Turismul Cultural Istoric In Municipiul Ploiesti
„TURISMUL CULTURAL ISTORIC ÎN
MUNICIPIUL PLOIEȘTI ”
CUPRINS
ARGUMENT
CAPITOLUL I Individualitatea geografică a Municipiului Ploiești.
1.1 Așezarea geografică și limitele
1.2 Aspecte generale ale reliefului
1.3 Resursele climatic și hidrografie
1.4 Biodiversitea
Bibliografie
CAPITOLUL II Particularități geodemografice actuale ale Municipiului Ploiești.
2.1 Dinamica populației
2.2 Funcționalitatea economică actuală a orașului Ploiești
Bibliografie
CAPITOLUL III Evoluția istorică a Municipiului Ploiești.
3.1 Scurt istoric cu privire la atestarea documentară a orașului
3.2 Faze de evoluție ale orașului Ploiești
Bibliografie
CAPITOLUL IV Potențialul turistic al Municipiului Ploiești.
4.1 Potențialul turistic antropic
4.2 Alte obiective turistice
Bibliografie
CAPITOLUL V Valorificarea turismului în Municipiul Ploiești.
5.1 Structuri de cazare turistică
5.2 Structuri de alimentare turistică
5.3 Structuri turistice pentru agreement
Bibliografie
CAPITOLUL VI Circulația turistică.
6.1 Dinamica numărului de turiști
6.2 Sosiri ale turiștilor
6.3 Înnoptări ale turiștilor
Bibliografie
CAPITOLUL VII.Valorificarea turismului cultural istoric al Municipiului Ploiești în perspective dezvoltării durabile.
7.1 Turismul urban și dezvoltarea durabilă
7.2 Strategia de dezvoltare durabilă a Municipiului Ploiești
Bibliografie
CAPITOLUL VIII Valorificarea metodico–didactică a lucrării în activitățile cu conținut geografic.
8.1 Integrarea conținutului în activitatea de la Geografia Romaniei
clasa a IVa
Bibliografie
CONCLUZII
ANEXE
BIBLIOGRAFIE
ARGUMENT
În acest studiu am încercat să analizez existența în cuprinsul Municipiului Ploiești a unui anumit potențial turistic, atât natural cât și antropic, pe baza datelor bibliografice și statistice disponibile, în vederea dezvoltării si a valorificarii turismului cultural istoric.Pe harta țării, Ploieștiul constituie un punct de referință pentru istoria și cultura poporului român:Nichita Stănescu,Ioan Luca Caragiale, născuți pe aceste meleaguri, sunt nume înscrise cu litere de aur în istoria culturii și civilizației poporului nostru. Un număr mare din obiectivele antropice existente fac parte din patrimoniul național de aici și un interes crescut pentru Ploieștii de ieri, de azi și de mâine.
Muzeele din Municipiul Ploiești sunt semnificative ca mărime și ca număr, încercându-se să se păstreze vie în memoria populației, evoluția locuirii acestor meleaguri, tradițiile, momente din trecutul acestui teritoriu care nu trebuiesc uitate și care au importanță istorică la nivel local și național.Cele mai multe biserici din Municipiul Ploiești au fost construite în secolul al XVIII-lea, de unde s-au propagat în acel secol însemnate curente populare . Din analiza elementelor potențialului turistic al municipiului rezultă existența condițiilor favorabile dezvoltării următoarelor forme de turism: turismul de circulație( sub mai multe forme: turismul de tranzit; turismul intinerant cu valențe culturale) si turismul de reuniuni, congrese, afaceri zona Ploieștiului este solicitată datorită accesibilității și apropierii de capitală.
În realizarea acestei lucrări am fost sprijinită de doamna Conf. Univ..Dr. Pehoiu Gica, căruia țin să- i mulțumesc pentru îndrumările acordate.
CAPITOLUL I INDIVIDUALITATEA GEOGRAFICĂ A MUNICIPIULUI PLOIEȘTI
Așezarea geografică și limitele.
Fig.1 Poziția geografică în cadrul județului Prahova (sursa http://www.rotravel.com)
Municipiul Ploiești, reședinta judetului Prahova, este situat în partea sudica a județului, la 60 km Nord de București, capitala României, 110 km Sud de Brasov, 70 km Vest de Buzău și 50 km Est de Târgoviste.Se învecinează cu comunele Bucov și Blejoi în partea de nord,cu comunele Brazi și Bărcănești în partea de sud ,la vest cu comuna Târgusoru Vechi și la est cu comuna Berceni. Municipiul Ploiești se întinde pe o suprafață de 5844,83 ha, dintre care 5189,70 ha intravilan.
Din punct de vedere matematic orașul Ploiești este amplasat la intersecția paralelei de 45 056’24’’ latitudine nordica cu meridianul de 250 1’48’’ longitudine estica, la o altitudine medie de 165m.(Catana, 2013, 7-8)
Așezat la sud de zona colinară pericarpatică și la nord-vest de confluența celor două râuri principale care curg în zona, Prahova și Teleajen, municipiul se situează în Câmpia piemontană a Ploieștilor, între altitudinile de 140 m și 180 m față de nivelul mării.
Fig.2 Poziția Câmpiei Ploieștiului (sursa http://www.rotravel.com)
Câmpia piemontană a Ploieștiului este o subunitate a câmpiei piemontane a Prahovei, situate între râurile Cricovul Dulce la est și Ialomița la vest, Câmpia Gherghiței la sud și Subcarpații Moldovei la nord.Ea are o altitudine cuprinsă între 100m și 250m și este ultima formă de relief traversata de râul Prahova, înainte de vărsarea lui în râul Ialomița. (Nivulescu,Velea, 1973, 75 )
Aspecte generale ale reliefului:
Municipiul Ploiești este situat în Câmpia piemontană a Ploieștilor, aceasta reprezentând conul de dejecție al râului Prahova, desfășurat predominant pe partea stângă a râului, ea fiind ultima unitate de relief străbătută de râul Prahova, înainte de vărsarea acestuia în Ialomița.
Câmpia Ploieștiului se prelungește de la granița cu Subcarpații de Curbura în interiorul cărora intră sub forma unui golf, de-a lungul râului Prahova, până la o înălțime de maxim 350 m în N și până la Câmpia Gherghiței în partea de S, unde înălțimea minimă este de circa 72 m.
Câmpia Ploieștiului este o câmpie piemontană, ușor aplecată, alcătuită din aluviunile aduse de Prahova și Teleajăn; are conturul tipic al unui con de dejecție, fiind mai strâmtă în partea de nord (2-2,5km lățime) și mai întinsă în partea de sud (circa 35km lățime).
Diferența de înălțime dintre punctul cel mai înalt al câmpiei Ploieștiului (417m) și cel mai jos(73m) este de aproximativ 344m. Această amplitudine altimetrică pe o lungime de circa 40 de km înseamnă un povarnis destul de evidențiat pentru o zonă de câmpie, de 8m/km În cadrul Câmpiei Ploieștiului desimea divizării reliefului indică valori diferite, cuprinse între 0 și 4,7km pe km pătrat Acest fapt se datorează conului de dejecție al Prahovei care ajunge la o lărgime de peste 20km și o grosime a aluviunilor de peste 60m.( Catana, 2013, 23-24 )
În cadrul Câmpiei Ploieștiului se află numeroase forme de relief. Una dintre formele de relief întâlnite aici este lunca, unitate morfohidrografică complexă, care reprezintă sectorul cel mai jos și cu vârsta cea mai proaspătă, evoluat în lungul văilor .Înfățișarea, dezvoltarea și alcătuirea lor au fost determinate de modificările întâmplate în dinamica râurilor, ca consecință directă a schimbărilor bio-climatice, eustatice și neotectonice din postglaciar.Înfățișarea, alcătuirea și extinderea luncilor sunt determinate de particularitățile reliefului major, dar și de schimbările raportului dintre debitul solid și debitul lichid, modificările sezoniere și întâmplatoare ale regimului de scurgere.
Din perspectiva modelării recente a reliefului, Câmpia Ploieștiului este afectată în deosebi de fenomene de eroziune și înmagazinare fluvială, care se petrec de-a lungul albiilor, dar și de fenomene specific frunților de terase (pluviodenudarea) sau întinderilor orizontale interfluviale ( sufoziunea ,tasarea). Procesele de sufoziune și tasare se întâmplă în zonele acoperite cu loess și provoacă apariția crovurilor.În Câmpia Ploieștiului crovurile sunt într-o etapă incipientă, apărând în zonele unde apa din precipitații sau din zăpadă băltește pentru mai multă vreme. Pe creștetul teraselor sunt specific procesele de ravenare, îndeosebi unde vegetația nu există. Sistemul modelării prezente a fost intens influențat de răspândirea terenurilor arabile și de despăduriri, astfel omul a contribuit la intensificarea acestor procese prin arături și prin lipsirea solului de protecția vegetației .
Pe suprafața Câmpiei Ploieștiului exista și amprente ale modelării antropice. Astfel, cea mai răspândită acțiune antropică o reprezintă arătura, la care se adaugă utilizarea numeroșilor fertilizatori ce au schimbat ph-ul solului. (Niculescu, Velea, 1973, 20-25)
Resursele climatice și hidrografice
TEMPERATURI
În aria Municipiului Ploiești temperatura medie anuala este de 10,5 0C, această valoare fiind cauzata de bilanțul radiativ -caloric care imprimă valori ridicate din cauza așezării orașului în preajma paralelei de 450 lat.N.Un alt factor local care influențează temperatura Municipiului Ploiești, este orașul care contribuie la încălzirea artificiala a climei, în primul rând prin activitățile sale industriale (în procesul funcționării întreprinderile degajă căldură) iar în al doilea rând prin mașinile care circula în interiorul orașului (prin arderea combustibilului degajă căldură în atmosfera). De altfel este știut faptul ca, temperatura este în general cu cel putin 20 C mai ridicată în interiorul orașelor.
Temperatura medie lunară oglindește schimbarea valorilor temperaturii aerului de-a lungul unui an astfel valoarea cea mai mică se percepe în luna ianuarie (-1,50 C) din cauza încălzirii solare scăzute, a pătrunderii aerului rece continental de la marginea anticiclonului ruso-siberian și a radiației pământene care are valori foarte ridicate în perioada această a anului.Temperatura medie cea mai ridicată se înregistreaza în luna iulie (22,40 C) și se datoreaza instalării unui regim de presiune ridicat(cer senin și vreme caldă),care conduce la destrămarea ansamblurilor noroase (iulie este luna care înregistrează cele mai reduse valori ale nebulozității).
Cele mai ridicate temperaturi în perimetrul orașului, se înregistrează atunci când au loc mișcări ale maselor de aer continental în plan orizontal (advecții) din Sud-Vestul Asiei sau Nordul Africii. O astfel de situație s-a consemnat în data de 05-07-2000 când temperatura aerului a fost de 41,20 C.
Cele mai mici temperaturi sunt înregistrate în sezonul rece al anului, în deosebi în luna ianuarie, în urma invaziilor maselor de aer polar sau artic ce aparțin Anticiclonului Scandinav sau Anticiclonului Siberian, cea mai scăzută temperatură a fost de -240C și s-a înregistrat în data de 26-01-2000.( Catana, 2013, 24-25 )
Fig.3 Sursa datelor: Stația meteorologic al Ploiești
PRECIPITAȚIILE ATMOSFERICE
În Municipiul Ploiești cantitatea medie anuală de precipitații este de 617,2 mm și este condiționată de factorii pluvio-genetici, prezența nucleelor de condensare, altitudine.
Particulele poluate cu caracter de nucleu de condensare (artificiale) eliminate în atmosferă prin activitățile din oraș duc la formarea precipitațiilor.
În ceea ce privește cantitățile medii lunare, acestea prezintă valori variate de la una la alta, cantitatea maximă înregistrându-se în luna iunie -87,8 mm, ca consecință a creșterii activității ciclonice.În luna februarie se realizeaza minimul cantității lunare de precipitatii – 24,4 mm, datorită predominării timpului frumos și calm ce nu avantajează dezvoltarea norilor.(Catana, 2013, 25 )
VÂNTURILE
În orașul Ploiești direcția predominantă a vântului este cea dinspre N-V-19% și calmul atmosferic are valoarea de 36%,înfațișând o valoare maximă în lunile de iarnă (stratificarea aerului nepermițând crearea curenților atmosferici)și un minim în lunile aprilie , mai și iunie (din cauza accentuării activității ciclonice).Direcția vântului este modificată de forma orașului și trama stradală, viteza maselor de aer este dependenta de forța gradientului baric orizontal și de forma zonei active.În această zonă viteza medie anuală a vântului este de 2,4m/s, cele mai crescute valori ale vitezei vântului sunt consemnate din direcțiile nord și nord-vest cu 3,5m/s, iar cele mai scăzute valori se consemnează din direcțiile sud-est și sunt de 1,5m/s.
Datorită încălzirii mai accentuate a orașului comparativ cu regiunile din jur, apar curenții ascendenți deasupra acestuia, astfel aerul mai rece și mai lă de precipitații este de 617,2 mm și este condiționată de factorii pluvio-genetici, prezența nucleelor de condensare, altitudine.
Particulele poluate cu caracter de nucleu de condensare (artificiale) eliminate în atmosferă prin activitățile din oraș duc la formarea precipitațiilor.
În ceea ce privește cantitățile medii lunare, acestea prezintă valori variate de la una la alta, cantitatea maximă înregistrându-se în luna iunie -87,8 mm, ca consecință a creșterii activității ciclonice.În luna februarie se realizeaza minimul cantității lunare de precipitatii – 24,4 mm, datorită predominării timpului frumos și calm ce nu avantajează dezvoltarea norilor.(Catana, 2013, 25 )
VÂNTURILE
În orașul Ploiești direcția predominantă a vântului este cea dinspre N-V-19% și calmul atmosferic are valoarea de 36%,înfațișând o valoare maximă în lunile de iarnă (stratificarea aerului nepermițând crearea curenților atmosferici)și un minim în lunile aprilie , mai și iunie (din cauza accentuării activității ciclonice).Direcția vântului este modificată de forma orașului și trama stradală, viteza maselor de aer este dependenta de forța gradientului baric orizontal și de forma zonei active.În această zonă viteza medie anuală a vântului este de 2,4m/s, cele mai crescute valori ale vitezei vântului sunt consemnate din direcțiile nord și nord-vest cu 3,5m/s, iar cele mai scăzute valori se consemnează din direcțiile sud-est și sunt de 1,5m/s.
Datorită încălzirii mai accentuate a orașului comparativ cu regiunile din jur, apar curenții ascendenți deasupra acestuia, astfel aerul mai rece și mai dens al câmpurilor alăturate se mișcă din toate direcțiile către mijlocul orasului, toate acestea ducând la apariția unui sistem convergent de vânturi cu caracter de briză, având viteza de aproximativ 3m/s.Ceața și pâcla industriala pot fi împinse de către brizele urbane spre mijlocul orașului, având efecte negative asupra sănătății populației.( Catana, 2013, 26)
UMIDITATEA AERULUI
Umiditatea aerului are o importanță mare în procesul de formare a precipitațiilor. Radiațiile solare sunt filtrate și absorbite de către vaporii de apa, modificând astfel dinamica anuală și diurnă a temperaturii aerului.Scăderea temperaturii reprezintă un element care schimbă umiditatea relativa a aerului.
