turismului s-au schimbat, au apărut noi destinații, în timp ce vechile atracții au intrat în declin. Tipurile de turism practicate au schimbat impactul negativ al acestei activități iar planificarea desfășurării sejurului vine tot mai accentuat în întîmpinarea dorințelor turiștilor.
Amiratele Arabe Unite, este stutul ce a sesizat probabil mai mult ca oricine aportul Industriei Turistice asupra dezvoltării social-economice și au demonstrate că indifferent de lipsa unor resurse turistice cu adevărat impresionante este posibilă atragerea fluxurilor imense de turiști, cu o ulterioară generare de venituri.
Prin conținutul său lucrarea în cauză a realizat obiectivele propuse. Multitudinea de date statistice abordate, demonstrează certitudinea contextului și oferă o viziune clară despre problematică cercetată.
BIBLIOGRAFIE
Manuale, monografii și lucrări didactice
1.1. Academia de Studi Economice din Moldova, Academia de Transporturi,
Informatică și Comunicații, Seria Teorie Economică, Matematică, Informatică, Geografia Economică și Socială Mondială, Volumul II, Ed.Evrica, Chișinău, 2004, 448 p.
1.2. D. Bolocan, Geografia turismului, Ed. Universul, Chișinău, 2010, 218 p.
1.3. Dr. Nicolae Neacșu, Dr.Vasile Glăvan, Dr. Petre Baron, Dr. Monica Neacșu, Geografia și Economia Turismului, Ed.Pro Universitaria, București, 2011, 617 p.
1.4. Horia C. Matei, Silviu Neguț, Ion Nicolae, Nicolae Steflea, Statele lumii. Mica Enciclopedie de Istorie, Ed.Meronica, București, 1999, 695 p.
1.5. Mihaela Dinu, Geografia Turismului, Ediția a II-a, Ed. Didactică și Pedagogică, București, 2004, 331 p.
1.6. Minciu Rodica, Economia turismului, Ediția a III-a revăzută și adăugită, Editura Uranus, București, 2005, 103 p.
1.7. Neacșu N., Cristureanu C., Baltarețu A., Turism Internațional- Studiu de caz și legislație, București: Editura Oscar Print, 1999, 89 p.
1.8. Silviu Neguț, Gheorghe Vlăsceanu, Florina Bran, Claudia Popescu, Liviu Bogdan,Vlad Marius, Cristea Neacșu, Geografia Economică Mondială, Ed.Meteor Press, București, 2006, 300 p.
1.9. Snak O., Baron P., Neașcu N., Economia Turismului, București: Editura Expert, 2003, 25 p.
1.10. Stăncioiu A., Dicționar de terminologie turistică, Editura Economică, 1999, 157 p.
1.11.Vasile Glăvan, Geografia Turismului, Editura Fundației România de Mîine, București, 2005, 336 p.
1.12. World Tourism Organization, UNWTO Annual Report.A Year of Recovery 2010, 80 p.
II. Site-ografia
2.1. Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova, www.statistica.md, (citat 05.05.2012)
2.2. Enciclopedie online, http://ro.wikipedia.org/wiki/Emiratele_Arabe_Unite, (citat 12.04.2012)
2.3. Îndrumar pentru afaceri în Emiratele Arabe Unite, 2012, 15 p., http://www.dce.gov.ro/Materiale%20site/Indrumar_afaceri/Indrumar_afaceri_EAU.pdf, (citat 25.04.2012)
2.4. League of Arab States, www.arableagueonline.org, (citat 02.04.2012)
2.5. Organizația Mondială a Turismului, www.unwto.org (citat 28.04.2012)
2.6. Site-ul oficial al agenției Premium-Tur, http://www.premiumtur.md/index.php?page=emirate, (citat 18.03.2012)
2.7. Site-ul oficial al agenției Ultramarne Travel International, http://www.ultramarine.ro/romana/Info_Emirate.htm (citat 22.03.2012)
2.8. Site-ul oficial descopera.ro, http://www.descopera.ro/travelling/2633698-dubai-un-arhipelag-cladit-pe-visuri (citat 22.03.2012)
2.9. Site-ul oficial al Emiratelor Arabe Unite, www.emirates.org (citat 25.03.2012)
2.10. The Official Portal of Dubai Government, www.dubai.ae (citat 25.03.2012)
2.11. World Travel and Tourism Council, www.wttc.org (citat 13.04.2012)
2.12. http://www.scribd.com/doc/51492509/Dinamica-Turismului-International,(citat 15.03.2012)
2.13. www.besttourism.ro (citat 7.05.2012)
2.14 www.infoturism.ro (citat 8.05.2012)
2.15. www.scribd.com/doc/57704079/Turism-International (citat 18.03.2012)
2.16. www.ec.europa.eu/eurostat (citat 25.04.2012)
2.17. http://www.dubaitourism.ae/ (citat 29.04.2012)
ANEXE
Anexa 1.