Valoarea medie anuală a umidității aerului este de 78%, valorile lunare înregistreaza un maxim în lunile de iarnă -87% în luna decembrie la stația meteorologica Ploiești (datorită advecțiilor de aer umed din N continentului și temperaturilor scăzute).Cea mai scăzută valoare a umidității aerului se înregistrează în luna iunie -70% (se instaleaza un regim anticiclonic).( Catana, 2013, 26 )
NEBULOZITATEA
În formarea nebulozității deasupra orașului Ploiești, un rol important îl au activitățile industriale cu emisiile de fum rezultat din arderile combustibililor și circulația rutieră intensă. Nebulozitatea maximă se înregistrează iarna și se datorează existenței norilor stratiformi în luna decembrie înregistrându-se cea mai mare valoare (6,7zecimi).Minimul nebulozității se înregistrează vara, pe timp anticiclonic (curenți ascendenți care cauzează destrămarea norilor) valoarea cea mai mică având-o luna august (4,1zecimi).Valoarea medie anuală a nebulozității este de 5,5zecimi.( Catana, 2013, 27 )
ALTE FENOMENE METEOROLOGICE
Alte fenomene meteorologice remarcate pe teritoriul Municipiului Ploiești sunt: bruma, ceața și roua.
Bruma este un fenomen caracteristic sezonului rece al anului pe temperaturi scăzute și umezeala ridicată, cele mai importante cazuri de brumă sunt cele din lunile aprilie sau septembrie (timpurii sau târzii).Numărul mediu anual al cazurilor de bruma este de 52,4.
Fenomenul de ceață este mai des întâlnit de la sfarșitul lunii octombrie până la începutul lunii aprilie (o medie de 38,4 cazuri), iar durata fenomenului de ceață se află în relație strânsă cu variația temperaturii și evoluția umezelii relative.
Durata depunerii de rouă este foarte mare din martie până la sfârșitul lui noiembrie,numărul mediu anual al cazurilor de rouă este de 40,1( la stația Ploiești).( Catana, 2013, 27 )
APELE
Orașul Ploiești este situate între două mari râuri, primul dintre ele,Prahova, spre sud-vest, atingând ușor municipiul prin comuna suburbană Brazi, iar cel de-al doilea, Teleajenul, spre nord și est, străbătându-l prin comunele suburbane Blejoi, Bucov, Berceni. Orașul este așezat pe râul Dâmbu, care izvorăște în zona de dealuri a orașului Băicoi, trece prin oraș și prin două comune suburbane și apoi prin comuna Râfov, unde se varsă în Teleajen. Dâmbu are astăzi apa puțină; este canalizat pe aproape toată partea ploieșteană a traseului său, în el deversându-se, la ieșirea din oraș, sistemul de canalizare al acestuia
Până la intrarea în oras, alimentează un lac de lângă pădurea Paulești și câteva heleștee private din acea zonă. După subtraversarea drumului național Ploiești-Vălenii de Munte, ajunge în zona depoului de tramvaie Ploiești.( Niculescu, Velea , 1973, 38-40 )
Fig.4 Cursul pârâului Dâmbu – de la Bariera Bucov până în Bariera Rafov
Fig.5 Râul Teleajen (Sursa:arhiva personală)
Fig.6 Râul Prahova(Sursa:arhiva personală)
Fig.7 Pârâul Dâmbu(Sursa:arhiva personală)
În pârâul Dâmbu sunt descarcate apele uzate de la stația de epurare municipală Corlanești și cele de la stația de epurare Băicoi, din zona industrial și rezidențială a municipiului Ploiești.
Mai menționez lacul artificial din Parcul Tineretului, lacul Păltinoasa din care întreprinderile se alimentează cu apa industriala.
Fig.8 Lacul artificial din Parcul Tineretului(Sursa:arhiva personală)
Lacul Paltinu este un lac de acumulare pentru apă potabila, întins pe o lugime de 3 km, oferind o priveliște încântătoare. Este așezat într-o zona montană pitorească, în bazinul Doftana iar în apropriere se găsește râul Doftana, la confluența cu Pârâul Păltinoasa și Secaria. Situat la o altitudine de 650 m lacul Păltinoasa ocupă o suprafață de 215 ha. Barajul Paltinu servește în principal pentru alimentarea cu apă potabilă și industială a municipiilor Câmpina și Ploiești. În subsidiar, barajul asigură și apă pentru irigarea a 9.000 ha în lunca râului Prahova în zona Băicoi-Ploiești și pentru salubrizarea râului Dâmbul din Ploiești.
Fig.9 Lacul Păltinoasa
În orasul Ploiesti pânza freatică este situate între 6-20m adâncime, iar privitor la debit și calitate aceasta satisface parțial necesitățile de apă potabilă ale orașului. ( Catana, 2013, 21-28 )
Biodiversitarea
Vegetația de odinioară a Ploieștiului a fost aceea a unei păduri de câmpie, în care predomină stejarul pedunculat (Quercus robur), alături de alte varietăți de stejar și gorun. Resturi din pădurea de altădată s-au mai păstrat până târziu și chiar în prezent mai există, ca arbori ocrotiți, doi stejari bătrâni, la Ghighiu, dincolo de marginea de sud a orașului.
În prezent vegetația este cea specifică marilor aglomerări urbane, formată îndeosebi din esențe ornamentale și de aliniament, plantații de castani, plopi și salcâm, spațiile verzi și parcurile fiind destul de restrânse (zona bulevardului, parcul de la Sala Sporturilor, parcul din nordul orașului, parcul „Mihai Viteazul”, parcul de la Bariera Bucov). Acestea ocupa numai 85,5 ha, revenind, în medie, 3,2 mp. pe locuitor. (Popescu, 1985, 30 )
Fig.10 Parcul central –Platan secular
Pe raza orașului pot fi văzute și câteva exemplare de arbori endemici, aclimatizați în timp, care se află sub ocrotirea legii, printre care și „arborele mamut” secular-sequoia dendron giganteum din curtea Muzeului Memorial „Paul Constantinescu” (str. Nicolae Bălcescu nr. 15), smochini, dar și câteva exemplare de stejari seculari, amintind de Codrii Vlăsiei. În vechile cartiere, cu case „pe pământ”, locuitorii continuă să planteze pomi fructiferi (vișinul, cireșul, mărul, nucul etc.) și să cultive legume și flori.
Câmpia Ploieștiului face parte din zona nemorală (a pădurii de ștejar), subzona pădurilor de ștejari submezofili-termofili.În sud-est apare contactul cu silvostepa.Vegetația intrazonală este cea de luncă, acvatică, palustră, vegetală și ruderală.Predominant este ștejarul pedunculat (Quercus robur), care formează asociații vegetale în luncile râurilor, împreună cu gorunul (Q. petraea), carpenul (Carpinus betulus), alunul (Corylus avellana).Subarboretul este format din măr pădureț (Malus silvestris), păducel (Crataegus pentagyna), cornul (Cornus mas).Apare și teiul (Tilia cordata, Tilia platyphyllos), de exemplu la Crângul lui Bot. Pădurile de luncă sunt formate din anin negru (Alnus glutinosa), plopul alb (Populus alba), plopul negru (Populus nigra), salcii (Salix triandra, S.pentandra,S. fragilis). Pe locul pădurilor defrisate și la contactul cu zona de silvostepă apar, pe locurile necultivate, pajiști de câmpie.Pajiștile care apar în locul pădurilor de stejar sunt formate din Poa pratensis și alte graminee-Festuca valesiaca, Agropyrum repens, Trifolium. În sud-est, spre zona de silvostepa pajiștile sunt formate din Festuca valesiaca, graminee-Poa bulbosa, Agropyrum repen și dicotiledonate.
Vegetația palustră este formată din: Phragmites (stuf), Typha (papură), Scirpus, Juncus, Carex, formând fitocenoze ierboase în luncile râurilor.
Vegetația segetală însoțește culturile agricole, iar cea ruderală așezările omenești și căile de comunicație.( Popescu, 1985, 32 )
Fauna este formată din lup, iepure, vulpe, mistreț, pisica sălbatică, veverița, cerb, rozătoare, șarpele de alun, iar dintre păsări gaița, grangurele.
Fauna azonala apare în lunci și este formată din păsări-acvila de câmp, gaița de pădure, mierla, pițigoiul, cucuveaua.
Dintre pești apar mreana, cleanul, scobarul, linul. Numeroasele unități industriale și exploatările petroliere, prin reziduurile deversate în aceste ape, duc la poluarea accentuata și implicit reducerea sau chiar dispariția faunei acvatice.
Formațiunile forestiere sunt:
-sleauri de câmpie de stejar;
-plopisuri amestecate, cu plop alb și negru;
-stejarete pure;
-sleauri de luncă;
-frasinete.
Sleaurile de câmpie de stejar ocupă o suprafață întinsă pe dreapta Prahovei (Varnița, Misleanca, Tinosu).Sunt formate din stejar pedunculat, frasin, plop alb. Etajul inferior este format din tei, carpen, ulm, jugastru. Subarboretul cuprinde specii de păducel, sanger, măces, soc, lemn câinesc, alun, iar cel ierbos cuprinde specii de mull.(Popescu, 1985, 35-37)
Fig. 11 Vegetație de luncă, în zona localității Stăncești (râul Prahova)
BIBLIOGRAFIE
Catana, M., C., (2013), Municipiul Poiesti-remodelarea urbana si calitatea vietii, Ploiesti: Editura Ploiesti Mileniul III
Niculescu, GH., Velea, I., (1973), Județul Prahova, Bucuresti: Editura Academiei R.S.R.
Popescu, P.D., (1985), Ghid de oraș Ploiești, București: Ed.Sport.Turism.
CAPITOLUL II PARTICULARITĂȚI GEODEMOGRAFICE ACTUALE ALE MUNICIPIULUI PLOIEȘTI
2.1 Dinamica populației.
În prima parte a acestui capitol voi analiza caracteristicile populației, respectiv evoluția numărului populației, structura pe sexe și grupe de vârstă, structura etnică, nivelul de instruire al populației, resursele de muncă. Populația este într-o continuă modificare numerică , în timp și în spațiu, ca urmare a influenței factorilor sociali , culturali, etc .
Municipiul Ploiești este reședință de județ, principalul centru economic, politico-administrativ și cultural la nivel județean. Importanța și rolul municipiului depășește nivelul județean, el fiind considerat în ierarhia funcțională în cadrul rețelei de localități din România oraș de rangul I. Încadrarea municipiului. Ploiești în rețeaua de localități ca municipiu de rang I a avut ca și criterii faptul că are un număr mai mare de 200.000 de locuitori, accesibilitate directă la rețeaua majoră de căi de comunicații paneuropene (rutiere, feroviare, navale și aeriene), o bază economică de înalt nivel tehnologic și flexibilă (sector secundar, servicii productive, social-culturale și de natură informatică), universități, institute de învățământ superior diversificate și o viață culturală bogată. În cadrul Regiunii Sud-Muntenia, municipiul. Ploiești este cel mai mare centru urban după criteriul numărului de locuitori. ( Cucu, 1996, 38-40 )
La ultimul recensământ din 2011, populația municipiului Ploiești număra 227194 locuitori. Efectivul demografic al municipiului Ploiești a crescut progresiv în perioada industrializării și urbanizării (intervalul 1966-1990), creștere determinată de populația care a migrat dinspre rural spre urban și de ratele înalte ale natalității. Creșteri importante de populație s-au înregistrat din sec. al XIX-lea, creșterea sa fiind mai rapidă comparative cu orașele mari din țară cu excepția Bucureștiului și Constanței, fapt care se explică prin extinderea extracției de petrol. Cu toate pierderile cauzate de cel de-al doilea război mondial, populația Ploieștiului s-a refăcut rapid, înregistrând 95.632 de locuitori la recensământul din 1948. (Catana, 2013, 29-30 )
În perioada recentă, trendul de creștere s-a păstrat până în anul 1995 (255259) persoane( maxim demografic înregistrat),dupa care incepe sa scada in anul 1998 (251348), acest fapt explicându-se prin menținerea atracției pentru populația din jurul municipiului și prin măsurile de liberalizare a circulației persoanelor. Scăderea numărului populați începând cu anul 1996 se explică prin reducerea după 1990 a ratei natalității prin liberalizarea avortului și efectele negative ale procesului economic de recesiune severă și migrație externă, creșterea atracției pentru locuire în zonele periurbane, respectiv comunele din jurul Ploieștiului care au înregistrat o creștere a efectivului demografic în ultimii ani . (Catana, 2013, 30)
Evoluția numerică a populației municipiului Ploiești, în perioada 1998-2014 este foarte bine ilustrată cu ajutorul tabelului de mai jos:
TABELUL 1 Evoluția numerică a populației (Sursa INSSE)
Fig. 12 Evoluția numerică a populației
Din punct de vedere demografic, municipiul Ploiești a cunoscut o creștere vertiginoasă după cel de-al doilea război mondial, populația sa dublându-se între 1956 și 1992 prin procesul forțat de industrializare. De asemenea, politicile demografice pronataliste au contribuit la creșterea efectivului demografic. După 1989, populația Ploieștiului a crescut până în anul 1995 când a atins cifra de 255259 locuitori, după care numărul populației s-a redus continuu, astfel că la recensământul din 2011 au fost înregistrate 209945 persoane. Scăderea a fost dramatică, în 20 de ani populația reducându-se cu 45314 persoane, respectiv cu 17,7%. ( ***, 2015)
Se observă scăderea populației atât din analiza tabelului anterior cât și din analiza valorilor natalității și mortalității, precum și a sporului natural care înregistrează valori negative.
TABELUL 2 Valorile natalității, mortalității și a sporului natural (Sursa INSSE)
Fig.13 Valorile natalității, mortalității și a sporului natural
Rata natalității este de 8,2 %0 iar rata mortalității este de 9,3 %0 Aceste valori explică valoarea negativă a sporului natural, pe întreg intervalul studiat.( ***, 2015)
TABELUL 3 Evoluția structurii populației pe grupe de vârstă în municipiul Ploiești (Sursa INSSE)
Fig.14 Evoluția structurii populației pe grupe de vârstă în municipiul Ploiești
Populația cuprinsă între 0-14 ani înregistrează o scădere evidentă determinată de valorile reduse ale natalității și fertilității feminine. Populația care depăsește 65 de ani a crescut la 14% deoarece a crescut longevitatea populației municipiului Ploiești, în general.
Reprezentarea structurii pe grupe de vârstă permite evaluarea nivelului de îmbătrânire a populației. Conform clasificării folosite de Institutul Național de Statistică, populația tânără s-a considerat între 0-14 ani, cea adultă între 15-64 ani și cea îmbătrânită, peste 65 ani. (***, 2015)
Procesul de scădere a efectivului populației prin reducerea sporului natural este dublat de schimbări importante în structura pe vârste a populației. Aceste modificări au consecințe importante în plan social și economic, respectiv în asigurarea cu servicii sociale și cu resurse de muncă pentru piața economică locală. Astfel, între 2002 și 2011 ponderea populației tinere 0-14 ani în total populație s-a redus de la 14,3% la 13,2%, ca urmare directă a tendinței de scădere a fertilității (generațiile reduse numeric născute după 1990 au intrat la vârsta fetilității). În cifre absolute, scăderea efectivului de populație tânără a fost de 5600 persoane, reprezentând aproape ¼ din populația tânără înregistrată în anul 2002, fapt care aduce în prim plan problema înlocuirii generațiilor. Efectivele reduse de populație născute după 1990 cu un comportament reproductiv modern și caracterizate de o mai mare determinare spre migrație în contextul liberei circulații a persoanelor vor avea o contribuție demografică scăzută față de generațiile anterioare.
Față de 2002, efectivul persoanelor adulte a scăzut în 2011 cu 21.000 persoane, reprezentând o reducere cu 12,4%.( Catana, 2013, 35-37)
TABELUL 5 Evoluția populației pe sexe între 1998-2014 în municipiul Ploiești (Sursa INSSE)
Fig.16 Evoluția populației pe sexe între 1998-2014 în municipiul Ploiești
La recensământul din 2011, populația municipiului Ploiești avea o structură demografică feminizată, respectiv 111.230 femei la 98.715 bărbați, o pondere a femeilor de 53%, mai mare comparativ cu raportul între sexe de la nivel național de 51,3% femei însă similară raportului din mediul urban din județul Prahova de 52,7% femei.(Catana, 2013, 30-37)
2.2 Funcționalitatea economică actual a orașului
Municipiul Ploiești reprezintă unul dintre cei șapte poli de creștere ai României, conform politicii polilor de creștere introdusă de MDRAP în 2008 și susținută prin Programul Operațional Regional. În comparative cu ceilalți poli – Timișoara, Cluj Napoca, Brașov, Constanța, Craiova și Iași – Ploieștiul are cea mai mică mărime demografică, însă compensează o parte din acest dezavantaj cu o zonă peri-urbană bine populată și un județ cu o densitate și proporție a populației urbane crescute. Din punct de vedere al cifrei de afaceri generate, Ploiești se afla pe locul 4 (după Constanța, Cluj Napoca și Timișoara).La nivel macroregional, Ploiești face parte din cea mai mare aglomerare urbană din România, formată din triunghiul de orașe București – Ploiești – Pitești. Axa București – Ploiești – Brașov reprezintă de asemenea o zonă de activitate economică intense, construind pe ruta bine conturată de schimburile de comerț dinspre sudul țării spre Transilvania. Analiza bazei economice locale relevă un oraș care, pe de o parte, a scăzut dramatic din punct de vedere al industriei petroluluiiar pe de altă parte, Ploieștiul păstrează vocația industrială, funcția de producție re-dezvoltându-se pe fondul forței de muncă existente, al conectivității cu capitala și poziționării pe o rută de transport propice. Industria s-a diversificat și a beneficiat, în ultima decadă, de noi investiții. Diversificarea însă nu se remarcă spre industrii foarte intensive în cunoaștere ci cu valoare adăugată limitată (textile , industrie alimentară, electronic, ș.a.). Totodata modelul de afaceri al multora din aceste investiții constă în a localiza facilități de producție și depozitare în Ploiești, dar a păstra birouri pentru funcțiile de management in București. ( Catana, 2013, 8-13 )
Pe termen mediu și lung, o creștere a calității vieții în Ploiești, dublată de dezvoltarea ofertei de spații de birouri în oraș, ar putea duce la o consolidare și integrare a mediului de afaceri local.
Ploiestiul e un important centru comercial aflat la confluența drumurilor ce leaga sudul țării de Transilvania și Moldova. Activitatea de comerț este cea mai însemnată din punct de vedere al numărului de firme care desfășoară o activitate economica, înregistrate în Municipiul Ploiești. Datorită poziției geografice de care beneficiază Municipiul Ploiești, comerțul a cunoscut o dezvoltare spectaculoasă. Astfel, în Ploiești, pe lângă o rețea dezvoltata de magazine en-detail, și-au consolidat poziția marile magazine comerciale de tip hypermarket – Metro Cash&Carry, Praktiker, Carrefour, Bricostore, Selgros, Kaufland, Real, Obi, Artsani, de tip supermarket: Billa, Profi, Penny, Mega Image, Lidl și de tip mall: Winmarkt, Mercur Mall și Ploiești City Mall.
Fig.17 Ploiești City Mall (foto iploiești.ro)
Ploiești e unul din cele mai importante orașe din România, pe locul doi după București la producția industrială.Aflat la 60 Km de București, străbatut de meridiana 26° și de paralela de 44° 55’, Ploiești e citadela industriei petroliere.
Ploieștiul e de asemeni cunoscut pentru producția și exportul de produse petrochimice și chimice, echipamente pentru industria petrolului, rulmenți grei, detergenți, îmbrăcăminte, mobilă ca și pentru specialiștii trimiși să lucreze în afara țării.
Potențialul economic al orasului e remarcabil datorită:
tradiției și profesionalismului companiilor de proiectare (Petrostar, Raytheon Engineers&Constructor, MAAD International, IPCU, ICERP) în domeniul forajului, echipamentelor și rafinării petrolului.
unor mari companii din domeniul industriei petroliere (S.N.P. PETROM PETROBRAZI, S.N.P. PETROM PECO PRAHOVA, SHELL, MOL ROMANIA, S.N.P. PETROM PECO PRAHOVA, SHELL, MOL ROMANIA, VEGA – ROMPETROL, PETROTEL – LUK OIL).
celor mai mari producători de utilaj petrolier (UPETROM 1 MAI, UZUC, UZTEL, 24 IANUARIE, FLINTAB ROMÂNIA).
altor mari companii care aparțin unor firme renumite (TIMKEN, COCA-COLA, EFES PILSNER, BRITISH AMERICAN TOBACCO).
Fig. 18 Vedere parțială a S.C. Petrobrazi S.A.
Ca orice oraș Ploieștiul e condus de un primar și un consiliu local care urmăresc rezolvarea problemelor orașului legate de utilitățile publice salubritate dezvoltare economică, culturală, protecție socială. (Cucu, 1996, 40-70)
BIBLIOGRAFIE
*** (2015), Baze de date statistice, http://www.prahova.insse.ro/
Cucu, V., (1996), Geografia economică a României, Iași: Editura Glasul Bucovinei.
Catana, M., C., (2013), Municipiul Poiești-remodelarea urbana și calitatea vieții, București:Editura Ploiești Mileniul III
CAPITOLUL III EVOLUȚIA ISTORICĂ A MUNICIPIULUI PLOIEȘTI
3.1 Scurt istoric cu privire la atestarea documentară a orașului.
Orașul a crescut începând cu secolul al XVII-lea, pe o moșie cumpărată de Mihai Viteazul de la moșnenii care o stăpâneau, luând treptat locul vechilor târguri muntenești Târgșor, Gherghița și Bucov ca centru regional al zonei, evoluția sa fiind accelerată de industrializare în special după ce a început exploatarea masivă a zăcămintelor de petrol din zonă și în oraș au apărut mari facilități de rafinare, ceea ce i-a adus porecla de „capitala aurului negru”. În continuare, activitatea sa economică este bazată pe prelucrarea petrolului, orașul având patru mari rafinării, dar și alte industrii legate de această ramură (construcții de mașini, echipamente electrice, întreținere ). (Catana, 2013, 14-16 )
Municipiul Ploiești este situate în apropierea regiunii viticole Dealu Mare-Valea Călugărească și are acces direct la Valea Prahovei, cea mai importantă zonă de turism alpin din Romania.Ploieștiul a fost prezent în toate momentele istoriei țării noastre, numeroasele monumente ridicate atestând acest fapt (Statuia Libertății, Statuia Soldatului de la 1877, Catedrala Sf. Ion).(Apostol, 2004, 10-12)
Fig.19 Statuia Libertății de la Ploiești (Sursa http://www.republicaploiesti.net)
3.2Faze de evoluție ale orașului Ploiești
Orașul Ploiești este situat în nord-estul Câmpiei Ploieștilor, nu departe de linia de contact a zonei de câmpie cu dealurile subcarpatice.
Evoluția istorică a orașului Ploiești
Perioada preistorică și antică – Primele mărturii arheologice referitoare la orașul Ploiești au în vedere așezări tracice din mezolitic.La sfârșitul neoliticului(aproximativ 6000-2500 î.e.n.) au apărut primele populații indo-europene, găsite în cartierele Ploiești Nord .Tot aici s-au găsit urme aparținând celei de-a doua perioade a fierului-La Tene-epoca geților și anume o secera de bronz ne sugerează practicarea în această zonă a unei agriculture în adevarătul sens al cuvântului, precum și tezaure de dinari republicani care sunt dovada a comerțului.Cărămizi, fragmente de vase și alte obiecte sunt urme ce datează din timpul stăpânirii romane (102-117 d,Hr.).
Descoperirile arheologice atestă prezența unei puternice așezări cu aspect roman, dar cu inconfundabile elemente tradiționale dacice, unde populația a continuat să-și ducă viața și după anul 271. Pe teritoriul municipiului de astăzi au existat așezări pe întreg parcursul mileniului Îd,Hr..( Catana, 2011, 17-18 )
Perioada medievală – Apariția actualei așezări nu este atestată de nici un izvor, orașul s-a format pe o veche vatră de locuire (cu urme din paleolitic) iar numele și-l trage de la unul dintre primii săi locuitori, un anume Ploaie. Pentru prima dată a fost amintită în documente la 1545, când a găzduit o reședință domnească a lui Mihai Viteazu care a și dat unele documente de aici (în 1597) și care a ridicat-o la rangul de târg (1599) .Dezvoltarea așezării a continuat în secolul al XVII-lea, diminuând importanța economică a altor târguri din împrejurimi (Gherghița,Târgșor) deoarece Ploieștiul a devenit treptat un important centru meșteșugăresc și comercial.
În 1783, domnitorul Alexandru Ipsilanti a dăruit moșia pe care se află așezarea unui văr aflat în dificultate economică, IANACHE Moruzi. Localnicii au fost nevoiți să lupte aproape 50 de ani pentru a-și elibera orașul. În 1810, ei au reușit să-l alunge din localitate pe Moruzi iar în 1832 au câștigat procesul, astfel că orașul și-a dobândit libertatea.(Gheorghe,1997, 50-55)
Perioada modernă – Populația a crescut într-un ritm foarte rapid, explicabil prin dezvoltarea intensă a economiei sale. În 1810, în condițiile ocupației străine, ale încleștării în lupta cu boierii Muruzești, erau 2024 de locuitori, în 1837 erau 3000 de locuitori, imediat după Unire (1859) 26.468 locuitori, iar în 1884 erau 32.000 de locuitori. Comparând datele pe care ni le oferă recensămintele științifice organizate din 1899 (45.107 locuitori), 1912 (56.460 locuitori) și 1930 (79.149 locuitori), constatăm că sporul populației Ploieștiului a fost mai rapid decât al tuturor orașelor mari din țară, cu excepția Bucureștiului și a Constanței, fenomen care se poate explica prin extinderea extracției de petrol. Cu toate pierderile și disparițiile pricinuite de cel de-al doilea Război Mondial și anume de bombardamente, populația Ploieștiului s-a refăcut rapid (înregistrând 95.632 de locuitori în ianuarie 1948) ,iar orașul a cunoscut un proces de refacere și dezvoltare continuă, devenind unul dintre cele mai puternice centre economice ale țării, important centru commercial, de transport și cultural, la 17 februarie 1968 fiind declarat municipiu.(Popescu, 2004, 60-65)
Stema Municipiului Ploiești.
Evoluția economică a orașului Ploiești
Municipiul Ploiești s-a dezvoltat inițial ca un oraș-târg ce avea drept bază economică principală comerțul. Comercianți în special din zona Brașovului, atrasi de facilitățile oferite de diferite generații de guvernanți ai principatelor române, își deschideau magazine de desfacere în Ploiești, dezvoltând etapizat centrul orașului ca străzi-magazine și determinand extinderea cartierelor de case, care acum reprezintă partea de centru – vest a municipiului. Industria exploatării petrolului s-a dezvoltat apoi treptat, începând cu sfarsitul secolului XIX, urmând a poziționa România, prin rafinăriile dezvoltate în Ploiești și proximitatea acestuia, în topul celor mai mari cinci producători de petrol din lume. Această perioada a reprezentant o modernizare a Ploieștiului, fiind frecventat din ce în ce mai mult de investitorii străini implicați în afacerile petro-chimice, dezvoltându-se clădiri etalon de o calitate arhitecturală inalta si crescând puterea de cumpărare locală.Industria petrolului , însă a poziționat orașul drept țintă a bombardamentelor din timpul celui de al doilea război mondial care au provocat distrugeri imense, atât în infrastructura industrială, cât și a orașului în general. ( Gheorghe, 1997,55-60 )
Aceste bombardamente, o serie de incendii și cutremurul din 1977 au condus la schimbarea totala a mediului construit al orașului în anii ‘60- ’80. Perioada comunistă, ce a condus la naționalizarea industriei petrolului, a impulsionat dezvoltarea și diversificarea industrială. Procesul de urbanizare sustinut de politica de planificare socialistă a generat aflux de noi rezidenți pe fondul colectivizării agriculturii, dezvoltarea de noi cartiere rezidențiale pentru găzduirea acestora și dezvoltarea in acelasi timp de noi ramuri industriale, conexe sau nu exploatării petrolului, pentru producerea de locuri de muncă pentru noii rezidenți urbani.
Procesul de privatizare și restructurare economică de după revoluție a afectat semnificativ Ploieștiul. Platformele industriale s-au dezintegrat, prin vânzări și dezmembrări repetate, procese de faliment și insolvență, lăsând orașul cu suprafețe importante de brownfield cu proprietate incertă. O parte din companii s-au relocat sau dezvoltat înspre alte locații, defavorizand Ploieștiului. Astfel Petrom, cea mai mare companie din domeniul petrolier, și-a relocat cea mai mare parte a funcțiilor de management în Bucuresti, Grupul UPETROM își conduce cea mai mare parte din operațiunile globale din Constanța etc..
Ultima decadă se remarcă printr-o revenire a industriei în municipiul Ploiești, cu noi investiții străine în electrotehnică, industrie alimentară și textile, creind noi locuri de muncă.(Gheorghe, 1997, 70-91)
BIBLIOGRAFIE:
Apostol, M., (2004), Dicționar istoric al județului Prahova, Ploiesti: Editura Ploiesti Mileniul III
Catana, M. C., (2011), Municipiul Ploiești-remodelarea urbană și calitatea vieții, Ploiești: Editura
Ploiești Mileniul III.
Gheorghe, N., (1997), Ploiești patru secole de istorie, Ploiesti: Editura Salt S.R.L..
Popescu, M., (2004), Dicționar istoric al județului Prahova, Ploiesti: Ed.Ploiești Mileniul III.
***(1998), Hotărârea de Guvern nr.685/ 1998 privind aprobarea stemelor unor municipii, http://www.ploiesti.ro/stema.php
CAPITOLUL IV POTENȚIALUL TURISTIC AL MUNICIPIULUI PLOIEȘTI
4.1 Potențialul turistic antropic
Curțile lui Mihai Viteazul au existat numai în legende, iar palatele Muruzeștilor, destul de modeste, nu au rezis tat decât două decenii și ceva. În secolul trecut, ca să nu mai vorbim de cel al nostru, s-a construit mult. A început să se identifice , mai ales odată cu arhitecții din familia Socolescu, un stil ploieștean sau cel puțin o variantă locală a stilului național.
O serie de calamități naturale și sociale la care a fost supus orașul au micșorat serios fondul de construcții pe care ploieștenii se străduiau să-l îmbogățească. La 12 iunie 1837 a avut loc cea mai puternică inundație din istoria Ploieștiului: Dâmbu și celelalte pâraie s-au revărsat, acoperind tocmai cele mai vechi cartiere, vatra târgului. Au fost deteriorate sau șubrezite atunci și au dispărut curând cele mai importante locuințe care se mai menținuseră din secolul al XVIII-lea. Incendiul din 1843, cel mai mare cunoscut pe aceste teritorii, a distrust într-o altă parte centrul nou, adică zona unde se aflau construcțiile importante ale deceniilor trei și patru.