Figura 1.1. Clasificarea călătorilor internaționali
Sursa: Organizația Mondială a Turismului (OMT), www.unwto.org
Anexa 2
Figura 1.2. Relația existentă dintre formele de turism în viziunea OMT
Sursa: Organizația Mondială a Turismului (OMT), www.unwto.org
BIBLIOGRAFIE
Manuale, monografii și lucrări didactice
1.1. Academia de Studi Economice din Moldova, Academia de Transporturi,
Informatică și Comunicații, Seria Teorie Economică, Matematică, Informatică, Geografia Economică și Socială Mondială, Volumul II, Ed.Evrica, Chișinău, 2004, 448 p.
1.2. D. Bolocan, Geografia turismului, Ed. Universul, Chișinău, 2010, 218 p.
1.3. Dr. Nicolae Neacșu, Dr.Vasile Glăvan, Dr. Petre Baron, Dr. Monica Neacșu, Geografia și Economia Turismului, Ed.Pro Universitaria, București, 2011, 617 p.
1.4. Horia C. Matei, Silviu Neguț, Ion Nicolae, Nicolae Steflea, Statele lumii. Mica Enciclopedie de Istorie, Ed.Meronica, București, 1999, 695 p.
1.5. Mihaela Dinu, Geografia Turismului, Ediția a II-a, Ed. Didactică și Pedagogică, București, 2004, 331 p.
1.6. Minciu Rodica, Economia turismului, Ediția a III-a revăzută și adăugită, Editura Uranus, București, 2005, 103 p.
1.7. Neacșu N., Cristureanu C., Baltarețu A., Turism Internațional- Studiu de caz și legislație, București: Editura Oscar Print, 1999, 89 p.
1.8. Silviu Neguț, Gheorghe Vlăsceanu, Florina Bran, Claudia Popescu, Liviu Bogdan,Vlad Marius, Cristea Neacșu, Geografia Economică Mondială, Ed.Meteor Press, București, 2006, 300 p.
1.9. Snak O., Baron P., Neașcu N., Economia Turismului, București: Editura Expert, 2003, 25 p.
1.10. Stăncioiu A., Dicționar de terminologie turistică, Editura Economică, 1999, 157 p.
1.11.Vasile Glăvan, Geografia Turismului, Editura Fundației România de Mîine, București, 2005, 336 p.
1.12. World Tourism Organization, UNWTO Annual Report.A Year of Recovery 2010, 80 p.
II. Site-ografia
2.1. Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova, www.statistica.md, (citat 05.05.2012)
2.2. Enciclopedie online, http://ro.wikipedia.org/wiki/Emiratele_Arabe_Unite, (citat 12.04.2012)
2.3. Îndrumar pentru afaceri în Emiratele Arabe Unite, 2012, 15 p., http://www.dce.gov.ro/Materiale%20site/Indrumar_afaceri/Indrumar_afaceri_EAU.pdf, (citat 25.04.2012)
2.4. League of Arab States, www.arableagueonline.org, (citat 02.04.2012)
2.5. Organizația Mondială a Turismului, www.unwto.org (citat 28.04.2012)
2.6. Site-ul oficial al agenției Premium-Tur, http://www.premiumtur.md/index.php?page=emirate, (citat 18.03.2012)
2.7. Site-ul oficial al agenției Ultramarne Travel International, http://www.ultramarine.ro/romana/Info_Emirate.htm (citat 22.03.2012)
2.8. Site-ul oficial descopera.ro, http://www.descopera.ro/travelling/2633698-dubai-un-arhipelag-cladit-pe-visuri (citat 22.03.2012)
2.9. Site-ul oficial al Emiratelor Arabe Unite, www.emirates.org (citat 25.03.2012)
2.10. The Official Portal of Dubai Government, www.dubai.ae (citat 25.03.2012)
2.11. World Travel and Tourism Council, www.wttc.org (citat 13.04.2012)
2.12. http://www.scribd.com/doc/51492509/Dinamica-Turismului-International,(citat 15.03.2012)
2.13. www.besttourism.ro (citat 7.05.2012)
2.14 www.infoturism.ro (citat 8.05.2012)
2.15. www.scribd.com/doc/57704079/Turism-International (citat 18.03.2012)
2.16. www.ec.europa.eu/eurostat (citat 25.04.2012)
2.17. http://www.dubaitourism.ae/ (citat 29.04.2012)
ANEXE
Anexa 1.
Figura 1.1. Clasificarea călătorilor internaționali
Sursa: Organizația Mondială a Turismului (OMT), www.unwto.org
Anexa 2
Figura 1.2. Relația existentă dintre formele de turism în viziunea OMT
Sursa: Organizația Mondială a Turismului (OMT), www.unwto.org
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Turismul de Afaceri (ID: 148322)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.