Bombardarea Ploieștiului din Zeppelin în 1916 a adus puține pagube clădirilor, în schimb bombardamentele din 1944 au dus la distrugerea a mii de locuințe și edificii. Cutremurele din 1940 și 1977 au avariat foarte serios orașul. Atunci s-au dărâmat câteva dintre cele mai vechi biserici ale orașului, alături de locuințe și edificii remarcabile.De aceea, nu trebuie să pară deloc ciudat faptul că uneori, decenii întregi nu sunt deloc reprezentate la zestrea de construcții a orașului.(Popescu, 1985, 10-15 )
Potențialul turistic antropic s-a conturat în timp istoric, îmbogățindu-se treptat în urma avansării creative a omului care a produs mereu noi valori „îmbogățindu-și” mediul artificial în st
rânsă legatură cu cresterile pretențiilor sale de cultură și civilizație.
Deși majoritatea obiectivelor turistice antropice au fost ridicate de om în alte scopuri, ele au ajuns în aceasta ipostază de „potențial turistic” treptat, iar în societatea modernă și contemporană fenomenul s-a majorat, astfel încât în perioada actuală asistăm la o creștere numerică fără precedent a fondului turistic antropic și o diversitate pe unitatea de suprafață.
Principalele însușiri, atribuite ale componentelor antropice, prin care acestea își definesc atractivitatea sunt:
-unicitatea, singularitatea, însușire a obiectivelor antropice care mărește atractivitatea turistică, fie că este vorba de un produs unicat, fie de un produs ajuns unicat datorită menținerii în timp;
-dimensiunea neobișnuită a obiectivelor antropice este un atribut care polarizează atenția și interesul turiștilor;
-ineditul este și el o sursă de atracție care reies din natura materialului de construcție, culoarea specifică, amplasarea în locuri însolite, arhitectura deosebită;
-vechimea unor obiective trezește de asemenea, interesul turistilor, fie că sunt obiective prezente în muzeu, fie că sunt obiective cu timbru istoric, risipite în spațiul geografic românesc.(Niculescu, 1979, 51-55)
4.2Alte obiective turistice:
Grație tradițiilor culturale și istorice de excepție, Municipiul Ploiești se bucură de un fond extrem de bogat și de o valoare excepțională privind monumentele artistice, arhitectonice, istorice. Dintre acestea, cele mai reprezentative sunt: Palatul Culturii (Ploiești), Muzeul Județean de Istorie și Arheologie (Ploiești), Muzeul Ceasului “Nicolae Simache” (Ploiești), Muzeul de Artă (Ploiești), Muzeul de Științe ale Naturii (Ploiești), Muzeul Ion Luca Caragiale (Ploiești), Muzeul Republican al Petrolului (Ploiești). La acestea se adaugă numeroase biserici și mânăstiri veritabile bijuterii arhitectonice precum și binecuvântate locuri de rugăciune.
În Ploiești se găsesc casele memoriale ale unor oameni de cultură, personalități puternice care au influențat viața politică și culturală a țării:Ion Luca Caragiale, Nichita Stănescu, Constantin Dobrogeanu Gherea, Hagi Prodan.Centrul orașului e dominat de clădirea impozantă a Palatului Culturii.Conceput ca un Palat de Justiție, el adăpostește astăzi mai multe instituții de cultură cea mai importantă fiind biblioteca Nicolae Iorga.( Popescu, 2000, 20-22 )
Viața culturală a orașului se desfășoară în cadrul unor instituții renumite de cultură: Teatru Toma Caragiu, Teatru de Estradă, Filarmonica și Teatru de Păpuși.De asemenea un loc reprezentativ pentru orașul Ploiești este Bulevardul cu castani, care străbate orașul din centru până la Gara de Sud.
Ploieștiul e un important centru comercial aflat la confluența drumurilor ce leagă sudul tării de Transilvania și Moldova. Aici își au sediile numeroase bănci care fac ca activitatea economică să se desfășoare în bune condiții și să prospere.Ploieștiul e și un important centru de cultură și educație. Pe lângă numeroase școli și licee în Ploiești funcționează Universitatea de Petrol și Gaze care pe lângă specialiști în petrol pregătește și specialiști în domeniul economic și umanist. De asemeni aici funcționează și numeroase instituții de învătământ particulare.(Niculescu,Velea, 1979,70-75)
HARTA CULTURALĂ A MUNICIPIULUI PLOIEȘTI
Fig.20 Muzeul Ceasului .Nicolae Simache (Sursa: http://www.mediafax.ro/cultura-media)
Muzeul Ceasului „Nicolae Simache” muzeu unic în țară și printre puținele în Europa, cuprinde o colecție de peste 800 de piese, unele cu o vechime de peste 300 de ani.
Clădirea în care funcționează Muzeul Ceasului, din 1971 este un monument de arhitectură de la sfârșitul secolului al XIX-lea (1890), care a aparținut magistratului și politicianului Luca Elefterescu. Casa păstrează, în linii generale, arhitectura și decorația originală, în stil romantic, inițialele primului proprietar regăsindu-se și azi, încadrate într-o splendidă feronerie a ușilor de la intrare. Expoziția de bază a muzeului este alcătuită dintr-o succesiune cronologică a celor mai cunoscute tipuri de indicatoare de timp și de ceasuri: cadrane solare, clepsidra, nisiparnițe, ceasuri de mobilier, de șemineu, de perete, de buzunar și de călătorie. Muzeul atrage numeroși vizitatori atât prin varietatea tipologică, complexitatea mecanismelor dar mai ales prin spectaculozitatea și diversitatea stilurilor artistice ale pieselor.
Muzeul Ceasului “Nicolae Simache” din Ploiești, instituție emblematică nu numai a orașului și a județului nostru dar și a României, este un loc de inițiere în istoria fascinantă a orologeriei, de studiu pentru specialiști, de admirație pentru iubitorii de artă.( Popescu, 2000, 30-35)
Fig.21 Muzeul Ceasului – ceasuri de șemineu din Franța, cu inserții din porțelan pictat (Sursa: http://www. mediafax.ro/cultura-media)
Fig.22 Muzeul Ceasului ,,Nicolae Simache’’(Sursa: http://www. mediafax.ro/cultura-media)
Fig.23 Muzeul de Istorie și Arheologie Ploiești(Sursa: http://www. mediafax.ro/cultura-media)
Muzeul de Istorie și Arheologie – edificiu ridicat în anul 1866 și conceput de arhitect Alexandru Orăscu, dispune de un patrimoniu format din peste 250.000 piese arheologice și istorice.
Muzeul de Istorie Ploiești este situat în fostul Gimnaziu de băieți „Sf. Petru și Pavel”, care a fost construit în timpul domniei lui Al. Ioan Cuza, urmărind arhitectura stabilită de Alexandru Orascu. Istoria română, precum și mărturii ale vieții locuitorilor prahoveni au fost expuse pentru prima dată la 1 septembrie 1975. După cutremurele puternice din 1977 și din anii ’80 porțile muzeului au fost închise până în 1990, iar în următorii 5 ani muzeul a beneficiat de o restaurare din temelii. Cu toate acestea, muzeul de istorie și-a păstrat imaginea inițială care a permis expunerea de obiecte care expun traiul local. Diverse domenii, precum arheologia, istoria medie, modernă și contemporană, numismatică și medalistică reprezintă patrimoniul și studiile întreprinse de cercetători ce pot fi admirate în cadrul muzeului de istorie. Descoperirile arheologice din județul Prahova care atestă nașterea orașului Ploiești, precum și rezervațiile arheologice de la Târgșoru Vechi și Budureasca, au fost recompuse și fac parte din expoziția permanentă a muzeului de istorie.(Popescu, 2000, 36-41)
Fig.24 Muzeul de Artă Ploiesti (Sursa: http://www. mediafax.ro/cultura-media)
Muzeul de Artă – construit o dată cu Bulevardul Castanilor la sfârșitul secolului al XIX-lea (1931) cuprinde peste 3000 de lucrări de artă românească semnate de artiști plastici de renume: I. Andreescu, Gh. Tătărăscu, Th. Aman, N. Grigorescu, Șt. Luchian, N.Tonitza, Pallady, Petrașcu, Iser, Ressu, Țuculescu, și alții.. După Marea Unire au fost întreprinse numeroase demersuri ce au avut ca rezultat apariția Pinacotecii Municipiului Ploiești. Pinacoteca își propunea să realizeze secții speciale pe regiuni, provincii și chiar pe orașe sau comune. Având în componență o culegere de exponate de artă românească clasică și modernă Muzeul de Artă Ploiești, alături de muzee din Sibiu, Cluj, Iași și București formează o rețea de muzee naționale. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, clădirea a fost evacuată iar în 1969 muzeul este mutat, în actualul sediu, pe strada Independenței nr. 1.În perioada comunistă numeroase abuzuri au făcut ca operele originale să fie mutate în alte părți, în prezent existând copii ale acestora, realizate din gips, expunerea lor fiind dificilă. Colecția cuprinde obiecte din marmură, bronz, piatră și lemn care aparțin unor renumiți sculptori precum Dimitrie Paciurea, Cornel Medrea, Ion Jalea, Ion Irimescu și alții. După obținerea unui sediu propriu, a crescut și numărul colecțiilor, astfel vizitatorii pot admira o multitudine de opere valoroase în cadrul Muzeului de Artă Ploiești.( Popescu, 2000, 42-44)
Fig.25 ,,Cântecul pietrei’’– expoziție memorială Tuvia Juster la Ein Hod(Sursa: http://www. mediafax.ro/cultura-media
Fig.26 Muzeul de Artă Ploiești (Sursa: http://www. mediafax.ro/cultura-media)
Fig.27 Muzeul Județean de Științele Naturii Ploiești (Sursa: http://www. mediafax.ro/cultura-media)
Muzeul de Științele Naturii – înființat în anul 1956, în Palatul Culturii, prezintă expoziții având ca teme:geografia, geologia, fauna și flora prahoveană, biologia umană și protecția mediului.
Muzeul Județean de Științele Naturii Ploiești este un muzeu de tip special, pentru că el stochează viul și neviul, având ca scop instruirea și educarea publicului, având colaborări cu institute de prestigiu din țară și străinatate.
Muzeul prezintă geografia-geologia zonei dintre Dâmbovița și Râmnicu Sărat, acvariu, colecții de plante superioare, moluște, fluturi exotici iar expoziția permanentă Muzeul Omului reunește într-un tot cele mai importante aspecte ale existenței umane (antropogeneza-antropologie, rasele umane, subrasele, anatomie, fiziologie, genetica umana, ecologie, demografie, ocrotirea naturii, creativitate umană, precum și ecosisteme antropice din România).(Popescu, 2000, 45)
Fig.28 Muzeul National al Petrolului I (Sursa: http://www. mediafax.ro/cultura-media)
Muzeul Național al Petrolului cuprinde exponate din întreaga țară care ilustrează istoria industriei petroliere românești și este unic în România, marcând evoluția industriei petroliere și performanțele acesteia. Instituția a fost deschisă în 1961, după ce în 1957 avusese loc celebrarea a 100 de ani de activitate în domeniu. Colecțiile sale însumează mai mult de 8000 de exponate.
Muzeul se împarte în mai multe săli, permițând astfel o bună organizare a exponatelor. Întâlnim, astfel, sala dedicată documentelor, hărților, fotografiilor și machetelor ce atestă realizările specialiștilor din industria petrolului; există, de asemenea, un parc de utilaje, o hală pentru scule, unelte și alte aparate folosite în extracția și prelucrarea petrolului, un depozit de documente, fototecă, videotecă și bibliotecă. Printre obiectele inedite expuse se numără reproducerea în miniatură a primei rafinării la nivel global, realizată de frații Mehedințeanu, macheta instalației inițiale de foraj mecanic folosită în țară, felinare cu petrol utilizate în București, iluminarea cu petrol a unui oraș fiind o premieră în lume.(Popescu, 1985, 35 )
Începând cu anul 2004, pe Lista Monumentelor Istorice se găsește și Muzeul Național al Petrolului.
Fig.29 Muzeul Național al Petrolului (Sursa: http://www. mediafax.ro/cultura-media)
Biblioteca .N. Iorga.- înființată în anul 1921,deținătoarea unui fond de carte care depășește 400.000 de volume.
Fig.30 Biblioteca .N. Iorga (Sursa: http://www. bni.asesoft.ro)
Filarmonica ,,Paul Constantinescu’’- înființată în anul 1952.
Sala de concerte a Filarmonicii "Paul Constantinescu" din Ploiești a primit numele marelui dirijor Ion Baciu, ce a realizat primul salt calitativ, care a dat culoare specifică orchestrei și i-a imprimat accente de personalitate.( Popescu, 1985,76 )
Fig.31.,,Concert extraordinar de Crăciun la Filarmonica Ploiești’’(Sursa: http://www. bni.asesoft.ro/)
Teatrul Municipal .Toma Caragiu. – pe scena acestuia au jucat personalități precum: Toma Caragiu Fory Etterle, Zephy Alșec, Margareta Pogo
Fig.31 Teatrul Municipal ,,Toma Caragiu’’(Sursa: http://www.observatorulph.ro)
Pe harta culturală a municipiului Ploiești mai sunt cuprinse: două case de cultură municipale, o casă decultură a studenților, un club al Societății Culturale. Marama. și un teatru experimental de amatory .Equinox., care funcționează în cadrul Școlii Populare de Arte și Meserii. Activitatea publicistică culturală este reprezentată de reviste de cultură precum Axioma și Sinteze, edituri ploieștene, în frunte cu Elit Comentator sau Premier, ziare și posturi locale de radio sau televiziune.
Fig.32. Casa Memoriala,, Ion Luca Caragiale’’(Sursa:arhiva personală)
Casa Memorială „Ion Luca Caragiale” se găsește în orașul Ploiești și a fost inaugurată în anul 1930, în Casa Dobrescu, cu ocazia sărbătoririi a 110 ani de la nașterea marelui dramaturg Ion Luca Caragiale. Casa Dobrescu a fost construită la sfârșitul secolului al XVIII-lea și prezintă un real interes din punct de vedere arhitectural, fiind reprezentativă pentru casele românești vechi.
În anul 2002, colecția din Casa Dobrescu a fost reorganizată, astfel încât, în prezent, înfățișează unele dintre cele mai importante momente din viața dramaturgului Ion Luca Caragiale. Astfel, exponatele din Casa Memorială „Ion Luca Caragiale” prezintă familia dramaturgului, cei care i-au însuflat pasiunea pentru teatru și literatură, perioada de școlarizare petrecută la Ploiești, debutul său ca ziarist dar și perioada de afirmare în domeniul literar.( Popescu,1985, 53 )
Fig.33. Casa memoriala "Ion Luca Caragiale" – Interior
Fig.34. Casa Memoriala ,,NichitaStanescu’’(Sursa:arhiva personală)
Clădirea a fost construită între anii 1926-1927 de către Hristea Stănescu (bunicul poetului) și cei doi fii mai mici Gheorghe și Nicolae (tatăl poetului). În acest imobil s-au mutat ținerii căsătoriți Nicolae și Tatiana în anul 1931. Aici, la 31 martie 1933 s-a născut și a trăit marele poet Nichita Stănescu.Considerat atât de critica literară cât și de publicul larg drept unul dintre cei mai de seamă scriitori pe care i-a avut limba romană pe care el însuși o denumea „dumnezeiesc de frumoasă“, Nichita Stănescu aparține temporal, structural și formal, poeziei moderniste sau neo-modernismului românesc din anii 1960-1970. Nichita Stănescu a fost considerat de unii critici literari precum Alexandru Condeescu și Eugen Simion un poet de o amplitudine, profunzime și intensitate remarcabile, făcând parte din categoria foarte rară a inventatorilor lingvistici și poetici. A fost laureat al Premiului Herder. În 1981 a fost decorat cu ordinul Meritul Cultural, clasa a II-a. „Nichita Stănescu este cel mai important poet român de după cel de-al doilea război mondial. Odată cu el, prin el, logosul limbii române ia revanșă asupra poeților ei.“ (Ștefan Augustin Doinaș, 1995).( Popescu, 1985, 72 )
Fig.35. Cameră multifuncțională destinată manifestărilor cu public:colocvii, dezbateri, proiecții de filme, expoziții temporare
Fig.36. Obiecte ce au aparținut poetului și familiei acestuia
Fig.37.Catedrala ”Sfântul Ioan”(Sursa:arhiva personală)
Sfântul Ioan Botezătorul este cea mai impunătoare biserică din Ploiești, situată chiar în centrul orașului pe care îl domină prin turnul său central cu o înălțime de 60 m.A fost construită între anii 1923-1937, pe locul bisericii omonime ce data din 1841, lăsată moștenire de către bulgarii refugiați pe aceste meleaguri. Arhitectul lucrării a fost Toma T. Socolescu, iar motivele arhitecturale predominante sunt cele de natură religios-tradițională.
Fig.38.Biserica,,Sfântul Ilie Ploiești’’(Sursa:arhiva personală)
Biserica,, Sfântul Ilie ‘’are hramul “Sfântul Ilie” și, ca mai toate bisericile, a fost construită pe locul alteia mai vechi, între anii 1847-1848. Despre această biserică amintește Mihail Sevastos în lucrarea sa, „Monografia orașului Ploiești. Pe turnul clopotniță se pot vedea și astăzi urmele de gloanțe ale bombardamentului din 1944, fiind singura clădire de acest fel din Ploiești.(Popescu, 1985, 70-90)
EVENIMENTE CULTURALE
Municipiul Ploiești este gazda a numeroase evenimente culturale, în special a festivalurilor
naționale și internaționale:
-Festivalul Internațional de Poezie .Nichita Stănescu.,
– Concursul de Interpretare.Marțian Negrea.;
-Festivalul Național de Epigramă .Întoarse ca la Ploiești.;
-Concursul Național de Pian .Lory Wallfisch.;
– Festivalul Tinerilor Dirijori;
– Concursul de canto .Eugenia Moldoveanu.,
– Festivalul . Concurs al Castanilor;
-.Concursul Interjudețean de Chitară Clasică;
-Festivalul . Concurs de Interpretare Muzicală .Paul Constantinescu.
– Bienala internațională de gravură contemporană .Iosif Iser.;
-Salonul Național de Artă Fotografică; Turnirul Epigramei.
BIBLIOGRAFIE:
Niculescu, Gh.,Velea, I., (1979) „Prahova- Ghid turistic al județului”, București:Ed. Sport .Turism.
Popescu, P.D., (2000), Ploiesti-Ghid al obiectivelor turistice,cultural,economice,arhitectonice, Ploiesti: Editura Ploiesti Mileniul III.
Popescu, P.D, (1985), „Ghid de oraș Ploiești”, București:Ed.Sport.Turism.
CAPITOLUL V VALORIFICAREA TURISMULUI ÎN MUNICIPIUL PLOIEȘTI
5.1 Structuri de cazare turistică
Serviciile de bază ale turismului sunt reprezentate de cazare, alimentație,tratament, agrement și sport, foarte importante pentru desfășurarea activităților turistice prin prisma duratei sejurului. Acestea au un rol hotărâtor în deplasarea și sejurul turiștilor. Alături de potențialul turistic, baza tehnico-materială contribuie la conturarea, la definirea patrimoniului turistic al unei zone. Baza materială cuprinde o mare diversitate de dotări pentru cazare, alimentație, pentru recreere și tratament, distracții și sport, care reprezintă o premisă a realizării circulației turistice. După cum menționăm mai sus, o componentă de prim ordin a infrastructurii turistice este reprezentată de structurile de cazare. Baza de cazare este componenta esențiala a oricărei baze tehnico-materiale, cu rol deosebit în susținerea tuturor formelor de turism. Ea cuprinde totalitatea formelor de cazare de la cele clasice (vile, hoteluri) și până la cele moderne (hanuri, popasuri) adaptate funcțional unor noi forme de turism de masă cu mobilitate accentuată care asigură înnoptarea și odihnă turiștilor pe o anumită durată de timp, în baza unor tarife determinate care variază în funcție de confort și sezon. Dezvoltarea și calitatea serviciului de cazare contribuie la atragerea turiștilor și la valorificarea potențialului turistic natural și antropic.( Popescu, 2003, 34 )
Municipiul Ploiești dispune de o infrastructură turistică variată care în general răspunde cerințelor dar care nu este întotdeauna adaptată posibilităților și caracteristicilor potențialului pe care îl deservește, valorifică.
Municipiul Ploiești dispune de un număr relativ limitat de structuri de primire turistică, în comparație cu alte orașe de dimensiuni similare. Astfel, conform datelor INS, în Municipiul Ploiești la nivelul anului 2012 se înregistrau 22 de unități de cazare, din care majoritatea hoteluri.Portalurile specializate în servicii de rezervare indică un număr mai ridicat de astfel de structuri însă includ și apartamente amenajate special pentru închiriere pe termen limitat. În urma analizei ofertei agenților economici implicați în acest sector, reiese predominanța turismului de afaceri, fie găzduirea de clienți aflați în delegație pentru mai multe zile sau în tranzit spre alte locații. Unitățile de cazare se regăsesc predominant de-a lungul principalei axe de transport (Bulevardul București – Bulevardul Independenței – Bulevardul Republicii). Locațiile la intrarea sau înspre ieșirea din oraș confirmă tipul de turism de afaceri de tranzit. Se remarcă două zone cu o concentrare crescută de astfel de unități – zona Centrală și zona Cartierului Albert, din nordul orașului, ambele bine deservite și de unități de alimentație publică.( ***,2015b )
Numărul unităților de cazare și totodata a capacității de cazare turistică a crescut în ultimii ani. Astfel, în anul 2000 erau înregistrate 5 unități de cazare cuprinzând o capacitate de 717 locuri de cazare, ofertă de a crescut la 22 de unități în 2012 totalizând 1.603 locuri (DJS – Fișa Localității). Orașul nu dispune de un centrul de informare turistică, probabil încă nejustificat de profilul vizitatorilor și numărul acestora, dar aceștia pot utiliza o serie de surse de informare online. Cel mai elaborat serviciu de informare turistică de acest tip, este reprezentat de Asociația pentru Promovarea și Dezvoltarea Turismului Prahova, (***, 2015c )
Potențialul turistic pentru turismul de reuniuni și afaceri s-a dezvoltat foarte mult după 1990. În Ploiești, structurile de primire adecvate acestui tip de turism sunt reprezentate de vile și hoteluri de 2-3 stele, cu unități de alimentație publică ce prestează servicii de calitate. Spațiile necesare desfășurării întrunirilor, tratativelor, conferințelor de presă, a conferințelor pe diferite teme, se găsesc în cadrul unităților de cazare turistică.(Popescu, 2003, 30-45)
Baza hotelieră a municipiului Ploiești este constituită din următoarele hoteluri: – Hotel Turist, clasat de trei stele, capacitate de cazare de 80 locuri; – Hotel Central clasat de două stele, capacitate de cazare de 237 locuri; – Hotel Prahova clasat de o stea, capacitate de cazare de 232 locuri. Pe lângă acestea, municipiul Ploiești dispune și de un număr de pensiuni care pot asigura și cazare.În anul 2010 la nivelul municipiului au fost cazate în hoteluri aproximativ 24.000 persoane, dintre care 4.500 turiști străini. Cazarea turiștilor se poate face în cele mai bune condiții în hoteluri dotate corespunzător, cu personal de serviciu calificat, asigurându-se toate serviciile de bază și auxiliare.(***, 2015a )
Structura unităților de cazare: apartamente de închiriat (4,5%), camere de închiriat (20,7%), cabane (8,9%), hosteluri (1,7%), hoteluri (14%), hoteluri apartament (0,6%), moteluri (1,7%), pensiuni (27,9%), campinguri (0,6%), vile (19,6%).
Fig.1 Structura unitatilor de cazare (Sursa: MIMMCTPL, Primăria Ploiești, date prelucrate)
Structura locurilor de cazare pe categorii de clasificare: 5 stele (0,3%), 4 stele (25,4%), 3 stele (27,3%), 2 stele (27,3%), o stea (5,5%), neclasificate pe stele (15,1%). Se observă predominarea categoriilor de clasificare medie și superioară (3, 4 și 5 stele) care depășește 50%. ( ***, 2015a)
Fig .2 Structura locurilor de cazare pe categorii de clasificare (Sursa: MIMMCTPL, Primăria Ploiești, date prelucrate)
Cele mai reprezentative hoteluri sunt:
Fig .3 . HOTEL CENTRAL
Fig .4. PRAHOVA PLAZZA HOTEL(Sursa:arihva personală)
Fig .5 HOTEL FORUM(Sursa:arhiva personală)
5.2 Struturi de alimentatie turistica
Serviciul de alimentație publică, deși îndeplinește o funcție de bază(component de baza a prestatiei turistice), nu este obligatoriu prezent în toate unitățile de cazare. Acolo unde funcționează, el presupune existența unei varietăți de compartimente și tipuri de unități, care să satisfacă pentru toți turiștii și în orice moment, atât nevoia de hrană cât și pe cea de agrement.
Pe lângă unitățile de alimentație din cadrul complexelor prezentate mai sus, în Ploiesti există o diversitate foarte mare de unități de alimentație publică care asigură condiții optime de servire a mesei. Asigurarea celor mai bune servicii este un criteriu de bază în ceea ce privește angajarea personalului. De aceea există o colaborare permanentă între agenții economici și unitățile școlare care pregătesc elevii în domeniul alimentație publică și turism. Colaborarea se concretizează în efectuarea practicii școlare de către elevi la agenții economici, ocazie cu care managerii pot testa, pregăti, orienta viitorii angajați.(***, 2008)
Conform M.I.M.M.C.T.P.L., în luna ianuarie 2010 în Ploiești funcționau 49 structuri de alimentație, de tip bar de noapte, bar de zi, cafe bar, cofetărie, cramă, disco bar, discotecă, pub, restaurant clasic, restaurant vânătoresc, snack bar. Dacă se adaugă și informațiile oferite de primăria Ploiesti, numărul acestor unități crește la 66 structuri. Aceste 66 de structuri sunt împărțite pe categorii de clasificare astfel: lux – o unitate, 5 stele – o unitate, 4 stele – 5 unități, 3 stele – 19 unități, 2 stele – 33 de unități și o stea 7 unități. În Fig. sunt prezentate detaliat toate aceste structuri.
Fig. 6 Categorii de clasificare a structurilor alimentare (Sursa: MIMMCTPL, Primăria Ploiesti, date prelucrate)
În total aceste structuri dețin 8.144 de locuri de alimentație publică. Distribuția lor pe categorii de clasificare este: lux (2%), 5 stele (0,9%), 4 stele (8,4%), 3 stele (40,1%), 2 stele (45,6%), o stea (3%). Categoria de clasificare medie și superioară deține aproape jumătate din numărul locurilor (49,4%).( ***, 2008 )
Fig. 7 Categorii de clasificare a structurilor alimentare (Sursa: MIMMCTPL, Primăria Ploiești, date prelucrate)
5.3 Structuri turistice de agreement
Componentă de bază a serviciului turistic alături de transport, cazare, alimentație, agrementul îndeplinește o serie de funții particularizate în raport cu nevoile turistului sau ale organizatorilor. Astfel, în concordanță cu cerințele turistului, agrementul vizează destinderea și reconfortarea fizică a acestuia, divertismentul și dezvoltarea capacităților sale. În cazul acoperirii nevoilor fizice, activitățile sportive, cele care pun în mișcare organismul – de la simpla plimbare până la realizarea unor performanțe – dețin un loc important. În ceea ce privește latura psihică, activităților cultural – distractive și celor instructiv-educative le revine un rol hotărâtor: ele au ca obiectiv crearea unei atmosfere de destindere, amuzament și comunicare, contribuind la îmbogățirea bagajului de cunoștințe ale turistului.
Rolul agrementului este de a satisface nevoia oamenilor de a-și petrece timpul liber într-un mod cât mai plăcut. Agrementul presupune existența unor echipamente: puncte de închiriere, mijloace de transport pe cablu, piscine, centre de echitație, săli și terenuri de sport; programe: concursuri, expoziții, festivaluri, excursii.
Dezvoltarea și diversificarea structurilor de agrement determină creșterea activității stațiunilor turistice și totodată creșterea eficienței economice.(***, 2015 )
Agrementul din Municipiul Ploiesti
Populația rezidentă, dar și cea care vizitează localitatea dispune de mijloace, amenajări și dotări pentru a-și petrece timpul liber într-un mod plăcut.
În municipiul Ploiești activează șase cluburi sportive mari cu reprezentare națională și internațională la fotbal, popice, volei, baschet, handbal, înot. Baza sportivă este formată din două stadioane de fotbal (Petrolul și Astra), o sală polivalentă destinată competițiilor locale, naționale și internaționale (Sala Olimpia), patinoare, terenuri de tenis, săli de Intreținere fizică. La acestea se adaugă Hipodromul Ploiești, care datează din perioada interbelică, amenajat intr-un parc de 12 ha, inițial pentru concursuri de galopaj și dresaj, ulterior construindu-se și o pistă de trap, singura de acest fel din țară.( ***, 2015c)
Fig. 8 Hipodromul Ploiești
Parcul Constantin Stere, amenajat în perioada 1856- 1971, reprezintă cel mai mare parc al municipiului. Situat pe malul stâng al râului Teleajen, parcul are o suprafață de 260 ha, mare parte din aceasta reprezentând spații verzi. Parcul dispune de trei lacuri artificiale, unul fiind folosit în principal ca ștrand, celelalte două fiind destinate practicării pescuitului sportiv și de o grădină zoologică.(Popescu, 2003, 89 )
Fig. 9 Lacul din Parcul Constantin Stere(Sursa:arhiva personală)
Fig.10 Parcul Constantin Stere(Sursa:arhiva personală)
Fig. 11. Parcul Constantin Stere(Sursă: arhiva personală)
Printre multiplele posibilități de agrement, se numără cele oferite de unitățile hoteliere : piscine acoperite, saune, terenuri de tenis, teren de fotbal, pistă de popice- bowling, cluburi, discoteci, restaurante, etc.În afară de acestea, Ploieștiul găzduiește în fiecare an manifestări devenite tradiționale, cum ar fi: Festivalul Internațional de Poezie,,.Nichita Stănescu’’, Concursul de Interpretare ,,Marțian Negrea’’, Festivalul Național de Epigramă ,,Întoarse ca la Ploiești’’, Concursul Național de Pian ,,Lory Wallfisch’’ etc. Prin rolul său de a aduce bună dispoziție și relaxare turistului, agrementul este o componentă importantă a produsului turistic. De aceea, autoritățile locale ploieștene au depus eforturi pentru a îmbunătăți și diversifica permanent baza de agrement în vederea atragerii unui număr important de turiști și reducerii sezonalității turismului.(***,2015c)
BIBLIOGRAFIE
*** (2015a), Consiliul Judetean Prahova, http://www.cjph.ro/.
***(2015b), Statistici judetene Prahova-InstitutulNationaldeStatistica, http://www.prahova.insse.ro/.
*** (2015c), Asociatia de promovare a turismului Prahova, http://www.asociatiaturismprahova.ro/.
Popescu, P.D., (2003) , Ploiesti Mileniul II, Ploiesti:Ed. Ploiesti Mileniul III
Popescu, P.D., (1985), Ghid de oras Ploiesti , Bucuresti:Ed. Sport Turism
CAPITOLUL VI CIRCULAȚIA TURISTICĂ
6.1 Dinamica numărului de turiști.
Circulația turistică reprezintă cea mai integratoare și concludentă expresie a valorificării turistice fiind, în cele din urmă, scopul final al activităților desfășurate în și pentru turism.
Analiza fluxurilor turistice în Ploiesti se bazeaza pe indicatorii cei mai relevanti în analizele turistice de profil respective numărul de sosiri și numărul de înnoptări înregistrat în unitățile de cazare. Ca urmare, evaluarea turismului în zonă va fi derivată din prelucrarea datelor oferite de acesti indicatori.( Niculescu, 1984, 66 )
Numărul de sosiri a atins, în anul 2012, 45.099 turiști, cea mai mare parte a acestora optând pentru cazarea în structuri hoteliere (41.468 sosiri în hoteluri). Raportând numărul de înnoptări (118.540) la numărul de soriri, reiese o perioadă de ședere relativ crescută de 2,6 nopți. Interviurile și analizele de specialitate arata o fluctuație a fluxului de turiști corelată cu evoluția mediului de afaceri. Astfel, în perioada imediat următoare crizei, hotelierii din Ploiești au observant o scădere a numărului de sosiri, pe fondul contracției veniturilor firmelor. Explicațiile oferite constau în faptul că mulți dintre clienții hotelurilor din Ploiești au preferat să facă deplasări de o zi cu întoarece în București, decât să rămână peste noapte în Ploiești.(***, 2015b)
În urma analizelor economice, se remarcă un număr crescut de investiții pe plan local în facilități de producție ce țin de sedii de management localizate în continuare în București, context ce se reflectă și în tipologia turismului de afaceri local. Astfel, cazarea în Ploiești se explica pentru cei sosiți pentru o perioada mai lungă de timp, justificand perioada de ședere de peste 2 nopți. În plus, fluxul turistic de afaceri are impact și asupra pieței imobiliare a chiriilor pentru apartamentele amenajate și puse spre închiriere pe perioadă limitată. S-a observant că un număr însemnat de companii, în special cele cu capital străin, preferă să închirieze apartamente amenajate (sau case de serviciu) în care să cazeze angajați sosiți în vizite de lucru. Relocarea unor companii – cum a fost cazul Petrom, în decursul anului 2011 – generează impact asupra pieței chiriilor, scăzând în mod semnificativ cererea de astfel de apartamente și, în consecință, și prețul.
6.2 Sosiri ale turistilor
Pentru analiza circulației turistice se iau în calcul următorii indicatori:
sosiri, care arată evoluția turistilor care frecventează hotelul și care s-au cazat în hotel
numărul de înnoptări, care arată numărul nopților în care turiștii au fost cazați în hotel
durata medie a sejurului, care arată în medie câte zile au fost cazați turiștii în hotel. Se calculează ca un raport între numărul de înnoptări și numărul de turiști
gradul de ocupare, care este considerat o rată fundamentală(***,2015a )
Hotel Central- Dinamica sosirilor
Numărul sosirilor arată evoluția turiștilor care frecventează hotelul Central și care s-au cazat în hotel. Dinamica sosirilor urmărește numărul turiștilor români și străini care au ales în perioada 2004-2007 hotelul Central.
Fig 1. Numar sosiri -mii-(Sursa: Surse interne hotel Central)
Analizând numărul sosirilor, se poate remarca o creștere progresivă a numărului de turiști, în care predomină turiștii români. Numărul sosirilor a crescut datorită redării în folosință a camerelor închise pentru modernizare. Clienții hotelului sunt în mare parte turiști români datorită faptului că vin în orașul Ploiești în interes profesional cât și personal și aleg hotelul Central atât datorită situării centrale, cât și datorită calității serviciilor oferite. Numărul turiștilor străini care vin în oraș este într-o continuă creștere datorită dezvoltării firmelor internaționale și a investitorilor străini.(***, 2015d)
Figura 2 Nr. sosiri români și străini
În anul 2005, numărul turiștilor străini a suferit o ușoară scădere, dar situația s-a redresat și în acest moment se află într-o continuă creștere. Analizând variația numărului de turiști se constată o creștere scalară a acestuia. Numărul de turiști români ai hotelului se datorează în mare măsură funcționării în zona a unor mari companii ( Petrom, OMV, Coca-Cola, Efes Pilsen etc), care se adresează hotelului pentru întregul pachet de servicii. De asemenea, desfășurarea anuală de tradiție în orașul Ploiești a numeroase competiții sportive naționale și internționale atrag numeroși clienți pentru hotelul Central. Dezvoltarea în zonă a parcului industrial a atras investitori americani și japonezi, care nu au ezitat să aleagă hotelul. Turiștii români cunosc deja serviciile pe care hotelul le oferă, sunt clienți fideli ai acestuia sau sunt turiști care aleg hotelul pentru prima dată, atât datorită amplasamentului central cât și datorită multitudinii serviciilor oferite. Modificările absolute și relative ale sosirilor urmăresc ritmul de creștere, indicele dinamicii, dar și modificarea a turiștilor.(***, 2015d)
6.3 Înnoptări ale turiștilor
Numărul înnoptărilor arată numărul nopților petrecute de turiști în hotel. Numărul de înnoptări are o creștere progresivă, fapt datorat în mare parte redării în funcțiune a camerelor care au fost închise pentru modernizare.
Fig 3. Numărul de înnoptări (Sursa: Surse interne Hotel Central)
Figura 4. Înnoptărilor la hotelul Central
Situat chiar în centrul orașului Ploiești, în apropierea celor mai importante obiective culturale, în plină zonă comercială și într-o zonă foarte importantă din punct de vedere al afacerilor și a investițiilor, hotelul este ales în cea mai mare parte datorită acestei amplasări. (***, 2015b )
Dinamica înnoptărilor
Dinamica înnoptărilor urmărește numărul turiștilor români și străini care s-au cazat în perioada 2004-2007 la hotelul Central.
Figura 5. Nr. Înnoptări turiști străini și români
Atât numărul turiștilor români cât și al celor străini crește din ce în ce mai mult datorită promovării, care s-a intensificat o dată cu începerea lucrărilor de modernizare. Acestea au dus la creșterea numărului de turiști care aleg hotelul din motive personale, dar și a oamenilor de afaceri. Poziționarea în plină zonă de afaceri atrage din ce în ce mai mulți clienți români, dar și străini atât prin prețurile mai mici decât ale concurenței, cât și datorită serviciilor de foarte bună calitate.(***, 2015b )
Bibliografie
*** (2015a), Consiliul Judetean Prahova, http://www.cjph.ro/
*** (2015b), Statistici judetene- Prahova-InstitutulNationaldeStatistica, http://www.prahova.insse.ro
*** (2015c), Asociatia de promovare a turismului Prahova,http://www.asociatiaturismprahova.ro
http://www.prahova.insse.ro/
*** (2015d), Hoteluri populare din Ploiesti, http://www.booking.com/
Niculescu, Gh., (1984), Ghid Valea Prahovei, București:Ed. Sport Turism
CAPITOLUL VII VALORIFICAREA TURISMULUI CULTURAL ISTORIC AL MUNICIPULUI PLOIEȘTI ÎN PERSPECTIVA DEZVOLTĂRII DURABILE
7.1 Turismul urban și dezvoltarea durabilă
„dezvoltarea durabilă este dezvoltarea care urmărește satisfacerea nevoilor prezentului, fără a compromite posibilitatea generațiilor viitoare de a- și satisface propriile nevoi”.( ***,1987)
Turismul urban poate aduce localnicilor beneficii prin generarea de noi locuri de muncǎ în structurile turistice dar și prin veniturile suplimentare dobandite din taxele pentru muzee și teatre, cheltuielile turiștilor în restaurante și în alte unități de alimentație. Acestea duc la mărirea veniturilor, îmbunătățind calitatea vieții locuitorilor, impozitele și taxele locale permițând cresterea infrastructurii, instalațiilor, echipamentelor și serviciilor în folosul comunitǎții locale – spații verzi, spații recreative, parcuri, alimentare cu apǎ, energie electricǎ, școli, dispensare etc. De toate acestea beneficiază atât populația localǎ cât și turistul. Prin turism sunt finanțate uneori și activitǎți culturale ca spectacole de teatru, muzicale, festivaluri, reuniuni, expoziții, competiții sportive care antreneazǎ și populația localǎ. Aceasta duce la dezvoltarea nivelului de culturǎ și civilizație al locuitorilor din zona turisticǎ respectivǎ, largirea orizontului de cunoaștere al acestora, schimb de cunoștințe și experiențe între sat și oraș.(***, 2007-2013 )
Turismul urban poate fi foarte important pentru o regiune, de aceea trebuie realizate planuri de turism urban. Satele, orașele, regiunile cu valoare istorică trebuiesc puse în valoare astfel încât să aibă caracter de atractivitate pentru turiști și totodată să ofere acestora diverse facilități. În zonele urbane se impune înființarea unor centre care să furnizeze informații turistice complete. Trebuie dezvoltat un centru de informare pentru zona urbană și împrejurimi, care să dețină materiale informative și să ofere informații, pliante, prezentări audovizuale, cărți și suveniruri. Zonele urbane sunt folosite ca porți de intrare în regiunile și zonele turistice sau ca atracții principale pentru zonele arheologice și parcurile pe care le deține, astfel turismul poate fi o activitate socioeconomică deosebit de importantă în orașe.(***,2002 )
Unele zone urbane au însemnătate în realizarea de afaceri, atrăgând astfel călătoriile de afaceri și oferind facilități petru conferințe și întâlniri. Planificarea turismului urban trebuie făcută ca o componentă integrată a planificării orașului sau a planului de dezvoltare a unui cartier al orașului datorită faptului că dezvoltarea turismului în zonele urbane poate prezenta anumite probleme legate de dezvoltarea hotelurilor, clădirilor pentru birouri, congestionarea traficului și uneori suprautilizarea principalelor atracții. Astfel, turismul poate fi bine înglobat în structura urbană, iar problemele pot fi micșorate. Procedura de planificare a dezvoltării turismului urban constituie baza pentru realizarea studiilor de prefezabilitate, stabilește obiectivele și dirijează analizele, formulează planuri alternative și alege sistematic planul optim, face recomandări privind elementele institiționale, de implementare și de management.(***,1987 )
Zonele urbane au multe obiective de importanță istorică și cartiere cu potențial turistic mare, acestea trebuie evaluate iar apoi sprijinite în vederea dezvoltării unor noi atracții, facilități și servicii. Se poate valorifica activitatea muzeelor și a teatrelor existente, pot fi dezvoltate zonele comerciale, pentru a deveni cât mai interesante pentru turiști. În orașele unde există grădini zoologice, grădini botanice, acvarii, centre culturale, pot atrage turiștii dacă sunt dezvoltate și îmbunătățite utilizand tehnici moderne. În momentul alcătuirii planului trebuie luate în considerare și atracțiile accesibile situate în afara zonei urbane. În planificarea turismului urban un punct foarte important îl reprezintă dezvoltarea de facilități pentru întâlniri de afaceri, conferințe și convenții, care pot atrage mulți turiști în afaceri. Construirea de facilități pentru conferințe este foarte scumpă, dar turismul de afaceri este foarte competitive și de aceea trebuie făcută o analiză serioasă în ceea ce privește fezabilitate acestei forme de turism în unele zone urbane.(***, 1987 )
Orașele istorice și zonele istorice ale orașelor, dacă sunt bine restaurate și puse în valoare, oferă un potențial însemnat pentru dezvoltarea turismului bazat pe teme istorice și stiluri arhitecturale. Planificarea zonelor istorice are nevoie de considerații speciale, legate de îmbunătățirea accesului în zonele dificile, pe străzile înguste și în parcurile care să micșoreze aglomerarea traficului. Cea mai bună soluție este ca accesul turiștilor să se facă numai pe jos sau cu mijloace nepoluante. Trebuie avută în vedere conservarea întregii regiuni istorice, iar unele cădiri istorice importante pot deveni muzee, prin restaurarea și dezvoltarea lor .Multe clădiri istorice pot deveni centre de cazare, restaurante și magazine, exteriorul acestora fiind convertite la o funcție modernă, dar menținându-și caracterul istoric. Regulamentul de exploatare a zonelor istorice specifică ca arhitectura clădirilor istorice nu poate fi modificată decât dacă este avizată în mod expres. Clădirile noi construite în zona istorică trebuie să fie concepute în stilul istoric al zonei sau într-un stil contemporan care este compatibil cu cel istoric. Câștigurile economice obținute din turism și creșterea valorii proprietății, justifică costul conservării acestor clădiri.(***,1987 )
În concordanță cu documentele europene este indispensabilă promovarea unor forme de turism durabil, bazate pe cunoașterea profundă a ecosistemelor și a capacității de suport a mediului în ceea ce privește activitățile turistice.
Conceptul de dezvoltare durabilă numește totalitatea formelor și metodelor de dezvoltare socio-economică, a căror bază o reprezintă în primul rând asigurarea unui echilibru între aceste sisteme socio-economice și elementele capitalului natural. Dezvoltarea durabilă a turismului, necesită conservarea resurselor naturale, istorice și culturale pentru a putea fi exploatate și în viitor. Turismul durabil presupune că dezvoltarea sa nu provoacă probleme mediului înconjurător sau sociocultural, iar pe ansamblu calitatea mediului este menținută sau este îmbunătățită.
Dezvoltarea turismului durabil împlinește nevoile turiștilor prezenți și ale regiunilor gazdă, în același timp cu protejarea și mărirea șanselor și oportunităților pentru viitor. Turismul durabil cuprinde toate formele și activitățile din industria ospitalității, incluzând turismul convențional de masă, turismul cultural, turismul de afaceri, turismul rural, turismul religios, turismul sportiv etc.(***, 2002)
Dezvoltarea durabilă, pentru turism la fel ca și pentru alte industrii, are trei aspecte independente: economic, sociocultural și de mediu .Acțiunile pot acoperi scopuri economice (creșterea veniturilor, diversificarea și integrarea activităților), scopuri sociale (ameliorarea sărăciei și a inegalității distribuției veniturilor, protecția patrimoniului socio-cultural, participarea și implicarea comunităților locale) ori scopuri ecologice (protejarea funcțiilor ecoturismelor, conservarea durabilă a biodiversității). În condițiile respectării și promovării principiilor de dezvoltare durabilă, turismul reprezinta un mijloc de protejare, conservare și valorificare al potențialului cultural, istoric, folcloric și arhitectural al țărilor. (***, 2002)
7.2 Strategia de dezvoltare durabilă a Municipiului Ploiești.
La nivel macroregional, Ploiești face parte din cea mai mare aglomerare urbană din România, formată din triunghiul de orașe București – Ploiești – Pitești. Axa București – Ploiești – Brașov reprezintă de asemenea o zonă de activitate economică intense, atât în prezent, cât și istoric, construind pe ruta bine conturată de schimburile de comerț dinspre sudul țării spre Transilvania.(Popescu, 1985, 7)
Municipiul Ploiești este cunoscut ca zonă urbană provenita și dezvoltată prin interacțiunea dintre un conglomerat de servicii comerciale și o cultură tehnologică. Primul factor s-a dezvoltat istoric favorizat fiind de poziționarea pe coridorul economic București-Brașov, în timp ce al doilea factor, generat de existența zăcămintelor de țiței, a dus la dezvoltarea unei culturi tehnologice, specializată în extragerea și prelucrarea petrolului, cultură susținută mai tarziu prin mediul universitar (Universitatea Petrol – Gaze). Acești doi factori au influențat pozitiv calificarea forței de muncă din zonele alăturate municipiului, dezvoltarea infrastructurii urbane din punct de vedere al utilităților publice, al infrastructurii sociale, culturale, economice și administrative. Beneficiul rezervelor de țiței a condus și la costuri generate atât din poluarea mediului prin exploatare, cât și prin rezultatul bombardamentelor ce au avut loc în cel de-al doilea război mondial asupra rafinăriilor. Managementul infrastructurii tehnologice, precum și implicațiile asupra mediului natural au favorizat crearea și dezvoltarea unei infrastructuri universitare. Municipiul Ploiești este într-o permanentă schimbare și generează schimbare în regiune. Piața locală își mărește și diversifica cererea pentru serviciile publice și private. Nivelurile de viață pe care aceasta le reclamă devin comparabile cu cele ale Uniunii Europene. De asemeni, interesul investițional crește dar, în egală măsură, crește și competiția regională pentru atragerea de activități economice. (***, 2002)
În fața posibilităților de dezvoltare, Ploieștiul trebuie să fie mai mult decât un loc în care oamenii trăiesc și muncesc, ci trebuie să devină un brand.
Toate acestea necesita, într-un cuvânt, o nouă viziune,fiind necesare:
crearea unei ìimagini de marcă pentru turismul practicat pe teritoriul municipiului Ploiești prin organizarea unei oferte specifice, care să valorifice potențialul turistic existent;
promovarea unui program european de turism al orașelor situate pe paralela 45;
realizarea, la nivelul municipiului, a unui ghid al instituțiilor de cultură și al monumentelor istorice și de arhitectură;
promovarea internațională a personalităților culturale locale prin intermediul UNESCO;
promovarea patrimoniului cultural prin intermediul Direcției Programe Cooperare Internațională din cadrul Primăriei municipiului Ploiești, pentru extinderea programelor de înfrățire cu orașe din alte țări;
continuarea lucrărilor de reabilitare a monumentelor istorice de valoare națională;
reabilitarea parcului Constantin Stere;
reabilitarea și modernizarea Hipodromului Ploiești;
modernizarea patinoarului de la Sala Olimpia;
crearea de noi baze de sport și agreement pentru tineret.(***, 2002)
La 26.07.2012 a fost semnat contractual afferent proiectului „Circuit cultural istoric al municipiului Ploiești’’, perioada de monitorizare și sustenabilitate fiind de 5 ani și având ca scop dezvoltarea și consolidarea turismului intern prin sprijinirea promovării patrimoniului natural și a activităților de marketing specifice.Obiectivul general al proiectului a fost reprezentat de promovarea municipiului Ploiești prin creșterea circulației turistice. În vederea atingerii acestui obiectiv, proiectul își propune în mod specific: valorificarea potențialului turistic oferit de patrimoniul natural, cultural și istoric; creșterea notorietății patrimoniului cultural istoric din Ploiești; îmbunătățirea gradului de compatibilitate al factorilor locali (pensiuni, moteluri etc.); includerea municipiului Ploiești în circuite turistice culturale sau de agrement; creșterea atractivității regionale și locale pentru populație.Produsul specific prezentat în cadrul proiectului a fost reprezentat de resursele antropice din Ploiești, fiind vizate, în principal: Palatul Culturii, Muzeul Județean de Artă Prahova, Muzeul Ceasului „Nicolae Simache”, Muzeul „I. L. Caragiale”, Muzeul Memorial „Paul Constantinescu”, Muzeul Memorial „Nichita Stănescu”, Muzeul Județean de Stiințele Naturii Prahova, Muzeul de Istorie și Arheologie Prahova, Biserica Domnească, și multe altele.
Activitățile propuse în prezentul proiect, și anume:
realizarea de ghiduri turistice care conțin informații referitoare obiectivele cultural istorice din Ploiesti;
conceperea și realizarea unor materiale promoționale: ghiduri turistice, agende personalizate, calendare de birou, mouse pad-uri, stegulețe și flyere;
realizarea unei campanii outdoor (50 de panouri de tip steag au promovat produsul specific și 20 de panouri de tip steag au promovat evenimentul);
distribuirea prin intermediul promoterilor de materiale promoționale cu scopul diseminării informației referitoare la potențialul turistic cultural istoric din Ploiești;
organizarea evenimentului „Meșteșuguri și tradiții pe note muzicale” ce avut loc în Ploiești, județul Prahova, în 21.06.2014, în cadrul căruia au fost promovate destinațiile și produsele turistice românești;
Prin realizarea acestor activitati ,proiectul a contribuit la creșterea numărului de persoane informate despre obiectivele promovate prin proiect, la aducerea la cunoștința turiștilor asupra locațiilor mai puțin cunoscute, promovate până acum mai mult la nivel local, și la dezvoltarea culturii generale a populației din zona de influență a proiectului.(***, 2007-2013)
Din analiza elementelor potențialului turistic al Municipiului Ploiesti, rezultă existența condițiilor benefice dezvoltării durabile a turismului de circulație, turismului intinerant cu valențe cultural și a celui de afaceri.
1.Turismul de tranzit(de circulație) în principalele centre de coordonare turistică:
Vălenii de Munte și în localitățile situate pe traseul: * DN 1A Ploiești – Vălenii de Munte – Cheia;
Urlați și în localitățile situate pe traseul: * DN 1B Ploiești – Buzău (viitorul drum expres).( ***, 2007-2013)
2.Turismul intinerant cu valențe culturale pentru valorificarea patrimoniului cultural prin includerea obiectivelor turistice în circuite care să pună în valoare peisajul cultural:
„Drumul conacelor familiei Cantacuzine”: Ploiești – Băicoi – Călinești (Măgureni – Filipeștii de Pădure) – Filipeștii de Tîrg (Mărginenii de Jos) – Mănești – Cocorăștii Colț – Ploiești;
,, Circuitul Bucovelului”: Ploiești – Bucov – Albești Paleologu – Urlați – Apostolache – Sîngeru – Măgurele – Ploiești;
Valea Prahovei: București – Ploiești – Bănești – Cîmpina – Sinaia – Bușteni – Azuga;
Ploiești – Cîmpina – Brebu Mănăstirei – lacul Paltinu – Teșila – Trăisteni;
Valea Teleajenului: Ploiești – Vălenii de Munte – Cheia.( ***, 2007-2013 )
3.Turismul de afaceri
Amenajarile moderne și care răspund celor mai înalte exigențe de cazare și de dotare tehnică, fac ca multe dintre hotelurile importante din Municipiul Ploiești să fie apreciate din punctul de vedere al turismului de afaceri(***, 2007-2013).
Bibliografie
***, (1987), Comisia Mondială pentru Mediu și Dezvoltare (WCED) (1987), Viitorul nostru comun, http://ro.wikipedia.org/wiki/Dezvoltare_durabila
***, (2002), Planul local de dezvoltare durabilă a Municipiului Ploiești , Primaria Municipiului Ploiești, http://www.ncsd.ro/documents/local_agenda_21/AgLoc21_Ploiesti_rom.
***, (2007-2013), Circuit cultural istoric al municipiului Ploiesti, Programul Operațional Regional Ploiești, http://www.circuitculturalploiesti.ro/despre-noi
Popescu, P .,D ., (1985), Ghid de oraș Ploiesti, București:Editura Sport Turism
CAPITOLUL VIII VALORIFICAREA METODICO- DIDACTICĂ A LUCRĂRII ÎN ACTIVITĂȚILE CU CONȚINUT GEOGRAFIC
8.1 Integrarea conținutului lucrării în activitățile de la Geografia României
clasa a IV-a
În clasele primare, copilul își formează deprinderi de citire și scriere corectă, face cunoștință cu primele noțiuni matematice, începe studiul mediului înconjurător, al geografiei și istoriei.
Geografia nu este numai o știință informativă, care are ca scop de a-i „înărma” pe elevi cu un sistem de cunoștințe despre dinamica învelișurilor Pământului, de a-i educa în spiritul dragostei față de patrie, de a le forma deprinderi practice privind aprecierea fenomenelor meteorologice și hidrologice, ci are și un rol „formativ” creând emoții și sentimente care, la vârsta școlară mică, au puternice influențe în personalitatea elevilor. A învăța pe elevi să gândească geografic înseamnă să-i deprindem să privească fenomenele naturale și sociale în continuă dezvoltare și transformare, să pătrundă legăturile lor interne, interdependența dintre ele.( Cucu, Soare, 2001, 51)
Vârsta școlară mică este favorabila pentru formarea noțiunilor de morala, a deprinderilor de comportare civilizată, este perioada când apar și se dezvoltă trăsăturile de caracter și voință, în care se conturează personalitatea omului. Alături de aceste coordonate morale se formează și noțiunea de patrie, dragostea de familie, de locurile natale, de monumentele istorice și culturale, față de strămoșii noștrii.
La această vârstă copilul este receptiv, sensibil, impresionabil de tot ceea ce îl înconjoară. Educarea la elevi a sentimentului de dragoste de țară, de locurile natale este o preocupare permanentă a școlii, acest sentiment nefiind unul înnăscut, ci este rezultatul unei atente și îndelungate munci educative.( Ilinca, 2008,15)
Obiectivele generale ale structurii geografiei în învățământul primar:
a) însușirea de către elevi a unor cunoștințe despre orientare, formele de relief, orizontul local, iar la clasa a III-a și a IV-a se însușesc cunoștințe despre: relief, climă, ape, flora, fauna, soluri, populație și economie;
b) formarea unor operații intelectuale ca: analiza, sinteza, comparația, clasificarea;
c) formarea unor deprinderi de identificare, de localizare și dezvoltare a unor fenomene geografice;
d) educarea sentimentului de dragoste față de patrie, față de frumusețile țării, față de locul natal.(***,2006 )
Caracteristici:
în clasa a patra elevul se afla la primul său contact cu geografia;
deoarece structura personalității elevului la această vârstă e cantonată încă în etapa operațiilor concrete, trebuie ca în predare învățătorul să apeleze la strategii adecvate pentru accesibilizarea conținuturilor noii discipline.
Metode și procedee instructiv-educative specifice predării geografiei:
expunerea sistematică;
observația geografică;
excursia geografică;
lectura geografică;
metoda descrierii și a problematizării;
modelul și modelarea etc.(Nicoara, Penes, 2005, 24 )
Geografia în școală este disciplina care deschide calea cunoașterii mediului înconjurător și a modului cum acționează asupra societății umane. Ea contribuie la precizarea raporturilor strânse dintre acestea și la stabilirea echilibrului natură-om.În cadrul orizontului local, cunoașterea mediului înconjurător, se poate face direct pe baza observației efectuate de către elevi sub îndrumarea învățătorului, orizontul local constituind „laboratorul geografic" cu care elevii iau contact direct pentru a-și da seama de importanța Geografiei ca disciplină școlară.Deci, rolui școlii este de a acționa în direcția însușirii de către eievi a unor cunoștințe științifice și ecologice despre natură, de a ști că natura este un organism viu, ale cărui componente sunt într-o strânsă unitate și intercondiționare care suferă în evoluția sa în timp schimbări determinate de cauze naturale și sociale.
În predarea geografiei, se folosesc metode îmbinate armonios: expunerea orală a materialului este însoțită de demonstrația și observația independentă a elevilor, cu conversația sau dialogul.( ***, 2010)
Lucrarea mea poate fii valorificată în cadrul activităților de învățare despre orizontul local, precum și despre populația și economiă României. De asemenea îi ajută pe copii să descopere și să prețuiască frumusețile țării, în special cele de natură culturală și istorică, contribuind la educarea sentimentului de dragoste față de patrie, față de frumusețile țării, față de locul natal. Astfel în cadrul activităților despre orizontul local și orizontul apropiat, învățătorul poate realiza o ,,excursie imaginară’’ în municipiul Ploiești( Anexa 1), ajutându-i pe copii să descopere frumusețile țării, să-și însușească unele cunoștințe științifice, să cunoască importanța conservării monumentelor cultural-istoce din țara noastră. Însușirea cunoștințelor științifice, contribuie la formarea unei gândiri cauzale a elevilor, la dezvoltarea spiritului de observație, la însușirea unui sistem de priceperi și deprinderi active, dar și dezvoltarea afectivă.( Cucu, Soare, 2001,12-14)
Activitățile de geografie contribuie la formarea unei conduite ecologice, dar și a identității culturale a elevilor, presupunând acțiuni pentru conservarea, ocrotirea, protejarea naturii, precum și ocrotirea și conservarea patrimoniului cultural românesc. Scopul activității învățătorului este de a pregăti elevii printr-o educație permanentă în acest scop, în vederea cunoașterii naturii, a descifrării tainelor ei, în raport de particularitățile lor de gândire, de asimilare, de punere în practică, de creare și de cercetare a noilor cunoștințe.(Ilinca, 2008, 10-12)
BIBLIOGRAFIE
*** (2010), Specificul-predarii-in-invatamant, http://www.scrigroup.com/didactica-pedagogie
*** (2006), Curriculum național, Programe școlare pentru învățămantul primar, București.
Cucu, V., S., Soare, I., (2001), Ghid de predare-învățare a cunoștințelor geografice la cls. a IV-a, Galați: Ed: N Ergo.
Ilinca, N., (2008), „Didactica geografiei”, București: Ed.Corint.
Nicoară, E., Peneș, M.,(2005), „Îndrumător pentru utilizarea manualului”, București: Ed. Aramis.
Popescu, M., Pacearcă, S., (2006), „Geografie, Manual pentru clasa a IV-a”, București: Ed. Aramis.
CONCLUZII
În Raport OMT 2012, turismul cultural este definit de către Organizația Mondială a Turismului drept „excursii al căror scop principal sau secundar este vizitarea siturilor și acele evenimente a căror valoare culturală și istorică le-a făcut o parte a moștenirii culturale a unei comunități”.(***, 2012)
În 2002 Consiliul Internațional pentru Monumente Culturale și Istorice a publicat o definiție formală după cum urmează: „Turismul cultural și cultural – cognitiv este acea formă de turism care se concentrează asupra mediului cultural și care, la rândul ei include reperele culturale și istorice ale unei destinații sau moștenirea cultural-istorică, valorile și stilul de viață al populației locale, artele, meșteșugurile, tradițiile și obiceiurile populației locale.” (***, 2002)
Astfel putem spune ca această formă de turism este printre cele mai intalnite în segmentul de călătorii pe termen scurt „evadări din oraș” sau în cazul combinației de vacanță tradițională la mare și munte cu vizite în timpul zilei la locuri culturale și istorice deosebite,ea reprezinta subsectorul turismului care valorizează produsul cultural – monumente sau situri istorice și de arheologie, evenimente culturale, obiceiuri și tradiții, astfel încât să satisfacă nevoia din ce în ce mai mare de cunoaștere și mobilitate umană.(***, 2013).
Problemele cu care se confruntă acest tip de turism sunt legate de infrastructura de acces la siturile arheologice, monumentele de arhitectura învechită și insuficiența, lipsa spațiilor de parcare dotate cu puncte de informare și promovare a obiectivului cultural, lipsa spațiilor speciale de campare pentru turismul de pelerinaj. (***, 2013)
Trebuie menționată importanța pe care infrastructura culturală, instituțiile și oamenii o au la crearea peisajului culturii urbane și mediului de afaceri. Dezvoltarea turismului cultural/de patrimoniu presupune identificarea, restaurarea și renovarea clădirilor istorice și în general a patrimoniului istoric existent la care se adaugă identificarea și promovarea tradițiilor locale, valorizarea acestora prin produse culturale (festivaluri, expoziții, publicații).( ***, 2014)
Patrimoniului cultural material și natural din Municipiul Ploiești, poate fi valorificat prin turismul cultural care poate fi un factor esențial atât pentru conservarea/protejarea obiectivelor de patrimoniu cât și pentru dezvoltarea socio-economică și culturală regionala. Astfel în lucrarea mea am realizat o imagine actuală a potențialului turismului cultural în Ploiesti și am propus un set de obiective care să determine acele condiții încât turismul cultural să contribuie, cu succes, la dezvoltarea economică și socială a comunității ploiestene.
Obiectivele lucrarii mele au vizat trei importante direcții:
cunoașterea valorilor de patrimoniu ploieștean cu potențial turistic și valorizarea lor;
promovarea activă și modernă a patrimoniului;
inițierea unei rețele de turism cultural în Ploiești.
"Cultura nu poate fi înțeleasă decât ca element al ansamblului vieții sociale. Ea reprezintă o rezultantă a schimbului realizat între procesele vieții sociale, în intercondiționarea lor reciprocă (de acumulare, cunoaștere, reflectare, creație și valorizare).’’ (Bondrea, 1993, 45).
BIBLIOGRAFIE
Bondrea, A., 1993, Sociologia Culturii, Bucuresti: Editura Fundației România de Mâine.
***, 2012, Raport OMT 2012, Organizația Mondială a Turismului, http://www.montana-vidin-dolj.com
***, 2002, Consiliul Internațional pentru Monumente Culturale și Istorice, http://www.montana-vidin-dolj.com
*** ( 2013), Turismul cultural în România, www.cnaic.ro/projects/puncte/Romana/turism-ro.html
*** (2014), Turism cultural- Viitorul trecutului, http://www.viitorultrecutului.ro/ro/media/3
ANEXE
DATA: 24.04.2015
CLASA: a IV-a
PROPUNATOR:Munteanu (Badea) Ana Maria
COLEGIUL NATIONAL ,,CONSTANTIN CANTACUZINO,,
ARIA CURRICULARĂ: Om și societate
OBIECTUL: Geografie
SUBIECTUL: Excursie imaginară: COLANU-TARGOVISTE-PLOIESTI
TIPUL LECȚIEI: Evaluare
DURATA:50 minute
SCOPUL:
Localizarea corectă a elementelor spațiului geografic într-un context dat utilizând mijloace elementare de orientare (puncte cardinale) și descrierea caracteristicilor unor elemente geografice.
OBIECTIVE OPERAȚIONALE:
La sfârșitul lecției elevii vor fi capabili să:
O1- să traseze cu săgeți pe hartă itinerariul excursiei;
O2- să precizeze caracteristici geografice ale unor localități;
O3 – să selecteze orasul și vecinii orasului după punctele cardinale;
O4 – să deseneze formele de relief specifice orasului folosind culorile specifice;
O5 – să identifice imagini din oras;
O6 – să rezolve sarcinile itemilor obiectivi cu alegere multiplă prezentați cu programul CARTOFUL;
O7 –să identifice forma de relief la harta mută.
STRATEGII DIDACTICE:
Metode si procedee: explicația, instructajul verbal,conversația, observarea dirijata, exercițiul, problematizarea
Mijloace de învățare: bilețele cu sarcini, hartă fizică și hartă rutieră a României, hărți cu județe, harta localității Ploiesti, imagini cu peisaje din România, markere, carioci, calculatoare, laptop și vedeo-proiector, CD cu reliefului în Power Point și cu exercițiul CARTOFUL, markere, baloanele cu sarcini, microbuzul.
Forme de organizare: frontal, individual, pe grupe – 2 grupe de elevi
BIBLIOGRAFIE:
Dumitriu, Gh., Dumitriu, C., (2003), Psihopedagogie, Bucuresti: Ed. Didactică și Pedagogică.
Dulamă , M., E., (2002), Metode , strategii și tehnici didactice activizante, Cluj –Napoca: Ed. Clusium.
Pârâială , V., Filoti , C.,(2004), Geografia României , Auxiliar pentru clasa a IV-a, Iasi: Editura Euristica.
Popescu,M., Pacearcă, S.,(2004), Geografie, Manual pentru clasa a IV-a, Bucuresti: Editura Aramis.
Năstase, A., Oprea, I.,(2004) , Geografie, Caiet cu exerciții și teste de evaluare pentru clasa a IV-a, Galati: Editura Alma .
***(2006), Curriculum Național, Programe școlare pentru clasa a IV-a, M.E.C.,Buc.
Harta județele României și reședinte de județ
Harta Județul Prahova
Harta fizică a României
BIBLIOGRAFIE
Apostol M., (2004), „Dicționar istoric al județului Prahova”, Ploiesti: Ed. Ploiești Mileniul III.
Bondrea, A. ,( 1993), Sociologia Culturii, București: Editura Fundației România de Mâine.
Catana, M. C, (2011), „Municipiul Ploiești-remodelarea urbană și calitatea vieții”, Ploiesti: Ed.: Ploiesti
Mileniul III.
Cucu, V., S., Soare, I., (2001), „Ghid de predare-învățare a cunoștințelor geografice la cls. a IV-a”, Galați: Ed: N Ergo.
Cucu V., (1996), Geografia economică a României, Iași: Ed. Glasul Bucovinei.
Gheorghe N., (1997), „Ploiești patru secole de istorie”, Ploiesti: Ed. Salt S.R.L .
Ilinca, N., (2008), „Didactica geografiei”, București: Ed.Corint.
Nicoară, E., Peneș, M.,(2005), „Îndrumător pentru utilizarea manualului”, București: Ed. Aramis.
Niculescu, Gh., (1984), Ghid Valea Prahovei, București:Ed. Sport Turism
Niculescu, Gh.,Velea, I., (1979) „Prahova- Ghid turistic al județului”, București:Ed. Sport .Turism.
Niculescu , GH.,Velea I., (1973), „Județul Prahova”, Bucuresti: Ed. Academiei R.S.R.
Popescu, M., Pacearcă, S., (2006), „Geografie, Manual pentru clasa a IV-a”, București: Ed.
Aramis.
Popescu , M., (2004), „Dicționar istoric al județului Prahova”, Ed.Ploiești Mileniul III.
Popescu, P.D.,(2003) , Ploiesti Mileniul II, Ploiesti: Ed. Ploiesti Mileniul III .
Popescu, P.D., (2000), Ploiesti-Ghid al obiectivelor turistice, cultural, economice, arhitectonice, Ploiesti: Editura Ploiesti Mileniul III.
Popescu , P.D, (1985), Ghid de oraș Ploiești, București:Ed.Sport.Turism.
Sevastos, M., (1937), Monografia orașului Ploiesti, http://www.ploiesti.ro/legenda.php.
*** 2012, Raport OMT 2012, Organizatia Mondiala a Turismului, http://www.montana-vidin-dolj.com
*** 2002, Consiliul Internațional pentru Monumente Culturale și Istorice, http://www.montana-vidin-dolj.com
*** (2010), Specificul-predării-în-învățământ, http://www.scrigroup.com/didactica-pedagogie
*** (2006), Curriculum național, „Programe școlare pentru învățămantul primar”, București.
*** (1987), Comisia Mondială pentru Mediu și Dezvoltare (WCED) (1987), Viitorul nostru comun, http://ro.wikipedia.org/wiki/Dezvoltare_durabila
*** (2002), Planul local de dezvoltare durabilă a Municipiului Ploiești , Primaria Municipiului Ploiești, http://www.ncsd.ro/documents/local_agenda_21/AgLoc21_Ploiesti_rom.
*** (2007-2013), Circuit cultural istoric al municipiului Ploiesti, Programul Operațional Regional Ploiești, http://www.circuitculturalploiesti.ro/despre-noi
*** (1998), Hotărârea de Guvern nr.685/ 1998 privind aprobarea stemelor unor municipii, http://www.ploiesti.ro/stema.php
*** (2015), Asociația de promovare a turismului Prahova, http://www.asociatiaturismprahova.ro/
*** (2015), Hoteluri populare din Ploiești, http://www.booking.com/
*** (2015), Statistici județene- Prahova-Institutul Național de Statistică, http://www.prahova.insse.ro/
*** (2015), Consiliul Județean Prahova, http://www.cjph.ro/
***(2015), Baze de date statistice, http://www.prahova.insse.ro/
*** ( 2013), Turismul cultural în România, www.cnaic.ro/projects/puncte/Romana/turism-ro.html
*** (2014), Turism cultural- Viitorul trecutului, http://www.viitorultrecutului.ro/ro/media/3
BIBLIOGRAFIE
Apostol M., (2004), „Dicționar istoric al județului Prahova”, Ploiesti: Ed. Ploiești Mileniul III.
Bondrea, A. ,( 1993), Sociologia Culturii, București: Editura Fundației România de Mâine.
Catana, M. C, (2011), „Municipiul Ploiești-remodelarea urbană și calitatea vieții”, Ploiesti: Ed.: Ploiesti
Mileniul III.
Cucu, V., S., Soare, I., (2001), „Ghid de predare-învățare a cunoștințelor geografice la cls. a IV-a”, Galați: Ed: N Ergo.
Cucu V., (1996), Geografia economică a României, Iași: Ed. Glasul Bucovinei.
Gheorghe N., (1997), „Ploiești patru secole de istorie”, Ploiesti: Ed. Salt S.R.L .
Ilinca, N., (2008), „Didactica geografiei”, București: Ed.Corint.
Nicoară, E., Peneș, M.,(2005), „Îndrumător pentru utilizarea manualului”, București: Ed. Aramis.
Niculescu, Gh., (1984), Ghid Valea Prahovei, București:Ed. Sport Turism
Niculescu, Gh.,Velea, I., (1979) „Prahova- Ghid turistic al județului”, București:Ed. Sport .Turism.
Niculescu , GH.,Velea I., (1973), „Județul Prahova”, Bucuresti: Ed. Academiei R.S.R.
Popescu, M., Pacearcă, S., (2006), „Geografie, Manual pentru clasa a IV-a”, București: Ed.
Aramis.
Popescu , M., (2004), „Dicționar istoric al județului Prahova”, Ed.Ploiești Mileniul III.
Popescu, P.D.,(2003) , Ploiesti Mileniul II, Ploiesti: Ed. Ploiesti Mileniul III .
Popescu, P.D., (2000), Ploiesti-Ghid al obiectivelor turistice, cultural, economice, arhitectonice, Ploiesti: Editura Ploiesti Mileniul III.
Popescu , P.D, (1985), Ghid de oraș Ploiești, București:Ed.Sport.Turism.
Sevastos, M., (1937), Monografia orașului Ploiesti, http://www.ploiesti.ro/legenda.php.
*** 2012, Raport OMT 2012, Organizatia Mondiala a Turismului, http://www.montana-vidin-dolj.com
*** 2002, Consiliul Internațional pentru Monumente Culturale și Istorice, http://www.montana-vidin-dolj.com
*** (2010), Specificul-predării-în-învățământ, http://www.scrigroup.com/didactica-pedagogie
*** (2006), Curriculum național, „Programe școlare pentru învățămantul primar”, București.
*** (1987), Comisia Mondială pentru Mediu și Dezvoltare (WCED) (1987), Viitorul nostru comun, http://ro.wikipedia.org/wiki/Dezvoltare_durabila
*** (2002), Planul local de dezvoltare durabilă a Municipiului Ploiești , Primaria Municipiului Ploiești, http://www.ncsd.ro/documents/local_agenda_21/AgLoc21_Ploiesti_rom.
*** (2007-2013), Circuit cultural istoric al municipiului Ploiesti, Programul Operațional Regional Ploiești, http://www.circuitculturalploiesti.ro/despre-noi
*** (1998), Hotărârea de Guvern nr.685/ 1998 privind aprobarea stemelor unor municipii, http://www.ploiesti.ro/stema.php
*** (2015), Asociația de promovare a turismului Prahova, http://www.asociatiaturismprahova.ro/
*** (2015), Hoteluri populare din Ploiești, http://www.booking.com/
*** (2015), Statistici județene- Prahova-Institutul Național de Statistică, http://www.prahova.insse.ro/
*** (2015), Consiliul Județean Prahova, http://www.cjph.ro/
***(2015), Baze de date statistice, http://www.prahova.insse.ro/
*** ( 2013), Turismul cultural în România, www.cnaic.ro/projects/puncte/Romana/turism-ro.html
*** (2014), Turism cultural- Viitorul trecutului, http://www.viitorultrecutului.ro/ro/media/3
ANEXE
DATA: 24.04.2015
CLASA: a IV-a
PROPUNATOR:Munteanu (Badea) Ana Maria
COLEGIUL NATIONAL ,,CONSTANTIN CANTACUZINO,,
ARIA CURRICULARĂ: Om și societate
OBIECTUL: Geografie
SUBIECTUL: Excursie imaginară: COLANU-TARGOVISTE-PLOIESTI
TIPUL LECȚIEI: Evaluare
DURATA:50 minute
SCOPUL:
Localizarea corectă a elementelor spațiului geografic într-un context dat utilizând mijloace elementare de orientare (puncte cardinale) și descrierea caracteristicilor unor elemente geografice.
OBIECTIVE OPERAȚIONALE:
La sfârșitul lecției elevii vor fi capabili să:
O1- să traseze cu săgeți pe hartă itinerariul excursiei;
O2- să precizeze caracteristici geografice ale unor localități;
O3 – să selecteze orasul și vecinii orasului după punctele cardinale;
O4 – să deseneze formele de relief specifice orasului folosind culorile specifice;
O5 – să identifice imagini din oras;
O6 – să rezolve sarcinile itemilor obiectivi cu alegere multiplă prezentați cu programul CARTOFUL;
O7 –să identifice forma de relief la harta mută.
STRATEGII DIDACTICE:
Metode si procedee: explicația, instructajul verbal,conversația, observarea dirijata, exercițiul, problematizarea
Mijloace de învățare: bilețele cu sarcini, hartă fizică și hartă rutieră a României, hărți cu județe, harta localității Ploiesti, imagini cu peisaje din România, markere, carioci, calculatoare, laptop și vedeo-proiector, CD cu reliefului în Power Point și cu exercițiul CARTOFUL, markere, baloanele cu sarcini, microbuzul.
Forme de organizare: frontal, individual, pe grupe – 2 grupe de elevi
BIBLIOGRAFIE:
Dumitriu, Gh., Dumitriu, C., (2003), Psihopedagogie, Bucuresti: Ed. Didactică și Pedagogică.
Dulamă , M., E., (2002), Metode , strategii și tehnici didactice activizante, Cluj –Napoca: Ed. Clusium.
Pârâială , V., Filoti , C.,(2004), Geografia României , Auxiliar pentru clasa a IV-a, Iasi: Editura Euristica.
Popescu,M., Pacearcă, S.,(2004), Geografie, Manual pentru clasa a IV-a, Bucuresti: Editura Aramis.
Năstase, A., Oprea, I.,(2004) , Geografie, Caiet cu exerciții și teste de evaluare pentru clasa a IV-a, Galati: Editura Alma .
***(2006), Curriculum Național, Programe școlare pentru clasa a IV-a, M.E.C.,Buc.
Harta județele României și reședinte de județ
Harta Județul Prahova
Harta fizică a României
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Turismul Cultural Istoric In Municipiul Ploiesti (ID: 148315)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.